noi 5,2020.pdfaripilor r`vnite de c=tre om de-a lun-gul timpului. pag. 27 to\i devenim un pic...
Post on 15-Feb-2021
0 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
ISSN 1857-0798
mai
5, 2020
NOIPot ]mpleti din sc`ntei o cunun=.Te a[tept!
pag. 1-5 Era ceva spectaculos [i periculos
]n zborul improvizat al sportivilor.Pr=jina, f=cut=, de obicei, din fibr= de sticl=, c=p=ta ]n ochii mei puterea aripilor r`vnite de c=tre om de-a lun-gul timpului.
pag. 27 To\i devenim un pic sentimentali
c`nd e vorba de copil=rie. C=ci, cel pu\in mie, de acolo mi se trage hip-noza numit= lectur=.
pag. 30-31
E vremea s=rm=lu\elor de prim=-var= [i asta ]nseamn= c= frunzele de vie sunt numai bune de cules.
pag. 33
LAS+ PLOAIA S+ M+ UDE!Ecaterina ROTARI, 15 ani
{coala de Arte Plastice {old=ne[ti
-
antologie NOI
O, VISELE MELE!
SUS, PE CREASTA DEALULUIValerie TUDOR
Peste satul ]n straie de noapte,O, visele mele! Aproape de mine,De tine departe – arde un foc...Flac=ra lui m= cuprinde ]n bra\e}ncet, sublim. Se tope[te inima mea de ghea\=.Mi-am prins aripi [iM-am f=cut o zei\= a nop\ii,Zbor spre abis, cu lacrimi de vis,Arunc, sfid=toare, m=nu[a sor\ii...Tu, numai tu!}mi po\i d=rui o raz= de lun=.Eu, numai eu,
Pot ]mpleti din sc`ntei o cunun=.Te a[tept!Arde ]n mine focul iubirii,Orfeul meu!Vreau s=-\i ascult iar strunele lirei.C`t te doresc!Chiar dac= [tiu c= nu po\i fi aproape,Inima ta ve[nic ]mi ardeCa un foc ]n noapte...
Stela MOLEA, cl. a XII-aCocieri, Dub=sari
-
2020, mai NOI
capriciile muzei
1
UNDE }NCEPE POEZIA?T atiana BALAN, cl. a XII-a ({tefan-Vod=). Dup= fluxul zg`rcit de poezii pe care ni le trimi\i, ]n- \elegem c= nu dore[ti s= for\ezi lucrurile [i aceasta are partea sa pozitiv=. Se simte c= textele nu sunt ,,f=cute”, ci revelate, n=scute din suferin\= [i medita\ii profunde. }n pasajele cele mai inspirate atingi culmi certe ale expresiei poetice. Totodat=, poate ar fi cazul s= insi[ti asupra unor exers=ri/varia\iuni pe anumite teme [i ]n diverse stiluri. Aceasta \i-ar spori abilit=\ile [i \i-ar da un grad mai mare de libertate. Succes ]n continuare!
Stela MOLEA, cl. a XII-a (Cocieri, Dub=sari). Ro-cada s-a dovedit a fi una reu[it=. }n poezie ai p=strat predilec\ia pentru fraza scurt= [i, ceea ce este foarte important, conexiunea cu pulsul viu al vie\ii, dezinvol-tura, nervul. A[tept=m [i alte texte.
Tatiana SOFICI, cl. a XII-a (Balatina, Glodeni). Rezist= doar Feti\a tatei mic=, [i aceasta cu unele re-zerve. Nu peste tot reu[e[ti s= men\ii tonul confesiv, discret, alunec`nd ]n aproxima\ie [i cli[eu. Celelalte poezii, pe l`ng= unele st`ng=cii de expresie, au [i deficien\e ]n abordarea subiectelor. Oricum, exist= premise pentru cre[tere.
Daniela REPE{CO, cl. a VIII-a (V=deni, Soroca). Se remarc= doar dou= strofe.
Sorina GANDRABUR, cl. a IX-a (Glinjeni, {old=ne[ti). Aici ]ncepe poezia: E mar\i./ Toate poze-le le-am ars. Odat= cu durerea, cu firescul situa\iei. Cu sublimarea durerii. Cu o constatare ca o explozie. Din primul r`nd. Cu revela\ia noii st=ri. Cu gustul re-vela\iei. E destul s= ne amintim de strig=tul de uimire al lui Eminescu: Nu credeam s= ]nv=\ a muri vreo-dat=! (Od= ]n metru antic).
Nicoleta GU{TIUC, cl. a IX-a (Cotul Morii, H`nce[ti). Textul ne-a amintit de primele flori de prim=var=, de momentul c`nd ele abia ]ncep a ]nflo-ri. E ca o prevestire a ceea ce urmeaz= s= se ]nt`mple.
Cristina CODA, cl. a X-a (Puhoi, Ialoveni). Ne-ai dus cu g`ndul la Blaga: Ne-om aminti c`ndva t`rziu/ De-aceast= ]nt`mplare simpl=. (Risipei se ded= flora-rul). Eseul e complex [i deschide mai multe subiecte pentru medita\ie. Felicit=ri!
Amelie GURIN, cl. a IV-a (Basarabeasca). Cursiv, sincer [i nepref=cut. Un ]nceput promi\=tor.
Nu numim autorii cu texte ocazionale sau modes-te, totodat=, ]i sf=tuim s= insiste [i s= revin=.
V= dore[te inspira\ie [i succes
Leo BORDEIANU
Nu avea dec`t dou=zeci de anicojocul tatei c`nd]n floarea v`rstei s=racula fost deportatcu o ma[in= ]nnegrit=de s`nge ]nchegatprea miroasea el a p=m`nt]mbibat cu sufletulunui copil ce adormea pe c`mpurivis`nd cu obrazul albitcum se coace floarea-soarelui]n lumina seac= a lunii.
Tatiana BALAN, cl. a XII-a {tefan-Vod=
Eu [tiu c= trupul meu
nu e dec`t o adun=tur= de pietre
]n pustiu
nu v=d niciun triunghi
doar vicioase cercuri
m= tot cuprind [i str`ng
]n timp ce carnea pietrei
strig= groaznic
c= ]i e sete de apa
de la picioarele unui pom ]nveninat.
}N FLOAREA V~RSTEIAXIOMA NEPUTIN|EI
-
NOI, mai 20202
cap ri ci ile mu zei
Prima dragoste las= semneDin alea ad`nci, dureroase,Oric`t ai ]ncerca s= le vindeci. Pesemne,Sunt lec\ii pre\ioase.Pendul`nd ]ntre g`nduri [i pribegire,Iubirea e-un basm fermecat,El pentru ea – o prim= ]ndr=gire,Un ]nger din ceruri picat.O prim= speran\=, ]ndoial=, lumin=,Ardent= [i necru\=toareEa pentru el – o rena[tere vie,A iubirii demult uitate.
Bianca SCURTUL, 16 ani LT L. Deleanu, Chi[in=u
EA {I EL
}nsufle\it-am asear= ale cerului stele,Rev=rs`nd printre ele juvenile amintiri,Am vrut s= te rev=d, s= te desprind din ele –Disperate inten\ii ale unui matur infantil.
Adormit-am ]ng`nat= de al stelelor leag=n,Am cedat, [tiind cum c`n\i duios cu ele [i tu,}n timp ce luna m= sc=lda-n t`rziile lacrimi,Arhiplin= [i ea de ]nsufle\ite amintiri.
}n vis mi-ai citit cu drag scrisori din armat=,Scrise celei mai frumoase [i senine femei.Fericirea c= prin acea iubire devenit-ai tat=Aprins-a patetice lumini [i-n ochii mei...
Ele schimbat-au sporadic decorul din mine,{i ]ndoit-au n=valnic eterna iubire de fiic=,M-am trezit cuminte c-o vie f=r`m= din tine,{i ]nc= m= mai sim\eam: ,,Feti\a tatei mic=”.
Prea multe cuvinte ales-au s= fie nescrise,{i sub cerul senin s=-ncol\easc= ]n [oapt=.Nu poate iubirea de tat= s=-mi fie amintire –}n sufletul meu de copil ]mi e alinarea toat=!
Tatiana SOFICI, cl. a XII-aBalatina, Glodeni
Nu sunt fericit= ]n acest moment,C=ci pierd ]n mine sufletul t`n=rului poet.Poate e absurd sau infernal?}ns= m= pierd pe mine, e-ntr-adev=r banal.
}mi pierd exisen\a pe acest p=m`nt,}mi pierd ultima lacrim= aruncat= ]n v`nt.}mi pierd visul, pierd tot ce am,M= pierd pe mine, e-ntr-adev=r banal.
}mi pierd vederea, nu te mai pot privi,}mi pierd auzul, nu te pot auzi,}mi pierd [i inima, [i sufletul, [i tot.}\i zic adio, at`ta pot.
Daria TARLAPAN, cl. a XI-aLT G. Co[buc, B=l\i
FETI|A TATEI MIC+
SUFLET DE POET
V~NT {I PETALEAlexandra HARCENCO, 11 ani
{coala de Arte Anenii Noi
COLIN+Daniel GHIDIC, 14 ani
GM M. Eminescu, Nisporeni
-
2020, mai NOI 3
* * *
* * *
M= sim\eam singur= pe lume{i nu acceptam s= z`mbesc,L=sam gre[eala s= m= consume{i s=-mi scape printre degete ceea ce iubesc.
Aveam nevoie de singur=tate,T=cerea – cel mai ascu\it sunet pe care ]l scoteam,S= m= desprind pu\in de realitate,S= petrec timp cu mine ]ns=mi, a[a m= lini[team.
S= simt, s= ]n\eleg ceea ce m= ]nconjoar=,S= m= iert, s= m= accept.S= ]nl=tur ceea ce m= doboar={i spre fericire s= m= ]ndrept!
Sanda POSTICA, cl. a VIII-a LT A. David, Bardar, Ialoveni
Ai momente preparate cu mult dor,Dor de suflete ce mor.Dor de oameni adev=ra\i,Lacrimile ]ndat= ]\i fac obrajii s=ra\i.Ai momente preparate cu fric=,Te vezi l`ng= al\ii inutil= [i mic=.Te vezi transparent= ]n oglind=,Oricum te alin= o voce bl`nd=.Ai momente preparate cu fericire,Spre marea invidio[ilor uimire.Fericit fiind, [i via\a o vezi altfel,Reflect= un curcubeu desenat ]n pastel.Ai momente c`nd calci pe p=m`nt cu puritate,Cu pa[i intensivi spre o adev=rat= spiritualitate.Privirea ta ginga[= nici nu [tie ce pierde,C`nd fin evit= lanul cel liber [i verde.Lan de emo\ii [i senza\ii tari,Unde po\i cu demnitate s= dai fr`u liber
momentelor mari.
Alexandra BOGUS ,16 ani, LT S. Haret, Chi[in=u
TIMPULE, TU {TII CE-I ACEEA TIMP?
T e-ai pierdut vreodat= ]n semi]ntuneric? Ai pierdut vreodat= pe cineva drag? {tii, vreau s= tr=iesc peste o sut= de ani, c=ci via\a e
a[a de frumoas=, dar tu? Ah, da, [tiu r=spunsul,
tu tr=ie[ti o ve[nicie, fur`nd de la fiecare om c`te
pu\in [i tot nu-\i mai ajunge.
A[ vrea s= te ]ntorc ]n trecut, s= ne plimb=m
pu\in prin copil=rie, s= m= ]mbraci tu ]n h=inu\ele
alea care deja ]mi sunt mici. S= te joci pu\in cu
mine [i s=-mi vezi z`mbetul colorat. Dar tu te-ai
]ntoarce ]n trecut pentru a schimba ceva? |i-e dor
de copil=ria ta?
Timpule, tu [tii c= e[ti prea scump? {tii c= du-
rerea nu vine ]n rochie alb=? C`nd o s=-\i fie r=u,
c`nd o s= te doar= p`n= ]n piept [i o s= cazi ]n
banalitate, s= nu ]ndr=zne[ti s=-mi spui, nici s=
nu te ui\i spre mine, n-o s= te ascult. F=r= de mil=.
F=r= de a fi om, o s= te alung c`t mai departe de
sufletul meu. Sau poate nu.
Timpule, spune-mi, te rog, unde s= m= ascund
de dor? Am fric= de tine [i te rog s= m= ]n\elegi.
De parc= a[ fi cu pielea goal= prin spini [i prin
ploaie. De parc= mi-ai fost un prieten foarte bun,
voiam s= fiu mare, iar la un moment dat ne-am
certat, am ]n\eles c= nu \ii la mine [i nu m= iube[ti.
Vreau s= fug de tine, de propriile cuvinte [i vi-
suri. Vreau s= mai fiu copil, m= auzi? Nu m= igno-
ra, spune-mi c=-i posibil. Tu [tii cine e[ti, timpule,
tu [tii ce-i aceea timp?
Olga CURO{, cl. a X-aLT Al. Mateevici, Cricova, Chi[in=u
-
4 NOI, mai 2020
cap ri cii le mu zei
PRE|UL AMINTIRIIA sear= ochii mei se cristalizau ]n amintiri. Patul pe care eram a[ezat= parc= disp=rea u[or, un-deva ]ntr-un abis ]ndep=rtat. Juc=ria pufoas= de la marginea canapelei m= privea absurd, ]n timp ce eu m= uitam ]n punctul obscur din tavan [i ]mi dep=nam obsedantele amintiri.
V-a\i g`ndit vreodat= c= cele mai frumoase mo-mente [i persoane din via\a voastr= vor ajunge ]n punctul zero mai devreme dec`t a\i fi crezut? Poate da, poate nu... Totul pare a fi o iluzie, depinde de lu-mile paralele ]n care ne afl=m.
C`nd concep\iile a dou= persoane apropiate ]ncep a o lua pe drumuri diferite, atunci nu mai exist= un ]ntreg, ci doar jum=t=\i. Jum=t=\i ]n care una e mai ]ncrez=toare [i mai puternic= dec`t cealalt=, trec`nd cu u[urin\= peste timpul trecut, care dispare cu ne-ru[inare, transform`ndu-se ]ntr-o relicv= pre\ioas=. Pe c`nd cealalt= jum=tate e cea care p=streaz= dra-gostea din ]ntreg ]n propria fiin\= [i nu se poate ]ndu-ra s= arunce ]n neant un suflet plin de speran\=.
Nu condamn pe nimeni [i nici nu dispre\uiesc, pen-tru c= mintea nu o s= poat= opri niciodat= ceea ce sufletul dore[te s= tr=iasc=... {i totu[i, uneori ]mi pun de mii de ori ]ntrebarea ,,de ce”...? E greu s=-n\elegi c`nd sufletul te doare,/ C`nd tot ce-a fost r=spuns, acum e ]ntrebare.
Vorbind cu un bun prieten, mi-a spus c= distan\a dintre oameni e discutabil=, ]ns= distan\a dintre su-flete e nebunie. Aici e ceea ce sim\i! {i ai grij=, sufletul nu e de v`nzare, nici pre[ ]n fa\a u[ii [i, dac= omul de al=turi nu nutre[te acelea[i sentimente, nu merit= s=-\i ocupi timpul cu el.
Dragostea nu are o defini\ie concret= [i, p`n= la urm=, nu cred c= cineva o va ]n\elege ]n toat= profun-zimea ei. E acel ceva cu reguli [i instruc\iuni pierdute ]n infinit. Da, e adev=rat c= ea ][i are unele aspecte inerente, universale, pe care ne-am putea baza, dar pentru fiecare persoan= ]n parte e altceva. Asemenea gramaticii limbii rom`ne, ]n momentul ]n care de\ii un exemplu concret, e nevoie de cunoa[tere [i d=ruire pentru a-l descoase, iar fiecare vede r=spunsul ]ntr-un mod diferit.
De fiecare dat= c`nd Cupidon ne love[te ]n dreptul inimii, ar trebui s= fim con[tien\i de consecin\ele ce vor urma, ]ns=, din fericire, creierul nostru este un or-gan extraordinar care func\ioneaz= 24 de ore, 365 de zile pe an, din momentul na[terii p`n=... ne ]ndr=gostim. }n acele clipe nu putem fi st=p`ni pe
NEPO|ICAMarina ILIEVICI, 13 ani
{coala de Arte Co[ni\a, Dub=sari
con[tiin\a noastr= [i nu ne d=m seama c= dragostea ar putea fi ceva efemer, doar o chestiune de timp, dar care ]ntr-o zi ne-ar putea distruge un dor sugrum=tor.
Enrique Iglesias zice astfel ]n c`ntecul El Perdedor: Totul pierde sensul,/ Iar golirea este mai bun= dec`t uitarea.../ [i nu mai am nimic/ Da, prefer s= fiu cel care pierde.
Uneori trebuie s= accept=m lucrurile a[a cum sunt [i s= ]nv=\=m s= a[tept=m, pentru c= doar a[a vom rezista acelui sentiment ciudat.
Acum deschid ochii din medita\ie [i ]mi dau seama c= sunt acolo unde eram cu c`teva minute ]n urm= [i c= nimic nu s-a schimbat. Aceea[i juc=rie continu= s= m= priveasc=. Acelea[i doruri m= ard. Dar, nimic nu pot ]ntoarce. Fiecare lucru trebuie pre\uit p`n= a de-veni amintire!
Cristina CODA, cl. a X-aPuhoi, Ialoveni
-
52020, mai NOI
sarea g`ndirii
}NTREB+RI F+R+ R+SPUNS
L ucrurile frumoase sunt pu\ine... Dac= le la[i f=r= r=spuns, e p=cat. Camil PETRESCU
Nu ]mprumuta de la al\ii r=spunsuri la ]ntreb=ri, p`n= c`nd ]ntreb=rile nu se ivesc ]n tine ]nsu\i.
Lev TOLSTOI
R=spunsurile sunt ceea ce sunt. Doar pentru c= nu-\i plac, nu ]nseamn= c= nu sunt adev=rate.
Megan CHANCE
Nu exist= r=spunsuri gre[ite; exist= doar ]ntreb=ri corecte f=r= r=spuns.
BAUVARD
Multe lucruri sunt un mister. Dar asta nu ]nseamn= c= nu exist= un r=spuns la ele. Doar c= oamenii de [tiin\= nu au g=sit ]nc= unul.
Mark HADDON
Nu se poate r=spunde la toate ]ntreb=rile. Edward ABBEY
S= pui ]ntrebarea ,,corect=” este mai important dec`t s= prime[ti un r=spuns.
Jiddu KRISHNAMURTI
Uneori trebuie s= a[tep\i ca un r=spuns s= vin= la tine. Mai ales c`nd ]ntreb=rile sunt dificile.
Patrick CARMAN
}ntre copertele bibliei se afl= r=spunsurile la toate problemele omului.
Ronald REAGAN
Dac= scapi de o ]ntrebare, nu ]nseamn= c= i-ai g=sit [i r=spunsul.
André GIDE
Nu c=uta r=spunsuri imposibile. Mai bine schimb= ]ntreb=rile.
CONFUCIUS
M= ]ntreb dac= eu, care pun ]ntreb=ri, pot s= dau [i r=spunsuri.
Eugen IONESCU
NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE
D rag= prietene, Te po\i abona pentru urm=toarele 7 luni ale anului 2020.
Fiecare dintre colegii t=i merit= un abonament la revista NOI. }ndeamn=-i s= se aboneze!
Ar fi bine ca fiecare s= primeasc=, cu regularita-te, revista NOI.
Al=tur`ndu-te la NOI, te asiguri cu un adev=rat ghid pe t=r`mul crea\iei [i al autorealiz=rii. Po\i miza pe echipa redac\ional=, pe speciali[tii asocia\i [i pe to\i cititorii care sunt gata s= te asculte, s= te ]n\eleag= [i s=-\i dea un sfat.
Colaborarea noastr= este una deschis= – ]n pa-ginile revistei pute\i g=si: literatur= [i spiritualitate, ecologie [i investiga\ii tehnice, profesii [i probleme psihologice, teatru, muzic= [i cinema, sport [i curio-zit=\i... NOI este revista care poate vorbi simplu des-pre lucruri complicate. Cite[te num=r cu num=r [i via\a ta va deveni mai frumoas= [i mai interesant=.
Revista NOI apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.
Pre\ul unui abonament pentru 7 luni este de 119 lei.
Indicele PM 31239.
Abonamentul la revista NOI poate fi perfectat la orice oficiu po[tal.
-
NOI, mai 2020
cu ta re r`nd mu[ c=
6
A cum e greu, pentru fiecare dintre noi, dar va fi [i bine. Momentan, ne sim\im priva\i de tot ce ni se p=rea primordial doar cu c`teva luni ]n urm=. Suntem izola\i, bulversa\i de aceast= situa\ie ne-a[teptat=. Nu ne mai putem vedea cu cei apropia\i, nu ne putem tr=i via\a pe f=ga[ul normal, chiar [i cele mai cotidiene ac\iuni ne sunt interzise, nimeni nu prea [tie ce se ]nt`mpl=, panica a ]nv=luit ]ntrea-ga lume. Viitorul nu ne mai este la fel de clar ca ]nainte.
S= spun c= toat= aceast= situa- \ie este depresiv= este pu\in, cu to- \ii suntem ]nv=lui\i de triste\ea peri-colului iminent, de lipsa stabilit=\ii [i a siguran\ei, dar, chiar dac= acum nu vedem speran\a, totul va trece.
Aceste clipe de pauz=, de sin-gur=tate, trebuie apreciate ]ntr-o manier= pozitiv=. }n lipsa activit=- \ilor cotidiene, avem timp s= facem acele lucruri pe care le anul=m de at`ta timp, avem timp s= ne bucur=m de fiecare clip= care tre-ce. Putem face ce dorim, f=r= grija de a pleca la [coal= sau la servi-ciu, ne putem odihni at`t corpurile, c`t [i sufletele care au fost ]nchise ]n bucla continu= a lucrurilor, pe care trebuie s= le facem, nu pe care vrem s= le facem.
S= privim aceast= situa\ie cu al\i ochi, s= respir=m [i s= ne adu-
cem aminte c= ]n orice situa\ie se poate g=si ceva bun. Acum vom reu[i s= termin=m serialul de mult uitat, s= relu=m orele ne]ntrerupte de lectur=, s= pict=m apusul ]n cu-lori calde, s= ]ncerc=m o re\et= nou=, s= facem curat ]n cas=, s= lu=m o pauz= de la ostilitatea soci-et=\ii. Acum putem s= ne sun=m ruda, de a c=rei exsiten\= aproape am uitat, s= ne bucur=m de timpul de care dispunem, s= avem mo-mente de lini[te sufleteasc=.
Oric`t de ciudat ar suna, aceast= criz= global= ne-a adus un mare beneficiu: timpul, de care, de cele mai multe ori, nu dispu-neam. De c`te ori ne-am pl`ns c= nu reu[im s= facem toate lucrurile pe care le dorim, s= ne bucur=m de via\= ]ntr-un ritm mai lini[tit, s= observ=m ce se ]nt`mpl= cu adev=rat ]n jurul nostru! Acum e momentul. Nu se [tie c`nd vom mai avea o asemenea oportunita-te, s= ne deta[=m de tot [i de toate.
Trage aer ]n piept, relaxeaz=-te! Indiferent c`t de dificil= este si-tua\ia ]n care ne afl=m, mereu exist= o raz= de lumin= ]n ]ntune-ric. Trebuie s= avem [i cazuri ex-cep\ionale pentru a ne bucura de dulcea normalitate. G`nde[te-te la momentele c`nd toate acestea vor fi doar o amintire, c`nd vom re-veni la activit=\ile noastre zilnice, c`nd ne vom vedea prietenii [i fa-milia, c`nd vom putea ie[i afar=, f=r= a fi ]ngrijora\i. G`nde[te-te la ce vei face c`nd toate acestea vor trece, cum ne vom bucura chiar [i de cele mai mici lucruri. P`n= la urm=, chiar [i dup= cea mai ]ntu-necoas= noapte, tot r=sare soare-le.
Nicoleta GU{TIUC, 15 ani Complexul Educa\ional Cotul
Morii, H`nce[ti
O LUMINI|+ LA CAP+TUL TUNELULUI
M~NDRIANOASTR+
Speran\a este cel mai bun medi-cament pe care ]l cunosc.
Alexandre DUMAS
P as cu pas, zi cu zi, inima omului devine mai invidi-oas=, mai rea [i mai m`ndr=... Totul se schimb= odat= cu ]na-intarea ]n v`rst= [i ]n\elegerea faptului c= via\a nu este a[a cum o vedeam ]n copil=rie: cu ochelari roz, ]nconjurat= de per-sonaje fantastice din pove[ti.
Prin m`ndrie ]n\elegem o su-praapreciere a propriilor calit=\i, omul are o bucurie, o mul\umire de propriul succes [i, prin inter-mediul acestor emo\ii, se cre-eaz= m`ndria.
Via\a te love[te cu ]ncerc=ri. Orice lucru din via\a aceasta este trec=tor [i orice problem= la fel. Trebuie s= avem r=bdare [i ]n\elepciune pentru a le trece cu brio. Finalul acestui drum este de a-\i atinge scopul [i de a r=m`ne om [i prieten pentru cei care te-au ajutat. Un nou succes poate fi o nou= m`ndrie pe care trebuie s= o dep=[e[ti necurmat [i atunci vei avea un succes ]mplinit.
M`ndria este urmat= de c=-dere.
Gabriela POPENCO, 15 ani,Cioburciu, {tefan-Vod=
P+P+DIEIonu\ BR+ILEANU, 16 aniLT Al. Mateevici, Flore[ti
-
2020, mai NOI 7
noi [i voi
1. }\i place s= dormi mult?
2. La ce or= te culci de obicei?
3. C`te ore pe noapte dormi?
4. }n weekend, obi[nuie[ti s=
dormi [i dup=-mas=?
5. C`nd e[ti mai activ, ]n prima
parte a zilei sau seara?
6. Ce faci ]nainte de somn?
Obi[nuie[ti s= cite[ti, s= ascul\i
muzic=, s= prive[ti televizorul
etc.?
7. Cum crezi, temele repetate
]nainte de somn se re\in mai
bine?
8. C`t de des visezi?
9. Preferi s= dormi pe ]ntuneric
sau cu o surs= de lumin=?
10. Cuno[ti c`te ore dormeau unii
dintre oamenii celebri?
11. Ce curiozit=\i despre somn
cuno[ti?
12. Ce expresii, proverbe sau
citate referitoare la somn te-au
impresionat ]ndeosebi?
CHESTIO NAR
ADOR S+ CITESCC `nd ai citit ultima oar= o carte? O carte ilustrat=, cu file, cu mi-ros de tipar. De[i ast=zi c=r\ile tip=rite pierd tot mai mult teren ]n favoarea versiunilor electronice ale acestora, undeva ]n libr=rii sau pe rafturile unei biblioteci, ]ntotdeauna vei g=si volumul care te a[teapt= s=-l descoperi. Cititul este o activitate pl=cut=, o necesitate interioar= de lini[te, satisfac\ie sau relaxare. De aceasta ne-am con-vins [i din r=spunsurile voastre la chestionarul din nr. 2, curent, cu titlul Printre file.
1. Ador s= citesc. Aceast= pasiu-ne porne[te de la p=rin\ii mei [i de la profesori.7. }nainte de a citi sau a procura o carte, obi[nuiesc s= m= consult cu profesoara de limba [i litera-tura rom`n=. 8. Nu mi s-a ]nt`mplat niciodat= s= r=m`n dezam=git= de reco-mandarea cuiva privitoare la o carte. 11. Primesc c=r\i ]n dar. Eu ]ns= nu obi[nuiesc s= le fac cadou, pentru c= prietenii mei nu sunt la fel de pasiona\i de lectur= ca [i mine.
Teoctista COL|A, 14 aniC=rpineni, H`nce[ti
2. Prima carte pe care am citit-o a fost o enciclopedie pre[colar=. 5. Sunt o vizitatoare fidel= a bi-bliotecii. La libr=rie nu merg, de-oarece prefer s= ]mprumut o car-te dec`t s-o cump=r. 7. De fiecare dat= c`nd vreau s= citesc o carte, m= consult cu sora mea. Ea, la fel ca mine, cite[te mult [i eu \in cont de p=rerile ei.
Dumitri\a CHIRI|A, cl. a VI-aIgn=\ei, Rezina
2. Prima carte pe care am citit-o a fost Abecedarul.4. Cel mai des citesc c=r\i c`nd sunt trist= – cartea ]mi creeaz= o bun= dispozi\ie, m= ajut= s=-mi ]mbog=\esc vocabularul.12. O carte necitit= e o carte trist=; Cine [tie carte are patru
ochi; M= tem de omul cu o sin-gur= carte.
Mihaela MI|CO, cl. a VII-aCu[mirca, {old=ne[ti
6. De obicei, aleg o carte dup= titlu [i dup= con\inut.9. Recomand prietenilor mei c=r- \ile care m-au impresionat.11. Da, primesc c=r\i ]n dar. {i mie ]mi place s= le fac cadou.
Maria CERBU, cl. a IX-aBobeica, H`nce[ti
3. Cartea mea preferat= este Bi-blia. }n ea g=sesc toate r=spun-surile care m= intereseaz=. Este o carte sacr=, de ne]nlocuit.5. Avem dou= biblioteci ]n sat, una apar\ine satului, iar cealalt= – [colii. Le frecventez deseori. La libr=rii merg mai rar, doar atunci c`nd am nevoie de o carte anu-mit=. 7. Nu m= consult cu nimeni atunci c`nd vreau s= citesc o carte.
Gabriela POPENCO, 15 aniCioburciu, {tefan-Vod=
1. }mi place s= citesc c=r\i de po-ezii.7. }nainte de a citi o carte, m= consult cu bibliotecara.10. Am o bibliotec= personal=, dar, deocamdat=, nu este prea mare.
Daniela CO{CIUG, 13 aniGura Camencii, Flore[ti
SOMN U{OR!
-
NOI, mai 20208
poezie
Embrionul de lumin=
din taini\ele incon[tientului
crisparea c=rnii
cuprins= de febra ce preveste[te ploi lungi [i schimb=ri
bru[te de presiune atmosferic=
firul de nisip
cu muchiile ascu\ite de sticl=
din ochiul orb dibuind ]n amiaz= Calea-Lactee
insisten\a sinuciga[= de a merge pe fr`nghie balans`nd
deasupra genunii
f=r= nicio [ans= s= ajungi vreodat= pe cel=lalt mal
malul ascuns dincolo de linia orizontului
care se mut= necunten
tot mai ]ncolo, tot mai departe
partea de cer [i partea de lun=
din nesomnul con[tiin\ei ]n impas
descump=nirea [i mu\enia momentului adev=rului
disperarea t=cut= din fiecare din noi
niciodat= ]ns= – scuipatu-n f`nt`n=, hula de frate [i
cuv`ntul invocat ]n de[ert.
Ah, aceste z=pezi
care se fac viermi chiar ]n fa\a turmelor mele!
[i tu, semenul meu, aproapele meu crispat [i
ambiguu, b`iguind l`ng= focul de jertf= cu gura
]nfundat= ]n p`ine: „Adorarea p=storilor nu mai
folose[te planetei”.
Palide frunze
ca ni[te s=lb=ticiuni cu g`tul t=iat se-nv`rtejesc ]n
tr`mbele fumului ce urc= ]n slav=.
O, aceste z=pezi! [i aceast= lumin= ]n tremur peste
cu[mele mun\ilor mei!
M= chemi ]n c`mpie, fratele meu.
}nfiorat ca o harp=
de unde s= [tiu c= infernul sunt ceilal\i?...
S=rut m`na ]n care \ii str`ns piatra
confund s`ngele ce curge-n \=r`n= cu toiul laptelui
[i-n noaptea f=r= de cap=t m= rog de tine, semenul meu,
aproapele meu, fratele meu
semenul meu, aproapele meu, fratele meu Cain.
Andrei |URCANUPoet, critic literar, publicist, profesor universitar, doctor habilitat ]n filologie.
N=scut pe 1 septembrie 1948, ]n satul Cig`rleni, raionul Ialoveni. Licen\iat al Fa-cult=\ii de Filologie a Universit=\ii de Stat din Chi[in=u (1971). Activeaz= la Televi-ziune, la Pre[edin\ie, la Universitatea Pedagogic= de Stat Ion Creang=, la Institutul de Filologie al A{M.
Este autor a 17 c=r\i de critic= literar=, poezie, eseu, publicistic= politic=, de- \in=tor a numeroase premii literare, cavaler al Ordinului Republicii.
Debuteaz= ]n 1971 ]n revista Nistru cu critic= literar=. Volume de poezii: C=ma[a lui Nessos, 1988; Iisus prin miri[ti, 2006; Interior ]n
ro[u aprins, 2012;Verde regal, 2014; Rost, 2018, [.a.
FRATELE MEU...CE ESTE POEZIA?
-
2020, mai NOI
Copil=rie cu pumnii ]ncle[ta\i de emo\ie:
zbucium p`n= la epuizare ]n ]ntunericul bezn= ]ntre
veretcile aspre de c`nep=
noapte f=r= de cap=t
]n care s-a r=t=cit C=lin Nebunul plecat dup= ap= vie
sp`nul aruncat din v`rful cerului
de bunul, credinciosul cal n=zdr=van...
O, tat=!
Cu povestea lui Alexei Teplea pl`ng`nd ]n ziua de
Pa[ti ne reg=sea mereu – pe am`ndoi treji –
c`ntatul dint`i al coco[ilor.
O, voi, c=i[ori, c=i[ori! – ]ng`n ]n ne[tire ]mboldit de
trapul vostru bezmetic.
Am aruncat c=ma[a de for\=-a destinului ]n sob=
ca pe-o piele r`ioas=
[i acum, ]mpreun= cu voi, m=n`nc j=ratic din vatr=
scot fl=c=ri pe n=ri
[i-ncerc s= revin la str=vezimea dint`i.
Amestecat cu p=m`ntul, m= prind de floarea de
zarz=r [i-ntr-un c`ntec de slav=
anun\ cobor`rea ]n lume
a unui verde regal.
Ho! dragii de voi, m`njilor, v= rog, mai ]ncet! – c=-mi
rupe\i cordul ]ntins ca o strun=
[i-mi zdrobi\i cu copitele splina.
U[i ]ntredeschise cu generozitatede-o m`n= nev=zut=:voaluri, vagi draperii, evanescente perdele...
Din ad`ncuri reci, luminoase, de marmur= ]n nep=sarea hazardului irupe
gongul de aur al unui cuv`nt.
Arunc obi[nuin\eleca pe-o sf=r`micioas= piele de [arpe[i m= las absorbit de-o ne]n\eleas= caden\=.
}n fojg=iala a mii de p=ianjeni alba[tri, a[tept s= se fr=gezeasc= temeiul l=untric
[i s= prind= contur chipul adev=rului.
O boare de reveneal= n=d=jduiesc
p`n= cel care trop=ie cu bocancii ]n preajm= nu a r=sturnat ]nc= peste horbotele orizontului
nemilostivele stane de piatr=.
VRAJ+
GONG
9
Vio
leta
ZA
BU
LIC
+
* * *
-
10 NOI, mai 2020
pa uz= de g`ndi re
BINE FACI, BINE G+SE{TI
LINGURA BUNICULUI
S unt at`tea lucruri pe care ne-am dori s= le experiment=m ]n via\=... Cineva ][i dore[te s= schimbe lumea, altcineva are aspira\ii mari pentru propriu-i viitor. Cu to\ii ]ns= ne dorim, la un moment dat, s= fim ]n pielea altcuiva, ca s= ]n- \elegem modul de g`ndire a unor persoane [i – de ce nu? – s= avem parte de sen-za\ii [i emo\ii noi. Un astfel de exerci\iu de imagina\ie am realizat cu elevii clasei a VI-a de la GM A. P=unescu din Cop=ceni, S`ngerei. Iat= [i r=spunsurile lor:
} n orice familie, vesela de la buc=t=rie e nespus de bogat= [i variat=: linguri, furculi\e, cu\ite, crati\e, tig=i, ceaune, pahare... I-am rugat pe c`\iva elevi din clasa a VI-a de la gimnaziul din Chipe[ca, {old=ne[ti, s=-[i aduc= aminte care este vasul sau tac`mul preferat din buc=t=ria familiei lor.
Simona Naomi ABABII: Dac= a[ putea fi altcineva, mi-a[ dori s= fiu magician, pentru c= p=rin\ii mei sunt bolnavi [i a[ vrea s= fac un elixir cu care s=-i ]ns=n=to[esc. Fiecare copil are nevoie de p=rin\i.
C=t=lina G~RLOVAN: Eu a[ vrea s= fiu director de [coal=, de-oarece a[ putea face reguli noi: s= lungesc recrea\iile, s= adaug dis-cipline noi [i s= deschid un maga-zin ]n [coal=.
Andrian CHI|AN: A[ vrea s= fiu un istoric, pentru c= astfel a[ ]n\elege istoria mai bine, a[ putea r=spunde corect la ]ntreb=rile le-gate de datele [i evenimentele din trecutul nostru.
Lumini\a GRECU: Mi-a[ dori s= fiu ca mama, deoarece vreau [i eu s= am responsabilit=\i. Mame-le sunt bl`nde, ]ntotdeauna ]ngri-jesc de copii [i le ascult= durerile.
{tefan Eugen ZELINSCHI: Vi-sez s= fiu c`nt=re\. Mi-ar pl=cea ca oamenii s= m= cunoasc=, iar mama s= fie m`ndr= de mine. Ast-fel, mi-a[ permite s=-mi ajut p=rin- \ii [i pe copiii s=raci.
Constantin RUSU: A[ vrea s= fiu ]n pielea reginei Elisabeta a II-a. Sus\in acest lucru, pentru c= vreau s= v=d cum e s= conduci o \ar=, s= tr=ie[ti ]ntr-un castel de lux, s= ai parte de mese bogate [i de o mul\ime de servitori.
Adelina STOLNIC: Eu mi-a[ dori s= fiu o persoan= foarte bo-gat=, pentru a ajuta oamenii s=raci. }n \ara noastr= sunt mul\i copii [i oameni care nu au unde tr=i, cu ce se ]mbr=ca [i chiar nici ce s= m=n`nce. Dac= faci bine, bine g=se[ti.
Mihai LOCOMAN: A[ vrea s= fiu profesor. Astfel, a[ urm=ri mo-dul ]n care se comport= copiii, a[ p=trunde ]n problemele cu care se confrunt= un cadru didactic, a[ ]n- \elege cum se descurc= ]n diferite situa\ii. Cred c= ar fi foarte palpi-tant.
Pentru NOI – Lucia STEGARESCUCop=ceni, S`ngerei
Lucian CANDU: O can= ]n pa-tru culori – verde, albastru, cafeniu [i morcoviu – r=mas= de la bunicii mei. De c`te ori beau ceai sau ap= din ea, de fiecare dat= am impre-sia c= \in ]n m`n= o floare care ni-ciodat= nu se ofile[te.
Liliana |URCAN: Tac`mul meu preferat este o tigaie veche de culoare albastr=-deshis, care-mi aminte[te mereu de cerul senin de
var=. }mi place s= preg=tesc ]n ea pizza, iar atunci c`nd sunt l=udat=, ro[esc [i le r=spund c= ,,de vin=” este tigaia.
Daniel SPETE|CHI: Lingura, cu care po\i m`nca orice. Avem [i o lingur= veche de la un str=bunic, cioplit= manual ]n lemn [i nevop-sit=.
Ian VLAS: O cea[c= pe care sunt imprimate frunze aurii c=z`nd
din copac. C`nd o iau ]n m`n= – [i iarna, [i vara, parc= m= transpun ]n mijlocul toamnei de aur.
Maria PALAMARENCO: O crati\= [i o tigaie ]n care ]mi place s= preg=tesc bucate, adeseori f=c`ndu-le surprize membrilor fa-miliei mele.
Pentru NOI – Valerie TUDORChipe[ca, {old=ne[ti
-
2020, mai NOI 11
MUZEUL DRAG SUFLETULUI
D e mici copii, vizitele la muzeu sunt ca o gur= de aer istoric, artistic, [tiin- \ific. Depinde de preferin\ele [i interesele fiec=ruia. De aceea, i-am rugat pe mai mul\i elevi din \ar= s= ne relateze despre lucrurile care i-au impresionat cel mai mult din muzeele pe care le-au vizitat, trezindu-ne [i nou= interesul pentru vestigiile trecutului:
Nicolae GODOROJA, cl. a VIII-
a, Orhei: Am fost odat=, ]mpreun=
cu colegii de clas=, la Muze-
ul de Arte. |in minte o pictur=
ciudat=, care reprezenta o
fat= misterioas=, cu ochii
c=prui [i mari. Mi-a transmis
o emo\ie de tain= [i necunos-
cut.
Elena MOVIL+, cl. a IV-a,
Chi[in=u: Am fost impulsio-
nat= s= ]nv=\ s= pictez atunci
c`nd am v=zut la muzeu pei-
saje, chipuri de oameni tri[ti
[i veseli, diverse figuri geo-
metrice.
Crina IAP+R+, cl. a VII-a,
{tefan-Vod=: Am vizitat de
mai multe ori Muzeul Verde
din ora[ul {tefan-Vod=,
unde am v=zut o mul\ime de
animale [i p=s=ri ]mp=iate.
Muzeul de\ine o colec\ie im-
presionant=!
Robert MEREU|+, cl. a VIII-a,
Str=[eni: Mi-a pl=cut cel mai mult
Muzeul de Istorie, pentru c= are o
colec\ie bogat= de ma[ini de scris,
tablouri, arme medievale, s=bii,
buzdugane, inele cu ceas etc. Sunt
pasionat de asemenea lucruri [i
doresc s= revin pentru a-mi ]mpros-
p=ta impresiile.
Mihaela ANDRONATIEV, cl. a
VI-a, Doro\caia, Dub=sari: }n satul
meu natal se afl= un muzeu de isto-
rie [i etnografie. }mi este drag su-
fletului, pentru c= exponatele re-
lev= istoria satului ]n care
m-am n=scut. M-au im-
presionat colec\ia de fe\e
de pern= [i cea de minia-
turi.
Maia {LAPAC, cl. a
III-a, Chi[in=u: }mi aduc
aminte de povestea fra-
\ilor Romulus [i Remus [i
de lupoaica din fa\a Mu-
zeului de Istorie. Frumos
monument!
Amelia BUDU, cl. a
VI-a, Vorniceni, Str=[eni:
Am vizitat conacul lui
Manuc Bei din H`nce[ti
[i am r=mas cu amintirea
hainelor de nunt=. De
asemenea, m-au frapat
subsolurile ]n care se
ad=posteau oamenii pe
timp de r=zboi, cele mai
scumpe bijuterii [i oglinzile enor-
me. Dar cel mai mult m-a impresio-
nat patul regesc din aur pur!
Pentru NOI – Cristina URSU
BISERIC+ DIN LEMNMircea ANDREI
-
NOI, mai 202012
calea spre Olimp
Rubric= sus\inut= de Elena LEAH, master ]n filologie
VENI, VIDI, VICIR=spunsurile corecte la etapa a V-a:
I. Dumneavoastr= – dv./dvs./d-voastr=; domnul – d./dl; dumnealui – d-lui; bulevard – bd.; strad= – str.; apartament – ap.; pagin= – p./pag.; r`nd – r.; post-post-scriptum – P.P.S.; televiziune – TV; or= – h; Prea-sfin\ia Sa – P.S.S.
II. Explica\ia [i sinonimele pentru lexemele: *agil – care se mi[c= u[or [i repede; iste\, iute, suplu, dina-mic, vioi, sprinten, rapid, veloce; *arden\= – ]nfl=c=rare st`rnit= de o pasiune; ardoare, ]n-fl=c=rare, pasiune, ]nfocare; *bagatel= – ]nt`mplare de mic= importan\=; fleac, nimic, detaliu; *jertf= – ofrand= adus= divinit=\ii; sacrificiu; *justificare – de-monstrare a juste\ii unui lucru; ]ndrept=\ire, explicare, motivare, dovedire; *grandoare – aspect m=re\, ma-iestuos, falnic, impun=tor; m=re\ie, maiestate, gran-diozitate; *itinerar – drum pe care se desf=[oar= o c=l=torie, cu indicarea localit=\ilor parcurse; rut=, tra-seu, drum, cale; *inciden\= – ]nt`lnire a razelor de lumin=, a fasciculelor de lumin=, a particulelor etc. ]ntre ele sau cu suprafe\ele corpurilor; repercusiune, consecin\=, impact; *elevat – care are o pozi\ie ]nalt=; nobil, superior, distins, academic, rafinat.
III. Scriitori rom`ni care vor ]mplini, ]n acest an, un anumit num=r de ani de la na[tere: Grigore Alexan-drescu (210 ani); Petre Ispirescu (190 de ani); Titu Maiorescu (180 de ani); Mihai Eminescu (170 de ani); {tefan Octavian Iosif (145 de ani); Tudor Arghezi (140 de ani); Mihail Sadoveanu (140 de ani); Liviu Rebreanu (135 de ani); Mateiu Caragiale (135 de ani); Lucian Blaga (125 de ani); Ion Barbu (125 de ani); Radu Tudoran (110 ani); Gellu Naum (105 ani); Grigore Vieru (85 de ani); Paul Goma (85 de ani); Petru C=rare (85 de ani); Nicolae Labi[ (85 de ani); Nicolae Esinencu (80 de ani) etc.
IV. Invita\ieStimat= doamn= dirigint=,
Avem deosebita onoare de a v= invita la serata de absolvire a clasei a IX-a ,,A” , care va avea loc pe data de 20 iunie 2020, la ora 18:00, ]n incinta Liceului Teoretic Mit. N. Vornicescu. La eveniment vor fi pre-zen\i to\i elevii clasei noastre [i c`\iva profesori.
V= suntem recunosc=tori [i ve[nic ]ndatora\i pentru c= ne-a\i c=l=uzit ideile [i visurile atunci c`nd ]nce-peam s= ne construim propriul drum, pentru c= ne-a\i transmis cultura [i rafinamentul dumneavoastr= [i pentru c=, ]n cei cinci ani minuna\i de gimnaziu,
ne-a\i d=ruit fiec=ruia c`te o fr`ntur= din sufletul dumneavoastr=. Anii de [coal= au fost cei mai frumo[i pentru noi, iar dumneavostr= ve\i r=m`ne mereu a doua mam=.
V= a[tept=m la aceast= serat= cu mare ner=bdare! Cu respect,
colectivul clasei a IX-a ,,A”(Pentru confirmare, Nicoleta VORNICESCU,
Lozova, Str=[eni)
Punctajul acumulat de participan\i la etapa a V-a:
39 de puncte: Andreea IOVU (10, 10, 10, 9), Bar-dar, Ialoveni;
38 de puncte: Maria PLUGARU (10, 9, 10, 9), Bar-dar, Ialoveni;
37 de puncte: Nicoleta VORNICESCU (9, 9, 9, 10), Lozova, Str=[eni;
36 de puncte: Ion LATU (8,10,9,9), Orhei;35 de puncte: Sanda POSTICA (10,9,8,8), Bardar,
Ialoveni; Nicoleta GU{TIUC (9,10,7,8), Cotul Morii, H`nce[ti;
34 de puncte: Vasile URSU (8,9,8,9), Lozova, Str=[eni; Alexandra R+D+U|+ (8, 9, 8, 9), Ustia, Glodeni;
33 de puncte: Diana PLUGARU (9,9,8,7), Adela PISICA (7,9,7,10), Bardar, Ialoveni;
32 de puncte: Teoctista COL|A (8,7,8,9), C=rpineni, H`nce[ti;
31 de puncte: Zarina BU|CU (10,9,4,8), Pepeni, S`ngerei; Cristina R+CIL+ (7,9,7,8), F`rl=deni, C=u[eni;
30 de puncte: Beatriz BOTNARU (7,5,9,9), Lozova, Str=[eni;
29 de puncte: Nadina NICOLAESCU (8,7,6,8), Bardar, Ialoveni; Maria CERBU (6,9,6,8), Bobeica H`nce[ti;
27 de puncte: Cristina MANOIL+ (8,9,2,8), Pe-peni, S`ngerei;
23 de puncte: Dumitri\a CHIRI|A (6,6,4,7), Ign=- \ei, Rezina;
22 de puncte: Marilena URSU (10,7,0,5), Lozova, Str=[eni;
17 puncte: Mihaela MI|CO (6,3,2,6), Cu[mirca, {old=ne[ti.
Din lips= de spa\iu, public=m doar numele partici-pan\ilor care au acumulat minimum 17 puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tutu-ror participan\ilor.
-
2020, mai NOI 13
R=spunsurile corecte la etapa a V-a:
1. Organismele animale acvatice, pentru a-[i men- \ine flotabilitatea ]n profunzimea apei, prezint= unele adapt=ri. Multe organisme folosesc cavit=\i umplute cu aer (de exemplu, o vezic= de ]not=toare la pe[tii oso[i, bule de aer pe taluzul algelor lui Fucus). Unele organisme ][i m=resc flotabilitatea prin acumularea de lipide (de exemplu, o mul\ime de lipide se g=sesc ]n ficatul rechinilor sau ]n ou=le plutitoare; ca[alotul ][i poate regla flotabilitatea cu ajutorul unui organ – sperman\et). Men\inerea corpului ]n coloana de ap= este posibil= prin mi[carea cozii [i aripioarelor (de exemplu, la rechin). Unele organisme se ata[eaz= de un alt obiect (de exemplu, bivalvele, multe alge), iar altele se pot ajuta folosind un mod reactiv de mi[care (de exemplu, meduzele). La men\inerea flotabilit=\ii poate contribui suprafa\a mare a corpului ]n raport cu volumul (de exemplu, pisicile-de-mare, precum [i mul-te organisme planctonice). Con\inutul ridicat de ap= din organism aproximeaz= densitatea corpului la densitatea apei, ceea ce nu necesit= aproape niciun efort pentru men\inerea ]n profunzime a acestuia (me-duzele, ctenoforii, urocordatele).
2. }n timpul depozit=rii, ]n fructe [i legume au loc diverse procese fizice [i biologice, precum evapora-rea umidit=\ii, respira\ia, maturarea, vindecarea [i ]nt=rirea pielii, descompunerea hidrolitic= a substan- \elor organice complexe. Respira\ia este cel mai im-portant proces biochimic [i serve[te ca surs= de ener-gie pentru procesele metabolice. Respira\ia este ]nso- \it= de pierderea masei de fructe [i legume, eliberarea de energie, c=ldur= [i umiditate. }n procesul de respi-ra\ie, exist= o schimbare ]n compozi\ia gazelor din mediul ]nconjur=tor al produsului, pierderi semnifica-tive at`t ]n cantitatea, c`t [i calitatea acestora. Unele fructe, r=d=cinoasele, tuberculii necesit= condi\ii spe-ciale de p=strare pentru a-[i men\ine calit=\ile. Tem-peratura este una dintre cele mai importante condi\ii
Rubric= sus\inut= de Larisa BOGDEA, doctor ]n biologie
SOL LUCET OMNIBUSˇpentru p=strarea alimentelor. Temperatura afecteaz= intensitatea tuturor proceselor. Odat= cu cre[terea temperaturii, se intensific= evaporarea apei [i activi-tatea enzimelor, reac\iile chimice se accelereaz= [i se creeaz= condi\ii pentru dezvoltarea d=un=torilor.
3. Num=rul de indivizi (specii) dintr-o biocenoz= tin-de s= se men\in= ]n anumite limite constante, printr-o reglare a num=rului de indivizi din biocenoz=, p`n= la o limit= optim=. Se cunosc dou= mecanisme prin care se realizeaz= aceast= reglare: mecanismul ex-tern, care include factorii habitatului, prin care se rea-lizeaz= procesul selec\iei naturale [i factorul intern – prin care ]n\elegem interac\iunea elementelor din biocenoz=, conform principiului conexiunii inverse.
Spre exemplu, num=rul plantelor dintr-o biocenoz= este reglat de num=rul insectelor fitofage sau erbivore [i invers (]n cadrul lan\urilor trofice, insectele fitofage regleaz= [i num=rul animalelor insectivore).
Punctajul participan\ilor la etapa a V-a:
26 de puncte a acumulat: Teoctista COL|A (10,8,8), C=rpineni, H`nce[ti;
24 de puncte: Ionela PILCHIN (10,4,10), Satul Nou, Cimi[lia;
19 puncte: Cristina DARII (5,4,10), V=sieni, Ialo-veni; Aliona CERES+U (8,2,9), Pepeni, S`ngerei;
17 puncte: Marinela URSU (7,4,6), Lozova, Str=-[eni;
14 puncte: Beatriz BOTNARU (3,1,10), Lozova, Str=[eni;
10 puncte: Adela PISICA (2, 8, 0), Bardar, Ialoveni;8 puncte: Maria CERBU (3,1,4), Bobeica, H`nce[ti.
Din lips= de spa\iu, public=m doar numele partici-pan\ilor care au acumulat minimum 8 puncte. La bi-lan\ul general ]ns=, vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.
-
NOI, mai 202014
nimic altceva
C~ND VISELE DEVIN REALITATE
S - a n=scut pe 26 februa-rie 1977, ]n Ratu[, Criu-leni. }n perioada 1982-1991 a frecventat {coala Medie Ratu[, raionul Criuleni.
}n anii 1991-1996 a f=cut studii la Colegiul Republi-can de Microelectronic= [i Tehnic= de Calcul. Din 2008 p`n= ]n prezent, manager la Gr=dini\a privat= Gr=dina Secret=. Din 2018, adminis-tratoare la Liceul privat Da Vinci din Chi[in=u. C=s=to-rit=, 4 copii.
— De unde a\i pornit? Povesti\i-ne despre familia dvs. (]n care v-a\i format). Existau unele principii, re-guli, tradi\ii deosebite? Pe care dintre acestea le per-petua\i ]n actuala dvs. fami-lie?
— Suntem trei copii ]n familie: eu, fratele meu mai mare, Grigore, [i sora mai mic=, Olga. Am crescut ]ntr-o atmosfer= în care munca era prioritar=. Toat= educa\ia p=rin\ilor era legat= de implicarea ]n munca gospod=reasc=. Tata a fost [ef la un complex de usca-re a tutunului, iar mama, contabil= ]n colhoz. Acas= aveam o mul\ime de animale [i o gr=din= plin= cu tot felul de legume. De mic= am fost implicat= ]n comer\ (pia\=), vindeam ]n func\ie de sezon: fructe, legume, br`nz= [i carne. }mi pl=cea la pia\=. Lucrul acesta m-a ]nv=\at s= fiu competitiv=, ]ntruc`t exista o conti-nu= concuren\=. Erau tejghele cu gospodari buni, care vindeau produse de ]nalt= calitate la un pre\ ridicat, iar eu m= \ineam foarte m`ndr= c`nd m= vedeam ]n r`nd cu d`n[ii [i terminam de v`ndut totul, iar mama m= l=uda. Cred c= pia\a a stat la baza devenirii mele ]n lumea afacerilor.
La r`ndu-mi, am patru copii: Rusanda, Anastasia, Grigore [i Trofima[. Numele a doi copii sunt inspirate din romanul Frunze de dor (Rusanda [i Trofim).
— Cine v-a fost model de via\= dintre profesori, apropia\i?
— Profesorul care m-a format [i ]ncurajat ]n mod special este Tamara Fiodorovna. O iubeam foarte mult! Ea a fost profesoar= de limba [i literatura rom`n= [i limba francez=. Avea grij= de clasa noastr= ca de propriii copii. Era corect= [i de o delicate\e apar-te. Odat=, dup= lec\ii, ea m-a ]ntrebat: „Ai vreun vis, Fr=s`nic=?”. Eu i-am spus c= am citit ]ntr-o carte cum cineva m`nca cu poft= dulcea\= de cire[e amare [i
am ]ntrebat-o ce gust are aceast= dulcea\=. A doua zi pe banca mea a ap=rut un borcan etichetat: „Toate visuri-le trebuie s= fie ]ndeplinite, ]ncearc= [i afl= ce gust are dulcea\a de cire[e amare”. }mi amintesc foarte des de ea! Cu diverse ocazii le vorbesc copii-lor din [coal= despre influen-\a hot=r`toare a profesoarei mele asupra form=rii mele ca personalitate, caracter. Din copil=rie am o prieten= foarte apropiat=. Ea s-a c=s=torit ]naintea mea [i a n=scut o feti\=, D=nu\a. Cred c= ea mi-a trezit dragostea fa\= de copii. Afec\iunea pentru Dana a fost cea care m-a apropiat mult de ideea de a avea o familie nu-meroas=.
— Ce c=r\i v= fascinau ]n copil=rie? Avea\i vreun autor sau vreo carte preferat=?
— La v`rsta de 12 ani, vara, am lucrat la usc=toria de tutun a tatei – c`nt=ream tutun. Beneficiam de mult timp liber, de aceea am ]nceput a citi. P`n= la 15 ani, timp de trei ani, am reu[it s= citesc aproape toate c=r- \ile din biblioteca [colii, aceste lecturi constituind ar-mele mele de lupt= la lec\iile de limba [i literatura rom`n=. Eram pasionat= de operele lui Ion Dru\=, dar [i de romanele poli\iste.
— Cine sau ce v-a motivat s= deveni\i inginer-constructor?
— Dup= absolvirea [colii am frecventat Colegiul de Microelectronic= [i Tehnic= de Calcul. Am mers pe urmele fratelui meu, care ]nv=\a acolo. Pe atunci se spunea c= aceasta este tehnica viitorului, ]ns= activi-tatea ]n domeniul respectiv nu mi-a trezit un interes deosebit. }n schimb, am avut o studen\ie plin= de des-coperiri [i aventuri. Acolo mi-am tr=it adolescen\a, m-am maturizat, am devenit independent= [i am ]nv=- \at s= m= descurc de una singur=.
— Ce experien\e din via\= v-au determinat s= g`ndi\i [i s= realiza\i proiectul unei [coli private? Care este menirea unui astfel de liceu? Prin ce se deosebe[te acesta de celelalte institu\ii de ]nv=-\=m`nt?
— Cel mai norocos bilet de loterie pe care l-am c`[tigat a fost c=s=toria cu so\ul meu, Valeriu, elev ]n acela[i colegiu. Cu el am creat o familie ]n care pri-meaz= grija [i dragostea fa\= de copii. }ntotdeauna am [tiut c= pentru mine copiii au o importan\= deose-
DE VORB+ CU EUFROSINIA GUZUN, DIRECTOR AL INSTITU|IEI PRIVATE LICEUL DA VINCI
Din arhiva personal=
-
2020, mai NOI 15
bit=. A[a a ap=rut Gr=dini\a Gr=dina Secret=, pe care am construit-o pentru copiii no[tri. Cu 13 ani ]n urm=, c`nd ne-am ]ntors de peste hotare, am r=mas complet dezam=gi\i de starea gr=dini\elor de pe atunci. C`nd au ajuns copiii no[tri [colari, nu eram mul\umit= nici de [coal=, iar problema cea mai mare era c= mai toat= ziua st=team prin ambuteiaje ]n timp ce duceam copiii la activit=\i extracurriculare, deci eram „mama ambuteiajelor”. Atunci mi-a venit ideea s= deschidem o [coal= unde copilul s= se dezvolte multilateral ]ntr-un singur loc.
— Cum a ap=rut denumirea Da Vinci? — Numele [colii, Da Vinci, mi-a venit de la ]ns=[i
personalitatea Leonardo da Vinci: pictor, inginer, sculptor, cosmolog, filozof...
— Care sunt argumentele pe care le prezenta\i p=rin\ilor atunci c`nd ace[tia p=[esc pragul institu- \iei, pentru alegerea [colii private ]n schimbul celei de stat?
— Copiii care ][i fac studiile ]n acest liceu, zilnic pe l`ng= trunchiul de baz= (curriculumul na\ional), beneficiaz= [i de o dezvoltare multilateral= (muzic=, arte, sport, cluburi [tiin\ifice, cercuri olimpice, limbi str=ine).
— A\i construit edificiul [colii cu familia dvs. pe [antier. Povesti\i-ne despre suportul [i rolul acesteia ]n tot ce a\i realizat p`n= acum.
— Liceul l-am construit ]ntr-un an [i trei luni. Am muncit foarte mult ]mpreun= cu toat= familia. Un rol substan\ial l-au avut p=rin\ii lui Valeriu, prietenii, dar [i copiii no[tri. A fost foarte greu, dar, c`nd v=d rezul-tatul, uit de extenuarea cauzat= de alegerea mobilie-rului, veselei, tehnicii, angajarea profesorilor, antreno-rilor. Dar [i de convingerea p=rin\ilor c= este vorba de o [coal= f=r= precedent, unde copilul se simte bine, ]ntr-un echilibru emo\ional [i are parte de studii de ca-litate, laboratoare performante [i alimenta\ie echili-brat=.
— Ave\i ni[te criterii deosebite ]n alegerea / mo-tivarea profesorilor?
— Sloganul liceului este Educa\ie prin rela\ie [i profesorii sunt cei care ]i asigur= viabilitatea. Noi pu-nem accentul pe ]nv=\area la lec\ii, f=r= teme pentru acas=, pe interac\iunea familial= cu profesorul. Buna practic= a colectivului profesoral creeaz= toat= magia acestei [coli.
— Cum trebuie s= fie [i ce trebuie s= fac= un li-der/manager educa\ional ]n etapa actual= pentru a forma [i a men\ine o echip= de profesioni[ti?
— Din start am stabilit orientarea [i specificul vii-toarei [coli. La angajarea profesorilor m-a ajutat mult cu propuneri concrete fiica mea, Rusanda. La ]n-t`lnirile cu poten\ialii profesori, le prezint ideea [i mo-dalit=\ile de predare ]n liceul nostru. Astfel, am adunat o echip= de profesioni[ti care ]mp=rt=[esc acelea[i idei.
— Sunte\i printre pu\inii antreprenori care au ales s= investeasc= ]n educa\ie? E profitabil= aceast= investi\ie?
— E prematur s= vorbim despre profit. V= voi pu-tea r=spunde doar peste vreo 10 ani. }n primul r`nd, ne-am propus s= le oferim copiilor o educa\ie de cali-tate [i posibilitatea unei dezvolt=ri multilaterale.
— }n cei aproape doi ani de la inaugurare, care au fost cele mai mari realiz=ri [i provoc=ri? }n ce propor\ie s-au adeverit speran\ele, estim=rile, inves-ti\iile financiare [i emo\ionale ]n aceast= etap=?
— Eu [i colectivul profesoral ne facem lucrul cu pl=cere [i d=ruire. Iar rezultatele se v=d. Despre ele vorbesc performan\ele copiilor [i fe\ele lor fericite.
— Cum a fost acest an de studii ]n compara\ie cu primul la Da Vinci?
— }n al doilea an de studii suntem mai expe-rimenta\i, mai siguri, mai ]ncrez=tori ]n ceea ce facem, deoarece vedem c= ideea de a pune accentul pe pre-darea transdisciplinar= are succese.
— Pentru anul urm=tor de studii au ]nceput deja ]nscrierile? Ave\i ni[te criterii /probe de selec\ie?
— Desigur. Este vorba de o testare pentru ]nscrie-rea ]n liceu. Astfel verific=m ]n ce m=sur= copilul e preg=tit psihicoemo\ional pentru [coal=.
— }n educa\ia copiilor dvs. pe ce pune\i accen-tul?
— Educ [i cresc patru copii. M= str=duiesc s= le acord aten\ie [i sprijin. Pun accentul pe emo\iile poziti-ve, pe sprijinul ]n ceea ce fac [i pe implicarea ]n mun-ca de zi cu zi.
— Cine sunt oamenii care v-au inspirat [i v= inspir=?
— Pre\uiesc foarte mult oamenii care ajung s= se afirme prin munca lor (sportivi, muzican\i, oameni de art= [.a.). Cel mai mult m= inspir= copiii. Urm=resc cum se dezvolt= pas cu pas. M= bucur foarte mult c`nd reu[esc s= le schimb ]n bine modul de g`ndire. De exemplu, dac= nu le place robotica, ]ncep s=-i con-ving c= robotizarea este viitorul [i de aceea este la fel de important= ca restul disciplinelor.
— Ce alte pasiuni ave\i? — }mi plac mult sportul [i arta. Ador lectura. Sunt
nevoit= s= g=tesc, dar o fac cu satisfac\ie. Probabil, urm=torul meu proiect va fi legat de gastronomie, pro-duse [i prepararea lor.
— V= mai aminti\i de prima dragoste?— Prima dragoste real= pe care am avut-o a fost
pe vremea c`nd eram student=. Mi-a l=sat amintiri frumoase.
— }n final, permite\i-ne s= reiter=m ]ntrebarea profesoarei dvs. de la Ratu[: ,,Ave\i un vis?”.
— Desigur. La fel, legat de copii, dar ]ntr-un alt format. Deocamdat= nu-l divulg. Mai ]nt`i doresc s=-l dezvolt [i s=-l ]mbun=t=\esc. De fiecare dat= c`nd m= g`ndesc la el, ]mi apar idei noi, tentante.
— V= mul\umim mult pentru implicarea inspi-rat= în acest dialog [i v= dorim succes ]n activitatea dvs., dar [i ]mplinirea noilor visuri!
Pentru NOI – Elena LEAH
-
NOI, mai 2020
} n fiecare diminea\= c`nd m= preg=team pentru [coal=, mama ]mi tot \inea o moral= bun=, cum ]i ziceam eu, ce s= fac [i cum s= fac, unde s= merg [i unde s= nu merg, cu cine s= vorbesc [i cu cine nu, [i a[a o \inea pre\ de c`teva minute p`n= ]mi termina de f=cut cosi\ele. Eu, v=z`ndu-m= eliberat=, nici nu mai [tiu c`nd o luam la fug=, uit`nd de lec\iile ei de bun= purtare. Or, ajung`nd la [coal=, avea cine foarte re-pede s= ne reaminteasc= de ele, de aceea relaxarea mea nu dura prea mult. {i m= g`ndeam atunci, etic= ]ncolo, etic= ]ncoace [i, mai ales, etic= la sf`r[it de an [colar. Acest lucru era de nelipsit la ultimul sunet de clopo\el, deoarece profesorii [tiau c= ]n vacan\= liber-tatea care ni se oferea avea s= le cam dea munca peste cap, ]n ceea ce prive[te comportamentul nostru.
At`t profesorii, c`t [i reprezentantul poli\iei, care era chemat la festivitate, ne aten\ionau c= ]n perioada vacan\ei, copiii au mai mult timp liber [i, lesne, pot fi implica\i ]n diverse ac\iuni care s= le afecteze siguran\a. Recomand=rile acestora erau simple [i u[or de re\inut, ceea ce am s= te rog [i pe tine, drag= cititorule, s= o faci, [i anume s= nu deschizi niciodat= u[a necunoscu\ilor, ba mai mult, \ine-o ]ncuiat=. {i nici celor str=ini care telefoneaz= nu le spune c= e[ti singur acas=, iar dac= sim\i c= te pa[te un pericol, mergi sau sun= la un vecin de ]ncredere, care poate s=-\i acorde ajutor. O [tiam [i noi, c`nd eram copii, [i o [tii [i tu, care e[ti, spre fe-ricirea ta, ]nc= un copil, c= e bine s= te joci sau s= te plimbi ]n locurile special amenajate, unde nu circul= ma[ini. }n cazul ]n care cir-culi cu bicicleta, evit= zone-le aglomerate [i cu trafic intens, iar dac= ai ajuns totu[i ]n astfel de zone, respect= indicatoarele [i spore[te-\i aten\ia. Dac= e[ti pieton, \ine cont c= tra-versarea str=zii trebuie s= o faci numai la trecerea de pietoni, iar ]n cazul ]n care e[ti dintr-o localitate rural=, unde mai greu se g=se[te o astfel de trecere, ]ncearc= s= te asiguri din toate punctele de vedere [i apoi treci drumul.
Ia aminte! Vacan\a bate la u[=, iar dac= vrei s= fie una reu[it= [i de neuitat, poart= cu tine aceste reguli, la fel cum por\i ast=zi telefonul. Iar dac= veni vorba de telefon, a[ vrea s=-\i mai spun ceva, s= nu oferi date despre tine [i p=rin\ii t=i persoanelor cu care comunici pe internet, mai ales atunci c`nd e[ti plecat la odihn= [i casa ta e f=r= st=p`n.
24 mai
C onstantin (Chiril) [i Mihail (Metodie) s-au n=scut la ]nceputul secolului al IX-lea ]n Tesalonic. }n 843, Constantin vine la Constantinopol pentru a-[i continua studiile. Aici a fost hirotonit diacon. }ntre timp, Mihail s-a retras la m=n=stirea din muntele Olimp, unde a fost tuns cu numele de Metodie.
}n 860, cei doi fra\i au fost trimi[i la hanul hazarilor ]ntr-o expedi\ie misionar=, menit= s= z=-d=rniceasc= planurile de convertire a poporului la iudaism. Misiunea ]ns= a e[uat. Apoi, ]n 862, ei au
fost invita\i de prin\ul Rastislav al Moraviei Mari s= propov=duiasc= cre[tinismul. Aceast= misiune s-a prelungit toat= via\a lor, ei elabor`nd alfabetul gla-golitic (]ntocmit dup= modelul literelor mici grece[ti [i folosit ]n unele scrieri slave biserice[ti), un precursor al alfabetului chirilic.
Constantin a ]mbr=cat rasa monahal= la Roma, cu numele Chiril, ]ns= a murit la scurt timp dup= aceasta. Iar Metodie a fost numit arhiepiscop al noii eparhii de Moravia [i Panonia. }n 870 ]ns=, regele german Ludovic [i episcopii germani l-au convocat la un sinod, unde l-au demis [i ]ntemni\at. Dup= ce ger-manii au fost ]nfr`n\i militar ]n Moravia, papa Ioan al VII-lea l-a eliberat [i l-a reinstalat ca arhiepiscop. Metodie a murit ]n anul 885.
Munca fra\ilor Chiril [i Metodie de traducere a Sfintelor Scripturi, a cultului bisericesc [i a altor c=r\i cre[tine ]n slavon= constituie cel mai de seam= exem-plu al misionarismului ortodox. Ea a devenit piatra de temelie a civiliza\iei slave din Europa de Est [i de Sud-Est. Deoarece Sfin\ii Chiril [i Metodie au conti-nuat obiceiul Sfin\ilor Apostoli de a propov=dui cre[tinismul ]n limba tuturor popoarelor, ei sunt considera\i ca fiind }ntocmai cu Apostolii.
PB
16
SFIN|II CHIRIL {I METODIERubric= sus\inut= de Olesea COSOI
PAZA BUN+ TRECE PRIMEJDIA REA
cei şapte ani de-acas=
Rubric= ]ngrijit= de Leo BORDEIANU
lumin= din lumin=
CALENDAR CRE{TIN-ORTODOXIUNIE
3 Sf. Mari }mp=ra\i [i }ntocmai cu Apostolii Con-stantin [i mama sa, Elena.7 Pogor`rea Sf`ntului Duh. (Cincizecimea sau Ru-saliile).8 Sf`nta Treime.14 Dum. Tuturor Sfin\ilor.15 Sf. Mare Mc. Ioan cel Nou de la Suceava.21 Dum. Sfin\ilor Romani.
Alexandru DIMITROV
SFIN|II CHIRIL {I METODIE
-
2020, mai NOI
p`n=
ce
nu a
i vor
bit.
— A
tunc
i s=
rut=
-m=
iar.
— {
i n-
ai
iub
it pe
nim
eni?
N
u \i-
a f
ost
dra
g n
imen
i? D
ar
lum
ea t
oat=
tre
bui
e s=
te
fi iu
-b
it, d
in p
rim
a c
lip=
c`
nd t
e-a
v=
zut,
b=
iete
.—
Da
c= a
[a a
fos
t, a
poi n
u m
i-a s
pus-
o. N
u, n
u m
i-a f
ost
dra
g n
imen
i.—
D
ar
o s=
]n
t`rz
iem
la
ci
n=,
o s=
]nt
`rz
iem
gro
azn
ic.
O, c
um t
e vo
i put
ea p
rivi
la lu
-m
in=
, ]n
prez
en\a
ma
mei
tale
...
{i d
e fa
\= c
u m
aic
=-m
ea!
— O
s=
ne
pref
ace
m c
= e
[ti
dom
ni[o
ara
La
cy p
`n=
la
mo-
men
tul
potr
ivit.
Ca
re-i
cel
ma
i sc
urt t
imp
]n c
are
se
pot l
ogod
i oa
men
ii? P
resu
pun
c= v
a t
re-
bui
s=
trec
em p
rin
toa
te fo
rma
-lit
=\il
e un
ei lo
god
ne, n
u?—
O,
nu v
rea
u s=
vor
bes
c d
espr
e a
sta
. E
a[a
de
ba
nal.
M-a
m g
`nd
it la
cev
a c
e nu
[tii
. S
unt s
igur
=. C
um m
= c
hea
m=
?—
Mir
i –
nu,
sig
ur c
= n
u!
A[t
eapt
= o
clip
= [
i a
re s
=-m
i re
vin=
]n
m
inte
. N
u cu
mva
e[
ti...
nu s
e po
ate
s=
fii!
Da
, po
ve[t
ile c
elea
vec
hi...
din
ain
-te
de
a f
i m
ers
la [
coa
l=.
Nu
m-a
m g
`nd
it la
ele
de
atu
nci [
i
p`n=
ast
=zi
. E[t
i tu,
ad
ev=
rata
, si
ngur
a A
nnie
[lou
ise?
— A
sta
mi-a
i sp
us-o
de
la
]nce
putu
l ]n
cepu
tulu
i. O
! A
m
aju
ns ]
n a
lee
[i b
=nu
iesc
c=
a
vem
o ]n
t`rz
iere
de
un c
eas.
— C
e-a
re a
fa
ce!
Lan\
ul
mer
ge
]nd
=r=
t p`
n= ]
n zi
lele
a
cele
a d
ep=
rta
te?
Treb
uie
s=
fie a
[a,
des
igur
c=
tre
bui
e. {
i tr
ebui
e s=
m=
ca
r cu
afu
risi
ta
ast
a d
e ra
\= –
fir-
ar
ea s
= fi
e!—
,,H
a!
Ha
!” s
puse
ra
\a r
`-
z`nd
– \i
i min
te [
i ast
a?
— D
a,
[i g
hive
cele
de
flori
d
e pe
lab
ele
pici
oare
lor –
totu
l. A
m f
ost
]mpr
eun=
]n
tot
ace
st
timp.
{i a
cum
treb
uie
s=-m
i ia
u r=
ma
s b
un d
e la
tin
e p`
n= l
a
cin=
. E s
igur
c=
am
s=
te v
=d
la
cin=
? E
si
gur
c=
n-
ai
s=
te
pite
[ti
]n c
am
era
ta
, iu
bito
, [i
s=
m=
la[i
sin
gur
toa
t= s
eara
? La
reve
der
e, iu
bito
... la
reve
de-
re. —
La
reve
der
e, b
=ie
te, l
a re
-ve
der
e. B
ag
= d
e se
am
= la
bol
-ta
gra
jdul
ui. N
u-l l
=sa
pe
Ruf
us
s= s
e re
pad
= c
a o
rbul
]n=
untr
u.
La r
eved
ere.
Da
, a
m s
= v
in l
a
cin=
– d
ar
ce-a
m s
= m
= f
ac
c`nd
te-o
i ved
ea la
lum
in=
?
25 /
32 /
B+IA
TUL
DIN
DES
I{O
da
t=
cu
ultim
ul
ecou
, lu
=
am
inte
c=
ave
a g
ura
usc
at=
[i
c=
ne[
tiute
pul
suri
]i b
=te
au
]n
g`
tlej.
Men
aje
ra,
care
-[i
b=
ga
-se
-n c
ap
c= d
omni
[oru
l o fi
c=
zut
]n a
p= [
i c=
r=
cise
, ]l a
[tep
ta p
e sc
=ri
s=
-i d
eie
pove
\e,
da
r cu
m
el
nici
n-
o v=
zu
[i
nici
nu
-i r=
spun
se,
r=sp
`nd
i [t
iri
ala
r-m
ant
e ]n
ca
s=,
al
c=ro
r re
zulta
t o
f=cu
r= p
e m
aic
=-s
a s
=-i
ba
t=
la u
[=.
— |
i s-
a ]
nt`
mpl
at
ceva
, d
ra-
gul m
am
ei?
Ha
rper
spu
ne c
= i
se
pare
...—
Nu,
nu-
i ni
mic
. M
i-e b
ine,
m
am
=.
Te r
og s
= n
u te
]ng
rijo
-re
zi. Nu-
[i r
ecun
o[te
a p
ropr
ia-i
vo-
ce, d
ar f
ire[
te c
= a
sta
era
o n
imi-
ca
toa
t=
pe
l`ng
=
ceea
ce
-l fr
=m
`nt
a.
Evi
den
t, m
ai
mul
t d
ec`
t ev
iden
t, ]n
trea
ga
coi
nci-
den
\= n
u er
a a
ltcev
a d
ec`
t ne
-b
unie
cur
at=
. {
i-o d
oved
i, sp
re
dep
lina
mul
\um
ire
a m
aio
rulu
i G
eorg
e C
otta
r, ]n
per
soa
n=, m
a-
ior
care
hot
=r]
s=
se
duc
= s
= a
s-cu
lte a
dou
a z
i o c
onfe
rin\
= d
es-
pre
apr
oviz
iona
rea
cu
m
uni-
\ii p
e c`
mpu
l de
lupt
=;
[i, a
stfe
l, d
ova
da
od
at=
f=
cut=
, suf
letu
l [i
cr
eier
ul,
[i i
nim
a,
[i t
rupu
l lu
i G
eorg
ie s
trig
au
buc
uroa
se:
— A
sta
-i fa
ta d
e la
Ecl
uza
C
rinu
lui –
fata
de
pe c
ontin
entu
l pi
erd
ut –
fa
ta m
ult
visa
tei
Pro-
men
ad
e d
e Tr
eize
ci d
e M
ile –
fa
ta d
esi[
ului
de
tufe
! O c
unos
c!S
e tr
ezi,
]n\e
peni
t [i
cu
jun-
ghi
uri,
]n f
und
ul f
otol
iulu
i, [i
se
apu
c= s
= r
eexa
min
eze
]ntr
eag
a
situ
a\ie
la
lum
ina
zile
i, c`
nd e
i nu
i s
e m
ai
p=ru
cev
a n
orm
al.
Da
r fii
ndc=
om
ul t
reb
uie
s= [
i m
=n`
nce,
co
bor
] pe
ntru
m
icul
d
ejun
, lu`
ndu-
[i in
ima
-n d
in\i
[i
supr
ave
ghi
ndu-
se ]n
dea
proa
pe.
— T
`rz
iu,
ca d
e ob
icei
, zi
se
ma
ic=
-sa
. Fa
ce\i
cuno
[tin
\=: f
iul
meu
[i M
iria
m.
O f
at=
]na
lt=,
]mb
raca
t= ]
n ne
gru
, ][
i ri
dic
=
ochi
i s=
-i ]n
t`ln
easc
=
pe
ai
lui,
[i
st=
-
Rud
yard
KIP
LIN
G
Sf`
r[it
. }nc
eput
ul ]n
nr.
2, 2
020
-
NOI, mai 2020
26 /31 /
p`nirea
d
e sine
deprins=
d
e G
eorgie d
e-a lung
ul ]ntregii sa
le vie\i,
]l p=
r=si
de
]nda
t=
ce-[i d
=d
u sea
ma
c=
ea
nu
[tia.
R=
ma
se cu
privirea
a\intit=
]n
gol, rece [i cercet=
toare. V
edea
b
oga
tul p=r neg
ru, piept=na
t ]n coc d
e v=d
uv= [i d
at ]n l=
turi de
pe frunte, cu acea
[uvi\= [tiut=
d
easupra
urechii drepte; ved
ea
ochii cenu[ii, apropia
\i unul de
altul: ved
ea b
uza d
e sus, scurt=,
b=
rbia
hot=
r`t=
[i
cunoscuta
\inut= a
capului. V
edea
[i gura
m
ic=,
frumos
croit=,
care-l
s=ruta
se.—
Georg
ie, dra
g=
! ]i spuse m
aic=
-sa
uimit=
, c=
ci M
iriam
]ncepuse s=
ro[easc=
, sim\ind
u-se a
t`t d
e atent exa
mina
t=.
— V
=... v=
cer iertare! izb
uti el s=
rosteasc=
. Nu [tiu d
ac=
ma
ma
v-a
spus c= uneori m
= port ca
un nerod
, ma
i ales ]na
inte de m
icul d
ejun – e un defect d
e fam
ilie.S
e ]ntoa
rse c=
tre pla
tourile puse pe va
sele cu ap=
fierbinte
de
pe b
ufet, b
ucur`nd
u-se c=
fa
ta nu [tie – d
a, c=
fata
nu [tie.Tot ceea
ce vorbi – c`
t ma
i \inu m
icul dejun – se d
ovedi a
fi pe jum
=ta
te aiurea
, de[i m
aic=
-sa
reflect=
c=
niciod
at=
nu-[i
v=zuse
b=
iatul
at`
t d
e chipe[
ca-n d
iminea
\a a
ceea. C
um d
e-a
r putea orice fa
t=, [i m
ai a
les una
]nzestrat=
cu at`
ta d
iscern=-
m`
nt ca M
iriam
, s= nu-i ca
d=
la
picioare [i s=
nu-l idola
trizeze? }n a
d`
ncul sufletului ei, ]ns=, M
i-ria
m era
nemul\um
it=. }nc=
nu se
holba
se nim
eni la
ea
]n
felul a
cesta
[i fa
ta
se retra
se d
e ]nd
at=
]n cara
pace, c`
nd G
eor-g
ie anun\=
c= se r=
zg`
ndise cu
privire la pleca
rea ]n Lond
ra [i
c=
va
sta
s=-i
\ie d
e ur`
t d
omni[oa
rei Lacy.
— A
, da
r nu vreau s=
v= re\in.
Eu a
m d
e lucru. Toat=
dim
inea\a
m
i-e ocupat=
.C
e i-o fi venind lui G
eorgie s=
se
poarte
at`
t d
e ciud
at?
se ]ntreb
= m
am
a, oft`
nd. M
iriam
e o persoa
n= a
t`t d
e sim\itoa
re – ca
[i ma
ic=-sa
.—
Com
pune\i, nu? Trebuie s=
fie un lucru m
inunat s=
po\i face
a[a
ceva. (M
=g
ar – ce m
=g
ar!
g`
ndi M
iriam
.) Cred
c= v-a
m a
u-zit c`
nt`nd
, c`nd
m-a
m ]ntors
asea
r= d
e la pescuit. C
eva d
es-pre o m
are a
viselor, nu? (Miria
m
se cutremur=
p`n=
]n str=fund
ul sufletului ei, ]ncerc`
nd o senza
- \ie d
ureroas=
.) Un c`
ntec foarte
dr=
gu\. C
um d
e v-a\i g
`nd
it la
astfel d
e lucruri?—
Ai com
pus numa
i muzica
, d
r=g
u\o, nu-i a[a
?—
B
a
[i cuvintele,
m=
mico,
sunt sigur d
e asta
, spuse Gorg
ie cu o sc=
p=ra
re de ochi. (N
u, nu [tia
).—
Da
, am
scris [i cuvintele.M
iriam
vorbise ra
r, c=ci era
con[tient=
c= s`
s`ie c`
nd e ner-
voas=
.—
Da
r cum d
e-ai [tiut, G
eor-g
ie? ]ntreb=
ma
ic=-sa
la fel d
e ]nc`
ntat=
, ca
[i
cum
cel m
ai
t`n=
r ma
ior din a
rma
t= a
r fi avut
gie. (C
aii
][i iu\ir=
pa
sul. S
e p=
rea
c=
auziser=
un
ordin.)
Poate c=
atunci c`
nd vom
muri o
s= a
fl=m
ma
i mult, d
ar a
cum
asta
]nseam
n= a
sta.
Nu urm
= niciun r=
spuns. Ce
ar fi putut ea
spune? Dup=
alte
lumi,
se chem
a
c=
f=cuser=
cuno[tin\=
de m
ai pu\in d
e opt ore [i jum
=ta
te, da
r taina
lor era
dintre a
celea ca
re nu privesc lu-m
ea. S
e a[ternu o foa
rte lung=
t=
cere, ]n vreme ce a
erul pe ca-
re-l respirau li se p=
ru rece [i ]n\ep=
tor, ca [i cum
ar fi respira
t a
buri d
e eter.—
Asta
-i a d
oua oa
r=, [opti
Georg
ie. |ii minte, nu?
— N
u e! (Pe-un ton furios). Nu
e!—
Pe dune, ]n noa
ptea cea
-la
lt=... a
cum c`
teva luni. E
rai
]ntocma
i cum e[ti a
cum [i a
m
hoin=rit peste tot locul, zeci [i
zeci de m
ile.—
{i totul era
pustiu. Ei ple-
caser=
. Nu ne-a
speriat nim
eni. M
= ]ntreb
de ce, b
=iete?
—
O,
da
c=-\i
ad
uci a
minte
asta
, trebuie s=
\ii minte [i res-
tul. M=
rturise[te!—
|in minte m
ulte lucruri, da
r [tiu c=
pe aici n-a
m fost. N
icio-d
at=
– p`n=
acum
.—
Ba
da
, dra
ga
mea
.—
{tiu, pentru c=
... o, n-are
rost s=-\i a
scund nim
ic! – pentru c=
, ]ntr-a
dev=
r, a
[ fi
vrut s=
]ncerc.
— {
i ai [i ]ncerca
t.—
O, nu! voia
m d
oar; ]ns=
de
venit, a venit a
ltcineva.
— N
u, nimeni a
ltcineva. N
ici-od
at=
altcineva
.—
Ba
da
, altcineva
– [i me-
reu: a fost – a
colo ]n larg
– o alt=
fem
eie. Am
v=zut-o [i eu. E
ra ]n
ziua d
e 26 ma
i. Mi-a
m nota
t to-tul cu a
ten\ie undeva
.—
A, [i tu \i-a
i ]nsemna
t vise-le? E
i, ceea ce spui d
espre cea-
lalt=
femeie pa
re ciuda
t, pentru c=
la d
ata
aceea
, ]ntr-ad
ev=r,
eram
pe ma
re.—
Deci, a
m a
vut drepta
te. De
unde s=
[tiu ce f=cea
i ]n afa
ra
visului, c`nd
erai trea
z, ca to\i
oam
enii treji. Hm
...! [i eu care
credea
m c=
nu apa
ri nicioda
t=
cu altcineva
.—
Niciod
at=
nu te-ai ]n[ela
t m
ai m
ult, de c`
nd e[ti. {
i ce m
`nioa
s=
te pricepi
s=
fii! A
scult=-m
= ]ns=
o clip=, iub
ito.Ia
r Georg
ie, de[i nu-[i d
=d
ea
bine sea
ma
, rosti minciuna
cea
ma
i f=r=
de izb
av=
.—
Nu... ceea
ce-\i spun nu e un lucru pe ca
re s= [i-l spun=
oa
menii unii a
ltuia, pentru c=
ar
st`rni
r`sul;
da
r pe
cuv`ntul
meu
de
onoare,
pe cuv`
ntul, m
eu, iubito, n-a
m fost niciod
at=
p`
n= a
zi s=ruta
t de cineva
pe lum
ea a
sta, ]n a
far=
de cei d
in fa
milia
mea
. Nu r`
de, scum
po. N
-a[
m=
rturisi-o nim
=nui
]n a
far=
de tine, d
ar =
sta e a
dev=
-rul g
ol-golu\.
— {
tiam
! Tu e[ti tu. O, [tia
m
c= a
i s= vii c`
ndva
; da
r n-am
[tiut c`
tu[i de pu\in c=
tu e[ti tu,
-
2020, mai NOI
27 /
30 /
men
ad
a c
elor
Tre
izec
i de
Mile
? N
u se
poa
te s
= n
u \ii
min
te.
—
N-a
fo
st
dec
`t
un
vis.
.. d
ec`
t un
vis.
—
Spu
ne-m
i ]n
s=,
te
rog
, pe
ntru
c=
eu
[tiu
.—
Sta
i s=
m=
g`
ndes
c. E
u...
noi n
u tr
ebui
a c
u ni
ci u
n pr
e\ s
=
face
m v
reun
zgo
mot
... n
u tr
ebui
a
cu n
ici u
n pr
e\ s
= fa
cem
un
zgo-
mot
c`
t de
mic
.—
Era
[i
o g
r=d
in=
cu
un
ga
rd v
erd
e [i
aur
iu, [
i fie
rbin
te.
Dum
nea
ta \i
-am
inte
[ti?
— C
um s
= n
u. {
edea
m d
e ce
ala
lt= p
art
e a
pa
tulu
i, c`
nd
umb
ra d
e vi
a\=
din
pa
t a tu
[it [
i a
tunc
i au
intr
at ,
,ei”
.—
Dum
nea
ta?.
.. vo
cea
ad
`n-
c= e
ra n
efir
esc
de
pute
rnic
= [
i d
e g
rav=
[i
oc
hii
ma
ri,
larg
d
esch
i[i a
i fet
ei a
rdea
u ]n
am
ur-
gir
e, ]n
vre
me
ce-l
str=
fulg
era
cu
priv
irile
, ia
r [i
ia
r. A
tunc
i d
um-
nea
ta e
[ti b
=ia
tul..
. b=
iatu
l meu
d
in d
esi[
, ia
r eu
te
cuno
sc d
in-
totd
eaun
a.
Se
pr=
bu[
i ]na
inte
de
gru
ma
-zu
l ie
pei.
Geo
rgie
se
str=
dui
s=
ia
s= d
in t
orop
eala
ca
re-i
bir
uia
to
t co
rpul
[i-[
i pe
trec
u b
ra\u
l ]n
ju
rul
talie
i ei
. C
apu
l fe
tei
i se
l=
sa
pe
um=
r [i
se
po
men
i, sp
un`
nd c
u b
uze
usca
te, l
ucru
ri
des
pre
care
p`
n= a
tunc
i cr
ezu-
se c
= e
xist
= n
uma
i ]n
rom
ane
. D
in f
eric
ire
caii
p=[e
au
poto
lit.
Mir
iam
nu
]n
cerc
a
s=
se
]n-
dep
=rt
eze
c`nd
][
i re
veni
, ci
st
=te
a n
emi[
cat=
, mur
mur
`nd
:—
Des
igur
c=
e[t
i b
=ia
tul,
[i
eu n
-am
[tiu
t... n
-am
[tiu
t.—
Eu
am
[tiu
t d
e-a
sea
r=;
[i
c`nd
te-
am
v=
zut
la m
icul
de-
jun.
.. — A
, a
sta
a f
ost
pric
ina
. M
=
mir
am
de
ce. A
cum
]n\
eleg
, da
, cu
m s
= n
u.—
Nu
\i-a
m p
utut
vor
bi
ma
i ]n
ain
te.
Las=
-\i c
apu
l a
[a,
iub
i-to
. A
cum
to
tu-i
bin
e...
Totu
-i b
ine,
nu?
— D
ar
cum
se
face
c=
eu
n-a
m [
tiut..
. d
up=
at`
\ia [
i a
t`-
\ia a
ni?
}mi a
min
tesc
... o
, c`
t de
mul
te lu
crur
i ]m
i rea
min
tesc
.—
Spu
ne-m
i c`
te c
eva
. A
m
eu g
rij=
de
cai.
— |
iu m
inte
c=
te
a[t
epta
m
c`nd
a s
osit
vapo
rul.
Da
r tu
?—
La
Ecl
uza
cri
nulu
i, d
inco
lo
de
Hon
g-K
ong
[i d
e Ia
va?
— A
[a ]i
spu
i [i t
u?—
Tu
mi-a
i sp
us a
[a c
`nd
m
= p
ierd
usem
pe
cont
inen
t. D
ar
tu n
u m
i-ai a
r=ta
t [i d
rum
ul p
rin
mun
\i?—
C`
nd l
unec
au
insu
ltele
? A
[a t
reb
uie
s= f
i fo
st,
c=ci
e[t
i si
ngur
ul d
e ca
re-m
i rea
min
tesc
. To
\i ce
ilal\i
era
u ,,E
i”.
—
Ma
ri ti
c=lo
[i, d
e a
ltfel
.—
D
a,
\in
min
te
c=
\i-a
m
ar=
tat p
entr
u pr
ima
oa
r= P
rom
e-na
da
cel
or T
reiz
eci
de
Mile
. Tu
e[
ti, tu
!—
Ce
curi
os. A
[a m
i-am
spu
s [i
eu
des
pre
tine
azi
dup
= m
as=
. N
u-i m
inun
at?
— C
e ]n
sea
mn=
toa
te a
stea
? D
e ce
, din
at`
tea
[i a
t`te
a m
ili-
oane
de
oam
eni d
in lu
mea
ast
a,
s=
ave
m
ace
ast
=...
a
cea
st=
ta
in=
]nt
re n
oi?
Ce-
nsea
mn=
? M
i-e fr
ic=
.—
Ast
a ]n
sea
mn=
! f=
cu G
eor-
Atu
nci
dum
nea
ta e
[ti
b=
iatu
l...
b=
iatu
l m
eu d
in d
esi[
, ia
r eu
te
cuno
sc d
into
tdea
una
.Io
n M
OR
AR
U
-
NOI, mai 2020
28 /29 /
zece ani [i a
r fi doved
it c`t este
de d
e[tept ]n fa\a
musa
firilor.—
Nu [tiu cum
se face, d
ar
eram
sigur. E
i, sunt multe lu-
cruri, m
=m
ico, pe
care
nu le
]n\elegi ]n leg
=tur=
cu mine.
S-a
r zice c= o s=
fie o zi cald
=
pentru Ang
lia. A
\i vrea s=
ie[im
c=la
re d
up=-a
mia
z=,
dom
ni-[oa
r=
Lacy?
Am
putea
pleca
d
up=
ce lu=
m
ceaiul,
da
c=
sunte\i de a
cord.
Lui Miria
m ]i veni g
reu s= re-
fuze, da
r orice femeie a
r fi putut ]n\eleg
e c= nu era
propriu-zis ]nc`
ntat=
.—
Are s=
fie foarte pl=
cut, d
ac=
o lua\i pe B
asset R
oad
, d
rag
=, [i d
ac=
nu-i prea t`
rziu, vrei s=
fii at`
t de b
un s= te re-
pezi p`n=
-n t`rg
ca s=
-mi g
=-
se[ti ([i ]i ar=
ta cine [tie ce)
ceva a
sortat la
asta
?—
{
tiu ce-o
s=
urmeze,
o ]ntrerupse G
eorgie. N
-ai pierd
e niciun prilej, m
am
=, d
e a cere
un serviciu.
Num
ai
s=
nu-mi
pretinzi cumva
s=-\i a
duc vreun
pe[te ori vreun butuc ]n spina
re.{
i b=
iatul r`
se.—
Nu, ]i r=
spunse netulbu-
rat=
m
aic=
-sa,
ad
u-mi
doa
r a
t`ta
: o ra\=
. Se pricep s-o pre-
g=
teasc=
foarte b
ine la b
irtul lui M
allet. N
u te superi pe mine,
nu-i a[a
? Vom
lua o cin=
u[oar=
la
ora nou=
, deoa
rece azi e a
t`t
de ca
ld.
S-a
r fi zis c= lung
ii zile de
var=
]i trebuia
u veacuri ]ntreg
i ca
s=-[i d
epene caierul orelor;
]n sf`r[it sosi ora
ceaiului pe
paji[te, [i a
p=ru M
iriam
.E
ra ]n [a
ma
i ]nainte ca
el s-o fi putut a
juta s=
salte; s=
rise tot a
t`t d
e u[or ca [i ]n copil=
ria ]n
care c=
l=rea
poneiul ]n drum
spre Prom
enda
celor Treizeci de
Mile. Lum
ina zilei str=
lucea necru-
\=tor,
de[i
Georg
ie d
esc=lec=
d
e trei ori s= va
d=
da
c= nu-s,
chipurile, strecura
te nisca
iva
pietricele ]n potcoava
lui Rufus.
Nu po\i spune nici m
=ca
r trei lu-cruri sim
ple ]n lumina
crud=
a
zilei, iar ceea
ce avea
de spus
Georg
ie nu era prea
simplu.
A[a
c= vorb
i rareori, [i M
iri-a
m se sim
\i cu inima
]mp=
r\it=
]ntre u[urare [i ciud
=. O
pliciti-sea
fa
ptul c=
m
ata
hala
a
sta
[tia cine scrisese textul c`
nte-cului d
e asea
r=; c=
ci, de[i o fe-
cioar=
][i poate c`
nta ]nchipui-
rile ei cele ma
i tainice, nu-i fa
ce pl=
cere totu[i
s=
vad
=
cum
]nchipuirile acelea
sunt c=lca
- te
]n picioa
re d
e un
ma
scul ]ng
`m
fat.
Au
mers
ei p`
n=-n
str=d
u\a
cu vile
de
c=r=
mid
=
ro[ie din B
asset [i G
eorgie f=
cu m
are ca
z de a
mb
ala
rea ra
\ei a
celeia. Treb
uie s= fie ]m
pache-
tat=
a[a
[i pe dincolo [i leg
at=
la
[a num
ai ]ntr-un a
nume fel,
cu toate c=
trecuse de opt [i m
ai
avea
u de b
=tut m
ulte mile p`
n=
aca
s=.
— Treb
uie s= ne g
r=b
im! zise
Miria
m, plictisit=
[i m`
nioas=
, ]n cele d
in urm=
.
— N
u-i ma
re gra
b=
; da
r pu-tem
t=ia
drum
ul pe la D
owhea
d
Dow
n [i o lu=m
apoi pe g
azon.
C`
[tig=
m a
[a o jum
=ta
te de or=
.C
aii pornir=
s= zb
urde pe ia
r-b
a
scurt=
[i ]nm
iresma
t=,
iar
]nt`rzia
tele umb
re se ad
unar=
]n va
le, atunci c`
nd trecur=
]n ga
-lop
mic
peste m
area
d
un=
cenu[ie ca
re d
etermin=
t`
rgul
Ba
sset [i [oseaua
na\iona
l= d
e vest. Pe nesim
\ite, caii iu\ir=
pa-
sul, f=
r=
a
lua
am
inte d
e m
u[uroaiele
de
c`rti\=
; R
ufus, ca
valer ce se a
fla, o a
[tepta pe
Da
ndy a
lui Miria
m p`
n= ce a
u urca
t pa
nta.
Pe cob
or`[ul
de
dou=
mile a
u ga
lopat ]m
preun=,
v`ntul [uier`
ndu-le ]n urechi, cu
st=ruitorul a
compa
niam
ent a opt
copite [i u[orul clichet al zorn=
-id
elor z=b
ale.
— A
h, a fost m
inunat! strig
=
Miria
m, ]nfr`
n`nd
u-[i iapa
. Da
n-d
y [i cu mine suntem
prietene vechi, d
ar nu cred
s= fi m
ers vre-od
at=
ma
i bine ]m
preun=.
— B
a d
a, a
\i mers m
ai reped
e, o d
at=
, de d
ou= ori pe a
n.—
Z=
u? C`
nd?
Ge
top related