Editura MitropolieiBucovinei

TEODOR BALANDOC. UNIV.

unmimmmmmuumunumiummuuuuummuuumuuuuummmimmuuuminnnmo

DocumenteBucovinene

Volumul IV1720-1745

Cernauti 1938

Tiparul Mitropolitul Silvestru"

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTEBUCOVINENE

DE

TEODOR BALANDOC. UNIV.

©

VOLUMUL IV1720-1745

Editura Mitropoliei Bucovinei

CERNAUTI 1938

Tiparul Mitropolitul Silvestro"

www.dacoromanica.ro

I. P. S. Sa Mitropolitul Visarion in dorinfa dea vedea date in vileag toate vestigiile trecutului Bu-covinei $i al bisericii ei, a ordonat publicarea volu-mului de Wiz-.

Ii multumesc din ininza pentru acest sprijin,fiird de care n'ar fi putut continua publicarea acesteicolectii de docunzente.

www.dacoromanica.ro

-Iasi, 1720 lulie 11.

Mihai Racovita VV. hotareste ca familiile Onciul, Tanta,Ciurar, Peletiuc, Cracalia Si Frunza sä stapfineasca satul Vi-lauce, de oarece cu totii descind dela Toader Tautul, stra-

mosul for.

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

Noi Mihai Racovita VV. din mila lui Dumnezeu DomnTarii Moldovii.

Am dat zapisul nostru domnesc lui Gheorghitei Onciul,fratelui lui Alexandru si altor rude ale lor, apoi lui !lie Tantacu fratii sal, lui Sandul Ciurar, asijdere si lui Ion Peletiuc, luiCracalia si lui Ion Frunth, nepotii si stranepotii lui ToaderTclutul, ca sa stapaneasca cu toate veniturile impreund cu alterude ale for a for dreapta ocina si mosie satul Vilauce, tinutulCernautilor, dupd zapisul de marturie pe care ni 1-au aratatnoua si credinciosului nostru boier Macri, staroste de Cernauti,care sat a fost al stramosului for Toader Tautul, care a facuttrei feciori si trei fete, iar la moartea sa a impartit acel sat incase parti, pe care 1-a despartit cu pietre; mai tarziu insaunul din acesti case frati a murit, iar ceilalti cinci frati auimpartit satul in cinci parti pe care 1-au hotarat cu pietre. Deatunce au trecut multi ani si trecand aceste parti dela stra-mosi la parinti, iar dela acestia la nepoti si stapanindu-ie totfrateste, au trecut astfel si la stranepoti si niciodata n'a lostpricing; dar dupa moartea batranului Vasile Tclutul s'a sculatfiul sau Sandul cu fratii si rudele sale ziand ca se trag delaun fiu, iar Gheorghita Onciul cu ale sale mai sus aratate rudedela o fata, stranepoata lui Tautul, care n'a dat mosie la Vi-lauce fiicelor si find astfel intre ei mare pricing, au venit ina-intea banului Macri, care i-a intrebat cu amaruntul dac6 auscrisori sau zapise de impartala Intre frati, dupa can frati

www.dacoromanica.ro

4le-a ramas intreg satul, iar fiice(le) au primit mosii in alterparte, dar ei n'au aratat nemic, fara numai au zis GheorghitelOnciul si fratele sau Alexandru, ei fiind oameni batrani, Caduper stirea for acel sat n'a fost altfel decat fiecare a stapanitnerusiit, frateste, partea sa ce a avut-o dela stramosi si mosisi n'a fost pricing nici cu Vasile Tautul, nici cu fratii sai pen-tru acea mosie. De aceea si Domnia noastra am dat si am in-Vara pentru toti cei amintiti mai sus ca sa stapaneasca partilede mosie duper dreptul celor cinci batrani in partile for celevechi cum le-au stapanit si parintii lor, si sa le fie si delaDomnia noastra mosie cu toate veniturile in veci.

Si altfel sa nu se intample.Iasi, la 11 lu lie 7228.!lie Catargiu vel logofatAxenti uricar.Arhivele Statului Cernauti, Pachetul Vilauce si Liber

Granicialium X pag. 124, unde se gaseste copia germand. Vezisi a noastra: Familia Onciul pag. 60-61 n-rul 51.

2.Iasi, 1720 Iu lie 26.

Constantin Tautul se plange, cä pe mosia sa Lehacenii, tinutulCernauti, sed niste vecini cars refuza sä dea dijma. Domnultrimite pe Dimitrie Macri ca sa cerceteze, sä sileasca pe

oameni la plata dijmei sau sä-i ridice depe mosie.

Noi Mihai Racovita VV. bojiiu milostiiu gospodar zemlimoldayscoi.

Scriem Domnie me credincios boearului nostru dumnea-lui Dimitrie Macri biv vel ban, facem tire dumitale ca Domniimele sau jeluit Constantin Tautul pe neste cuscrii a lui anumeCobeizaceni zicand ca sed pe o mosie a lui ce sä chiama Le-heiceni si nu numai ca nu vor sas dee dejma duper obiceiu siInca nici el nu-s poate sa-s traeasca pe mosie de raul acelorcuscrii a lui si cand le pomeneste cate °data pentru ca ce nu-sdau dejma, ei sar de-1 si bat. De care lucru viind acolo Tautulcu carte Domnii mele sä cauti Dumneata sa dai poronca Coba--zacenilor sa lipseasca dips acel hotar a Lehacenilor or dacaa r voi sä mai traeasca pe acel loc sa caute sa sa invoiasca cuistapanul locului si sa-s de dejma si Sa-$ de stogul de boeresc.

www.dacoromanica.ro

-5cumu-i obiceiul pe acolo, ear nevrand sa easa de bun'a voenice dejma de nu-s vor da, sa trimiti Dumneata sa-i scoatatara voe for ca sa nu ne mai vie jaloba, or de an alts ceva deraspuns sa le dai zi sä vie la Divan si sa-$ aduca si dreasele.Aceasta facem stire.

U las, Teat 7228 Iu lie 26.Vel logofat.Copie romaneasca, Arhivele Statului Cernauti, Liber

Contractuum novorum IV pag. 52.Alte documente despre satul Lehaceni:1. 1662 lanuarie 18: Niculae Murgulet este in drept sa

stapaneasca partea de Lehaceni a fratelui sau Ursul; Ursul ozalojise, dar au rascumparat-o fratii sai Niculae si Dumi-trasco. Mai tarziu Ursul intoarce lui Niculae banii, dar luiDumitrasco nu. Se paresc Dumitrasco cu Neculai $i domnulhotareste ca Neculai sa dea lui Dumitrasco banii ce i-a cheltuit$i sa find toata partea Ursului, pand ce acesta ii va intoarcebanii. (Arhiva istorica III pag. 243 si Gazeta mazililor si ra-zesilor bucovineni III, 1913, pag. 9).

2. 1678, lunie 20: Nacul Isacescul, fost staroste, cu'sotiasa Ileana dau finului for Sandul, ficiorul lui Ion vataful, o partede mosie din Lehaceni, din jumatatea de sus a satului, 1/4 partedin a 1/4 parte, pe care o cumparase dela fiul lui Dumitru Le-hacinschi si sotia acestuia; intre martori: Dumitrascu Mur-gulet (Arhiva ist. III pag. 252).

3. 1698, Septemvrie 15: Sandul, fiul lui Ion vataful, cu so-tia sa Irina vand lui Lupascu Murgulet rohmistru partea for demosie din Lehaceni primita in dar dela nanasul sau Nacu Isa-cescul; pretul lei 50. ( Arhiva ist. III pag. 264).

4. 1720, Octomvrie 1: Ion Bere vinde hatmanului Ionitaa patra parte de Lehaceni; tatal sau Patrascu Bere o cumpa-rase dela Grapina, fata lui Lehacenschi din Lehaceni. (Iorga N.:Anciens documents de droit roumain I pag. 81-82).

5. Inceputul sec. XVIII, Domnul Mihai Racovita. Docu-ment rezumativ asupra trecutului mosiei Lehaceni. Se parescConstantin TAutul, fiul lui Toader, si cumnatul sau Gheorghe,ginerele Saftei, fata Anitei, cu Gheorghita Bandiul pentru 1/2sat Lehaceni partea de jos. Tautul si Gheorghe spun ca aceastajumatate de L. li se trage dela moasa for Anita, fata lui Ste-fan Murgulet. La impartala fiilor lui Stefan Murgulet aceasta1/2 Lehaceni venise intaiu lui Dumitrasco si Ursul M., dar.sora for Anita a luat-o mai tarziu cu judecata dela fratii ei,pentruca acestia primisera multa zestre: bucate, salbe de gal-bini si odoare. La judecata facuta la 1662 Martie 1 de boieriiNicolae Mogalde fost pah. Lupul Septelici fost vornic, Frangulelost vornic, Eremie Carcu fost portar, Miron vornicul de tar-

www.dacoromanica.ro

-6gul Sucevii si Ipatie Murgulet s'a constatat, ca toate zestrile-Anitii din bucate au fost mancate si cheltuite de fratii in pretde 150 lei", si neavand fratii cu ce plat li s'au luat partite forde mosie din Lehaceni, cate a patra parte de sat. A fost apoiintrebat Gheorghita Bandiul cu ce raspunde de se face mo-San"; el a scos un ispisoc dela Bogdan 'VV. rasuflat $i fara pu-tere pentru a treia parte de Lehaceni, pe care a impartit-oCatrina. Neavand alt ispisoc, nu i s'a dat crezamant. A fostdat ramas din toata legea tare. Ceilalti raman stapani.(Copie romaneasca, Arh. Stat. Cernauti, Liber Relationum Ipag. 158).

6. 1723, August 16: Toader armasul, fiul lui Damian, Toa-der Murgulet din Mihalcea, Stefan Volcinschi, fiul lui Stratulat,ginerele lui loan Stroescul fost mare jitnicer vand partea forde Lehaceni, pe care o au dela Vasile Cracalia armas. (N.lorga: Studii si doc. V pag. 409).

7. 1754, Mai 5: Matei Ghica VV. da carte lui ConstantinTautul sa fie in drept a stapani mosia sa, jumatate de Leha-ceni, tinutul Cernauti, partea de jos, caci ii este basting dela_parintii sai si sa-si is venitul din taring, fanat, gradini, prisaci,din tot locul pe obiceiu. (Arhivele Stat. Cernauti, Liber Con-tractuum Novorum IV pag. 54).

3.

Iasi, 1720 Octomvrie 24.

Mihal Racovita VV. ordona lui Dumitru Macri, starostele deCernauti, sa hotArasca mosiile lui Iordachi Cantacuzino, care

se impresoarfi de MO boieri.

lo Mihai Racovita VV. bojiiu milostiiu gospodar zemlimoldayscoi.

Scriem domnia mea la credincios boerinul nostru du-luiDumitru Macri biv vel ban, starostelea de Cernauti, facemStire ca aicea la domnia mea sa falui credincios boerinul nostrulordache biv vel medelniciear, zicand ca are du-lui atevamosii pre acolo, la acel tinut a Cernautului si ii inpresoaraunii si altii hotarali si pre une sate are si scrisori de-i scriupre unde i-au imblat hotaralea si ei nu bags seama si tot in-presoara, iar pre alte sate n'are scrisori, sa-i scrie din hotar inhotar; deci pentru acesta lucru iaca-ti scriem dumitali, daca avini du-lui med. Iordache cu carte domniei meale, sa socotestidumnieta foarte pe dreptatea si pre la care sate va avea du-luiscrisori, pre undea ii vor scrie scrisorilea ca i-au imblat ho-

www.dacoromanica.ro

-7taralea, pre acolo sä-si tie si de acum mosiile; iar di care satun'or hi scrisori, sa scrie din hotar in hotar sa strangi du-ta oa-meni megie5i batrani si sa-i intrebi cu buns adeverinta si preundea vor hi stiind oamenii ca i-au inblat si mai di de mult,pre acolo va tine medelniciariul Iordache si de acum hotarali.Si precum va fi mai cu dreptul sa-i faci dumniata Si o marturieincredintata, pri la locuri insamnate, ca sa i sa de si om gos-pod sa-i pue petri pre marturie dumitale Si ca sa i sa faca Siispisoc gospod de intaritura. Aceasta scriem.

U las, let 7229 Oct(omvrie 24).

(Pecete-domneasca), vel logofat.

Copie dupa original. Din C-tin si Marcela Karadja: Do-cumentele mosiilor cantacuzinesti din Bucovina pag. 50-51nrl. 23.

Alte documente privitoare la aceasta chestiune:

1. 1722 Martie 6: S'au parit Gligoras Stroescul fost pos-tel. cu Iordachi Cantacuzino fost mare medel. pentru- 1) sans-tea intreaga Toporucichi, pe tarmul Nistrului, intre Onut siMidcau; 2) pentru 1/2 saliste la Martinesti. Amandoi le reclarna.Iordachi n'a adus dresele sale si i se da termen in 2 sapt. dupaPasti, daca atunci nu le va aduce sa va da ramas si din zi $1din toata leage a Oxen (C. si M. Karadja: Ibidem pag. 51-52 nrl. 24).

2. Pe la 1722: S'au parit Gligoras Stroescul fost post. cuIordachi Cantacuzino fost mare med. si cu cumnatul sau Ser-ban Boteanul patr. pt. satul Simusin tin. Cernauti. Str. aratadrese dela Vasile Voda. Ceilalti doi arata un ispisoc din 1646care scrie, Ca Gavrilas Mateias s'a parit cu Lupul Stroescu, zi-cand ca Simusinul e de hotarul satului sau Onut, iar Lupul zi-cea ca-i de hotarul satului sau Toporucichi. Si necrezand,rap. Vasile Voda" 1-a trimis pe Toader Petriceico fost marevornic, care a constatat ca-i de hotarul Onutului. Lupul a pier-dut. Deci Grigoras Stroescu este dat ramas si Samusinul afost ras din direasele lui. (C. si M. Karadja: Ibidem pag. 52-53 nrl 25).

Toporuciuca, Toporucichi se cheama astazi Mosoriuca.Martinesti = Ocna, tinutul Cernauti.

www.dacoromanica.ro

-84.

1720, Noemvrie 15.

Se certifica ca Sandul Saul a cumparat dela Sandul Onciul aopta parte de sat de Lucavat sl Berhomet, tionutul Sucevil,

nepot de fata.

Datam scrisoare noastra la mana Sandului &haul $1 a luiStefan Saul ca sa le fie de credinta precum au cumparat a optaparte de sat de Lucavat Si din Berhomet drept 50 lei dela San-dul Onciul si dela varu sau Ion si dela alti frati ai lor, si acelSandul si Ion viind la mine sa cumpar ace parte, eu liam spusca nu incap, daca vre sä cumpere Sandul Sau fiind nepot defata Onciului, iar de nu is da lui mana pot sa cumpar si aumers la Sandul Sau $1 au cumparat, fiind niam mai aproape.

Let 7229 Noemvrie 15.

Ursachi Isar capitan Sandul Pelin biv capitan

Si eu Alexandru Vascilco martur.

Copie, Arhivele Statului Cernauti, documentele familieiFlon dor.

Alt document priv. la satele Lucavat si Berhomete:1. 1728 Julie 6, Iasi: Grigori Ghica VV. scrie lui Miron

sardariul, ca au avut pars Ion, fiul lui Vasilie Cazacescul, siGligorie Saul, ginerele lui Gheorghia Onciulescul, cu VelicicoChesco pt. satul Lucavatul $1 Berhometele si Pancauti, tin.Sucevii, zicand Ion Cazacescul ca e mosia sa dela tatal sauVasilie, fiul lui Gligorie Cazacescul; au fost trimisi la GavrilMiclescul biv. log. care a cercetat in cati mosi a imblat acelsat si a zis Ion Cazacescul ca a imblat in 4 mosi; totusi nu lis'a putut face judecata. Este trimis acuma la fata locului Mironsardarul sä cerceteze.

(Original, dela d-1 conte Gheorghe Vasilco, Cernauti).

Raportul log. Gavril Miclescul despre batranii satelor Lu-cavat, Panca si Berhomete cu data din 1728 Iunie 4 este publi-cat in a noastra: Familia Onciul pag. 68-69 nrl. 60.

Wm.

du.4

www.dacoromanica.ro

95.

1721, lanuarie 12.

Popa Gavril, fratele lui Ion Popovici, se talueste contra luiIordachi Cantacuzino si dovedind drepturile sale primesteprin judecata domneasca a patra parte de Vascauti, tinutul

Sucevii.

(Tradus in romaneste dupa o copie germanA).

Noi Mihai Racovita Voevod cu mila lui Dumnezeu DomnTarii Moldovii.

Eata ca au vinit inaintea noastra si inaintea intreguluinostru sfat popa Gavril, fratele lui Ion Popovici, ginerele luiIon vdtavul de Vascauti, $i s'au jaluit impotriva boierului nostruDu-lui Iordachi Cantacuzino biv vel medelnicer pentru uneleparti de mosie ale for din sat de Vascauti land. apa Siretului,tinutul Sucevii, si au aratat rugatoriul nostru susnumit popaGavril un ispisoc dela rapousatul Duca Vod'a si o scrisoare de-la rapousatul Ilias Alexandru Voda pentru a patra parte a sa-tului, care parte de basting au fost cumparat Solomon B&W-deanul fost mare logofat dela Gligoras Septelici comis si fra-tele sau dela mama for Ana, vaduva lui file Septelici fost marevornic, pentru 290 lei, despre care au aratat un zapis din 15Martie 7174/1666 iscdlit de multi boieri marl si mici, care apatra parte de Vascauti a schimbat Solomon Barladeanul cusus numitul Ion vataful, socrul lui Ion Popovici, pentru satulStoronesti al lui Ion vataful din tinutul Carligaturii. Dovedin-du-se aceasta si zicand popa Gavril ca Du-lui Iordachi Canta-

uzino fost medelnicer a poprit dijma, s'a cercetat aceasta cuamanuntul si s'a hotarit dupa obiceiul pamantului impotrivalui Iordachi Cantacuzino ca sa fie tinut a restitui toata dijmadepe pane, fan si dela toate veniturile cate au luat dela acea apatra parte de Vascauti, si pe urma s'a hotarit si impotriva luiConstantin Perjul sä nu se amestece cu nemic in aceasta partefunded popa Gavriil a dovedit drepturile sale cu drepte scrisori,de aceea sä stapaneasca popa Garil acea a patra parte de Vas-cauti cu un helesteu in sat, cu un vad de moara si un helesteu

www.dacoromanica.ro

10

langa paraul satului si cu un vad de moara pe Sirete cu toateveniturile si treaba aceasta sa nu se mai judece.

Domnul singur a poruncit.La 12 Ianuarie 7229.Mare le logof at a cetit. Axenti uricar.Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium IX pag. 401

si pachetul Vascauti, unde se gaseste copia germana. Tradu-cerea romaneasca publicata in a noastra: Familia Onciul, pag..61-62, n-rul 53.

6.

1721, (Martie 27).

Sandul Ropceanul da zalog lumatate de sat $cheia de Ifingatargul Suceava lui Calistru, episcopul de Radauti, pentru

datorie ce acesta o platise pentru el.

+ Adeca eu Sandul Ropceanul scriu si marturisesc cu acestadevarat zapis al mieu la cinstita mana svintii sale parinteluichir Calistru, episcopul de Ra dauti, ca sa stie ca dupa moar-tea fratine mieu, lui Vasile Ropceanul, ramaind catava datoriela negutitori Turci carea o facuse din viata lui, m'au apucat pemine datornicii ca sa ma pue la Inchisoare inteacea vremecand era omor de ciuma in Iasi si nime din niamul mieu n'auvrut sa sa pue ca sa ma scoata cu vr'un feliu de mijloc dinmana datornicilor, ce vazandu-ma eu in nevoe ca aceia si stiindpe svintia sa c'au facut multa mils cu fratele mieu Vasilie cand1-au scos din robia Hotinului, iarasi am cazut dupa svintia sade au luat acele datorii asupra svintii sale, apucandu-sa sa deamiare la Turci de leu vadra. Deci sosind si vremea mierii nu1-au dat mana svintii sale ca sa platiasca cu miare datorniciipentru ca omorul tot nu sa potolisa, ce 1-au f dent Turcii deli-au platit baneste cate doi zloti pe vadra luand bani cu do-banda, acum stand cu svintia sa la socotiald denainte dumisaleDimitrie Mac,* biv vel ban, starostele de Cernauti, fiind fats sicumnatul mieu Gligorie Scivascul din toata socotiala am ramasdator svintii sale cu 147 lei pentru carii i-am pus zalog svintiisale giumatate de sat de $chiae ce-i pe apa Sucevii si m'am

o

www.dacoromanica.ro

11

apucat de astazi Martie in 27 pans la Dumineca Mare sa-i daubanii Si sa-m(i) scotu mosia, iar de nu-i voiu da banii la zi, saalba a stapani svintia sa mosia in veci, iar eu sa lipsascu Sipentru credinta impreund cu dumnialui starostele si cu altii ces'au mai tamplat la aceasta socotiala ni-am iscalit mai gios.

Lit 7229. (Martie 27).

Sandul Ropceanul. Macri ban, martor.+ Sandul Volcinschi capitan m'am tamplat la acest zapis.

Original, hartie, Arhiva manastirii Putna, n-rul 176.A fost publicat in Dan Dimitrie: Mandstirea Putna, pag.

93, n-rul 62 si Dan D.: Cronica episcopiei Radauti, pag. 185,n-rul 18.

Vezi docum. din 1720 Martie 10.

7.

Iasi, 1721 Julie 21.

Mihai Racovita VV trimite pe Dumitru Macri starostele deCernAuti sa mearga la Rohozna si Pi lipauti, pentru a stabil'

hotarele lor.

+ Noi Mihai Rdcovird Voevoda bojiiu milostiiu gospodarzemli moldayscoi.

Scriem Domnie mea la boearinul nostru Dumnealui Macribiv vel ban, starostele de Cernauti, facem stire Dumitale dacesvii vedea aceasta carte a Domniei meli, iar Dumneta sa mergila sat la Rohozna si sa chemi oamini buni Si batrani megieasidipen pregiur si sa alegi din partile ce tine Brdnzanul a optaparte de loc din tot hotarul sa o stalpesti dispre partea stolni-ceasei Ursdchioai carea iaste cumparatura dela ... (lipseste) ...pre zapis ce ar avea si hotarandu Domneta sa ne faci stirecu o scrisoare a Dumitale den samnu in samnu sari faca ispisocdela Domniea, asijderea sä jalui stolniceasa Ursachioae prefeatele lui Cioccirlie si pre Tudur zicand cal inpresoara o mosieanume Pilipdutii, pentru care mosie multa intrebare au fost sisau adeverit ca featele lui Ciocarlie si Tudur sä leaga cu napastedei inpresoard mosiea neavand nice o dovada, deci sa cauti

www.dacoromanica.ro

12

Dumneta pre scrisorile ce ar arata Dumitale Ursa"chioae stolni-ceasa, pre undei vor si neavand featele lui Ciocarlie nicescrisori nice o dovada sa le scoti din tot locul Pilipautilor cutot ce ar avea si pentru vinitul acei mosii decand sa baga ealede acele locuri, ce vii socoti Du-Ta cu dreptul sä aiba a plinistolniceasei Ursachioai dela featele lui Ciocarlie si dela Tudursi precum vii aleage sa ne faci stire i zdravit.

U las, 7229 Iu li 21.vel logofdt.

Original, Arhiva Forum nobilium Cernauti, pachetul Suc-cessia cum tutella 131.

Alt document:1. 1725, Ian. 20, Iasi: Mihai Racovita VV intareste lui

Oheorghie Ursachi un vad de moard anume Budialcia cu moardin paraul Rohoznei si a Juschii, care vad se impresoard deIordachi Cantacuzino medelnicer.

(Din copiile ramase dela Dimitrie Onciul. Originalul segaseste in Kriegsarchiv din Viena. Kanzlei-Archiv XIII, 165).

8.Iasi, 1721, Septemvrie.

Mihai Racovita VV intareste lui Toader Damiian jumatate desat din Mamurinti, tinutul Cernauti.

+ Io Mihai Reicovit Voevod bojiiu mil(ostiiu) gospodarzemli moldayscoi.

Dat-am carte domnii mele lui Toader Damiian sa fie volniccu carte domnii mele a popri si a tane giumatate de sat denMamurinti ce esti la tinutul Cernautilor ca sä ea vinitul dintoate ce ar hi pi acel hotar pi obicei, pentru cacea Toader Da-miian Linea doao parti di nosiea in toate mosieale Stroestilorcu parte Nastasdcdi care au fostu soru cu Ion Stroescul careau avut si path la divan cu Gligorasco Stroescul post(elnic)5i au (fost) dat ramas Gligoras Stroescul sa n'aiba triaba el cuparte Nastasaicai, deci sä aiba Toader a tine aceasta parte disat di Mamurinti pan s-or imparti moseeale ei in dea ei sa sästie cine cat i s'ar vini parte lui, ca Gligorasco Stroeascul tinealte mosii cari santu nrnpartite cu Toader, deci pentru aceea

...

www.dacoromanica.ro

13

sa tiea si Toader acea mosie, iar di ar ave a raspunde cinevaceva sä vii sa ste fata la divan si nimi sa nu ste inpotriva cartiidomniei mele.

U las, let 7230, Sap(temvrie)...vel log.

Original, hartie, dela dl. conte Gheorghe Vasilco, Cer-nauti.

Alte documente:1. 1643, lunie 3,-Suceava: Vasilie VV., a venit Stefan ot

fiul lui Ion, nepotul lui Draganici si s'a judecat cu An-ghel din Mamurinti pt. o parte de mosie din Mamurinti, ce ocumparase Anghel cu sotia sa Varvara dela Nicoara si soralui Anghelina, copiii Sofiicai din Jeverteani, si dela nepotii eiIonasco si Isac, fiii lui Griga, zicand Stefan ca o cumparase mainainte (original slavon, pecete cu chinovar, dela d. conte Gheor-ghe Vasilco, Cernauti).

2. 1652, Mai 30, Iasi: Vasilie VV., a venit Ionasco diiaculot Mamurinti aratand un zapis dela Vasilie Filce si Costin Ver-deas si Nacul Murgulet si Gherman Lastuvca si Stefan Uhrinvoit cu ai sai 12 pargari din targul Cernauti si dela Isac fost voitsi Lazor Cotiusca si Gligor diiac si alti lacuitori de acolo, pre-cum au venit in. for Costanda, sotia rap. Lupul, fiulnepot lui Vasco, cu fiicele ei Chelsie si Irina, si Ursana, stra-nepoatele lui Vasco, si au vandut mosia for trei jireabii dinstalpul lui Dragota din satul Mamurinti, tin. Cernauti, din vatrasatului si din tot venitul, rudei for mai sus scrisului Ionascodiiac pt. 50 lei batuti, bani gata. (Original, pecete mare apasata,dela d. conte Gheorghe Vasilco, Cernauti).

3. 1653, Ian. 26, Suceava: Vasilie VV., intareste lui Io-nasco diiacul toata partea din Mamurinti a lui Anghel ce acumparat-o dela Lupul si dela femeia lui Ileana, fata lui An-ghel. (Original, hartie, pecete mare rotunda apasata, dela dl.conte Gheorghe Vasilco, Cernauti).

4. 1662, Mai 8: Eustratie Dabija. A venit Ionasco diiaculsi fratele sau Gligorie, nepotii lui Vasco din Mamurinti si s'auparit cu Lupul Stroescul vornic de poarta pt. o jirebie denMamurinti din stalpul lui Vasco zicand Ionasco ca a impresu-rat-o Stroescul, iar Stroescul a dat seams ca a cumparat-odela Gafa, fata lui Dobrenschie si dela sotul ei Geatan. Se do-vedeste ca zapisul lui Stroescul e facut cu mestersug find dinalt stalp al lui Dragota partea lui Dobrenschi; Stroescul a a-daogat-o in stalpul lui Vasco, adaosatura s'a ras si Stroescula ramas. (Original, pecete mare rotunda apasata, dela dl. conteGheorghe Vasilco, Cernauti).

Pi lipauti,

Grigai,

www.dacoromanica.ro

14

5. 1664, Julie 13: Eustratie Dabija VV. scrie starostilor deCernauti, ca s'a jeluit Nastea, femeea lui Bile, sora lui Marcodin Mamurinti, si nepotul ei Mihailo si alti frati ai lui pe Vasi-lina, femeea lui Marco, zicand ca Marco ficiori cu dansa n'aavut, si cand a murit Marco, Vasilina n'a dat de stire nimanui,ci a facut mestersug lasand pe un pops din Cara lesasca sascrie un zapis, precum i-a lasat ei toata mosia si acuma tinmosia ficiorii Marcoaiei cari sunt facuti cu alt barbat. Starostiisa cerceteze daca oamenii scrisi in zapis vor putea sa-si deacredinta la sf. biserica pe sf. evanghelie si pe cinstita cruce cumau auzit pe Marco cu limbs de moarte dand acea mosie pemana Vasilinei. (Original, pecete rotunda apasata, dela d. conteGheorghe Vasilco, Cernauti).

Satul Mamurinti, astazi disparut, nu poate fi identificat.In tot cazul nu este identic cu Mamornita, dupa cum crede dl.M. Costachescu in cartea sa Documente moldovenesti inainte(le Stefan cel Mare". (vezi aici la indice la Mamornita"). Hod-co de Mamurinti, mentionat in documentele moldovenesti inain-te de Stefan cel Mare, nu poate fi Hodco de Mamornita.

9.

Iasi, 1721, Noemvrie 6.

Mihai Racovita VV permite, ca fratii Alexandru, Toader siVasilie Soroceanul sä-si ridice veniturile depe mosia for Sto-

roionet, tinutul Sucevii.

(Tradus in romaneste dupa o copie germanA).

Noi Mihai Racovigi VV. din mila lui D-zeu Domn TariiMoldovii. Am dat scrisoarea domniei mete fiilor lui Soroceanulanume Alexandra, Toader si Vasilie, precum sä fie volnici cuaceasta scrisoare a noastra a lua de a zecea din roade, dincamp, din fanate, din albine, pomat si din celelalte venituri dindreapta for mosie din Storoiond pe Sirete. tinutul Sucevii, dintot hotarul, iar cine va avea ceva impotriva sa vie la divan cuscrisorile ce le are si nime sä nu cuteze sä stea impotriva a cesteiscrisori a noastre.

Iasi, 7230, Noemvrie 6.Marele logorat a cetit.Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium VIII pag.

320-321; unde se afla copia germana.

www.dacoromanica.ro

15

10.

Iasi, 1721, Noemvrie 20.

Mihai Racovita VV. permite lui Ion Neculce hatman sa-si facapod umblator peste Prut la mosia sa Boianul, tin. Cernauti.

Noi Mihai Racovita Voevod bojiiu milostiiu gospodarzemli moldayscoi.

Facem tire tuturor cui sa cade a sti, eats ca domnie mem'am milostivit si am miluit pe credincios boeariul nostru du-lui Ion Neculce biv vel batman ca sa fie volnic cu carte domniimete a-$ face pod umblator peste Prut pe mosie du-sale hat-manului Ion pe hotaru Boeanului, deci despre nimine nici unval sa n'aiba, pentruca domnie me I-am miluit si nime sa nuste impotriva cartii domnii mele.

Ion Mihai Racovita VV.U las, let 7230 Noem(vrie) 20.

Copie, Arhivele Statului Cernauti, Liber Relationum IIpag. 13.

11.

1722, Februarie 20.

Imparteala dintre Iuon Paladi $i Miron Dari: Paladi primestesatele Ora$eni (Cernauti), Gramesti, Ruga$esti, Romane$ti (Su-ceava), Mean', Zmeiani, Suseni, Manzati (Tutova); Dari pri-me$te 1/4 parte Ispas 1/4 Campulungul rusesc, Calinoti (Cer-

nauti) $i 1/2 Calafindesti (Suceava).

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

Eu jos iscalitul luon Paladi biv vel spatar si cu MironDari fost sardar am dat zapisul unul altuia, precum ne-am im-pacat din bung voia noastra si am impartit mosiile ce ne-auramas dela parintele nostru Toader Paladi fost mare vornic sidela mama noastra, fiica lui Tdutul logofdt, venind lui luonPaladi spatar intreg satul Orciseni impreuna cu jumatatea desat ce a primit-o dela fratele nostru Constantin Paladi fostmare logof at, si cu a patra parte, pe care eu impreund cu sotulmeu Anita i-am dat-o pentru o datorie, jumatate de sat de

www.dacoromanica.ro

16

Griitnesti, a patra parte de sat de Rugasesti si a patra partede sat de Romeinesti, tinutul Sucevii, din satul Macsinesti lapardul Alba, tinutul Romanului, partea ce i se cuvine, intregsatul Bacani, tinutul Tutovei, cu a patra parte, pe care asis-dere fratele nostru Constantin Paladi fost mare logofat a da-ruit-o lui Toader Paladi mare comis, fiul du-sale spatar, cu apatra parte ce i-am dat eu cu sotul meu Anita pentru o da-

partile ce i se cuvin din satele Zmeiani, Suseni si Man-zati, tinutul Tutovei, iar du-sale cumnatului Miron fost sardari-a venit a patra parte de sat de !spas, tinutul Cernauti, a patraparte de sat de Campulungul rusesc, intreg satul Ccilinesti Varaa patra parte ce-i a razesilor, jumatate de sat de Calafindesti,tinutul Sucevii, care jumatate de sat nu ne-a fost basting, civaduva rapousatului Preda Paladi fost mare stolnic a avut-odela jupaneasa Agafita, fiica lui Boul, pentru banii dati Agafiteipentru casatoria fiicei sale anume Safta, si asteptand un 4impbanii si neputand intoarce banii lui Paladi spatar, i s'a luat aceamosie cu judecata divanului, iar daca s'ar intampla ca cinevadin rudele Agafitei sa intoarca acesti bani cumnatului meu Mi-ron pentru acea mosie Calafindesti, eu sa am a-i da alts mo-sie, oricare, si a-i intoarce toate cheltuielile avute, iar mosiiledin tinutul Hotinului nu le-am impartit ocupandu-1 intreg Turcii,iar daca Atotputernicul se .va milostivi si Turcii vor intoarceacel tinut sa se imparts f rateste si mosiile din acel tinut. Iarpentru datoria ce aveam s'o cer dela cumnatul meu Miron si

. dela sora mea Anita, ne-am impacat nefiind datori nimic unulaltuia, iar daca s'ar ivi de acuma inainte niscaiva direse min-ciunoase sä nu se is in seams, iar pentru mosiile, viile si odoa-rele, pe care le-a avut fratele nostru Constantin biv vel logof atla moartea sa lasdndu-le cu diata jupanesii sale Anita, fiicalui Manolachi Ruset biv vel vornic, sa ne judecam noi f ratesteiar daca le-am castiga sa le impartim f rateste, iar nime din noisa nu cumpere nemic din mosiile, viile si odoarele frateluinostru, care au ramas la jupaneasa sa si se gasesc acuma instapanirea ei, sau sa scoata pe ascuns un zapis de danie, pansnu vom avea judecata, iar pentru zapisul de 100 lei ramas delaparintele nostru, care i-a fost dator Plesca, mi-a dat du-luispatar partea ce mi se cuvine, iar du-lui spdtarul a tras partealui Plesca din satul Perieni, tinutul Iasi, si la aceasta tocmaldau fost fats multi boieri cari au iscalit.

torie,

www.dacoromanica.ro

17

Zapisul Predoiei pentru Calafindesti 1-am dat cu invoireaPredoaiei.

20 Februarie 7230.liton Paladi spatar.Miron sardar.Hie Catargiu vel logofat martor,Darie Donici vel vornic martor.Sandul Sturza vel ban.

Arhivele Statului Cernauti, Pachetul Ispas si Liber Gra-nicialium IV pag. 165-169, unde se gaseste copia germana.

Primul Paladi a imigrat in Moldova in primele deceniiale secol. XVII. Mort pela 1642 (Ioan Antonovici: Doc. barld-dene III pag. 1, 35, 39). Unul din fiii sai s'a chemat Toader.

Spita neamului Paladi data de Ghibanescu in Arhiva ge-nealogica II, 246 nu e serioasa.

Despre satul Orasenr, tinutul Cernauti, vezi documentuldin:

1. 1704, Mai 25, la5i: Anita, jupaneasa rap. Velicico Cos-tin fost mare vornic, face stire ca sotul ei imprumutase delafratele ei Ion Paladi. suma de 250 lei si niste bratare de aur.Dupa moartea sotului, Anita se intelege cu fratele ei frateste.Fratele for cel mai mare Enache Paladi a primit satul Bacani,iar pentru Ion si Anita au ramas celelalte mosii. Dupd moartealui Enache mosia Bacani s'a impartit intre fratii sal Ion, Anitasi Constandin. Pentru datoria mentionata mai sus Anita ce-deaza lui Ion Paladi partea ei de Bacani si de Oraseni, tin.Cernauti. (Ioan Antonovici: Documente barladene III. Bar lad1915, pag. 70-72, nrl 52).

2. 1727-1733: Testamentul lui Ion Paladi mare vornic.Au fost considerate numai satele din Bucovina. Fiul Toaderprimeste satul intreg Orosini supt Snetin uncle sal fac otaci pePrut", satul intreg Gramesti pe Siret din hotarul targului Si-retului. Fiul Constantin primeste 1/2 sat Rudesti, tin. Sucevii,0/4 Rugasesti tin. Sucevii; a patra parte din acest sat ramanefiilor lui Patrascan Tautul. Fiica Safta primeste satul intregCalafindestii ce a fost a jupanesii lui Ciogolea vel spatar, ma-tusa lui Ion Paladi (sora mamei sale). Ion Paladi cumparasesatul dela Agafita, fata lui Dumitrasco Boul logof at, jupaneasalui Preda Paladi vel stolnic, var primar al lui Ion Paladi. Unsfert de Campulungul Rusesc, 1/4 Ispas, Calinestii pe Siret clingios de Candestii lui Mihai Voda, o parte de Plesinti pe Son=au ramas ale surorii lui Ion Paladi anume Aniti, cas. cu MironDarie spatar. (I. Antonovici: Documente barladene, vol. III pag.323-4 si 327).T. Bolan, Documente bucovinene, IV 2

www.dacoromanica.ro

18

Despre satele Zmeiani si Bacani vezi I. Antonovici: Doc.barladene III pag. 46 urm. Despre satul Suseni, tot aici, pag. 76.

Despre Calafindesti:1. 1724, Februarie'26: Iuon Paladi fost mare spatar arata

zapis dela Agafita, vaduva lui Preda Paladi fost mare stolnic,scriind ca Agafita casatorind pe fiica ei Safta cu Velicico (Ca-tichi), fiul starostelui de negustori, si neavand bani a rugatimpreuna cu ginerele ei Iuon Neniul pe Iuon Paladi spatar sa-icaute bani. Acesta i-a gasit pela negustori 118 lei avand aprimi in schimb Tigani. Agafita nedand Tiganii, Iuon Paladi aimprumutat bani dela Turci platind astfel datoria. La DivanAgafita a fost tinuta intoarca lui Paladi suma de lei 156,dar neavand ace$ti bani i-a dat jumatate din Calafindesti peHoraet, tinutul Sucevii, care jumatate Agafita o are dela matusaCiogoloaia spataroaia, iar Iuon Neniul sa ramaie cu partea sade Vijnita primita dela Agafita.

A mai aratat Iuon Paladi un zapis dela Neagoe Ciudin,fost II comis, dela fiul sau Hie si sotia acestuia Lupa scriindca -i vand jumatate Calafindesti pe Horaet, tinutul Sucevii, carejumatate el, Neagoe Ciudin, o are dela sotia sa Agafita, fiicalui Gheorghe Motoc, care Motoc o primise dela sotia sa Safta,fiica Ilenii, sora lui Dragutescul, care Ileana fusese intaiu casa-torita cu Radul stolnicul, Ileana primise acea jumatate de Cala-findesti dela matusa ei Ileana Ciogoloaia, fiica lui Tautul.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium IV, 353-359).2. 1783, Mart 12, Cern( luti: In fata comisiei austriace

apare luon Mitescul, delegatul lui Vasile Niculce, si declara caVasile Niculce primise satele Calafindesti si Serbauti, care seafla Intr'un hotar, dela socrul sau Constantin Sturza. Calafin-destii fusese ai lui Sandul Sturza, tatal lui Constantin Sturza.Sandul Sturza primise Calafindestii dela socrul sau Paladi. Nuse stie, cum a ajuns satul $erbauti in stapanirea lui SandulSturza.

(Tot aici, pachetul Calafindesti).3. 1790, Febr. 16: Divanul Moldovei catra Creisamtul din

Bucovina. Constantin Sturza vornic a dat ginerelui sau VasileNeculcea ban satele Calafindesti si $erbauti, dar cu conditiaca el, Sturza, sa le stapaneasca cat va fi in viata. Sturza le-asi dat in arenda negustorului Ivan Caprai din Maratei. MurindSturza acum cateva zile, tocmeala cu negustorul ramane des-legata.Cere ca amandoud mosiile sa fie date lui Vasile Neculcea.

(Tot aici, Dosarele Creisamtului, fascicola 78).4. 1803, Oct. 10, la$i: Ileana Sturza, vaduva lui Vasile

Neculce, darueste fiilor ei loan si Constantin Neculce mosiileSarbauti si Calafindesti si o parte de Romanesti, mostenite dela

www.dacoromanica.ro

19

tatal ei Const. Sturza vornic. Martori: Veniamin mitropolit,lonita Bals vel logof at.

(Tot aici, Liber Testamentorum II, 388).5. 1810, Aug. 5, Iasi: Ilinca Sturza, sotia rap. Vasile Ne-

culce biv vel spatar, inzestreaza pe copiii ei. Fiica Smarandacas. cu Petrachi Beldiman biv vel stolnic primeste mosia Nili-0110 pe Vilia tin. Hotin, Vorantaresti tin. Roman, 1/2 sat Costa-cioaia tin. Iasi, argintarii si bani pand la suma de 30.000 lei.

Fiica Ilinca cas. cu Iordache Cantacuzino biv vel sardarprimeste mosia Gherghinti tin. Hotin, Niscorestii tin. Soroca,5 pogoane Vie la $orogari tin. Iasi, straie, argintarie si banipana la suma de 30.000 lei.

Fiica Theodosica necas5torita primeste mosia Bogdanestitin. Falciu, straie, argintarii si bani pana la 30.000 lei.

Fiul Constantin Neculce biv vel comis primeste mosiaPrigorenii tin. Carligatura, si alte parti de mosii din acest tinut,Calafindesti, $erbauti, partile din Rumanesti din Bucovina,Verpole din Moldova tin. Sucevii, la hotarul Bucovinei; iarmosiile Grodinita, Boscautii si $alvautii tin. Hotin sd le stapa-neasca frateste cu f ratele sau Ion.

Fiul loan Neculce biv vel spatar primeste mosiile Boianultin. Cernauti, cu pod pe apa Prutului, 1/2 Lehaceni si Calinestiitin. Iasi. Va stapani frateste mosiile Grodinita, Bociceiuti (=Boscauto si Selciuti (= $alvauti) din tinutul Hotinului. Martori:Gherasim episcopul Romanului, Iordachi Cantacuzino, Tudo-rachi Bals vornic, Lupul Bals vornic, Dumitrache Sturza vornic.

(Tot aici, Liber Testamentorum II, 463).6. 1810, Aug. 12, Iasi: Constantin Neculce arendeaza lui

Iordachi Carste mosiile Calafindesti si Serbauti si 1/4 Romanestipe timp de 6 ani (1811-1817, pentru suma anuala de 840 galbinide aur olandeji.

(Tot aici, Liber Instrumentorum II, 45).7. 1812, Apr. 7, Iasi: Constantin Neculce face vechil al sau

pe Ilie Ilschi sa primeasca venitul mosiilor Serbauti si Calafin-desti cu partile de Romanesti dela arendasul Iordachi Carste.

(Tot aici, Liber Instrumentorum 1, 343).8. 1812, luni 25, Crasna: Vechilul Ilie Ilschi declara caduc

contractul de arena." incheiat cu Iordachi Carste pentru mosiileSerbauti, Calafindesti si parte de Romanesti.

(Tot aici, Liber Instrumentorum IX, 224).9. 1813, Febr. 22, Iasi: Comisul Constantin Neculce dd in

arenda lui Iosef Volanschi mosiile Serbauti si Calafindesti siparte de Romanesti pe timp de 6 ani (1813-1819) pentru sumaanuala de 600 galbeni in aur olandeji.

(Tot aici, Liber Instrumentorum I, 305).

www.dacoromanica.ro

20

10. 1814, Apr. 23, Iasi: Constantin Neculce comis impru-muta dela doftorul Ignat Plusc 2.500 galbeni in aur olandeji,care se vor restitui in timp de 3 ani cu dobanda de 10° o, dinveniturile mosiilor Calafindesti Si $erbauti.

(Tot aici, Liber Instrum. I, 412).11. 1814, lunie 13, Iasi: Constantin Niculce biv vel comis

vinde de veci lui Bogdan Botosanul partea sa de mosie dinRomanesti pentru suma de 900 galbeni de aur olandeji.

(Tot aici, Liber Instrum. I, 460).12. 1827, lunie 19, Bosanci: Const. Niculce aga vinde lui

Josef von Volanschi mosiile Serbauti si Calafindesti pentrusuma de 6.100 galbeni de aur olandeji.

(Tot aici, Liber Instrum. VI, 42).Dam hotarnica Gramestilor, tinutul Sucevii:1. 1765, Aug. 14: Toader Si lion med., Ionita Gherghel cap.

fac hotarnica satului Gr. a Ilianitai vorniceasa, vaduva rap. Du-mitrasco Paladi. La Sud cu lilesti, la Nord cu targul Sirete.Dosoftei episcop de Radauti stapaneste la Ba West partea Cior-nestilor daruita lui de vaduva Iizi Toader Paladi vist. SatulGramesti e in hotar cu satele Rudesti, Balcauti si Botosinte.A fost chemat Manolachi Costachi clucer, ginerele rap. Dumi-trasco Paladi vornic, si dupd hotarnica din 1724 ce o avea s'agasit ca satul Gramesti are pe portiunea tgl. SireteBalilesti136 odgoane si 14 stanjeni, odgonul de 22 stanjeni. Semneazapopa Stefan de Gramesti.

(Arh. Stat. Cern., pachetul Rudesti).

12.Botosani, 1722 lull 22.

Un demnitar bisericesc scrie lui Ion Neculce sa" nu se intinclacu satul Boianul in hotarul satului Ostrita.

+ Cinstit al nostru din darul prea sv(a)ntului duh, fiiusufletesc dumnealui Ion biv hatman, sa fii blagoslovit de milalui Dumnezau cu toata casa dum(i)tale, si-t(i) poftim tot fericitubine trupascu si sufletescu, in trecute zile cand ai trecut pe lanot pe la Sinesti am fost avut cu dumn(ea)ta putind voroavapentru Ostrita cari hotar easte dat mandstirii Putnii de rapao-satul Stefan Voda cel Bun ce sa numeaste ctitor si am fostspus dumitale ca seamnile sint de la dumn(ea)ta, a triea movilasi de acolo in bolot(a) si spre miaza noapte in parau, acesteale stiu Inca de copil cand fuseasa.'m dejmar de am luat de a

www.dacoromanica.ro

21

zeace Boeanenilor ce avusera holde pe acel hotar, cari seamnenu numai barbatii ce dea puteare ce Si babile le stiu, iar dum-n(ea)ta de lacomesti a te la(r)gi mai in sus pune in socotealaca vei gresi si'nnainte lui Durnezau Si divanului Mari Saledomnului ce di-i vrea sa ma asculti, eu asea te svatuescu priea-tineaste si sufleteaste nu te lupta cu besearica lui 11(risto)s nicitrage a lua sa Iasi cu blastam cuconilor, nici te nedejdui c'aimutat petrile ca sä cuprinzi pre partea dumitale pamant pentruca toti sintem pamant Si acei ce au inzastrat sv(i)ntele m(ä)-n(a)stiri cu mosii au intarit cu uric Si cu blastam, iar acel ceva calca blastamul inplut (?) a da sama inaintea strasniculuigiudetu, mult am mai avea a scrie, ce pentru scurtarea altilevoi lasa.

(Semnatura indescifrabila).cu metanii ma inchin dum(i)tale.

U Bo(to)seni, lull 22, let 7230.

Original, hdrtie, Arhiva mitropoliei Cernauti, Fascic. 2,Lit. B.

Fostul hatman Ion este Ion Neculce, stapanul mosiei Bo-ian, care avuse multa cearta cu satul Ostrita al mandstirii Putnapentru hotar.

In copia acestui document care se afla in Arh. Stat. Cer-nauti, pachetul Boian, semnatura este data astfel: Sava parin-tele mitropolit.

Sub Ostrita se inteleg satele Mahala Si Cotul Ostritei.Ostrita de astazi s'a chemat pe vremuri Cliscauti. Vezi doc.din 1764 Ian. 13.

13.1722, Septemvrie 28.

Mihai Racovita VV. confirms lui Sandul Volcinschi partea detnosie din Rastoace, ce o are dela sotia sa Maria, fiica lui

Tautul.

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

Noi Mihai Racovild VV. din mila lui D-zeu Domn TariiMoldovii.

Am dat scrisoarea domniei mele lui Sandul Volcinschicapitan, ca sa fie puternic a stapani a sa dreapta ocina Si mosie,ce o are in satul Rd stoace la Ceremus, tinutul Cernauti, anume

www.dacoromanica.ro

22

partea jupanesii sale, fiica lui Tautul, partea ei de mosie si devecini ce i se cuvine, pe care parte de mosie a oprit-o Gligora$Pot log, zicand ca i-au zalojit-o Vasilie Tautul, f ratele Mariei,jupaneasa lui Sandul Volcinschi, si ne arata Sandul Volcinschiun zapis dela Vasilie Tautul scriind lui Gligoras Potlog, sa nuse apuce de partea surorii sale Maria Si sa nu-o atinga, zalojindnumai partea sa, si nu cea a surorii sale, dupd cum arata maipe larg scrisoarea lui Vasilie Tautul, ce o are in mana Sandul.De aceea sa stapaneasca acea parte de mosie cu vecini Si cutoate veniturile, iar Gligoras Potlog sa se lipseasca de ea, si saintoarca veniturile luate si nime sä nu se amestece impotrivaacestei scrisori a domniei mele.

28 Septemvrie 7231.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Rastoace si LiberGranicialium VII, pag.297-299, unde se gaseste copia germana.

14.1723, Martie 9.

Gheorghe Motoc calugarul da ginerelui sau Dann' Giurgiuvan1/8 parte de Vijnita, tinutul Cernauti, pentru suma de 50 galbeni

pe care acesta i-o imprumutase.

(Tradus in romaneste dupd o copie germand).

Eu jos iscalitul Gheorghe Motoc calugar am dat zapisulmeu la maim ginerelui meu, ca sa se stie pentru a patra partede sat de Vijnita, tinutul Cernauti, care parte de sat mi-a dat-odu-lui Mihai Racovita VV. pentru 100 lei, pe cari i-am Intprscumnatei mele stolnicesii Agafita Predoaia pentru comandulsoacrei mele, si dandu-mi ginerele meu &Mild 50 galbeni i-amdat jumatate din acea a patra parte, care jumatate face a optaparte (din Intreg satul Vijnita), cu vecini, cu izvodul vecinilor,ca sa stapaneasca in veci si pentru mai mare credinta si intariream iscalit ca sa-si faca si ispisoc domnesc pe acea a opta partede sat cu vecini.

In Iasi, 9 Martie 7231.Gheorghe Motoc.luon Ciudin biv vel comis, mare capitan de Roman,a scris.Arh. Stat. Cernauti, pachetul Vijnita si Liber Granicialium

IX, 471-2, unde se gaseste copia germana.

la;i,

www.dacoromanica.ro

23

15..Iasi, 1723, Martie 17.

Domnul tarii darueste bisericii dela Putna zidita de DragonVoda un poslusnic.

+ lo Mihai Racovita VV. bojiiu mil(ostiiu) gospodar zemlimoldayscoi.

Scriem domniea mea la boeari si la toti slujitorii carii vetiinbla on cu ce fel de slujbe a domnii mele la tinutul Sucevii,facem stire tuturor pentru o sf bulb biseareca de leamnu ce eastelanga manastire Putna, care aceasta besearicd dinceputul ei aufostu facuta de Dragon Vodd la Vo !oval Si au Post acolo Orala zilile rapoosatului Stefan Voda batra.nul si atunce StefanVoda au mutat-o acolo la Putna zidind in locul ei alta de piatra,care din pricina acestii bisearici, caci au fost veache, s'au suitrandul si manastirii Putnii di easte mai innainte altor manastirisi pan astazi; deci ramaind aceasta beseareca la pustiitateaflatu-s'au acum cest preut anume (lipseste) ca s'o des-chiza pentru acei m'am milostivit si domniea mea pentru unposlusnic ce-s va afla acel preut, om strein din tara unguriascasau dintealta parte de loc, om strein sa nu hie de tail acelposlusnic, ca sä hie in pace si in scutiala de toate darile si an-

ori cate ari fi pre altii in tara domnii mele, de toate sahie in pace, nimarui nimica sa nu de, numai el sa hie de poslu-sanie acei sfinte bisearici, pentru aceea Domne-Voastra boerisi voi slujitori carii yeti inbla cu slujba la acel tinut daca.' yetivede carte domnii mele toti sa-i dati pace si sa va feriti de acestom macara on ce greu ari easi pe tars si de s'ari si scoatev'odata la v'un greu a tarsi ca sa de si carii gospod, dara a-ceasta carte sä nu de si sa sa tie in sama nici intru nimica sanu-1 invaluiasca, asijdire si voi taranii de acolo iata ca va po-roncim toti aveti a vä feri de acestu om, la nimica cu voi sanu-1 amestecati, ca cine e(a)ri face mai multu val peste cartedomnii mele, unii ca acei vor fi de mare certare dela domnie me,aceasta scriem.

U las, let 7231, Mart 17.10 Mihai Racovito Voevod.

Original, hartie, pecete rosie mica, Arhiva man. Putnanr1 21.

si

gariile

www.dacoromanica.ro

24

Alte documente:1. 1736, Martie 14: Grigorie Ghica VV. pentru biserica de

lemn facuta de Dragos Voda la °loyal si mutata de StefanVoda la Putna. Aceasta biserica a fost sprijinita de Theoctistfost egumen de Putna si de alti calugarasi. Domnul da 2 oamenide scutiala, oameni straini fara bani in visterie, ci sa fie scutitide toate birurile, platind numai Cate un galban de om la vreameharaciului, sa fie de poslusanie calugarasilor ce vor fi petreca-tori la acea biserica. La vremea deseatinei biserica sa albascutiala 30 stupi, sä fie de lumini.

(Original, hartie, pecetea rosie mica, tot aici nrl. 26, vezisi Uricarul XIV, pag. 181-182).

2. 1759, lanuarie 7: loan Theodor VV. A venit Kir Calistrategumenul Putnei aratand carti pentru o biserica zidita la Olovatde Dragos Voda si mutata de Stefan Voda la Putna. D-1 da" 2oameni streini Vara bir in visterie, scutiti pe capitele lor. Lavremea vacaritului sä se scuteasca opt vite de vacarit, la vre-mea desetinei 100 stupi de desetina.

(Original, hartie, pecetea mica rosie, tot aici nrl. 187).Despre biserica din Volovat mutata la Putna, Vartolomei

Mazareanu spune, ca pe cand se zidea manastirea Putnei, Ste-fan cel Mare au poroncit de adusera acea sfanta beserica delemn din Volovat in Putna si au asazat-o aproape de manastirecea mare ce sa lucra si, facand in pregiurul acei sfinte besericicateva chilii, au asazat calugari ca sa faca sfanta ruga si aunumit-o manastire veche". Vezi Istoria manastirii Putna" inV. A. Urechia: Inscriptiuni dupd manuscrise, in Analele Acade-miei Romane, Mem. sect. istorice, seria II, tom. IX, pag. 57-64.Iar Neculai Costin scrie urmatoarele: Intales-am si not dinoameni batrani, lacuitori de aici din tara, cum se trage cuvantuldin om in om, ca o biserica de lemn la °loyal sa fie facuta deDragos Voda si acolo zic sa fie ingropat Dragos Voda. Si aceabiserica de lemn au mutat-o Stefan Voda, de o au cladit lamandstirea Putna, unde sta. pang acum; eara pe locul bisericeide lemn la Olovat Stefan Voda au zidit biserica de piatra".(Cronicele Romaniei, editate de M. Cogalniceanu, Bucuresti1872, volumul I, pag. 133).

16.1723, Mai 8.

Mihai Racovita VV. trimite pe Iordachi Ruset, staroste de Cer-nauti, la satul Iurcauti, tinutul Cernauti, sä cerceteze conflictul

ivit intre Gheorghe Badiul si Sandul Tautul.

Mihai Racovita Voevoda scrie la lordachi Ruset biv velclucer, staroste de Cernauti, precum au dat jaloba Gheorghe

www.dacoromanica.ro

25

Badiul ce au fost nepot lui Prodan din Iurcauti pe Sandal n-atal, ginerile lui Figarschi, zicand ca are el si cu fratii lui nisteparti de mosie in sat in larccluti de pe mosul for Prodan si aresi Sandul Tautul o parte de acolo in Iurcauti de pe socrul sauFigarschi, care acea parte a lui Figarschi nu iaste de pe Prodan,ce este din partea Lentii. Si sa scula Sandul Tautul de-i inpre-sura partea Badiului zicand ca sint la dansul cumpArate si par-tile Badiului. Deci ii poronceste sä cheme fata pe Sandul Tautulcu drease si zapise ce va fi avand si sa be is sama cu arnaruntulsi foarte cu dreptate pe zapise ce va fi avand Sandul Tautul sipe zapisele Badiului si precum va afla mai drept sa-i aseze sisa dea si marturie ca sa li se faca si intarituri domnesti. larfiind povestea intr'alt chip si neputandu-i asaza sa le dea zi sicu marturie pe povestea lor, viind la Divan sa aiba stire.

7231, Mai 8.

Regest, dela d-1 Constantin Onciul, avocat, Cernauti.

17.

Iasi, 1723, Mai 11.

Maria Ursachi, voind a-si marita fata, imprumuta o suing debani dela visternicul lordachi Cantacuzino prin intermediulvisternicului Stefan Luca, care garanteaza cu mosia sa Cer-nauca. Neplatindu-se datoria, Stefan Luca primeste satul Zado-

briuca si scoate de sub zalog satul Cernauca.

(Tradus in romaneste dupd o copie germana).

Adeca eu Maria stolniceasa, vaduva rapousatului Dumi-trascu, fost mare stolnic, impreuna cu fiii mei Vasilie, Gheorghiesi T oader , scriem si marturisim cu acest zapis al nostru la manaDu-sale I ordachi Cantacuzino mare visternic, precum voind acasatori pe fiica mea Catarina si lipsindu-mi multe trebuin-cioase, 1-am rugat pe cumnatul meu Luca visternic, ca sa-micaute la cineva 150 lei, si rugand acesta pe cativa din prieteniisai, dar nime nu i-a dat, astfel 1-a rugat pe Du-lui mare vis-ternic ca sa-mi imprumute acei 150 lei; acela a raspuns canu-mi va imprumuta mie acei bani, ci numai lui, cumnatuluimeu, daca va lua asupra sa aceasta datorie. Cumnatul meu

www.dacoromanica.ro

26

Du-lui Luca visternic cugetand la nevoia in care ma aflam sinevoind a ma parasi, a luat aceasta ,datorie pe seama sa si i-azalojit pentru aceasta cateva din satele sale, ca sa le vanda sisa-si is banii, daca nu se vor plati la vedea mai sus zisii 150 lei.Si platindu-i acei 150 lei, a rugat cumnatul meu pe Hesant (?)Aga ca sa fie iertate dobanzile pe patru luni. Si venind vedeauan'am putut plati banii mai sus amintiti, ci au mai trecut un ansi 10 luni, si tot n'am putut plati. In vremea aceea a murit fiicamea Catarina si avand nevoie de bani pentru comandul ei 1-amrugat din nou pe marele visternic care mi-a mai imprumutat20 lei, si neputandu-ma curati de datorii nici acuma, a scosDu-lui lordachi visternic un zapis domnesc, precum a luat instapanire satul Cernauca, tinutul Cernautilor, care e al cumna-tului meu Luca. Vazand ca cumnatul meu Luca din pricina meaare paguba 'la mai sus amintitul sat, n'am ingaduit ci i-amprezentat satul meu Zadobriuca ce-i intre Serduti si Rohozna,tinutul Cernautilor, pe care sat nime din rudele mele n'a voitsa-1 cumpere. Cumnatul meu 1-a luat drept 200 lei, din cari banimi-a dat intaiu 150 lei, apoi 20 la comandul fiicei mele, iar 30lei la facerea zapisului. Adaugandu-se si dobanzile dela vedeaincoace, s'au facut de tot 254 lei, cari bani mi-a si dat de plin.Drept aceea i-am si dat acest zapis al meu ca sa-i fie lui dreapta°dna si mosie cu toate veniturile Si hotarele, precum am sta-panit si eu.

Acest zapis s'a scris in fata boierilor si a oamenilor bunice au iscalit mai jos si pentru mai mare credinta am iscalit sieu Vasile uricar am scris acest zapis cu zisa Du-ei Maria stol-niceasa.

Iasi, 11 Mai 7231.

Maria Urseicoae.

Vasile Ursachi, Constantin Ruset vel paharnic, GheorghieUrsachi, Stefan Luca vistiernic, lordachi Cantacuzino biv velmedelnicer.

Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium III pag.104-109 si V pag. 104 si pachetul Zadobriuca, unde se gasestecopia germand. Regest la lorga N.: Studii si doc. V 409.

Maria, vaduva stolnicului Dumitrasco Ursachi, a fost fatalui Sandu Buhus (Arhivia genealogica I, pag. 191).

www.dacoromanica.ro

27

La 1730 Iordachi Cantacuzino vel log. da fiicei sale Ba-lasa cgs. cu Aristarh Hrisoscoleu vel comis Zadubreuca Si 1/2Vascautii pe Ceremus, pe care Vascautii i-a cumparat 1/4 partedela Catrina, fata lui Flondor, si 1/4 parte dela vara Safta, fatalui Preda Paladi stolnicul, care parte i se trage depe Boul.(Iorga N.: Studii si doc. VII, pag. 192).

Alt document ref. la Zadubriuca:1766, lunie 17: Hotarnica satului Zadubriuca, de fata Gli-

goras Cracalia mazil de Rohozna, Toader Branzanul, Calancea,Pavel fratele lui Iuon vornic, Apostol Coitan de Serauti Si pol-covnicul Matei Hurmuzachi; hotarul merge dela paraul Iozovatulspre $erauti, Rohozna, Budilce, cu hotarul Rohoznei la fantanaDurnova, langa un pamant zis Teisor, la fantana rosie.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium III pag.109-121).Satul Zadubreuca fusese proprietatea lui Gheorghe Ur-

sachi visternic, care 1-a primit drept zestre dela soacra saAlexandra, vaduiia lui Iordachi Cantacuzino spatar.

(Buletinul comisiei istorice a Romaniei vol. IV, Bucuresti1925, pag. 29).

18.1723, Iulie 11.

Se arata in cel fel partile satului Lellaceni, tinutul Cernauti,au fost impartite intre membrii familiei Tautul.

Adeca eu Andrei, feciorul Mihaiai Saftei, nepotul MariiTautulesii, marturisesc eu cu sufletul mieu innainte lui Dumne-zeu pe cum am lasat cuvant cu limba de moarte matusii meMariei pentru mosie de Lehdceni pe cum au fost ei trii frati peLehaceni, Marie si Safta si Sandul, apoi parte Sandului au ti-nut-o Marie doadzaci si cinci de ani, ca Sandul s'au dus in tamlesasca si au murit acolo, eard copii Sandului au ramas la Le-haceni par au crescut marl, ear la moarte ei ni-am intamplatca si au lasat cuvant cu limba de moarte sasi tie copii Sanduluimosie parte tatanisau din parte tatanisau Sandului ce i sa veni,caci ca au fost tinut Marie parte Sandului fratanisau pentrudatorie, apoi la moarte ei au zis sas tie doad parti parte tatani-sau, eard o parte sa ramde pentru datorie ce va alege o giude-card si eu Erina Soricioae am fost trei ani in casa Mariei sim-am intamplat si la moarte ei ca e-am tanut si lumanare inmany cand au murit $1 an zis feciorilor sal, sa-i de mosie doal

www.dacoromanica.ro

28

parti, ears o parte sa ramae par s-or alege Si Inca au zis sa facsi zapis ne acele doad parti feciorilor sai si ca au zis sa hieafurisiti feciori ei de nu m-or face zapis si ase am auzit dengura ei la moarte ei si asa marturisim cu sufletele noastre siinnainte lui Dumnezeu; si Inca au zis Marie de or vre fecioriSandului sä o comande par la anul si sa de patru gonitori fetiMariei arandu-si toata parte tatanisau, eard feciori n'au vrutsi un habaciu.

Let 7231, Iu lie 11.Andrei sin Mihaitii.Irina Sdrcioae.Gheorghi Mitescul, martor.

Copie romaneasca def ecta, Arhivele Statului Cernauti,Liber attestatorum pag. 13.

19.1723, Septemvrie 25.

Mihai Racovita VV. trimite pe vornicii de Suceava sä cercetezeconflictul ivit intre manastirile St. Ilie $i Patrauti pentru me-

tohul Florinta de Tanga targul Suceava.

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

Noi Mihai Racovitd VV. din mila lui D-zeu Domn TariiMoldovii.

Scriem la vornicii de Suceava, precum s'au jeluit inainteanoastra egumenul si tot soborul sf. manastiri de St. Ilie pe ca-lugaritele de Pi Itrduti aratand un zapis de marturie dela oamenibatrani, in care scriu si marturisesc cu sufletele for pentru unmetoh al mandstirii St. Ilie anume Florinta, precum stiu delaparintii Tor, ca au tinut cu pomat, cu gropi si cu o bucata de pa-mant dela mandstirea St. Ilie Si ca 1-au stapanit calugarii de St.Ilie si n'a fost cearta cu calugaritele de Patrauti. Dar acums'au sculat calugaritele de Patrauti zicand, precum e al for acelmetoh cu gropi si cu pomat; dar calugarii au raspuns, ca ca-lugaritele nu au nici o scrisoare si nici o dovada asupra aceluimetoh. De aceea domnia mea Va porunceste, sa chemati dinnou, cari sunt scrisi in zapisul calugarilor si sa cheme de fatssi pe calugarite, si daca vor Jura pe sufletele Tor, dupa cum

www.dacoromanica.ro

29

scrie in zapis $i se va dovedi, ca au dela parintii lor, precumacel metoh cu pomat, cu gropi 5i cu pamant a fost totdeaunaal calugarilor si n'au stapanit calugaritele, iar aceste nu voraduce nici un zapis de marturie, cu care vor putea dovedi pemartorii calugarilor, atunci sa be faceti un zapis de marturiesi sa-1 dati in manile calugarilor, ca sa stapaneasca acel metohcu pomat, cu gropi si cu parnant; iar daca nu se vor odihni,sa le dati soroc ca sa vie la divan.

Din Wickenhauser: liomor, pag. 217 nrl 1, uncle se aflacopia germana. Traducerea romaneasca vezi la Erast Hostiuc:Istoricul fostei manastiri de maici din Patrauti pe Suceava,1929, Cernauti, Glasul Bucovinei, pag. 19-20.

Despre Florinta vezi doc. din 1725, Noemvrie 11.

20.Iasi, 1723, Decemvrie 4.

Mihai Racovita VV. ordona sluibasllor sal sä lase in pace satulToporguti, tinutul Cernauti.

+ Io Mihai Racovit(a) VV. bojiiu milostiiu gospodar zemlimoldayscoi.

Scriem domnie me la boeri si la slujitori si la olacari,carii vit(i) inbla or cu ce feliu de slujbe a domniei mele latanutul Cernautului, va facem stiri pentru satul Toporiluti asfantei manastiri a lui Barnovschie daca vit(i) vede carte dom-nii mele, nime nici o suparare nici on (!) val sa le facet(i)pentru de mancat, pentru graunta, pentru fan, pentru cai deolac, foarte sä le dat(i) bung pace $i cui s'ari intampla masulacolo in sat ce i-ar trebui sa-$ cumpere in bani si pentru baniiruptalor (!) sä le dat(i) paci, pentru cace s'au apucat egumenulde Barnovschie c'a istovi banii for aice la visterie, pentru aceenime nici un val sä nu le facet(i), iar cine cat de putan valli-ar face, unii ca aceea vor fi de mare certare, de la domniiame, aceasta scriem.

U las, let 7232, Dec(hemvrie) 4.lo Mihai Racovitd.

Original, hartie, pecete rosie mica, Arhiva mitropolieiCernauti nrl. 15.

www.dacoromanica.ro

30

Alte documente:1. 1707, Noem. 17, Iasi: Mihai Racovita VV. scrie boierilor

pentru satul Toporauti a manastirii Barnovschi, sä nu fie ames-tecat avand ruptoare" la visterie. Starostii de Cernauti, gorsti-narii de oi, deseatnicii de stupi, gorstinarii de mascuri sa deapace pentru 1500 oi, 1000 stupi si 500 mascuri. Aceasta sumss'o incaseze egumenul de Barnovschi. Solarii sä nu is solaria,globnicii si desugubinarii sa nu-i globeasca si sa nu-i giudice,numai egumenul ii va globi si -i va giudeca pe oameni; cama-narii, bezmanarii, ceparii, olacarii, podvodarii, conacarii sa sefereasca. Scris de Axente uricar.

(Candela", Cernauti, Anul XXXII, 1913, pag. 524-525).2. 1732, April 21, Iasi: Grigore Ghica VV. scrie la slujitorii

care vor umbla la tinutul Cernautilor si Sucevii pentru doi preotidela Toporauti si unul dela Volcinet; ei sa dea pe an numaicate un galban, la Sf. Gheorghi si la Sf. Dimitrie, si la poclonulepiscopului de Radauti. Cine va umbla cu dajde pe preuti"sa nu-i supere.

(Candela" Cernauti, Anul XXXII, 1913, pag. 526).

21.1723, Decemvrie 15.

Mihai Racovita VV. intareste manastirii de Zamostie daniilefacute de razesii de Zamostie, tinutul Cernauti.

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

Noi Mihai Racovita din mila lui Dumnezeu Domn TariiMoldovii.

A venit inaintea noastra si inaintea a for nostri moldo-venesti boieri, a marl si a mici, rugatorul nostru Theodosie, egu-menul sf. manastiri de Zamostie, care este inchinata InaltariiMaicii Domnului Maria Maica preacuratd si ne-a aratat unadevarat zapis al razesilor de Zamostie adeca al lui GheorghitclOnciul, Dumitrasco Gafenco, al lui Toader, fiul lui GrigorascoCoste, al lui lonita, ginerele lui Nicolae, al lui Miron Cuparenco,Hie Tintd, al lui Tanasie Tints si lenachi Cherescul scriind simarturisind ca ei de nime siliti nici asupriti ci de a for bunsvoe au daruit sus amintitei sf. manastiri a for dreapta ocina simosie din hotarul Zamostiei, care se afla in jurul manastirii sie stalpita cu pietre si hotarul acestei mosii incepe dela scursurade jos si dela vadul de moara pe Pisareu, dela scursura in sus

www.dacoromanica.ro

31

pang la drumul Vilaucii unde este o piatra, de aici tot drumulpand la varful dealului la alta plated, apoi drumul in codru panaunde se intalneste hotarul cu capatul scursurii de asupra ma-nastirii si tot cu scursura 'Ana in paraul Pisareului, de aicipeste parau pana la muchea dealului, de aici la alta muche dedeal pand in varf unde este un vad de moard si acesta este tothotarul acestei bucati de pamant in jurul mandstirii; aceastamosie au daruit-o mandstirii razesii pentru sufletul for si alparintilor for si iar a venit egumenul Theodosie inaintea noastrasi inaintea boierilor nostri si a aratat alt zapis al mai susnumitului lenachi Cherescul, ginerile lui Gheorghitii Curt si atgiupanesii sale Sanda, fiica lui Curt, in care acestia scriu simarturisesc ca de nime siliti nici asupriti ci de a for bung voeau daruit sf. mandstiri de Zamostie a for dreapta mina si mosie,din saliste si din padure, la Zamostie jumatate din o opta parte,cealalta jumatate fiind a lui Tint& pentru sufletul for si al pa-rintilor lor, care mosie i-a venit lui Cherescul dela socrul sauCurt, iar lui Curt dela socrul sau Vasilco ca zestre; si iarasia venit inaintea noastra etc. mai sus amintitul rugatorul nostruTheodosie egumen si a aratat alt zapis al lui Gheorghitd Onciulscriind si marturisind ca Gheorghitd Onciul a daruit sf'. ma-nastiri de Zamostie un laz, care a fost at lui Vasilie, si se aflala marginea padurii langa lazurile lui Mihalachi si ale lui Dari-ciuc in fata multor oameni buni.

Vazand aceste adevarate zapise, dupd cercetare am crezutiscaliturile, am dat si am intarit si Domnia noastra aceste partide Zamostie ca sä fie si dela not dreapta mosie si danie cu tothotarul si cu toate veniturile nerusiit si statator in veci. Si nimesa nu se amestece Impotriva acestui zapis at nostru.

In a treia Domnie, 15 Decemvrie 7232.

Mihai Racovitd Voevod.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Zamostie si LiberGranicialium VIII pag. 435-439, unde se gaseste copia ger-mand. Traducerea rom. publicata in a noastra: Familia Onciulpag. 63-64 nrl. 55.

Alte danii.facute manastirii de Zamostie, tinutul Cernauti:1. Pe la 1726: Maria Vlad, fiica lui Vasilie Cernauschi,

darueste man. Zamostie o bucata de pamant. (A noastra: Fa-milia Onciul pag. 65 nrl. 56).

www.dacoromanica.ro

32

2. 1726, lanuarie 22: Dumitrasco Cernauschi vinde man.Zamostie doua lazuri situate in satul Vilauce, tinutul Cernauti.(A noastra: Familia Onciul pag. 65-66 nrl. 57).

3. 1776, Martie 25: Iuon Mitescul capitan si Gheorghi Var-golici capitan fac hotarnica satului Zamostie. Apare egum. man.Zamostie anume Veniamin Cabici si arata dania din 14 Mai1722 si ispisocul de intaritura din 15 Dec. 1723, unde parteamanastirii este descrisa, in plus mai este un vad de moard.Egum. mai arata un zapis de danie al lui Miron Cupar, fiul luiVasilie Cupar, pt. a 1/16 parte din a 1/4 parte, al lui MironGafenco iara$i pt. 1/16 din a 1/4 parte, parti ce le primise amandoidela mosul for Dumitru Gherman, un zapis din 15/4 1727 al Acsi-niei, femeia lui Gheorghe Barbescul, pt. 1/8 din a 1/4 parte de satZamostie daruita manastirii; in aceasta parte se cuprinde sipartea lui Gheorghie Curt, ginerele lui Cherescul; un zapis din17 Ian. 1724 al lui Toader Tinta pt. a 1/16 din a 1 /s, un zapis alMariei, fiica lui the Tinta, nepoata lui Toader Tinta pt. aceastaparte, un zapis pt. 1 12 parte de sat, zalojit manastirii de ToaderTinta pt. 30 lei. Deci manastirea stapaneste a 1/4 si Vs din satulZamostie. Restul satului este al Oncestilor, al lui Sarghie Grie-rosul si Vasilie Tautul. Semneaza: Vasilie Grierosul, SargftieGrierosul, luon Roschip, Alexandruc cumnat, luon Onciul, Ga-vril Grierosul, Vasilie Tautul, Mihalache Onciul si Vasilie,frate cu Mihalache.

(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Zamostie).4. 1782, Febr. 16:'In fata comisiei austriace apare egu-

menul Mihail si declara ca schitul Zamostie a fost zidit defostul staroste de Cernauti Dumitru Para. Schitul stapanestea 1 3 parte Zamostie daruita pe rand de razesii de Zamostie.Schitul mai are trei pamanturi in Vilauce din care cloud suntdaruite de Dumitras si Maria Cernauschi.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium VIII 430-435).Despre Schitul Zamostie vezi si Isidor Onciul: Fondul

religionar pag. 61-62 si Erast Hostiuc: Schiturile si sihastriileBucovinei de alta data, Cernauti, 1936, pag. 188-192.

22.i724, lanuarie 10.

Au judecala in fata domnului Toader Ursachi, marele capitande Cotman, $i Darie Branzanul pentru parti din mosia Rohozna,

tinutul Cern Auti. Darie Branzanul este dat ramas.

(Tradus in romaneste dupd o copie gerrimna).

Noi Mihai Racovitii VV. din mila lui D-zeu Domn TariiMoldovii.

www.dacoromanica.ro

33

Facem tire cu aceasta scrisoare a domniei noastre, pre-cum au avut judecata inaintea noastra Si inaintea intreguluinostru sfat Toader, mare capitan de Cotman, cu Dark Bran-zanul pentru niSte parti de mosie din Rohozna, tinutul Cernauti,pe care le stapaneste Toader capitanul, zicand Darie Bran-zanul ca Toader capitanul stapaneste cu nedrept acele partide mosie si aratand un zapis de marturie dela starostele deCernauti in care scrie ca s'au fost judecat odata pentru aceleparti de mosie; iar not am cercetat si a zis acel Darie, caToader capitanul nu are mosie la Rohozna, dar n'a aratat altzapis deck zapisul de marturie mai sus amintit, iar Toadercapitanul a aratat zapisul de cumparatura despre aceastamosie, in care sunt amintiti vanzatorii, cari sunt rudele luiDarie Branzanul. De aceea am gasit ca zapisul de cumparaturaeste drept, iar 'Janie Branzanul umbla cu viclesug si a ramasDarie Branzansul din toata legea inaintea noastra si inainteaintregului nostru sfat, iar Toader capitanul sa stapaneascain pace acea mosie dupa zapisul de cumparatura si Darie sanu mai parasca.

10 Ianuarie 7232.Mare le logofat a cetit.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Rohozna Si LiberGranicialium VII pag. 186-188, unde se gaseste copia germana.

Toader capitanul este Toader Ursachi, fiul lui Dumitru, sinepotul lui Gheorghi Ursachi visternicul. Acesta din urma pri-mise 2/3 din saliste Rohozna drept zestre dela soacra sa Ale-xandra, vaduva lui Iordachi Cantacuzino spatar.

(Buletinul comisiei istorice a Romaniei vol. IV, Bucuresti1925, pag. 29).

23.Cernauti, 1724, Februarie 2.

Fratii Tautul dau cumnatului for Grigoras Pot log 1/3 Rastoace,tinutul Cernauti, pentru o datorie ce acesta o platise pentrufratele Vasile 'Maul. La judecata i se atribuie o parte de Ras-toace lui Sandul Volcinschi, tot cumnat cu Tautulestii; pen-tru pierderea indurata Pot log isi va lua o parte din Campu-

lungul rusesc sau de aiure, unde ii va placea.

Adeca eu Vasilie natal Patrascan of Ispas facem surecu acesta adevarat zapis al nostru la mana du-sale cumnatuluiT. Balan, Documente bucovinene, IV. 3

www.dacoromanica.ro

34

meu Grigoras Pot log capitan, pentru ca tamplandu-sa ca amfost cazut eu la o datorie in valeat 7217/1709 si ne avand eucu ce sa ma platescu am cazut dupa dumnelui cumnatul Gli-goras Pot log inpreuna cu fratii mei anume lonito Tdutul siSandul Tifutul si Andries si Toader Tdutul si cu toti ni-amrugat du-sale cumnatului Pot log ca sa faca du-lui bine sagasasca acei bani sä de pentru mine sa ma scoata dela nevoe,cu care bani am fost dator cu noao zeci de lei si noi am pusdu-sale zalog a trie parte de sat de Rdstoace, partale tuturorf ratilor cu vecini si cu tot vinitul, de care i-am fost facut sizapis la mana du-sale pan la doi ani, ca sa-i dam du-sale bani,iar ne fiind bani la zioa sa fie mosia perzatoare si sa aiba a-sface despre zapisul nostru si direse domnesti, deci du-lui cum-natul Potlog vazand atata rugaminte a noastra si facandunoi si zapis la 'nand au gasat bani acei noao zeci de lei si audat pentru mine neputa'ndu eu cu frati din preuna sa gasascu

dau bani la zi cum ni-am apucat, au ramas mosiia sa fiea du-sale vecinica, iar acum sculandu-sa du-lui cumnatul nostruSandul Volcinschi si cersind parte dintra ceasta mosie dinRdstoace, care mai sus scrie zacandu cumca am vandut noirau, ca.' are si du-lui parte acolo in Rastoace depe sora noastra,mergandu la Es an facut jaloba la Mariia sa Voda, Manila SaVoda au facut luminata carte Marii Sale la du-lui cluceruluilordachi Ruset staroste de Cernauti ca sa ei sama du-lui strati-gandu-ne pe toti cu luminata poronca Marii Sale lui Voda siluandu-ne sama pre amaruntul si aflandu-ne du-lui giudecatacumca am vandut rau ace mosie ce mai sus scrie, caci cumnatulSandul Volcinschi au avut partea depe soara noastra si noi amfost vandut partea du-sale rau, deci du-lui ni-au giudecat casa-si tie cumnatul nostru Sandul Volcinschi parte cata sa vaalege cu vecini si cu tot vinitul, asijdere si du-lui cumnatulnostru Grigoras Potlog vazandu, fiindu-ne cumnat Sandul Vol-cinschi si dandu giudecata sa e partea si du-lui, Inca au cersitparte fiindu-ne cumnat si esindu cu noi innainte du-sale sta-rostelui du-lui ni-au giudecat intru acesta chip, ca sa-si tieSandul Volcinschi parte cum ni-au ales giudecata, iar noi pen-tru parte lui Volcinschi care am fost vandut ran, sa dam cum-natului Potlog partea de potriva aceia aiure unde i-a place,si pentru partea ce sa vine cumnatului nostrului Potlog sa avemiarasi a inplini din partile noastre, cat i s'a vini, deci eu Vasilie

sa-i

www.dacoromanica.ro

35

Tautul carele mai sus sant scris am facut acest zapis la minadu-sale cumnatului Pot log pentru partea cumnatului Volcinschisa-si plineasca du-lui din partea me mosie cu vecini si cu venit,asijdere si pentru parte ce sa vine du-sale cumnatului Pot logiara sa-si pliniasca tot din partea me mosie si vecini of Campu-lungu sau de unde i-ar place mosie cu vecini, iar de s'ar sculaineva din frati mei sau din niamul meu sau eu sä mai facem

vr'o amestecatura sa mai imblam on la giudecati, sa fim demare certare, si noi toti frati lui Vasilie anume Ion Tautul siSandul si Toader Tautul asa ni-am apucat din nainte du -saleclucerului si staroste de Cernauti si din nainte ficiori de boersi din nainte multi oameni buni si pentru mai mare credintaam iscalit noi cu toti si cine s'au intamplat, ca sä fie de marecredinta si sa-si faca si direse domnesti, sa sa stie.

U Cernauti, 7232 din Feb(ruarie) 2.Ion Tautul, Sandul Tautul, Vasilie Tautul, Sandul Volcinschi

capitan, Toader Volcinschi.Inainte noastra s'au invoit ei in de ei si s'au asezat.

Iordachi Goian, vet. logofat, $erban Flondor martor.Toader Tautul, eu Acsenti sin Arseni capitan neamesnic

Turcului am scris, sa sa stie.

Copie romaneasca. Arhivele Statului Cernauti, Liber Con-tractuum Novorum V pag. 241-243.

La 1724 lunie 28 Iasi, Mihai Racovita intareste lui Gri-goras Potlog partea de mosie din Campulungul rusesc a luiVasilie Tautul cu vecini drept despagubire pentru partea deRastoace ce o tine Sandul Volcinschi. (Ibidem V pag. 243-245si pachetul Campulungul rusesc).

Sandul Volcinschi si Gligoras Potlog erau casatoriti cusurorile Tautulestilor.

La 1741-42 Domnul Moldovei is o dispozitie cu privirela oamenii din Campulungul Rusesc. S'a luat masura, ca toataCara sa plateasca birul catra tars in sferturi, cate 101/2 baninoi pe an. Dara Campulungul Rusesc primeste o usurare cava megiesiti si cu Ungurii si cu Lesii si traiul vostru fiind maigreu decat la alti locuitori, neputandu-va cuprinde ca altii deagiuns pentru hrana voastra si fiind si ca un chip de straja lo-cului la partea aceea... holteii vi-i lasam ca sa nu dea nimic...si casarilor li scade... (lipseste)... Dar sa dea si ei peceti ca saaveti samn la mana voastra". Doi boieri le vor scrie numele.(N. lorga: Studii si documente VI pag. 234 nrl. 215 si pag. 323,nrl. 794).

www.dacoromanica.ro

36

24.1724, Mai 15.

Ion Bals, fost mare vornic, vinde lui Calistru episcopul deRadauti satul Telebeacinte, tinutul Sucevii, mostenit dela socrul

sau Ursachi, pentru suma de 300 lei 13440.

Adeca eu Ion Bats biv vel vornic, scriu si marturisesc cucest adevarat zapis al mieu ca eu de nime salit nice asuprit cede a me buna voe am vandut un sat intreg anume Telebesniciiin tinutul Sucevii cu vad de mora intr apa Saretului care satimi este mie de zestre dela socri miei Ursachi ce-au fostu vis-ternic mare si mi s'au venit mie cand m'am inpartit cu fratii,dece eu acesta sat 1-am vandut sfintii sale Chir Calistru, epis-copul di Radauti, drept 300 lei batuti, si m(i)-au facut platadeplina intru mana me, dece vazand eu deplind plata am facutSi eu acestu zapis la maim sfintii sale si s'au facut acestu zapisde nainte a multi boeri si ficiori de boeri care mai gios s'auiscalit, si am dat si zapisale cele vechi la mana sfintii sale ca

faca si dires domnesc si pentru credinta am iscalit cumana me.

Let 7232, Mai 15.Ion Bats biv vel vor(nic).

Original, hartie, Arhiva mitropoliei Cernauti, fasc. 5 nr1.65.A lost publicat in Dan D.: Cronica episcopiei Radauti, pag.

186 nrl. 19, cu urmatoarele greseli: loan in loc de: Ion, Tele-besti in loc de: Telebesnicii, Siretiului in loc de: Saretului,socru mneu in loc de: socri miei, un sat ce au fost vestit demare in loc de: Ursachi ce au fostu visternic mare, dires di pecum in loc de: dires domnesc.

Traducerea germand la Wickenhauser: Radauz I. Band-chen, pag. 138 nrl. 5.

Este vorba de satul Telebeacinte, astazi Tereblecea.Gheorghe Ursachi visternic cumparase satul Telebeacinte

dela manastirea Neamt in anul 1668 Sept. 1. Vezi documentul.

25.Iasi, 1724, lulie 15.

Mihai Racovita VV. intareste lui Mihai si Gheorghe Lenta apatra parte de sat de Berbesti, tinutul Cernauti, impresurat6

de capitanul Calmutchi.

lo Mihai Racovi(d VV. bojiiu milostiiu gospodar zemlimoldayscoi.

sä sa

www.dacoromanica.ro

37

Dat-am cartea domniei meale lui Mihai Si lui Gheorghi,feciorii lui Neculai Lentil, sa hie volnici cu cartea domniei mealea opri a for driapta ocina Si mosie din sat din Berbesti, dintinutul Cernautilor, a patra parte de sat ce dau sama ca s'auhotarat dela Dabija Voda de Rugin(d) vornicul, care zic ca Simarturia de hotarat zace la un razeas a for la Samson capitanul,care mosie li iaste for depe mosul for Ion Lihacinschi, tataldumilor Aftimiu (?), Si au Si zapis de mosie Si cumparaturi, iarCalmusche capitanul sa scoala de le ara mo5ia Si cosieaste,sa hraniaste pe dansa Si le inpresoara locul, partea lor, de cincisiasa ani tot el sa hranesti pe tot locul, deci sa fie volnici sa-sopriasca partea for de catra Calmusche pe zapis ce au Si pemarturia de la hotarnic Si sa-$ is de a zecea de partea for dinpane, din fan, din tot vinitul acelui loc, nime sa nu stia in potrivacartii domniei miali. bar cui i-ar parea cu strambul, sa vie ladivan cu d(i) riasa cine ce ar avea. Aceasta scriem.

U las, let 7232, lull 15.Vel log(of at), Vasile Neagul.

Copie dupa original, Gazeta mazililor Si razesilor bucovi-neni 1910, Anul I, pag. 248.

26.Iasi, 1724, Iulie 31.

Velicico Si sotia sa Safta vand cumnatului for Iranila Giur-giuvan a 1/8 parte de Voloca pe Ceremus, $i 1/8 Ciortoria,amandoua tinutul Cernauti, pentru suma de 75 lei bani vechi.

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

Adeca eu Velicico impreund cu jupaneasa mea Safta,fiica rapausatului Preda stolnic, am dat acest al nostru adevaratzapis in manile cumnatului nostru, lui &IWO' Giurgiuvan, pre-cum de nime siliti nici asupriti, ci din a noastra bung voie i-amvandut dreapta noastra ocina Si mosie, ce ne-a dat-o rap. Predastolnic ca zestre, anume a opta parte de sat de Voloca Siiardsi a opta parte de sat de Ciortoria, care mosii se afla peCeremus, pentru 75 lei bani vechi, ca sa fie dreapta ocina lui,jupanesii lui, copiilor, nepotilor Si stranepotilor in veci de veci,fiind ruda noastra cea mai aproape Si facand plata deplina, si

www.dacoromanica.ro

38

sa-si faca Si intaritura domneasca si la aceasta tocmeala anfost fata boierii si feciorii de boieri cari s'au iscalit si pentrumai mare credinta am iscAlit.

Iasi, 31 Iu lie 7232.+ Safta, vaduva rapausatului Velicico Catichi.Gligorie ieromonah egumen am lost fata.+ Sandul Volcinschi am fost MIA.+ Eu Gheorghitii Baciul(?) am fost fata la facerea a-

cestui contract.Sandul Tchitul.Si eu Ursachi Isar am fost fata.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Ciortoria, unde segaseste copia germand.

Velicico este Velicico Catichi. Despre familia Paladi vezidoc. din 1722 Febr. 20.

Safta, casatorita a doua oara cu Mihai Micul, vezi docum.1741 Martie 18.

Curios este ca Velicico Catichi este mentionat, in timp cesotia sa este trecuta vaduva. Velicico mai traieste in Septem-vrie 29.

27.1724, August 8.

lordachi Cantacuzino darueste mangstirii Barnovschi din Iasipartea sa de mosie din VascAuti, tinutul Sucevii.

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

Adeca eu lordachi Cantacuzino biv vel medelnicer, fiullui lordachi Cantacuzino biv stolnic, scriu si maturisesc cuaceasta a mea adevArata scrisoare la maim cinstitului egumenGherasiin si a intregului sobor al sfintei manastiri (Barnovschi),ca sa sa stie ca zacand parintii si mosii mei in aceasta ma-nastire, si zicand tatal meu lordachi stolnicul ca sä dam acesteimanastiri o mosie, iar not o vreme n'am facut nemica, deci eugandindu-ma bine am dat din buns voea mea toata partea meade ocina din satul Vascauti, tinutul Suceava, mai sus amintiteisf. manastiri Barnovschi, unde se praznueste hramul adormiriiMaicii Domnului, ca sa fie sf. manastiri dreapta ocina si mosie

www.dacoromanica.ro

39

cu toate veniturile si toate hotarele, care mosie am dat-o infata luminatului domn si a tuturor boierilor mari si pentru maimare credinta am iscalit; dar daca eu sau oricare din fiii meisau rudele mele ar rasturna aceasta danie a noastra, unul caacela sa fie blastamat de domnul Dumnezeu si de maica precista,de cei 12 apostoli si de cei 318 sfinti parinti si de toti sfintii sis5 fie afurisit, si anaftema sa fie, pamantul sa-1 inghita ca peDof tan si Alvion, la infricosatul judet sa-1 acuze Domnul nostruIsuS Hristos si maica precista, hramul careia se serbeaza desf. manastire si am dat aceasta mosie pentru sufletele parintilorsi mosilor rapausati si inmormantati in aceasta manastire.

August 7232.lordachi Cantacuzino medelnicer.Hie Catargiu vel log. martor.Dade Donici vel vornic martor.Dumitrasco Racovitti hatman.lordachi Cantacuzino vel visternic.Constantin Costachi vel spatar martor.Macri ban.Sandu Sturza vel Ban.Gligoras Costachi III. logof at.

Arh. Stat. Cernauti, pachetul Barnovschi, unde se allacopia germana.

Regest la Paul Mihailovici: Regestele actelor moldovenestidin arhiva dela C-pol, Chisinau, 1934, pag. 22 nfl. 227.

28.

Iasi, 1724, August 10.

Mihal Racovita VV. comunica lui Calistru, episcopul de Radauti,ca junfatate de Crasna, tinutul Suceava, a trecut la Miron Ga-fenco, mo$tenire dela socrul sau, capitanul Alexandru Ilschi.

Ion Mihai Racovitii VV. bojiiu milostiiu gospodar zemlimoldayscoi.

Scriu Domnia me la cinstit parinte si rugatoriul nostruSfintie sa chir Calistru, episcopul de Radauti, facem tire Sfintiitale pentru giumdtate de sat de Crasna care easte la tinutulSucevii si cu oamenii carii sint vecini di loc di acolo dipi acea

8,

www.dacoromanica.ro

40

giumatate de sat cari au fost a lui Alicsandru cap(itan) si panacmu au fost in sama Sfintii tale, cari acea giumatate di sat sicu acii oameni s'au vinit in parte lui Miron Gafinco dela socrusau Alicsandru cap(itan), deci fiind driapta mosie lui si luandeal asupra sa acii oameni a lui, iata. ca si Domniia me i-amdat ca sa-s tie si sa-s stapaniasca eal mosie si oaminii. Decide acum in viitor Sfintie ta sa le dai pace acelor oamini pentrulucru di boeresc, si ispravnicii Sfintii tale intru nimic sa nu-isupere. Iar pentru cat sint acii oamini in soma satilor SfintiiTale, flan. ca ei Sfintie Ta ai nisti poslusnici la manastire lasfeti Onofri cari i-au scos boerii din Qrinda dila targu Sar9tiuluisi au ramas cu tanutul cari iaste soma for la cefert a9ta catsint si Crasnenii. Dici acii poslusnici or ramane in locul Gras-nenilor cu satile Sfintii Tale, iar Crasnenilor sä le dai paceSfintie ta, sa asculte di stapanul for caci el iau luat asupra lor.Aceasta scriem si carte dila maim lui sa nu sa ea.

U las, 7232, Avgust 10.

Original, dela d-1 Vasile Marcu, avocat, Cernauti.

29.

Suceava, 1724, August 16.

Se face schimb de mosii: Mitropolia Sucevii da jumatate desatul Rus, iar Ion Bals dä in schimb mitropoliei partea sa de

TAtaras de Ifinga targul Sucevii.

(Tradus in romaneste dupd o copie germand).

Noi prea plecatul Gheorghie arhiepiscop si mitropolit deSuceava facem stire cu acest zapis al nostru, precum avandjupaneasa Maria, vaduva rapousatului Dumitra$co fost maremedelnicer, jumatate de sat Rus, tinutul Sucevii, ce o are zestredela mama ei Catarina Bal$oaia, au daruit-o amandoud pentrusufletul parintilor for sf. mitropolii, si du-lui loan Bal$ stapa-neste o parte de Tataras langa targul Sucevii, care parte demosie a fost dat-o rapousatul flies VV. lui Ursachi mare vis-ternic, iar Ursachi a dat-o lui Iuon Ba 1$ ca zestre cu un vadde moard pe apa Sucevii, si am facut schimb cu du-lui Baleinvoindu-ne si i-am dat acea jumatate de sat de Rus, ca sa-i

www.dacoromanica.ro

41

fie lui si copiilor lui dreapta mosie in veci, iar du-lui ne-a datpartea mai sus amintita de Tatiira$, care parte de mosie incepedela valea Ipote$tilor in sus Si dela drumul ce vine dela Tcltdra$in jos si 'Ana la apa Sucevii cu un vad de moara pe apa Su-cevii, si ne-a mai dat un vecin al lui dela Plopeni anume SimionPojol, si not i-am dat zapisele de danie si ispisocul domnescal nepotelor sale Safta si Maria, si la aceasta tocmala au fostfata boierii cari au iscalit si oameni buni si pentru mai marecredinta am iscalit si am pus pecetea mitropoliei.

Suceava, 16 August 7232.Gheorghi mitropolitul Sucevii.Ieromonah Macarie dichiu de Suceava, Adam Luchi sulger

am iscalit, eu monah Anf tin am scris cu pofta sf. Sale si adu-sale vornicului, Stefan Toader II. visternic am iscalit, Toaderarmas, Sandal Stirbdt biv vel clucer am iscalit, Hie Septelicifost stolnic am fost fata, Toader Bildelitil vornicul de Suceavaam fost fata.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Rus si Liber Grani-cialium VII pag. 226-228, unde se gaseste copia germana.

Este vorba de satul Rus = Plavalar, tinutul Sucevii. Des-pre satul Rus (Plavalar) vezi documentul din 1627 Martie 23(vol. I pag. 196 nrl. 99) si 1665 lunie 19.

Maria este vaduva lui Dumitrasco Ursachi.Alte documente:1. 1783, Martie 10: In fata comiei austriace apare Vasilie

Bats si declard ca mama sa Ilinca Balsoaia poseda satele Rus,Poieni si Plavalar. Satul Rus it primise protoparintele sau LupulBals dela Miron Barnovschi drept schimb pentru doua sate dintinutul Neamt (vezi doc. din 1627 Martie 23, vol. I, pag. 196nrl. 99).

Satul Poieni este o parte a satului Rus.Satul Plavalar fusese cumparat de parintele sau Vasile

B. stolnic $1 mama sa Ilinca Balsoaia. 1/6 parte de Plavalar i-avenit stolnicului Vasile Bats drept mostenire dela familia Ur-sachi. (Despre i/o Plavalari a lui Gheorghe Ursachi visternic,vezi Radu Rosetti: Despre originea si transformarile claseistapanitoare din Moldova, in An. Acad. Rom. seria II, tom.XXIX, 1906-7, Memoriile Sect. istorice, pag. 189).

(Aril. Stat. Cernauti, Liber Granicialium VII, 188-196).2. 1806, Mai 2: Divanul moldovenesc certifica, ca lordachi

Bats caminar, Lupul Bals vornic, Vasile Bale Kreishauptmanndin Bucovina, si Iordachi Bals gramatic, fiul rap. Mihalachi

www.dacoromanica.ro

42

Bale (Mihalachi Bale a fost f rate cu Balsenii amintiti mai sus,deci Iordachi le-a fost nepot de f rate), sunt mostenitorii IlincaiBalsoaiei Si ai sotului ei Vasilie Bals stolnic cu privire la satele:Rus, Plavalar, Poienile si Manastioara.

(Tot aici, Liber Haereditatum XVI 156).

3. 1812, Februarie 14 26, Iasi: Baronul Vasile Ba ls, sfetnicde gubernie a inpatatestii austriecestii Marini, vinde nepotuluisau de f rate Iordachi Bale armas (fiul rap. Mihalachi Bale)partea sa din mosiile Rus, Plavalari, Bazacii, Manastioara siPoienile pentru suma de 6250 galbeni buni inparatesti in aur,cu 10 parale de fiece galban adaos. Suma se va plati la Esi sauin Cernauti la mina negutitorului losif Schnirch.

(Copie, Tot aici, Liber Instrumentorum I 229-239).4. 1812, Martie 3 15, E$i: Ramanand in Bucovina dela rap.

stolnic Vasile Bale ei dela sotia sa Ilinca Balsoaia stolniceasamosiile Rus, Plavalari, Bazacii, Manastioara si Poienile si inMoldova mosia Cornii, tin. Sucevii, 2 pogoane vie la Bancenitin. Iiarlau, 4 pogoane vie la Cruce tin. Putnei, la fiii for Ior-dache vel caminar, Lupul vel vornic, baronul Vasile Bals siMihalachi c1ucer (Mihalachi a murit Si fiul sau lordachi Balevel armas a mostenit drepturile tatalui sau), ramanand astfelin seama fiecaruia ate a 1/4 parte din aceste mosii, se cade deacord asupra impartelii intre frati. lordachi Bals armasul daunchiului sau Lupul Ba ls 2 parti din mosia Cornii Si primestein schimb dela acesta partea sa din mosiile ramase in Bucovina,anume cute a 1/4 parte de Rus, Plavalari, Bazacii, Poienilesi Manastioara. De acuma inainte Iordachi va stapani cute 1/2din aceste mosii.

(Copie, Tot aici, Liber Instrumentorum II 55-57).

5. 1824, Febr. 26: Forum Nobilium din Cernauti (Tribu-nalul) comunica, ca dupd testamentul oral al lui Iordachi Balecaminar, mostenitor universal este nepotul sau lordachi Balespatar. Acesta primeste asa dard cute a 1/4 parte din Rus,Plavalari, Poienile si Manastioara.

(Tot aici, Liber Instrumentorum IV 288).

6. 1857, Febr. 14: Zamfira Sluzanska si Soltana Zgora isiinscriu drepturile for asupra mosiilor lui Iordachi von Baleanume Rus, Plavalar, Poienile si Manastioara. Fiecare din eleare drept asupra unui sfert, deci arnandoud isi asigura drep-turile asupra unei jumatati din aceste sate.

(Tot aici, Liber Haereditatum XVI 355).

www.dacoromanica.ro

43

30.

1724, Septemvrie 29.

Safta, sotia lui Velicico Catichi, darueste lui lordachi Cantacu-zino mare visternic, a patra parte de Vascauti, tinutul Cernauti.

(Tradus in romaneste dupa o copie germand).

Adeca eu Safta, jupaneasa lui Velicico Catichi, fiica stol-nicesii Predoaii, impreuna cu sotul mieu am dat adevarat za-pisul meu in manile nepotului meu, lui lordachi Cantacuzinomare visternic, precum din bung voia mea i-am daruit parteamea de mosie ce o am dela maica mea anume a patra partede sat intreg Vascciull, tinutul Cernauti, cu vecini cati vor fipe partea aceasta, cu loc de moara, cu fanate cu intreg ho-tarul, ca sa-i fie lui, copiilor lui si tuturor clironomilor luidreapta mosie si danie in veci, si neavand noi copii si fiinddu-sa ruda noastra am cugetat si i-am daruit, fiind el bun cunoi si cu maica noastra cat a fost in viata si a inmormantat-odupa legea crestineasca. Asijdere m'am dat si eu in sama luiprecum sa ma comande dupd moarte ca pe o crestina si sä deaca sa-mi citeasca in biserica 40 de sarindare si sa fie dator aface toate aceste pentru sufletul meu,vazand burfatatea lui catranoi, de aceea am dat acea a patra parte de sat de Vascauti cuvecini si cu toate veniturile, iar cine din rudele mele 1-ar ne-linisti, sä nu fie iertat de domnul d-zeu, asijdere si acei cari vorrasturna dania noastra sa fie blastamati de domnul d-zeu, si demaica prea curata si de toti sfintii de Nicheea si sa n'aiba iertare.

Acest zapis s'a facut inaintea sf. sale Gheorghie mitro-polit, a celorlalti episcopi, si a boierilor mari si mici cari auiscalit si pentru mai mare credinta am iscalit si sa-si facaispisoc domnesc.

7233, Septemvrie 29.

Safta, fiica jupanesii Gatitii.Velicico parcalab.A venit inaintea noastra du-nei Safta, jupaneasa lui Ve-

licico, si a intarit aceasta danie.Gheorghie mitropolit de Suceava, Calistru episcop de

Radauti. Eu Vasilie diac de visterie am scris.

www.dacoromanica.ro

-44Ilie Catargiu vel logofat, Sandul Sturza vel ban, Dumi-

trasco vel batman, Gavril Mitescul vel vornic, Dimitrie Paladivel comis.

Arhivele Statului Cernauti, Pachetul Vascsauti si LiberGranicialium IX 535-539, unde se gaseste copia germana.

Satul se cheama astazi Vascauti pe Ceremus.Stolniceasa Predoaia este Agafita, vaduva lui Preda Pa-

ladi fost mare stolnic. Vezi doc. din 1722 Febr. 20.

31.

1724, Octomvrie 28.

Negoita Ciudin comis vinde lui lordachi Cantacuzino marevisternic satul Teseuti din ocolul Sucevii cu opt vecini din alte

sate. Se d'a hotarul satului Teseuti.

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

Noi Mihai Racovitd VV. din mila lui D-zeu Domn fariiMoldovii.

A venit inaintea noastra si inaintea boierilor nostri mol-dovenesti, a mari si a mici, boierul nostru du-lui Negoitci Ciudincomis care de nime silit nici asuprit, ci din a sa buns voie, avandut a sa dreapta ocina si mosie anume intreg satul Teseutidin ocolul targului Sucevii, tinutul Sucevii, cu toti vecinii siopt vecini de prin alte sate, cinstitului si credinciosului nostruboier du-sale lordachi Cantacuzino mare visternic si ca sa semai stie, ca fratele lui Negoita Ciudin anume Constantin afacut o lard de lege, furand niste cai ai lui Marza, Hanul Ta-tarilor, dupa care a fost prins si aruncat in temnita Si 1-au scosdin temnita pe raspunderea for fratele sau Negoita Ciudin cuToader armasul Si Stroescul comisul, precum el va plati Ta-tarilor caii, dara el ca un netrebnic iesind din temnita nu s'astraduit sa indrepte furtusagul, ci a fugit in tars lesasca, sivenind incoace Tatarii au tarit la judecata pe chizesi, iar prinjudecata divanului au fost judecati sa raspunda pentru furtusag,mai cu seams Negoita Ciudin, fiind f rate cu hotul, a fost judecatsa plateasca caii, iar daca nu va plati Tatarii vor face cu el cevor voi, cerand Tatarii 204 lei pentru cai, si vazand Negoita.

www.dacoromanica.ro

45

Ciudin ca infra in mana Tatarilor si primind dreptul ceilaltichizesi anume Toader armasul si Stroescu sa vanda una dinmosiile lui Negoita Ciudin si a f ratelui sau, care le parea potri-vita, s'a ridicat Negoita Ciudin si 1-a rugat pe du-lui IordachiCantacuzino mare visternic sa se milostiveasca si cauteniste bani dela Turci, unde va gasi, ca sa plateasca caii si sanu se piarda in robie, si vazandu-1 in aceasta nevoie du-luivisternic a imprumutat dela Turci 250 lei bani vechi cu dobandape 3 luni, iar Ciudin a pus zalog satul Teseuti crezand ea vaputea gasi banii acestia si nu va fi nevoit sa instraineze mosia,iar sosind vadeaua n'a putut da banii si stabilindu-se mai multevadele pana la Luna a noua si totusi n'a putut scoate banii, sivazand ca n'are nici un mijloc de a da banii si dobanzile cresctot mai mari, 1-a rugat din nou pe du-lui Iordachi sa cumperemai sus amintitul sat Teseuti punand banii, astf el a vandut dina sa bund voie acel sat Teseuti cu vecinii depe el, cati se vorgasi, cu un loc de moard pe apa Sucevii, cu un helesteu pe So-muzul Mic, care se cheama Partacul, cu pomete si cu toateveniturile din tot locul pentru 350 lei du-sale Iordachi Cantacu-zino mare visternic, si neavand acel sat multi vecini atuncisa-i mai dea 8 vecini din alte sate, care sat Teseuti i-a venitlui Negoita Ciudin cu fratii sai dela parintii lor, iar parntiifor 1-au cumparat dela .... (lipseste) ....jupaneasa lui Contes, sinime din rude sau alti straini n'au vrut sa cumpere satul si sa-1scoata din marea nevoie si din manile Tatarilor, in care a in-trat, numai du-lui mare visternic, care s'a milostivit intaiusindu-i bani la Turci, deci du-lui visternic scapandu-1 din ma-nile Tatarilor, targuind satul Si platind banii gata si vazandnot zapisul de cumparatura iscalit de Negoita Ciudin, de sorasa Acsana, mitropolitul Gheorghie si de toti boierii mari scriem,dupa cum s'a zis mai sus, la boierii nostri, lui Stefan Zane fostlogolat al doilea, Stefan Stamati fost visternic al doilea si Ste-fan vamesul, ca sa mearga la acel sat si sa-1 hotarasca si sa-1deosebeasca despre alte sate si ne-a aratat du-lui mare vis-ternic si zapisul de marturie dela acesti boieri scriind, pre-cum mergand la satul Teseuti au strans oameni buni megiesiimprejurasi anume Macarie dichiul mitropoliei de Suceava,Toader Malai fost II. medelnicer, Gheorghita Gorovei, ToaderCalmasul fost parcalab, Nasilie Aramescu diacon de Bosance,Gheorghita vatamanul de aice, 'Wigan de aici, si multi altii, oa-

sa-i

ga-

www.dacoromanica.ro

46

meni buni $i cu ei au facut hotarul acelui sat, incepand dela ca-patul hotarului din jos dela apa Sucevii drept in sus langa ho-tarul Bosancei pana la un hat sau margine intre campuri, undes'a pus piatra, de aici tot cu marginea in jos in paraul Ra-coasa, unde in mal s'a pus piatra, de aici cu paraul in sus panala capatul fanatelor, unde s'a pus piatra, de aici prin mijloculfanatelor in sus, unde s'a pus piatra, care se cheama fantanaveche, de aici tot cu drumul spre Bosance pana la Illinestii Bo-sancilor, unde deasupra drumului s'a pus piatra, de aici dreptin sus prin capatul campului spre apus, unde a fost o fantana,de aici spre apus prin capatul campurilor vechi, care yin delaBosance si merg pana la drumul ce merge dela Suceava la Bo-sauce, unde s'a pus piatra deasupra drumului, unde se intalnestecu drumul Teseutilor, de aici tot cu drumul in sus spre apuspana la un drum vechiu, unde s'a pus piatra, de aici drept insus cu drumul vechiu pana la buza dealului, de aici in sus, undeeste piatra veche, peste drumul Sucevii cel mare, care mergemai sus de Bosance, de aici drept in jos cu margine prin cam-purl la o rachita, unde este valea lui Altan, si dela valea luiAltan cu drumul cel vechiu parasit peste deal spre apus panala capatul helesteului Partacului, la apa Somuzului, peste he-lesteu pana la fantaria unde se loveste cu drumul Tatarasilor,dela fantana in sus langa helesteu la un deal unde la hotarulIpotestilor s'a pus piatra, de aici drept in jos spre apus langahotarul Ipotestilor la dealul gaunos in varf langa drumul tar-gului, de aici drumul mare tot cu hotarul Ipotestilor la o moviladeasupra drumului, unde s'a pus piatra, de aici drept in jos lapadurice, unde s'a pus piatra deasupra paduricei, de aici dreptprin padurice la hotarul Ipotestilor, unde s'a pus plated, de aicicu marginea paduricei in sus pana la un par, dela par la undrum parasit peste piscul paduricei, unde a fost prisaca luiCoutes, de aici cu marginea spre Ipotesti unde s'a pus piatra,de aici drept la fantana de piatra, cu paraul in jos in apa Su-cevii, dela gura paraului tot cu apa Sucevii in jos pand la ho-tarul Bosancei, unde s'a pus plated deasupra drumului mare,aici se incheie intreg hotarul Teseutilor, la fel cu zapisul demarturie a hotarnicilor mai sus amintiti, de aceea si domniamea, vazand zapisul de cumparatura iscalit de vanzatori simulti boieri, marl si mici, am crezut si am dat si am intaritcredinciosului si cinstitului nostru boier amintit mai sus, du-

www.dacoromanica.ro

47

sale lordachi Cantacuzino mare visternic intreg satul Teseuti,tinutul Sucevii, cu tot ce gaseste pe el si cii opt vecini din altesate, cu loc de moard pe apa Sucevii, cu helesteu pe SomuzulMic zis Partacul, cu pometele vanzatorilor, ca sa-i fie si delanot dreapta mina si cumparatura si Intaritura cu tot hotarul$i cu toate veniturile nerusiit si nesmintit in veci, iar hotarulacestui sat amintit mai sus sa lie dupa semnele de hotar, dupacum au hotarit boierii si altul sa nu se amestece.

28 Octomvrie 7233.Hie Catargiu mare logofat, Vasilie Buhaiescul.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Ipotesti si Liber Gra-nicialium IX 277-285, unde se gaseste copia germana.

Alte documente despre Tesauti si Ipotesti:1. 1735-6: lordachi Cantacuzino vel log. da fiicii sale

Safta cas. cu Const. Cantacuzino Magurianul satele Tisauti satintreg, cumparat dela Negoita Ciudin, $i Ipotesti, sat intreg-,alaturea de Tisauti, cumparat dela Serban si Scarlat, ficioriiRustii. (Iorga N.: Studii si doc. VII pag. 196).

32.

1724, Noemvrie 3.

A patra pal to de Putila, tinutul Cernauti, fusese proprietateafamiliei Col van, dela care a trecut la Constantin Turcul.Goianestii reclama aceasta parte de mosie. In urma Vasiliefurcul pleaca la Moscova la Chighecioaia sä aduca scrisoriledoveditoare. La judecata se da" dreptate Antimiei, vaduva lui

Constantin Turcul.

(Tradus in romaneste dupd o copie germand).

Noi Mihai Racovito VV. din mila lui D-zeu Domn TariiMoldovii,

Facem stire cu aceasta scrisoare a domniei noastre tu-turor cui se cade a Sti, pentru multa galceava si para. ce auavut-o inaintea noastra si inaintea tuturor boierilor nostri, marisi mici, jupaneasa medelniceroaia Antimia, vaduva lui Con-stantin Turcul f ost mare medelnicer, cu Toader Goian Si f ratiilui, fiii lui Gheorghial Golan, pentru a patra parte de sat de

www.dacoromanica.ro

48

Putila, tinutul Cernauti, care mosie a fost a Raiftei si a suroiiei Antimia, dar cazand Antimia, sora Raiftei, in robie la Ta-tari, and a fost pradata Zara in domnia domnului.... (lipseste)....s'a ridicat sora ei Raif ta si imprumutand 200 lei dela Con-stantin Cocoranul a rascumparat din robie cu acei bani pe soraei, dupa care amandoud surorile au dat a patra parte de satde Putila cu vecini Si cu toate veniturile lui Constantin Coco-ranul cu un zapis vecinic, si a stapanit Constantin Cocoranulacea mosie toata viata sa, iar dupd moartea sa a trecut lafratii sai si Miron Cocoranul, fratele lui Constantin, a stapanitasisdere pang la moartea sa, iar dupa moartea lui Miron a cazutacea mosie in seama lui file, fiul sau, iar in domnia noastracea dintai s'a ridicat cu para Gheorghita Goian impotriva luiIlie, fiul lui Miron Cocoranul, zicand, precum acea a patraparte de sat de Putila a fost a Antimiei, soacra sa, si n'a fostvanduta lui Constantin Cocoranul, unchiul lui Ilie, ci numaizalojita, iar Ilie, fiul lui Miron Cocoranul, a aratat zapisul devanzare a Raiftei si a Antimiei, soacra lui Gheorghita Goian,care nici Gheorghita Goian n'a mai putut tagadui, ci a mar-turisit drept, precum a auzit din gura Raiftei si a Antimiei,ca acea mosie este vanduta, iar nu zalojita, si a ramas Gheor-ghita Goian din toata legea tariff, precum sa n'aiba in veci nicio treaba cu acea a patra parte de sat de Putila si sa intoarcaveniturile ce le-a tras cu impresurarea, dupd cum scrie mai pelarg cartea noastra de judecata care s'a dat lui Ilie, fiul luiMiron Cocoranul, ca sa stapaneasca in veci mosia sa. Dar mu-rind Ilie, fiul lui Miron Cocoranul, a venit aceasta mosie laConstantin Turcul medelnicer, fiind var cu mai sus zisul Ilie, fiullui Miron Cocoranul, fiind moasa lui Turculet sofa cu Constan-tin Cocoranul, si nefiind dupd moartea lui Ilie rude mai aproape,de aceea a cazut mosia la Turculet, iar acea carte de judecataimpreuna cu alte zapise despre acea mosie a ramas in manilemamei lui Ilie, pe care la urma a luat-o in casatorie Chigheci,si a stapanit Turculet pans la moartea sa, iar dupa moartea saau stapanit tot fiii stiff acea mosie, dar dela o vreme incoaces'au ridicat cu pard din nou fiii lui Gheorghita Goian impotrivadu-ei medelniceroaia primind o carte dela Maria Sa Nicolaeoprind acea mosie si stapanind o vreme acea mosie cu toateveniturile zicand ca parintele for n'a pierdut acea mosie cucarte de judecata dela divan, si venind de mai multe ori du-ei

www.dacoromanica.ro

49

medelniceroaia la divan cu Goianestii si neputand ea dovedinemic fiind cartea de judecata, prin care a ramas Goian, laChighiceoaia la Moscu, au tot intarit Goianestii stapanirea lornumai cu zisa lor, si au stapanit-o, pans cand am dat noisoroc du-sale medelniceroaia vaduva Turculetoaie ca sa scoatazapisele ei dela Chighecioaia sau unde s'ar afla si trimitandun sol la Chighecioaia a adus acesta suretele acelor za-pise si neputand crede ca sunt asemenea cu matca lor, i-amdat du-sale medelniceroie un soroc non ca sa aduca zapiselesi nu suretele, de aceea a plecat insusi Vasilie Turcul la Moscula Chighecioaie si a luat cartea de judecata despre para luiIlie Cocoranul cu Gheorghie Goian in care Goian a f ost datramas, si aducandu-se cartea de judecata anul trecut in Carese cunoaste, precum Goianestii fara dreptate cauta sa." tragaacea a patra parte de Putila si de aceea am dat scrisoareadomniei mele jupanesii medelniceroaiei, ca sa stapaneasca inpace mosia ei, iar Goenestii sa nu se mai amestece neavandtreaba cu ea, dar Goianestii nu s'au linistit, ci au Venit dinnou incoace aducand nuoi scrisori dupa care opresc mosia sitrag veniturile, dupa cum o f acusera inainte dece medelnice-roaia isi adusese dresele dela Chighecioaie. De aceea dupacartea de judecata prin care se da drept medelniceroaiei im-potriva lui Gheorghita Goian, parintele Goianestilor de astazi,si vazand aceasta am dat ramasi pe fiii mai sus zisi ai luiGheorghita Goian, precum sa n'aiba a se amesteca de acumainainte in acea parte de mosie si sa n'aiba a se atinge de ve-niturile ei, ci sa intoarca veniturile ridicate, fiind dati ramasidupa toata legea tarii. Dovedind du-ei medelniceroaia, vaduvaTurculetoaia, i-am dat si dela noi si i-am intarit acea mosie,anume a patra parte de sat de Putila cu vecini, c sa-i fie sidela noi dreapta ocina si mosie si intaritura cu tot hotarul, cutoate veniturile netusiit in veci, si aceasta para sa nu se maiparasca si nime sä nu se amestece Impotriva acestei carti adomniei mele,

3 Noemvrie 7233.Mihai Racovitd VV.Dumitrasco ill. logof at, Vasilie Bulidiescul.

Arhivele Statului Cernauti, Libel Granicialium VII pag.477-480, unde se gaseste copia germana.T. Balan, Documente bucovinene, IV. 4

www.dacoromanica.ro

50

Despre Apostol Chigheci urmatoarele stiri:1. 1707, Apri lie 20, Zolkiev: Petru cel Mare din Rusia do-

rind sä aiba o cavalerie compusa din Romani, angajeaza peApostol Chigheci, care urmeaza a fi capul steagului romanesc.Soldatii romani vor primi leafa: rotmistrii cat 10 soldati, locote-nentii cat 4 soldati, stegarii cat 3 soldati, soldatii cate 12 ruble.(Arhiva istorica, tom. I, partea I, pag. 83, nrl. 105).

2. 1707: Chigheci va avea sub comanda sa 2 rotmistri, 3locotenenti, 3 stegari si 300 soldati. Soldatii se vor aduna laSneatin si in districtul Samborului.(lbidem,pag.83 84 nr1.106).

Despre Constantin Turculet sau Turcul si faptele sale dinanii 1686-1712 vezi la Iorga N.: Documente romanesti dinarchivele Bistritei, Bucuresti, Socec, 1900, vol. II, pag. XXXIIsi pag. 67.

Familia Turcul facea parte din partida filopolona. A primala 1676 nobilitatea polona cu sterna Ostoia; decorul este un bratcare zace pe o coroand; bratul tine in mans un turban turcesc(Zernicki-Szeliga: Der polniche Adel, vol. II, pag. 467). Vezi siPoczet szlachty i spis szlachty Krolestwa polskiego dodaniemkrotkiej informacyi o dowadach szlachetctwa" (Lista nobilimiiregatului polon cu informatiuni scurte asupra dovezilor de no-bilitate), Varsovta 1841, la numele Turcul.

Boieri care raspund la numele Turcul se intalnesc in Mol-dova inainte de Stefan cel Mare si pe timpul acestui domn.Si dupd Stefan cel Mare sunt mentionati boieri cu numeleTurcul. La 1528 sunt mentionati Mihuta, Toader si SandruTurcul, toti nepotii lui Drujea, cari vand lui Petru Rares cloudsate pe Sitna anume Drujesti si Chislesti (Popescul Orest:Cateva documente moldovene, pag. 30). Dar pans acuma nus'a putut face legatura acestora cu familia Turcul sau Turculetdin secolul at XVII-lea.

Docum. ulterioare despre Putila:1. 1726, August 22, Iasi: Mihai Racovita. Antimia Turcul

are conflict cu Goianestii pt. 1/4 Putila tinutul Cernauti, careparte fusese a Raiftei si a surorii sale Antimia. Antimia cazuin robia Tatarilor. Raifta is 200 lei dela Const. Cocoranul ras-cumparand pe Antimia, pt. acesti bani Raifta a dat lui C. Coco-ranul acea 1/4 parte de Putila. Dupd moartea lui C. Cocoranula stapanit-o fratele sau Miron C., a trecut la Ilie, fiul lui Miron.Dar s'a sculat Gheorghita Goian, dar la proces Ilie castiga.Dupd moartea lui Ilie acea mosie a trecut la C. Turculet, fiindvar primar cu Ilie C. Documentele au ramas la fata lui Ilie C.,ce a luat-o Chigheci. S'au adus doc. din Moscova si s'a doveditdreptatea Antimiei Turcul.

www.dacoromanica.ro

Solca, 1725.

51

33.

Hotarnica satului Solca.

+ Adeca eu Lazorescul cel batran din Toderesti facut-ammarturiea noastra la maim parintilor calugari de Solca, precummarturisim cu sufletele noastre, precum am apucat din parintiinostri cei batrani, precum ne-au spus Si ei noao, asa spunemsi not altora precum s'au apucat din batrani in batrani pentruhotarul Solcai, de unde sa hotareaste cu Dumitrasco Nacul sicu Comanestii pre randu precum mearge hotarul din valeaVodnii la Fagetdlul cel din gios si pela mogile si pe langabordeiul lui Milici pi din sus ear lzvorul Socilor in gios panunde da in Rostose si treace in ceaea parte peste Rostose sisa sue la deal si Ta pin limba cea de padure si treace pistedrum si apuca paraul pang dä in Casvana si treace paraul siapuca la deal pi din sus de ultoane si peste padure in buor sicade in Botosana pi din sus de casa lui Gramada, pin arieaOncii si sa scoboara la vale pe piscu si cade in parau si apucaparaul la deal si da in poiand in deal, din poiand sä inpartbate hotarale, a Partestilor si a Comanestilor si a Solcai, a-ceasta marturisim precum stim cu sufletele noastre, cum caumbland parintii nostri pre la aceaste seamne ce sa scriu maisus cu oameni domnesti ne-au purtat si pre not si ne-au sidepareat pre la seamne ca sa tinem minte, la aceasta marturiea noastra cand s'au facut au fost de fats Ionichie egum(en)si Simion Gramada si Moisa Campulungean si Nistor Pastravsi alti oameni buni si pentru credinta ne-am si iscalit si deagetilene-am pus.

Let 7233, Solca.lonichie egumen ot Solca.

proegumen ot Solca.Ermonah Ghedeon ot Solca, Ldzorescul cel batran, Simion

Grdmadd, Moisa Cdmpulungean, Nistor Pastrov.

Original, hartie, Arhiva mitropoliei Cernauti, fascic. 24.Textul german publicat la Wickenhauser: Solka, cu data de1725, Septemvrie 15.

Aici se da hotarul satului Solca din partea sud-estica. Sepot identifica muntele Rostose (469 m.) la Est de satul Cajvana.

www.dacoromanica.ro

52

La Ultoane" trebuie identificat cu muntele Pietroasa (475 m.)la Nord de satul Botusana; restul neidentificabil.

DeSpre mosiile man. Solca vezi Arhiva romaneasca (Co-galniceanu), editia II, vol. I, pag. 269-274, unde este publicatacondica manastirii Solca.

Pentru o cunoastere mai bund a trecutului satului Solcareproducem urrnatorul document:

1. 1588, lunie 4, Suceava: Au venit Marica calugarita,fata lui Arbure, cu nepoatele ei, copiii lui Solomon logof at sis'au jeluit impotriva nepotilor for pentru mosiile ce le au la unloc. Li se face impartala dupa uricele ce le-a avut tatal si mosulfor Luca Arbure dela Bogdan VV. si tanarul Stefan VV. Primesc:

Onciul si fratii sai mosia Mandacauti cu moara, Culicenicu moara, Trabujeni.

Solomia mosia Ciplinetai (Ciaplintii) cu moara, Iazlovatul,Hilintai si Cozaresti cu moara.

Marita cu fratele ei Patrasco, fiii Stancai, mosia Voronacu moara, Svicicauti cu moara si Bluscecauti.

Odochia mosia Solonetul cu moara, Botosenii si Roman-ca'uti cu moara.

Mdrica calugarita mosia Hlincesti (= Hrincesti) cu moara,Cajveni si Draguseni cu moara.

Ana mosia Solca cu moara, Bogdanesti cu moara, Cara-puscenii. Ana fiind stearpa a dat lui Grigore Udre si sotiei luiParaschita, fata Odochiei, satul Solca cu moara si Bogdanestiicu moara.

Se intareste in urma lui Grigori Udre si sotiei sale Pa-rasca, pe urma ginerelui for Lazar marele vatav de Suceavasi sotiei lui Nastasia satul Solca si Bogdanesti. Stroici vel logofat.

(Traducere romaneaSca, Academia Romand, Documentulnrl. 142/117).

Mandstirea Solca a stapanit si iezerul Luciul situat maijos de targul Falciu. Iata documentele:

1. 1625, April. 10, 101: Miron Barnovschie Moghila VV.Intareste manastirii Solca un iazer zis Luciul cu garla maremai jos de targul Falciu. Au uric dela Stefan Tomsa VV.

(Original, Academia Romana, Documentul 181/154).2. 1627, lunie 24, Solca: Duca stolnicul cu jupaneasa sa

2lata vazand ca n'au cupii au daruit man. Solca un plug de boi,8 vaci cu vitei, 2 Tape cu manzi si un iazer zis Luciul ce vinegarla pans di in sus de targul Falciului. Manastirea Ii va scrienumele in pomealnieul cel mare si-i va face pamente din an inan. Dar pans Va fi in Viata cu jupaneasa sa se va servi de satulCiorsaci cu salistea Brosteani, tin. Sucevii, daruit lui tie Man.Solca. Dupa moartea for else iar vor cadea la manastire.

(Original, Tot aid, Documentul 189/211).

www.dacoromanica.ro

53

3. 1743, Febr. 7: Calugarii de Moldovita cer ezarul Luciulce este pe Prut, tin. Falciu, aratand un uric din 1447, altul din1473, si alt uric dela Petru Voda pentru iezarul Blisceatul cugarlele sale.

Ca Wadi de Solca au aratat .un uric dela Stefan VodaTomsa si Intarituri dela Miron Barnovschi, Ilieas VV., AntiohieVV. si Mihai Voda.

De oarece calugarii de Moldovita nu au adus dovada destapanire pentru un timp de 120 ani si marturisind cal in acesttime n'au stapanit, iezarul Luciul a fost intarit manastirii Solca.

(Copie, Tot aid, Manuscrisul 237, pag.155-6, fol. 188-9).

34.Ispas, 1725, Iunie 25.

Se imparte a patra parte de satul Ispas si a treia parte desatul Rastoace intre membrii familiei Tautul si Popovici.

(Tradus in romaneste dupa o copie germand).

Au venit inaintea noastra du-lui Toader Samson capitan,Sandul Tautul si Gligoras, fiul lui Creiciun vames, cu o scrisoarea Wadi Sale in care ni se poronceste sa mergem la satele(spas si Rastoace si strangand megiesi si oameni buni batranisa hotarim a patra parte de Ispas si a treia parte de Rastoace.Vazand asa dara luminata porunca a Marii Sale, am mers laIspas si chemand pe toti razesii si aiti oameni batrani amhotaiit a patra parte cu yecini, din vatra satului, din camp sivad de moafa, venind partea de sus lui Vasilie si lui IuonTautul si fratilor Tor, iar partea de jos lui Iuon Popovici, carea primit si partea unchiului sau Gavrijas dupa zapisul de daniedela aces unchiu al sal Qavrilas, iar langa partea lui Gavrilasse afla partea lui Sandul Momiteo, fiul lui Gligoras vames,langa partea acestuia este partea lui !lermeziu, Lana partealui Llermeziu este partea lui Andrei. Asildere am hotarit si aireia parte de sat de Rastoace si au venit cate 2 vecini defiecare a sesa parte, Coate partile care cui au venit au foststalpite cu semne, pentru care sa-si scoata si ispisoc domnesc,iar cine va incepe vre-o cearta, sa ramaie de rusine.

(spas, 7233, Iunie 25.Toader Samson am iscalit, Sandul Tautul am iscalit.

www.dacoromanica.ro

54

Jar de s'ar mai gasi lazuri ascunse, unul ca acela sä nuaiba parte de ele si sa ramaie de rusine.

Eu Sandul Tdutul am scris.

Arhivele Statului Cernauti, Pachetul Rastoace si LiberGranicialium VII pag. 294-297, unde se gaseste copia germand.

35.

1725, August 8.

Ilinca Si Gheorghe, copiii lui Dumitrasco din Zastavna, furandsuroril for mai mici Tofana documentele lasate de parintele

lor, sunt tinuti sa i be restitue.

+ Adeca eu Ilinca, fata lui Dumitrasco, den preund cufrate mieu Gheorghi ot Zastavna din tinutul Cernautului dat-amadevarat zapisul nostru la mana surorii noastre Tofanii pentruscrisorile ce i-am luat de mosii, care scrisori le-au lasat ta(ta)Inostru la mana surorei noastre Tofanii fiind e mai mica lavreme cand au rapousat, fiind ca noi am fost mai marl si ne-aumaritat si pe feciori i-au insurat si ne-au dat partale noastresi fiind ca au ramas e mica de tatal nostru au ramas la neamuripana au trecut de au casatorit-o si murindu-i barbatul si vazandnoi ca au ramas saraca $i nu poate sa umble dupd mosii ca sale stapaniasca am cerut la dansa scrisorile in cateva randurisi nevrand sä ne le de eu Ilinca le-am luat dela dansa fara detire ei si le-am dat fratane meu lui Andrei ot Tudora (?) din

tanutul Sucevei ca sa stapaneasca acele parti de mosii $i inta-legand e ca i-am luat eu scrisorile m-au apucat sora me Tofanape mine si pe f rate mieu Gheorghi innainte a multi oamenibuni cari mai gios sant iscaliti si tragandu-ne la giudecata austatut multi oameni buni intre noi si i-am dat la mana acestzapes pand i-om aduce scrisorile la mana, iar de s'ar intamplaca sa sa prapadeasca scrisorile din vre-o intamplare de vreme$i de ar pute scoate on ce parte de mosie sa stapaniasca, noinu avem voe a intra la parte cu dansa, fiind ca i-am luat scri-sorile far de voe ei cu furtusag si de s'ar intampla on la cegiudecata sa nu avem nice o dreptate, iar noi sa avem a-i aducescrisorile ce i-am luat dupd izvodu ce este la maina ei de mosii

www.dacoromanica.ro

55

ce i-au lasat tatal nostru, iar neaducand noi scrisorile Si s'arintampla la vre o giudecata ... sä fie tot dispre noi.

1725, August 8.Semnaturile sterse si indescifrabile.Intre ele se poate ceti numai:Eu Prodan Grec m'am intamplat ot Sohavarha.Eu Stefan $ ... m'am intamplat ot tam.Eu Iftodi ... f 9 9 / ,,Eu Isac m'am intamplat ot tam.Si eu ierei Costanden m'am intamplat si am scris.

Original, hartie.Dumitrasco din Zastavna este fiul lui Coste de Lucavet,

care la 1642 Sept. 4 si-a facut testamentul (vezi vol. I, pag.234-5, nrl. 131).

36.1725, August 29.

Mihai Racovita VV. confirmA lui Ursachi Isar panne lui Gri-gore Batul din Lucavat, tin. Sucevii, $1 Stane$ti, tin. Cer-

nautilor.

Noi Mihai Racovitd VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli mol-dayscoi.

Dat-am carte domnii mele lui Ursachi Isar ca sä fie vol-nic cu carte domnii mele a opri si a stapani cats parte di mosies'ar alege a lui Grigori Batul din sat din Lucavcit ot Suceavasi din Stcinesti ot Cernauti, caci dede sama Ursachi Isar cas'au sculat Grigori Batul si au randuit neste parti de mosie alui Isar celui batran neavand nici o triaba si jeluind Isar larapoosatul Vasile Voda i-au dat o carte si au poprit acele partide mosie ce s'au pomenit mai sus si le-au stapanit si au luattot venitul acelor mosii pang acum, ears acum sa scoald nestenepoti a lui Grigori Batul si vor sa-1 scoata dintr'acele partide mosie zicand ca stapaneste rau, deci sa fie volnic a le opri sia le stapani de veci din tot locul tot venitul dela cine cu ce hra-nä s'ar hrani pe acel loc pe obiceiu, nime scutelnic sa nu fie,asijdere sa fie volnic a-s lua dejma si dela neste bolnavi ce lu-creaza si sa hranesc pe a sale drepte ocini si mosii, anume

www.dacoromanica.ro

56

Stanesti si den Panca, iar de ar fi avand a raspunde cinevaceva sa vie fats la divan si sa-si aduca si dress zapise ce leva fi avand si atunce precum i sa va alege giudepata divanulase a fi, pentru acee nime sä nu cuteze impotriva cartii acestii.

Let 7233, Avgust 29.vel logof at.

Copie, Arhivele Statului Cernauti, Liber ContractuumNovorum X pag. 158.

37.1725, August 30.

Mibaj Racovita VV. intareste lui Gligoras PAunel pktile salede mosie din Valeva, Cuciurul Mic, Prilipce, Verbauti, BAr-besti, toate din tinutul Cernauti, si din Lucavat $i Panca, din

tinutul Sucevii.

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

Noi Mihai Racovitti VV. din mila lui D-zeu Domn TariiMoldovii.

Am dat scrisoarea domniei mele lui Gligora$ Pound, casa fie puternic a stapani a sa dreapta mina si mosie anumetrei parti pe care le-a aratat din satul Valeva, juma-tate de sat de Cuciur si cateva parti din mosia Prilipce, juma-tate de sat Verbciuti, a patra parte de sat Barbesti, toate in ti-nutul Cernauti, pe care le are dela parintii sal si sa ia de azecea din roadele campului, din fanate, din stupi si din tot lo-cul din toate veniturile, asijdere sa fie volnic sa ia de a zeceadin a treia parte de sat de Lucavat, tinutul Sucevii, si dintr'oparte a unei poieni zisa Panca care este la apa Siretului tot intinutul Sucevii, sa-si ia toate veniturile dupd zapisele ce le aresi nime sa nu stea impotriva acestei carti a Marii Sale, si cuiva parea cu strambul, unul ca acela sa vie la divan cu dreselesale.

30 August 7233.Mare le logof at a cetit.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Lucavat si LiberGranicialium VII pag. 26, unde se gaseste copia germana. S'aschimbat Gligoras Peutel in Gligoras Paunel, dupd cum ecorect.

www.dacoromanica.ro

57

38.Iasi, 1725 Noemvrie 11.

Mittaij Racovita VV, intareste manastirii St. Ilie metohul Flo-rinta, Ifinga targul Sucevii.

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

Noi Mihai Racovita VV. din mila lui D-zeu Domn TariiMoldovii.

Adeca au venit inaintea noastra si inaintea tuturor boie-rilor nostri, mari si mici, rugatorii nostri Ghelasie egumen si totsoborul sf. manastiri St. Ilie si ne-au aratat un zapis de mar-turie al unor oameni barrani, precum marturisesc cu sufletelefor pentru up metoh cu groape, cu pomat si cu cateva Oman-turi anume Florinta, ca 1-au stapanit totdeauna calugarii deSt. Ilie si nu este la 5tirea for sa fi stapanit calugaritele de Pa-trauti nici n'au auzit dela parintii for si au mai aratat calugariide St. Ilie un zapis de marturie dela boierii nostri Negoitd Ciu-din comis si Toader Bddelita vornicii de Suceava, in carescrie, precum au chemat la porunca noastra pe toti marturii,cari au dat marturia de mai sus, impreund cu calugaritele dePatrauti, martorii fiind oameni batrani de 80 ani si mai mult,si intrebandu-i sa spund cu sufletele for dupa cum stiu, toti aumarturisit, dupd cum s'a zis mai sus, precum stiu si au auzitdela parintii for ea tot calugarii de'St. Ilie au stapanit metohulFlorinta cu groape, cu pomat si cu cateva pamanturi, iar ca-lugaritele de Patrauti n'au stapanit nici ()data vrand sa juremartorii pe marturia Tor, iar calugaritele n'au avut nici o do-vada, nici martori, nici drese, ci numai din gura au spus, pre-cum au auzit dela altii, ca a fost al for acel metoh. Iar noi amcrezut zapisul de marturie, pe care ni 1-au aratat calugarii deSt. Ilie dela acei oameni batrani si martori si dela vornicii deSuceava si am dat sf. manastiri St. Ilie acel metoh Florinta cugroape, pomat si cateva parfianturi si i-am intarit, ca sa fie sf.manastiri dela noi mina si mosie cu toate hotarele si toateveniturile nesmintit in veci si nime sa nu se amestece impotrivaacestei scrisori a domniei noastre.

Iasi, 11 Noemvrie 7234.Noi Mihai Racovitd VV. in domnia a treia.Toader Costachi logof at, Vasile Buhdiescu.

www.dacoromanica.ro

58

Arhivele Statului Cernauti, Liber Fundationum III pag.95-96, unde se afla copia germana. Textul german publicat laWickenhauser: Homor pag. 219-220 nrl. 3. Traducerea roma-neasca la Erast Hostiuc: Istoricul manastirii de maici Patrautipe Suceava pag. 21-22.

Adaogam zapisul vornicilor de Suceava:1725 Aprilie 30: Negoita Ciudin comis si Toader Bada-

lita, vornicii de Suceava dau stire, precum la porunca dom-neasca au cercetat conflictul ivit pentru Florinta intre mands-tirile Patrauti si St. Ilie. Au fost chemati martorii, cari au mar-turisit ca tot timpul au stapanit metohul Florinta numai calu-garii de St. Ilie. Calugaritele de Patrauti n'au scrisori, ci vor-besc numai din gura. (Wickenhauser: Homor pag. 218-219nrl. 2). Erast Hostiuc pag. 21. Despre Florinta vezi documentuldin 1723 Septemvrie 25.

Vezi si I. I. Bumbacu: Florinta, epopea nationals in 5cantece, Cernauti 1880.

39.Iasi, 1726, Ianuarie 13.

Serbul Scarlet $i sora sa Lupa Aland visternicului IordachiCantacuzino satul Ipotesti, tinutul Sucevii, pentru suma de

400 lei.

(Tradus in romaneste dupd o copie germana).

Noi Mihai Racovitii VV. din mila lui D-zeu Domn TariiMoldovii.

A venit inaintea noastra si inaintea boierilor nostri, marisi mici, cinstitul si credinciosul nostru boiar du-lui lordachiCantacuzino mare visternic si ne-a aratat un zapis dela Serbulsi sora lui Lupa, copiii lui Scarlet, nepotii lui Dumitrasco si aiSaftei, fata Rustei, iscalit de Sfintia Sa parintele Gheorghiemitropolit si de boierii nostri mari anume Hie Catargiu vel lo-gofat, Dark Donici vel vornic, Constantin Ruset vel vornic,Dumitrasco Racovitd hatman, lordachi vel postelnic, Constan-tin Costachi vel spatar, Lupul Gheuca sardar, Toader Costa-chi III. logof at si de alti boieri, mari si mici, scriind si martu-risind, precum $erbul Scarlet si sora lui Lupa, copiii lui Scar-let, de nime siliti nici asupriti, ci de a for bung voie au venitinaintea for si au vandut a for dreapta ocina si mosie, intreg

www.dacoromanica.ro

59

satul Ipotesti cu trei helestee intregi, tinutul Sucevii, mai susamintitului boier lordachi Cantacuzino pentru 400 lei batuti, ca-re sat le-a venit dela moasa for Safta, fata Rustei, iar moasafor 1-a avut dela Urscichioaia visterniceasa imprumutand Ur-sachi visternic multi bani dela moasa for Safta, iar dupd moar-tea lui Ursachi au avut pail Safta cu Ursachioaia in fata ra-pousatului Constantin Cantemir VV. si inintea tuturor boie-rilor mari pentru acele datorii, si i s'au dat pentru acele da-torii cateva din mosiile lui Ursachi visternic prin judecata di-vanului, de aceea pelanga alte mosii i s'a dat si satul Ipotestiin pret de 700 lei, dupd ispisocul Ursachioaiei, si zapisul demarturie al boierilor mari, cari au judecat anume Tudosie Du-Mu mare logofat, Vasilie Costachi biv vet vornic, VelicicoCostin vet vornic, Lupul Bogdan hatman, Alexandra vet pos-telnic si lordachi Ruset vet visternic, dar ramanand datoriidela parintii for si neputandu-le plati si pentru a putea platidatoriile parintilor for au pus in vanzare acel sat si s'a intam-plat cumparator du-lui mare visternic fiind si ruda mai aproapelui Ursachi visternicul si hotarandu-se mosia Teseuti cu acelsat Ipotesti si neputand vinde altuia, dar a cumparat numaimosia cu tot hotarul fail vecini, si le-a dat mai sus zisii 400 leibani gata si i-au dat toate ispisoacele pe acea mosie Vara za-pisul Ursachioaiei si fard zapisul de marturie despre judecataa mai sus zisilor boieri, fiind dator Ursachi visternic moasei forSafta 3100 lei primind pentru acei bani pelanga acel sat sialte mosii si fiind toate mosiile trecute in acel zapis. Deci nui-au putut da zapisul, dar i-au dat un suret depe acel zapis demarturie si vazand domnia mea zapisul iscalit de vanzatdri, desfintia sa mitropolitul si de boierii mari, am crezut si am datsi dela not acel sat Ipotesti cu 3 helestee intregi, tinutul Su-cevii, pe zapisul ce-1 are, du-sale cinstitului si credinciosuluinostru boier lordachi Cantacuzino mare visternic si i-am intaritca sa-i fie lui, jupanesei lui, copiilor, nepotilor si stranepotilordreapta ocind si mosie si intaritura cu tot hotarul si cu toateveniturile nerusiit si nesmintit in veci, si nime sa nu se ames-tece impotriva acestei scrisori a domniei mete.

Iasi, 13 lanuarie 7234.

In anul 11 al domniei.Me Catargiu vet logolat, Vasilie Bulilescul.

www.dacoromanica.ro

60

Din Arhivele Statului Cernauti, pachetul Ipotesti si LiberGranicialium IX pag. 274-278, unde se gaseste copia ger-mand.

Alt document:1726 Februarie 3, Iasi: Serbul si sora sa Lupa, fiii lui Scar-

let, nepotii lui Dumitrascu si ai Saftei, fata Rustei, vand lui Ior-dachi Cantacuzmo mosia for sat intreg Ipotesti, tinut Sucevii,cu trei helestee intregi pt. 400 lei bani vechi, care mosie le-avenit dela moasa for Safta, fiica Rustei, iar aceasta o are delaUrsachioaia visterniceasa fiindca Ursachi yisternic imprumu-tase multi bani dela Safta, fiica Rustei, avand apoi iudecata. Sii s'a dat Saftei satul Ipotesti in valoare de 700 lei; mosteninddela parinti multe datorii, au pus la vanzare satul Ipotesti sifiind lordachi Cantacuzino ruda aproape cu Ursachi vist. itvindem du-sale ( Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium IXpag. 285-288). Acest zapis trebuie sa fie anterior datei de1726 Ian. 13, intrucat doc. din 1726 Ian. 13 este amintit la a-ceasta data.

Despre datoria lui Ursachi urmAtorul document:1. 1704 Septemvrie 14: A sosit in fata lui Mihai Racovita

VV. Safta, fata Rustii, cu ficiorii ei Enachi si Dumitrascu cuun zapis dela Alexandra, vaduva lui Ursachi vist., si fiul acesteiaUrsachiel Dumitrasco Stolnic, Ursachi luase in Tarigrad banidela Safta si nu i-a intors acesti bani (103 lei). Safta si-a luatpt. acesti bani satul Carlastii tinutul Roman. Domnul ii intarestesatul. (Arhivele Statului Iasi, copie).

40.1726, lanuarie 20.

Sandul Momitco cu sotia sa Anita vand Antimiei, vaduva luiConstantin Turcul, o parte din Banila, tinutul Sucevii.

(Tradus in romaneste dupa o copie germand).

Adeca eu Sandul Momitco impreuna cu jupaneasa meaAnita scriem si marturisim cu acest adevarat zapis al nostru,precum voind a vinde partea noastra de mosie din satul Bc1-nila la apa Siretului, tinutul Sucevii, din a patra parte a sesaparte, care parte de mosie o avem dela parintele nostru Pi latsi mosul nostru Grama, am vandut-o Antimiei, vaduva rap.Constantin Turcul fost mare medelnicer, pentru 25 lei, ca sarifie ei si copiilor ei dreapta ocina si mosie nesmintit in veci,facand plata deplina si nime sa nu se amestece, fiindca am

www.dacoromanica.ro

61

vandut a noastra dreapta ocina si mosie, si au iscalit megiesiiSi fiii de boieri cari au fost fats si am iscalit si eis si am iscalitsi pe jupaneasa mea ca sa-s poata scoate si ispisoc domnescsi sa stapaneasca in pace aceasta mosie.

20 lanuarie 7234.Sandal Momitco, Anita Momitcoaie, lenachi Prdjescul,

Danilci Giurgiuvan, Gligoras slued domneasca. Eu ConstantinMcilai am scris acest zapis $i am iscalit.

Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium I pag.174-5, unde se gaseste copia germand.

Banila din tinutul Sucevii se cheama astazi Banda mol-doveneasca.

41.1726, Iunie 9.

Hotarnica satului Boian, tinutul Cernauti

(Tradus in romaneste dupd o copie germanal.

Hotarnica satului Boian, cum se hotareste din jos cu Le-haceni iar din alte parti cu mosiile sf. manastiri Slatina, dupacum au fost insemnata plated cu piatra.

Hotarul de jos al satului Bolan .despre hotarul Lehacenilorincepe la Prut drept prin Ses prin balta mare in sus la deal labalta Pisc pans la raturi la un stejar, zis dubul lui loan, undese intalnesc drumurile cari yin dela Boian, din care unul mergela deal, altul vine din vale, unde s'a pus o piatrA, deaici in jos spre rasarit la paraul Rudii, care curge de sus, deaici peste paraul Rudii lute() vale mica tot spre rasarit, undein varf se intalnesc alte cloud drumuri anume drumul de susdela Toporauti, iar celalalt vine dela Reucauti si merge la Le-haceni, unde intre drumuri s'a pus o piatra, de aici spre ra-sarit in mijlocul padurii unde s'a pus piatra, de aici peste unpark' la o movila mica la obarsia Sehaleucii s'a pus piatra,pane aid merge hotarul. alature cu Lehaceni, anume Boianulfiind sus, iar Lencenii jos, de aici merge hotarul Lehacenilorlanga mosia Reucauti a manastirii Slatina peste Sehaliuca panala apa Rachitnei, de aid Yana. o movila mica langa Reucauti'Ana la o movila sapata, unde s'a pus piatra, de aid in sus tot

www.dacoromanica.ro

62

prin padure, unde s'a pus piatra, si tot prin padure pang ladrumul ce merge pe muchea dealului dela Reucauti la Boian,unde s'a pus piatra, de aici pe deal in jos drept la izvorul celmare, de aici drept la van, unde asijdere s'a pus piatra, si deaici in sus langa Doljecul, unde s'a pus piatra, si de aici tot insus langa Doljecul mai jos de muchea dealului peste catevaizvoare, de aici in sus peste un varf zis izvorul doamnei, de_aici tot in sus pe muchea dealului pang la un varf ca o movilaunde hotarul merge la vale, unde s'a pus piatra, aici se oprestehotarul de Reucauti, iar hotarul Boianului merge la rasaritYana Rachitna pe camp catra padure, pe muche la vale, 25de pasi mai jos de helesteul lui Sischi, vecin din Boian, de aicidrept in sus la deal unde s'a pus plated, de aici tot 'pe poianadealului pans la un parau cu izvoare, unde s'a pus piatra, deaici merge hotarul Boianului dela parau in sus peste drumul cemerge dela Rachitna la Boian, si tot in sus parg la obarsie,unde s'a pus piatra, si de aici in sus langa drum pang la piatraveche, de aici merge hotarul spre apus, si aproape pe deal in-tr'o movila este alts piatra veche, de aici drept in vale pesteparau, unde in movila s'a gasit alts piatra veche, de aici totdrumul spre apus pang. la un parau cu balta si hotarul se in-toarce Si merge spre drumul ce duce dela Toporauti la Boian,unde s'a gasit o piatra, aici se opreste hotarul Rachitnei si in-cepe hotarul Rarencei, peste muche in jos in vale, tot cu malulpand la obarsia Molatetului, aceasta mated desparte Boianulde Rarence si merge hotarul drept la flucau unde s'a puspiatra de aici drept peste Huck' la movila unde s'a pus piatraintre paraie, de aici in jos la helesteul lui Popencu din Rarence,drept la varf, si muchea dealului mai sus de helesteul lui Po-pencu, unde s'a pus piatra, de aici in jos la iavuri prin unelecampuri, peste deal sr loveste la iavuri in muchea dealuluiunde s'a pus piatra, aici se opreste hotarul Rarencei care mergespre Ostrita, iar cel de Boian merge spre Prut si nefiind fatscalugarii de Putna nu s'a putut hotari dintr'o parte, si va ra-manea partea nehotarita pans vor veni si se va hotari hotarulsi despre mosia for si pentru mai mare credinta am iscalit a-ceasta marturie intarita de oameni batrani.

leromonah Macarie, dichiu de Suceava si egumenul ma-nastirii Slatina am fost de fats.

Mihalachi Lucachi postelnic, ieromonah Gal ton de Sla-

www.dacoromanica.ro

63

tina am fost de fata. Dumitrasco biv armas, Dumitrasco Ga-fenco uricar am fost de fatd, Gheorghie ginereleChihaitei, Iuon, fiul lui Sandu, Stefan Gligorce, Miron Tdutul,Constantin Tdutul, Gavril Pavelachi, leni Nitas, Gligorie vor-nic de Toporauti.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Boian, si Liber Gra-nicialium II pag. 191-200, unde se gaseste copia germana.

42.

Iasi, 1726, Iu lie 15.

Mihai Racovita VV. darueste manastirii Sf. Hie o bucata deloc din targul Sucevii, din preajma Arenilor. Se cla hotarul

acestei bucati de loc.

Io Mihai Racovitd VV. bojiiu milostiiu gospodar zemlimoldayscoi.

Adica domniea m(e) m'am milostivit si dintru a noastrdosabita mild am dat si am miluit sfanta mandstire undea eastehramul sfantului si mare proroc Ilie cu o bucata de loc din ho-tarul targului Sucevii, la care am trimis domniea me si hotar-nici pe boerii nostri dumnelui Adam Luca biv vel sulgear sidumnelui Serban Ca(n)tacuzino post(elnic) ca sa margd acolosa socotiasca cu targovetii si pre cat loc vor afla c'au ramasdin locul targului nedat de domni sa-1 aliaga si sa-1 stalpeascacu pieatri, ce acmu vazum si marturiia hotarnicilor scriind camergand acolo au stransu targoveti batrani, Moldoveani si Ar-meni, carii au stiut hotarul si impreuna si cu vornicii de Su-ceav(a), anume Negoit(a) Ciudin comisul si Ilie Septelici stol-nicul si Toader Badi lige au ales acea bucata de loc ce eastedespre man(a)stire, incepandu-s(e) hotarul acestii bucati deloc dintai despre targu din fantana Arenilor in sus valceoapang in paraul Schei si lard din fantana aceea a Arenilor spreapus drumul cel mare ce mergea spre Campul-lungu, tot ala-ture cu hotarul Areanilor, pans undea sa pugoara in Frumoasala podul cel de piatra." si de la pod iara tot drumul cel marepans in zare dialului pang undea sa inpreuna cu hotarul Le-teanilor si cu a Zah(a)restilor si cu a Stroestilor si merge insus alature pe langa acel hotar pans ce sa inpreuna cu hotarul

www.dacoromanica.ro

64

$chei si cad(e) iara in hotarul lui S(ve)ta Ilie si merge lark'spre targu tot alature cu hotarul lui S(ve)ti Ilie pans iards invalceoa ce d(ä) dreptu (in) fantana Arenilor de unde s'au in-ceput intai si s'au masurat acestu loc de curmezis pe trei lo-curi si s'au aflat la capul locului despre apus OE(75) de funiisi fune de 11(13) stanjeni, lard la mijlocul locului dreptu ma-nastire s'au aflat numai SI(16) funii, iara la capul locului des-pre targ s'au aflat KA(21) de funii, atata cuprindea hotarulacestii bucati de loc, dreptu aceea dara aceasta bucata de locdin hotarul targului Sucevii ca sa fie sfintei manastiri de ladomniea me driapta °cilia si danie si uric de miluire cu tot ho-tarul si cu tot vinitul neclatit si neruseait statatoriu in veci, iarahotarul acestii bucati de loc ca sa fie pe hotaratura pe undeas'au insamnat mai sus si nime altul sa nu sa amestice, predsim listom gospodstvami.

U las, vlet 7234 Iu li 15. tretog(o) g(o)sp(o)dstva vä per-voe na deseat leto.

Io Mihai Racovitd VV.log. Vasilie pis.

Original, hartie, pecete mica rosie, Arhiva mitropoliei Cer-nauti, Fasc. 52, Lit. Ii.

Domnul trimisese inainte pe hotarnicii amintiti la targulSucevii sä constate cat loc au ramas din locul targului nedat",ei au mers cu targovetii Moldoveni si Armeni si cu vornicii deSuceava Negoita Ciudin comis si Toader Bade lite vornic si Ilie$eptelici si au hotarit locul, dupd cum arata mai sus. flotarnicaboierilor poarta data 1726, Mai 5. (Original, hartie, Arhivamitropoliei Cernauti, fasc. 52, lit. G).

Intarirea ispisocului poarta data de 1728, Iu lie 17, Iasi.(Original, hartie, Arhiva mtropoliei Cernauti, fasc. 52, lit. K,pecetea rotunda rosie, mare, deasupra capului boutului anul:1727 si inscriptia marginala: Io Grigore VV. bojiiu milostiiugospodar zemli moldayscoi).

Intarirea din 1751, Mai 6. (Arh. mitrop. Cern., fasc. 52,lit. N. Original, hartie, pecete rosie mica).

Alte documente ref. la aceasta chestiune:1. 1753, Martie 15: Conflict pt. locul din Suceava al man.

St. Ilie cu Armenii. Din partea Armenilor yin Grigorie Pruncul$i episcopul armenesc. Parftenie eg. de St. Ilie arata dania din

www.dacoromanica.ro

65

1726 $i intariturile din 1729 si 1751. Armenii arata trei docu-mente: a) 1596 dela Irimie Movila VV., in care se intaresteArmanului Bogdan Danovac, merserciu de Suceava, casele saledin Suceava, trei mesernite si un loc de fanat situat in capatulfanatului Zaharieastilor si alt fanat supt podgorie la fantanasi o prisaca in vale supt mandstirea sf. nascatoare de D-zeu,2 helestee pe acea vale si 7 falci vie la Cotnar.

b) 1684, Petru Voda, in care scrie slujbasilor sa dea paceepiscopiei armenesti de gostind $i desetina, readiul din apro-pierea episcopiei (armenesti) nime sa nu-1 atinga.

c) 1747, Ianuarie 30, in care nu se arata nici o daniefacuta Armenilor de Suceava.

d) 0 anaf ora din 1749, Iulie 7.A ramas ca Armenii sa-si stapaneasca numai locul langa

biserica sf. Maria maica Domnului, cu helesteu si prisaca, dar ladania mandstirii sf. Ilie sä nu se amestece. Scris de TanasiePetrache Macarescul fost camaras de izvoade. (Original, hartie,pecete rosie mare, Arhiva mitrop. Cernauti, fasc. 52, lit. S).

2. 1754, Februarie 7: Matei Ghica. Lazar eg. de Sf. Iliecu soborul dau jaloba impotriva Armenilor din Suceava anume:Gligorie Pruncul, Ivan Draghici, Carste Pelealba, Ivan fiul luiMacsin Botasan, Toma Gaind si episcopul armenesc pt. o bucatade loc din tgl. Sucevii, danie man. Sf. Ilie. S'a dovedit, ca Ar-menii imbla cu multe mestersuguri, n'au danie nici o mosie,lui Bogdan (Danovac) meserciu i s'a dat in targ casa si du-gheand pt. hrana sa, dar nu mosie. Armenii n'au gasit marturi,nici Moldoveni, nici Armeni. Bolovanii ce au fost pusi raus'au lepadat si s'a indreptat dania man. Sf. Ilie. (Original, hartie,pecete rosie mica, Arhiva mitrop. Cernauti, fasc. 52, lit. U).

3. 1754, Mai 5: Matei Ghica VV. scrie lui Dinul Cantacu-zino biv vel pah. si Pascal med. ispravnicii tin. Sucevii pt. loculman. Sf. Ilie ocupat de Armenii din tgl. Sucevii. Armenii särestitue veniturile ridicate, sa se cerceteze cata dijma an luatsi sä se inplineasca dela ei totul Ora la un cap de ata". (Ori-ginal, hartie, pecete rosie mare, Arhiva Initrop. Cernauti, fasc.52, lit. Q).

43.1726, Iulie 25.

lordachi Cantacuzino primeste dreptul sä-si faca pod umblatorpe Nistru, la mosia sa Samusin, tinutul Cernauti.

(Tradus in romaneste dupa o copie germang).

Noi Mihai Racovita VV. din mila lui D-zeu Domn TariiMoldovii.

T. Balan, Documente bucovinene, IV. 5

www.dacoromanica.ro

66

Am dat scrisoarea noastra boieriului nostru lordachi Can-tacuzino biv vel medelnicer, ca sa fie puternic a-si face podumblator pe mosia sa Samwinul, tinutul Cernauti, pe malulmoldovenesc al Nistrului, dupa vechiul obiceiu al stramosilorsi dupa intelegere, si avand Lesii un pod umblator pe malul lor,asijdere si el sa aiba a-si face unul pe malul moldovenesc dupdvechiul obiceiu, iar cine va pleca din Moldova va plati brodinain Moldova, iar cine va veni din tara lesasca o va plati Lesilor,dupa vechiul obiceiu si dupa intelegerea avuta, de aceea am datsi domnia mea du-sale puterea sa-si faca poron si nime sa nuse amestece impotriva acestei scrisori a domniei mete,

25 Iu lie, 1234.

Din Arh. Stat. Cernauti, Liber granicialium X, 262-263,unde se afla copia germana.

Vezi si Constantin si Marcela Karadja: Documentele mo-siilor cantacuzinesti din Bucovina, pag. 54-55, nrl. 27.

1728, Aprilie 24: Grigori Ghica VV. scrie lui Serban Can-tacuzino, staroste de Cernauti, pt. podul umblator peste Nistrula Samusin al lui Iordache Cantacuzino. Acesta din urma sa-siia taxa intreaga, iar de ar avea carti Lesii ... sa asezi si deasta pricing pentru acel pod ... ca prind strainii narav ...lasandu-se lucrul di spre partea Moldovei in slab" (Karadja:Ibidem, pag. 56, nrl. 29).

1. 1728, Aug. 24, la$i: Grigori Ghica VV. Iordachi Canta-cuzino biv vel med. se plange ca starostele de Cernauti, $erbanCantacuzino, i-a ordonat sa ia brodind mai mica decat ceaobisnuita. Domnul restabileste vechea situatie. (Arh. Stat. Cer-nauti, Liber Granicialium X, 263-265).

2. 1758, Febr. 2: Scarlat Grigori Ghica VV. C-tin Canta-cuzino-Pascani fost mare pah. se plange ca Lesii it opresc saia brodina pe Nistru la mosia sa Samusin. Domnul ii face drep-tate. (Ibidem, 265-267).

44.Iasi, 1726, Decemvrie 21.

Grigorie Ghica VV. intareste lui Ion Niculce, lost batman, satulBoian ocupat de Lupul Costachi vornicul in timpul bejeniei

lui Niculce in tara Rusiei.

(Tradus in romaneste dupd o copie genitalia).Noi Grigori Ghica VV. din mila lui Dumnezeu Domn

Tani Moldovii.

www.dacoromanica.ro

67

Am dat si am intarit credinciosului nostru boier D-luiJoan Niculce fost hatman in urma zapisului de intaritura delaDomnul Mihai a sa dreapta ocina si mosie, anume satul Boian,tinutul Cernautilor, care e a lui dreapta bastina, dar parasindtara dupa plecarea Moscovitilor, s'a sculat atunci Lupul Costachifost mare vornic si a gasit prilej ii zilele Domnului Nicolae,facand diferite jalobe impotriva lui Iuon hatman si cu multetreburi si impresurari a isbutit sä pue mina pe satul mai susamintit Boian stapanind pang la domnia lui Mihai Voda, darintorcandu-se Iuon hatmanul in tara si venind la divan impre-und cu Iordachi Costachi mare stolnic, fiul lui Lupul vornicul,a primit satul cu judecata divanului, gasindu-se ca Lupul vor-nicul a fost pus mana pe acel sat fara dreptate si cu multainselaciune nefiind adevarata si statatoare nici o jaloba impotrivalui Iuon hatman ci numai impresurari minciunoase si n'a gasitdivanul nici o vina lui Iuon hatman, dupa cum se vede dinjudecata domniei impotriva stolnicului; de aceea vazand ispi-socul lui Mihai Voda am dat si domnia mea cinstitului nostruboier mai sus amintit Ion Niculce fost hatman acel mai susamintit sat Boian si i-am intarit, ca sa-i fie si dela not dreaptaocina si mosie cu intreg hotarul si cu toate veniturile nesmintitin veci, si nime sa nu se amestece impotriva acestei scrisoria domniei noastre.

Iasi, 21 Decemvrie 7235.

Grigori Ghica VV. din domnia intaia.

Vasilie Buhtiiescu.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Boian si Liber Grani-cialium II, pag. 187-191, unde se gaseste copia germand.

Despre restituirea mosiilor sale Ion Neculce spune urma-toarele in cronica sa: Atunce si mip mi s'au ispravit fermandela Poarta de pace si am venit la pamantul meu, zabavindin strainatate noud ani, doi ani la Mosc si septe ani in Taralesasca, cu multe valuri si suparari, carele nu le pot insira cucondeiul meu. Si viind la Mihai Voda (Racovita 1715-1726),toate mosiile ce-mi luasa Lupul mi s'au dat inapoi. Si am traitla casa mea pans astazi si inainte cat mi-a mai lungi D-zeuviata". (Cronica lui loan Neculce, ed. Al. Procopovici, vol. II,pag. 373).

www.dacoromanica.ro

68

45.

Iasi, 1727, Ianuarie 18.

Dumitrasco Calmutchi are conflict cu Goenestii pentru partide mo$1e din Boiamciuc, Toutri, Doro$auti, Zastavna $1 $i$-cauti, toate din tinutul Cernauti. Este trimis $erban Cantacu-zino staroste de Cernauti sa cerceteze $i sa curme conflictul.

lo Grigorie Ghica VV. bojiiu milostiiu gospodar zemlimoldayscoi.

Scriem domniia me la credincios boerinul nostru Serb=Cantacuzino postelnic, starostile de Cernauti, facem stirea du-mitale pentru multa Ora si galceava ce au avut boerinul nostruDumitrasco Calmutchi si cu Goenesti pentru nisti parti de ot-cina din sat din Buenciuc si din Toutri si din Dorosiuti si dinZastavna (si) Siscauti care li sa tragi aceasta Ora Inca dinzile(le) domnii sale lui Neculai VV., cari s'au giudecat cudansii fata si acolo la tars la dumnalui Ion lade spatar si ladu-lui Dumitru Macrii biv vel ban si s'au giudecat si aice la Esisi la domnie lui Mihai Von' si apoi iar la banul Macrii, candau fost staroste acolo la Cernauti si la Constantin comisul,cand au fost staroste, si la cluceriul lordache Rusat, cand aufost staroste, precum sa adevereste din cartile lui Mihai Vodasi soroacile acestor boieri cand (i-au) tot sorocit, ca sa giurecu 7 slehtici oameni de frunte, precum ca sant aceli mosii amosilor tor, iar nu a mosilor lui Calmutchi si ei tot au inblatsi nice decum n'au mars cu giuratori la zi pusa sa` giure, decilaid ca acmu scriem dumitale, fiind staroste ai voe nevrandsa vie sa trimiti si aduci sa-s aduca oamini de triaba sagiure si giurand cu acei 7 slehtici cum acele mosii n'au fost alui Dumitrasco de Zastavna, a mosului Calmutchi sa le dai premana Goenestilor, iar ne4 giurand Goenestii Intra cesta chipdu-ta sä ei toate scrisorile Goenestilor si sä le dai pre maimlui Calmuschi si sa le faci si marturie la mana carue s'ar viniIncredintat dela du-ta ca sa vie aice si pe aceasta marturie sasa faca si ispisoc g(o'spo)d de intaritura. Aceasta-ti scriem.

U las, Teat 7235 Ghenari.18.Si bine du-ta din ceputul acestor giudecati sä iei sama de

amanuntul si cu dreptati de toate si preacum vii cunoaste ce-i

sa-i

www.dacoromanica.ro

69

dreptu sa giudeci si sa alegi si sä faci marturie precum va fidreptu, de vreame ca toata giudeca(ta) acum la du-ta au ramassa o inchizi si sa o curmi.

v(tori) logof at in numile Marl Sale domnului vel logof at.

Din Bielous pag. 21-2, nrl. XI.

46.Iasi, 1727, Martie 6.

Grigorie Ghica VV. iarta oamenilor de Toporauti greselilecomise si-i sfatueste sa fie supusi manastirii Barnovschi.

-H-- Io Grigorie Ghica VV. bojiiu milostiiu gospodar zemlimoldayscoi.

Scriem domnie me la tot(i) satenii di sat di Topordu(i,satul sfiintii man(a)stiri lui Barnovschi, vä facem stire, iat(a) cala domnie mea au venit egumenul di Barnovschi si ni-au spus,precum voi santet(i) inspaimantat(i) di greseli(le) ci-at(i) facutmai inainte in zilil(e) lui Mihai Voda, di cari lucru lard cadomnie mea m'am milostivit si di toat(e) greselil(e) voastrece-at(i) facut pan acmu v-am ertat, lard di acmu inainte sacautat(i) sa trait(i) bin(e) si cea v'ar poronci egumenul saascultat(i) si sa cautat(i) sa mai chemat(i) oameni di Cara le-sasca si di pe aiure cat(i) di multi sa vie sa sa aseza acolo sibini sa stit(i) ca vit(i) ave mil(a) di la domnie me si voi si ceaice ar veni di acum inainte.

Aceasta scriem.U las, t(ea)t 7235, Mart 6.

Original, hartie, pecete rosie mica. Arhivele mitropolieiCernauti, nrl. 8.

Alt document:1. 1727, Martie 8, Iasi: Grigori Ghica (la carte vornicului

si vatamanului si tuturor satenilor din Toporauti sä se poataapara despre unii si altii cari trag oameni de acolo din sat lavecinatate si ei nimarui vecini nu sant", sä se apere despretoti boeri, calugari on cine si ar fi". Cine nu-i multumit savie la divan. (Original, hartie, arh. mitropoliei Cernauti, nrl. 9).

Despre Toporauti vezi doc. din 1723 Dec.4 si 1727 Iunie 14.

www.dacoromanica.ro

70

47.Putna, 1727, Martie 30.

Calistru, episcopul de Radauti, darueste manastirii Putna pri-saca din Camenca, tinutul Cernauti.

+ Calistru cu mila lui Dumnezau episcop Radautilor,dat-am scrisoarea noastra la manule tuturor calugarilor catisa vor afla petrecatori la sv(a)nta m(a)n(a)stire Putna undeeaste hramul Adormirei pre svintei stapanei noastre de Dumne-zau nascatoarei si purure ficiorii Mariei, ca sa sa stie precumnoi de a noastra bung voe li-am dat prisaca cu toti stupii dinCaindnca pentru a noastra pomenire si pentru sufletile a ra-paosatii parinti nostri, drept aceasta si in urma noastra precine ar alegi Dumnezau diiadoh scaunului nostru poftim sanu sa amestice a strica daniea noastra, ce mai vartos sa aibaa intari si a agiutori, asijdere nici egumenul sa n'aiba triabala acea prisaca far cat la vreamea deseatinii atata sa ea cat aplati deseatina, iar mai mult nici pan la un ban sä nu sa atinga,ce cat a priposi (!) dela plata deseatinii innainte tot sa fie acalugarilor, iar cine s'ar amesteca cat de putin on vladici onegumeni de Putna sau on cin(e) ar fi sa fie de Domnul Dumne-zau blastamat si de noi ne ertat si la strasnicul giudet paratisa fie, acest svant.hram si pentru credinta am iscalit si sa aibaa lasa 8 matce de an in an.

In Putna, let 7235, Mart 30.Calistru, episcop radovschi.

Original, hartie, Arhiva manastirii Putna, nrl. 22.Camenca facuse parte din satul Mihalcea.Despre episcopul Calistru vezi August Nibio: Studien and

Untersuchungen zur Geschiche des Radautzer Bistums, Radautz1913, Buchdrukerei M. Weber.

48.1727, Mai 2.

Starostele de Cernauti, Radu Racovita, ordona unor boieri sähotarasca satul Vaslauti si sa deosebeasca partea lui

flurmuzachi.

Precum sa sa stie, (Grigoras) Dragus si to Tabara indatace-ti vede ravasul meu sa va sculati si sa mergeti la Vaslciuti

www.dacoromanica.ro

71 --

(la) du-lui Hormozachi biv vel capitan sa trageti in patru partisatul Vaslauti si sa alegeti o parte de mosie ara(ta)ta si for sitrii parti sa hotarati parte du-sale, ca sa-si aleaga du-lui mosieadu-sale, sa sa stie si sa chemati si pe alti inpregiurasi sa fie lahotarat si zminteala sa nu faceti, ca poronca au venit la minesi eu neputand veni v-am oranduit pe voi, aceasta.

Mai 2, la let 7235.Si cum arata si hotarnica cea veche, pe ace parte iti alege

in parte du-sale.Radu Racovi(ei staroste.

Copie, Arhivele Statului Cernauti, Liber ContractuumNovoruin V, pag. 56.

Despre originea familiei Hurmuzachi dam urmat. date:Protoparintele familiei Hurmuzachi este Carste pitarul (Se-

ver Zotta: Eudoxiu Hurmuzachi in Arhiva genealogica" I, pag.129-160). S'a nascut pe la 1660, a fost nepotul lui GheorghieHadambul (S. Zotta: Docum. hurmuzachene in loan Neculce",fascic. IV, 1924, pag. 166-171). Sotia sa a fost Maria. A ocupatpe rand dregatoria de capitan de darabani, jicnicer, vornicdespre doamna si mare pitar. Pe la sfarsitul vietii sale s'a ca-lugarit primind numele de Hrisant. A murit pe la 1741 sau 1742.

Facea negot la Iasi avand aici mai multe prayalii. La1734 a primit dela domn mosia Horodiste, care facuse parte dinhotarul targului Cotnar. Horodiste deveni astfel satul de bastingal familiei Hurmuzachi. Primul sau testament are data de 12Dec. 1738. El lasa nepotilor sai, adeca copiilor fiului sau Hur-muzachi Carste, mosiile Horodiste si Danutenii, 12 pogoane devie la Odobesti si dugheana dela Iasi. Fiica sa Catrina primesteun salas de Tigani, iar nepotul sau lordachi, feciorul fiului sauLupul, mosia Dracsin.

Fiul lui Carste este Hurmuzachi Carste cas. cu Ilinca, fiicalui Stefan Luca vist. El moare la 1738 Noemvrie 21 si este in-mormantat in cimitirul bisericei din Cucuteni, corn. adiceni,judetul Iasi. Cu sotia sa mosteneste jumatate de Vasileu si satulVaslauti, amandoua tinutul Cernauti. Mosiile Ilinchei yin delamarele latifundiar Gavrilas Mateias.

Copiii acestuia anume Irimie, Ileana cas. cu comisul An-drias, si Alexandra, cas. cu Iordachi Cantacuzino vist., se im-partira la 1652 Martie 4 cu mosiile parintelui for (Vezi vol. I,pag. 256-8, nrl. 153). La 1670 Ian. 1 (vezi documentul) Ileanacomisoaia darueste surorii ei partea ce a mostenit. Alexandraare doua fiice: Catrina cas. cu vist. Neculce, Maria cas. cuvist. Gheorghe Ursachi. Catrina mosteni urmat. mosii: Boian,

www.dacoromanica.ro

72

Cernauca, Pohorlauti, Vaslauti, Prilipce, Chiseleu, 1/4 Lehaceni,1/2 Valeva Si 1/2 Vasileu lian Marinescu: Documente relativela familia Neculce, in Buletinul comisiei istorice a Romaniei,Bucuresti 1925, pag. 15-104). Copiii vist. Neculce si ai Catrineisunt: Constantin, Sanda (cas. cu Done din Tara romaneasca),Maria (cas. cu Stefan Luca vist.) si loan Neculce cronicarul.Sanda mosteni Vaslauti, Maria jumatate Vasileu si Cernauca,iar Ion Neculce Boian, Prelipce si 1/4 Lehaceni. Stefan Luca aavut trei copii: Toma, Mihalachi si Ilinca. Toma si Mihalachistapanira Cernauca, iar Ilinca, casatorita cu Hurmuzachi Carste,mosteni jumatate de Vasileu. Hurmuzachi Carste cumpara inplus satul Vaslauti.

Deci Hurmuzachi Carste stapanea: Horodiste, 12 pogoanevie la Odobesti, dughenile din Iasi, 1/2 Vasileu si Vaslauti.

Murind Hurmuzachi Carste la 1738 Noemvrie 21, vaduvasa Ilinca logofeteasa Hurmuzachioaie" ramase cu copiii mici,avu de sustinut procese pentru satul Horodiste (vezi Iorga N.:Studii si doc. VI, pag. 261, nrl. 418) cu niste vecini si cu familiaCatargiu (Arh. Stat. Iasi, pachetul Horodiste). Dupd 1761 Ilincanu se mai aminteste in documente.

Pentru o mai bund intelegere adaogam spita neamului luiGavrilas Mateias. Vezi pag. 73.

49.1727, Iunie 14.

Grigori Ghica VV. scrie satenilor din Toporauti sä alba dreptula se apara de toti boierii si slujitorii cari ar calca satul lor.

+ Jo Grigorie Ghica VV. bojiiu milostiiu gospodar zemlimoldayscoi.

Dat-am carte domnii mele vornicului si tuturor sateanilordin Toporciuti, satul manastirii lui Barnovschi sa fie volnici cucarte domnii mele a sa apara dispre toti boearii si slujitorii,nimarui sa nu de nici di mancat, nici yin, nici graunta si fande cai, nici cai de olac, nime sa nu le ea si cui i s'ari tamplasi masu acolo in sat ce e-ar trebui sa-s cumpere cu bani, iaramai multa suparare nimi sa nu le faca dispre toti, sa aiba." a säapara si nici sa nu cuteza a sta inpotriva cartii g(ospo)d, cacini sari ispiti a le face mai multu val peste carte domnii mele,unii ca acii vor fi de mare certare di la domniea me, aceastafacem stire.

L(et) 7235, Iun(ie) 14.

www.dacoromanica.ro

DESCENDENT!! LOGOFATULUI GAVRILA$ MATEIA$

Gavrila Mateiaq t inainte 1652

AFTIMIA IEREMIE ILEANAcas. cu comisul Andrias

CATRINAcas. cu vist. Neculce

A stapanit mosiile Pohorlauti, Boian, I/4 Lehaceni, Prelipce,1/, Vasileu, Cernauca, Vas lauti, Chiselau, Valeva

CONSTANTIN SANDAcas. cu boierul Done

A stapanitmoLia Vas Mull

MARIAcas. cu vist. Stefan LucaA stapanit 1/2 Vasileu

Cernauca

IOAN NECULCE, cronicarulA stapanit Boian

1/4 Lebaceni,Prellpce

ALEXANDRAcu lordachi Cantacuzino

MARIAcas. cu vist. Clheorghe Ursachi

DUMITRA$CU URSACHIcas. cu Maria, Inca lui Sandu Buhus

Vasile, Gheorghe, Toader, Catarina(Varlaam)

CATRINA 0 FATA.

TOMA MIHALACHI ILINCA Ileana, Gavril, Ille Alexandru cas. cu AndreiPotlog (1741)

cas. cu Miha-ladle Sturza

A stapanit Cernauca cas. cuHurmuzachi CarsteA mostenitV,Vasileu Manole Potlog Vasile Potlog Paraschiva (1773).A cumparat Vas lauti - 11 8 1808 (cAs. cu Toma Iamandi)

(Us. cu Ana)

IParaschiva Alexandra Mihal 1. Vasilie I.

1

'I,

cls.

at

www.dacoromanica.ro

74

Original, hartie, pecete rosie mica, Arhiva mitropolieiCernauti, nrl. 6.

Despre Toporauti vezi docum. din 1727 Martie 6 si 1746Febr. 13.

50.

Iasi, 1727, Iunie 19.

Grigori Ghica VV. intareste lui Diacon Gheorghe si lui

Vasilie Licperde partea for de mosie din Banila moldove-neasca, tinutul Sucevii.

(Tradus in romaneste dupd o copie germaed).

Noi Grigori Ghica VV. din mila lui D-zeu DomnMoldovii.

Am dat scrisoarea domniei noastre lui Diacon Gheorghe,nepotul lui Constantin, si Vasilie Licperde de ..., ca sa stapa-neasca a sa dreapta ocina si mosie din sat de Banila moldove-neascd, tinutul Sucevii, la apa Siretului Mic, ce o are dela momsa Gaftona, fiica lui Grama, si fusese impartitd in cloud. intreConstantin si Licperde dupd zapisul visternicului Lupul, f oststaroste de Cernauti, ce ni 1-au ardtat, si ne-a mai ardtat unzapis dela $erban Cantacuzino postelnic, staroste de Cernauti,scriind Goenestilor, ca sa nu impresure mosia lui Diacon, deaceea sa stapaneasca Diacon Gheorghe acea mosie si sa is de azecea din pane, din fanate si din poeni dela munte si din toatepartile toate veniturile ce se tin de partea lui, iar cine va aveaceva impotriva, acela sa vie cu dresele sale la divan, si nimesa nu cuteze a sta impotriva acestei scrisori a domniei noastre.Aceasta poruncim.

Iasi, 19 Iunie 7235.

Tarii

Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium I, pag.140-141, unde se gaseste copia germana.

www.dacoromanica.ro

75

51.1727, Iu lie 13.

Catarina, fiica lui Constantin Flondor, vinde lui lordachi Canta-cuzino mare ban, mosia ei, a patra parte de Vascauti, tinutul

Cernauti.

(Tradus in romaneste dupd o copie germana).

Adeca eu Catarina, fiica lui Constantin Flondor, scriu simarturisesc cu adevarat zapisul mieu in manile lui lordachiCantacuzino mare ban, ca sa se stie, ca de nime silita nici ne-voita ci de a mea buna voie am cugetat si fiind in nevoie rama-nand copila mica dela parintii miei si mostenind a mea dreaptaocina si mosie anume a patra parte de sat de Vascciuti cu vecinisi cu toate veniturile, care a patra parte mi-a venit dela pa-rintele mieu Constantin Flondor, am vandut aceasta parte demosie lui lordachi Cantacuzino mare ban drept 300 lei bani gatasi vanzandu-i aceasta mosie cu o scrisoare a mea, primindbanii, dar nefacand zapis, de aceea i-am dat acuma zapisulacesta, ca sa-i fie lui, jupanesii lui si copiilor lui dreapta ocina$i mosie cu vecini si CU toate veniturile in veci, precum a sta-panit-o si parintele mieu si sa-si faca si ispisoc domnesc; asij-dere sa se stie, ca, daca s'ar intampla sä mor, si fiind singurulcopil al parintelui mieu, daca s'ar ridica niscaiva rude pentru aceamosie sa nu li se tie in sama, fiindca si parintele mieu a vandutcloud sate Intregi ale maicii- mele anume Vcileni, tinutul Neamt,pentru 40 lei, si Becesti, tinutul Cernauti, si odoarele maiciimele si hainele ei, care odoare si haine le-am scos dela capi-tanul de $tefanesti, unde le-am gasit, cu banii ce i-am primitpentru acea mosie si pentru mai mare credinta am pus degetulsi am iscalit eu si boierii cari au fost martori si eu Vasilie BuM-iescu diac am scris.

13 Iulie, 7235.Catarina, fiica lui Constantin Flondor.Gavril Mitescul vel logof at, Darie Donici vel vornic, Ser-

ban Flondor iscal, Constantin vel vornic, Constantin Costachibatman, Gavril Costachi paharnic, Toader Paladi vel visternic,Constantin Costachi vel comis, lordachi Ruset vel clucer.

Banii ce au mai ramas s'au platit in fata noastra.Gheorghi mitropolit de Suceava.

www.dacoromanica.ro

76

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Vascauti Si LiberGranicialium IX, 539-543, uncle se gaseste copia germana.

Alt document cu privire la Vascauti pe Ceremus:1730, lunie 1: Radu Racovita fost mare jitnicer, staroste

de Cernauti, si Manoli mare capitan hotaresc 1/2 de Vascauti,tinutul Cernauti, a lui Iordachi Cantacuzino fost spatar, cum-parata dela Safta, fata lui Preda stolnic, si dela Catarina, fatalui C-tin Flondor, despre partea lui Serban Flondor si NegoitaCiudin comis. S'a gasit ca. la 1660 satul fusese impartit in 3parti: jumatatea de jos despre Ciartoria a Ciogoloaiei, 1/4 parte,partea de mijloc, a lui Gherman, restul al lui Simeon Barbovschidespre Zamostie si Carapciu. La 1705 Oct.12 Gheorghie Apostolfost mare vist., atunci staroste de Cernauti, a lasat sa se f acahotarnica satului despre Carapciu. Acuma are loc o intelegere:Negoita Ciudin is partea lui Barbovschi, $erban Flondor ispartea stramosilor sai, a lui Gherman, iar Iordachi Cantacuzinoprimeste jumatatea de jos, partea Ciogoloaiei. (Arh. Stat. Cer-nauti, Liber Granic. IX, pag. 550-563 si pachetul Vascauti).

52.Iasi, 1727, Iulie 17.

Ghedeon, mitropolitul Sucevii, cumparand satul Securiceni,tinutul Sucevii, it dä nepotului sat' Stratulat, care se casatorestecu Af tira, fata lui Toader Calmaml vornicul de Campulung.

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

lo Grigore Ghica, Voevod, Bojiiu Milostiiu Gospodar zemlimoldayscoi, facem stire aceasta carte a Domnii mele tuturorcui se cade a sti pentru satul Securiceni dela tinutul Sucevii sipentru toti oamenii ce lacuesc acolo, care sat au fost al lui Gheor-ghita Apostol, biv vel paharnic; si Gheorghita Apostol au fostdat satul ginerelui sau Constantin Vicol ca zestre, care au za-logit acel sat rapausatului Kir Ghedeon, ce au fost mitropolit,drept 260 lei, din care au dat Sfintii Sale lui Kir Ghedeon numai70 lei, ears 190 lei au ramas dator; si neputand scoate acel satConstantin Vicol, au apucat Sfintia Sa Ghedeon pe paharniculGheorghita si pe fii sai, cari asemenea au fost iscalit zapisul, siinvoindu-sä Sf. Sa Kir Ghedeon a mai dat 30 lei peste cei 190lei, cari bani fac la un loc 220 lei; pentru acesti bani au vandutei de veci acel sat cu toti oamenii si cu toate veniturile Sf. sale

cu

www.dacoromanica.ro

77

lui Ghedeon, dupd cum arath" mai pe larg hrisovul lui MihaiVoevod despre cumparatura acelui sat din 1 Septemvrie7226/1717.

Si avand Sf. Sa rapausatul parinte Ghedeon un nepot cunumele Strdtulat 1-au fost rugat pe Toader Calmasul, vorniculde Botosanil) ca sa-i fagadueasca pe Aftira, fata lui ToaderCalmasul; dar nevoind Calmasul, a rugat el pe unul si pe altul,apoi si pe lorestu, episcopul de flusi, pentru mijlocire, precumca fagadueste ca zestre satul Securiceni cu toti oamenii ce la-cuesc pe el fiicei Calmasului; daruind acel sat s'au invoit Toa-der Calmasul si a dat pe fiica sa de sotie lui Stratulat, nepotullui Kir Ghedeon; dar Kir Ghedeon n'au putut scrie uricul dedanie, apucandu-1 moartea; dar Ca el intru adevar au daruitacel sat si au dat ca zestre fiicei Calmasului, adeverim cu scri-sorile pe care leau scris Kir Ghedeon catra Toader Calmasul,dar indeosebi prin marturia Sfintiei Sale.

Pentru aceasta au venit inaintea noastra dupd moarteaparintelui Ghedeon Aftira, fiica lui Toader Calmasul, cu o ja-loba mare aratand pre larg cum sau maritat, dupd care Noi cuintreg sfatul nostru de boieri am gasit cu cale ca dupa drep-tate acel sat este al Aftirei, fiica lui Toader Calmasul, precum.iau fost daruit rapausatul Kir Ghedeon; lasand acesta dupamoartea sa multe datorii, si datoriile putand rasturna dania,dar fiindca acel sat a fost daruit acelei mai sus numite, am ho-tarat ca datoria nu poate rasturna dania; si dand Kir Gheorghe,mitropolitul acel sat ca danie deosebita hotaram ca acel sat safie de veci at Aftirei, fiica Calmasului, vazand si Domnia me ele o danie adevarata si cunoscandusa aceasta si prin giudecataintregului nostru sfat, am dat si not si am intarit satul mai susnumit Securiceni Aftirei, fiica lui Toader Calmasul, cu toti oa-menii sai, ca sa-i fie ei si de la Domnia mea dreapta ocina, da-nie si mosie intarita cu tot hotarul si cu toate veniturile neclin-tit, nerusiit si statator in veci si nime altul sa nu se amestecepiste aceasta carte a Domniei mele.

Iasi, in 17 Iu lie 7235.lo Grigore Ghica voevod.Vasile Buhdiescul.

1) Din Campulung, in reproducerea acestui document din 27 Mal1729 este scris: vornic de Campulung.

www.dacoromanica.ro

78

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Securiceni si Libergranicialium VIII pag. 475-479, unde se gaseste copia ger-mana.

Isp s cul domnesc de imarire poarta data de 1729 Mai 27Tot aici, pachetul Securiceni si Lber gran \,11. pag. 479 -484.

A f st publicat in Codrul Cosminului" Anul II si III,1925 1926, pag. 616---617.

Alte documente despre satul Securiceni:1. 1782, Dec. 30: Niculai Stratulat avand in cordon mosia

Securice 1 si fiind bolnav trimite in locul sau pe episcopul Ana-nia Sevas is ca sa raspund , in fata comisiei austriace. (Arh.Stat. Cernauti, pachetul Securiceni).

2. 1783, Mart. 10: Episcopul Anania Sevastia neputandpleca in Bucovina, trimite in locul sau pe capitanul Antohi Ia-mandi ca sa raspunda pentru mosia Sacuritenii din cordonulimparatesc dandu-i si toate scrisorile acestei mosii. (Tot aici).

3. 1783, lunie 9, Suceava: Cetateanul din Suceava Antohilamandi capitan declara in fata comisiei austriace, ca satul Se-curiceni fusese cumparat de mitropolitul Gheorghe. Acesta 1-adaruit nepotului sau Stratulat. Dela acesta satul a trecut la Ni-colai Stratulat, fiul lui Ionita Stratulat biv vel comis. (Tot aid,Liber Granicialium VIII 457).

4. 1793, Martie 19: Nicolai Stratulat vinde lui Lupul Balssatul Securiceni pentru suma de 2500 florini. (Tot aici, LiberHaereditatum XVI 166).

5. 1804, Aug. 4, Iasi: Gheorghe Hagi, fiul armeanului NagiCerchez, cumpard dela Lupul Bale vel vornic, tot satul Secu-riceni pentru suma de 15.000 lei turcesti. (Tot aici, Liber Iiaere-ditatum XVI 167).

Despre origina familiei Calma'sul vezi: Cartea neamuluiCalmar din Moldova zis Callimachi", Valenii de Munte, 1910,tip. Neamul romanesc".

53.1727, Noemvrie 2.

Grigore Ghica VV. tocmeste pe vecinii de Vicove si Fralautisä dea gostina cu cisla, adeca 450 lei ye an.

+ Noi Grigorie Ghica VV. bojiiu milostiiu gospodar zemlimoldayscoi.

Facem stirea cu aceasta carte a domnii meale tuturor cuisa cade a sti pentru satul Vicovile si Frdtau #ii ce sintu la tinu-tul Sucevii, care sate sintu a sfintei mandstiri Putnii ce-i zidita

www.dacoromanica.ro

79

din temelie de pravoslavnicul rapoosatul domn Stefan Vodabatranul undea easte hramul adormire prea sfintei maicii dom-nului si mantuitoriului nostru I(su)s I-I(risto)s, socotit-am dom-niea mea fiind aceste sate de triaba sfintei mandstiri si fiind side triaba Orli, straja acolo de margine la potici, ni-am tocmitcu dansii pentru gostina de of si i-am lasat pe 450 lei sa deaei la vreme gostinii, iard gostinarii de tinut pentre dansii sanu umble, insa aceasta som(a) de bani s-o de ei pe drepte bu-catile for ce vor ave, iard bucatile omenesti pen bucatile for sanu sa amistuiasca, sä nu sa afle c'apoi de om afla c'au mistuitbucate omenesti pentre bucatile lor, atunce nici not de aceastatocmala nu ne vom tine, ce si tocmala aceasta vom strica siunii ca aciea ce vor mistui bucatile cuiva intre a for vor hi derea urgiea dela domiia me, si ciobanii for si ciobanii manastiriisi toti cati vor hi in cisla cu dansii toti sa fie la aceasta toc-maid ce scrie mai sus, mai multu sä nu de si banii gostinii Incaei sa-i stranga si sa-i aduca aice la visterie la vreme gcstinii,drept aceea on carii viii hi cu gostina pe tard la acel tinut va-zind aceasta carte a domnii meale toti sa va feriti de acesti ca-meni dintr' aceste sate ce scriu mai sus Vicovile si Fratautii,intru nimica de dansii sau de bucatile for sa nu va atingeti; a-sijdire m'am milostivit domniea me si am ertat aceste sate Vi-covile si Fratautii ca sa fie in pace de cai de olac si de podvozisi de solariea, de braniste si de alt lucru domnescu, nici vor-nicii de Suceava, nici alti parcalabi sau globnici triaba cu dansiisa n'aiba fara cat egumenul dela acea sfanta manastire, el saalba triaba cu dansii a-i giudeca si certa dupa cum le scriu car-tile de mila ce au avut si de la alti domni ce au fostu mnaintenoastra, intralt chip sä nu fie, aceasta scriem.

U las, vlet 7236 Noemvrie 2.

Noi Grigorie Ghica Voevod.

Original, hartie, pecetea rosie mica, arhiva manastirii Put-na nrl. 177.

www.dacoromanica.ro

80

54.1728, Aprilie 20.

Sanda, flea lui Gheorghita Carcu, vinde lui Sandul TAutul a1/16 parte de Pedecauti, tinutul Cernauti.

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

Eu mai jos iscalita Sanda, fata lui Gheorghitd Ctircu, ne-poata lui Vasilco, fac stire cu acest zapis al meu la mana luiSandul, fiul lui Vasilie Tautul de Vilavcea, precum de nime si-lita nici asuprita, ci de a mea bund voie i-am vandut a ,sase-sprezecea parte de sat de Pedectiuti, ce o am dela mama meaMaria, fiica lui Vasilco eel Baran, pentru 25 lei bani gata, casa-i fie lui, jupanesii si copiilor lui dreapta mosie in veci si sa-siscoata si ispisoc domnesc si pentru mai mare credinta cei ceau fost fata au iscalit si au apasat degetele.

20 Aprilie 7236.Sanda.Preda vornic, martor, eu Gheorghitti Volcinschi am scris

zapisul, eu Isar Ursachi martor.

Din Arhivele Statului Cernauti, pachetul Pedecauti, undese afla copia germina.

Despre satul Pedecauti, tin. Cernauti, urm. doc.:1. 1746, Dec. 12: Stefan Strasca armas cu sotia sa Ilinca

darueste nepoatei sale Gahita, fiica fratelui sau Mihalachi Stras-ca, a 1/4 parte de Pedecauti, ce o cumparase dela Anita, sotialui Dobrenchi (A noastra: Familia Onciul, pag. 76-77, nrl. 67).

55.1728, Mai.

Zaharie Pitescul vinde protopopului Toma a 1/4 parte de Ber-hod, tinutul CernAuti, mostenita dela mom, sau Ciornohuz.

(Tradus in romaneste dupa o copie germank).

Adeca eu Zaharie Pitescul, nepotul lui Ciornohuz, am datzapisul mieu la mana sfintiei sale protopoppului Toma de Ber-best!, precum de nime silit nici asuprit ci de a mea bunk voiei-am vandut a mea dreapta ocina si mosie, ce mi-a venit dela

www.dacoromanica.ro

81

mosul meu Ciornohuz, anume jumatate din jumatate din sat deBerbesti, tinutul Cernautilor, la apa Bruznitii cu vatra satuluicu loc de moara, cu camp, padure, fanate, din tot locul cu toateveniturile pentru 2 boi pretaluiti cu 18 lei vechi, din care mi-adat 4 taleri bani gata, in afara de fratele sail popa Stefan, casa-i fie lui, copiilor lui, nepotilor Si stranepotilor dreapta ocinasi mosie nerusiit in veci, si sa-si scoata si ispisoc domnesc sila aceasta tocmala au fost mai jos iscalitii feciori de boieri sioameni buni si pentru mai mare credinta am pus degetul.

Eu Gheorghe Pdrvul am scris zapisul, luna Mai 7236.Zaharie Pitescul.

Arhivele Statului Cernauti, Pachetul Barbesti, unde segaseste copia germand.

56.Iasi, 1728, Mai 13.

Negoita Ciudin II comis vinde mitropolitului Gavril jumatatede sat Nimerceni, tinutul Sucevii.

(Tradus in romaneste dupd o copie germand).Eu jos iscalitul Negoita Ciudin II, comis am dat adevarat

zapisul mieu la mana sf. sale lui Gavril, arhiepiscop si mitro-polit de Suceava, precum din buns voia mea am vandut dreaptaocina si mosie, jumatate de sat Nimerceni, tinutul Sucevii, laSomuzul Mic cu helesteu in Somuz, cu loc de prisaca, in totlocul cu toate veniturile, cu saliste, si cu padure sfintiei sale,care mosie o am cumparatura dela Ilie Septelici, dela sora luiCatarina Joroaie si dela nepotul ei, fiul lui luon $eptelici, siam vandut sf. sale aceasta mosie pentru bani gata, de aceeaam dat acest adevarat zapis al nostru, ca sä fie sf. sale dreaptamosie in veci si sa-si scoata sf. sa mitropolitul si ispisoc dom-nesc si la aceasta de bunk vole tocmala au fost fats boieri sifii de boieri cari au iscalit si pentru mai mare credinta am is-alit.

Iasi, 13 Mai 7236.Negoita Ciudin comis.

Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium X 457-458, unde se afla copia germand.T. Balan: Documente bucovinene. 6

www.dacoromanica.ro

82

Traducerea germana este foarte defectuoasa.Alt document:1731, Mai 20: Ilie Septelici stolnic cu sotia sa Ilinca vand

mitrop. Anton 1/4 Nimerceni, tin. Suceava, pt. 30 lei (Tot aid,Liber Granic. X. 458-459).

57.1728, Mai 25.

Anaforaua despre satul Iurcauti, tinutul Cernautilor.

(Tradus in romaneste dupa o copie germand).

Milostive si luminate Doamne, sa traesti Maria Ta multiani.

Noi jos iscalitii facem stire Marii Tale, precum ni s'aadus o prea luminata carte a Mariei Tale ca sa mergem la sateleIurcauti si Boianciuc din tinutul Cernauti Si sa strangem oa-meni buni batrani si sa le hotarim, la porunca aceasta am datde stire tuturor razesilor ca sä vie cu dresele for la sorocul pus.de noi, dar nevenind toti n'am putut face nemic, dar veninddu-lui Macri mare ban a zis, precum a cumparat acest sat lur-calla anume jumatate dela yam' sau Stroici fost al doilea spa-tar, fiul lui Dumitrasco Nacul fost mare paharnic, si ne-a ail-tat un zapis de cumparatura in care scrie precum DumitrascoNacul a cumparat dela un Potimir Costin stolnic, fratele luiMiron fost mare logof at, si dela jupaneasa acestuia Nastasiacu cei 200 lei batuti Imprumutati la 24 Februarie 7179/1671 sine-a mai aratat un zapis de danie din anul 29 Octomvrie7177/1668 dela Dubdu fost mare logofat, dupa care a fost da-ruit a patra parte din acelas sat de Maria, fiica lui Onciul Iu-rascovici, jupaneasa lui Ieremie fost portar, si a mai aratat unzapis dela Arsenie Volcinschi si dela jupaneasa acestuia Ac-sana, fiica lui Badiul, tot pentru a patra parte a acestui satIurcauti, pe care a patra parte a schimbat-o Dumitrascopaharnic cu a patra parte de sat Broscauti, tinutul Cernauti,dat fiind partea de Iurcauti mai roditoare decat partea de Bros-couti, a mai dat Dumitrasco paharnic lui Arsenie Volcinschi 70lei bani gata si cinci cots postav subtire, dupa cum se vede dinzapisul de schimbatura din anul 7178/1670 August 5, dupa care

www.dacoromanica.ro

83

ne-a rugat du-lui Macri ban, ca sa cercetam hotarele acestuisat si am strans oameni buni batrani megiesi de prin prejur a-nurne Nicolae Lenta de Boianciuc, Andronic Vlaicu, NicolaeNegura, Sandul Nalivaicu de Cuciur, Vasilie Nalivaicu de aici,Nicula Costin de Boianciuc, Gligorasco Paunel de Verbauti, le-remie Tautul de Vilaucea, Nicolae Ieremie de Zastavna, ToaderMunteanul, Gligoras, fiul lui Murgulet, Andrias Scoropanschide lurcauti om de 80 ani, care cunostea vechile hotare, Costinvataman si Damian de Iurcauti, acestia si multi altii, fiind fatssi Andrias care cunostea hotarele, am mers si am cercetat toatehotarele satului Iurcauti si ne-a dus intaiu la drumul Verbau-tilor care merge in sus pe deal si in padure la capatul padurii,mai jos de drumul amintit, ne-a aratat o piatra si am hotaritcä aceasta piatra sta in coltul unde se intalnesc mosiile Iur-cauti, Verbauti si Boianciuc, de aici la vale la paraul Verbautilorsi ne-a aratat un loc de biserica pe hotarul Iurcautilor in dreptulVerbautilor unde statuse satul in vechime, de aici cu mucheadealului la o movila pe vdrful dealului si s'a gasit in mijloculmovilei o piatra mare, de aici in sus si in jos pe un drum si maijos de helesteul vechiu, de aici la un helesteu mic, de aici dreptin sus la o movila unde se loveste cu hotarul Zastavnei, careparte de loc se chearna partea de sus a mosiei, si dela aceastamovila drept spre Nistru peste o vale catra rasarit la o piatra,la jumatatea de mosie, unde loveste hotarul satului Teutri, deaici peste o vale tot spre rasarit pe langa niste hartopuri depiatra in sus deasupra coltavelor (!) marl, de aici in sus la omovilita, iar mai jos de ea peste drum s'a gasit iar o plated, iar .dela aceasta piatra drumul la vale peste muchea dealului sprePohorlauti unde s'au gasit dotra pietre despre Dorosauti, delapiatra de jos peste muchea dealului la vale peste drum la catevabalti in vale si tot cu valea in jos peste drum unde se intalneschotarele de Pohorlauti, Boianciuc si Iurcauti, unde sunt catevacampuri mai jos de parau despre drum, si aceste se tin de Po-horlauti, campurile mai jos de drum se tin de lurcauti, de aicila vale pans la un parau care vine dela Iurcauti la un helesteuvechiu care fusese al lui Lenta, dela acest helesteu drept in suspe deal catra padure unde se desparte hotarul Iurcautilor decel al Boianciucului. Aceste sunt hotarele in jurul satului Iur-cauti, pe care le-am gasit impreuna cu oamenii buni batrani

www.dacoromanica.ro

84

amintiti mai sus. Aceasta facem stire Mari Tale si sa fii MariaTa sanatos.

Slugile plecate:Gligoras Pot log, Nicolae Lenta, Ion Tabard, Andronic

Vlaicu, Nicolae Negurd, Sandu Nalivaicu, Vasilie Nalivaicu, Ni-cola Costin, Gligoras de Verbovat, leremie natal, Nicolaeleremie de Zastavna, Toader Muntian de Iasi.

25 Mai 7236.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Iurcauti si LiberGranicialium IV, pag. 396-401, unde se gaseste copia germana.

La 1728 Mai 2 Grigori Ghica V. a trimis porunca lui Gli-gorascu Pot log, Ion Mustiata capitan si lui Ion Tabard curteanul,sa hotarasca silistea dela Iurcauti si Boianciuc, tinutul Cernauti.(Regest, dela C. Onciul, avocat, Cernauti).

Alta marturie despre Iurcauti in a noastra: Familia On-ciul, pag. 66-67, nrl. 59.

58.1728, Iuni 30.

Grigorie Ghica VV. intareste lui Dumitru Macri satul lurcauti,tinutul Cernauti.

Grigorie Ghica Voda au giudecat pe Dimitrie Macri velban cu un Ghiorghifd Badiul, Badiul au zis precum ar fi avandsi el a patra parte de sat de lurcauti aratand si niste scrisorivechi dela stremosii lui. Iar banul Macri scotand zapisele ce auavut pe alte parti de Iurcauti au aratat si zapisul lui ArsenieVolcenschi si a fimeaii sale Acsana, fata Badiului, ce au fostsor(a) tatului lui Ghiorghita Badiul, acel de schimbatura cuDumitrascu paharnicu, tatul lui Stroici spataru, varul banuluiMacri, dela care au cumparat banul Macri satul Iurcauti, auhotarat sa-si tie banul Macri cu pace acea a patra parte deIurcauti ce era de schimb dela Arsenie Volcenschi, cumnatulBadiului, $i scrisori ce au aratat Gheorghita Badiul s'au thatdela dansul si s'au dat la mana banului Macri si de ar mai scoateveodata niscai scrisori pe acea a patra parte de sat de lurcautiGheorghita Badiul sau alte semintii de a lui sa" nu i sa tie insama ce sa sa is si sä sa dea iarasi la mana banului Macri. Iar

www.dacoromanica.ro

85

Gheorghita Badiul sa marga sa tie in Broscauti cu ficiorii luiArsenie Volcenschi, insa de nu vor arata feciorii lui ArsenieVolcenschi precum sa fi avut vr'o tocmala sau impartala tatulfor cu cumnatul sau Badiul.

7236, Iuni 30.

Regest, dela d-1 Const. Onciul, avocat, Cernauti.Despre .conflictul ivit intre banul Dimitrie Macri si Sandul

Tautul pentru a patra parte de Iurca.'uti, cu toata istoria aceleia patra parte de Iurcauti, vezi a noastra: Familia Onciul, pag.69-71, nrl. 61.

59.1728, August 8.

Cativa negustori armeni din Suceava facandu-si odai pe mosiamanastirii Sf. Ilie, vornicii de Suceava sunt avizati sa se duca

la fata locului $1 sä cerceteze.

+ Io Grigorie Ghica VV. boj(iiu) m(i)I(o)s(tiiu) gospodarzemli moldayscoi.

Scriem domnie me la boerii nostri vornicii de Suciav(a),facem stire ca domnii mel(e) jelui rugatoriul nostru egumenuldela sv(a)nta mandstire dela s(ve)ti zicand ca au o mosiepe langa manastire care li-i danie din hotarul targului Suceviisi 5-au pus odai pe acel loc niste negutitori armeni din Su-ciav(a) si ce ar fi vinitul mosii nu vor sa de, deci iata ca väscriem sa chemati fata pe acei oameni si sa luati sama si ce viiiafla cu dreptul ca ar fi vinitul mosii sa pliniti tot de plin delaaciea cu odaile si sa dati in maim egumenului, si de acmu ina-inte de s'or tocmi cu egumenul sa de vinitul mosii sa-s tie odai,iar ne fiind cu voe egumenului scoateti depe acei hotar amandstirii. Aceasta scriem.

Let 7236, Avgust 8.

Original, hartie, pecete rosie mica, Arhiva mitropolieiCernauti, fasc. 52, lit. I.

Alt document:1. 1753, Julie 25: Caimacamii scriu lui Lupul Ba 1$ ban, pre-

cum s'a jeluit egumenul man. Sf. Ilie dela Suceava asupra Ar-menilor din Suceava cari in anii trecuti s'au intins pe o bucata

life

sa.-i

www.dacoromanica.ro

86

de mosie a man. luand dijma, man. ramanand pagubasa. D-IConstantin Voda a facut carte la episcopia de Radauti Si DinulCantacuzino paharnic ca sa plineasca manastirii dijma, darintamplandu-se schimbare n'au apucat sa plineasca. Acum iiscriu sa cerceteze cats dijma au luat, si sa plineasca dijma delaArmeni.

(Original, hartie, Arhiva mitrop. Cernauti, nrl. 63).

60.

Iasi, 1729, Aprilie 17.

Grigorie Ghica VV. scrie lui Dumitrasco Macri, staroste deCernauti, sa alunge pe oamenii de Cernauti, cari s'au asezat

pe mosia Cuciurul Mare, a manastirii Putna.

+ lo Grigorie Ghica VV. bojiiu milostiiu gospodar zemlimoldayscoi.

Scriem domnia mea la credincios boeriul nostru dumnialuiDumitrasco Macrii biv vel ban, staroste de Cernauti, facem stiredumitale, ca domniei mele s'au jeluit rugatoriul nostru Misailegumenul dela sf. manastire Putna, zicand ca sed o sama de(oameni de) Cernauti cu case pe mosiia manastirii in hotarulCuciurului si fac stricaciune si'n erbele ce-s in fanatu cu vitelefor si fac satului stricare, raspunzandu-sa Cuciurenii ca in-greueaza satul Cuciur cu banii si isi poarta nevoia in targ inCernauti; deci venind egumenul cu carte gospod sä trimiti du-mniata si pe cati Cernauteni sa vor afla pe locul Cuciurului petoti sa-i radice cu case si cu bucate cu tot, sa-i aduca la targin Cernauti, de vreme ca n'are manastire nici un f olos si incAare pagubd despre dansii, sa dea pace locului manastirii, intealtchip sa nu fie, asta scriem, iara cine va avea ceva a raspundesa vie de fats.

U las, Teat 7237, Ap(ril) 17.

Din Dan Dimitrie: Cronica episcopiei Radauti, pag. 226,nrl. 2, si G. Popovici: Opt documente, in Candela", Cernauti,1886, pag. 562, nrl. IV.

www.dacoromanica.ro

87

61.Iasi, 1729, Julie 12.

Grigorie Ghica VV. scrie lui Ilie Catargiu, mare logofat, sa ho-tarasca mosia Bahrinesti, tinutul Sucevii, pentru care se cearta

boierul Stroici cu Antonie episcopul.

+ Ion Grigori Ghica VV. bojiiu milostiiu gospodar zemlimoldayscoi.

Scriem domnie mea la cinstit Si credincios boeriul nostrudu-lui Me Catargiul vel log. facem stire dumitale ca s'au jeluitla domnie me boeriul nostru Stroici ce au fost spatar zacandprecum are o mosie acolo la tinutul Sucevii anume Bahrinestiisi i-au fost inpresurat-o rapaosatul parintele Calistru episcopulfiind ca sa hotaria cu alte mosii a mandstirii Putnii si acum auramas de stapaneste acea mosie Si parintele Antonie episcopulsi jelui cu mare jaloba preacum i sä Inpresoara acea mosie, decare lucru scriem du-tale viind carte domnii mele sa mergi du-taacolo la sat la Bahrinesti si sä chemi razesi batrani Si megieasidin inpregiur si sa iai sama foarte cu bund dreptate si sa chemidu-ta si (pe) parintele Antonie sä arate ce dresa a fi avand side-i afla du-ta ca i-au inpresurat mosie cu nedreptate sa alegimosie si sa-si tie mosie precum ii vor fi scriind dresale si cumii socoti du-ta drept sal faci si marturie ca sa-i fac(em) si is-pisoc de intaritura.

Aceasta scriem.U las, let 7237, lull 12.... vel vornic fiind ... la tinut.

Original, hartie, pecete mare rosie rotunda, Arhivele Sta-tului Cernauti, pachetul Bahrinesti.

62.Iasi, 1729, Julie 25.

Mihai Racovita VV. intareste lui Mihai si Gheorghe Lentapartite for de mosie din Costesti, tinutul Cernauti

lo Mihai Racovitcl VV. bojiiu milostiiu gospodar zemlimoldayscoi.

Dat-am carte domnii mele lui Mihai si lui Ghiorghir ficioriilui Niculai Lentil, nepoti de fats lui Ion Lihacinschi, stranepoti

www.dacoromanica.ro

88

lui Vasile Dumitrascovici, sä fie volnici cu carte domnii mele apopri si a stapdni toate partite de ocina si cumparatura si daniedin zapis ce ar ave ei la satu la Costesti, in tinutul Cerndutilor,si sa ea de a zece din pane, din fanate, din prisaci cu stupi sidin livezi si din tot locul cu tot ventul si nime sa nu ste in-potriva cartii gospod, iara cine ar ave a raspunde sa vie fatscu drese ce ar ave.

U las, let 7237, Iu lie 25.Vel logof at proci.

Copie, Arhivele Statului Cernauti, pachetul Costesti.

63.Iasi, 1730, Ianuarie 15.

Grigorie Ghica VV. atribuie lui Miron Gafenco jumatate demosie Crasna, Impresurata de calugarii man. Putna.

Suret dipe ispisocul lui Grigorie Voda din leat 7238/1730Ghenar 15.

Noi Grigorii Ghica Voevod bojieiu milostiiu gsp. zemlimoldayscoi.

Adeca au venit innainte Domnii meale si a tuturor boerilornostri moldovenesti a mari si a mici sluga noastra Miron Ga-fenco uricariul si neau aratat un zapis incredintat din vleat7204/1696 dela Dumitrasco Ursachie ceau fost sulger mare, facutacel zapis denainte a multi boeari mari, carii sau pus si iscali-turile, anume Vasilii Costache vel vor(nic) si Vasil ii Cantacuzinovel spatar si !hi Cantacuzino vel stolnic si Nicolai Basota velmedelnicer si Ion Sturze vel jitnicer si Patrasco Basota si Ste-fan Ciolpan, scriind si marturisind intru acel zapis precumDumitrasco Ursachii sulgeriul de a sa buna voea au vandut asa ocina si mosiea giumatate de sat de Crasna ci easte in tinutulSucevii, aceasta o au vandut lui Alexandru capitanul socrul luiMiron Gafenco, cu vecini si cu tot venitul drept trei sute de leibatuti, iar lui Dumitrascu Ursache sulgeriul iau fost acea mosieadela mosu sau lordache Cantacuzino ceau fost vistearnic mare,care mosie fiind de zestre lui Miron Gafenco dela socru sauAlexandru capitanul si tragand Miron Gafenco acea mosie la

www.dacoromanica.ro

89

stapanire sa precum au stapanito socru sau si mai innainte Du-mitrasco Ursache, iard rapaosatul parintele Calistru ceau fostepiscop la Radauti au fost tras aceasta mosiea tot satul la sta.-panire manastirii Putnai cu niste carti, una dela Stefan Vodadin leat 7121/1613 si alta dela Gheorghi Stefan Voda din leat7162/1654 scriind acele carti pe satul Crasna cum ca lar fi datdaniea la manastire Putna un Filotiiu ceau fost episcop la Husi,deci Miron Gafenco vazand Inpresurarea despre Calistru epis-copul an fost apucat pe Mariea Ursacheoaea, giupaneasa rapao-satului Dumitrasco Ursache, cersandusi sai intoarca banii ceaudat socru sau pe acea mosiea, iard Ursacheaoea apucand peCalistru episcopul si tragandul la Divan aratandui scrisorileceau avut pe acea giumatate de sat cu vecini ispisoc dela RadulVoda din vleat 7133/1625 scriind pe acea giumatate de sat deCrasna cum au fost a lui Grigorasu starostele, carele au fostmai pe urma si logofat mare, dupe care ispisoc (a) vazut siDomnie me suret la mana lui Miron Gafenco, iscalit de sfintiesa rapaosatul Kir Gheorghie mitropolitul, asijderea si izvod is-cant de rapaosatul Miron Costan vel logofat si de Toderascovistearnicul si de Velicico Costan biv comis si de Alexandragiupaneasa lui Iordachi Cantacuzino spatar, fata lui Gavrilasceau fost logofat mare, scriind mosiile ceau dat de zestre Ale-xandra spataroaea ginerilui sau lui Gheorghie Ursache ceaufost visternic mare, care scriea ca eau dat soacra sa Alexandraspataroaea si acea giumatate de sat de Crasna cu toti vecinii,pentru care scrisori ceau aratat Ursacheoaea neau aratat MironGafenco si marturiea dela Dumnealor Ilie Catargiul vel logofatsi Costantin Roset vel vornic si rapaosatul Racovita ceau fosthatman scriind ca si Dumnealor au vazut acelea scrisori, Incasi un catastih facut de Gheorghie Ursache din vleat 7170/1662in carele iarasi scriea ca iau dato soacra sa Alexandra spata-roaea si acea giumatate de sat de Crasna cu toti vecinii, aceascriu si marturisesc acesti boeari cau vazut si au cetit acelescrisori care si rapaosatul episcopul Calistru daca au vazut altanau avut ce raspunde Med cat au dat si sfintie sa scrisoare lamana lui Miron Gafenco scriind si marturisind cum ca alt Divannu mai trebuea din vreme ca si sfintie sa stiea cau stapanit Ur-sache acea mosiea si infra cesta chip sau asazat ca sä de MironGafenco pace Ursacheoea si sfintie sa sa faca un mijloc cucalugarii de Putna sa intoarca lui Miron Gafenco banii ceau

www.dacoromanica.ro

90

dat socru sau pe acea mosiea precum (au) vazut si scrisoareasfintii sale, scriipd intracest chip fiind facuta de nainte rapao-satului Stefan Luca ceau fost visternic. Deci cat au trait epis-copul Calistru nau mai dat acii bani lui Miron Gafenco pe mo-siea aceea, acmu dupa moarte sfintii sale, iarasi au cersit MironGafenco acei bani la Sfintie sa Antoni mitropolitul cand au fostepiscop la Radauti si la Misail egumenul de Putna, iara sfintiesa parintele Antoni inpreund cu Misail egumenul de Putna audat raspuns ea nau nici o putinta sa intoarca banii, precumiarasi a fost vazuta si scrisoare sfintii sale iscalita de Sfintie Sasi de igumenu de Putna,scriind intracesta chip, ca neavand nicio putinta de intorsu acei bani, au dat voea lui Miron Gafenco saaiba asi stapani acea giumatate de sat de Crasna cu vecinii caa sa driapta °dna, iara calugarii de Putna sä alba asi stapaninumai giumatate de sat de Crasna, carea sau aflat ca easte amanastirii, de care lucru si Domnie me daca am vazut acelezapisa incredintate si alte scrisori si marturii dela boeri marlme driapta ocind si mosiea si uric de intaritura dela Domnieme si am intarit de mai sus numitului slugii noastre lui MironGafenco uricariului pe acea mai de sus pomenita mosiea giu-matate de sat de Crasna cu toti vecinii din zapis de cumpara-tura ceau avut socru sau Alexandru capitanul si dintralte scri-sori si marturii dela boeari marl, ca sa fiea lui si dela Domnieme driapta ocina si mosiea si uric de intaritura dela Domnieme cu tot hotarul si cu tot venitul si cu toti vecinii call sa aflape acea giumatate de sat ceau tinut Dumitrasco Ursache ne-clatit si nerusuit statatoriu in veci, iar acele carti ceau aratatcalugarii de Putna care scriu satul pe Crasna de sar mai ivi laalts vreme, sä nu sä uite pe dansele ca mai mult de giumatatede sat nu easte a manastirii, cum mai sus sä arata dovada.

Si acele edit au fost scrisa fara socotiala ca nau fost totsatul manastiresc. Deci de acmu sasi stapaneasca Miron Ga-fenco mosiea cu pace si nime altul sa nu sä amestece piste a-ceasta carte a Domnii mele. Aceasta scriem.

U las, Teat 7238, Ghen(ar) 15 dn.Supt pecete gospod iscalit

Ilii Catargiul vel logofat.Dipe adevaratul ispisoc am scris Vartolomei arhimandrit

Putnai.

www.dacoromanica.ro

91

Arhiva manastirii Putna, nrl. 131. Copie romaneasca. Afost publicat in D. Dan: Cronica episc. Radauti, pag. 187-189,nrl. 20 Copia germand la Arh. Stat. Cernauti, pachetul Crasna.

Alecsandru capitanul este Alecsandru Ilschi.

64.

1730, Ianuarie 23.

Onufras, fiul Costii, vinde lui Suleiman o casa cu pomat dinCargill Cernauti.

Adeca eu Onufras san Costi si cu sotul mieu Gafie f a-cut-am zapisul nostru la mana giupanului Suliman, precum i-amvandut pomatul cu casa cu tot si nesilit de nime de bung voesi nime sa n'aiba tr(e)aba den fratii miei, nici den feciorii mieinici den rudeniile meli si i-am vandut acea mosie in veci sipantru credinta mi-am pus si degetul ca sä sa craza.

Let 7238, Ghenar 23.

Si eu Onofras vanzator.Si la cest zapis sau tamplat si omin(i) bun(i) car(i) sau

iscalit ca sä sal craza.Costantin biv soltuzul.

Si eu Chiriac soltuz.

Vasile Sluhaico.

Ion Bodnar, Gavril san Vasile Hromi, Stefan Pitei, Du-mitro san Peintel(ei), Gligoras brat ego.

Si eu ... (vataf) de barani main tamplat.Simion Rugina, Stefan Veriha.

Si eu Andries Petal am scris zapisul acesta cu zisa luiOnufras.

Si pantru credinta am pus pecete ca sä sä craza.Original, hartie, din Forum Nobilium, Cernauti.

www.dacoromanica.ro

92

65.Vascauti, 1730, Mai 20.

Dann Giurgiuvan cu sotia sa Maria, fata lui Gheorghi Motoc,vand lui lordachi Cantacuzino a Vs parte de Voloca, tinutul

Cernauti, pentru suma de 40 lei.

(Tradus in romaneste dupa o copie germand).

Adeca eu &Mild Giurgiuvan impreund cu sotul mieuMaria, fata lui Gheorghi Motoc, am dat adevarat zapisul nostruin manile du-sale lordachi Cantacuzino mare spatar, precumde nime siliti am vandut a noastra dreapta ocina si mosieanume a opta parte de sat de Voloca, tinutul Cernauti, carea opta parte de sat a fost a lui Preda stolnicul, care a dat-ozestre fetii sale Safta, jupaneasa lui Velicico Catichi, si delaSafta am cumparat-o noi, du-sale Iordachi Cantacuzino marespatar pentru 40 lei bani noi, aceasta parte de mosie hotaran-du-se cu mosia du-sale Vascauti, iar du-lui fiind ruda aproapecu sotul mieu Maria avea drept s'o cumpere si ne-a dat banigata. De aceea i-am dat acest zapis, ca sa-i fie lui, jupanesiisale, copiilor si nepotilor sai dreapta ocina si mosie si sa-sifaca" si ispisoc domnesc si la aceasta tocmala au fost fataboierii si feciorii de boieri cari au iscalit si pentru mai marecredinta am iscalit.

Vascduti, 7238, Mai 20.&Mild Giurgiuvan, Maria.Hie Catargiu vel logofat, Costachi Costandachi vel vor-

nic, Sanda Sturza vel vornic, Radu Racovita biv vel jitnicerstaroste, martor, am fost fata la aceasta tocmala.

Serban Flondor am fost fata, eu Ghiorghie Parvul amscris zapisul cu zisa du-sale Danila si a sotului sau.

Arhivele Statului Cernauti Pachetul Vscaliti 5i Lib2tGranicialium IX 564-565, unde se gaseste copia germand.

Este vorba de Voloca pe Ceremus. Visternicul GheorgheUrsachi primise dela soacra sa Alexandra, vaduva lui Ior-dachi Cantacuzino spatar, 1/2 saliste Volosca. Sä fie oarevorba de satul nostru Voloca?

(Buletinul comisiei istorice a Romaniei vol. IV pag. 29).

www.dacoromanica.ro

93

66.1730, Iu lie 8.

Gheorghie Ursachi darueste capitanului de Cotman ManoleZamfir partile sale de mosie din Rohozna, tinutul Cernaufl

Gheorghiea Ursache sin lui Dumitru Ursachiea, ceau foststolnic mare, datam scrisoarea mea Dumisale lui Manoli Zamfircapitan de Cotmani pecum sa sa stia ca dea nime silit niciasuprit ce de a mea bung voea am dat daniea Dumisale fra-telui Manole Zamfir capitan a treea parte de sat de Rohoznasi cu a opta parte tij de sat de Rohozna parte Dumitreucai ceeste in tanutu Cernautului pe apa Prutului, care acesti partide mosii la inpartala fratilor mi sau venit in parte mea, caresi noad aceasta mosie ne este dipe mosul nostru Gavrilas lo-gof atul, deci eu avand multa dragoste si fratiea cu Du-lui f ra-tele Manole Zanfir iam dat danie Du-sale aceste parti de mosiica sai fie drepte ocini si mosii carele si scrisorile pe a treeaparte de Rohozna cum si pe a opta parte tij de Rohozna parteDumitreucai Liam dat in mana fratelui Manole Zanfir, carelenime din fratii mei sau din niamul mieu sa naiba a sä amestecasa strace aceasta danie driapta, caci eu am facut aceasta cuvoea maica me si a fratane mieu care mai gios sau iscalit, careiarasi sa sa stie ca eu aceasta danie iam dat Du-sale sai fie catis lungi viata Dumnazau si a giupanesai Du-sale si avandodrasla sä fie par in veci, iar daca nu lia da Dumnazau odraslasa ramai iarasi a me si a niamului meu.

Care la aceasta sau tamplat multi boeri care sant iscalitisi pentru credinta am iscalit si eu.

Zet 7238 Iu li 8.Ermonah Varlam Ursachi.Monafie Marfa Ursachie.Gheorghi Ursachi.indescifrabil pis.

Rohozna a facut parte din mosiile visternicului GheorgheUrsachi. El stapanise salistea Rohuzna fara a 1/8 parte. 0 mos-tenise cu sotia sa Maria, fiica lui Iordachi Cantacuzino si aAiexandrei, care la randul ei a fost fiica lui Gavrilas Mateias(vezi doc din 1727 Mai 2, catastiful mosiilor lui Gheorghe Ur-sachi vezi Buletinul comisiei istorice a Romaniei IV pag20-33 si A. Ac. Romane, seria II tom. XXIX, M. sect. istoricepag. 189). Dumitreuca e scris probabil in loc de Deniseuca.

www.dacoromanica.ro

94

67.1730, Noemvrie 13.

Velicico Panaitachi cu sotia sa Maria vand lui lordachi Can-tacuzino satul Cadobesti, tinutul Cernauti, pentru 100 lei

bani vechi.

(Tradus in romaneste dupd o copie germana).

Adeca eu Velicio Panaitachi cu sotul meu Maria martu-risim ca de nime siliti nici asupriti ci de a noastra buns voeam vandut a noastra dreapta ocina si mosie, sat intreg Cadu-besti in tinutul Cernautilor, unchiului nostru lui lordachi Can-tacuzino biv vel medelnicer pentru 100 lei bani vechi, pe carii-a platit in manile noastre si acel sat ne-a ramas dela mamamea Catarina, ca sä fie acel sat Cadubesti dreapta ocina simosie de veci unchiului nostru, si giupanesei lui si copiilor luisi sa-si is si zapis domnesc de intaritura. La facerea acestuizapis au fost fata boierii mai jos iscaliti si pentru mai marecredinta am iscalit.

Let 7239, 13 Noemvrie.Velicico Panaitachi.Costachi hatman, lordachi Cantacuzino vel paharnic,

Darie Donici vel logofat, Alistarh vel vistiernic, luon biv hat-man, Alexandru Sturza martor.

Eu Gligorie, fiului Ciogoai, am scris acest zapis la zisaDu-sale Velicico Panaitachi.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Cadubesti, unde segaseste copia germana.

Alte documente despre Cadubesti:1. 1782, Mai 16: Vechilul Dumitrachi vatav declara in

fata comisiei austriace, ca boierul Toader Bals spatar stapa-neste satul Cadubesti, pe care 1-a mostenit. Tatal sat' LupulBals 1-a primit cu sotia sa, care era un membru al familieiCantacuzino.

(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Cadubesti).2. 1792, Noemvrie 15, Iasi: Toader Bals face schimb de

dand satul Cadubesti si primind dela principele MateiCantacuzino (sotia acestuia a fost Ralu Cantacuzino) eatevamash in Moldova.

mosii,

www.dacoromanica.ro

95

(Tot aici, Liber Haereditatum XVIII 214).3. 1793, lanuarie 3: Ralu Cantacuzino arendeaza contelui

Iacob Logoteti mosiile Cadubesti, Vitiliuca, Sinauti, Staneeti,o parte de Romaneeti pe timp de 6 ani pentru suma anuala de850 ducati olandeji in aur.

(Tot aici, Liber Contractuum Novorum II 116).4. 1796, Mantic 24, Cerni luti: Iacob conte de Logoteti n'a

putut intra in posesia mosiei Cadobeeti din pricina vorniculuiTheodorachi Bale; acum domnita Ralu Cantacuzino a scrisdin Petersburg vechilului ei Dimitrie Bendela ca sä faca in-voiala cu Logoteti. Invoiala s'a incheiat astfel: Logoteti aban-doneaza pretentiile sale, el libereaza mosiile Sinauti, Staneeti,Romaneeti si Vitiliuca si primeete in schimb arenda satuluiVaslauti pe 6 ani cu pretul anual de 150 galbini. De fats Miha-lachi Cernievschi, Marco Cremeszi.

(Tot aici, Liber Contractuum Novorum VIII 30).5. 1804, Noemvrie 19: Toader Bale vornic cumpara dela

Ralu Cantacuzino satul Cadubesti.(Tot aici, Liber Haereditatum XVIII 218).6. 1807, Aprilie 23: Toader Bale vinde lui Iacob -Asian si

lui Caietan Zerigiewicz satul Cadobeeti.(Tot aici, pag. 218-220).

68.1731, Februarie 11.

luon Dociul vinde lui Savin Arghirie jumatatea de sus a satu-lui Solonet, tinutul Sucevii.

(Tradus in romaneste dupd o copie germana).

Adeca eu luon Dociul scriu Si marturisesc cu acest zapisal mieu ca sa se elle, precum am vandut lui Savin Arghirie ju-matatea de sat de So lone( la paraul Solonet, tinutul Suceava,jumatatea de sus pentru 111 bani de argint, care mosie a fosta lui Vasilie Adam visternic, varul mieu, iar dupa moartea luineavand copii mi-a lasat mie toata averea sa, cu care amplatit toate datoriile sale, nevoind rudele sale sa le is asupralor, si avand dansul multe datorii, de aceea am vandut toatemosiile sale si aceasta mosie lui Savin Arghirie care datoriile-am platit unui capitan turc de lipcani pe timpul lui MihaiVV., ca sa-i fie lui Savin Arghirie, jupanesii sale, copiilor ne-

www.dacoromanica.ro

96

potilor si stranepotilor sai dreapta ()dna si mosie nerusiit inveci si i-am dat si toate dresele vechi ale lui Vasilie ca sa-sifaca ispisoc domnesc si la facerea acestui zapis au fost multioameni cari au iscalit si pentru mai mare credinta am iscalit.

11 Februarie 7239.luon Dociul iscal.lordachi Gherghel postelnic.

Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium VIII pag.253-255, unde se gaseste copia germand.

Documente anterioare priv. la satul Solonet:1. 1415 Aprilie 13, Suceava: Alexandru cel Bun darueste

man. lui Ivan vornicul, care e la Homor, un sat la obarsia So-lonetului, unde a fost Tatomir si Partea si selistea lui Dienis(Costachescu: 0. C. I pag. 116).

2. 1490, Mart 15, Suceava: Episcopiei de Radauti se su-pune i. a. biserica din Solonet, la Viad cel Negru. (I. Bogdan:0. C. I 407).

Satul la obarsia Solonetului ar putea fi Solonetul.Pang la rapirea Bucovinei n'a existat decat satul Solonet

locuit de tarani romani. Statul austriac a colonizat satul So-lonet cu Slovaci silind pe taranii romani sa intemeieze satulPartestii de sus, Vechiul Partesti se cheama astazi: Partestiide jos.

69.

Iasi 1731, Martie 12.

Hotarnica satului Vijnita, tinutul Cernauti.

Noi Grigorie Ghica voevod bojiu milostiiv gospodar zemlimoldayscoi facim stire cu aceasta carte a Domnii meli tuturorcui i sa cade a sti ca fiind pricing pentru hotarul satului Vijnitiice-i pe Ceremus la tinutul Cernautilor inpresurandu-sä desprealte hotara.

Care acest sat Vijnita jumatate easte a boierului cinstitsi credincios Du-lui Sandul Sturza vel visternic si jumatate desat a boierului Macrei, ne-au fost jaluit stapanii acestui sat deinpresurare hotarului si Domnie mea am scris o carte la Du-mitrasco Bainschi biv vel vatav di stolnicei si la Sandul Tdu-tul si la Stefan Strasca sa sa scoale sa mearga la acest hotarsi sa stranga oameni buni megiesi si razesi de pin pregiur sä

www.dacoromanica.ro

97

socoteasca cu dreptate si in dreptate hotarului acestui a Vij-nitii si eata acum vaz si marturie dela acei hotarnici, scriindpe cum au mers acolo si au luat oameni batrani de Vijnita Siau mers si la Ispas si au luat si de acolo zece oameni batranisi au mers si stapanii for impreund cu oameni, anume SandulTdutul si Toader Goean si Ion Popovici si Constantin Tdutul Siau mers acei oameni tot innainte hotarnicilor pe semnile celevechi a hotaralor ce au stiut ei cu suflitili for si intai eau dus lao poeand ce sä cheama Poeana Ciresului unde sa inpreuila ho-tarale, hotarul Ispasului si cu a Lucavatului, si de (acolo) earasipurcegand acei oameni tot innainte pe hotar au exit intro po-eana care sa chieama Tocarna si de acolo au purces drept siau exit in gura Solone(ului unde cade Solonetul in Mihodraunde sa inpreund hotarul Vijnitii cu a Lucavatului si de acoloau purces pe Solonet in sus pe hotarul Vijnitei pand la f antanaslatinii de unde sa inpreuna hotarul Vijnitei $1 cu a Lucavatului.De acolo au purces in sus de la hotar spre Vijnita un popaspang la fanul unde lau aprins Pelin de asupra satului Vijnitiicare acei oameni mai sus scrisi au luat cu sufletele for ca estedrept hotarul Vijnitii, pentru aceea dard si Domnie mea dacaam vazut ma'rturia acelor hotarnici mai sus scrisi care au alessi au hotarat acest hotar a Vijnitii inpreund cu alti slehteci simegiesi de prin prejur datam si am intarit si dela Domnie meaca sa fie acest hotar a Vijnitii in semnile care mai sus sau scrisdupa hotaratura hotarnicilor si sä fie boearilor nostri mai suspomeniti stapani acestui sat uric de hotaritura si intariturastatatori in veci si nime altu sa nu sä amestice peste aceastacarte a Domnii meli.

U Iasi 7239, Martie 12.

Noi Grigorie Ghica voevod.Diacul Tanasie am scris.

Copie romaneasca, Arhivele Statului Cernauti, Liber Re-lationum I 148. 0 copie germana, tot aici, Liber GranicialiumIX 475-479 si pachetul Vijnita. Solonetul se varsa in Mihodra,iar Mihodra in Sirete.

T. Balan: Documente bucovinene. 7

www.dacoromanica.ro

98

70.Iasi, 1731, Martie 12.

Miron Gafenco uricarul se impaca cu membrii familiei Botezsi Talpa in privinta mosiil or Cordareni, tinutul SucevII, si Ra-

pujenita, tinutul Cernauti.

(Tradus in romaneste dupd o copie germana).

Eu jos iscalitul Miron Gafenco am dat zapisul meu in ma-nile varului meu Nicolae TWO f ost comis al treilea, ca sä sestie ca venind not inaintea divanului Mariei Sale Grigorie GhicaVV. pentru a Sesa parte de sat de Corddreni, partea de jos,care mosie i-a venit lui si verilor sal anume Botezdtestii delamoasa for Ana Tdlpoie, sora dreapta cu mosul meu Stefan Ru-gind satrar, care Ana avea cinci copii anume Vasilie, Gheor-ghie, Andrian, parintele lui Nicolae Talpa, Alexandra Bote-zatoaie si Nastasia Drace si fiind Inca Alecsandra si Nastasiafete marl au mers la mosul meu Stefan Rugina si au impru-mutat dela el cateva odoare si alte lucruri scumpe ca sä lepoata purta de zile marl, dar nu le-au mai Intors zicand ca lis'au furat ramanand numai cateva bucati mici din ele si esindla judecata inaintea divanului Mariei Sale lui Gheorghe Ducacel Batran si a lui Constantin Cantemir VV.varul meu PavelRugina comis si parintele meu Gafenco uricarul nu PatrascoBotez, sotul Alecsandri, si cu Nastasia si Vasilie Talpa, ajurat Alecsandra ca nu stie nemic, si s'a cunoscut ca numaiNastasia a cheltuit acele lucruri scumpe, aratand cateva dinele, si divanul a hotarit precum Nastasia Drace sa intoarcalucrurile, dar neputandu-le plati s'a judecat, precum sa sta-paneasca parintele meu Gafenco, ca despagubire toate mosiileei; dar esind din nou la divanul Mariei Sale lui Mihai VodaNastasia cu parintele meu Dumitrasco Gafenco, a hotarit di-vanul, precum parintele meu sa stapaneasca numai a sesa partede sat de Cordareni, iar la alte mosii sa nu se amestece, careparte de mosie am si stapanit-o pans acuma, iar acuma crezandca li s'a facut nedreptate, au venit din nou inaintea divanuluiMarii Sale pentru partea de Cordareni pe care o stapanesc, sitrimitindu-ne Maria Sa la boierii marl ca sa cerceteze si sa ju-dece si s'a gasit si s'a dovedit, precum impartind intreolaltamosiile mosul nostru Stefan Rugina satrar cu sora sa Ana

www.dacoromanica.ro

99

Talpoaia, i-a venit lui Stefan Rugina a patra parte de sat deSi/isclu, tinutul Dorohoi, si jumatate de sat de Banila pe Ce-remus, tinutul Cernauti, iar Anei i-a venit a sesa parte de Cor-dareni, si a patra parte de sat de Rapujenita la Nistru, tot ti-nutul Cernauti, cumparand Lupul Talpa si Ana Inca o a patraparte de sat de Rapujenita dela Cdrste Stratulat, Irimie si delaAnita, jupaneasa lui Bainschi, si dela Nastasca, copiii lui lurascoDrace, si s'a hotarit, precum eu sa stapanesc numai a cinceaparte din a sesa parte de Cordareni, iar din cele trei parti deRapujenita a cincea parte a Nastasiei Drace pentru acele o-doare si lucruri scumpe, iar in partile fratilor sa nu ma amestec,asijdere sa nu ma amestec in a patra parte de sat de Rapu-jenita, pe care (a cumparat-o) Vasilie Talpa cuparul, frateleNastasiei Drace, dela Toader Isace(scul) capitanul de Dumenisi dela jupaneasa acestuia Barbara, fata lui Dumitrasco de Si-

si intamplandu-se ca s'a hotarit, precum sa stapanimfrateste la Cordareni si la cele trei parti de Rapujenita cu nu-mai a cincea parte, ne-am gandit si din bund voia noastra ne-amimpacat in fata boierilor si judecatorilor, precum eu sa sta.-panesc dupd cea dintaiu judecata a Marii Sale lui Mihai Vodaa sesa parte de Cordareni cu helesteu si cu padure, precum astapanit-o Vasilie Talpa cu fratii sai, iar Talpestii si Boteza-testii sa nu se amestece intru nimica in Cordareni, precum eusa nu ma amestec in Rapujenita, iar ei cu Botezatestii sa sta-paneasca tot satul Rapujenita, asa ne-am impacat. lar tine s'arscula si ar face galceava, unul ca acela sa fie de gloaba si derusine si aceasta tocmala am facut-o in fata prea sf. sale An-tonie mitropolit si in fata boierilor mari mai jos iscaliti si pen-tru mai mare credinta am iscalit singur.

12 Martie 7239, la Iasi.Miron Gafenco uricar.Antonie mitropolit de Suceava, Dark Donici vel logofat,

loan Paladi vel vornic, Costachi hatman, lordachi spatar, Toa-der Costachi vel logof at, Aristarh vel comis, Dumitru biv ban,Pavel gramatic, Gavril Pi lat vornic de poarta, Arghirie vornic,

fiul lui Pavel, am scris.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Rapujenita, unde seafla copia permana. Judecata domneasca la L. T. Boga: Docu-mente basarabene XII 12-15 nrl. XVI.

lisau,

lonitd,

www.dacoromanica.ro

100

71.Iasi, 1731, Iu lie 31.

Grigorie Ghica VV. trimite pe starostele de Cernauti, Cons-tantin Si lion, sa cerceteze conflictul ivit intre Sandul Nalivaico$i alti razesi pentru pArti de mole din Tautrea, Boenciuc, Do-

ro$Auti si Zastavna, toate din tinutu: Cernauti.

Noi Grigorie Ghica VV. bojiiu milostiiu gospodar zemlimoldayscoi.

Scriem Domniea me la credinciosul boeriul nostru dumna-lui Constantin Si lion biv vel medelnicer staroste de Cernauti,catra aceasta it facem stire dumitale ca aice nea jaluit SandulNalivaico zicandu ca are mosie acolo la acel tinut anume Tii-utrea si Boenciucul si la Dorosduti si la Zastauna inpreund cuun Goean din Ispas si cu Niculai Lenta din Boenciuc si cu Mi-hail cap(itan) din Carabciu, care dand sand Sandul Nalivaicoa sant si scrisori pe ace mosde cu dansi inpreund si scrisorilezisa ca sant la dansi, ce Du-Ta ca cati viinduti carte Domniimele sa trimeti sa chemi pe acii razesi pe toti fata si sas aducaSi scrisorile si dumnata sa le ei sama precum or adeveri scri-sorile for ce or arata pe acele mosii si pe cum vei adeveri dindresale for cu dreptate sal asazi cine pe cat a Lane, ear nepu-tandusa asaza acolo sa le dai, zac, o marturie viind fats saavem stire, aceasta scriem.

U las, let 7239, Iu li 31.

Copie, Arhivele Statului Cernauti, Liber contractuum no-vorum IV, pag. 93.

72.1731, August 10.

Zamfira, sotia lui Toader Murgulet, vinde lui Antonie, episcopde Radauti, o bucata de pamant si o pivnita, situate in Cargill

Cernauti.

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

Eu Zamfira, giupaneasa lui Toader Murgulet, am dat acestadevarat zapis al meu preasfintiei sale parintelui Antonie epi-scop de Radauti, pentru o bucata de pamant si o pivnita, care

www.dacoromanica.ro

101

bucata de pamant este in targul Cernauti si care au fost cum-parat-o rapousatul Calistru episcop, dar neplatind toti banii amcerut ramasita dela preasfintia Sa Antonie episcop si desi n'amputut aduce nici o scrisoare, nici martori, sufletul sau nu 1-alasat sä ma pagubeasca si ne-am impacat pentru acea ramasita,pe care mi-a platit-o toed deplina. Iar daca eu sau cineva dinrudele mele s'ar scula sa nu fim ascultati la nici o giudecata.

Si la facerea acestui zapis au fost fata si alti oameni cariau iscalit si au apasat degetele lor.

Pentru mai mare credinta am apasat degetul.Let 10 August 7239.Eu Zamfira, giupaneasa lui Toader.Wirnav dichiu, Murgulet, loasaf igumen de Putna.

Arhivele Statului Cernauti, Cartea Pitzelli IV, nrl. 13.Documentul din 1776 lanuarie 24 ne da stiri despre des-

cendentii lui Toader Murgulet: Toader Murgulet si Zamfira,fata lui Ion Stroescul fost mare jicnicer, au pe Alexandru Mur-gulet. Alexandru are urmatorii copii: Ionita si Iordachi si Ca-tinca Strasculiasa, sora mijlocie. (Revista istorica X, 1924, No.7-9, pag. 196).

73.

1731, August 12.

Vasile Miros diacon vinde lui Iordachi Cantacuzino mare spatara 1/8 parte de Voloca, tinutul Cernauti, care se unete cu mosia

Vascauti.

(Tradus in romaneste dupa o copie germand).

Adeca eu Vast lie Miros diacon de Voloca impreuna cutoate rudele mele am dat adevarat zapisul meu pentru a optaparte de sat de Voloca, ce a fost zalojita lui Negoito Ciudin sipe urma rascumparata de mine, precum de bund voia noastrade nime silit nici asuprit am vandut-o du-sale lui Iordachi Can-tacuzino mare spatar, ca s'o alature mosiei Vascauti, pentrucare ne-a dat 45 lei, ca sa-i fie lui, copiilor lui, nepotilor luidreapta ocind si mosie in veci, si nime din rudele mele sä nufie puternic sa-i intoarca banii fiind vanduta cu invoiala tuturor

www.dacoromanica.ro

102

rudelor,si pentru mai mare credinta am iscalit si am pus degetulsi i-am dat si zapisul de rascumparatura dela Ciudin.

12 August 7239.Vasilie Miros diacon Si toate rudele mele.luon Gorovei martor.Eu Dima Poci am scris zapisul cu zisa du-lor sale.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Vascauti, si LiberGranicialium IX, 563-565, unde se gaseste copia germana.

Este vorba de satul Voloca pe Ceremus.Alte documente:1. 1735, lunie 10: Serban Flondor med., Gligorie Parvul

med., Toader Samson, Vasilie Carp vornic de gloats, fac ho-tarnica satului Voloca pe Ceremus si deosebesc 1/4 parte a luilord. Cantacuzino mare vornic, cumparata dela Miros diaconsi Danila Giurgiuvan. Hotarul dela paraul Volcinet spre Cior-torie la padurea Dvoresti, gradina lui Stroici, lazul Bilice$tilor.(Arh. Stat. Cern., Liber Granic. IX, pag. 567-570, si pachetulVascauti).

2. 1759, Oct. 6: Gheorghe Vargolici si C-tin Samson sunttrimisi de starostele Gheorghie Lefter sä hotarasca a 1/4 parteVoloca pe Ceremus, partea lui Vascan, dela care descinde popaIftimie din Calinesti,si partea lui Floare dela care descinde popaConstantin Samaca. Aceasta a 1/4 parte s'o imparts In 5 partiintre cei 5 fii ai lui Floare, din care sa dea popii Constantin 3parti, iar doua parti popii Iftimi. Aceste doua parti din urmafusese vandute lui Vasilie Tomsca (?), care le vandu lui ToaderMiros, stramosul popii Iftimi. Au fost fats la hotarit calugarulDumici, popa C-tin Samaca, Ion Ghenghe, Gheorghita Constan-tinescu $i Ursachi Isar. S'au gasit 201/2 odgoane, odgonul de 20stanjeni, stanjenul de 8 palme domnesti. In seama popii Iftimiau cazut 14 odgoane si 7 stanjeni. Partile popii Iftimi si ale popiiSamaca fac jumatate de sat. Cealalta jumatate de sat este a luiIordachi Hrisoscoleu.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium X, 347-355, $ipachetul Voloca pe Ceremus).

3. 1760, lunie 12: loan Theodor Calimach VV. Popa Iftimide Calinesti, tin. Cernauti, arata o marturie a lui luon Beldimanbiv vel cap., Lupul Pot log tot papitan, din 1760 Febr. 21, scriindca avand popa Iftimi multa cearta cu luon Ghenghe pt. Voloca,tin. Cernauti; satul se imparte in cloud parti dupd cei doitrani Vascan Floare. 0 jumatate de sat este vanduta, restuleste impartit intre urmasii lui Vascan si Floare. Ghenghe cereparte din partea lui Vascan. Dovedindu-se ca nu descinde delaVascan, Ghenghe este silt sa parasasca mosia si s'o dea popii

bd.-$i

www.dacoromanica.ro

103

Iftimi. Domnul intareste. Radul Racovita log. A trecut la con-dica Simion Borghelea.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium X, 339-347).4. 1782, Febr. 17: Schitul de maici Voloca. Apare in fata

comisiei austriace ieromonahul Anton si comunica, ca schitulfusese zidit acum 40 ani de calugarul Dumici. Schitul se aflain padure, pildurea este a razesilor. In jurul schitului se afla ofalce parnant daruita schitului de Dumici. Zapise nu sunt.

(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Voloca pe Ceremus).Isidor Onciul in cartea sa: Fondul religionar, pag. 63,

scrie gresit Donici in loc de Dumici.

74.

1731, Septemvrie 10.

Suliman Basa vinde lui Gheorghi Grecul casa cu pomat dinCernauti, cumparata dela Dumitras Costin.

Adeca eu Suliman Basa facut-am zapisul meu la mana luiGheorghi Grecul precum iam vandut un pomat ce-am cumparatdela Costin drept 16 lei bani not cari pomat este in targu langaCatavel si langa Ungurianul si pomatul are si cas(a) si iamvandut du-sali lui Gheorghie sa fie drept mina si mosie lui sifeciorului lui si nipotalor for si iam dat si zapisul cel ceamcumparat eu dela Costin si pentru credinta am pus pecete.

Let 7240, Sept(emvrie) 10.Eu Suliman Basa.Si eu Dumitras Costin martor.L. P. Si eu Dima am scris zapisul cu zisa lui Suliman.

Original, din Forum Nobilium Cernauti.Gheorghi Grecul este protoparintele familiei Constanti-

novici-Grecul din Bucovina. (Vezi a noastra: Der Ursprung derFamilie Constantinovici-Grecul).

www.dacoromanica.ro

104

75.1732, Martie 23.

Velicico Panaitache vinde lui Vasilie Costache II comis $1 so-tiei acestuia Ilinca, intreg satul Corlatele,tinutul Sucevii, pentru50 lei bani vechi. Vasilie Costache it vinde mai departe lui

Serban Cantacuzino pentru suma de 100 lei si doi Tigani.

(Tradus in romaneste dupa o copie germand).

Adecd eu Velicico Panaitache am dat zapisul meu in ma-nile cumnatului meu Vasilie Costache II comis si sotiei saleIlinca, nepoata mea, ca sa se stie, precum le-am vandut a meadreapta ocind si mosie intreg satul Corleite le, tinutul Sucevii,cu vecinii acestui sat pentru 50 lei bani vechi, bani gata, si le-amdat zapisul mieu, ca sa le fie for si copiilor for dreapta ocind simosie in veci si la facerea acestui zapis au fost fata boierii marisi altii cari au iscdlit si pentru mai mare credinta am iscdlit.

23 Martie 7240.Velicico Panaitache.Constantin Ruset vel vornic, luon'Niculce vel vornic, ...

vel paharnic, ... visternic.

Mai jos iscalitul Vasilie Costachi II postelnic impreund cujupaneasa mea Ilinca, cugetand ca n'avem nevoie de mosia carescrie in zapis si fiind aproape de mosia unchiului mieu $erbanCantacuzino mare stolnic, am facut schimb cu du-sa, si ne-adat doi Tigani, un bdiat si o fatd, si 100 lei. De aceea am iscaliteu si jupaneasa mea ca sä-i fie in veci.

29 Ianuarie 7246 (1738).Vasilie Costachi II postelnic.

Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium IX, pag.298-299, unde se and copia germand.

Satul Corlatele se cheamd astazi Corlata. lath' dovada:1. 1732, Velisco Panaghiotache (= Panaitache) a vandut

satul Corlata care se numise Corldtelile lui Vasile Costachi co-mis si sotiei acestuia Ilinca Cantacuzino, vara lui Panaghiotachesi la 1738 acestia it vand lui Serban Cantacuzino pt. bani si 2Tigani. (Iorga: Studii si doc. VII, 203).

2. Korlata, das vorhin Korlatzelele genannt worden".(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granic. IX, 301).

www.dacoromanica.ro

105

Satul Corlatesti se cheama astazi Braiesti, iar satul Ste-jareni a fost la 1783 un Pradium" adeca saliste desarta. Astazipe locul satului se afla o padure cu acest nume. (Ark Stat.Cernauti, pachetul Stejareni).

76.Iasi, 1732, Iunie 9.

Grigorie Ghica VV. caul Constantin Si lion, staroste de Cer-nauti. Ii ordona sä hotarasca jumatate de sat Vasileu, proprie-

tato boierului Hurmuzachi Carste.

Noi Grigori Ghica Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemlimoldayscoi.

Scriem Domniea mea la credincios boiariul nostru Dum-nealui Costantin Si lion, biv vel medelnicer, starostele de Cer-nauti, facem stire Dumitale ca aicea niau jeluit boeariul nostruHurmuzachi Cdrste zicand pre cum are o mosie la tinutul Cer-nautilor anume giumatate de sat de Vasileu, care mosiea iieaste de zestre dela ficiorii Luca/ visternicul si are inpresurarede catra alti razed, 'pentru care scriem dumitale viinduti cartenoastra sa cauti sa mergi la aceasta giumatate de sat de Va-sileu si sa strangi oameni buni megiesi si razed si pe scrisorice vor arata si pe marturii a oameni buni sa alegi aceasta mosiede catra altii si sä o stalpesti cu pietri si cum vii alege Si viihotard sa faci si o marturie in semne, sa avem stire ca sa i safaca si ispisoc gospod. Aceasta scriem.

U las, 7240 Iuni 9.proci vel logof at.

Copie, Arhiva dela Forum Nobilium din Cernauti, pachetulcu documente vechi.

77.1732, Iuni.

Gligora, Potlog 5i Vasile Cracalie catra Constantin Silion,staroste de Cernauti; comunica ca au hotarit jumAtate de mosie

Vasileu, partea camaraului Hurmuzachi.

Suret de pre marturiea lui Grigoras Potlog si a lui VasiliCracalie, pe cum am hotarat giumatate de sat de Vasileu laNistru in tinutul Cernautilor din anul 7240, Iuni.

www.dacoromanica.ro

106

Cinstit Dumneata medelnicear Costantin Silioan, starostede Cernauti, sä fii Dumneata sanatos cu multa plecaciune sa-rutam cinstita mina Dumitale. Facem stirea Dumitale viinduneun cinstit ravas a dumitale scriindu sä mergem la Vasileu Si saaleagem giumatate de sat Dumisale camarasului HurmuzachiSi iata ca am vinit si am masurat hotarul pin pregiur si pinmijloc cu un odgon de treizaci si patru de stanjeni si am gasitin capul hotarului din gios de catra Doroseuti triizaci si noaode odgoani, iar de alungul hotarului de catra Cincau am aflatnoaozaci si opt de odgoani, iar in capul hotarului din sus decatra Culeuti, si de catra Rcipujinitei am aflat cease zaci si optde odgoani, iar pe malul Nistrului am aflat septe zaci si trii deodgoani, iar pen mijloc am aflat opt zaci Si patru de odgoani siarea am socotit si am taeat in doao si am dat Dumisale cam&rasului Hurmuzachi partea din gios si de alungul hotarului decatra Cincau au vinit Dumisale camarasului cinzaci Si patrude odgoani cu cinci odgoani cei mai viniea Dumisale patru spra-zeace odgoani in latime hotarului din sus si iam mai dat totDumisale patru zaci si septe de odgoani pin mijloc, iar cu cinciodgoani ce sau luat din partea din sus tot pentru ceali patrusprazeace odgoani de trecea in latul hotarului din sus si iammai dat tot Dumisale camarasului patru zaci de odgoani sigiumatate pe malul Nistrului, iar cu patru odgoani cei mai vinieadin lungime hotarului din sus si am pus si pietri, una am pusin malul Nistrului si una la mijloc si una de laturi de catraCincau, iar pentru saliste au ramas nealiasa pentru Ca $i ra-zasii sau dus si nau vrut sa mai astepte si margandu ei, notInca nam cutezat sa o stalpim pang om face stirea Dumitale,ce pe cum a fi bund socoteala Dumitale, sa avem stirea delaDumeata sä hotaram si saliste sa sa aleaga, de aceasta facemstirea dumitale si sa fii dumnata sanatos.

U Vasileu 7240 luni.

Ai Dumitale mai mici si plecati Gligoras Pot log, VasiliCracalie.

Din Forum Nobilium, Cernauti.

www.dacoromanica.ro

107

78.1732, Iu li 5.

Gligoras Pot log si Ion Mustiata catra medelnicerul ConstantinSi lion, ii comunica ca au stalpit mosia Vasileu, proprietatea

camarasului Hurmuzache Carste.

Suret de pre marturie lui Gligoras Pot log si a lui ionMustiatd pe cum au ales si au hotarat saliste satului Vasileu,din anul 7240 Iu li 5.

Cinstit Dumneata medelnicear, sa fii Dumneata sanatos.Cinstit ravasul Dumitale niau vinit cu Cozma sluga dumisalecomdrasului Hurmuzachi ca sa aleagem si saliste la Vasileusi am vazut si porunca Malt sale lui Voda care scrie la Dum-neata si am ales si am stalpit. Am pus un stalpu la tarmurileNistrului si unul la mijlocul salistii si unul despre campu si sauvinit in partea din gios doao vaduri de moara si in partea dinsus iarasi doao vaduri de moara si o casa cu oameni sau vinitin partea din sus; am zis omului sas mute casa, daca va sä fiea dumisale camarasului. De aceasta facem stirea Dumitale sisa fii dumneata sanatos.

Anul 7240 Iu li 5.Al dumitale mai mici si gata slugi Gligoras Pot log Si Ion

Mustiatil.

Arhiva dela Forum Nobilium, Cernauti, pachetul cu do-cumentele vechi.

79.1732, August 3.

Prodan, vatavul de umblatori de Cernauti, darueste manastiriiPutna, 1/4 parte de Petriceni, 4 inutul Sucevii, mostenit dela

mosul sau popa Vasian de Petriceni.

(Tradus in romaneste dupd o copie germand).

Adeca eu Prodan vatav de umblatori de Cernauti, nepotulpopei Viisian de Petriceni, nepotul Marinei, jupaneasa lui Pen-telei Be ltdc, imp reuna cu jupaneasa mea Irina si cu fiul meuIgnat am dat zapisul meu in mana lui Macarie, egumen de

www.dacoromanica.ro

108

Putna, precum de nime siliti nici asupriti, ci de a noastra bungvole am dat si am daruit a noastra tlreapta ocind si mosieanume a patra parte de sat de Petriceni, partea mosului nostrupopa Vasian, nepotul Marinei, jupaneasa lui Pentelei Be ltac,sfintei manastiri de Putna, ca sa-i fie dreapta danie, iar cinedin rudele mele, cele de aproape si cele mai departate, ar cutezasa o is sä nu o poata cumpara, cad am dat-o pentru sufle-tul nostru, iar cine ar rasturna aceasta danie sa fie blastamatde cei 318 sfinti parinti si pentru credinta am pus degetul.

3 August 7240.

Alte documente ref. la Petriceni:1. 1756, Dec. 20: Nistor Drobota cu sotia sa Sofica, cu

fiii for Zaharie, Petre, Iuon, Alexandru, Toma si Pentelei vand1/4 si 1/8 parte din tot satul Petriceni la apa Siretului, tin. Su-ceava, manastirii Putna. Cum man. poseda restul. satului cum-parat sau daruit ei dela altii, numai ea era in drept sa cumpere.Egumenul de Putna a fost Dosoftei, mai tarziu episcop de RA-(Muth Pretul 38 lei. Petricenii se hotaresc.cu mosia Camenca amanastirii Putna, apoi cu satele Tomesti si Farceni. Farceniise cheama astazi Prisacareni.

(Arhivele Stat-Cernauti, pachetul Putna).2. 1761, Oct. 1: Man. Putna pentru 1/2 Petriceni si 1/4 din

cealalta jumatate, unde se intalnesc amandoi Siretii, jos seafla mosia Camenca a Putnei, sus Farcenii a Volcincestilor, larasarit Hliboca a lui Turculet. Petricenii au fost daruiti man.Putna de Prodan vataf de umblatori de Cernauti, nepotul popeiVasian de Petriceni, si de Marina, sotia lui Pintilie Biltic, si deIrina, sotia lui Prodan, si de fiul ei Ignat dupa zapisul din 1732Aug. 3; iar 1/4 si 1/8 de Petriceni a primit manast. Putna delaNistor Drobota si sotia sa Sofiica; deci man. Putna poseda 1/2si 1/8 din Intreg satul. Sandul Volcinschi zice ca sunt partilesale. Vasilie Buhaiescul biv vel pah. si Lupul Hadambu vornicde poarta cerceteaza. Se impaca. Man. Putna sa stapaneascapartea de jos a satului, iar cea de sus Sandul Volcinschi.Aceste cloud parti se despart.

Satul Petricenii nu este identic cu satul Camenca, dupdcum am scris in volumul II, ci ele sunt sate vecine.

80.1732, Septemvrie.

Domnul tarii acorda bisericii Adormirea Maicii Domnului dinCernauti unele venituri din vama domneasca.

Io Costandin Nicolaiu Voevod bojiiu milostiiu gospodarzemli moldayscoi.

www.dacoromanica.ro

109

Adica domniea mea m'am milostivit dintru a noastra osa-bita mild si am miluit aceasta sfanta biserica" din Cernaut careeste facuta de fericitul raposatul intru pomenire parintele dom-nii meale lo Necolaiu Alixandru Voevod unde sä cinsteste si sapraznueaste hramul Adormirea preasfintei nascatoarii de Dum-nezeu si ca sa aiba a lua in toti anii pe hula cate 2 oca unt delemn si cate 30 dram tamae din vama domniasca avand aceastamild si mai de nainte cu cartea raposatului (parinte al) domnieimeale si altor domni si dela domniea mea 'Inca am dat si amintarit pentru a noastra vecinica pomenire pentru aceae si Du-(Voastra) vamesi cari vAzand carte domnii mele sa avet a daprecum scriem mai sus, intr'alt chip sa nu fie.

Let 7243 Sapt(emvrie).

Copie, Academia Romana, Manuscris nr. 237 fol. 493,pag. 447.

Dupd S. Deli: Calauza monumentelor religioase istoricedin eparhia Bucovinei, Cernauti 1937, tip. Mitrop. Silvestru pag.29-31 biserica aceasta se aflase langa fantana turceasca, iarla 1779 a fost demontata Si transportata la satul Serautii dejos. In locul ei s'a zidit, la 1783, alts biserica, la fel de lemn,care la 1876 a fost mutata in mahalaua Cernautilor zisa Cali-ceanca, unde se gaseste si astazi. Vezi si documentul din 1741.

81.1732, Octomvrie 4.

llotarnica satului Mihalcea, tinutul Certauti.

(Tradus in romaneste dupd o copie germana).

Pre innaltate DoamneSA fii Maria Ta sanatos.

Eu gios iscalitul fac stire Marii Tale, precum la poruncaKalil Tale am mers la Mihalcea, tinutul Cernautilor, si amhotarit si stalpit, la care am chemat pe megiesi si pe toti sta-panii din satele invecinate, si hotarul satului Mihalcea mergedin padure eked tinutul Sucevii, incepand dela varful dealuluiunde au lost cativa fagi insemnati cu bour, de aici la vale catrArasarit langa hotarul Cuciurnlui, apoi cu paraul Si merge in suspans la un fanat, de aici drept peste Horodis, apoi merge ho-tarul afara in mijlocul unui desis, de aici paraul Trestienetut

www.dacoromanica.ro

110

la vale, pang unde cade in paraul Pietrosul, apoi paraul Pie-trosul la vale pans unde se varsa in Corovia, de aici drept pesteparaul Coroviei prin mijlocul unui laz numit Onica, apoi dreptin sus catra rasarit langa hotarul Cuciurului la piscul intredoua." dealuri, unde pe vremuri au avut cearta pentru hotar lo-cuitorii din Mihalcea cu cei din Cuciur, iar invoindu-se ei, s'auridicat aici in mijloc intre aceste movile o piatra, dela aceastaplated drept la vale la helesteul lui Buhus, dela acesta iar dreptla deal catra rasarit la un drum mic care vine dela Lucovitaunde pe deal s'au pus piatra; de aici peste o vale mica numitaClipschi, apoi drept in sus la piatra veche gasita, de aici totalature cu hotarul Cuciurului la paraul lablonovetul pand lafantana numita isvorul alb, de aici langa parau dela fantand maideparte pand unde se varsa in paraul Iablonovetului si unde seintalneste hotarul Mihalcei cu hotarul targului Cernauti; iar deaici mai sus amintitul parau lablonovetul in sus alature cu ho-tarul targului Cernauti, apoi la capatul acestuia peste un parauunde se Oa plopi pans la podis, apoi peste stanca unde s'a puspiatra, de aici drept la vale la gura paraului Firaschi, de aid pa-raul in sus pand la cativa plopi unde stau cateva movile, apoiprin aceste movile pang deasupra poienii starostesti, de aicidrept la padure si prin padure la Tetin si langa hotarul targuluiCernauti pans la poiana Spasca.

Acesta este intreg hotarul satului Mihalcea jur imprejurdespre alte hotare.

Aceasta fac stire Marii Tale si sä fii Maria Ta sanatos.Let 4 Octomvrie 7241.A Marii Tale sluga credincioasaConstantin Si lion biv vel medelnicer si staroste de

Cernauti.Eu Dima pisar am scris la Cernauti.

Din Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium VI561, unde se gaseste copia germand.

Alta hotarnica a satului Mihalcea:1. 1752, Julie 4: Cu voia boierilor Motocesti se face ho-

tarul Mihalcii despre Cuciurul Mare, proprietatea man. Putna.Dela un drum in codru, nime sl nu alba voie a Cala lemne, sanu se facA pacoste si pizmuiri, cine va face pacoste va fi trimisla CernAuti latemnita. Semneaza: Idita Motocica, Hie Motoc,

www.dacoromanica.ro

111

loan Motoc, Gavril Motoc, Sandul Motoc, Murgulciha Si fiul eiAlexandru Murgulet. (Original, hartie, proprietatea noastra).

2. 1768, Apr. 9: Grigori Calimah VV. A venit Ruxanda,jupaneasa mazilului Alexandru Murgulet aratand o hotarnicaa Mihalcii din 15 Mai 1755, in care se jeluesc Alexandru Mur-gulet, fiul lui Toader Murgulet, mazil de Dorohoi, si the Motoccu f ratii sai Gavril si Sandul, mazili de Cernauti, si stapanindfrateste mosia, 1-au rugat pe C-tin Silion medel. staroste deCernauti sa le imparts in cloud mosia Mihalcii, jumatate Motoc-hestilor si jumatate lui Alexandru Murgulet. Silion le-a im-partit mosia, dar in mijloc n'a pus pietre, zicand numai in ho-tarnica ea acolo sunt pietre. Si boierii loan lamandi fost marejicnicer si Serban Flondor medelnicer au mers dupd semnelelui Silion ajungand la piatra puss in lablonovet, deasupra fan-tanii luminoase in hotar cu targul Cernauti care piatra des-parte partea de sus a Motochestilor de cea de jos a lui AlexandruMurgulet, de aici pe muchea dealului la un tufis zis Olencu,peste tufisul Cruhulei, paraul Valhovet, paraul Coroviei, carecurge prin salistea Mihalcei, dealul Cobila. Fanatele zise Volocaau ramas ale Motochestilor, ei dand lui Murgulet in schimb obticata de pamant zis podisul Cobilii! Poiana Spasca se tinede Hlinita. Semneaza: Lupul Bale vel log. Antioh Ruset II log.Domnul intareste.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium VI pag. 564).3. 1768, Julie 6: Gheorghie staroste, lonita Beldiman fost

mare capitan, Stefan Zota fost mare satrar. A venit Ionia Mur-gulet si se jelueste ca mosia sa Mihalcea se impresoard despreCuciur a manastirii Putna. Se reproduce hotarnica lui Siliondin 1732 Oct 4. Calugarii de Putna arata o hotarnica din 1675care zice la fel. S'a dovedit ca calugarii impresoard; s'au in-dreptat pietrile.

(Tot aici, Liber Granicialium VI pag. 569)..

82.1733.

Constantin Sbiera dä fetei sale Ileana Orli de mosie din Ma-ratei, tinutul Sucevii.

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

Eu Constantin Sbiera, fost mare satrar, am dat aceastascrisoare a mea copiilor mei, pe cari mi-a daruit Du-zeu sii-am facut din pkatele mele precum ajungand la adanci ba-tranete sa stie fie care ce mosii am primit dela parintii mei si

www.dacoromanica.ro

112

care dela socrul meu. Am lasat fiicei mele Ileana care a fostmaritata cu Ciudin comisul, a patra parte din partea de jos asatului Maratei, la apa Sucevii, care parte am cumparat-o delaMaria, nepoata lui Dumitrasco Murgulet, giupaneasa lui Humd,Si tot din acest mai sus amitit sat Manila a opta parte din maisus amintita parte de jos, care imi este dela mosul meu IrimieMurgulet.

Let 7241.Constantin Sbiera.

Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium VII pag.42 si Pachetul Maratei, unde se afla copia germand. Un scurtregest la N. lorga: Studii si doc. V pag. 411.

.83.Iasi, 1733 April 5.

Nicolae, ginerele leremicai Jora, se plunge ca calarasii cars sedpe mosia sa Malatinitii, tinutul Cernauti, refuza sa -i plateasca

(Wile obisnuite.

+ Noi Grigorie Ghica Voevod bojiiu milostiiu gospodarzemli moldayscoi, facem stire cu aceasta carte a Domniei meletuturor cui sa cade a sti ca vini innainte Domniei mele Nicolae,ginerele leremicdi Jora, ce au fostu capitan mare si ni sau jeluitpentru randul unui sat ce are dela socru sau leremica Joraanume Malintenitii la tinutul Cernautilor zicand ca mai innaintevreme au fost traind acolo BP (2003?) calarasi, dara tarani eramai multi dela carii mult sa agonisiia stapanul mosiei slujindusacu taranii cum easte obiceiul intracolo la hranite, iar din zi inzi inmultindusa calarasii sau facut satul tot de calarasi si taraninau ramas nime, ce Inca si capitanie sau asezat acolo in satcari capitanie era la Hliviste, acmu easte acolo in satul Malin-tenitii si stapanul mosiei sa pugubeste (!) mult din vinitul mosieica pun multe pricini calarasii si dijma nu vor sa dea de plin peobiceiu ce numai din pane, iar din fanat nor sä dea Si agiutoriula nemica nui dau ce Inca cunoaste stricaciune dela dansii Caavandu el o moara acolo, vitele calarasilor strica iazul si uneorlipsascu si lemne din paretii casii morii si tin si bauturi, meduri

www.dacoromanica.ro

113

si bere, de vandu cu oca de sa pagubeste si den orandu satului,carele rugandunisa ca sai dam voe sa lipsasca pe calarasi depemosie lui. Aceasta voe nam vrut sai dam ce intracesta chiplam asezat sas ea vinitul mosiei dela calarasi macar ca ei sintslujitori si sint de paza marginii, dar nice stapanul mosiei amsocotit ca nui cu cale sa fie pagubas de vinitul mosiei ce säaiba as lua dijma de pane pe obiceiu din pani din gradini dinogoara, din fanata, din stupi si din tralte cate sar lucra pe aceamosie sin toate veri sai faca o claca de arat si o claca deseacere si o claca de fan, si candu sar strica iazul sai de agiutorsi la ezit si bautura nici un feliu cu oca sa naiba voe a .vindeFara numai cu polobocul dupa cum urmeaza acest obiceiu sipintralte sate la acel tinut de pun stapanii satelor orandariusi numai orandariul are voe sa vanza bautura cu oca si de sarpute strange stapanul satului nescai tarani or oameni streinior nescai vecini din cei ce ar hi fost de loc sa fie numai deslujba lui, iar calarasii la munca cu dansii sa nui amestece,nici alts suparare sä nu le faca. Deci precum am socotit Dom-niea me si am asezat ase sa sä urmeza a sa lua vinitul acei

iar mai multa pricing sä nu fie intre calarasi cu stapanulmosii, capoi vor fi de certare, aceasta scriem.

U las, let 7241 April 5.

Original, hartie, dela d-1 Stefan Bachnicki din Malatinet.0 intaritura identica din 1733 lunie 26 eliberata de ConstantinNicolae VV, tot aici.

84..1733, August 5.

Constantin Mavrocordat VV. trimite pe logof. Neculai Costinla satul Malatinet, tin. Cernauti, sä cerceteze conflictul ivit cu

calarasii din acel sat pentru dijma.

Noi Costandin Nicolae VV. bojiiu milostiiu gospodarzemli moldayscoi.

Scriem domnia mea la boeariul nostru dumnealui NeculaiCostin biv vtori logof at, facem stire ca la domnia mea s'au fa-luit Nicolae, ginerile Irimicii biv vel capitan, pentru calarasi de

T. Balan: Documente bucovinene. 8

mosii,

-L

www.dacoromanica.ro

114

Ala Weida ce sed pe mosia lui zicand cum an tertu au avut ei80 stoguri de fan pe mosiea lui si au 70 stoguri si dijma n'auvrut sa-i de, pentru aceea iata ca-ti scriem sa ei seama si fiinddriapta mosiea lui pecat fan vor fi avut calarasii plinestidejma si sa aseazi sä nu fie pagubas sa nu mai vie cu jaloba,iar cini va ave a raspunde sa vie fata, aceasta scriem.

Let 7241, Av(gust) 5.

Original, hartie, dela dl. Stefan Bachnicki, stapanul deastazi al satului Malatinet.

Pentru calarasii dela hotarul tarii dam urm. document:1. 1741/42: Lui Gavril Neculce ye' capitan de Cotmani

pentru calarasii de Cotmani care sed pe mosiile episcopiei Ra-dautilor, sa le deie pace de calarasie, sa ramana a da bir cuCara si sa lucreze episcopiei pe obiceiu, iar capitanul de Cot-mani sa-si caute alti calarasi la Chisalau, Malatinti sau Ca-rapciu. (Iorga N.: Studii si Docum. VI 343 nrl. 965, reprodusin Dan D.: Cronica episcopiei Radauti pag. 189-190).

58.Iasi, 1733 Septemvrie 25.

Pelinoaia murind a lasat man. Ilisesti mosiile ei. Catrina, ne-poata Pelinoaiei, cerand odoarele Pelinoaiei, calugarii de Ili -

sesti primesc carte de blastam precum n'au mostenit deckmosii.

Noi Constandin VV., bojiiu milostiiu gospodar zemli mol-dayscoi.

Facem stire cu aceasta carte a domnii meale precum sauparatu de fata inainte domnii meale si totu sfatul nostru ruga-toriul nostru Varlaam egumenul de Ilisesti si alti calugari deacolo impreund cu Catrina, nepoata Pelinoaie, jaluind calu-garii precum tragu mare suparare despre Catrina, nepoataPelinoaie, zicand ca fiindu ace Pelinoae, matusa Catrinei, ca-lugarita la ma'nastire la Ilisesti si fiindu si titord la mandstiresi murind Pelinoae la manastire au grijit-o calugarii si iau pla-ta si datoriile pe unde au fostu datoare tot cu bucatele ei ceauavutu si ace Pelinoae, zisara calugarii, ca sau dat manastiriicu bucate si cu mosii a ei ceau avut de la parintii ei. Iar Ca-trina, nepoata Pelinoae, zicandu cau avut si ea odoard si za-

sa-i

www.dacoromanica.ro

115

pise de mosii de la parintii ei la matusi sa Pelinoae Si murindumatusi sa pe manule calugarilor ar fi ramas si a ei zapise demosii si odoard totu la calugari. lar calugarii zicandu ca nauramas de a ei nici odoara si zapise si sa acolisesti de dansii custranbatate care standu fata la giudecata inainte a cinstitu sicredincios boeariul nostru du-lui Costantm Costachi vel lo-gofat fiind toti boerii cei mari fata si luindu-le sama cu ama-nuntul si cu bung dreptate neputandu-sa crede nicii unii intra-cesta chipu li am curmatu giudecata sa preimasca calugariicarte de blastam precum li au ramas dela Pelinoae numai za-pisele de mosiile ei si alta ceau avutu ea si au datu manastirii.lard de la nepoata sa Catrina nau vazutu nici nau datu niciliau ramas nici odoard nici zapis de mosie si sa acoliseste Ca-trina cu napaste de dansii si intracesta chipu au priimitu ca-

si carte de blastam de la sfintie sa parintele mitropo-litul si sau socotitu cu dreptate de acmu inainte sa aiba pacecalugarii despre Catrina sä nu sä mai acolisasca cu stranba-tate de dansii nici Catrina nici alte rude a ei pentru tamilsitelePelinoae sau pentru altul ca sau dat ramas cu giudecata driaptadin toata lege tarai si aceasta para sa nu sa mai parasca niciodanaoara in veci peste carte domnii meale.

U las, let 7242 Septemvrie 25.

(Indescifrabil) logofat.

Original, Pecete rosie, mare, Arh. Statului Cernauti, Pa-chetul Ilisesti.

Irina Pelinoaia a daruit man. Ilisesti mosiile ei in anul1709; vezi August Nibio: Das Kloster Ilisesti pag. 5 si doc. lapag. 21-23. Vezi si docum. nostru din 1737 Mai 14.

86.1733, Octomvrie 3.

Calugarul Varlaam Ursachi vinde manistiril Solca trei partidin satul Melesauti, tinutul Sucevii, pentru suma de 217 lei.Banii acestia se vor Intrebuinta pentru terminarea manastirii

Waal.

(Tradus in romaneste dupd o copie germana).

Eu Varlaam Ursachi calugar fac stire cu acest adevaratzapisul mieu la maim sf. sale parintelui Daniil, proepiscop de

lugarii

www.dacoromanica.ro

116

Roman, si la mana sf. sale parintelui lorest egumen si a totsoborului sf. manastiri Solca, unde este hramul sf. apostoliPetru si Pavel, precum am vandut sf. sale parintelui egumen alsf. manastiri trei parti de sat de Melesiiuti, tinutul Sucevii, pecare eu si sf. biserica de Itcani le-am primit danie dela rudamca anume Maria Hama, si i_cavand cu ce sfarsi zidirea ma-nastirii am vandut aceasta parte de sat de Melesauti pentru217 lei bani gata si platind sfintiele for toti banii in manilenoastre le-am dat acest zapis intarit cu pecetea noastra, ca safie sf. manastiri dreapta ocind in veci si sa-si scoata sfintia sasi ispisoc domnesc si pentru mai mare credinta am iscalit.

7242, Octomvrie 3.Varlaam Ursachi.

Din Wickenhauser: Solka pag. 109 nrl. LVII, unde estepublicata copia germand.

Alte documente:1. 1732 Octomvrie 22: Maria, fiica lui Simeon Calcan-

traur, jupaneasa lui Gheorghe Huma capitan, simtind apro-pierea mortii, darueste man. Itcani parti din satul Melesauti,la gura Horaitului. Vor dispune dupd moartea ei sotul ei si ca-lugarul Varlaam Ursachi.

(Wickenhauser: Solka pag. 108-109 nrl. LV).2. 1733 Martie 9, Iasi: Grigori Ghica VV. pentru Var-

laam Ursachi calugar dela man. Itcani, ca sa fie volnic a sta-pani toate partile din satul Melesauti, tinutul Sucevii, ramasedela Maria, jupaneasa lui Gheorghe Huma, si fiica lui Calcan-traur, care lasase aceste parti manastirii Itcani. (Wickenhau-ser: Solca pag. 107 nrl. LIV).

3. 1742, Ian. 16: Au venit la judecata Costandachi, fiullui Constandin fost armas mare, cu calugarii dela Solca si cuermonahul Varlaam Ursachi, zicand Costandachi ca in a treiadomnie a lui Mihai Voda (1715-1726) uh var primar al lui Ni-colai fost camdras dinlontru a cumparat 1/2 Melesauti pe apaSucevii in gura Horaitului, tin. Sucevii, partea de sus, delaMaria capitanita lui Gheorghe Huma, fata lui Simeon Calcan-traur, pt. 100 lei bani si un cal. Murind Nicolai sifratii sai mosiaa stat un timp necautata. Costandachi a gasit satul in stapa-nirea man. Solca. Calugarii au aratat diata Mariei Humoaiecare calugarindu-se la Itcani a daruit acestei manastiri acel sat,si un zapis at lui Varlaam Ursachi cum ca a vandut Solcii acestsat. Varlaam Ursachi a zis ca a vandut mosia fiindca a grijit-ope Maria Humoaia la moartea ei, tiara a spus numai din gura,n'a adus dovezi. Jumatate de Melesauti a fost adjudecata lui

www.dacoromanica.ro

117

Costandache, iar calugarii de Solca sa aiba a-1 apuca pe Var-laam Ursachi, fiindca a vandut Vara cale mosia.

(Copie, Academia Romana, Manuscrisul 237, fol. 214,pag. 180).

4. 1742 Martie 3: Const. Cantacuzino fost mare armascomunica, ca Costandachi, fiul rap. Costandin fost mare ar-mas, avuse conflict cu Ursachi si egumenul de Solca pt. juma-tatea de sus de Meleseuti zicand calugarul Ursachi, ca Ni-colai, varul lui Costandachi, cumparase aceasta mosie delaMaria, sotia lui Gheorghe timid cap. si fiica lui Simion Cal-cantraur, dand in schimb cativa stupi; dar Gheorghe, fratelelui Nicolai a luat acesti stupi, dup6. care Maria a facut danielui Ursachi, care o vandu man. de Solca. Dar Toader Badilitachemat ca martor nu stie nemic de acei stupi. Alti martori zicca Nicolai cumparase mosia pt. 100 lei si un cal dela Mariafluma. Se hotareste, ca Costandachi sa stapaneasca jumatateade sus de Meleseuti, caci Nicolai cumparase mosia inainte dedanie, iar Maria darui lui Ursachi mosia crezand ca nu mai enimeni din neamul lui Nicolai. Egumenul de Solka sä ceard luiUrsachi banii ce i-a dat pt. jumatatea de sus de Meleseuti. (Wi-ckenhauser: Solka pag. 112-113 nrl. LXVII).

5. 1744 Ian. 11: loan Nicolai Mavrocordat VV. scrie is-pravnicilor de tinute. Egumenul de Solca s'a jeluit impotrivaunui calugar zis Ursachi zicand ca a vandut mandstirii Solka omosie pt. suma de 30 lei si un cal. Constatandu-se ca aceamosie fusese a altuia, mandstirea a pierdut-o avand si chel-tuieli. Cdlug. Ursachi disparand, se lanseaza un apel isprav-nicilor sä-1 caute pe Ursachi si sa cerceteze. (Ibidem pag. 117nrl. LXXI).

6. 1746,Mai 17: Costandachi, fiul lui Constantin fost marearmas, varul lui Nicolai camaras, vinde lui Vasile Padure, fiullui Gavril Padure din targul Sucevii, mosia sa, anume juma-tate de sat Meleseuti, tin. Sucevii, la gura floraitului, partea desus, pt. 110 lei noi. Aceasta parte i-a venit dela camarasul Ni-colai, care o cumparase dela Maria Huma, fiica lui Simion Cal-cantraur. Vasile Padure vinde aceasta parte de mosie lui LupulBals fost mare med. tot pt. suma de lei 110. (Ibidem pag. 118-120 nrl. LXXVII).

7. 1747, Ian. 31: Egumenul de Solca se jelueste impotrivalui Lupul Bals med. fiindca a cumparat jumatate de Meleseutidela Costandachi, fiul lui Constantin armas. Se cerceteaza sise constata ca numai calugarii aveau dreptul sa cumpere a-ceasta parte fiind razesi, iar Bale nefiind ruda cu Costandachi,nici razes. Mandstirea sa restituie banii cheltuiti. Bale nu damosia, pang nu se clarifica situatia. Totusi are de gaud sa deamosia man. Sf. Ilie care poseda cealalta jumatate de Melesauti.(Ibidem pag. 120 nrl. LXXVIII).

.

www.dacoromanica.ro

118

8. 1760, Ian. 9: Venedict egum. de Solca si Lupul Ba 1$fost mare vornic, se cearta pt. 1/2 Meleseuti, care se tine demosiile manastirii. Man. e gata sa restitue banii cheltuiti deBale si sa is acea mosie. Trecand insa 14 ani dela cumpararese hotareste ca mosia sa ramana a lui Lupul Bals. (Ibidempag. 127, nrl. CI).

9. 1760 Ian. 20: Lupul Bals fost mare vornic, nefiind ra-zes in mosie, nici ruda cu vanzatorii, si vazand ca man. Solcae razes in mosie admite ca Venedict eg. de Solca sa-i resti-tuie suma de lei 110, iar el cedeaza man. jumatate de Mele-sauti, cumparata dela Vasile Padure. (Ibidem pag. 129-130,nrl. CIV).

Se intareste man. Solca la 1761 lulie 3 (Ibidem pag. 133nrl. CXVII).

Reproducem hotarnica satului Meleseuti din anul 1709Aug. 29.

S'au chemat calugarii si vecinii de Solca si vecinii de To-deresti si s'a stabilt hotarul M. despre satele Crainicesti, Ba-deut, Hrincesti, Iacobesti si Romanesti. Despre Crainicesti ho-tarul incepe dela lantana rece la apa Sucevii, la Badeut, la ho-tarul Nilipcei, paraul Nilipca la Hrincesti, la lacobesti, in suspana la buza dealului despre Romanesti, peste Horait, la fan-tana Chirescului pana la lantana rece unde s'a inceput. (Arh.Stat. Cernauti, pachetul Solca si Liber Fundationum V 222-227).

Astazi exista pe acest hotar satele Meleseuti de sus siMeleseuti de jos.

87.1733, Octornvrie 24.

lonita camaras si Dann Giurgiuvan se cearta cu Mihai Miculpentru Ora de mosie din Putila. La judecata se face dreptate

celor doi reclamanti.

(Tradus in romaneste dupd o copie germana).

Noi Constantin Nicolae VV. din mila lui D-zeu DomnTarii Moldovii.

Adecd au venit inaintea noastra si inaintea boierilor nostrisluga noastra lonita camaras, ginerele lui Ion Neniul spatar,si Danild, ginerele lui Gligorie Motoc calugarul, si au avut ju-decata cu Mihai (Micul), ginerele lui Preda stolnicul, zicandlonita impreund cu Danila, precum au dupd jupanesele for unele

www.dacoromanica.ro

119

parti de mosie care vin alese, anume a patra parte de sat dePuti la la Ceremus, tinutul Cernauti, si din alta a patra parte deaici jumatate, care parti de mosie le stapaneste singur Mihai sinu le da parte. De aceea i-am trimis la cinstitul si credinciosiinostril boieri la du-lui Constantin Costachi mare logof at si ladu-lui lordachi Cantacuzino mare vornic, ca sa cerceteze sisa"-i linisteasca dupd dreptate si cercetand du-lor au gasit, cäau dreptate lonita si Danila, precum au parti din acele mosiiimpreuna cu Mihai si cunoscand si Mihai dreptatea n'a mairaspuus nemic, ci s au impartit inaintea boierilor mai sus scrisisi a venit lui lonita si lui Dann acea a patra parte de Putilacu un vecin, iar lui Mihai jumatate din a patra parte tot dinacel sat Putila si au dat zapis unul altuia, precum sa" stapa-neasca fiecare partea sa, de aceea domnia noastra, vazand afor bung invoiala si impartala am dat si dela not slugii noastrelui lonita camaras, ginerele lui luon Neniul spatar, si lui Da-nn', ginerele lui Motoc, acea mai sus scrisa a patra parte dePutila cu vecini si le-am intarit, ca sa le fie dreapta ocina simosie cu toate veniturile nesmintit in veci, si sa" nu se mai ju-dece impotriva acestei scrisori a domniei mele.

24 Octomvrie 7242.

Constantin Costachi mare logof at.

Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium VII pag.472-473, unde se gaseste copia germana.

Danila este Dann' Giurgiuvan. Gligorie Motoc este scrisla 1730 Mai 20 Gheorghe Motoc. Se vede ca Gligorie este nu-mele de calugarie al lui Gheorghe M.

Despre Putila vezi doc. din 1741 Martie 18.La 1758 Julie 21 se jelueste Serban Flondor medelnic. ca

are niste vecini la Putila, dar s'au sculat un Gafencu si un Giur-giuvan facandu-i inpresurare, luandu-i si niste lazuri. Domnulscrie lui Enacachi biv vel hatman starostele de Cernauti sa.' o-randuiasca doi mazili sä mearga la Putila si sä is sama.

(A. Vitencu: Vechi documente moldovenesti, Cernauti1925 pag. 24 nrl. XXIX).

Despre conflictul cu Mihai Micul vezi doe. 1741 Martie 18.

www.dacoromanica.ro

120

88.Iasi, 1734 lunie 6.

Constantin Mavrocordat VV. trimite cativa boieri la mosiaCuleut, tinutul Cernauti, care, dupa jaloba lui Ursachi Isar, este

impresurata de mosiile Rapujinita si Vasileu.

Noi Constantin Nicolai voevod bojiiu milostiiu gospodarzemli moldayscoi.

Scriem Domnie me la credincios boeru nostru Du-lui Ni-culai Constantin biv vtorie logofat, starostelui de Cernauti, sila Manoli biv vel capitan si la Grigoras Pot log capitan.

Facem tire daca yeti vide carte Domnie mele sa va scu-lat si sä mergeti la o mosie anume Cu /jut acolo pe Nistru ofCerncluti pentru care mosie jiluind Domnie Me le Ursachi Isarzicand precum ace mosie le easte for de basting dela mosul forNiculai Murgule( pe care mosie zisa ca au si deresa (de) launchiu sau Lupasco Murgule( ce easte rohmestru in tara li-sasca si acmu zisa cal inpresura ace mosie Talpil comisul dinsus despre Rcipujnita, ears din gios despre Vasileu ears impre-surd Hurmuzachi paste semnile si ar ave mare strambatate siear fi inpresuratu mosie, de care lucru sa cautati mergand acolola ace mosie sä strangeti oamen(i) bun(i) migiesi si razesi depin pregiur si sa luati sama foarte cu bund dreptate pe diresace vor arata despre imbi partile si pre care or marturisa ominiibuni cu sufletul for ca stiu de randul hotaralor, sal hotarati acemosie despre alte hotara de prin pregiur ca sa nu sa i sa in-presuri mosie nici de o parte, ce precum it afla cu dreptate sitstalpi cu pietri din semni in semni sä facit si o marturie incre-dintata din semni in semni ca sa li sa faca si intaritura delaDomnie me; asijdere jilui zicand cum ca easte un pod lisescdin Horodenca de umbra pe ace mosie malul dincoace si nu vorsa-i de parte lui din vinitul podului pe obiceiu pentru malul dincoace precum zisara ca dau si pela alte poduri pre la alte va-duri, deci si pentru aceasta sa luat sama cu dreptate si sa vaagiungiti si cu dregatorii din ceea parte si sä mijlociti sai scoa-teti vinitul podului precum ar fi obiceiul si pela alte vaduri, sisai asizat cum aflat mai drept ca sa nu fii pagubas. lard de a fi

www.dacoromanica.ro

121

alts povesti Si nit pute asiza acolo sä le dat zi si cu o marturiesa vie de fats.

U las, let 7242 Iuni 6.vel logofat (lipseste).Copie, Arh. Stat. Cernauti, Liber Relationum III 516.

89.Iasi, 1734, Septemvrie 28.

Toader Braila se cearta cu cumnatul sau Stefan Strasca pen-tru Calinestii pe Ceremus, iar cu varul sau Nalivaico pentruStrointii, tinutul Cernauti, Domnul trimite boieri sa cerceteze.

Noi Costandin Nicolat VV. bojiiu milostiiu gospodarzemli moldayscoi.

Scriem domnia mea la boierii nostri du-lui . . . . (lipseste)i Manole biv vel capitan, vä facem stire ca domnii meale s'aujaluit Toader Braha pe cumnatul sau Stefan Strasca armas,zacand Toader Bra ha ca dupa cea s'au casatorit el i-au datsoacra sa trii vecini si sa tie si in mosiea Calinestii frateste,fiind fameea lui Toader din toti fratii mai mica, din care ve-cinii zis(e) Toader ca pe unul 1-au fostu dus si la casa lui de1-au stapanit, iar acum dupa moarte soacra sa s'au sculat cum-natu sau Strasca si au luat vecinii si din mosiea Inca 1-au lipsitfar nici o dreptate, pentru aceasta lard ca va scriem viind acolosa chemati fats pe Stefan Strasca si sä le luati sama cu ce pri-cing i-au luat vecinii si 1-au lipsit si din mosiea si de este pre-cum jalueste Toader sa stati intru dansii si impartiti fra-teste atata din vecini cat si din mosiea si carue cat i s'a vini siunde s'a cade sa stapaniasca, sa le dati marturie ca sa-s(i) sta-paniasca, ce viti aleage parte Si cum viti gasi cu cale, asetocmiti si asezati ca sä nu sa mai lungiasca giudecata lor,iar de s'or mai trage la divan sä le dati zi sä vie fata, aceastascriem.

Asijdere s'au mai jeluit Toader Brand si f rate sau Cos-tantin pe varul for Nalivaico zicand ca au giudecata cu dansulpentru mosiea Strointii of Cernauti, care mosie zisara c'aufostu driapta a parintilor for cumparatura mosului for dela

Diacon in 300 lei si incapand zapisul cel de cumpa-

-1-

sa-i

sa-isa-i

Ililimon

www.dacoromanica.ro

122

ratura mosului lor la mana lui Nalivaico l'au tinut tainuit, dincare nu putina galceava Si giudecata au avut si cheltuiala SiNalivaico au tinut zapisul ascuns pang acum ce-au dat ei pistezapis si 1-au luat la mana lor, deci sa-i chemati fats Si sa luatisama cum easte pricina si cum viii gasi cu cale sa-i giudecatisi sa-i asezati, insa de nu iti pute aseza acolo sa le dati zi savie la divan si sa faceti si marturie la a cui mana s'a vini, a-ceasta scriem.

Let 7243 Sept. 28.vel vornic.

Copie, Arhivele Statului Cernauti, pachetul Calinestii peCeremus.

Alt document despre satul Calinestii pe Ceremus:1. 1759 Dec. 2: Stefan Roset vel log., Iordachi Bale vel

vornic, Mihalachi Sturza vel vornic comunica, ca se cearta Io-nita Strasca vel cap. cu Andronachi Vlad si Ilie Strasca pentrumosiile Calinesti si Pedecauti tin. Cernauti. Ionia Strasca aratao carte de judecata a lui Iordachi Cantacuzino mare log. din1750 Aug. 3 in care scrie ca Vasilie Strasca, socrul lui Stefancap., parintele lui Ionita Strasca, a dat ginerelui sau drept zes-tre a 1/4 parte Calinesti, tin. Cernauti; o jaloba a lui Stefan cap.ca Zosinestii i-au ocupat partea lui de Calinesti, un zapis deschimb din 1717 Ian. 2 iscalit de Hancul staroste, Du-trasco,Calmutchi cap. si Toader Cociala cap., dupd care Stefan ar-masul si Mihalachi, fiul Mariei Strasculesii, cu Stefan cap. auschimbat 1/4 Pedecauti pt. 1/4 Calinesti; o carte de judecata din1725 Oct. 20, dupd care s'au adjudecat lui Gheorghie Parvul51/2 jirebii din aceasta 1/4 parte Calinesti pt. suma de 30 lei datalui Stefan Strasca. Celelalte parti de mosie au ramas in seamalui Stefan Strasca armasul. Deci Stefan armasul si fratele sauMihalachi au rasturnat schimbul. Ionita Str. neavand parti niciin Pedecauti, nici in Calinesti a dat in judecata pe GheorgheParvul, care la judecata a fost silit sa primeasca suma de lei30 data lui Stefan Strasca armasul, unchiul lui Ionita Str.; ast-fel s'au dat in seama lui Ionia Str. 1/4 Calinesti; o carte de ju-decata din 1748 Iunie 23 a lui Iordachi Cantacuzino log., dupdcare Ionita Str. a primit 1/4 Calinesti, iar Andronachi Vlad siIlie Strasca 1/4 Pedecauti; o carte de judecata a lui SandulSturza log. din 1742 Julie 15 in care scrie ca Stefan armasul siMihalachi Strasca au dat la impartala lui Ionita Str. cap., fiullui Stefan Str. capitan, 1/4 Pedecauti cumparata dela Anita,sotia lui Gavrila Dobrenschi pt. o datorie a parintilor lor. Pt;aceea s'a hotarit sä se dea lui Ionia Str. 1/4 Pedecauti cu ve-cini, iar lui Ilie Str. si rudelor sale 1/s Pedecauti si 1/8 T.:utri;

www.dacoromanica.ro

123

un zapis din 1700 Mai 12, dupd care Gavrila Dobrenschi a van-dut lui Stefan cap., parintele lui Ionia Strasca, pt. suma de100 lei 1/4 parte de Pedecauti. Ionia Strasca poseda jumatatede Pedecauti. Deci se hotareste, ca lonita Strasca sa stand-neasca 1/2 Pedecauti si 1/4 Calinesti.

(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Pedecauti).Satul Strointii mentionat in acest document este identic

cu satul Buda din Moldova, vezi doc. din 1664 Martie 9 si 1665Iunie 20.

Despre Calinestii pe Ceremus vezi doc. 1670 Mai 13.

90.Iasi, 1735, Ianuarie 23.

Constantin N. Mavrocordat VV. trimite pe bolerii Ion Dais $iSerban Cantacuzino sA sting conflictul ivit intre manastireaHomorul si Stefan Gherghel pentru 1/2 BAise$ti, tin. Sucevii,si oamenii din Cande$ti pentru o bucata de loc din Dersca, tin.Sucevii, $1 oamenii din satul Horodnic pentru o iapa furata.

+ Noi Costandin Nicolai VV. bojiiu milostiiu gospodarzemli moldayscoi.

Scriem domniia mea la credinciosi boearii nostri dum-nealor Ion Bale biv vel vor(nic) i Serban Cantacuzino biv velmed(elnicer), facem st(i) re dumilor voastre ca domnii meales'au jeluit rugatoriul nostru Tofan egumenul si cu tot saboruldela sfanta m(a)n(a)stire Homorul pentru giumatate de satde Baeaseasti ce easte la tinutul Sucevii cu sealiste in parteden gios zicand cum acea giumatate de sat easte driapta asfintii m(a)n(a)stiri, precum pre largu arata dresele m(a)-n(a)stirii si sint la mijloc H (50) de ani de cand o stapanescucu buna pace, iar acum la vreame aceasta sa scoal(a) StefanGherghel fiind si el mosinas in giumatate de sat in pafte de sussi infra in seliste m(a)n(a)stirii cu mare inpresurare, pentrucare strambatate sa luat(i) dumnevoastra sama si pe cumvit(i) afla ca caste dreptu sa giudecat(i), insa m(a)n(a)stireistrambatate sa nu i sä faca si sa dat(i) si marturie.

Asijdere sa mai jalui egumenul pentru alts mosiea anumeDersca la tinutul Sucevii, care i sa hotareasti cu satul Can-deasti a dom(niei) sale lui Mihai Voda si s'au facut m(a)n(a)s-tirii mare strambatate pentru o bucata de loc ce sa chiama

www.dacoromanica.ro

124

Covalca decatra oamenii di Candesti, oprind acea bucata deloc ardtand ca s'ar hi facut o moarte de om pe acea bucatade loc si au platit-o ei, de care calugarii dau sama cum ei nustiu nemica de acea moarte de om, nici au dat acei oameni ne-mica si acea bucata de loc easte driapta a m(a)n(a)stirii dehotarul Derscai avand si marturiea hotarnica, deci dara si pen-tru mosiea aceasta dupd dresele si hotarnica m(a)n(a)stirii saluat(i) dumnea voastra sama cu bund dreptate si precum vit(i)adeveri facet(i) o marturie ca sä avem $t(i)re.

Asijdere sa mai jalui pe oamenii de Horodnec zicand capentru dansii s'au prapadit o iapa a m(a)n(a)stirii cu carii a-vand giudecata Inainte dumitale medelnicer Sarbani zise cai-ai dat platneci si ai fostu si plinit m(a)n(a)stirii de la dansiicu o iapa, iar Horodnicenii piste giudecata au furat iapa dincampu platita de (sters) si m(a)n(a)stire easte tot pagubase,deci si pentru aceasta di iznoava luand sama de-t(i) afla c'aufacut o obraznicere ca aceasta, iarasi plinit(i) iapa,ca sanu ramaea pagubas, nici sa mai vie cu jaloba. Aceasta scriem.

U las, let 7243 Ghen. 23.

vel logofat.

Original, hartie, arhiva mitropoliei Cernauti, fasc. 45, lit.L, pecete rosie mare stearsa. Traducerea germand publicata laWickenhauser: Nomor pag. 124-125 nrl. XXVIII.

91.Iasi, 1735, Octomvrie 5.

Constantin Mavrocordat VV. intAreste lui Grigoras Stroesculpartile lui de mosie din Broscauti $i Stanesti, tinutul Cernauti.

+ Io Costandin Neculai VV. bojiiu milostiiu gospodarzemli moldayscoi.

Dat-am carte d(o)mnii mel(e) boearinului nostru lui Gri-goras Stroescul biv comis si pe cine ari trimite cu carte d(o)m-nii mel(e) sa fie tare si poternicu a lua di a zace dipe ale saledrepte ocini si mosii din satu din Boroscauti di la tinutul Cer-nautilor di pe parte sa ce arata zapis de cumparatura ce aucumparat mosul sat' Lupul Stroescul biv vornic di la Nastasie,fata lui Grozav si a Mintii, a unii fete a lui Matees, si din 2poeane anume Cabenul si Spicinul tot di acolo din Boroscauti.

sa-i

www.dacoromanica.ro

125

Asijdere sa alba a lua di a zace din satu din Stanesti tijof Cernauti ce arata carte g(ospo)d di la rapoosatul IstratieDabija Voda scriind c'au cumparat mosul sau Stroescul vor-(nic) toata parte lui Pi lat dintr'acel .satu din Stanesti, pentruaceea aiba a-si lua di a zace di pe acel(e) parti di mosie cUm-paraturi din tarini, din faneta, din prisaci cu stupi si din gra-dini cu legume si din tot locul cu tot vinitul mosiei dupd obi-ceiu, iar cine ari ave a raspunde si i-ar pare cu strambul sa viesa ste fat(a) cu dresele ce ar ave, si nime sä nu ste inpotrivapeste carte g(ospo)d.

U las, let 7244 Oc(tomvrie) 5.Vel logof

Original, hartie, pecete rosie apasata, dela dl. conte Gheor-ghe Vasilco, Cernauti.

Alte documente privitoare la Broscauti si Stanesti, tinu-tul Cernauti:

1. 1744 lunie 1: luon gramatic comunica ca socrul sauIuon Neniu spatar vanduse lui Sandul Volcinschi mosia Bros-cauti. Sandul ramase dator cu 30 lei noi. luon gramatic pri-mind banii, mosia Broscauti intra in stapanirea lui Toader,Gheorghi si Gavril Volcinschi. (Arh. Stat. Cernauti, pachetulBroscauti).

2. 1749 Mai 28: Simion Mintici cu femeia sa Gafita, fatalui Alecsandru Onciul de Vilauce, vand preotului Danila din Ca-linesti a i/2 parte de Stanesti, tin. Cernauti, pe paraul Brus-nitii, din stalpul lui Dram, ce o are zestre dela socrul sau Al.Onciul. (A noastra: Familia Onciul pag. 79 nrl. 70).

3. 1766 Sept. 1: Stefan fost vornic de poarta hotareste1/2 sat Broscauti, tin. Cernauti, a lui C-tin Volcinschi. Incer-cand a hotari, razesii s'au impotrivit zicand ca intreg satul fu-sese al stramosului for aga Robceanul si vanzand NastasiaRobcenita jumatate de sat, a stabilit drept hotar ale celor cloudjumatati un drum pelanga paraul Hlinita, dar hotarnica n'auaratat. Totusi C-tin Volcinschi s'a dat multumit cu acest hotar.Se mentioneaza padurea Cruhleac, poiana Sasasa. Jumatatea deVest este a lui C-tin Volcinschi, restul al razesilor Savesti.(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Broscauti si Liber GranicialiumIX 122-125).

4. 1771 Febr. 6: Maria, nascuta Goian, vaduva lui C-tinVolcinschi, comunica ca Schitul Broscauti a fost inzestrat la1752 Aug. 10 de C-tin Volcinschi si fratii sai Gavril capitan si

sa

www.dacoromanica.ro

126

Gheorghe cu un deal langa Schit. Langa Schit se afla o fan-tana. Schitul a fost sfintit de Dosoftei episcopul de Radauti.

(Tot aici, pachetul Broscauti).5. 1782, Febr. 16: Nazarie egumenul schitului Broscauti

declara, ca schitul fusese intemeiat de C-tin Volcinschi. Acestadaruise calugarului Ilarion un loc de pamant, pe care acestazidi schitul. (Arh. Stat. Cernauti, pachetul Broscauti).

Vezi si I. Onciul: Fondul religionar pag. 61 si Erast Hos-tiuc: Schituri si sihastrii din Bucovina de alta data" in Bi-serica ortodoxa romand", Anul LIII 1935, Bucuresti nrl. 7-8pag. 340-346, iar documentele schitului Broscauti la ErastHostiuc: Schiturile si sihastriile Bucovinei de alta data, Cer-nauti, 1936, tip. Mitrop. Silvestru pag. 135-137.

92.1736, Ianuarie 12.

Grigorie Ghica VV. intare$te manastirii Putna satele Ostrita,Cozminul, tinutul Cernauti, Ropce si Crasna, tinutul Sucevil

si satul la podul Siretului.

+ Noi Grigorie Ghica VV. bojiiu milostiiu gospodar zemlimoldayscoi.

Dat-am carte domnii mele rugatoriului nostru lui Ma-carie egumenul $i cu tot saborul de la sf(a)nta m(a)n(a)stirePutna, sa fie volnici cu carte domnii mele a opri si a stapanisatul Ostrita si satul Cozminul si satul Ropce, care mosii aujaluit domnii mele egumenul ca sintu drepte a manastirii, pre-cum le adeveriaza dresele, dara de Ostrita sa tine du(lui vor-(nic) Ion si de Cozmin sa tine Baeanschie Dumitrasco si deRopcea Soroceanul, asijdere si de alta mosiea a mandstirei deCrasna sa apuca Gafenco fard nici o dreptate si la judecatanu vor sa veea sa ste fat(a), De toate acesti mosii saaiba voe a le opri si a be dejmui din toate pre obiceiu,asijdere sa alba a lua de zeace si dela oamenii cariizise Ca sad pe mosiea m(a)n(a)stirei la pod la Siret si nu vorsa de dejma nici dintr'unele, sa alba a be lua din toate pre obi-ceiu si nime sa nu ste inpotriva cartii domnii mele, lard carivor ave mai mult a raspunde sä vee(!) la divan.

Let 7244 Ghen(ar) 12.

Original, hartie, pecete mica rosie, arhiva mitropoliei Cer-nauti, fasc. 2, lit. C.

www.dacoromanica.ro

127

Vornicul Ion este Ion Neculce, stapanul satului Boian. Sa-tul la podul Siretului se cheama Greci.

Despre Ropce:1736 !Lille 27: Grigorie Ghica da lui Macarie egum. man.

Putna dreptul sal stapaneasca vecinii dela Ropce cu toata pos-lusania obicinuita, sa asculte de egumen la toate. (Original,hartie, arhiva man. Putna nrl. 28).

Despre Cozmin:1734 Ian. 12: Constantin Niculai Mavrocordat VV. scrie

lui Niculai Costin staroste de Cernauti si Manoli biv vel ca-pitan, precum s'a jeluit Macarie eg. de Putna ca mosia Coz-meni este impresurata de Dumitrasco Baenschi vornicul deCampulungul rusesc. Ii ordona sa cerceteze.

G. Popovici: Opt documente romane, in Candela" 1886,pag. 563, nrl. V. Cernauti).

93.1736, lulie 7.

Grigori Ghica VV. intareste fratilor Sandul si Istratie Tautulo parte din mosia Zamostie, tinutul Cernauti, care fusese sta-

panita de Toader Tinta.

(Tradus in romaneste dupd o copie germana).

Noi Grigori Ghica VV. din mila lui D-zeu Domn TariiMoldovii.

Am dat scrisoarea domniei mele lui Sandul si fratelui sauIstratie, fiii lui Vasilie TOutul, ca sa fie puternic a opri si a sta.-

o parte de mosie din satul Zamostie, tinutul Cernauti, zisa.peste Berejnita, care parte de mosie vine dela Toader Tautul,mosul lui Sandul si lui Istratie, si a fost stapanita in viata luide Toader Tinta care a fost var cu Sandul si cu Istratie, insafiind sterp a venit aceasta parte la rudele sale, ca sa is de azecea din roadele campului, fanate, stupi si gradini de legumesi din toate veniturile dupa obiceiu, iar cine ar avea ceva im-potriva sä vie la divan cu dresele ce are. Aceasta poruncim.

7 lulie 7244.Asijdere sä opreasca padurea dela mormantul lui Marco

pans in Peresunca si pana in Obcina, unde se afla semnele dehotar dela Vilauce, iar cine ar avea ceva impotriva, sa vie ladivan cu dovezile ce le are.

Mare le logof at a cetit.

pani

www.dacoromanica.ro

128

Arhivele Statului Cernauti, Pachetul Zamostie si LiberGranicialium X pag. 127-129, unde se gaseste copia germana.

Alt document:1748 Aug. 12: Miron Cuparenco, fiul lui Vasile fost cu-

par, se jelueste impotriva nepotului sau Miron Gafenco stolnicsi a cumnatului sau Ionia capitan pt. 1/4 Zamostie tin. Cer-nauti, care a 1/4 parte fusese a Anitei, sora lui D-tru Ghermansi a moasei for Paraschiva, zicand Ca acea parte fusese zalojitade Coste, sotul Anitei, lui Patrasco Tinta pt. 20 lei, iar Orin-tele sail Vasilie fost cupar a rascumparat-o dela Tudosie, fiullui Patrasco Tinta. Cei doi impricinati raspund ca.' parintii forfusese patru frati, toti copii Paraschivei anume: Du-trasco Ga-fenco, Cristina, mama lui Miron Cuparenco, Maria soacra cap.,lonita si Antimia. Paraschiva a fost sofa cu Anita, jupaneasalui Coste. S'a judecat ca din aceasta 1/4 parte de Zamostie, ju-matate sa aiba capitanul Ionita si jumatate Miron Cuparenco.(Liber Granicialium VIII 184-187). Despre conflictul ivit intrefamiliile Onciul, Tinta si Grierosul pentru parti de Zamostie,vezi a noastra: Familia Onciul pag. 72-74 nrl. 64.

94.1737, Februarie 7.

Gheorghi Pantei vinde manast. Horecea un ffinat pentru sumade 6 lei nemtesti.

(Tradus in romaneste dupa o copie germand).

Eu Gheorghi Pantei dau acest zapis la mana parintelui sic.,calugarului lonichie de Horecea, precum de nime silit nici asu-

prit i-am vandut un fanat zis Taroumisca, care ne-a venit miesi fratilor mei din clironomia lui Veriha si a lui Vasile Slusaico,pentru 6 lei nemtesti si sa fie in veci al sfintei manastiri si laaceasta tocmala au fost fata si fratii mei anume Stefan Ve-reha si Vasile Slusaico soltuz si alti oameni buni si targoveticari au pus degetele si am vandut acel fanat cu stirea fratilormei si pentru mai mare credinta am pus degetul la iscalituramea.

Anul 7245 luna Februarie 7.

+ Eu Gheorghe Pantei. + Eu Vasilina sot.+ Eu Stefan Veriha. + Vasile Slusaico.+ Eu Nicolai Hupca martor, + llie Lipcan martor,

www.dacoromanica.ro

129

+ Constantin Futila martor, + Vicol umblator,+ Grigori fiul lui Pintilie, + Dimitrie, fiul lui Pintilie,+ Athanasie, fiul lui Toader, + Filip martor.Protopop Costasco.

Din Arhivele Statului Cernauti, pachetul Horecea, undese gaseste copia germand.

Intaritura data de Antonie mitropolit de Suceava, din Iasi,1737, Iu lie 21. (Tot aici).

Despre zidirea man. Horecea vezi doc. din 1718 Dec. 2Vezi si Erast Hostiuc: Schiturile si sillastriile Bucovinei

de alta data, Cernauti, 1936, pag. 146 si 147.

95.1737, Martie 15.

Grigori Ghica VV. intareste lui Gheorghe Turcul postelnicsatul Patrauti, tinutul Suceava.

(Tradus in romaneste dolt o copie germana).

Noi Grigori Ghica VV. din mila lui D-zeu Domn TariiMoldovii.

Scriem domnia mea la vatamanul si la toti lacuitorii sa-tului Peitrauti, tinutul Cernauti, si va facem stire, precum ammiluit si am dat satul Patrauti lui Gheorghie Turcul postelnicfiind bastina du-sale dela neamul sau si i-am intarit, de aceeasa-1 ascultati si sa-i faceti munca obisnuita. Aceasta poruncim.

15 Martie 7245.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Patrauti pe Siret siLiber Granicialium IX 175, unde se afla copia germana.

Acest sat Patrauti se cheama astazi: Patrauti pe Sirete.

96.1737, Apri lie 14.

Domnul tarii avizeaza pe starostele de CernAuti sa nu superepe negustoril armeni din Tara Le5asca.

Io Grigorie Ghica Voevod b(o)jiiu mi(lostiiu) g(os)p(o)-d(a)r zemli moldayscoi.T. Balan: Documente bucovinene. 9

www.dacoromanica.ro

130

Scriem domniia mea la credinciosi boiarii nostri du(lor)starostii de Cernauti si vel cap(itan) de Cotmani, va facem instire pentru caii Armeanilor den teara lesasca care ar fi denhergheliile tor, ca le-am Mout domniia mea testament ca oncand ar vrea ca sä treaca sa-i duca iar in teara lesasca sa aibapace de vama de starostii, de capitanii, acmu ne jaluira ca candtree de aici cai ii suparati si le luati cate P (3) p(o)t(ronici)starostii si capitanii, pentru care iata ca va scriem vazand cartedomnii meale sä be dati bund pace, mai mult peste carte domniimeale supar sa n'aiba, pentru cai ce ar fi den iapele tor, iarpentru alti cai ce or fi facuti de aici den teara, pe aceiia vor dastarostii si capi(ta)nii pa obiceaiu Si carte aceasta de mana forsa nu ia, ci pururea sä fie aparati.

7245, Ap(ril) 14.

Copie, Academia Romans, manuscrisul nrl. 237, Fol. nrl.439, pag. 397.

Un regest la N. Iorga: Studii si documente VI, pag. 436,nrl. 1641. Vezi si volumul nostru III, pag. 142, nrl. 3.

97.1737, Aprilie 21.

Dim lulas si femeia sa Sanda daruesc manastirii sf. Ilie unloc din tarina mare, situat langa targul Suceava.

+ Adeca eu Dinza sin G(he)orghit(d) lulas si cu femeeame Sanda Si cu nepotii miei care mai gios s'or iscali facut-amcredincios zapisul mieu la mana egumenulai Ghelasie si a tot so-borul of svanta m(a)n(a)stire care este hramul lui sveti Ilie, pecum avandu eu un loc in tarina mare dela parintii miei care sahotaraste cu locul m(a)n(a)stiri si den sus si den gios, eu denimene nesilit si neasuprit si ne avand ficiori am dat acel locdanie svintii m(a)n(a)stiri sa fie pomenire a tot rodului nostruin veci, iar egumenul Si cu soborul svintii m(a)n(a)stiri vazin-du-ma ca sant om slab ei de bund voe for mi-au dat doi giuncisi o vacs si li-am aratat si locul, care locul slujeste den drumulHorodnicenilor in gios in potriva dumbravii popii si parte densus are semne den movila in movila, iar parte den gios slujestepan in coda Luciului care este helesteul svinti m(a)n(a)stiri, iarde alungul slujeste pan in zare dialului, de alungul sant semne

www.dacoromanica.ro

131

tot movilite de amandoo partile, insa dentr'acest loc care maisus scrie fiindu eu la o slabaciune am dat loc care face tot doostoguri de fan care are si zapis Padure dela mine si raspundein zapis cat slujeste acel loc den bordei pan inputita si aceastabucate de loc Stefan sin Ionia Iu leas despre miaza nopte denczar pan la o gropsord cu soci care si acel au dat Stefan svinteimanastiri care sa-i fie pomenire pentru sufletul parintilor du-salesi a du-sale si pentru aceasta au iscalit si al doile din noi amdat sa fie driapta mosie svintii m(a)n(a)stiri in veci, iar cines'ar scula cu pricing, iar care s'ar scula (adaogat: ca sa strice)den niamul nostru pentru aciasta mosie, sa fie supt blastamul(addogat: domnului I(sus) H(ristos), a maicii precistii si a tu-turor svintilor si a hramului lui sveti Ilie si a tot saborul, sa fiene ertat in veci, si acest zapis s'au facut inainte svintiei saleparintelui Isaie dichiu de Suciav(a) si inainte dumilorsale vor-nicilor de Suciav(a) si altor omini buni care mai gios s'au iscalitsi s'au iscalit parintele dichiu si dumnealor vornici si pentru(mai) mare credinta m'am si

Let 7245, Ap(ril) 21.Eu Stefan sin lonitd lulas, si eu Dima m'amEu Nica nepot, eu Mihdlachi nepot de sor(a), de sora Dimii.+ Eu Vasile Pildure san lui Gavril Padure m'am tamplat,

eu Costantin Olar san lui Gligor Olar m'am tamplat, Gavril sinGligor Olar, eu Ursul zet Dimii, eu Mihai zet Dima, eu Neculaizet Iulas m'am tamplat, + eu Ion Ciobotar san lui Tudos(ie)Ciobotar m'am tamplat, eu Ion .a Ccirstanii m'am tamplat, euAndrii ZgrOba-ntd m'am tamplat, eu Ursul Gorca m'am tamplat,Ilie Sep(tilici) vornic si m'am tamplat, Ion Carcige m'am tam-plat, Toader Bddilita vor(nic) suciayschi m'am tamplat.

Inainte noastra s'au facut acest zapis lsa vornic.(0 semnatura indescifrabild).Aceasta danie s'au facut inainte noastra si pentru credinta

am iscalit si noi.(0 semnatura indescifrabild).Si pentru o bucata loc a lui Stefan lulas au fost data rau

si am ras-o.

Original, hartie, Arhiva mitropoliei Cernauti, fasc. 52, lit. L.Pe verso scrie: Un loc in Carina mare in locul Arenilor".

Tarina mare f acea deci parte din hotarul targului Sucevii din-spre Areni, unde se gasia pamantul daruit de Dima lulas.

iscalit.

+

iscalit.

www.dacoromanica.ro

132

98.Iasi, 1737, Mai 14.

lona$co Isacescul zidind manastirea Ili$e$ti $i murind Para tes-tament, Grigori Mica VV. intareste acestei man. satele daruiteel de ctitor, anume: Trel parti de 1115esti, satul Sasciori, satulBalaceani, 1/2 sat lacobesti $1 1/4 Parhauti, toate tin. Sucevii,

$i 1/4 Oraseni, tin. liarlau.

+ Noi Grigori Ghica VV. bojiiu milostiiu gospodar zemlimoldayscoi.

Facem sure tuturor cui sa cade a sti ca iata au vinit in-nainte domnii meale si a tot sfatul nostru rugatoriul nostru Var-laam, egumenul si cu tot saborul dela sfanta manastire Ilisestiicare easte zidita de raposatul lonasco Isticescul biv vel med(el-nicer) si niau jaluit cu mare jaloba zicand ca pe mosiile ceauavut svanta manastire date de ctitorul ei batranul Isacescul scri-soare nau apucat a face si intamplandu-i-se moarte au ramasmanastire fara nisi o scrisoare pe mosii,pentru care fiind aice defats si boiarii nostri Vasilie post(elnic) si Gheorghie med(el-nicer), nepoti de fats lui lonasco Isacescul med., aseamene si eineau marturisit ca mogul for adevarat nau apucat a face diatamanastirii, dara stiind ei mosiile ce santu oreanduite manastiriisinguri ei de build voe lor, de nainte sfintii sale parintelui mitro-politului si al nostru duhovnicescu parinte chir Antoni si a bo-iarilor celor mari au facut diata manastirii pe toate mosiile ceau stiut ei cu sufletile for ca santu orenduite dela mogul forsfintei manastiri in care diata acesti mosii sau marturisit carelescriem anume: Trii parti de sat de llisesti fail a patra partece easte omeneasca, un sat intreg ce se cheama Seisciorii laSuceava, altul sat intreg Balaceanii, tij la Suceava, giumatatede sat de lacobeastii tij la Suceava, si a patra parte den totsatul Pdrhoutii tij la Suceava, si giumatate de sat si din ceealalta giumatate de sat, a patra parte din sat din Odiseni la Har-lau ce easte data cu diata de moase for Alexandra giupaneasalui Ionasco Isacescul med., mosia de basting cu parte sa decumparatura care parti sau ales acmu cu giudecata ca sintudin tot satul ce sa imparte in optu parti, cinci parti sintu a ma-nastirii, insa trii parti au fostu de basting a Alexandrii, earsdoua parti i sau venit ei de cumparaturile ce au cumparat in-preuna cu Isacescul sau ramas intracel sat numai doua parti a

www.dacoromanica.ro

133

lui Gheorghie, nepotul Isacescului, cumparaturile mosului sausi a opta parte care easte a lui Arhi (!), care acesti parti demosiea a manastirii leau fostu schimbat calugarii intaiu cuGheorghie med. apoi pe urma stricand schimbul lui Gheorghiele schimbase cu Mihalachi jit., cumnatul lui Gheorghie, si luiVasile, si domniia mea intalegand aceasta nam priimit a ramaneschimbul acela statornic, nici cu unul nici cu altul, sam datmosiea ceau fostu data de ctitoriu fora la manastire, dreptuaceea darea pe toate aceli mosii de mai sus pomenite dupa diataceau dat Vasilie post. si Gheorghie med., nepotii Isacescului, pemosiile ce au fostu oranduite de Isacescul batranul la manastire,asijdere si pe diata Alexandrii, giupaneasii Isacescului,datam sidela domnia me sam intarit sf. manastirii llisestii pe toate acelimosii ca sa i He dela domnia me sfintii manastiri drepte ocinisi mosii si uric de intaritura cu toate hotarale $i cu toate vini-turile neclatit si statatoriu in veaci si de ar fi mai ramas din scri-sorile acestor mosii on la nepotii Isacescului on la Mihalachijit., cumnatul lor, oricand sar ivi la dansii sa alba a le la lamanastire si altu neme sa nu s(e) amestece. Aceasta scriem.

U las, vlet 7245, Mai 14.Sturzea vel logof.Tanasi logof. de taina pis.

Original, hartie, mare pecete rosie, Arhivele Statului Cer-nauti, pachetul Ilisesti.

Documente anterioare priv. la satul Sascior:1. 1443, Noemv. 29, Suceava: Stefan VV. intareste man.

Moldavita i. a. satul Sasciori.(Costachescu II, 187).2. 1454, Aug. 25, Mead: Petru VV. scuteste pe oamenii

din Sasciori, satul man. Moldavita, de munca la cetate.(Tot aid, II, 505).3. 1499, Noem. 15, Hcirldu: Stefan VV. intareste man. Mol-

davita intre altele satul Sasii pe Costina.(I. Bogdan: Doc. lui Stefan cel Mare II, 143).Satul Sasciori a disparut. Vezi despre el August Nibio:

Eine verschollene Sachsensiedlung in der Bukowina, inDeutscher Kalender fiir die Bukowina 1934, Cernauti, pag.49-52, $i Kaindl: Geschichte der Deutschen in den Karpaten-landern II, pag. 370.

www.dacoromanica.ro

134

Despre satul Iacobesti urrnat. documente:1. 1781, Dec. 24: Meleti, egumenul de Ilisesti, fiind bolnav

a delegat pe ieromonahul Sava sä dea declaratii in fata comisieiaustriace. Boierul Isacescul si sotia sa Alexandra, au intemeiatsatul, fiind sterpi. Dela Isacescul nu exists documente, darnepotii sai au facut declaratii despre daniile sale. MandstireaIlisesti poseda: 3/4 Ilisesti, Sasciori satul intreg, Balaceana satintreg, 1/2 Iacobesti. In Moldova poseda 1/2 Oraseni. Vasile Cal-mutchi poseda 1/4 Ilisesti care-i vine dela Gligorasco Gherman,care a dat-o zestre lui Vasile Calmutchi, dela care a trecut laSandul Calmutchi, tata lui Vasile Calmutchi. Dupd zapise artrebui sä stapaneasca 1/2 Ilisesti.

(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Ilisesti).Boierul Isacescul n'a intemeiat satul Iacobesti, ci a daruit

jumatate din el mandstirii Ilisesti.

2. 1782, Dec. 17: Alexandru Vasilco poseda 1/2 Iacobesti,primila ca zestre dela Constantin parcalabul de Stefanesti, fiicacaruia ii este sotie. Constantin o primise zestre cu sotia sa, fiicalui Iuon Abaza, iar Abaza o cumparase dela Ursachi visternicpentru suma de 300 galbeni.

(Tot aici, pachetul Iacobesti).

Dumitrasco Ursachi a vandut lui Iuon Abaza 1/2 Iacobestila 1700, Aug. 28. Vezi documentul.

3. 1783, luni 2: Pe hotarul satului Iacobesti si pe o partea satului Meleseuti de jos, proprietatea mandstirii St. Hie, seafla noul sat de Ciangai, zis pe romaneste Iacobesti, dar pe un-gureste Fogodisten. Acest sat se hotareste cu Meleseuti de jos,Romanesti, Calinesti si Maratei, care ultimul sat se cheama siDanilesti, iar dincolo de apa Sucevii se hotareste cu Parhautisi Hrincesti. Hotarul incepe la garla morii unde paraul Horaitulse varsa in Suceava, unde la fel Meleseuti de jos se despart deIacobesti, la coltul unde paraul Racova se var-81 fri-Frorait, lafantana putreda, fantana lui Balos, valea Racovitei, paraul Ra-covitei, opcina Danilestilor, obarsia Lambi (Lamba e_parau),.paraul Dani la, la Taietura Nemtilor zisa si Palanca, zisa deobiceiu si Piciorul vulturului, la Poiana mare, paraul Neliapca,la gura Nelepchii, la garla morii.

(Tot aici, pachetul Iacobesti).

4. 1784, Sept. 1: Maria, fata lui Constantin, fiul parcala-bului, sotul lui Alexandru Vasilco dela Berhomet, vinde lui loanCapri boeriu dela Maratei 1/2 Iacobesti, pe care o are zestre delatatal ei, iar lui i-a fost zestre dela Ion Abaza, pentru suma de2900 lei. %.

www.dacoromanica.ro

135

(Tot aici, Liber Contract. Nov. IV, 122).5. 1812, luni 20: Proces verbal ordonat de Tribunal in

chestiunea impartirii mosiilor Maratei si Fogodisten, zis si Iaco-besti, ale lui loan Capri intre cei 6 copii ai sal: Nikolaus, War.teres, Gregor, Georg, Zadur si Ariton baron Kapri.

(Tot aici, Liber Instrumentorurri II, 229-244).6. 1833, lull 22: Ariton baron Kapri darueste fiilor sai Jo-

hann, Zadur si Emanuel baron Kapri satul Iacobesti zis siFogodisten.

99.1737, Iunie 24.

Grigori Ghica VV. intareste lui Gheorghe Parvul medelnicerparti de mosie din Beresti si Berhomete, amandoua tinutul

Sucevii.

Noi Griagorie Ghica VV. bojiiu milostiiu gospodar zemlimoldayscoi.

Dat-am cartea domnii meale boiarului nostru lui Gheor-gin Pcirvu vel med. sa fie volnic cu cartea domnii meale a canesi a stapani a patra parte de sat de Beresti si cu vecinii ce savor veni in partea lui Vasile Starcea si alta parte de mosie alui Gheorghifri Chesco din Berhomete, iar cu vecinii ce sa vorveni in partea lui pe giudecata ce au avut Parvul cu VasilieStarcea la domniea sa Costantin Voda si pe cartea ce ari deramas, pentru care li.s'au fost pus si zi Starcii pang in sesa luni,ca sa de banii Parvului dinpreuna cu Ghiorghita, nepotul luiChesco, si banii nu i-au dat, insa pentru Gheorghita, nepotullui Chesco, ase s'au fost giudecat nefiind el fata, candu s'augiudecat Parvul cu Starcea sä vie acel Gheorghita aicea la Di-van sa ste fata cu Starcea sa dovideasca ca ar fi fost tovardssau de nu ar fi fost tovaras la jacurile ce au facut o cireada deboi a unui Turcu din Notin si acel Gheorghita n'au venit sa steiata sa dovideasca cu Starcea, trecandu un an si mai bine va-zand Parvul ca n'au vrut acel Gheorghita sa mai vie sa sa do-vedeasca cu Starcea, au dat jalba de iznoava la domniea saCostantin Voda precum nu vor sa vie sä ste fata sa sä dovi-deasca st domniea sa au dat o carte ca sä stapaneasca parteStarch a patra parte de sat din Beresti ce easte la tanut(u1)Sucevii cu vecinii ce sau venit in partea Starch, in partea lui

www.dacoromanica.ro

136

Ghiorghita, nepotul lui Chescu din Lucavat (si) Berhometi ve-cinii ce sant pe acea parti si i s'au pus iarasi zi pand in cinciluni ca sa dea banii Parvului, iar nedandu banii la zi sa fievolnic Parvul sa vanza acele parti de mosie a for cu vecinii sausä le stapaneasca dupa cum vazum si cartea domniei sale luiCostantin Voda din velet 7243/1735 Iu li in 15, si de atunce panacu acel Ghiorghita tot n'au mai venit sa sa dovedeasca cuStarcea cand au fost acmu la domniea noastra i-au fost zisParvu lui Ghiorghita sa vie sa ste fata sa sa dovedeasca cuStarcea, iara Gheorghita au zis ca n'a veni zicand ca santcartile rale si viind Parvul aice sa jalueasca an venit si acelGheorghita si n'au vrut sa ste fata de au avut ceva a raspundesi s'au dus acasa pentru aceasta, dar si domniea mea am dataceasta carte a domnii mele de volnicie ca sa stapaneasca aceliparti de mosie ce scriu mai sus cu vecinii Si cu tot venitul, iaraStarcea si Gheorghita sa n'aiba a sa amesteca la aceli parti, cesa aiba Parvul a le stapani cu bund paci decatrd eStarcea si deGhiorghita, nepotu lui Chescu, de vremi ce in 2 randuri ii s'aupus zi si banii n'au mai dat, nici aceli parti de mosie n'au vrutei sa lasa Parvului sa stapaneasca si esti Parvul pagubas debani de 3 ani decand au avut giudecata cu ce sa albabuild pace Parvul despre dansii, aceasta scriem.

Let 7245, Iuni 24.Sturza vel logof5.t.

Copie, Arhivele Statului Cernauti, documentele familieiFlondor, nrl. 199.

Satul Beresti a disparut. Pentru stabilirea lui dam urma-toarele documente:

1. 1744, Julie 15: Satul Beresti al man. Slatina, tin. Sucevii,la apa Siretului. Cu ajutorul vecinilor din Volcinet Vasilie vata-manul si Gavril Halep si a vecinilor de Cerepcauti, se stabilestehotarul, incepe despre Camenca, o piatra la un zgheu sub tufisla Sirete, spre miaza noapte peste drumul mare in sesul Sire-telui, la marginea padurii, la paraul Bahnet, stejar cu buor,balta in padure, o movila cu camp, peste drumul mare la treimovile, prin padure la un stejar pus de episcopul Calistru, pestedeal, la padure despre Provorodie, spre miaza zi la Siret TangaBerlinte, la paraul din jos 'Ana unde iese din padure, la guraparaului o movilita si o piatra, in sus pe Sirete pana la hotarulCamenchei. Stefan Gherghel postelnic.

(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Slatina).

dansii,

www.dacoromanica.ro

137

2. 1761, Oct.15: Pahomie egumen de Slatina cu tot soboruldau zapis lui Pahomie egumen de Putna si intregului sobor zi-cand ca Ghedeon fost egumen de Slatina a mers la 1744 Julie15 impreund cu Toderasco Basota si Stefan postelnic la mosiaBeresti, tin. Sucevii, a manastirii Slatina ca s'o hotarasca, fiindin hotar cu mosia Camenca a man. Putna, dar nefiind fata nimedela Putna, mosia Camenca fu impresurata cu acest prilej, deaceea man. Putna a ocupat o parte de Rarence, tin. Cernauti,a man. Slatina; Pahomie dela Slatina a mers la man. Putna siamandoi egumenii s'au inteles sa restituie reciproc pamanturileimpresurate. La urma boierii Buhaiescul biv vel paharnic siLupul Hadambu vornic de poarta au fost rugati sa hotarascamosia Camenca.

(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Putna).3. 1782, Noemv. 4: Egumenul Ghenadie din Slatina de-

clara, ca. man. Slatina poseda in Bucovina i. a. salistea Beresti.Aceasta se hotareste cu satele Opriseni, Burlenita, Camencasi Hliboca. Hotarul incepe la drumul Oprisenilor unde cade indrumul Cernautilor, unde se intalnesc hotarele dela Beresti,Opriseni, Hliboca si Trestiana, tot cu Opriseni in mucheadealului, la Burlenita, raul Sirete la cracul de jos, la Bahnet, lascursura." pang unde duce drumul la Prisacareni.

(Tot aici, Liber Fundationum III, 167-177).

4. 1841, Sept. 11: Schimb de mosii. Theodorit arhimandritsi egumenul man. Slatina da mosiile Rarance, Cerepcauti, Be-resti si parte de Borghinesti si primeste in schimb dela DomnulMoldovei Mihai Grigorie Sturza mosia Cioara, tin. Iasi.

(Arh. Stat. Cernauti, Haereditates bonorum cleri moldaviciin Bucovina I, pag. 33).

5. 1841, Noemv. 28: Domnul Moldovei Mihail GrigoriSturza vinde lui Iacob cay. de Cernievschi pentru suma de 6000

galbeni in our satele Cerepcauti si Beresti.(Tot aici).Despre satul Borghinesti sau Burghinesti, astazi disparut,

urm. documente:1. 1782, Martie 11: Egumenul dela Slatina Ghenadie de-

clara in fata comisiei austriace, ca man. Slatina poseda in Bu-covina mosiile: Valeasaca, Mazanaesti, Cerepcauti, Rarence sisalistile Beresti, Vorniceni, 1/2 Corlatesti, Borghinesti si Stele-nesti. Satul Borghinesti ii fusese daruit de Alexandru VV.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Fundationum III, 146).

Este vorba de Alexandru Lapusneanul.2. 1783, Sept. 26: Hotarnica Borghinestilor. Satul B. se

hotareste cu satele Liteni, Frumoasa, Nemerceni, Bodeni si ho-tarul Moldovei. Hotarul incepe unde Somuzul paraseste Buco-vina, pe locul unde se intalneste cu Litenii, de aici la piatra unde

www.dacoromanica.ro

138

se intalnesc hotarele dela Borghinesti, Liteni si Frumoasa, laun helesteu, la iazul Iui Gherghel, hotarul Nemernicenilor, mu-chea dealului la valea Caldarusa, paraul Calugara.

(Tot aici, Liber Fundat. III, 200-204).3. 1799, Febr. 18: Chirit arhimandrit si egumenul Slatinei

arendeaza lui Panait Banta's mosia Borghinesti pe timp del0 ani.(Tot aici, Liber Contract. Novorum XII, 562-4).4. 1856, Febr. 18, Paris: Smaranda Sturza, nasc.principesa

Vogoride, cere intabularea ei asupra mosiilor Bosance, Uidesti,Tataras, Areni, Nemericeni, Bodeni,'Frumoasa, Luciu (helesteu),Strambul si Borghinesti zis si Rosia.

(Tot aici, Haereditates bonorum cleri moldavici in Buco-vina I, 41 si 43).

Despre salistea Bodeni, astazi disparutd, se constata la1783 Sept. 26, ca ea se hotareste cu Borghinesti, Bunesti si Ne-merceni. Partea ei cea mai mare a ramas in Moldova.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium X, 405-408).Despre alte sate ale manastirii Slatina:1. 1782, Mart 11: In fata comisiei austriace apare Ghe-

nadie egumenul de Slatina si declard ca man. Slatina stapanestein Bucovina mosiile: Vale-saca, Mazanaesti, Cerepcauti si Ra-rence si salistele Beresti, Vorniceni, 1/2 Corlatesti, Borghinestisi Stelenesti. Valea-saca este sat de data recenta, nu stie delatine 1-a primit manastirea. La fel nu stie tine a daruit mandstiriisatele Mazanaesti, Rarence cu pamanturi situate in raiaua Ho-tinului, Cerepcauti, si salistele Vorniceni, Beresti si Stelenesti.Salistea Borghinesti a fost daruita de Alexandru Voevod, iar1/2 Corlatesti de calugarul Ion Braescul.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Fundationum III, 146-153).2. 1783, Oct. 4 si 8: Salistea Vorniceni se hOtareste cu To-

lova, Zaharesti, Stupca si Dragoiesti.Hotarnica salistei To lova. Hotarul incepe la frontiera Mol-

dovei, la gura paraului Rosu, aci infra in Bucovina salistileVorniceni si To lova, paraul Rosu in sus, la Balta Saca, zisa. siBalta Arsa. unde se intalnesc hotarele Vornicenilor. ale Toloveisi ale Zaharestilor, Trii Movile, paraul zis Valea Vornicenilor,Movila Neagra, unde se intalnesc hotarele dela Vorniceni, Zaha-resti si Stupca, paraul Stupchii, Valea cu fantanile zisa Si Jitari,paraul Negru, hotarul Dragoiestilor, paraul Dragoiasca, VarfulTapu, Movila Prepelitei, paraul Rosu si paraul To lova.

(Tot aici, Liber Fundationum III, 189-193).3. 1783, Oct. 6: Hotarnica salistei Stelenesti. 0 parte a

salistei se afla in Bucovina. Hotarul incepe pe locul unde sa-listea infra in Bucovina, apa Moldovei, hotarul Baisestilor, o

paraul Somuzul, de aci salistea intra in Moldova.(Tot aici, Liber Fundationum III, 193-195).

movild,

www.dacoromanica.ro

139

In hotarnica din 1745 Mai 15 se zice, ca satul Cerepcautifusese al hatmanului Balica. Acesta 1-a daruit man. Slatina.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Fundationum III, 211-218).Satului Stelenesti i s'a zis mai tarziu, din analogie,Astazi satul se cheama Cornu-luncii. Stanilesti auch

Kornulunczi genannt". (Arh. Stat. Cernauti, Haereditates bo-norum deri moldavici I, 121 si 148).

Satul Rarence se afla la hotarul Bucovinei si a fost con-flict pentru iazul Rachitnei intre Bucovina si Moldova. La 1811Martie 7, cei doi soldati austriaci randuiti la granita raporteazaca Rachitnenii prind peste pe helesteul ce este pe hranita" intreRarencea si Rachitna, care helesteu este pe jumatate a RarenceiInca din vremea Turcilor si jumatate a Rachitnei. La 27 Martie1811, Pared labia Hotinului scrie Administratiei Bucovinei, castapanul satului Rachitna are pagubd din partea lui Adam Asian,arendasul din Rarence, care i-a luat navodul. Cere ca Asian safie canonisit', iar paguba sa se bonitice. La 1811 Aug. 16, Ad-ministratia Bucovinei raspunde ca din partea Rachitnei se prindepestele pe iaz si ca s'a ridicat o moara in partea Rarencei, princare s'a calcat hotarul. Vafavul de Rarence a fost arestat sitransportat in partea moscaleasca. Cere parcalabiei sa numeascaun comisar pentru cercetare, care la 23 Aug. urmeaza sä seintalneasca la fata locului cu Kreiskomisarul von Milbacher.

La 1811, Oct. 28, Parcalabul Hotinului Iordachi comisulraspunde, ca in trecutele zile armeanul Adam (Asian) din Ra-rence a sosit la iazul Rachitnei cu 140 oameni inarmati cu drucicalcand straja imparateasca si in sila au luat un navod de jurimprejurul iazului de 1500 lei si au arestat pe un om. Parcalabiadupd datorie si dupa megiesitul preitesug" face CreisamtuluiBucovinei poftitoare cerere", ca sa faca cazuta punere la calesi inplenire". Pe Adam sa."-1 infraneze".

In ce priveste satul Bosanci trebuie addogat ca de el s'atinut pe vremuri satul Lisaura. Astazi Lisaura este sat deosebit.

Strambu este un catun al Bosancilor. E un helesteu cucateva case in jurul sau.

Despre satul Mazandesti mai e de spus, ca a fost dat inarenda Armeanului din targul Sucevii Bogdan Cojocar. Acestala 1797, Iulie 6, a cedat arenda baronului Nicolai Andries vonCapri pentru 109 vaci ialovite, 3 jirezi de fan facute la Staid-roaia si 92'/2 galbeni. Anii arenzii 1797-1801. (Arh. Stat. Cer-nauti, Liber COntractuum Novorum XI, 228-229).

Stani-lesti.

www.dacoromanica.ro

140

100.Ostrita, 1737, Iunie 29.

Boerii Toader Carp si Miron Gafenco cerceteaza din ordinuldomnului conflictul ivit intre manastirea Putna vornicul IonNeculce pentru hotarul satelor Ostrita si Boian, tinutul Cernauti.

M(i)1(o)st(i)ve si luminate do(a)mne, sa fii Marie Tas (On (a) tos.

Facem stire Marii Tale ca dupa luminata porunca MariiTale mergand noi a cerca pricina ce are satul Ostrita carile estea sfintei manastiri Putnii, cu satul Boianul ce este a du-saleIon Niculce biv vel vor(nic) pentru o bucata de loc, care satesant pe Prut in tinutul Cernautilor, Ostrita din sus si Boianuldin gios, si locul acel cu pricing la mijloc si fieste carile din-tr'aceste clod sate acea bucata de loc o trag catra hotarul sausi inteacesta chip am cercat pricinile lor, ca dupd ce s'au stransumegiesii si alti oameni buni de pin pregiurul for purces-am din-taesdata a cerca pe unde ne-au aratat hotarul dumnealui Ionvornic, apoi si pe unde ne-au aratat parintii de Putna, dar semneincredintate n'am putut afla, numai semnile ce ne-au aratatparintii de Putna tot mai yin la cale, iar semnile ce ne-au aratatdu -(lui) vor(nicul) Ion nice decum nu yin la cale dupa cum pelarg om arata inainte, dusu-ne-au intai la trei stejari ce santalature Tanga o padure ce-i zic Liscic mai dela dial de o piiatrace este deasupra unii vai ce-i zic Iavore, in care stejari santfacute niste cruci si acea piiatra este puss de dumnealui vor-nicul Ion nu de mult cand s-au hotarat Boianul decatra Rcirence,satul mandstirii Slatinii, aratand dumnealui dintr'acea piiatrain sus hotarul satului Ostritii si in gios hotarul satului Boianulsi spre amiaza noapte hotarul Rarencii, dard parintii de Putnaau aratat hotarul for mai gios raspunzand ca cand au hotaratcu Rarence pe atunce la acea hotaratura nu i-au chemat,apoi ne-au dus la un izvor despre Prut, carui izvor du -(lui)vor(nic) si cu oamenii du-sale ii zic Hlinae, ce sa intalege pelimba noastra Glodoasa, iar parintii de Putna ii zic izvoruluiacelue Caminena, adeca Pietroasa, cum s'au si vazut din izvorin gios pe parau tot pietre marunte cum zice (la) noi prundu,apoi ne-au mai dus si la alte dog pietre, una supt costise desprePrut, alta in sasul Prutului, dar nice un samnu a fi pietri dehotar n'au avut, ca neci era asazate in pamant dupd cum sant

sI

+

si

damn,

www.dacoromanica.ro

141

pietrile cele de hotar, neci era in potriva una altie si piatra ceadipe sas era puss pe lat si aproape de un tinterim de besericd,uncle zic calugarii Ca este saliste cea veche a Ostritii si piiatraera mancata de desupt de pamant care s'au cunoscut ca de demult tot ase i-au fost stare ei, si pecum ne-au aratat dumnealuivor(nicul) tot locul cel de hrana ramane in parte Boianului, iarin parte Ostritii ramane numai un unghiu de Os si lunca sidumbrav(a) la dial, Inca si din saliste Ostritii o bucata ramanein parte Boianului.

Asildere si parintii de Putna ne-au dus pela semnele lor,intai in lunca Prutului la o trupina de stejar, carile era cazutsi arsu, dar in trupina cat mai era ramasa s'au cunoscut buorulsi de acolo la un plop in tarmurele unii balti ce-i zic siunalabolota, dar plopul era cazut din radacina in balta si de acolodrept peste sas si in costisa intr'un damb unde zic ca au fostsi piiatra si au marturisit si oamenii Ca au apucat acolo piiatrasi nice dumnealui vor(nicul) n'au putut pune vr'o pricina, cumca n'au fost acolo hotar, numai zisa ca din piiatra in gios santdog parti de Boian, iar din semnile acele este a treea parte deBoian in sus, caci mai de mult satul Boianul ari fi inblat in treiparti si acele dog parti din gios au fost a dumisale, iar a treeaparte de sat parte den sus au fost a Volcincestilor cu niamullor,intrebat-am si peVolcincesti pe cand tine ei in Boian cum autinut ei cu calugarii si au dat sama ca dintr' aceste semne ce auaratat calugarii in gios tine ei Volcincestii si din semne in sustine calugarii, apoi de acolo dela dambul acela ne-au aratatcalugarii drept la dial pan in dial la o movila, a treea movilamai din sus de Boian si de acolo la paraul ce-i zic Hucaul si peparaul Hucaul in sus pan unde cade parautul Iavorii in Hucausi acolo sa loveste in capite cu hotarul Rarencii, si cum auaratat ei ase arata semnele si la marturie Savii mitropolitul,numai not vazind ca dumnealui vor(nicul) tot pricinueste si cerehotar pe unde au aratat dumnealui, pentru ca sa curmam pricinaam zis ca sa-s(i) afle dumnealui doi oameni sa ea asupra forcarte ce era Vacua de bldstam dela sfintie sa parintele patri-arhul sa marga cu carte a mana si pe unde or arata ei pe acolosa punem pietri sa ramae pe acolo hotarul Intre Ostrita si'ntreBoian, care aceasta si parintii de Putna au priimit, dar nimedin oamenii du-sale n'au vrut sa ea blastamul asupra, iara din

www.dacoromanica.ro

142oamenii manastirii Putnii Si mai multi s'au aflat Si nu numaimireni ce Si din parte bisericeasca s'au aflat sa ea blastamul Sisa arete hotarul care axis de fata au scos un preot batran dinCuciur ca de septazaci Si mai bine de ani anume preutul Vasiliecarile au marturisit ca la tineretile lui fiind el duhovnic unui omvecin de Boian anume vatamanul Chiras om batran iar fi spusacel om ca fiind casa lui ce are in Boian mai de ldturi decat altioameni dela semnile ce au aratat calugdrii acmu in sus nice vifeinu le-au fost lasand sa pasca, asijdere Si den oamenii de Boianau marturisit ca dupd ce au dat Turcii Camenita cercandu-s(i)Volcincestii mosie lor la Boian, acel Chiras vatamanul le-auaratat in ce chip on tine despre calugdri pe cum Si Volcincestiin'au tagaduit, ce dumnealui vornicul pe Chiras it arata ca aufost un om esit din minte si pe marturii cdlugarilor ii arata casant oameni f ara frica lui Dumnazdu raspunzind ca nu s'a lasape sufletele lor, numai au cerut masura, pe cum am Si masuratBoianul pe trei locuri Si cu masuratul s'au aratat aeve stram-batate ce are Ostrita despre Boian, macar ca cu cats chiverni-said s'au silit dumnealui vor(nicul) a-s(i) inmulti odgoanele casa agiunga la semnele ce au aratat, dard cu mult n'au agiunsuSi pang a nu masura vrand noi a face o mijlocire ca sa mai lasecalugarii din locul acel cu pricing spre parte Boianului voindcalugdrii si s'ar fi facut o asezare, dar dumnealui vor(nicul)n'au priimit, iar dupa ce s'au masurat Si au cunoscut Si dum-nealui vor(nicul) ca sa la tie fau, apoi dumnealui priimi asdzaresa-i mai lasd calugarii si apoi dupd aceea n'au vrut calugarii salase nimic ce s-au cerut locul de plin pe semnile lor, care vrandnoi a hotard, dumnealui vornicul S -au cerut soroc sg marga laEs(i) sa i se hotarasca pricina dela divan Si deci cum au pof titi-am dat soroc, iar parintilor de Putna dupa cum am cunoscutSi am aflat dreptate lor le-am dat aceasta marturie la mana lorsi Marie Ta vei alege pricina lor, cum a fi mila Marii Tale.

Din Ostrita, vlet 7245, Iun. 29.Robii Marii Tale.Toader Carp biv jic(nicer), Miron Gafenco uricar.

Original, hartie, Arhiva mitropoliei Cernauti, fasc. 2, lit. aSub Ostrita se vor intelege satele Mahala si Cotul Ostritei.

Ostrita de astazi s'a chemat pe vremuri Cliscduti. Vezi doc.din 1764, Ian. 13.

www.dacoromanica.ro

143

101.1737, Iu lie 5.

Me Ciudin, omorind doi Evrei din Cuti, este condamnat lamoarte; it salveaza Mihai Micul vornic $i unchiul sat' $erbanFlondor, pentru care fapta li se cedeaza / a parte de Vascauti,tinutul Cernauti. Mo$ia trece la Alistarh stolnicul, care plateste

sumele cheltuite.

(Tradus in romaneste dupd o copie germand).

Adeca eu Ilie Ciudin am dat adevarat zapisul mieu inmanile lui Mihai Micul vornrc si in manile unchiului meu, ca sase stie, precum le-am vandut dreapta mosie a mea ce o am delaparinti a patra parte de sat de Vasciiuii cu vecini, cati s'or gasipe acea parte, cu fanate Si cu toate veniturile, intrand in marenevoie omorind doi Jidovi din tara lesasca din Cuturi si am fostprins $i dus la divanul Mari Sale lui Grigori Voda $i stand lajudecata cu paratorii m'au dovedit neputand tagadui, si mi s'aluat viata dela divan dupd legea tarii si nime din fratii miei saudin rudele mete n'a venit in nevoia mea, lard numai du-lui Miha-lachi vornicul, sotia acestuia cu mama mea si Serban Flondormedelnicer, care a fost var cu parintele mieu au venit la urmasi rugand cu lacrimi, s'au milostivit si mi-au scapat viata cumulta cheltuiala, si afland ca mi-au scapat viata le-am vanduta mea dreapta ocina si mosie anume a patra parte de sat Vas-couti pentru 300 lei, fiind ei rude si avand ei dreptul, cu cad baniam scapat de pedeapsa neapropiindu-se nimeni din fratii mieisau din rudele mele in nevoia mea_si._ sa-si faca si ispisoc dom-nesc dupd acest zapis al mieu si la facerea acestui zapis au fostfata multi boieri mail $i mici si du-lui starostele si du-lui marelevames $i pentru mai mare credinta am iscalt.

5 Iulie 7245.Hie Ciudin.Laronii staroste, Pantazi vames, Vasilie lorga biv vel jit-

nicer, Gligorie Stroescu comis, Gligoras Crupinschi pitar, euMaria, fiica lui Grigori Motoc, eu Gheorghie Parvu am iscalitla rugaminte inaintea judecatii starostelui, fiind namestnic.

Sä se stie ca am dat pentiu scaparea lui Ilie Ciudin dinpricina mortii acelor Jidovi anume $erban Flondor 170 lei, iar

www.dacoromanica.ro

144

eu 332 oi, pentru care ne-a dat mosia, dar vazand ca du-luiAristarh stolnic are dreptul sa is mosia, mi-a dat acele 332 oisi 170 banii lui Flondor, de aceea i-am dat acest zapis, precuma cumparat mosia ca sa-si faca si ispisoc domnesc si pentrumai mare credinta am iscalit.

12 Septemvrie 7245.Mihai Micul vornic.Si eu Serban Flondor am primit banii 170 lei si 60 lei ca

despagubire pentru paguba suferita in urma intarzierii platii,care face 230 lei si am dat si eu mosia si pentru credinta amiscalit.

$erban Flondor.Venind aceasta mosie dela Tautul, care a fost stramosul

meu, si avand eu dreptul a da banii pentru ea, dar rugandu-madu-lui Aristarh m'am invoit cu du-lui si am iscalit.

Toader Paladi spatar.Sturza mare logofat martor, Vasilie Buhcliescu logofat al

doilea, Toader Parvul vel capitan, luon gramatic, Danild Giur-giuvan.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Vascauti, si LiberGranicialium IX, pag. 545-550, unde se gaseste copia germand.

La data de 12 Septemvrie 7245 s'a scazut cif ra de 5508,continutul documentului neadmitand scaderea cu 5509.

102.Socola, 1737, Julie 22.

Domnul Orli Intareste stolnictdui Alistarh hnnatate de sat delilinita, tinutul Cernauti, reclamata de Gheorghe Turculet

postelnic.

Io Grigorie Ghica V oevod bojiiu milostiiu gospodar zemlimoldayscoi.

Vinit-au Innaintea noastra si inainte a for nostri moldo-venesti boiari a mari si a mici credincios boiariul nostru du-luiAlistarh biv vel .stol(nic) si ni-au aratat o marturie den let7242/1733 Oc(tomvrie) 28 dela cinstit si al nostru duhovnicescuparinte sfintiea sa chir Antonie mitropolitul Moldovii si delatoti boiarii cei mari ce au fost pe atunce anume Costandin Cos-

www.dacoromanica.ro

145

tachi logofattil si Sandul Sturza vornicul si Iordachi Cantacu-zino vornicul si Costantin Ruset hatmanul si Andreiu Rusetspat(ar) si Iordachi Cantacuzino banul si Iordachi Ruseth(arnic) si Toadir Paladi vel vist(ernic), scriind precum s'auparat de fat(a) du-lui stolnicul Alistarh cu Gheorghie Turculetpostelnicul pentru giumatate de sat de Hlinit(a) dela tinutulCernautilor, zacand du-lui Alistarh stolnicul precum acea mosieeste dreapta mosie in partea maicii sale domnitii Saftii si far(a)dreptate este data acea mosie de matusa du-sale domnita Ilianalui Turculet cu zapisul ski pentru 180 lei datorie sotului saurapaosatulth Nicolaiu Costan logofat ce au fost dator lui Tur-culet, ca avand Turculet a lua acesti ce au avut la NiculaiuCostan logofat si la domniea (lipseste) apuctind Turculetpi domnita Iliana ca platiasca datoriea sotului sau si eanecercand atunce alts giudecata au dat aceasta mosie lui Tur-culet pentru acea datorie, iar la domniea varului nostru Cos-tandin Voda raspunzand stolnicul Alistarho ca mosiea aceeaau fost driapta a maicii sale si urcand la toata boerime (?) giu-decata, asijdire si Gheorghie Turculet pos(telnic) fiind fat(a)cerandu-s iar datoriea sa de unde s'a cadea sa fie (?), asa auaflat giudecata cu totii din vreme ca mosiea sa Oa a domnitiiSaftii sä de pace Turculet acii mosii, insa nici pi domnita Iliananu au aflat datoare a plati datoriele sotului sau, una ca ficiorinpreund n'au avut, a dooa ca fameae macar chizesi de ar fipentru datoriea barbatului sau si zapis de ar da pravila giudecasa nu platiasca si neatingandu-sä domnita Iliana de ramasitilesotului ei si ramaind Turculet sa-s platiasca cu ce va gasi de alui Neculai Costan logof datu-i-au lui Turculet din mosiilelogofatului Niculai un sat anume GrozAstii la tinutul Orheiuluisa-1 stapaniasca pentru acii bani, iar du-lui Alistarho stol(nicul)sa aiba a-$ stapani mosiea sa acea giumatate de sat de Hlinit(a)cu pace.

Deci si domniea mea daca am vazut acea marturie amcrezut si am dat si am intarit si dela domniea mea du-sale stol-nicului Alistarho ca sa-i fie si dela domniea mea acea giumatatede sat de Hlinit(a) c4iapta mina Si mosie si uric de intarituracu tot venitul neclatit nerusiit statator in veci si altul Dime sanu sa amestice piste aceasta carte a domniei mele.

Dela Socola, let 7245, Iul(ie) 22.T. Balan: Documente bucovinene. 10

pa-

sa -i

www.dacoromanica.ro

146

Copie, Academia Romana, Manuscrisul nrl. 237, fol. 466,pag. 424. Regest la Nic. Iorga: Studii si documente VI..

103.1737, Decemvrie 15.

Hotarnica satului Crainicesti, tinutul Sucevii.

+ Adec(a) noi calugarii dela sf(a)nta man(a)stire Solcacare mai gios ne vom iscali si noi mireanii care mai gios ne vompune deagetele marturisim cu sufletele noastre pentru hotarulCrainicestilor, precum am apucat din staretii i parintii nostricei batrani, pre care ne-au si purtat parintii calugarii acei vremipre la seamne fiind copii de ne-au si deparat ca sa tinem minteseamnele hotarului de cand au hotarat, ce precum ne-au aratatmarturisim cu sufletele: sä incep seamnele despre hotarul Cala-findestilor purcegand din samn in samn, dela lantana reace inScurta pela capul Barcului si pogoard in paraul Noraitului siarnica Horaetul in sus pan in halasteul popei si lass Horaitul siapuca piscul la deal pan in zarea dealului despre Calafindestisi da in stalpul cel de plated si apuca pe supt zarea dealului panin piscul dealului si pogoard la vale drept in iaz in Strambul siapuc(a) matca halasteului in sus pan in coada helesteului Siapuca cracul despre apus pan in balta ratund(a) si sue in sta-jerasi si pe la capul stajerasilor pe din sus treace drumul celmare si apuc(a) parautul in gios pan in apa Sucevii si apuc(a)apa Sucevii vechi pe supt stalled pela piole ceale vechi si a.' inramnic si apuca ramnicul in sus si tae pin coada ramnicului decurmezis lie drumul vechi si apuca Bantu asupra Sucevitii si dain fantana Stepcai, si treace apa Sucevitai pe din sus de znamansi dal in dolina si ea dolina in sus din lantana lui Stefan Voda,apuc(a) pintre fageteale si in gura zabodii si zapodiea in suspin poeana Sacului in poeana Mihului i poiana Grozii Si apuc(a)apa Iazlovatului celui mare in sus, pentru aceast hotar asa stimSi marturisim cu dreptatea sufletelor noastre si pentru credintane-am iscalit noi calugari si mireani degetele ne-m pus.

Dechem(vrie) 15, let 7246.

+ Ermonah Ghedeon clisiarh ot Solca, + ermonah Vasileot So lca, lonichi ermonah ot Solca, ermonah Nictare ot Solca.

www.dacoromanica.ro

147

+ Eu Ion Negrescul, + eu Savin Ciornei, + eu GrigorieCorgiosal, + eu Ion s(i)n Tibul, + eu Vasile s(i)n Tibul, + euTofan Negrescul.

Inainte noastra s'au facut aceasta marturie pentru cre-dinta m'am Si iscalit

!said . .

Original, hartie, Arhiva mitropoliei Cernauti, fasc. 26, lit. I.Crainicestii sunt identici cu satul de astazi Granicesti.

Textul german publicat la Wickenhauser: Solka, pag. 110-111,nrl. LIX.

Alte hotarnice:1. 1742, Julie 7: Hotarnica satului Crainicesti, Dinul biv

armas si Toader Badelita vornic, a venit la ei Varlaam egumende Solca cu porunca, au fost chemati oameni buni batrani me-giesi de prin prejur anume Vasile Cazacul razes din Romanesti,Pavel Mortun vornic de Calafindesti, Stefan preot de acolo,Ion Zbera din Parlaseni, Vasile Tibul de acolo, Irimie Sirghiede Solca, Ion Bulica de acolo, Stefan vataman de Crainicesti,ispisoauele nu arata sernnele hotar, :or, de aceea adus pe unom batran Ion Negrescul care fusese d' fa VI cdnd Preda bivvel stolnic stapanul Calafindestilor se impacase cu Solca pentruhotar. Si stand intre hotare, i-au dat lui Negrescul care eracopilandru de pica aratandu-i ca sa tie minte semnile". Si IonNegrescul luand brazda in cap a purces din lantana rece,unde seintalnesc hotarul Meleseutilor, Draganestilor si al Romanestilor,la dial, capul Barbicului, la o scursura de parau care se cheamaScurta, paraul mare, peste toloaca in apa Horaitului, peste Ho-rait, Intr'un pisc, la hotarul Calafindestilor unde sunt viezunii,iazul Strambul, peste Horait, la balta rotunda. S'au pus pietre.

(Original, hartie, Arhiva mitropoliei Cernauti, fasc. 26, lit.L. Textul german la Wickenhauser: Solka, pag. 114-116,nrl. LXIX).

2. 1766: Hotarnica satelor Crainicesti, Ivancicauti si Parli-seni. Dosif tei episcop de Radauti, tustrele mosii ale man. Solca,sunt intr'un hotar. A venit egumenul Solcii Venedict cu schim-nicul Grigorie si alti oameni batrani, hotarul incepe la lantanarece, unde se intalneste hotarul Crainicestilor cu Romanesti,Mileseuti $i Delenii (ai man. Solca), in coasta dealului, zareadealului spre rasarit, paraul lui Matei, peste Horait, buza dea-lului, muchea dealului, hotarul Serbautilor, la hotarul ce desparteParlisenii de Calafindesti, tot Parliseni, la iazul Calafindestilor,aici raman Parlisenii $i incep Ivancicautii in hotar cu Calafin-

;Li

www.dacoromanica.ro

148

desti si cu Plesintii a manastini Putna, in drumul Iancului Vodapans la paraul ce desparte Ivancicautii de Plesintii.

(Original, hartie, Arhiva mitropoliei Cernauti, fasc. 26,lit. N).

Sate le Ivancicauti, Parliseni si Deleni au disparut.

104.1738, Martie 20.

Hie Septelici stolnic vinde lui $erban Cantacuzino mare stolnicmosia zisa Gropile de Zaharesti, tinutul Sucevii.

(Tradus in romaneste dupd o copie germana).

Adeca eu Ilie Septelici stolnic am dat zapisul meu la manadu-sale lui Serban Cantacuzino mare stolnic, precum i-am van-dut o mosie anume Gropile de Zaharesti care se hotares.te cuZaharesti si cu Liteni, care mosie a fost a Nastasiei Buldoaieisi murind ea in casa noastra a lasat, sa se vanda acea mosiepentru comandul ei si at sotului ei si pentru 40 de sarindare casä i se ceteasca si dupd tocmeala du-lui a dat toti banii si zapisulvechiu ce a fost s'a pierdut, de aceea i-am dat acest zapis in fatamultor boieri, cari au iscalit ca sa-i fie de credinta si pentrumai mare credinta am iscalit.

20 Martie 7246.Ilie Septelici stolnic.Toader Halm am fost fata, luon capitan.

Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium IX, pag.304-5, unde.se gaseste copia germana.

$erban Cantacuzino fugi pe timpul lui Grigori Ghica inUngaria, unde muri. Mosiile sale furs confiscate de domnie, iarConstantin Mavrocordat in a treia sa domnie (1748-49) a da-ruit toate mosiile lui $erban, lui Constantin Cantacuzino marearmas, sotul Saftei Cantacuzino, nepoata de f rate a lui Serban;dela Constantin mosiile trecura la fiul sau Ianache Cantacuzino.

Satele lui Serban Cantacuzino au fost: Horodniceni peparaul Bradatel, satul intreg Tolova pe Somuz, satul intregBradatel pe paraul Bradatel, jumatate de Rotopanesti langaHorodniceni pe apa Bradatelului, Corlata zisa mai nainte Cor-latele si mosia Gropile langa Zaharesti, toate in tinutul Sucevii.(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granic. IX, 300-302).

...

www.dacoromanica.ro

149

Despre Gropile langa Zaharesti, tinutul Sucevii se facementiune si la lorga N.: Studii si Doc. VII, pag. 202-203. Aicise zice, ca la 1738 Ilie Septelici vanduse fanatul dela Caldarusa,zis Gropile, situat intre Zaharesti si Liteni, lui Serban Canta-cuzino stolnic. La fel se mentioneaza, ca satul Corlata, zis mainainte Corlatelile, satul Horodniceni cu salistea Tulova si Bra-date!, apoi fanatul Caldarusa, zis Gropile, sunt proprietatea lui*erban Cantacuzino.

105.Igsi, 1738, Iunie 16.

Grigori Ghica VV. intareste Jul Constantin Tautul a patra partede sat de Ispas, tinutul Cernauti.

(Tradus in romaneste dupd o copie germand).

Noi Grigori Ghica VV. din mila lui D-zeu Domn TariiMoldovii.

Am dat scrisoarea domniei mele lui Constantin Tautul,fiul lui Ionia Tautul, nepotul lui Patrascan Tdutul, si fratilor

ca sa fie puternici, a stapani a for dreapta ocind si mosie,ce zisese Ca au, a patra parte de sat de !spas, tinutul Cernauti,care parte parintele for Ionita Tautul a primit-o danie dela un-chiul sau Velicico Tdutul, aratand si un zapis de marturie delaToader Tdutul, fratele parintelui lor, si dela alti oameni buni,sari marturisesc, precum au avut dela mosul for un zapis dedanie, care s'a pierdut in razboaiele cu Lesii, de aceea s'a datlui Constantin Tautul si fratilor sai pe zapisul de marturie alunchiului for Toader Tautul si al altor oameni buni aceasta scri-soare, precum sa stapaniasca in pace acea a patra parte de satde Ispas si sa is toate veniturile dupa obiceiu din camp, dinfanate, stupi si gradini cu legume, din tot locul toate veniturile,jar cine ar avea ceva impotriva sä vie cu zapisele ce le are 5inime sa nu se scoale impotriva acestei scrisori a domnieinoastre.

In Iasi, 16 lunie 7246.vel logofat.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Ispas, si Liber Grani-cialium IV, pag. 155-157, unde se gaseste copia germana. Pu-blicat in a noastra: Familia Onciul, pag. 71-72, nil. 63.

sai,

www.dacoromanica.ro

150

Alte documente despre satul Ispas:1. 1754, lunie 25: Alexandru Vasilco mazil se plange ca

unchii sai Goianesti stapanesc mosiile ce-i apartin nedandu-ipartea de venit. Sunt numiti sa cerceteze ispravnicii tin. SuceviiDinul Cantacuzino biv vel paharnic si Pascal biv vel medelnicer.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium IV, 157-159).2. 1755: Impartala mosiilor Goianestilor, intre fratii Iuon

si Nacul Goian, sora for Mariuta, mama lui (Alexandru) Vasilco,Irina, sotia lui Andrei Marco, Gafita, sotia lui Sandul Tautul.Sunt de impartit: Vs Jadova, 1/10 Cumaresti, 1/36 din jumatateStanesti, 1/4 Ispas, 1/12 Boianciuc Ns Dorosauti. Mariuta primesteparte de Ispas Si Cumaresti, Irina parte de Ispas si Boianciuc,Gafita parte de Ispas si Stanesti. Restul anume Vs Jadova, 1/sDorosauti, 1/22 Toutri, 1/6 si 1/3 Banila cade in seama fratilor.

(Tot aici, pag. 159-161 Si pachetul Jadova).3. 1771, Apr. 1: Impartala intre copiii Saftei Tomuzei. lor-

dachi, Gheorghe si Marita Butura primesc 1/16 Ispas, Anita Cos-tris si Paraschiva Coceoaia primesc 1/8 Rudesti.

(Tot aici, Liber Haereditatum I, 225).4. 1782, Febr. 20: loan Paladi biv vel spatar si Miron Darie

biv vel sardar impart mosiile ramase dela tatal Toader Paladifost vornic mare, si maica, fata Tautului log.

loan Paladi spatar a primit intreg satul Oraseni tin. Cer-nauti, 1/2 Gramesti tin. Sucevii, 1/4 Rugasesti tin. Sucevii, 1/4Rudesti tin. Sucevii, din Miclesti tin. Roman partea care se vaalege, satul intreg Bacanii tin. Tutovii, partile din Zimiesti desus si din Manzati, tot la Tutova.

Miron Darie sardar si sotia sa Anita, sora lui loan Paladi,primesc: 1/4 Ispas tin. Cernauti, 1/4 Campulungul Rusesc, satulintreg Calinesti, fard a Vs parte care-i razaseasca, 1/2 Calafin-desti tin. Sucevii.

(Tot aici, Liber Contractuum Novorum IV, 68-77).5. 1783, Apr. 14: In fata comisiei austriace se fac urma-

toarele declaratii.Satul Ispas este impartit in parti intre IonascoTautul, Alexandru Vasilco, Iordachi Dari si lordachi Tomuzei,fiecare din ei stapanind a 1/4 parte de sat.

Ionasco Tautul a mostenit 1/4 Ispas dela Zaharia Tautul.Dela Ionasco Tautul partea sa a trecut la Antohi Popovici, IuonTautul, Vasile Ghine, lenachi Istratuta si Dochita Cotomanita.

Iordachi Darie a mostenit 1/4 Ispas dela ruda sa Anita,fiica Ghergheloaiei.

lordachi Tomuzei a mostenit 1/4 Ispas dela parinti si mosi.Partea sa fusese a lui Patrascan Tautul.

Alexandru Vasilco cu rudele sale Sandul Malai si AndronicBorsan au mostenit 1/4 Ispas dela parintii din partea mamei.Partea for fusese a lui Gheorghe (Gheorghita) Goian, care odaduse celor 3 fiice ale sale Gafita, Mariuta si Irina. Mariuta

www.dacoromanica.ro

151

este mama lui Alexandru Vasilco, Gafita si Irina sunt bunicelelui Sandul Malai si Andronache Borsan.

(Tot aici, Liber Granicialium IV, 130-137).6. 1783, Apr. 28: Antohi Popovici, Vasilie Marco cu rudele

for Iordachi si Iuon Tautul si Vasilie Ghine fac impartala. Stra-mosul for Ionasco Tautul stapanise 1/4 Ispas, Poiana TesovaRovena care acuma se cheama Rastoace si 1/16 Panca si avusese6 copii: Gavril, Iuon, Dan, Mariana, Tofana si Ileana. Tofanaramasese stearpa, de aceea mosiile lui Ionasco Tautul se im-part in 5 parti.

(Tot aici, Liber Naereditatum XVIII, 8).7. 1785, Febr. 15: Ileana Ma Masa, fiica lui Sandul Tautul,

impreund cu copiii ei vinde lui Iacob Romascan a 1/16 Ispaspentru suma de 800 ducati.

(Tot aici, Liber Haereditatum XIV, 219).Fratii armeni din Kuty Petru si Iacob Romascan au mai

cumparat parti din Ispas dela Vasilie Ghine si sotia sa Safta,fiica rap. Mier la Ruginoaia, dela Vasilie Spanul si sotia sa If-tinca, fiica lui Vasilie Popovici, si dela Gavril Tura, fiiul luiSimeon Tura de Mamornita, Grigorie Tautul, fiul lui Ursachi(Tautul) din Lehaceni si Alexandru Coleasca, fiul lui MihalachiColeasca din Costesti.

(Tot aid, Liber Haereditatum XIV, 214-217).8. 1785, Febr. 19: Alexandru Vasilco cu sotia sa Maria si

cu fiii sal Nicolae, Vasilie si Stefan, dä fiicei sale Catarina cas.cu Stefan Antohi 1/24 Ispas, iar lui Iacob Romascan ii vinde1/24 Ispas, cu vecini mentionati cu numele.

(Tot aici, Liber Naereditatum XVIII, 18-19).9. 1785, Aug. 13: Testamentul Ileanii Malaiesii. Ea a mos-

tenit dela tatal ei Sandul Tautul si mosul ei Gheorghita Goian1/16 Ispas, 1/16 Campulungul Rusesc, 1/8 Rudesti, 1/24 Ispas. Mosiaei s'a impartit in 6 parti. Una a ramas a ei, iar 5 parti au ramasale copiilor ei: Sandul, Gheorghie, Vasilie, Gafita si Anita.

(Tot aici, Serethensia I, 36-37).Toate aceste parti au fost cumparate pe rand de Iacob

Romascan.10. Pe la 1790: Stefan Antohi Popovici si Vasile Antohi

Popovici, amandoi mosii lui Alexandru Jiian din Chisalau, fiulSaftei Jaenitii, care a fost fata Dochitii Buturoaiei, care a iesitdin Vasile Popovici, care se trage din 'maw() Tautul. Lui Ale-xandru Jeian i-au ramas depe moasa sa, o parte din a 1/4 partede Ispas; aceasta parte a randuit-o lui Nicolai Vasa lco. VasilePopovici a fost nepotul lui Ionasco Tautul.

(Proprietatea noastra).11. 1791, lunie 17: Costachi Tautul din targul Hertii scrie

Tribunalului de Cernauti, precum are parti de mosie in Ispas

www.dacoromanica.ro

152

depe tatal sari, care parti acuma sunt stapanite de fratele sauIon Tautul. Isi cere partea.

(Arh. Stat. Cernauti, Actele Craizamtului, fascicola 78).12. 1793, lulie 8, Cernilati: Vasilie Bals baron, gubernialis

conslliarius et bucoyinensis circularis capitanens, vinde lui IacobRomascan 1/4 Campulungul Rusesc, Sibiceni (?), Stebnic, Dih-tenit, Goniatin, Iablonita si 1/8 Ispas pentru suma de 16.000floreni Rheinisch.

(Tot aici, Liber Haereditatum XVIII, 150).13. 1795, Julie 18, Ispas: Preotul Vasile Turcanovici se

pldnge consistoriului, ca la ordinul mandatariului din Ispas afost arestat si inchis in temnita impreund cu lordachi Tomuzei.Pantirul trimis de mandatar m'au luat de plete si m'au traspan m'au bagat in furdigr. Episcopul Vlahovci cere anchetasi pedepsirea mandatarului.

(Tot aici, Actele Craisamtului, fascicola 78).14. 1803, Mai 15: Stefan Giurgiuvan da fiicei sale Catarina

cas. cu Vasile Draghinda 40 stanjeni in Ispas si 1/3 din a 1I8parte Gropana sau Rudesti. Fiica Anita cds. cu Nicolae Cocepritneste la fel.

(Tot aici, Liber Haereditatum I, 227)415. 1807, lunie 3: Tribunalul din Stanislau imparte averea

rap. lacob Romascan, care se constitue din parti de mosie laIspas, Campulungul Rusesc si Rastoace. Copiii lui Romascansunt: Gregor, Iohann, Ana cds. cu Iohann Botoz-Antonievicz,Rosalia, Peter, Michael si Anton.

(Tot aici, Liber Haereditatum XVIII, 268).Despre originea familiei Giurgiuvan ne informeaza doc.

din 1795 Dec. 6, in care 3 boieri certified, ca rap. Petre Giur-giuvan a, tinut de sotie pe Maria, fiica rap. Ion Tautul din Ispassi sora lui Stefan Tautul din Ispas.

(Tot aici, Liber Attestatorum, 105).

106.Iasi, 1739, Ianuarie 10.

Grigorie Ghica, Domnul Moldovei, trimite pe Miron sardarulla saint tla !eau°, al madastirii Patna, sd stings conflictul ivit

cu raze$ii din Botasinte si din Rudesti.

+ Io Grigorie Ghica Voevod bojiiu milostiiu gospodarzemli moldayscoi.

Scriem domniea mea la boeariul nostru dumnelui Mironsardariul,iti facem stire dumitale ca aice la domniea mea jaluira

www.dacoromanica.ro

153

rugatorii nostri egumenul si cu tot saborul dila sfanta mandstirePutna pe razesii di Botasinti si di Rudesti zicand precum leinpresoara acei razesi o bucata de locu din hotarul Balcilutilormosie manastirii si zisara c'au dus hotarnici ca sä le Indreptezalocul manastirii si acei oameni n'au vrut sas scoata dresale forpuind pricing ca nu le sint scrisorile in tall si le Inpresoardace bucata di locu fard dreptate pe gurile for si sä plangu distrambatate de care lucru iata ca scriem du(mitale) sa cautisa-i chemi pe acei oameni fats si sa-i sorocesti ca sa-s aducascrisorile si la sorocu sa mergi si dumn(ea)ta acolo si sa chemioamini buni megiesi si razesi di pin pregiur si pe scrisori cevor arata dispre inbe partile sä stai sä le ei sama cu bungdreptate si precum vii afla mai cu dreptate sa alegi si sä in-dreptezi hotarul mosii manastirii pe unde an inblat hotarele dev(e)acu si precum viii hoard si-ti stalpi sa dai si marturie insemne ca sä li sa faca si intaritura dela domniea mea, aceastascriem.

U las, let 7247, Ghen 10.Proci III. log.

Original, hartie, pecete rosie octogenala apasata pe hartie,Arhiva manastirii Putna, nrl. 53.

Miron sardarul este Miron Darie sardar, fiul lui Andrei.

107.1739, Aprilie 11.

Domnul tarii stabilote ce dari vor Oki negustorii armenidin Tara Loasca.

Io Grigorie Ghica Voevod, b(oj)iiu mi(lostiiu) g(Os)p(o)-d(a)r zemli moldayscoi.

Facer stire cu aceasta carte a domnii meale tuturor cuii sa cade a sti, pentru negutitorii armeani den Ceara lesascd carepururea fac negut(i)torii cu cirezi de boi aici in Ceara domniimeale, care au venit la domniia mea de s'au jaluit ca au multasuparare si ei si pastorii for de catra boiari ce sant cu slujbepre la tinuturi si de catra dregatorii dupre la scaune si rugan-du-se ca sä fie pusi la o cale pentru tot alisverisul negutitorii

www.dacoromanica.ro

154

for ca sa poata chivernisi alisverisul for far calcare si far su-parare, socotit-am domniia mea pentru toate trebile for dupaobiceaiu si testamenturi ce au avut si mai nainte dela domniiamea, fiind far de paguba tarsi si a domnii, dupa cum am socotitca sä cadea intracestas chip i-am asazat.

Intai pentru boi de negot sa dea cornaritul cate un leu (si)un potronic vechiiu de bou, si cate un leu de bou vama, mai multsa nu sä supere si pentru vitele si herghelii de iape ce au inMoldova sä dea cunita pe obiceai Cate 40 de bani de vita $ide iapa.

Asijdere si pentru venitul starostelui de Cernauti si a luivel cap(itan) de Cotman si a vamesilor celor mari si venitulgramaticiii sa urmeaze cu totii luandu-s venitul for dupd obi-ceaiul vechiu cate un potronic de bou starostile si cate un leude cireada lui vel cap(itan) de Cotman si.cate un leu de cireadavamesilor ce mergu la otace si Cate 4 bani de bou gramaticiiasi cate doi potronici de cireada calarasilor ce pazescu la treca-toare, iar afar(a) dentr'aceaste nimic sa nu be indrazneasca ale lua mai mult.

Asijdere si pentru oamenii streini mazuri de Ceara lesascace vor avea pentru slujba negut(i)torii for fiind streini de altdtears cu capul si neavand famee si asazare aid in tears sa aibapace de hartii si de toate darile si angariile.

Asijdere si pentru oamenii de tears holteai ce vor aveapastori pala bucatele for la vreame cand vor esi hartiile pe altstears vor da si ei hartii de om cate doi galbeni, iar alts supararede nici unile sa n'aiba.

Asijderea pentru fanul domnii meale le-am dat voe ca sa-sifaca fan cat le-ar trebui pentru bucatele for si pentru boi denegot, despre nime opreala sa n'aiba si. fanul sa.-1 coseasca cuoameni de tears, si cum de 1-or cosi sa fie cu voia celor cu mo-siile si sa plateasca dijma locului pa obiceai si pentru 200 destoguri de fan domnesc ce iaste obiceai de-1 iau dela Botosanisa dea pe obiceai cate 2 lei pol vecu de stog, mai mult sal nu sasupere si pentru boi ce sa rup carduri dupa in cirezi si fug saaiba a da colacul la cine ar gasi boii cate doi lei de cardu, maimult sä nu sa supere, iar cand s'ar razli din cireada cate unbou sau cate doi boi, atunce vor da parcalabie cate un leu debou pe obiceaiul Oral.

www.dacoromanica.ro

155

Asijdere dam porunca tuturor dregatorilor umbland acestinegutitori pan tears pentru negutitoriia lor, ei sau si feciorii lor,intamplandu-se ca sä ailia pricing de judecata cu cinewa nimeden dregatori sa n'aiba a-i judeca sau a-i globi de vreame caau jeluit domnii meale ca fiind ei oameni streini ii calca si-isupard afar(a) den cale, pentru aceia on cine ar avea niscarevapricini cu dansii vor veni aici la divanul nostru, de sa vor judecasi pentru cai de olac nime sä nu le (ia) cai de olac dela octanelor sau dela drumuri, pentru aceia dar poroncim la toate sa ur-mati la cum scriu mai sus si pa unde s'ar duce ei cu vitele intrecatoare nimeni dela dansii nimic sä nu ceae, nici sa-i supere.Aceasta.

Let 7247, Ap(rilie) 11.

Copie, Academia Romand, Manuscrisul nrl. 237, fol. 43940, pag. 397-398. Un regest la N. Iorga: Studii si documenteVI, pag. 438, nr1.1652. Vezi si volumul nostru III, pag. 142, nr1.4.

108.1739, Iunie 24.

Taranii din Gramesti au impresurat partea de mosie a lui Nico-lai Tomuzei din Rudesti. Domnul trimite pe Miron sardarul sA

cerceteze.

(Tradus in romaneste dupd o copie germana).

Noi Grigorie Ghica VV. din mila lui Dumnezeu DomnTarii Moldovii.

Scriem boierului nostru Miron sardar si-i facem stire, pre-cum s'a jeluit inaintea noastra Nicolai Tomuzei, ginerele hi!lonitd Tdutul, zicand, precum are in tinutul Sucevii a patraparte de sat de Rudesti si arand locuitorii de Grame$ti pe mosiasa le-a cerut dijma dupd obiceiu, dar dela o vreme s'au ridicatacesti tarani si au oprit dijma zicand ca i-au arat pentru carenu-i mai dau dijma, dar auzind aceasta Diacon de Grame$ti, aniers si el incolo, si a luat nu numai dijma, ci si 2 boi de citepairu luni, si a ramas pagubit nu numai de dijma, dar si de boi.Si vazand paguba si jaloba lui, si daca este asa cum spune, itiporuncim sa-i chemi pe acei tarani sa vie impreund cu Diacon

www.dacoromanica.ro

156

du-ta, on unde ar fi ei, si sä cercetezi dupa dreptate si sa stingicearta si cum vei gasi cu dreptul, cat i se cuvine si cat i s'aluat de tarant si de Diacon, sa i se intoarca, asijdere ii vor in-toarce boil si-i vor intoarce st folosul avut cu boii, si cum va ficu dreptate sa-i multarnesti, para aceasta s4 nu se mai parasca,iar daca unul sau altul nu s'ar multumi cu hotarirea du-tale, sa.1e faci zapis de marturie cu soroc, ca sa stint si not Aceastaporuncim.

24 Iunie 7247.Mare le logofat a cetit.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Rudesti, si Liber Gra-nicialium VII, pag. 326-328, unde se gaseste copia, germand.

Satul Rudesti se afla parte in Moldova, parte in Bucovinasi era vecin cu satele Verpole, zis si Negostina, Balcauti si Bo-tosinte. Hotarul merge dela paraul Gropenilor Mari, langa ho-tarul Botosintilor, la hotarul Balcauti la obarsia paraului Igris,drumul ce duce la targul Sirete, valea zisa Gropenii Mari, dru-mul ce duce la Sf. Onufrei, drumul ce duce la Negostina.

(Hotarnica din 1783, Mai 21, Arh. Stat. Cern., Liber Grani-cialium VII, pag. 318-325, si pachetul Rudesti).

Alte documente despre satul Rudesti:1. 1770, !spas: Impartala de mosii intre Anita Tautuleasa

si cumnata ei Ileana Mai Masa. Ileana primeste 1/2 din 1/8 partede Ispas, tin. Cernauti, care vine dela parintele for Sandul Ta-utul, 1/2 din 1/3 parte tot de Ispas, ce le vine dela maica tor, careera fiica lui Gheorghita Goian. Din salistea satului partea ce ise cuvine din partea lui Tautul si Goian. A patra parte de Ru-desti se imparte intre ele, fiecare primind a ys parte de sat. Sementioneaza numele vectuilor,

(Arh. Statului Cernauti, pachetul Campulungul Rusesc }.2. 1771, Apr. 1: Safta fiica rap. Ionita Tautul, imparte

ei copiilor ei anume Iordachi si Gheorghe Tomuzei, Paras-chiva cas. cu Sandul Coce, Anita cas. cu Vasilache Costraj siMarita cas. cu Iordachi Butura. Primesc: 1/18 Ispas Iordachi,Gheorghe si Marita Buturoaia; 1/8 Rudesti, Anita Costrajoaia siParaschiva Cocioaie. Anita mai primeste 2 oameni de Ispas culazurile for anume Alexa Hatman si Marcu Chilul; iar Paras-chiva pe Toma Hatman si Dumitru Hatman.

(Arh. Stat. Ceruktti, Serethensia I, 48-49).3. U82, Dec, 3: In fata cornisiei austriace Iordachi' To-

muzei, Mihalachi Grecu si Vasite Costras declard, ca posedaa 1/4 parte de Rudesti, zis si Gropana.

(Tot aici, Liber Haereditatum I, pag. 141).

mo-$iile

www.dacoromanica.ro

157

4. 1787, lunie 20: Sava Filip vornic de Ispas vinde varuluisau (suo fratrueli) lordachi Tomuzei capitan, jumatate din Vsparte, adeca a 1/16 parte de Rudesti, zis si Gropana, pentrusuma de 250 floreni.

(Tot aici, Liber Haeredit. XVII, 151).5. 1788, Ian. 26: Stefan Giurgiuvan, Paraschiva Tomuzei,

Vasilie Costras, Toader Holubei $i Sanda Maldiasa declard, caposeda a Vs parte de Rudesti, zis si Gropana.

(Tot aici, Serethensia I, pag. 1, si Liber Haered. XIII,pag. 193).

6. 1788, Martie 10: loan Tautul, fiul lui Dumitru Tautul,da surorii sale Maranda partea sa de Rudesti zis si Gropana,mostenita dela mosul sau Stefan Tautul.

(Tot aici, Liber Haereditatum XVII, 37).7. 1788, Dec. 28, Sirete: Paraschiva Coce caminarita da-

rueste nepoatei sale Gafita cas. cu Adrei Alcazi toata partea eide Gropana din hotarul Rudestilor. La fel Vasilas Costras TA-rueste fiicei sale Gafita partea sa de Gropana din hotarul Ru-destilor.

(Tot aici, Liber Testamentorum II, 446).8. 1794, Dec. 3: Stefan Giurgiuvan inzestreaza pe fiica sa

Catrina cas. cu Vasilie Draghinda dandu-i haine, odoare, a Vieparte din tot satul Gropana, tin. Sucevii, 80 stanjeni din satulIspas pe apa Ceremusului, cu moard, velnita, carsma.

(Tot aici, Pactorum Dotalia, pag. 141).9. 1800, Ian. 31, !spas: lordachi Tomuzei inzestreaza pe

fiica sa Smaranda, cas. cu Constantin Galeri, dandu-i lucruri,odoare si a Vs parte Gropana din tin. Sucevii. Semneaza: AnitaTomuzaiasa, Vasilie Draghinda. A scris Serban Cozma.

(Tot aici, Pactorum Dotalia, pag. 162).10. 1802, Oct. 23, Ispas: Stefan Giurgiuvan, simtindu-se

slab si neavand nici o nadejde in ginerii sai, vazand pe nepotulsau loan Ghitescul bland de fire, it face fecior si purtator degrija la batranete. Ii da din satul Ispas o parte de pamant,moara, 1/3 din a 1/8 parte de Gropana, tin. Sucevii. Semneaza:Mihalachi Giurgiuvan, Vasile Tautul si Toader

(Copie, Tot aici, Liber Testamentorum II, 249).11. 1803, Mai 15: Stefan Giurgiuvan da fiicei sale Cata-

rina, cas. cu Vasilie Draghinda, 40 stanjeni la Ispas, si 20 st.tot aici. Aceste pamanturi Catarina le primise drept zestre delaManole Pot log, iar din Gropana sau Rudesti ii da 1/3 din a 1/8parte. Iar fiica Anita, cas. cu Nicolae Coce, primeste la Ispas 40stanjeni, iar la Gropana sau Rudesti a 1/3 parte din a 1/8 parte.

(Tot aici, Liber Haereditatum XVII, 419).12. 1804, Febr. 12, Botoseinita: Maranda Malinescu dä-

rueste fiicei sale Mariuca o parte din satul Gropana sau Rudesti.

Malai.

www.dacoromanica.ro

158

(Original, Forum Nobilium Cernauti, Tabularia, pachetul2-242, nrl. 4).

13. 1807, lunie 17, Cernauti: Mihai, fiiul lui Hagi losef, la-cuitor din targul Sucevii, cumpara de veci dela Vasilie Dra-ghinda si dela sotia acestuia Catrina, fiica lui Stefan Giurgiuvandin Ispas, apoi dela Nicolae Coce si soti lui Anita din a i/s partedin Rudesti sau Gropana cloud parti pentru suma de 1333 lei20 creitari. Mihai Hagi se cheama si Mihai, fiul lui Hagi IosefPaniciovici sau Panicevici. Semneaza Manole Costras, ToaderMa lai, Vasile Once, Gheorghe Hagi Cerchez.

(Tot aici, Liber Instrumentorum I, 358).Mai de mentionat ca la 1800 Oct. 5/17 Toader Malai nobil

de Bani la pe Ceremus a dat in arenda lui Ursul Acsintei Moiseia 1/8 parte din tot satul Gropana sau Rudesti, pe timp de 7 ani(1802-1809), cu pretul anual de 15 lei bani imparatesti.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Contractuum Novorum XVII,22-24).

Satul Rudesti este asa dard identic cu satul Gropana. Involumul II, pag. 186, crezusem ca Rudestii sunt identici cu Ruda.Dar Ruda nu-i sat, ci numai o statie a cailor ferate, care astazise cheama Vicsani. Ramane deci stabilit ca satul Rudesti secheama astazi Gropana.

109.1739, Iunie 25.

Grigorie Ghica VV. trimite carte episcopului de Radauti,Varlaam, sa cerceteze conflictul ivit intre Gheorghita si gine-rele sau lordache si intre razes', pentru niste parti de mosie din

Romanesti, fin. Sucevii.

lo Grigorie Ghica VV. bojiiu milostiiu gospodar zemlimoldayscoi.

Scriern domnia me la cinstit parintele nostru Vcirlaam;.-,.iscop de Radauti, facem stire ca aice la domnia me au dat

jaluba Ghiorghitd, ginerile lui Costandin Malai, si cu lordache,ginere sau, zicandu cum ca au mosie in Romanesti of tinut Su-ceavii si afard de partile for cate mai stapanescu ne-au aratatniste scrisori, cum ca mai au mosii in a triia parte de sat deRomanesti parte de gios si cu casa si cu helesteu din sus, carese gaseasti dupa numele Micutii ce au tinut-o lonasco lai siacum aceasta parte de mosie deadira sama.' ca ei nu le stapa-nescu ci s'au mancat de catra alti razasi si nu s(ä) stie cu ce

www.dacoromanica.ro

159

pricing stapanescu, pentru care jaluindu domnii meale, iata cascriem sfintii tale sa trimiti sa-i strangi pe toti razasii si neamulfor pe aciia care stapanescu partile for si sa-i descoperi cu ama-runt si giudeci cu dreptate si de sa vor gasi la acii oamenicarii stapanescu partile for niscai zapis(e) de cumparatura cuadevarinta ca vor fi bune si cu mart(u)rie dela neamul Micutiiau si mai dincoace dela alti vandute au puse zalog pentru nis-careva bani si or fi ramase statornice, atunci vor lipsi acestiiade nu vor stapani, iar in vreame ce nu sä vor gasi scrisori laaceia sa lipseasca si sa stapaneasca acestiia, ca be sant scri-sorile bune si precum vii aleagi sfintiia to sa be dai mart(u)riela mana la cui parte s'ar cadea, si viind aici sa avem stire casa le Ii sa faca si dela domniia mea in taritura sa stapaneascala cine va ramanea. Aceasta scriem.

Let 7247, Iuni 25.vel log. proci.

Original, hartie, Arhiva mitropoliei Cernauti, nrl. 77. Pe-cete mare rosie si scris pe ea cu mana: Vel logof.

Traducerea germana cu data de Iulie 25 la Wickenhauser:Homor, pag. 125-126, nrl. XXIX.

Jumatate de sat Romanesti fusese pela ariul 1662 in sta-panirea lui Gheorghe Ursachi visternic, anume 1/4 cumparat delastarita dela manastirea Itcani, si cumparat dela Tamas. Nu

daca este vorba de satul nostru Romanesti.(Buletinul comisiei istorice a Romaniei, vol. IV, pag. 20).

110.1739, Iulie 12.

Sandul Tautul capitan se plange ca Iuon Strasca i-a confiscatveniturile depe partea sa de mosie din Cabesti, tinutul Cernauti.

Domnul trimite doi boieri sa cerceteze.

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

Noi Grigori Ghica VV. din mila lui Dumnezeu Domn TariiMoldovii.

Scriem la boierul nostru du-lui star9ste de Cernauti si ladu-lui $erban Flondor medelnicer si va facem cunoscut, precums'a jeluit inaintea noastra Sandul Tdutul capitan impotriva lui

sa-i

1/4

tim

last,

www.dacoromanica.ro

160

luon Stra$ca zicand, precum, avand o parte de mosie in salistela Cabesti, tinutul Cernauti, s'a ridicat acel Iuon Strasca si aridicat de a zecea dela acea parte a lui Sandul, pentru care aufost trimisi incolo Serban (Flondor) medelniceriul si GrigoriePdrvul ca sa cerceteze, si daca vor vedea ca Strasca ridica de azecea fail de lege, dupa cum spune Sandul, sa faca ca sa i sedea inapoi, despre care ne-au trimis si o carte de judecata, darStrasca nu s'a tinut nici de aceasta carte, nici n'a vrut sa viela divan, de aceea va poruncim, ca vazand cartea mea, sa avetia-i da inapoi de a zecea luata Mid dreptate de Strasca si sa-1multumiti. Dar neputand face pace intre ei, si ei vor cere di-vanul, atunci sä le dea soroc si sä dea lui Sandul un zapis demarturie, ca sa se stie.

La 1a$i, 12 Iu lie 7247.vel logofat.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Cabesti, si Liber Gra-nicialium IV, pag. 384-385, unde se gaseste copia germana.

, Alt document despre Cabesti:1741, Dec. 20: D-trasco Stroici fost postelnic vinde lui

Ionita Strasca paharnic a treia parte din jumatate de Cabestitin. Cernauti, care parte de mosie ii fusese danie dela Carcoaiaportaroaia, pt. 30 lei. Carcoaia tinuse la botez pe Stroici si fiindstearpa i-a daruit aceasta parte de mosie.

(Colectie proprie).

1739, Iulie 18.

Grigorie Ghica VV. confers lui lordache Cantacuzino dreptulsa aseze in salistea sa pustie din Siscauti, tinutul CernAuti,oameni streini, cari vor fi scutiti de toate darile timp de 8 luni.

Dupa acest termen vor fi cu rupta la visterie.

+ Io Grigorie Ghica VV. bojiiu milostiiu gospodar zemlimoldayscoi.

Datam carte Domnii mele credincios boeriului nostru Du-mnealui lordache Cantacuzdno biv vel spatar sä pe cene vatrimite la saleste la Sciscauti cei la tanutul Cernautului ca safie vornicel la ace saleste sa fie volnic cu carte Domnii mele astrange sa a chema oameni streini din Cara lesasca sa de pentre

www.dacoromanica.ro

161

alte tari si or cat de multi sar strange si sar asaza la acel locudela Domnie me vor ave mild sa odihna sa or fi in pace si inscuteald de toate ddrile si angdriile or cat ar esa pe altdei nimarui nimica nu vor da pana la opt luni.

Iar dupd ce sa va plini cisla cartii pentru ca sä nu fie eimestecati cu Cara, le vor da ruptd din visterie foarte pe usor sape putinta lor, ca pi nesti oameni streini, nime din tocmala lornui va scoate, dreptu aceea Dumna voastra boeri sa slujitoricare yeti inbla on cu ce fel de slujbe sau poronci a Domnii melela acel tanut vazdndu carte Domnii mele toti sa va feriti sa sale dati bund pace intru nimica sa nui sup."rati, nici bucatele lorpentru alti sa nu sa e, ca cine ar face cat de putan(a) supd-r(are) peste cartea Domnii mele, unii ca aceea vor fi de certaredela Domnie me. Intra alt chip (sa nu fie), aceasta scriem.

Noi Grigorie Ghica Voevod.Let 7247, Iu lie 18.

Copie, Arhivele Statului Cernauti, pachetul Siscauti.Tinutul Cernduti a fost pustiit de generalul rus Munich.

Iata ce ne spune Neculce: Si atunce (1739), la purcesul luiMinih, trimis-au de au robit multi oameni din tinutul hotinuluisi depe marginea Cernauti lor. Si i-au trecut cu femei cu copii laMosc si-i impartia pre oameni ca pre dobitoace. Unii lua bar-batii, altii lua femeile, altii copiii. 5i-i vindea unii la altii fardde leac de mild, mai rau decat Tatarii". (Cronica lui Neculce,ed. Procopovici II, pag. 472).

112.

Iasi, 1739, Decemvrie 7.

Membrii familiei Gafenco, Ursulet si Volcinschi impart intreolalta mosiile ramase dela mosii lor.

(Tradus in romaneste dupd o copie germana).

Noi Grigori Ghica VV. din mila lui D-zeu Domn TariiMoldovii.

Facem Sure tuturora si fiecdruia, cui se cade a sti, precuma venit inaintea noastra si inaintea boierilor nostri, a mari si aT. Balan: Documente bucovinene, IV. 11

tars,

www.dacoromanica.ro

162

mici, sluga noastra Miron Gafenco uricar Si ne-a aratat un zapisde invoiala din anul 7245/1737 dela Gheorghe, fiul lui Carstianarmasul, dela Gheorghe Ursulet postelnic si dela Gheorghe Vol-cinschi, in care erau iscaliti acesti mai sus amintitii si alti boieri,mari si mici, si martori scriind si marturisind ca el, Miron Ga-fenco cu Gheorghe, fiul lui Carstian, si cu Gheorghe Ursulet siGheorghe Volcinschi, s'au impacat in fata lui Sturza logof atpentru mosiile ramase for dela mosi si frati sterpi anume delaDurasco comis si sora acestuia Grozava Cocoranita, cari aufost frati cu mosii for anume cu Nastasia Rugind, care 1-a facutpe Pavel Rugina, cu Maria, mama lui Miron Gafenco, si cuCarstian armasul, care i-a facut pe Gheorghita vamesul si peSofronia, iar Sofronia 1-a nascut pe Gheorghita Ursulet pos-telnic si pe sora acestuia, si cu Nacul, care i-a facut pe Gheor-ghita Volcinschi si pe sora acestuia, dupd care invoiala i-a venitNastasiei Rugina, lui Miron Gafenco si fratilor sai, jumatate desat Babin, tinutul Cernauti, a opta parte de Molnita fara a patraparte care i-a fost basting, si fara a opta parte, ce a schimbat-oGheorghe Ursulet cu Miron Gafenco pentru a sesa parte de satComcinesti si aceste parti de Molnita fac jumatate de sat, partealui Carstian armasul este a patra parte de Lucovita, tinutul Cer-nauti, fara a patra parte care ii este basting, 3 optimi a satuluiBozian, tinutul Dorohoi, iar partea Sof roniei este a patra partede Molnita fail a patra parte, ce-i este basting, si lam a optaparte ce a schimbat-o Miron Gafenco pentru a ,sesa parte deComanesti, iar urmasilor Ursuletestilor le-a venit jumatate desat Molnita si trei optimi de Bozian, a opta parte le-a ramasdela Solco ce a fost sterp, fara dotia optimi, parte basting, partecastigate prin schimbul facut, iar lui Nacul i-a venit jumatatede sat de Zvinece. Iar pentru jumatate de sat de Babin ce avenit lui Pavel Rugind si surorii sale Maria, mama lui MironGafenco, se va sti, ca din aceasta jumatate de sat a luat mitro-politul Antonie jumatate, care face a patra parte din tot satul,pentru datoria ce a avut-o Pavel Rugina comis la staretul siepiscopul de Radauti Calistru, ramanand astfel lui Miron Ga-fenco si fratilor sai numai a patra parte din tot satul Babin,partea mamei sale Maria, sora lui Pavel Rugina comis, de aceeaam dat si domnia a patra parte din tot satul Babin si juma-tate de sat de Molnita slugii noastre lui Miron Gafenco uricarsi fratilor sai si le-am intarit, ca sa be fie dreapta mosie si in-

www.dacoromanica.ro

163

taritura cu toate veniturile nesmintit in veci si nime sa nu seamestece impotriva acestei scrisori a domniei mele.

la$i, 7 Decemvrie 7248.Al doilea logofat a cetit.Tiinase logofat de taina.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Babin, unde se aflacopia germana.

Pentru o mai buns cunoastere a rudeniei vezi a noastra:Familia Onciul, anexe, ramura lui Onciul Herta.

Documente ref. la satele Molnita si Lucavita:1. 1461, Aug. 12, Suceava: Stefan cel Mare intareste lui

Rusin si sotiei sale Marusca satele Molnita, Strointii si Urvicolesa.(I. Bogdan: 0. c. I, 48).2. 1565, Mai 7, !a$1: Alexandru VV. intareste lui Iordachi

Tura portar de Suceava si intregului neam turanesc i. a. sateleMamornita, Locovifa si Molnita.

(Arhivele Basarabiei, Chisinau 1930, Anul II, No. 2, pag.241-242). Documentul pare a fi fals.

3. 1760, Janie 20: loan Teodor Calimah VV. Serban Flon-dor vel med. s'a jeluit ca are o parte de mosie in Lucovita, tin.Cernauti, partea de sus care se impresoard de razesi, cerandsa se stalpeasca. S'a cetit impartala din 1672 Mai 11, dupd carei-au venit in Lucavita de sus lui Miron Savascu 6 jirebii langajumatate de sat a lui Carstellan Durasco, pe care acuma o sta-paneste Ionita Starce; lui Marian Malai 6 jirebii, din care a-cuma sunt vandute lui Ionita Starce 4 jirebii, iar cloud jirebii aufost vandute fiilor lui Stefan Volcinschi; case jirebii ale lui Stra-tulat Volcinschi, vandute de nepofii lui Stratulat anume Toadersi Ioan, fiii lui Ion Volcinschi, lui Serban Flondor si lui DumitrasBainschi, cumnatul lui Serban; 81/2 jirebii ale lui Arseni Vol-cinschi, care acuma sunt stapanite de C-tin Volcinschi si deC-tin Holban, ginerele lui Ion Volcinschi, si de sofia sa Mariuta,fata lui Ion Volcinschi; 3 jirebii ale lui Vasile si Tanasi Mitric,care acuma sunt stapanite de Serban Flondor fiind neam debastina". S'a facut stanjenul cate opt palme domnesti, si od-gonul de 19 stanjeni si 3 palme; a venit pe jirebie cate un odgonsi patru stanjeni si 5 palme; s'a deosebit fiecaruia partea sastalpind-o en pietre, numai helesteul mare sä-1 stapaneasca totirazesii frateste. Semneaza Ionita Strasca biv vel capitan, siMihalachi Calmutchi.

(Arh. Statului Cernauti, Liber Relationum II, pag. 113).4. 1782, Aug. 18Sept. 20: Carstian Chiriac declard in

fata comisiei austriace ca stapaneste 1/2 Lucovita, tin. Cernauti.La inceput satul Lucovita apartinuse familiei Mironescul, care

www.dacoromanica.ro

164

it cumparase. Tatal sau Gheorghe Carstian dadu fiicei sale 1/2Lucovita, dar murind ea lard urmasi, aceasta jumatate fu datalui, anume Carstian Chiriac. (Se face aluzie la documentul din1643, Martie 30, dupa" care Isac Mironescul cumparase delaIon Ciolpan parti de Lucovita, vezi vol. I, pag. 239-241, nrl.135). Acest Carstian sustinu in fata comisiei austriace, ca ur-nlasii lui Isac Mironescul s'au chemat Carstian.

Constantin Lepadatul declard ca stapaneste 3 jirebii, sidintr'o jirebie a 1/4 parte. Doua jirebii Si un sfert a mostenitsotia sa, fiica lui Constantin Holban, iar o jirebie a cumparat-oel. Socrul sau Holban primise aceste 21/4 jirebii dela Ion Vol-cinschi drept zestre.

loan Draghinici declara ca stapaneste 51/4 jirebii, din carea primit 41/4 jirebii dela Gavril Volcinschi drept zestre, iar 1jirebie a cumparat-o el. Primul sot al sotiei sale a fost IonitaStarce.

Constantin Sehan ($ahin) declard ca stapaneste 7 jirebiidin satul Lucovita, pe care le-a primit drept zestre cu fiica luiIonita Starce zis si Cracalia. Sehan mai stapaneste alte 6 jirebiiprimite in schimb dela Ionia Flondor, dand acestuia partile saledela munte. Serban Flondor, parintele lui Ionita, cumparase 3jirebii, iar celelalte 3 jirebii le primise dela mama sa, care fuseseo nepoata a lui Vasile Bainschi zis si Volcinschi.

Toader Cojan si Stefan Palusca stapanesc 6 jirebii de Lu-covita, din care Cojan doud, iar restul Palusca. Cojan le-a mos-tenit dela parinti, iar Palusca le-a primit cu sotia sa, fiica luiStefan Eremia. Cojan Si Palusca sustin ca descind dela MironSavascul.

Constantin Volcinschi stapaneste 2 jirebii de Lucovita, unaprimita dela tatal sau Stefan Volcinschi, iar una castigate pecale de schimb. Jirebia mostenita vine dela mosul sau StratulatVolcinschi care o cumparase dela Manaila

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium VI, 138-147).5. 1793, Mart. 29: Invoiala facuta intre copiii Mariei Star-

cioaiei, anume Stefan, Serban si Smaranda. Mama Maria are1/8 Pomarla tin. Dorohoi, 1/8 Mamornita, Vs parte fara 2 jirebiiLucovita, o parte de Stanesti si Nihoreni $i o parte de munte.Primeste: Stefan si Smaranda in jumatate partea de Pomarla,Mamornita, Stanesti si Nihoreni. Serban Lucovita lard 2jirebii si partea dela munte. De fata: Serban Potlog. A scrisIlie Ilschi.

(Tot aici, Liber Contractuum Novorum V, 206).6. 1805, 1uni 17, la$1: Departamentul treburilor externe din

Iasi comunica Administratiei Bucovinei, ca 1/2 Lucovita a trecutdela Carstian Chiriac la fiii sai Costachi si Iordachi Chiriac.

(Tot aici, Liber Haereditatum XXI, 522).

Malai.

1/8

www.dacoromanica.ro

165

7. 1815, lunie 14, Cernduti: Vasile si Iordachi Lepadatulvand lui Constantin Grecul partea for de Lucovita. Parintii fra-tilor Lepadatul au fost Constantin si Ruxandra Lepadatul.

(Tot aici, Liber Instrumentorum I, 494).8. 1816, Oct. 3/15: Constantin Grecul vinde sotiei sale Ma-

ria, nasc. Lepadatul, partea sa de Lucovita situate in Moldovasi Bucovina, cumparate dela fratii Vasile si Iordachi Lepadatul.

(Tot aici, Liber Haereditatum XVI, 278).9. 1819, Sept. 20: Constantin si Maria Grecul dau fiicei for

Safta, cas. cu Gheorghi Man(o)warda, jumatate din partea forde Lucovita.

(Tot aici, Liber Haered. XVI, 280).10. 1835, Mai 25, Lucovita: Fratii Costachi si Iordachi

Chiriac, fiii sardarului Christian Chiriac, vand lui Stefan Miculi1/2 sat Lucovita, din hotarul Mamornitei papa la Cosmin, pentrusuma de 3100 galbeni.

(Forum Nobilium Cernauti, Pupillaria, 49).11. 1823, Mai 25, Lucovita: Costachi Chiriac si sotia sa

Zamfira, fiica lui Serban Starce, vand lui Stefan Miculi parteafor de mosie din Lucovita pentru 200 galbeni olandeji. SerbanStarce cumparase aceasta parte dela Toader si Andrei Cojan.

(Tot aici).12. 1836, Julie 10, Cernduti: Iuon Tautul si sotia sa Ca-

sandra, fiica lui Ilie si a Zoitei Cazacenco, care Zoita a fost fiicaCatrinei Sahin, vand lui Stefan von Mikuli partea for de mosiedin Lucovita pentru 50 galbeni.

(Tot aici).Despre Lucovita vezi si documentul din 1789, Iu lie 17.

113.Iasi, 1740, Ian. 12.

Murind Hui Constantin, parintii sai Iordache $1 Catrina Canta-cuzino dgruesc manastirii Sucevita jumatate de Plesintii, tin.Cern Anti, 1/7 parte Costesti, $1 o parte de Berbesti, care se

cheama Malinesti.

Noi Grigorie Ghica VV. b(o)jiiu m(i)1(o)stiiu g(os)p(o)-d(a)r zemli moldayscoi.

Iata al nostru credincios boeriu dumnealui Iordache Can-tacuzonu (!) biv vel vornic inpreuna cu giupaniasa Catirina a-flandu-sä intru nemangaeata jele fiiului for Costandin, carues'au intamplatu scurtare vietii cu moarte grabnica de ciuma

1

www.dacoromanica.ro

166

aflandu-sa eal cu not la Galati si mai vartos ca murindu invar-sta cea mai lunecoasa a tineretilor fiindu di 23 de ani si fiindcuprinsi de multa ravna (!) cu ce fapta mai bund ari sluji luiDumnazau catra agiutoriul acelui sufletu, indreptatu-s'au $i dindumnazdestile scripturi ca nimica mai bun si mai de f olos su-fletelor ominesti nu easte altu ca milostenie,ca aceasta nu numaicatu pe giudecatoriul it inblanzeste, ce si din munca sufletul celpacatos it izbaveste si dreptu aceea ca sa afle si sufletul acestuirapoosatu ace usurinta si ertare pacatelor prin mijlocul milos-teniei din totu sufletul si inima for cea aprinsa ce au parintiicatra fii au alergatu eked acel mare agiutoriu si sufletescu folosa milosteniei sirguind a inblanzi mila lui Dumnazau cu aceastabund fapta, lard ca dintru a lui Costantin parte de mosii ce-ididesa au socotitu pentru sufletul lui si pentru ertare pacatelorlui si ale for au datu danie si miluire sfintei m(a)n(a)stirii Suce-vitii, unde (este) hramul svintil(e) Pastil(e) D(o)mnului nostru'sus H(ristos), giumatate de satu Plesintii cu mori gata Si cuun vecinu la tinutul Cernautului, care dinteaceasta giumatatesatu ii este danie fiiu sau lui Costantin, a patra parte din totsatul, dela vara du-sale Safta, fata Predii stolnicul, care parteau fostu a mosului du-sale Boului vornicu si i s'au vinit SaftiiHindu si ea din Boul, precum arata zapisul ei iscalitu si de bar-batul ei si di multi boeari, dara s'au prapaditu la Horodinca cutoate alte zapisa, iar a patra parte au cumparat-o du-nalui dilaMihuletu capitan si s'au incheeatu giumatate de satu hotaratucu poronca domnii meale. Asijdere a septe parte di satu deCostoti iar la Cernauti ce-au cumparat-o iara. dila Mihuletusi este hotarata precum arata si zapisul mosenilor de Costesti,Si iarasi o parte de Berboti totu langa acele sate ce sa chiarnaMalinesti care au fostu a mosul du-sale Boului vornicu si fiindiard in parte Saftii, fetii Predii stolnicu, au fostu vandut-o luiCalmatchi capitan, f Ara stire du-sale si avand intrebare la dom-niea mea au datu giudecata sa intoarca du-lui banii daca n'austiutu si cu giuramant ni-au spus du-lui vornicul ca n'au stiutusi au Intorsu banii, aceste toate sintu hotarate precum arataispisocul domnii meale si li-au datu danie si miluire sfintii ma-nastiri Sucevitii pentru pomenire si ertare fiiului for lui Cos-tantin, insa calugarii sä alba a-i face in toti ani(i) paminte (!)cu prohod la optu zile a lui Octomvrii cand au muritu el si sa sapomnnasca sa sa scrie la svantul jartvanicu si dumnialor si fiiul

www.dacoromanica.ro

167

for Si in toate Sambetile sa-i slujasca parastas dupa obiceiulbisericii ca intr'acesta chipu s'au tocmitu cu calugarii s-au prei-mitu tutu saborul $i ase sa urmezd $i cei dipe urma for ca prenruga for sa dobandiasca Si dumnalor si fiiuk for ertare delaDurnnazau. Si dandu si Insusi dumnalor osabitu zapis de daniesfintii manastiri, domniea mea Inca au intaritu sfintii manastiriSucevitii pre aceste de mai sus pomenite mosii, giumatate satuPlesintii cu mod ga,ta si cu ui vecin $i a septe parte de satude Costesti si pe o parte din Berbesti ce sintu totu Yana acelesate ce sa chiania Malinesti care sintu toate la tinutul Cerna-utului Si sintu toate hotarate ca sa fie svintii manastiri $i deladomniea mea drepte ocini si mosii cu totu vinitul $i cu totuhotarul neclatitu nerusiitu sta(ta)toriu in veci si altul nime sänu sa amesteee peste carte domnii meale.

(Adaogat cu alta mana) : Si sa-i faca pe tot anul un sä-rindar incepand den 14 zale a lui Noemvrii".

U las, valetu 7248, Ghenar 12.Io Grigorie Ghica VV.Proci II logof at.Simion Chesco uricariul am scrisu.

Original, hartie, pecetea dotnneasca rosie, mica, dela d-naSofia Costin din Sipenit. Traduced germane se gasesc la Ar-hivele Statului Cernduti, pachetul Sucevita, si Liber Fundatio-num V, pag. 122-125.

Alte documente:1. 1736, Septemvrie 20, Plesnita: Gheorghe Ursachi post.,

Manoli Zamfir biv vel capitan si Toader Sturza, aleg partea dinPlesnita a lui Iordachi Cantacuzino, care se constituie din: 1/4de sat daruita de Mihail Micul fost mare vornic de C-lung ru-sesc si a sotiei sale Safta, fiica lui Preda stolnicul, care fusesecasatorita cu Catichi, alts parte de sat cumparata dela ApostolMihulet fost capitan de Cotman, care parte fusese a lui SolomonBarladeanul mare log.

(Dan D.: Manastirea Sucevita, pag. 139-143).2. 1739, August 14, Dragsani: Grigorie GhicaVV.intareste

lui Iordachi Cantacuzino mare vornic de Cara de jos 1/4 Plesnitamostenita dela mogul sau Boul, 1/4 Plesnita cumparata delaMihulet capitan si partea de sus a satului Plesnita schimbatacu fazesii pentru partea de jos, 1/7 Costesti, cumparata dela Mi-hulet, o parte de Berbesti zisa Malinesti, pe care Safta Caticoaia,fata lui Preda stolnicul, o vanduse lui Calmutchi, dar rascum-parata in urma de Iordachi Cant. Se dau hotarele.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Fundationum V, pag.125-129).

www.dacoromanica.ro

168

3. 1739, Dec. 1: Iordachi Cantacuzino biv vel vornic cujupaneasa lui Catrina dau zapis, precum murind fiul for la Galatiin varsta de 23 ani au daruit man. Sucevita 1/2 Plesnita cu morigata si cu un vecin, in care jumatate se cuprinde a 1/4 parte desat daruita fiiului for Constantin de Safta, fiica lui Preda stol-nicul, mostenita dela mosul ei Boul, iar cealalta 1/4 parte fusesecumparata dela Mihulet capitan, apoi 1/7 Costesti cumparatadela Mihulet, si o parte de Berbesti care se cheama Malinesti.Toate aceste parti s'au dat pentru pomenirea fiului for Cons-tantin. Calugarii vor face pomenire in fiecare 8 Octomvrie, zivamortii, parastas in toate Sambetele si pomenire la fiecare ser-viciu divin, in fiecare an calugarii vor ceti un sarindar de 40slujbe, incepand cu 14 Noemvrie si sfarsind cu Craciunul. Ascris Chesco uricar.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber FundationumV, pag.118-121).Mihai Micul vornicul de Campulungul rusesc si sotia sa

Safta, fiica Predii Paladi stolnicul, au vandut partea for dinsatul Plesinti, tinutul Cernauti la 1732, Noemvrie 29.

(Iorga: Studii si doc. XI, pag. 83).

114.Iasi, 1740, Aprilie 20.

Grigori Ghica VV. trimite boieri sa hotarasa urmatoarele sateale vonicului Ion Neculce: Chiseleu, Valeva $i Prilipce, tinutul

Cernauti.

(Tradus in romaneste dupa o copie germ2.na).

Noi Grigori Ghica VV. din mila lui D-zeu Domn TariiMoldovii.

Scriem boierului nostru Serban Flondor medelnicer si luiIlion Starcea de Tdrnauca postelnic si le facem cunoscut, clack'vor vedea cartea noastra sa se scoale si sä mearga la catevamosii din tinutul Cernauti ale lui Ion Niculcea biv vel vornicanume la Chiseleu, Valeva si Prilipcea, si strangand oamenibuni, megiesi si razesi de prin prejur sa cerceteze cu deama-runtul dresele ce se vor arata si pe marturiile oamenilor bunicu toata dreptatea sa judece si cum vor gasi mai cu dreptatesa hotarasca aceste mosii ale vornicului de ceilalti razesi si sapue si pietre de hotar si sa faca si marturie hotarnica, ca säputem da intaritura vornicului si sa nu mai aiba galceava sistrambatate. Aceasta poruncim.

Iasi, 20 Aprilie 7248.vel logof at.

www.dacoromanica.ro

169

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Chiselau, unde se g6-seste copia germand.

Pentru o mai buns intelegere vezi explicatiile spita nea-mului Gavrilas Mateias, addogate la doc. din 1727, Mai 2.

Hotarnica satului Chiselau, tinutul Cernauti:1. 1762, Aug. 10: Ilie Costachi biv vel ban s'a jeluit cä

C-tin Cantacuzino biv vel pah. ii impresoard o parte de Chiseleucu mosiile sale Verinceanca Si Cadubesti. Au fost de fats Miha-lachi Jian capitan, Vasilie Butura cap., Stefan Prodan vornicde Chiseleu, Vasile Zota vornic de Verinceanca, Stefan Zotavornic de Cadubesti. S'a utilizat uricul Cadobestilor si al Verin-ceanchi din 1588, Mai 2. Hotarul incepe la movila Paraschiiunde se intalnesc hotarele Verinceanchei si a Staucenilor, cuhotarul Staucenilor, movila Oanei, capatul Timiriului, hotarulPrilipcei, si al Borauti lor, peste Bahna, la hotarul Siscautilor.Semneaza: Ionia Strasca biv vel capitan, Stefan Zosin capitan,Ionia Pot log din partea starostelui, Mihalachi Jian vechilul luiIlie Costachi, Vasile Zota vornic de Verinceanca, Stefan Zotavornic de Cadubesti.

(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Chiseleu).

115.

Iasi, 1740, Aprilie 22.

Grigori Ghica VV. &A drept lui Gligorasco Stroescul sA strangAdijma satului Martinesti, tinutul Cernauti, $i sä se inteleagapentru ea cu spataroaia lui lordachi Cantacuzino in fats dom-

nului.

+ Io Grigorie Ghica VV. bojiiu milostiiu gospodar zemlimoldayscoi.

Dat-am cartea domniei mele boiarinului nostru lui Gligo-rasco Stroescul comisul, sa fie volnicu cu cartea domnie(i) melea strange de toata dijma, din pane, din fan si dintr'altele, de petot locul satului Martinesti, impreuna cu omul dumisale spata-roaiei lui lordache, si ace dijind strangand-o depreund, sa o puela un locu, sä ste pan la sfantul Neculaiu Si atunce la za sa tri-miata dumneaei omul dumisale, cu diresa ce ar hi avand, sävie aice sa.-$ is giudicata cu comisul Stroescul si atunce a cuiva ramane ace dijma o va lua, iar nime sa nu ste inpotrivacartii domnii meale.

U 1as, 7248 Av(gust) 22.

si

www.dacoromanica.ro

170

Din Karadja C. Si M.: Documentele mosiilor cantacuzi-nesti pag. 57-58, nrl. 32.

Alte documente ref. la satul Martinesti:1. 1761 August 20: Grigori loan Calimah cid zapis lui Gli-

goras Stroescul biv vel comis sa stapaneasca 1/2 sat Martinesti,tinutul Cernauti, sa is de a zace din taring cu pane, din fanete,din prisaci cu stupi, din gradini cu legume si din tot locul, cutot venitul, pe obiceiu" (Karadja: Ibidem pag. 62-63 nrl. 39).

2. 1764 Aprilie 17: Grigorie Alexandru Ghica VV. scrie luiNun biv vel paharnic, staroste de Cernauti. S'a judecat Const.Cantacuzino pah. cu Grigoras Stroescul comis pt. Martinesti,Stroescul cere 1/2, dar nu arata ispisoace, in schimb Cantacu-zino arata ispisoc dela Vasile Vodd, precum intreg satul Mar-tinesti e al familiei sale. Se deferd starostelui, pt. a trimite peStefan Tabard vornic de poarta sa cerceteze cu rdzesii im-pregiurasi" pentru acea 1/2 de sat. (Karadja: Ibidem pag. 63-64 nrl. 40).

3. 1764 Septemvrie 5: Un numar de boieri oranduiti dauraport despre Martinesti. Grigoras Stroescul cere 1/2 Martinestibazandu-se in vanzarea lui Grozav si al surorii sale facutd luiLupu Stroescul, dar in zapisul ardtat nu e iscalit nici starostele,nici boieri, ci numai soltuzul cu 12 pdrgari. Stroescul este datramas. Domnul confirma judecata boierilor, iar cine nu va fimultumit usa divanului domniei meale iaste deschisr. (Ka-radja: Ibidem pag. 64-65 nrl. 41).

4. 1764 Septemvrie 11: Gligoras Stroescul jalueste im-potriva lui Constantin, fiul rap. Iordache Cantacuzino spatar,pt. 1/2 Martinesti. A venit la soroc, dar Constantin n'a venit pur-tandu-1 din zi in zi 2 saptarnani" neaducand scrisori, si cutarie tine mosia. Ase m'au purtat si tatd-sau din zi in zi, cas-a scoate scrisorile, si inteatatia ani nu le-au mai scos". Siacuma la noul soroc Gligoras a venit sedeu in cheltuiald de 2saptamani". (Karadja: Ibidem pag. 66 nrl. 42).

5. 1783 Februarie 4: Constantin Stroescul mazil din So-branet, contra lui Iordache Cantacuzino-Pascani, reprezentatprin vechilul sail Ion Zota. Administratia Bucovinei OrlandiniStabs Oberauditor , decide in favoarea lui Stroescul. Canta-cuzino este tinut restitue 1/2 de Martinesti. (Karadja pag.70 nrl. 46).

Cearta continua pand la 1784 Martie 9, cand ConstantinStroescul in schimbul sumei de 150 lei primita dela Cantacu-zino renunta la pretentiile sale. (Karadja: Ibidem pag. 76-77nrl. 51).

Martinesti se cheamd astazi Ocna.

sa-i

www.dacoromanica.ro

171

116.

1740, Junie 17,

Domnul tariff apara mosiile Borghinesti $i Ciripcaul, proprie-tatea manastirii Slatina.

+ Noi Grigorie Ghica Voevod bojeiiu milostiiu gospodarzemli moldayscoi.

Dat-am carte domnii mele rugatoriului nostru lui Gher-man egumenul dela svanta manastire Slatina si oamenilor ma-nastirii pre cine ar trimite ca sa aiba a da stire oamenilor deMihaesti si Lamasenilor ce sa megieasascu cu mosiea Slateniicu BorghineVi si oamenilor de Volcenet care iaras sa megiea-sascu cu mosiea Slatenii cu Ciripcdul ca pue pazitori bu-catelor sä nu le lass sa calce piciorul for pe mosiile mandstirii,pentru cad ni-au jaluit egumanul de Slatina ca-s lasa bucateleslobode si merg de strica Carina mandstirii facandu-i mare pa-guba, iara de nu-s vor strange bucatele dam voe egumenuluisi oamenilor manastirei sa fie volnici cu carte domnii mele ale prinde bucatele si sa le aduca aice si vacile, oile s'or da lasulgerie g(ospod), lard cai s'or pune la mezil de or sluji un ansi stricaciune ce-or hi facut in Carina 'Inca vom plini-o dela aceicu bucatele si cum poroncim ase va fi nestramutata poronca,si nime sa nu ste inpotriva earth g(ospo)d.

Vito 7248 Ian. 17.

Original, pecete rosie apasata, Academia Romans, doc.CLXXXVII nrl. 202.

Ciripcaul se cheama astazi Cerepcauti.

117.Suceava, 1740, Julie 1.

Maria, sotia lui $tefan diacul, darueste mitropoliei Moldovelpartea el de mo$ie din Solonet.

+ Adeca eu Mariea fameaia lui Stefan diacul scriu si mar-turisesc cu acest adeva."rat si incredintat zapis al mieu la cin-stita si blagoslovitoare mana sfintii sale parintelui Kir Nichiformitropolitul Moldovii, precum sa sä stie ca de nime silita.' niciindemnata ce de a mea bung voea am dat si am daruit sfintei

sa-si

www.dacoromanica.ro

172

mitropolii a mea driapta ocina si mosie cati parte sä va aleagedin saliste Solonetul, partea fiiului mieu lui Dumitrasco, caremosiea easte pe apa Solonetului cu moara gata ce-au facut-ofiiul mieu, si cu vecinii partea fiiului mieu, anumea pe cum arataizvodul, aceasta mosie cu moara si cu vecini am dat-o sfinteimitropolii daniea pentru sufletul sotului mieu lui Stefan diaculsi pentru sufletul mieu, fiiului mieu lui Dumitrasco si pentrusufletul mosilor $i a parintilor lor, ca sa fie pururea pomenitila sfantul jartvnic, nemai ramaind alti copii cu sotul mieu simurind si fiiul mieu Dumitrasco am socotit sa nu sa stings po-menirea lor, insa in viata mea sa aibu a trai si a stapani moarasi mosiea si vecinii in Solonet, ar dupd viata mea sa ramaeadriapta (ocina) si mosie sfintei mitropolii in veaci si veciniidrepti robi in veaci, si nime den niamul mieu sau a sotului mieusau a fiiului mieu sa n'aiba a sa amesteca sa intoarca sau sastrice daniea aceasta, caci eu cu bung voea mea am dat $i laaceasta danie a mea s'au tamplat multi egumeni Si boieri si altioameni de cinste carii mai gios s'au iscalit si eu Inca si pentrumai buna credinta mi-am (pus) degetul.

U Sociav, 1(et) 7248,1u1. 1.Mariea fameaea lui Stefan diiacul.fermonah Isaea egumen Suci. . . .

Theofan egumen Moldovite(i).Tofan egumen ot Homor.Gherman egumen Slati(nii), ConstantinTrei nume indescifrabile.

Original, Academia Romans, doc. CLXXXVIII nrl. 248.Pecetea Mariei.

118.

1740, Noemvrie 25.

,Ilie Septette' fost stolnic $1 Toader Bade lita fost vornic de Su-ceava stalpesc 1/6 parte de Romanesti, tinutul Sucevii, partea

lui Toader Braila.

+ Ilie $eptelici biv stolnic i Toader Beide litd biv vornicat Suciav(a), facem stirea, precum au venit Toader Brah(d) culuminat(a) carte Marii sale lui Voda intru care ne poronceste

www.dacoromanica.ro

173

sa mergem la satu la Romane$ti ce este pe Horaitu in tinutu/Sucevii si sa masuram tot satul din capul satului din sus pan incapul satului din jos si sa facem tot satul in trii parti si partedin gios sa dam in B(doud) si gium(a)tate sa dam lui ToaderBrah(a) si sa o si stalpim dupa cum ii scriea si ispisocul lui, decinoi pe poronca Marii Sale am mersu la Romanesti si am chematpe Vasiliea s(i)n Cazacul si pe Pavel Mortun vor(nic) din Ca-lafindesti si preutul Stefan ot Calafindesti si alti oaminidepe acolo si i-am intrebat pentru hotarul acilui sat preunde inbla si sa ne clued pela stalpi, deci ei ne-au dusla o .piatra in capul hotarului din sus si de (a)colo delmadialului pintre dumbrava in gios parte hotarului din sus,iar din gios ne-au spus in capul padurii in gios pi drumul ve-chiu pela lantana Carescului unde ii zic lantana domnii, de a-colo muche dialului in gios inspre rasarit pan in vadul Horaitulunde da Racova in Horait, dici noi am luat a masura cu funedintr'o movilita drept unde sint niste plopi in sesul Sucevii dincapul hotarului despre amiazazi campul in sus si am trecut pa-raul Horaet inspre saliste si tot costisa drept si peste alte scur-suri de pareea si s'au suit pan in delma dialului in dumbrav(a)in capul hotarului din sus si s'au aflat funii peste tot, 123funii si fune de doazaci si unul stanjani si giumatate si stan-jenul de opt palme si am facut parte din gios a tree parte pa-truzaci si unul de stanjani si acela 1-am facutu in B(2), doazacide stanjini si giumatate pe cum scriea si ispisocul lui Brah(a)si pi undea i s'au vinit s'au facut semne si s'au pus si pietri sis'au inceput hotarul acea parte den a trie parte, parte lui Bra-h(a) den lantana Carescului dela dial di fantan(a) s'au pus opiiatra si de acol(o) au purces drept intr'o movili(ta) si s'aupus alta piatra si di acol(o) s'au pus la Horaitu alta piatra inpotriva unii scursuri de parau piste Horaitu si scursura parau-lui la dial peste parau pan in paraul Racova si di acol(o) Ra-cova in gios pan undea da in Horaitu si din Horaitu delma di(a)-lului in sus pan in lantana Carescului, ase s'au hotarat ace giu-mutate den a trie parte, partea lui Brah(a), din gios despre a-miazazi dupd cum scriu si ispisocile lui Brah(a) si i-am facutaceasta marturiea ca sa aiba credinta si noi ni-am

Let 7249 Noem(vrie) 25.Hie Septelici biv stol(nic), Toader Badilita biv vornic ot

Suceav(a).

iscalit.

www.dacoromanica.ro

174

Original, hartie, arhiva mitropoliei Cernauti nrl. 78.Traducerea germana cu data de Noemvrie 26 la Wicken-

hauser: Homor pag. 127-128 nrl. XXXI.Cartea lui Voda cu care li se poronceste boierilor sa ho-

tarasca satul poarta data de 1740 Oct. 20 (Wickenhauser: Ho-mor pag. 126-127 nrl. XXX).

Alte documente ref. la Romanesti:

1. 1749 Dec. 7: Vecinii din satul Parhauti declara, ca nu-mai Braila a luat de a zecea dintr'o parte a satului Romanesti.(Wickenhauser: Homor pag. 130-131 nrl. XXXVI).

2. 1751 Febr. 2: C-tin Mihail Racovita VV. S'au jeluit An-drei si Mihalache Cuparenco pt. 1/6 Romanesti pe Horait, tinutulSucevii, impotriva lui Toader Braha ginerele Mariei Strascu-lesii, fiica lui Grigori Danovici, din neamul lui Iurascovici par-calab. Cuparenco arata un ispisoc dela Moisie Movila, precums'a facut schimb de mosii, Mihail Tautul II log. dand 1/6 Boian-ciuc, tin. Cernauti, si primind dela Onciul Iurascovici 1/6 Ro-manesti, tin. Suceava. Toader Braha a dovedit, precum neamulIurascovici a stapanit totdeauna in pace acea parte de Roma-nesti, dupa care i s'a intarit acea parte de Romanesti. Cuparen-co se jelueste din nou, a fost adus in fata divanului si intrebatce scrisori nuoi a mai gasit, a aratat o scrisoare dela MihailRacovita VV. din 1718, precum C-tin Malai sa stapaneasca par-tile sale din Romanesti dupd ispisoacele ce zice ca le are. Di-vanul gasind ca spusele lui Cuparenco nu sunt adevarate, me-nite numai sa produca galceava. Toader Braha si-a doveditdreptatea, fiind din neamul Iurascovici. Scrisorile lui Cuparencoau fost rupte. (Wickenhauser: Homor pag. 131-137 nrl.XXXVIII).

3. 1751 Martie 11: Toader Braha, fiul lui Gheorghitacu sotul sau Antimita, fiica Mariei Strasculesii, daruesc man.

Homor 1/6Romanesti, tin. Sucevii, partea de jos, la paraul Ho-rait. Cer sä fie inmormantati in man. Homor. (Wickenhauser:Homor pag. 139-140 nrl. XL, trad. rom. in a noastra: FamiliaOnciul pag. 81 nrl. 73).

Hotarnica Romanestilor din 1755 Mai 9 la Wickenhauser:Homor pag. 140-141 nrl. XLI. Spita neamului Onciul Iurasco-vici in a noastra: Familia Onciul la anexe, ramura Iurascovici.

Bra-ha,

www.dacoromanica.ro

175

119.1741.

Enachi Halipliul darueste din averea rapaosatului GheorghieUrsache 50 stupi preotului Costasco, ca din venitul for sa in-zestreze biserica Adormirea Maicil Domnului din Cernauti.

Io Grigore Ghica Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemlimoldayscoi.

Facem tire tuturor cui sa cade a stie ca intamplandu-samoarte lui Gheorghie Ursache la Cernauti s'au fostu lasat elsupt epitropiea du-sale lui Enachi Halipliul ca sa-1 grijasca dupamoartea lui dintr'a sale agonisite, precum sa cade crestinesteSi acel boiar socotind de 1-au astrucat la biserica doinniascdce-i la targu la Cernaut unde este hramul Adormirea precu-ratii fecioare de Dumnezeu nascatoare, au dat acolo la bisea-rica cenci zeci stupi matce pentru sufletul sau care stupi cuaceasta oranduiala s'au dat sa fie in sama numai a unui preut,insa acmu sa fie la vreamea aceasta in sama preutului Costascocat va trai el Si ce va fi vinitul dintr'acii stupi sa sa stranga dinan in an Si sä sä cumpere ceale ce vor fi trebuintile bisericii, iardupd moartea preutului Costasco cine sa va intampla dupdvreame staroste la Cernauti sa aliaga din preotii pre care s'asocoti mai de isprava Si iaras in sama aceluea sä i sa dea, Siacel preut iaras sä urmeaza oranduiala ce scriem mai sus careranduiala fiind priimita Si de rudele ceale mai aproape a lui

Gheorghie Ursache ei Inca au intarit cu iscaliturile sale in scri-soare cea de danie a bisericii Si vazand Si domniea mea Incaam intarit daniea Si din osabita mila noastra am miluit aceasfanta bisearica ca fiesticand sa aiba a scuti deseatina acelorstupi cu roii for pang la o suta de stupi, nici un ban diseatinasa nu dea pentru ca sa fie de chivirnisala sfinti bisarici Si po-roncim tuturor boearilor nostri cari vit tampla cu slujba disea-tinii ca sä urmat poronca tistamintului nostru Si sa le dat paci,nici o suparare sä nu le facit Si poftim Si pre alti luminat domnipre care va alege Dumnezau domnu in urma noastra ca sa nustrace, ce mai vartos sa intariasca pentru a sa vecinica pome-

nire.Let 7249.

Copie, Academia Romana,Manuscrisul 237 pag.448 f 01.492.

Explicatiile vezi la documentul 1732 Septemvrie.

www.dacoromanica.ro

176

120.Iasi, 1741, Martie 18.

Miron Gafenco se cearta cu Mihai Micul pentru parti de mosiedin Putila si Rastoace, finutul Cernauti.

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

Noi Grigorie Ghica VV. din mila lui D-zeu Domn TariffMoldovii.

Facem stire cu aceasta scrisoare a domniei noastre,precum au avut judecata inaintea noastra si inaintea in-tregului nostru sfat sluga noastra Miron Gafenco cu .MihaiMicul fost vornic de Campulungul rusesc, sotul Saftei,fiica lui Preda stolnic, pentru a patra parte de sat de. Putila sia sesa parte de sat de Riistoace, arnandoua in tinutul Cernau-tilor, zicand Miron Gafenco, ca atunci cand (acele parti) erauale Raiftei, jupaneasa lui Miron Cocoranul, si ale surorii ei An-timid, fiicele lui Lupul Popescul, fiind Antimia fata mare si in-tamplandu-se sa cada in robie, s'au ridicat sora ei Raifta si alterude si au pus la vanzare acele mosii, ca sa rascumpere pe soraei si le-a cumparat Grozava, jupaneasa lui Constantin Cocora-nul si sora (Nastasiei), jupaneasa lui Stefan Rugind fost maresatrar si moasa lui Miron Gafenco, care mosii le-a vandutdupa cativa ani fara stirea rudelor Goianestilor, si afland deaceasta vanzare Pavel Rugind fost mare comis cu sora sa Ma-ria, mama lui Miron Gafenco, nepoata de sofa" a Grozavei, achemat Pavel Rugina la divan pe Goianesti si a intors Goia-nestilor banii dupa judecata rapousatului Antioh Voda, luandmosiile in stapanirea sa. Plecand Rugina dupd cativa ani cucei dintai Moscoviti in Cara lor, a pus mana pe aceste mosiiConstantin Turcul cu un zapis rasuflat al lui Rugina comis,ramas din intamplare la Turcul, iar afland Miron Gafenco delamama sa Maria, sora lui Pavel Rugind comis, precum Turculmedelnicerul a pus mana fard dreptate pe acele mosii si nepu-tandu-le primi pe nici o cale dela fiii lui Turcul, de aceea a ple-cat dupa moartea lui Rugina la Moscva si a gasit la Anita Ru-ginoaia zapisele si intorcandu-se a chemat la judecata pe fiiilui Turcul medeln. si a aratat un zapis de marturie dela moasalui Nastasia, mama lui Rugina comis, si dela mama sa Mariascriind ca Pavel Rugina comisul a fost imprumutat banii, pecari i-a dat Goianestilor pentru acele mosii, dela sora sa Maria,

www.dacoromanica.ro

177

mama lui Miron Gafenco, dupa care Miron Gafenco luase acelemosii cu judecata domneasca dela fiii lui Turcul med., dupacum arata mai pe larg ispisocul nostru din 24 Ianuarie 7240/1732 care se afla in manile lui Miron Gafenco si avand o partesi Mihai Micul dupd jupaneasa sa Safta, fiica lui Preda stolni-cul, care dupd mama sa Gafia, fiica Bouoaiei, a fost o ruda aAnitei, jupaneasa lui Pavel Rugind comisul, si impacandu-seMiron Gafenco cu Mihai Micul si cu Safta, fiica lui Preda stol-nicul, dandu-si unul altuia zapise, precum o jumatate sa sta-paneasca Miron Gafenco, iar cealalta jumatate din acele mosiiSafta mai sus amintita, si a aratat Miron zapisul lui Mihai Mi-cul si al Saftei iscalit de boierii mari, dupd care Safta a vandutpe langa mosia ei dela Ceremus si partea ei ce i-a venit delainvoiala cu Miron Gafenco anume a opta parte de sat de Pu-tila si a douasprezecea parte de Rastoace lui Sandul Sturzamare logofat si lui Toader Paladi mare visternic, iar dupamoartea Saftei a nelinistit Micul pe Miron Gafenco incercandsa rastoarne invoiala facuta de el si jupaneasa sa cu Miron Ga-fenco si not i-am trimis la credinciusul si cinstitul nostru boierdu-lui Sandul Sturza mare logofat ca sa cerceteze si viindinaintea lui a zis Micul, ca Anita jupaneasa lui Pavel Ruginacomis a fost o ruda a fiicei lui Popescul si a vandut acele mosiiGrozavei, matusa lui Pavel Rugind Si a surorii sale Maria, ma-ma lui Miron Gafenco, iar Grozava le-a vandut Goianestilor,iar Pavel Rugina a rascumparat acele mosii dela Goianestidupd jupaneasa sa Anita, ruda cu fiica lui Popescul, deci nicio parte din acele mosii nu se cuvine lui Miron Gafenco, ci elese cuvin rudelor Anitei, jupaneasa lui Pavel Rugina. Si cerce-tand cu amanuntul du-lui mare logofat a gasit, fiind vanduteacele mosii cu stirea f ratilor si a rudelor pentru rascumparareadin robie a Antimiei, ca toti f ratii si rudele fiicelor lui Popesculsunt exclusi dela acele mosii, mai cu seama dupd vanzarea forla Goianesti, dar fiind Pavel Rugina cu sora sa Maria, mamalui Miron Gafenco, nepotii de sofa" ai Grozavei, rascumparareaacelor mosii a cazut in seama for si nu a rudelor fiicelor luiPopescul, iar dupa invoiala facuta de Miron Gafenco cu Safta,fiica lui Preda stolnicul, i se cade acestuia jumatate din aceleparti de mosie. Aratandu-ne du-lui mare logof at aceasta, amgasit dreapta judecata du-sale si Miron Gafenco sa nu se maijudece de acuma inainte cu rudele Anitei Ruginoaiei si el säT. Balan: Documente bucovinene, IV. 12

www.dacoromanica.ro

178

n'aiba nici o neplacere si dupa invoiaIa ce a facut-o el cu Safta.fiica lui Preda stolnicul, am dat si dela not si am intarit slugiinoastre lui Miron Gafenco jumatate din a sesa parte de sat dePutila si iarasi jumatate din a sesa parte de sat de Rastoace, casa-i fie dreapta mina si mosie Si intaritura cu toti vecinii cutoate veniturile nerusiit in veci Si sa o stapaneasca si nime sanu se amestece impotriva acestei scrisori a domniei noastre.

la$i, 18 Martie 7249.Sturza vel logof at.Logof at al doilea a cetit.Eu Simian Chewo uricar am scris.

Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium VII pag.474, unde se gaseste copia germana.

Despre fuga lui Pavel Rugind in Rusia, odata cu DimitrieCantemir, in anul 1711, vezi urmat. doc.:

Far a" data: Grigori Ghica, pe la 1711 atuncia si Ruginainpreuna cu giupaneasa lui (= Anita) au lipsat di aici din tarasi s'au dus cu Moscalii, iard aici in urma for ramaind datoriila unii si altii", astfel la Sandul negutatoriu 120 lei, Si astfel auminas la acesta satele Broscauti si Lozai, si Trebujani pe Jijiasi 1/2 sat Vijnita la Cernauti, dar si episcopul Calistrat le (Musebani imprumut; Calistru plateste suma de lei 120 si is acestesate, dar s'a sculat Mihai (= Mihai Micul) zat (= ginerele)Predii (= Preda Pa ladi) zicand Ca e mai aproape neam si aintors el 120 lei, cerand sa i se intoarca 1/2 Vijnita. Mihai a pri-ma 1/2 Vijnita, celelalte sate s'au luat pe seama domniei, iardomnul le darueste (Broscauti, Lozai si Trebujani) lui SandulSturza vel vist.

(Baleanu Al.: Documente si regeste moldovenesti in Cer-cetari istorice" (I. Minea) VIIIIX, 1932-1933, nrl. 2, pag.133-4, nrl. 44).

Despre Putila vezi doc. din 1733, Oct. 24.Despre Mihai Micul urmat. documente:1. 1736, Aprilie 3: Mihai vornic cu sotul sau Safta au gasit

intre unele scrisori ratacite o impartala a ficiorilor Dragutas-cului pt..1/2 Putila, 1/2 Vijnita, 1/6 Milia, 1/4 Putila, care au fostvandute lui Dumitrasco Baentchi. Impartala s'a dat lui Baentchi,iar sotii Micul isi vor cauta alte mosii ale lui Dragutascul.

2. 1740, lunie 5, Iasi: Grigori Ghica VV. Au venit SandulSturza vel log. si Toader Paladi vel visternic si au aratat unzapis din 1739 Mai 27 dela Safta, fata Predai stolnic, pe carea tinut-o Mihai Micul, scriind ca avand multa facere de binedela ei si neavand copii be da danie toata partea ei de Putila,

www.dacoromanica.ro

179

Rastoace, 1/2 Milie, 1/2 Campulung rusesc, tin. Cernauti, pe careea le are mostenire dela Tautul log. Din toate rudele ei ea Isialege pe varul ei Toader Paladi vel vist. si pe vara sa Saftalogofeteasa, jupaneasa varului ei Sandul Sturza vel log., fiindsi ei neam dela Tautul log.Protestul lui lonita Pavel gramaticul,ginerele Saftii, nu s'a luat in seama.

(Revista loan Neculce IV, 1924, pag. 205-206).Logofatul Tautul mentionat aici este Zaharie Tautul, vezi

spita neamului Tautul la doc. din 1696, Noemvrie 4.La 1745 Iuon Tautul de Campulungul rusesc da ginerelui

sau Petre Giurgiuvan ca zestre un numar de vecini mentionaticu numele. Giurgiuvan ii vinde impreund cu lazurile for lui San-dul Sturza log. si Toader Paladi vist.

(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Campulungul rusesc).3. 1764,Dec.11: Grigori Alex. Ghica VV. pentru multa pars

a lui loan Sturza vel vornic si C-tin Paladi vel stolnic cu VasileRata vel capitan si Toader Giurgiuvan comis pentru niste mosiidin tinutul Cernautilor. Vasile Rata si Toader Giurgiuvan sejeluesc ca o matusa a for Safta Catachioae, fata Predii stol-nicul, impreund cu sotul ei Mihai Catache, au pus mana pe 1/2Campulungul rusesc, 1/2 Milia, 1/2 Vijnita, 1/8 Putila si 1/8 Ras-toace pe Ceremus, toate tin. Cernauti, in care parti de mosiea avut parte si mama lui Toader Giurgiuvanul si a lui VasileRata impreuna cu Safta Catachioae fiindca sa tragu si mumelefor din surorile acei Saftii Catachioae". Dar Safta singura a pusmana pe aceste mosii vanzandu-le si daruindu-le in urma luiSandul Sturza log. si Toader Paladi vistparintii lui loan Sturzasi C-tin Paladi. Au urmat multe judecati, dar mosiile nu s'auputut scoate si aparand a doua oara la divan Sturza vorniculsi Paladi stolnic au scos un suret depe o diata a Gafitei Predoaiestolniceasa pentru fiica sa Safta Catichioaie cand au maritat-ointaiu dupa. Velicico la anul 1722 in care arata ca partea ei dinPutila si 1/2 Campulung ce a fost a ei si mosiile ce au fost aleRuginoaiei care n'a avut copii le-a dat fiicei sale Safta Cati-chioaie, dar mosiile Ruginoaiei fiind Impresurate Mihai Catichiar fi zis lui Danila Giurgiuvan, tatal lui Toader G., si cumnatilorlui Danila, sa desbata mosiile fiind tovarasi la mosii si cheltuiala,dar n'au primit, si Mihai Catichi singur le-au desbatut; in urmaSafta s'a lasat cu toate mosiile pe seama parintilor lui Sturzasi ai lui Paladi cu diata din 1739; de cate on loan Rata gra-maticul si Danila Giurgiuvan au avut judecata, de atatea on aufost dati ramasi. Acuma s'a dovedit ca mosiile Gafitei Predoaieau Lost impartitoare, iar nu s'au dat zestre Saftei Catichioaiei,iar dresele lui Mihai Catichi sunt f acute cu viclesug caci dupacum si pravila poronceste ca pentru orice lucru nu poate bar-batul sa vanda sau sa daruiasca din zestrile fimeii sale". Safta

www.dacoromanica.ro

180

vanduse mosiile sale lui Sandul Sturza log. si Toader Paladivisternic, si nu le-a dat danie, deci dania ei este rea si facedcu mestersug de Catichi dupa moartea Saftii piste doi ani". CumGiurgiuvanul si Rata erau nepoti de sora Saftii, ei trebuia säcumpere mosiile sau sä iscaliasca in zapisul de vanzare. Iardaca dania Saftii ar fi dreapta, totusi ea nu era in drept savanda si partea surorilor ei, caci in pravila scrie ca un om ceva vrea sa de danie cu ale sale on unde va vre volnic Taste,numai intai si intai i sa cade a triea parte din toate ale sale sale pazasca pentru niamurile lui cele mai de aproape, cdrora lisa cade sa clironomisascr. S'a aflat in urma ca Mihai Catichia fost om foarte mistecator in trebi si cu multe mestersugurinestatornice, carele s'au si pedepsit de catra domnie, purtantu-Ipe ulita cu carti viclene ce s'au gasit f acute de dansul". Decidovedindu-se rasuflate suretul dietei si dania Caticoaiei si f acutecu mestersug de Catichi, astfel s'a aflat ca rail si Vara dreptateau stapanit boerii, si Giurgiuvan si Rata capitanul sa intoarcabanii boerilor Sturza si Paladi, anume 1000 lei, si acestia salipsasca din stapanirea mosiilor. Giurgiuvanul si Rata sa nuceara venitul mosiilor, iar boerii Sturza 5i Paladi sa nu cearddobanda banilor, ci primii sä stapaneasca cu pace mosiile. Scri-sorile rasuflate au fost rupte, iara scrisorile ce se vor mai scoatese vor lua si se vor da lui Giurgiuvan si Rata. Semneaza LupulBale vel log.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Relationum III, pag. 145, copieromaneasca).

4. 1768, Mai 27: Grigori Calimah. Se jeluesc Sturzestii siC-tin Pa lade, precum la judecata ce au avut-o cu Vasilie Ratacap. si cu Toader Giurgiuvan pt. mosiile Saftei P,redoaie, cariprin mostenire si cumparare ajunsera la parintii for li s'a facutnedreptate. Domnul ii trimite la boierii divanului. Aici VasilieRata si T. Giurgiuvan zic ca moasa for Safta Caticoaia, fiicalui (Preda Pa ladi) stolnic, impreuna cu sotul ei Mihalachi Ca-tichi au stapanit 1/2 Campulung rusesc, 1/2 Milia, 1/2 Vijnita, Vsdin 1/2 Putila si 1/8 Rastoace, la care mama for avuse acelasdrept ca si Safta Caticoaie. Sturzestii,fiii lui Sandul Sturza log.,si C-tin Paladi pah. raspund, ca mosiile fusese drepte ale SafteiCaticoaia, date de mama ei Predoaia stolniceasa. SurorileSaftei n'avusera drept la aceste mosii. .

Pentru 1/2 Campulung rusesc si 1/2 Putila ei dau urma-toarele ispisoace:

1. Diata, copie dupa copie, a stolnicesii Predoaia, mamaSaftei, in care da partea ei de Putila, 1/2 Campulung rusesc sipartile nepoatei sale Ruginoaia, fiicei sale Safta.

2. Copie dela Grigori Ghica, in care Mihalachi Catichi sejudeca cu postel. Grigori pt. 1/2 Campulung rus. Se adjudecdlui Catichi.

www.dacoromanica.ro

181

3. Invoiala din 1734, in care Ionia Rata, tata lui Vasile,si Dann Giurgiuvan, tata lui Toader, se invoesc cu MihalachiCatichi, primind dela Catichi 1/4 Putila si dand lui Catichi I/8tot din Putila. Despre 1/2 Vijnita se zice ca Sandul Sturza acumparat-o cu 200 lei dela mitrop. Antonie, care daduse sumaaceasta la 1730 pentru o datorie a Ruginoaiei.

Pt. 1/2 Campulung rus. si 1/2 Milia Sturzestii zic ca MihaiCatichi a falsificat diata Saftei Caticoaiei. Toate surorile avu-sesera aceleas drepturi.

Se dovedeste ca documentele prezentate de Mihai Catichisunt adevarate.

Se judeca ca numai copiii Caticoaiei, dar nu rudele audrept la mosiile ei.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium IX, 444-470, Sipachetul Campulungul rusesc).

5. 1768, Julie 15: Grigorie loan Calimah VV. Boierii Stur-zesti si C-tin Paladi mare paharnic, s'au jeluit precum prin ju-decata lui Grigori Ghica VV. li s'au luat mosiile pentru cari secearta cu Vasile Rata capitan si Toader Giurgiuvan. Domnuli-a trimis la mitropolit care impreuna cu marii boeri ai divanuluia cercetat si a facut o anafora. Cu aceasta anafora partile auaparut in fata intregului sfat al domnului si s'a cercetat timp detnai multe ore. S'a judecat ca Rata si Giurgiuvan sa restituieboierilor Sturzesti si lui C-tin Paladi toate mosiile primite cujudecata lui Grigori Ghica VV., sa le restituie si suma de 1000lei primita dela ei, si nu se va cere chitanta nici dobanda banilornici veniturile mosiilor. Ispisoacele au fost predate boierilor cas-tigatori. E vorba de urmatoarele mosii: 1/2 Campulungul rusesc,1/2 Milie, 1/2 Vijnita, 1/8 din jumatate Putila si 1/s Rastoace.

(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Campulungul rusesc, siLiber Granicialium IX, 439-444, vezi si Al. Vitencu: Vechi doc.moldovenesti, Cernauti 1925, pag. 40-47, nrl. L).

6. 1768, Aug. 8: Vasilie Rata fost mare capitan, fiul rap.Ionita Rata gramatic, impreuna cu sotia sa Safta scrie, precumavand nevoie de bani a imprumutat bani dela Ionita Cantacu-zino mare vist., pentru cari bani i-a zalojit toate mosiile saleprimite dela parinti si rascumparate dela boierii Sturzesti cuconditia ca aceste mosii sa ramand ale lui Ionia Cantacuzinodaca nu-1 va intoarce banii la vadea. Chizes a fost varul luiRata anume Toader Giurgiuvan fost mare capitan. Dar Ratan'a putut restitui banii nici la vadeaua a treia si cum intre timpboierii Sturzesti au luat mosiile lor, n'au rams lui Vasilie Ratadecat mosiile ramase dela parinti anume intreg satul Revacautila Prut, tinutul Cernauti, 1/4 si 1/8 de Vijnita la Ceremus, tinutulCernauti, adeca trei parti din jumatate de sat de Vijnita Varapartea lui Giurgiuvan si Fara jumatate de Vijnita a boierilor

www.dacoromanica.ro

182

Sturzesti, 1 8 de sat de Putila la Campulungul rusesc fara 1/8-parte a lui Giurgiuvan, fara 1/8 a Sturzestilor, lard 1/8 a lui Ni-colai Gafenco, fara 1/4 a lui Turculet Si fara 1/4 a lui IoniaFlondor, pe urma 1/3 parte de sat de Cohanesti, ocolul Ciuhurdin tinutuil lasilor. Aceste toate mosii Vasilie Rata 1c vindevisternicului pentru 2400 lei. A scris Dumitrasco Varnav capitan.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium VI, 980-5, sipachetul Revacauti).

7. 1768, Aug. 20: Grigori loan Calimah VV. Ispisoc deintaritura pentru Ionita Cantacuzino a vanzarii din documentulanterior.

(Tot aici).Spita neamului Paladi vezi Arhiva genealogica II, 1913,

pag. 246.Despre Rastoace vezi si Alex. Vitencu: Doc. Moldov. din

Bucovina, Cernauti 1929, pag. 9, nrl. II.

121.la$i, 1741, Aprilie 2.

Grigorie Ghica VV. 1mplinind dorinta eapousatului GheorghieUrsachi jitnicer, darueste manastirii Barnovschi mosia Jucicacu salistele Deniseuca, Lentesti, Cozusna $i Berhomete, tinutul

Cernauti.

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

Noi Grigorie Ghica din mila lui Dumnezeu Domn TariiMoldovii.

Facem stire tuturor celor ce se cade a sti pentru Gheor-ghie Ursachi jitnicer care a fost unul din cei mai de seama fiide boier si pe care 1-am facut fiu al nostru, care in tot timpulvietii sale ne-a servit cu credinta primind si dela noi mila; darfiind viata omului nestatornica si supusa mortii drept cum sespune ca viata omului dupa desertaciune se aseamana umbreitrecatoare, astfel a murit el in anii tineri fiind necasatorit, si pepatul de moarte gandindu-se sa fie drept si cu credinta, dreptaceea ne-a lasat noun toata averea sa mosii, tigani robi si totce a agonisit, si in afara de mosia Borauti, tinutul Cernauti, pecare ne-a daruit-o, ne-a lasat totul flora sa facem cum vorngasi mai bine pentru odihna sufletului sau, drept aceea noi ne-amstraduit sa facem fapte bune pentru sufletul sari, deci ne-am

www.dacoromanica.ro

183

intales cu cei patru parinti episcopi ai tarii adeca cu Nichiforarhiepiscop si mitropolit de Suceava, Ghedeon epsicop de Ro-man, Varlaam ep. de Radauti, Teofil ep. de Husi, apoi cu totsfatul nostru de boieri, mari si mici, si am gasit de bine sa dd-ruim satul Jucica, tinutul Cernauti, cu toate partile cumparatesi imprastiate din jurul lui sf. manastiri Barnovschi, fiindcalparintii sai zac in aceasta sf. manastire si am dat pentru odihnpfsi pomenirea for anume mosia Jucica cu toate salistele depelanga ea anume Deniseuca, Lentesti, Cozusna si Berhomete,toate aceste mosii cu toate hotarele cum au fost ele hotarite deGheorghe Ursachi si cum au fost stapanite de el, asa sä stapa-neasca si sf. manastire si egumenii, si sä fie datori calugariiin toti anii sa ceteasca 40 de sarindare pentru odihna sufletelorsi iertarea pacatelor si numele sau sa fie in pomelnicul in mareamanastire de Tanga sf. mormant dela Ierusalim; deci ffind vechilam dat acea mosie Jucica mai sus amintitei manastiri cu toateveniturile, toti vecinii si toate hotarele, ca s'o stapaneasca inveci, si o intarim, ca sä fie sf. manastiri dreapta ocina, mosiesi intaritura nerusiit in veci, si odata cu dania s'au dat egume-nului dela sf. manastire Barnovschi toate scrisorile, iar de arfi unele ascunse sau s'ar gasi in manile rudelor sale sa n'aibanici o putere si sä li se is si sa se dea manastirii si sa se s tieca scrisorile au fost furate de Cazaci, cand Moscovitii au navalitin tard si au pustiit-o si pentru mai mare credinta am infantacest hrisov si scrisoare de danie cu pecetea noastra Noi Gri-gorie Ghica VV., iubitii nostri fii Scarlat si Matei, si credintaboierilor nostri, mari si mici, d. Constantin Ruset vel vornicdin Tara de jos, lordachi Ruset vel vornic din Tara de sus,Costachi Razul hatman si parcalab de Suceava, Ienachi Vlastovel postelnic, Andrei Ruset vel spatar, Aristarh vel ban, Mano-lachi Costachi vel paharnic, Toader Paladie vel visternic, Va-silie Costachi vel stolnic, Grigorie Costachi vel comis, si altiboieri mari si mici. Si pentru mai mare intarire am poruncitcinstitului si credincosului boier du-sale Sandul Sturza vel lo-gofat sa srie si sä pue pecetea noastra.

Acest hrisov a fost scris in targul domnesc Iasi de Stefan,fiul lui Buhdiescul ftori logof at, 2 April 7249.

Grigorie Ghica VV.Nichifor mitropolitul Moldovei Toader Paladie vel visternic

www.dacoromanica.ro

184

Ghedeon episcop de RomanVarlaam episcop de RadautiTeofil episcop de HusiSandul Sturza vel logofatConstantin Ruset vel vorniclordachi Ruset vel vornicluon Niculcea biv vorniclordachi Cantacuzino vornicCostachi Razul hatmanlenachi Vlasto vel postelnicAndrei Ruset vel spatar

Aristarh vel banVasilie Sturza biv vel stolnicPanaite vel agaluon Cocoran biv vel pitarNicolae biv ftori visternicVasilie Buldiescul ftori logofatNiculi comis

Pantilie biv vel armasieromonah VarlaamToader Gheuca logofat dela

visterie.Dimitrie Sturza treti logofat am cetit.Tanasie ftori logofat de taina am cetit.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Barnovschi, unde segaseste copia germand. Textul german publicat la Wicken-hauser: Bochotin, pag. 108-110. Intaritura acestei donatii din1758 lunie 30 in Arh. Stat. Cernauti, pachetul Barnovschi, siWickenhauser: Bochotin, p. 115-116.

Hotarnica satului Jucica din 1743, Iunie 7, vezi in Arh.Stat. Cernauti, pachetul Barnovschi, si Wickenhauser: Bo-chotin, pag. 112-113. (Aid cu data de 7 Julie).

Vezi $i Iorga N.: Studii si doc. VI, pag. 445, nrl. 1685.Documentul nostru ne comunica ca Deniseuca, Lentesti,

Cozusna si Berhomet n'au fost decat salisti desarte. Din eleLentestii si Berhomete s'au ref acut devenind iar sate, iar Deni-seuca si Cozusna au disparut. Un catun at satului Jucica secheama si astazi Deniseuca.

Despre satul Borauti urmat. documente:1. 1658, Mai 24, Iasi: Gheorghi Ghica VV. A venit Ior-

dachie mare paharnic jeluind ca i-a fost dator Ionascu cuparelulcu 285 galbeni bani gata, si intamplandu-se cuparelului moartesi fiind dator si all& boieri, s'au strans toti datornicii socotinddatoriile; a venit in seama lui Iordachie pall. jumatate de satBoriiuti, tin. Cernauti, partea lui lonascu cuparelul, pentru acei285 ughi. Septelici vornic si altii au primit alte ocini. Domnulintareste.

(Original, hartie, pecete rotunda de chinovar apasata peun petec de hartie patrat, dela d-1 conte Gheorghe Vasilco dinCernauti).

2. 1715, Aug. 2, Iasi: Nicolai Alex. Mavrocordat VV. scrielui Dimitrie Macri pitar, staroste de Cernauti, s'a jeluit Ursa-chioaie stolniceasa pe Gavrilas Naculescu si Ion Figarschi si

www.dacoromanica.ro

185

alti razesi de Babin, tin. Cernauti, ca-i impresoara satul ei Bo-rauti. Starostele este trimis la fata locului ca sä cerceteze.

(Original, hartie, dela d-1 conte Gheorghe Vasilco, Cer-nauti).

Satul Borauti trecuse dela Alexandra Cantacuzino laGheorghe Ursachi. Acesta a fost casatorit cu Maria, fiica luiIordachi Cantacuzino si a Alexandrei, care a fost fiica lui Ga-vrilas Mateias si soacra lui Gheorghe Ursachi.

La fel a fost cu Lentesti, salistea Denesiuca si satul Jucica,pe care le-a fost primit zestre sotia lui Gheorghi Ursachi.

(lulian Marinescu: Doc. relative la familia Neculce, inBuletinul comisiei istorice a Romaniei, vol. IV, Bucuresti 1925,pag. 29, si Radu Rosetti: Despre originea si transformarileclasei stapanitoare din Moldova, An. Ac. Rom., seria II, tom.XXIX, 1906-07, Mem. sect. istorice, pag. 189).

Este vorba aici despre satul Jucica cu salistele sale Deni-seuca, Lentesti, Cozusna si Berhomete, deci un sat cu patrusalisti pustii. Salistea Lentesti, spre deosebire de satul Lentesti,se cheama astazi Lentestii-Camerale, adeca Lentestii statului.Cozusna se cheama astazi partea de Est a satului Jucica Noud.Berhomete, spre deosebire de satul Berhomet situat la Vest deMamaesti, se cheama astazi partea de Est si Sud-Est a hota-rului satului Jucica Veche. Deniseuca, astazi inexistenta, a fostsalistea situata intre Jucica si targul Cernauti.

Despre Jucica si salistea disparuta Deniseuca urmatoareledocumente:

1. 1630, Sept. 3, ileirleiu: Moise Moghila VV. intaresteboiarinului Gavrilas biv vel vornic dreapta sa mosie Deniseuca,care fusese a targului Cernauti, dar in urma fu daruita luiGavrilas.

2. 1630, Sept. 7, Hdrldu: Moisie Moghila VV. Este procesintre targul Cernauti (reprezentat de soltuz si targovetii lonascoCiuci, Pantelei, Ionasco Florescul, Alexandru Parciu, AlexaHlucicenai, Sirbul croitorul) si boieriul Gavrilas biv vel vornicpentru salistea Deniseuca si niste poieni Tanga aceasta saliste.Se atribuie lui Gavrilas.

3. 1634, Sept. 30, Iasi: Vasilie VV. intareste boieriului Ga-vrilas Matias biv vel vornic mosia Denisauca.

4. 1634, Oct. 13, Iasi: Vasilie VV. certifica ca au venitinaintea lui soltuzul targului Cernauti cu cativa targoveti parandpe Gavrilas fost mare vornic pentru salistea Dineseuca zicandei ca este de hotarul targului. Gavrilas a aratat ispisoace delaEremia Movila Voda, cum s'au facut niste morti de Lesi peacele poieni, si le-a plata boieriul Gavrilas dandu-i-se lui acelepoieni. Pentru salistea Deniseuca Gavrilas a aratat ispisoc demiluire dela Barnovschi Voda si ispisoace de intaritura dela

www.dacoromanica.ro

186 --

Moise Voda si Alexandru Voda. Se atribuie lui Gavrilas si tar-govetii de Cernauti sa nu mai parasca. Patrasco Basot vellogof at.

5. 1634, Oct. 13, Iasi: Vasilie Voda scrie lui Onciul Iuras-covici staroste de Cernauti, precum salistea Denisauca a fostatribuit5. lui Gavrilas Vornic. Sa stalpeascd Denisauca cu po-ienile din ceea parte de Prut. Patrasco Basot, vel logofat.

6. 1645, Aprilie 1, Iasi: Vasilie Voda, cum au venit inain-Lea lui toti targovetii din targul Cernauti si s'au judecat cu bo-liarinul Gavrilas Mateias biv vel logofat pentru satul Dinesducala Prut, tin. Cernauti, langa Jucica si Lintesti, cu fanatele, bal-tile, helesteele, zicand targovetii ca salistea se tine de hotarultargului Cernauti si o impresoara Gavrilas logofatul. $i s'asculat Gavrilas zicand ca-i este danie dela Miron BarnovschiVoda, aratand si ispisocul de danie. Se intareste lui Gavrilassa-i fie uric Si intaritura. Sa nu se mai parasca.

Au mai venit Ionasco vornic si Mihailas, fiul Maricai, ne-potul lui Barnovschi celui Batran si vand lui Gavrilas Mateiaslog. satul Iliseani, tin. Dorohoi, care le-a venit atunci cand auvandut partea lui Mihailas 1/2 sat Clocucina si 1/2 Vascauti;Gavrilas plateste 200 taleri de argint lui Mihailasco, fiul luiIonasco vornic si al Maricai. Sate le se intaresc lui Gavrilas.Toderasco lanovici mare logof at.

7. 1743, lunie 7: Gheorghie biv vel sulger si staroste deCernauti, $erban Flondor medelnicer, Manoli Zanfir biv vel ca-pitan, Gheorghie Parvul medeln. dau marturie despre hotarelesatelor Lentesti, Cernauti, Sobranet, Jucica, Rohozna si Di-.neseuca.

8. 1758, lunie: Scarlat Ghica Voda intareste manastiriiBarnovschi satul Giusca cu salistile Denisauca, Lintesti, Co-jusna si Berhometele dupa hotarnica din 1743, Iunie 7.

9. 1783, Mai 16: Manastirea Barnovschi vinde statuluiaustriac satul Jucica pentru suma de 1601 floreni. Semneaza:Generalul Enzenberg si arhimandritul Iacob egumenul delaBarnovschi.

Aceste 9 documente au fost luate din materialul de docu-mente ramase dela Dimitrie Onciul. Originalele se gasesc inKriegsarchiv din Viena, Kanzleiarchiv XIII-165.

Targul Cernauti si Deniseuca au fost situate pe malulstang al Prutului. Din ceea parte de Prut" inseamna pe maluldrept al Prutului.

www.dacoromanica.ro

187

122.1741, Mai 14.

Domnul tarn stabileste data iarmaroacelor, ce se vor Linea lamarginea Orli sub Horodinca.

Io Grigorie Ghica Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemlimoldayscoi.

Facem stire tuturor cui sa cade a sti pentru iarmarocilece au fost obicinuite a sa face la margine tardi dispre Cernauticarile din vechile vremi s'au numit otace din pricina vremii tul-burarilor ce s'au intamplat de catava vreme s'au fost parasit,iar acum din mila lui Dumnezau facandu-sä paci dispre toatepartile si din vreame ca locul unde s'au facut aceste iarma-roace megiesindu-ne dispre parte tarsal Lesasti cu locul dumi-sale a cinstit prietinului nostru du-lui Neculaiu Potosche starostecanioschi (?) ne-am ajunsu cu du-lui si socotind ca iarmaroa-cile fiind de folosul lacuitorilor dispre inbe partile sa cadi a leasaza la obiceiul ce au fost, am facut invoiala cu folos de opstieasazand ca sa sä faca iarmarocile pe obiceiul cel vechiu lalocul unde s'au facut si mai inainte la domniea rapoosatuluiunchiului nostru Neculai Alicsandru Voda si la domnie sa Mi-haiu Voda care loc este supt Horodinca fiind loc mai cuvios Simai cu indamand, atata cat pentru stare dobitoacelor cat sipentru negutitoriea si stransura narodului a inbe partile, iarcat pentru viniturile iarmarocilor despre partea tarai noastrevamile obicinuite si giudicatile si toata oranduiala ce sa cuvinea le cauta si a sa Indrepta dispre dregatorii nostri sa alba vol-nicie starostile de Cernauti si vamisii si toata dregatoriea astapani si a urma pe deplin toate viniturile Si giudicatile in-tocma far nici o pricing pe obiceiu dupa cum si mai innaintes'au urmat, si iata dara ca si zilele iarmarocil(or) s'au insamnatsa sa faca 8 iarmaroace inteun an dupa cum aratam anul celdintaiu, iarmaroc la S(fe)ti Gheorghie la 23 zile a lui April, aldoile la Duminica Mare si Ia S(fe)ti Nechifor la 2 zile a luiIuni si la S(fe)ti Petre la 29 de zile a lui luni si la sfanta Anala 25 zile a lui Julie si la ziva sfantului Samoil la 21 zile a luiAugust si Ia inaltarea cinstiti cruci la 14 zile a lui Sapt(emvrie)si la S(fe)ti Dimitrie la 26 zile a lui Oc(tomvrie) si mai multpentru folosul obstii aceste iarmaroaci sa aiba a sta cate 15zile pe loc pentru care s'au dat in stire tuturor si poronca la-

www.dacoromanica.ro

188

cuitorilor tarsi Moldavii ca fiesti carile sa nazuiasca la zilileinsamnate acolo sä deschiza iarmaroacile dupa obiceiul celvechi cum s'au facut din veac, si pentru mai Nina intemieareacestor mai sus pominite iarmaroaci dupa buna megiesiea siinvoiala noastra am dat tistamintul nostru ca toate cele maisus sa sa urmeza si nistramutat sä sa pazasca. Aceasta facem.

Let 7249, Mai 14.

Copie, Academia Romana, manuscrisul 237 fol. 132-3,pag. 102-103. Regest la N. Iorga: Studii si documente VI239-40 nrl. 252, cu data de Ianuarie 27, vezi si volumul nostruIII pag. 142 nrl. 5.

123.1741, lulie 15.

Hotarul Intre satele Irani la $i Milia, amandotla din tinutulCernauti.

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

Eu mai jos iscalitul Dumitrasco Bainschi vatav m'am in-voit din Nina voia mea cu du-lor Gheorghi Turcul postelnic,Miron Gafenco II. stolnic, Tdnasie Tints capitan si cu Costasco,nepotul lui Cocoranul, pentru hotarul satului nostru Milia si alsatului for Boni la, hotarul incepand la apa Ceremusului intreapa Ceremusului si paraul Top lita dela $antul ce-i mai jos deHlina, si apa Toplitei la vale langa un sant mai mic si pana lavadul sobarilor, de aici prin ses drept la ialinschi vivos, maijos la un helesteu mic in stanca, care se cheama fantana pu-treda, de aici cu paraul in sus pana unde cade in el paraulzis Polinciuc, cu paraul Polinciuc in sus pand unde cade in elparaul Cabacul, de aici intre Cabacul si Polinciuc la varf dreptin sus prin mijlocul poienii zisa la groni, tot in sus langaobarsia Cabacului !Ana la un parau mic cu plopi in, deal, deaici peste obarsia paraului Hatna, asijdere peste obarsia pa-raului Criva si drept in obarsia unui parau cu mal inalt, caree mai jos de Poiana Dapischi, cu acest parau la vale pana undecade in paraul Berejnita in gura paraului Calinios, care paraueste mai sus de paraul Velichi al manastirii, cu paraul Caliniosin sus si peste toate obarsiile pana in Opcina Mare si peste

www.dacoromanica.ro

189

Opcina pans in bahna, unde se intalneste hotarul cu hotarulLucavetului despre tinutul Sucevii. Si ne-am invoit din bunkvoia noastra si dela acest hotar in sus sa stapaneasca satulMilia, iar in jos satul Banila si pentru mai mare credinta am

15 lulie, 7249.Dumitrasco Bainschi fost vatay.

Din Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium I223-5 si Pachetul Bani la ruseasca, unde se afla copia germand.

Alte documente despre satele Bani la si Milia, tinutulCernauti:

1. 1740 Oct. 14, Banila: E conflict pentru o bucata de pa-mant intre satele Banila si Milia la Ceremus, tinutul Cernauti.Din Milia jumatate este a lui Sandul Sturza mare logof at si alui Toader Paladie mare visternic, cealalta jumatate a lui Du-mitrasco Bainschi fost vatav de stolnicei. Satul Bani la este allui Miron Gafenco uricar, Moisie Cocoranul, Tanasie Tin' sialti razesi. Toader Carp fost II jitnicer si Gheorghie Parvulmedelnicer fac cercetare. Pe vremuri Milia fusese a lui Drago-tescul, iar Banila a lui Cocoranul cel schiop, care se crede cas'a chemat Gheorghie, si a fost fratele lui Isac C. Razesii dinBanila arata o hotarnica a vornicului Neniul facuta pe timpullui Vasile Lupu. Se stabileste sorocul la Sf. Dimitrie cand par-tile vor aparia la divan.

(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Banila).2. 1741, Julie 15: loan Rali, staroste raporteaza pentru

cearta dintre Milia si Banila ivita pentru o bucata de pamantce zace intre ele. Are loc impacarea partilor. Stapanii de BA-nila cedeaza celor dela Milia o parte din bucata de pamantpentru care se cearta.

(Ibidem, pachetul Banila).3. 1742 Oct. 30: Costin Darie mare pitar si razesii de Ispas

anume Dumitru Tautul si altii se plang ca satul Milie ii impre-soara. trimisi de domn apar si chemand pe razesiide Ispas anume Dumitru Bainschi Olaf si Miron Gafenco stol-nic cerceteaza.

(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Milia).4. 1764 Dec. 30: Grigori Alex. Ghica VV. Iuon Flondor

mazil de Cernauti se jelueste impotriva lui Ionita Sturza fostmare vornic pentru jumatatea de sus a satului Milie tinutulCernauti. Flondor spuse in fata boierilor ca 1/2 din aceasta ju-matate de Milie o are dela mama sa, cealalta 1/2 a fost a luiLiumitru Bainschi, fratele mamei sale. Bainschi fiind sterp, par-tea lui a trecut la mama lui Flondor si astfel la el luon Flondor.

iscalit.

liotarnicii

www.dacoromanica.ro

190

Dar Sandul Sturza logofat si Toader Paladi visternic au ocupataceasta 1/2 Milie zicand ca Dumitru Bainschi le-a daruit-o. Sedovedeste Ca aceasta mosie le-a fost for zalojita pentru 250 lei.Se invoesc ca Flondor sa restituie lui Ionia Sturza suma chel-tuita, si sa is in stapanire mosia.

(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Milia).5. 1766, Julie 12, Iasi: Grigori Alexandru Ghica. S'a ju-

decat la divan Iuonita Flondor cu Niculae Gafenco, zicand Flon-dor ca Gafenco a impresurat o parte de Milie cu razesii lui din

Gafenco a scos o scrisoare dela Dumitras Bainschi do-veditoare de hotarul Miliei. Flondor a scos o hotarnica a Milieidin 1687 August 4 in care se arata semnele de hotar despreBani la. Atunci a stapanit 1/2 sat Milie Vasile Bainschisardar, dupd e fiul sau Dumitrasco Bainschi, unchiul lui Flon-dor. Aceasta jumatate de Milie a fost a lui Bainschi pe juma-tate cu sora sa Anita, mama lui Flondor. Gafenco si razesiide Banila au fost dati ramasi. S'au indreptat semnele de hotardupd hotarnica din 1687 August 4: intai despre Ispas din apaCeremusului, Toplita, sesul Zaberejci, ruptura, paraul Coret-nita, prin Ceretei, la dialul lui Batar, paraul Costiniur, obarsiaparaului Medveja, obarsia Berejnitei, Opcina cea Mare, obarsiaBerejonca; despre Banila, Opcina, obarsia Berejoncai, mandsti-oara Berejnita, Hlibicioc, fantana putreda, la Toplita, la vadulsobarilor.

( Arh. Stat. Cernauti, Liber Relationum I 254).6. 1783, Mart. 14, Cernduti: In fata comisiei austriace

apare vechilul Ionita Strasca si declara ca Iuonita si DimitrieSturza si Constantin Paladi stapanesc 1/2 Milie. Aceasta ju-matate de sat Sandul Sturza parte o cumparase, parte o pri-mise in dar dela Sal ta Catichi.

In Martie 29 apare Iuonita Flondor si declara ca stapa-neste 1/2 Milie, pe care a primit-o dela mama sa. Tatal sau oprimise zestre dela socrul sau Vasile Bainschi sardar.

(Tot aici, pachetul Milie).

7. 1798, Febr. 1: Imparatesc rusesc Gheneral cavalerScarlat Sturza vinde prin intermediul vechilului sau, maiorulJoan Macarescul, lui loan, fiul lui Andronic Aivaz, a sa 1/2Milie pentru suma de 2796 galbeni.

(Tot aici, Liber Contractuum Novorum XII 153-176).8. 1800 Febr. 13, Rarence: loan Ayvas da fratilor sai

Christof or si Basil Ayvas 1/2 Milie.(Tot aici, Liber Haereditatum XIX 79-81).

Banila.

www.dacoromanica.ro

191

124.1741, Julie 21.

Matlastirea Putnei se invoeste cu Vasile Draghinici pentru mo-sia Babin din tinutul Cernauti

Eromonah Isaie egumenul Putnii i vis sobor facutam scri-soare noastra la mana Du-lui Vasa le Draghinici vat(af) pentruo mosie anume Babini care este la tanutul Cernautului care aceamosie au fost cumparat de rapaosatul parintele Calistru ce aufost episcop radautchi dela Urstichioae giumatate sat de Babincu patruzaci matci de stupi ca sai de lui Ursachi eau ramascu patruzaci matei de stupi ca sai de lui Ursachi care acestistupi pang acum nu i sau mai dat si este si un peci (?) a Svintiisale parintelui Anton mitropolit apucandusa ca a da acei stupilui Ursachi si nu eau mai dat nici Sfintie sa si cu aceasta ase-zare sau luat mosie dela Ursachi si mai fiind Si a patra partede sat dela Ruginti care au dato Miron Gafenco si cu f ratii luipentru o datorie a lui Rugind ce au fost datori Sfintii sale fa-paosatului Calistru episcop si cand sau impartit ei pe f rati audat aceasta a patra parte de sat pentru ace datorie Sfintii salemitropolitului Anton si ase sau inpacat Miron Gafenco cu pa-rinte(le) mitropolitul Anton, deci Sfintiea sa parintele mitropo-litul Anton dand sama ca au cheltuit multi bani al sai la grijaparintemi Calistru au luat aceste parti de mosie de Babin saudato danie Du-lui Vasile Draghinici vat(af), deci noi socotindcumca viindu(?) acele parti a manastirii care si noi auzind casi Sfintie sa parintele Calistru cand au cumparato au numitomanastirii Putni, deci noi am aut unele pricini cu Vasile Dra-ghinici pentru aceasta mosie si acum pe urma neam invoit cuDu-lui ca sa de acele matce lui Ursachi si sa de si manastiriio suta de lei noi care avand noi mare trebuinta pentru acestibani c, luasam cu dobanda dela un negutitori de cumparasampan(e) la manastire niau dat Du-lui Vasile Draghinici acestibani care mai sus (am) pomenit, si sau platit manastire deacea datorie dela acei negutitori si noi ase neam invoit sa taiDu-lui mosie de astazi Iuli 21 pan in trii ani si plinindusaacesti trii ani si ramaind sä fii mosie a manastirii dand giu-decata sa avem a da banii si stupii Du-le lui Vasale Draghinici,ears dand giudecata ca sa ei Du-lui mosie sa avem a da banii,eara peste acesti trii ani de nu neam cerca noi giudecata sau

www.dacoromanica.ro

192

de nu earn da banii intracesti trii ani sai fie mosie a Du-ledrept aceasta suta de lei de istov Du-lui si copiilor Du-le sipentru buna credinta neam iscalit cu toti calugarii manastiriisi am pus si pecete manastirii.

Let 7249 Iu li 21.Eromonah lsaie egumen ot PutnaEromonah TheofanEromonah TheofanMonah loanMonah Varlaam.

Arhivele Statului Cernauti, Liber Contractuum novorumV 273. Traducerea germana, tot aid pachetul Babin; traducereagermana publicata la Wickenhauser: Radautz pag. 139-140nrl. 7.

125.1741, August 2.

Grigori Ghica VV. 1ntareste lui Gheorghie Perjul si rudeloracestuia stapanirea asupra satelor lor.

Io Grigori Ghica Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemlimoldayscoi.

batam carte Domnii mele lui Ghiorghie Perjul si fratilorsai si verii sale Paraschiva sa fie volnici cu carte Domnii melea merge la mosiile ce zisa ca au dipe parintii for anume satintreg Cosulenii si pol sat de Varboviit pe impartala ce au siparte din Lucavat si de &Macs si de Bahrinesti si pe scrisori cevor arata sä aiba a lua de a zace din pane, din fan, din toate peobicei si asijdere si parte din Briiteni ot tinutul Esului si nimesä nu sa inpotrivasca cartii gospod, iar avand cineva a ras-punde sa vie la Divan.

Let 7249 Avgust 2.vel logof at.

Original, hartie, arhiva dela Forum nobilium din Cernauti,Pupillaria 1117.

Alt document despre familia Perjul si satul Verbauti:1. 1741, Julie 4, Iasi: Grigori Ghica VV. Maria, fiica lui

Toader Golimase si vaduva lui Constantin Perjul capitan, dalin judecata pe cumnatii ei, fratii sotului ei, anume Grigori,

www.dacoromanica.ro

193

Gheorghe si Ana, si rudele acestOra Paraschiva, filch Anei, careMa fusese fiica lui Pavel Cosatanul $i sora Mariei mama Per-julestilor, precum fiind imp resurate mosiile Perjulestilor sotulei Constantin cheltuise multi bani. A judecat Sandul Sturzaastfel: Maria avand cu Constantin Perjul un fiu Si cloud fiice,acestia sal stapaneasca a patra parts din ftld$ii. Nicolai Perjulare cu Maria, fiica Cosatanului, patru copii. Paraschiva, fiicaAnei, care a fost sofa cu Maria, mama Perjulestilor (adecasotia lui Nicolai Perjul) urmand a mosteni jumatate din mo-siile lui Pavel Cosatanul (el avand humai cloud fiice: Ana siMaria) va plati jumatate din cheltuieli. Grigori Perjul, fratelesau Gheorghe si sora for Ana, fratii lui Constantin Perjul ur-meaza sä contribue si ei la cheltuieli. Mosiile lui Paval Cosa-tanul sunt: Satul intreg Cosuleni tinutul Harlau, 1/2 Verbauti,tinutul Cernauti, parte din Banila tinutul Suceava si Vascauti,tinutul Suceava, parte de Lucavat tinutul Suceava, 1/2 Brateni,tinutul Iasi, Ruseni(?) tinutul Harlau, 1/2 Sabieni, tinutul Ia$i, ciparte Lucoviiao tinutul Cerilauti1 o parte de. Bahrines9, d parteIlisesti, amandond tinutul Suceava. Ar urma ca din aceste mosiijumatate sa cada la Paraschiva, fiica Anei, si jumatate la ceipatru copii ai lui Nicolai Perjul (Constantin, Grigori, Gheorghesi Ana). La mosiile lui Nicolai Perjul anume Homiceni, tinutulNeamt, Movileni, tinutul Roman, si Blecesti, cata parte li secuvine, sä alba treaba numai copiii lui Nicolai Perjul.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium IX 405-410 sipachetul Vascauti. Publicat la Wickenhauser: Bochotiri110-112).

Se pare ca Bahrinesti este gresit scris in loc de: Ber-homete.

126.

1741, Noemvrie 5.

Manoli Zamfir darueste lui Andrei Potlog si sotiei acestuiaCatrina partea sa de mosie din Rohozna, tinutul Cernauti.

Adeca eu Manoli Zamfir blv vel cap(itan) de Cotmani sicu sotul mieu Smaranda facutam scrisoare nostra la mama hi-nului Andrei Potlog si a hinii Catrinii sotului Du-sale, fata luiV arlaam Ursachi, nepoata de frate lui Ghiorghi Ursachi, jic-nicer, ca fiind noi mijlocitori de iam casatorit Si iam si cununatsi avandu noi a trie parte de sat de Rohozna data danie delaGhiorghi Ursachi jicnicer, unchiul Catrinii, si platindu si da-Loriile lui Ghiorghi Ursachi jicnicer care au cuprinsu doa suteT. Balan: Documente bucovinene, IV. 13

www.dacoromanica.ro

194

le lei, learn dat dank $i mosie datoriile toate dupa moartenoastra lui Andrei si Catrinii, care la aceasta danie ce am facutde buna voe nstra sau intamplat si alti boeri si pantru cre-Jinta am iscalit.

Let 7250 Noemvrie 5.Manoli Zamfir cap(itan) si eu Maranda capitanita.(Doug semnaturi indescifrabile).Si eu Costantin !ands am scris cu voia lui Manoli cat si

a sotului Du-sale Zmaranda.

127.1742.

Stefan Cazacul cedeaza lui Lupul Bals pentru binefacerile pri-mite o parte din mosia Romanesti, tinutul Sucevll.

(Tradus in romaneste dupd o copie germana).

Adeca eu Stefan Cazacul, fiul lui luon Cdzacul, si eu (Gli-goras), cumnatul lui Stefan Cazacul, cu jupaneasa mea Ileana,sora lui Stefan Cazacul, am dat adevarat zapisul nostru lamana lui Lupul Ba Is fost mare medelnicer, precum din a noastrabuna voie avand mult bine dela du-lui in nevoia noastra, pia-find pentru not dajdiile, de aceea i-am dat pentru multa buna-tate ce am primit-o dela el, jumatate din a treia parte de sat deRomanesti pe Horaet, tinutul Sucevii, ce-i in hotar cu Meleseuti,cealalta jumatate insa i-am vandut-o din blind voia noastrapentru 85 lei, care cloud jumatati fac a treia parte din maisus amintitul sat de Romanesti, pe care am primit-o dela pa-rintele nostru Won Cazacul si ne-a venit la impartala ce amfacut-o intre frati in fata du-sale Sandu Sturza mare logofdela care avem si un zapis de impartala iscalit de Sturza marelogof si i-am dat zapis pe acea a treia parte de Romanesti,pe care o avem dela mama noastra Maria, jupaneasa lui luonCazacul si zapisul de impartala iscalit de du-lui mare logofat,dupa care ne-a dat banii pentru acea jumatate, de aceea sa fiedanie dreapta, iar partea vanduta sa fie dreapta cumparaturalui, jupanesii si copiilor lui in veci si sa-si faca si ispisoc dom-nesc pentru acea parte de mosie si la aceasta tocmeala si danieau fost f ata parinte1e Meftodiu, dichiu de Suceava, si alti boieri

si

www.dacoromanica.ro

195

marl Si mici cari au iscalit Si pentru mai mare credinta amStefan Si Gligoras.

Anul 7250.Meftodiu dichiu, Stefan Cdzacul, Gligoras ginerele lui Ca-

zacul, eu Constantin. Line med. am scris acest zapis cu zisa luiStefan Si Gligoras.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Romanesti Si LiberGranicialium VIII 36-38, unde se afla copia germana.

128..1742, Februarie 15.

Domnul tariff trimite boieri ca sa cerceteze conflictul ivit pentruparti de Ispas $i Rastoace.

lo Costantin Neculai Voevod bojiiu milostiiu gospodarzemli moldayscoi.

Scriem domniea me la credincios boiariul nostru du-(lui)Hristoscul Vlasto biv vel stolnic i Miron Gafenco II. stolnic iGheorghie PArvul medelnicer.

Facem stire ca ne-au jeluit credinciosi boiarii nostri VasilieBuhaescul ftori logofat i Stefan Hermeziu II. visternic zacandca au niste parti de mosii cu vecini acolo la Cernauti, a patraparte de sat de Ispas Si a patra parte de sat de Rastoace, caremosii au fost a lui Hermeziu dupd Ionasco Tautul care uniidintr'acii vecini zisara ca santu fata netagaduiti anume Sorohancu 5 ficior(i) din sat din Ispas Vara altii ci-i mai tie Sorohan Sisa de sama el Si Mateiu Sarbenco cu verii lui, ficiorii lui Iva-nescu far altii carei ii stiu, Mateiu Sarbenco iar sa de sama elsi din vreme ca scrisorile ce au fost pe acele mosii fiind la Her-meziu care au murit in Tara Romaneasca s'au prapadit acolo,numai in partile ce sant f ratasti sant la Ion Popovici, sa deasama el macard ca pentru 'partile lui Hermeziu ce au avut depeTautul logofat acolo stiu si alti Tautulesti cari traescu acolo laCernauti si stie si Gavril Volcinschie care in sama lui au fostacii vecini, pentru care iata ca vä scriem sa sorociti pi toti Tau-tulestii si pe Gavril Volcinschie si pi alti razesi si Popovetastiisi adunandu-i fata sä luati sama cu amaruntul fiind fata si acelSorohan si Matei Sarbenco, caci unii din vecini au fost Si cu

www.dacoromanica.ro

196

Hermezeul in Tara Romaneasca pang la moartea lui Si di acolcr,au venit la pamantul lui si i-au insurat si de a fi trebuinta ca sämearga acolo la Ispas si la Rastoace i-am oranduit pi Gafencosi pe Gheorghie Parvul, ce trimiti du-(ta) stolnice acolo51 sa stranga si alti razesi sa- cerce si sa adivereasca mai binesi cum sa va alege sa fad o carte de marturie si sa va iscalitisi sa ne instiintazi cu amaruntul toata pricina cum sa va dovidi,aceasta scriem.

Let 7250, Febr(uarie) 15.

Copie, Academia Romans, manuscrisul 237, pag. 77,fol. 107.

129.

1742, Februarie 23.

Se impart mosiile lui Constantin Parvut Intre copiii sai Gheor-ghi, Vasilie si Ileana, casat. cu Gheorghi Calmutchi.

(TraduS in romaneste dupa o copie germana).

Impartala intre noi fratii, dupd cum ne-am invoit sa im-partim mosiile rapousatului parinte Constantin Pdrvul fost sa-trar, precum fiecare din noi sa-si desparta partea sa 51 S'0 sta.-paneasca el si copiii sai in veci. 23 Februarie 7250.

A venit in partea cumnatului nostru Gheorghie Calmutchicomis, sotul surorii noastre !liana, jumatate de sat Popeni, ti-nutul Harlaului, si a patra parte de sat de Beresti, tinutul Su-cevii, la apa Siretului, care parti le-am primit cu judecata, elefiind ale lui Vasilie Starce, a patra parte de lvdnesti, tinutulVaslui, ce ne-a venit dela maica noastra Sanda, fiica lui luonTaldbescu fost logofat, ca sa le stapaneasca in pace dupd dre-sele pe cari i le-au dat.

A venit in partea lui Gheorghi Pdrvul medelnicer si a luiVasilie Pdrvul intreg satul Maciocasi, tinutul Tutova la apaBarladului, pe care 1-a fost daruit rap. domn Constantin Ducaparintelui nostru Constantin Parvul fost satrar, dupa cum ziceispisocul, a patra parte de sat de Popeni, tinutul Dorohoi, adoua spre zecea parte de Lucavat la apa Siretului, tinutul Su-ceava, care parte am primit-o cu judecata dela Gheorghitii,.

sa-i

www.dacoromanica.ro

197

nepot de sofa al lui Veli$co Chew°, trei parti Si doug jirebiide sat de Ccilinesti la Brujnita, tinutul Cernauti, ca sa le sta-paneasca in pace.

lard celelalte parti de mosie au ramas neimpartite fiindnedesbatute, sa avem a le dobandi noi trei frati, iara cand levom dobandi sä le impartim frateste intre noi. Aceste parti demosie sunt anume: A treia parte de sat de Meiciocani, tinutulTecuci, care se cheama Vadul Raschei, a treia parte de Siscani,tinutul Bath', 30 lei din partea lui Gina cu vecini, cats partei-a veni la Costina, tinutul Suceava, cari bani au sa ne deadu-lui the pitar, Andrei si Radu cu fratii sai pand in 6 luni, iarcand ne vor da banii, le vom da mosia, de altfel va ramanea instapanirea noastra, si dupa invoiala facuta intre noi ne-amimpartit si am dat unul altuia zapisele de impartala iscalite deboierii cari au fost fata. Iar vecinii de Calinesti, Beresti si Lu-cavat au ramas neimpartiti necunoscandu-i pe toti, iar ducan-du-ne acasa si intalnindu-ne si cu fratele mieu Vasilie si cucumnatul, vom face izvod de ei si-i vom imparti intre noi treifrati.

Aceasta impartala si invoiala intre frati s'a facut in fatanoastra de buns voia lor.

Ilie biv vel pitar.Gheorghe Parvul medelnicer, Vasilie Pdrvul, Iron Niculcea

biv vornic, Gheorghi Calmutchi comis, Costachi vel vornic,Alistarh ban, martor.

Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium IV, 429-432, pachetul Calinesti pe Ceremus, unde se afla copia germant

Despre Beresti, astazi disparut, vezi doc. din 1737,Itmie 24.Un sat cu numele Maciocani nu exists. In schimb este

astazi in judetul Tecuci o padure care poarta numele de Mat-cani. Sate cu numele Popeni se afla astazi in judeteleBacau si Tutova. La Dorohoi nu este sat cu numele acesta.Ilanesti este astazi in judetul Vaslui, iar Siscanii se afla unulin judetul Putna, altul in judetul Falciu. Pe vremuri au existatcloud sate cu numele Maciucas, cari au fost sate vecine. Unula fost in tinutul aarlad, altul ixt tinutul Tutovii, amandoua laapa Barladului. Amandoua fusese la 1617, April 16, in stapa-nirea lui Nestor Ureche. (Ghibanescu: Surete II, 168-171.)

Falciu,

www.dacoromanica.ro

198

130.Iasi, 1742, Martie 7.

Constantin Mavrocordat VV. intAre$te lui GheorgIde Turculetmosia Patrauti pe Sirete, tinutul Sucevii.

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

Noi Constantin Nicolae VV. din mila lui D-zeu Domn TariiMoldovii.

Am dat scrisoarea domniei mele slugii noastre lui Gheor-ghie Turculet postelnic pentru satul POtreiuti, tinutul Sucevii,care zisese ca e al lui ca sa fie volnic a stapani dupd obiceiultarn ca fiecare sa-si stapaneasca mosia, Si dupa aceasta scri-soare a domniei mele el sa alba a-si pune in satul sau Patrautiun vornic, pe care toti vecinii sä-1 asculte si sa faca boeresculdupa obiceiu toti lard deosebire si sa fie volnic a lua de a zeceadin toate roadele si nime sa nu poata fugi dela aceasta mosie,iar cine va fugi, sa fie pedepsit. Aceasta poruncim.

Iasi, 7 Martie 7250.Mare le logof at a cetit.

Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium IX, 174-5,si pachetul Patrauti pe Sirete, unde se gaseste copia germana.

Satul Patrauti pe Sirete este a se deosebi de satul Patrautilanga targul Sucevii, unde a fost o manastire de maici.

Alte documente despre Patrautii pe Sirete:1. 1762, Mai 29: Stolnicul Vasile Basota stabileste hotarul

satului Patrauti. Hotarul incepe dela garld in matca Siretuluivechiu, peste Siret in gura paraului Corceasca, tot cu paraulCorceasca pans la hotarul satului Corcesti al man. Dragomirna,pe deal la gropile zise dohotarie, spre miazazi pand la obarsiarfaraului Patrautul la Crosine, la Bilca Patrautului, in Opcina,in Crivita la hotarul Igestilor, in paraul Miculiciului pand laobarsie, la buza piscului, la cetatea veche, peste Sirete la guraGhirvasului, la Opcina, la hotarul Ropcei, hotarul Cupcei, panain garla.

(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Patrauti pe Sirete, si Liberiranicialium IX, 172-174).

2. 1783, Apr. 19, Cernauti: In fata comisiei austriace apareVasile Coceala si raspunde in numele lui Tadeus Turcul care ebolnay. Satul Patrauti este proprietatea familiei Turcul, care1 -a primit dela unchiul Gheorghi Turcul.

(Tot aici, Liber Granicialium IX, 164-165).

www.dacoromanica.ro

199

131.1742, Mai 12.

Gligorie Si sotia sa Nastasia daruesc popii Daniil o partedin satul Cumaresti, tin. Sucevii.

+ Facem stire cu aceasta scrisoare a noastra la maimpreutului Daniil Si sotului moletfii sale &dal ca sal sa stie pentruo parte de mosii din Cumaresti de pe Siret dela tinutu Sucevii,din giumatate di sat a patra parte de mosii, care parte au fostcumparat sotul meu Gligori din Calinesti, deci aceasta parte demosii am dat-o parintelui Danii la din Calinesti si sotului moletfiisale pentru ca sal ne pominiasca la sfanta biserica, ca si bisericaeste facuta de noi, pentru care n'are niamul meu sau a barba-tului meu sa sa amestici cu stapanire caci noi numai parinteluiDanila am dat aceasta parte can scrie mai sus, pentru cariparte si alte scrisori Inca le-am dat la mana aratatului Danipe ace parte de mosii si biserica ce-am facut-o noi la Calinesti'Inca am dat si biserica molitfi sale ca sa-i fie de veci molitfiisale si copiilor si nepotilor si stranepotilor molitfi sale neclatitin veci. Si la acesta danie ce am dat-o eu s'au tamplat slehticisi preot cari mai gios s'au iscalit si eu pentru mai mare si bundcredinta mi-am pus degit ca sa sa craza.

U Calinesti, 7250, Mai 12.Eu + Nastasia Gligoroaie.

Din Alex. Vitencu: Vechi documente moldovenesti, Cer-nauti 1925, pag. 39, nrl. XLVIII.

La Vitencu scrie: Nastasie Aporoe. Am indreptat scriind:Gligoroaie dupd copia germand a documentului, care se afla inArh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium VI, pag. 46. Tot aici sedau si numele martorilor: Gheorghe Parvul, Isar capitan, Cons-tantin si Dumici de Voloca.

Alt document despre Cumaresti:1. 1762, Mai 14: Se hotareste partea din Cumaresti a preo-

tului Iftimie, fiul preotului Daniila din Calinesti, si a fratilor sal,toti stranepotii Zahariei si s'a gasit ca face 24'/2 odgoane, od-gonul cate 22 stanjini gospod.

(Tot aici, pag. 40, nrl. XLIX).

www.dacoromanica.ro

200

132.Iasi, 1742, Mai 24.

cOnstantin Mavrocordat VV. trimite pe starostele de CernatitiIn satul Malitinitii, tinutul Cernauti, pentru a sill pe vecini la

implinirea obligailor for fats de stapanul mosiei.

+ Nqi Castatulin Nip lac VV. bojiiu milostiiu gospodarzemli moldayscoj.

+ Scriern Dornnio nip la 9reclincios boeriul nostru Dum-naluj (liPseStO starosWle clQ GPro4"uti, *Pm stire ca aice laDomnipa mpa au Oat jaloba !liana, fiica rapaosatului leremieforai biv vel capitan, pentru mosiea sa satul Malintinitii pe careiposie fiindu catva omeni traitori nernica slujba nu vor sai facapuind pricing unii pa sintu calarasi, altii ca santu alti dreasalepentru carii vazind parte Domnie mele sai chiemi Dumneata detats $i sa le dai a intaleage tuturor di vrgame ca med. pe mosiepu stapan tot pmul on calarasi on alteArealle sau ce obrazear fi sä sa aseze cu (lama sai faca slujba obicinuita dupd ho-tarare ce sau facet, 001* sau jplujt iau luat lemnul morii siiau arse un Vla4 CO au fast capitan earele traeste acolo ra'si-pindui moara, ce sai eai sama, si cu acel Vlad si de a fi cum saujeluit sai faca dreptate ce iau stricat sa faca la loc si pentruamandoa pricinile sai faci asezare, alta jaloba sä nu ne mai vie.Aceasta scriem.

U las, let 7250, Mai 24.

Original, hartie, dela d-1 Stefan Bachnicki, stapanul sa-tului Malatinet. Dresele este scris in loc de bresle.

Alte documents:1. 1742, Mai 29, Iasi: Nichifor arhiepiscop si mitropolit

Socevii si a toata Moldaviea face carte de blastam. A venit Iliana,fiica Ierimicai Jora, zicand ca are mosia Maletinitii, tinutul Cer-nauti, care se impresoara despre Hliviste a episcopiei Radau-tilor si despre Stauceni. Se face carte de blastam asupra tuturorrazeasilor si impregiurasilor care s'ar lacomi la hotarul Maleti-nitilor sau n'ar marturisi adevarul asupra hotarului acesteimosii.

(Original, hartie, dela D-1 Stefan Bachnicki, stapanul deastazi al satului Malatinet).

2. 1742, Aug. 15: Hrisoscul Vlasto biv vel stolnic sta-roste, Manoli Zamfir biv vel capitan si Gavril Neculce biv velcapitan de Cotman hotaresc satul Malatinita impresurat de

ca

www.dacoromanica.ro

201

HU vestii ai episcopiei 1Radauti sl despre Iujanita Si Staucenii,mosiile Catrinii, vaduva lui Iordachi Cantacuzino biv vel spa-tar. A venit si Varlaam, episcopul de Radauti. Ileana, fiica rap.Irimii Jora se plange ca e giupaneas.' saraca ramasa de boerde 4 ani si tiladu-sä in multa saracie au inpins-o cini cum auputut". Neputandu-se judeca cazul ei, s'a stabilit soroc pe zivade 13 Septemvrie la divan iar care parte nu s'ar afla sa nu sa"mai pominiasca, sä fie ramas".

(Original, tot aici).3. 1745, 4inie 6, Iasi: loan N. Mavrocordat VV. scrie sta-

rostelui de Cernauti pentru satul Maletinitii al Ilenii, fata rap.Ieremie Jora. (Sotul Ilenii s'a chemat Niculae). Neputand facehotarul, boierii au stabilit soroc. Ileana a sosit asteptand Ca-teva zile, faeandu-si cheltuiala. Ceilalti n'au venit. 1 s'a dat voejlenii sa-si stapaneasea mosia in semne cu tot venitul; dijmaluata sa i se intoarca. Cine se va ridica, starostele sa-i deacertare.

(Original, tot aici).4. 1747, Ian. 30: Hotarul intre Malatinita si Staucenii. No-

tarul incepe la o valcea zisa Ziodica, la movild, in dreptul uneivai de ceea parte de coada helesteului Stauceni, unde se im-preund hotarul Iujanetului si al $iscautilor, pans deasupra uneigropi zisa Vartopul, in sus la Rudca, la hotarul lesesc.

(Arhiva man. Putna nrl. 164. Traducerea germana la Arh.Stat. Cernauti, Liber Oranicialium X 233-238).

133.Ropcea, 1742, Mai 30.

Gheorghlta Cautes, fiul lui Gavrilas Ropceanul, cedeaza fiilorlui Dumitrasco Soroceanul a patra parte de Storojinet, tinutul

Sucevii.

(Tradus in romaneste dupd o copie germana).

Adeca eu Gheorghitcl Cautes, fiul lui Gavrilas Ropceanul,cu juparieasa mea Maria, scriu si marturisesc cu acest zapis almieu la mana nepotilor miei, anume Ionitd, Mihalachi si Vasilie,fiii lui Dumitrasco Soroceanul postelnic, precum fiindu-mi datorunchiul mieu Vasile Ropceanul 60 lei bani vechi mi-a zalojit apatra parte de sat Storojinet la Sirete, tinutul Sucevii, si pePdtrasco Percic cu toti fiii sal, pe Stefan ilelac, fiul lui IuonHe lac, tot cu toti fiii sal si patru fii ai lui Nicolai He lac pentru

www.dacoromanica.ro

202

acea sums de bani, dar avand cearta nepotii miei pentru Pa-trasco Percic, care cazuse in partea lui Toderasco Soroceanul,precum scrie in zapisul lui Sandul Ropceanul, fratele lui VasilieRopceanul, zicand ca Patrasco Pdrcic fusese dat pe nedrept,si mi-au dat nepotii miei acei 60 lei bani gata, de aceea le-amdat zapisul unchiului meu, al lui Sandul Ropceanul, iar dnas'ar mai gasi niscaiva drese despre acei oameni si despre apatra parte de Storojinet dela unchiul mieu Vasilie Ropceanulsi dela Sandul Ropceanul, sa nu se tie in seama fiindca amprimit toti banii, iar mosia si vecinii sa fie drepti ai sal, ai co-piilor si nepotilor nerusiit in veci si acest zapis s'a facut infata boierilor si a feciorilor de boieri cari au iscalit si in fatamultor oameni buni de Ropcea cari au pus degetele pentrucredinta.

Scris in Ropcea, 30 Mai 7250.Gheorghito Cautes.Gavril Costin, popa Simeon, Vasilie Costin, Ilion Irinici,

Vasilie Cretul, Chihae Macavei, Beremcu Dumitrasco, StefanCostin, Andronic lurk.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Storojinet si LiberGranicialium VIII pag. 314-316, unde se gaseste copia germand.

134.Iasi, 1742, Iunie 6.

Se atribuie prin judecata lui lonita gramaticul iumatate de satCincau, tinutul Cern Anti, impresuratA de Gligoras Stroescul.

Suret scos dipi carte de giudecata a du-sale vel logof at.+ Se ubo mai 1Sandul Sturza vel logof at.

Facim Stire cu aceasta carte al (!) noastra ca din poroncaprea luminatului domnului nostru Marie Sa Constandin NeculaiVV. au vinit innainte noastra lonitel gramaticul, ginirile lui IonNeaniul spat(ar), si s'au parat de fata cu Gligoras Stroesculcomis pentru o giumatate de sat de Cincdu ci iasti pe Nistrula tinutul Cernautului pre care mosiea niau aratat Ionita ispisocde la batranul Duca Voda din velet 7176/1668 scriind intracelispisoc cum ca au dat si au intarit lui Gavril Neaniul logof atpe o giumatate de sat de Cincau si °snit ni mai arata o carte

www.dacoromanica.ro

203

iar dila Duca Voda din velet 7177/1669 Iu li 9 scriind la lonascoBa ls parcalab Si Arsdnie Volcinschi Si la Dinnitrasco si lonascoca sa marga la sat la Cincau sa stranga oamini batTani inpre-giurasi sa hotarasca giumatate de sat di Cincau in parte Stro-escului cu oaminii lui Sl giumAtate de sat in parte Neniului lo-gofat Si cu toate acesti zisa Ionita gramaticul ca au pus manaGrigoras Stroescul comis pe tot satul Cincaul. Deci am in-trebat pe Stroescul cu ce pricind tine tot satul, el au dat samaca esti de pe mosu sau Stroescul cel batran aratand un ispisocvechiu de la Petru Voda din velet 7054/1546 scriind pentrutot satul Cincaul cumcd au fostu unui Ivan diiacul de visteriesi 1-au vandut Marica si sora Agaftiea, fetili lui Ivan, lui IonEtco Stroescul si un zapis dila Ionasco, ficiorul lui Etco, par-calab din velet 7085/1577, cum ca au vandut acel satu lui Dra-ghici Borotco vatavul si altu ispisoc de intaritura pe acistazapis dila Patru Voda din velet 7097/1589 Si un ispisoc iardsdela Patru Voda velet 7098/1590 scriind precum c-au vandutDraghici Borotco acel sat Cincaul Onciului Herte si acel OnciuHerte zise Stroescul sa-1 fi dat di zastri ginirilui sau Stroes-cului celui batran, deci am statut di li-am luat sama cu ama-runtul socotindu scrisorili de inbi partili Si ase am socotit catini rau Gligora5 Stroescul tot satul Cincaul pentru cad macarca scrisorile lui scriu tot satul, dar santu nisti scrisori vechi dedi multu si osabit di aceasta ca 5i sangur mosu sau Stroesculcel batran in carte Ducal Voda ce scrie mai sus arata ca arinumai giumatate di satu de Cincau, iar giumatate de sat arataca esti a Neniului logofat, dar alti dovazi sau scrisori mai noain potriva scrisorilor lui Ionita cum ea ar fi cumparat delaNeaniul sau ar fi schimbat sau cu altu chip ca ar fi incaputmosie toata la mana for nimica n-au aratat, ce numai da samaStroescul ca totul au stapanit-o, ce si la aceasta pricina a sta-panirii s-au adivirit din cartili Ducal Voda cum cal Ora atunceau tinut si Stroescul si Neaniul, iar di atunce incoaci nici Stro-escul nici Neaniul n-au stapanit-o, cad Stroescului celui batranii era traiul la Orheiu Si Neniul, socrul lui Ionita, iarasi era trai-tor ii Tara romaniasca si viind aici in tard nimica n-au sazutce s-au dus in tam lesasca si satul acela tot pustiiu au fostu

www.dacoromanica.ro

204

jar la domnie Mani sali lui Mihai Voda au stransu Pot logoamini acolo di i-au dischis sat, ce cat pintru sta'panirea nicidispre parte Stroescului nici despre parte Neniului, socrul luiIonitA, nu s-au putut lua nici o lurnina,pentru aceasta cu dreaptagiudecata um socottt $i am dAt ramas pi Stroescul sa nu saamestici la ace giumatate de sat di Cincciu, iar Ionia indrep-tandu-sa am dat aceasta carte de giudicata pe ace giumatatede sat di Cincau ca sa o stapaniascd ca a sa driapta ocina sitriosie cu tot vinitul din moard, din oranda si cu oaminii ce vorfi pe acel satu, nimi altul sa nu sä amestici si aceasta Para sanu sä mai parasca; insa mai cu di adinsul s-au doveditu iardintr'o carte iar a Ducal Voda batrdnul can scrii la starostiledi Cernauti ci au fostu pi ace vreami, cumca au ialuit Stro-escul la divanul gospod pe Neaniul logofat ca e dajma pi totsatul Cincaul, iar ru,t numai dipi giumatate di sat ci este parte'Neniului si s'au adiverit si s'au dovedit ca Neniul logofat arigiumatate di sat de Cincau.

U las vlet 7250 Iuni 6.Doua seninaturi indescifrabile.

Copie romaneasca, Arhivele Statului Cernauti, pachetulCincau. Se sustine gresit ca Ion Iatco din anul 1546 s'a chematStroescul. Pentru o mai bunk cunoastere a trecutului satuluiCincau dam urmatoarele documente:

1. 1546, Apri lie 14, Hu,si: Marica si Agafia, fiicele luiyam() diac dela visterie vand stolnicului Ion Iatco mosia for

Cernacaul (Cincau). Vezi volumul I 37-40 nrl. 15.2. 1592, Mai 3, Iasi: Onciul Heartea cumpara satul Cer-

nacaul (Cincau), tinutul Cernauti, dela DraghiciBorotco. Acestaii cumparase dela Ionasco, fiul stolnicului Ion Iatco. (Vezi vo-lumul 1 115-117 nrl. 47).

Acest document se gaseste si la Academia Romana Doc.206/163, cu data de 1 Mai.

3. 1610, lunie 17, Iasi: Constantin Moghila VV. a venit Io-nasco Iatco, fiul lui Ionasco stolnic, cu ginerele sau popa Stefansi cu Cozma Ciocarlie si trag la judecata pe Miron Onciul aprodsi surorile lui, copiii lui Onciul Heartea, pentru satul Cernacaupe Nistru, mai sus de Vasileu, tinutul Cernauti. Dar Miron cusurorile sale au aratat zapise de cumparatura dela Petru Vodasi de intaritura dela Aron Voda, precum a cumparat OnciulHeartea acel sat Cernacaul dela Draghici Borotco pentru 1200taleri batuti, iar lui Draghici Borotco i-a fost cumparatura

www.dacoromanica.ro

205

dela Ionasco Iatco. S'a Indreptat Miron Onciul cu surorile salesi a pus ferie 24 zloti.

(Original, Academia Romans. Docum. 185/161).4. 1742, lunie 1: Constantin Mavrocordat VV. intareste luf

$tefan Tabafa capitan a 1/8 Cincau, ce o are dela soacra saBalsoaia.

(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Cincau).

135.1742, Iunie 12.

fratii loll, Stefan $i Mihai Strasca se impaca cu cumnatul forToader Sraha pentru partite for de mosie din Romanesti, Sta-nevi, Nihoreni, Tureatca, toate tinutul Socevii, apoi Toutre $iCabesti, tinutul Cernauti, care mosii le sunt depe mogul for

Onciul iura$covici $i matusa for Maria Carcoaie.

AdecA noi care mai gios ne vom iscali anume facem stirecu aceasta scrisoare a noastra Ia mana cumnatului nostru luiToader Brand, ce tine pe soara noastra pe Antemita, pentrumulta pricing ce am aut intre noi pentru mosii parintesti, cene-au ramas Impartitoare pe frati, si viind noi din poroncagospod la Esi ni s'au randuit judecatA la dum-lui Sandu Sturzalogof At si luandu-ne du-lui sama $i cu multe cuvinte dojenin-du-ne ca sa stam la dreptate si sa ne impartim cu dreptate cesa cade.Iata de buns voe noastra ne-am invoit inainte dumisalevel logofatului $i pe cate mosii am aflat bune Mil de pricinis'au pus toate la mijloc $i s'au scos intaiu parte cumnatuluinostru de mai sus numit a case parte de Rotruinesti in tanutulSocevii $i ne-au ramas noao la patru frati osabit de sora noastraAntimita, a trie parte de sat de Stanesti la tanutul Socevii si atrei parte de sat de Nihoreni tij la tanutul Socevii si a trie partede sat de Tur(e)atca tij la Soceava $i a opta parte de Tovtresi a opta parte de Ciibe$ti of tanutul Cernautului, care acestemosii ne sunt noao depe mogul nostru Onciul lurawovici side pe matusa noastra Maria Cdrcoie portaroie, lard dintr'a caruiparte ar iesi vre-o parte de mosie re sä n'aiba treaba la partealtui f rate, nici sa se amestece, ce care precum ii va fi noroculla aceasta, iara Ora intre noi de acum inainte nici odinioarasä nu mai fie pentru aceste mosii ce ne-am invoit impartala,

www.dacoromanica.ro

206

iar de n'am fi pus noi toate mosiile la mijloc cite sant parin-testi si sant bune fara de pricina si am fi tagaduit vre-o mosiede catra cumnatul nostru Toader 5i aflandu-o mai pe urrna safie a dumisale afara de cumparatura ce avem si afara de mosiice au ramas pentru datorie pArintasca ce ni s'au dat in Piede-cauti si in Tovtre. Asijdere pentru mosii care sant impresuratede altii, care dintre noi dintre frati ar sta la galceava cu acilinpresuratori si ar desbate vre-o parte de mosii, aceluia ce ova desbate sä fie, 'Lard alti frati sä nu aiba treaba, nici de chel-tuiala sa nu is pentru pricina aceasta, ce precum ar fi noroculor dobandas on pagubas.

Asijdere din cate scrisori si zapisa s'au aratat inaintejudecatii si au esit la vedere, afard de aceste, de ar mai finiscareva zapisa tainuite si nu s'ar fi scos, si pe urma s'ar evion de catra cine, iards sa aiba cumnatul nostru Toader Brailaa le lua de la acela si sa fie a lui, altul sa nu sa amestece;iard pentru trii parti de sat de Sarbenit si a patra parte de satde Forosna ce sant in tanutul Hotinului, cand a da Dumnezeusa incapa Hotinul in parte tarii noastre, atunce sä se inpartasi acele parti de mosie pe frati, si pentru credinta ne-amiscalit.

Valet 7250. Iunie 12.Insa la parte de Sarbenit si Forosna ce s'au aratat mai

sus, ce sunt in parte Hotinului a noastre ce vor fiparte dintr'acele mosii.

Ion Strasca, Stefan Strtisca, Mihalachi Strasca.Toader Brand m'am primit. Antemita, fata lui Ion Tabar.Si cu Simeon Chesco martor.Az pisal Gheorghe Vrabie logof at (de) divan.

Din Gazeta mazililor si razesilor bucovineni, Cernauti1910, Anul I pag. 248-249.

Forosna (Forostna) se cheama astazi Forostina, judetulHotin (Giurgea Eug. N.: Dictionarul statistic al Basarabieipag. 322. Sarbenit este satul de astazi Serbinti (Serbinta) ju-detul Hotin (Giurgea Ibidem pag. 326).

Alt document:1. 1749, Julie 1: Vlad si Filip Gora, Grigori Blanar si Filip

Scripa de Mogosesti, tinutul Cernauti, se plang incontra luiIonita Strasca, zicand ca intra cu a treia parte in satele Niho-reni, Stanesti si Turiatca, tinutul Sucevii. Ionita raspunde ca.

www.dacoromanica.ro

207

are cate a treia parte din acele sate de basting dela mosulsau Onciul Iurascovici. Para a fost rescinsa. A judecat Ior-dachi Cantacuzino vel logofat.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Contractuum novorum VIIIpag. 35 si a noastra: Familia Onciul pag. 80 nrl. 71).

Ionia Strasca pah, fiul lui Stefan, nepotul lui Onciul Iu-rascovici, primeste la 1736, Aprilie 30 intaritura pe a patraparte de sat Teutri (a noastra: Familia Onciul pag. 71 nrl. 62).

Despre satele Romanesti si Cabesti urmatoarele do-cumente:

1. 1742, Apr. 24, Cernduti: Ionita Strasca se plange lastarostele de Cernauti Hrisoscul, ca Moscalii stand pe mosiasa i-au nimicit scrisorile lui Onciul Iurascovici pentru a 1/13 partede Romanesti pe Horait, tinutul Suceava. (A noastra: FamiliaOnciul pag. 75 nrl. 65).

2. 1746, Aug. 3, Cernduti: Gligorie diacon de Plesenita,nepotul lui Onciul de Zamostie, stranepotul lui Ionasco Isar,face schimb de mosii, dand lui Ionia Strasca Vs parte Plese-nita, tinutul Cernauti, si primind a the parte de Cabesti. (Ibidempag. 75-76 nrl. 66).

136.1742, Iu lie 2.

Domnul tariff scrie ispravnicilor de tinut sa implineasca delaveclnii manastirli Putna carl s'au Impegstiat cate 2 lei de om

pe an.

+ Noi Costandin Nicolae VV. bojiiu milostiiu gospodarzemli moldayscoi.

Scrie domniia mea la boearii domnii meale ispravniciidi pre la tinuturi, va facem stire ca ni-au jaluit rugatorii nostriegumenul si cu tot saborul dela manastire Putnii zicand caavea manastire cativa vecini imprastiati pre la tinuturi si aucerut dreptate ca sa sa inplineasca dela dansii obiceiul ce audat si pard acum, zicand ca an si cartea dela domniia sa Gri-gori Voda pentru vecini ca aceea ce-s inprastiati, sä ea de omcate 2 lei pre an pentru slujba ce au fostu datori a o face,pentru care iata ca vä scriem aratandu-va calugarii pre undesa afla de acei vecini sa-i aduceati fata si sa luati sama sicarei s'ar dovedi ca sint vecini netagaduiti poroncim si domniiamea sa dea acei cate 2 lei de om pe an si sa impliniti dela

.

www.dacoromanica.ro

208

dansii sa nu ne mai vie jalba si zisara calugarii cum ca si dintrecutul an li-au ramas la unii din vecini ramasite, ce si flea-site sä le inpliniti pan Ia 2 lei de om, iara carei vor ave a fa's-punde aparandu-se ca nu-s vecini sa le dati soroc cu calugariica sa viea la divan cu marturi, scrisori, dovezi ce ar ave si savor giudeca cu divanul si cum va poroncim sa va supuneti po-roncii si sa dati carte de marturiea trecand-o la protocol.

7250, full 2.proci vel pitar.

(Original, pecetea rosie mica, arhiva man. Putna nrl. 12).Alte documente:1. 1743, Febr. 4: Costantin Nicolae VV. scrie ispravnicilor

de pela tinuturi, vecinii man. Putna s'au imprastiat pela altesate, sa-i cheme pe vecini de fats si sä le ia cei 2 lei deom pe an.

(Original, pecetea rosie mica, tot aici, nrl. 33).2. 1750, lanuarie 10: Costantin Mihai Cehan Racovita VV.

da carte lui Dosof tei egumenul de Putna, vecinii manastirii dintinutul Sucevii, Cernauti, Harlau si Carligatura nu vreau sa slu-jeascd. Domnul da volnicie egumenului sa aiba a-i stapani sisa-i pere sa lucreaza si sa slujasca on la ce le va poronciegumenul la trebuintale manastirii pe obiceaiul vechiu". Cinese va impotrivi, ispravnicii de tinut infraneza si sa-i su-pui ca sa slujasca la toate ceale ce vor fi trebuintale manastiriipe obiceaiul vechiu". Tot astfel ispravnicii vor veghea ca ve-cinii sa nu fie asupriti de egumen.

(Original, pecetea rosie mica, arh. man. Putna, nrl. 36).3. 1754, Oct. 19: Matei Ghica VV. un om anume Grigoras

Calance din Vicovile de gios s'a mutat in codru si face multapagubd manastirii; ispravnicul risipeasca casa, si sä-1 re-aduca in sat.

(Original, pecetea rosie mica, arh. man. Putna, nrl. 184).4. 1757, luni 23: Scarlat Ghica VV. pentru vecinii Putnei

cari s'au imprastiat. Egumenul sä ia cate doi lei de om si pia-tind ei acesti bani, sa-i lasa calugarii sa sada tot pe unde santasazati".

(La fel, arh. man. Putna, nrl. 43).5. 1765, Mai 23: Grigori Alexandru Ghica VV. pentru

munca vecinilor cari sed pe mosii manastiresti. Nu este unireintre ei; unii cer sa lucreze dupa obiceiul vechi, altii ca salucreze dupa hotararea ponturilor, iar altii cer sa dea bani.Iliias biv vel sardar ispravnicul de Suceava sa cerceteze si safaca asezare, ca nime sa nu fie pagubit.

(Original, arh. man. Putna, nrl. 195).

sa-i

sa-i

www.dacoromanica.ro

209

6. 1765, Oct.: Grigorie Alexandru Ghica VV. scrie lui Cos-tantin Canano biv vel pah. si lui Ilies vel pah., ispravnicii tinu-tului Sucevii, pentru proigumenul de Putna care a plecat la Vi-covul de jos pentru poslusanie si un Vasili Savul din vorbain vorba" l'a apucat de barba si i-au rupt barba si multe cu-vinte de necinste si de batjocura i-au zis, sä-1 aduca de fatspe taran, si daca se va dovedi vinovat, dea o certare bunsspre pilda si invatatura si altor tarani ca acela".

(La fel, nrl. 197).

137.1742, Julie 13.

Domnul farii scuteste de bir satele manastirii Putna anumeVicovile, Fratautii, Camanca, Bahrinestii si Cupca.

Io Costandin Nicolaiu VV. bojiiu milostiiu gospodarzemli moldayscoi.

Facem stire cu aceasta carte a Domniei meale pentru ru-gatorii nostri Isaie egumenul si cu tot soborul dela s(fa)ntamandstire Putna care este zidita de batranul Stefan Vod(a)cel bun ca viind innainte domnii meale ne au aratat carti dom-nesti dela Domni ce au fost innainte de not pentru niste satecu vecini anume Vicovil(e) si Fratautii si Candinca si Bahri-nestii si Cupca ce sant la tinutul Sucevii, pentru care sate siDomniea mea m'am milostivit ca sa fie in pace si ertati de co-nace, de podvoz, si de cai de olac si de solarit si de folarit side pelceal(e) si de altile ce ar cere folarii, nici manastirea nicipastorii manastirii sä nu dea nici unile de aceastea, nimine sanu sa ispitiasca a pasi mai mult piste cartea domnii meale, caor carii vor face mai multa invaluiala incredintam cu aceastacarte a domnii meale ca s'or pedepsi. Aceasta facem stire.

Let 7250, Iu li 13.Proci vel pit(ar).

Original, pecete mica rosie, arh. man. Putna, nrl. 32.A fost intarita la 1744 Oct. (tot aici nrl. 182).Alt document:1. 1756, Mai 30: Costandin Mihail Cehan Racovita VV.

scuteste satele manastirii Putna anume Vicovile, Fratautii, Ca-manca, Bahrinestii si Cupca de solarit, folarit, pelcele, cascavali,conace, podvozi si cai de olac. Vornicii de Suceava, nici capi-tanul de targul Sariatului, nici sugubinarii, nici globnicii sa nuT. Balan: Documente bucovinene, IV. 14

sa -i

+

www.dacoromanica.ro

210

intre in aceste sate, sa nu faca judecata, sa nu is gloabe, iardla moarte de om sau furtusag se vor cauta la divan.

(Original, pecete mica rosie, tot aici nrl. 185).2. 1761, Oct. 15: Vasilie Buhaescu biv vel paharnic, Lupul

Hadambu vornic de poarta hotarnici trimisi de domn. S'a plansegum. Putnei Pahomie pentru Cupca, sat intreg, daruit ma-nastirii de Petru VV., fiul lui Stefan VV.; Cupca e in hotar dinsus cu satul Patrauti a lui Gheorghie Turculet postelnic, dinjos cu Corcesti a manastirii Dragomirna. Nefiind hotarnicevechi, Turculet se impaca cu calugarii, ca semnele de hotarsä fie aratate de mazilul Constantin Volcinschi, dupd cum I-alumina Dumnezeu. Au mers asa dara dela Mare le Siret spreapus pang la un parau, peste Siret, mai sus de Poiana Gaza-cului, din bour in bour. Hotarul despre Corcesti a fost aratatde omul batran Ilie Tarata, cloud movile gaunoase, Opcina.

(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Putna).

138.1742, Iu lie 21.

Hotarnica satului Babin, tinutul Cernauti.

(Tradus in romaneste dupa o copie germand).

Hotarnica satului Babin, cum am primit-o dela Nastasia,jupaneasa lui Drace, si dela rudele lui. Hotarul incepe la dealulHorodencei, langa drumul sobarilor, si merge pang la mareledrum care duce la Horodenca. Inca inainte de prima sosire aMoscovitilor in tail a stapanit parintele meu impreund cu Pa-vel Rueful comis pans la apa Serafinetului, care cade in Nistru.Dela marele drum al Horodencei, pe care it taie drumul soba-rilor hotarul merge cu coama dealului pand la piatra de Ste-piniuca, deasupra baltii de Borauti, dela aceasta piatra la piatrade Prilipce, unde se intalnesc hotarele de Borauti, Prilipce siStepiniuca, de aici drept la Nistru, care hotar nu-1 stapanestealtul afara de mine, si nici un megies nu s'a impotrivit si stiuca de 32 ani parintii mei stapanesc acest hotar, asa marturisescsi am iscalit.

21 Iu lie 7250.Varlaant ieromonah de Schit.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Babin, unde se ga-seste copia germand.

www.dacoromanica.ro

211

139.1742, August 15.

Membrii familiei Vlad valid lui Stefan Tabara a '/16 parte deCincau, tinutul Cernauti.

Adicd eu Ion Vlad Si cu sotul miu Nastasde Si cu ginirilemiu lonita, sari popii lui Tofan ot Nihoreni, Si cu fratii miiAndrii Vlad Si cu Odochita si Nastasae, numili for sa sa SW, picum am vandut du-sale lui Stefan Tabard, fiindu toat di nimulnostru, si tocmala ni-au fost drept triizaci Si cinci lei noi, cachiltuiala ci au cheltuitu la ES Si pintru parte du-sale si pintruparte nostra din sat din Cincau care este a opta parti din toatsatul Gine? ul Si dintra cia a opta parte di sat giumatate amvandut-o du-sale lui Stefan Tabard cdpitan, iar giumatate dina opta parte este a du-sale fratelui Stefan Tabard cdp(itan), carei-am vandut du-sale a sesa spre zaci parte din tot satul Cincdulsi aceastd mosie ne este dipi stramosa nostra Ana, fata lui Mirondin Sindhau, care dumnealui ni-au facut plat(d) cu bani gatapi aceasta parte ca sa fii a du-sale in veci, fiindu a nostra driaptdocind si mosie pi cum scrii mai sus, iar di s'ar tdmpla sa sascoli cineva din ficiori nostri sau din niamul nostru sau dinstrinipotai niamului nostru sa fii blastamati di trii sute si optsprdzdce otiti si di domnul Hristos si di maica pricista, sa fiinegru ca luda si pintru mai mare credinta ni-am iscalit si ni-ampus si digite ca sa sa criazd si la scrisul acestui zapis s'autamplat multi omini buni si la datul banilor cari s'au Si iscalit.

Let 7250, Av(gust) 15.Ion Vlad, Andrii Vlad, Odochita, Nastasde, lonitd, ginerele

lui Vlad.Eu priotul Echim, eu Ursuliac ot Cotman, Stifan Sprtin-

ceand, lonitd Tumurug, Dumitras Mdlinescul.Eu Tanasi Tdutul am scris zapisul.

Copie romaneascd, Arhivele Statului Cernauti, pachetulCincau.

Ana a fost fata lui Miron Onciul si a Gaftonii, fata popiidin Calinesti. (Vezi a noastra: Familia Onciul, anexe, spita nea-mului lui Onciul Herta).

www.dacoromanica.ro

212

140.

1742, August 27.

Stefan Tabara este trimis to Cuciurul Mic sa vandA panea luiManoli si sä satisfaca pe creditori.

Datam ravasul nostru di volnicie lui Stefan Tabard dilaCuciur ca sa fie volnic cu ravasul nostru avind paine lui Manolificior Pisaroae ci esti acolo la Cuciur pentru ca au vinit StefanTabara si niau adus carte gospod ca sai plinim cheltuiala ci aucheltuit la Es giudicandusa cu dumnialui Ion Neculce vorniculpintru mosie for Cuciurul dila razesii lui din Cuciur di cari nearata si cata cheltuiala au facut 12 lei in opt saptamani ci ausazut la Es pand i sau ales, dici iam sorocit pi acei razesi diCuciur si viind acei razesi in cateva randuri innainte me pentruace cheltuiala Liam zis ca sa intoarca ace cheltuiala ci au aratatca au cheltuit pentru mosie, iar ei au raspunsu cumca la acecheltuiala ei nau treaba, caci Stefan Tabard capitan cand saudus la Es au avut voroava cu Manoli si el iar fi zis ca is intoarcitoata cheltuiala si iau zis sa ea bani cu dobanda or pe mierisi a plati el di cari miau aratat si marturie dila dansul si osabitmiau adus si oamini martori din Cuciur anumi Oanci umblatorsi Gligoras vor(nic) si Anton Cazacul di au marturisit pricumasa sau apucat ca a plati Manoli toata cheltuiala, di cari vazindeu asa ca nu vini du(pa) cum lam fost sorocit iam dat ravasca sa popriasca pani pan a vini sa be ludm sama si el niviindpan la vremi, iar vi(ind) Stefan Tabara di ni spusa ca lau apucatTurcul pentru bani sau mieri iam dat voe lui Stefan Tabardcapitan ca sa vanza pane lui Manoli si sai platiasca miere Tur-cului si nimi sa nu sa pue inpotriva.

Let 7250, Av(gust) 27.Indescifrabil.

Copie, Arhivele Stat. Cernauti, pachetul Cuciurul Mic.

www.dacoromanica.ro

213

141.1742, Septemvrie 22.

Fratii Ghedeon si Ghelasie, fill lui Sabin de Comanesti, vendmanastirii Homor mosia for anume jumatate de Comanesti,

tinutul Sucevii.

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

Adeca eu ieromonah Ghedeon si eu Ghelasie, egumen deSt. Hie, fiii lui Savin de Comeinesti impreund cu nepotii nostriSandul Ciomortan si Zosim Steingaci am dat zapisul nostru inmanile sf. sale egumenului Tofan si intregului sobor de sf. ma-nastire Homor, precum le-am vandut a noastra mina Si mosie,jumatate de sat Comanesti pentru 175 lei si platind calugariide Homor bani gata sa fie puternici a stapani aceasta jumatatede sat; si s'a sculat Simeon nepotul pu alti nepoti zicand precumintorc manastirii toti banii si au incercat sa o faca, dar n'auputut neavand bani si tragand pe egumen cu multe vorbe $icheltuieli a ramas, ca sa stapaneasca manastirea si pentru maimare credinta am iscalit si calugarii sa fie volnici a-si faceispisoc domnesc dela Maria Sa Vocla si tocmala s'a facut infata lui Botez satrar, ispravnic de tinutul Sucevii, si pentrucredinta am iscalit.

7251, Septemvrie 22.Ieromonah Ghelasi, egumen, ieromonah Ghedeon, pro-

egumen de Putna am iscalit. Sandul Ciomortan, Zosim Steingaci.

Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium X, 503-504. Publicat in Wickenhauser: Homor, pag. 129, nrl. 33, undese afla copia germand.

Vezi Isidor Onciul: Fondul religionar, pag. 50.Comanesti se cheama astazi Si Liuzii Homorului.Alte documente:1. 1744, Martie 11: Toader Braha, fiul lui Gheorghita, cu

sotia sa Antimita, fiica Maricai Strasculesii, daruesc manastiriiHomor a 1/e parte de Roma-nes% partea de jos, cu helesteu,moara, pomat; calugarii sa aiba a-i pomeni in ziva de 8 Noem-vrie. Blastamul. Martorii: Natanail, dichiu de Suceava, Cons-tantin Cantacuzino vel paharnic.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium X, 504-507).2. 1768, Ian. 14: Grigori Calimah VV. pentru man. Homor

ce este zidita din temelie de Petru Rares VV., egumen este

www.dacoromanica.ro

214

Calistrat. Domnul scuteste 100 stupi, 100 oi, 10 vite de vacaritsi conita, de s'ar intampla sa fie vreodata, 300 vedre de yin. Ise acorda eke 20 oca unt de lemn pe luna din vama domneasca.

(Iorga N.: Docum. priv. la f am. Callimachi I, pag. 464,nrl. 129).

3. 1782, Ian. 15: In fata comisiei austriace apare calugaruldela Homor Pahomie si declara, ca man. Homor stapaneste inBucovina urmat. sate: Satul Homor, 1/2 Baisesti, Partesti, 1/2

zis si Ludie-Humora" (sonst Ludie Humora ge-nannt), Romanesti si muntele Magura.

In restul Moldovei man. are satele: Dersca, Vorniceni,Glodeni, Stauceni (ultimele trei cunoscute sub numele de Vorni-ceni), salistele Strahotin, Feredieni si Hovosta.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium X, 466 471).Vezi si anexa la doc. 1756, Ian. 8.

Hotarele muntelui Magura se pot constata dupa ispisoculde intaritura al lui Dabija VV. din 1662, Ian. 3. Hotarul incepela iezer la Feredeu, tot cu Opcina la culmea Prislopului (?),pans la fantand prin padurea Praca (?), pand la apa Moldovei,cu apa Moldovei in sus pand unde cade paraul in Moldova.Muntele Breaza, !Ana la iezer.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium X, 507-509).

142.1743, Ianuarie 28.

Frail! Topa valid visternicului Paladi partea for de Nepolocautiptinutul Cernauti.

(Tradus in romaneste dupa o copie germand).

Adeca eu Lupasco ginerele lui Cosdreanul, nepotul Pastel-nicestilor, impreund cu fratii mei Topeni anume Sandul Topa,Andries Topa Si cu sora noastra Ilinca, jupaneasa lui Dima, amdat adevarat zapisul nostru la mana lui lonird Giosanul, ginerelelui Chiriac Ciures, a lui Ionild Ghenenco, ginerele lui Iuon, carea fost fiul lui Andronic Postelnicescul, a lui Gherglesenco (?),ginerele lui Varlaam, care tine de sotie pe Anita, sora ZamfireiJurjoaia, fata lui Andronic Postelnicescul, a lui Pavel Ciures,fiul lui Chiriac, si a lui lordachi, fiul lui Iuon Postelnicescul, Si,in manile tuturor rudelor lor, ca sä se stie, precum am avut inNepoloaluti, tinutul Cernauti, o parte de mosie anume in parteade sus 14 odgoane, odgonul de 21 stanjeni, jos 19 odgoane si

Comanesti,'A

www.dacoromanica.ro

215

jumatate din partea lui Nicolai Postelnicescul, care mosie fuseseimpartita de demult intre un Postelnicescul Si un Topa, si amvandut eu Lupasco cu fratii mei Topeni partea noastra a To-penilor du-sale Paladi mare visternic, insa cealalta parte aPostelnicestilor a ramas in stapanirea rudelor lui Andronic,fiul lui Dram fost postelnic, dupa care i-am dat du-sale marevisternic si un ispisoc a Domnului Grigori VV. si un zapis despreinvoiala facuta cu Sandul Tautul, deci dandu-i du-sale vister-nicului ispisocul si zapisul si dandu-mi du-sa suretele de pe eleiscalite de du-sa, am mers la Soroca la Postelnicestii cari va-zand suretele le-au luat si sosind impreuna cu ei in fata du-saleflies mare capitan de Soroca, a cercetat poruncind sa se deaPostelnicestilor un zapis, precum eu Lupasco impreuna cu fratiimei am cumparat numai partea noastra veche a Topenilor, iarcealalta parte veche a Postelnicestilor sa o stapaneasca rudelePostelnicestilor si am dat Postelnicestilor zapisul si pentru maimare credinta au iscalit du-sa mare capitan si alti oameni deSoroca.

28 Ianuarie 7251.Lupa$co.Hies mare capitan de Soroca martor, Andrei vatav de

umblatori martor, Gheorghitti soltuz martor, Aivas mare tar-govet martor, Iuon Bltinar martor.

Eu Tudorachi Muntean am scris cu zisa lui Lupasco.

Din Arhivele Statului ecrnauti. Liber Granicialium IX,pag. 190-192, unde se afia copia germana.

Despre originea familiei Topa ne da informatii docu-mentul din:

1. 1788, Oct. 9: Marturia lui Iuon Strasca vel capitan, Ior-dachi Perjul mazil, GrigOras Tautul mazil din Vilauce si C-tinPArvul capitan: Topenii din Nepolocauti sunt Vasile, Ale-xandru, Nicolai, Dumitras, fiii lui Iuon Topa, nepoti de fiu luiSandul Topa, apoi Vasile si Dumitru, fiii lui Sandul Topa; apoiIuon si Gligoras, fiii lui Stefan Topa, nepoti de fiu lui SandulTopa; acest mos Sandul Topa cu fratii sai Stefan si Andriesa fost fiul lui Arsenie Topa, si nepot de fiu at lui Mihai Topapostelnic. Toti Topenii se trag din postelnicii mari de tinutulTutovii. Arsenie Topa fugise la vremea bejeniilor" in TaraLesasca, iar la batranete s'a intors, plasandu-si copiii pe undea putut.

www.dacoromanica.ro

216

(Dimitrie Topa: Romanismul in regiunea dintre Prut siNistru din fosta Bucovina, Bucuresti, Casa Scoalelor 1928 pag.28 nrl. 1).

Astfel Postelnicestii, identici cu Topenii, descind delaMihai Topa postelnic, care era de fel din tinutul Tutovii.

143.1743, Martie 14.

Sulgerul Adam Luca vinde nepotului sau Constantin Citidinjumatate de sat Bunesti, tinutul Sucevii.

(Tradus in romaneste dupa." o copie germana).

Eu jos iscalitul Adam Luca biv vel sulger am dat zapisulmeu in manile nepotului meu Constantin Ciudin II. meldelnicer,precum i-am vandut a mea dreapta ocind si mosie, jumatatede sat de Bunesti, tinutul Sucevii, pe care jumatate am fostcumparat-o dela Savin, ginerele lui Miron litijdou, pentru 450lei bani gata si i-am dat si zapisele, ca sa-i fie lui, si jupanesiilui dreapta ocina si mosie in veci, si la tocmala noastra au fostfats boieri si oameni buni cari au iscalit si pentru mai marecredinta am iscalit.

14 Martie 7251.Adam Luca biv vel sulger.

Sturza vel logof at, Toader biv vel medelnicer martor.Constantin martor, Ilie biv vel pitar martor, Vasilie

martor.

Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium I pag.46-47 uncle se afla copia germana.

Alte documente despre Bunesti:1766, Decemvrie 4: Maria, fiica lui Constantin Ciudin med.,

vinde fratelui ei luon Ciudin capitan jumatatea de sus a satuluiBunesti, tinutul Sucevii, cu helesteu pentru 600 lei bani gata.Semneaza Dinu Festild, diac de visterie (Ibidem vol. I pag.47-48).

www.dacoromanica.ro

217

144.

Cernauti, 1743, Aprilie 23.

Stefan Tabara se cearta cu Gligoras Stroescul pentru a patraparte de Cincau. Li se acorda timp mai lung sa-si adune docu-

mentele si sä vie din nou la iudecata.

Facem stire cu aceasta carte di giudecata la mana lui$tefan Tabard capitan si sotului lui Marie pricum au statutdi fat cu Gligoras Stroescul comis si cu nipoti lui Volcincestiidi sau intrebat pentru satul Cincaul cari jalui Stefan Tabareicapitan, cu mare jaloba ca are si el a patra parte di sat diancau care este mosie di la socra sa Baturoe si Vasalchii (?)di mosie dila moss sa Anna sor cu Teta Stroeasca, fetele luiMiron di San(i)hau, si acum Gligoras Stroescul stapanestitoata giumatate de sat si parte Anii si jeluind Stefan Tabardcapitan Marii Sale lui Voda si Marie Sa Voda au intarit cucarte g(ospo)d sa stapaniasca." a patra parte di sat, iar Stro-escul au stitut mijlocitor si sau invoit cu Stefan Tabard ca-pitan ca sa tie ace a patra parte in doa sa nu sa mai giudicela divan si sau facut si ravasel la mana si care arata si in fa-vasel din... ca ar hi vandut mosului Stroescului din giumatatedi sat a sesa parte, iar in urma s'au smumit Stroescul cu gal-ceava ca sa inpinga pi n(e)anul Anii sa naiba nimica in Cincaufar nici o dovada, dici not am socotit si cu alti boeri frati carisau tamplat aici di vreme ea sant amandoao surori fetele luiMiron di Sin(a)hau si marturisandu si Gligoras Stroescul cumcai niam sau avut a patra parte sa tie Stefan Tabard capitandoaa parti din a patra parte di sat cu tot vinitul si cu polmoar(a), iar pintru a trie parte din a patra parte di sat puindpricing Stefan Tabard' capitan c'a dovidi zapisul Stroesculuicai hitlan 1(e)am pus za di astaz Apr(ilie) in 23 par intrun anpol sa aduni Tabara scrisori di undi a ave sa dovidiasca za-pisul si dovidindu sa tie diplin a patra parte di sat, iar nido-vidind sä nu sa mai pominiasca pentru a trie parte, ci numaicu aceli doaa parti numite mai sus sa ramae si am dat aceastacarte ca sa fie driapta ocina si mosie si sa o stapaniasca cutot vinitul dupd obicei si ravaselile celi di invoiala sa nu sa

+

www.dacoromanica.ro

218

tie in sama caci Stroescul au esit la galceava Si niamul luiTabara n'au primit aceasta.

Cernauti, let 7251 Ap(rilie) 23.G. biv vel sulger.Gavril... biv spatar.Manoli Zamfir biv vel capitan.

Copie romaneasca, Arhivele Statului Cernauti, pachetulChick'.

Alt document:1745 Aug. 12: Ilie staroste de Cernauti, Manoli Zamfir

vel capitan dau carte de judecata lui Stefan Tabara capitancare s'a certat cu Gligoras Stroescul pentru o moara din Chi-ck', Stefan Tabara sa fi stricat moara in tarie". S'a doveditca moara fusese facuta de Stefanita, cumnatul lui Bere, iar Ta-bara n'a stricat-o. Stroescul a fost dat ramas si obligat sdplateasca cheltuielile anume: 4 lei namala calului la Esi pentruTabard, 5 lei pol cheltuiala 4 sapt. zabava la Esi, 5 lei ostenealalui si scapaciune dela casa lui, peste tot 15 lei pol.

(Original, Forum Nobilium Cernauti).

145.

1743, Iunie 19.

Satul Sanauti, tinutul Sucevii, umbland in 54 jirebii a fost WI-partit intre Lupul Bale, familia Ciomartan, Pascal Dohatco ei

Maria Misaileasa.

(Tradus in romaneste dupa o copie germand).

Noi jos iscalitii facem tire cu acest zapis al nostru, pre-cum au venit inaintea noastra razesii satului Sdnduti la paraulMolnita, tinutul Suceava, anume du- luiLupul Ba ls fost maremedelnicer, Sandul Ciomcirtan, fiul lui Ursul Ciomc2rtan, ne-potul Maldiesii, Pascal Dohatco armasul si Maria Misciileasa,care zice ca e nepoata lui Patrasco Vorbinescul si avand intreei multa galceava pentru satul mai sus amintit Sanauti, cerandfiecare o jumatate din acel sat, la fel dupa cum stapaneste du-lui Bale, de aceea la porunca Mariei Sale Domnului ConstantinNicolai au stat la judecata in luna lui Martie inaintea isprav-nicilor tinutului Suceava, si inaintea lui Adam sulger, Si nefiind

www.dacoromanica.ro

219

multumiti cu judecata lor, mai cu seams Misaileasa, au faultjaloba la divanul domnesc pentru mosia care nu li s'a dat, dupacare au fost trimisi la noi ca sä cercetam galceava ce o auintre ei si stand toti fats au zis razesii, precum satul mai susamintit Sanauti a imblat in vechime pe 54 jirebii si afland noiun izvod la du-lui Bals care zice la fel ca si razesii, si cerce-tand cu de a maruntul galceava si cetind dresele am dat luiSandul Ciom'artan si lui Pascal Dohatco dupa ale for drepteurice 23 jirebii, dar daca s'ar intampla ca cele patru si jumatatede jirebii cumparate de Miron aprod dela nepotii Suiloaiei dupaispisocul lui Ieremie VV. din anul 7113/1605, si trecute la Cio-martan, care zisese Ca este nepotul lui Miron aprod, sa fi fostvandute de Miron aprod sau de rudele lui sau daca s'ar iviun urmas al aprodului, atunci Ciomartan sä fie tras la judecatade el si daca i se vor lua acele 41/2 jirebii atunci Dohatco san'aiba a suferi nici o pagubd fiindca n'a cerut sa stapaneascadela Miron aprod, iar in stapanirea luiBals si a copiilor sai s'audat dupa dresele sale adevarate iscalite de Gavrilas logofatul261/2 jirebii, impreund cu cele 4 jirebii, pe care le-a zalojit Du-mitra, fiica lui Cracalia, stramoasa lui Miron Gafenco stolnic,Alexandrei spataroaiei, moasa rap. Iordachi Cantacuzino spa-tar, socrul lui Bale medelnicer, pentru 20 ughi pand la 25 De-cemvrie dupa zapisul din 7175/1666, 5 Octomvrie, pentru carezalojitura zise Miron Gafenco, precum stramoasa sa Dumitraa dat pentru acesti bani alts mosie aniline Ia Rohozna, linutulCernauti, si s'a hotarit ca Miron Gafenco sa dovedeasca celespuse de el si atunci cele 4 jirebii de Sanauti, anume parteaDumitrei, vor trece in stapanirea rudelor sale impreuna cuzapisul, dupa care vor ramanea du-sale lui Bals numai 22 1/2jirebii, intre cari se afla 9 jirebii, partea lui Dumitrasco Tu-reatca, pe care Tureatcoaia be vanduse Jul Dumitra$co Petri-ceico vornic, si dela care le-a cumparat Gavrila$ logofatul dupaispisocul ce 1-a primit Tureatcoaia dela rap. Vasilie VV., careispisoc zice, precum Tureatca stapanise parti de mosii si inalte sate, si gasindu-se acel ispisoc in manile lui Bals medel-nicer du-lui sa nu se amestece la alte mosii ale lui Tureatcaafara de partea din Sanauti, ci sä be stapaneasca urmasii lui(Tureatca), sau aceia cari le-au cumparat dela urmasii luiTureatca, iar in partea Mariei Misailesii sa cadd 41/2 jirebii

www.dacoromanica.ro

220

dupa ispisocul din 7114/1606, dupa care acele jirebii le cum-phrase Mihasco Drace dela Stefan de Valeva, dad. se tragedela Mihasco Drace, dupa cum zisese, dar daca s'ar ivi alt ur-mas, s'o traga in judecata pentru acele jirebii; de aceea sa sta-paneasa fiecare partea sa, precum Ciomartan si Dohatco 23jirebii, du-lui Bals 26 1/2 jirebii, Maria Misaileasa 41/2 jirebiicare sunt 54 jirebii, cuprinzand intreg satul, si le-am dat si.zapise de marturie, aceasta facem stire.

19 lunie 7251.Sturza vel logolat, Costachi Razu vet vornic, Radu Ra-

covita biv vet vornic, Aristarh vel spatar.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Sinauti, unde se aflacopia germand.

Adam sulger este Adam Luca sulger. Hotarnica Sinau-tilor vezi volumul II pag. 115.

146.1743, August 17.

Starostele de Cernauti lane este trimis sä cerceteze conflictulIntre Sandul Nalivaico $1 cumnatii sal pentru Orli de mosiedin Vaslauti, Tautri, Zastavna $i Dorosauti, toate din tinutul

Cernautilor.

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

Cinstite du-ta lane, staroste de Cernauti, si du-te Manolicapitan, rugam cerul sa va dea sanatate si facem stire, ca s'ajeluit Sandul Nalivaico impotriva unor cumnati ai sal anumeMihai capitan, Irimie Toutul si Toader Paunel, si impotrivaaltor rude si razesi de Vasltiuti, Boianciuc,Taatri, Zastavna siDorosauti, toate din tinutul Cernauti, zicand, ca fiind cel maibatran intre ei, si ceilalti nefiind decal cumnati, toti stapanesctoate mosiile cu toate veniturile, fiind neimpartite. De aceea arugat sa se faca impartala, ca sa stapaneasca fiecare partea sa,de aceea sa strangeti pe toti fats, sa le cercetati dresele cuamaruntul, partea fiecaruia dupa dreptate, sa le restituiti dre-sele impreund cu zapisul de impartala, ca sa stapaneasca fie-

www.dacoromanica.ro

221

care partea sa si sa -si scoata intaritura domneasca, ca sa numai fie galceava intre ei si sa trAiti multi ani.

Ai du-tale binevoitoriAi du-sale binevoitori

Sturza vel logofdt, Constantin spatar.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Vas lauti si Boian-ciuc, unde se gdseste copia germanA.

147.

1743, Septemvrie 9.

Nastasia Casimir dä fiicei sale Ruxanda, asatorita" cu NicolaiRehtivan, mosia Hriatca, tinutul Sucevii.

(Tradus in romaneste dupd o copie germand).

Adecal eu Nastasia, fiica lui Toader Malai, biv vel medel-nicier, vaduva lui lonitii Casimir, postelnic, am dat aceasta ade-varatd scrisoare me la mana ginerului meu lui Nicolai Rehtivansi fiicei mele Ruxanda, precum sa sa stie ca din buna voe meam ales din toate mosiile pdrintesti mosia Hriasca pe Somusu/mic in tanutul Sucevii cu helesteu, pomat cu tot hotarul ei siam dat-o zestre cu tot pamantul fiului meu lui Nicolai si fiiceimele Ruxanda si am daruit-o de veci ca sa o stapaneasca eisi copii lor, pe can le va ddrui Dumnezeu, Si sa fie mosia in-treaga cu toate hotarele de jur imprejur a lor, iard fiica meMaria si fii mei Gligoras, Constantin si lordachi sä nu sa ames-tece la acea mosie, pentrucd isi vor lua partile lor din alte satesi mosii, care mi-au fost lasate mie de parintii mei si de sotulmeu Ion Casimir, acea mosie insd sa o stapaneasca nu numaifiul meu Nicolai ci si fiica me Roxanda fiindcd nu i-am pututajuta cu nimica fiind jdfuita de Moscoviti si napadita de altenevoi ale tdrii. De aceea i-am miluit cu acea mosie si am datginerului meu Nicolai si fiicei mele Roxanda toate scrisorileacelei mosii. Si la facerea acestei scrisori au fost fata multiboieri dela curtea domneasca ca si boieri impregiurasi care sausi iscdlit.

www.dacoromanica.ro

222

Si pentru mai mare credinta am iscalit impreund cucopiii mei sus numiti si am pus pecetea.

9 Septemvrie 7252.Eu Nastasia Casimiroaia.Constantin Casimir.Constantin Cantacuzino paharnic martur, luon Bals pa-

harnic am fost fata. Nicolai Gherghel medelnicer martur. An-ghelutti Tabitd visternic, Nicolai Tdbi(d martur.

Eu Toader Scortdscul diac sunt martur Si fiind var cuRoxanda am fost rugat de Nastasia Si copiii ei sa scriu.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Hriatca, unde se ga-seste copia germand.

Documente anterioare referitoare la satul Hriatca:1. 1403, Ian. 7, Suceava: Alexandru cel Bun darueste mi-

tropoliei Sucevii satul Hreatca delanga targul Sucevii.(Costachescu I pag. 46).Alt document:1. 1783, Mart 8: In fata comisiei austriace se declara, ca

din satul Hreatca o parte se gaseste in Bucovina. Satul Hreatcaeste proprietatea lui Ionita Rehtivan. Acest sat fusese intaiual lui Toader Malai, care 1-a dat drept zestre lui Ionita Cazimir.Dela acesta satul a trecut la Nicolai Rehtivan, Si in urma laIonita Rehtivan.

(Arhivele Statului Cernauti, Liber Haereditatum XII 37).

148.

1743, Octomvrie 2.

Sotii Stefan $i Paraschiva Gligorce dau ginerelui for Ilse liol-ban o parte din mosia Stroestii pe Prut, tinutul Cernauti.

(Tradus in romaneste dupd o copie germana).

Adeca eu Stefan Gligorce impreuna cu sotul meu Paras-chiva, fiica rapousatului Ciotndrtan, am dat acest ade-varat zapis al nostru in manile ginerului nostru Ilie Holban, cas'a" se stie cä i-am dat ginerului nostru $i fiicei noastre Inca pecand traim partea de mosie de Stroiesti impreund cu fanatul luiTalpa de peste Prut, ce am primit-o dela mai sus numitul socrul

1onitd

www.dacoromanica.ro

223

nostru Ciomartan, ca sä fie in veci a lui si sa-$i scoata si in-taritura domneasca. $i la facerea acestui zapis au fost fataMiron Tautul si alti oameni buni cari au iscalit Si au apasatdegetele lor. Si pentru mai mare credinta am apasat degeteleeu Stefan Gligorce, sotul meu Paraschiva si totii fiii nostri.

Let 2 Octomvrie 7252.Stefan Gligorce +, Paraschiva +.Eu Miron Tdutul am fost fata.Gligorce a venit la mine si mi-a zis tot ce scrie in zapis

si am iscalit Gavril Niculce biv vel spatar.Aceasta mosie a fost data ca zestre surorii mele Paras-

chiva, acum vad din acest zapis ca cumnatul meu si sora meaau dat aceasta mosie ca zestre ginerelui for Hie Holban, astf eldau Si eu si iscalesc.Monah Ghedeon.

Cum a dat tatal nostru asijdere dam si notGligoras Gligorce, Ion fiul lui Gligorce.

Oheorghe Mitescul am fost fata la facerea acestui zapis.Constantin Tdutul am fost fata cum au iscalit fiii lui

Gligorce.

Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium VIII133-4, si pachetul Stroiesti pe Prut, unde se afla copiagermand.

Despre satul Stroiestii la Prut dau urmatoarele docum.:1. 1706, Mai 16, Iasi: Antioh Cantemir. S'au parit Ion

Ciomartan, Toader II. armas, ginerii lui Ciocarlie, cu ToaderDamian si Stefan Volcinschi, ginerii lui Ion Stroescul, fost jic-nicer, pentru un vad de moard din Stroesti, tinutul Cernauti.Moara o facuse Toader Damian luand apa din matca parauluiStroestilor. Ei merg la Ion Neculce vel spatar fiind cu slujbain aceal tinut" ca sa be is sama.

(Iorga N.: Studii si doc. XXII pag. 237-8 nrl. XI).2. 1717, Dec. 20, Iasi: Mihai Racovita VV. scrie lui Lupul

biv vel visternic, staroste de Cernauti, si lui Vasilie Ropceanulye! jeluit Toader armasul pe Tudor, cumnatul sau.Tudor a mancat ni$1 e bani ai lui Aragul postelnic $1 a datpentru ei partea sa din Stroesti. Toader armasul. ginerele luiCiocarlie, nu 1-a lasat in sat pe Arapul, ci dandu-i bani a luatpartea acestuia de mosie. Sa se cerceteze.

(Tot aici, pag. 239-40 nrl. XIII).

capital, So

www.dacoromanica.ro

224

3. 1760, Julie 20: Ilie Holban si Gligoras Volcinschi se ju-deca la divan, zicand Ilie Holban ca a stapanit satul Stroestidin tinutul Cernauti, care sat s'a impartit in cloud pe timpul luiAlexandru Iliac in 1668 Aug. 13. In acest zapis scrie ca jum. desat era a lui Lupul Stroescul fost vornic, iar 1/2 de sat a luiGligoras Ciocarlie staroste Si fiind ceartd Hies VV. a trimispe Ursul si pe Gherman vornicii de poartd, dar neputandu-i im-pdca, a fost trimis Patrasco comis, care a impArtit in cloudsatul. Dupa hotarirea domneascd starostele Ciocarlie urma sastapaneasca partea de jos, iar Stroescul cea de sus. Cu timpulpartea lui Stroescul a cazut in seama lui Gligoras Volcinschi,iar partea lui Ciocarlie in seama Iui Ilie Ho lban. Cand tinutulHotinului a ajuns sub Turci, o parte din Stroesti a cazut inpartea Hotinului, mai mult din partea lui Holban. Cu acestprilej Volcinschi si-a largit hotarul castigand 500 stanjeni. Hol-ban s'a plans la Vasilache Crupenschi staroste, care a trimispe mazilii Ionita Cracalia si Gavril Volcinschi cdpitan. DarGligoras Volcinschi n'a aparut. Holban s'a plans la Iasi. Sosindla fata locului starostele Crupinschi cu Manole capitan Si IonitdBeldiman, au indreptat hotarul. Dar Volcinschi s'a jeluit im-potriva lui Crupinschi, dupa care a fost trimis Ionita lamandibiv vel jitnicer, care a gasit ca Crupinschi hotarise bine.

Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium VIII136-145).

4. 1781, Sept. 28: Ilie Holban dd fiicei sale Maranda cds.cu Vasile Mortun 1/4 parte Stroesti, tin. Cernauti. (Tot aici, Li-ber Granicialium VIII 131-133).

5. 1782, Aug. 10, Boian: In fata comisiei austriace au a-parut stapanii satului Stroiesti la Prut, anume Vasile Mortun Sisi Costachi si Constantin Volcinschi. Costachi este frateleIui Gligoras Volcinschi, mama for a fost fiica lui Iuon Stro-iescul. Constantin Volcinschi, nepotul lui Costachi, este fiullui luon Volcinschi. Costachi si nepotul Constantin Volcinschistapanesc jumatate de Stroiesti, partea de sus, mostenita delaparinti. Stapanesc aceasta parte de mosie dela moartea IuiGligoras Volcinschi incoace, intamplatd cu 13 inainte, fiindirate si nepot al lui.

Vasile Mortun stapaneste jumatate de Stroiesti, parteade jos, drept zestre dela socrul sau Ilie Holban. Acest Holbanprimise 1/4 Stroiesti drept zestre dela Stefan Gligorce, iar 1/4Stroiesti o cumpanse dela Vasile, fiul lui Toader armasul sifratele Gligorcioaiei. Mortun stapaneste partea, din anul 1777.

(Tot aici, Liber Granic. VIII 126-128).6. 1793, Apr. 3, PrisaccIreni: Axana Volcinceasa dd fiicei

sale Antirnita 1/5 din 1/2 Stroiesti, tin. Cernauti, adeca 5 od-goane. Semneazd: Maria Lepadatoae, Nicolae Grigorce, Gri-goras Branzan.

(Copie. Arh. Stat. Cernauti, Pactorum Dotalia pag. 42).

www.dacoromanica.ro

225

7. 1803, Aug. 25, Stroestii de sus: Manolachi Volcinschisi primul sau sot Anita, nascuta Paladi, au urmatorii copii:

Mariuca, cas. cu Toma Rinie si Casandra. Le dau ca sästapaneasca frateste parti de mosie la Presacareni, Stroiesti,iar din mosiile Anitei, Zamostie, Vilauce si Godinesti.

(Copie, tot aici, Liber Testamentorum II pag. 278).Alte documente despre Stroesti din anii 1760 si 1765 la

Iorga N.: Studii si doc. XXII pag. 244, 258-263.In tinutul Cernautilor au existat pe vremuri doua sate cu

numele Stroiesti, anume Stroestii de sus si de jos. Stroestii desus se cheama astazi Gogolina, iar Stroestii de jos s'a con-topit cu satul Novoselita. Satul Novoselita s'a despartit in

prin el trecand hotarul Bucovinei dela 1775 incoace. Ceamai mare parte a satului ramase in Moldova, iar mai tarziu inBasarabia, iar o mica parte a ramas in Bucovina. Aceastaparte s'a contopit cu satul Stroiestii de jos, formand satul No-voselita. Iata documentele:

1. 1792 Martie 3: Maria Grigorcioaia, nasc. Volcinschi,da sotului ei Nicolae Grigorce dreptul sa iscaleasca contractulincheiat cu negustorul Anton Cernauschi pt. arenda mosieiStroestii de sus zisa Gogolina, tin. Cernauti. (Arh. StatuluiCernauti, Liber Plenipotentiarum I 24-28).

2. 1796 August 10: Satul Stroestii de sus se stalpeste cer-tandu-se Ionita Boldescul si Enachi Rapta cu cumnatii forVolcincestii, ficiorii lui loan Volcinschi, facandu-se la starealocului, odgonul de 10 stanjani si stanjenui de 8 palme dom-nesti, s'a mers in capul mosiei despre Stroestii din raiaua Ho-tinului ce este pardul hotar raelii si am tras cu odgonulcurmezis din movila ce desparte Stroestii de gios" (Arh. Stat.Cernauti Liber contractuum novorum XII 201-206).

3. 1796 Decemvrie 26: Niculai Grigorcea cu sotul sauMaria Grigorcioaia, nascuta Volcinschi, dau fiului for IlieGrigorcea parti din satele for Stroestii de sus zis Gogolina,Costesti, amandoud tinutul Cernauti, si Carapciu pe SiretulMare, tinutul Sucevii. (Arh. Stat. Cernauti, Liber contractuumnovorum XII 670-674).

4. 1810 Februarie 15: Vasile Mortun cu sotia sa Sma-randa, nascuta Holban, dadusera la 1793 Ian. 30, zestre fiiceifor Maria cas. cu Zota, jumatate de Stroestii de jos, care mo-sie be venise dela Ilie Holban. (Arh. Stat. Cernauti, Liber In-strumentorum I 163 4).

5. 1827 Martie 7: Maria Zotoaia da in arenda lui Domi-nic Lucasievici 1/4 parte din Stroestii de jos, zis Novoselitatinutul Cernauti. (Arh. Stat. Cernauti, Liber InstrumentorumVI 30).T. Balan: Documente bucovinene, IV. 15

lonita,

cloud,

www.dacoromanica.ro

226

Alt sat Stroesti se afla in tinutul Hotinului, la Est desatul Novoselita.

Despre satul Novoselita din raiaua Hotinului urm. do-cumente :

1. 1782,lulie: Vasile Mortun avand o mosie in cordon la ti-nutul Cernautilor inume Noaasilete pentru care s'a oranduitcomisie, si neputand insusi sa mearga in cordon fiind batransi cam bolnav, face vechil pe Vasilie Tautul, ca sa raspundain locul lui. (Cernauti, pachetul Nouasalita din raia).

2. 1782, tulle 29, Sadagora: In fata comisiei austriaceapare Vasile Tautul si declard ca cea mai mare parte a satuluiNouasilita se afla in raiaua Hotinului, dar o parte a ramas incordon. Dintr'un document vechiu prezentat se poate cunoasteca pe vremuri satul Noua Su lita fusese stapanit de un logofGheorghi si de Constantin Rosca visternic. Dela ei a trecut laPrajescul Dela acesta 1-a cumparat visternicul Ursachi, iardela Ursachi sa-1 fi primit Lupul Bals, care a stapanit satuldinainte de 1711.

La 1782 Aug. 10 apare Vasile Mortun si declard ca a o-cupat partea de Nouaselita care cade in Bucovina pe care tea"-iesc 6-7 tarani, fiindca nime nu s'a interesat de aceasta bu-cata de pamant.

(Arh. Stat. Cernauti, tot aici).

149.1744, lunie 4.

Constantin Alcaze $i Constantin Co$otanul primesc dreptulsä stapaneasca partea for de mosie din Ropcea, tinutul

Sucevii.

(Tradus in romaneste dupd o copie germana).

Noi loan Nicolai VV. din mila lui D-zeu Domn Tarii Mol-dovii.

Am dat scrisoarea domnii mele boierinului nostru luiConstantin Alcaze fost II sulger si lui Constantin Cosotanul,precum sa fie puternici cu scrisoarea domniei mele a stapaniocina for din satul Ropcea la apa Siretului, tinutul Sucevii, totsatul f ara. a patra parte, pe care mosie o au dela socrul forSoroceanul, si sa is de a zecea din pane, fanate, stupi, po-mete dupa obiceiu, iar daca va avea cineva ceva impotrivasa mearga la ispravnicul tinutului care va avea sa cerceteze,

www.dacoromanica.ro

227

si nime sa nu se amestece impotriva acestei scrisori a dom-niei noastre.

4 Iuni 7252.vel logolat.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Ropcea, si LiberGranicialium VI pag. 1025-6 unde se gaseste copia germana.

Alte documente:1. 1692, Martie 10: Vasile Ropcean zalojeste a patra

parte de sat Ropcea lui Calistru, episcopul de Radauti, fiindcai-a imprumutat 100 lei pe cand se afla in robie. (Dan D.: Cro-nica episcopiei Radauti pag. 174 nrl. 12).

2. 1761 Noemvrie 2: Grigori loan V. Mandstirea Putnaposeda a 1/4 parte de Ropce, cumparatura lui Calistru fost e-pisc. de Radauti dela Vasile Ropceanul, daruita de el Putnei.Se face hotarnica satului Ropce, care cuprinde 114 funii, funiade 20 stanjeni, stanjenul de 8 palme domnesti, a patra partea man. face 28 funii 10 stanjeni. Ropcea e in hotar cu sateleArdanesti. (Iordanesti), Carapciu, Storojenet. Se da hotarul a-celei a patra parte. (Dan D.: Cronica episc. R. pag. 183-4nrl. 17).

150.1744, Iu lie 15.

Protopopul Gavril 5i sotia sa Nastasia valid lui luon Gheor-ghian jumatate de sat de Musenita, tinutul Sucevii.

(Tradus in romaneste dupa" o copie germand).

Adeca eu popa si protopopul Gavril impreuna cu sotulmieu Nastasia si cu fiii mei, Cari vor iscali, am dat acest ade-varat zapisul nostru in manile lui 1uon Gheorghian, ca sa sestie, precum noi de nime siliti nici asupriti, ci de bung voianoastra i-am vandut a noastra dreapta ocina si mosie anumejumatate de sat de Musenita pentru 90 lei noi bani gata Si a-ceasta tocmala s'au facut in fata du-sale Constantin Lambri-no biv vel spatar si ispravnic de Suceava, ca sa o stapaneascain pace si nestingherit de toate rudele mete, precum i-am van-dut de bung voia mea, ca sa -i fie lui, copiilor, nepotilor si stra-nepotilor lui si tot neamului sau, cati ii va darui D-zeu, dreaptaocina si mosie nesmintit in veci si la facerea acestui zapis au

www.dacoromanica.ro

228

fost fata multi oameni buni cari au iscalit si eu Matei Muntiartcapitan am scris cu zisa du-sale Gavril protopop.

15 Iu li 7252.Eu protopop Gavril vanzator.Vasilie postelnic, Constantin Cantacuzino, Constantin

Basottl postelnic, Matei logof at martor, Vasilie Si lion postel-nic, Lupul , Anghelitii Tclbtirtei vatavul, Costa Zus deSiret, Vasilie Pddure am fost fata la facerea acestui zapis sisant martor.

Din Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium VI582-583, unde se afla copia germana.

Documente anterioare ref. la satul Musenita:1. 1437 Febr. 24, Suceava: Hie $i Stefan VV. daruesc lui

Steful jurnatate satele Vascouti pe Sirete, Musinet, Drago-sani si Batacouti (= Bancouti, Bancesti) si Maneuti la Su-ceava. (Costachescu I 507).

Documente posterioare:1. 1782, Noemv. 14, Sirete: Fratii Toader diacon si Preda

Gheorghian declara in fata comisiei austriace ca stapanesc in-treg satul Musenita.

Dupa moartea tatalui for luon Gheorghian au ramas 7f rati. Familia Gheorghian stapaneste satul Musenita dela 1739incoace.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium VI 575-577).2. fcircl an: Petru Sotropa din Musenita cu fratii sai vin-

de lui loan si Constantin, fiii lui Preda Gheorghianul, partea sade Musenita mostenita dela mosul sau Iuon Gheorghian. (Totaici, Liber Haereditatum XVII 157).

3. 1792, luni 26: Preutul Andrei din Musenita, traitor laHerta, da zapis la mana lui loan Si Constantin Preda din Mu-senita, precum le vinde partea sa de mosie mostenita delamaica sa Antemia, fata lui loan Gheorghian, pentru suma de200 floreni Rheinisch.

(Tot aici, Serethensia II 243 si Liber Haered. XVII 287).4. 1794, luni 15: Eftimia, sotul rap. preot Andrei Gheor-

ghian, cu fiii ei da zapis lui Simaca Vasile din Musenita, pre-cum ii vinde partea ei din Musenita, anume 80 stanjeni, pen-tru 300 lei bani gata. Semneaza: loan, Dumitru, Constantinsi Gheorghi, fiii preutului Andries Gheorghian din ErghicenLDe fata Andrei Gheorghian, Constantin Stefanovici.

(Tot aici, Liber Contractuum antiquorum II 427).

www.dacoromanica.ro

229

5. 1797, Ian. 12: Sof ronia Gheorghianca, vaduva luiGheorghe Gheorghian, da fiicei sale Catrina logodita cu Teo-dor Aronovici din Volcenet 1/3 parte din a 1/10 parte Musanet,haine, lucruri Si acarete. Semneaza Vasile von Simaca, Vasa leTurcan paroh din Volcinet. A scris Mihai Turcan cleric.

(Tot aici, Pactorum Dotalia 77).

151.1744, Septemvrie 18.

Hotarnica satului Vo lovat, tinutul Sucevii.

(Tradus in romaneste dupa o copie germand).

La luminata poronca 4 preainaltatului nostru domn loanNicolai VV., pe care ni-a adus-o cuviosul Vita lie, egumenulsf. mandstiri Sucevita, care s'a jeluit inaintea Mariei Sale, camosia Volovdtul a manastirii Sucevita se impresoara despreSatul Mare, mosia mandstirii Sf. Ilie, am mers la fata loculuisi am adunat megiasi de prin prejur anume Cdrnul de 90 anidin Satul Mare, Toader Lupasco de 80 ani din Volovat, MironViclovici de aici, Toader Robul de aici, loan Chirilescul dinflorodnic, Toader Vlonga de aici, Dumitru Clicinco de aici, siGligorie Prelipcean tot de aici, am chemat si. pe Aftanasie,egumenul dela Sf. Ilie, $i fiind de fata si Vita lie, egumenul delaSucevita cu alti calugari si intrebandu-i unde impresoara SatulMare mosia Volovatul au dat raspuns ca fiecare sa arate uri-cele pentru mosiile sale.

Deci Aftanasie, egumenul dela Sf. Ilie, a aratat un ispisocdin 24 Februarie 7090 (1582) dela Iancul Voda, in care scriehotarele Satului Mare de jur imprejur ce despart mosiile, siegumenul dela Sucevita a primit cum este scris la hotarnicalui Iancul Voda. Iar mai sus amintitii oameni anume Cdrnuldin Satul Mare .$i Toader Lupasco din Volovat, fiind mai ba-trani, au marturisit precum stiu unde se hotareste Volovatulcu Satul Mare si cetindu-le tuturora cartea domneasca am Doruncit acelor mosnegi sa arate semnele de hotar care despartVolovatul de Satul Mare, si incepe hotarul Volovatului delapardul care vine dela Fagetel, de aid cade in pardul Volovatulcare acuma se cheama Sucevita, aici se intalnesc hotarele Vo-lovatului, Radautului si Satului Mare, de aici merge hotarul

www.dacoromanica.ro

230

Volovatului cu cel al Satului Mare pe paraul Volovatului iiisus, precum arata hotarnica lui lancul Voda, pans la Coltovaunde este cearta si intreband pe sus amintitii oameni daca potmarturisi pe sufletelQ for ei au luat brazda in cap si au mersinainte pe unde au stiut pang unde se desparte hotarul de pa-raul Valhovet la Coltova, unde s'a pus piatra pe malul parauluiTanga drumul care vine dela Radauti, de aici merge hotarulspre miazanoapte la stuh, langa lantana putreda si pe la Col-tova pand la Scrantee unde se intalneste hotarul Volovatuluicu cel al Radautului, de aid cu hotarul Radautului spre apussi asa am hotarit satul Volovat de Satul Mare, iara hotarnicaam dat-o egumenului de Sucevita ca He de credinta si sa-sifaca si intaritura domneasca si pentru credinta am iscalit.

18 Septemvrie 7253.Lupul Bal$ biv vel medelnicer.Toader Anghelut, vornic de Suceava, am scris.

Din Arhiva Stat. Cernauti, Liber Fundationum III. 137-139. A lost publicat la Dan D.: Mandstirea Sucevita, pag. 146147, nrl. 3. Dan tradusese in romaneste un text german gasitla Tribunalul din Cernauti. Textul german s'a pierdut. La ma-nastirea Sucevita originalul romanesc lipseste.

Alte documente:1. 1768, Julie 20: Hotarnica Volovatului despre Badeut Si

Iazlovat, s'au chemat oameni, hotarnice vechi nu sunt, hotarulintepe peste podis, peste parau, la amiazazi peste podis prinpriloage in mijlocul campului, o bahnisoara, coasta dealului,printre fagetele, in dumbrava, muchea dealului, gura zapodiice-i zic dolina, scursura paraului, la un vadut, peste paraul sac,in fundul poienii lui Trif, fundul poienii Mihului, paraul Iazlo-vatului la obarsie. S'au pus pietre de hotar.

(Dan D.: Mandstirea Sucevita, pag. 147-149).2. 1768, Julie 26: Se stabileste hotarul Radautului despre

satele mandstirii Sucevita anume Vo loyal si Horodnic. Hotar-nicele au ars. Locul Radita s'a impartit din clod.. Hotarul Ra-dautului incepe la paraul Pozinul dela hotarul Fratautilor lahotarul Horodnicului, paraul Valea sacs, deasupra Osoiului,prin Troian la paraul Radita, apa Sucevitei, la Satul Mare, laparaul Horontu (= Runciu?), paraul Pozinul, Dialulparaul Saha.

(Dan D.: Cronica episcopiei de Radauti, 235-238, tradu-cerea germana la Wickenhauser: Geschichte des Bistums Ra-dautz and des Klosters Grog -Skit, pag. 143-146).

sa-i

Crucii,.

www.dacoromanica.ro

231

152.Iasi, 1744, Octomvrie 6.

Satul Botosinte, tinutul Sucevii, se Intare$te Iui Toader Hu-lubei $1 nepotilor

(Tradus in romaneste dupd o copie germana).

Noi loan Nicolai VV. din mila lui Dumnezeu Domn TariiMoldovii.

Am dat scrisoarea domniei mele Iui Toader Hulubei Sinepotilor lui Toader Scortescul Si lui Dumitrasco, ca sa fievolnici cu aceasta a stapani dreapta for mosie anume satulBotosinte, tinutul Sucevii, despre care zisese ca o stapanesc,si a lua de 'a zecea din pane, fanate, stupi si pomete din totlocul din tot venitul dupa obiceiu, iar cine va avea ceva impo-triva, acela sa vie cu dresele lui la ispravnicii tinutului, carivor cerceta si vor judeca dupd dreptate si vor da un zapis demarturie si nime altul sa nu se amestece impotriva acestei scri-sori a domniei noastre.

Iasi, 6 Octomvrie 7253.

Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium II, pag. 95,unde se gaseste copia germana.

E satul Botosanita pe Horait.Alte documente despre satul Botosanita pe Horait:1. 1774-1778, Julie: Generalul Enzenberg scrie Iui C-tin

Sturza biv vel vornic pentru satul Botosantii a Hulubestilor,care se impresoard de catra Calafindesti, proprietatea lui C-tinSturza. Daca nu va veni sau nu va trimite vechil la facereahotarnicei Botosantilor, se va da dreptate Hulubestilor.

2. 1780, Aug. 14, Cernduti: Apostol Holubei si ToaderHolubei impreuna cu fratii for catra Catrina, sotia lui GheorgheHolubei. Mosia Botosenita fusese impresurata si au desbatut-oApostol si Toader Holubei cu multa cheltuiala. Dupd aceastas'au inteles sa le dea matusa for Catrina, femeia lui GheorgheHolubei, 100 lei, partea lui Holubei, si platind s'6 stapaneascain pace partea ei. S'a incheiat invoiala. Semneaza af ail decontractanti Vasile Holubei Si Algey von Lustenau, capitan siauditor al districtului.

(Arh.Stat.Cernauti, Liber Contractuum Novorum 11,227).3. 1780, Aug. 14, Cernauti: Apostol si Toader Hulubei cu

fratii for dau scrisoare la mana verilor for Ionita, Vasile SiStefan Hulubei cu fratii for pentru mosia Botosenita. La chel-

sal.

www.dacoromanica.ro

232

tuielile avute cu desbaterea mosiei, mai sus numitii veri vor dape partea tatdlui for Andrei Holubei suma de 100 lei. Semneazaafard de contractanti: Vasile Himiuc, Tierei Ion, Algey vonLustenau, capitan si auditor al districtului.

(Tot aici, Liber Contractuum Novorum VIII, 76).4. 1782, Noemv. 1: Gavril Conachi stolnic avand mosiile

Rugasestii, Rudestii, Gramestii, Orli din Bali 'esti si Botosintii,trimite drept vechil cu documentele pe Mihai, ca sa raspunddIn fata comisiei austriace.

(Tot aid, pachetul Rogojesti).5. 1782, Noem. 20: In fata comisiei austriace apar fratii

Toader, Apostol si lonita Holubei si declard ca ei sunt 10 fratisi posedd satul intreg Botosintii. Ei se bazeala in impartala luiMihalescul, dupd care Nastasia si sotul ei Bilei au primit 1/2 desat. Dela acest Bi lei descind ei. Cealalta jumatate a cumparat-ostrdmosul for Vasile Holubei dela nepotul sau Gavril Focenco.

(Tot aici, Liber Granicialium II, 77-81).6. 1784, Julie 31, Sirete: Dochita, fata Ilinchii, cu sotul ei

Gheorghe Codrean, valid lui Toader Holubei partea for de Bo-tosdnita, adeca 1/3 parte din partea Ilinchii, drept 35 lei. ToaderHolubei este vdrul Dochitei. A scris Alexandru Talmaciar.

(Tot aici, Liber Contractuum Novorum V, 148).7. 1788, Febr. 20: Toader Holubei inzestreazd pe fiica sa

Antimita dandu-i lucruri, haine, animate si o parte de Botosintii,anume 1/3 din a 1/4 dintr'un batran. Semneazd: Gheorghe Goiancapitan, Ion Sava capitan.

(Tot aici, Serethensia I, 83).8. 1788, Martie 2, BotoOnita: Toader Hulubei declara ca

partea de mosie din Gropana sau Rudesti este a fiului sau Gri-goras Hulubei. A scris Andrei Alcazi capitan. Martori: HrihorCu lic, Neculai Botreniuc.

(Tot aici, Liber Instrumentorum VIII, 236).9. 1789, Junie 10: Anita preuteasa, fiica Tofanii Hulubiesii,

cu sotul ei loan Berendei preot, vinde fratelui ei Vasile Hulubeipartea ei de Botusenita, ce se va alege dintre fratii ei Apostol,Toader, Ursu si Vasile Hulubei, pentru suma de 20 lei. Sem-neazd: Tofana Hulubieasd mazalita.

(Tot aid, Serethensia I, 55).10. 1789, Dec. 8, Boto$cinita: Tudura, nepoata lui Apostol

si a lui Toader Holubei, si Gheorghe, sotul Tudurei, si Nastasia,sora Tudurei, \rand partea for de Botosdnita, ce o au dela mosulfor Gheorghe si dela moasa for Catarina, sotia lui Gheorghe,werilor for Apostol si Toader Holubei pentru suma de 240 lei.

emneazd: Gheorghe Borce vanzator. A scris Constantin Tu-ui-ug.

(Tot aici, Liber Contractuum antiquorum III, 57).

www.dacoromanica.ro

233

11. 1790, April 11 17: Satul Botosenita se imparte in 4parti intre fratii: Gheorghe, Andrei, Tofana si Ilinca Hulubei.Fiecare parte se imparte astf el. Partea lui Gheorghe in 2 parti:Todora si Nastasia. Partea lui Andrei in 5 parti: Vasile,Maria, Sanda si Panaite. Partea Tofanei in cinci parti: Toader,Apostol, Anita, Ursu si Vasile. Partea Ilinchii in 3 parti: Pa-raschiva, Dochita si Maria.

(Tot aici, Liber Contractuum Novorum II, 218).12. 1791, Janie 1: Vasile Hulubei diacon da in arenda lui

luon Siretean si lui Gheorghe Zus din targul Siretului parteasa de Botosenita, pe timp de 3 ani. Semneaza: lonita Hulubei,Andrei Alcazi capitan, lordachi Tacu capitan. A scris EnachiRapta.

(Tot aici, Serethensia II, 106).13. 1791, Julie 25, Sirete: Vasile Hulubei da in arenda

fratelui sau Ursul Hulubei partea sa de Botosenita pe timp de5 ani. A scris Stefan Costantinovici, dascal of Siret.

(Tot aici, Serethensia 11, 119).14. 1792, Ian. 25: Fratii loan, Nicolae si Grigoras Tanta

dau surorii for Ioana, cas. cu Ilie Ghitescul din Mihalce, parteafor de Botosenita, ce le vine dela maica for Paraschiva, fataIlincai Giuruchesii, care Ilinca a fost sofa dreapta cu TofanaHolubiasa. Semneaza: Vasile Tanta, Mihai Tanta, Antohi Co-hotni, preotul Stefan Lopatin.

(Tot aici, Pactorum Dotalia, pag. 74).15. 1793, Dec. 9, Cuciurul Mic: Maria Malineasca, fata

ce a fost soya cu Tofana Holubieasa, da copiilor ei I-leana, Ion, Maranda si Stefan partea ei de Botosenita, ca s'ostapaneasca frateste. De fata: Toader si Andrei Cojan, VasileTopa, loan Tautul, Vasile Vlad, toti mazili. A scris MihalachiCojan.

(Tot aici, Liber Contract. Nov. II, 237).16. 1794, Ian. 28, Suceava: Duta si sora ei Nastasia din

Ionaseni, nepoatele lui Gheorghe .Holubei, vend cu invoialasotilor for Gheorghe Berte si Ionia Platon, partea for de Bo-tosenita, anume a 1/4 parte de sat, jupanului Andronachi Moisapentru suma de 990 lei bani turcesti. Semneaza: Vartan baronvon Caprii, Costantin Berte.

(Tot aici, Liber Contr. Nov. II, 231).17. 1794, Oct. 20/31, Sirete: Toader Holubei inzestreaza

pe fiica sa Antimita, cas. cu Antohi Volcinschi din Prisacareni.Ii intareste a 1/12 parte Botosenita data la 1788, Febr. 20. A-ceasta parte este arendata [Ana la anul 1800 lui Petre Tusin-schi. Semneaza: Preda Gheorghian nobal, Ion vatav din Sta-nesti, Ion Moldovan, Ion Deac protopop.

(Tot aici, Pactorum Dotalia, pag. 33).

Ilincai,

lonita,

www.dacoromanica.ro

234

18. 1795, Ian. 22: Anafora boiereasca. Este pricing de ju-decata intre Grigori, ce sa numeste dela sine Holubei" si intreAndrei Ciornei capitan, Dumitrascu Tacul si nepotii lui de frateIordachi, Nicolai si Ileana, copiii lui Constantin Tacul pentru.mosia Botosenita, din care o parte este cuprinsa in Bucovina.Grigori se sprijineste in doc. din 1672, Iunie 18, si o marturiedin 1793, Oct. 27, precum este stapanitor al Botosenitilor. Lajudecata a aratat un suret din 1492, Mart 30, dela Stefan Voda,.in care scrie ca Stefan VV. a cumparat 1/2 Botosenita delaLuca, fiul lui Dies paharnic, si rudele lui, daruind apoi aceastaparte lui Stanciul si surorilor sale, din care se trage el, Grigori.Andrei Ciornei cu Taculestii a raspuns ca originalul documen-tului se afla la ei. (Este tiparit, vol. I, pag. 97-98). Andrei a-rata ispisocul din 1587, Mai 4 (publicat, vol. I, pag. 97) si unuldin 1623, Aug. 5, in care scrie ca un Gligore cu muma luiNeacsa a pricinuit multa pagubd lui Bilai dieac si sotiei saleNastasia, si o scrisoare din 1626, lulie 3 (publicata vol. I, pag.195), o carte din 1636, Oct. 25, in care se intareste lui Coste(Costinel, Constantin) din R(a)useni si sotiei sale Parasca,fiica Mihailescului, 1/2 Botosanita, o marturie din 1672, Iunie 18(vezi documentul), in care mosia Bot. se imparte intre Nastasiasi Parasca, fetele Mihailescului, o carte din 1744, Oct. 6 (vezidoc.), o carte din 1760, Iunie 2, in care se intareste luiGhiorghie, Mihalachi si Vasile Ciornei si altor rude ale for 1/2Botosenita, care le vine dela mosul Grigori Ciornei, frate cuHolubei, o carte din 1761, lulie, in care se ordond hotarnicireasatului Bot. dupd jaloba lui Dumitrasco Holubei, care se cheamasi Tacu. Din spita neamului Holubei prezentata se vede ca Nas-tasia, cas. cu Bilai diaconul, a facut 2 fii: Grigori Ciornei siVasile Holubei. Din Grigori se trage capit. Andrei Ciornei, sidin Vasile Holubei se trag Taculestii, adeca dela Nastasia in-coace ei nu s-au pazit poreclele cele adevarate ci si li-au schim-bat". Parasca a ramas stearpa. Grigori s'a dovedit acolisitorsi a fost dat ramas.

(Tot aici, Liber Relationum II, 57).19. 1796, Dec. 4, Cerntiati: Toader Hulubei da fiicei sale

Axaniei, cas. cu Costachi Lupu, partea sa de mosie din Boto-senita. Martori: Enachi Rapta, Andrei Alcazi, Vasile Ghinecapitan, M. Muntean.

(Tot aici, Liber Contractuum Novorum X, pag. 7).20. 1797, Martie 7, Botosenita: Toader Hulubei imparte

partea sa de Botosenita intre copiii Antimita, cas. cu An-tohi Volcinschi, Axenia, cas. cu Costachi Lupul, Stefan, loan,Casandra, Grigoras, Anita Cuparenceasa, Iordachi,Vasile, Cos-tachi si Mihalache.

(Tot aici, Liber Contr. Nov. X, 184).

Ionitk

www.dacoromanica.ro

235

Alte documente despre Botosenita in Arh. Stat. Cernautiin cartile: Relationum II, 55, 67, Relationum III, 478, Contrac-tuum Novorum VIII, 70-75, X, 34, 111, 246, XV, 51, 286, Testa-mentorum I, 337, II, 48, 385, Pactorum Dotalia 61, Instrumen-torum I, 112, IV, 258, 432, VI, 66, 622, 668, VIII, 236, 515, X, 77.

Dupd cele relatate aici documentul din 1492, Martie 30,publicat in volumul I, pag. 97-98, pare a fi fals.

153.Iasi, 1744, Octomvrie 23.

loan Nicola; Mavrocordat asigura Schitului din Polonia veni-tunile mosiilor sale din Moldova si ii acorda u$urari la platagostinei si a desetnei $1 ordona sä i se trimita tAmaie $1 unt

de lemn dela vama din Cernauti.

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

Noi loan Nicolai VV. din mila lui Dumnezeu Domn TariiMoldovii.

Facem stire cu aceasta scrisoare a domniei mele tuturorcui se cade a sti, pentru sf. manastire, care se cheama Mare leSchit, si este in tara lesasca unde este hramul inaltarii sf.cruci,si hramul se va sfinti cu mare alai, care manastire a fost ziditade domnii vechi ai Tarii Moldovii, si fiindca aceasta manastirese afld de o parte in alta tara si calugarii din nici o parte n'aunici un ajutor afara de mila si milostenia adevaratilor crestini,din mila carora au si trait pans acuma, de aceea s'a miluit sidomnia mea cu deosebita noastra mild si am dat sf. manastiri,precum sa nu plateasca gostina din 250 of si desetina din 50stupi, cum peste tot acesti oameni sarmani sa nu plateascanemic din averea for si s'a mai miluit domnia mea si am datsf. manastiri si am poruncit ca sa i se dea in fiecare lurid dinvama dela Cernauti 2 oca de unt de lemn si o litra de tamaie,care unt de lemn sa arda si sa se mistuiasca la icoanele sfinte.Asisdere am dat si dijma dela locul din Cernauti sfintei ma-nastiri si nime sa nu se amestece si aceste venituri sa le stran-ga an de an calugarii dela sf. manastire si sa se roage pentrusanatatea si sufletul nostru. De aceea voi, boieri si slugi, aidomniei noastre din tinutul Cernauti care yeti umbla cu slujbadomniei noastre daca yeti vedea aceasta a noastra scrisoare,

www.dacoromanica.ro

236

sä nu fiti impotriva, ci sa-i lasati in pace si nime sa nu-i supereintru nemica, si voi vamesii sa dati unt de lemn si tamale infiecare lima, iar cine nu va urma porunca domniei noastre safie de certare.

Aceasta am scris in Iasi, anul 7252, luna Octomvrie 23,dela nasterea lui liristos 1744.

Noi loan VV.Dumitru logof at am scris.lordachi Ursul II. logolat am cetit.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Mamaiesti, unde segaseste copia germand.Regest la Dan D.: Mandstirea Sucevita,pag. 207, nrl. 10.

154.Iasi, 1745.

luon Mavrocordat VV. intareste episcopiei armenesti din Su-ceava branistea din jurul episcopiei (manastirea Zamca).

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

Noi luon Nicolae VV. din mila lui Dumnezeu Domn TariiMoldovenesti.

Am dat scrisoarea domniei mele rugatorului nostru luiIgnatie episcop armenesc si supusilor sai dela episcopia arme-neascd, care este mai sus de targul Sucevii, ca sä fie tan siputernici a opri branistea episcopiei for ca nime sa nu poatataia lemne de orice fel, precum au avut si pand acuma dreptulde a opri branistea for dupd scrisorile stramosilor nostri, iardaca vor prinde pe cineva taind lemne fard stirea for sa-i istoporul si sä-1 duca la ispravnicul tinutului ca sä-1 pedepseasca,si nime sä nu fie impotriva acestei scrisori a domniei mele.

Iasi, 7253.Logolatul al treilea a cetit.

Arh. Stat. Cernauti, Dosarele militare, nrl. 1046.Alte documente despre episcopia armeneasca din Suceava:1. 1677, April 21: Antonie Ruset VV. darueste episcopului

armenesc din Suceava, pentru episcopie si pentru mitoc, 5 f a-milii de scutelnici; acestia sa fie scutiti de orice dare, precum

www.dacoromanica.ro

237

zloti, taleri, lei si de toate celelalte angarii si sa nu fie suparatide nimeni, nici de targoveti, nici de altii. $i de acuma inaintesa fie tari a chema mai multi Armeni din Tara Turceasca soudin Tara Lesasca. Armenii care vor veni in Cara noastra sa fiescutiti, dupd cum scrie mai sus, iar daca vor veni la episcopie,sa vina la domnia noastra, ca sä le dam o carte de scuteala,pentru a nu fi suparati de nimeni. Iar voi dregatorilor sa nu-isuparati, iar cine le va face asupreala, va fi de mare pedeapsa.Iar de pe roadele ce vor creste pe pamantul episcopesc, ca sila Mitoc, sä nu se ia de a zecea si nime sa nu-i supere, ci epi-scopul armenesc sa ia de a zecea din roade si din toate veni-turile.

(Tradus dupd o copie germand, Tot aici).2. 1782,Mart 16: Egumenii mandstirilor armenesti Zamca

si Mitoc declara, ca Zamca fusese singura episcopie armeneascadincoace de Dunare. Ea stapaneste o bucata de pamant delasantul targului pand la paraul $cheei.

Mandstirea Mitoc a fost cladita de Armeanul Donova-covici pe pamantul daruit de Ieremie Voevod. Ea stapaneste2 helestee Si o prisaca.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Haereditatum XX, 489).Mandstirea Mitoc se cheama astazi Hagigadar. Zamca,

exista, dar nu mai e mandstire.Despre Zamca vezi Polek Iohann: Das armenische Klos-

ter Zamka bei Suczawa in der Bukowina, Czernowitz, HeinrichPardini 1901, extras din Iahrbuch des bukowinaer Landes-museums" IX, 1901.

La 1768, Oct. 28, se intareste Armenilor din Suceava pa-mantul Zamcdi si padurea de acolo pand la paraul supt Zamca.

(Vezi forgo. "N.: Documente privitoare la familia Calli-machi, Bucuresti, Instit. Minerva, 1902, vol. I, 586, Si R. Ga-ssauer : Contributiuni la istoria Sucevei si a Imprejurimei, Su-ceava 1927, pag. 23).

155.1745, Ianuarie 11.

Stefan Veriga vinde lui Artimon, egumenul de Horecea, unhelesteu facut de el pe pamant domnesc.

(Tradus in romaneste dupd o copie germand).

Eu anume Stefan Veriga, lacuitor de Cernauti, am van-dut a mea dreapta ocina, un helesteu, pa."rintelui anume du-saleArtimon egumen de Horecea pentru 12 lei nemtesti si acel he-

www.dacoromanica.ro

238

lesteu 1-am facut singur in sudoarea mea pe paraul Rutca pepamant domnesc care curge dinspre Horecea in spre parteaCernautilor anume helesteul mai jos de pod si nimeni sä nuse amestece nici din oameni straini nici din copiii mei niciodinioara, facand blastam. Si sa se stie pentru aceasta van-zare, ca am dat copiilor mei partite lor, fiecaruia partea lui,iar mie mi-a ramas acel helesteu. Iar cine dupa moartea meaar cuteza sä rastoarne aceasta vanzare facuta sfintei manastiri,unul ca acela sa fie blastamat, dupa cum scrie mai sus sipentru mai mare credinta, nestiind carte, am apasat sem-nul crucii.

Anul 7253, Ianuarie 11.+ Eu Stefan Veriga, lacuitor de Cernauti.+ Vasile, fiul lui Voronca din Horecea, martor si multi

altii impreund cu el.

Din Arhivele Statului Cernauti, pachetul Horecea, unde segaseste copia germand.

Vezi si Erast Hostiuc: Schiturile si sihastriile Bucovineide alta data, Cernauti, 1936, pag. 147.

156.1745, Aprilie 27.

Vasilie Cazacul vinde lui Sandul Sturza pentru suma de 250lei a treia parte Romfinesti, tinutul Sucevii.

(Tradus in romaneste dupd o copie germana).

Adeca eu Vasilie, fiul lui luon Cdzacul, am dat zapisulmeu la mana du-sale Sandul Sturza mare logofat, ca sa se stie,ca am cugetat si am vandut partea de mosie mostenita delamama mea Maria, nepoata lui Constantin Grecul, stranepoatalui Dubnitd, a treia parte de sat de Romanesti, partea de mijlocpe paraul Horaitului, tinutul Sucevii, pentru 280 lei bani gata,ca sa-i fie dreapta ocind si mosie nesmintit nici odinioard inveci si la aceasta tocmala au fost fats multi boieri si pentrumai mare credinta am iscalit.

27 Aprilie, 7253.Vasile Cazacu.Eu Dumitrasca Stroici am scris acest zapis.Andrei Tarsiul.Simion am fost fata la aceasta tocmala.

www.dacoromanica.ro

239

Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium VIII pag.44 si pachetul Romanesti, unde se gaseste copia germand.

Alt document:1. 1751, Julie 25: Radu RacovitA mare vornic si Iordache

Bals fost mare ban fac stire ca Andrei si fratele sau Mihalachi,fiii lui Miron Cuparenco, 1-au parit pe Sandul Sturza mare lo-gofat precum stapaneste fart dreptate partea for de Roma-nesti pe Horait, tinutul Sucevii. Fratii Cuparenco stapanescpartea de sus dela stramosii for Mihaila visternic, fiul luitias jicnicer, si dela Patrasco paharnic, si fratele acestuia Si-mion, fiii lui Mihaila visternic, iar partea de jos dela moasa forSultana, fiica lui Ionasco Malai. S'a judecat: Fratii Cuparencosa stapaneasca partea de sus, iar partea de jos, a 1/13 parte,Sandul Sturza.

(Arhivele Statului Cernauti, pachetul Romanesti).2. 1756, Octoinvrie 1: Constantin Cantacuzino biv vel

stolnic, Vasile Basota biv vel medelnicer, Tofan calugar, PavelMortun fost capitan, hotaresc a 1/3 parte de Romanesti peHoraet, partea de jos, partea lui Lupul Bals mare ban., cum-parat dela Cazdcesti, la porunca domneasca au chemat razesiisi megiesii de prin prejur, s'a dovedit ca satul imbla in 3batrani: partea de sus a lui Cuparenco, partea de mijloc aCazacestilor, vanduta lui Lupul Bals mare ban si partea dejos a lui Constantin Sturza mare paharnic si a lui Tofan Brailacalugar, satul masurat prin mijloc are 124 odgoane, odgonul20 stj. domnesti, stjl. de 8 palme domnesti, pe un batran 41odgoane, partea lui Bals incepe la o piatra, la paraul Racova,paraul in sus pang la obarsie, prin padure spre miaza noaptepe muchea dealului, unde s'a pus piatra pe paraul Horaituluipant la hotarul Crainicestilor tot cu acest hotar peste deal lafantana putreda la hotarul Meleseutilor, mai jos de helesteulCazacului, la malul paraului Horaet. Martori: Vasile Cazacu,Stefan Cazacu, Grigoras ginirele Cazacului.

(Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium VIII38-41).

157.Iasi, 1745, Mai 26.

Petre Giurgiuvan vinde lui Sandul Sturza $i lui Toader Pa-ladi a //is parte din Campulungul rusesc.

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

Adeca eu Petre Giurgiuvan imp reuna cu sotul mieuMaria, fiica lui luon Tdutul de Ispas, facem stire cu acest zapis

Ma-

www.dacoromanica.ro

240

al nostru, precum not de buns voia noastra am vandut anoastra dreapta ocina si mosie, anume a opta parte din juma-tate de sat de Campulungul rusesc cu toate lazurile de pe ea,lui Sandul Sturza mare logof at si lui Toader Palladi marevisternic pentru (lipseste) , care mosie cu veciniam primit-o ca zestre dela parintele nostru Iuon TOutul, fiullui Plitrdscan Tilutul, care Patrascan Tautul impreund cu sorasa, jupaneasa batranului Pd ladi visternic, stapanisera juma-tate de sat de Campulung si impartind-o mai tarziu PatrascanTautul cu nepoata sa Anita, jupaneasa lui Miron Dari sardar,a ramas in partea Anitei jumatate din aceasta jumatate de satcu toti vecinii de pe ea, care jumatate face a patra parte dintot satul, iar in partea lui Patrascan a ramas tot atata, iar maitarziu a patra parte a lui Patrascan Tautul a fost impartitain alte patru parti cu vecinii depe ele intre fiii sdi anume IuonTautul, parintele nostru, Sandul Tautul si doua fiice anumeParaschiva, jupaneasa lui Gligoras Potlog, si alta, care a fostjupaneasa lui Sandul Volcinschi, iar eu Petre Giurgiuvan im-preund cu sotul meu Maria am vandut a noastra a opta partedin jumatate de sat cu toti vecinii acestei parti si cu lazurimai sus amintitilor boieri, cari dupa tocmala au dat bani gata,ca sa le fie for cu toti vecinii si toate lazurile dreapta ocina simosie in veci si la aceasta tocmala au fost fata boieri si altioameni cari au iscalit si pentru mai mare credinta am iscalit.

Iasi, 26 Mai 7233.

Petre Giurgiuvan.Miron Gafenco II. stolnic am scris cu zisa du-sale Petre.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Campulungul rusesc,unde se afla copia germana.

La 1745 Iuon Tautul de Campulungul rusesc dd zestreginerelui sau Petre Giurgiuvan un numar de vecini. La randulsau Giurgiuvan ii vinde impreuna cu razurile for lui SandulSturza vel logorat si lui Toader Paladi vel visternic (Ibidem).

La 1724 Ian. 12 loan Tautul dd ginerului sau SimeonGiurgiuvan mosia sa dela Campulungul Rusesc.

(Iorga N.: Studii si doc. VII pag. 93 nrl. 18).

www.dacoromanica.ro

241

158.1745, Iunie 9.

Constantin Line medelnicer vinde lui Dumitrasco Sbira aopta parte din satul Maratei, tinutul Sucevii.

(Tradus in romaneste dupd o copie germand).

Adeca eu Constantin Line medelnicer am dat zapisul meuin manile du-sale lui Dumitrasco Sbira, ca sä se stie ca i-amvandut a opt parte de sat de Mdrd(ei, tinutul Suceava la apaSucevii, ce o am dela Mihalachi Pilat pentru o tiganca cu caremi-a fost dator, pentru 30 lei ca sa-i fie lui copiilor si nepotilorlui dreapta ocind si mosie in veci, si i-am dat si zapisul luiPilat, si la aceasta tocmala au fost fata si boierii cari au iscalitsi pentru mai mare credinta am iscalit.

9 Iuni, 7253.Constantin Line medelnicer.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Maratei si LiberGranicialium VII pag. 45, unde se gaseste copia germand. Des-pre Maratei vezi doc. din 1733.

Despre Maratei dau informatiiurmatoarele documente:1751, Julie 10: Boierii Radu Racovita vel logofat si loan

Bogdan vel vornic comunica ca se cearta Ilinca, fiica lui Ni-colae Totoescul, cu popa Lupul Cosotanul, nepotul ei, zicandca Cosotanul o scoate din a 1/6 parte Maratei, tinutul Suceava.Ilinca zice ca poseda mosia dela stramosul ei Nicoara Dup-nita, iar tatal ei Nicolae Totoescul i-a dat la 1728 a treia partedin jumatatea de sus a satului. Sora ei Mariuta primise 1/6Romanesti, tinutul Suceava. Lupul Cosotanul a aratat un zapisdin 1661 dela stramosul sau Nicoara Dupnita, in care zice cada 1/2 Maratei cu vecini fiului sau Lupul, mosul popei LupulCosotanul, alt zapis din 1675 in care Nicoard Dupnita lasatoata avera fiului sau Lupul; acesta primise casa cu 1/2 de susa satului. Alt zapis din 1743 in care scrie ca popa Lupul Co-sotanul nu se va amesteca la Romanesti, iar fiii lui Cazaculvor rasa in pace satul Maratei. S'a dovedit ca zapisele luiLupul Cosotanul sunt f acute cu viclesug fiind scrise pe hartie::iumata si neavand semnaturi originale, nici peceti, avandmulte stersaturi. Ilinca ramane cu 1/6 satului Maratei impreunacu verii ei Stefan Totoescul. Popa Lupul urmeaza sä fie con-damnat pentru falsificarea de documente.

(Arhivele Statului Cernauti, pachetul Maratei si LiberGranicialium VII pag. 48-52 copie germand).T. Balan: Documente bucovinene, IV. 16

www.dacoromanica.ro

242

2. 1761, Aug. 6: Se hotaresc cumparaturile din satul Ma-ratei ale lui Dumitrasco Sbiera capitan. S'au strans megiesiisi s'au cetit dresele. S'au cetit zapise scriind c satrarul Sbieracumparase 1/5 parte din jumatatea de sus a satulu' dela ToaderDubnita si 1/5 parte din jumatatea de jos dela medelnicerulLine, care parte fusese a lui Mihalachi Pi lat. La masurare s'agasit ca intreg satul are 49 odgoane si 19 stanjeni, odgonulde 34 stanjeni domnesti Lui Sbiera i s'au dat in partea de sussi de jos in total 10 odgoane 38 stanjeni si 5 palme, anume inpar ea d' sus 4 odgoane 32 stanjeni, 2 palme in partea de jos6 odgoane, 6 stanjeni si 3 palme. Se hotareste partea lui Sbiera.Se mentioneaza paraul Niagul, casa lui Pistruga paraul fiat -nei si carsma lui Dobrenchi. Senmeaza: Petre Chew() satrar,Sandul Calmutchi medelnicer, Vasile Calmutchi.

(Arhivele Statului Cernauti, pachetul Maratei).3. 1782, Noem. 30, Sirete: In fata comisiei austriace bo-

ierii din Moldova Gheorghi Ciudin si Constantin Cozmita ca-pitan declara ca stapanesc din satul Maratei jumatatea de jossi 1/5 parte din jumatatea de sus. Gheorghi Ciudin tine parteamamei sale Ileana, fiica lui Constantin Sbera satrar; Constan-tin Cozmita a primit partea sa zestre dela socrul sau Dumi-trasco Sbera. Tata lui Constantin Sbera a primit 1/s Marateiluand de sotie De fata lui Ieremie Murgulet; celelalte partiConstantin Sbera le-a cumparat.

La 1783 Martie 27,,,Cernauti, apare Armeanul Joan Kaprivechil si declara ca ruptasul Fedelisanul din Moldova stapa-neste impreuna cu popa Lupul zis si Belea" 1/3 Maratei. Fede-lisanul este ginerele popei Lupu. Acesta mostenise aceastaparte.

(Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium VII34-37).

4. 1784, Dec. 20: Gheorghe Ciudin, fiul lui Negoita Ciudincomisul, cu sotul sau Tofana Si cu toti fiii sai vinde lui IvanCaprii cupet si arman din Suceava 1/4 Maratei pe apa Sucevii,tinutul Sucevii, care-i este depe maica sa Ileana, fata lui Con-stantin Zbera, satrarul, pentru suma de 2550 lei. Ciudin a avutjudecata cu matusa sa Axenia si cu fiii ei Dumitras si loanStangul, Zmaranda si Catrina pentru parti de mosie din Tuzuratinutul Orhei.

lzvodul zapiselor predate lui Ivan Caprii:1. Un zapis din 7220 (1711) Dec. 1, care atesta ca mosul

sau Constantin Zbera satrar a cumparat o parte de mosie delaMaria, fata Dochiei.

2. 0 carte de stapanire dela Joan Teodor Calimah VV.din 7268 (1759) Oct. 20.

3. Un zapis din 7279 (1771) ce a vandut Joan Stangul luiIvan Ciornei.

www.dacoromanica.ro

243

4. Un zapis d'n 1770 Noem. 9 ce a vandut Zmaranda luiloan Ciornei.

5. Un zapis dela Ioan Ciornei din 1779 Iuni 16 ce a za-lojit-o lui Ionita Andries.

6. Un zapis din 1784 Febr. 28 dela Dumitras, Catrina siManolache.

7. 0 hotarnica din 7289 (1781) Iuni 29.(A-hivele Statului Cernauti, Liber Contractuum Novorum

IV 144-146).5. 1785, Ian. 5: Ionita Cosateanul mazil cu sotul sau Pa-

raschiva, fata popii Lupului Cosateanul, Gavril Fedelesan ma-zil cu sotul sau Antonia tot fata popii Lupului Cosateanul, im-preutia cu toti fiii for dau zapis jupanului Ivan Caprii negutitorarman din orasul Sucevii, precum socrul for Lupul Cosateanulsi cu fiul sau Ionita au avut 2 pa -ti din 1 2 Maritei pe apa Su-cevii si le-au zalojit lui Ivan Caprii pentru suma de 1050 lei;ramane ca ei sa plateasca datoria, dar neavand bani au statutla tocmala si i-au vandut lui Caprii acele parti pentru sumade 1650 lei, 4 epe din herghelie, 2 cai, 4 vaci cu vitai.

(Tot aici, Liber Contractuum Novorum IV 139-141).6. 1785, Julie 8: Gavril Fedelesan, fiul Ilincai, fata lui Ni-

culai Totoescul, cu sotul sau Antimita, fata popii Lupului Co-sateanul, si cu toti fiii sai, Maria Fedelesenita, sotul rap. lor-dichi Fedelesan, f rate cu Gavril Fedelesan, cu toti fiii ei; apoilordachi si Vasale, fiii Saftei, sora lui Gavril Fedelesan si alui lordachi, toti vand lui Ivan Caprii 1/3 parte din 1/2 Manteltinutul Sucevii, ce o au dela rap. mosul for Nicolai Todoesculdrept 1300 lei. A scris Gheorghi Tupilat staroste.

(Tot aid, pag. 141-143).7. 1786, Dec. 8, Cernclu(1: loan Caprii edler de Maretei a

cumparat 1/4 Maritei dela mazilul din Moldova Gheorghie Ciu-din, fiul lui Negoita Ciudin, si dela jupaneasa lui Tofana,la 1784 Dec. 20, cu suma de 2550 lei si a mai cumparat 2 partidin 1/2 Maritei dela mazilul din Moldova Ionita Cosateanul sisotul sau Paraschiva, fiica preotului Lupul, si dela Gavril sisotul sau Antimia, tot fiica Lupului Cosateanul, la 1785 Ian. 5,pentru 1650 lei, 4 epe, 2 cai, 4 vaci cu vitei; a mai cumparat1/3 parte din 1/2 Maritei dela Gavril Fedelesan, fiul Ilincai, fiicalui Nicolai Totoescul, si jupaneasa sa si dela toti fiii lor, delaMaria Fedclesinita jupaneasa rp. lordachi Fedelesanul, fratelelui Gavril Fedelesan, si dela fiii ei, dela si Vasilie, fiii Saftei,sora cu Gavril Fedelesanul, la 1785 Iuli 8, pentru 1300 lei, 5epe, 1 armasar de 400 lei; toate aceste parti se intaresc luiIvan Caprii.

(Tot aici, pag. 136-138).

www.dacoromanica.ro

244

159.1745, Iunie 28.

Gavril Motoc se plange ca targovetii de Cernauti au ocupato parte a satului Clocucica. Motoc neavand dovezi suficiente,

aceasta bucata de pamant se atribuie targului Cernauti.

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

Noi loan Nicolai VV. cu mila lui Dumnezeu Domn TariiMoldovii.

Facem stire cu aceasta scrisoare a domniei noastre, cuise cade a sti, precum targovetii de Cernauti au avut in maimulte randuri judecata cu Gavril Motoc, zicand Gavril Motocprecum stapaneste in finutul Cernauti cloud sate anume Mi-halce si Clocucica si o parte de pamant din Clocucica a fosttras de targoveti la hotarul targului aratand un uric vechiudela Stefan VV. despre hotarul Mihalcei si a Clocucichei, daralte urice de stapanire dupa aceste semne de hotar n'a ail-tat, nici n'a dovedit Ca stapaneste dupd acel uric, si au fostintrebati targovetii cari au spus, precum n'au la mans urice,pierzandu-se uricele for pe timpul razmiritilor ce au fost, darca ei stiu dela parintii lor, precum bucata de pamant pe careo cere Motoc cu acel uric vechiu, a fost folosita totdeauna detargovetii de Cernauti si au stapanit-o si au platit de a zeceadepe acea bucata Schitului din Cara lesasca. Asa dar s'a scrisla calugarii dela Schit, dupa care a venit fats insusi egumenularatand cateva ispisoace domnesti anume unul dela rapao-satul Gheorghe Ghica VV. si dela. Constantin Duca VV. si delaalti domni mai noi, dupd care numai dijma fusese data Schi-tului, dar nu bucata de pamant si alta nu zice in ispisoace, nicinu se arata semnele de hotar.

Cercetand toate aceste cu sfatul nostru, am hotarit, pre-cum neavand Motoc alte urice mai noui afard de uricul celvechiu despre stapanire dupa acel timp si nici n'a stapanit aceabucata de pamant, dupd cum insusi a zis, si fiind si banuiala,precum n'ar fi adevarat acel uric vechiu, nefiind legata peceteaca la alte urice si zicand targovetii precum asa au prins delamosii for ea" a fost acea bucata de pamant, pe care o cere Mo-toc, a targului, deci dupd toate aceste am hotarit dupa drep-tate cu tot sfatul nostru, precum targovetii de Cernauti sa sta-

www.dacoromanica.ro

245

paneasca acea bucata de pamant, precum au stapanit-o mosiisi parintii lor, iar Gavril Motoc sa stapaneasca hotarele Mi-halcei, dupd cum au fost stapanite de mosii si parintii lui, iaruricul vechiu a fost rupt, si aceasta treaba sä nu se mai judecedupa aceasta scrisoare a domniei noastre si nime sa nu sescoale si SA nu se amestece impotriva acestei scrisori a dom-niei noastre.

28 Iunie, 7253.Mare le logof at a cetit.

Arhivele Statului Cernauti, colectia Bortnic nrl. 51, undese gaseste copia germand. Regest la Dan D.: Manastirea Su-cevila pag. 207 nrl. 11.

160.1745, Iunie 28.

loan Mavrocordat VV. intareste Marelui Schit din Po Ioniasatul Revna, tinutul CernAuti.

(Tradus in romaneste dupa o copie germand).

Noi loan Nicolai VV. din mila lui Dumnezeu Domn TarhMoldovii.

Facem stire cu aceasta scrisoare a noastra, precum auavut judecata inaintea noastra si inaintea intregului nostrusfat rugatorii nostri lsaia egumenul si cu tot soborul sf. ma-nastiri Schitul din Cara lesasca cu du-lor Gavril, Toader, siConstantin Volcinschi, aratand Volcincestii un uric dela StefanVasilie VV. din anul 7169/1661 in care scrie, ca satul Revna,tinutul Cernauti, a fost al lui Grigori, nepotul lui Sidor, iaracel Grigori Sidor ca un talha r si tradator a pradat casa luiStroescul vornic, pentru care tradare satul Revna a fost luatla visteria domnului, iar Maria Sa Stefan VV. 1-a dat lui LupuStroescul vornic pentru paguba suferita, si au mai zis Volcin-cestii, precum ei stint stranepotii dela o fats a lui Lupul Stro-escul si satul Revna este dreapta for mosie, cum scrie si lazapisul de impartala, iar calugarii de Schit au zis, ca satulRevna, care se afla langa Mamaiesti, este dreapta mosie amandstirii Schitul, fiind danie dela Solomon Barladeanul fostmare vornic, dar zapisul de danie al lui Solomon Barlddeanul

www.dacoromanica.ro

246

nu-1 mai au zicand ca 1-au pierdut, totusi au intar'turi dom-nesti pentru satul Revna dela Ilias Alecsandru VV. din7175/1666 Noemvrie 1, si dela alti domni mai not ca Duca VV.,Stefan Petriceico VV., Constantin Duca VV., Mihai VV. siAntohi VV. si au mai aratat o marturie hotarnica a satuluiMamaiesti din anul 7175/1667 Iunie 15 dela Grigoras Gherman,in care este iscalit Lupul Stroescul vornicul si altii, in carescrie, precum dupa porunca domneasca a hotarit satul Ma-maIesti si a pus imprejur pietre de hotar, in care mai scrie,precum merge hotarul peste apa Prutului in valea Revnei pedeal pana la Spasca; dar Volcincestii s'au ridicat impotrivaacestor zapise zicand, ca mosia for Revna se afla dincolo dehotarul Mamaiestilor si acea Revna, care scrie in hotarnica,este o vale care se cheama Revna. La aceasta au zis calugariidela Schit, precum au stapan't dupa semnele din hotarnica, iarmai mult nu s'au intins nici cu hotarul Mamaiestilor nici cuuricele. De aceea fiind iscalit in aceasta hotarnica si LupulStroescul vornicul am hotarit cu intreg sfatul nostru, precumsa stapaneasca calugarii dupa aceasta hotarnica, dar mai multsa nu se intinda nici cu hotarul de Mamaesti nici cu paman-turile din urice, in care se vorbeste de Revna, ci sa rarnaie sisa stapaneasca dupa aceasta hotarnica si sa nu se mai parascatreaba aceasta impotriva acestei scrisori a domniei noastre.

28 Iunie, 7253.Mare le logof at a cetit.

Arhivele Statului Cernauti, documentele Bortnic nrl. 52,unde se gaseste copia germana. Reg-est la Dan D.: Man. Su-cevita pag. 208 nrl. 12. Hotarnica satului Revna din 1760 Mai11 vezi Arhivele Statului Cernauti, Liber Fundationum V277-281 si Dan D.: Manastirea Sucevita pag. 210-211 nrl. 2.

Alte documente:1. 1782, Febr. /5: In fata comisiei austriace apar eclesiar-

hul Isaac, ieromonahul Ghelasie si proigumenul man. SucevitaHuri (curie) si declard ca Mare le Schit din Tara Lesasca sta-paneste in Bucovina satele Mamaiesti, Revnova si 1/3 Mite 5.u,un metoh in Cernauti, dijma targului Cernauti, afara de fanate,dela care nu is dijma. In Moldova stapaneste Pelipauti, sa-listea Miculinti si 8 pogoane la Sparieti. Manastirea Sucevita,cand a fost supusa Marelui Schit, a dat acestuia satul Mama-iesti, ca sa-i fie metoh. Sucevita primise Mamaiestii dela epis-copul Gheorghie Movila, fratele lui Ieremie Movila VV. Uricul

www.dacoromanica.ro

247

de danie a ars, cand Turcii au incendiat Mare le Schit. Existsnumai intarituri mai tarzii.

Satul Revnova, pe atunci saliste, fusese daruit MareluiSchit de Solomon Bar Mclean mare logofat. Uricul de danie

ars.Jumatatea de Mitcau fusese daruita Schitului de Ileana

baneasa, fiica lui Vasile Ceaurul mare logof at.Metohul din Cernauti fusese daruit Schitului de Ieremie,

fiul lui Marcu. Ieremie mai traeste. Dijma Cernautilor fuseseacoipta Schitului de Ghica VV.

(Arhivele Statului Cernauti, pachetul Mamaiesti si LiberFundtionum V 242-250).

$atul intreg Miculinte, tinutul Dorohoiului, pe apa Pru-tului iinpreuna cu 4 pogoane de vie in deal la Cruce, tinutulPutnei, au fost daruite Marelui Schit din Tara Lesasca deConstantin Bals biv vel vornic la 1755 Octorrwrie 2. (Vezi Aca-demia Romans, Documentul nrl. 188/182).

161.1745, Iulie 8.

Dumitrasco Bainschi se cearta cu Ionita gramaticul pentru oparte de sat de Cincatt, tinutul Cernauti.

Suret scos dipi carte gospod.Noi loan Necolai VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli

molda vscoi.Facim stire cu aceasta carte a Domnii meli ca inainte

Domnii meli au vinit boeriul nostru Dumitrasco Baenschi ceaufostu vatav di stolnicei, ficiorul lui Vasile Bainschi, ceau fostusardar, .5 au cerut giudicata cu Ionia gramaticul, ginirile luiIon Neniul ceau fostu nepot de frate lui Costin Neniul, jaluindDumitrasco Bainschi cai tine lonita gramaticul o mosiea sicu vecini anume giumatate de sat de Cincdu la tinutul Cir-nautilor pentru cari lam oranduit cu giudecata la cinstit si cre-dincios boerinul nostru Domnului Sandal Sturze vel logof at sistand Dumnalui a li lua sama, au dat sama Ionita gramaticulprecum au stiut ca este ace mosiea a socru sau a lui Ion Ne-niul Si fiind inpresurat de comisul Stroescul cu giudecata o audobandit dela Stroescul aratandu si ispisoc de pail si di ra-mas pe Stroescul, din velet 7248/1740 dila a doa domniea aDomnii sale lui .Gligori Voda, iar Dumitrasco Bainschi Inca au

it

www.dacoromanica.ro

248

aratat ispisoc mai vechiu din vlet 7200/1692 Februar 25 delaraposatul Constantin Cantemir Voda intaritura lui VasilieBainschi sardariul, tatal lui Dumitrasco Bainschi, ca sa stapa-niasca ace giumatate de sat de Cincau pentru 117 lei ci au avutsardariul Bainschi datorie la Costan Neniul cu zapis si cu so-roc di na da banii la soroc sat fie mina ace giumatate di satde Cincaul si arata la ispisoc ca nici pang in al sasale an dupdsoroc nau mai dat Costan Neniul banii lui Bainschi sardariulce Ionita gramaticul zisa ca di acel ispisoc nau stiut nirnica,nici Bainschi nau mai aratat pand acum acel ispisoc nici austapanit cu dansul si intrebanduse pe Bainschi cum di naustapanit au dat sama ca ar fi fostu acel ispisoc tainuit la uncumnat al sau la Sarban Flondor medelniceriul, ne mai zisa siaceasta ca dupd moarte tatanisau lui Bainschi sardariul, mai -ca sa Bainschioe sau maritat dupd Ghiorghita Apostol pahar-nicul mare si aflandusa el in casa vitrigu sat' copil tanar ne-sosit de varsta lar fi supus vitrigu sau di au luat 39 lei delaIon Neniul a lui parte dintracii 117 lei fiindu si Ion Neniul varpremar cu copii ei paharnicul Ghiorghita cei ave facuti cugiupaniasa ce dintai fiind sord bung cu Costan Neniul si cu ta-tul lui Ion Neniul si ar fi zis paharnicul Ghiorghita ca si ciilaltibani pentru cii 39 lei pang la 117 lei ii va da el, si cu CostinNeniul si sor rascumpara mosie si nu iau mai dat alti bani Faranumai acii 39 lei ceau luat dila Ion Neniul cari apucand acistucuvantu Ionita gramaticul au pricinuit cum ca ar fi luat Du-mitrasco toti banii deplin acii 117 lei dela Ion Neniul si acmuceri si mosie cu ispisocul ce Dumnalui vel logofat au socotitca di ar fi vrut Bainschi sa tagaduiasca pe lisni era sa facaca nau luat nimica dela Neniul, dar spuindu de buns voea luica au luat dela Ion Neniul acii bani mai sus scrisi 39 lei sausocotit sa sa criaza ca nau luat mai multu si ase liau hotaratgiudecata sa stapanisca Ionita gramaticul a tine parte din acegiumatate de sat din Chick' si cu vecini ce i sor veni si dinvaduri di moard iarasi ce i sa vini pe ace a trie parte de giu-matate de sat de Cincau, iara celi doa parti si cu partale dinvecini si din vadurile de moard cum vor vini pi aceli doa partidin trii parti de giumatate de sat de Cincau sa ramai la sta-panirea lui Dumitrasco Bainschi. Si pentru prepusul ce ari Io-nita gramaticul cum ca ar fi luat Bainschi bani mai multi delaNeniul si tagaduesti i sau dat voe sä fac carte de blastam cu

www.dacoromanica.ro

249

care giudecata spuinduni Du-lui vel logofat ca sau odihnit siunul si altul, am crezut si dam si intarim si dela Domnie meaboerinului nostru lui Dumitrasco Bainschi vatavul, cu aceastacarte a Domnii mele, pe aceli doa parti den trii parti de giu-matate de sat de Cincau si cu vecini si din vaduri de moarace i sor vini sai fii dreapta ocina si uric de intaritura cu totvinitul niclatit statatoriu in veci, si nimini altul sa nu sa ames-tici peste aceasta carte a Domnii meli.

Let 7253, Iu li 8.

Din Forum nobilium, Cernauti.

162.1745, Septemvrie 23.

Gligore Come si sotia sa Sanda, nascuta Savascul, valid fiilorlui Hie SAvascul o parte de mosie din Cuciurul-Mic, tinutul

Cernauti.

Adica" eu Gligorii Corne si cu sotul meu Sanda, fata luiCostin Savdscul, si cu ficiorii lui (!) anume Ursul si Ion fa-cut-am zapisul nostru la mana lui Gheorghi si a Sandului, fi-ciorii Ilii Slivdscul, nipotilor nostri, precum li-am vandut anoastra driapta parte de mosie din Cuciur din a patra partea zece parte dreptu de doa zeci septe lei, de nimene siliti niciasupriti si acea mosie noo de cumparatura ce-au cumparatmosul nostru Costin Stivascul de la Coste Jadovanul si de lalonasco, nepot Jadovanului. Iar de s'ar scula cineva din nia-mul nostru sa n'aiba nici o triaba a o rascumpara c'am van-dut sa li fie mosie de veci ca sa aiba a-s face si dresuri dom-nesti dupa acest zapis al nostru si la acest zapis cand s'auscris s'au tamplat ficiori de omini buni si mazili cari sant maigios iscaliti. Si pentru mai mare credinta ni-am

Let 7254 Sept(emvrie) 23.Eu Gligori Corne.+ Si eu Sanda, fata lui Costin

Si eu Ursul san Corne. Si eu Ion san Gligori.Si acest zapis am scris eu cu zisa lui Gligori Corne si cu

a ficiorilor luiConstantin Samson.

Savascul.-L

iscalit.

www.dacoromanica.ro

250

Copie romaneasca, Gazeta mazililor si razesilor III lag.209-210. E vorba de Cuciurul mic, tinutul Cernauti.

Alte documente despre satul Cuciurul Mic:I. 1778 Noemv. 28: Mali aga da 1/2 Cuciur Mic si pri-

meste in schimb dela Dumitrasco Sturza vel vornic satul Ne-dieni, tin. Carligaturii.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Haereditatum XIV 174).2. 1782, Mai 20: Monahul Nazarie Savascul darueste ne-

poatelor sale Safta si Maria, fiicele fratelui sau Stefan Sa-vascul., partea sa de mosie din Cuciur Mic si Ivancauti, o partede Mamornita depe Tura, ce o are danie dela matusa sa Ilea-na, alta parte de Mamornita ce o are dela tatal sau SandulSavascul. Martori: Gavril Onciul, Gligoras Branzan.

(Tot aici, Liber Testamentorum I 13).3. 1782, Irani 8, Valeva: In fata comisiei austriace Du-

mitras Potldg declard, ca Dumitrasco , Sturza biv vel vornicstapaneste 1/2 Cuciur Mic, mostenita dela parinti. Tatal sauSan dul Sturza o cumparase.

Cealalta jumatate este impartita intre rAzesi. ToaderCojan cu Manoli si Lenta stapanesc 1/4 Cuciur Mic. Stramosullui Cojan, anume Miran si fratele acestuia Costin cumparasera1/4 de sat dela Coste Jadovan.

Savascul Stefan, Ionita Savascul si Iuon Onciul stapa-nesc 1/4 de sat, mostenit dela stramosul Costin.

(Tot aici, Liber Granicialium IV 443).4. 1787 Martie 4: Toader Nalivaico darueste nepotilor

sai Dumitras si Onufras Rapta (nepoti de sofa) o parte de mo-sie din Cuciur Mic si Plesnita.

5. 1789, Mai 29: Grigoras Sturza spatar, vornic de Bo-tosani, scrie Creisamtului Bucovinei ca este dispus sa cedezepartile sale de mosie din Cuciur Mic si Campulungul Rusescin schimbul satului Stauceni tin. Botosanilor. Face vechil alsau pe Tudor Mustata pentru a cauta trebuinta aceasta".

(Pith. Stat. Cernauti, Dosarele Creisamtului fascicola 78).6. 1792, Mai 13: Eftimia, fata lui Ion Muntianul, da fiicei

sale Stefania parti din Broscauti, Cuciur Mic si Plesnita. Mar-tori: Chiriac Neagul, Tarsan dascal, lie Onciul, Toader Nea-gul, Alexandru si Nicolae Mnogodijni.

(Tot aici, Liber Contractuum Novorum V 117).7. 1794, lan. 13, Boianciuc: Sandul Costras, fiul Anitei

care a fost fiica lui Ionita Lenta, da surorii sale Ruxandalogodita cu Andrei Padure cateva parti mici in Boianciuc siCuciur Mic. Tatal lui Sandul Costras a fost Miron Costras, iarf ratii au fost Alexandru, Nastasia Raptoaia si Ruxanda. Mar-tori: Ilie Cost-as, Ion Vlaico si Dumitras Balasinovici capitan.

( Tot aici, Pactorum Dotalia pag. 21).

www.dacoromanica.ro

251

8. 1797, Mart. 1, Cuciurul Mic: Ionita Tabard comisar dedajdie si Iordachi Perjul hotaresc partea din Cuciur Mic a Ca-trin'i Branzanitei. Se mentioneaza: Drumul sobarilor, prisacaOncii, movila Oncii. Martori: Grigoras Braila. A scris Gheor-ghi Branzan.

(Tot aici, Liber contract. novorum X 222).9. 1798, Febr. 1: Genera lul rus Scar lat Sturza vinde

prin mijlocirea vechilului sau, maiorul luon Macarescul, luiIgnatz Antonowicz 1/2 Cuciur Mic pentru suma de 5844 ducati.

(Tot aici, Liber Haereditatum XVIII 94).10. 1812, Febr. 6: Stefan Sdvascul darueste fiicei sale

Ilinca cas. cu loan Stehan, o parte de Cuciur Mic. Celelaltefete ale lui Sdvdscul St. au fost Safta si Catarina cas. cu Mi-halachi Tomiuc.

.(Tot aici, Liber Haered. XVI 184).11. 1814, Sept. 27: Avocatul loan Dunca vinde lui Ignatz

Anton wicz partea lui Toader si loan Cojan din Cuciur Micpentru 325 ducati.

(Tot aici, Liber Haered. XVIII 102).12. 1816, Sept. 27: loan si Ilinca Stehan cumpard 13

stanje I din Cuciur Mic dela sotii Simion si Safta Radautan.(Tot aici, Liber Haered. XVIII 102).13. 1817 Apr. 24, Ro$0,5a: Safta Raddutan nasc. Savas-

cul cu sotul ei Simeon Radautan vinde lui loan Stehan si so-tiei acestuia Ilinca nasc. Savascul toata partea ei din CuciurMic primita dela monahul Nazarie Savascul.

(Tot aici, Liber Haered. XVIII 104).14. 1819, Ian. 14, Cuciurmic.- Testamentul lui Ionita Ta-

bara. A avut cu sotul sau Alexandra pe Gheorghi, Alexandru,Dochita cas. cu Andronachi Vlad si Mariuca cas. cu loanVlaico. Mosia din Lehacenii-Tautului, bastina sotiei sale Ale-xandra, o primesc Gheorghie, Dochita si Mariuca. Alexandrupri rieste partea de Cuciurmic, adeca jumatate din 1/12 parte.Casa din Cuciurmic s'o imparta cu mama Alexandra. Partilede mosie din raiaua Hotinului, curate si impresurate, vor trecela toti copiii frateste. Martori: Nicolai Perjul, Alexandru Once,Adam de Kaszewski, G. Merzowicz. A scris Loan Cojan.

(Forum Nobilium Cernauti, Pupillaria 131).15. 1830, Oct. 26: Petrachi Onciul si sora sa Anita On-

ciul din satul Vilauce, copiii lui Ion Onciul sau Popovici dinVilauce, valid particelele for din Cuciur Mic ce le au dupa ma-tusa for Catrina pitarita, surorii Ion Catrina cas. cu ToaderStangaci din Boianciuc pentru suma de 44 lei. Martori: StefanAlbota, Dumitrachi Frunza, Mihalachi Lucasevici, MihalachiGoian. A scris Ion Rdpta.

(Original, dela d-1 Stankaci, pensionar, Cernduti).

www.dacoromanica.ro

INDICE.Nume de

A.

Abaza loan 134.Adam Vasile vist. 95.Aftanasie, egumen St. Ilie 229.Aftimia 37.Aftira, fata lui Toader Calma-

Sul 77.Agafita 44.Aivas Andronic 190; Basil 190;

Christofor 190; loan 190; tar-govet 215.

Albota Stefan 251.Alcazi Andrei 157, 234; Andrei

capitan 232-3; Constantin126.

Alexandru capitan 40, 88, 90-1.Algey von Lustenau, auditor

231-2.Alistarh (Aristarh) ban 183-4,

197; spatar 220; stolnic 144-5;vist. 94; comis 99.

Anghelut Toader, vornic de Su-ceava 230.

Andrei peot 228; vatav de urn-blatori 215.

Anania Sevastia 78.Andries comis 71.Antohi Stefan 151 (vezi Popo-

vici Antohi Stefan).Anton ieromonah 103; mitropo-

lit 82, 90, 99, 129, 132, 144,162, 181, 191; episcop RA-dauti 87, 100-1.

Antonowicz Ignatz 251.Apostol Gheorghita paharnic

76, 248; staroste Cern. 76.Aramescu Vasile 45.Arapul post. 223.

persoane.

Arbure Luca 52; Marica 52.Arghirie vornic 99.Armenii 63-5, 237; din Polonia

130, 153-4.Aronovici Teodor 229.Arseni capitan 35.Artimon, egumen Horecea 237.Asian Adam 139; lacob 95.Axenti uricar 4, 10, 30.

B.

Baciul Gheorghita 38.Bade lita Toader vornic de Su-

ceava 41, 57-8, 63-4, 117, 131,147, 172-3.

Badiul 25, 82; Gheorghe 24-5,64-5.

Bainschi Anita 99; Dumitras126, 163, 178, 190; vatav 96,188-9; vatav de stolnicei 189,247-9; vornic Camp lg. rus.127; Vasile 164; Vasile sar-dar 190, 247.

Balasinovici Dumitru cap. 250.Balica, hatman 139.Bals Const. vornic 247; loan

40, 36, 123, 222; Ionasco 202;Ionita 19; Iordache, armas42; lordachi ban 239; lordachicaminar 41; I. gramatic 41;I. spatar 42; I. vornic 122;Lupul 42, 78, 94; Lupul ban85, 239; L. log. 111, 180; L.med. 117, 194, 218-9, 230; L.vornic 19, 41, 78, 118; Miha-lachi 42; Safta 41; Toaderspatar 94; Toader vornic 95;

www.dacoromanica.ro

254

Tudorachi vornic 19, 95; Va-sile baron 41-2, 152; Vasilestolnic 41-2.

Balsoaia 205; Catarina' 40; I-linca 41-2.

Bantas Panait 138.Barbescui Axinia 32; Gheorghe

32.Barbovschi Simeon 76.

rladeanul Solomon log. 9,167; vornic 245, 247.

Barnovschi cel Batran 186; Mi-ron 41.

Basa Suliman 403.Basota Const. posteln. 228; Ni-

colai med. 88; Patrasco 88,186; Toderasco 137; Vasile

med. 239; Vasile stoln. 198.Batul Grigori 55.Baturoaia 217.Beldiman loan cap. 102; Ionita

cap. 111, 224; Smaranda .19.Be lac Pentelei 107-8.Bendela Dimitrie 95.Bere 218; Ion 5; Patrasco 5.Beremcu Dumitrasco 202.Berendei loan preot 232.Berte Const. 233; Gheorghe

233.Bilei 232; diac 234.Blanar Grigori 206; Iuon 215.Bodnar Ion 91.Bogdan loan, vornic 241.Bogdan Danovac 65; Lupul hat-

man 59.Boldescul Ionia 225.Borce Gheorghe 232.Borghelea Simion 103.Borotco Draghici, vataf 203-4.Borsan Andronic 150.Boteanu $erban 7.Botez, satrar 213; Patrascu

98 -9.Botezat Alexandra 98-9.Botosanul Bogdan 20; Ivan 65.Botoz-Antonievici Johann 152.Botreniu6 Nicolai 232.

Boul 27; vornic 166-8; Agafita17; Dumitrasco log. 17.

Bouoaia 177.Braescul Ion, calugar 138.Braha Const. 121; Qheorghita

174; Grigoras 251; Toader121, 172-4, 205-7, 213; Tof an,calugar 239.

Branzan 11; Catrina 251; Da-rie 33; Gheorghe 251; Grigo-ras 224, 250; Toader 27.

Buhaescu Oh. 137; Stefan 183;Vasile 47, 49, 57, 59, 67, 75,77; Vasile Oh. 108, 210; Va-sile log. II, 144, 183-4, 195.

Bulius Sandu 26.Bulaoaia Nastasia 148.Bulica Ion 147.Butura Iordachi 156; Marita

150; Vasile, cap. 169.Buturoaia Dochita 151.

C.

Cabici Vsniamin, eg. Zamostie32.

Caimacami 85.Calancea 27; Grigoras 208.Calcantraur Maria 116-7; Si-

meon 116-7.Calistru, episc. 13adauti 10, 36,

39, 43, 70, 87, 89, 90, 101.Calistrat, eg. Putna 24; eg. Ho-

mor 214; episc. Radauti 136,162, 178,. 227.

Calmasul Toader, pare. 45; vor-nic de Clung. 77.

Calmutchi, cap. 37, 166; Du-mitrasco, cap. 68, 122; Gheor-ghe, comis 196-7; Mihalache163; Sandu 134; Sandul med..242; Vasile 134, 242.

Campulungean Moisa 51.ganano Const. pah. 209.Cantacuzino Alexandra 27, 33,

171, 89, 92-3, 185, 219; Catri=na 165-6, 168, 201; COnst.

www.dacoromanica.ro

255

165-7, 228; Const., armas 47,117, 148; Const. pah. 66, 169-70,- 213, 222; Const. spiitar170; Const. stoln. 239;

Oh. 65, 150; IanaeTte148; Ilie, stoln. 88; Ionita,vist. 181-2; lordache 19, 59,60, 66, 167, 1'5; lordache,ban 75, 145; Iordache log. 27,47, 122, -207; Iordache med.7, 9, 12, 26, 38, 66, 94; lor-dache pah. 94; Icirdache s'ard.191 Iordache spat. 27, 33, 76,89, 92-3, 101-2, 160, 201, 219;Iordache, stoln. 38; lorda-che, vist. 25-6, 39, 43-5, 47,58-9, 71, 33; Iordache, vorn.102, 119, 145, 165-6, 168, 184;Iordache, vorn. T. de jos 167;Mateiu 94; Ralu 94-5; Safta47, 148; Serban, med. 123-4;Serban post. 63, 66, 68, 74;Serban stol. 104, 148-9; Va-sile spatar 88.

Cantemir Dimitrie, domn 178.Caprai Ivan 18, 134-5,- 242-3;

Nicolai Andries 139; Vartan,baron 233.

Capra], vezi si Kapri.Carnul 229.Garage Ion 131.Carcu Eremie 5; Gheorghita

80; Maria 160, 205; Sanda80.

Carp Toader, jic. 142, 189; Va-sile, vorn. gloats 102.

Carste, pitar 71; Iordachi 19;Stratulat 99.

Carstean, armas 162; Chiriac163; Gheorghe 164.

Cazimir Const. 221-2; familie221-2.

Catargiu, familie 72; Ilie log.4, 17, 39, 44, 47, 59, 87, 89,90, 92; Ilie, vornic 58; Ca-trina pit. 251.

Catavel 103.Catichi 167; Mihai 179-82.

Caticoaia Safta 38, 43, 167,190 (vezi Paladi Safta).

Catichi Velicico 18, 43, 92.Cautes Gheorghe 201-2; Ma-

ria 201.Cazacelico Ilie 165; Zoita 165.Cakacii 183.Cazacul 241; Anton 212; Ilea-

na 194; Ion 194; Maria 194;Stefan 194-5; Vasile 147, 238.

Cazacescu, fat-tithe 239; Gligorie8; Ion 8; Vasile 8.

Ceauru Vasile, log. 247.Cerchez G. Hagi 158.Cernauschi Dumitras 32; Anton

225; Maria 32; Vasile 31.Cernievschi Iacob 137; Miha-

lache 95.Cherescul 32; Ienachi 30-31;Chesco Gheorghe 135-6; Petre

satrar 242; Simeon . 206; Si-meon uricar 167-8, 178; Ve-licico. 8, 197.

Chighecioaia 49.Chigheci Apostol 48, 50.Chihaia Macavei 202.Chihdita 63.Chirac, vataman 142.Chiriac soltuz 91; Carstian

164-5; Costachi 164-5; Ior-dachi 164-5.Chiril, egumen Slatina 138.Chirilescu Ion 229.Cianai 134.Ciobotar Ion 131; Tudosie 131.Ciocarlie 11-2, 223; Cozma

204; Gligoras staroste 224.Ciogolea spatar 17.Ciogoloaia Ileana 18, 76.Ciolpan Ion 164; Stefan 88.Ciomartan Ion 223; Ionia 1'222;

Sandul 213, 218-20; Ursul218.

Ciornei familie 234; Andrei cap.234; loan 242-3; Savin 147.

Ciomesti, familie 20.Ciornohuz, familie 80-1.Ciuci Ionasco soltuz Cern. 185.

g-nul,

www.dacoromanica.ro

256

Ciudin comis 112; Const. 44;Const. med. 216; Gheorghe242-3; Ilie 143; Juon capit.216; Iuon comis. 22; Negoita47, 101; Negoita comis. 18,44-5, 57-8, 63, 76, 81, 242-3;vornic Suceava 58, 63-4; To-fana 242-3.

Ciurar Sandu 3.Ciures Chiriac 214; Pavel 214.Clicinco Dumitru 229.Cobazaceni, familie 4.Coce Nicolai 152, 158; Sandul

156-8; Paraschiva 150, 157.Coceala Toader cap. 122; Va-

sile 198.Cocoran Const. 48, 50, 176,

188; Grozava 162, 176-7; Ilie48-9 50; Ion pitar 184; Isac189; Miron 48, 50, 176; Moi-sie 189; Raifta 176; celschiop 189.

Codrean Gheorghe 232.Cohotin Antohi 233.Coitan Apostol 27.Cojan Andrei 165, 233; Const.

250; loan 251; Mihalachi 233;Miron 250; Toader 164-5,233,250-1.

Cojocar Bogdan, armean 139.Coleasca Alexandru 151; Mi-

halachi 151.Conachi Gavril stol. 232.Constantin 74; armas 116-7;

comis. 68; log. 16; vornic75; parcalab 134; spatar 221;soltuz 91.

Constantin Niculai log. II. 120.Constantinescu Gheorghe 102.Contes 45-6.Corgiosal Grigore 147.Coyne Grigorie 249; Ursul 249.Cosdreanul 214.Costachi hatman 94, 99; Const.

comis. 75; Const. log. 115,119, 145; Const. spatar 58;Const. vist. 39; Gavril 75;Grigori 39, 183; Ilinca 104;

Iordachi 67; Manolachi 20,183; Vasile 59, 88, 104, 183;Toader 57-8, 99.

Costin Miron log. 89; Nicolailog. 24, 113, 127, 145; Poti-mir 82, Velicico comis. 17, 59,89.

Costin Gavril 202; Stefan 202;Vasile 202; Dumitras 103.

Costandachi 116-7; vornic 92.Costasco protopop 129; preot

175.Costras Anita 150, 156; Ilie

250; Manole 158; Miron 250;Ruxandra 250; Sandul 250;Vasilache 156-7.

Cotiusca Lazar 13.Cotomanita Dochita 150.Cozma Serban 157.Cozmita Const. 242.Cracalia 3, 164; Dumitra 219;

Gligoras 27; Vasile 105-6;Vasile armas 6.

Craciun vames 53.Cretul Vasile 202.Crupinschi Gligoras 143; loni-

ta 224; Vasile staroste 224.Cu lic lirihor 232.Cupar Miron 32; Vasile 32.Cuparenco Andrei 174; Anita

234; Mihalachi 174; Miron30, 128, 239.

Curt Gheorghe 31-2; Salida 31.

D.

Damian 83; Toader 12-3, 223.Danila preot 22, 125, 199.Daniil episc. Roman 115.Danovac Bogdan .65.Danovici Grigori 174.Dari lordachi 150; Costin 189;

Miron sardar 15, 17, 150, 152,155, 240.

Dari Miron vezi Miron sardar.Dariciuc 31.Deac Ion preot 233.Diacon Gheorghe 74; Hilimon

121; de Gramesti 155.

www.dacoromanica.ro

257

Dienis 96.Dima 103; pisar 110.Dobrenchi 13, 242; Anita 80,

122; Gavril 122-3.Dohatco Pascal, armas 218-20.Donovacovici, armean 237.Dociul luon 95-6.Done Sanda 72.Donici Darie log. 94, 99; vor-

nic 17, 39, 58, 75.Dosoftei egumen Putna 108,

208; episcop Radauti 20, 108,126, 147.

Drace Iurasco 99; 1Viihasco 220;Nastasia 95-9, 210.

Dragan postel. 215.Draghici Borotco vatav 65, 203.Draghinici loan 13, 164; Vasile

191.Draghinda Vasile 152, 157-8.Dragota 13.Dragotescu 189.Dragusi 70.Dragutescul 18, 178.Drobota Nistor 108.Drujea 50.Dubnita 238; Toader 242.Dubdu log. 82; Tudosie 59.Duca stol. 52.Dumici 102-3, 199.Dumitru log. 236.Dumitrahovici Vasile 88.Dumitrachi vataf 94.Dumitrascu 58, 60; armas 63;hatman 44; log. 49; med. 40;stol. 25.Dumitrascu Ilinca 54; Maria

40; Nacul 82; diversi 54-5,60. 68, 99.

Dumitru ban 99; log. 236.Dunca loan avocat 251.Dupnita Nicoard 241.Durasco Carstean 163; comis.

162.E.

Echim preot 211.Enacachi hat. 119; staroste 119.T. Balan: Documente bucovinene, IV.

Enzenberg gen. 186, 231.Episcop armen. Suceava 64-5.Eremia Stefan 164.

F.Fedelesean Gavril 243; Iorda-

che 243; Maria 243; ruptas212.

Festila Dinu 216.Figarschi Ion 25, 184.Filce Vasile 13.Filoti episcop Husi 89.Floare 102.Flondor Anita 190; Catrina 27;

75-6; Constantin 75; lonita164, 182; Ion 189-90; Serban35, 75-6, 92, 164; Serban med.102, 111, 119, 143-4, 159, 163,168, 186, 248.

Florescu lonasco 185.Focenco Gavril 232.Frangule vornic 5.F'runza Dumitru 251; Ion 3.Futila Const. 129.

G.

Gafenco 126; Antimia 128;Cristina 128; Dumitras 30,98-9; Dumitras uricar 63;Maria 128, 177; Miron 32,40, 98-9, 176-8, 191; Mironstolnic 128, 188, 195, 219,240; Miron uricar 88-90, 98-9, 142, 162, 189; Nicolai 182,190; Paraschiva 128.

Gaina Toma 65.Galeri Const. 157.Gavril prot. 225; popa 9; mi-

trop. 81.Gavrilas 53; Ileana 71; Eremie

71.Gavrilas Mateias 7, 71, 73, 89,

93, 169, 185; log. 219; vor-nic 185-6.

Gliedeon ermonah 51, 146, 213,223; egumen Slatina 137; e-piscop Roman 183-4; mitrop.76 -7.

17

www.dacoromanica.ro

258

Ohelasie egumen Sf. Ilie 57, 130.213; ermonah 246.

Ghenadie egum. Slatina 137-8.Ghenghe Ion 102.Ohenenco Ionita 214.Gheorghe 63; log. 226; med.

132-3; mitrop. 40-1, 43, 45,58, 75, 78, 89; staroste Cern.111, 186; de Zastavna 54.

Gheorghian Andrei 228; Ante-mia 228; Constantin 228; Pre-da228, 233; Toader 228.

Gheotghita soltut 215; vames162; vataman 45.

Gherasim egumen Barnovschi38; ep. Roman 19.

Gherghel Ionita 20; lordachi96; Nicolai 222; Stefan 136,123.

Ghergheloaia Anita 150.Gherman 76; Anita 128; Du-

mitru 32, 128; eg. Slatina171-2; vornic poarta 224;Gligorasco 134.

Gheuca Lupul 50.Ghica Matei 113, Scarlat 183.Ohiuc Vasile 150-1, 234.Ghitescu Ilie 233; Ion 157.Giosanu Ionita 214.Giurgiuvan Dann.' 37, 61, 92,

102, 118-19, 144; Maria 92;Mihalachi 157, 179, 181; Pe-tre 152, 179, 239-40; Simion240; Stefan 152, 157-8, Toa-der 179-82.

Giuruchiasa Ilinca 233.Gligoras 53, 91; vames 53; vor-

nici de sat 84, 212.Gligorce Gligoras 233; Nicolai

224; Stefan 63, 222-4; Paras-chiva 221-2.

-Gligorce vezi si Grigorce.Gligorie, diversi 38, 63, 199,

207.

Goian Anita 128; Gheorghe 47-9, 50, 232; Gheorghita 150-1,156; Ion 150; Maria 125, 150:Mihalachi 251; Nacul 150;Toader 35, 47, 97.

Goianestii familie 19, 50, 68,74, 150, 176, 177.

Golimase Toader 192.Gora Filip 206.Gorca Ursul 131.Gorovei Gheorghie 45; Iuon 102.Drama 60; Gaftona 74.Gramada Simion 51.Grecul Const. 165, 238; Gheor-

ghie 103; Maria 165; Mihala-chi 156; Prodan 55.

Grierosul Gavril 32; Sarghie 32.Griga 13; lonasco 13; 'sac 13.Grigoras, staroste 89.Grigorce Ilie 225; Maria 225;

Nicolae 225.Grigori schimnic 147; divers 129.Grozav 124.Gurie, proegumen Sucevita 246.

H.

Hadambu Gheorghe 71; Lupulvornic de poarta 108,137, 210.

Hagi Iosef Cerchez 78, 158.Hajdau Miron 216.Halep Gavril 136.Halipliul Enachi 175.Hancul staroste 122.Hermeziu 53; Stefan vist. 195-6.Hesant aga 26.Hucicenai Alexa 185.Holban Const. 163-4; Ilie 222

5; Smaranda 225.Holubei Toader 157 (vezi Si

Hulubei).Hrisant 71.Hrisoscoleu Aristarh 27; Balasa

27; lordachi 102; Vlasto sta-roste 200, 207; Vlasto stolnic195, 200.

Hromi Vasile 91.Hulubei familie 231-5.

www.dacoromanica.ro

259

Huma Gheorghe cap. 116-7;Maria 112, 117.

Hupca Nicolai 128.Hurmuzachi 120; capitan 71;

Carste 71-2, 105-7; Catrina71; Ilinca 72; Iordachi 71;Matei 27.

Husin 163.

I.

Iacob, egumen Barnovschi 186.Iamandi Antohi 78; Ion 111,224.lands Const. 194.lane, staroste Cern. 220.Iatco Ion 203-5.leremie, portar 82.Iftimie preot 102, 199.Iftodi 55.Ignatie, episcop armen. 236.Ilarion calugar 126.Ileana 18; baneasa 247.Ilie, lipcan 128; pitar 197, 216;

staroste 218; pah. 209.Ilies pah. 234; capitan 215.Ilschi Alexandru cap. 40, 88,

90-1; Ilie 19, 164.Ioasaf, egumen Putna 101.loan monah 192; diversi 125,

131, 202, 233, 247-9.Ionita camaras 118-9; cap.

128, 243.Ionasco cuparel 184; vornic186;

de Mamurinti 13.Ionichie, egumen Solca 51; egu-

men Horecea 128.Iordachi comis 139; caminar

42; med. 6, 7; pah. 184; pos-telnic 58; spatar 99.

Iorga Vasile jicnicer 143.Iorest, ep. Husi 77; egum. Solca

116.Isacescul Alexandra 132, 134;

lonasco med. 132, 134; Ileana5; Nacul 5; Toader cap. 99.

Isaia dichiu 131; egumen Putna191-2, 209; egumen SchitulMare 245; ermonah 172.

Isar cap. 199; lonasco 207; Ur-sachi 38, 55, 80, 102, 120;Ursachi cap. 8.

Istratuta lenachi 150.Iu las Dima 130-1.Iuon gramatic 144, 202, 247-9.Iurascovici Onciul 82, 205, 207;

staroste 186; parcalab 174.Iurie Andronic 202.Ivan, diac de visterie 203-5;

vornic 96.

J.Jadovanul Coste 249-50.Jian Alexandru 151; Mihalachi

169.Jidovi 143.Jienita Safta 151.Jora leremie cap. 112-3; 200

1; Iliana 200-1.Joroaia Catarina 81.Jurjoaia Zamfira 214.

K.

Kapri, familie 135; loan, armean242.

Kapri vezi si Caprai.Kaszewscki Adam 251.

L.

Lambrino Const. spatar 227.Laronti, staroste 143.Lastuvca Gherman 13.Lazar, eg. St. Ilie 65; vataf 52.Lazorescu 51.Lefter Gheorghe, staroste 102.Lehacinschi Dumitru 5; Ion

37, 87.Lenta 25; Gheorghe 37, 87;

lonita 250; Mihai 37, 87; Ni-colai 37, 87, 100.

Lepadatul Const. 164-5; Ior-dachi 165; Maria 224; Ru-xanda 165.

Lesii, popor 66, 149, 185.Licperde Vasile 74.

www.dacoromanica.ro

260

Line Const. 195, 241-2.Logothetti Iacob 95.Lopatin Stefan 233.Luca Adam 63, 216, 218; Maria

72; Mihalache 72; visternic25-6, 105; Stefan, visternic26, 71-2, 90; Toma 72.

Lucaciu Mihalache 62.Luchi Adam, sulger 41.Lucasievici Dominic 225; Miha-

lache 251.Lupasco 214-5, 229.Lupu Costache 234; visternic

74, 223; vornic 42, 67.

M.

Macarie, eg. Putna 108, 126-7;eromonah 41, 62; mitrop. 45.

Macarescu loan 190, 251; Pe-trache 65.

Macri Dimitrie, ban 3, 4, 39, 68,82-84, 86; pitar 184; sta-roste 3, 6, 10-1, 86.

Malaiu Const. 61, 158, 174; lo-nasco 158, 239; Manaila 163

4; Nastasia 221; Sandu 501; Toader 148, 157-8, 221

2.Malaiasa Ileana 151, 156, 218;

Sanda 157.Malinescu Dumitras 211; Ma-

randa 157; Maria 233.Manoli 76, 212.Manoli Zamfir vezi Zamfir Ma-

noli.Marco 14; Andreiu 150; Vasile

151.Maties 124; jic. 239.Mateiu, log. 228.Mazareanul Vartolomeiu 24.Mazuri, popor 154.Manowarda Gheorghe 165.Meftodiu, dichiu 194-5.Meleti, eg. Ilisesti 134.Merzowicz Gheorghe 251.Micul Mihai 118-9; vornic

Clung. rus. 143-4, 167, 17682.

Miculi Stefan 165.Miclescu Gavril, log. 8.Mihail 14, 32, 100, 220.Mihaild, vist. 239.Mihailescu 234.Mihalache, clucer 42; jic. 133.Mihulet Apostol 166-8.Milbacher, comisar 139.Mintici Simeon 125.Miron, aprod 5, 219; log. 82;

sardar 8, 16-7; de Sinehau211.

Mironescul, familie 163; Isac 164.Miros Toader 102; Vasile 101-2.Misail, eg. Putna 86, 90.Misaileasa Maria 218-20.Mitescul Gheorghe 28, 223; Ga-

vril 44, 75; Ion 18, 32.Mitric Vasile 163; Tanase 163.Mogaldea Nicolai 5.Moisa Andronache 233; Ursul

Axinte 158.Moldovan Ion 233.Momitco Anita 60-1; Sandul

53, 60-1.Mortun Pavel 147, 239; diversi

173, 224-6.Moscali, popor 67, 176, 178, 183,

207, 210.Motoc Agafita 18; Gavril 111,

244-5; Gheorghe 18, 22, 92;Grigore 118-9, 143; Ilie 1101; Ion 111; ludita 110;Sandul 111.

Munich, general 161.Muntean Eftimie 250; Mihai

234; Toader 83-4, 215.Murgulet Alexandru 101, 111;

Anita 5,6; Dumitrasco 5,112;Grigoras 83; Ieremie 112,242;Ionita 101, 111; Iordachi 101;Lupasco 5, 120; Nacul 13;Nicolai 5, 120; Ruxanda 111;Toader 6, 100-1, 111; Ursul5; Zamfira 100-1, 111.

Musteata Ion 84, 107; Teodor250.

www.dacoromanica.ro

261

N.

Nacul Dumitrasco 51.Naculescu Gavrilas 184.Nalivaico 121-2; Sandul 83,

84, 100, 220; Toader 250;Vasile 83, 84.

Natanail, dichiu 213.Nazarie, eg. Broscauti 126.Neagul Chiriac 250; Toader

250; Vasilc 37.Neculce Catrina 71-2; Const.

18, 19, 20, 72; Gavril 114,200, 223; Ion 15, 18-9, 20-1,67, 71-2, 104, 126-7, 168,212; Vasile 18-9.

Neculce vezi Niculce.Negrescul Ion 147.Negustori armeni 153-4.Negura Nicolai 83-4.Neniul Costin 247-8; Gavril

202; Ion 18, 118-9, 125,202-4.

Nichifor, mitrop. 171, 183, 200.Nicolai, camgras 116-7; vist.

184.Niculce Ion 140, 184, 197.Niculi, comis 184.

0.Oancea umblator 212.Olariu Const. 131.Once Alexandru 158, 251.Onciul Alexandru 3-4, 125;

Anita 254; Gafita 125; Ga-vril 250; Gheorghita 3-4,30-31; Herta 203-4; Ilie250; Ion 8, 32, 250-1; Iuras-covici 82, 174, 205, 207; Iu-rascovici, staroste 186; Miha-lache 32; Miron 204-5, 211;Petrache 251; Sandul 8; Va-sile 32.

Onciulescu Gheorghita 8.Orlandini, auditor 170.

P.

Ndure Andreiu 250; Gavril117, 131; Vasile 117, 131, 228.

Pahomie, eg. Putna 137, 210;eg. Homor 214.

Paladi Anita 225; Const. 15,17, 179-182, 190; Dimitrie20, 44; Enache 17; Ion 157, 18, 68, 99; Preda, stol.16-18, 27, 44, 118, 147, 1667, 176-82; Safta 16-18,27, 37, 76, 82, 166 8, 177-82; Toader 15-17, 20, 75,144-5, 150, 177-83, 189-90,240.

Panaite, aga 184.Paniciovici Magi Josef 158.Panaitache Velicico 94, 104.Pantazi, vames 143.Pantei Gheorghe 128.Para Dumitru, staroste 32.Parciu Alexandru 185.Parftenie, eg. St. Ilie 64.Parvul Const. 196-7, 215;

Gheorghe 81, 92, 122, 143,199; Gheorghe, med. 135-6,186, 189, 195-7; Grigore 102,160; Toader 144; Vasile 1967.

Pascal 65, 150.Pastrav Nistor 51.Ntrascu 52, 170, 224, 239.Nun, star. 170.Paunel Gligoras 56, 83; Toader

220.Pavel Ionita 27, 99, 179.Percec Patrascu 201-2.Pe le-Alba Carste 65.Peletiuc Ion 3.Pe lin 97; Sandul 8.Pelinoaia Irina 114-5.Pi lat 60, 125; Gavril 99; Miha-

lache 241-2.Perjul familie 192-3; Const. 9,

192; Iordachi 215, 251.Petriceicu Dumitrasco 219 ;

Toader 7.

www.dacoromanica.ro

262

Pitai Andries 91.Pitescul Zaharie 80-1.Platon Ionita 233.Plesca 16.Plusc Ignat, medic 20.Popescul Antimia 176.Popovici Antohie 150-1; Ion

9, 53, 97, 195; Vasile 151.Postelnicescul Andronic 214-5.Pot log Andreiu 193; Catrina

193-4; Dumitras 250; Gli-goras 22, 34, 35, 84, 105-7,120; Ionita 169; Lupul 102;Manole 157; Serban 164.

Pototchi Nicolai 187.Prajascul 226; Ienache 61.Preda, stoln. 37, 76, 92; vornic

80; Const. 228; Gafita 179;Safta 176.

Preda, stoln. vezi Paladi Preda.Preda, stolniceasa 17, 22, 43-

4, 180.Prelipcean Gligorie 229.Prodan 25, 107-8, 169.Pruncul Grigorie 64-5.

R.

Racovita 89; Dumitrasco 39,58; Radu 71, 76, 92, 220, 239,241.

Raifta 48, 50.Rali aga 250; loan 189.Rapta Dumitras 250; Enachi

225, 233-4; Ion 251; Onufras250; Nastasia 250.

Rata Ionita 181; Vasile 179-82.Razul Costachi 183-4; vornic

220.Rehtivan Ionita 221-2.Rinie Toma 225.Robul Toader 229.Romascan Iacob 151-2.Ropcean aga 125; Gavril 201;

Nastasia 125; Sandul 10-1,202; Vasile 10, 201-2, 227.

Rosca Const. 226.

Roschip Iuon 32.Rugind Anita 177-8; Nastasia

162, 176; Pavel 37, 98-9,162, 176-8, 191, 210; Simeon91; Stefan 98-9, 176.

Ruginoaia Mier la 151.Ruset Andrei 145, 183-4; An-

tioh 111; Constantin 26, 58,89, 104, 183-4; Iordachi 24,34, 59, 68, 75, 145, 183-4;Manolachi 16; Stefan 122.

Rusta 58-9, 60.Rusti Scarlet 47.

S.

Safta, fata Rustei 58-60.Safta Predoaia vezi Paladi

Safta.Samaca Const. 102; Vasile 2289.Samson Const. 102, 249; Toa-

der 53, 102.Sarbul croitorul 185.Sarcioae Irina 28.Saul Gligorie 8; Sandul 8.Sava ermonah 134; mitropolit

141; Ion 232.Savascul familie 125, 250-1;

Costin 249; Gligorie 10; Hie249; Miron 163-4; Nazarie250-1.

Savin Arghirie 95; de Coma-nesti 213, 216.

Sbiera Const. 111-2, 242; Du-mitrasco 241-2; Ion 147.

Scarlet Serbul 58, 60.Scoropanschi Andries 83.Scortascul Toader 222, 231.Scripa Filip 206.Sidor Grigori 245.Si lion Const. 100, 105, 110-1;

Toader 20; Vasile 228.Siretean Ion 233.Sirghie Irimie 147.Slovaci 96.Sluhaico Vasile 91.Sluzanska Zamfira 42.

www.dacoromanica.ro

263

Suiloaia 219.Solco 162.Solomon log. 52.Soricioae Erina 27.Soroceanul 126, 226; Alexandru

14; Dumitrasco 201; Toader14, 202; Vasile 14.

Spdnul Vasile 151.Spranceand Stefan 211.Stamati $tefan 45.Stangaci Toader 251; Zosim

213.Starcea Iuon 168; Ionitd 163

-4; Vasile 135-6, 196.Stefanovici Const. 228.Stehan Ilinca 251.Strasca Antimia 205; Catinca

101; Gahita 80; Ilie 122;Ilinca 80; Ion 122-3, 160,163, 169, 190, 206-7, 215;Maria 122, 174, 213; Miha-lachi 80, 122, 206; Stefan 80,96, 121-2, 206; Vasile 122.

Strdtulat 77-8.Stroescul comis 44-5, 203,

247; Const. 170; Gligoras 7,12, 124, 143, 169-70, 202-3,217-8; Ion 6, 12, 101, 223-4; Lupul 7, 13, 124-5, 170,224, 245-6.

Stroici log. 52; post. 160; spa -tar 82, 87; Dumitrasco 238.

Sturza log. 133, 136, 144, 162,216, 220-1; Alexandra 94;Constantin 18, 19, 231, 239;Dumitrasco 19, 184, 190, 250;

.Gligoras 250; Ion 88, 179,189-90; Mihalache 122, 137;Sandul 17-18, 39, 44, 96, 122,145, 177-84, 189-90, 193-94, 205, 238-40, 247; Scarlat190, 251; Smaranda 138;Toader 167; Vasile 184.

S.

Sahin Catrina 165.Serbenco Mateiu 195.

$eptelici Ana 9; Gligoras 9;Ilie 41-2, 63-4, 81-2, 131,148-9, 172-3; Ion 81; Lupul5; Stefan 55.

$erban Const. 164.Serbul Scarlet 58.Schnirch Iosef 42.Slusaico Vasile 128.$otropa Petru 228.Stirbat Sandul 41.

T.

Tabard Ion 70, 84, 206; Ionia251; Stefan _cap. 170, 205,211-2, 217-8.

'Marta Anghelutd 228.Tabita Anghelutd 222; Nicolai

222.Tacu Iordachi 233; Dumitrasco

234.Tdlabescu Ion 196.Talmdciar Alexandru 232.Talpd 120; Ana 98-9; Lupul

99; Nicolai 98-9; Vasilie 98.Tamar 159.Tanasie diac 97; log. de taint

133, 163, 184.Tardtd Ilie 210.Tarsiul Andrei 238.Tatarii 50.Tatomir 96.Tdutul 18, 22, 35; log. 150, 179,

195; Costachi 151; Constan-tin 4-6, 63, 97; Dumitru 157,189; Grigoras 215; Grigori151; leremie 83-4, 220; Ion53, 152, 157, 165, 233; Ionas-co 150-1, 195; Ionita 34-5,149, 155-6; Iordachi 151; Iuon150-1, 239-40; Istrati 127;Maria 27; Mihai 174, Miron63, 223; Patrascan 17, 149-50,240; Sandul 3, 25, 34-5, 38,53-4, 80, 96-7, 127, 150-1, 156,159, 215, 240; $tefan 152, 157;Tanasi 211; Toader 3, 5, 34-5,127, 149; Ursachi 151; Vasile

-

www.dacoromanica.ro

264

3-4, 22, 32, 33, 35, 53, 80, 127,157, 226; Velicico 149; Zaha-rie 150, 179.

Tautuleasa Anita 156.Teoctist, egumen Putna 24.Teodosie, egumen de Zamostie

30-1.Teofil, episcop Husi 183-4.Teodorit, egumen Slatina 137.Teofan, egumen Moldovita 172;

ermonah 192.Toader armas 6, 41, 44-5, 223-4;

med. 216.Toader, diversi 33, 25, 41, 89.Toderasco Ianovici log. 186.Tof an calugar 239; eg. Homor

123, 172, 213; de Nihoreni 211.Toma de Berbesti 80.Tomiuc Mihalachi 251.Tomuzei Anita 157; Gheorghe

150, 156-8; Iordachi 150, 152,156-8; Nicolai 155; Paraschi-va 156-7; Safta 150.

Totoescul Nicolai 241, 243; Ste-fan 241.

Tumurug Constantin 232; Ioni-ta 211.

Tupilat Gheorghe, staroste 243.Turcii 10, 16, 18, 212, 224, 247;

din Hotin 135.Turcul (Turculet) 48, 50; Con-

stantin med. 47-49, 50, 60,108, 176-8, 182; Gheorghe129, 145, 188, 198, 210; Mi-huta 50; Sandru 50; Tadeus198; Toader 50; Vasilie 49.

Tureatca Dumitrasco 219.Tusinschi Petru 233.

T.Tibul Ion 147; Vasile 147.Tiganii 18, 45, 71, 104, 241.Tina (Tanta) 233; Me 3; Ma-

ria 32; Patrasco 128; Tana-se 30, 188-9; Toader 32, 127;Tudosie 128.

Topa familie 214-5, 233.

Tura 250; Gavril 151; Iordachi163; Simeon 151.

Turcan Mihai cleric 229; Vasi-le 229.

Turcanovici Vasile 152.

U.

Udre Grigori 52; Paraschita 52.Uhrin Stefan 13.Ungurean 103.Ureche Nestor 197.Ursachi 191; vist. 36, 40, 59, 60,

226; Dumitru 33, 88-9, 90, 93,134; Gheorghe 12, 25-6, 33,71, 89, 92-3, 159, 167, 175,182-3, 185, 193; Marta 93;Maria 11-2, 26, 59-60, 71, 89,184, 191; Toader 33; Var-laam 93, 115-7, 193; Vasile26, 40.

Ursul 131; vornic de poarta224; Iordachi 236.

Ursuleac 211.Ursulet Gheorghe posteln. 162.

V.

Vargolici Gheorghe 32, 102.Varlaam calugar 184, 193, 210;

egumen Ilisesti 114, 132; e-piscop Radauti 158, 183-4,201; egumen Solca 147.

Varnav dichiu 101.Vartolomei arhimandrit 90.Vasian 107-8.Vasilco 31, 80; Alexandru 8,

134, 150-1; Maria 80; Nico-lai 151; Stefan 151; Vasile151.

Vasilco cel batran 80.Venedict, egumen Solca 118,147.Veniamin mitropolit 19.Verdes Costin 13.Veriga Stefan 91, 128, 237-8.Viclovici Miron 229.Vicol umblator 129; Constan-

tin 76.

www.dacoromanica.ro

265

Vita lie, eg. Sucevita 229.Vlahovici, episcop 152.Vlad Andrei 211; Andronachi

122, 251; Ion 211; Maria 31;Nastasia 211; Odochita 211;Vasile 233.

Vlaico Andronic 83-4; Ion250-1.Vlasto Hrisoscoleu 195, 200; Ie-

nachi 183-4.Vlonga Toader 229.Vogoride Smaranda 138.Volcinschi familie 245-6; Anto-

hi 233-4; Arseni 82, 84-5;Antimita 224; Axana 82, 224;Constantin 125-6, 163-4, 210,224; Costachi 224; Gavril125, 164, 195, 224; Gheorghe125, 162; Gheorghita 80; Gli-goras 224; Ion 163-4, 225;Manolachi 225; Maria 125;Nacul 162; Sandul 11, 21, 34-5, 38, 108, 125; Stefan 6,

163-4, 223; Stratulat 163-4;Toader 35, 125.

Volcincestii, 108, 141-2, 217.Volanschi Iosef 19, 20.Vorbinescu Patrasco 218.Voronca Vasile 238.Vrabie Gheorghe 206.

Z.

Zamfir Manole cap. 120-1, 127,167, 186, 200, 218, 220, 224;cap. de Cotman 93, 193-4;Smaranda 193-4.

Zane Stefan 45.Zgrabanta Andrei 131.Zerigiewicz Caietan 95.Zgora Soltana 42.Zosin, familie 122; Stefan 169.Zota Ion 170; Maria 225; Ste-

fan 111, 169; Vasile 169.Zus Costas 228; Gheorghe 233.

Nume geografice.

A.

Alba, parau 16.Altan, vale 46.Arenii, tin. Suceava 63, 131, 138.Areia Oncii 51.Ardanesti, tin. Suceava 227

(astazi Iordanesti).

B.

Babin, tin. Cernauti 162, 185,191, 210.

Bacani, tin. Tutova 16-17.Bacau, tin. 197.Badeuti, tin. Suceava 118, 230.Bahna, loc 169, 189.Bahnct, parau 136-137.Bahnisoara 230.Bahrinesti, tin. Suceava 87,

192-193, 209.Baiceni, jud. Iasi 71.Baisesti, tin. Suceava 123-4,

128, 214.Balaceni, tin. Suceava 132, 134.Balcauti, tin. Suceava 20, 153,

156-8.Balilesti, tin. Suceava 20, 232.Balta arsa 138; ratunda 146-7;

pisc 61; saca 138.Banceni, tin. Harlau 42.Bancesti, tin. Suceava 228.Banila, tin. Cernauti 99, 150

158, 188-90.Banila, tin. Suceava 60, 74,

192-3.Bar lad, rau 196-7.Barnovschi, man. 29, 30, 38, 69,

72, 183-6.

www.dacoromanica.ro

266

Basarabia, tars 225.Bazacii, tin. Suceava 42 (disp.)Becesti, tin. Cernauti 75.Berbesti, tin. Cernauti 37, 56,

80-81, 166-8.Berejnita, parau 127, 188, 190.Berejnita, man. 190.Berejonca, parau 190.Beresti, tin. Suceava 135-8,

196-7 (disp.)Berhomet, tin. Suceava 8, 134-

6, 193.Berhomet, tin. Cernauti, saliste

183-6.Berlinte, tin. Suceava 136-7.Bilca Patrautului, parau 198.Blecesti 193.Bluscecauti 52.I3ocicauti, tin. Hotin 19.Bodeni, tin. Suceava 137-8.Bogdanesti, tin. Falciu 19, 52.Boian, tin. Cernauti 15, 19, 21,

61, 62, 67, 71-2, 127, 140-2.Boianciuc, tin. Cernauti, 68, 82-

4, 100, 150, 174, 220, 250-1.Borauti, tin. Cernauti 169, 182-

5, 210.Borghinesti, tin. Suceava 137-8,

171 (disp.)Bosanci, tin. Suceava 45-6,

138-9.Boscauti, tin. Hotin 19.Botosana, tin. Suceava 51-2.Botosani, targ 21, 77.Botosani, tinut 154, 250.Botusinte, tin. Suceava 20, 153,

156-8, 231-5.Bozian, tin. Cernauti 162.Bradetel, sat 148-9.Bradatel, parau 148.Braesti, tin. Suceava 105 (fost

Corlatesti).Branistea, epis. armen. din Su-

ceava 236-7.Brateni, tin. Iasi 192-3.Breaza, munte 214.Broscduti, tin Cernauti 82, 85,

124-6, 178, 250.

Broscauti, schit 125-6.Brosteni, tin. SuceaVa 52.Brusnita, parau 81, 125, 197.Bucovina, tail, 17-9, 42, 78, 96,

222, 225-6.Buda, tin. Cernauti, 123, (fost

Strointi).Budilce, tin. Cernauti, 12, 27,

(disparut).Bunesti, tin. Suceava 138, 216.Buza Dealului, 118, 147; piscu-

lui 198. .

C.

Cabacul, parau, 188.Cabenul, poiana 124.Cabesti, tin. Cernauti 160, 205-7.Cadobesti, tin. Cernauti 94,

169.Cajvana, tin. Suceava 51-2 (fost

Caj veani).Calafindesti, tin. Suceava 16,

17-19, 20, 146-7, 150, 173, 231.Caldarusa, tin. Suceava, 138,

149 (zis si Gropile de Zaha-resti).

Calinesti, tin. Cernauti, 16, 102,121-3, 125, 150, 197, 199.

Calinesti, tin. Suceava 17, 134..Calinesti, tin. Iasi 19.Calinios, parau 188.Calugara, parau 138.Camenca, tin. Cernauti, 70, 108,

136-7, 209.Caminena, isvor, 140.Campulung, mold. 63.

mpulung, rus. 16-7, 35, 150-2,178-82, 240, 250.

Campulung, rus. ocol. 167, 176.Candesti, tin. Suceava, 17,

123-4.Capul Barbicului, 147; Barcului

147.Carapciu, tin. Cernauti, 76, 100,

114.Carapciu, tin. Suceava, 225, 227.Carapusceni, 52.

www.dacoromanica.ro

267

Carjesti, tin, Roman 60.Carligatura, tinut, 9, 19, 208,

250.Ceremus, rau, 21, 27, 37, 92,

96, 102, 119, 157, 177, 179-82,188-90.

Cerepcauti, tin. Suceava 136-9,171.

Ceretei, loc, 190.Cernauca, tin. Cernauti, 26, 72.Cernauti, tinut 3, 4, 6, 7, 11-2,

16-7, 19, 21-2, 25-6, 30-3, 37,43, 48, 50, 54-6, 61, 66-7, 75,81-2, 84, 88, 92-6, 99, 102, 105,109-12, 119, 120-8, 137, 140-2,145, 149, 150, 156-8, 160-3,166-8, 170, 174, 177, 186.

Cernauti, targ 30, 42, 78, 86,101, 103, 110-1, 175, 185-6,187, 189, 191, 193, 195, 197,200-8, 214-15, 219, 220, 223-5, 235, 237-8, 244-8.

Cernauti, bis. Adormirea MaiciiDomnului 109.

Cernauti, metoh, 246.Cetatea veche dela Patrauti,

198.Chisilau, tin. Cernauti, 72, 114,

151, 168-9.Chisldsti pe Sitna, 50.Ceartoria, tin. Cernauti 37, 76,

102.Cincau, tin. Cernauti, 106, 211,

217-8, 202-5, 247-9.Cioara, tin. Iasi, 137.Ciorsaci, tin. Suceava 52.Ciplineti 52.Ciuhur ocol, 182.Clipschi, vale 110.Cliscauti, tin. Cernauti, 20-1,

142 (astazi Ostrita).Cobila, deal 111.Clocucica, tin. Cernauti 244.Clucina 186.Coama dealului 210.Coasta dealului 230.Cohanesti, ocol Ciuhur 182.Coltova, loc. 83, 230.

Comarresti, tin. Suceava, 51,162, 213-4 (astazi Liuzii Ho-morului).

Coniatin, tin. Cernauti 152.Corceasca parau 198.Corcesti, tin. Cernauti 210.Cordareni, tin. Suceava 98-9.Coretnita, parau 190.Corlata, tin. Suceava 104, 148-9

(fost Coddle le).Corlatesti, tin. Suceava, 105,

138-9 (astazi Braiesti).Cornii, tin. Suceava 42.Cornui-luncii vezi Stelenesti.Corovia, parau 110-1.Cosmin, tin. Cernauti 126-7,

165.Costacioaia, tin. Iasi 19.Costesti, tin. Cernauti 88, 157,

166-7, 225.Costina, tin. Sucevii 197.Costiniur, parau,190.Cosuleni, tin. Harlau 192-3.CotnaA, targ 65, 71.Cotul Ostritei, tin. Cernauti 20

1, 142.Cotmani, tin. Cernauti 33, 93,

114, 167, 193 4, 200.Covalca, loc 124.Cozaresti, sat 52.Cozusna, tin. Cernduti 183-6.Crainicesti, . tin. Suceava 118,

146-7, 239.Crasna, tin. Suceava 39, 88-9,

90, 126.Criva, parau 188.Crivita, loc 198.Crosine, loc 198.Cruce, tin. Putna 42, 247.Cruhulei, tufis 111.Cucuteni, tin. Iasi 71.Cuciurul Mare, tin. Cernauti

86, 109-11.Cuciurul Mic, tin. Cernauti 56,

83, 142, 212, 249-51.Culeuti, tin. Cernauti 106, 120.Culiceni, tin. Suceava 52.

www.dacoromanica.ro

268

Curnaresti, tin. Suceava 150,199.

Cupca, tin. Suceava 198, 209-10.Cuturi, Galitia 143 (astazi

Kuty).

D.

Dani la, parau 134.Danilesti vezi Maratei.Danutenii 71.Dealul lui Batar 190; Crucii

230; Horodencei 210.Delenii, tin. Suceava 147 (dis-

parut).Deniseuca, tin. Cernauti 183-6.Dersca, tin. Suceava 123-4, 214.Dihteniti, tin. Cernduti 152.Dohotarie, loc 198.Do lina, vale 146, 230.Doljecul, munte 62.Dorohoi, tinut 99, 111, 162, 164,

186, 196--7, 247.Dorosauti, tin. Cernauti 68, 83,

100, 106, 150, 220.Draggnesti, tin. Suceava 147,

(disparut).Dragasani (Draguseni), tin. Su-

ceava 228.Dragoesti, tin. Suceava 138.Dragomirna, man. 198, 210.Dragsani, tin. Suceava 167.Drujesti pe Sitna 50.Drumul Cerndutului 137; Horo-

dencei 210; Horodnicenilor130; lancului 148; Opriseni-lor 137; Sobarilor 210, 251.

Dumbrava Popei 130.Dumeni 99.Dunare, rau 237.Durnova, lantana 27.Dvoresti, padure 102.

E.

Episcopia armen. din Suceava65, 236-7.

Erghiceni 228.Ezar 131.

F.

Fagetel, pardu 51, 229-30.?Mehl, targ 58.Falciu, tinut 19, 53, 197.Fanatul Zaharestilor 65.Fantana Arenilor 63-4; lui

Balos 134; Chirescului 118,173; Doamnei 173; Imputita131; Putredd 134, 188, 190,230, 239; Rece 118, 146-7;Rosie 27; Slatinei 97; Stefan-Voda 146; $tepcai 146.

Fdrceni, tin. Suceava 108 (as-tazi Prisacareni).

Feredeu, munte 214.Fcredieni, sAliste 214.Firaschi, pardu 110.Florinta, metoh 28, 57-8.Fogodisten, till. Suceava 134-5

(fost lacobesti).Forosna, tin. Hotin 206.Fratauti, tin. Suceava 78-9,

209, 230.Frumoasa, tin. Suceava 63, 1378.

G.

targ 166, 168.Gherghinti, tin. Hotin 19.Gliirvasul, parau 198.Glodeni, Moldova 214.Glodoasa, isvor 140.Godinesti, tin. Cernauti 225.Gogolina, tin. Cernauti 225 (fost

Stroestii de Sus).Grdrnesti, tin. Suceava 16-7,

20, 150, 155-8, 232.Grecii, tin. Suceava 127 (dis-

parut).Grodinita, tin. Hotin 19.Gropana, tin. Suceava 152, 156

8, 232 (zis Si Rudesti).Gropenii Mari, vale 156.Gropile de Zaharesti 148-9 (zis

si Calddrusa).Gropsoara 131.Grozesti, tin. Orhei 145.

Galati.

www.dacoromanica.ro

- 269 -

II.

Hagigadar, mitoc armen. dinSuceava 236-7.

Harlau, tinut 42, 132, 193, 196-7, 208.

Hatna, parau 188, 242,.Helesteul lui Buhus 110; Popii

146.Herta, targ 151, 228.Hilinti, 52.Hlibicioc, deal 190.Hliboca, tin. Suceava 108, 137.Hlinae, isvor 140.Hlina, loc 188.Hlincesti, 52.Hlinestii Bosancilor 45.Hlinita, tin. Cernauti 111, 145;

parau 125.Hliviste, tin. Cernauti (Hlivesti)

122, 200-1.Homiceni, tin. Neamt 193.Homor, manastire 96, 123-4,

174, 213-4.Homor, sat 214.Horait, parau 18, 116-8, 134,

146-7, 173-4, 194, 207, 231-5,239.

Horecea, man. 128-9, 237-8.Horodinca, targ 120, 166, 187.Horodnic, tin. Suceava 124, 229,

230.Horodniceni, tin. Suceava 148-9Horodiste, tin. Iasi 71-2.Horontu, parau 230.Hotin, targ 10, 135.Hotin, tinut 16, 19, 161, 06, 224,

226.Hotin, raia 138, 225, 251.Hovosta, saliste 214.Hriatca, tin. Suceava 221-2.Hrincesti, tin. Suceava, 118, 134.

(disparue.Hucau, parau 62, 141.

I.

lablonita, tin. Cernauti 152.lablonovet, parau 110-1.Iacobesti, tin. Suceava 118, 132,

134-5.Iasi, targ, 4, 5, 7, 10, 12-15, 22-

3, 26, 29, 34, 37-8, 40, 42, 57,59, 64, 67-9, 71-2, 77, 79, 86-8, 90, 97, 100, 105, 113, 115-6,121, 125, 133, 142, 149, 153,160, 163, 167-9, 178, 183, 198,200, 204-5, 211-2, 218, 224,236.

Iasi, tinut 16, 19, 71, 137, 192-3.lazlovat, tin. Suceava 52, 230.Iazlovat, parau 146.Iazul lui Gherghel 138; Stram-

bul 147.Iezar 214; Blisceatul 53; Lu-

ciul 52-3.Igesti, tin. Suceava, 198.Eris, parau 156.Ilie St. man. 28, 57, 64-5, 85,

117, 130-1, 134, 213, 229.Ilie St. sat, tin. Suceava 58.Iliseani, tin. Dorohoi 186.Ilisesti, sat, tin. Suceava 132,

134, 193.Ijisesti, man. 114-5, 132, 134.lonaseni, 233.lordanesti 227 (f ost Ardanesti).Iozovatul, parau 27.Ipotesti, tin. Suceava 41, 46, 47,

58, 60.Ispas, tin. Cernauti 16-7, 33,

53, 97, 100, 149-52, 156-8, 189,190, 195-6, 239.

Itcani, man. 116, 159.Iujinet, tin. Cernauti 201.Iurcauti, tin. Cernauti 25, 82-4,Ivancicauti, tin. Suceava, 147

(disparut).Ivancauti, tin. Cernauti 250.Ivanesti, tin. Vaslui 196-7.Izvorul Alb 110; Caminena 140;

doamnei 62; glodoasa 140;Hlinae 140; socilor 51.

www.dacoromanica.ro

270

J.Jadova, tin. Suceava 150.Jeverteani, 13.Jijia, rau 178.Jucica, tin. Cernauti 183-6; pa-

rau 12.Jucica veche, 185.

L.

Lamba, parau 134.Lamaseni, tin. Suceava 171.Lazuri 31-2; Bilicestilor 102;

Onica 110.Lehaceni, tin. Cernauti 4-6, 19,

27, 61, 72, 151.Lehacenii Tautului 251.Lentesti, tin. Cernauti 183-6.Lentesti Camera le 185.Lesii, popor 35.Lisaura, tin. Suceava 139.Liscic, padure 140.Liteni, tin. Suceava 63, 137-8,

148-9.Liuzii Homorului vezi Coma-

nesti.Lozai, sat 178.Lucavat, tin. Suceava 8, 55-6,

97, 136, 189, 192-3, 196-7.Luciul, helesteu 130, 138.Lucovita tin. Cernauti 162-5,

193.Lucovita, loc. 110.

M.

Maciocani, tin. Tutova 197.Maciocasi, tin. Tutova 196-7.Magura, munte 214.Mahala, tin. Cernauti 20-1, 140-

2 (f ost Ostrita).Malinesti, tin. Cernauti 166-8.Malitenitii, tin. Cernauti 112,

114, 200-1 (acum Malatinet).Mamaiesti, tin. Cernauti 185,

245-6.Mamornita, tin. Cernauti 151,

163-5, 250.

Mamurinti, tin. Cernauti 12-4.Mandacauti, 52.Mandstioara, 42.Maneuti, tin. Suceava 228.Manzati, tin. Tutova 16, 150.Maratei, tin. Suceava, 18, 112,

134-5, 241-3.Martinesti, tin. Cernauti 7, 169-

70 (acum Ocna).Maxinesti, tin. Roman 16.Mazandesti, tin. Suceava 137-9.Melesauti, tin. Suceava 116-8,

147, 194, 239.Melesauti de jos 134.Metoh Cernauti 246; Florinta

28, 57.Miclesti, tin. Roman 150.Miculiciul, parau 198.Miculinte, tin. Dorohoi 246-7.Mihdiesti, tin. Suceava 171.Mihalcea, tin. Cernauti 6, 109-

11, 233, 244.Mihodra, parau 97.Milia, tin. Cernauti 178-82, 188-

90.Mitcau, tin. Cernauti 7, 246-7.Mitocul armenesc, Suceava

236-7.Mogosesti, tin. Cernauti 206.Moldova, tard 18-9, 42, 66, 138,

165, 188, 225, 235, 242-3.Moldova, rau 214.Moldovita, man. 53, 133.Molatetul, ,parau 62.Molnita, tin. Cernauti 162-3.Molnita, parau 218-20.Moscova, oral 49, 50, 67, 161,

176.Movild, semn de hotar 130, 136,

201; gaunoasa 210; neagra138; Oncii 251; Oanei 169;Paraschi 169; Prepelitei 138.

Movileni, tin. Roman 193.Movilita, semn de hotar 131,

136, 173.Muchea dealului 111, 137-8, 147,

173, 230, 239.Musenita, tin. Suceava 227-9.

www.dacoromanica.ro

271

N.

Neamt, tinut 41, 75; ocol vol. I129, 131, 196.

Nedieni, tin. Carligatura 250.Negostina, tin. Suceava 156-8

(fost Verpole).Neliapca, parau 134.Nemerceni, tin. Suceava 81-2,

137-8.Nepolocauti, tin. Cernauti 214-5Niagul, parau 242.Nihoreni, tin. Suceava 164, 205-

7, 211.Nilipauti pe Vilia 19.Nilipca, parau 118.Niscoresti, tin. Soroca 19.Nistru, rau 7, 66, 83, 99, 105-6,

120, 202-4, 210.Novoselita, tin. Cernauti 225-6.

0.Obarsia Cabacului 188.Ocna vezi Martinesti.Ocolul Badeuti vol. I 80-1, 86,

88, 108, 110, 117-8, 150, 173,180, 182, 184.

Ocolul Boto$ani, vol. I 181,183-4.

Ocolul Cacticeani, vol. I 181,183.

Ocolul Cdmpulung Rusesc 167,176.

Ocolul Ciuhur, 182.Ocolul Dorohoi, vol. I 181, 183,

196.Ocolul Neamt, vol. I 129, 131,

196.Ocolul Suceava, vol. I 95, 97,

147, 181, 183-4, 189, 196, 257.Odobesti, targ 71-2.Olencu, tufis 111.()loyal, loc 24.Onufri St. man. 40, 156.Onut, tin. Cernauti 7.Opcina, 127, 188-9, 198, 210;

Danilestilor 134; Mare 190.

Opriseni, tin. Suceava 137.Oraseni, tin. Harlau 132, 134.Oraseni, tin. Cernauti 15, 17,

150.Orhei, tinut, 145, 242; targ 203.Osoiul, munte 230.Ostrita, tin. Cernauti 20-1, 62,

126, 140-2 (acum Mahala).P.

Padurea Dvoresti 102; Liscic140.

Panca, tin. Suceava 8, 56.Paraul Alba 16, Bahnet 136;

Berejnita 127, 188, 190; Bere-jonca 190; Brusnita 125; Ca-bacul 188; Calinios 188; Ca-lugara 138; Corceasca 198;Coretnita 190; Corovia 110-1;Criva 188; Costiniur 190;Cruhleac 125; Davila. 134;Dragoiasca 138; Firaschi 110;Ghirvasul 198; GropenilorMari 156; Hatna 188, 242;Hlinita 125; Horait 116-8,134, 146-7, 173-4, 194, 207,231-5, 239; Horontu 230; Hu-cau 141; Iablonovetul 110;Iazlovatul 230; Igris 156; Io-zovatul 27; Lamba 134; lui-Matei 147; Medveja 190; Mi-culiciul 198; Mihodra 97;Negrul 138; Neliapca 134;Patrautul 198; Pietrosu 110;Pisareu 31; Polinciuc 188;Pozinul 230; Racoasa 46; Ra-cova 239; Racovitei 134; Rd-dita 230; Rohozna 12; Rosu138; Rudii 61; Rutca 238; sac230; Saha 230; Serafinetul210; Schell 63, 237; Scurta147; Solonet 97, 172; Stro-iestilor 223; Stupchii 138;Sucevita 230; To lova 138;Top lita 188; Trestienet 109;Valea-Seaca 230; Valhovet111, 230; Velichi 188; Vo lo-vat 229-30; Volcinet 102.

www.dacoromanica.ro

272

Parhauti, tin. Suceava 132, 134, Putna, man. 20, 23, 62, 70, 78,174. 86-7, 89, 101, 108, 110- 11,126-

Parliseni, tin. Suceava 147(disp.).

7, 137, 140-2, 153, 191, 207-9,210, 227.

Partesti, tin. Suceava 51, 96,214.

Putna, sat, tin. Suceava 23-4,70.

Patrauti pe Sirete 28, 57-8, 129, Putna, tinut 42, 197, 247.198, 210.

Patrauti pe Suceava 198.Patrautul, parau 198.Pedecauti, tin. Cernauti 80,

122-3, 206.Pelipauti, tin. Cernauti 11-13,

246.Perieni, tin. Iasi 16.Petriceni, tin. Suceava 107-8.Pietroasa, parau 52, 110.Plavalar, tin. Suceava 41-2.Plesinte, tin. Cernauti 166-68,

207, 250 (acum Zeleneu).Plesinte, tin. Suceava 17, 148

(disp).Plopeni 40.Pod la Horodenca 120; la Si-

ret 126.Pohorlauti, tin. Cernauti 72, 83.Poieni, tin. Suceava 41-2.Poienile, tin. Suceava 42.Polonia 187, 203 (vezi Tara le-

seasca).Po loyal 23-4.Pomarla, tin. Dorohoiu 164.Popeni, tin. Dorohoiu 196-7;

tin. Harlau 196-7.Prigoreni, tin. Carligatura 19.Prelipce, tin. Cernauti 56, 62,

168-9, 210.Prisacareni, tin. Suceava 137,

225, 233 (f ost Farceni).Provorodie, tin. Suceava 136.Prut, rau 15, 17, 19, 53, 61-2,

93, 140-2, 181, 186, 222-3, 247.Putila, tin. Cernauti 48, 49, 50,

119, 176-82.

R.

Rachitna, parau 61-2, 139.Racoasa, parau 46.Racova, parau 134, 173, 239.Radita, loc 230; parau 230.Radauti, episcopie 114, 200-1.Radauti, sat 229-30.Ramnic, helesteu 146.Rapujenita, tin. Cernauti 99,

106, 120.Rarence, tin. Cernauti 62, 137-

9, 140-2, 190.Rastoace, tin. Cernauti 21, 34-5,

53, 151-2, 176-82, 195-6.Rauseni, tin. Suceava 234.Reucauti, tin. Hotin 61-2.Revacauti, tin. Cernauti 181.Revna, tin. Cernauti 245-7.Rohozna, tin. Cernauti 11-12,

26-27, 33, 93, 186, 193, 219.Roman, tinut 16, 19, 22, 60, 151,

193.Roman, episcopie 116.Romanesti, tin. Sucevii 16, 18,

19, 95, 118, 134, 147, 158-9,173-4, 194, 205-7, 213-14, 238-9, 241.

Romancauti, tin. Hotin 52.Ropce, tin. Suceava 126-7, 198,

202, 226-7.Rostose, munte 51.Rosu, parau 138.Rosia 138 (vezi Borghinesti).Rososa, tin. Cernauti 251.Rotopanesti, tin. Suceava 148.Rudca, regiune 201.Rudesti, tin. Suceava 17, 20,

150-1, 153, 155-8, 232 (astaziGropana).

www.dacoromanica.ro

273

Ruda, parau 61.Rugasesti, tin. Suceava 16-17,

150, 232 (acum Rogojesti).Rus, tin. Suceava 40-2.Ruseni, tin. Harlau 193.Rutca, parau 238.

S.

Sabieni, tin. Iasi 193.Sadagura 226.Saha, parau 230.Sambor, district 50.Samusin, tin. Cernauti 7, 66.Sanauti, tin. Suceava 95, 218-

220.Sasasa, poiand 125.Sascior, tin. Suceava 132-4

(disp.).Satul-Mare, tin. Suceava 229-30.Schitul Mare, Polonia, 235-6,

244-7. fiScurta, parau 147.Securiceni 76-8.Serafinetul, parau 210.Sinahau, tin. Cernauti 211, 217.Sinesti 20.Sirete, targ 17, 20, 40, 156, 209,

228, 233.Sirete, rau 9, 17, 36, 56, 60, 74,

97, 108, 136-7, 196, 198, 201,210, 226.

Sitna 50.Slatina, manastire 61-3, 136-8,

140, 171.Sneatin, Polonia 17, 50.Sobari, drumul 210, 251; vad

188, 190.Sobranet, tin. Cernauti 170.Socola, tin. Iasi 145.Sohaverca, tin. Cernauti 55.Solca, man. 50-3, 116-18, 146-7.Solonet, tin. Suceava 52, 95-6,

172.Solonet, parau 95, 97, 162.Soroca, targ 215; tinut 19.Sorogani, tin. Iasi 19.T. Balan: Documente bucovinene, IV.

Sparieti 246.Spasca, poiana 110-11.Stanesti, tin. Cernauti 55-6, 95,

125-6, 150.Stanesti, tin. Suceava 164, 205-

207, 233.StAuceni, tin. Cernauti 169,

200-1.StAuceni, tin. Botosani 214, 250.Stebnic 152.Stejareni (Stejaroaia) tin. Su-

ceava 105, 139 (disp.).Stelenesti, tin. Suceava 137-9

(astazi Cornul-Luncii).Stepeniuca, tin. Cernauti 210.Storojinet, tin. Suceava 14, 201-

202, 227.Storonesti, tin. CarligAtura 9.Strahotin 214.Strambul, iaz 138-9, 147.Strointii, tin. Cernauti 121-3,

163.Stroesti, tin. CernAuti 12, 222-6.Stroesti de sus, tin. Cernauti,

225-6, (astazi Gogo lina).Stroesti de jos, tin. Cernauti

225.Stroesti, tin. Suceava 63.Stroesti, tin. Hotin 226.Stupca, tin. Suceava 138.Suceava, targ 28, 40-1, 44, 57,

63-5, 85, 117, 158, 222 236-7,242.

Suceava, tinut 8, 9, 16-18, 20,23, 28, 30, 36, 38-9, 40, 42,44, 47, 52, 54-6, 59, 60, 74,76, 78, 81-2, 85, 87-8, 95, 108,109,116-7,123, 129, 132,135-7,148, 150, 155-8, 173-4, 189,193-4,196-9,201-2, 205-9, 216,218-21, 225-8, 231-5, 238-9,241-3.

Suceava, rau 10, 40-1, 45-7, 112,116, 118, 134, 146, 241-2.

Suceava, ocol, vol. I, 147, 181,183, 257.

18

www.dacoromanica.ro

274

Sucevita, man. 166-8, 229-30,246.

Sucevita, parau 146, 229-30.Suseni, tin. Tutovei 16.Svicicauti, tin. Hotin 52.

S.

Salvauti, tin. Hotin 19.Sarbenita, tin. Hotin 206.Scheia, tin. Suceava 10, 64.$elauti, tin. Hotin 19.$ehaleuca 61.Serauti, tin. Cernauti 26-7.Serbauti, tin. Suceava 18-20,

147.Silisau, tin. Dorohoi 99.Siscani, tin. Bacau 197.Siscauti, tin. Cernauti 68, 160,

169, 201.$omuz, parau 17, 45- 7,'81, 137-

138, 148, 221.

T.

Tarnauca, tin. Cernauti 168.Tatarasi, tin. Suceava 40-1, 138

(disp.).Tatarii 44-8.Taietura Nemtilor 134.Tesova-Rovena 151 (astazi Ras-

toace).Tereblecea, tin. Suceava 36.Tesauti, tin. Suceava 44-5, 47,

59.Timirul, loc 169.To lova, tin. Suceava 138, 148-

149.Tocarna, poiand 97.Todiresti, tin. Suceava 51, 118.Tomesti, tin.S uceava 108 (disp.).Toplita, parau 188, 190.Toporauti, sat 29-30, 61-3, 69,

72.Toporucichi, tin. Cernauti 7 (as-

tazi Mosoriuca).Toutri (Teutri, Tautrea) tin.

Cernauti 68, 83, 100, 122, 150,205-7, 220.

Trabujeni pe Jijia 52, 178.Trestiana, tin. Suceava 137; pa-

rau 109.Tureatca, tin. Suceava 205-7.Tutova, tinut 16, 150, 196-7.Tuzura, tin. Orheiu 242.

T.Tapu, munte 138.Tara lesasca, 27, 67, 69, 120,

130, 143, 153-4, 215 (vezi Po-Ionia).

Tara Romaneasca 72, 195-6,203.

Tara Ungureasca 23.Tarigrad 60.Tarina Sucevii 130.Taroumisca, fanat 128.Tetin, munte 110.

U.

Uidesti, tin. Suceava 138.Ungaria 148.Ungurii 35.Urvicolesa 163.

V.

Vadul sobarilor 188, 190; Ras-chei, tin. Tutova 197.

Valhovet, parau 111, 230.Valea Caldarusa 138; Savore

140; Jitariu 138; Vornicenilor138; Vodnii 51.

Valea-Saca, tin. Suceava 137-8;parau 230.

Valeni, tin. Neamt 75.Valeva, tin. Cernauti 56, 72, 186'

220, 250.Vartop, groapa 201.Vascauti, tin. Cernauti 27, 43,

75-6, 92, 101, 143, 186.Vascauti, tin. Suceava 9, 38,

193, 228.Vasiln, tin. Cernauti 71-2, 105-

107, 120, 204.Vaslauti, tin. Cernauti 70-2, 95,

220.

www.dacoromanica.ro

275

Vaslui, tinut 196-7.Verbauti, tin. Cernauti 56, 83-4,

192-3.Verenceanca, tin. Cernauti 169.Verpole, tin. Suceava 19, 156,

(astazi Negostina).Vicovile, tin. Suceava 78-9, 209;

de jos 208-9.Vicsani, tin. Suceava 158 (disp.).Vijnita, tin. Cernauti 18, 22,

96-7, 177-182.Vilauce, tin. Cernauti 3, 31-2,

80, 83, 125, 127, 215, 225,251.Vilia 19.Vitiliuca, tin. Cernauti 95.Volcinet 30, 102, 136, 171, 229.Voloca, tin. Cernauti, 37, 92,

101-3, 111.Voloca, schit 103.Volosca, saliste 92.Volovat, tin. Suceava 229-30.

A.

Angarii 23, 154, 161, 237.Arenda satului 113.

B.

Bani not 35; vechi 37, 60.Basting 120.Bir 114.Blastam 21, 141.Bordei 131.Bouri 109, 136, 141, 210.Braniste, (bir) 79.Brazda in cap 147, 230.Brodina 66.

C.

Cai de olac. 29, 79, 209.Calarasie 114.

Vorantaresti, tin. Roman 19.Vorniceni, tin. Suceava 137-8.Vorniceni, Moldova 214.Vorona 52.

Z.

Zadubriuca, tin. Cernauti 26-7.Zaharesti, tin. Suceava 63, 65,

138, 148-9.Zamca, episcopie arm. 65, 236-

237.Zamostie, tin. Cernauti 30-2,76,

127-8, 207, 225.Zapodie 146, 230.Zarea dealului 63, 146-7.Zastavna, tin. Cernauti 54, 68,

83, 100, 220.Zimiesti, tin. Tutova 150.Zlodica, vale 201.Zmeiani, tin. Tutova 16.Zvinece, tin. Cernauti 162.

Lucruri

Carte de blastam 115.Cascavali, (bir) 209.Cisla 79, 161.Ciuma 165-6.Claca de arat 113; de fan 113;

de secere 113.Conace (bir) 209.Cornarit (bir) 154.Cunita 154, 214.

D.

Dajdie 194.Dare 23, 154, 161, 236.Desetina 24, 65, 70.Dijma 4, 9, 55, 65, 113-4, 126,

155, 204, 244; targului Cer-nauti 246-7.

Drum 109.Ducati olandezi 95, 251.

www.dacoromanica.ro

276

F.

Ferie 205.Florini 78, 157, 186.Florini Rheinisch 152, 228.Folarit (bir) 209.Funie 64, 173, 227.Furtusag 210.

G.

Galbeni 22, 24, 30, 95, 134, 137,139, 154, 184.

Galbeni olandeji 19-20; impa-ratesti 42.

Gloaba 210.Gostind 65, 79, 235.

H.

Hartii (bir) 154.

I.

Ialovite (bir) 139.larmaroc dela Cernauti 187-8.

J.Jirebii 13, 122, 163-4, 197, 219-

20.

L.

Lazuri 119, 179, 240.Legea tarii 143.Lei 5-6, 8-9, 10, 16-9, 22, 25-6,

32, 34, 44-5, 48, 50, 54, 60,75-6, 79-82, 92, 94, 101, 108,116-8, 121, 123, 128, 134, 139,143, 145, 154, 178, 180-1, 190,194, 197, 201-2, 212-3, 216,227-8, 231, 238, 241-3, 248-9.

Lei batuti 13, 36, 59.Lei not 103, 117, 125, 211; nem-

testi 128, 237; turcesti 78,233; vechi 104.

Lei (bir) 207-8, 237.Lucru boeresc 40; domnesc 79.

M.

Mesernita 65.Mezil 171.Moarte de om 124, 210.Munca la cetate 133.

O.

Oca 109, 113.Odgon 20, 102, 106, 142, 163,

199, 214, 224-5, 239, 246.Otace 154; sub Horodinca

187-8.

P.

Palanca (intaritura) 134.Palme domnesti 102, 163, 173,

225, 227, 239, 242.Para le 42.Parastas 167.Pared labia (bir) 154.Paza marginii 113.Pelceale (bir) 209.Poclon 30.Podvoz 79, 209.Pogon 246-7.Ponturile 208.Poron 66.Poslusanie 24, 127, 209.Potronici 130, 154.Pravila 154.

R.

Ruble 50.Rupta 29, 161.

S.

Salba de galbeni 5.Sarindare 148, 168, 183.Scutire de bir 161, 214, 237.Solarit 79, 209.Soroc 142, 153, 170, 201, 208,

212.Stanjeni 20, 64, 102, 106, 163,

173, 214, 224-5, 227-8, 251;domnesti 199, 239, 242.

-

www.dacoromanica.ro

277

Stogul de fan 131; de boe-resc 4.

Sulgerie 171.

T.

Taleri 81; de argint 186;tuti 204.

Taleri (bir) 237.

U.

Ughi 184, 219.

ba-

V.

Vacarit 24, 214.Vadra 10.Vama 130, 152; dela Cernauti

235; domneasca 109, 214.Venitul gramaticiei 154; . sta-

rostelui 154.

Zlloti 10, 205.Zloti (bir) 237.

Dregatori, slujbasi.

Aga:

Hesant 26; Neculce Const. 20;Panaite 184; Rali 250; Rop-cean 125.

Aprozi:

Miron 219; Onciul Miron 204-5.

Armasi:

Bals Iordache 42; CantacuzinoConst. 116-7, 148; Carstian162; Cracalia Vasile 6; Dinul147; Dohatco Pascal 218; Du-mitrascu 63; Pantilie 184;Strasca Stefan 80, 121-2;Toader 41, 44-5, 223-4; Toa-der, fiul lui Damian 6.

II. Armasi:

Toader 223.

Bani:

Aristarh 183, 197; Bals Iorda-chi 239; Bals Lupul 85, 239;Cantacuzino Iordachi 75, 145;Costachi Ilie 169; Dumitru99;

Z.

Macri 3, 39, 82-3; Macri Du-mitru 4, 6, 10-1, 68, 84, 86;Niculce Vasile 18; SturzaSandul 17, 39, 44.

Bezmdnari: 30.

Calcira$i 112-4; de Cotmani 114

Camarasi:

Hurmuzachi Carste 106-7; lo-nita 118-9; Nicolai 116-7.

camarasi de izvoade:Macarescul Tanasi Petrachi 65.

Caminari:

30; Bals Iordachi 41; lorda-che 42.

Capitani:

Alcazi Andrei 232-3; Alexan-dru 40, 88; Arseni 35; Bala-.sinovici Dumitras 250; Beldi-man lonita 111; Beldiman luon102; Butura Vasile 169; Cal-mutchi D-trasco 37, 122, 166;

www.dacoromanica.ro

278

Ciornei Andrei 234; Ciudinluon 216; Cociala Toader122; Gherghel Ionita 20;Goian Gh. 232; Hurmuzachi71; lima Gh. 116-7; Iaman-di Antohi 78; Ionita 128; Isar8, 199; Jian Mihalachi 169;Jora leremie 112-3, 200-1;Mihai 220; Manoli 76; Mihu-let 166; Mitescul luon 32;Mortun Pavel 239; MustiataIon 84; Parvul Const. 215;Parvul Toader 144; Pe linSandul 8; Perjul Const. 192;Pot log Grigoras 34, 120; Pot-log Lupul 102; Rata Vasile179-182; Ropcean Vasile 223;Samson 37; Samson Toader53; Sava Ion 232; Sbiera Du-trasco 242; Strasca luon 122-3, 163, 215; Strasca Stefan122; Tabard Stefan 205, 211-2, 217-8; Tacu lordachi 233;Tints Tanasie 188; Vargo liciGh. 32; Vlad 200; VolcinschiGavril 224; Volcinschi San-dul 11. 21, 35; Zamfir Manoli120-1, 127, 167, 186, 200, 218,220, 224; Zosin Stefan 169.

Capitani de Cotman:130, 154; Mihulet Apostol 167-

8; Neculce Gavril 114, 200;Zamfir Manoli 93, 193-4.

Cdpitani: de Carapciu 100; deRoman 22; de Siret 209; deSoroca 215; de Stefanesti 75.

Ceparii: 30.

Chizesi 44.

Cluceri;

35; Costachi M. 20; Mihalachi42; Ruset Iordachi 24, 34, 68,75; Stirbat Sandul 41.

Comisi:

Andries 71; Aristarh 99; Cal-mutchi Gh. 196-7; Ciudin Ne-goita 22, 44, 57-8, 63, 76, 112,242; Constantin 68; CostachiC. 75; Costachi Grigori 183;Costin Velicico 89; Durasco162; Giurgiuvan Toader 179-82; Hrisoscoleu Aristarh 27;lordachi 139; Niculi 184; Ni-culce Const. 19, 20; PaladiDimitrie 44; Paladi Toader16; Patrasco 224; RuginaPavel 98-9, 176-8, 210; Stra-tulat Ionita 78; Stroescul 44-5 ; Stroescul Gligorie 124, 143,169-70, 217-8, 202-3, 247;Septelici Gligoras 9.

II. Comisi:

Ciudin Neagul 18; Ciudin Ne-goita 81; Costache Vasile 104.

III. Comisi:

Talpa Nicolai 98-9.

-Comisari de dajdie:Tabard Ionita 251.Condcari: 30.

Cupari:

Vasile 128.Cupdrel: lonascu 184.

Curtean:

Tabard Ion 84.Adrabani 71.Desetnicii de stupi: 30.Dijmari: 20.

Diaci :

Bilai 234; Gligori 13; lonasco13; Scortascul Toader 222;Stefan 171; Tanasie 97.

www.dacoromanica.ro

- 279 -

Diaci de visterie:

Festila Dinu 216; Ivan 203-5;Vasile 43.

Folari: 209.Globnici: 79, 209.Ga5tinari: 79; de mascuri 30;

de of 30.

Gramatici:

Bats Iordachi. 41; Ion 125, 144,202-4, 247-9; Pavel 99, 179;Rata Ionia 181.

Hatmanii:

Balica 139; Bogdan Lupul 59;Costachi 94, 99; CostachiConst. 75; Costin 83; Dumi-trasco 44; Enacachi 119; Ion20, 67, 94; Ionia 5; NeculceIon 15, 20-1, 67; Racovita89; Racovita D. 39, 58; Ra-zul Costachi 183; RusetConst. 145.

Ispravnicii tinutului Sucevii:Botez satrar 213, 218; Canano

Const. 209; Cantacuzino Di-nul 65, 150; Iliac 208-9; Lam-brino C. 277; Pascal 65, 150.

Jicniceri:

Carp Toader 142; Iamandi Ion111, 224; lorga Vasile 143;Matias 239; Mihalachi 133;Racovita Radu 75, 92; Stro-escul Ion 6, 223; Sturza Ion88, 101; Ursachi G. 182-3 193.

II. Jicniceri:

Carp Toader 189.

Logofetii:

Bals Lupul 111, 180; Barladea-nul Solomon 9, 167; BasotaPatrasco 186; Boul D. 17;Cantacuzino Iordachi 27, 47,122; Catargiul Ilie 4, 17, 39,44, 47, 59, 87, 89, 90, 92;Ceaurul Vasile 247; CostachiC. 115, 119, 145; CostachiToader 57, 99; Costin Miron89; Costin Niculai 145; Do-nici Darie 14, 99; Dubau 59,82; Dumitru 236; GavrilasMateias 89, 93, 219; Gheor-ghe 226; Goian Toader 35;Matei 228; Miclescul Gavril8; Mitescul G. 75 ; NeaniulGavril 202; Neagul V. 37;Paladi C. 15; Racovita Radu241; Ruset Stefan 122; Solo-mon 52; Stroici 52; Sturza133, 136, 144, 162, 216, 220-1;Sturza Sandul 122, 177-9,183-4, 189-90, 194, 205, 238-40, 247; Tautul 15, 150, 179;Talabescu I. 196; Toderascolanovici 186.

II. Logofeti:

Buhaescul Vasile 144, 183-4,195; Constantin Niculai 120;Costin Nicolai 113; RusetAntioh 111; Tautul Mihai174; Ursul Iordachi 236; ZaneSt. 45.

III. Logofeti:

Costachi Gr. 39; Costachi Toa-der 58; Constantin 16; Du-mitrasco 49.

Logofeti de divan:Vrabie Gh. 206.

Logofeti de taina:Tanasie 133, 163.

www.dacoromanica.ro

- 280 -

II. Logofeti de taind:

Tanasie 184.

Logofeti de visterie:

Gheuca Toader 184.Mandatari: 152.

Mazili:

27, 111, 119, 150, 189, 210, 215,224, 232-3, 243.

Medelniceri:

Bals Lupul 117, 194, 218, 230;Basota Nicolai 88; BasotaVasile 239; Calmutchi San-dul 242; Cantacuzino Iorda-che 7, 9, 12, 26, 38, 66, 94;Cantac. Serban 123-4; Dumi-trasco 40; Flondor Serban102, 111, 119, 143, 159, 163,168, 186, 248; Gheorghie 132-3; Gherghel N. 222; Iorda-chi 6-7; Isdcescul Ionasco132; Linie C. 195, 241-2;Mai Toader 45, 221; Necul-ce Ion 140; Parvul Gh. 135-6, 186, 189, 195-7; PdrvulGligorie 102; Pascal 65, 150;Si lion C. 100, 105, 110-1; Si-lion Toader 201; Toader 216;Turcul C. 47-8, 60, 176-8, 182.

II. Medelniceri:

Ciudin C. 216.

Megiesi:

35, 45,153,

53, 61, 87, 96,168, 210, 239,

120,242.

147,

Mesergiu: 65.Mosani: 6, 123.Ncimestnic: 143.Olacari: 29, 30.

Paharnici:

Apostol Gheorghita 76, 248;Ba ls Iuon 222; Boteanul Ser-ban 7; Buhdescul V. 108, 137,210; Canano C. 209; Canta-cuzino C. 66, 169-70; 213,222; Cantac. Dinul 65, 150;Cantac. Iordachi 94; Cantac.Manolachi 183; Costache G.75; Dumitrasco Nasul 82; 1-lies 209, 234; Iordachi 184;Moga 1de N. 5; Paladi C. 180;Patrasco 239; Patin 170; Ru-set C. 26; Ruset ford. 145;Strasca Ion 160; Sturza C.239.

Pan(iri: 152.

Parcdlabi:Bals Ionasco 202; Calmdsul

Toader 45; Velicico 43; deStefanesti 134; de Hotin 139.

Pargari: 13, 170.

Pitari:Carste 71; Cocoran Ion 184;

Crupinschi Gligoras 143; Da-rie Costin 189; Ilie 197, 216;Macri Dimitrie 184.

Podvodari: 30.Polcovnic: Hurmuzachi Matei

27.

Portari de Suceava:Carcu Eremie 5; leremie 82;

Tura Iordachi 163.Poslusnic: 23, 40.

Postelnici:

Alexandru 59; Arapul 223; Ba-sold C. 228; Casimir I. 221;Cantacuzino Serban 63; Dra-m 215; Gherghel Iordachi96; Gherghel Stefan 136; Ior-dachi 58; Lucachi Mih. 62;

www.dacoromanica.ro

281 -

Si lion Vasile 228; SoroceanulDu-trasco 201; Starcea Ion168; Stefan 137; StroesculGligoras 7, 12; Stroici D. 160;Turcul G. 129, 145, 188, 198,210; Topa Mihai 215-6; Ursa-chi Gh. 167; Ursulet Gh. 162;Vasilie 132-3, 228; Vlasto le-nachi 183.

II. Postelnici:

Costachi Vasile 104.Postelnici de tin. Tutovei: 215.

Razesi:

30, 32, 37, 53, 87, 96, 103, 105,117-8, 120, 125, 147, 153, 158-9, 163, 167-8, 170, 189, 190,195-6, 200, 212, 219-20, 239,250.

Rohmistri: 50; Murgulet Lu-pascu 5, 120.

Ruptasi: Fedelisanul 242.

Sardari:

Bainschi V. 190, 247; Canta-cuzino Iordache 19; Darie Mi-ron 15, 150, 152, 155, 240;Gheuca Lupul 58; Ilias 208;Miron 8, 16-7.

Scutelnici: 55; 236.Sluiitori: 113.

Spatari:Aristarh 220; Bals Iordache 42;

Bats Toader 94; CantacuzinoC. 170; Cantac. Iordache 27,76, 89, 92, 99, 101, 160, 201,219; Cantac. Vasile 88; Cio-golea 17; Constantin 221;Costachi C. 58; Darie Miron17; Iordachi 99; Lambrino C.227; Neaniul I. 118-9, 125,202-4; Neculce Gavril 223;

Neculce Ion 19; Neculce Va-sile 29; Paladi 16; Paladi Ion15, 17-8, 68, 150; Paladi Toa-der 144; Ruset Andrei 145,183; Stroici 87.

II. Spatari:Stroici 82.Stabsoberauditor : Orlandini 170.

Starosti:35; Grigoras 89; Hancul 122;

IsacescuI Nacul 5; RacovitaRadu 71.

Starostii de Cernauti:30, 130, 154, 200-1, 204; Apos-

tol Gh. 76; Cantacuzino Ser-ban 66, 68; Ciocarlie Gr. 224;Constantin N. 120; Costin N.127; Crupenschi V. 224; E-nacachi 119; Gheorghie 111,186; Iirisoscul Vlasto 200.207; lane 220; Ilie 218; La-ronti 143; Lefter G. 102; Lu-pul 74, 223; Macri Dim. 3, 6,10-1, 86, 184; Onciul turas-covici 186; Patin 170; Raco-vita Radu 75, 92; Rali I. 189;Ruset Iordachi 24, 34; Si-lion C. 100, 105-6, 110-1.

Stegari: 50.

Stolnici:

Aristarh 144-5; Bals V. 41; Ba-sota V. 198; Cantacuzino C.239; Cantac. Ilie 88; Cantac.Iordachi 38; Cantac. Serban68, 104, 148-9; Conachi G.232; Costachi I. 67; Costa-chi V. 183; Costin Potimir82; Duca 52; Dumitrasco 25;Dumitrasco Ursachel 60; Ga-fenco M. 128, 219; Iirisoscul

www.dacoromanica.ro

282

Vlasto 195, 200; Iatco Ion204; Paladi Preda 16-8, 27,44, 118, 147, 160-7, 176-82;Preda 37, 76, 92; Radu 18;Sturza V. 184; Septelici Ilie41, 63, 82, 148-9, 172-3; Ur-sachi D. 96.

II. Stolnici:

Gafenco Miron 188, 195-6, 240.

Sulgeri:

Gheorghi 186; Luca A. 63, 216,218; Luchi Adam 41; Ursa-chi D. 88.

II. Sulgeri:

Alcazi C. 226.

Satrari:Botez 213; Chesco P. 242; Par-

vul C. 196-7; Rugina St. 98-9,176; Sbiera C. 111-2, 242;Zota St. 111.

Slehtici: 68, 97.

Soltuzi:

170; Constantin 91; Chiriac 91.

Soltuzi de Cernauti:Ciuci I. 185; Slusaico V. 128.Sugabinari: 209.

Umblatori:

Oancea 212; Vicol 129.

Uricari:

Axenti 4, 10, 30; Chesco 168;Chesco Simeon 167, 178; Ga-fenco 98; Gafenco Dumitras-co 63; Gafenco Miron 88, 90,99, 142, 162, 189; Vasile 26.

Vamesi:

109, 154; Craciun 53; Gheor-ghita 162; Gligoras 53; Pan-tazi 143; Stefan 45.

Vatamani:129; Chiras 142; Gheorghita

45; Vasile 136; de Craini-cesti 147.

VatafifBainschi D. 96, 188-9; Draghici

Borotco 203-4; Dumitrachi94; Draghinici V. 191; Ion5; Tabarta A. 228.

Vatafi de Stolnicei:tBainschi D. 189, 247-9. I

Vatafi de umblatori:Andrei 215; Prodan 107-8.Vatafi de Stanesti 233; de Su-

ceava 52; de Vascauti 9.

Vecini:22, 49, 53, 62, 113, 118-9, 121,

135-6, 143, 168, 174, 183, 195,197, 207-8, 240.

Visternici:Adam V. 95; Alistarh 94; A-

postol Gh. 76; CantacuzinoIonita 181-2; Cantac. Iorda-chi 25-6, 39, 43-5, 47, 58-9,71, 88; Costachi C. 39; Luca25-6, 105; Luca Stefan 26,71-2, 90; Lupul 74, 223; Mi-Mild 239; Neculce 71-2; Pa-ladi 215; Paladi Toader 20,75, 145, 177-83, 189-90, 240;Rosca C. 226; Ruset I. 59;Sturza S. 96; 'Mita A. 222;Toderasco 29; Ursachi 36,40, 59, 60; Ursachi D. 134;Ursachi G. 27, 33, 71, 89, 92,159.

www.dacoromanica.ro

- 283 -

II. Visternici:

Hermeziu S. 195-6; Nicolai 184;Stamati St. 45; Toader Ste-fan 41.

Vornici:

Arghirie 99; Bals C. 247; BalsIon 36, 123; Bals lord. 122;Bals Lupul 19, 41, 78, 118;Bals Toader 95; Bals Tudo-rachi 19, 95; Barladeanul So-lomon 245, 247; Bogdan I.241; Boul 166-8; Cantacuzi-no Iordachi 102, 119, 145,165-6, 168, 184; Catargiu Ilie58; Constantin 75; Costachi197; Costachi V. 59, 88; Cos-tandachi C. 92; Costin V.17, 59; Donici D. 17, 39, 58,75; Frangule 5; Gavrilas Ma-teias 185-6; Ion 27, 96; Io-nasco 186; Lupul 42; LupulC. 67; Mitescul G. 44; Ne-culce I. 104, 126-7, 168, 184,197; Neniul 189; Paladi D.20; Paladi Ion 17, 99; PaladiToader 15, 150; PetriceicoD-trasco 219; Petriceico Toa-der 7; Preda 80; RacovitaR. 220, 239; Razu C. 220;Rugind 37; Ruset C. 58, 89,104; Ruset M. 16; StroesculL. 13, 124-5, 224, 245-6; Stur-za C. 19, 231; Sturza D. 250;Sturza Ion 179, 189-90; Stur-za Sandul 92, 145; SturzaMihalachi 122; Septelici 184;Septelici Ilie 9, 131; SepteliciLupul 5.

Vornicii tarii de jos:Cantacuzino Iordachi 167; Ru-

set C. 183.

Vornicii Orli de sus:Ruset I. 183.

Vornicii de gloata:Carp V. 102.

Vornicii de poarta:

Gherman 224; Hadambul L.108, 137, 210; Pilat G. 99;Stefan 125; Tabard St. 170;Ursul 224.

Vornicii de Botosani:

Calmasul T. 77; Sturza Gr. 250.

Vornicii de Suceava:

28, 79, 209; Angheluta T. 230;Badelita Toader 41, 57-8, 63-64, 131, 147, 172-3; CiudinNegoita 57-8, 63-4; Miron5-6; Septelici Ilie 63-4.

Vornicii de Campulung Rusesc:

Bainschi D. 127; Micul Mihai143, 167, 176-8.

Vornicii de sat:198; Gligorie 63, 212; Mortun

P. 147, 173; Prodan St. 169;Zota St. 169; Zota Vasile 169.

Vornicei: 160.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIIPagina

1. 1720, Julie 11, Iasi: Mihai Racovita VV. ho-tareste ca familiile Onciul, Tanta, Ciurar,Peletiuc, Cracalia si Frunza sa stapa-neasca satul Vilauce, de oarece cu totiidescind dela Toader Tautul, stramo-sul lor. 3-4

2. 1720, Julie 26, Iasi: Const. Tgutul se plangeca pe mosia sa Lehcicenii, tin. Cernauti,sed niste vecini care refuza sa dea dijma.Domnul trimite pe Dimitrie Macri ca sacerceteze, sa sileasca pe oameni la platadijmei sau sa-i ridice depe mosie. . . 4-6

3. 1720, Oct. 24, Iasi: Mihai Racovita VV. ordonalui Dumitru Macri, sä hotarasca mosiilelui Iordachi Cantacuzino, care se impre-soara de alti boieri. 6-7

4. 1720, Noem. 15: Se certifica ca Sandul Saul acumparat dela Sandul Onciul a 1/2 partede Lucavd( si Berhomet, tin. Sucevii,fiindu-i nepot de fats. 8

5. 1721, Ian. 12: Popa Gavril, fratele lui Ion Po-povici, se jelueste contra lui Iordachi Can-tacuzino, si dovedind drepturile sale pri-meste a 1/4 parte de Vascduti, tin .Sucevii. 9-10

6. 1721, Martie 27: Sandul Ropceanul da zalogsatul Scheia de langa targul Sucevii, luiCalistru, episcop de Radauti, pentru odatorie ce acesta o platise pentru el. . . 10-11

7. 1721, Julie 21, Iasi: Mihai Racovita VV. trimi-te pe Dumitru Macri sa mearga la Ro-hozna si Pilipciuti, tin. Cernauti, pentrua stabili hotarele lor. ...... . . 11-12

8. 1721, Sept. Iasi: Mihai Racovita VV. intarestelui Toader Damiian 1/2 de sat din Mamu-rinti, tin. Cernauti 12-14

9. 1721, Noem. 6, Iasi: Mihai Racovita VV. per-mite ca fratii Alexandru, Toader si Va-silie Soroceanul sa -si ridice venituriledepe mosia for Storojinet, tin. Sucevii. 14

. . . . . . .

. . . . . .

. . . . . . .

www.dacoromanica.ro

286

Pagina10. 1721, Noem. 20, Iasi: Mihai Racovita VV. da

drept lui Ion Neculce hatman sa-si facapod umblator peste Prut land mosia saBoianul, tin. Cernauti. 15

11. 1722, Febr. 20: Impartala dintre Iuon Paladisi Miron Darie: Paladi primeste Ordseni,Grcimesti, Rugiisesti, Romeinesti, Bacani,Zmeiani, Suseni, Manzati; Darie primes-te 1/4 (spas, 1/4 Campulungul rusesc, Cii-linesti si 112 Calafindesti. 15-20

12. 1722, Julie 22, Boto$ani: Un demnitar biseri-cesc scrie lui Ion Neculce sa nu se intindacu satul Boianul in hotarul satului Ostrita. 20-21

13. 1722, Sept. 28: Mihai Racovita VV. confirma luiSandul Volcinschi partea de mosie Rds-toace, tin. Cernauti, ce o are dupd sotiasa Maria, fiica lui Tautul. 21-22

14. 1723, Mart. 9, Iasi: Gheorghe Moloc calugarulda ginerelui sau Danila Giurgiuvan a '/8parte de Viinita, tin. Cernauti, pentrusuma de 50 galbeni, pe care acesta i-oimprumutase 22

15. 1723, Mart. 17, Iasi: Domnul Tarii darueste bi-sericii dela Putna zidita de Dragon Vodeiun poslusnic 23-24

16. 1723, Mai 8: Mihai Racovita VV. trimite peIordache Ruset la satul lurcauti, tin. Cer-nauti, sa cerceteze conflictul ivit intreGheorghe Badiul si Sandul Tautul. . . 24-25

17. 1723, Mai 11, Iasi: Maria Ursachi voind a-simarita fata, imprumuta o suma de banidela vist. I. Cantacuzino prin intermediulvist. Stefan Luca, care garanteaza cumosia sa Cernauca. Achitandu-se datoria,Stefan Luca primeste satul Zadubriucasi scoate de sub zalog satul Cernauca 25-27

18. 1723, Julie 11: Se arata in ce fel partile satuluiLehiiceni, tin. Cernauti, au fost impartiteintre membrii familiei Tautul. . . . . 27-28

19. 1723, Sept. 25: Mihai Racovita VV. trimite pevornicii de Suceava sa cerceteze conflic-tul ivit intre man. St. Hie si Patrauti pen-tru metohul Florinta de langa targul Su-cevii 28-29

20. 1723, Dec. 4, Iasi: Mihai Racovita VV. ordonaslujbasilor sai sä lase in pace satul To-porduti, tin. Cernauti. 29-30

. .

. . . . .

. . . . . .

. . . . . . . .

. . . . . . . . . .

.

-----

www.dacoromanica.ro

287

Pagina

21. 1723, Dec. 15: Mihai Racovita VV. intarestemanastirii de Zamostie daniile f acute derazesii de Zamostie. 30-32

22. 1724, Ian. 10: Au judecata in fata DomnuluiToader Ursachi $i Darie Branzanul pen-tru parti de mosie din Rohozna. 'Janie Breste dat ramas 32--33

23. 1724, Febr. 2, Cernduti: Fratii Tautul dau cum-natului for Grigoras Pot log 1/3 Rastoace,tin. Cernauti, pentru o datorie ce acestao platise pentru fratele Vasile Tautul. Lajudecata i se atribue o parte de Rastoacelui Sandul Volcinschi, tot cumnat cuTautulestii; pentru pierderea indurataPot log isi va lua o parte din Ctimpu-lungul rusesc sau de aiure, unde ii vaplacea. 33-35

24. 1724, Mai 15: Ion Bals fost mare vornic vindelui Calistru, episcopul de Radauti, satulTelebeacinte, tinutul Sucevii, mostenitdela socrul sau Ursachi, pentru suma de300 lei batuti. 36

25. 1724, Julie 15, Iasi: Mihai Racovita VV. inta-reste lui Mihai si Gheorghe Lenta a 1/4parte de sat de Berbesti, tinutul Cernauti,impresurata de capitanul Calmutchi. . 36-37

26. 1724, Julie 31, Iasi: Velicico si sotia sa Saftavalid curnnatului for Danila Giurgiuvana Vs parte de Voloca pe Ceremus si a V8Ciortoria, amandoud tinutul Cernauti,pentru suma de 75 lei bani vechi. . . 37-38

27. 1724, Aug. 8: lordache Cantacuzino daruestemanastirii Barnovschi din Iasi partea sade mosie din Vascauti, tinutul Sucevii. 38-39

28. 1724, Aug. 10, Iasi: Mihai Racovita VV. comu-nica lui Calistru, episcopul de Radauti,ca jumatate de Crasna, tinutul Sucevii,a trecut la Miron Gafenco, mostenire delasocrul sau capitanul Alecsandru Ilschi. 39-40

29. 1724, Aug. 16, Suceava: Se face schimb demosii: Mitropolia Sucevii da jumatate desatul Rus, iar Ion Bals da in schimb mi-tropoliei partea sa de Teitaras de Tangatargul Sucevii. 40-42

. . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

288

Pagina

30. 1724, Sept. 29: Safta, sotia lui Velicico Catichi,darueste lui Iordachi Cantacuzino marevist. a 1/4 parte de Vascauti, tinutul Cer-nauti. 43-44

31. 1724, Oct. 28: Negoita Ciudin comis vinde luiIordachi Cantacuzino mare vist. satulTeseuti din ocolul Sucevii cu 8 vecini dinalte sate. Se da hotarul satului Teseuti. 44-47

32. 1742, Noemvrie 3: A 1/4 parte de Putila, tinutulCernauti, fusese proprietatea familiei Co-coran, iar dela familia Cocoran a trecutla Constantin Turcul. Goianestii recta-ma aceasta parte de mosie. In urma Va-sile Turcul pleaca la Moscva la Chighe-cioaia sä aduca scrisorile doveditoare. Lajudecata se da dreptate Antimiei, vaduvalui C-tin Turcul. 47-50

33. 1725, So lca: Hotarnica satului So lca. . . . 51-5334. 1725, lunie 25, Ispas: Se imparte a 1/4 parte din

satul !spas si a 1/3 parte de Riistoace intremembrii familiei Tautul si Popovici. . 53-54

35. 1725, Aug. 8: Ilinca si Gheorghe, copii lui Du-mitrasco din Zastavna, furand surorii formai mici Tofana documentele lasate deparintele lor, sunt tinufi sa i le restitue. 54-55

36. 1725, Aug. 29: Mihai Racovita VV. confirmslui Ursachi Isar partile lui Grigori Ba-tul din Lucaveit si Stdnesti 55 56

37. 1725, Aug. 30: Mihai Racovita intareste luiGligoras Paunel partile sale de mosie dinValeva, Cuciurul Mic, Prelipce, Verbduti,Barbesti, Lucaveit si Panca. . . . . 56

38. 1725, Noem. 11, Iasi: Mihai Racovita VV. Inta-reste man. St. Ilie metohul Florinta de-langa targul Sucevii. 57-58

39. 1726, Ian. 13, Iasi: $erbul Scarlet si sora saLupa vand vist. Iordachi Cantacuzino sa-tul Ipotesti pentru suma de 400 lei. . . 58-60

40. 1726, Ian. 20: Sandul Momitco cu sotia saAnita vand Antimiei, vaduva lui C-tinTurcul, o parte de Beinila 60-61

41. 1726, lunie 9: Hotarnica satului Boian, tinCernauti. 61-63

42. 1726, Julie 15, Iasi: Mihai Racovita VV. da-rueste man. St. Ilie o bucata de loc dintargul Sucevii, din preajma Arenilor. Seda hotarul acestei bucati de loc. . . . 63-65

. . . . . . .

. . . .

. . . . . . .

. . . . .

www.dacoromanica.ro

289

Pagina43. 1726, Julie 25: Iordachi Cantacuzino primeste

dreptul sa-si faca pod umblator pe Nistrula mosia sa Samusin. 65-66

44. 1726, Dec. 21, Iasi: Grigori Ghica VV. intarestelui Ion Neculce satul Boian ocupat deLupul Costachi in timpul bejeniei luiNeculce in Cara Rusiei 66 67

45. 1727, Ian. 18, Iasi: Dumitrasco Calmutchi areconflict cu Goenestii pentru parti de mo-sie din Boianciuc, Toutri, Dorosiiuti, Zas-tavna si Sisceiuti. Este trimis $erban Can-tacuzino staroste la Cernauti sa cerce-teze Si sa curme conflictul 68-69

46. 1727, Mart 6, Iasi: Grigori Ghica VV. iarta oa-menilor de Toporeiuti greselile comise si-isfatueste sa he supusi man. Barnovschi. 69

47. 1727, Mart. 30, Putna: Calistru, episcop deRadauti, darueste man. Putna prisacadin Camanca, tin. Cernauti. . . . . 70

48. 1727, Mai 2: Starostele de Cernauti Radu Ra-covita ordona unor boieri sa hotarascasatul Vasleiuti si sa deosebeasca partealui thirmuzachi. 70-72

49. 1727, Iwzie 14: Grigori Ghica VV. scrie sate-nilor din Toporiiuti sa aiba dreptul a seapara de toti boierii si slujitorii care arcalca satul lor. 72-74

50. 1727, lunie 19, Iasi: Grigori Ghica VV. Inta-reste lui Diacon Gheorghe si lui VasilieLicperde partea for de mosie din BanilaMoldoveneasc 74

51. 1727, Julie 13: Catarina, fiica lui C-tin Flon-dor, vinde lui Iordachi Cantacuzino mo-sia ei, a 1/4 parte Vdslauti, tin.. Cernauti. 75-76

52. 1727, Julie 17, Iasi: Ghedeon, mitropolitul Su-cevii, cumparand satul Securiceni, it dalnepotului sau Stratulat, care se casato-reste cu Aftira, fata lui Toader Calmasul,vornicul de CampulAng 76-78

53. 1727, Noon. 2: Grigori Ghica VV. tocmeste pevecinii de Vicoveo si Frdtduti sa dea gos-tina cu disla, adeca 450 lei pe an. . . 78-79

54. 1728, Apr. 20: Sanda, fiica lui Gheorghita Car-cu, vinde lui Sandul Tautul a 1/1.6 partede Pedecauti, tin. Cernauti. . . . . 80

T. Balan: Bocumente bucovinene, IV. 19

. . . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . .

. . . . .

www.dacoromanica.ro

290

Pagina55. 1728, Mai: Zaharie Pitescul vinde protopopului

Toma a 1/4 parte de Berbesti, mostenitadela mosul Ciornohuz. 80-81

56. 1728, Mai 13, Iasi: Negoita Ciudin II. comisvinde mitrop. Gavril jumatate de sat Ni-merceni, tinutul Sucevii 81-82

57. 1728, Mai 25: Anaforaua despre satul fur-cauti, tinutul Cernautilor. 82-84

58. 1728, lunie 30: Grigori Ghica VV. intareste luiDumitru Macri satul lurdiuti, tinutulCernauti. 84-85

59. 1728, Aug. 8: Cativa negustori armeni din Su-ceava facandu-si oddi pe mosia man. Sf.Ilie, vornicii de Suceava sunt avizati sase clued la fata locului si sa cerceteze. 85-86

60. 1729, Apr. 17: Grigori Ghica VV. scrie lui Du-mitrasco Macri, staroste de Cernauti, saalunge pe oamenii de Cernauti, cari s'auasezat pe mosia Cuciurul Mare a man.Putna. 86

61. 1729, Julie 12, Iasi: Grigori Ghica VV. scrie luiIlie Catargiu mare log. sa hotarasca mo-sia Bahrinesti, tin. Sucevii, pentru care secearta boierul Stroici cu episcopul An-tonie. 87

62. 1729, Julie 25, Iasi: Mihai Racovita VV. inta-reste lui Mihai si Gheorghe Lenta partilefor de mosie din Costesti, tinutul Cer-nauti. 87-88

63. 1730, Ian. 15, Iasi: Grigori Ghica atribue luiMiron Gafenco 1/2 mosie Crasna, impre-surata de calugarii man. Putna. . . . 88-91

64. 1730, Ian. 23: Onufras, fiul Costii, vinde luiSuleiman o casa cu pomat din orasulCernauti. 91

65. 1730, Mai 20, Vascduti: Danila Giurgiuvan cusotia sa Maria, fata lui Gheorghi Motoc,vand lui lordachi Cantacuzino a 1/2 partede Voloca, tinutul LernAuti, pentru sumade 40 lei. 92

66. 1730, Julie 8: Gheorghi Ursachi darueste cdpit.de Cotman Manole Zamfir partile sale demosie din Rohozna, tin. Cernauti. 93

. . . . . .

. . . . . .

. . . .

. . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . .

. . . . ...... .

www.dacoromanica.ro

291

Pagina

67. 1730, Noem. 13: Velicico Panaitache cu sotiasa Maria vand lui Iordachi Cantacuzinosatul Cadubesti, tin. Cernauti, pentru 100lei bani vechi. 94-95

68. 1731, Febr. 11: Iuon Dociul vinde lui Savin Ar-ghirie jumatatea de sus a satului So Iona,tinutul Sucevvii. 95-96

69. 1731, Mart. 12, Iasi: Hotarnica satului Vijnita,tinutul Cernauti. 96-97

70. 1731, Mart. 12, Iasi: Miron Gafenco uricarulse impaca cu membrii familiei Botez siTalpa in privinta mosiilor Corda'reni, tin.Sucevii si Ritpuienita, tin. Cernauti.. . 98-99

71. 1731, Julie 31, Iasi: Grigori Ghica VV. trimitepe starostele de Cernauti Constantin Si-lion sa cerceteze conflictul ivit intre SandulNalivaico si alti razesi pentru parti demosie din Tdutrea, Boenciuc, Dorosdutisi Zastavna, toate din tinutul Cernauti. . 100

72. 1731, Aug. 10: Zamfira, sotia lui Toader Mur-gulet, vinde lui Antonie, episcop de Ra-d'auti, o bilcata de pamant si o pivnita si-tuata in targul Cernauti. 100-101

73. 1731, Aug. 12: Vasile Miros diacon vinde luiIordachi Cantacuzino mare spdtar a Vsparte de Voloca, tinutul Cernduti, care seuneste cu mosia Vascauti. 101-103

74. 1731, Sept. 10: Suliman Basa vinde lui Gheor-ghe Grecul casa cu pomat din Cernduti,cumparata dela Dumitras Costin. . . 103

75. 1732, Martie 23: Velicico Panaitache vinde luiVasilie Costache II. comis si sotiei aces-tuia Ilinca, intreg situ! Corldtele, tinutulSucevii, pentru 50 lei bani vechi. VasilieCostache 11 vinde mai departe lui SerbanCantacuzino pentru suma de 100 lei sidoi Tigani. ..... 104-105

76. 1732, lunie 9, Iasi: Grigori Ghica VV. catraC-tin Si lion, staroste de Cernauti: ii or-dona sa hotarasca jumatate de sat Vasi-leu, proprietatea boierului HurmuzachiCarste 105

. . . . . . . .

.

. . . .

. . . .

. . . .

www.dacoromanica.ro

292

Pagina77. 1732, lunie: Gligoras Pot log si Vasile Craca-

lie Ott% C-tin Si lion, staroste de Cer-nauti: comunica ca au hotarit jumatatede mosie Vasilev, partea camarasuluiHurmuzachi. 105-106.

78. 1732, Julie 5: Gligoras Pot log si Ion Mustiatacatre med. C-tin Si lion: ii comunica caau stalpit mosia Vasileu, proprietatea ea-marasului Hurmuzachi Carste. . . . . 107

79. 1732, Aug. 3: Prodan, vatavul de umblatori deCernauti, darueste manastirii Putna 1/4parte de Petriceni, tinutul Sucevii, mos-tenita dela mosul sau popt Vasian de Pe-triceni. 107-108

80. 1732, Septemvrie: Domnul tarii acorda biseri-cii Adormirea Maicii Domnului din Cer-nauti unele venituri din vama domneasca. 108-109

81. 1732, Oct. 4: Hotarnica satului Mihalcea, ti-nutul Cernauti. 109-111

82. 1733, : C-tin Sbiera da fetei sale I-leana parti de mosie din McIrcitei, tin.Sucevii. 111-112

83. 1733, Aprilie 5: Nicolae, ginerele leremiciii Jo-ra, se planze ca calarasii cari sed pe trio-sia sa Malaiinitii, tinutul Cernauti, refu7asa-i plateasca darile obisnuite. . . . . 112-113

84. 1733, Aug. 5: Constantin Mavrocordat VV. tri-mite pe log. Neculai Costin la satul Ma-latinet, tinutul Cernauti, sa cerceteze con-flictul ivit cu calarasii din acel tinut pen-tru dijma 113-114

85. 1733, Sept. 25, lasi:Pelinoala murind a lasatman. Ilisesti toate mosiile ei. Catrina, ne-poata Pelinoaiei, cerand odoarele Pelinoa-iei, caluzarii de Ilisesti primesc carte deblastam precum n'au mostenit decat mosii. 114-115

86. 1733, Oct. 3: Calugarul Varlaam Ursachi yin-de manastirii Solca trei parti din satulMele$euti, tinutul Sucevii, pentru sumade 217 lei. Banii acestia se vor intrebu-inta pentru terminarea manastirii Itcani. 115-118

. . . .

. . . . . ...... .

. ....... . . .

www.dacoromanica.ro

293

Pagina

87. 1733, Oct. 24 Ionita carnaras Si Danila Giur-giuvan se cearta cu Mihai Micul pentrupark de mosie din Putila. La judecata seface dreptate acestor doi reclamanti. . . 118-119

88. 1734, funk 6, last: Constantin MavrocordatVV.trimite cativa boieri to mosia Culeut, tin.Cernauti, care dung ialoba lui UrsachiIsar este i'mpresurata de mosiile Rapuj-nita si Vasileu 120-121

89. 1734, Sept. 28: Toader Braha se cearta cucumnatul sau Stefan Strasca pentru

pe CerPrzus, iar cu varul sau Na-livaico pentru Strointii, tin. Cernauti.Domnul trimite boieri srt cerceteze. . . 121 123

90. 1735, Ian. 23, Iasi: Constantin MavrocordatVV.trimite pe boierii Ion Bals si Serban Can-tacuzino sä stingy conflictul ivit Intreman. Homorul Si Stefan Gherghel pentru1/2 Bilisesti, tin. Sucevii, si oamenii dinCandesti pentru o bucata de loc dinDersca, si oamenii din satul Horodni-cent pentru o iana furata. 123-124

91. 1735, Oct. .5, last: Constantin MavrocordatVVintareste lui Grigoras Stroescul partilelui de mosie din Broscauti si Steinesti,tin. Cernauti 124-126

92. 1726, Ian. 12: Grigori Ghica VV. intareste manPutna satele Osfrita, Cozminul, Ropce siCrasna si satul la podul Siretului. . . . 126-127

92. 1736, Ian. 12: Grigori Ghica VV. intareste man.tilor Sandul si Istratie Tautul o partedin mosia Zamostie, care fusese stapa-nita de Toader Tina. 127-128

94. 1737, Febr. 7: Gheorghe Pantei vinde manHorecea un fanat pentru suma de 6 leinemtesti. 128-129

95. 1737, Mart. 15: Grigorie Ghica VV. intarestelui Gheorghe Turcul post. satul Pdtrduti,tin. Suceava. 129

96. 1737, Aprilie 14: Domnul tarii avizeaza pe sta-rostele de Cernauti sä nu supere pe ne-gustorli armeni din Tara Lesasca. . . . 129-130

C'd-linestii

...... .

. . . .

. . . . . . . .

. . . . .

www.dacoromanica.ro

294

Pagina

97. 1737, Aprilie 21: Dima Iu las Si femeia sa San-da daruesc manastirii St. Ilie un loc dinfarina mare situata langa targul Sucevii. 130-131

98. 1737, Mai 14. Iasi: Ionasco Isacescul zidindman. Ilisesti Si murind Mel testament,Grigori Ghica VV. Intareste acestei man.satele daruite ei de ctitor, anurne: Treiparti de Ilisesti, satul Sasciori, satulleiceard, 1/2 sat lacobesti Si 1/4toate tin. Sucevii si 1/40reiseni,tin.Harlb. 132-135

99. 1737, luniP 24: Grigori Ghica VV. Intarestelui Gheorghie Parvul med. parti de mo-sie din Beresti si Berhomete, amandoudtin. Sucevii. 135-139

100. 1737, lunie 29, Ostrita: Boierii Toader Carp 51Miron Gafenco cerceteaza din ordinuldomnului conflictul ivit intre man. Putnasi vornicul Ion Neculce pentru hotarulsatelor Ostrita si Bolan, tinutul Cernsft'uti. 140-142

101. 1737, Julie 5: Ilk Ciudin, omorind doi Evrei dinCuti. este condamnat la moarte; it sal-veaza Mihai Micul si unchiul sau $er-ban Flondor, pentru care fapta li se ce-deaza 1/4 parte de Vascauti, tinutul Cer-nauti; mosia trece la Alistarh stolnicul,care plateste sumele cheltuite. . . . 143-144

102. 1737, Julie 22, Socola: Domnul tarii intarestestolnicului Alistarh jumatate de sat deHlinita, tin. Cernauti, reclamata de Gheor-ghe Turculet postelnic. 144-146

103. 1737, Dec. 15: Hotarnica satului Crdinicesti,tinutul Sucevii. 146-148

104, 1738, Martie 20: Ilie $eptelici vinde lui SerbanCantacuzino mare stolnic mosia zisa Gro-pile de Mai-esti, tinutul Sucevii. . . . 148-149

105. 1738, lunie 16, Iasi: Grigori Ghica VV. Inn"-reste lui C-tin Tautul a patra parte de satde Ispas, tinutul Cernauti 149-152

106. 1739, Ian 10, Iasi: Grigori Ghica VV. trimitepe Miron sardarul la satul Balcduti alman. Putna sä stings conflictul ivit curazesii din Botasenita si din Rudesti. . . 152-153

Plirhauti,

.

Bit-

...... . . .

. . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

295

Pagina

107. 1739, Aprilie 11: Domnul tarii stabileste cedari vor plati negustorii armeni din TaraLesasca. 153-155

108. 1739, lunie 24: Taranii din Gramesti au im-presurat partea de mosie a lui NicolaiTomuzei din Rudesti. Domnul trimite peMiron sardarul sa cerceteze. 155-158

109. 1739, lunie 25: Grigori Ghica VV. trimite carteepiscopului de Radauti Varlaam sa cer-ceteze conflictul ivit intre Gheorghita Siginerele sau lordache si intre razesi pen-tru niste parti de mosie din Romdnesti,tinutul Sucevii. 158-159

110. 1739, Julie 12, Iasi: Sandul Tautul capitan seplange, ca Iuon Strasca i-a confiscat ve-niturile depe partea sa de mosie din Ca-beVi, tin. Cernauti. Domnul trimite doiboieri sa cerceteze. 159-160

111. 1739, Julie 18: Grigori Ghica VV. confera luiIordache Cantacuzino dreptul sa aseze insalistea sa pustie din Siscauti, tin. Cer-nauti, oameni straini care vor fi scutiti detoate darile timp de 8 luni. Dupa acesttermen vor fi cu rupta la visterie. . . . 160-161

112. 1739, Dec. 7, Iasi: Membrii familiei Gafenco,Ursulet si Volcinschi impart intre olaltamosiile ramase dela mosii lor. . . . . 161-165

113. 1740, Ian. 12, Iasi: Murind fiul Constantin, pa-rintii sai lordachi si Catrina Cantacuzi-no daruesc man. Sucevita jumatate dePlesintii, tin. Cernauti, 1/7 parte Cos-testi Si o parte de Berbesti care se chea-ma Malinesti 165-168

114. 1740, Apr. 20, Iasi: Grigori Ghica VV. trimiteboieri sa hotarasca urmatoarele sate alevornicului Ion Neculce: Cluseleu, Vale-va si Prelipce. 168-169

115. 1740, Apr. 22: Grigori Ghica VV. dil drept luiGligoras Stroescul sa stranga dijma sa-tului Martinesti si sa se inteleaga pentruea cu spataroaia lordachi Cantacuzino infata domnului. 169-170

. . . . . . . . .

. . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

296

Pagina116. 1740, Iunie 17: Domnul tarii apara mosiile Bor-

ghinesti si Ciripctiul, proprietatea mands-tiri Slatina. 171

117. 1740, Julie 1, Suceava: Maria, sotia lui Stefandiacul, darueste mitropoliei Moldovei par-tea ei de mosie din Solonet. 171-172

118. 1740, Noem. 25: Ilie Septelici si Toader Bade-lita stalpesc a Ve parte de Romeinesti,tin. Sucevii, partea lui Toader Braha. . . 172-174

119. 1741, . . . .:Enachi Halipliul darueste din ave-rea rap. Gheorghie Ursache50 stupi preo-tului Costasco, ca din venitul for sa in-zestreze biserica Adormirea Maicii Dom-nului din Cerniiuti 175

120. 1741, Mart. 18, Iasi: Miron Gafenco se ceartacu Mihai Micul pentru parti de mosie dinPutila si Rastoace 176-182

121. 1741, Apr. 2, Iasi: Grigori Ghica VV. implininddorinta rap. Gheorghie Ursache jitnicerdarueste man. Barnovschi mosia Jucicacu salistele Deniseuca, Lentesti, Cozusnasi Berhomete, tin. Cernauti. 182-186

122. 1741, Mai 14: Domnul tarii stabileste data iar-maroacelor ce se vor Linea la margineatarii sub Horodinca. 187-188

123. 1741, Julie '15: rlotarul incre satele Bdnila siMilia, amandoua din tinutul Cernauti. . 188-190

124. 1741, Julie 21: Manastcrea Putnei se invoestecu Vasile Draghinici pentru mosia Ba-bin din tinutul Cernauti 191-192

125. 1741, Aug. 2: Grigori Ohica VV. Intareste luiGheorghie Perjul si rudelor acestuia sta-panirea asupra satelor lot-. 192-193

126. 1741, Noem. 5: Manoli Zamfir darueste lui An-drei Potlog si sotiei acestuia Catrina par-tea sa de mosie din Rohozna, tin. Cein. 193-194

127. 1742, . . . .: Stefan Cazacul cedeaza lui LupulBals pentru binefaLerile primite o partedin mosia Romanesti, tinutul Sucevii. . . 194-195

128. 1742, Febr. 15: Domnul tarli trimite boieri casa cerceteze conflictul ivit pentru partide Ispas si Rastoace. 195-196

. . . . . . . . . .

. . . . .

. . . . . .

. . . . . . . .

. . . .

. . . . . . . .

. . . . . .

. . . . .

www.dacoromanica.ro

297

Pagina129. 1742, Febr. 23: Se impart mosiile lui Constan-

tin Parvul intre copiii sai Gheorghi, Va-silie si Ileana, cas. cu Gheorghi Calmutchi. 196-197

130. 1742, Mart. 7, Iasi: Constantin VV. intarestelui Gheorghi Turculet mosig Kitrclull peSirete, tinutul Sucevii. 198

131. 1742, Mai 12: Gligori si sotia sa Nastasia da-ruesc popii Daniil o parte din satul Co-mciresti, tinutul Sucevii, ca sa-i pome-neasca in biserica 199

132. 1742, Mai 24, Iasi: Constantin Mavrocordat VVtrimite pe starostele de Cernauti in satulMalitinitii, tinutul Cernauti, pentru a silipe vecini la implinirea obligatiilor for fatsde stapanul mosiei. 200-201

133. 1742, Mai 30, Ropcea: Gheorghita Cautes, fiullui Gavrilas Ropceanul, cedeaza fiilor luiDumitrasco Soroceanul a patra parte deStorojinet, tinutul Sucevii. 201-202

134. 1742, Iunie 6, Iasi: Se atribue prin judecatalui lonita gramaticul 1/2 sat Cincclu, im-presurata de Gligoras Stroescul. . . . 202-205

135. 1742, lunie 12: Fratii Ion, Stefan si Mihai Stras-c4 se impaca cu cumnatul for ToaderBraila pentru partile for de mosie dinRoinc?nesti, Stcinesti, Nihoreni, Tureatca,Toutre si Cclbesti, care mosii be sunt de-pe mosul for Onciul Iurascovici si matusafor Maria Carcoaie. 205-207

136. 1742, Julie 2: Domnul tarii scrie ispravnicilorde tinut sä implineasca dela vecinii manPutna can s'au imprastiat cate 2 lei deom pe an 207-209

137. 1742, Julie 13: Domnul tarii scuteste de bir sa-tele man. Putna anume Vicovile, Freitii-util, Camiina, Bahrinestii si Cupca. . . 209-210

138. 1742, Julie 21: Hotarnica satului Babin, tinutulCernauti. 210

139. 1742, Aug. 15: Membrii familiei Vlad vand luiStefan Tabara a 1/16 parte de Cincclu. . 211

. . . . .

. . . . . . . .

. . . . . . .

. . . . .

www.dacoromanica.ro

298

Pagina140. 1742, Aug. 27: Stefan Tabara este trimis la

Cuciurul Mic sä vanda panea lui Manolesi sa satisfaca pe creditori. 212

141. 1742, Sept. 22: Fratii Ghedeon si Ghelasie, fiiilui Savin de Comanesti, vand man. Ho-mor mosia lor, anume 1/2 Comeinesti. . . 213-214

142. 1743, Ian. 28: Fratii Topa vand vist. Paladipartea for de Nepoloctiuti, tin. Cernauti. 214-216

143. 1743, Mart. 14: Sulgerul Adam Luca vinde ne-potului sau Constantin Ciudin 1/2 sat Bu-noti, tin. Sucevii. 216

144. 1743, Apr. 23, Cernduti: Stefan Tabara se cear-la cu Gligoras Stroescul pentru a 1/4 parteCinceiu. Li se acorda un timp mai lungsa-si adune documentele Si sa vie din noula judecata 217-218

145. 1743, lunie 19: Satul Scinciuti umbland in 54 ji-rebii a fost Impartit intre Lupul Bals, fa-milia Ciomartan, Pascal Dohatco si Ma-ria Misaileasa. 218-220

146. 1743, Aug. 17: Starostele de Cernauti laneeste trimis sa cerceteze conflictulivitintreSandul Nalivaico si cumnatii sal pentruparti de mosie din Vaslauti, Boianciuc,Tdutre, Zastavna si Doroscluti. . . . . 220-221

147. 1743, Sept. 9: Nastasia Casimir TA' fiicei saleRuxanda, cas. cu Nicolai Rehtivan, mo-sia Hriatca, tin. Sucevii. 221-222

148. 1743, Oct. 2: Sotii Stefan si Paraschiva Gli-gorce dau ginerelui for Ilie Holban o par-te din mosia Strootii pe Prut. . . . . 222-226

149. 1744, lunie 4: Constantin Alcaze si C-tin Co-sotanul primesc dreptul sa stapaneascapartea for de mosie din Ropce. . . . . 226-227

150. 1744, tulle 15: Protopopul Gavril si sotia saNastasia vand lui luon Gheorghian 1/2sat Mu.senita 227-229

151. 1744, Sept. 18: Hotarnica satului Vo/oveit. . 229-230152. 1744, Oct. 6, Iasi: Satul Boto$inte, tin. Sucevii,

se intareste lui Toader Hulubei si nepo-tilov lui. 231-235

. . . . .

. . . . . . .

. . . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . .

www.dacoromanica.ro

299

153. 1744, Oct. 23, Iasi: loan Nicolae Mavrocordatasigura Schitului din Polonia veniturilemosiilor sale din Moldova, si ii acordausurari la plata gostinei si a desetinei siordond sa i se trimita tamaie si unt delemn dela vama din Cernauti. . . . . 235-236

154. 1745, Iasi: Iuon Mavrocordat VV. Intareste e-piscopiei armenesti din Suceava branis-tea din jurul episcopiei (man. Zamca). 236-237

155. 1745, Ian. 11: Stefan Veriga vinde lui Artimon,egumenul de Horecea, un helesteu f Acutde el pe pamantul domnesc. 237-238

156. 1745, Apr. 27: Vasile Cazacul vinde lui San-dul Sturza pentru suma de 250 lei a 1/3parte Romanesti, tin. Sucevii. . . . . 238-239

157. 1745, Mai 26, Iasi: Petre Giurgiuvan vinde luiSandul Sturza si lui Toader Paladi a 1/16parte din Cdmpulungul Rusesc. . . . 239-240

158. 1745, lunie 9: Constantin Line medeln. vindelui Dumitrasco Sbira a 1/8 parte Mord-tei, tin. Sucevii. 241-243

159. 1745, lunie 28: Gavril Motoc se plange ca tar-govetii de Cernauti au ocupat o parte asatului Clocucica. Motoc neavand dovezisuficiente, aceasta bucata de pamant seatribue targului Cernauti. 244-245

160. 1745, lunie 28: loan Mavrocordat VV. inta-reste Marelui Schit din Polonia satul Rev -na, tin. Cernauti. 245-247

161. 1745, Julie 8: Dumitrasco Bainschi se ceartacu Ionita gramaticul pentru o parte desat Cinciiu. 247-249

162. 1745, Sept. 23: Gligorie Corne si sotia sa San-da, Tam Savascul, vand fiilor lui IlieSavascul, o parte de mosie din Cuciu-rul Mic, tin. Cernauti. 249-251

. .

.

. . . . . . . .

. . . .

. . . . . . . .

. . . . . . . . . . .

. . . . . .

www.dacoromanica.ro

PR

ET

UL

Lei 1

20.

PRETUL Lei 120.

,e1

www.dacoromanica.ro