10 c10-glande salivare

TEHNICI DE EXAMINARE ALE GLANDELOR SALIVARE Metode radiologice clasice, fara substanta

de contrast;

Metode radiologice cu substanta de contrast (sialografia);

Metode imagistice (ecografia, CT, RMN).

Radiografia simpla Parotida

Laterala defilata de mandibula centrata pe gonion

OPTAp tangenta la gonion

SubmandibularaOPTCu film ocluzalLaterala defilata de

mandibula

sialografia CI : inflamatii acute Agenti de contrast: SINOGRAFIN Aparatura: aparat Rontgen,

dilatator lacrimal, 18G ac canula, cateter de polietilena

Parotida: M2 superior, submandibulara – frenul limbii

In timpul injectarii si la 5 min dupa adm de sialogog

Complicatii: durere, ruptura ductului, infectii

Sialografia - dezavantaje

IradierePoate cauza durerePosibiliatate de perforatii infectii Impinge calculii in profunzime

Contraindicata in infectiile acute

Sialografia Rar indicata astazi – inlocuita cu imagistica Indicatii

Diferentierea dintre sialoadenite, sdr. Sjogren si sialoza

Sialolitiaza de mici dimensiuni, corpi strainiEvaluarea extinderii leziunilor ductale in

inflamatiile glandeiEvaluarea fistule, stricturi, diverticuli , trauma

ductalaProcedura de dilatare ductala

Ecografia

Transductor liniar 7,5MHz (7-10 MHz) Tehnica Forma, dimensiuni, contur, ecogenitate,

ecostructura, raporturi

Glanda parotida: sectiuni transversale si longitudinale, planul venos(2), ACE(3)

Ductul Warthon(sectiune transversala la nivelul planseului bucal)

Glanda sublinguala,

canalul Wharton(3), a. sublinguala(2)

Cresterea vascularizatiei dupa administrare de sialogog(g.submandibulara)

Ecografia: Indicatii Diferentierea caracterului solid/chistic al

maselor tumorale Litiaza salivara B. Sjogren in stadii avansate de evolutie

–aspecte caracteristice Diferentierea unor mase nodulare

limfomatoase de cele non-limfomatoase Diferentiere mase intra/extraglandulare

Computer tomografia

De prima intentie in patologia inflamatorie Tumori Calcifieri - sialolitiaza

Examenul RMN

De prima intentie in patologia tumorala Evidentierea n. Facial – 70% cazuri RMN+sialografie

Sialadenita acuta Parotida frecvent virala – parotidita epidemica

Bacteriana - streptococ, stafilococ aureus

Sialadenita acuta virala – parotidita epidemica

Tumefiere dureroasaAdenopatii latero-cervicale inflamatorii

Patogeneza

1. Contaminare retrograda a acinilor prin flora bacteriana a cavitatii orale

2. Staza salivara

Factori de risc Stari de deshidratare (staza salivara) Boli cronice, imunodeficiente

Insuficienta hepaticaInsuf renalahipotiroidismmalnutritieHIVSjögren’s syndrome

Factori de risc Adenopatii (pressure occlusion of duct) Sialectazie (dilatarea ductelor salivare) Varste extreme Igiena orala deficitara calculi, stricturi

Metode de examinare Sialadenita acuta

virala – eventual ecografie

Ecografic: Glanda crescuta de

volumStructura

hipoecogena, neregulat delimitata

Adenopatii inflamatorii,ecogene, ovalare, dureroase

Bacteriana EcografieCT

Sialadenita acuta bacteriana Dilatatie saculara a acinilor si ductelor

terminale Ductele interlobulare si cele principale

sunt de calibru normal In evolutie – chiste, abcese

Abces parotidian

Tratament

Indepartarea cauzei Antibiotice Drenaj chirurgical al abcesului

Sialadenita cronica

Parotidita cronica recurenta

Granulomatoasa (tbc, sacoidoza, toxoplasmoza, actinomicoza)

Sialadenita cronica

Volum marit Structura heterogena cu zone hipoecogene

mici (<5mm) Limfadenopatie Dg dif. - Punctie biopsie ghidata ecografic

parotidita cronica recurenta

parenchim inomogen, mase mici hipoecogene

ECOGRAFIE

Sialadenita cronica recurenta

Tumefiere dureroasa recurenta Obstructie incomplecta a ductului salivar Sialografia: strictura a ductului principal,

sialectazia

sialodochita

Metode de examinare: sialografia

Dilatatie fusiforma a ductelor principale, aspect tortuos

Acinii si ductele terminale nu sunt dilatate

Etiologie Necunoscuta Deshidrarare Hipercalcemie xerostomie Fumatul - positive correlation Guta

Sialolitiaza – mai frecvent in glanda sublinguala

Saliva mai alcalina Concentratie crecuta Ca si P in saliva Continut de mucus crescut Duct alungit Flux antigravitational

Litiaza salivara 80-90% - submandibulari 10-20% parotida – asimptomatici o lunga

perioada

Radiografia simpla – 20% submandibulari si 40% din cei parotidieni nu se evidentiaza radiologic

CT – cea mai sensibila metoda Sialografie – calcului radiotransparenti

Diagnostic: radiografia cu film ocluzal

Eficienta pentru calculi intraductali

Calculii intraglandulari de mici dimensiuni si cei radiotransparenti pot scapa diagnosticului

LITIAZA SALIVARA P.S., barbat, 48 ani Durere submandibulara

stanga si trismus Radiografie laterala defilata

stanga de mandibula

Principiul paralaxei

LITIAZA SALIVARA SUBMANDIBULARA

CALCUL IN CANALUL STENON

Metode de diagnostic

CT Scan: Vizibili indiferent de marime Evidentiaza inflamatiile glandulare

Ecografia : operator dependenta, Calculi >2mm, Ieftina, accesibila, neinvaziva

Sialografia

Poate fi indicata in scop terapeutic, dar succesul terapeutic al acestei metode este inca insuficient documentat

Calcul obstuctiv glanda submandibulara

Litiaza salivara submandibulaar

Sialo-endoscopia

Rata de succes >95% Permite explorarea completa a sistemului

ductal Dezavantaj: traume- perforatii, stenoza

secundare

Tratament

Antibiotice, antiinflamatorii – optional Extirparea calculilor :

LithotripsySialendoscopie InterventionalaSimple removal (20% recurrence)7

Excizie glandulara poate fi uneori necesara

Tratament

Ce trebuie sa stie pacientul ? Calculii se pot mari in timp si sa devina

obstructivi - Predispun la aparitia de sialadenite Masaj glandular si hiperhidratatie la aparitia

simptomelor

Sjögren’s Syndrome7

2 forme : Primar : intereseaza doar glandele

salivare - 80% Secundar : asociat cu boli autoimune

PR – 30-40%

Sindrom Sjogren (sialografie) Xerostomie, xeroftalmie, PR Infiltrare fibro-conjunctiva a

parenchimului glandular Ductul principal - normal Ectazie acinara (aspect patat uniform) Obliterarea lumenului canaliculelor

glandulare In evolutie- pseudochiste, suprainfectie

Sdr. Sjogren

Ectazie acinara obliterarea

canaliculelor glandulare, canalul glandular principal normal

Sdr. Sjogren, chiste multiple

Sindrom Sjogren (ecografie) Crestere de volum bilateral simetric Ecogenitate crescuta, aspect

micronodular Mase multichistice in evolutie Cresterea vascularizatiei dupa

administraea de lamaie Fara adenopatii, fara sensibilitate

Sindorm Sjogren: glanda parotida marita de volum,

multiple mase hipoecogene, hipervascularizatie

Sialoza Marire de volum a glandei salivare cronica,

recurenta Non tumorala, non inflamatorie Parotida bilateral simetric (rar unilateral) Cauze:

boli endocrine si de nutritie (DZ, tiroida, pancreas, sarcina, hiperlipemia)

Medicatii Glanda crescuta in volum, structura

omogena, densa

HIPERTROFIE IDIOPATICA A GLANDELOR SALIVARE

B.N., barbat, 32 ani Marire de volum a glandelor

parotide, fara semne inflamatorii

Probe de laborator normale Aspect sialografic normal

bilateral

OPT cu sialografie parotidiana bilaterala

OPT cu sialografie parotidiana bilaterala

Radiografie PA a craniului, cu sialografie parotidiana bilaterala

Radiografie PA a craniului, cu sialografie parotidiana bilaterala

Diagnostic B/M

imagistica

Low grade

Low grade

High grade

B

B

Metode de examinare

Ecografia MRI pentru tumori maligne CT cu substanta de contrast – invazie

osoasa

Sialografia este inlocuita cu metode imagistice moderne!!

Tumori benigne

Chiste: chis branhial, chist limfoepitelial Adenoame: adenom pleomorf Fibroame angioame

Chist branhial

Chist limfoepitelial - HIV

Chist limfoepitelial - caracterul chistic

Adenomul pleomorf

Benigna, potential de malignizare 85% parotida Crestere lenta – 1-6 ani ecografie

Hipoecogena, omogena, cu usoara intarire acustica posterioara, bine delimitata, semnal doppler la perifeie

CT – masa densa omogena, bine conturata, lobul superficial

Adenom pleomorf parotidian

Hipoecogen, incapsulat

vascularizatie de tip periferic

Adenom pleomorf

Chistadenolimfom papilar

Tu WarthinSe malignizeaza f rarProliferare de tes limfantic

intraglandularHipoecogena, uneori cu portiuni

chistice sau cu septe si ecouri in interior

Tumora Warthin: componenta chistica avasculara, sediment hemoragic

Tumori maligne Carcinom

mucoepidermoid Cc adenoid chistic Cc cu celule acinare Chist adenocarcinom

papilar Carcinom oncocitic Carcinom cu celule

scuamoase Carcinom

nediferentiat limfoame

Varietate histopatologica

High grade Low grade

Tumori maligne

EcografieContur neregulat, invadantHipervascularitateAdenopatii cervicale – hipoecogene,

rotunde, .1cm, nedureroase

Caractere de malignitate

Contur imprecis, infiltrativ Invazie

Lob superficial, profund Profunzime – spatiul neurovascular cervical, spatiul latero-

faringian Superficial – tegument Superior – FIT, baza craniului Caudal – latero-cervical Anterior – mandibula, maseter Posterior – CAE

Raportul cu n. facial Raportul cu pachetul vascular jugulo-carotidian

intern adenopatii

Carcinom glanda submandibulara

Cc. Mucoepidermoid high grade

Cc adenoid chistic cu invazie osoasa

limfom