1. cerinte si model proiect statistica mtc 2014
Post on 15-Jan-2016
12 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
[ ] Nume prenume
Universitatea Creștină Dimitrie CantemirFacultatea Management Turistic și Comercial
PROGRAM MASTER: MANAGEMENTUL AFACERILOR ÎN TURISM
TEMA POIECT
ANALIZA STATISTICĂ A ACTIVITĂȚII TURISTICE ÎN JUDEȚUL ”X” ÎN PERIOADA 2000-2013
Titular disciplină:Conf. univ. dr. Emilia Gogu
Numele şi prenumele
Bucuresti, 2015
1
[ ] Nume prenume
Cuprins
1.1 Introducere........................................................................................................1
1.2 Definirea şi organizarea activităţilor proiectului..........................................1
1.3 Realizarea proiectului......................................................................................1
1.4 Cerințele proiectului.........................................................................................1
1.5 Prezentarea rezultatelor...................................................................................1
1.6 Exemplu proiect................................................................................................1
1.7 Bibliografie:.....................................................................................................14
2
[ ] Nume prenume
1.1 Introducere
Potrivit Fișei Disciplinei obiectivele acestei discipline vizează:1. Însuşirea principalelor concepte de statistică, a metodelor şi tehnicilor de analiză a
indicatorilor statistici, de fundamentare statistică a calculelor de prognoză.2. Formarea gândirii statistice şi însuşirea limbajului statistic,3. Formarea abilităţii de a folosi sursele de informaţii din băncile de date statistice şi din
publicaţiile oficiale de date statistice.
Prin disciplina de statistică se urmărește dezvoltarea următoarelor competenţe:1. Cunoaştere şi înţelegere
Cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor şi conceptelor cu care operează statistica; Folosirea corectă a termenilor de specialitate din domeniul statistică; Cunoaşterea şi însuşirea metodologiei de calcul şi intrepretare a indicatorilor statistici
economico-sociali Folosirea competentă a publicaţiilor naţionale şi internaţionale de date statistice.
2. Explicare şi interpretare Utilizarea cu discernământ a corelaţiilor dintre statistică şi celelalte ştiinţe pentru analiza
cantitativă şi calitativă a diferitelor domenii de activitate; Realizarea unui studiu de caz folosind statistica; Organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional statistic; Organizarea procesului de cercetare statistică într-o viziune sistemică; Asigurarea comparabilităţii datelor statistice pe plan naţional şi internaţional.
3. Insrumental aplicative Capacitatea de a transpune în practică a cunoştinţelor obţinute la cursuri, seminarii și
proiecte; Abilităţi de cercetare, creativitate, competenţe în rezolvarea studiilor de caz şi a
proiectelor de statistică; Cunoaşterea modului de organizare instituţionala a statistici pe plan naţional şi
internaţional; Particularităţi ale aplicării statistice în comerţ şi turism.
În acest sens, pentru realizarea acestor obiective fiecare student va elaborarea unui proiect obligatoriu, care va fi depus la titularul de curs sau de seminar cu min. 5 zile inainte de examen. În procesul de evaluare a rezultatelor proiectului, este de aşteptat să stăpâniţi foarte bine noţiunile, conceptele de bază ale statisticii şi să metodele de analiză statisică. Scopul principal al proiectului fiind analiza descriptivă, interpretarea rezultatelor şi a concluziilor.În final, nu uitaţi: lucrările plagiate, subiectele copiate nu vor primi note de trecere
1.2 Definirea şi organizarea activităţilor proiectului
Proiectul are drept scop imbinarea teoriei cu practica statistică. El include planificarea, realizarea şi prezentarea rezultatelor unei cercetări statistice realizate independent de către fiecare student. Sunt apreciate prelucrările generate automat (pe calculator).Tematica proiectului urmărește o analiză reală a activității turistice la nivelul unei județ din Romania într-o perioadă determinată.
1.3 Realizarea proiectului
3
[ ] Nume prenume
Proiectul constă din mai multe etape:
Etapa 1. Se alege un județ. Pentru evitarea multiplelor suprapuneri, alegerea unei județ este în funcție de prima inițială a numelui personal (Ex. Bucur Crina - jud. Brașov)
Etapa 2. Extragerea din baza de date a indicatorilor privind oferta și cererea turistică în județul ales.
Din ”Baza de date proiect statistica MTC - Cererea si oferta turistica 2000-2013” se preiau datele de la o regiune sau un județ pentru întreaga perioadă privind următorii indicatori:
Capacitatea de cazare existentă în județul ”X” Capacitatea de cazare în funcțiune în județul ”X” Numărul de turisti sosiți în județul ”X” Nivelul înnoptărilor în județul ”X” Populația în regiunea/județul X – de pe net
Etapa 3. Prelucrarea datelor şi construirea indicatorilor statistici (tabele, grafice, relații statistice) în baza cerinețelor și a modelului prezentat mai jos;
Etapa 4. Analiza datelor şi formularea concluziilor.
1.4 Cerințele proiectului
2.2 Analiza ofertei turistice2.2.1 Structura de primire turistică2.2.2 Caracterizarea statistică a capacităţii de cazare în funcţiune
2.3 Analiza cererii turistice în România2.3.1 Nivelul și dinamica sosirilor2.3.2 Nivelul și dinamica înnoptărilor2.3.3 Analiza comparativă a dinamicii sosirilor și a înnoptărilor
2.4 Durata medie a sejurului2.5 Densitatea turistică2.6 Corelația dintre cerere și ofertă turistică
1.5 Prezentarea rezultatelorÎntregul proiect va trebui prezentat sub formă de raport scris, de preferinţă editat în MS Word, pentru evaluarea paşilor urmaţi în obţinerea rezultatelor şi evidenţierea eforturilor personaleÎn general, studenţii găsesc realizarea proiectului ca o sarcină grea, dar el este important pentru dezvoltarea abilităţilor de cunoaștere și înțelegere a unor metode tehnice. De obicei, tocmai studenţii cu mai puţine rezultate la clasă depun mai mult efort în realizarea proiectului.
1.6 Exemplu proiect
Atenție! Perioada proiectului este 2000-2013
Vă dorim mult succes!
Cu stimă, Conf.univ. dr. Emilia Gogu
4
[ ] Nume prenume
Model proiect:
2 ANALIZA ÎN DINAMICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2000-2013
2.1 Note metodologice
Pentru capacitatea şi activitatea de cazare turistică, datele provin din rapoartele statistice completate de persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.
Pentru activitatea agenţilor de turism privind acţiunile turistice organizate, datele provin din rapoartele statistice completate de agenţiile de turism şi de către direcţiile de protecţie şi asigurări sociale, oficiile de pensii, administraţiile de tabere şcolare, organizaţiile sindicale şi alte instituţii care comercializează acţiuni turistice.
Datele privind turismul internaţional sunt furnizate de către Ministerul Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul General al Politiei de Frontiera.
Activitatea de cazare turisticăNumărul turiştilor cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică
cuprinde toate persoanele (români şi străini) care călătoresc în afara localităţilor în care îşi au domiciliu stabil, pentru o perioada mai mica de 12 luni şi stau cel puţin o noapte într-o structura de primire turistică şi în zone vizitate din tară; motivul principal al călătoriei este altul decât acela de a desfăşura o activitate remunerată în locurile vizitate.Înnoptarea reprezintă fiecare noapte pentru care o persoana este înregistrata într-o structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, indiferent daca fizic este prezentă sau nu în camera.
Înregistrarea turistului străin care este cazat într-o structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se face după tara sau zona geografică de reşedinţă a acestuia. Indicii de utilizare neta a capacităţii de cazare turistică în funcţiune se calculează prin raportarea numărului de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada respectivă.
2.2 Analiza ofertei turistice
Caracterizarea statistică a ofertei turistice presupune pe lângă determinarea forţei de muncă din activitatea turistică şi analiza potenţialului tehnico-material turistic şi a.
Din punct de vedere metodologic pentru capacitatea şi activitatea de cazare turistică, datele provin din rapoartele statistice completate de persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.
2.2.1 Structura de primire turistică
Prin structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se inţelege orice construcţie sau amenajare, care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte servicii specifice pentru turişti.
Nu se cuprind în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică: structurile de primire folosite în exclusivitate de posesori sau chiriaşi, pe o durata mai mare de un
5
[ ] Nume prenume
an, indiferent de clasificarea acestora; locuinţele secundare ale populaţiei, utilizate în scopuri turistice în mod exclusiv de posesorii acestora; căminele, internatele şcolare pe perioada anului şcolar, unităţile spitaliceşti (cu excepţia sanatoriilor şi a altor spaţii similare ce practică în mod exclusiv activităţi turistice); vagoanele dormitor; adăposturile şi refugiile montane şi similare; barăcile şi dormitoarele pentru muncitori, căminele de bătrâni şi casele de copii.
In numărul structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică sunt cuprinse structurile de primire turistică existente la 31 iulie din anul respectiv, fiind excluse cele a căror activitate a fost întreruptă pentru o perioada mai mare de timp, în vederea realizării unor reparaţii capitale sau pentru modificări importante ale capacităţii de cazare sau/şi a categoriei de încadrare.
Diversitatea unităţilor de primire turistică din punct de vedere al tipurilor de unităţi de primire în România este variată formată din:
HoteluriHoteluri pentru tineretHosteluriHoteluri apartamentHanuri si moteluri din care:MoteluriVile turisticeCabane de vanatoareBungalouriPopasuri turisticeCasute turisticeTabere de elevi si prescolariPensiuni turistice urbanePensiuni turistice ruraleAlte unități de primire
Prin structura de primire cu funcţiuni de cazare turistică se înţelege orice construcţie sau amenajare care furnizeaza în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare turistică şi alte servicii pentru turişti. Vilele turistice, bungalourile şi pensiunile turistice se constituie ca structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare distincte, pentru fiecare cladire în parte chiar dacă au o recepţie comună.
2.2.2 Caracterizarea statistică a capacităţii de cazare existente
Tabelul 1 Modificările absolute şi relative ale capacităţii de cazareexistentă în perioada 2000-2013
AniCapacitatea
existentălocuri
Modificările absolute
Indicii de dinamică %
Ritmul de dinamică %
Δt /1 Δt / t−1 I t /1 I t / t−1 Rt /1 Rt / t−1
200020012002200320042005200620072008
6
[ ] Nume prenume
AniCapacitatea
existentălocuri
Modificările absolute
Indicii de dinamică %
Ritmul de dinamică %
Δt /1 Δt / t−1 I t /1 I t / t−1 Rt /1 Rt / t−1
20092010201120122013Total
Sursa: Calcul după: INS Tempo online https://statistici.insse.ro/shop/
Indicatori absoluţi
Reprezintă forma de baza a seriilor dinamice. Pe baza lor se pot obţine indicatorii generalizatori pe întreaga perioada.Indicatorii de nivel sunt chiar termenii unei serii formate din indicatori absoluţi (y1, ...yt, ..., yt.).
Nivelul totalizat al termenilor (∑
t=1
n
y t), numai pentru seriile de intervale de timp de mărimi
absolute.Modificările absolute
cu bază fixă(t/1):
t/1=yt - y1 unde, t=2 , n cu bază în lanţ (bază mobilă sau variabilă) (t/t-1):
t/t-1=yt - yt-1 unde, t=2 , n
Indicatori relativi
Constituie un mod de prezentare de regula procentual. În aceasta situaţie este obligatoriu ca în titlu sau în afara tabelului sa se specifice care este baza de raportare, pentru ca interpretarea datelor să se facă corect.Indice de dinamică
cu bază fixă (It/1):
I t /1(% )=y t
y1
⋅100
cu bază în lanţ (It/t-1) :
I t / t−1(% )=y t
y t−1
⋅100
Ritmul de dinamică cu bază fixă (Rt/1) :
Rt /1=I t /1(%)−100%
cu bază în lanţ (Rt/t-1) :
Rt / t−1=I t / t−1(% )−100 %
t=2 , n
7
[ ] Nume prenume
Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:Nivelul mediu al capacităţii existenta
y=∑t=1
n
y t
n=
Modificarea medie absolută al capacităţii existenta
Δ=yn− y1
n−1=
Indicele mediu de dinamică al capacităţii existenta
I=n−1√ yn
y1
==
Ritmul mediu de dinamică al capacităţii existente
R= I−100 =
Interpretare:
Figura 1
Pentru a estima capacitatea de cazare în funcţiune în următorii trei ani, vom folosi funcţia de ajustare y = ................, obţinută prin metoda grafică.
Tabelul 2. Estimarea capacităţii de cazare existentă pentru perioada 2014-2016
Ani t (x)Valori ajustate după funcţia Valori ajustate după funcţia
y =
201420152016
2.2.3 Caracterizarea statistică a capacităţii de cazare în funcţiune
Capacitatea de cazare turistică în funcţiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor de către structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, înmulţit cu numărul de zile cât sunt deschise structurile în perioada considerată. Se exclud locurile din camerele sau structurile închise temporar din lipsă de turisti, pentru reparaţii sau alte motive. Relevant în caracterizarea ofertei turistice este să analizăm şi capacitatea turistică în funcţiune.
8
Y t i
' = y1+ Δ( t−1)
[ ] Nume prenume
Pentru o prezentare obiectivă a ofertei este necesar să analizăm capacitatea de cazare în funcţiune. Nivelul şi dinamica acestora este considerat ca fiind oferta efectiva de locuri de cazare de care dispun structurile de cazare turistică.
Pentru o analiză în dinamică a acestui indicator apelăm la indicatorii seriei cronologice. Tabelul 1 Modificările absolute şi relative ale capacităţii de cazare
în funcţiune în perioada 2000-2013
AniCapacitatea în
funcţiune(mii locuri-zile)
Modificările absolute
Indicii de dinamică %
Ritmul de dinamică %
Δt /1 Δt / t−1 I t /1 I t / t−1 Rt /1 Rt / t−1
20002001200220032004200520062007200820092010201120122013Total
Sursa: Calcul după: Anuarul Statistic al României 2001-2010, INS Bucureşti
Analizând dinamica absolută şi relativă a capacităţii în funcţiune, din tabelul de mai sus putem observa că numărul de mii locuri-zile a crescut considerabil în ...........................
Indicatori absoluţi
Reprezintă forma de baza a seriilor dinamice. Pe baza lor se pot obţine indicatorii generalizatori pe întreaga perioada.Indicatorii de nivel sunt chiar termenii unei serii formate din indicatori absoluţi (y1, ...yt, ..., yt.).
Nivelul totalizat al termenilor (∑
t=1
n
y t), numai pentru seriile de intervale de timp de mărimi
absolute.Modificările absolute
cu bază fixă(t/1):
t/1=yt - y1 unde, t=2 , n cu bază în lanţ (bază mobilă sau variabilă) (t/t-1):
t/t-1=yt - yt-1 unde, t=2 , n
9
[ ] Nume prenume
Indicatori relativi
Constituie un mod de prezentare de regula procentual. În aceasta situaţie este obligatoriu ca în titlu sau în afara tabelului sa se specifice care este baza de raportare, pentru ca interpretarea datelor să se facă corect.Indice de dinamică
cu bază fixă (It/1):
I t /1(% )=y t
y1
⋅100
cu bază în lanţ (It/t-1) :
I t / t−1(% )=y t
y t−1
⋅100
Ritmul de dinamică cu bază fixă (Rt/1) :
Rt /1=I t /1(%)−100%
cu bază în lanţ (Rt/t-1) :
Rt / t−1=I t / t−1(% )−100 %
t=2 , n
Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:Nivelul mediu al capacităţii în funcţiune
y=∑t=1
n
y t
n=
Modificarea medie absolută al capacităţii în funcţiune
Δ=yn− y1
n−1=
Indicele mediu de dinamică al capacităţii în funcţiune
I=n−1√ yn
y1
=
Ritmul mediu de dinamică al capacităţii în funcţiune
R= I−100 =
Pe ansamblu nivelul mediu al locurilor de cazare în funcţiune în România în perioada .........
Figura 1
Pentru a estima capacitatea de cazare în funcţiune în următorii trei ani, vom folosi funcţia de ajustare y =............., obţinută prin metoda grafică.
Tabelul 2. Estimarea capacităţii de cazare existentă pentru perioada 2014-2016
Ani t (x)Valori ajustate după funcţia Valori ajustate după funcţia
y =
10Y t i
' = y1+ Δ( t−1)
[ ] Nume prenume
201420152016
În condiţiile.....
2.3 Analiza cererii turistice în România
Potrivit noţiunilor, metodologiilor de calcul şi a surselor de date1 ale Institutului Naţional de Statistică indicatorii activităţii turistice cuprind următoarele elemente:
Pornind de la datele statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică, privind cererea turistică, putem analiza nivelul şi dinamica următorilor indicatori:
nivelul sosirilor totale; nivelul înnoptărilor totale; durata medie a sejurului; densitatea turistică.Aceşti indicatori vor fi caracterizaţi atât în dinamică cât şi în structură astfel: pe total ţară;
pe regiuni de dezvoltare; pe principalele destinaţii; pe categorii de unităţi de cazare şi după provenienţa turiştilor.
2.3.1 Nivelul și dinamica sosirilor
Modificările absolute şi relative ale sosirilor în perioada 2000-2013
AniTotal sosiri
(mii persoane)
Modificările absolute
Indicii de dinamică %
Ritmul de dinamică %
Δt /1 Δt / t−1 I t /1 I t / t−1 Rt /1 Rt / t−1
2000 - - - - - -2001200220032004200520062007200820092010201120122013Total
Sursa: Calcul după: Anuarul Statistic al României 2001-2014, INS Bucureşti
Interpretare ................
Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:Nivelul mediu al sosirilor
1 https://statistici.insse.ro/shop11
[ ] Nume prenume
y=∑t=
n
y t
n=
Modificarea medie absolută al sosirilor
Δ=
yn− y1
n−1=
Indicele mediu de dinamică al sosirilor
I=n−1√ yn
y1
=
Ritmul mediu de dinamică al sosirilor
R= I−100 =
Interpretare ................
Reprezentare graficaDinamica Sosirilor în regiunea X perioada 2000-2013
Figura
Pentru a estima nivelul sosirilor în următorii trei ani, vom folosi funcţia de ajustare y = ..............., obţinută prin metoda grafică.
Tabelul 2. Estimarea sosirlor pentru perioada 2014-2016
Ani t (x)Valori ajustate după funcţia
y = …………..
201420152016
2.3.2 Nivelul și dinamica înnoptărilor
Modificările absolute şi relative ale înnoptărilor în perioada 2000-2013
AniTotal
înnoptări(mii zile)
Modificările absolute
Indicii de dinamică %
Ritmul de dinamică %
Δt /1 Δt / t−1 I t /1 I t / t−1 Rt /1 Rt / t−1
2000 17647 - - - - - -2001 181222002 172772003 178452004 185012005 183732006 189922007 205932008 207262009 17325
12
[ ] Nume prenume
AniTotal
înnoptări(mii zile)
Modificările absolute
Indicii de dinamică %
Ritmul de dinamică %
Δt /1 Δt / t−1 I t /1 I t / t−1 Rt /1 Rt / t−1
2010201120122013Total
Sursa: Calcul după: Anuarul Statistic al României 2001-2014, INS Bucureşti
Interpretare ................
Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:Nivelul mediu al înnoptarilor
y=∑t=
n
y t
n=
Modificarea medie absolută al înnoptarilor
Δ=
yn− y1
n−1=
Indicele mediu de dinamică al înnoptarilor
I=n−1√ yn
y1
=
Ritmul mediu de dinamică al înnoptarilor
R= I−100 =
Interpretare ................
Reprezentare graficaDinamica înnoptarilor în regiunea/județul X perioada 2000-2013
Figura
Pentru a estima nivelul înnoptarilor în următorii trei ani, vom folosi funcţia de ajustare y = ..............., obţinută prin metoda grafică.
Tabelul 2. Estimarea înnoptarilor pentru perioada 2014-2016
Ani t (x)Valori ajustate după funcţia
y = …………..
201420152016
2.3.3 Analiza comparativă a dinamicii sosirilor și a înnoptărilor
Tabelul. Nivelul şi dinamica sosirilor, înnoptărilor în România
13
[ ] Nume prenume
în perioada 2000-2013
AniTotal sosiri
(mii persoane)
Total înnoptări(mii zile)
Modificarea absolută faţă de 2000
Dinamica faţă de 2000%
sosiri înnoptări sosiri înnoptări20002001200220032004200520062007200820092010201120122013
Sursa: Calcule după: Anuarul Statistic al României. Serii de timp 2000-2013 . INS Bucureşti 2010
Nivelul cel mai scăzut al sosirilor în perioada analizată..................
Figura Evoluţia circulaţiei turistice este determinată de acţiunea diferitelor categorii de factori
care alcătuiesc componentele seriei cronologice date. Una din problemele principale ale analizei acestor serii o reprezintă tocmai separarea componentelor şi evaluarea lor statistică. Pentru determinarea trendului sau a tendinţei centrale am utilizat metode analitice. Metodele analitice de trend se bazează pe cronograma seriei ce permite alegerea funcţiei matematice care estimează cel mai bine tendinţa generală a circulaţiei turistice (Figura.)..
Din analiza evoluţiei şi din reprezentarea grafică . putem concluziona că dinamica sosirilor cât şi cea a înnoptărilor avut o evoluţie crescătoare de la un an la altul. Pentru a estima numărul de sosiri şi înnoptări pentru următorii ani, vom utiliza funcţia liniară rezultată din graficul 2.
Analiza comparativă a sosirilor şi înnoptărilor în România evidenţiază un trend asemănător. Potrivit funcţiei de ajustare termenul liber al ecuaţiei este de ...................... şi reflectă influenţa factorilor esenţiali, iar viteza de schimbare a innoptăţrilor atunci când timpul se schimba cu o unitate este egală cu ......................
2.4 Durata medie a sejurului
Raportând nivelul înnoptărilor la nivelul sosirilor obținem durata medie a sejurlui.
AniTotal sosiri
(mii persoane)Total înnoptări
(mii zile)Durata sejurului
(zile/turist)2000200120022003
14
[ ] Nume prenume
Ani Total sosiri(mii persoane)
Total înnoptări(mii zile)
Durata sejurului(zile/turist)
2004200520062007200820092010201120122013
În anul .... durata medie a sejurului a fost de 2..........., cea mai mică înregistrată în ultimii zece ani. Durata cea mai mare a sejurului în această perioadă s-a înregistrat în 2001 de ............ zile/turist.
Figura 3
Corelând nivelul sosirilor cu durata medie a sejurului, se poate afirma că, deşi numărul persoanelor care practică turismul în România este în creştere, durata sejurului este în continuă scădere, aceasta putând fi cauzată de tarifele prea mari în neconcordanţă cu calitatea serviciilor oferite. Astfel potrivit ecuaţiei de ajustare în medie durata sejurului se diminuează cu 0,1 zile/an.
2.5 Densitatea turistică
Un alt indicator important în analiza cererii este densitatea turistică. Dacă dinamica duratei sejurului este în scădere continuă, densitatea turistică a înregistrat creşteri semnificative astfel: dacă în 2000 la fiecare al cincilea locuitor exista un turist, în 2009 raportul este de 3:1. Acest fapt derivă din creşterea numărului de turişti cât şi a scăderii numărului populaţiei României.
Densitatea turistică în raport cu populaţia din zona X (turist/ la 100 loc.)
Dt pop=
totalturisti sositi
totalpopulatie
⋅100=turisti la 100 locuitor
Densitatea turistică în raport cu suprafaţa
din zona X
Dt supr=totalturisti sositi
suprafata=turişti /km2
Tabelul . Sosirile, înnoptările, durata medie a sejurului şi densitatea turistică în România
AniTotal sosiri
(mii persoane)
Populaţia ţării(mii pers.)
Densitatea turistică
(la 100 pers.)
Densitatea turistică în raport cu
suprafaţa din zona
0 1 2 3=1/2 62000
15
[ ] Nume prenume
2001200220032004200520062007200820092010201120122013
Sursa: Calcule după: Anuarul Statistic al României. Serii de timp 2000-2013 . INS Bucureşti 2011
Figura
Pe ansamblul perioadei analizate se înregistrează descreşteri a cererii turistice, atât faţă de anul de bază cât şi faţă de anul anterior. Această scădere poate fi argumentată prin existenţa crizei economice. Sperăm că şi în următorii ani cererea turistică va înregistra un ritm de creştere.
2.6 Corelația dintre cerere și ofertă turistică
AniCapacitatea în funcţiune
(mii locuri-zile)
Total înnoptări(mii zile)
x2 xiyi Yxi = 0.1637x + 295.63 y2
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Total
Sursa: INS Tempo online https://statistici.insse.ro/shop/ - aprilie 2014
Se cere:1. Să se stabilească variabila factorială și variabila rezultativă 2. Să se reprezinte grafic corelația dintre cei doi indicatori
16
[ ] Nume prenume
3. Să se stabilească forma, direcția legăturii și funcția de regresie prin metode parametrice simple
4. Să se studieze legatura variabilelor prin metode parametrice analitice5. Interpretarea rezultatelor obținute.
a=∑ y i∑ x i
2−∑ x i yi∑ x i
n∑ x i2−(∑ x i )
2=
¿
b=n∑ xi yi−∑ xi∑ y i
n∑ xi2−(∑ x i)
2=
¿
Funcţia de regresie este: Yxi = ……………..Valorile funcţie de regresie se obţin înlocuind xi cu valorile empirice.
Intensitatea legăturii se măsoară prin coeficientul de corelaţie (ry/x).
r y /x=n∑ x i y i−∑ x i∑ yi
√ [n∑ xi2−(∑ xi)
2 ]⋅[ n∑ yi2−(∑ y i )
2]=
¿
2.7 Bibliografie
1. INS Tempo online https://statistici.insse.ro/shop/ 2. Anuarul Statistic al României, INS Bucureşti3. Gogu E. Statistica în turism şi comerţ Editura Oscar Print, 2009
17
top related