AMANAREA APtIcAnltFEDEPSEI iru rnoRIA

SI PRACTICA DREPTULUIPENAL

Ionut BORIAN

Universul JuridicBucureEti

-201.7 -

Cuprins

Abrevieri .....................9

Prefa!il ......................11

Capitolul I. Considera{ii cu caracter introductiv ...........;...............L3S1. Conceptul de individualizare............ .....................1352. Evolu{ia individualizd,rii - de la origini pdn6 in prezent .........15$3. Aspecte de drept comparat .................21,

Capitolul al ll-lea. Amdnarea aplicdrii pedepsei ca mijloc deindividualizare judiciard a pedepsei .......... .....29

Sec[iunea 1. tn"telegerea institu[iei............... ..................29$1. Noliune qi aplicabilitate ........... ...........29S2. Natura juridicfl a amdnErii aplic6rii pedepsei................:.......39S3. Consecinlele naturii juridice a amdn[rii aplicdrii

pedepsei ..........46Secliunea a 2-a. Raportul amdndrii aplicdrii pedepsei cu alte

institu.tii de drept p'enal ;i procesual pena|...........55$1. Raportul cu acordul de recunoastere a vinovdliei..................55S2. Raportul cu pedepsele complementare gi pedeapsa

accesorie .........5953. Raportul cu cauzele de tnliturare a rdspunderii penale ........6854. Raportul cu cauzele de inlhturare sau modiflcare a

executdrii pedepsei ...........72S5. Raportul cu cauzele de inl[turare a consecintelor

condamndrii............... .........................78

Capitolul al trIl-lea. Condi{iile amdnd,rii aplicdrii pedepsei ...........80Sec{iuneal.Analizatndepliniriicondipiilor. ..................80

$1. Aspecte generale ...............8052. Condi[iile obiective de amAnare a aplic5,rii pedepsei...........,.,82S3. Conditia subiectivh de amdnare a aplicd,rii pedepsei............109$4. Legea penalb mai favorabil5............ ...................'J"23

284 Amdnarea aplicdrii pedepsei in teoria gi practica dreptului penal

Secliunea a 2-a. Dispunerea amAndrii aplicdrii pedepsei tnlipsa tndeplinirii condi.tiilor ...............1.26

51. Aspecte generale.... .........126S2.Infracliunea de abandon de familie ....................12853. Infrac{iunea de impiedicare a accesului la invdtdmdntul

general obligatoriu ............... ............133

Capitolul al lV-lea. Supravegherea persoanei fa{d de cares-adispusamdnareaaplicdriipedepsei... ..................135Sec[iunea L. Consideralii generale............... ................135

$1. No{iunea de supraveghere sau proba{iune...........................13552. Organele abilitate de lege si realizeze supravegherea.....,...13753. Termenul de supraveghere....... ........139

Sec{iunea a 2-a. Mdsurile de supraueghere ;i obliga[iilepersoanei suprauegheate............. ......142

51. Aspecte comune ..............14252. Md,surile de supraveghere....... ..........14353. Obligaliile persoanei supravegheate........... ........1.46

Capitolul al V-lea. Revocarea amdnirii aplicdrii pedepsei .........1.71.Sec{iunea 1. No,tiune ;i naturd juridicd........ ........,.......1.7LSecpiunea a 2-a. Cazurile de reuocare ........172

51. Revocarea obligatorie ............. ..........1"7252. Revocarea facultativ5............ ............206

Sec{iunea a 3-a. Efectele reuocdrii .,...........21.3$1. Revocarea in cazul nerespectdrii mflsurilor de

supraveghere, al neexecutbrii obligaliilor stabilite ori alneindeplinirii obliga{iilor civile.... .....21.3

52. Revocarea tn cazul sdvdrqirii unei noi infracliuni ............ ....21653. Dezincriminarea infrac{iunii care a atras revocarea

amdndrii aplic[rii pedepsei ..............219

Capitolul al Vl-lea. Anularea amdn[rii aplicdrii pedepsei ... .......22151. Noliune gi condi{ii ...........221$2. Efectele anulbrii amdndrii aplicdrii pedepsei .....234

Capitolul al VII-tea. Efectele am6nf,,rii aplicd,rii pedepsei...........247Secfiuneal.Condipiileproduceriiefectelor.. ..........-..-..247Sec[iunea a 2-a. Efectele imediate ;i efectele definitiue '.............-..252

51. Efectele imediate.... .......'.25252. Efectele definitive... .........260

Concluzii... ......'....'....;. ...............265

Bibliografie .......'.....269

Caprror"ur, n

Consideratii cu caracter introductiv

$1. Conceptul de individuaHzare

SdvArEirea de c[tre o persoanS. a unei fapte prohibite de lege,cflreia statul romdn, in virtutea dreptului sdu de suveranitate, iiasociazd, sanc{iuni penale, dd naqtere unui raport juridic de dreptpenal intre fd,ptuitor qi societate. Prin urmare, aceasta antreneazflangajarea rdspunderii penale a fdptuitorului, ca element al acestuiraport juridic, care implic[ dreptul gi obliga{ia principiald a statuluil,reprezentat prin organele sale competente, de a stabili qi aplica opedeaps6z sau o alti sancliune de naturd penali tn conformitate cutmprejurdrile tn care s-a comis infracpiune,a gi cu persoana fdptui-torului qi, in mod corelativ, implicd obligalia acestuia din urmd de asuporta sanc{iunea aplicatf,, toate acestea in conlinutul qi limiteleprev6zute de lege. in acest sens, s-a ar[tat cA restabilirea ordiniipublice care a fost tulburatil prin infracliune este de interes public3.

Realizarea conformitd{ii pedepsei cu gravitatea faptei penalecomise Ei periculozitatea infractorului este necesard tn vederea atingeriiscopului pedepselor. in acest context, subliniem cb scopul pedepseivanazd" in func{ie de doctrina adoptatd qi implementatd tn sistemul de

1 Tragerea la rispundere penald de c5,tre instan!5 este, in principiu, obliga-torie. Pentru detalii, a se vedea G.Gr. Theodoru, Trqtat de drept procesual penal,ed. a 3-a, Ed. Hamangiu, Bucuregti, 2013, p. 95. Prin excepfie, in aplicarea princi-piului oportunitdlii, este reglementatd posibilitatea procurorului de a renr-rnla laurmdrirea penal6, cu confirmarea ulterioar[ a judecdtorului de camerd, prelimi-nar6, in cazurile qi condifiile prevEzute de art. 318 C. pr. pen.

2 I. Mircea, Temeiul rdspunderii penale, Ed. $tiinlificd qi Enciclopedicd,Bucureqti, 1.987, p. 1.67.

3 Tr. Pop, Drept procesual penal. Partea introductiud, vol. I, TipografiaNationald, Cluj, 1946, p. 11.

14 AmAnarea aplicirii pedepsei in teoria gi practica dreptului penal

drept la care n€ raport[m. De pildd, doctrina clasicd a utilit[{ii sociale,dezvoltatd de Cesare Beccaria Ei Jeremy Bentham, justificd pedepsele inbaza efectelor pe care le genereazd, astfel de efecte fiind: descurajareagenerald, descurajar:ea speciald, reeducarea gi imposibilitatea comiteriide noi infrac.tiuni cdt timp infracton-rl este incarceratl.

in egald m5sur5,, in literatura de specialitate s-a aritat c[ ,,scopulpedepselor nu este de a tortura sau de a provoca suferinlb unei fiinleinzestratr: cu sim{ire, aqa cum nu este nici acela de a anula o infracliunedeja comisd"2. in acelaEi sens, potrivit art. 4 din Legea w. 254/2O133,pedepsele qi mhsurile privative de libertate se execut5, in condiiii caresd asigure respectarea demnit[{ii umane.

in practica judiciard, conformitatea sanc{iunii penale cu faptasflvdrgit[ Ei periculozitatea infractorului se realizeazfl in mod efectiv incursul procesului de individu alizare judiciarda. Individualizarea judi-ciard, este, agadar, o operaliune logico-juridic5, realizatd de instanlade judecati, la ffnalul unei cauze penale si presupune apreciereagradului de pericol social al infracliunii sdvdrgite gi infractorului,precum gi alte criterii prev[zute de lege5, in urma lubrii in considerarea tuturor probelor administrate, in vederea stabilirii, aplic[rii giexecuthrii unei pedepse drepte6, prin care sd, se asigure tnfdptuireajustiliei penale. in consecin{5,, ea va fi precedatd de constatarea c5,

fapta exist6, a fost s[vdrqit[ de inculpatu] trimis in judecatfl, constituieinfrac{iune, precum gi, in mod evident, de stabilirea incadr[rii juridicecorecte a faptei comise.

1 A se vedea G.P. Fletcher, Basic concepts of criminal law, Oxford UniversityPress Inc., United States of Ameica,'1,998, p. 30 qi urm.

2 C. Beccaria, Despre infracpiuni ;i pedepse (traducere din limba italiani),Ed. Huma.rritas, Bucuregti, 2007, Cap. $ )ilI, p. 97.

3 Publicati in M. Of. w.51.4 din 14 august 2013.a Individualizarea judiciari o putem regdsi aldturi de cea legald qi cea admi-

nistrativd. Toate aceste trei forme sunt operaliuni prin care urmdregte realizareascopului pedepsei. A se vedea gi V. Paqca, Curs de drept penal. Partea generald,,vol. I, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2010, p. 36.

5 Desigur cb preven{ia generali Ei retribu{ia, fiind scopuri adiacente, nu potconstitui oriterii de individualizare, nefiind prevdzute nici in cuprinsul afi. 74C. pen. privind criteriile generale de individualizare.

6 J. GrigoraE, Indiaidualizarea pedepsei, Ed. gtiintificd, Bucureqfi, 1969, p. 83.

(,lonsideralii cu cqracter introductiu

$2. Evotufia individualizilrti- de la origini p6n5, in prezent

Din punct de vedere istoric, in condi{iile tn care aplicarea unei pe-depse era justificatd in temeiul doctrinei clasice, care presupuneapedepsirea infractorului pe unicul considerent c6 a avut o voin{[liberl qi a ac{ionat in detrimentul normelor juridicel, era firesc sd nuoxiste o etap[ a individualizflrii judiciare a pedepsei. Mai departe,r;urentul neoclasic, intemeiat pe voinla relativ liber[ a infractorului,ilpdrut in prima jum[tate a secolului al XIX-lea, a impus fixarea prinloge a unor limite minime Ei maxime intre care sd se poatd stabili gi

aplica o pedeapsdz.incepdnd cu a doua jum[tate a secolului al XIX-lea, problema

individualizS,rii a prins contur odat[ cu aparilia no{iunii de ,,indivi-dualizare a pedepselor" gi cu publicarea unei lucrdri a francezuluiRaymond Saleilles3 care a devenit repede celebrda. Aceastd, etap6marcheazd trecerea de la doctrina clasicb (cu corectivul neoclasic) lacea pozitivist[s - ca justificare a aplicdrii unei pedepse. in temeiulacesteia din urm[, aten{ia a fost centratd preponderent asupra per-

1 Acesta este scopul pur retributiv al pedepsei.2 $t. Daneq, V. Papadopol, Indiuidualimreaiudiciard apedepselor, Ed. $tiinfficd,

qi EnciclopedicS, Bucuregti, 1985, p. 25 qi urm. Astfel, Codul penal de la 1864 aprevizut in conlinufirl textelor de incriminare limite legale de stabilire a pedepsei.,De pild5, infrac{iunea de amenin{are era pedepsitd cu inchisoare de la unu la 2 aniqi amendd de la 100 la 5.000 de lei (art. 236). Tot astfel, lnainte de Codul penal de

la 1,864, in Moldova era in vigoare Codul penal dela1826, iar in Muntenia Condicacriminald, aceasta din urmd previz6nd, de pild6, pedeapsa cu inchisoare qi muncdde la 2 ani qi 6 luni pAnd la 5 ani pentru infracliunea de tdinuire (art. 51). Pentrudetalii, a se vedea P. Ionescu-Muscel, Istoria dreptului penal romdn, Ed. Revistapositivd penalS, qi penitenciard,, Bucuregti, 1931, p. 141.

3 R. Saleilles, L'indiuidualisation de la peine, ed. a 2-a, Ed. Alcan, Paris, 1909.a L.V. Lefterache, Drept penal. Partea generald, Ed. Universul Juridic,

Bucureqti, 2009, p. 486.5 Naqterea doctrinei coincide gi cu aparilia unor lucrlri de specialitate tn

Italia: Cesare Lombroso, L'Ilomo delinquente,1876; Enrico Ferri, Sociologia crimi-nale,"l.881. gi Rafaele Garofalo, Il delitto naturale,1885. Aceasta prezintd caracte-ristica principali de a exprirna o pozi{ie centratd asupra persoanei infractorului gi

a periculoziti,tii sale. Astfel, ceea ce a contat nu era decAt utilitatea sancliunii, iarpe cale de consecinlb s-a ajuns -ca

intre pedepse gi mbsuri de siguranld sd nu maiexiste nicio deosebire esen{ial[. Ih acest sens, a se vedea qi $t. Daneq, V. Papadopol,op. cit. , pp. 27 -31..

t5

16 Amanarea aplicirii pedepsei in teoria $i practica dreptului penal

soanei infractorului, iar mai pu{in a faptei sdvArqitel, sus{in6ndu-seexistenla unei distinc{ii intre ,,infractor" gi ,,omul normal" din punct devedere fizic, psihic qi biologicz.'in mod firesc, aceasta a determinatapari{ia sentinlelor indeterminate, conform cdrora infractorul estecondamnat sd execute pedeapsa, f[r6, ins5. ca aceasta sd fie limitat[ intimp. Etiberar'ea tiii depindea exclusiv de vindecarea sa completd,ceea ce se realiza treptat. in mod evident, avdnd atenfia concentrat5asup-ra vindecb,rii sale, scopul pedepsei tinde sb nu mai fie purretributiV, ci sd'aih[ in vedere reeducarea gi reintegrarea sociald ainfractorului.

in forma sa actual6, dreptul penal reflectd eforturile liberale areomenirii de a-l umaniza; care de-a lungul mai multor secole a fostutilizat in scopirri pirr punitive, de intimidare qi doar in beneficiulstatului3. o astfel de bontribu{ie a dus la dezvoltarea principiului uma-nismului,"ca'principiu de drept penal. Acesta presupune ca intreagareglementare si aib5, in vedere interesele fundamentale ale omului,recunoasterea infractorului ca fiin[fl umand, in vederea respectflriidemnitfl,tii, a drepturilor gi libert[lilor sale gi libera dezvoltare apersonalitdtii umanea [art. L alin. (3) din constitu{ieJ. in acest context,stabilirea qi aplicarea unei pedepse de o gravitate mult superioar6faptei comise qi periculozitfl[ii infractoru]ui, atrage incdlcarea at6t aprincipiului individualizdrii, cdt qi al umanismului5. sub acest aspect,in Germania pedeapsa cu inchisoarea a fost criticat[ pe considerentulci desocializeaz{" qi nu asigurS, recuperarea morald, psihologicd si

1 P. Ionescu-Muscel, Doctrina pozitiud, pepald,Ed. Atfa, Iaqi, 2006.2 Pentru detatii, a se vedea I. Tanoviceanu, Trdtat d,e drept ;i procedurd

penald., vol. l, ed. a 2-a, Ed. Curier-trl Judiciar, Bucuresti, 1924,p.65.3 L. Jimdnez de Asria, Principios de d,erecho penal. La ley y el delito,

Ed. Abeledo Perrot, Buenos Aires, 1945, p. 32. in Rom6nia, Oe exemptu, abia odat6cu intrarea in vigoare a codului penal de la 1864 s-a renuntat la pedeapsaconst6nd in aplicarea de lovituri cu biciul sau nuiaua.

a in acest sens, a se vedea: F. Streteanu, Trdtat de drept pendl. parted,generald,, vol. I, Ed. C.H. Beck, Bucuregti,200& p.97; C. Mitrache, Cr. Mitrache,Drept penal romdn, ed. a 6-a, Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 2OOT , p.45; C. Sima,Drept penal. Partea generald, vol. I, Ed. Hamangiu, BucureEti, 2015, p. 8.

5 Mai mult, depdgirea limitelor legale de pedeapsr atrage posibilitatea formu-l5rii unui recurs in casafie, in temeiul art. 438 alin. (1) pct. 12 C. pr. pen. A sevedea qi ICCJ, s. pen., dec. w.63RCf,2016,pe www.scj.ro.

Considera.tii cu ca,rdcter introductiu

social5 a delincventuluil. in consecinte, s-a impus gflsirea unor metodealternative executbrii pedepselor in regim de detenlie, atunci c6nd se

apreciazd ca fiind necesare Ei suficiente.Pe fondul doctrinei pozitiviste au inceput cdutdrile pentru moda-

litdfi alternative pedepselor privative de libertate. S-au dezvoltat,astfel, dou5, noi institulii: probaliunea in sistemul de drept anglo-saxongi modalitatea franco-belgiani a suspendirii executdrii pedepseiz. Pecale de consecinffl, aplicarea acestor institu{ii a fost supusd princi-piului individualiz[rii judiciare, prin prisma ciruia judec[torul cauzeiavea indatorirea de a evalua criteriile de individualizare in vedereastabilirii in concret a modalit5.{ii in care urma sd se aplice ori sd seexecute sancliunea penald.

Sisternul de proba{iune anglo-saxon a apdrut pentru prima datbin Anglia, incepdnd cu secolul al XIII-lea, gi presupunea, pe de o parte,lflsarea in libertate a infractorului pe o anumit6 perioad[ de timp, incare acesta era obligat sd respecte anumite condilii impuse deinstan!fl Ei, pe de alt5. parte, amAnarea prommtflrii condamndrii3.

La polul o,opus", ideea institutiei suspendbrii executbrii pedepseiau avut-o pentru prima datd juriqtii belgieni qi francezi, dar a fostpusd, in aplicare mai intdi in Belgiaa.

Diferen{a dintre aceste doufl institulii la acel moment era c6, pede o parte, in timp ce probaliuaea anglo-saxonfl implica suprave-gherea conduitei infractorului pentru a se asigura reintegrarea lui insocietate, institulia suspendlrii implica lisarea acestuia in libertatenesupravegheatd. Pe de alti parte, in cazul probaliunii era suspen-datd chiar pronunlarea hotdrdrii de condamnare, in timp ce in cazulsuspend[rii executdrii, dup[ cum ii spune si numele, era suspendatlnumai executarea pedepsei care a fost deja aplicatf,, ajungdndu-se, inmod firesc, la pronun{area solu{iei de condamnares.

1 F.O. Muliu, Institu[ia amdndrii aplicdrii pedepsei din perspectiau Proiectuluinoului Cod penal, in Institutul de Cercetdri Juridice ,,Acad. Andrei Rddulescu",Dreptul romdnesc tn contextul exigen,telor Uniunii Europene, Ed. Hamangiu,Bucure;ti, 2OO9, p. 662.

2 J. Pradel, Droit pdnal compar6, Ed. Dalloz, Paris, 1995, p. 569; S. Mir Puig,Derechopenal. Parte general, ed. a9-a, Ed. Reppertor, Barcelona, 2011,p.7O3.

3 D.M. Bnlancea, M.B. Bulancea, Alternatiue ale deten.tiei tn dreptul com-parat,in Dreptul rn. A20O7, p. 191.

a I. Oancea, Drept ex,ecu{ionalpenal, Ed. All, Bucureqti, 1998, p. 191.5 D.M. Bulancea, M.B. Bulancea, op. cit.,p.1,92.

L7

18 Amdnarea apliclrii pedepsei in teoria s,i practica dreptului penal

in Romdnia, c6utErile pentru soluliile alternative priv[rii de liber-tate au inceput odatd cu secolul al XX-leal, p6nh atunci singuramodalitate acceptatE in dreptul penal romdn fiind executarea in regimde deten{iez. Solulia gilsitd a fost institulia suspenddrii condi{ionate,reglementat5, pentru prima datd in Codul penal de la 19363 subdenumirea suspendareo executdrii pedepselor (art. 65), intrucdt inCodr-rl penal de la 1864 nu au existat miiloace specifice de indivi-dualizare a executbrii pedepseia. Reglementarea suspendlrii a fostinspirat[ din legea francez{, din 26 martie 1,89]., cu modific5rile din 28iude 1904 qi 24 ianuarie 1923, qi din dispoziliile Codului transil-vfnean (art. L-T din Legea XXXVI din 1908, numitS, Noaela penald)s.Odatd cu adoptarea Codului penal de la 1936 Ei reglementareasuspend[rii executdrii pedepsei, a fost instituitd qi liberarea condi-!ionat66, avdnd natura juridicd a unui m{iloc de individualizare admi-nistrativil a execut[rii pedepsei.

ln continuare, Codul penal din 'J.969, prtn dispoziliile sale, reflectE,tendinlele de umanizare din ce in ce mai rnult a dreptului penal, prinpunerea la dispozi{ia judec[torului a unor largi posibilit5li de indivi-dualizare a pedepseiT, prin care s[ se asigure respectarea principiilorde drept penal, precum qi drepturile si liberth{ile fundamentale aleomtrlui consfin{ite prin Constitu{ie8.

1 M. Ilasarab, V. Paqca, Gh. Mateu!, C. Butiuc, Codul penal comentat. Parteagenerald,, vol. I, Ed. Hamangiu, BucureEti, 2007, p. 41.0.

21. Onncea, op. cit.,p.50.3 Pdni atunci institu{iile suspend[rii executirii pedepsei gi liberdrii condi-

Eonate erau aplicate doar in Transilvania prin Legea XXXVI din 1908 care a modi-ficat Codul transilv[nean (art. 1,^7 qi art. 48 qi urm.).

a De altfel, chiar expunerea de motive a anteproiectului Codului penal de la1936 a aritat cb ,dacd, responsabilitatea, tn acest proiect, constituie fundamentulpedepsei, ideia de indiaidualizare deuine criteriu de aplicare a unei esemenectpedepse",apudP.Ionescu-Muscel,Istoriadreptuluipenqlromdn,precit.,p. 189.

5 C.G. Rd,tescu, H. Aznavorian, I. Ionescu-Dolj, Tr. Pop, I.Gr. Perieleanu,M.I. Papadopolu, V. Dongoroz, N. Pavelescu, Codul penal Carol al ll-lea. Parteagenerald, ddnotdt, vol. I, Ed. Libririei Socec & Co., Bucureqti,1937, p. 156.

6 Mt.4'1"-44 C. pen. Carol al Il-lea.7 I. Fodor, Comentariu in V. Dongoroz (coordonator) qi colaboratori, Explicalii

teoretice ale Codului penal romdn, vol. II, Ed. Academiei, Bucureqti, L97O, p.1,3.8 De pild6, wt.52 alin. (2) C. pen. anterior prevedea cd executarea pedepsei

nu trebuie sd cauzeze suferinle fizice gi nici sd tnjoseascd, persoand condam-natului.

C onsider atrii cu c aract er introductia

Sub aspectul mijloacelor de individualizare, din reglementareaCodului penal Carol al Il.lea au fost pd,strate atdt suspendareaexecutdrii pedepsei (denumitd susp en dare a condiyionat d, a exe cut driipedepsei), cdt Ei liberarea condifionatd,. Pe ldngd, acestea, au fostintroduse institulii noi, precum executarea pedepsei intr-o unitatemilitard disciplinarfl, iar altele au fost adoptate ulterior. De pildd,executarea pedepsei inchisorii la locul de munc5 a fost introdusi inlegislalia noastrd prin Legea nr. 6/1973r, prin modificarea Coduluipenal (la momentul respectiv numindu-se muncd corecyionald), fiindtot o formd de executare a pedepsei in stare de libertate, pe duratapedepsei inchisorii la care a fost condamnat inculpatul, specificd,legisla{iilor din fostele state socialistez.

O altd form6 de individualizare judiciarb a executdrii pedepsei,care a fost reglementatl sub imperiul Codului penal din 1969, estesuspendarea executdrii pedepsei sub supraveghere, adoptatd prinLegea w. L04L9923, odatl cu modificarea Codului penal. Diferen{aacesteia fald de suspendarea condilionati consta in simplul fapt cdpersoanei condamnate i se impunea respectarea anumitor obligalii Eimflsuri de supraveghere pe parcursul perioadei de prob[.

ins6, odat[ cu intrarea in vigoare a Codu]ui penal actual(01..02.2014), adoptat prin Legea nr. 286/20094, s-a renun{at lamodalitd{ile de executare a pedepsei la locul de muncd, precum Eiintr-o inchisoare militard. Dintre modalitf,lile de executare a pedepseiinchisorii prev5zute in Codul penal anterior, a fost pdstratfl suspen-darea executdrii pedepsei sub supraveghere, fiind insb modificatfl inmod substan{ial sub aspectul condi{iilor de aplicare gi efectelor,precum qi liberarea condi{ionat5, modificatd pi completatb.

Dorin{a legiuitorului ca organele de drept public sd se implicemai mult in resocializarea infractorului gi impiedicarea ori preve-nirea sdvdrqirii de noi infracliuni pe parcursul perioadei deincercare/supraveghere a condus la renunlarea la suspendarea condi-

i Publicatd tn B. Of. nr, 49 din 6 aprilie 1973.2 F. Streteanu, R. MoroEanu, Institu{ii gi infraqiuni tn noul Cod penal,

Bucureqti, 2O10, p. 1.96.3 hrblicatE, in M. Of. nr.244 din 1 octombrie 1992.a Publicatd in M. Of. nr. 510 din 24 iulie 2009.

1.9