Am» 1 IX. Cluj, 25 Mai 1928. Nr. 3 .

Î N V Ă Ţ Ă T O R U L ORG. ASOC. ÎNVĂŢĂTORILOR ROM. DIN ARDEAL, CRIŞANA Şl MARAMUREŞ

REVISTĂ PEDAGOGIC*, SOCIALĂ ŞI CULTURALĂ*

Aplicarea Testelor în şcoală."

Cercetarea şti inţifică a ind iv idua l i tă ţ i i şcolar i lor este o prob lemă ca re la noi e p r iv i t ă î ncă sceptic s a u pe l a t u r a u to ­piei, pe când în s t r ă i n ă t a t e s 'au găsi t şi perfecţ ionat încă de la s fârş i tu l secolului t r ecu t metodele necesare acestui m a r e p a s d in v ia ţa indiv idulu i .

L a noi şcoala a fost de cele m a i mul te or i cons ide ra t ă ca o pacoste p e n t r u bugetu l ţ ă r i i , deoarece s 'a zis adesea că ea n u p roduce imediat foloase apreciabi le . F i reş te , î n secolul exage ­r ă r i i m a t e r i a l i s m u l u i şi a l po l i t i c ian i smulu i ca re a înlocui t po­litica, a d e v ă r a t a p r e o c u p a r e de binele societăţii , n u e de m i r a r e să se găsească aceas tă concepţie b a r b a r ă , desgus tă toare ch ia r .

N u m a i c â t d u p ă în t r eg i rea n e a m u l u i şi î n f ăp tu i r ea exten­sivă a idea lu lu i popo ru lu i nos t ru , t rebuie să p ă ş i m ne în t â rz i a t la î n f ăp tu i r ea intensivă a aces tu i ideal. F a ţ ă de mare l e p ie rde r i p roduse de răsbo iu l ca re a l ăsa t a t â t ea go lur i şi fa ţă de î n m u l ­ţ i rea cer inţe lor diverse de energi i , necesare î n toate l a tu r i l e de • man i fes t a re a le vieţii na ţ iona le , se impune să căutăm repede cele mai bune energii ca să le aşezăm în locurile cele mai potri­vite pentruea să obţinem, neîntârziat, rezultatele cele mai rod­nice : n u m a i astfel vom pu tea a s p i r a , în mod serios, la a l i ­n ie rea n o a s t r ă în f rontul n a ţ i u n i l o r ce contr ibuiesc la p r o ­g r a m u l cu l tu ra l a l omenir i i . Altfel n u vom reuş i — şi a r fi o nenoroc i re — să men ţ inem nici ceeace s'a câşt igat p r i n a t â ­ta s t r ădan ie , l up t ă şi sânge !

I n n o u a lege a î n v ă ţ ă m â n t u l u i p r i m a r , a c u m în u r m ă — în p a r t e — şi în legea î n v ă ţ ă m â n t u l u i secundar , legiui torul a avut g r i j a să i n t r o d u c ă fişa de observaţie medica lă şi psihologică; i a r un i i dascăl i a u încerca t să aplice Şi e x a m i n a r e a intel igen­ţii (globale) cu a ju to ru l testelor.

Acest început este o fer icire p e n t r u şcoala r o m â n e a s c ă , cel pu ţ in se profi lează, principial, ca a t a r e , p e n t r u u r m ă t o a ­rele motive :

2 INVADATORUL ttr. 5

1. Educafia — şi aceasta t rebuie s ă p r imeze în î n v ă ţ ă m â n ­tu l de toate gradele —- se bazează pe individualitatea copilu­lui (elevului, s tuden tu lu i ) şi experienţa, tfiinfific controlată, a demonstrat în ultimele decenii că diferenţierea şi nu nive­larea individalităţilor este un principiu vital, deci psihologic. (Vezi studii le lui Binet, Stern, Goddard, Terman, Decroly, Yerkes, Saffiotti, Descoeudres, Kuhlmann, etc., e t c , cf. şi G. G. Antonescu, Bulet . 2 a l S e m i n a r u l u i de pedagogie teoret ică Bucureş t i : Individualismul în Pedagogie şi I . Gabrea , Şcoala Creatoare). Copilul se desvoltă în baza une i me tamor fosă r i a indiv idual i tă ţ i i sale, potr ivi t diverselor epoce în ca r e a p a r s t r u c t u r i bine definite ce complectează fo rma s au conf igura­ţ ia ind iv idua l i tă ţ i i sale. Da to r i t ă aces tu i fapt rea l , (cf. S te rn . Die Psychologie der friihen Kindheit şi F r . Giese, Allgenieine Kinder-psychologie, pp . 333—415 î n G. Kafka , Handbuch der vergleichenden Psychologie I , 1922, p res tă r i l e copilului sunt : a ) individual diferenţiate, b) presintă faze periodice, ad i că l ip ­să de cont inu i ta te ca l i ta t ivă şi can t i ta t ivă , c) p re s in t ă forme diferite. La baza acestor r a p o r t u r i psichice a le s t ruc tu r i i sale sufleteşti , se găsesc, f ireşte co re la ţ iun i fisiologice d e t e r m i n a ­te : desvol tarea şi t r a n s f o r m a r e a s t ruc tur i i şi funcţ iuni lor o r ­g a n i s m u l u i indiv idual .

2. Individualitatea e condiţionată nu numai de strwt/ura şi funcţiunile psihofizice ale organismului, dar şi de împre­jurările mediului geografic şi social, (ceeace a u a r ă t a t , de m u l ­t işor încă , Etnografia şi, m a i de cu rând , Etnologia). (Vezi d. ex. Giese, loc, cit. pp . 401 şi u r m a t . ) .

D a c ă a m r ă m â n e a la aceste motive n u m a i , a f i rmaţ ia noa ­s t r ă s ' a r just if ica prisoselnic. I n t r ' a d e v ă r , da to r i t ă fap tu lu i că tot dascăl i i a u fost cei d in t â iu ca r i a u a t r a s a ten ţ i a a s u p r a

acestor probleme, ce a u in teresa t imedia t pe medici şi pe sociologi, în şcoala n o a s t r ă s'a început o n o u ă mişcare , în ve­derea adânc i r i i observaţ i i lor copii lor şi a jus tă r i i metodelor de , , î nvă ţ ămân t " potr ivi t concepţiei „ indiv idual i s te" . Şi câte in i ­ţ iat ive izolate n u a u dat roade, adeseori neobservate , d a r f i ind­că a lipsit solici tudinea . .cârmei" , celor de sus, aceste in i ţ ia t i ­ve n ' a u p u t u t fi coordonate şi canal izate , ca să dea rezul ta te s is tematic u r m ă r i t e şi intensif icate !

Aşa se expl ică pen t ruce spr i j inu l conducer i i p e n t r u s tu ­diul aspec tu lu i şt i inţific —, deocamdată deci în mod fatal, numai cu interes teoretic — a problemei indiv idual i tă ţ i i este,

Nr. 5 .ÎNVĂŢĂTORUL 3

cel puţin pentru Centrul Universitar Cluj egal cu zero... E d u ­re ros , d a r a d e v ă r a t !

Şi p e n t r u c ă in i ţ i a t iva f i n a n c i a r ă p r i v a t ă se r id ică , sp r e ru ş inea bogătaş i lor „ R o m â n i " la acelaş nivel, ad ică e egaJă cu zero şi d â n s a — a u începu t „ s ă r ac i i dască l i " c ă r o r a li se precupeţesc g rada ţ i i l e şi sporur i le . . . s ă studieze p rob lema s i n g u r i .

F a p t u l e lăudabi l , p r e a lăudabi l , î n s ă p re s in t ă şi o a r e ­ca r e pr imejd i i .

To tdeauna , intenţ i i le b u n e pot fi compromise în r e s u l t a -te le lor dacă mijloacele de r ea l i za re n u - s b ine s tud ia te şi p r e ­c u m p ă n i t e m a i d ina in te , cu suficientă chibzuia lă .

Aşa, se poate întâmpla şi cu ches t iunea de in te res vital, a s tud iu lu i individual i tă ţ i i . Ap l i ca rea testelor î n şcoală n u e l u c r u uşor . Desigur , g r eu t a t ea aceas ta n u - i u n motiv ca ea s ă n u se facă. D a r ea n u t rebuie să fie, d impot r ivă , u n i m ­bold ca testele să se apl ice cu orice chip şi o r i c u m ! Căci a i c i n u p u t e m zice : „ m a i b ine p u ţ i n decât n imic" , ci t rebuie s a s p u n e m : „ m a i bine n imic decât p u ţ i n u l p ros t şi f ă ră p r e ­gă t i re !"

Am scr is a l t ă d a t ă 1 ) î n t r ' u n ar t icol in t i tu la t „Cine poate măsura inteligenţa copiilor" ca re s â n t aceste g reu tă ţ i ce t r e ­buiesc învinse intel igent şi cu a n u m i t ă p r egă t i r e ca re c e r e : a ) timp, b ) mijloace, c) îndrumare teoretică şi practică d in p a r t e a u n u i ins t i tu t de specia l i ta te şi d) Antrenament.

Toate aceste l u c r u r i la no i se pot face, î n să n u s ' au făcut î n c ă d in cauze lesne de înţeles, însă , desigur , nescuzabi le

Şi totuşi p rob lema este a c u t ă şi imper ios necesară . La Ins t i t u tu l de Psihologie a l Univers i tă ţ i i d in Cluj D-l prof. univ . F. Ştefănescu-Goangă şi s u b s e m n a t u l a m pregă t i t m a ­ter ia lu l , pe r sona lu l şi a p a r a t u r a necesa ră aces tu i s tudiu . A m şi început de mul t şi a m fixat condiţi i le p rac t i ce de execuţie e l abo rând , fireşte î n t â iu teoretic problema.

Am început s tudiul p r ac t i c a l ap t i tud in i lo r profesionale a c u m p a t r u a n i şi ceva, la fabr ica de t u t u n din Cluj, cele ale şcolar i lor d"e a c u m doi an i , i a r nivelul inteligenţii globale a elevilor de şcoală a începu t să fie tes ta t din începu tu l a n u l u i aces tu ia .

Cercetăr i le s ân t în c u r s şi m e r g foarte greu, d a r s is te-

*) In „Societatea de Mftine" anul 1926.

4 ÎNVĂŢĂTORUL Nr.''i>

mat ic , p e h t r u c ă mi i şi m i i de g reu tă ţ i de tot felul n e s tau iu cale.

Ins t i tu tu l pedagogic d in Bucureş t i , de sub conducerea d-lui prof. G. G. Antonescu a s tud ia t fişa ind iv idua lă şi a isbuti t să o i m p u n ă în şcoalele no rma le .

I n Revis ta Genera lă a î n v ă ţ ă m â n t u l u i d-na Elisa Alexan-drescu, d i rec toarea şcoalei p r i m a r e de fete „Po l izu" , d in B u ­cureşt i , împăr t ă şeş t e ( n - r u l din Măr i e 1928, pp . 136—146) câ­teva considera ţ i i ş i impres i i căpă ta te cu pr i le ju l „ s tud iu lu i i n ­dividual i tă ţ i i în şcoala p r i m a r ă " , unele resul ta te , ca re a r a t ă e-vident g rav i t a tea şi i m p o r t a n ţ a problemei în şcoala n o a s t r ă . Oricine se poate convinge de acest l u c r u uşor . I n s ă ni-e t ea ­m ă ca p rob lema să n u fie a t i n s ă superf ic ia l d a c ă lipsesc câ­teva p recau ţ iun i , pe care l e -am expus , în pa r t e , î n ar t icolul meu citat şi ca re decurg, î n mod necesar , d in cele două mo­tive f ixate m a i sus. I a t ă - l e :

1. Măsurătorile ce privesc individualitatea, ca orice mă­surători ( ap rec ie r i şi observaţ i i t ipice) biologice, cer, înainte de toate, fixarea unui etalon naţional românesc,

2. Etalonul nu se poate fixa pe cazuri puţine, nici pe date locale, provinciale sau regionale ; ad ică : s tab i l i rea e ta lonulu i (un i t a t e de r a p o r t a r e sau de m ă s u r ă ) p r e s u p u n e u n vast m a ­te r ia l d ivers şi compara t iv .

3. Obţinerea acestui, material impune o serioasă pregătire metodică şi im minuţios şi aproape desnădăjduitor calcul de corelaţie.

4. îndeplinirea acestor condiţii necesită foarte mult mate­rial, adecvat mediului nostru cu pricepere — deci o bună pre­gătire psihologică, ştiinţifică, profesională şi o însemnată chel­tuială materială şi de timp.

Ori toate aceste cerinţe de persona l , p regă t i r e , ma te r i a l de exper ien ţe şi ban i n u le poate da decât s ta tu l pe seama in ­st i tutelor de psihologie ap l ica tă sau profes ională , s ingure le în s t a re să pregă tească şi să controleze aceas tă operă .

E a t rebuie , n u poate fi, da to r i t ă n a t u r i i in t r insec i a p ro ­blemei, decât o operă na ţ iona lă , pe dea 'n t reguî şi nu o »>.-j u t a r c sau o imi t a r e a rezul ta te lor s t ră ine .

I a t ă pen t ruce metoda testăr i i şi metoda observaţiei ş t i in ­ţifice a individual i tă ţ i i şcolar i lor t rebuie sus ţ inu tă , p regă t i t ă ser ios şi coit'roUiUx m a i ales de inst i tuţ i i le speciale din stat. Din aceleaşi motive avem rezerve m a r i faţă de orice î nce rcă r i

«are- imijă pe străini şi lucrează cu material şi norme străine, neadecvate individualităţi i : organice a copilului nostru şi a me­diului nostru, în acest domeniu. Dar iată ş i pentruce ne mi­nunăm de lipsa de atenţie şi de sprijin a celor în drept î n . a -ce laş domeniu, când se ştie că aici ceasul al unsprezecelea ne poate fi fatal

Prof. Rom. Demetrescu.

Un educator al voinţij. — Poetul O. Coşbuc. Zece ani dela moarte, -r-

Poetu! G. Coşbuc, dela moartea căruia s'au împlinit în l u ­na Mai zece ani , a fost un stăruitor educator al vointţi. Gu, adânca lui intuiţie de mare poet el şi-a dat repede seama că voinţa e întâiul pas către realizare, atât în vieata singuratic cilor, cât şi a neamurilor, şi #ă sorti de izbândă în viitor n u a u decât popoarele care cutează, chiar dacă lupta e împreu­nată ş i cu înfrângeri.

A voi cu tăr ie , din tot sufletul, cu toate forţele, î n sem­n e a z ă a rea l iza de jumă ta t e , î n t r u c â t pregăteş t i cel pu ţ i n s u b ­s t r a tu l psihic ca re face, dacă n u a c u m , m a i t â rz iu , f ap ta p o ­sibilă.

Crescut în mijlocul m a r e i lupte ce se d ă n e c u r m a t î n t r e forţele na tu r i i , — lup t ă c â n t a t ă subt a t â t ea aspecte în ve r su ­ri le sale — G. Coşbuc a simţit , din copi lăr ie , î n l u p t ă t ă r i e şi

*) Noua lege a î n v ă ţ ă m â n t u l u i secundar prevede cursuri de iniţiare şi perfecţionare pentru profesorii dirigin;i şi profesorii de psihologie, în -vederea aplicătiii metodelor de selecţionare şi orientare a copiilor. Un în­ceput despre care aflam în ultimul moment şi ne bucurăm.

=6 IN V ĂŢĂTORUL Nr. 5

sănă t a t e , î n săş i vieaţa, şi ros tu l ei. Omul, complec tând n a t u r a , î n e u n j u r ă t o a r e , p a r t e din ea, n u poa te avea a l te legi d u p ă ca re să se c â r m u i a s c ă . E l s au va i n t r a ho tă r î t ş i a s p r u în l u p t a vieţii, va învinge or i va fi în f rân t , — d a r t r ă i n d in tens , or i se va i rosi î n t r ' u n p l â n s z a d a r n i c , î n t r ' o n e l u c r a r e asemenea mor ţ i i .

P r i n n imic n u poţ i î m p i n t e n a voin ţa să i n t r e de b u n ă voe în l u p t a vieţii, decât a r ă t â n d f r u m u s e ţ a acesteia, s u g e r â n d m e r e u că- i v redn ică de t ră i t , fie p r i n g ingăş ia f rumosulu i , fie p r i n m ă r e ţ i a lupte i grele, p r i n sat isfacţ ia pe care o poţ i avea la s fârş i tu l munc i i .

Coşbuc a descr is f rumuseţ i le n a t u r i i , a vieţii dela ţ a r ă nu cu scopul de a creşte în ceti tori doru l de vieaţă , de-a î n z d r ă -veni voinţa : a cân t a t ce i-a p lăcut , fi ind u n suflet în t reg şi sănă tos . D a r p r i n aceas tă a t i tud ine însăş i în fa ţa f rumuseţ i lor n a t u r i i , el devine u n educa to r a l voinţi i ceti torilor. Reuş ind să ne en tus iasmeze p r i n tablour i le zugrăvi te cu a t â t de m a r e talent, cu o a ş a de p u t e r n i c ă s imţ i re , el deş teaptă şi în noi toc­m a i acele ap t i t ud in i sufleteşti c a r i pot î m b ă r b ă t a voinţa

A descr is cu p a s i u n e l u p t a v â n t u l u i cu codru, a zilei cu noap tea , s 'a opr i t cu predilecţie la voinţa m a r e a omului . Gân-di ţ i -vă la „ N u m a i u n a " , „Decebal că t re popor" , „Noi vrem p ă m â n t " .

P r i n operile sale in p r o z ă „Povestea unei coroane de oţel", „Războiul nos t ru p e n t r u n e a t â r n a r e " , el r id ică în slavă, în mod sincer , convins, faptele de m a r e voinţă, acele de vitejie şi de jer tfă, p e n t r u a a ju t a n e a m u l în c redin ţă , în opt imism, pen­t r u a-i educa voinţa.

S u n t scr i i tor i m a r i , f r ă m â n t a ţ i de g â n d u r i grele, uc igă­toare , d in c i t i rea c ă r o r a r ă m â i cu sufletul î n f r ân t în fa ţa vie­ţii. Ex i s t en ţ a o vezi şi m a i g rea d u p ă ce le-ai citit opera , de-cum o vedeai îna in te . O depres iune m o r a l ă p u n e s t ă p â n i r e pe cititor, şi voinţa m u l t o r a r ă m â n e pen t ru m u l t ă vreme d e m o r a ­l izată.

D a r d u p ă ci t i rea operei lui Coşbuc ce f runte î n g â n d u r a t ă nu se însen ină , în ce suflet î n d u r e r a t n u s t r ăba t e o r ază de soare ? Cine n u simte b u c u r i a de a t r ă i , de a se coborî pe te­r e n u l de l up t ă ?

Socotim astfel de opere ar t i s t ice ca unele din mijloacele cele ma i s igure pen t ru e d u c a r e a voinţi i . Ele fac educa ţ ia î n mod indirect : ele t rezesc l a tu r i l e de l u m i n ă d in sufletul n o s -

t r u , şi noi înş ine sun tem aceia ca r e ne facem cu h o t ă r â r e p a s u l nos t ru , — n u n e duce de m â n ă educa to ru l .

Lua ţ i descrier i le de n a t u r ă d in poezia lu i Goşbuc, şi ve­deţi u n d e i se sugerează g â n d u l m o r ţ i i ? L a el to tul e l u m i n ă , bucur ie , vieaţă. Tr is te ţa n a t u r i i n u se coboară la Goşbuc nic i p â n ă la no ta melancoliei , — decât foar te a r a r e o r i .

Căci, desigur , o strofă ca aceas ta n u poa te fi socotită m e ­lancol ică

Ca u n glas domol de clopot S u n ă codri i m a r i de b r a d ; Ri tmic valur i le cad Cum se zbate 'n dulce ropot

A p a ' n vad.

Mai ales c â n d îi u r m e a z ă în c u r â n d a l t ă s t rofă •

N u m a i do ru l m a i col indă, Doru l t i n ă r şi p r ibeag . Ta in ic se 'n tâ lnesc în p r a g , Dor cu dor să se c u p r i n d ă

D r a g cu d r a g .

S a u gând i ţ i -vă la sbuc iumul b i ru i t o r a l „ P r a h o v e i " , la voinica „ P r u t u l u i "

P r u t u l e , tu vii t u rba t Şi cu sânge-ames teca t Şi n ' a î pace ş i - a l ina re Şi n ' a i loc cum vii de m a r e Ce ti-e i a r de s p u m e g a r e ?

Nota de energie , isvorâtă din s i m ţ ă m â n t u l f rumosulu i şi a dragoste i de vieaţă, îl a t r a g e pe poet în descr ierea n a t u r i i .

Şi aceeaşi no tă şi în descr ierea oameni lor , a fetelor şi f lă­căilor. Recit i ţ i „Unu l ca o su tă" , „ N u m a i u n a " , „Dujmancele" , „ R e c r u t u l " , „Calul d r a c u l u i " etc.

I a t ă o pi ldă de voinţă s u p e r b ă :

„Ori este om de sila cui Să -mi p lacă tot ce-i p lace lui?

8 JN.V ĂŢjŢ.ORU.L Nr. 5

i v . . . . Asa Qiit n ic i v lădica n u - i „ Şi n u - i n ic i î m p ă r a t u l !

- . S ă - m i cân te l umea cât o vrea „,;.;,, ^ Mi-e d r a g ă u n a şi-i a mea ,

Decât s ă m ă dezbar de ea M a i b i n e - a p r i n d tot s a tu l !

- S a u ce voinţă, s labă r ă m â n e n e î m p r e s i o n a t ă în fa ţa „Re­c r u t u l u i " care , p lecând îşi l asă iubi ta în s e a m a u n u i pr ie ten , d a r cu ce r u g ă m i n t e !

„ P o a r t ă - i g r i j a ! Tot a mea S'o găsesc, tot dor s ă - m i p o a r t e ! D a r de n u - i păz i -o bine Ţi-ai găsi t d u j m a n în m i n e Căci fac moa r t e P e n t r u ea !

vSau i a tă cum se ho tă reş te al t f lăcău să scape de .,,Calul d r a c u l u i " ce i se p u n e în d r u m :

Sa t pus t iu ! Peri t r 'o baba ' n câ r l i ga t ă P ie rz i o zi şi scap i o fa tă !

;•• B a b a - i o m o m â e 'n g r â u , — Las ' ca- i p u n eu m â n a 'n b r â u : Când o p r i n d pe pun te -oda tă , 0 iau sus şi-o d a u în r â u !

Fetele n u a u m a i p u ţ i n ă voinţă ; când e vorba să-şi a-j u n g ă scopul. F a t a se găseşte î na in t ea oglindei. şi e m â n d r ă , s i g u r ă de b i r u i n ţ a vi i toare în iubire . P e flăcăul, lipsit de voinţă, îl iea peste picior.

„Tu cu p â n e a şi cuţ i tul Mor i f l ămând, nepr icepu t !"

Dacă i se p u n e în d r u m o r iva lă , nu se dă, iea luptă , în loc să p l ângă desnădă jdu i tă , p l ânge n u m a i de ciudă, pen t ru vorbele rele ce-i scoate potr ivnica .

D a r poate da ea bobi cu si ta !

O fierbe c iuda pe u r â t a Gă-s m a i f r u m o a s ă decât ea

Şi-atâta. ! S ă a ibă L e a n a 'n f run te s tea, N u - i p a r t e a ei ce-i p a r t e a mea . '

P r iv i ţ i „ I s p i t a " „ S c a r a " , „ R e a de p l a t ă " , u n d e e. un curs î n t r eg de c iocnir i î n t r e voinţe.

Tot astfel voin ţa h o t ă r â t ă şi l u p t a d r eap t ă , d o r u l de l iber­tate , e s lăvi tă î n poesiile sociale ale lui Goşbuc.

„ N ' a v e m p u t e r i şi chip de -acum S ă m a i t r ă i m cerş ind mereu , Că prea, ne sch ingiuesc c u m vreu

S t ă p â n i lua ţ i d in d r u m ! Să n u dea Dumnezeu cel s fân t S ă v rem noi sânge n u p ă m â n t ! Când n u vom m a i pultea r ă b d a , Gând foamea ne va r ă scu la , Hr i s toş i s ă fiţi, n u veţi scăpa

Nic i î n m o r m â n t !

I a r în „Decebal că t re p o p o r " :

„Din zei de -am fi coborâ tor i G'o m o a r t e tot s u n t e m d a t o r i ! Tot u n a e dac ' a i m u r i t F l ă c ă u or i moş î n g â r b o v i t ; , D a r n u - i tot u n a leu s ă m o r i

Ori câne 'n lănţui t . . . "

Cine nu va p ă r ă s i înv iora t , ca de-un ae r t a re , poeziile lui Goşbuc ? Cine n u se va simţi m a i bun , ma i vrednic , m a i pl in de seva vieţii ?

Versur i l e lui trezesc în noi forţele optimiste ale sufletului şi ele d a u asa l t voinţii .

Cred că e n imer i t să se insis te a s u p r a acestei l a t u r i edu­cative a poeziei lui Coşbuc, cu pr i le ju l an ive r să r i i a lo r zece a n i dela m o a r t e a lui, î n t r ' o revis tă ca re a junge în m â n a educa to ­ri lor .

E folositor să ne o p r i m cât m a i adeseor i a s u p r a feţelor de l u m i n ă ale vieţii. Ex i s t en ţa însăş i se îngri jeşte să ne asal teze

10 IiN VĂŢĂTORUL Nr. 5

cu umbre le ei. Popoare le cresc şi sporesc p r i n d ragos tea d e v iea tă şi de lup tă , n u p r i n t â n g u i r e . I a r aceas tă dragos te î n ­vie m a i u şo r când f rumuse ţ a vieţii şi a lupte i ne este z u g r ă v i t ă de m a r i l e sp i r i te a le poeţi lor .

I n volumul „ F i r e de to r t " , a doua poezie e „ L u p t a vieţi i" . E a const i tue u n r e z u m a t a l convinger i lor poetului , a a t i t u d i -ne i sale fa ţă de lume şi vieată. Q r e p r o d u c î n t r e a g ă :

Copiii n u 'nţeleg ce vor : A p lânge- i c u m i n ţ i a lor. D a r l uc ru l cel m a i laş î n l u m e E u n b ă r b a t t ângu i to r . N imic n u - i m a i de r â s ca p l ânsu l I n ochii u n u i lup tă to r . O lup tă - i vieaţa ; deci te l u p t ă Cu dragos te de ea, cu dor . P e s eama cui ? Eş t i u n n e m e r n i c Când n ' a i u n ţel ho t ă r â to r . Tu a i pe -a i t ă i ! Când n ' a i pe n imen i Te lup ţ i pe s eama t u t u r o r . E t raged ie ' nă l ţ ă toa re Când b i ru i ţ i oştenii mor . D a r sun t e ro i de epopee Când b r a ţ u l l i-e b i ru i to r . Ori c a r e - a r fi s fârş i tu l lupte i Să s tai l u p t â n d că eşti da tor . Trăesc acei ce v reau să lup te I a r cei fricoşi se p l âng şi mor . De-i vezi m u r i n d , să - i laş i să m o a r ă Căci m o a r t e a e m e n i r e a lor.

I. Agârbiceanu.

Programa analitică pentru învăţământul secundar în discuţie.

P e n t r u câteva zile din mij locul l u i Maiu , a u fost che­m a ţ i la Bucureş t i o s e a m ă de profesor i s e c u n d a r i să d iscu te î m p r e u n ă cu oficiali tatea p r o g r a m a ana l i t i că nouă , d u p ă ca re va avea să se îndrumeze în vii tor, lecţiile dascăl i lor de c u r s se­c u n d a r . Sân t s igur că mul ţ i d in aceşt i invi ta ţ i la discuţi i îşi duc găt i te punc te de vedere pe c a r i să le a r u n c e — de-o fi ne ­voie — pe m a s a verde. Mulţ i , poate, se vor m u l ţ u m i să zică

„ a m i n — a m i n " ; ca o p ioasa m ă r t u r i s i r e a recunoş t in ţ i i ce-r> da to rează celor ce s ' au î n d u r a t să-i'aleagă...

D a r a r fi o c l ipă de fericită- i n sp i r a ţ i e , d a c ă toţi cei c h e ­m a ţ i s ă discute acolo, se vor p ă t r u n d e de ideea e x p r i m a t ă , c u pr i le ju l deschider i i celui de-al doilea congres a l filologilor r o ­m â n i , — de d o m n u l pzofesor Sext i l P u ş c a r i u , că la baza î n v ă ­ţ ă m â n t u l u i n o s t r u t r ebue să p u n e m s tudiu l cu l tu r i i n o a s t r e n a ­ţ ionale .

P ă t r u n ş i de aceas t ă idee, toţ i cei chemaţ i să discute acolo, indiferent de special i tă ţ i le pe c a r i le r eprez in tă , îş i vor da s e a ­ma, ca în a l că tu i r ea p r o g r a m e i ana l i t ice noi, t r ebue să se dea o deosebită a t en ţ i une s tud iu lu i l imbii şi l i t e r a tu r i i r o m â n e în liceu. P e n t r u c ă acest s t u d i u este — şi n u m a i el poa te fi — cen­t r u l î n j u r u l c ă r u i a se poa te face o c o n c e n t r a r e s ă n ă t o a s ă a t u t u r o r mate r i i lo r de c u r s s ecunda r . N u m a i p r i n l u m i n a ce r a ­d iază din acest s tud iu — cen t ra l — se pot l u m i n a cu i zbândă şi celelalte.

Convinşi de aceas ta , filologii r o m â n i î n t r u n i ţ i î n al treilea congres a l lor, în z iua de 22 M a i u 1927, a u p r i m i t cu u n a n i m i ­ta te re fe ra tu l domni lo r profesor i Gr. N a n d r i ş şi M. P r o c o p o -vici făcut în z iua congresulu i — î n l egă tu r ă cu p r e d a r e a l im­bii r o m â n e în î n v ă ţ ă m â n t u l s e c u n d a r şi a u votat o m o ţ i u n e al căre i c u p r i n s este u r m ă t o r u l :

1. S tud iu l l imbii şi l i t e r a tu r i i r o m â n e t r ebue să formeze baza î n v ă ţ ă m â n t u l u i nos t ru s e c u n d a r şi să se p redea cel puţin trei ore pe săptămână — în toate clasele liceului.

2. „ G r a m a t i c a " de p â n ă acum, ca r e n ' a fost decât o ex ­p u n e r e seacă şi dogmat ică de regu l i normat ive , va t r ebu i să se în locuiască p r i n o e x p u n e r e s i s temat ică a s u p r a l imbii ca r e ­flex a l vieţii sufleteşti.

3. S tud iu l acesta (al g r ama t i c i i celei no i ) va c u p r i n d e două c ic lur i , u n u l în cu r su l infer ior (cl. I — I V ) şi u n u l î n c u r s u l supe r io r . I n cel infer ior elevul va face cunoş t in ţă cu no ţ iun i le elementare ale g ramat ic i i ; în cel super io r , s tud iu lu i l imbii i s e va dedica o o r ă pe s ă p t ă m â n ă p e n t r u s i s temat izarea cunoş t in ­ţelor l ingvistice.

4. Vi i toarea p r o g r a m ă ana l i t i că p e n t r u liceu va t r ebu i sa p u n ă de acord s tudiul l imbii şi l i t e ra tu r i i r o m â n e în liceu cu cel delà un ivers i ta te .

5. Vi i toarea p r o g r a m ă ana l i t i că va t r ebu i să fie l u c r a r e a de bază p e n t r u au to r i i v i i toarelor m a n u a l e şcolare. P e n t r u a -ceasta însă e de l ipsă ca însăş i p r o g r a m a ana l i t i că să se î n ­temeieze pe o a l t ă operă , ca re va fi r ea l i za t ă p r i n co labora rea a r m o n i c ă a învă ţă to r i lo r noş t r i şi ca re ope ră va fi o e x p u n e r e şt i inţ if ică a l imbii r o m â n e d in toate puncte le de vedere.

6. Aceas tă operă de bază (a p r o g r a m e i anal i t ice) se va r e a ­liza câ t m a i g rabn ic .

Acesta e c u p r i n s u l moţ iun i i votate în congresul a l t re i lea al filologilor r o m â n i (vezi Revis ta gene ra l ă a î n v ă ţ ă m â n t u l u i , N r . 10, 1927, pag . 608) .

tNyAlÂTORU L

C u m se vede, filologii noş t r i şi dăscă l imea de liceu cu .speciali tatea l imbii r o m â n e m a i ales , î ş i d a u s e a m a de t r e b u i n ­ţa învoi r i i felului de p r e d a r e â l imbii r o m â n e în î n v ă ţ ă m â n t u l s e c u n d a r .

Re ţ inem m a i a les două l u c r u r i : 1. l imba r o m â n ă să se p r e d e a , cel p u ţ i n t re i ore pe s ă p t ă m â n ă î n toate clasele l iceu­l u i ; 2. g r a m a t i c a să se p r e d e a altfel şi să se dedice o o r ă pe s ă p t ă m â n ă pen t ru s i s t ema t i za rea cunoş t in ţe lor l ingvist ice —

în l iceul super io r . P u n c t u l î n t â i e n o u ş i n u p r e a n o u ; d a r p u n c t u l a l doi­

l e a e n o u nouţ., E, b ine s a se s t ă r u e a s u p r a lor. Şi m a i a les a-c u m cu pr i le ju l d i scu ţ iun i i p r o g r a m e i anal i t ice vi i toare .

De ce t rebue s ă se ţ i n ă s e a m ă de aceste două d e z i d e r a t e ? Or icare dască l de c u r s s ecunda r , cu specia l i ta tea l imbi i r o ­

m â n e , va. pu t ea m ă r t u r i s i g r eu t a t ea sufletească ce-1 a p a s ă e â n d s imte că-1 a junge finea a n u l u i şcolar şi 'n u r m ă m a i a r e a t â t a m a t e r i e de p reda t , dacă n u i-a da t c u m v a peste ochi în c u r s u l a n u l u i . Deci o r i ca re dască l d© l imba r o m â n ă va p r i m i cu bucur i e î n m u l ţ i r e a n u m ă r u l u i de ore pe s ă p t ă m â n ă . Se vor pu t ea adânc i astfel chest iuni le de l imbă şi de l i te ra­t u r ă , pe ca r i le oferă s tud iu l l imbi i şi l i t e ra tu r i i noas t r e şi c a r i t r ebue să fie cunoscute de o r i ca re absolvent a l l iceului nos t ru , n u n u m a i de că t re cei m a i ha rn i c i . A m i n t e a m de ches t iun i de l i m b ă ! E i b ine ! aceas tă p a r t e a s tud iu lu i l imbii r o m â n e a fost a p r o a p e total negl i ja tă în î n v ă ţ ă m â n t u l n o s t r u s ecunda r , î n liceul supe r io r . Doar colo, c â n d se t r a t a l i t e r a t u r a veche, pe la începu tu l lecţiilor, pe undeva , d a c ă se s t r e cu ra şi se m o r ­folea în vreo o r ă — două — t re i toa te chest iuni le c a r i t rebuesc aduse în fa ţa elevilor p e n t r u ca ei s ă i a s ă d in liceu cu ceva te­mein ic în p r iv in ţ a cunoaş te r i i or igini i şi desvoltăr i i l imbii r o ­m â n e .

I n două — t re i ore ! în colo, pace ! t impu l scur t , rezervat l imbii r o m â n e , p re t indea concen t r a re , o concen t r a r e egală cu s u g r u m a r e a . S p e r ă m a c u m o des t indere şi-o p re t i ndem î n n u ­mele d rep tu lu i pe care-1 a r e l imba m a t e r n ă în î n v ă ţ ă m â n t .

D a r vorba e : cum se va p r e d a g r a m a t i c a cea nouă ? va f ixa, va pu tea f ixa p r o g r a m a ana l i t i că o metodă n o u ă de p r e ­d a r e a g r a m a t i c i i ? Cred că da, i n d i c â n d ce, când şi cât a n u ­me să se p redea d in c u t a r e şi c u t a r e p a r t e d in g r ama t i că . Din aceste p rec iză r i se va pu tea î n t r e z ă r i şi metoda ca r e va t rebu i u r m a t ă . P r o g r a m a ana l i t i că n o u ă va t rebu i să dovedească că a lcă tu i to r i i ei a u înţeles că sporu l r e d u s cu care se a legeau p â ­n ă a c u m absolvenţi i a p a t r u clase de liceu — major i t a t ea lor ! — în p r iv in ţ a cunoşt in ţe lor d in l imba r o m â n ă , se d a t o r a ma i a les îmbulz i r i i p r ea m a r i a g r ama t i c i i în clasele l iceului infe­r ior . P r o g r a m a ana l i t i că n o u ă va t r ebu i să dovedeas-ă că a l ­că tu i tor i i ei a u înţeles cât de pu ţ in e ra câşt igul în r a p o r t cu t r u d a ce se depunea , de profesor i şi de elevi în c u r s u l infer ior , p e n t r u înţelegerea si a s imi l a rea depl ină a ches t iuni lor de g r a -

mat ică — şi că în î n v ă ţ ă m â n t u l s e c u n d a r — cu r su l infer ior , p r e d a r e a l imbii r o m â n e va t r ebu i să -ş i fixeze ca scop nu cu ­noaş te rea depl ină a g r a m a t i c i i l imbii r o m â n e — morfologie şi s i n t a x ă — ci va avea scopul să n e dea elevi c a r i „ îmbogă ţ in -du-şi vocabu la ru l , a v â n d o înţelegere p rec i să a în ţe lesului ş i nuan ţe lo r şi a valor i i etice a cuvin te lor" ( I . Rădu le scu P o g o -

. n e a p u — în Revis ta gen. a învăţ . —, 1927, pag . 605), vor fi s t ă p â n i pe g â n d u l lor, p u t â n d să-ş i e x p r i m e c la r şi p rec i s g â n ­dur i le lor. Acesta să fie scopul p r i n c i p a l î n p r e d a r e a l imbi i r o ­m â n e în liceul i n f e r i o r ! N u g r a m a t i c a ! O o r ă de g r a m a t i c ă în cu r su l supe r io r poa te sup l in i tot cât s ' a r pu tea face în zece ore de g r a m a t i c ă în cu r su l infer ior . I n sch imb să r ă m â n ă în c u r s u l infer ior v reme şi mai multă vreme p e n t r u conducerea l ec tur i i elevilor, şi p e n t r u expunerea celor cetite. Va fi aces ta u n câş ­tig obţ inut cu m a i p u ţ i n ă t r u d ă plictisitoare şi cu m a i m u l t ă bucur ie . Va fi în aceeaşi v reme şi o c r u ţ a r e a t i m p u l u i pe ca r e a r t r ebu i altfel să-1 jer t f im î n liceul s u p e r i o r p e n t r u l ec tu ra şi e x p u n e r e a celor cetite în liceul infer ior . Multe , m u l t e d in p r o ­dusele de va loa re ale l i t e r a tu r i i p o p u l a r e şi ale l i t e ra tu r i i culte româneş t i vor fi astfel cunoscu te d in liceul' infer ior . Exerc i ţ i i le mul te de ci t i re , de e x p u n e r e şi de cr i t ică a cet i tului şi a fe­lu lu i de-a e x p u n e a l elevilor vor t r imi te l iceului Superior e le ­mente mul t m a i p regă t i t e decât îi t r i m i t e a p â n ă a c u m g r a m a ­tica c u r s u l u i infer ior . G r a m a t i c a aceas t a e ra p r e a abs t r ac t ă pen t ru ei. Şi le l u a pofta de orele de l imba r o m â n ă . Sân t s i ­g u r că toţi profesori i de l imba r o m â n ă pot să-ş i a m i n t e a s c ă b u c u r i a cu ca re elevii lor p r i m e a u a n u n ţ a r e a subiectului d in a l t ă p a r t e — n u d in t r ' a l e g rama t i c i i . Elevii mici a u g r o a z ă de a b s t r a c ţ i u n i . P r o g r a m a ana l i t i că n o u ă va t rebu i să le u şu reze orele de clasă.

I n liceul s u p e r i o r da . Aici elementele de g r a m a t i c ă vor fi ampl i f ica te — sis tematizate .

D a r poate se va obiecta : cum se va învă ţa a tunc i g r a m a ­t ica a l to r l imbi ? Bine ! să se l a să şi g r a m a t i c a acestor l imbi p e n t r u cu r su l super io r ! Şi să se facă în cu r su l infer ior ceeace se face la l imba r o m â n ă . Mă gândesc la l imbile moderne . L im­ba l a t i nă şi a şa îşi avea rezervate în cu r su l supe r io r orele ei de g r a m a t i c ă — m a i l a r g ă şi m a i a m ă n u n ţ i t ă .

I n felul aces ta credem că a r scăpa profesori i de l imba r o ­m â n ă de acele t â n g u i r i d rep te ale profesori lor de istorie, de geografie şi alte s tudi i că elevii n u ş t iu vorbi , n u şt iu ceti şi n u înţeleg senzul vorbelor. A ceti b ine româneş te , a vorbi bine r o ­mâneş t e şi a înţelege senzul vorbelor t rebue s ă fie scopul în t â i al î n v ă ţ ă m â n t u l u i l imbii r o m â n e în liceul infer ior — celelalte scopur i să se a d a u g e n u m a i şi va fi de a j u n s !

De aceea refera tu l domni lor profesor i N a n d r i ş şi P r o c o -povici şi moţ iunea vota tă de congresul filologilor în z iua de 22 M a i 1927 sân t b ine venite şi a lcă tu i to r i i v i i toare i p r o g r a m e anal i t ice vor t rebu i să ţ i n ă s e a m ă de ele.

George Şerhan.

Învăţătorii şi folklorul (Urmare)

A m a r ă t a t m a i sus că învă ţă to ru l , p r i n î n să ş i ocupa ţ i a sa , e p la sa t î n cele m a i favorabi le condi ţ i i p e n t r u a -putea culege ma te r i a l e folklorice, el fi ind în con tac t nemijlocit şi con t inuu c u poporu l .

cu l ege rea n u se va face î n s ă c u m s 'a făcut de cele m a i mul te ori p â n ă a c u m , la î n t â m p l a r e . Invăţă torul - fo lk lor is t va c ă u t a să n u l ipsească de la n ic i o î m p r e j u r a r e unde poa te observa or i ^ u z i oeva nou . E l va lua p a r t e , cu cel m a i m a r e folos, l a bo tezur i ( la b iser ică şi a c a s ă ) ; la pe ţ i r i , logodne, n u n t i şi ospeţe; l a cere­m o n i i l e î n l e g ă t u r ă cu m o a r t e a ş i î n m o r m â n t a r e a (de l a ulti­mele clipe ale m u r i b u n d u l u i p â n ă la cobor î rea s i c r iu lu i î n g r o a ­p ă ) . Va c ă u t a toate ocaziile la c a r i se a d u n ă poporu l : şezătorile, -clăcile, micile a d u n ă r i de D u m i n e c a la p o a r t a caselor; h o r a cu -s tr igături le ; c â r c i u m a d in a p r o p i e r e u n d e t r a g b ă t r â n i i : a d e ­vă ra t e comori d in p u n c t de vedere folkloric; zilele de t â r g cu a l d ă m a ş u r i l e ; m o a r a , u n d e s tă l u m e a l a ta i fas , etc. Va fi deose­bit de a ten t la ceeace se face l a s ă rbă to r i l e m a r i şi mic i : De l a Crăc iun la Bobotează (stea, col indător i , vicleim, vasi lcă, irozi, c a p r ă s a u tu rcă , e t c ) , la l ă sa t a secului le Paş t i , la Sf. Gheorghe, la Sânziene , la Rusa l i i , etc. Va t rece uneor i şi pe l a diferitele munc i ale ţ ă r a n u l u i , pe c â m p , să v a d ă obiceiuri şi credinţe î n l e g ă t u r ă cu a r a t u l , î n s ă m â n ţ a r e a şi seceratul ( legarea u l t imu lu i snop , aduce rea şi cântecul c u n u n i i de p i l dă ) . Va c ă u t a a n u m e pe ciobani , de la c a r i poate auz i a t â t e a l u c r u r i in te resan te (de­s p r e p o r n i r e a şi ven i rea de la mun te , felul în ca re se or ien tează ei d u p ă stele, l e acu r i p e n t r u vite, e t c ) . De asemenea va observa v ia ţa pescar i lor şi a vână tor i lo r , cu obiceiurile lor şi procedeele u r m a t e p e n t r u a avea noroc . B a b a lecui toare or i v ră j i t oa rea s a t u l u i se va b u c u r a de o deosebită a tenţ ie a culegătorului , căci de la ea se pot afla a t â t ea mij loace de v indecare a oameni lor şi vitelor, farmece, desfaceri , etc.

Cam acestea sun t locur i le m a i i m p o r t a n t e pe ca r i t rebuie s ă le cunoască folkloristul şi s ă le frecventeze, d a c ă vrea sa cu­leagă cât m a i mul te ma te r i a l e .

Trebuie s ă se ştie însă , că s impla lui prezenţă , nu e sufi­cientă. P o p o r u l n u se deschide de la î n t â i a vedere, m a i a les î n ­vă ţ ă to ru lu i venit de c u r â n d în sat , or i celui t â n ă r . De aceea t rebuie să i se câşt ige încrederea , t rebuie î ndemna t la povestit, adeseor i t rebuie chest ionat în mod dibaciu. Culegătorul va t rebu i să-şi dea oa reca re osteneală: cel pu ţ in la început , p â n ă reuşeşte să se in t roducă .

Uneor i î nvă ţ ă to ru l poate proceda foar te s implu . De pi ldă, da ­că e t â n ă r , şi locuieşte la un ţ ă r a n , el va cău t a să se împr i e t i nea s -

că cât mai b ine cu acesta . Incet-încet îl va descoase în diferitele r a m u r i ale folklorului . P r a c t i c este să adune acasă l a el (sau l a c â r c i u m ă ) m a i mulţi ţărani, mai ales din cei b ă t r â n i , sau babe. Imed ia t sp i r i tu l de emula ţ ie îşi d ă roadele sale: nici unul n u v rea să r ă m â n ă mai pre jos decât celălalt ; fiecare găseşte ceva de s p u s , p r i n d e cu ra j u n u l de la a l tu l , reamint indu-şj l reciproc unele l u c r u r i , şi l u â n d u - s e la în t recere . I n astfel de cazuri nu po ţ i no t a tot, fireşte. î n s e m n e z i l uc ru r i l e p r inc ipa l e ş i pe cel ce l e -a s p u s , apo i chemi pe r â n d , î n zilele u r m ă t o a r e , pe cel care a i văzut că ştie c u t a r e s a u cu t a r e luc ru , şi i a i note pe'ndelete. La fel se va p roceda şi la şezători , unde , r e t r a s în t r 'un colţ, sau c h i a r în î n c ă p e r e a vecină, poţ i l u a note î n b u n ă voie. Aici î n ­veţi s ă cunoş t i pe m a r i i povest i tor i a i sa tu lu i , s ă auz i despre c u t a r e b a b ă meş teră , de c u t a r e desgropă to r de comori , pe cari apo i să- i descoşi cu d e - a m ă n u n t u l . Aceste a scu l t ă r i a mai mul­to ra , a d u n a ţ i la u n loc, a u şi u n al t a v a n t a j : poţ i să - i controlezi pe u n u l p r in t r ' a l t u l , p e n t r u ca să nu - ţ i s p u n ă comedii iscodite pe loc —• s u n t şi poznaş i de aceia — pe ca r i , î n materie de le­gende m a i ales, cu legă toru l să le ia d rep t au tent ice . ,

Spre a deschide poita de vorbă, e bine să povesteşti ori să cânţ i tu î n su ţ i ceva. Să le spui, dacă e vorba de un obiceiu, cum se p rez in t ă el în satul tău de naş te re , or i la alte popoare. P e n t r u a câş t iga pe pescar , să te in teresezi de mese r i a lui, pe c ioban *— de stână. I n n ic i u n caz s ă n u te porneş t i cu î n t r e b ă r i s avan te , p r e a genera le or i abs t rac te , ca de p i ldă : „ce se crede la D v o a s t r ă despre n e m u r i r e a suf le tu lu i?" s au : „când sacr i f ică p o p o r u l ? " E firesc ca la o astfel de î n t r e b a r e s ă n u p r imeş t i n ic i u n r ă s p u n s . Cund chestionezi, foloseşte, cât poţi , n u m a i cuvintele d in p a r t e a loculu i , t e rmeni i obicinuiţ i î n sat . î n t r e b ă r i l e să fie cât se poa te m a i n a t u r a l e şi să po rnească de la l u c r u r i concrete.

D a c ă ch i emarea oameni lor a c a s ă a r e avan tag i i l e ei, s ă n u u i t ă m că î n t r u cât se poate , e b ine să .vezi pe fiecare la locul s ău obicinui t : pe femeie la războiu , pe b ă r b a t la plug, pe c ioban la s tână , pe baba lecui toare î n t r e ulcelele ei cu l eacur i şi cu s i ta cu bobi pe genunch i .

Se pot a d u n a ma te r i a l e folklorice şi p r i n copiii de şcoală, c a r i s u n t la î n d e m â n a învă ţ ă to ru lu i . Jocu r i l e copi lăreş t i n ic i n u se pot afla de la a l tc ineva. D a r în general , ei t rebuie folosiţi m a i mul t ca ind ica tor i pen t ru diferitele famili i ale sa tu lu i u n d e a r fi mul t de cules, şi ca mijloc de in t roducere a î nvă ţ ă to ru lu i -folklorist în aceste familii .

Culegătoru l va şti să a r a t e celor de la ca r i culege, că cele ce i se spun , îl in teresează mul t , că înva ţă ch i a r de la ei, şi că l uc ru r i l e acestea el le scrie şi le va şi publ ica poate, p e n t r u ca să afle şi al ţ i i ce obiceiuri f rumoase sunt în sa tu l lor.

Dacă e vorba de a r ă t a t c ă r o r p ă r ţ i ale folklorului t rebuie să dea învă ţă to ru l -cu legă tor mai m u l t ă atenţ ie , t rebuie să accen­tuez că, pe când culegerile de cântece, poveşti, ghici tori , cu u n cuvân t : de l i t e r a tu r ă p o p u l a r ă sun t relat iv bogate, a l te domeni i

a u fost i ncomparab i l m a i p u ţ i n cercetate. De aceea să se cu leagă e â t m a i mul te : c r e d i n ţ e şi supers t i ţ i i , legende s au t rad i ţ i i refer i­t o a r e la locuri le d in j u r u l sa tu lu i , ceeace se -crede despre ce r , •pământ, soa re şi l ună , despre formarea şi î ncepu tu r i l e lor; c re­dinţe de sp re ' fiinţele s u p r a n a t u r a l e c a r i t ră iesc în î nch ipu i r ea p o p o r u l u i (cine e ^Miazănoap t e " c a r e a p a r e în povesti, or i „So r ­bul p ă m â n t u l u i " de ca re vorbesc boceteie?) Ce se crede despre suflet, de sp re mor ţ i , despre v ia ţa de apo i? (J deosebită a tenţ ie va t r e b u i să se dea şi obiceiuri lor ju r id i ce ale popo ru lu i nos t ru . A-cestea s u n t «ele din ca r i s'a cules m a i pu ţ in şi cele c a r i în acelaş t imp d i s p a r m a i repede.

T e a m a u n o r a Că n ' a r avea ce culege mi -amin teş te de ceeace povesteşte Gomme, Itn m a r e folklorist englez, că s 'a î n t â m p l a t u n u i cunoscut culegător . A j u n g â n d în sa tu l î n ca re voia să cu­leagă, i s 'a spus de c ă t r ă preot : „ P o p o r u l nostru n ' a r e supe r ­stiţii , sun t î ncân t a t că o pot s p u n e ! " F i reş te , cu legă toru l n u ş i -a p ie rdu t c u m p ă t u l ; a î n t r a t î n şcoală ş i -a în t r eba t pe copii : „Ei , băieţi , c a r e d i n voi îm i poa te s p u n e u n loc cu d u h u r i în sa tu l vos t ru? e cineva î n t r e voi ca re a văzut a ş a ceva?" Toţi r i d i c ă 'mâinii», şi, s p r e m a r e a m i r a r e a preo tu lu i , f iecare a r e de povestit o istorie. D a r folkloristul î n t r e a b ă d in n o u : „Şt ie ca reva d in t r e voi s ă - m i s p u n ă u n leac p e n t r u nege i?" Şi de d a t a aceas ta , o mul ţ ime d e m â i n i se r id ică , ga t a să povestească. A ş a : s t ă m p r o ­babi l cu toate satele în c a r i se s p u n e că n u se pot culege m a t e ­r ia le folklorice, —• şi ch i a r cu oraşele .

Ain vorbit p â n ' a c u m n u m a i de sa te şi de învă ţă to r i i lor. D a r cei de la o r a ş? vă veţi î n t r eba Dvoas t ră , pot face ceva pe t e r e n u l folklorului? E a d e v ă r a t că s fa tur i le da te m a i sus se a d r e ­sează în p r i m u l r â n d învă ţă to r i lo r de la ţ a r ă , u n d e t ră ieş te m a ­jo r i t a t ea poporu lu i nos t ru . D a r folkloristul găseşte ce să facă şi la o raş . î n v ă ţ ă t o r u l din suburb i i va găs i m a t e r i a l a p r o a p e tot a t â t de bogat ca şi cel de la ţ a r ă , p e n t r u c ă aceste suburb i i a u o l egă tu ră n e î n t r e r u p t ă cu satele d impre ju r , mu l t e din ele, f i ind de fapt s a t e c a r i a u fost î nco rpo ra t e cu v remea oraşu lu i . Şi dacă aici cântecele popu la r e sun t s t r ica te de inf luenţa cultă, obiceiuri se găsesc destule. I a r credinţele şi superst i ţ i i le înfloresc în coliba ţ ă r a n u l u i ca şi în pala te .

Se m a i p u n e apo i ches t iunea învă ţă toa re lo r : ce pot face ele p e n t r u ş t i in ţa folklorului? C o n t r a r a n u m i t o r p ă r e r i , r ă s p u n d : foarte mult , şi cred că a fost o g reşa lă ca ele să fie lăsa te p e d i n a f a r ă la culegerea mater ia le lo r folklorice.

E x i s t ă î n t r ' a d e v ă r u n cerc de act ivi ta te folklorică, în c a r e învă ţă to r i i cu g reu reuşesc să cu leagă tot ce in te resează şt i inţa , şi p e n t r u ca re învă ţă toa re le sun t absolut indicate . Şi * aceas ta p e n t r u c ă în a n u m i t e chest iuni , femeieşti, femeia vorbeşte mu l t m a i bucu ros şi pe fa ţă cu o femeie, pe când u n b ă r b a t cu greu obţine asemenea m ă r t u r i s i r i . De aceea î n v ă ţ ă t o a r e a va avea să se ocupe cu l u c r u r i şi cu credin ţe în l e g ă t u r ă cu v ia ţa şi o c u p a -' ţ ia femeilor. I n p r i m u l r â n d cu chest iuni le p r iv i toa re la n a ş t e r e ,

AV. 5 INVĂŢĂTORUL 17

lăuzie , botez şi î ng r i j i r ea copiii lor, apo i cu supers t i ţ i i le femeieşti, zilele când n u se lucrează , vrăj i te de dragos te , farmecele şi l eacu­rile, credinţele ş i .ob ice iur i le î n l e g ă t u r ă cu p r e p a r a r e a . a l i m « n ? . telor, a îmbrăcămin ţ i i , cu i n d u s t r i a casn ică . D i n l i t e r a t u r a * p D r

p u l a r ă , în. special cu cântecele de l eagăn ş i bocetele. Ceeaeel n u înseninează că învă ţă toa re le să n u cu leagă şi d in întreg- dome*..» m u l folklorului, de care a m vorbit m a i îna in te . A m v r u t â ă & r ă i doar , că a u c b i a r u n domeniu u n d e s u n t î n special ch iemate^să -lucreze cu u n rezu l ta t deosebit, şi u n d e învă ţă to r i i cu g reu a r pu t ea face ceva. . . .

S p u n e a m m a i sus că m ă voiu m ă r g i n i să vorbesc n u m a i d e ' cu l tu ra sp i r i t ua l ă . S u n t î n s ă obiecte c a r i s t au î n t r ' o legătură" 1

foarte s t r â n s ă cu ea, î n spec ia l cu obiceiurile. Uneor i n ic i n u • p u t e m înţelege obiceiul, dacă n u vedem obiectul or i i m a g i n e a ' lu i . De aceea, c â n d se vor culege cântece de stea or i v i f l e imur i , ' se va desemna s a u fotografia şi s t eaua , or i l ăd i ţ a cu păpuş i l e . L a b a b a descân tă toa re , obiectele cu ca r i lecuieşte, l e agă şi des-- ' leagă. A s u p r a ut i l i tă ţ i i şi i m p o r t a n ţ e i desenelor şi fotografii lor • p e n t r u cercetăr i le de folklor, t rebuie s ă a t r a g în ch ip dedisebit a ten ţ ia . Cel ce ştie să facă o schi ţă , câ t de s u m a r ă , să o făeă . -E î n să şi m a i b ine c â n d a r e a p a r a t fotografic şi ştie fotografia.

F i reş te , idealul a r fi s ă se a d u n e c h i a r obiectele î n l e g ă t u r ă cu diversele obiceiuri . B a ch i a r obiecte cât m a i mul te d in dome-" n iu l cu l tu r i i ma te r i a l e ( refer i toare l a ocupaţ i i , i n d u s t r i a c a s ­n ică , e t c ) . D a r a ic i e m a i greu , d in p r i c i n a cheltuieli lor nece ­sare , apo i a conservăr i i şi t r a n s p o r t ă r i i obiectelor. Cred deci că" aceas tă s a r c i n ă priveşte î n special Muzeele etnografice, a i c ă r o r func ţ iona r i tehnici s i ngu r i ş t iu ce nevoi a r e muzeu l respectiv, ce obiect m e r i t ă s au n u să fie c u m p ă r a t şi a d u s , uneo r i cu eheK tuieli m a r i , la muzeu . î n v ă ţ ă t o r u l s ă r ă m â n ă a ş a d a r ă , c u m am* m a i spus , la c u l t u r a sp i r i t ua l ă , î ng r i j indu-se însă , ca î n t r u câ t îi s tă în pu t in ţă , s ă facă şi desene, schiţe s a u fotografii în legă­t u r ă cu obiceiurile, credinţele şi jocuri le , i a r când e vorba de cântece să noteze şi a r i i le .

Să p r e s u p u n e m că î nvă ţ ă to ru l a cules u n n u m ă r cons idera ­bil de ba lade , poveşti, obiceiuri , vrăj i , supers t i ţ i i , etc. Ce va tace eu ele? P â n ă acum, dacă adunase , m a i a les cântece şi c h i u i t u r i ^ de cele m a i mul te ori el le publ ica î n t r ' o gazetă s ă p t ă m â n a l ă sau la un l ib ra r din o raşu l cel m a i a p r o p i a t . E r a bine s au n u ? P e n t r u ş t i in ţa folklorului nos t ru , eu voiu m ă r t u r i s i s incer : n u . Şi i a t ă p e n t r u ce: mater ia le le publ icate în acest chip n u fuseseră t r ia le , alese; se î n t â m p l a astfel că se m a i publ ica oda tă l i t e ra ­t u r ă p o p u l a r ă , obiceiuri or i supers t i ţ i i ca r i m a i văzuse ră l u m i n a t i p a r u l u i încă cel pu ţ in odată , dacă n u de t re i ori . Care e ra apo r tu l nouei t i p ă r i t u r i pen t ru ş t i in ţă? N u l — sau a p r o a p e . I a r car tea , u n balast , pe care cerce tă torul folklorist t r ebu ia totuşi s'o p a r c u r g ă cu a tenţ ie p ie rzând a t â t a vreme.

Ş t i in ţa de as tăz i n u m a i este p e n t r u o publ icare a însuş i învă ţă to ru lu i -cu legă tor . Acesta procedează cuminte abonând r e -

vistele noas t r e de folklor * ) , co laborând c h i a r la ele. Culegător i i pot î n v ă ţ a mul te , văd ce se pub l i că şi ce nu . D a r î n p r i v i n ţ a p u ­b l icăr i i de colecţii, m a i m a r i — căci n ă d ă j d u i m că o ac ţ iune de culegere a M k l o r u l u i n o s t r u n u va î n t â r z i a — cele 4-5 reviste de folklor ale noas t re , a v â n d cel mu l t 200 de p a g i n i pe a n , a r pu t ea p r i m i ele s p r e pub l i ca re mate r ia le le t r imise? Ev iden t că n u !

De a l tă p a r t e , Academia R o m â n ă c a r e - a publ ica t p â n ' a c u m destui de mu l t m a t e r i a l folkloric, l up tă , cu g reu tă ţ i ma te r i a l e a t â t de m a r i , încâ t d in 1916 ea n ' a publ ica t decât o s i n g u r ă colecţie de folklor. Năde jdea e s labă deci şi d in aceas tă p a r t e .

D u p ă p ă r e r e a mea, n u r ă m â n e decât o s i n g u r ă soluţie. I n ţă r i le nordice , î n F i n l a n d a , Suedia , Norveg ia şi D a n e ­

m a r c a ( în t impu l d in u r m ă şi î n G e r m a n i a ) , s ' au înf i in ţa t pe l â n g ă catedrele de folklor a le diferi telor Univers i tă ţ i s a u pe l â n g ă Muzeele Etnograf ice , institute pentru cercetări de folklor. U n a d in secţiile lor cele m a i i m p o r t a n t e este a r h i v a . Aici se p ă s ­t r ează colecţii de folklor manusc r i s e , i n t r a t e d in diferite p ă r ţ i ale ţ ă r i i , şi î n a ş t e p t a r e a pub l ică r i i lor — d u p ă o p rea l ab i l ă e x a ­m i n a r e ser ioasă, p e n t r u a se convinge special is tul de va loa rea lor, — pot fi consul ta te de cei ce se ocupă cu studii le de folklor. Bazele u n u i astfel de ins t i tu t , s i n g u r u l la noi î n ţ a r ă , s 'au p u s la Muzeul E tnograf ic din Cluj , ca re e î n l egă tu r ă cu S e m i n a r u l de etnograf ie şi folklor al Univers i tă ţ i i . E l a r e deja o a r h i v ă de câteva sute de caiete, c a r i c u p r i n d obiceiurile de la Crăc iun , A n u l nou şi Bobotează, î m p r e u n ă cu colindele şi cântecele de la aceste să rbă to r i . Caietele acestea sun t rezultatele ches t ionare lor t r imise de muzeul amint i t , î n a n u l 1926 şi 1927, completa te de învă ţă to r i . Ţin să a t r a g a t en ţ i a învă ţă to r i lo r noş t r i a s u p r a deo­sebitei i m p o r t a n ţ e a aces tor ches t ionare . I n n o r d u l Eu rope i , u n d e ş t i in ţa foklorului e m a i a v a n s a t ă decât o r iunde , se luc rează a p r o a p e n u m a i cu ele. Profesor i i de folklor, o r i conducă tor i i muzeelor etnografice, sun t cei m a i î n m ă s u r ă să c u n o a s c ă nevoile cerce tăr i lor folklorice ale popo ru lu i respectiv, î n special dome­nii le în c a r i n u s 'a cules destul . A tunc i ei în tocmesc ches t ionare precise şi le t r imi t învă ţă tor i lor , r u g â n d u - i să r ă s p u n d ă . I n ţ ă ­r i le amin t i t e , pu ţ ine sun t ches t ionare le c a r i r ă m â n goale. La noi? S u n t învă ţă to r i ca r i înţeleg ros tu l acestei m i ş c ă r i (chest io­n a r u l cup r inde î n to tdeauna şi expl ica ţ i i despre î n s e m n ă t a t e a folklorului) şi ca r i r ă s p u n d , u n i i m a i conşti incios, al ţ i i ma i p u ­ţ in . Major i ta tea însă rtu r ă s p u n d e n imic . S u n t un i i c a r i î n a p o ­iază ches t ionaru l f ă r ă să-1 deschidă, al ţ i i c a r i r ă s p u n d că n'au vreme s au că în c o m u n a lor n u sun t obiceiuri . Astfel de cazur i p roduc celor c a r i se s t rădu iesc p e n t r u culegerea t rad i ţ i i lo r şi

*) Şezătoarea (Fălt iceni); Tudor Pamfile (Dorohoiu); Comoara Satelor (Blaj); Făt-Frumos (Cernăuţi)^Mărgăritare Basarabene (Chi­ş inău); Suflet Oltenesc (Craiova); Izvoraşul (Bistriţa - Mehedinţi); un bogat material folkloric publică în fiecare n u m ă r şi Arhivele Olteniei (Craiova).

f i r . 5 INVĂŢÂTORUti 19

obiceiurilor poporului nostru, grea amărăciune. De aceea fac ' u n apel călduros la toţi învăţătorii: să răspundă, la chestionarele Muzeului Etnografic al Ardealului, şi l a cele ale altor eventuale muzee ori institute, când acestea se vor înfiinţa sau vofr '<tv&j&e\ să lucreze. Să nu se dispreţuiască munca celor car i a u alcătuit aceste chestionare, şi să n u se creadă că ele sunt jucării. Să. s e aprecieze cheltuielile, uneori enorme, avute c u tipanxl jţii jqpaiMKC*: -depusă pentru trimiterea lor în cele mai îndepărtatejfi^ţn*i;*lj^: tării. i-l-.< ''.»"' "d

O parte din răspunsurile l a aceste chestionare, cele mai buMBj se premiază şi se publică în Buletinul Muzeului. Toate celelalt©! se cataloghează, pe numele culegătorului, şi se păstrează în <sto^ toane speciale, la dispoziţia cercetătorilor. La fel se procedează ş i cu materialele intrate în Arhiva Institutului, cari n u s u n t răspunsuri la chestionare, ci culegeri independente. Ele s u n i inventariate, studiate şi dacă sunt preţioase urmează s ă fie pu* blicate în Buletin, bine înţeles, sub numele culegătorului. î n v ă ­ţătorii cari a u deja culegeri de folklor, sau cei cari a u d o r i n ţ a de a culege dar se tem că nu vor avea unde să tipărească, să n u mai stea la îndoială, ci să-şi trimită materialele lor folklorice Muzeului Etnografic din Cluj, . care se va îngriji c a e l e sa i f i e . păstrate şi date la iveală într'o publicaţie care din punct d e / v e ­dere tehnic ş i ştiinţific să poată sta alături de publicaţii le âse^ mănătoare ale popoarelor celor mai înaintate în cercetări de folklor.

Fac deci un apel călduros la învăţătorii noştri să s e ^gân­dească la marele rost naţional şi ştiinţific al folklorului; p&^ trunzându-se de importanţa lui, să-1 considere ca u n nou mijloc, -din cele mai eficace, pentru trezirea sentimentului naţional î t t ' atâtea conştiinţe adormite, ca un nou mijloc de propagandă românească şi ca o piatră nouă la temelia ştiinţei româneşti. Convinşi de utilitatea culegerilor şi studiilor de folklor, învăţă­torii să se însufleţească pentru cultura tradiţională» a poporului nostru de la sate, să o culeagă, să o salveze astfel şi să o trimită Institutelor cu Arhive folklorice aşa cum e Muzeul Etnografic d in Cluj.

Să n u se uite că materialele noastre folklorice nu pot fi sal­vate de pieire decât prin învăţători! Că studiile noastre folklorice nu se vor putea face decât pe baza materialelor amintite. Că altcum, cunoaşterea neamului nostru va rămânea mereu amâ­nată, cine ştie până când, şi în faţa ştiinţei europene, în ce pri­veşte folklorul, ne vom prezenta mereu ca o Cenuşotcă nevoiaşe. Este deci o datorie naţională, din care învăţătorul trebuie sa-s i facă o mândrie, ca să culeagă cât mai mult şi cât mai bine. Folklorul românesc trebuie să aibă, cât mai curând posibil, în fiecare sat, un pionier conştient, priceput şi însufleţit pentru c e r ­cetarea şi culegerea lui: învăţătorul!

* * *

Câteva îndrumări practice pentru notarea materialelor folklorice: .

N o t a r e a e b ine să se facă pe o s i n g u r ă fa ţă a hâ r t i e i (sfert de coală, s au caiet ob ic inui t ) ; aceas ta va a ju t a la o even tua lă a r a n j a r e a ma te r i a lu lu i . La f iecare obiceiu, c red in ţă , cântec, etc. se va ind ica întotdeauna: a ) numele celui de la c a r e a fost auzit;, b ) vâ r s t a şi ocupa ţ i a lui ; c) local i ta tea de u n d e e o r ig ina r (că­t u n , c o m u n ă , p lasă , j ude ţ ) ; d) î n caz cân i comunica to ru l ştie* povestea or i b a l a d a de la a l tc ineva s au a auz i t -o în alt sat, să se a r a t e şi numele aces tora ; e) c o m u n a în ca r e s 'a cules şi da t a când a avu t loc aceas ta .

P ă s t r e a z ă cuvintele necunoscute de l imba l i t e r a ră , d a r notează î n to tdeauna şi e x p L c a r e a lor, aşa cum ţi-a dat-o comuni­catorul şi c u m o ştii tu însuţ i . Ceeace notezi exac t d u p ă spusele comunica to ru lu i , p u n e în „ghi l imele" , spre a pu tea fi deosebit de cele spuse de culegător .

C a u t ă să r e p r o d u c i cât m a i fidel t e rmeni i folosiţi de ţ ă r a n . Scr ie în tocmai c u m a spus comunica to ru l şi n u cău t a să revii a s u p r a t r ansc r i e r i i , î nce rcând să modifici, să dregi cele ce a l no ta t odată . P e n t r u sunetele c a r i n u se pot e x p r i m a cu li terile a l fabetului obicinuit , e bine să folosiţi semnele r ecomanda t e de Muzeul E tnogra f ic al Ardea lu lu i , şi a n u m e :

Vocalele scur te şi acelea ca r i ab ia se a u d la începutu l s a u l a s fârş i tu l cuvintelor se î n semnează cu o semi lună d e a s u p r a , d. ex . u o m = (om) , boî albi .

Un apost rof (v i rgulă) d e a s u p r a sau d u p ă consonan tă , c â n d ea este a l t e r a t ă ( m u i a t ă ) sub inf luenţa lui i; d. ex . veţi sc r ie : „vin 'e b a d ' e a " când poporu l p r o n u n ţ ă „vinie b a d i a " , ceeace în l imba l i t e r a r ă se scr ie : „vine badea" .

Alte exemple : t ' = t mujat d. ex.: of (ochi) , m u n t ' e (mun te ) .

, d = d m u i a t d. ex.: d ' in (d in ) , d'e (de) , - i ; . . . . . I. Muştea.

Note de drum. Aprilie, 192S.

Dincolo de IIalmei...

I n zorii zilei. S u r p r i z ă p lăcu tă . Cehii ne-au p u s la d i s ­poziţie două vagoane de c lasa I I I , cura te , î ncăpă toa re , cu p e r ­dele la ferestre, cu spă lă to r de f a i an ţă şi cu a p ă destulă , Şefii de t ren sun t p reveni to r i şi ne feresc în s taţ i i de a sa l tu l că lă­tori lor . Locuri le p r i n ca re t recem n u sun t deosebit de a le n o a ­s t re . Deopar te a căii ferate e câmpia , pe a locur i sub apă , de a l t ă p a r t e simt dealur i le p ie rdu te în za rea fumurie . Dincolo de ma lu l Tisei a d m i r ă m în să podgori i le imense, aşezate pe dea­lu r i , cu terase în tă r i te . Unu l câte unu l , orăşelele t rec pe d i ­na in t ea noas t ră , cu biserici r ă s ă r i t e i:este acope r i şu r i şi cu m u l -

Nr. 5 ' ÎNVĂŢĂTORUL 21

te edificii m a r i . Ba Cosiee (Caşovia) remarcăm mulţimea*'clă­di r i lo r noui , probabil a l e fimcţionarilor. Vremea nu ne este pri­e ln ică . T a t r a ne a scunde f rumuse ţea c t i M e l o r s a f e . Du$ănSud-ţ i m e a skior i lor pe ca re - i vedem p r i n gă r i , bănuim di-ntuintii aii î ncă zăpezi m a r i . Sea ra , la B r a t i s l a v a (Presburg) oraşul n a ­t a l al B u c u r e i D u m b r a v ă , ne a ş t eap t ă u n grup de ^Qehi^Mu^fi n e - a u p regă t i t gă sdu i r ea . Oraşul , cu p u ţ i n mai mare -lăi^iM Clujul, s t ră luceş te de cură ţen ie . Dealu l din coastă, cik ^ i n d t e u n u i m ă r e ţ pa l a t şi D u n ă r e a în ap rop ie re , dau. lcKraWi'tfrţ f tti#-pect cu to tu l r o m a n t i c . Via ţa comerc ia lă pare a c t i v ă ; tilajţi*-zinele sun t p l ine cu de t o a t e ; p re ţu r i l e , cu excepţiaMalitoeiitlH lo r , sun t m u l t m a i reduse de cât la noi, 1 -*

Ţinta d r u m u l u i n o s t r u e Viena. Ne p a r e r ă u ca trebue s ă v iz i tăm B r a t i s l a v a pe fugă. Cehii c a r i ne conduc n u ne cruţă picioarele şi, î n câteva ore s t r ă b a t e m o ra şu l i n l u n g şi n la t , u r c â n d colina, la r o m a n t i c u l castel, fostă r e şed in ţă hajjjB-burgică , t r ecând pe l â n g ă ca t ed ra l a î nco ronă r i i , prin c a r t i e r u l evreesc, p r i n t r ' o b iser ică m ă r e a ţ ă , pe Ia vechea Universi ta te , , nu­m i t ă a c u m Comenius şi pe l a P r i m ă r i e , u n d e avem prileltfl să a d m i r ă m câ teva gobel inur î de o va loare ca r e ar n u m ă r a mul te mi l ioane de lei. , •

P l e c ă m s p r e Viena cu t r e n u l electric. La f ron t ie ra a u s t r i a ­c ă cont ro lu l bagajelor ni se face n u m a i de fo rmă. D r u m u l î n ­t r e B r a t i s l a v a şi Viena se face c a m în t re i ore. C ă i ă t o r u J m i s imte c â n d trece t impu l . I n d r e a p t a şi ' n s t â n g a sunt ogoare bine îngri j i te , câte o col ină cu ru ine , t â r g u r i s impatice^ î n a ­in tea t r enu lu i ochii ca t ă cu lăcomie s ă z ă r e a s c ă Viena şi ne î n şea lă în repe ta te r â n d u r i mu l ţ imea de fabrici , c a r e vestesc mare le o raş . Cur ioş i ne î nghesu im l a ferestre şi s a l u t ă m , cu u n s t r igă t de bucur i e „Roa t a u r i a ş ă " d in P r a t e r , pe care toţi o ştim din fotografii . Mic, ne în semna t , umil i t , t r e n u l n o s t r u se s t r ecoa ră pe m a l u l D u n ă r i i p r i n t r e ş i r u r i de case u r i a ş e . I n t r eacă t re ţ in insc r ip ţ i a de pe f ront ispic iul fos tului palat a M i ­n i s t e ru lu i de răsboi : „Si vis pacem, p a r a bel lum * ) " . I n ţ r ' o re­publ ică socialistă, p r e c u m e Aus t r i a , c a r e n u vrea să ţ i n ă în în t r eg ime nici p u ţ i n a a r m a t ă la c a r e î i d ă d rep t L iga Naţiut-ni lor , aceas tă inscr ip ţ ie , p ă s t r a t ă d in al te t i m p u r i , — ( c â n d mo-n a r c h i a creştea m a i mu l t p r i n i n t r i g ă de cât p r i n a r m e ) , — s u n ă c iudat de tot.

L a s ta ţ ia de d e b a r c a r e s u n t e m aş tep ta ţ i de u n d o m n care se ag i t ă cumpli t . Abia d u p ă ce n e s p u n e că t rebue să luăm un t r e n nou, electric, şi d u p ă ce ne u i m i m de iu ţ ea la cu care t r e c aceste t r e n u r i a le o raşu lu i , — ab i a op r indu - se p r i n g&ri, — în ţe legem ag i ta ţ ia vienezului ş i ne-o însuş im, pumându -ne r e ­pede la p u n c t î n r i t m u l vioi a l vieţii de capi ta lă .

Ce o r a ş p lăcu t Viena ! Cură ţen ia , o rd inea şi podoaba_ d e

*) Dacă vrei pace, pregăteşte-te de răsboi.

22 ÎNVĂŢĂTORUL fir. 5

.verdeţea, ca re a d a u g ă f rumuse te i edificiilor p i torescul n a t u r i i , te răsp lă tesc d in pl in de osteneala d r u m u l u i făcut p â n ă a i c i .

R e d u s ă ca t e r i t o r iu si popula ţ ie , A u s t r i a a t recu t imedia t •după răsbo i p r i n t r ' o c r iză economică, cu deosebire g r e a î n ca ­p i t a l ă . D u p ă căderea m o n a r h i e i Viena a r ă m a s cap i t a l a u r i a ş ă a unei t ă r i mic i : şase mi l ioane locui tor i d in t r e c a r e n u m a i j u -

. m ă t a t e t r ăesc î n provincie . Cr iza economică a fost deci fa ta lă ş i a fost a t â t de g r o z a v ă î n c â t desnădejdea Aus t r ie i a fost s im-

. ţ i t ă şi în ţe leasă de toa tă lumea . A u s t r i a a suferi t , a şovăit , d a r n ' a căzut . P r i n a ju to ru l Ligii N a ţ i u n i l o r şi m a i a les p r i n a ju ­to ru l fiilor săi , — ( în epoca de c r iză func ţ ionar i i a u munc i t zi lnic, g ra tu i t , câte p a t r u ore peste cele cerute, ca să se p o a t ă face reducer i de pos tu r i ) — cr iza economică de a c u m câţ iva a n i a fost t r ecu t ă şi semnele p rosper i t ă ţ i i se văd p re tu t inden i . Viena , în special e î n c ă u t a r e a mij loacelor c a r e a r pu t ea s'o însuf le ţească şi u n u l d in t r e aceste mij loace este î n c u r a j a r e a t u ­r i smu lu i . Zi ln ic deba rcă în Viena mul ţ ime de s t r ă in i , dor i to r i s'o cunoască şi n u m ă r u l lor creşte mereu , p e n t r u c ă o ra şu l a s ­c u n d e adevă ra t e m i n u n i , p e n t r u c a sufletul vienezului a r e un f a r m e c special , p e n t r u c ă s t ră in i i , o rgan iza ţ i în g rupe , găsesc a ic i cele m a i m a r i în lesn i r i .

P e noi ne găsduesc î n t r ' o p a r t e cen t ra l ă a o raşu lu i , î n c ă m i n u r i special a r a n j a t e p e n t r u vizi tator i , u n d e p e n t r u 70 lei pe zi de p e r s o a n ă n i se d ă ca să şi m a s ă , de ca re sun t em pe depl in mul ţumi ţ i .

Di rec toru l c ăminu lu i este u n învă ţă to r , ca re s tă l a dispozi­ţ ia excurs ioniş t i lor p e n t r u orice l ă m u r i r i şi p r o g r a m e de vizite. I n acelaş t imp ştie să facă p r o p a g a n d ă p e n t r u ţ a r a sa, p e n t r u V i e n a şi p e n t r u ac tua lu l r eg im politic, f ă r ă să fie s u p ă r ă t o r .

I n S â m b ă t a î nv i e r i i (catol ică) m e r g e m la ca t ed ra l a Sf. Şte­fan. O m a r e de oameni , mul te mi i des i şu r , ump le imensa b i ­ser ică şi alte mi i a ş t eap tă î n s t răzi le d in j u r . P r i n uşile la te­r a l e mu l ţ imea trece în voie de la u n loc la al tul , de unde crede f iecare că va vedea m a i bine cortegiul a rh iep i scopa l şi, deşi sun t poliţ işti la tot pasul , — c i rcu lă c h i a r şi p r i n mij locul biser ici i cu chivarele pe cap , —• n u se găseşte u n u l c a r e să te op rească or i să te bruscheze.

I n z iua de P a ş t i , P r a t e r u l , locul pe t recer i lor p o p u l a r e , m i ş u n ă de lume. î n c e r c ă m câteva dis t racţ i i , î ncepând cu u r c a ­r e a î n r o a t a u r i a ş ă , d in î nă l ţ imea că re i a se vede î n t r e a g a Vienă.

R â n d pe r â n d viz i tăm teatrele , muzeele, c a r e ascund , — în special cele de a r t ă , — opere a c ă r o r va loa re se r i d i că pen ­t r u f iecare în p a r t e la s u m e fantas t ice , S c h o n b r u n n - u l , r e ş e ­d i n ţ a i m p e r i a l ă în ca r e sufletul nos t ru n u t r e sa l t ă de cât la

• amin t i r i l e ce s u n t legate de t rece rea lui Napo leon cel M a r e pe a ic i şi de t r aged ia f iului său . Trecem şi pe l a g r ă d i n a bota­n i că şi zoologică i a r î n a l t ă zi ba tem treptele B u r g - u l u i , tot r e şed in ţă î m p ă r ă t e a s c ă , u n d e că lăuza te conduce în cămăr i l e î n

care se p ă s t r e a z ă odăjdii, co roane î m p ă r ă t e ş t i şi alte semne ale puter i i . Pes te tot auz i a m i n t i r i i s tor ice în l egă tu ră , ma i ales cu M a r i a Terezia. ' i

La biser ica Gapuţ in i lor stai şi tu, muritor de rând,, o clipă, ca să pr iveş t i d in înă l ţ imea scă r i lo r hrubele î n c a r e zace, sub grele şi împodobi te c apace de meta l , colbul tuturor îm­p ă r a ţ i l o r şi împără t e se lo r Aust r ie i . Şi dacă d in t r e zecile de s i ­crie c a r e s t au la picioarele tale , n u în t inz i m â n a pl ină de mâji-gâ ie re de cât a s u p r a Ducelu i de Reichs tadt , fiul lur Napoleon cel Mare , e că bănueş t i sub a r ipe le V u l t u r a ş u l u i st ins în cuib s t re in a l t suflet şi a l t ă s imţ i re de cât aceea habsburg ică , veşnic î nghe ţ a t ă p e n t r u noi . Z a d a r n i c ne vorbeşte cu tremur în glas, că lugă ru l capu ţ in , la c ă p ă t â i u l lui F r a n t z Iosif. Pe m u l t e les­pezi de p i a t r ă d in cetatea î m p ă r ă t e a s c ă vor fi curs în t recut , ferite de ochiul bat jocori tor a l s t ă p â n u l u i , lacr ímele du re r i l o r noas t r e ; b iser ica Gapuţ in i lor va aş tep ta z a d a r n i c lacr ímele i e r ­tăr i i . . .

Călă torule , n u t rece p r i n Viena f ă r ă să vezi ce a real iza t , d u p ă răsboi , b u n a admin i s t r a ţ i e .

I n toate păr ţ i le o ra şu lu i s ' au r id i ca t de că t r e P r i m ă r i e măre ţ e edificii, în ca re a u fost aşezaţ i cei fă r ' de locuinţe . Vi­z i t ăm în c i r cumscr ip ţ i a V imobilul , c a r e în cinstea p r i m a r u ­lui sub care s'a r id ica t p o a r t ă numele s ău : I acob R e u m a n n . Are 483 a p a r t a m e n t e , de t re i t i p u r i :

a ) P e n t r u o p e r s o a n ă : o c a m e r ă cu sa lă şi costă 4 ş i l ingi pe l u n ă (1 şi l ing = 22 or i 23 lei) .

b) P e n t r u o familie mică : d o u ă camere , b u c ă t ă r i e şi s a l ă cu 13 şil ingi pe lună .

c) P e n t r u o familie n u m e r o a s ă : t re i camere cu bucă t ă r i e şi sa lă cu 23 şi l ingi pe l ună .

I n t r e cele 1800 de pe r soane ca re ocupă edificiul s u n t 700 de copii, p e n t r u ca r e ex is tă şcoli tot acolo. Vizi tăm g r ă d i n a de copii, a şeza tă în cea m a i f r u m o a s ă p a r t e a clădir i i . C u r ă ţ e n i a e e x e m p l a r ă . La i n t r a r e a în şcoală copiii p r imesc un şor ţ şi papuce i , ca să n u a d u c ă m u r d ă r i e a în clase. E i sun t ţ i nu ţ i î n şcoală de d imine a ţ ă p â n ă seara , t i m p cât p ă r i n ţ i i s u n t la lu ­c ru şi p r imesc de p a t r u or i pe zi mâncare^ p e n t r u ca re plătesc 3 şil ingi pe s ă p t ă m â n ă ( cam 68 ,lei !). Casa a r e p a t r u cur ţ i , amena ja t e special p e n t r u copii. Cons t ruc ţ ia e astfel făcu tă î n ­cât fiecare c a m e r ă este l u m i n a t ă şi încă lz i tă de soare , oda t ă în zi. Edificiul este înzes t ra t cu a p a r a t e p e n t r u cu ră ţ i t p ra fu l , cu baie c o m u n ă şi cu o spă lă to r ie în c a r e m u n c a spă lă torese lor este î n b u n ă p a r t e făcu tă de maş in i . S p ă l a r e a rufe lor p e n t r u o familie n u m e r o a s ă se execu tă în câteva ore şi bine. Ce păca t că exemplu l P r i m ă r i e i Viena n ' a fost imi ta t şi de no i ! Acesta este s inguru l mijloc p r i n ca re s ' a r rezolvi şi la noi c r iza de locuinţe c a r e a c u m este u n isvor de m a r i gr i j i şi pe ţ a r ă şi pe indivizi .

I n t e r e s â n d u - m ă a s u p r a s i tuaţ iei co rpu lu i didact ic m i s'a

s p u s : I n v ă ţ ă t o r i m e a se b u c u r ă de o vază excelentă, fi ind u n factor h o t ă r â t o r î n Repblică. P r i m a r u l Vienei şi n u m e r o ş i dem­n i t a r i s u n t învă ţă to r i . S i tua ţ i a m a t e r i a l ă a învă ţă to r i lo r este m a i b u n ă d e cât a celorlal ţ i func ţ ionar i . I n Viena e i a u s a l a r u l cu 3 0 % m a i m a r e de cât în provinc ie şi sun t p r imi ţ i în noile lo­cuinţe . Şcoala p r i m a r ă pe ca r e a m vizi tat 'o n u se deosebea mul t de ale noas tde . Copiii e r a u în vacan ţ ă .

Cele ş a se zile pe t recute î n Viena s ' au s cu r s pe nesimţi te . L a î n toa rce re facem acelaş d r u m , în lungu l Cehoslovaciei,

pe o v reme de tot viforoasă. Noroc că Cehii n e - a u da t v a g o a n e î n c ă p ă t o a r e şi încălzi te .

La H a l m e i ne s t r â n g e m î n t r ' u n s i n g u r vagon, pe ca re t r ebue să-1 a p ă r ă m în fiece s taţ ie de n ă v a l a că lă tor i lor , a d u ş i peste noi , adese ori , de şefii de t ren . F r i g u l şi în tunerecu l va­gonu lu i ne - a potolit e n t u s i a s m u l r e î n t o a r c e m . . .

Şi totuşi , cel ce scrie aceste r â n d u r i s'a î n to r s cu n ă d e j ­dea că şi noi vom rea l i za omenia , o rd inea , b u n a admin i s t r a ţ i e şi c u r ă ţ e n i a care , la al ţ i i sunt i n t r a t e î n obişnuinţă . Celelalte binefacer i a le cu l tu r i i şi ale civilizaţiei vor u r m a de la sine.

D. Goga.

Problema culturii poporului.

S u n t e m în p l i nă f ierbere a vieţii sociale. T r ă i m cele m a i m a r i clipe ale t r a n s f o r m ă r i l o r repezi , c a r i ne p o a r t ă neamul sp re o a şeza re d in ce în ce m a i n o u ă şi m a i capr ic ioasă . N i ­meni n u ştie ce su rp r i ze ne poa te a d u c e vi i torul cel m a i a p r o ­pia t . Civilizaţia omenire i cu t r ans fo rmăr i l e m a r i pe ca r i i-le pe rmi te din secol în secol avântul , neobişnui t al technicei şi a l organiz i ţ i i lor economice, n u se m a i socoteşte azi cu miile de a n i : p u n e probleme d ă t ă t o a r e de forme noi din deceniu în deceniu.

Ţ a r a n o a s t r ă e s i tua tă la por ţ i le Orientului . Vecinilor ie place să ne n u m e a s c ă cu tâlc „ u n s tat ba l can i c " şi le p lace să c r e a d ă că civilizaţia E u r o p e i se t e r m i n ă la grani ţe le Ungar ie i . I n a v a l a n ş a acestor sch imbăr i p r i n ca r i t rece omeni rea — m ă î n ­t r e b — c u m a r pu t ea fi m a i bine pregăt i t n e a m u l nos t ru de lup tă? I n orice caz lup ta ca re se dă în u r m a războiu lu i mondia l este poate m a i a p r i g ă decât a m a r e l u i măcel şi va t rebui să ne afle pregăt i ţ i . Este — războiul cultural.

Şi d a c ă acest războiu a u r m a t imedia t d u p ă cel vă r să to r de sânge, t rebue să ne p regă t im şi să ne scoatem la iveală cele mai a scunse în suş i r i pe ca r i le -am moşteni t şi l e -am p ă s t r a t de veacur i .

î n c e p u t u r i l e s 'au făcut cu m a r e g reu şi la noi în ţ a r ă . Ş t i in­ţa sc r i su lu i şi a c i t i tului este ma re l e început şi to todată cheia, ca re ne permi te să i n t r ă m în lăcaşul mister ios al cu l tur i i . Este

Mr 5 25

cheia cu ca r e ni -se deschide l u m e a - î n toa*tă universalitatea ei. .Baza or icăre i cu l tu r i este acest m a r e început. Cultura unui po­por n u depinde de m u l ţ i m e a institutelor, mai mult s a u mai p u ţ i n s avan t e de pe lângă Univers i tă ţ i : ea s 'ar putea; defini m a i c u r â n d în funcţie de procentul căi mai redusul analfabe­ţilor unui popor. Ţăr i le din apus au înţeles acest itlemi iOu jiţn ceas m a i de vreme şi au realizat u n progres a c ă r u i dentoatoare s ta t i s t ică în sens compara t iv nici n u vreau s'o fac. începutul •— a m spus — s'a făcut şi l a noi. E mare l e început de-care; de­pinde clădirea a d e v ă r a t ă a cu l tu r i i p o p o r u l u i nostru. Beatrueâ, s ă se ştie, n u ş i ru l de pa l a t e c lădi te în stil, nici mulţimea exor­bi tanta a fabr ic i lor înzes t ra te d u p ă cele mai noi percepte ale technicei şi n ic i potopul năvă l i to r de titraţi academici, n u aces­t e a fac c u l t u r a u n u i popor . E a t r ebue să fie o stare amplă ş i o rgan i z a t ă î n j u r u l u n u i ideal s u p r e m al poporu lu i nostru, ca direct ive de ş t i in ţă şi de m o r a l ă bine definite.

F ă r ă îndo ia lă î n l ă t u r a r e a ana l fabe t i smuul i , adică învăţa­r e a sc r i su lu i şi a c i t i tului în sine n u prezimtă nici o valoare. Este to tuş i baza necesară f ă r ă de ca r e n u se poate ajunge la genera l i za rea cu l tur i i . Es te I D E E A , care poartă în s ine deja g e r m i n u l în făp tu i r i i . Şi dacă - i a d e v ă r a t că, civilizaţia unui po­p o r dep inde de can t i t a t ea s ă p u n u l u i î n t r ebu in ţ a t — cum spune u n p r o v e r b g e r m a n — a t u n c i p rocen tu l cât ma i mic al analfo-beţi lor, v a fi d iagnos t icu l lui cu l tu ra l .

Opera aceas ta cade în s a r c i n a î n v ă ţ ă t o r u l u i şi va deveni operă de valoare numai în momentul în care s'a început clă­di rea t r a i n i c ă a cu l t ivăr i i poporu lu i , cu a ju to ru l unui material, pe ca re S ta tu l va înţelege să-1 p u n ă la dispozi ţ ia lui. Ideea î ncepu tu lu i o d a t ă concepu tă — credem — cu ajutorul celor 40000 de învă ţă to r i pe ca r i îi avem, p lus cei 3000 pe car i -n i - i dă a n u a l cele 100 de şcoli normale , ne va da posibilitatea ca î n t r ' u n vi i tor a p r o p i a t să ne v indecăm de neş t i in ţa de car te . Reforma lui S p i r u H a r e t a î n s e m n a t o revoluţ ie în . chestia ge­ne ra l i z ă r i i î n v ă ţ ă m â n t u l u i . P â n ă la el n imen i n 'a încerca t cu temei să î n l ă tu r e piedecile, c a r i sităteau în calea l u m i n ă r i i p o ­poru lu i . Mare le om ai şcoalei a văzut p e n t r u p r i m a dată a-ceastă m a r e insuf ic ienţă a S ta tu lu i nos t ru . E r a profesor u n i ­vers i ta r si to tuş i posibi l i ta tea de î n a i n t a r e a Ţăr i i , o vedea î n l ă rg i r ea şi s i s temat izarea cât m a i temeinică a î n v ă ţ ă m â n t u l u i p r i m a r . Noile re forme şcolare n u fac altceva, decât să con t inue opera lui S p i r u Hare t . Anal fabet i smul , î na in t e de 1900, e r a ceva ce n u poa te fi i lus t ra t destul de p las t ic cu a ju to ru l date lor incolore ale unei statist ici . Astăzi , l uc ru r i l e s t a u cu totul alt­cum. I n a n i i 1925—26 *) n u m ă r u l adul ţ i lo r de 18 ani, cari a u u r m a t o şcoală p r i m a r ă , a t recut de 70 .000. Mai bine de 500.000 de elevi a u f recventa t cu r su r i l e s u p r a p r i m a r e , iar atelierele de pe l â n g ă aceste şcoli, a u în t recu t n u m ă r u l de 2000 !... Ori-

*) Vezi „Ideea Europeană" din 1 Martie a. c.

26 IN V ĂŢ ĂTO R U L N f . S

cât de exage ra t e ar fi cifrele p rezen ta te ac i c h i a r de oficial i ­tate, fap tu l n izu in ţe lor u r i a ş e a le S t a tu lu i n o s t r u în acest sens,, este o rea l i ta te . Con t inu ind cu aceeaş i t enac i t a te r eg lemen ta rea şi genera l i za rea î n v ă ţ ă m â n t u l u i p r i m a r , i n t r o d u c â n d obl igat ivi­tatea s t r i c t ă a lui , vom pu tea a junge în foarte s c u r t ă v reme să m i c ş o r ă m p â n ă la m i n i m u l posibil n u m ă r u l anal fabeţ i lor n o s ­tru. Dar n u n u m a i o obligativi tate s t r ic tă a î n v ă ţ ă m â n t u l u i n e . l ipsea nouă . P â n ă m a i er i , n u ex i s ta nici posibi l i ta tea omenea­scă a i n t roduce r i i acestei obligativi tăţ i . Căci n u se pu teau o-bliga copiii u n o r ţ ă r a n i obiduiţ i şi l ipsi ţ i de p ă m â n t , să cer­ceteze o şcoală ma i mu l ţ i a n i d e - a r â n d u l ; copii, a i c ă r o r p ă ­r i n ţ i n u t r ă i a u decât din m u n c a mâ in i lo r lor. E x i s t ă o reci­proci ta te a fenomenelor sociale. Amel io ra rea une i s t ă r i depinde t o tdeauna de a m e l i o r a r e a a l to ra . Totul e ca g u v e r n a t o r u l să ştie u n d e să î nceapă cu ingeniosi ta te r ea l i za rea reformelor , i n cazul nos t ru , r e fo rma a g r a r ă avea ro lu l să î n b u n ă t ă ţ e a s c ă soa r ­ta ţ ă r an i lo r , dupăce , ceva m a i î n a i n t e a u fost e l iberaţ i de sub tute la umi l i toa re a s t ăpân i lo r . Abia d u p ă ce a u fost aduse aceste î m b u n ă t ă ţ i r i , s'a p u t u t a junge la ideea obligativi tăţ i i î n ­vă ţ ămân tu lu i .

F ă r ă îndoia lă , la noi se găsesc încă mul te insuficienţe ue ordin economic şi politic, c a r i împiedică r ea l i za rea posibilă, n u oficială a î n v ă ţ ă m â n t u l u i . M a i sun t apoi şi câteva insuficienţe de ord in sent imenta l , c a r i pe r s i s t ă încă în menta l i t a tea popo­ru lu i nos t ru . Este vorba de ave r s iunea şi indolenţa ţ ă r a n i l o r con t ra or icăre i inovăr i de acest ord in . N u oda tă s 'a pu tu t ob­serva cu câ tă viclenie cau t ă un i i ţ ă r a n i să eludeze stricta obli­gat ivi ta te oficială a î n v ă ţ ă m â n t u l u i , d i n t r ' u n t r ad i ţ iona l i sm rău înţeles.

I n Rus i a veche a u cău ta t să î n l ă tu r e acest inconvenient p r i n a n u m i t e procedee de favor izare a ş t iu tor i lor de car te . Ast­fel pe la 1900 s'a da t o lege p r i n care se cerea reducerea ser ­viciului mi l i t a r a t iner i lor , ca r i a u u r m a t cu s â r g u i n ţ ă dela început p â n ă la sfârş i t cu r su r i l e une i şcoli p r i m a r e * ) .

Acestea în ce pr iveşte v indeca rea m a r e l u i r ă u social de care suferea R o m â n i a : neş t i in ţa de car te . Ţin să repet înc 'oda tă , că v indecarea acestei boli a fost de o i m p o r t a n ţ ă mu l t m a i m a r e decât însăş i con t i nua rea operei începute , despre c a r e voi cerca să vorbesc în t r eacă t în cele ce u r m e a z ă . Reformele sociale au

*) Nefrecventarea şcolilor primare în Rus ia era mul t mai mare decât în România . Analfabet ismul era m a i înfricoşetor decât la noi, dar el se datora, pe lângă cauzele economice, şi unor cauze de or­din geografic, anume : d is tanţa prea mare a şcolilor. In Rus ia eu­ropeană abia la 237 k m 2 era câte o şcoală ; în Asia, gubernia Se-markand avea la 2855 k m 2 o şcoală ; gubernia Faraghana , la 3668 k m 2 ; gubernia Semipaladinsk, la 4949 k m 2 ; iar Iakutsk, abia la

46433 k m 2 avea o şcoală pr imară.

5 Nr. IN VÂŢĂTQMUL 3? •• , .ymmfwkirP&'i*. ni*?',-* i- >••••*¥*•

ştiut să facă posibilă aceas t ă izbăvire. Continuarea se impufle în mod necesar. Baza este prima grije a ori cărui creator 4* l u c r u r i noi, scopul însă , este cu totul altul. Réti! cel mare «gţţi, că la no i şi acum'se î n v a ţ ă aproape pretutindeni, numai scri*p, cit i tul şi p u ţ i n ă , foarte p u ţ i n ă aritmetică. Abia în şcolile te­rnare u r b a n e se p r o p u n e şi putină istorie şi geografie ; ştjinţej» n a t u r a l e şi fizica se p r o p u n n u m a i î n şcolile oraşelor nsatì-rK Scopul î n l ă t u r ă r i i ana l fabe t i smulu i nu era să învăţăm p e 1 |ă-r a n i zgâr i i tu l câ to rva ca rac t e re şi semne convenţ ionale : m a i c u r â n d , s ă ne p r e g ă t i m mijloacele, cu a ju to ru l cărora ş e poa te a junge la o o r g a n i z a r e de s ta t cu p re ten ţ i i la viaţă activă.

Sta tu l n o s t r u închega t î n fo rma lu i definit ivă s'a coagulat astfel î n v i r tu tea u n u i ideal pu t e rn i c . Acesta t rebueş te sădit -şi educat î n toate elementele c a r i îl compun . î n a i n t e de toate tré-bue să s u g e r ă m fiecărui ce tă ţean sen t imentu l rec iproc i tă ţ i i so­ciale, ca astfel să se p o a t ă o rgan i za în f a l a n g ă toate elementele Sta tu lu i , a v â n d ca di rect ivă p e r m a n e n t ă , idea lu l suprem al lui. Căci n u la v ia ţa gas t ronomică t r ebue să se r e d u c ă î n ultima a n a l i z ă ac t iv i ta tea d i s p a r a t ă a i n d i v i z i l o r / E x i s t ă Uh sentiment al un iversa l i t ă ţ i i î n t i m p şi î n spa ţ iu , ca re c u p r i n d e margini le gran i ţ e lo r noas t re , p ă m â n t u l ş i un ive r su l în t reg . Ex is tă apoi un scop m a i p r e s u s de scopur i le şi t intele m ă r u n t e ale egoismelor noas t r e : este scopul pe ca re şi-1 făureş te Sta tu l , uneo r i trecând ch ia r peste [interesele vremeln ice a le indiv iz i lor scomponenti. S t a tu l n u poa te f i inţa şi p r o g r e s a decât î n funcţie de acest ideal organizat, a t â t ca rea l i ta te filosofică şi socială , cât şi ca m i j ­loace de rea l i za re — d u p ă c u m S ta tu l n o s t r u în specie, n u ş'a p u t u t s p a r g e d r u m în c u r s u l veacur i lo r decât î n v i r tu tea uuui ideal sădi t a d â n c : acela a l Uni r i i . S u n t e m î n p l i nă fierbere so ­cială. Sbuc iumăr i l e cot idiane s u n t de b u n a u g u r . Ceea ce fierbe ' n ţ a r a aceas ta a p r o a p e obosită de somnolen ţa ei de veacuri , este f ău r i r ea u n u i n o u ideal . F i e c a r e n a ţ i u n e , ca să aibă d r ep t la via tă , t r ebue să a ibă conşt i in ţa une i m i s i u n i m o r a l e şi cul­t u ra l e . F i i i acestei n a ţ i u n i t r ebue să fie educa ţ i î n v r a j a aces­tei conşt i inţe . Şi aceas ta este s a r c i n a g rea şi i m p e r i o a s ă a das­că lu lu i nos t ru . N u voi c ă u t a să vorbesc ac i cu a m ă n u n t e des ­p r e idealele pe ca r i şi l e -au făur i t î n cu r su l an i lo r Angl ia , F r a n ţ a şi G e r m a n i a ; nici despre faptul , că se credea, poa t e cu d rep t cuvânt , că la 1870 F r a n ţ a a fost î nv in să de „ î n v ă ţ ă ­to ru l g e r m a n " , i a r r e v a n ş a p a r e a se da to r i ace lu iaş i element, pe ca re 1-a pregă t i t S ta tu l f rancez cu m u l t ă s t ă r u i n ţ ă î n cele câteva decenii din u r m ă . Dască lu l r o m â n a făcut la noi ma re l e începu t şi tot el va t r ebu i să cont inue opera de cu l t u r a l i z a r e a poporu lu i . JVIasa e n o r m ă a şcolar i lor noş t r i i dela ţ a r ă ies din şcoala învă ţă to r i lo r lor în p l i nă adolescentă, p e n t r u a se î n ­toarce d in nou la ei cu al te a sp i r a ţ i i şi cu o şi m a i m a r e se te de l u m i n ă .

A.P. Programa anal i t ică este' aceiaş la oraşe şi la sate. (N. R.)

Subrevizorii şcolari de control. Gând s'a făcut descen t ra l i za rea revizora te lor şcolare , n u -

m i n d u - s e subrevizor i de control p e n t r u u n a n u m i t n u m ă r de scoale, s 'a avu t î n vedere d o u ă l u c r u r i ina i i m p o r t a n t e şi a n u m e : c ă a v â n d subrev izoru l sediul î n mij locul respec t ivulu i g r u p de şcoli, să a ibă contact nemijlocit cu toate mişcăr i le în aceea cir ­cumscr ip ţ i e , s ă p o a t ă face m a i repede şi m a i cu u ş u r i n ţ ă depla­săr i le , p r i n u r m a r e inspecţi i le şcoalelor s ă se p o a t ă face_ m a i des ş i m a i cu efect şi ă l doilea ca acestea dep la să r i a v â n d o r a z ă m a i mică s ă n u îngreuneze buge tu l s t a tu lu i .

P r i n acest s is tem de control a l î n v ă ţ ă m â n t u l u i p r i m a r , ce e d rep t se a t inge scopul de a se inspecta şcolile repede, destul de des şi f ă r ă mul te spese ; d a r scopul cel m a i i m p o r t a n t — î n d r e p t a r e a relelor şi r i d i ca r ea p res t ig iu lu i î n v ă ţ ă m â n t u l u i — n u n u m a i că r ă m â n e pe p l a n u l a l doilea, ci d u p ă p ă r e r e a mea este dea d rep tu l compromi ta t .

Gel ca re pr iveşte chest ia dela d i s t an ţă şi ca re e p reocupa t , n u va pu tea înţelege aceas ta , d a r cel c a r e îşi pe t rece v ia ţa la ţ a r ă în mijlocul a t â t o r f r ă m â n t ă r i dela sate, în mij locul i n v ă -.ţătorimii şi m a i a les cel ca re a gus ta t din s lujba de subrevizor o va înţelege la perfecţie.

Se naş te d a r î n t r eba rea , c a r i s u n t c i r cums tan ţe le ca r i con­t r a b a l a n s e a z ă act ivi ta tea subrevizoru lu i , cu al te cuvinte p e n t r u ce este m u n c a lui in f ruc tuoasă ?

I n p r i m u l r â n d , p e n t r u că a i n t r a t poli t ica în s a n c t a u r u l şcolar şi mo l ima aceas ta şi-a î n t i n s ghearele şi a s u p r a u m i l u ­lu i subrevizor . Deja numi r i l e subrevizor i lor î n cele m a i mul te cazu r i se fac, n u la p r o p u n e r e a forur i lor şcolare, ci la in te r ­venţiile c lubur i lo r politice. De s ine se înţelege, că aceşt i subre­vizori n u sun t r e c r u t a ţ i d in t re cele m a i bune elemente şi a-•ceştia în funcţ ia lor de subrevizor i n u sun t î n d r u m ă t o r i cu g r eu t a t e a i învă ţă to r i lo r şi a masse lor p e n t r u r i d i ca r ea î n v ă ţ ă ­m â n t u l u i , ci sunt î n cele m a i mul te cazu r i n iş te agenţ i polit ici supuş i t u t u r o r sch imbăr i lo r politice. N i s 'a da t ocazie să vedem asemenea exempla r e de subrevizor i , c a r i n ic i d u p ă ind ig i tă r i le da te de şefii lor, n u ş i -au ştiut face de ex. notele de d r u m şi ca r i r u g a ţ i fi ind de suba l te rn i i i lor să le facă o lecţie de m o ­del, s au a u esitat să o facă, s a u a u făcut-o sub toa tă cr i t ica . De ce respect să b u c u r ă a semenea o rgane de control în fa ţa învă ţă to r i lo r? R ă s p u n s u l e scur t . Un asemenea subrevizor n u a r e nici u n pres t ig iu şi în cele din u r m ă va fi r edus la acelaş numi to r , la va loa rea lu i rea lă . D a c ă se î n t â m p l ă s ă se facă s ch imba re de guve rn şi alegeri , de ca r i tot des avem noroc i re , apoi se vezi babilonie. Delegaţiile subrevizor i lor se revoacă , n u m i r i nou i n u se fac p â n ă n u se vede cine cum se p roduce pe te ren politic, î nvă ţă to r i i îş i negl i jează da to r ia , căci a u de vo­tat , a u de p r imi t oaspeţi , cercur i le cu l tu ra le n u se admit , cen­t re le cu l tu ra le amuţesc , revizori i şcolar i judeţeni şi c h i a r şi i n -

Nr. 5 ÎNVĂŢĂTORUL 2 9 .

spectorii s t a u ca pe s p i n i nef i ind n ic i ei s iguri pe picioarele lor. O adevărată eclipsă culturală.

N ' a m genera l iza cazur i l e acestea, d a c ă ar fi ele sporadice , d a r a ş a t rebuie s ă n e r i d i c ă m glasul c o n t r a lor, c ăc i l e vgîşfn p r e a des şi î n r â u r i r e a lor dezas t ruoasă p cons t a t am pas ţa PW-

Alt r ă u care coboară pres t ig iu l subrev izoru lu i de ; control este chest ia cu ce d i u r n e şi cu ce spese de că lă tor ie este el re t r ibu i t ? A s p u n e că d i u r n a lui este 80 Lei ş i spese le de că lă­tor ie 3 Lei de k lm şi a ştii că aceste d i u r n e d in a n u l 1922 n u s 'au m a j o r a t este n u n u m a i o r u ş ine , ci dead rep tu l o des­cons ide ra re a impor t an ţ e i oficiului ce-1 poa r t ă . Cu astfel de m i j ­loace c u m fac deplasăr i le subrevizor i i noş t r i ? I n 3 feluri . Sau îşi anga j ează t r ă s u r ă şi a t u n c i pe l â n g ă d iu rne le şi spesele de că lă tor ie ce le pr imesc , îşi m a c i n ă şi s a l a ru l , s a u i a u în con­s i d e r a r e t r ă su r i l e suba l te rn i lo r lor şi a t u n c i n u m a i pot fi d r e p ţ i şi severi în m u n c a lor, s au apo i — cazur i l e cele m a i dese — călă toresc „per pedes a p o s t o l o r u m " cu gh iozdanul s u b s u o a r ă ( s im­bolul agen tu lu i ) peste dea lu r i şi peste vă i şi a t u n c i va i şi amar de au to r i t a t ea lor şi h a l a l de acelea î n d r u m ă r i ce le pot ei da.

Cine n'a văzu t p r i m ă v a r a şi t o a m n a în ce h a l sosesc ei pe la şcoli şi c ine poa te să le invidieze soartea? Cine n u ştie că ei, avizaţ i f i ind la m â n c a r e a , t r ă s u r a ş i patul suba l te rn i lo r lor, a-j u n g în r a p o r t de servi l izm fa ţă de aceia, a j u n g în deobligo, deci f ă r ă p res t ig iu şi f ă r ă n ic i u n senz. Es te l u c r u clar ca l u ­m i n a soare lu i , că p r i n acest s is tem de control subrevizor i i d u p ă 2—3 inspecţ i i s ă uzează complect şi au to r i t a t ea lor în cede d in u r m ă scade la p u n c t u l de înghe ţa re . U n d e m a i p u n e m apo i f ap­tu l că de multe ori observărilor făcute de subrevizor i d in p a r t e a fo rur i lo r competente n u li se dă nic i o atenţiune, r ă m â n scr ise şi se î n g r o a p ă în dosa re sp r e vecinica pomeni re .

Ce e d a r de făcut ca subrevizor i i s ă fie niş te a d e v ă r a ţ i a -postoli şi controlul şcoalelor să fie la î nă l ţ imea recerută?

I a t ă c e ! 1. S ă se scoată f ă r ă a m â n a r e poli t ica d in şcoală, căci nici

î n v ă ţ ă t o r u l d a r n ic i subrev izoru l n u va p u t e a se rv i cu c r ed in ­ţă la 2 domni : şi cu l tu r i i şi polit icei; i a r subrevizor i i să fie n u m i ţ i s au pe cale de concur s în baza meri te lor , s au apo i la p r o p u n e r e a Asociaţiei Invă ţă to reş t i , d in t r e învă ţă to r i i cei m a i selecţi ce-i avem, căci h a r D o m n u l avem şi î nvă ţ ă to r i destoi­nici, ca r i a r pu t ea face f rumoase servicii î n controlul î n v ă ţ ă ­m â n t u l u i n o s t r u a t â t de m a ş t e r t r a t a t .

2. Subrevizor i lor să li se a s igu re d i u r n e şi spese de d r u m potr iv i te ca să-ş i p o a t ă face dep lasăr i l e m m o d demn, altfel că să n u fie avizaţ i n ic i la m â n c a r e a , d a r nici l a t r ă s u r i l e î n v ă ­ţă tor i lor , ba dead rep tu l să fie in te rz i să l u a r e a în cons ide ra re a b u n ă voinţei învă ţă tor i lo r , tocmai c u m este in te rz i să l u a r e a de mi tă .

3 . S ă se abstee dela şablonul de a se inspecta fieşte c a r e şcoală de 3 ori pe an , ori este l ipsă ori n u este l ipsă ; f i indcă

avem învăţători de aceia cari îş i fac datoria şi fără de atâtea inspecţii, în schimb la cei renitenţi şi slabi pregătiţi să se facă s i mai multe inspecţii până când se vor îndrepta. De altă parte revizorii judeţeni, inspectorii primari, în inspcţiile lor să pă­trundă şi la periferii, la satele izolate nu numai pe la cele de lângă calea ferată; pentrucâ să vadă adevăratul tip de şcoli s ă ­teşti, să vadă toate neajunsurile şi totodată să dea şi pildă de muncă şi. abnegaţiune subrevizorului de control.

Dacă astfel s'ar face am ajunge în scurtă vreme a ne feli­cita pentru progresele ce le-am arăta, dar aşa cu o lege şco­lară avansată, care în mare parte nu se execută, cu subrevi-zori agenţi politici, cari se schimbă de câte ori suflă vântul, nu numai că nu contribuim la ridicarea masselor, ci cădem in păcatul naţional de a fi nişte piedici în calea progresului.

O vorbă ca o sută. Decât cu actualul sistem de control mai bine la catedră cu toţi subrevizorii ş i să nu aşteptăm fal imen­tul, căci posteritatea ne va condamna pentru nesocotinţa noa­stră.

Vasiliu Nossa.

Cronică Comitetul de redacţie tinde ca revista „ înv." — să apară

în condiţiii dm ce în ce mai bune. In decursul anului curent a cercat se facă mai multe îmbunătăţiri penru ca ea să satisfacă toate pretenţiile cetitorilor noştrii. Am ridicat'o în rândul re­vistelor şcolare de mână întâiu încât ea astăzi începe a fi cău­tată şi în cercurile mai înalte decât învăţământul nostru primar. Acest lucru e un semn de înbărbătare pentru toţi cei ce stau strânşi în jurul ei şi o cinste pentru cei ce o sprijinesc. Suntem aproape la jumătatea drumului şi cetitorii sunt datori să se gândească la achitarea costului pe anid 1928. —: Aranjarea ăbo-mentului regulează editarea, încât revista poate apărea la ter­mine fixe. Pe când întârzierea ne produce nereguli, pe cari noi ori cât am dori, nu le putem ocoli. — Rugăm deci cetitorii să nu-şi uite de achitarea abonamentului pe anul curent pentru ca revista să nu fie stânjenită în avântul pe care Va luat.

S ă r b ă t o r i r e a l u i G h e o r h g e C o ş b u c . In 9 M a i u s a serbat înplinirea primului deceniu dela moartea marelui nostru poet: Gh. Coşbuc Cu acest prilej s'a făcut peregrinaj la mormântul lui, s'a slujit obicinuitul parastas, s'au rostit cu­vântări, iar în centrele de seamă s'au aranjat festivaluri.

Intre acestea poate cel mai răuşit a fost cel dela Cluj, por­nit de Cercul studenţilor someşeni, cu concursul distinşilor no­ştrii scriitori: G. Bogdan-Duică, Oct. Goga, I. Agârbiceanu şi Z. Bârsan.

Toţi aceş t i b ă r b a ţ i dis t inşi a i l i ter i lor n o a s t r e r o m â n e ş t i a u c e r c a t se reliefeze f igu ra g igant ică a poe tu lu i Gh. Coşbuc, co-m e n t â n d ' o cu r e p r o d u c e r i d in o p e r a l u i poet ică .

Nici u n u l |nsă-.ja*a amin t i t de s lu jba modes t ă ce poetul — p e n t r u a-şi a s i g u r a p â n e a de toate zilele — o făcea la Casa Şcoalelor. Aici îl adusese , m a r ele om de s t a t : Spiru Hmti p e n t r u a l p u n e î n s lujba poporu lu i . Astfel d i n î n c r e d i n ţ a r e ^ . acestuia scr ie „Răsboiul nostru pentru neatârnare" ş i „Povestea ungi coroane de oţel". " i ^ i ;

Tot î n aceas ta cal i ta te scrie p e n t r u t inere tu l şcolar. „Qg^feg-, vredniciilor româneşti" — p r e c u m şi b r o ş u r i c ă „Din ţara j0«K sarabilor".

D a r Coşbuc m a i ştia ceva. Şt ia că a j u t â n d î nvă ţ ă to r imea a j u t ă poporu l . Astfel se a p u c ă

şi d u p ă c e revidează şi î nd rep tează cele 74 de confer inţe ţ inu te d e î nvă ţ ă to r i le scoate sub îng r i j i r ea sa î n 2 volume s p r e a se • pu tea ut i l iza la şedinţele publice a ce rcur i lo r cu l tu ra le . — Cu acel pr i le j le scr ie ş i o p re fa ţ ă î n c a r e ap rec i ază m u n c a î n ­vă ţă tor i lo r , f ă r ă ca lumea să fie v r eoda t ă m u l ţ u m i t ă .

— „Ei muncesc destul şi de toate, — zice Gh. Coşbuc — şi totuşi lumea e ispitită a crede că nu fac nimic". Aceas t a e însă ' o s imp lă părere ne s p u n e el m a i depa r t e .

— „Fiindcă activitatea lor e împărţită în o sută de direcţii, rezultatele se văd puţine când le priveşti răsleţite. Suma tuturor e însă mare şi cine o caută, cu bunăvoinţă şi cu priceperw, o vede. Dar ce vrem să ne facă învăţătorii aşa ca să vadă şi cei miopi? Să ne facă peste noapte, cărând cu pumnii, un Ciaklău în mijlocul Bărăganului, ori s'abată Dunărea ca să curgă de-alungtd Moldovei? Poate ahmci le-am recunoaşte munca. Potite atunci şi nici atunci!"

D a r ac t iv i ta tea lu i Gh. Coşbuc n u s 'a m ă r g i n i t n u m a i hi a t â t . E l ca să p o a t ă a ju t a la per fec ţ ionarea dască lu lu i r o t n â n s 'a a p u c a t şi a făcut t r a d u c e r i din pedagogi i clasici a i germa» nilor . Astfel avem în 2 volume „Câteva idei asupra educaţiei" de I. Locke ş i : „Psichologia pedagogică" de Em. Martig.

Din aceste b inecuvân ta t e cons idera ţ i i , dască lu l şi şcoala din p la iu r i l e a rde lene se î n c h i n ă în fa ţa m o r m â n t u l u i ce a s ­c u n d e de 10 a n i osămintele m a r e l u i n o s t r u poet catë in o formă aşa de lapidară a ştiut caracteriza aprecierea ăe care ne bu­curăm noi modeştii muncitori. — D a r dacă n u n e p re ţueş te lu ­mea ne-a ştiut preţui acest suflet ales, — c a r e tocmai p r i n m o ­dest ia sa a fost m a i m a r e decât toţi „miopii".

Opera sa ne aduce cel m a i m a r e folos în educa ţ i a na ţ i o ­n a l ă a t iner imei s tudioase . N u n e p u t e m î n c h i p u i o se rba re cu elevi de şcoală să n u se declame din Gh. Coşbuc. Deci ap rec i e rea ce el a făcut tagmei dăscăleşt i , însut i t s ă răsp lă teş te p r i n cul tu l de care poetul să b u c u r ă în şcoala p r i m a r ă . Şi aceas ta se va m ă r i i tot m a i mul t , f i indcă e s i n g u r u l n o s t r u scr i i tor c a r e n ă s ­cut şi c rescut la sate, a cunoscut a m ă n u n ţ i t v ia ţa s ă t e a n u l u i

32 Nr. 5

nos t ru . Tot ce-a scr is , a fost şi t ră i t , şi astfel e cel m a i gus ta t poet a l nos t ru , a l român i lo r , — a t â t d in p a r t e a celor mic i c a şi d in p a r t e a celor m a r i . — P r i n o p e r a s a în î n v ă ţ ă m â n t u l nos t ru p r i m a r ş i -a r id ica t u n a l t a r , î n c a r e t o tdeauna va a r d e cande la

" recunoşt inţe i ; Sufletul s ă u iubit î n veci va fi p reas lăv i t . h\

S ă r b ă t o a r e a B a s a r a b i e i . I n z i u a d e 29 A p r i l s ' a o r â n ­dui t î n Ghiş inăul B a s a r a b i e i s ă r b ă t o r i r e a celor 10 a n i dela u n i r e a ei cu p a t r i a M a m ă . î n t r e g p r a z n i c u l î n b r ă c a t î n h a i n a oficială n u a p u t u t provoca însuf le ţ i rea şi in te resul n e a m u l u i î n t r eg a ş a c u m s 'a r fi căzut şi a r fi t rebui t s ă fie. Oraşele şi satele d in res tu l ţ ă r i i s ' au p ă s t r a t î n fă ţ i ş a rea din zilele comune . Ora tor i i de ocazie n ' a u p u t u t p rovoca en tus i a smul a scu l t ă to r i -

• lor d i s t raş i şi p r eocupa ţ i p a r c ă de a l te evenimente aduse l a o r ­d inea zilei.

Şi d a c ă î n a l t u l Guvern a da t f iecăru i depu t a t c a r e a votat u n i r e a drep t cadou lotul de 50 jug . şi d a c ă biser ica b a s a r a ­b e a n ă a fost r id i ca tă la r a n g u l de Metropolie, a m în t r eba cu ce s'a ales şcoala basarabeană ca re s i n g u r ă poa te a r ă t a — în in te rva lu l celor 10 a n i — a d e v ă r a t e m i n u n i pe t e renu l cu l tu ­r a l ? Gu ce a u fost d is t inş i cei 5000 de s luj i tor i a i ei, c a r i de 10 a n i muncesc f ă r ă preget în ogorul p ă r ă g i n i t al provincie i de peste P r u t ? Gu ce s 'au a les?! Cu desconsiderarea factor i lor r ă s ­p u n z ă t o r i dela Bucureş t i , c a r i n ic i p â n ă az i n u a u a r a n j a t s i tua ţ ia celor 1500 de colegi n e î n c a d r a ţ i la locul ce le compete d u p ă vechimea ce a u în î n v ă ţ ă m â n t . Cu descons iderarea celor 5000 de munc i t o r i devotaţi a i neamulu i , c a r i n ' a u fost î nv red­niciţ i să se poa tă r id ica pe p ă m â n t u l lor la pos tu r i de r ă s p u n ­dere ca subrevizor i , revizori şi inspector i , t r ebu ind să sufere în f run tea judeţelor b a s a r a b e n e oameni impor ta ţ i , ca r i a u r ă ­m a s neînţe legător i a t radi ţ ie i şcolare d in t r e P r u t şi N i s t ru .

Deci dacă oficialitatea a p u t u t s ă rbă to r i p r i m u l deceniu al e l iberăr i Basa rab ie i , şcoala şi dascălu l b a s a r a b e a n a ş t eap t ă alt p r azn i c , c a r e să fie a l lor şi n u m a i a l lor .

10 M a i a . D i n t r e t o a t e p r a s n i c i l e n o a s t r e n a ţ i o n a l e ce l m a i m a r e , este 10 Maiu . — P e aceas tă zi sun t concent ra te toate evenimentele m a r i ale n a m u l u i nos t ru , c a r i a u pregă t i t şi desă­vârş i t u n i r e a polit ică a popo ru lu i românesc .

P e l ângă luc rur i l e obicinuite a an i lo r t recuţ i , ca serbăr i şcolare, defilări şi fest ivaluri ar t is t ice , a n u l acesta a avu t î n j ă conferenţ ia r i dist inşi în toate capitalele de judeţ şi c h i a r unele t â r g u r i şi t â r g u ş o a r e , ca r i a u vorbit lumei româneş t i despre persona l i t a tea m a r e a regelui F e r d i n a n d I.

Clujul a avut fer icirea deosebită de a ţ inea câtevn • t --•:!• în s inul său pe dis t insul profesor al univers i tă ţ i i din laş i D l /. Petrovici, fostul m i n i s t r u a l In s t ruc ţ iune i . D â n s u l a avut îna l t a mis iun t de a vorbi mii lor de elevi a i şcoalelor de tot fe­lul despre s t ră luc i ta f igură is tor ică care ne-a da t zilele măre ţ e

Kr. 5 ÎNVĂŢĂTORUL

a u n u i s ta t m a r e cu dep l ină l iber ta te na ţ i ona l ă . Cu măestr ia , s a o ra to r i că a ş t iut să divizeze i s to r ia Roman i lo r în 2 epoce. E p o c a destrămărei ca : în temeierea pr inc ipa te lor , fur tu l Bueq-. vinei , şi r ă p i r e a Basa rab ie i . — Apoi epoca refacerei: u n i r e a p r inc ipa te lo r , d inas t i a s t r ă i n ă , i ndependen ţa , rega l i ta te ş i u n i ­r e a provinc i i lo r desrobite. I n p a r t e a d in u r m ă s 'a opr i t a s u p r a ca l i tă ţ i lor dist inse a g lor iosului rege F e r d i n a n d , ca re î n t o t t impu l domnie i s 'a d is t ins ca u n mare român ş t i indu-se între, î n p r e j u r ă r i a ş a de deficile să se identifice cu idealul n e a m u l u i său . P e n t r u a junge rea aces tu ia a ' rupt 'o cu t rad i ţ i i l e sa le fa­mi l i a re , sufe r ind s u r g h i u n u l d u ş m a n u l u i p e n t r u ca p r i n je r t fa celor 800.000 viteji să a s igu re t r ă in i c i a s t a tu lu i cel n o u pe care', genera ţ i i le de azi şi cele v i i toare t r ebue să-1 a p e r e şi s u s ţ i n ă î n -po t r iva d u ş m a n i l o r in t e rn i şi ex te rn i , c a r i vor cerca ca să-1 s lăbească şi des t rame.

Confer inţa m a r e l u i r o m â n şi d i s t insu lu i profesor s p u s ă cu m u l t ă demni ta te , înc redere şi convingere a fost o î n a l t ă re le­vaţ ie sufletească p e n t r u în t r eg publ icu l c lujan. ".'

H o t ă r â r i l e î n v ă ţ ă t o r i m e i d i n B u c o v i n a . I n „ S c r i s o a ­r e ' , deschisă" pe ca r e conducerea Asociaţiei noas t r e a adres&t'•> :. a r l a m e n t a r i l o r a rde len i de toate nuan ţ e l e politice a m a r ă t a ifreşala ce a u făcut cei câţ iva î n v ă ţ ă t o r i bucov inen i c a r i s'a* iăsat la t â r g u i a l a cu Minis te ru l I n s t r u c ţ i u n e i î n chestia încad; <*ărei nedrep te a colegilor nos t r i i d in p rov inc ia soră . Revis ta „V-iinţa şcoalei" d in C e r n ă u ţ i pub l i când în N r . 3 l u n a Martie. I 9 2 P , ; .v .eia „Scrisoare" cea rcă să ape re p s colegii c a r i a u r:eia n a t P rocesu l verbal din 14 Decmvrie ţ927.

Că „Critica" n o a s t r ă n u s'a con t raz i s cu n imic şi că no i )

ardeleni i a m avu t perfectă d rep ta te se poa te vedea d in moţ iu ­nea învă ţă to r i lo r d in judeţu l R ă d ă u ţ i , vo ta tă la 4 Mar t i e 1928, p r e c u m şi din dezideratele în t reg i dăscă l imi bucovinene ca r e î n t r u n i t ă în z iua de 21 Apr i l ie 1928 la Ce rnău ţ i î n a d u ­n a r e genera lă a h o t ă r â t că :

1. Resp inge decizia Min is te ru lu i I n s t r u c ţ i u n i i No. 6477—28, re fe r i toare la î n c a d r a r e , l u a t ă în u r m a procesu lu i verbal d r e ­sa t la 14 Decemvrie 1927 de că t re delegaţii învă ţă to reş t i d in Bucov ina şi p a r l a m e n t a r i i bucovineni , f i indcă învă ţă to r i i s e m ­n a t a r i a i p rocesu lu i verbal amin t i t n ' a u avu t alt m a n d a t decât a cere r e spec ta rea deciziei Min is te ru lu i I n s t r u c ţ i u n i i No . 36.522 d in 10 Mar t i e 1927 ,care decizie r egu la i n c a d r a r e a învă ţă to - , r im i i d in Bucov ina în conformita te cu legea din 1924, a r t . 224. şi f i indcă decizia min i s t e r i a l ă No. 6437—28 nedrep tă ţe ş t e o m a r e p a r t e a învă ţă to r imi i .

2. Adaosul de 50 % la s a l a r iu l de bază să se acorde şi î n v ă ţ ă ­tor i lor de na ţ iona l i t a t e r o m â n ă stabil i ţ i în z o n a . c u l t u r a l ă î n a ­in te de i n t r a r e a î n vigoare a legii î n v ă ţ ă m â n t u l u i p r i m a r d i n 1924, fi ind greută ţ i le aceleaşi p e n t r u toţi.

3. Sa la r i i le co rpu lu i didactic p r i m a r să n u se p l ă t e a s c ă

p r i n percepţi i , ci de Adminis t ra ţ i i l e f inanc ia re p r i n r ev izo ra -tele şcolare, deoarece altfel sufere î n v ă ţ ă m â n t u l şi scade p res t i ­g iu l î nvă ţă to r imi i .

4. S ă se d i s p u n ă ţ ine rea conferinţelor jude ţene anua l e , în c a r i s ă se discute problemele ac tua le ale î n v ă ţ ă m â n t u l u i p r i ­m a r d in R o m â n i a .

5. S ă se p e r m i t ă î n c a s a r e a cotizaţi i lor că t re asociaţ i i le p r o ­fesionale p r i n statele de p la tă .

P e n t r u m o n u m e n t u l î n v ă ţ ă t o r i l o r . A p e l u l f ă c u t d e c ă t r e Asociaţ ia n o a s t r ă î n d e m n â n d pe colegii î nvă ţă to r i i s ă con-t r i b u e u n u l f iecare la r ea l i za rea gându lu i ; de a r i d i ca u n m o ­n u m e n t î n m e m o r i a celor m o r ţ i în r ă sbo iu l p e n t r u î n t r eg i r ea neamulu i , câte cel p u ţ i n 100 Lei, a d a t rezu l ta te destul de s a ­t i s făcă toare , c a r i ne îndrep tă ţesc a crede că vom a j u n g e n u peste mu l t în poses iunea u n u i fond corespunză tor . D a r de s i g u r m a i s u n t mu l ţ i d in t r e noi c a r i î ncă n ' a m r ă s p u n s aces tu i î n ­demn. Folos im pr i le ju l p e n t r u a r e înno i r u g a r e a noas t r ă , ce o a d r e s ă m t u t u r o r a , să n u se s u b t r a g ă dela aceas tă da tor ie , m e ­n i t ă a a j u t a r ea l i z a r ea une i opere a t â t de înă l ţ ă toa re .

C o n g r e s u l î n v ă ţ ă t o r i l o r d i n v e c h i u l r e g a t . I n z i l e l e de 8, 9 şi 10 Iu l i e a. c. se va ţ ine la Galaţ i congresu l şi a d u n a ­r e a gene ra l ă a Asociaţiei genera le a învă ţă to r i lo r din R o m â n i a , cu u r m ă t o a r e a o rd ine de zi:

L a congres : 1. S a l a r i z a r e a învă ţă to r i lo r , r a p o r t o r i dn i i : Gr . Angelescu şi I . Dobr i an .

2. î n t r e ţ i n e r e a m a t e r i a l ă a şcoalelor p r i m a r e , r a p o r t o r i d n i i : N . B r a t o s i n şi P . P u c h i a n u .

3. P r o p u n e r i de modif icare a legii î n v ă ţ ă m â n t u l u i p r i m a r , r a p o r t o r i dn i i : L. Mre je r iu şi M. Vasil iu.

La a d u n a r e a genera lă , 1. Modif icarea s ta tute lor . 2. B i l an ţu l pe 1927 şi bugetul pe 1928. 3. Crea rea fondului p e n t r u căminu l şi sana to r i i l e Asociaţiei

genera le . 4. Alegerea comiteti i lui cen t ra l şi a cenzori lor . Toate memori i le şi p ropune r i l e se vor t r imi te p â n ă la 25

I u n i e la sediul Asociaţiei (V. P ă u n e s c u şos. Pan t e l imon 24 B u c u r e ş t i ) , cotele cuveni te pe a d r e s a cas ie ru lu i gene ra l V. D u -mi t r e scu ( s t r a d a M ă t ă s a r i No . 5 B u c u r e ş t i ) , i a r cereri le de g ă z d u i r e dlui P . P u c h i a n u , preşedintele Asociaţiei de Covur lm, s t r . R o m a n ă No. 58, Galaţi .

E x c u r s i u n e a î n v ă ţ ă t o r i l o r a r d e l e n i . I n n u m ă r u l 2 a l revistei noas t re , am publ ica t c i r c u l a r a Comitetului Asociaţiei , p r i n ca r e a n u n ţ a m in t en ţ iunea n o a s t r ă de a o rgan iza în v a r a aces tu i an , o e x c u r s i u n e în Bucov ina . Moldova şi Basarabia , . Ce ream î n acea c i r cu l a r ă , ca cei ce doresc să ia p a r t e — şi b ine a r fi s ă fie cât m a i mul ţ i —, să se a n u n ţ e p â n ă la da t a dc

15 Mai c. t r i m i ţ â n d deoda tă şi t a x a de însc r i e re de 500 Lei, care , fireşte, se va bonifica în favoarea sa, la v reme. An u n ­t a n du-se p â n ă a c u m a u n n u m ă r de colegi, ca re n u ni-ne p a r e îndes tul i tor , aducem la cunoştinţa Colegilor, că am prelungit termenul de înscriere, până la 10 Iunie c. — Pes te acest t e r ­m e n n u vom m a i p r i m i n ic i o adez iune , f i indcă şi no i t r ebue să ş t im cel pu ţ in cu o l u n ă î n a i n t e de p lecare n u m ă r u l e x a c t a l pa r t i c ipan ţ i lo r , s p r e a pu t ea face paş i i necesa r i în scopul obţ iner i i u n e i r educe r i pe G. F . R. şi eventua l a p r i m i a j u t o r dela Min is te ru l I n s t ruc ţ i un i i . T a x a de însc r ie re de 500 Lei, a m f ixat -o p e n t r u ca să m ă s u r ă m cu e a ser iozi ta tea celor ce se a n u n ţ ă , da r , c u m spuneam:, ea se va res t i tu i la p lecare celui ce a t r imis -o .

Ch ia r î n acest n u m ă r pub l i căm convocarea l a n s a t ă de Co­mi te tu l Asociaţiei învă ţă to r i lo r d in vechiul rega t , ca re îşi v a ţ ine congresul a n u a l în zilele de 8, 9 şi 10 Iu l i e c. la Galaţ i . Es te p robabi l şi c redem-că a r fi c h i a r potr ivi t , ca i t i n e r a r u l excurs ie i noas t re să-1 în tocmim a ş a fel, s p r e a putea fi de fa ţă toţi excurs ion iş t i i l a acel congres a l f ra ţ i lor noş t r i . E v e n ­t u a l se vor ivi şi al te pot r iv i r i , c a r i s ă facă e x c u r s i u n e a n o a ­s t r ă şi p l ăcu t ă şi folositoare.

De acea r e p e t ă m din n o u c i r c u l a r a n o a s t r ă d i n 20 F e b r u a r i e c. şi r u g ă m să se a n u n ţ e cât m a i mu l ţ i colegi, s p r e a p u t e a face din e x c u r s i u n e a n o a s t r ă o man i fes t a re v redn ică . Noi c re ­d e m că e x c u r s i u n e a să ţ i n ă c a m 15 zile şi s ă neces i ta -de p e r ­s o a n ă a p r o x i m a t i v 3—4000 Lei.

A n u n ţ u r i l e şi t a x a de însc r ie re de 500 Lei, se vor t r imi t e pe a d r e s a : B a n c a î n v ă ţ ă t o r i l o r Cluj .

U n g e s t d e s o l i d a r i t a t e . A m p o m e n i t î n n u m ă r u l d e pe Apri l ie a l revistei noas t r e că în aceste zile a u fost exped ia te no i prospecte p e n t r u emis iunea a d o u ă a Bănc i i î n v ă ţ ă t o r i l o r din Cluj, ca re d u p ă rezultatele norocoase de p â n ă a c u m , a h o ­t ă r â t să u rce cap i ta lu l societar dela 1 mi l ion la 2 şi j u m ă t a t e mi l ioane .

S u n t e m bucuroş i să a n u n ţ ă m că şi aceas ta a d o u a emis iune este p o r n i t ă cu cele m a i f rumoase perspect ive de rea l izare , căci zilnic sosec i scă l i tu r i a t â t ale vechilor ac ţ ionar i , cât şi a le a l ­to r colegi, c a r i n ' a u fost a c ţ i ona r i p â n ă acum,, d a r ca r i , a ş a se vede, cet ind ape lu l nos t ru , ş i - au d a t seama, că a s t a de­opar te , a t u n c i când ins t i tu ţ iuni le noas t r e învă ţă toreş t i î ş i u r ­mează calea p l i nă de t r i u m f u r i este cel pu ţ in u n act de i nd i s ­c ip l ina re şi neso l idar iza re . Mulţ i i n t r e dânşi i , t r i m i ţ â n d coala de subscr iere , o însoţeşte şi de câteva r â n d u r i , de î n c u r a j a r e şi î n d e m n p e n t r u noi cei din f run tea acestei bănci , c e r â n d s ă m e r g e m cu aceaş i h o t ă r î r e tot î na in te . I n special ne -a s u r p r i n s p â n ă la emoţie gestul u n u i coleg al nos t ru , din com. Budin ţ , j ud . Timiş , Iosif Chişu ca re ne scrie cu tot en tuz iasmul , că iscăleşte 100 de ac ţ iun i din ? ceasta emisiune, e x p r i m â n d u - ş i a d m i r a ţ i u n e a

sa p e n t r u f rumoasele progrese pe ca r i le-a rea l iza t B a n c a î n ­vă ţă tor i lo r . La două zile d u p ă p r i m i r e a coalei de subscr iem a m şi p r imi t suma, de 28.000 Lei t r i m i s ă de acest in imos frate a l nos t ru , pe numele Bănc i i î nvă ţ ă to r i l o r , care , a şa se vede, a dor i t să achi te deodată costul aces tor ac ţ iun i .

Conducerea organiza ţ i i lor noas t r e e x p r i m ă şi pe aceas ta cale colegului n o s t r u cele m a i a d â n c simţi te m u l ţ u m i r i p e n t r u sp i r i tu l în ţă legă tor cu ca re a r ă s p u n s la Apelul nos t ru şi-1 as i ­g u r ă m că vom cău ta să m u n c i m şi pe m a i depar te , p e n t r u p rog re su l acestor ins t i tu ţ iuni , do r ind d in p a r t e a n o a s t r ă să p u ­tem scrie despre cât m a i mul ţ i colegi asemenea cuvinte.

B a n c a î n v ă ţ ă t o r i l o r . î n c r e d e r e a a c o r d a t ă d e l u m e a învă ţă to rească , la n o u a emis iune, ne obligă să scr iem şi cu acest pr i le j câteva cuvinte de m a i de p a r t e îndemn, m a i ales pen t ru aceia, ca r i p â n ă în prezent n ' a u r ă s p u n s ape lu lu i nos t ru , Este t u t u r o r a cunoscut , că p e n t r u a ne spor i capi ta lu l p r o p r i u la B a n c a î nvă ţ ă to r i l o r a m deschis o n o u ă emisiune, d u p ă toate formele legali, voind a r id ica cap i ta lu l dela 1.000.000 Lei, la 2.500.000. Prospecte le p e n t r u n o u a emis iune a u fost expedia te t u t u r o r ac ţ ionar i lo r vechi p r e c u m şi t u t u r o r învă ţă to r i lo r ne ­ac ţ iona r i .

Cu deosebită sat isfacţ iune, a m constata t , că din cele 6000 ac ţ iun i emisia nouă , s ' au iscăli t p â n ă la sfârş i tul lunei Apri l ie c. 3920 ac ţ iun i , u r m â n d să se m a i iscălească încă 2080. Din cele 3920 ac ţ iun i noi de câte 250 Lei, s 'au şi ach i ta t în î n t r e ­gime 8 0 % , i a r res tul se ach tă în ra te , a ş a cum prevede P r o s ­pectul .

Deci pen t ru cei ce încă n u sun t ac ţ iona r i p â n ă acum, s tă la dispoziţie încă u n stoc de 2080 bucăţ i . Incî ieerea subscr ie r i lor se va face la 81 Mai c. Dor ind a n u m ă r a pe toţi colegii noş t r i î n t r e întemeietor i i s i n g u r u l u i ins t i tu t economic învă ţă to resc se­r ios din Ardeal , facem şi de da t a aceas ta apel s t ă ru i to r că t r e î nvă ţ ă to r imea noas t r ă să i scălească câte cel pu ţ in 1—2 ac ţ iun i , con t r ibu ind astfel la idea de sol idar i ta te , ca re a format d i n t r u început năde jdea noas t r ă . Noi a s i g u r ă m pe toţi ac ţ ionar i i vechi şi. noi, că vom fi ca şi p â n ă acum, la postul nos t ru de dator ie , acolo unde ne-a p u s înc rede rea genera lă de a p r o a p e 10 ani. de zile, î n care vreme a m în temeia t a t â t ea aşezămin te de c u l t u r ă şi binefacere p e n t r u b reas la noas t r ă .

V i a ţ a î n a l t e p l a n e t e e p o s i b i l ă . D u p ă t o a t e p r o b a b i l i ­tăţ i le, viaţa exis tă şi pe p lane ta Mar t e şi poate pe încă alte zeci, sute s au mii de planete din Univers . Astfel a dec lara t d ru l H e n r y N o r r i s Ressel. profesor de as t ronomie la un ivers i ta tea din Pr ince ton (Amer ica ) .

D f ' ă există fiinţe şi în alte lumi . — a spus d-sa. — a tunc i probabi l , că ele a u a juns la o desvol tare care întrece cu bil i­oane de a n i pe a nos t ră . D u p ă cea mai r a ţ i o n a l ă teorie a s u p r a

originei planetelor , p ă m â n t u l nos t ru e m a i recent decât orice a l t corp ceresc, pe care s'a desvoltat v ia ta . Noi deci fiinţele de pe p ă m â n t , n u sun tem unice. L u m e a n o a s t r ă e foarte t â n ă r ă ş i sun t em nişte fiinţe, ca r i deabia a m căpă ta t capac i ta tea de a n e s tud ia origínele. Sun tem, aşa vorbind, încă în faza copi lăr ie i , i a r n u la sfârş i tul vieţei noas t re .

Ma i depar t e d r . Russel a sus ţ inut , că cea m a i raţională,' t eo­r ie a or igini i p lanetelor e aceea d u p ă ca re soarele a fost c ândva o stea izolată mişcându-se în spa ţ iu . P r i n t r ' o s implă î n t â m p l a ­re , o a l t ă stea a t recut pe l â n g ă soa re şi p r i n pu te rea de a t r ac ţ i e a smuls p o r ţ i u n i din gazele soarelui , c a r i s 'au despr ins în s p a ­ţ iu. Din p r i c i n a ro t a ţ iun i i soare lu i aceste gaze n u s ' au m a i p u ­tut r e în toa rce la locul lor de or igine şi a t u n c i ele a u con t inua t m i ş c a r e a lor vecinică p â n ă ce s 'au r ăc i t şi a u format a c t u a l a n o a s t r ă p lane tă .

Dr . Russel î n t r ep r inde în m o m e n t u l de fa ţă in t e resan te ce rce tă r i la observatorul de pe munte le Wi lson .

C i n e m a t o g r a f e l a s a t e . F i r m a P a t h é a r e a l i z a t u n p r o -ector cinematografic, a t â t de s implu în cât el poa te fi m â n u i t de orice a m a t o r şi ins ta la ţ i a lu i n u p rez in t ă absolut n ic i o g r eu t a t e .

P e n t r u acest p roec tor s 'a făcut o ser ie de filme speciale , a v â n d j u m ă t a t e din l ă rg imea filmelor obişnui te şi fi ind b i n e ­înţeles, neinflamabile . El p rez in tă deci două cal i tă ţ i esenţ iale: smpl ic i ta tea şi s i g u r a n ţ a , la -care se adaogă o a t re ia de aceiaş i i m p o r t a n ţ ă şi a n u m e , ief t inătatea. P l ă t i ndu - se la începu t o g a ­r a n ţ i e de 1.950 f ranc i acest p roec tc r poale fi înch i r i a t p e n t r u s u m a de 12 fr. 50 c , pe s ă p t ă m â n a . Un p r o g r a m c i n e m a t o g r a ­fic compus d in t r ' o d r a m ă , o comedie şi u n film educat iv costă 100 f ranc i pe s ă p t ă m â n ă .

I n aceste condiţ i i s'a, socotit, că p e n t r u u n sa t de c i rca 400 de locuitori de exemplu , va. fi posibil p r o p r i e t a r u l u i une i mic i săli oa recare , să dea câte două reprezenta ţ i i s ă p t ă m â n a l e , S â m ­bă t a şi Dumin ica , p u n â n d p r e ţ u r i de 2 s a u 2 f r . .50, locul.

Cu pr i le jul aces ta s ' a r pu tea da locuiotr i lor satelor celor rv-\ umi le o dis t racţ ie s ă n ă t o a s ă şi educa t ivă . I n c u r â n d aceas t ă f rumoasă operă se va real iza poate în F r a n ţ a . Când vom p u t e a o a r e să s p u n e m acelaş l u c r u şi despre noi?

U n „ s a l o n " a l ş c o l a r i l o r . E l se v a d e s c h i d e z i l e l e a c e s ­te ' la P a r i s şi d u p ă cum a r a t ă ti t lul, v a fi o expoziţ ie de p i c t u r i şi scu lp tu r i da tor i te exclusiv conii lor de .şcoală, d in t re c a r i un i i n ' a u m a i mul t de 15 an i . D u p ă p ă r e r e a urmi m a r e cr i t ic de a r t ă , mul te din bucăţ i le expuse a r face cinste ch i a r „"salo­n u l u i " pic tor i lor şi sculptor i lor recunoscuţ i . Luc ră r i l e /"xmise a u fost executa te , în orele l ibere de că t r e elevii l iceului Buf fon, din foburgul M o n t p a r n a s s e . P r i n t r e aceşt ia sun t mul ţ i fii de a i p ic tor i lor şi sculptor i lor cu r e n u m e ce locuesc ch i a r in ca r t i e r . Liceul Buffon posedă o p r ea f rumoasă colecţie de p ic tu r i şi s cu lp tu r i dona te de aceşt i a r t i ş t i .

T o m Tit , p r i e t e n u l cop i i l or , a m u r i t . D u p ă a d e v ă r a t u l s ă u n u m e , îl chema A r t h u r Good şi e r a ing ine r de a r t e şi m a n u ­fac tur i , î ş i făcuse î n s ă u n scop în v ia ţă — din a p r o c u r a d i s ­t r ac ţ i i copiilor.

P s e u d o n i m u l ce şi-1 luase — avea u n c a r a c t e r copilăresc, . înadins ales p e n t r u a isbi şi m a i mul t imag ina ţ i a t iner i lor să i ci t i tor i .

T imp de o j u m ă t a t e de secol, Tom Tit n u a avu t a l t ă p reo­c u p a r e de cât aceea de a d i s t ra copiii, i n s t r u i n d u - i în ace laş t imp .

A scr is n u m e r o a s e că r ţ i şi ar t icole pl ine de ingenioase jo ­c u r i — care d i s t r au copiii, şi i n t e re sau adesea pă r in ţ i i .

Tom Tit îi î nvă ţ a ucenic ia î n d e m â n a r e în s c u l p t u r ă , fă­c â n d d in f ă r â m i t u r i de pâ ine diferite c h i p u r i ; ch ibr i tur i le s u n t m a t e r i a l de mi i de jocur i diferi te; g ra ţ ie lui , pr imele elemente de fizică se f ixau în memor ie .

Numele lu i Tom Tit este ex t r em de p o p u l a r şi mul ţ i d in acei c a r i vor afla de m o a r t e a lui, vor s imţi emoţ ia pe ca r e o p rovoacă amin t i r i l e jocur i lo r d in p r i m a vâ r s t ă .

O mul ţ ime i m e n s ă 1-a u r m a t p â n ă la u l t imul locaş*

I n i ţ i a t i v a „Astre i" . „ A s t r a " a l u a t i n i ţ i a t i v a u n e i f rumoase mi şcă r i cu l tu ra le p e n t r u l u m i n a r e a p ă t u r e i in te lec­tua le dela oraşe şi sate p r i n ches t iuni de ordin genera l t r a t a t e de specialişt i , î n t r ' o e x p u n e r e accesibi lă o r i c ă r u i ceti tor şi î n -t r ' o fo rmă cât m a i ar t i s t ică , a t â t d in p u n c t de vedere l i t e ra r cât şi din p u n c t de vedere al t i pă r i r i i . Ş t i ind bine cât folos aduce o ca r te edi ta tă îngr i j i t şi a r t i s t ic , fa ţă de aceiaş i ca r te scoasă pe! h â r t i e de j u r n a l , t i p a r r ă u şi l ega tă slab, încâ t se desface când o deschizi. P â n ă a c u m a u a p ă r u t d o u ă volume, ale celor două secţ iuni : i s tor ică şi a şt. n a t u r a l e . Epocele principale în istoria Românilor de I . L u p a ş şi Speolo­gia de E m . Racovi ţă . Ambele pe l â n g ă conţ inu tu l însemnat , b ine expus , c la r şi documenta t , scr is astfel ca or icine să poată , f ă r ă p r e a mul t ă p ie rdere de t imp să- se iniţieze în f iecare d in aceste chest iuni , sun t şi admi rab i l t ipă r i t e pe h â r t i e de cea m a i b u n ă cal i tate , cu u n t i p a r i reproşabi l , cu p lanşe cât se poate de c lare şi p lăcu te şi cu o l egă tu r ă solidă şi f rumoasă a ş a încâ t poate' m u l ţ u m i cel m a i r a f ina t gust a r t i s t ic . Complex de cal i tă ţ i ca re face c ă u t a r e a lor cât mai m a r e şi a d u c e rezu l ta tu l dorit , con­t r ibu ind astfel la genera l i za rea şi in tensif icarea cu l ture i individuale , r i d i când p r i n aceas ta nivelul cu l tu ra l şi m o r a l a l poporu lu i nos t ru .

Cărţ i le , ,Astrei" se t i pă re sc în atelierele „Ardea lu l " din Cluj — un icu l loc de pu t in ţ ă a r ea l i ză r i i lor, a ş a c u m a u fost concepute . P r e ţu l lc r scăzut , este apoi o a l t ă a r m ă de r ă s p â n ­dire . — astăzi când criza f i n a n c i a r ă este a şa de p r o n u n ţ a t ă .

U r ă m mul t succes „As t re i " p e n t r u r ea l i za rea f rumoasei i n t ţ iat ive şi ne asociem la scopul cu l tu ra l ce-1 u r m ă r e ş t e .

Nr. 5 INV ĂTĂTORUL

U n i v e r s i t a t e a din N a n c y , L a . 1 Iu l i e Univers i ta te d i n N a n ­cy îşi deschide , ca în toti an i i , c u r s u r i l e de v a r a . Aceste c u r s u r i •—• complec ta rea o r i că ro r c u r s u r i generale , p r i n cunoş t in ţe spe ­ciale a s u p r a o r i că ru i r a m de act iv i ta te şti inţifică, -— s u n t de Un deosebit in teres cu l tu ra l şi p r ez in t ă f. ma-ri avan ta j i i p a r t i ­c ipan ţ i lo r , a t â t p r i n cu l tu ra ce le-o dă, cât şi p r i n u ş u r i n ţ a t r a i u l u i . Un Comitet se îngr i jeş te de p l a s a r e a s tudenţ i lo r s t r e in i pe la diferite famili i , în condţ iun i cât se poate de favorabi le . P e n t r u ori ce l ă m u r i r i a se a d r e s a : l'Office de Rense ignements de l 'Universi té , 13, P lace Carnot , N a n c y .

Cărţi şi Reviste

Zeitschrift für Pädagogische Psychologie 129. N r . 3. Ma r t i e 1928. Cup r inde u r m ă t o a r e l e ar t icole : 1. J . W a g n e r , Zur Psy­chologie der Schidstrafe (Despre psihologia pedepsei î n Ş c o a l ă ) ; 2. W . S te rn , Zur Entwickhtngspspchologie Eer Kindersprache (Despre evoluţia psihologică a l imbaju lu i copi i lor) , 3. V. K o m ­merei l , lieber mathematische Begabung (Da t a r ea m a t e m a t i c ă ) .

^4r/. 1. T ra t ează despre cercetăr i le de p â n ă a c u m refer i toa­r e la p roblema pedepsei în şcoală, apo i a r a t ă rezul tatele c ăpă ­ta te de a u t o r şi s is temat izate în l u c r a r e a sa „ P e d e a p s a d in ?,coală j u d e c a t ă de că t re şcolar i" , cu p r iv i r e la u r m ă t o a r e l e ches t iun i : a ) Scopul pedepsei î n şcoală; b ) C u m sun t ap rec ia t e diferitele pedepse? c) Când pedeapsa e socoti tă u şoa ră , d) Când e soco­t i tă a s p r ă ? e) Cât e de desvol tată conşt i in ţa l egă tur i i d in t r e v ină şi g r a d u l pedepsi i la şcolar i? S u n t in te resan te datele stat ist ice resu l ta te din i n t e r p r e t a r e a r ă s p u n s u r i l o r la punc tu l a) m a i sus . (Scopul pedepsei):

Îndreptarea : înfricoşarea : Răzbunarea : Alte scopuri :

Băeţi 9 - 1 2 ani

5 4 , 7 % 24,2 „

5 , 4 , 15,7 „

13 -15 ani

80.2"/o 12,0 „

6,3 „ 1,5 „

Fete 9—12 ani

6 0 , 8 % 21.4 „

7,3 „ 10.5 ,

1 3 - 1 5 ani

79 ,C0/ 0

1 5 , 6 , 4,1 „ 1 , 8 ,

Aceste rezul ta te , in te rpre ta te , a r a t ă desvol tarea m o r a l ă a copi lului .

La punc tu l b ) (Valoarea pedepsei). Şcolar i i pot aşeza în or­d inea impor t an ţ e i s ingura t ice le pedepse d in şcoală, ceeace a-> r a t ă ce fel s imt dânş i i pedeapsa .

Cr i te r iu l acestei c lar i f icăr i este u n a n u m i t g r a d de „ d u ­r e r e " , p r o d u s de pedepsele apl ica te .

40 ÎNVĂŢAT ORUL Nr. 5

c, d) P e de a l t ă pa r t e , j udecând motivele pentru pedepsele uşoare şi grele, copiii d a u o mu l ţ ime de r ă s p u n s u r i , d in c a r e se p o a t e face ana l i za psihologică a şa c u m o simt ei. I n p r iv in ţ a p u n c t u l u i e) , conştiinţa raportului dintre vină şi gradul pedep­sei se a r a t ă c u m copiii a u u n sent iment fin de a ap rec i a acest r a p o r t . De pedeapsa j u s t ă depinde şi efectul ei. — P r o b l e m a a r e pe aceas tă l ă t u r e şi o va loa re m o r a l ă . Avitorul s t ud i ază •apoi momente le psihologice ale t r ă i r i i pedepsei, pen t ru ca r e sun t i m p o r t a n t e : a ) Fe lu l pedepsei c) g r a d u l ( m ă s u r a ) pedep­sir i i , c) E x e c u t a r e a pedepsei, d) Ordona to ru l pedepsei, e) Se ­x u l ciopilului pedepsi t , g) vârs ta , h ) med iu l social din care face pa r t e , 1) î m p r e j u r ă r i l e de fapt care a u provocat v ina şcolaru lu i . Se a r a t ă apoi pe l a rg psihologia ţelului pedepsei, vinei, i n s i s t indu-se cu pr iv i re la i sp i ta ce a provocat v ina şcolarului a s u p r a u r ­m ă t o a r e l o r momente : a ) momentu l afectiv ca imbohi, intel igenţa ca, împiedecare ( re ţ inere) b) momentu l afectiv ca piedecă (la i sp i tă ) şi intel igenţa ca imbold, c) momentu l afectiv şi intel igenţa ca imbold, d) a m â n d o u ă ca piedecă. r i i . e t c ) .

Cu p r iv i r e la eficacitatea pedepselor „naturale" se spune că acestea ating numai superficial. Educaţia adevărată care urmă­reşte o îmbunătăţire morală nu poate atinge prin acest fel de pedepse de cât foarte rar scopul urmărit şi anume când înde­plinirea pedepsei cuprinde şi alte momente secundare, care ating pe şcolar nu mimai prinir'o suferinţă fizică ci şi prin una -morală (ruşine,, sent imentul demni tă ţ i i , p ie rderea îr .crede-

Cercetând psihologic felul în ca re se îndepl ineş te pedeapsa , J . Wagn.er a r a t ă că tocmai în acest moment găsim adevărata problemă pedagogică a pedepsei.

Eficaci ta tea pedepsei, d u p ă c h i a r măr tu r i i l e şcolar i lor de­p inde de: I . împrejurări datorite timpului: a ) Pedeapsa poate fi îndeplinită imediat, b) după oră c) Pedeapsa ponte fi ridicată, condiţionat, d) poate fi ridicată imediat sau după o prealabila ameninţare, e) poate trece câtva timp până ce se îndeplineşte, poate fi îndeplinită penlfun act scurt sau printr'o serie de acte. Toate acestea î m p r e j u r ă r i au un r ă sune t special în sufletul co­pi lu lu i . In cazul a) pedeapsa e u ş o a r ă şi împ l in i t ă m a i cu p lă­cere. In cazul b) s t a rea emotivă a p a s ă m a i greu. r ş d e a p s a e mai aspră, cazul c) p r e s u p u n e convingerea în res t i tu ţ ia s tăr i i grele d ina in t e de culpă , de aceea pedeapsa p ierde din grav i ta te şi e mai supor tab i lă . I n cazul d, pedeapsa imed ia tă e s imţi tă mai greu , t r ez ind u n afect pu t e rn i c în sufletul copilului . Amenin ţa ­rea p rea lab i l ă pedepsei a t r a g e — ca orice piedecă, în vederea pedensei — imposibtlito-ea sau indiferenţa şcolari lor , e) când îm.r l ini rea pedepsei e de scu r t ă d u r a t ă ea e mai supor tab i l ă . Pedepsele în serie a m a r ă s c pe şcolar, făcându-1 să p i a r d ă r a ­po r tu l d in t re v ină şi g radu l i spăş i r i i .

I n t e r e s a n t ă e şi starea afectivă a educatorului, ce dictează pedeapsa, a ) Lipsit de afectivitate, liniştit, stăpânit — b) ner-

vos şi iritat, c) impresionat dureros, d) batjocoritor sau fantas­tic, e) circiobar ( r a n c u n o s ) . Aceste s t ă r i sufleteşti ale dască lu lu i a u f-ireşte r ă s u n e t diferit in sufletul copiilor. I n cazul a, uneor i copii i cred pe educa tor indiferent de cele m a i mul te ori î n s ă „îş i găsesc în el s t ă p â n u l " . I n cazul b copii ghicesc s lăbic iunea profesorului . I n cazul c, pedeapsa este a d â n c s imţi tă de elev, c a r e vede că p ro fe so ru l ' se îngrozeşte de r ă u t a t e a sa şi s imte oa reca re l egă tu ră în t re sufletul educa to ru lu i şi sufletul său . I n cazul d, pedeapsa a t r a g e r ă u t a t e a şi r eca l c i t r an ţ ă din p a r t e a şco­lar i lor . I n cazul e, pedeapsa n u îşi a junge scopul şi t rezeşte o p r ă p a s t i e în t r e şcolar şi educator .

Pedeapsa în grup este sufer i tă m a i uşor şi ch i a r cu oa re c a r e m â n d r i e : „eroismul pedepsei"...

Trecând la psihologia scopului pedagogic al pedepsei, W a g -r e r aminteş te patru teorii: 1. Teoria intimidării (Abschreckungs-tehor ie ) , 2. Teoria îndreptării (perfecţionării) şi 3. Teoria recom­pensării greşelii . F i eca re din aceste t re i feluri de i n t e r p r e t a r e scopulu i pedepsei poate găs i în rea l i t a te vre 'o îndrep tă ţ i r e , î n s ă fireşte că, f iecăreia-i co respunde o a n u m i t ă concepţie m o r a l ă şi deci cea de a doua şi a t r e ia a u u n p re ţ m a i m a r e . I n sfârşi t 3. Teoria reconcilierii cea m a i îna l t ă în va loa re mora lă , deoa re ­ce conşt i in ţa se r id ică la ideea ce exis tă m a i p re sus de noi în domeniu super ior , obiectiv şi sp i r i t ua l de ca re dep ind înda to ­r i r i l e noas t r e . — Am r e s u m a t n u m a i câteva d in ideile i m p o r ­t a n t u l u i s tudiu al lui J . W a g n e r , pe care-1 r e c o m a n d ă m a t e n ­ţiei colegilor p e n t r u m a r e a lui i m p o r t a n ţ ă în educaţ ia şcolară .

Al 2-lea studiu din aceasta revis tă d ă câteva cons idera ţ i i ex t r a se d in a IVediţ ie a l u c r ă r i i celebre da to r i t ă Clarei şi lu i Wil l . S te rn despre „Limbaju l copi i lor" ( K i n d e r s p r ä c h e , Leipzig, B a r t h 1928), complect r evăzu tă p e n t r u î n t â i a ş da t ă de la p r i m a publ icare şi p u s ă la c u r e n t cu noile progrese ştiinţifice în m a ­terie.

Ariiochd 3 ne dă u n s tud iu stat ist ic despre do ta rea m a t e ­ma t i că în l egă tu ră cu alte ap t i tud in i . S tud iu l e însoţit de tabele de corelaţ i i şi g ra i i ce explicat ive.

— La r u b r i c a „Contr ibuţ i i m ă r u n t e şi comunică r i , L. H. Ad. Geck face o comun ica re despre ideile cunoscutu lu i sociolog f rancez G. Tur de (+ 1904), cu o p r iv i re la psihologia socia lă a copi lăr ie i .

— P r i n t r e altele, se a n u ţ ă , în sfârşi t , că cel ds al IX con­gres international de Psihologie se va ţ inea în August s au Sep­temvrie 1929 în America, la New-Haven , Connecticut în Statele Unite , sub preşed in ţ ia ps ihologului Mc. Keen Cattell.

— In „Zeitschrift für Angewandte Psychologie", vol. 29 caet. 6, 1928, găs im două s tudi i i n t e re san te : a ) H . Hetzer u . B e r t a Reindorf, Sprachentwicklung und sociales Mileu (Dezvol­t a r ea l imbaju lu i şi mediul social) , b) L. Seil, Beschreibung eines normalen Zwölfjährigen Knabes (Descr ierea u n u i bălai n o r m a l de 12 a n i j .

— In „The Britisch Journal of Psychology", voi. X V I I I . P a r t . 2 Oct. 1927, găs im u n s tud iu foarte i m p o r t a n t al lu i J . P iage t , La première année de l'Enfant ( P r i m u l a n din vâ r s t a copi lu lu i ) ; i a r în aceeaşi revis tă , p a r t . 3. I a n . 1928, s tud iu l ace lu iaş au tor , în t i tu la t : La Causalité chez l'Enfant (Cauza l i ta ­tea la copil) , pe l ângă mul te a l te s tudi i de psihologie în l imba engleză. A s u p r a s tudi i lor lu i Piaget, Hetzer şi Reindorf şi Sell, p r e c u m şi a s u p r a u n o r alte s tudi i d in „Th. Br. J. of Psychol"., vom reveni în numer i l e u r m ă t o a r e , m a i pe l a rg .

— In „Rev. Generală a învăţământului", an . X V I . N r . 3, Mar t i e 1928, re levăm ar t icolul m ă s u r a t şi judicios a l dlui I . Cabrea despre Reforma învăţământului Secundar şi al dnei E l i sa Alexandrescu , Studiid Individualităţii în şcoala primară. N i sie împă r t ă şe sc reflecţiile şi impres i i le a u t o a r e i p r e c u m şi unele resu l ta te provizorii, cu p r iv i r e la e x a m i n a r e a copiilor din şcoala p r i m a r ă cu testele Binet-Simon şi cu ap l i ca rea fişei de observaţ ie medico pedagogice) . A u t o a r e a a r e ju s t a impres ie — ca re t rebuie î n să t r a n s f o r m a t ă în convingere şti inţifică evidentă de mul t în Ps ihologia ap l ica tă , că „noi n u t rebuie să compaTăm elevii noş t r i cu elevii de alte na ţ iona l i t ă ţ i " , ceiace — scrie dsa — mi se p a r e că n u este u n bun cr i te r iu . Evident : tocmai cr i te­r iu l naţional de ap rec ie re ne lipseşte. Şi p r i m a operaţ ie nece­s a r ă în ap rec ie rea intel igenţi i cu „ sca ra metr ică" . . . este s tabi l i ­r e a pe baze de m a t e r i a l vast, p re luc ra t statist ic, a etalonului naţional de desvoVare a inteligenţii. — (Vezi ar t icolul nos t ru din acest n u m ă r . ) Altfel, toate rezultatele noas t re d in . m ă s u r a ­r e a cu teste a intel igenţi i n u a u nici o valoare , fi ind arbitrare.

R. D.

Speologia. D i scurs de recepţ iune Em. Racoviţă, cu r ă s p u n s de Gr. An t ipa Ed. , ,Ast ra" t ip . „Ardea lu l " Cluj.

Tainele vechilor caverne , cu toate legendele şi mis tere le lor, a s e m n e a t u t u r o r ta inelor , sun t încetul cu încetul î n d e p ă r t a t e de a to tpu te rn ica cur iozi ta te ştinţifică, Uriaşele bolţi, sus ţ inu te de mas ive coloane cr is ta l ine, a u fost în sfârşi t cercetate de omul de ş t i in ţă şi p r i n aceas ta s'a scos la iveală i m p o r t a n ţ a covâr­ş i toare a lor p e n t r u Biologie. Ş t i in ţa domeniulu i sub te ran s'a n u m i t Speologie, i a r p a r t e a ce priveşte v ia ţa din acest dome­n i u Biospeologie.

Speologia s'a născu t în u r m a cerce tăr i i de că t re pre is to­r ic i şî paleontologi a peşteri lor , p e n t r u a găsi u r m e vechi — fosile — din t recu tu l „moşneagu lu i p ă m â n t " . Geologii apo i a u fost ademeni ţ i să studieze grotele m a i deap roape din p u n c t de vedere al const i tuţ iei lor fizice şi al istoriei lor paleontologice. In t e re su l biologilor a s u p r a Speologiei a fost p rovoca t de ento­mologi. Astfel s 'a descoperi t nep re ţu i t a c o m o a r ă ce se a s c u n d e în aceste golur i s u b p ă m â n t e n e . I n t r ' a d e v ă r ' p e n t r u sus ţ inerea teoriei evoluţioniste — a fac torului a d a p t a r e a la mediu — s 'a găsi t în aceste peşteri dovezi îna l terabi le p e n t r u a p u n e în evi-

den ţă a d a p t a r e a . D a r cunoaş te rea celor m a i i m p o r t a n t e p r o ­bleme de morfologie, filologie, biogeografie şi biologie — tot o^ d a t ă ne in formează preţ ios a s u p r a modal i tă ţ i lor sub ca r i s 'a făcut evoluţia specii lor de vieţui toare . P e n t r u p u n e r e a în evi­den ţă a a d a p t ă r i i , a r t rebui a leasă o fo rmă de vie ţui toare b ine s tud ia tă , cu filogenie deja desluşi tă şi m a i ales u n mediu i n t e r n permeabi l , şi a o s u p u n e inf luenţ i i u n u i nou factor fizic cât se poate de s imp lu şi uşor de m â n u i t . Ori u n a t a r e factor se poa te găs i ch i a r î n n a t u r ă — în aceste caverne , căci î n î m p ă ­r ă ţ i a peşter i lor l u m i n ă nu- i , soarele lipseşte şx deci l ipsesc şi mul t ip l i i şi va r i a ţ i i factor i ce i a u f i inţa d in c re i a toa rea lui energie , nemişca t e ae ru l , nesch imba tă c ă l d u r a ori fr igul , o umeza lă f ă r ă sfârşi t p i c u r ă din c iucur i de p i a t r ă şi se î m p â n ­zeşte de pereţ i — veşnic aceleaşi şi aceleaşi fenomene — deci o cons t an ţă f. potr ivi tă . Să n u u i t ă m apoi că peşteri le t r ăesc în izolare a p r o a p e absolută , pe c â n d locuitori i celorlalte medii , a v â n d mul t ip le ocazii de î nc ruc i ş a r e , sun t nmi t o tdeauna cor­c i tur i , m a i mul t s au m a i pu ţ in complexe. I a r faptul că în peş ­ter i e u şo r să instalezi expe r i en ţa în mediul n a t u r a l a l vieţii puse la înce rca re şi în condi ţ iuni de ex is ten ţă neschimbate , con­st i tuie u n avan ta j foarte m a r e , pe când medii le ar t i f iciale , m e ­diile de labora tor , i n t roduc în recol ta te le exper ienţ i i , cauze de e ro r i g rave şi g reu de descoperit .

Ş t im cu toţii că evoluţia s 'a făcut în epoci de an i , a s u p r a c ă r o r a n u se poate f ixa u n n u m ă r . I n s ă din vechile v ie ţui toare , c a r e a u t r ă i t mul t î na in t ea t impur i l o r noas t re , n u avem decât câteva „fosile" petr if ícate — din r econs t ru i r ea c ă r o r a p u t e m cu a p r o x i m a ţ i e destui de m a r e să refacem diferitele specii. Cine a r fi crezut că în peşter i s ' a r pu tea găsi „îosile vi i" s au „ m a r ­to r i ocu la r i a i aces tor v r e m u r i vechi, ca r i ne pe rmi t să avem o ideie c l a r ă şi p rec isă despre s t r u c t u r a speciilor d i s p ă r u t e — azi r eprezen ta te n u m a i p r i n fosile. Aceşti m a r t o r i s u n t „ r e -lictele" — adecă specii ce a u s t r ă b ă t u t nemcdif icate p â n ă azi , n o i a n u r i de vremi de o î n d e p ă r t a r e ce cu g reu se poa te concepe. Aceas ta iner ţ ie de s t r u c t u r ă ne-o exp l i căm p r i n cons tan ţa , m a i m u l t s au m a i puţ in , a mediu lu i î n ca re t r ă iesc aceste specii . Aşa d a r aceste , .relíete" ne pot l ă m u r i mul te ches t iuni a s u p r a că ­r o r a Biologia a emis n u m a i ipoteze, ne a v â n d nici u n fapt e x ­pe r imen ta l pe ca re să se bazeze. I n u l t imul t imp, m u l ţ u m i t ă fap tu lu i că paleontologii se t r a g din zoologi şi botaniş t i , n u din geologi ca p â n ă a c u m şi m u l ţ u m i t ă cercetăr i lor speologice s a u l ă m u r i t mul te chest iuni de i m p o r t a n ţ ă e n o r m ă p e n t r u Biologie.

P o p u l a ţ i a peşteri lor , hudelor , cavernelor , p r ăpăs t i i l o r ver ­t icale etc. — c â m p u l de cerce tare a l Speologiei — este f. v a ­r i a t ă , de or igini deosebite şi de v â r s t ă geologică, f. diferi tă — d a r l u a t ă deava lmă o p u t e m î m p ă r ţ i în t re i categori i etologice.

I o Trogloxeni i — vietăţi ce se adăpostesc , n u m a i , în peş -

ÎNVĂŢĂTORUL Nr. 5

teri , in genera i n u depa r t e de i n t r ă r i , d a r ca re n u le locuiesc in mod cons tan t şi n u se r e p r o d u c în ele.

'i 'rogiofilh — vietăţi c a r i t r ăesc şi se r ep roduc ades în peşteri , d a r ca r i t răesc şi la sup ra fa ţ ă . Din aceas tă categorie m a i ales „higrofi l i i" — a m a t o r i for ţaţ i ai umezelii şi „ lucifugii"

. — iubi tor i i t a in icu lu i în tunerec . 3". Troglobii — vietăţi ce t răesc exclusiv în peşteri , ce n u

sun t reprezen ta te în alte domeni i biogecgrafice şi a i c i r c r i n ­divizii sun t a t â t de str ict a d a p t a ţ i mediului , m c â t pier când .-• .il scoşi la sup ra fa ţ a .

S'a văzut că m a i toa tă aceas tă popula ţ ie n u m e r o a s ă , da specii troglobii este cons t i tu i tă d in rel icte de toate vârs te le( m a i aies t e r ţ i a re şi q u a t e m a r e ) . De aicea m a r e a i m p o r t a n ţ ă a ior, ca pa r t e expl ica t ivă şi reconst i tu t iva a vremilor a n t i s t r ă m o -şeşti.

Pe l ângă f rumoasa e x p u n e i e a impor tan ţe i Speologiei, Dl I ro i . E m . Racovi ţă m a i vorbeşte despre Speologie ca ş a i n ţ u sintet ică, înţe legând p r i n aceas ta o ş t i in ţă ca re a r e de obiect cer­ce ta rea in t eg ra lă a une i a n u m i t e po r ţ iun i a acestei lumi, cu toa tă zestrea ei de factori energet ici şi de f ăp tu r i mate r ia le . Au t recut vremile, s p u n e Dsa, când la Univers i tă ţ i s tudentu l p r i -¡ < :i o î n v ă ţ ă t u r ă complectă; — a tâ t corpul , cât şi min tea , cât şi in ima e r a u perfecţ ionate p r i n g a n n a s ică de esenţă supei 'io.!-ră , fizică, m o r a l ă şi intelectuală , ce p r o c u r ă t recerea p r i n cic­lu r i complecte şi un i t a re . Azi î n v ă ţ ă t u r a n u m a i e educat ivă , ci p-.-r ins t ruc t ivă .

I n u r m a creşter i i cunoşt in ţe lor a s u p r a n a t u r i i s'a simţit nevoia specia l izăr i i şi î m p ă r ţ i r i i lor. Aşa că special is tul de azi, n u cunoaş te decât o a n u m i t ă p a r t e din n a t u r ă şi nu-ş i poate î m p r u m u t a cunoşt i in ţe decât d in aceas t ă pa r t e . Ştiinţele s inte­tice se silesc să lege î n t r ' u n „ to t" o rdona t şi a rmon ic , toate cu­noşt inţele răzleţe câşt igate de ştiinţele anal i t ice , în domeniul lcr . D in t re aceste şt i inţe sintetice face pa r t e şi Speologia. F ie ­ca re d in t re ele (Oceanograf ia — şt i in ţa m ă r i l o r ; Limnología — şt i in ţa ape lor dulci ; Pedologia — şt i in ţa medii lor teres t re cu l ­ţi vabile etc.) c a u t ă să îornieze o teorie genera lă — u n i t a r ă — deci u n „tot" — consti tui t din toate fenomenele n a t u r a l e u n i ­t a re , expl icate î n t r e ele a şa că cel ce le î nva ţ ă să n u m a i b u ­chisească de rost, ci să t ă lmăcească fenomenele din fapte pe ca r i le va cerceta. I n aceas ta constă va loarea educat ivă a ş t i in ­ţelor sintetice.

Se ştie că a d e v ă r a t u l înf i in ţă tor al ştiinţei „Biospeoiogia 1 ,

este Dl Prof. Dr . E m . Racovi ţă . Cu toate că începutu l car ierei Sale ştiinţifice a fost î nd rep ta t în a l t ă pa r t e , a fost a t r a s de acest mediu sub te ran pen t ru a cău ta exp l ica rea expe r imen ta l ă a problemei a d a p t ă r i i . I luzii le Sale a u fost de cea m a i b u n ă ini ţ ia t ivă , i a r rezul ta tu l vorbeşte pr in înf i in ţa rea Ins t i tu tu lu i de Speologie din Cluj, p r i n r edac t a r ea revistei . .Biospeologica",

Nr. 5 IMVĂŢĂTOHU L 4 5

p r i n „Cen t ra la cerce tăr i lor speologice m o n d i a l e " dela Sorbona şi p r i n a v â n t u l cercetăr i lor î n aceas tă direcţie, căci î n t r ' u n t imp de 19 a n i s 'au exp lo ra t peste 1000 caverne d in toate ţă r i le lumi i şi s ' au publ ica t deja 54 memor i i . Atâ t concepţ iunea teoret ică cât şi o r g a n i z a r e a p rac t i că , da tă acestei i n t e r p r i n d e r i de cerce­t a r e şi s tudi i este o ope ră de m a e s r u .

Se cuvine deci, ca fiecare d in t re no i să dea r ecunoş t in ţ a sa, m a r e l u i î nvă ţ a t r o m â n , p r i n c i t i rea acestei căr ţ i , d in c a : e va afla mul te l u c r u r i . folositoare şi ca re î i va da cele m a i b u n e s fa tu r i p e n t r u cerce tăr i de peşter i — despre al c ă r o r rezul ta t e bine să se a n u n ţ e In s t i t u tu lu i de Speologie d in Cluj .

A s u p r a că r ţ i i „Epocele p r i n c i p a l e în i s tor ia R o m â n i l o r " de I . L u p a ş vom reveni în N - r u l vii tor.

Păcală argat — comedie p o p o r a n ă în 4 acte de P e t r e Dulfu Car tea Rom. — P r e ţ u l 60 Lei.

Cine n u a auzi t de P ă c a l ă ? Ştie or ic ine câ tă voioşie s ă n ă ­toasă aduce ci t i rea i sprăv i lo r lui , dax în ce m ă s u r ă a r p r o ­duce h a z r ep rezen t a r ea v reune i i s p r ă v i de-a lui , p u ţ i n i s ' au gândi t . P u n â n d u - ş i aceas tă chest iune, a u t o r u l rea l izează r ă s ­p u n s u l în ac ţ iune — adecă în t ea t ru . Subiectul este „ P ă c a l ă a r g a t " —• adecă a r g a t cu in ten ţ ia de-a face d in t r ' o femeie n e ­c red inc ioasă u n a credincioasă , l u c r u ca re îi izbuteşte pe d e j L n . '

Comedia scr i să în p roză , p r e s ă r a t ă cu cântece vesele, este o m i n u n a t ă b u c a t ă p e n t r u r ep rezen t a r ea ei la sate. F a p t u l că p rez in t ă pe P ă c a l ă — t ipul r o m â n u l u i şmecher — şi pe o fe-, meie necred inc ioasă — l u c r u destul de obişnuit la ţ a r ă — este cea m a i b u n ă recomanda ţ i e î n acest sens.

Deoe să d ă m poporu lu i piese s t re ine, grele, cu in t r ig i p e ca re n u le înţelege, c â n d p u t e m să-i r ep rezen t ăm u n „ P ă c a l ă a r g a t " , mu l t m a i r ea l ă şi m a i a p r o a p e de sufletul lui. î n v ă ţ ă ­tor i i vor înţelege acest l uc ru şi n u vor ezita deloc să t r eacă a-ceastă piesă p r i n î nce rca rea unei reprezenta ţ i i , ca re des igur va fi depl in succeasă .

Orientări în filosofie. I . N . Davidescu, Sa tu -Mare . Tip. „Cor-v in" . P r e ţ u l 30 Lei.

Filozofia s'a nă scu t la Greci — aceas ta p e n t r u c ă ei se gă ­seau î n t r ' o reg iune ca re te ispitea să te gândeş t i „de u n d e v ine"? Această ispi ta s'a manifes ta t î n a d â n c i medi ta ţ iun i , c a r i a u avu t rezul ta t — p u n e r e a bazelor filosof iei. I n decursu l v r e -mi lor filosofia a t recut p r in mul te sch imbăr i şi p r i n mul te scoale s au sisteme. P r i m a e şcoala n a t u r a l i s t ă ; o r ig inea ei este în mitologia g reacă cu concepţi i f. a p r o p i a t e de sufletul omulu i — căci Zeii sun t cu totul a s e m ă n ă t o r i omuul i , m i n u s pu te r i l e nel imi ta te . F a p t u l acesta a fost deasemenea u n motiv a l n a ş ­ter i i filosofiei la Greci —• căci la alte popoa re „Ziei e r a u des-

poţi s t r aşn ic i şi t i r a n i c a r i n u p e r m i t e a u ca v r e u n m u r i t o r să s e amestece în ta ine le lor. Mitologia e ra deci o reflecţie a s u p r a or igini i Zeilor, filosofia devine o reflecţie a s u p r a or igini i n a ­tu r i i . Misterele orfice aduc în d iscuţ ia filosofiei, p rob lema m e ­tempsihozei , mul t desbă tu tă în toate sistemele filosofice — ea constă în p e r e g r i n a r e a sufletului d u p ă moar t ea t r u p u l u i p e n ­t r u pu r i f i ca rea lui de păcate le din t impu l vie vii sale p ă m â n t e ş t .

P r i m i i filosofi î n s e m n a ţ i a u fo s t : Thales , A n a x i m e n e s şi A n a x i m a n d r o s . E i a d u c : legea constanţe i mate r i i , me todă obiec­t ivă, găsesc p r i n c i p i u l şi s u b s t a n ţ a un ive r sa l ă (Tha les -apa ; A n a x i m e n e s - a e r u l ) . P i t h a g o r a s demons t r ează teor ia numer i lo r , cu ca r e expl ică legile na tu r i i , el sus ţ ine un i t a t ea lumi i şi condu­cerea ei de u n s i ngu r sp i r i t un iversa l . Teor ia metempsihozei .ve bazează la el pe un subs t r a t mora l - re l ig ios . P a n t e i s m u l u r i n e a ­ză f i rul desvoltăr i i filosofiei. Herac l i t a f i r m ă că s u b s t a n ţ a un i că a lumi i este focul. A n a x o g o r a s sus ţ ine dua l i smul — pe l â n g ă m a t e r i e t rebuie să ex i s t ă şi o voinţă c rea toare , ca re conduce în vederea u n o r scopur i b ine definite. Democri t p u n e bazele teoriei a tomiste , î n v ia ţă şi azi. D u p ă el avem o s i n g u r ă da tor ie — să l u c r ă m p e n t r u fer ic i rea p ropr i e . U r m e a z ă sofiştii c a r i sch imbă cu totul d i rec ţ ia gând i r i i . — E i p u n p rob lema n a t u r i i p r i n om, n u i nve r s ca p â n ă a c u m a .

Socra tes p r i m e a z ă cu inte l igenţa sa. E l p u n e ca n o r m ă p r i n c i p a l ă în v ia ţă — R a ţ i u n e a . Metoda lu i este cunoscu tă sub d e n u m i r e a de „metodă d ia lec t ică" — adecă a f l a rea şi c u n o a ­ş terea a d e v ă r u l u i p r i n d iscuţ iune . Toate faptele noas t r e t rebuie subo rdona t e r a ţ i u n i i . — Astfel vom feri omeni rea de r ă u , vom cul t iva v i r tu tea etc. D a r p e n t r u acestea t rebuie s ă ne cul t ivam, să î n v ă ţ ă m , căci n u m a i oameni i î nvă ţ a ţ i pot fi bun i . Dacă v r e m ca cineva să săvâ r şească binele, va t rebui să-1 cu­noască . Cum binele în s ine este o v i r tu te , va t r ebu i să cu l t ivăm aceas tă vi r tu te . Şi v i r tu tea la r â n d u l ei este o fo rmă de activi­ta te a r a ţ iun i i . Cetă ţeanul l u i ' S o c r a t e va subordona ferii i re.v sa.celei obşteşti, căci n u m a i fericirea t u t u r o r poate aduce feri­c i rea ind iv idua lă . D u p ă t r ag i ca moa r t e a lui r ă s a r trei şcoli din s ă m â n ţ a ideilor p r o p a g a t e de el. Şcoala c i rena ică (fericire: 1, se poate a junge p r i n cu l t ivarea p lăcer i lo r ) , şcoala c in ică (cu Diogene — n imic i rea sclaviei) , şcoala mega r i că ( c a u t ă şi n u găseşte, o un i t a t e î n t r e „ex i s t en tă" şi r a ţ i u n e ) .

P l a t o n în operele sale ne -a l ăsa t u r m e ne înduioase despre ideile lui Socrat . Altfel n ' a m fi ş t iut că a exis ta t un Socra te , căci el n ' a scr is n imic . P l a t o n admi te r a ţ i u n e a d a r o numeş te „ Ide ie" . Toate ideile a u t end in ţa de uni f icare în „ ide : a B i n e ­lu i " . Dumnezeu este „Binele în s ine" . Din în t reg sis temul p la -t o n i a n lipseşte ac ţ iunea voinţii . S ta tu l îşi a r e idealul său c a orice individ. Pol i t ica f ă r ă ideal n u este b u n ă . S ta tu l este o p e r s o a n ă şi cetăţenii sun t membre le sale. E l crede că scopul in ­d iv idulu i este S ta tu l (e roare f undamen ta l ă în „Repub l i ca" ) . Idei le lui se pot r e z u m a în : „Ţin ta s u p r e m ă a vieţii este b 'nele .

N r 5 / NVĂŢĂTORUL 47

Binele învă ţa t , î n s e a m n ă că va fi săvârş i t . N i m e n i n u gieşeşte cu ş t i in ţa" . S ta tu l lu i P l a t o n n u poa te fi condus decât de filo­sofi — el r ă m â n e d m cauza aceas ta o utopie . Cul tul compet in -ţei din „Repub l i ca" cere ca f iecare cetăţea,n să r ă m â n ă la ocu­p a ţ i a p e n t r u care s 'a nă scu t — deci la cea ca re îi place. -— P l a t o n a scr i s 48 de l u c r ă r i şi a înf i in ţa t Academia unde ţ inea c u r s u r i t inere tu lu i .

Au to ru l p romi te ex t inderea s i s temului filozofic a lui P l a ­ton î n t r ' o vi i toare car te . Aş tep tăm cu n e r ă b d a r e .

I n t r ' u n spa ţ iu r e s t r â n s evoluţia filosof iei, dela începu tu l ei p â n ă la a n u l 347 (moar t ea lui P l a t o n ) ne e în fă ţ i şa tă î n t r ' u n fel a t r ă g ă t o r de e x p u n e r e şi î n t r ' o l ăudab i l ă n ă z u i n ţ ă de-a fi pe înţelesul t u tu ro r , — şanse m a r i de accesibil i tate a une i că r ţ i .

Voluntara — piesă î n t r ' u n act de S. Ionescu. Car tea Rom. P r e ţ u l 12 Lei.

Răsboiu l ! —• cine nu-1 cunoaş te? 0 e ro ină îşi jertfeşte v ia ţa p e n t r u pa t r i e . M u l ţ u m i t ă ei se

câş t igă o bă tă l ie a m e n i n ţ a t ă . J e r t f a ei aduce vic tor ia une i a r m a t e . P i e s a o r e c o m a n d ă m învă ţă to r i lo r p e n t r u act ivi ta tea e x t r a -

şcolară , l a teat re le săteşt i . 0 p iesă ca r e redeş teap tă o d r a ­goste a d o r m i t ă s a u negl i ja tă d in c a u z a n e a ţ â ţ ă r e i — dragos tea de ţ a r ă , c a r e e b ine ca d in c â n d î n c â n d s ă fie m a i a d â n c r ă s c o ­l i tă . Sc r i s ă în f rumoase ve r su r i şi î n t r ' u n c a d r u cu p r e a p u ­ţ ine pre ten ţ i i ma te r i a le , cu p e r s o a n e p u ţ i n e (4) poate sa t isface orice cer inţe t e a t r a l ă dela sa te .

P i e sa e scr i să în a m i n t i r e a eroinei M ă r i a Ion . Zamf i r , a le că re i r ă m ă ş i ţ e sun t depuse la Mărăşeş t i s p r e a s t a vecinică do ­v a d ă despre cu ra ju l u n e i r o m â n c e .

Biblioteca „Cunoş t in ţe folosi toare" Se r i a A No. 39. „Noţiuni de electricitate" I ng . I . Casett i . Ce d i s tan ţă de t imp ne despar t e de pr imele fenomene elec­

tr ice observate de om, n u ne p u t e m î n c h i p u i — deoarece acestea e r a u fenomenele atmosferice, c a r i ex i s t au dela începu tu l l umi i şi vor ex i s ta p â n ă la s fârş i tu l ei: ca fulgerul cu t r ă sne tu l , a t r a c -ţ iunea u n o r c o r p u r i etc. D a r ce sch imbare m a r e a sufer i t m a n i ­fes tarea electricităţi i de a t â t a v reme o ş t im cu toţii, n e vorbesc becuri le din d r u m , uzinele electrice şi toa te motoare le electrice. Omul este. însă , u n m a r e egoist p e n t r u binele său . N u cunoaş te n a t u r a electrici tăţ i i . N u ştie ce este. Totuşi se foloseşte de d â n s a pen t ru a-şi u ş u r a t r a iu l .

Elect r ic i ta tea se mani fes tă î n două feluri — p r i n curen t con ţ inu şi p r i n curenţi a l t e rna t iv . Cel m a i î n s e m n a t p e n t r u v ia ţa p rac t i că este cel d in u r m ă , baza t u t u r o r motoa re lo r elec­tr ice. Curen tu l con ţ inu este î n t r ebu in ţ a t l a : a cumula to r i , elec-t romagne ţ i , telefon, r ad io etc.

A v â n d în vedere p rogresu l Şt i inţei Fizicei actuale , în u r m a

electrici tăţ i i , e b ine ca fiecare să c u n c a s c ă nc ţ l umle f u n d a m e n ­tale ale ei. Este de m i r a t că Dl Ing . Gasetti a pu tu t , în m o d a ş a de s implu şi spa ţ iu a ş a de r e s t r âns , s ă e x p u n ă p a r t e din aceste no ţ iun i . Poa t e deci or ic ine prof i ta de acest a v a n t a j al căr ţ i i . Es te de m a r e folos şi învă ţă to r i lo r , căci vor şti ce să r ă s p u n d ă v r e u n u i copil m a i r ă s ă r i t , ca re - i va în t r eba :

— Dle învă ţă to r , dece a r d e becul?

Bibi. „Cunoşitinţe folosi toare" Ser ia C. No. 30. „Macedo-Românii". Tache P a p a h a g i , prof. La în f i in ţa rea Daciei Aure l i ane o p a r t e a colonilor d in

Dac ia a u t recut D u n ă r e a a şezându- se p r i n : mas ivu l P i n d u l u i , r eg iune i Veriei ( l ângă Sa lon ic ) , î n ţ i nu tu r i l e Coriţei, Bi to-

liei, Muzachiei , Valoniei , pe la poalele Ol impului şi în N o r d -vestul Sa lon icu lu i (Megleno-Români i ) . P r i n i n t e r p u n e r e a şi aşe ­z a r e a Slavi lor î n sudu l D u n ă r i i , e lementul s u b - d u n ă r e a n a fost despăr ţ i t de cel n o r d - d a n u b i a n , — de R o m â n i i d in Dacia T r a -i a n ă . Aşezaţ i î n m u n ţ i Macedo-Român i i ş i -au p ă s t r a t l imba ca şi f ra ţ i i lor d in n o r d :

„Casa n o a s t r ă - i mun te le" , zice u n a r o m â n . „Codru- i f ra te cu R o m â n u l " , r ă s p u n d e alt r o m â n . R o m â n i i d in S u d u l D u n ă r i i a u fost cei dintâiui c a r e s ' au

const i tui t î n t r ' u n S ta t po l i t ic -mi l i ta r independen t (Va lach ia m a r e şi mică d in sec. 10) . P o p o r dâ rz , ca şi f ra ţ i i lor din Nord , ei a u t recu t prift mul te î n c e r c ă r i ale sor ţ i i — ne lă sându- se î n s ă n ic ioda tă zdrobiţ i , mimici ţ i . î m p ă r a ţ i i B i zan ţu lu i le p u r t a u fr ica, Turc i i deasemenea. Totuşi p r e a m a r e e r a puho iu l s t re ini lor d in j u r p e n t r u c a să se poate a f i rma .

Ocupaţi i le lor p r inc ipa l e s u n t : păs to r i tu l şi c ă r v ă n ă r i t u l ( c ă r ă u ş i a cu a ju to ru l c a r a v a n e l o r ) . D a r o mu l ţ ime de al te r a ­m u r i de act ivi tate comercia lă , i n d u s t r i a l ă şi ar t i s t ică , Ie îmbo­găţeşte p r o g r a m u l de m u n c ă . P r i n r ep rezen tan ţ i i lor ei s t au în f run tea cu l tu r i i sud-balcanice , sp i r i tu l lor ager , î n c i r c a t p r i n mu l t e necazu r i le dă aceas tă p r imord ia l i t a t e .

P e l â n g ă f iguri le războinice şi ha iduceş t i , ce a dat acest neam, r e m a r c ă m pe r ep rezen tan ţ i i cu l tu r i i : G. Averoff, B a r o ­n u l S ina , Dumba , Andre i Ş a g u n a , Gojdu etc. î n semna ţ i c h i a r în v ia ţa n o a s t r ă n o r d d a n u b i a n ă .

Gra iu l lor a p r imi t in f luen ţa popoare lo r d in j u r p r e c u m şi noi a m p r imi t influenţele: greceşti , s lavoneşti , ungureş t i , t u r ­ceşti, etc. Totuşi deosebiri m a r i n u sunt . Gâteva exemple n e vor clar if ica m a i b ine :

„Boulu s ' leagă di coa rne şi omlu di l imbă" „Munţ i le di n e a u a n u s i - a s p a r e " „Vimtu s eamin ' i " — f u r t u n ă a d u n ' i " . Ţ a r a R o m â n e a s c ă a da t a ju to r f ra ţ i lor din Sud. D a r e g r eu

a sa lvă u n n e a m înch i s î n înch isor i s t re ine. I n sudu l D u n ă r i i se află: 1. I s t r o r o m â n i i ,

2. Megleno-românii, 3 . Aromânii , Toţi aceştia sunt pe cale de dispariţie, dacă cumva vre'o

hotărâre mare nu-i va putea transporta în nordul Dunării . E bine ca fiecare să cunoască soarta fraţilor necăjiţi, ca

cel puţin, cu gândul să fie alături de ei pentru învingerea greutăţilor.

Faptă şi răsplată. P. Dulfu. Cart. Rom. Preţul 25 . Se ştie că direcţia educativă a copilului este mult influen­

ţată de scrieri, cari să-i bruscheze fantezia. In ultimul t imp s'a recurs la astfel de scrieri pentru educaţia morală a copilu­lui. Acestea toate a u un subiect de poveşti pe o temă morală — şi tocmai aceasta este ceia ce prinde mai mult şi impresionează pe copil. Povestirile Dlui Dulfu constituie pentru acest scop u n minunat mijloc de educaţie, aşa că nu pot lipsi din biblioteca oricărei scoale.

Cunoştinţe folositoare Seria B. No. 51 . Practica agricolă. Dim. Bejenaru, înv.-agricol. Care şcoală n u are local pentru pomicultură? — Dar c a r e

îl are bine îngrijit, aşa încât să fie ajutor elevilor i n complectarea cunoştinţelor asupra acestei direcţiuni ?. Desigur prea puţine! îngrij irea terenului n u necesită obligaţiuni mari, deoarece se poate face chiar cu elevi. Aceştia vor câştiga prin a-ceasta tocmai ceea ce caută a li-se da. Dar îngrijirea aceasta necesită pe lângă unelte şi o normă conducătore pentru ajun­gerea scopului. Ce ar fi dacă fiecare elev ar face ce ar vrea şi când ar vrea. De ex. ar semăna vara pentru ca să culea­gă iarna sau altele de felul acesta ? — învăţătorii tre­buie să fie conducătorii tuturor lucrărilor — dar pentru asta se cer cunoştinţe agricole şi pomifere, pe cari şi-le vor com­plecta din vreo carte de specialitate. Una, care poate servi pen­tru oricare ramură a pomiculturei este cartea Dlui Bejenaru. Pe lângă bogăţia instrucţiunilor, pe lângă frumosul fel de-a ex­pune şi mai ales (astăzi), pe lângă modestul preţ de 5 lei, cartea este un îndrumător practic şi util oricărui învăţător.

Cunoştinţe folositoare. Seria B. No. 50. Blenoragia sau sculamentul Dr. Nic . B. Ioan. Se ştie ce plagă groaznică sunt boalele venerice printre ţă­

rănimea noastră. Cu toate că sunt rare totuşi, dacă n u se face tratamentul prescris de medic, pot fi, la un singur individ, fo­car de răspândire pentru o massă mai mare. Ele pot fi foarte periculoase, atât prin urmările fizice cât mai ales prin cele psihice. I n vederea evitării lor, învăţătorii sunt cei mai chemaţi de-a ţine conferinţe populare, în care se arate în ce constau aceste boale, care sunt urmările şi tratamentele lor. Materialul

p r i m din care-ş i pot scoate subiectul poa te fi fu rn iza t de ca r t ea aceas ta , l ipsi tă de p r e a mu l ţ i t e rmen i medico-şti inţif ici , astfel că, n u va î n g r e u n a înţelegerea aud i to r iu lu i . (ep.)

Biblioteca poporala a „Astrei". Asocia ţ iunea „As t ra ' ' a "ho-tă r î t , p e n t r u a n u l 1928, o n o u ă î n tocmi re cu p r iv i r e J a c u p r i n s u l

" Bibliotecii sale popora le şi u n nou fel de r ă s p â n d i r e a' b r o ş u ­r i lor c u p r i n s e în aceas ta . Broşu r i l e acestea, t i nzând la cu l tu ra ­l izarea în cât m a i mul te d i rec ţ iun i a masse lor ş l a t iner imi i , a p a r a n u l acesta în două serii , u n a p r i m ă v a r a , a l t a î n ult imele lun i a le a n u l u i . Gă l inda ru l p e n t r u popor a l „As t re i " a p a r e la t o a m n ă .

S'a h o t ă r â t totodată , că b roşur i l e să n u se m a i dea g ra tu i t , p a r t e p e n t r u motive de ord in educat iv , ca să dep r indem p o p o ­r u l la jertfe — a d e v ă r a t că foarte mici — ş i p e n t r u cu l t ivarea sa p r i n l ec tu ră e x t r a ş e o l a r ă şi să- i desvă ţăm de a crede, că societatea e obl igată veşnic la p o m a n ă pe te renul acesta, — p a r t e p e n t r u a încassa cel pu ţ in ceva d in cheltuielile avu te cu t i pă r i r ea , d â n d u - s e astfel posibi l i tatea de-a m ă r i n u m ă r u l b ro ­şur i lo r d i n t r ' u n an şi de-a le î m b u n ă t ă ţ i din p u n c t de vedere tehnic .

;r De a lmin te r i p re ţu l lor — dela 2 la 6 lei e x e m p l a r u l — e a t â t de min ima l , încâ t n imen i n u a r pu t ea mot iva n e p u t i n ţ a de a l e c u m p ă r a .

S'a h o t ă r â t totodată , ca inst i tuţ i i le s au persoanele convinse de necesi tatea r ă s p â n d i r i i b roşu r i lo r din Biblioteca p o p o r a l ă a „As t re i " să beneficeze şi de u n r a b a t de 2 5 % p e n t r u n u m ă r u l dela 10 exempla re în sus din aceeaş b r o ş u r ă . R e n u n ţ â n d u - s e la r aba t , î n p re ţu l lui se pot da b r o ş u r i în p lus .

A l ă t u r ă m câte u n e x e m p l a r din broşur i le a p ă r u t e . Se r i a de p r i m ă v a r ă a b roşu r i l o r din a n u l 19^8 c u p r i n d e

u rmă toa re l e : N r . 153 (1) . Războiul pen t ru în t r eg i rea n e a m u l u i românesc ( 1 9 1 6 ^ 1 9 1 9 ) . Povesti t de Victor Lază r . P r e ţ u l 6 le. . N r . 154 (2 ) . 'Cu l t iva ţ i legumi în g răd in i l e voas t re ! S fa tu r i date de Victor Lază r . P r e ţ u l 2 lei. N r . 155 (3) . Poezii bănă ţeneş t i , de Victor Vlad De l amar ina . P r e ţ u l 3 lei. N r . 156 (4) . I . Răsboiu l r o m â n o - r u s o - t u r c d in 1877—1878. — I I . Andre iu F lo rea C u r ­canu l , s au cum e R o m â n u l la răsboiu . Poves t i re d in 1877—1878 dle Nicoiae .Gane. — I I I . Câteva pcezii despre jrăzboiui d in 1877—1878. P r e ţ u l 4 lei. Nr . 157 (5) . î n g r i j i r e a copi lului mic p â n ă d u p ă î n ţ ă r c a r e . S fa tu r i p e n t r u m a m e . P r e ţ u l 3 lei. N r . 158. (6 ) . Câr lan i i , sau, Doi ţ ă r a n i şi cinci câ r l an i . P i e s ă î n t r ' u n act de Gonst. Negruzzi . Cu l ă m u r i r i a s u p r a felului cum t rebu ie să se j&âce, date de dl Nicoiae Băi lă , d i rec torul a r t i sc t ic a l „As­t re i " . P r e ţ u l 3 lei. Nr . 159 (7) . Copii cu ' renume. Biograf i i po ­vestite t ine r imi i noas t r e de Victor Lazăir. P r e ţ u l 4 lei. N r . 160 (8) . Biograf ia pă r in te lu i V â s l e Lucăc iu , povesti tă pen t ru r o -por de A lexandru Ciura . (Manusc r i su l t r imis de secţiile „ A s ­t r e i " din Sluj.) P r e ' u l 5 lei. N r 161 (9) . Puc" t ă r i a trospndinei