ANUL VI Cluj, 10 Iunie 1928. Nr. 21-22

Redacţia şi Administraţia

CLUJ, STR. R. MARIA 43 TELEFON 124

ANUNŢURILE SE PRI­MESC DUPA TARIF LA

LIBRĂRIA A. ANCA

Abonament : Pe un an Lei 160 Pe jum. de an 80 Pe un sfert de an 40

Pentru Străinătate: Pe un an Lei 320 Pe jum. de an 160 Pe sfert de an 80

PENTRU AMERICA PE UN AN 2 DOLARI

MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ

Jîr.-Propr.: Alexandru Anca ORGAN POLITIC INDEPENDENT Un exemplar 3 Lei.

Congresul Ligii Culturale

In zilele de Rusalii s'a ţinut la Târgoviş te Congresul Ligii Cul­turale. Presa n'a prea făcut multă vâlvă în jurul acestui fapt. A dat importanţă mai mult întrunirei averescanilor delà Timişoara şi nu ştiu căror pungăşii. Totuş congresul Ligii Culturale e com­plect deosebit de celelalte con­grese . Aici se discută chestiuni de ' o valoare naţională incontes­tabilă. Aici se găsesc alături oa­meni din toate partidele, cari în­ţeleg că în chestiuni culturale trebuie să pună umăr la umăr pentru fericirea patriei. Iată un fapt p e care t rebue să-1 reliefăm nu­mai şi numai de a arăta acelor miopi cari înglobaţi într'un par­tid politic cred că a munci cu alţii es te o t rădare.

Aici am avut fericirea să aud o discuţie asupra statutelor, cari au fost modificate dintr'un spirit de prevedere . Oameni de toate branşele îşi topiau gândurile în viitorul Ligii. Toţi erau îngrijiţi ca nu cumva nechemaţi să se vâre în Liga Culturală şi să-şi ia ae re de diriguitor. Liga acum e bogată şi ca atare e atrăgătoare. O discuţie — cum spuneam — foarte interesantă.

Am ascultat foarte atent orice cuvânt ieşit din gura unui octo­genar sau unui flăcău. Vorbiau din suflet, simţiau ce vreau şi îi frământau viitorul acestei institu­ţii ca viaţa lor. E un spirit de jertfă, de abnegaţi care domneşte între membrii Ligii Culturale. Iată c e am voit iarăş să scot în lu­mină.

Şi aş mai avea ceva de în­cheiere. Dl. prof. N. Iorga e ex­trem de modest şi democrat. T o a t e discuţiunile s'au desfăşurat într 'o libertate absolută. Dsa nu-şi împrima la început nicio pă­rere tocmai pentru a nu reduce cu nimic libertatea discuţiunilor.

Şi e foarte iubit de Ligişti. Când venise vorba de alegerea p e viaţa alor cinci membri, toată sa la a cerut ca preşedintele să fie ales pe viaţă în persoana D-lui N. Iorga. Sau ce e mai mult. Când era vorba de vre-o modificare mulţi spuneau că ei vpesc să cunoască opinia D-lui Iorga, căci aceea desigur nu va fi decât în binele şi fericirea Ligii Culturale.

Am rămas adânc impresionat d e cele petrecate la Târgovişte.

Am văzut o mână de oameni credincios şi iubitori de ţară cum s e zbat din răsputeri pentru na­ţiunea românească.

/. Seracin.

însemnări politice — Naţional-ţărăniştii convoacă

parlamentul lor propriu la Bucu­reşti. Sala de şedinţe va fi la Sindicatul ziariştilor Str. Carol. Acest parlament e al ţării şi nu cel din Dealul Metropoliei, spun ei.

— Dl General Averescu va produce cât de curând un docu­ment senzaţional în legătură cu „cărămida" din 4 Iunie anul tre­cut. Acest document va fi o rea­bilitare postumă.

— Dl Argetoianu se laudă cu guvernul mai rău decât cofări-ţele cu marfa. Intr'una repetă că

„suntem tari, suntem teribili". — Dl Mihail Popovici proteste­

ază la Dl Duca contra ilegalităţi­lor guvernului şi anume perchi-ziţiile făcute de autorităţi la clu­burile naţional-ţărăniste din Brăila şi Galaţi.

— Dl Cuza se împacă cu de-zidenţii şi-i sărută ca pe fiul cel rătăcit. Iar la Iaşi spune un ade­văr (?) „Naţional-ţărăniştii să nu vină dar să se dea ţării un gu­vern al masselor.

Aş putea continua această serie dar ne plictisim.

I

T General

Chestiunea optanţilor Problema optanţilor a venit

ieri în discuţia consiliului Ligii naţiunilor. Nu cunoaştem rezulta­tul încă. Dar trebue să subliniem atmosfera în care s'a deschis şedinţa acestei probleme care sau măreşte autoritatea Ligii Naţiuni­lor sau o scade simţitor.

Punctul de vedere al României era bine precizat. Ea refuză ho-tărîrea din Martie fiind o ştirbire a suveranităţii naţionale. O re­fuză tot aşa cum a refuzat-o şi Ungaria mai înainte. Ungaria o primeşte fiindcă chestiunea este după cum ştim — rezolvată în

spiritul cerut de Unguri. Consi­liul sigur se găseşte într'o situa­ţie foarte delicată în aducerea acestei chestiuni la o hotărîre. Sunt de o parte şi de alto am­biţii. Dar unele sunt justificate, altele nu.

Se zvoneşte că hotărârea con­siliului va fi foarte interesantă. Anume va invita cele două ţări să reia iarăş calea negocierilor directe şi să facă din problema optanţilor o chestiune bănească. România să dea o despăgubire Ungariei . . . Aşteptăm . . .

Propaganda politică Voesc să atind aici şi aceasta

chestiune. Are o deosebită îm-portanţă fiindcă ce e drept delà ea depinde în bună parte educa­ţia politică a masselor. Ori e cert că în actualele condiţiuni, pro-paganea politică, în special cea delà sate a alunecat pe panta desmăţului şi a nebuniei. Toţi ne­chemaţii colindă satele în fuga automobilului şi înjură ordinar pe adversarii politici. Cu astfel de înjurături nu se face educaţie politică. Vă spun sincer, Dior ! Propaganda politică trebue făcută aşa fel ca nimeni să nu devină prin ea mai răutăcios de cum a fost. Ci din contră mai bun. Să lăsăm la o parte tot ce e murdar şi veninos. Nu profităm nimic. Să învăţăm pe ţăranii noştri alte lucruri frumoase din domeniul politic nu astfel de înjurături cari ne strică unităţii sufleteşti a nea­mului. Azi la sate şi a încuibat politiciasmul murdar. Ţăranii unui cât de mic câtun sunt împărţiţi în două, trei părţi şi se urase pe viaţă şi pe moarte. Această stare e periculoasă şi ar trebui îndrep­tată. A. Anca

Politica externă a Italiei într'o şedinţă trecută a camerei

italiene Dl. Mussolini a ţinut un discurs în care a arătat în linii generale politică externă a Italiei.

Italia trebue să aibă relaţii de prietenie cu toate satele. Con­dusă de acest principiu a înche­iat o seamă de pacte şi conven-ţiuni cu toate statele.

Astfel între Italia şi Anglia este o amiciţie veche şi aceasta tre­bue menţinută cu orice preţ. Ra­porturile de prietenie cu Franţa şi Germania sunt foarte bune. Totuş sunt unele lucruri cari tre-buesc netezite. In ceeace priveşte relaţiile cu Iugoslavia spune că nu sunt aşa de înăsprite cum Ie vede lumea. Manifestaţiile anti-italiene din oraşele Iugoslaviei nu sunt altceva decât nişte agi­taţii trecătoare.

Vorbind despre raporturile cu Ungaria spune că relaţiile au ajuns la un grad mare de cor­dialitate. Italia trebue să sprijine-ască Ungaria fiindcă tratatul delà Trianon a tăiat prea adânc şi ea merită o soartă mai bună(1!) Ce priveşte tratatele de pace spune că Italia e gata ori când să le modi­fice întrucât ele nu sunt eterne.

Tomescu Grigore Comandantul Com. VI Teritorial

al Corp. VI Cluj

Moartea subită a Generalului Tomescu a produs o adâncă lo­vitură nu numai în mult îndure­rata sa familie, ci întreg oraşul îl deplânge şi regretă, iar armata pierde într'ânsul un brav şi activ General, care cu multă pricepere şi deosebit zel a stat în fruntea subalternilor săi, la înălţimea che­mării sale.

Născut în 19 Nov. 1871, încă de mic copil avea o deosebită atragere pentru militărie, a făcut şcoala de ofiţeri la Bucureşti şi deja la etatea de 20 ani a deve­nit Sublocotenent. Avansările i-s'au acordat la scurte intervale, iar în Răsboi ca Lt. Colonel a luat parte activă cu Regimentul său de artelerie şi în urma vite­jiei sale a fost avansat Colonel pe ziua de 1 Nov. 1916, însă făcând spărtura şi nimicirea ina­micului care ataca Măraşeştii, pe ziua de 1 Sept. 1917 a . fost avansat General de Brigadă şi cu Divizia sa 15 a luptat contra bolşevicilor în Moldova şi Ba­sarabia, apărând malul Nistrului.

Ca răsplată a meritelor sale a fost decorat cu ordinul „Coroana României" în gradul de mare ofiţer, cu ordinul „Steaua Româ­niei" în gradul de Comandor, Ofiţer şi Cavaler, cu ord. „Cor. Rom." în gradul de Ofiţer şi Cavaler, etc. etc., iar înainte de asta cu un an, a fost avansat ca Comandant al Comandamentului teritorial al Corpului VI Armată Cluj.

Stins abia în vârstă de 56 ani, i-s'au dat ultimele onoruri cu mare pompă de către un batalion Infanterie, o baterie Artilerie şi un escadron de Cavalerie. Intre zecile de coroane depuse delà diferite oficialităţi şi persoane, am remarcat pe cea trimisă de Ministerul de Răsboi, Bucureşti ale tuturor membrilor familiei, ale diferitor regimente şi grupuri de Ofiţeri, apoi din diferite judeţe ca Someş, Bihor, Turda, Sălaj, Târnava-Mică, Murăş, Satu-Mare, Maramurâş, etc.

Rămăşiţele pământeşti au fost transportate la Bucureşti spre a fi depuse în cavoul familiar din cimiterul Sfta Vineri.

Fie-i ţărâna uşoară, şi memoria binecuvintată. M. A.

Pagina 2 CLUJUL Nr. 21-22

I N F O R M A T I U M I Mica înţelegere şi mitra­lierele delà Sf. Gothard

Ştim că dupăce Ungaria a fost prinsa că transportă mitraliere pe furiş, contra tratatelor de pace, s'a numit de către Liga Naţiu­nilor o comisie, care să anche­teze acest caz. Comisia şi-a în­tocmit raportul Reprezentanţii Franţei, Micei Antante şi Poloniei au hotărît să respingă raportul şi să ceeră un supliment de an­chetă. Raportul nu aduce nici-o învinuire Ungariei ci Micei în­ţelegeri fiindcă n'a cerut formal procedura de investigaţiuni şi apoi vameşilor Austriaci cari au lăsat să treacă vagoanele cu mitraliere. Reprezentanţii acestor ţări vor cere sus şi tare luarea de măsuri suplimentare pentru a mări autoritatea Ligii Naţiunilor, care începe să se clatine în vi­goarea sa.

Sanatoriul Crucii Roşii din Cluj

Sanatoriul Crucii Roşii din Cluj în fruntea căruia se menţinuseră ungurii ş"i după unire a fost pre­luat de Români. In urma unei in­tervenţii însă a partidului maghiar preluarea a fost amânată cu încă 6 luni. Cercurile româneşti din localitate sunt foarte nemulţumite de aceasta situaţie mai ales că organele de conducere a Crucii Roşii din Cluj au luat hotărirea să fie eliminaţi toţi medicii ro­mâni.

Sonda delà Moreni arde şi-acum

Având ocazia să trec prin acele părţi, am vizitat şi Morenii, unde arde o sondă de 3 săptă­mâni. Era într'o seară foarte fru­moasă. In apropiere de circa 200 metri, priviam cu nespusă plăcere limbile, sulurile de foc ce se ri­dicau într'un iureş nebun spre cer. Pământul par'că se clătina sub picioare. Totuş focul nu mai e aşa puternic întrucât zilnic se izolează vre-o 10 vagoane de petrol Tunelul, la care se lucre­ază de 20 zile şi care trebue să aibă o lungime de 150 m. abia are 105 m. Pierderea so­cietăţii de exploatare e mare întrucât în sectorul acela lucrările au încetat.

Precizări cu pirvrie la stabilizare

Germania ne sabotează. Stabilizarea e aproape nesigură

Germania pentru ca să ne şprijinească la stabilizare ne cere astăzi foarte mult. Astfel, revalo­rizarea renetelor, anularea p re ­tenţiilor noastre de despăgubiri pentru bancnotele Băncii Gene­rale, oprirea lichidării averilor supuşilor germani şi mai ales re­cunoaşterea datoriilor antebelice ale României în Germania. Ati­tudinea aceasta a Germaniei este mioapă. Nu înţelegem de ce voeşte să se răzbune în forma aceasta pe noi.

In cercurile conducătoare ale Băncii Naţionale domneşte o vie

nelinişte faţă de nesigurele pers­pective ale stabilizaării, aşa cum vrea Dl V. Brătianu s'o realizeze.

A. Anca

Reluarea tratative­lor româno-germane

Ziarele din Capitală a duce o ştire foarte îmbucurătoare pentru noi. Este vorba de reluarea tra­tativelor româno-germane în v e ­derea soluţionării tuturor diferen­delor existenţe între România şi Germania. S e vorbeşte că sunt şanse şi pentru soluţionarea bile­telor Băncii Generale. Acest fapt nu poate decât să ne înbucure întrucâ dacă aceste diferende vor merge pe calea bunei împăcuiri, Banca Imperiului din Berlin va sprijini operaţiunile noastre de stabilizare.

împrumutul de stabilizare

In consiliul de miniştri ţinut ieri de ministru de finanţe, V. Brătianu a adus la cunoştinţa consiliului că împrumutul de sta­bilizare a fost încheiat.

Nu cunoaştem condiţiunile fi­indcă asupra lor s'a ţinut un strict secret. Totuş spunem că obiceiul e că la un împrumut de stabilizare să participe cât mai mult bănci ale ţărilor mai impor­

t a n t e . Ori e ştiut că banca din Berlin n'a participat. Parlamentul va fi convocat cât de curând pentru a ratifica aceasta.

Procesul Roată Contra oraşului Cluj zilele

trecute s'a desbătut la Tribuna­lul în Cluj procesul d-Iui Roată care, după ce a fost îndepărtat din fruntea uzinelor electrice din Cluj, a dat în judecată primăria cerându-i şi pentru mai departe leafa de conducător al acestor uzine.

Constatindu-se faptul că d. Roată, prin felul cum a gospo­dărit, a păgubit oraşul, Tribuna­lul i-a resprins cererea, obligân-du-1 să plătească 350.000. lei cheltuieli de proces.

Conflictul polono-lituan la Liga-

Naţiunilor In şedinţele Consiliului Ligei -

Naţiunilor se va discuta conflictul polono-lituan. D. Chamberlain în declaraţiile făcute ziariştilor a judecat cu asprime politica pri­mului ministru lituan Valdemaras, şi a adăugat că Lituania a comis o adevărată nebunie anexând prin Constituţie, oraşul Wilna.

Generalul Averescu la Regenţă

Generalul Averescu şi fruntaşii averescani s'au înapoiat eri în Capitală.

In urma unei ultime consfătuiri a conducerii grupării, s'a hotărît ca generalul Averescu să ceară astăzi audenţă la Regenţă spre a prezenta moţiunea delà Timi­şoara. 1

Generalul Averescu va fi pri­mit încă săptămâna acesta de Regenţă.

Serbare Jubilară „Reuniunea Sfânta Maria a femeilor române greco-cato-lice din Cluj* va ţine serbarea jubi­lară care se va ţinea în zina de 10 Iunie 1928 din prilejul aniversării de 25 ani delà înfiinţarea ei. Programul: Ora 9 a. m. Sf. Liturghie în biserica „Schimbarea la faţă". Cu acest prilej se va cinecuvânta bandiera jubilară de pe steagul Reuniunii. Ora 11 a. m., şedinţă festivă în sala mare a prefec-turei judeţului: 1. Cuvânt de deschi­dere, rostit de prezidenta reuniunii. 2. Salutul Bisericei, Cuvântarea, d. prot. dr, Elie Dăianu. 3. Salutul Delegaţiu-nilor. 4. Discursul dlui Ştefan Roşian prof. la Acad. teologică din Blaj. 5. Cuvânt de încheiere. Ora 1 şi jumă­tate p. m. Auditie de muzică religi­oasă în biserica „Schimbarea la faţa" dată în onoarea „Reuniunii Sf. Maria" de „Reuniunea Corală Unită". De in-cartiruirea stimaţilor oaspeţi se va în­griji comitetul St. oaspeji sunt rugaţi a se anunţa dnei Veturia dr. Pop, viceprezidenta Cluj, str. Regală nr. 6. In ziua de 9 Iunie seara va fi o con­vorbire amicală într'o grădină de vară care se va anunţa. Pentru banchet oaspeţii sunt rugaţi a se anunţa dnei Veturia dr. Borza, telefon 6/52, str. Regală 28.

Divorţul între exprinţul Carol şi principesa mamă Elena va fi pronun­ţat în mod oficial. Aceasta se dato-reşte în special atitudinej ex prinţului Carol şi aventurei deld Londra. Dl general Condeescu a plecat în acest scop la Paris.

Intre dl Duca şi dl Nicolae Iorga a avut loc în zilele trecute o întrevedere. Acestui fapt i se dă o mare impor­tanţă întrucât ştim că legăturile între aceşti doi erau dintre cele mai proaste.

DI Titulescu se vorbeşte, că va fi remaniat, luându-şi postul dsale delà Londra. Ca succesor este indicat dl Argetoianu. Nu ştim dacă Regenţa va primi această remaniere.

Din unele cercuri se zvoneşte că adunarea extraordinară a Băncii Na­ţionale va fi convocată spre a aproba operaţiunile pentru stabilizare.

Cenzurat

Raportul comitetului de tei asupra afacerii de mitraliere delà Sf. Gothard ajungând în discuţiunea consiliului Ligii Naţiunilor a provocat o nemul­ţumire generală. Delegaţii Angliei, Franţei, Poloniei şi Micei înţelegeri au ajuns la constatarea că acesta nu spune nimic. Nu s'a luat încă nicio o hotărâre.

D-na Cantacuzino fiind invitată în Angila să ţină nişte conferinţe asupra României, a vorbit la Londra în ziua de 5 Iunie. Aici a arătat marile reforme înfăptuite în România şi rolul femeei române în aceste reforme înfăptuite în România şi rolul femeei române în aceste reforme.. Pentru chipul docu­mentat în care a prezentat problema, a fost răsplătită cu aplauze.

S'a revenit asupra luării dreptului de publicitate a şcolilor minoritare. Ştim ca ministerul instrucţiei a dispus ca la 7 licee săseşti să li se ia drep­tul de publicitate. Parlamentarii saşi au intervenit pe lângă dl primministru V. Brătianu ca să se revină asupra acestui ordin. Şi s'a revenit. Dl Ange-lescu a suferit o înfrângere. Ce în­semnează acestea jocuri de-a puterea ?

Averescani! în întrunirea ţinută Ia Timişoara au votat o moţiune pe care dl general Averescu s'o prezinte Re­genţei. In zilele acestea dl general Averescu va fi primit în audientă. Mo­ţiunea arată că acest guvern e provi­zoriu şi trebue înlăturat.

Ofiţerii români cari au mers'în Po­lonia sub conducerea dlui gen. Măr-dărescu şi Samsonovici au fost în­tâmpinaţi în gară de şeful şi subşeful statului major polon şi ofiţerii supe­riori din Varşovia. Dânşii studiază mij­loacele cum aceste două ţări îşi pot da concurs pe calea armelor.

Minoritarii nu ne iubesc. Un caz foarte important e că în zilele trecute tribunalul din Timişoara a judecat ca­zul notarului Dimitrie Roşu care a fost dat în judecată pentru nereguli. S'a găsit nevinovat şi a fost achitat. Din depoziţiile martorilor din comună, cari voiau să-1 compromită.

Bolşevicii nu se as tâmpăra deloc. In zilele trneute grănicerii români delà Nistru au susprins o lotcă cu 5 indi­vizi cari venia spre malul românesc. Somându-i să se predea bolşevicii au răspuns cu focuri de arme. Atunci grănicerii au deschis şi ei un foc viu. Bolşevicii s'au retras. S'a deschis o anchetă.

La Orheiu s'a deslănţuit în zilele trecute o furtună foarte puternică care a produs victime omeneşti şi dărâmări de case.

La PIoeşti într'un spital s'a produs un fioros viol, Subchirurgul spitalului a chemat în cancelaria Iui pe o fată de 13 ani şi şi-a bătut joc de ea.

La Galaţi au fost arestaţi advocatul Diaconescu şi un meseriaş Singer fiindcă au falsificat un testament. Acest fapt a produs o mare mişcare în pu­blicul gălăţan. Tribunalul a confirmat mandatul de arestare.

La ministerul instrucţiei lucrează comisia pentru fixarea programei ana— lilice a liceului — 'a Penă acum au hotărât în principiu că pentr cursul inferior să fie maximum la 25 ore pè săptămână, iar pentru cel superior 20 ore săptămânal.

„Le Matin" confirmă că afacerea optanţilor va veni Vineri înaintea Consiliului Ligei Naţiunilor. Dl. Jules Sanerwein, trimisul special al ziarului la Geneva, află că probabil, în cali­tate de raportor al Consiliului, dl Chamberlain va cere părţilor sä" reia încă odată negocierile directe, pentru lichidarea litigiului prin bună înţe­legere.

Ministrul României la Geneva, d, Antóniádé a fost ales, alături de d-nii Scialoja şi Clin-Lo (China) în Comitetul de trei însărcinat să exa­mineze raportul secretarului general, Sir Eric Drummod, asupra relatiunilor Ligei Naţiunilor cu organismele crea­te sub autoritatea ei.

I M . ( . « H U A îfi Editura ANCA, Cluj | H

M% aparii! Noua Lege a Chiriilor trimiteţi 15 Lei în timbre şi o primiţi cu reîntoarcerea poştei. ^^^H

I

Banca de Agricultură şi Cassa de Economie S.A. Cluj, Piaţa Unirii No. 9

SUCURSALE : DEJ, BECLEAN, JIBOU

C a p i t a l p r o p r i u : 30,000.000 1 e i Exercită toate ramurile bancare, precum asemnări în interes şi extern

Deviza autorizată Deviza autorizată

. 21-22 CLUJUL Pagina 3

Casa de Editură, Librărie şi Institut de Arte Graiice A L E X A M D R U A M C A Tipografia Str. Regina Maria No. 43 . ^ L U J Librăria Str. Regina Maria No. 43.

Fondat 1908. Telefon 124,

Cetii cu atenie liste cărţilor noastre şi o păstraţi căci cu orice ocaziune aveţi lipsă de ea! Liste cărţilor apărute î n editura proprie : Cărţi juridice:

„Drept Cambial" de Dr. Anca I. Leontin ^Compendiu de Drept civil" de Anca Justin Dr. „Cartea Funduară" „ » » ,4„Codul de Faliment" » » » „Procedura de concordat forţat" „ „ » „Legea d e execuţie" Bartha Dr. şi Dr. Hancu „Procedura Civilă" de Moisil T. Dr. „furnal de termene advocaţiale" legat tare ,Legea Corpului de advocaţi şi Regulamentul"

„Legea Portăreilor" „Criza Valutară" de Şerban Dr. „Legea spirtuoaselor" „Szesztörvén>" de Zieh „Tabloul onorariilor minimale pentru advocaţi \Terminologia Juridică rom. mag." „Vademecum Juridic" „Dicţionar juridic ' maghiar-român brodat 200 iegat

Teatre poporale. „Lada năzdrăvană" (piesă teatrală într'un act) pentru copii

Traducere de Ion Giorge-Arini „Dada" (comedie ţigănească 1 act) de Patriciu Chişu

„A fost odată" (poporală 3 acte) de Nie. Ţinţariu „Doamna mea" (poporală 1 act). „ » „Domnul Primar" (poporală 3 acte) „ ^Duşmanii" (poporală 3 acte) , „Gura lumii" (poporală 3 acte) „ „Maestrul Caproni" (comedie întrun act) „ „Nevasta mea fie îngerii cu ea" (popor. 3 acte) mS'a dus" (poporală 1 act) a s Nie. „Gardul fermecat" (poporală 1 act) „ „Zece fete de măritat" (comedie 1 act) „ .„Copii nostril" (piesă teatrală în 3 tablouri) „ .„Schilavii" (dramă din popor 3 acte) „ „Pefitorii" (comedie 1 act) „ ^Pentru patrie" (poporală 4 acte) „ „Puia codrului" (piesă haiducească 3 acte) „ mSfârşitu uşmăniei" (dramă pop. 3 acte) Alex. „ 0,ln calea duşmanului" din 1848 (1 act) de S. Rusu ^Pedeapsa păcatului" (piesă teat. 2 acte) „ „ ^Vrăjitoarea" (comedie în versuri l act) „ „ „Fiecare cu a lui" (comedie 3 acte) de Şerbănescu-Buzău

„„Oglinda fermecată" (lirică 4 acte) de I. Jasinsky pt, licee 15'— -„înfumuratele" (comedie 3 acte) de Dumitrescu-Delavarona 20' — „Primăriţa" comedie în două acte de Rusu 3 0 — Şezătoarea cu noroc" (teatrală 1 act) de A. Borşianu 20"— „Furtuna" (dramă 1 act) de Gh. I. Chitibura 15 _ „Ion Sgărcitul" piesă teatrală într'un act de E. Ceontea 10"—

„Ion şi Elena" piesă teatr. pop. 1 act de I. V. Mesaroş 15"— {„Vechiul Refren" dramă 3 acte de Chitibura şi Jaleş 25'—

„Vis realizat" comedie într'un act de Ioan V.M. Răscuci 15'— mDinRăsboi" piesă teatrală într'un act de Ioan V. M. Răscuci 15"— „vânătorii"fantazie dramat. 1 act de Aurel Şerbănescu-Buzău 20"— „Dragostea lui Ionel" piese comică în 2 acte şi 2 tablouri

de Eugen Ciontea 20 - ~ „Veru" (tragedie 1 act.) de Constantin Jaleş 20' „Răposatul viu" comedie în 3 acte de Aurel Şerbănescu Buzău 40

| „Dumnezeu veghează" pop. m. 3 acte de I. Ser. Segherean 20

300 150 80

100 80

100 300 250' 45 45 35 35 40 15 75'

250'

1 5 - -15 — 2 0 - -15 — 20-— 20-— 2 0 - -1 5 -20-— 2 0 - -15 — 1 5 -1 5 -2 0 ' -1 5 - -2 0 - -2 0 -1 5 -10 —

15'— 1 5 -

3 0 -

15 15 15 15 20 20' 20

20' 20' 20

»La noi nu mai sunt jidani" (2 acte) de P. A. Chişiu „Ajunul căsătoriei" (c. 1 act) de Eugen T. M.

{„Candidatul de deputat" (c. 1 act) de Serion Titus „Ţiganul în Aeroplan" (c. 1 act) de Serafim Cioasă |»,La ajun" (1 act şi 1 tablou) de Nie. Ţinţariu „Văduva cu farmece" pentru 3.tablour de Nie. Ţânţariu Soacra Domnului Profesor" corn. într'un act de A. Ţinţariu 5'a stricat lumea" piesă pop. într'un ac de N. Ţinţariu „Coada Veacului" (comedie 1 act) de Ion Gruiu „Nevestele noastre" (piesă poporală 1 act) de M. Tomşa

Ianaloage,Dialoage,Umoristice : „Catastrofa lui Noe" monolog de. Patriciu Chişu 10 „Vrea mama să mă'nsoare..." monolog de Siminic 10 „Cântecul cocoşului sau Moartea stelniţei" dialog de Rusu 10 „Drotarul" monolog de S, Rusu 10 „Sie/an şi Victoria" dialog „ 10 „Tiofii" monolog „ 10

.Umoristice" " cu 112 diferite glume pipărate de.rîs de Costi 20' ţZmeul Va însurat" monolog de Simeon Rusu 10 [\n pridvor" monolog pentru copii de Ion Grindei-Dedan 10 iBătălie'n ţigănie" dialog comic de Ion Grindei-Dedan 10 ÍPetecul lângă spărtură" monolog de Simeon Rusu 10 IPopic însurat" monolog comic de Ioan Niţă Secoşanu 10 L C ű flăcău" monolog comic „ „ „ »

10 IBucuroae servitor" dialog comic de „ „ „ 10 LO poznă" (monolog comic) de Ion Giorge-Arini 10 litrul" pacostea jidovească (mon. com.) de Ion Giorge-Arini 10

tfindăr-Hondăr" sau sasul jucăuş (m. com.) de I. G.-Arini 10 iFluierul fermecat" (mon. com.) de Ion Giorge-Arini 10"— iTiganul Deputat'' (mon. com.) de Ion Giorge-Arini 10'— iCămătarul" dialog de Serafim Cioară 15"— IDevIă mare'n ţigănie" de Serafim Cioară 15' — jBaba Cloanţa" monolog de Serafim Cioară 10'— Pocăitul" monolog de Serafim Cioară 10"—

„Prietennl Dracilor" monolog de Serafim Cioară 10 „Ţăranul la Bucureşti" mon. com. de Serion Titus 10 jŢiganu! Cioban" (mon. com.) de I. S. Urdea 10 „Ursitoare, ursitoare" (m. com.în versuri) de D.-Delamuscel 10 „Visul meu" (m. com. în versuri) de Dobrescu-Delamuscel 10'— „Ţăranul la târg" (m. în versuri) de I. Ser. Sighereanu 10.— „Lume 'n toarsă ' (Scenetă comică) de Sebastian Meliu 15— „Gluma lui La Bumbu, (trilog comic) de 1. N. Sacoşan 10 — „Culă Buloi la strajă (scanetâ comică) da 1. N. Sacoşin 10 — „Stan Răpoi la Don-Pr imir (scenetă com.) dal. N. Sacoşan 10 — „Cum a scăpat sasul din armita lui Franz losif4 monolog 10 -„Cum a umblat A lan cu ung irul ia oîţiW .n ) u ! o i 10 —

Diferite, cântece, daine, chiuituri ş i versuri :

„Pe băncile şcolii" (poesi şi epigrame) de Baddea Mierlea 30 ' — „Doine şi chiuituri" de Siminic 15'— „Inima mea" (cântece poporale) bine cunoscute 20'— „Imnuri româneşti" (cântece naţionale) 10'— „Iubirea" (notă muzicală) pentru Pian şi voce 15'— „Imnul Studenţes Creştin" pentru Pian şi voce 20'— „Carte de visuri de noapte" 25'— „Scrisori de iubire" după mai mulţi autori 10'— „Vezi ce face beutura dracului" 8'— „Viorele" poesii de Rusu 10'— „Scânteuţa" doine, chiuituri şi strigături voi. II.de S. Rusu 20'— „Colinde" adunate de S. Rusu 15'— ,,Chiuituri" şi doine din popor adunate de Iustin Ilieşiu 30'— „Ecouri" (versuri) de Dumbrava 10'— „Nenorociţii" roman de Şerbănescu-Buzău 10'— „Bate la u şă" Carmen Sylva 40'— „Album de modele* româneşti pentru cusături" 100--„Trepetnicul" pentru tălmăcirea semnelor omului 5'— „istorie si Fantasie" de I. Pavelea învăţător 20'— „Aventurile lui W. Gotthard" roman 10"— „Pentru Macedonia" de M. Dragnea 10'— „Visîri" sau dragoste ş resemnare de E. Ceontea 15"—

Cărţi de rugăciuni şi preoţeşti : „Cărarea Fericirii" de preotul G. Mânzatîn carton pt. şcolari 100—

. , , în pânză 150— „ „ » în piele 300— „ „ în piele lux pt. dame 4 0 0 -

„Domnului să ne închinăm" cartea de rugăciuni spe­cială pentru elevi. (pt. rel. gr. cat. şi gr. ort. separat. 25—

„Pus-ai pe capetele lor cunună" cuvântări la cununii de George Mânsat protopop on. " 60 —

„Păstorul sufletesc" (1—VI voi.) 1 8 0 -„Predici la morţi" de prot. I. Marga 60"— „Predici pentru postul mare" (ciclu duplu) de I. Marga 50'— „Femeea Creştină* de Ruschek 20 — „Cartea Mângăerii" de Mânzat 10'— „Originea şi istoria icoanei delà Nicula" de Mânzat 10'— „Visul preacuratei Născ. de Dumnezeu' 15*— „Epistolia Domnului nostru Isus Hristos* 15 —

Cărţi şcolare şi altele : „ . luliu Caesar De ballo gallico L. I. şi VI." Tr. Popa 35'— „Dr. Szentpéteriné, Haller Zsuzsa ABC." 25 — „Természettudományi ismeretek (ábr.) Ştiinţe Naturale 2 5 — „Lecţii de limba română" de Mureşan Sabin 25"— „Aritmetica" pt. şcoalele de ucenici de Epure 30'— Conversaţie şi dicţionar Waghiar-Român l O ' — Certificate şcolare 1/Î coală bucata Lei 1*50-Hărţi şcolare România şi toate continentele bucata Lei 10'—

„Cojocna Földrajza" de Dr. Szentpéteryné 15'— „Alba de jos" Földrajza de Dr. Szentpéteryné 15'—

Medicale : de Dr. Grigoriu cu 120 chipuri feminine 250-„Cartea Moaşelor"

„Registrul facerilor" (naşterilor) „Carnet de Consultaţii medicale" „Sifilisul" de Dr. Apostol „Carnet de control medical" „Recoltajul plantelor medicale"

85'— 90 — 1 5 — 20 — 10 —

Tipărituri advocaţiale 1. Contract de cumpărare-vânzare loo b. 18o Lei. 2. Contract de închiriere loo 18o 3. Cererea pentru ordin de plată l o o n 18o n 4. Acţiunea cambială sumară l o o n I 8 0 n 5. Cererea pt, exec. de escont l o o » I 8 0 » 6. Expens-Notă loo I 8 0

7. Publicaţiune de licitaţie l o o Jf 2oo 8. Propunerea de acusă loo 14o 9. Obligaţiune loo » 14o

10. Act de desfiinţare de ipotecă l o o 14o » 11. Procură nouă l o o » 14o n 12. Cererea de acţiune l o o tt 18o tt 13. Acţiunea l o o tt I 8 0 tt 14. Acţiunea Sentinţă în lipsă loo i t 14o 11

s

o

O rc <u

u

CS E

' 3 E

MS • a

c ea S o

co - J

ci u

CB <u

J S o ca a .

'35-o

* u o Q.

CO

Q . cu e

'ea

ea E 9

CM

T 3

xa •o

B

CT g O

o

ea

KO

• CS tli es cu o ea

ca

(O xs O .

Editură străină Compendiu de Drept Comercial

de Dr. Anca I. Leontin Lei 300*— Cod de onoare resolvirea conflictelor

personale de Dragici Lei 60*— Codul Silvic al României de Dr. Moisil Lei 6Q-— C«rs elementar de Drept Roman

de I. C. Cătuneanu Lei 180 — Legea Chiriilor Lei 30 - — journal de termene advocaţiale legat Lei 25Q-— Buletin decis Curţii de Cass, şi Just.

Vol. I. şi II. de Gh. St. Bădescu Lei 500*— Procedura Penală de Dr. Alex. Pop 100*— Isvoarele de Drept Roman deCătunean 3t>— Drept Penal de Dr. Traian Pop Vol. I. Lei 220. Vol. II. Lei 300. Vol. III. Lei 280L furisprudenţa română de G. Barozzi

Volumul I—IV. Lei 1000*— Părţi Alese din dreptul privat Ungar de

Dr. G. Plopu preş. la curtea de casaţie 220*— Elemente de Ştiinţă Financiară

de Dr. Leon Lei 200*— Istoria Dreptului Roman de Prof.

Onişor Lei 300*— Codul Penal din Transilvania com­

plectat çu toate modific, de Predovici 120 1— Codul Comercial din Transilvania

adnotat de Pred.ovici Lei 320*— Legea Persoanelor juridice Lei 2 0 — Legea pentru dobândirea naţionalităţii. 20*— Lege pentru unificarea admnistrativă 25*—

„ „ statutul funcţionarilor publici 20*— Regulamentul pt. administrarea pădurilor

comunale IO*— Lege privitoare Ia unificarea unor dispozi-

ţiuni de Procedură civilă şi comercială 15*— Colecţiunea terminilor şi cuvintelor

juridice român maghiar Lei 250*— Le^ea şl Regulamentul legei general»

de pensiuai Lei 20-— Legea XXXIII din 1896 despre Pro­

cedura Penală de Dr. A. Pop şi Dr. Ştefan Laday Lei 7S*—

Coda/ de Procedură Civilă din Tran­silvania, întocmită d e : Dr. I. Papp şi Balaşiu vol. I. II. III. şi IV. Lei 3 2 0 * -

Legea Agrară pt. Transilvania, Banat, Crişana şi Regulamentul Lei 20*—

Colecţiune de legt, „M. A. Dumitrescu" : Codul de Comerţ Lei 80*—

Colu Cd ivii Lei 80*— Indicatorul Impozitelor sau Călăuza

Contribuabilului (Noua Lege) Lei 40*— Compendiu financiar (timbre, taxe de

înregistrare donaţiuni şi taxe succe-sorate) Lei 7 0 —

Legea cambială XXVII : 1876 Lei 25*— Drept Cambial de Finţescu vol. II. 220'— Procedura de moştenire din Ardeal

de Dr. Papp—Blaşiu — Lei Codul Civil Austriac adnotat

de Dr. Láday legat vol. I. Lei 400* Codul Civil Austriac de Láday

vol. II. fasc. I. II. III. Lei Legea tutelară şi testamentele „ Proprietatea şi posesiunea

de Georgian Lei Legea Curtea de Casaţie — „ Transformarea curţilor junduară

manual de Dr. Balint — Lei Procedura accelerată de Dan „ Codul de Procedară Penală ca­

mera de acuzare de T. G.

80 —

100-— 30'—

50'— 15 —

25 — 200'—

Lei 300 — Tanasescu îndrumătorul Cetăţeanului de

Negru (formulare a tot soiul de petiţiuni)

Legea electorală ptr. adunarea deputaţilor şi Senat — — Lei 25 '—

Organizarea Judecătorească legat — — —

Formularul Advocatului de Zalman —

Taxele vamale de import puse în aplicare la 5 Iunie 1926

Indicatorul comunelor din Ar­deal şi Banat — — — —

Legea Regimului Apelor — Legea ptr. protecţia vânatului Lei

„ „ Încurajarea con­strucţiilor de Clăduri — Lei

Legea ptr. înfiinţarea Camere­lor de Agricultură Lei

Legea pentru Reglementarea repausului duminical — Lei

Lei 75 —

Lei 240 —

Lei 200*—

Lei 15 '—

Lei Lei

120.— 20.— 2 0 - -

20 —

20 —

20 —

h i fS^S binevoit să ne trimită înalta Lor apreciere pentru acest album. Ediţia II cu 250 diferite motive.

de Dna prof. Alexandra Codora, prevăzute cu două scrisori din partea M. S. Regina Maria şi A. S. R. Principesa Elena, cari au

. . . . . . . . . 1 ex. costă 100 lei plus porto.

Pagina 4 CLUJUL Nr. 21-22

Lista cărţilor şi recvisitelor bisericeşti

mai mars firmă românBcSsca ű'm Ardeal

Fabrică de clopote. Msre depozit de Gmate, icoane şi cfirţi bisericeşti. fosâai 19QS. Nitre Librărie şi Tipografie. Fondat 1908.

CEA MAI MARE FIRMĂ românească în ţară delà care să pot co­manda recvisite bisericeşti, cruci, potire, pra­pori, clopote de I.-a calitate delà 25—250

Kg. etc. Cereţi oferte! Casa de editură

ALEXANDRU ANCA

Pref curent pentru Ornamente bisericeşti: Odăjdii (Vesminte preoţeşti)

constatatoare din : / Félon, I Epiirafir, 2 Aere, 2 Mânecate,

1 Brâu, 1 Acoperitor de sf. potir, in diferite « o t i v e şi colori din damast de mătase in ca-itSfi deosebite cu preţul de 8ooo—25ooo Lei.

Prapori : ta diferite culori 90 cm. lat 120 cm. lung cu două chipuri sfinte pe două parti văpsite pe pânză (chipul după dorinţă) are 3—4 tăie­turi cu posomant auriu sau argintiu preţu' «nui prapor delà 35oo—6ooo Lei fără rudă. Mustre de stofe pentru odăjdii sau prapor*

se trimit numai contra 200 Lei anticipativ, la restituirea mustrelor să predau banii.

La comandă

6oo*—

6oo-— 160-— 80-— 6o —

8 5 o -

Recvisite bisericeşti : / Cădelniţă de bronz sau argintată 195o'— Una ţiitoare de tămâie cu linguriţă

ófin bronz argintat — — — 55o'— i Candelă din bronz argintată— - 500 — 1 „ » — — 7 5 0 - -1 ,. ., „ — — 13oo -— / Chivot din bronz argintat cu trei

turnuri foarte frumoasă — — 55oo - — / Cruce de masă din bronz argintată

cu Hnstos in email 28 cm. — 165o -— / Cruce de masă (28 cm.) din bronz

argintită cu Hristos în relief aurit 13oo-— / Cruce de mână din bronz argintită

cu Hristos email — — — — 14oo -— Cruci de lemn cu Hristos în relief 200-3oo — / Căldăruşe cu aspergil (stropitor)

bronz argintat — — — — 16oo'— 1 Cănită cu tavă pentru spălarea ma­

nilor (bronz argintat) — — — 85o"— Cutie cu trei vase, cuţit şi foarfeci

la botez (bronz aurit) — — — 2ooo -— 2 Vase de sticlă (la proscomidie) 25o-—

să se dea numărul şi lărgimea colarului piastronuiui şi a beretei. — Din colare se trimi. cel

Cotare, berete brâuri, plastroane: Kolpak (Beretă) glot pentru gr.-cat. şi

gr-ort. cu crucită argintată Beretă (camilafeă, potcap) Rom. cat.

din glott negru — — — — Şepcuţă Tonsur şi Camanzov glott Colar de pânză „Leo" — — -Colar de cauciuc — — — — — Brâu (cingulum) rips sau moirée violet

ori negru pt. gr.-cat. 12 cm. per mtr. Brâu (cingulum) violet deschis moirée

fin pt. protopop gr.-ort. 15 cm. lăţime per metru — — — — — — 1000 -—

Brâu (cingulum) albastru deschis moirée fin pentru preoţi gr.-ort. 15 cm. lă­ţime per metru— — — — — 1000 —

Brâu (cingulum) negru de lână 10 cm. lăţime, 3 metri lung bucata — — 85o —

Plastron (chemisette) Nr. 3. 21 cm. kl ott neted — — — — — 2oo-—

Plastron (chemisette) Nr. 2. 15 cm. klott neted — — — — — 150 —

35oo-1265-

6oo' 350' 450-

/ Potir (bronz aurit) neted — — Disc (bronz aurit) — — — — Steluţă pt. disc (bronz aurit) — — 1 Linguriţă (bronz aurit) 1 Cuţitas copie (bronz aurit) 1 Cutie cu trei vase pentru oleu şi

mir la botez (bronz aurit) I. C. O. 2ooo-/ Cutie de bronz aurit cu capac pen­

tru sf. cuminecătura la bolnavi — 15oo-Ciborium (bronz aurit) — — — 38oo -

Monstranţă (bronz aurit) rom. kath. 55oo-Clopotele pentru altar— — — 150-30o-Clopoţel cu 3 braţe bronz fin — l50o-Clopoţel cu 4 braţe — — — — 165o-Copcii (cârlige) pt. odăjdii (aurite

şi arginlate perechea — — loo ' Sfeşnece de altar 1 3U m. erour

masiv 21 kgr. — — — — 6500-Policandre (Lustere) frumoase de sticlă F

pentru 4 lumini — — » 6 ., » 8 „

12 şi altele până la

puţin 2 bucăţi

75oo -

— — — 15O00-— — — 2 2 0 0 0 -— — — 26000-— — 100,000'-

Comandaţi!!

Icoane frumoase avem tot felul în diferite mărimi

• » À

Cărţi bisericeşti: Mineu tom. Mineu tom. Triod — Orologiu Apostol — Eurologiu

I. 11.

700 950 450 300 400 300

In mărime de 19 26 In mărime de 33|43 In mărime de 52|4o In mărime de 47|63 In mărime de 74J55 In mărime de 72 | loo

25--6o--85--

160--200--

Lei 6 5 0 - 9 0 0 - -

Lei Lei

Lei 160 —

Caut post Cu începere de 1 Iunie sau 1 Iulie student universitar în al HMça drept caută poit într'un birou de •orice fel. P o s e d ă limba română, franceză şi puţin maghiară. Cei interesaţi sunt a

se adresa la redacţia ziarului. Pretenţiune de 2000-3000.

Psaltire — — — — — 100 Octoic mic — — — — 100

Tipărituri bisericeşti : — — per coală Raţiuni — -

Inventar — -Buget — — — Conspect bucate —

„ bani — „ realităţi

Estras de botez „ de morţi „ de cununii

Contr. de căsătorie Acte de vestiri Tablou de dare Chitanţier pentru plăti (coala)

12 5 6 5 5 5 2 2 2 4 2 1 5

Luster policandre: PENTRU BISERICA FRUMOASE DIN

STICLĂ FINĂ Nr. 520. Policandru de mărime 90x55

cu 6 lumini — — - 6200 Policandru de mărime 95x60

cu 8 lumini — — — 6900 Policandru de mărime 100x65

cu 10 lumini — — — 9500 Policandru de mărime 110x70

cu 12 lumini — — — 10200' Policandru de mărime 115x72

cu 15 lumini — — — 12600' Policandru de mărime 120x75

cu 16 lumini — — - 14200 Policandru de mărime 125x80

cu 18 lumini — — — 15800" Policandru de mărime 120x85

cu 20 lumini — — - 16200

50

— Să află până la 100 mii lei. —

Ce mai frumos, bogat şi ieftin

Album de modele romaneşti pentru cusături U n (xemplar 100 Lei. Porto 20 Lei.

NOU!

! A APĂRUT NOU!

I

Dacă voiţi să râdeţi până la infinit, atunci comandaţi broşura

de glume

de C O S T I 1 exemplar 20 Lei. plus porto 20 Lei.

ca r t ea de rugăciuni spec i a l i pentru elevi :

..• o M n u L u I SB uf i n c H i n fi M • Se află separat pentru religiunea ortodoxă şi pentru greco-catolică. — Conţine toate rugăciunile trebuincioase de dim., seară, ale zilelor, ocazionale, către sft. Anton, mărturisire,

cuminecătură, etc.

Preţul în legătură tare 25 Lei Transportul recomandat 15 Lei

z

jiuir

Cel mai bun cadou la orice ocaziune! Cea mai nouă şi cea mai bună carte de rugăciun

CĂRAREA FERICIRII de prot. George Mânzat cU uprobarea Ven Ordinariat sub Nr. 581—1923. Aceasta carte d un conţinut bogat cuprinde to t felul de rugăciun

pentru orice ocaziune cu 24 capitole mari în 366 pagini

Legată în hârtie tare carton pentru elevii tuturor şcoalelc bucata Lei 100. — Legată In pânză fină cu cruce aurit bucata Lei 150. — Legată in Piele lux tipărită pe hâitieve

lină aurită pentru dame Lei 300—400.

Transportul recomandat 25.— Lei {

Tiparul Instit. de Arte Grafice Alexandru Anca, Cluj. Cenzurat: BINOEA-