www.dacoromanica.ro

I.. 1TAI3m,ipm

ISTORIEAUmbel §i literaturei române

cu, pzae 'Oe timed, C'e oztogzafia pi gza fieOi icitS veacrtzite, pzecumt fi cu, ,eucati iWczaze afese, ince.

Oin cete mai vecia timpta panel asta;?:.

Pentru cursulii superior(' licealii.

-...!...39.--

I.-1$I

Editura libririel §cólelor Fratii §araga1 886.

4111

www.dacoromanica.ro

Tote exemplarele voril fi iscalite de autoria gi de editort.

I AlTIPO-LITOGRAFIEA H. GOLDNER, STR. PRIMARIEI.

1 Si s 6.

www.dacoromanica.ro

PREFATA

Annt a1ctuitü acestii cursii de istoriea Umbelliteraturei române pentru a corespunde in to-

tulti programulul care prevede asemenea studiuIn clasa a VII liceallt, des,d acuma nu exi-sta, thci o carte pentru istoriea limbei, ci totenumai pentru istoriea literaturei. Mai reu ne-indestulatOrele notiuni de istoriea limbef presa-rate id i colo prin unele arti ca Istorieabe i literaturel române a d-lul A. Densupanuon ca a V. A. Ureche sintti cu desiivitir-§ire gre§ite.

Pe llinga, notiunile despre 1imb6 literaturitanni datü chte-va notiuni In privinta alfabete-bort' §i ortografiilorti intrebuintate de Romani incursulit veacurilora. Amu avutil plant' sit dau

urn-

pana

d-luti

si

www.dacoromanica.ro

IE

modele de grafie, dar purtarea catord-va Omenia that puternid in Ora acésta m'a descurajatdpe mine §i nu atata pe mine catti pe editoridcare nu mai' avi tragere de inima s faciti multecheltueli, vègenda Bianu s'a grabitda-mi desaproba cartea fara sà fi fostil macarpoftitii de ministru, fara sa fi vedutd cartea gata,§i farit sa fi cetitd mai multd de rpte file de lainceputd. !

Arai avutti §i altü scopd scofndit acésta car-te, a nume amit vrutil sa dau elevilord din liceeo chrestomatie in cari sa aiba bucitti din auto-Hi. veal): §i deci ca d-nit" profe-sori vord putea recomanda acesta carte in toteclasele in cari programulii cere sa se facil lec-tura §i analisa din autorii vecht

Inainte de a incheia trebuie sa spund caservitd fOrte multi" de volum. din

chrestomatiea cea mare a d-lui Dr. Gaster §i de,Literatura populara tad a d-lui Gaster. M'amdfolositd de scrierile lui Lambriord §i de ale luiMiklasich, etc. La istoriea literaturei m'amd fo-lositd, pentru date, de cartea d-lui Ar. Densu-§eanu.

Ami incredere in publiculd doritorid de a cu-

m'amd gAnditd

ca

m'amd

www.dacoromanica.ro

III

nósce starea de a-41 a sciintef in privinO, isto-riei limbei romane ,F,ii socotti c?i, va trtil §i a-cestá carte ca multe altele, cli'lar dacil va avehnenorocirea de a fi desaprobat6, de eanenii d-lulSturza.

Man NAdejde.1887 Sept. -in 20. Iaft.

C>00 -----

www.dacoromanica.ro

PARTEA I.

ISTORIEA LIMBEi ROMiNE

I. Trebuinta de a Trnvètà oath de adincii limba

Multü timpil nu se imveta romanesce de alit In scó-lele primare ; in gimnasil i licee limba romftna Jeri"lipita langa cea latina, in faptil inse profesoril de la-tinesce nu-si dedeau yre-o ostenela cu studiarea limleinOstre. Acuma de unt sire de ani s'a push In programe si

romitna, dar nu s'a datil studiului desvoltarea ce ise cuvine, daca vroimit ca Omenii nip de la noi savorbésca si sa scrie romanesce, fara greseli. Urmindaideile lui Lambrior ainü cantata sa, merge mai departepe calea deschisa de dinsula i, pentru acesta scopa,dupa cursula mien de Gramatica, ama hotaritn a lucrii§i cartea de fata. In adev6ra, studiula abstractil ala gra-maticei nu pOte da deprinderea de a vorbi i scrie cu-rata o limba, trebue modele literare din tote veacurile.Punendli innaintea scolarilort modele din trecutn, avemn<de ganda facem sa le placa mai multri a Mk cuvinteplastice din autorii vechi or! din poporn de catiiimpla limba cu cuvinte neintelese, cu treba si faratréba.

Iimba

sa-Isa

[Tindal.

www.dacoromanica.ro

4

POW ore fi mai mare nedreptate-pentru limba roma-like& de mit t! cea ce i se face acuma ? Limba gréaveche se crede ash de folositóre in chin se dau in cur-sulft superiorft alft liceelorft note asupra dialectului do-ricft si ionicft ; pe &Ind pentru limba romana mai nuse aude vorbindu-se de dialectulft macedoneanii ori

istrianft ! Programulu clasei. a VII-ea cere istoriealimber fi literaturet romdne, acesta istorie, fie ori catftde prescurtata, presupune cunostinti destulft de adanciIn istoriea sunetelorft (fonetica), in istoriea formelorft gra-maticale (etimologie), in istoriea constructiilorft (sintaxa).Apoi studiarea productiilorft literare nu se 'mite facefara cunoscintile mai susft citate i fara !cunoscinta or-tografiel chirilice. Tote aceste cunoscinti arft trebuipredate in clasele superiOre alaturi cu retorica si poe-tica. Lambrior ash a si intelesft programulft si ash a $ifacutft cursurile. Pentru asemenea cursft cartea acésta.ieste numai de catft trebuitóre.

II. Linde se mai and acuma Romani?

Natiea romana nu locuesce numai in Romaniea, cidi'ncolô de hotarele acestei teri.

Ash in Austriea se afla Romani in Bucovina ; iearslavisati, desi pastrandft, cum vomft vedea, cuvinte roma-nesci, se mai afla in Galitiea si chiar in Moraviea. InUngariea se afla multime de Romani, in Transilvaniea,Maramuresft, Crisiana, Temisana i Banatft. Totil inAustro-Ungariea se afla Romanii din Istriea, in a_propiere de Triest si Fiume.

decan

si

i

www.dacoromanica.ro

5 --In Rusiea se afla multi Romani in Besarabiea i unft

uum'erft mai mica in guvernamintultt Kersonft di'neolode Nistru, nu departe de Odesa, si in guvernamintulaIekaterinoslav.

Peste Dunarea se afla Romani in Bulgariea de a lun-gulft granitei iei nordice, apoi in Serbiea. Acesti Ro-mani de pe langa Dunarea vorbesat ca 4i cei din Da-ciea Traiana. .Mai spre sudit se afla mare numarft InItlacedoniea, Tesaliea, Albaniea si Epiru, precum §iinteo mica regiuno la sudft de Tatar-Bazargicti.

Se intelege ca atm vorbitft de regiunile In cari se a-fla Romanii in majoritate on celft putinu in foarte marenumerft.

In totalu numurulft poporului romanescri se pole so-coti, fara gresft, ce-va, peste 10,000,000 de suflete.

ID. Dialectele 1400 rorane de a-01.

Desi se tau dice ea limba roman n'arft fi avêndtt dia-lecte, cercetarile mai adanci au arutatil ea dialecte sintft,nu prea tare deosebite le drept, si a nume trel la num6n1.

Incercarile de pana acuma de a imparti limba ro-mana in dialecte interneiate pe loealitati, n'a reusitn,pentru ea de pilda in Daciea lui Traianft aflamft acumadoua dialecte, lear In Istriea si .Macedoniea etc. nu a-llama dialecte in totul deosebite de cele de pe la noi.Deosebirea se sterge si mai tare daea facemrt eereetariin treeutu, de vreme ce aflamu doveql ca in Daciea Tra-iana a fdintatft unft dialectu inruditft de aprOpe cu celndin Istriert...

www.dacoromanica.ro

6

Not vomn impärti dialectele romsnesci chips caracterefonetice

1). Dialectulft cu labialele neschimbate innainte de-vechift si cu n Techio, intre vocale, neprefacutft in tir

ed. r : pieptii, Tide, lupi, piciorii ; bund, lund, ómenietc... Acesta ieste dialectuln care a ajunsn limbs literararomanésca si care lege domnitorift in Daciea Traiankchiar in acele psrti in earl peporulft vorbesce In altftdialectft.

2). Dialectulft cu labialele schimbate Innainte de ien n vechift, intre vocale, netrecutft in r : chepai on

pcheptii ; (vinii) etc. Acestft dia-lectft se varbesce in Macedoniea, Tesaliea, Epirft, Alba-niea ; iear la nordft la Romanii din Moldova, Besara-biea, Bucovina, Kersenn si Dobrogiea ; apoi In partearess.riténa a Transillaniei, in tara Fagarasulut ; etc in ju-detele Prahova, Ramniculft-Ssratt, Ialomita, Buzeu; § i a-laturi cu Intaiulti dialectft in tóta Muuteniea si in OMTransilvaniea. Din Daciea Traiana nu putemn cith alta.provincie In care sa-1ft fi cantata in zsdarn de catn Ba-natulci.

3). Dialectulti cu neprefacerea labialelorü, dar ci

prefacerea lui n in nr ori r : lura, buric, pieptii etc.Acests dialects se vorbesce in Istriea. Mai de multn sevorbea in partea nordica a Transilvaniel si a Mo1dove.Cele mat vechi urme din acesta vorbire le aflamn inMoldova in intaiea jumatate a veacului alft cinci-spre-flecelea. Pe la inceputultt veacului alft XVI-lea ierau incamultI Romani de acestia in Moldova, dna ne vomil ha.

sigland, girot,jieii, find

www.dacoromanica.ro

7 --

pe Apostolulti aflatft la Voronetn de D1 Cretu si pePsaltirea de la qcheea, amandoua scrise in acestit dia-lectn. In Transilvaniea, in regiunea Mahaciului, ierauRomani de acestia pana pe la inceputuln veacului alftXVII-lea (Popa Grigorie mortn la 1619). A-di nu maisintft in Daciea Traiana omen! cari sa intrebuinteze a-cestft dialectn, avemil numai cate-va remasiti. La Mace-doneni de abiea se eunosen urme neindoielnice de exi-stenta acestui grain.

Deci in Daciea Traiana se pate dovedl existenta tutu-rorn acestor( i trei dialecte, desi domneste ea limbaliterara numai eeln en labiale pastrate i fara prefa-cerea n in r. In Istriea domneste celn cu n in r siurme din astelalte sintft fOrte putine. In 11Iacedoniea dom-nesce dialectulft en labialele schimbate si en n nepre-facutn si urmele din cestelalte sintn ori forte slabe orichiar lipsescn de totn.

IV Fenomene fonetice comune dialectetorii rominesci.

Sub mime de dialecte intelegemn, cum am mai spun,pe cele trei caracterisate in cap. III. In adeverft desicunóscemil subdialecte in nauntruln acestora si desi nune lipsesen urme din alte dialecte mai vechi, acestetrei sintn cele de capetenie.

Legile prefacerilorn le presupunemft cunoseute, de a-ceea aiee le vorn Inirà numai pe scurtu.

A. Vocalele.1. Vocalele accentuate.a). A accentuato urmata de n simplu or! de n plus

lui

www.dacoromanica.ro

8

alta consóna, precum $i de nip, mb, s'a prefacutn in al,adeea in sunetulti care, dupa ortografiea Academiei, searata prin a, A, 1, fi. Legea acésta a fostn formulatasi dovedita sciintifien de reposatuln Lambrior i se in-tinde asupra tuturorn cuvinteloru latinesci, rno$tenitedin latina populara, precum $i asupra unui mica nu-man de euvinte slave. Prefacerea iera desavar$ita injumatatea I-a a veacului aln qecelea, dovada Toi7 1'776e,

tu ingerit, in Constantinti Porphyrogenitulii, care aserisn in timpuln acela. Totn o data fenomenulu nu s'aintamplatu in latina populara, de creme ce nu-ln ga-simn in nici una din celelalte limbi romanice ; iii, fiindaea ilu aflamn in cilte-va cuvinte slave, trebue sa inche-emn ca prefacerea s'a inceputa dupa navalirea Slavilornin peninsula Balcanica, adeca dupa veaculn aln VI-lea.Dti s'arn parea ea fenomenuln aeesta a remasn nem-noscutn Romanilorn din Macedoniea, Tesaliea etc. pen-tru ea la din$ii se dice acuma cdn& i na etintic ;

totu-$1 forme ea ereqting, iniinei etc. ne dovedeseti nunumai ea prefacerea s'a intamplatu la din$ii, dar eaaeelu a facutu din a a trecut, dupa legi cunoscute, ini : dnemdininid, crqtidniicrestiing.creqtinti. Apoiasta-di avemn dovedi sigure ca intre Romanii din Mace-doniea sintn si de eel ee rostesca in pane, mderc etc,unn a intoemai ca i noi. (Vedi Tavu Iliescu de laCru$ova : Aseaparea ali Dince" publicata mai la vale).

b). A accentuatn urmatfi de rn s'a prefacuta in cind nu se afla in silaba urmatóre e sau i. Acésta lege

se aplica numai la cuvintele de origina veche latina si

www.dacoromanica.ro

9

ieste cunoscuta numai in limba romilna : laudanw=lau-deiniii, clanio=clicinw.cliemii=chiemii etc.

c). Prefacerea lui e deschisa si accentuatu in ie ie-ste nu numai comuna tuturor Romfni1orn, ci si tutu-rora limbelora romanice (pêdon.pied, d cem=dieci etc).

d). Prefacerea lui e accentuatu $i inchisa inchnd iarh precedata de labiale $i neurmatu in silaba adoua de e ori ieste de aseinenea comuna tuturoru Bo-manilora. De$i a-di se dice la Macedoneni cuvintu,vintu, totu-$1 la Bitoliea se qiee $i faniifoenum=linii(iérba uscata) i deci trebue sa presupunemu ca formele.cuvintu etc. s'au formata prin inriurirea inmultitelora siin generala a rudelora ce aveau vocala i. Deci se va fi

disa cuvent u cuvinte $i apoi cuvintu, cuvinte. I. Maio-rescu ne spune ca la Istrieni se afla alaturea $i formacorganica $i cea analogica. Prefacerea ieste speciala ro-manésca, nu o cum:Isar alte limbi romanice.

e). Prefacerea lui e in i &Ind') ierh accentuatu si ur-mata n, nzp, nth, ieste de asernenea cumuna la tustreledialectele. Ie drepta ca intillnima in manuscripte i ti-parituri vechi (v. XVI, XVII $i XVIII) din Daciea Tra-iana forme ea mormente, cuvente, impenge etc; dar ace-ste forme sintfi nepotrivite cu majoritatea celorlaltetota o data insotite si de forme corecte ea morminteetc. Unele din aePstea se pota explich prin inriurireaformelorn inrudite, inse cu e neaccentuata cum leste depilda : impinge sub inriurirea lui impeng ea ; cvventesub a lui cuventare, cuventandri etc ; dente sub a luidentatii etc.. Altele, multa mai mine, daca vora fi fi-

x,

$i

I,

www.dacoromanica.ro

10

indu, poto fi remasitt din dialecte multu mai vechi.De aceste explicafil trebue sci se fie samd la analiseletextvrilorii ce vomii da mai la vale.

Prefacerea lul e in i ieste speciala romanesca, o ga-SUM la multiple de elemente slave : sfen(t=sfintt etc.

f). Prefacerea Jul e accentuata in e (ea), când in silabaurmatere se alflà ori e, feste de asemenea cunoscuta.tuturore Romilnilorn. La Istrieni si la alti Romani a su-ferite prefaceri cari au maseat'o, dar se pota gasi do-vedt ea in treeutn o cunosceau cfl totii.

g). Prefacerea lui o deschisu si accentuata in Ito aavutu Ion nu numai in tote dialectele romanesci, darchiar si in tote limbele romanice, deci Ii are incepu-tutu In latina populara.

h). Prefacerea liii o accentuata urmatu de n,mb in u ieste comuna tuturore Romistniloru, inse iestespeciala romanesca. Exemplele de o ace. pastratu in a-eeste conditii, in texturi din Daciea Traiana, se explica,prin analogii oil prin remasiti din dialecte vecht, mórte-

i). Prefacerea lui o ace. In 6 (oa) se afia a-di atiltu laRoniâni din Daciea Traiana, chin si la cei din peninsulabalcanica, numat la Rom'anii din Istriea lipsesee. Darlimba celoru din Istriea imfatosaza fenomene foneticaeari, cum vom vedea mai departe, dovedeseu ca si la.dinsii a fostü o diniera prefacerea acesta si apol s'a.pierdutti. De alta-feliu si prefacerea lui e in é (ea) a su-feritu in dialectuhl lora aprópe acela-si fenomene de re-intórcere la e ; numai acolO a mat remasu ea off a fa-cute din e, unde au fostu indeplinite nisce conditii fo-

ci

nkp,

www.dacoromanica.ro

11

netice particulare. Ash de pilda in qapte, a, dovedesceprefacerea veche a lui e in ea i a s'a pastratu pentra

ie=i din ieapte, fiapte se absorbise Inca de pevremea pe child fiintit prefacerea in Oa intregimeiLChild a venitu vremea inlocuirei grupei ea prin e, fi-resce ca in fapte n'avea de unde sa se reduca, de vremece se rostea a si nu ea. Pefacerea lui o acc. in oateste fenomenti specificii romanescii.

j). 0 finalu accentuata s'a prefacutu in a la toti Re-mhnii : 7ucr6=lucrci, etc. Preface! ea ieste speciala ro-manésca, limbele romanice n'o au.

k). U scurtu latino clasica lent imfatosatu prin o ialimba poporului romano. Se intelege deci c fenome-nulu ieste comunn tuturom dialectelorc romanesci si tu-turorn limbeloru romanice.

1). Prefacerea Jul a in i &Ind. in silaba ceealaltft .

urmh e ori ieste de asemenea comuna tu-turom dialectelorti romhne.

m). Prefacerea lul d precedato de i in i s'a intam-platti de asemenea innainte de despartirea dialectelorn.Ce-vh ca creqticinti on apropidndii nu se Oa in niciunit dialecto romAnescii.

n). Prefacerea lul a in u, chnd in silaba urmatórese afla u, s'a intamplato innainte de desfacerea limbelIn dialecte, de vreme ce in tote aflamn forme ca um-

dnghiii=unghiii, etc. Deosebirea ieste nu-mai in privinta starei de echilibru adusa de lupta intreformele inrudite si avenda unele u altele a. De pilditdin dmblu, dmbli, dmblci a trebuitu sa se faca :

ca

j (dnie=--inte)

blv.amblu,

umblu

www.dacoromanica.ro

12

nzbli ori imbli, dmbld. Apoi la unii forma cu u a reusitaa inlocui pe celelalte i s'a ajunsa la umblu, umbli, unz-bld ; la altil di'mpotriva s'a ajunsa la dnzblu, dmbli,dmbld. Totu-si chiar dialecte cu dmblu (Moldova) au un-sheriii, de unde iese ca au avuta i unyhiii=dnghiii=anglo=angulo...

o). Prefacerea lui d acc., precedata de i, in e lesteieara-si fenomena comunti romanesen : clidnra=clie»zei.

2. Vocalele neaccentuate.a). Prelacerea lui a finala neaccentuata in e ieste co-

muna : costa=aste, barba=barbe. Fenomenula ieste ne-cunoscuta celealalte limbi rornanice.

b) Prefacerea lui a finala neacc, in d ieste feara-sic omuna: barbam=barbd lipseste in alte limbi romanice.

c). Prefacerea lui a neacc. din corpul cuvintelora inieste de asemenea comuna ; desi in unele dialecte s'au

produsa in urma nisce reintinerirl aparente ale lui avechia. Asa barbatrz de la Moldoveni se scie cä n'are nun aneacc. primitiva, ci ca le facuta din d: barbatii=bdrbatii ;intocmai ca sacatd din sëcatsecati on pacatii din pe-catti=pecatd, in cari aflama a in bon de facuta din e.

d). a neace. incepatoria in a, cilnd ierit urmata demp, mb, ieste fenomena comuna : angusto=dngustii

(scrisa dupa Academie, ingustii) etc.e). e incepatoria neace. In a de asemenea :

1). Prefacerea lul a in i leste comuna, desi se ga-sesca in lupta formele noua cu cele vechl : derndnetd sideminefd etc.

ë

n,

ericii

2i

at

www.dacoromanica.ro

13

g). Prefacerea lui neacc. precedatn de i in e testafenomenn comunn : mcinie din mania' etc.

h). Prefacerea lui o neaccentuato in u : porcelo=purcelf4 etc. s'a intilmplatn innainte de despartirea lim-bel in dialects si o aflamn pretutiudenea. Forme ca-

dor»zimii, porcarirc, imfloritei etc. nu sinta pastrate dinvechin, ci formatiuni analogice produse prin inriurireafarniliet cuvintelorn. Pretutindenea aflarn inse in tex-turf mai vecht si chiar in vorba poporulut durnzinni,.purcarili, imfloritti etc...

3. Grupe de vocale.Nu vorbirnn de clan de uei ori ue. Aceasta grupa

facutn ori de bant, yam, be, ye, ori din Ilam, prin pre-facerea ml b in v, a Ni v si a lui 11 in u si prin tre-cerea lui a urmatti de uz si a lui e precedatn de u in

ori. 6 : habemo, abemo, ave»zo, auemo, azz6mu ; nobe(nobis), nove, noue, n(nc6 ; ova, ove, oue, óvé ; habebcimaveva. aveua, avea ; stellam, steua, stea, etc...

Dupa a accentuatn, fie aceln a primitivn, fie din grupaea facuta din e accentuatfi, s'a pierdutn grupa va, uéau6mic.amii,avezca.avea, steaud.stea,. Dupa o si du-pa alte vocale s'a pastratn : 6u6, nón6, vóu6 etc....

Nu cercetam aice prin ce fase a trecutn ua, ie, inna-inte de a cadea de totn.

In privinta acestei prefaceri sinto óre-si cari neinte-legeri. Ask de pilda Lambrior socotea ca formelesteao, ireao de la Macedonent sintn formele vecht pa-strate pang in diva de a-di. Not nu putemil primi ace-sta parere, fiindn eit chiar si la Macedoneni nu intfilnimn

d

:

en

d

.,

:

www.dacoromanica.ro

14

grup w==o de eata la substantive femeesci si nu la,verbe, la pronume etc. La acestea o atlamft in tocmaiea la noi, adeca disparuta lea nu feaud, spunea nuspuneaud, noY aveamii (imperf. indicat. pers. I-a inmul-OW) si nu, nal aveaudmit etc... Trebue deci sa admi-temn ca si la Macedonent s'a oistl mai intaia stea, ilea§i e,A mai apoi sub inriurirea formelorn articulate stea-tta, ifeaua s'au facuta formele actuale steattd,Tota ast-felin si la Istrieni, deosebire ea la acestia a-nalogiea pomenita ..la Macedoneni n'a lucratn de &WI

férte putinn.Din cele spuse urméza ca la toti Romanii, innainte de

despartirea dialectelora, s'a intamplata caderea grupeilid, in imprejurarile ce ama amintita mai susn. Cum eapierderea grupei s'a imtamplata in launtrula limbei ro-mane se intelege de la sine, o data ce Bei= ca chiarprefacerile cari au data nascere grupei sinta specialaromanesci.

B. (Jonstinele,

1. Consemele simple.a). D, t, s s'au prefacuta in f, cand ierau ur-

inate de i vechin latinn (i ilasica) ori de grupa ie fa-

cutfi din e deschisn si accentuatn : dieo--=

fliert ; toti==tofi, texotieso, fiesa, tesii ; vesica=befied,septem.siepte, fiepte. qiépte etc.

Prefacerea ieste speciala Romanilorn, in frantusesce,spaniolesee, italienesee nu o aflamn. Tota o data iestedi'ntre cele mai vechl schimbari fonetice romane, de vre-me n'o gasima de eat n. inelementele latine ale limbei, nici

:

(7,

gonad.

dico=flied,

www.dacoromanica.ro

15

-hiar in cuvinte slave n'o afiama. Deci fenomenulu s'a)etrecutu innainte de venirea Slavilora in contacta cuto manii.

b). Prefacerea lui d urmatu de i plus o accentuatilgio §i a lui t, urmatii de aceeaii grupa, in cio, ieste

mu fenomenu comuna tuturorti dialeltelorn romanesci,oa chiar de pe celelalte limbi romailice se vede Ca seincepuse din latina populara.

In Moldova aye= reitungiorti p. rotundiolo,p. limpediolo etc.

In Munteniea acésta grupa gio a trecuta in jo : ro-tunjorii, limpejorti. Tota asta-felift s'a intamplatu cugiune din rdpegiune.rapejune, forma cu giune s'a pa-strata in Moldova etc. Totu a$k ieste Ia Romanii dinpeninsula balcanica.

Pentru t aducemu urmatoarele : 2.1aucertollvta (cetitadupa Miklosich iertdciunia) din lat. libertationem. A-cestu exemplu leste dela Romanii din Macedoniea etc.La noi in tóta Daciea lui Traiann avema totfi ciune,cioa : Yertdciune etc, In Istriea ac6stu ce se roste$te, du-pa I. Maiorescu, mai ca la noi, dupa altii ca unft feliu de (.Se pare inse ca se va fi rostindu mijlocia intre ce §i t.

Ori emu, neIinênda sama de schimbarile intamplatedupa despartirea grupelora dialectale, in tote dialectelela inceputu a fosta cunoscuta prefacerea citata aice.

c). Prefacerea lui 1 simplu, intre doua vocale, daca adoua nu ierk i plus alta vocala, in r, ieste comuna tu-turonl dialectelora romane $i tau o data specialu ro-manésca. Iéta exemple de la a$k numitii Macedo-romani :

giorti

www.dacoromanica.ro

16

pleov (meru).melo (malum, clas), Irot!etiZe (purge).yulece (pulicem, clas), adee (sare).sale (salem) etc.

Iéta si de la Istrieni : vier, sare pa,ret, etc.La noi in Daciea lul Traiana legea ieste de asemenea,

aplicata fara abateri : (m), sare.sale (m).Wrii,parti.palo (palus) etc.

d). Prefacerea lui 1 incepetoria urmatn de i simpluori de i plus vocala, precum si a lui 1, intre vocale, ur-rnatn de i plus vocala, in 1 muiata, a avuta locn in totedialectele romanesei $i"la Românii din'Macedoniea s'a pa-strata pan a-di, de asemenea in Istriea, afara de chte-vhcasuri can an alta explicare. In Daciea lui Traiann 1 mu-iatn a suferita o sehimbare mai nowt, a treeuta in i conso-nantn. Acesta prefacere ieste fOrte veche, o putema do-vedi Inca de pe la 1320. Inteuna documenta din Tran-silvaniea, la aedsta data, aflarna Ompoga in loca deOmpoli(a, cum ara trebui dupa Ompoly din care numeleacesta Je derivatn. Urme de 1 Inca pastratn avemadin veaculn alit XII-lea si aln XIII-lea etc. Formeleultare (ulitare).oblitare din Coressi, si din manuserip-tuln de la Voronetn, sinta de asemenea nisce arhaismein Ion de uitare. Remasiti eu 1 muiatn mai sintn incuvintele duse de Romini in Galitiea etc. Le vomu cita,mai josn.

e). Prefacerea lui n intre doua vocale, ettnd a don,Ier i plus vocala, in n muiatn, ieste comuna tuturoradialeetelorn române ; chiar $i in Daciea Traiana se maiafii locuri pe unde totti se rostesee n muiatn si uncledeei n'a strabatutft prefacerea lui in i consonanta. A§a.

mórei==inola

www.dacoromanica.ro

17

de pilda in Banatu $i liatega (acolea dupa D-nii A r.Densu$ianu $i Hajdau) se dice : gruniti, vinie (vita devie) etc... Si cuvinte cu n muiata dar ne pierduta seafla in Galitiea etc. la Romani): cei slavisati.

f). Di'ntre prefacerile labialelorn numai cAte-va di'n-tre ale lui b i di'ntre ale lui v sinta comune tuturorudialectelorn.

b se pastréza neschimbata in aceleali impreju-rari Din cubium latinesca aye= in Daciea. Traianacuibii, la Macedoneni cuibu, la Istrieni kuyib (ex. dincercetarile laX Miklosich).

La toti Romanii b trece in v in acelea-$1 conditii.Pastrarea lui v &cut') din b in unele forme ale verbulufa avea o aflama de asemenea la toti. Romilnii. In pro-bele de limba vomn aduce exemple $i de la Istrieni,caci nurnal asupra lora potn fi ore-cari indoieli.

Prefacerea lui v facuta din b, cata i a celui latinesca,in u se face iéra-si de o potriva la toti.

Despre grupa ud, ue, din be sau ye, din bum sau yarn,vomii spune ca a avuta aceeali sOrta ca ud din ellam,(V01 grupa ud mai sus la vocale).

Acele cate-vh exemple de inlocuirea cittora-vii v ince-petori, prin b, (berbece=vervecem, beqicd=vesicam, be-trdna.veterano) se cunosca in tote dialectele române,se intelege, daca sa pastrata $i cuvintula in chestie.Fenomenuki ieste cunoseuta inca din latina populara.

g). Prefacerea lui k urnaata de e on i in m (CO iesteuna fenomenn comuna tuturora dialectelora romitnesci.Sub forma acésta iln aflamn si a-di in tOta Daciea Tra-

2

:

www.dacoromanica.ro

18

iana, la eite-si trele dialectele ce be vorbesco in regiu-nl.a acOsta. La Rornhnii din Macedoniea sunetala cea suferito alta prefacere, a trecutil in ( (4) ; la Istrienidupa unii se rostesce ce dupa altii f, de admiso iestelase ca se va fi rostinda o forma mijlocie intre i 4.Cum ca la Macedoneni s'a schimbatil ce in (e, vedemilde pe armatórele : cavintalo blavo cercap la dinsii s'a pre-facuto in fireap (Miklosich) de asemenea din cimplescu(cuv. slay) s'a facut ruplescv, totil qh din ciórd s'a &-Nita (Ord... Nu se pOte dice ea Macedonenii neavindusunetulU vorft fi inlocuito sunetalo slava prinvecin di'ntre ale lora, cad au ;i lei pe in finaleleciune cior, cum amo aretatit.

Prefacerea acésta a lui K in ce o aflarnd in tote lim-bele romanice, se intelege, sub forme mai mho sail maiputin deosebite. Cu tote acestea se 'Ate dovedi ea nu s'aintamplato Inca din latina populara, ci In deosebi pentrufie-care hmba, celui putinil in limba romilna s'a Intâm-plata dupa cadarea lui v din grupa qu in formelelequid, quero, in can sunetala K a trecutft in ce, ce., cerg,lucru ce nu s'arn fi intilmplatO clan prefacerea aro fi

avato loco innainte de cadet.' a lai u. Cu tote acestea,euv;ntalit frantuzescil qui, italienesca che, ori quelo etc.ue arata ca v ori n'a cadutti nici ori ea, dei a Ca-(luta, a cadutft prea thrdiu pentru prefacerea lui K ince etc. Toto o data inse prefacerea ne intamplându-se de&Ito cu elementele latine, urmki c prefacerea ierh ga-ta innainte de amesteculo. cu Slavii. Acésta ierh si pa-rerea lui Lambrior.

(4)

4 celli mai4

%I

www.dacoromanica.ro

19

h). Prefacerea ml r in ge, (y) ieste comuna tuturoraRomilnilorli, la cei din Maeedoniea a trecutft ye in dz.Despre vechimea fenomenului, craft i despre vechimearelativa a forrnelora cu dz i ye, putemil spune celeflise despre K. Deci s'a intAmplata prefa-facerea lui r in (y) la toti Românii innainte de despar-tirea dialectelora i apoi la unit ye a trecutn intr'unftfelia de dz.

i). Prefacerea lni K urmatft de i plus alta vocala ino gasima la top Romttnii ; cuvintalft laf din laqueum

(pop. laquio) ne dovedesce ca acésta prefacere s'ainceputft dupa caderea lui u, adeca dupa ce din laquioea facuta lakio... in aceea-si vretne cu prefacerea cu-vintelora slaciam (ylakiam), faciam (fakiam), etc. inyhiafd, fatal.

j). Prefacerea lui j (i consóna) latinft in ge ieste maiveche de cilta despartirea dialectelora. Trecerea lui gefacutft din i consóna in j s'a intilmplata in Daeiea luITraiana si acolea numai in dialectula cu labialele pa-strate i cu n neprefacutli in r, adeca in dialectula ca-re a ajunsti aeuma limba literara. In dialectulft de laMahaciii câtfl i in Moldova la poporft se zice :giugti, nu jugii, ori

2. Grupe de consOne.a). Despre cl §i gl scimft ca prefacerea lui 1 in 1

muiata ieste comun tuturora dialectelorft romänescl.schimbareas'a intamplata si in elementulft slavt

glogib.yhiógd, urméza Ca din grupele cl, gl s'a intAm-plata in launtrula limbei romfine si aname dupa ame

givra,

Finda-ca

si

jurrt,

www.dacoromanica.ro

20

steculu cu Slavii. Asta-di allamn grupele sub formelelora vechi la Macedoneni si Ia Istrieni. in Daciea luiTraianu 1 inuiatil s'a inlocuitu prin i consóna in totetrele dialectele : La Romilnii slavisati de prin Galitie&Moraviea etc. se afla grupa acésta pastrata : clagi origlag.cliag

in intaiea jumatate a veacului alit XV-lea afianin indocumente contemporane cuvinte cu cl ei gl i anumein Moldova (Ureacle, Uncleat) In Transilvaniea Sclauoy(unu genetivu in y ca si in Raduly, documentuln iestescrisu latinesee) care ieste cuvintuln Sclauo, cetitu, cumvomn vedea la probele de limba, adecaori mai bine Bulgarii. A-di se dice qchion. In Mun-teniea Glvreani, nume de seta care a-di aru fi Ghiurenior! Ghirent. Deei cum din si la Românii de aice aufosta grupele cl, yl, cum Mil asta-di la MacedoneniIstrieni.

b). Prefacerea grupei tl in cl ieste comuna.c). Prefacerile lui 11 in cea mai mare parte comune.

Si anume trecerea lui 11 in 1 simplu si in u sintri 'vechi§i comune. Totü comuna ieste i prefacerea lui 1 sim-plu facutri din celu duplu in 1 muiatn. Caderea ori matbine prefacerea acestui din urma 1 in i consonantu lestecanoscuta numai in Daciea lui Traiann.

d). Prefacerile grupelon lv in lb ; rv In rb ; br invr, ur; a lui pt ; ale lui qu (cv), ale lui gu (gv) ; a.

lui ns, rs ; ale lui ct, st, sc, gn, x (cs) sintil tote co-mune. Parte sintft chiar din latina populara, cum iestereducerea ml x la s In disi p. dixi.

Slavicseliatt,

pi

www.dacoromanica.ro

21

V. Fenomenele fonetice comune Mire limba români ci

celelalte limbT romanice.

In No. din urma amn insemnatit in trécetn cari dinprefaCerile comune celorn trel dialecte de capetenie sintCttotfi o data intarnplate Inca din Mtina populara.

Aice arnft puteasa no inselamn u$orct, daca n'amo ur-mari cu luare aminte istoriea prefacerilorn, in tote lint-bele romaniee, de vreme ce acela-si fenomenn póte sAse fi petrecuta inteunct timpn intr'o limba $i mai tar-(flu in alta san in altele. Pentru mai burin lamurireJuamn unn exemplu. Italienii dicit clriaro, ghiacia,in-chinare etc. adeca au prefacutn grupele cl 8i gl intoc-mai ca Romanii din Daciea lui Traiann. Lnându-se ci-ne-va numai de pe faptulii cum se Brat& a-di, taxa amai lungi cercetarile, arn fi in stare sa crdcla ca feno-menuln citatn s'a petrecutn in aceeaii vreme la Romani$i la Italieni, Inca pe and provintiile romanisate dinpartile resaritene ale Europei ierau in neintrerupta le-gatura en Italiea. Dar cercetAndn istoriea limbei ro-mane, chiar in Daciea lui Traianct $i prin imprejurimigasimn ca, prin jumatatea intaiea a veacului alngrupele cl 5i gl nu pierdusera Inca pe 1, nici in Moldo-va (dovada formele Ureacle, Uncliat in documentele sla-vone din acea vreme), nici in Transilvaniea (dovada for-ma Sclauoy ($cliau) inteunil documenta latinesen de a-

nict in Munteniea (dovadaylureani p. ghirea cums'arn dice asta-di). Tote aceste exemple le vomit pu-blich mat la vale cand vomit arata ce probe de limb&

sa

X V-lea

0,1),

www.dacoromanica.ro

22

amn pututtt culege din veacurile trecute. Totn in acestnfella ne arata cuvintuln cliag de la Romani in Gall-tiea, Moraviea etc... Asa dara fan a mai alerga la Ma-cedoneni si la Istrien!, cari cum ieste cunoscutn, augrupele pastrate, aflamn cum ca fenornenuln n'are nemictide impartial cu coin italienescil. Totn acésta se mai ve-de de pe aceea ca s'a intamplatn si in cate-va elemen-te slavone, ba chiar i maghiare pete.

Prin urmare nu-i de ajunsft sa vedemit min fenomenafonetica in mai multe limbi romanice ori chiar in totepentru a ne crede in dreptn sa tragemn incheere ea aavutft inceputn din latina populara.

Alta lucru de care trebue de asemenea tinuta sama.

ieste ca limba latina populara nu se vorbea tout in a-cela-si chip in tete partile pe unde ieran popOre ro-manisato. Nu numai ca !este de cre(1util, dar chiar pu-temil dovedi ca limba romana vorbita in peninsula bal-canica se deosebea prin cate-va particularitati de ceavorbita in Galiea si in Spaniea ehiar, innainte de IA-valirea Slavilorn, adeca innainte de vOculn alft VI-lea.

Di'ntre aceste fenomene unele se vora fi intinsirt in-tr'o parte a lumei romane si altele in alta, ash ne pa-temn explich feliurite inrudiri intre limbile cari s'aldesvoltato in apropiere unele de altele.

A. Vocalele.

Di'ntre multimea de prefacer! suferite de vocalecornune celorn trei dialeete romane, numai armatorelese afla in tete limbele romanice.

a). Prefacerea lui e desehisn si accentuatil in ie ;

--

1i

www.dacoromanica.ro

23

dar chiar $i in acésta totfi ieste deosebirea c Ia noi s'aprefacutn in ie i acehl e care corespundea cu e scurtitacc. urmatfi de done consóne.

b). Prefacerea lui o deschisn $i accentuatn in uo iestede asemenea comuna tuturorii limbelorn romanice.

Notd. Prefacerea lui e In ie nu se atla in limbaportughesa, dar inrudirea let en spaniola care are pre_facerea forte bine desvoltata, xie da dreptit sa credemftea a avut'o $i lea $i a pierdut'o, dupa cum a pierdutnsi limba ronnina tOte urmele trecerei lui o in uo.

B. Consóne.Di'ntre prefacerile consOnelorii simple sintu incepute

din latina populara urmatórele :a). Prefacerea lui d urmatn I plus o accentuatn, pre-

cum $i a lui t in aceleall conditii.b). Caderea lui v cuprinsn intre vocale, cand a doua

ierh laudai din laudavi.c). Prefacerea lui c (a) $i ,y (r) innainte de e si

in ce (4) i ge (y) ieste indoielnica. Lambrior credeaca fenornenulft s'a petrecutn in romamsce in deosebi decele-lalte limbi romanice, in adevern elm sa ne ex-plicam alta-felin, dice ieln, ea s'a facutfi ce $i ge dinque $i gue in quero=cerd, sangue,=sdnge etc., candvedemn si a-di in italienesce grupa que pastrata cu

rostitn $i camd in frantusesce de pilda din que rostitakue a ie$itn que (rostitn frantusesce) $i nu ce (frant.)ea in ciel, cire, cercle ? Trebue deci de admisit ca pre-facerea lui K i r in vi $i y s'a intiimplatu la nol dupacaderea lui u din grupele qu i gu, cadere speciala Iim

ii

u

www.dacoromanica.ro

24

bet romitne sau celn putinn intamplata la noi in deosebi.d). Prefacerea lui i consOna in ge (y) pare a fi de

asemenea un fenomenn cunoscutft tuturorn limbelorn ro-nianice, deci forte vechiiL

e). Di'ntre prefacerile grupelorn trebue ba fie unele simune, dar ie greu de alesn cari. Bite sa fie de pildaa lui gn in mn, a lui x In s etc.

VI. Prefaced mai yeah! de citii amesteculii cu Slavii.

Afira de cele insirate in capitoluln din urma si caridael sinta comune tutnrorfi limbilor romanice, firescenu potu sa fie de catn mat vechi de daft venirea Sla-vilorn voin inira urmatOrele :

A. Vocale.a). Prefacerea lui a ace. urmata de m in a ; de

vreme ce nu aflamn nici IBA cuvinti1 slavti cu asemeneaprefacere.

b). Prefacerea a finalit urmat5 de m inc). Prefacerea Ini a finalft nenrmatu de m in e.B. Consónea) Prefacerea hii b in v si a hi! v (fie celd facutil

din b, fie originarn) in u, precurn si eaderea lul u iesitndin v si din grupele gue i que.

b). Prefacerea k si r innainte de e ori i in si1,1 i anume atatil a lui k si r originari câtfz si a celordce ierail in latinesee combinati in grupele qu ori gu.

c). Prefacerea Jut t, d, s, urmati de I vechifi latinil(oil din grupa le) In t. cl, c.

lui a.

lui

www.dacoromanica.ro

25

d). Prefacerea lui 1 simplu intre vocale in r.*)e). Prefacerea grupei gu (gv) in gb, b (lengva»z-len-

gbd-lentbd, limbd); a lui qu (cv) in cp, p (acvam-aepdapd) ; a lui go in mn (legno-lemno, ; a lui et inpt (lacte-lapte) ; a lui cs in unele cuvinte in ps (coxa-copsa) ; a lui ii in 1; 1v, rv in lb, rb (cervo-cerbii, al-via»z-albie) ; etc

Tóte aceste prefaced le socotimft mai vechi de catilvenirea Slavilora pentru ca nu le InthJnimi in elementeslave. Bine intelesu facemft abstractie de finale, la de-clinari $i conjugari, cad acolit nu avemn a face cu pre-faceri fonetice, ci cu fenornene de analogie. Ask dacatote cuvintele rornanesci satoite in dd, t, sd aveau lainmultita o forma in di. ti, si, se intelege Ca $i ele-mentele slave, si in generalu elementele straine, von a-vea asemenea inmultite urmilndn modelului data de cu-vintele vechi.

VII. Fenomene fonetice mai nouë de catii venirea SlavilorL

TOte celelalte fenomene citate in urma la No. IV sintftmai none de daft venirea Slavilorft $i de aceea se afla$i cuvinte de acOsta origin& cu asemenea prefaced. IngramaticA, vorbincht de fonetica, amui &Au pretutindentexemple slavice, pe unde ierau cunoscute. Avemft despun Ca elementele slavice n'au intrata numai intr'o

*). Lambrior citeza unn exempla de asemenea prefacereinteunil cavintii slavil mile care ar fi data rominescemire, dar mire ie albauesii.

www.dacoromanica.ro

26

vreme marginita in romanesee, ci in curs de peste 1000de ani, nu numal di'ntr'o limba slavic, si nu numalnainte de desfacerea limbei romane in dialecte si reale-tirea poporului nostru in lume. Iéta pentru ce putemftgasi la od-ce lege euvinte slave cad se supuna prefa-cerel i altele cad nu se sup unit. Ash euvintele men-tuna, upann. stana se supuna prefaced lui a ace.

urmatft de n, mp, mb in (1, deci au intratft in roma-nesce innainte de inceputulu prefacerel ; altele multftma! multe, nu, precum : bland, hrand, rand, sanie, diha-uie, sufiptele anic (nmteann etc.), mann, etc.

Acestft faptft ieste de mare folosa, cad putemft gasicuvinte cad au intrata intre doue prefaced si decl seimticare di'ntr'insele ieste mai veche, de pilda cuvintulaclipi a dart in dialectulu moldovenesca clichi, ded pre-faeerea grape) cli hi cli cu 1 muiatil se trecuse, and aintrata cuvintula clipi in limba si de aeeea grupa clia remasa neatinsa ; nu se trecuse inse, on chiar niei nuincep use, evolutiea care a dusft silaba pi la chi. in dia-lectuiui pomenita, de vreme ee vedemil ea s'a

si in acesta cuvinta. De asemenea stranig a in-tratft in limba prea tardiu pentru a suferi prefacerea luian in an, dar La titnpft pentru a preface pe n in n mu-iatü, si deci in unele dialecte a ajuns la strain..

Din aceste eate-vh exemple pota sa se incredintezeeel ce studit3za eartea mistra ea se póte intruchiphstorie a prefacedlora fonetice suferite de limba roma-nésea in timpulii vietei sale de peste o mie de ani.

in-

indepli-nita

o

www.dacoromanica.ro

-- 27

VIII. CAte-va Incheeri asupra istorid limbel romAne

Daca vomit cauth sa asedama dupa vecbime elemen-tele cari au formata limba romilna, vomit afla urmato-riula

1). .Elernentuli lafinli adusa in peninsula balcanicasi in Daciea Traiana prin cucerire. Acesta elementu su-fere cele mai numerOse prefacer!. Pentrit a ne con-vinge cine-vit despre unele cuvinte nelatine ca sintumostenite de la popOrele romanisate(Iliri, Traci), tre-bue innainte de tote sa nu ne Inire cuvinte cari sa nufi suferita tote prefacerile speciale litnbei romitne. De

pilda n'ama putea crede ea se 'mite ca vorba ciobanii(fara an-4n) sa fie traca ori daca, remasa la noi de lapopOre romanisate de acésta origina. Amn vecluta Caelementuln latina a suferita unit sirit de prefacer! maivecbi de can inriurirea slava.

2). Elementttlü grecii vcchia ieste fOrte putina nu-merosa in hmba nOstra, totu-si se vede ea au intratacuvinte de acésta origina innainte de amestecuht cu Sla-vii (base1 eca=b(isérecd=beserecd) i altele celn putinao data cu acesta faptit (manio=mdniu, manganio=naln-gdiii, spanbsspdnii).

3). Elementylre slavii a trebuita sa intre de prin ye-culn ala VI-lea. Schimbarile petrecute in lintha de lainceputula amestecului sinta, cum atm veduto. multe,dar tota binto si fenomene nu putine petrecute innaintede vcnirea Slavilora. De pe ebipulu cum sinta tratateaceste elemente, vedem ca Dacil ori Tracii nu vorbeau

siro.

www.dacoromanica.ro

28 ---

slavonesce, cad, ainn avea cuvinte slave cu tote prefa-cerile suferite de elementulfi latinti, lucru ce nu s'a in-tiimplatfi.

4). Cercetando prefacerile fonetice comune celorfitrei dialecte, ainli vedutli ca intre acestea ieste si trece-rea Jul a in d, ba chiar arm vedutn ca tact comunethntu i unele prefacer! ale acelui d facutfi din a, pre-cum i nisce prefaceri fonetice (ea a lui n in n muiat0)ma! nom) de 010 trecerea lui a in a. Pentru a hotarldeci cam pe ei'md ajunsese limbo, la fasa dupa care ainceputu formarea dialectelorn ne ajunge sh scimo ye-chimea prefacerei lui a in a. Ac6sta prefacere nu pótesa fi ineeputa de can celo mai de timpuriu prin yea-cult! alit VII-lea, cad de la venirea S1avilort i pansla intrarea multorfi euvinte de ale lora in romanescetrebue sa fi trecuttl macar o suta de ant. Prefacerea ogasimfi gata de totfi in jumatatea intaiea a veacului ahX-lea, de vreme ce Constantinii Porphyrogenitulii punein gura unui caraghiozn de la curtea din Constantinopolicuvintele Zoi7 r/yee, cari nu potfi fi in alta limba ro-manieh, de vreme ce inger are pe 1 prefacutu in rpe a, in a aretatfi de Grecoprin 1. Daea aflamfi a=dIn veaculfi alfi X-lea, nu urmOza firesce ca tocmai a-tune! se prefacuse, i nu de mad innainte. Dar faptulti

an a trecutii la an prin fasa on nasalfi, care. fasapare a fi fiintatfi in limba prin veaculft alfi IX-lea, cands'a nascocitil alfabetulfi chirilicfl i amfi luatfi not sem-nulft lui on nasalo, x, i mai pe urma l'amfi cetitfi andupa ce on a trecutfi in an, faptulu acesta, qica, ne indémna

ea

si

www.dacoromanica.ro

29

a crede ca prefacerea trebue sa fi fosto gata pe la sfilr-situlo veacului alo IX-lea. Mai punendu macar uno veacopentru prefacerea lui a in i pentru a lui n in nmuiatn, ajungemo la ineheere, ca pe la 1000 Inca nu seincepusera dialectele. Pe atunei limba nóstra nu ierhniei in forma macedoneana, nici in cea istriana ori vo-roneteana, ci semanh multo cu dialectulo fara pre-facerea labialeloro i fara a lui n in r. Se intelege Calipseau Inca prefacerile ce a suferitii acestft dialecto deatunci in cóce. Vomo vedea mai departe pe largo pre-facerile amintite, putema inse nota in tréceto ciite-va :nu ierh schimbarea grupelorli cl, gl in ch, gh, nici alui 1 muiatn in i consOna, nici caderea lui n muiatonici prefacerea lui e in 6 etc..

Vedemil deci cum cercetarile asupra foneticei spulbe-ra parerile celorft ce-si inchipue ea limba romilna ieritgata formata in veacula alit III-lea dupa Hristoso (cer-cândit sa explice asta-felin inrudirea intre limba mace-doneana si a nostra), ori in alit VI-lea la venirea Sla-vilor (presupunere facuta totii cu scopulo de a explichinrudirea pomenita). Cum vedem chiar pe la 1000Inca nu se formase nici unuln din dialectele de a-di.

IX. TeriIe romanisate In redritulti Europei

Asta-di, cum amft spuso, se afla Romani, fie si slavi-sati, la mieda-nopte pana in Moraviea, la miéda-di pa-na in insulele grecesci, la apusn pana linga marea A-driatic& in imprejurimile Triestului, spre resaritii pana

u iei

mai

www.dacoromanica.ro

30

In guvernamintulti Iecaterinoslavu. in mase mari, lade-siti se alla in Daciea Traiana si in Macedoniea, Tesa-liea, Epirn. Unde s'a desvoltatu deci poporulft si lim-ba i (le uncle i cuin s'aci imprastiatft pe attita intinde-re de pamintft ? Sintft in acesta privinta multe nein-telegeri , le vomit ilia Ia cercetare in curendo, acumainse sa ve(lenm mai intain ce popore i ce teri RA, ace-ste regiuni au fosto ronianisate *)

1). Panoniea (Pannonia) se inarginea la miéda-nópteresaritn cu Dunarea, la apusn se intindea papa la

»ions Cetius (Wiener Wald) i Alpii norid, la miéda-pana la Alpii Iulici si peste Sava. Poporuln vechin

fusese de rasa ilirica, dar ierau i Celti amestecati pri'n-tre dinsuln, precum Scordiscii de ling& Sava de josn. Ta-ra a fostu supusa intre 35 innainte do Hr. si 9 dupa Hr.,inceputa de Augusta si sfArsita de Tiberiu. Sub dom-niea romana Panoniea fu intre cele mai infloritóre pro-vincii, mai alesn in partea-i de la miéda-di. S'au aflatamultime de ruine romane : case en pareti de marmura,cu podéla de mosaicn, teatre, bM, etc; chiar pe vremealui Constantin cell) Mare ierit, renumita prin bogatil siadesea sedeau acol6 imperatii. Orase mai insemnate ie-rau : Emona, unde leste acuma Laibachul ; Siscia, ca-pitala Scordiscilorn ; Sabaria (Stein am Anger) Petovio

*) AnAnuntele ce urméza sifttfi dupii Die Ausbreitungder lateinischen Sprache" Ober Italien und die Pro-vinzen des Römisehen Reiches. vom D-r. AlexanderBodinszky, Profesor an der Universitat Czernowitz,Berlin Verlag von Wilhelm Hertz 1881.

4i

www.dacoromanica.ro

31

(Pettau) ; Searabantia (Oedenburg) ; Vine lama (Wien)Carnutum (Ifiriga Haimburg) ; Bregetio (TJjSzony) ;Aquincum (AltOfen) ; Sopianae (ninfkirchen); Mursa(Esseg) ; Gibalis (Vinkovze) ; Sirmium Ifinga Sava, ca-pitala Panoniei (in jurulu Mitrovitzei de a-di sinto ru-inele). Romanii prinsesera tari radacini acolb, viéta ro-mana se desvoltase ; multi barbari se romanisasera, le-rau scoli insemnate. Limba latina ierh cunoscuta Incainnainte de cucerire (avemo dovada de la 170 innaintede Hr.) Dupa cucerire limba latina ierit limba terei Inpartea sudica, i celo putino in orase, la nordu.Unli episcopo de la Petovio, Victorinus, a scrim in aa doua jumatate a veacului alt III-lea latinesce, desi

ierit green din nascere, dar se vede ea pentru a ficetito in Panoniea. Multi imp -erati au fosto de loco dinacésta provintie : A urelianu, Probus, Maximiano, Valen-tinianu I-io si (Jratiano. Panoniea a fost data Hunilorode Teodosiu alit III-lea pe la mijloculo veacului alnV-lea, dupa inOrtea lui Atila trecu sub Ostgoti, Longo-bardi apoi sub Avari etc.

2). Iliriea sau Dalmatiea. Sub acesto mime se in-telegeau terile numite acurna Dalmatiea, Herzegovina ;cea mai mare parte din Bosniea, parti din CroatieaAlbaniea impreuna cu insulele dalmatine. Locuitori ie-rau Iliri, rude cu Tracii ; triburile de pe lfinga mareierau mai civilisate de cato celelalte. Romanii purtara200 de ani razbóe cu dinsii, pana 11 supusera. Ince-putulo a fostil la 229-228 innainte de Hristosfi. Iliri-culo fiz prefacutO in provintie romana pe la 59 innain

lain

ii

www.dacoromanica.ro

32 --

te de Hristosa, dar supusn de tota a fosta tocmai la, 9dupa Hristosft. De la timpulu lui Augusto in cóce nu-mele obisnuitu ala provintiei ierh Delmatia (...184acria),Colonii romane ierau : Jadera, Salona, Narona, Epi-daurus i Aequum. Salona ierh in jumatate can Con-stantiuopoli, Ulna dInsa se aflh vestituln palata ala luiDiocletiana. Alte orase mai lerau Skodra, limga laculaScutari (Labeatis-palus), capitala unei parti din Dalmatiea.La hotarula despre Macedoniea iera Lissy s. III acéstatara au adusa Romanii multe colonii, mai alesa in par-tile de pe limp termulu marel. Pe limp orasele ci-tate s'au mai intemeiata Bhizinium, Acruvium , Butua.Olciniuni etc. Const: Porphyrogenitula spune ca Dioc-letiana a adusa multime de coloni din Roma si ca po-pórele acelea se numeau _Romani pana pe vremea sa, injam. Intaiea a veacului ala X-lea.

3). Macedoniea f i Traciea. Provintiea romanit Ma-cedonia cuprindea, pe lnnga regatula Macedoniei, Te-saliea si o parte din costa ilirica intre Dalmatiea si E-pira ; se intindea deci de la marea Egee pana la ca.Adriatica, se marginea la apusa si sada cu Epirula si cuAhaiea, la resarita cu Traciea si la norda en Iliricula(Dalmatiea) si cu Mesiea. Di'ncola de fluviula NestusIncepea Tracia, care iera marginita cu muntil Haemussi Rhodopus si cu marea Egee, Propontida si mareaNOgra (pontus Euxinus). Locuitorii ierau mai multa deneama tram, ca si popórele de la nordula Balcanilorasi ala Dunarei. In Macedoniea pe lfinga Traci malierau si Iliri, popora Inrudita cu cei di'ntaia. Ilirii nu

www.dacoromanica.ro

33

locueau numai Itinga marea Adriatica ci si in partearesariténa. Mai lerau si Celti. Pe lUnga cóstele Tra-ciel dar mai alesa in Macedoniea Iern u si destui Greci.Macedoniea a fost prefacuta in provintie romana la 116innainte de Hristosu. In Traeiea ierau mai insemnatiBessit, popora tracu din muntii Rhodopa. Traciea fitprefacuta in provintie romana la 46 dupa Hristosa. Lasuda de Balcani ierau urmatórele provintii tracice : E-uropa (unde se afib. Constantinopoli), Thracia, Hacmi-montus, Rhodopa. Colonii romane ierau in Macedo-flea : Dyrrhachium, Pella, Philippi, Bullis, Diti»2 i

Cassandria. In Traciea : Apros, Debeltus, Flavi-opolis, Philippopolis. Munipipil ierau in Macedonieape vremea lui Plinius Denda §i Stobi, omit stobocla iera,Thessalonike ; in Traciea ierau orase slobode : AbderaAenos si Byzantium.

Di'ntre locuitorii acestora provincii s'au romanisata ceice nu fusesera grecisati, deci popOrele barbare, ea Bag-sir §i alte neamuri trace fi ilirice. Limbile veal totase mai vorbeau si pana prin veacula alit patrulea pr inimprejurimile Adrianopolului, de vreme ce in povesti-rea muceniciel lui Filipa, episcope de la Heracleas, sepomenesce de una Ion numita Gestityrum in limba pa-rintesca, iear latinesce locus possessorum. Sub inriuri-rea intocmirilorit militare romane, romanisarea barba-rilora merse lute. Se afla inscriptii pe cafi cetima nu-me latine curate purtate de Besi, sinta si nume in par-te latine si in parte barbare : Valens Bititralis, Petro-nius Disacentus, etc. de asemenea mai aflama si de cei

3

www.dacoromanica.ro

34

ce aveau name in amendoue limbile : Tataix Biti Jisisi Rufus, . ec

Stramutarea cap italei la Constantinopoli ava mare in-riurire asupra romanisarei terilora vecine, cad Constantimt se silise chiar de la inceputu sa faca din noua sacapitala unit orasa latinu. Limba latina lerit limba car-tel si a guvernului, constitutiile imperiale au fosta datelatinesce si judecata se dadea toto in acésta limba. Cla-dirile publice, monedele i monumentele purtau inscrip-tit latine ; partile orasului si locurile cele mai insemna-te aveau num ieara-si latine. Chiar in veacula alu VI-lea limba latina ier'a domnitóre. Sub Heraclios (610641) fu alungata din cercurile oficiale ale statului.

4). .111esiea Daciea. Mesiea, tara di'ntre BalcaniDunarea, fu cucerita la 29 innainte de Hristosa. Me-

siea in impartita in doue : Moesiea superior §i inferior.Granita intre aidendoue ierit riulu Ciabrus (Tzibritza) ;

Ia apusulu lui se intindea Moesia superior panala Drinu,lear la resaritu Moesia inferior pima la pontulu Euxinu.Orasele mai de frunte ale Moesiei superióre de la a-pusa la resarito ieraa : Singidunum, in apropiere de

Belgradulit Serbiei, Viminacium (Kustolatz), Ratiaria(Arcer), Naissus (Nisa in Serbiea), locula nascerei luiConstantina cela Mare. In Mesiea de josa ierau : Oescus,Nicopolis (zidita de Traiana spre amintire de biruintaasupra Daciloru), Marcianopolis, Novae sau Ad Novas,Durostorum (Silistra), Troesmis i Noviodunum, Odes-sus (Varna), Dionysiopolis, Tomi, Calatis. In Mesiehloeueau Getii, popora tram se intelege ca aufost roma-

.

pi

fi

www.dacoromanica.ro

35

nisi*. Ca dovada putema aduce faptula ca in veacuhialu patrulea episeopii de la Durostorum i Rernesiana auscrisu latinesce, deei credinciosii supusi lora trebue safi intelegt si vorbita acésta limba ; de asemenea in Yea -culu aht V-lea episcopii de la Marcianopolis corespun-dean cu sinodula de la Calcedon si eu imperatii bizan-tini totu latinesce. Toth din regiunile Mesiei sinta cu_vintele romanice torna, torna fratre", despre cori unitscriitoria bizantina spune ca ierau in limba locului sialtula in limba parintesca a soldatilora, cum s'ara prin-& in limbo materna. Firesce ca vorbele fan partedin limba romana vorbita prin veaculft alft VI-lea (579)in Mesiea, Traciea si Macedoniea.

Daciea a fostit prefacuta in provintie romana la 107dupa Hristosa. Dupa supunere a fostu impartita in Da-cia superior la apusu si Dacia inferior la resAritit. MaitArdiu o atlamu impartita in trei: Porolissensis la norda,Apulensis la S-V. si Malvensis la S-0, dar nu se sciesigura uncle ierh coloniea Malva, póte in Olteniea

Daeiea ierh loeuita de Dad si de Geti, popere deneama traeft si a statft sub Romani timpft de 170 de:ani. Aurelianft a stramutatft o parte din locuitori pe-ste Dunarea si a intemeiata acolô Dacia ripensis cueapitala Ratiaria i Dacia mediterrana cu cap. Sardica(Sofia de a-di). Pe la 386 partea sudica din acesta pro-vintde din urma fü numita Dardania (Cu cap. Scupi), §iregiunea d'intre Dunarea i Marea negra fu numita Scy-Mia (cap. Tom°. Astft-felia ierau in veaculft ala IV-leasese provintil intre Balcani si Dunarea : Scythia, Moe-

dea-c,11.

www.dacoromanica.ro

36

sia inferior, Moesia superior, Dacia ripensis, Daciamedderrana qi Dardania.

Traiann a adusu multime de colonii in Daciascurtu timo viéta romana se desvoltase forte tare. Depe inscriptiile si ruinele atlate, vedernil ca Romanii prin-seser adrici radkcini acolea. Si in Daciea avemit do-vedi despre romanisarea popórelora supuse. Chiar laparasirea Daciei trebue st fi remasit elernentit romani-satil pe aceste locuri. Cum ca poporulit de josi'l Wep-ta pe barbari en bucurie, ca pe nisce mftiituitori, iestedeplinit doveditu, nu numai pentru Dacia, ci i pentratotQ imperiula romann.

intre orasele Daciei vomit eitit : Sarmi:efietusa ca-pitala ; Apulum (Karlsburg) lout insemna tit militarily.

Potaissa (Turda), Ngpoca Klausenburg.) Poro-lissom, cea mai nordica din coloniile romane (MojgradyTibiscum (Karansebes), Tsierna, Drobetae, (Iiingt T. Se-vering), Ad Mediani cu bal renumite (unde vine a-di Me-hadiea). Se lucrau mine de metale si de sure, ieraumultime de bresle (colegii) de meseriasi etc.

5). $i Greciea a fostn prefaeuta in provintie roma-nri, dar Grecii n'au pututn Ii romanisati, nici cei diiiGreciea, nici cei din alte parti ale peninsulei balcanice.ba chiar barbarii cari sulerisera influinta gr6ca au pa-stratn hmba elena.

Incheere. Din tote regiunile trecute sub ochii no-§trii amfi vedutit cum s'au romanisatit mai en sama dou&popOre mari : si Tracii. Di'ntre Iliri unii s'au ro-manisatit de totn, altil, de0 au suferitrt mare inriurirc-

r;i iii

(Clujulli,

Iliril

www.dacoromanica.ro

37

dm partea limbei romane, tota au remasa cu limba loraveche, anume stramosii Albanejilora ori Schipetarilora de

Di'ntre Traci scima ca parte din Bessi vorbeautan In limba lora pana in veacukt alti cincilea. Ashdar innainte de navalirea berbarilora aprOpe tóta par-tea nordica a peninsulei balcanice, Bali mai bine tótapeninsula (afara de Greci on grecisati si de triburilemuntene ale Ilirilora), impreunit cu locuitorii si aiPanoniet ierau romanisati. Navalirile Hunilora, Germani -lora i S!aviIort au pututfi impinge in dice si in colo popo-ruin romanisatu, dar nu l'au nemieitu ori asimilatu pretu-tindenea. 0 parte din acestu poporn roman si-a pastratitlimba, a suferita puternica inriurire si amestecare cuSlavii, dar a evoluata si s'a prefacuta in Romanii dea-di, iear limba lora in limba romilna.

X. Dialectuld cu n preficutii in r.

Voin cerceta acesta dialecta in modula urmatoriu :Voia areth fenomenele ce are dialectula vorbita acuma

Istriea, pe urma voia cerceth dialectukt din Aposto-kiln de la Voroneta si In sfarsita pe cela din serierilelui popa Origore. De asemenea voin ar'eth cele mai vechlwine de asemenea dialecta atiltn Ia noi catii i pe a-iurea.

1. Lintha Romdnilorii din Istriea.... Amit studiatadialectulu din luerarea lui 1. Maiorescu, dar mai Mesadin scrierile forte insemnate publicate de Dl. Fr. Mi-klosich.

Ama spusa in urma ce fenomene fonetice sinta co-

Daciei

In

oodi.

www.dacoromanica.ro

38

mune tuturorn dialeetelorn romanesei, acuma inse tre-bue sa dovedesca tmele afirmart facute acolô.

A. -Foca lele.

a). Pentru prefacerea lui a in a* innainte 4e n, mpmb, avema de spusa ca desi pe cilia se pare, nu se.mai aude sunetuln nostru x, totu-si se póte dovedi eaa existata. In adevera Istrienii an euvintele !Minh $inrime, dar glinde presupune formele : glidnde,stande, adeca prefacerea lui a in d i .apoi a lui d ini din pricina lui i precedenth. De asemenea irime=inimd presupune forma dnemd i trecerea acestui el ini, din pricina lui e din silaba urmatóre.

Pe urma in adunarea de cuvinte facuta de ill. TheodorGartner si publicata in s^rierea lui Miklosich. vedemnca sunetulu d in multime de euvinte a fost inlocuitn prinunft sunetil pe care il insamna d-sa prin e an unfl unghiudesehisn spre stiinga pusa dedesubta. Acestfi sunetn nu-luvedema mai niei o data In loan de vre unit a vechiuei ori a inlocuitn pe d alit nostru, ori in grape de suneteintre cari d arn fi fosta la loculn lui. Despre sunetuhiinsemnata de DI. Gartner prin e, cu unghiula deschisitla stilnga dedesuptit, ne da acestu imvetata urmatóreaexplicare: nneaccentuata, ieste mai deschisft de elan emuta frantusescn ($i din ac6sta pricina se observa eke-va sovairi in notarea lui); accentuata, si mai deschisn,pentru mine ash de greu de descrisu exactu ea si daeoromanescula %, eu care corespunde etimologieesce". Pecilia se vede nu póte fi departe de ci ala nostru, de vre-me ce sannInh au a dar nu-i ci. Alma Maiorescu ea-

liinde,

a-di,

www.dacoromanica.ro

39

re fiindu Romanu avea urechea deprinsa a deosebi pea de a, ne spittle intermit locit ca, Istrienii in Mott deripd ori ripd rostescit irpd cu unit I (x) la inceputitD-lfi Gartner insamna pe acestfi i cu e alfi d-sale. Deci

daca sunetulit pomenitfi nu-i rE, dar nici tocmai deosebitfide dinsulfi nu póte fi.

Iéta lista cuvintelorit in cari se afla acesta sunetii,

ieu ilfi insemrm cu a : an, dm... (prep. in) ; antru, cdt,sdr (sanatosit facutfi din sanus pop. sano), pdnza, lare,(Irma), pare (pane), sdnze (stinge), planze (plange), mar(mana) ;.... drpe (ripa), drd (rid) mai afiangt incuvinte de origina slava, german& etc : stacle (stecla),spegal (oglinda), zdrne, dupdl etc... Numai in elite-vabonn Ilu vedemu tiandfi locuht until d neaccentuatti,precum in cameqe, cdrbur (carbune)... dar afara de ce-vagrevli, cum le marturisesce insu-o culegetoriului. arniputea sa ne folosimit §i de marturiile celoralalti cerce-tatori cart ne dau carbure ori chiar cdrbure si cdmeqd,de alta-felift ieste cunoscuta inriurirea ce are c asupralui d, in cdftigit, cdrnata etc pe cart le preface in cd-Oigii, cdrnald §i deci s'arfi fi pututft Intampla acestufenomenu i la Istrieni. Unit lucru ieste writ de ye-dun c D-lit Gartner a pututu deosebi ferte bine sune-tulu caruia la noi ii corespunde a de Mit caruia Ii co-respunde a. Ash de pilda in finala substantivelorft siadiectivelorn femeesci can la noi sintO in d, la Istrienise gasesce una sunetti pe care-lit insamna prin e dede-suptfi cu unit unghiu deschisfi la dropta. Pe când, cumam spun, in locfi de 4 facutfi din a incepPtorifi tirmatu

01

lin;..

www.dacoromanica.ro

40

de n, mp, mb, pe cAto si in loculft celui din a accen-tuatu urmatn de n, mp, mb a au4itft alto sunetft si l'ainsemnato, cum amft spusn, prin eelalaltft e.

DI Antonio lye a insemnatn pe a ca i noi cu a : dmnamardncu (m(inlinen), muncdndu, cdnd, pldnye,

c(inta, etc... I. Maiorescu l'a insemnatft destulft de desncu ó ori i.

Prefacerea lui a ace. urmatft de m in a trebuesti ii fostft si in dialectuln istriano, dovada diem, Mem,care nu se póte explicil din clamo de Mtn prin faseleurmatóre : clamo, dianzo, didmu, diemv, diem §i IasfTrit la noi chiemii. Nu se póte (lice ea a va fi tre-eutu in e din pricina lui i, pentru ca cliar fiindo in a-celea-si imprejurari pastratn pe a. lye §i Gartnerne spunft ea se dice euvintam, cuvintan. I. Maioreseupine cuyintdm i cuvintam, in cilta nu scii ce saSe pare inse ea I. Maiorescu a cautatfi prea adese orisa apropie dialectuln Istriano de ale nOstre i prin ur-mare admitema ca §i acesta d a fosto inlocuito prin a.

c). Despte prefacerea lui e de chis i accentuatu inie ajunge sa damn cate-vh exemple : miare, .;;ed,

fapte, farpe, pse. Adese ori in loco de ie cu i con-sonata afliimo la Istrieni le : pliept, flier, mtiare, mlie(mai yeah! mlel i apoi 1 finala preeedatft de e axe.,s'a pierdutft), etc. Cum vedemft asemenea inlocuire s'afacutfi mai numai asupra lui e preeedatft de labialeleste o particularitate a acestui dialectn.

d). Prefacerea lui e insehiso, ace. preeedato de la-biale, urmatu de n, in a, când in silaba urmatóre nu

(Main),

credi.

mid,

i

si-a

www.dacoromanica.ro

41

ierh i ori e, s'a intemplatu de buna sama si la Istriern,dei la Gartner si lye nu aflamn nici o urma. Dreptuieste ca I. Maiorescu pune euvintd, dar cum amu maispusft leste supusa Indoelel, cu atitta mai multu eaeiltu se intillneseu deosebiri intre textulu Itinerariului

intre vocabularin si cu daft n'a privegbiata Insu-siautoriuhi tiparirea. Cum ea prefacerea trebue sa fi e-xistatfi ne luainn de pe celelalte dialecte si de pe fap-tuln ca Istrienii au o multirne de prefaceri fonetice deale lui e cunoscute i dovedite ea mai noue de can a-césta. Ash de pilda au prefacerea lui e in i a lui e inea. Asta-t-ji sub inriurirea formelor inrudite gasime iIn locu de i : fir p. fird sub inriurirea inmultitului ye-Chin fire (fine pentru fene) ; vird p. vird sub a lui virep. vine, vene; vinda, sub a lu vinçl ete.

e). Prefaeerea lui e in i exista clan se vede din e-xemplele citate pentru numerulfi precedentu.

f). Prefacerea lui e in ea, crind ierh e on d in si-laba urmatOre, I. Maiorescu spune ca a gasit'o si lavremea calatoriei lui, dar se pare ca a data dovada deprea multa buna vrointa luandii dreptu ea uno e fortedesehisfi. Cum ea prefacerea a fostfi in adeverfi i canuniai In vremurile din urma a fostii inlocuith ea prine desebisu se vede de pe exeinplele urmatOre : ccrpe,

rpte, rse, fale (cele), (aptir (din pieaptene, chiaptene,ehiaptir, ciaptir, thptir),... in cari se vede unu a facutiinegresitu din ea, deci se dovedesce prefacerea lul eace. urmatu de e in ea. Sintü exemple si pentru pre-facerea innainte de d vechia : tarbe (cu e deschisii fa-

si

www.dacoromanica.ro

42 --

cuta din d), tame (idem), rape (idem). Pe acesta en

in alte exemple Ilti aflama intocuita prin acei e de-schisa care a hiata si locula mt a finala. Asta-feliftaflamn fete (p. feat(i) etc. Se vede inse ca se va fi ro-stinda acesta e forte aprOpe d ea de vreme ee Ili ye-dem in unele studii (lye, Miklosich) insemnatü prinae, ai : faeta, rraime de vreme ce T. Maioreseu l'aluatn dreptu ea.

g). Prefacerea lut o deschisa si ace. in no fiindadin latina populara trebue sa fi existata.

h). Prefacerea lul o ace. urmatil de n, mp, mb inieste cunoscuta, IAA exemple : bur (din buono, bony)

fund (fondo), munte (monte) la Jeinne, yur(pono, punn),frunto (fronte) etc.

i). Prefacerea lui o aecentuata in on, nu se afla laIstrieni, toti invetatii can an cereetata limba in fataloeului marturisesen. Cum ea prefaceroa a fosta inteovreme cunoseuta si la dinsii seima intain de pe faptultt caau avutn, cum alai vedutil, prefacerea lui e in ea, ale cA-rei pricint fisiologice sinta intocmai acelea-s'l ca ale hao in on. Pe urma pAna la unit ptmeta euvintula foard ,

p. at* afard care vine din aford.Prefacerea lui o accentuata in 4 nu se pOte dovedi

fiinda-ca Istrienit n'au trecutula siinpiu, i la slin anavuta Ion felurite

k). Se intelege ea pentru n scurta din latina cIasi-ca tota o au avuta si

1). Prefacerea liii a in i child ierii in silaba urma-tOre i ori e se dovedesce prin exemplele : derinte=den

analogit.

si

j).

istrienit.

www.dacoromanica.ro

43

inte, den ante ; irime p. dre»zd, dnemd ; etc.

m). Pentru prefacerea lui a ace. in i din pricina caierk precedatn de i axe= : yttinde din glidnde, liande.

n). Pentru prefacerea lui d in v aflamn la I. Ma-iorescu vtiflu p.

o). Prefacerea lui a ace. precedatn de i in e arrin ve-4tit'o la clYem=clidnzü.

2. Vocale neaccentuate.a). Prefacerea lui a finaln in e o aflamn capre,

byre (fern. inm.), plire (fem. inm.), ole (fem. inm. dela old), ape (inm. de la apd), etc.

b). Prefaeerea lui a finaln urmatn din vechime detn, s'a prefacutn si la dinsii in O. I. Maiorescu ne spu-ne ca iln au pe acesta a i acuma, dupa Gartner d fi-nal)" s'a inlocuita prin e deschisn. Nu s'arft putea pre-supune efi e deschisn de la asemenea cuvinte ne imfa-tosaza unn e vechin, adeca pe acela care a fostn la ea-Buhl subieetn, pentru ea asemenea e, eum se vede de laexemplele aduse mai sus 1111-sfi insemnati en unghiu dedesubtn. De asemenea nu-sn insemnati nici acei e earl.vinn din e de la acusativulu declinarei a III-a, de vie-me ce avemn care, farpe ete. cu e de alta naturA. A-sa, dar chiar daea nu vorn fi avhdu acuma Istrienit dfinaln, sunetuln in care s'a prefacutu ne da (lovada eal'au avutu innainte vreme.

e). Prefaeerea lux a neaccentuata in d asta-di nu secumisce, numai 1. Maioreseu o pune in uncle cuvinte,dar neregulatn. Totu-si forme ea cherbune i elierbur(acestn din urma eu e, cu unghiuhi intorsn la dr6pta). De

dmflu.

www.dacoromanica.ro

44

asemenea si in chemese (e celn di'ntain), mai mita Inca pe-mint iberbaf (citatit Inca dm veacurile trecute, cum you'llvedea) dovedescn ea au avut i IsrieniI prefacerea, dar casub inriurirea limbei croatice si italiene, precum si a ana-

s'au desvntatti de dinsuln si l'au inlocuitn celemai de multe ori prin a : marita, matira (acestft dinurma póte sub inriurirea formelorn cu a ace. =(ir(macin) ete). In cate-va cuvinte, cele citate susn, s'apastratu pentru a unit sunetti asemnnatorin eu eel(' ce ainlocuitn pe d, dar dupa spusele lui Gartner totu-si ce-va deosebitn de vreme ee ierit neaccentuatti.

d). Cum ea a ineepetorin, neaceentuatn s'a prefacutuin a Mud lerà urmatn de n, mp, rub avernft exempledmflat, dame(ainv6(1, august. Se intelege ea si a-eestu a s'a inlocuitti prin acela-si e.

e). Prefacerea lui e incepntoriti i neaccentuatn, s'aintemplatn, dovada chiar formele : anInefa (enverareanve(a, anvefa).

Despre prefacerea lui d neaccentuath in i eAnd in si-laba urmatóre lera i ori e nu avemn exemple sigure, dartiandn sama de a lui a accentuatn putemn ba o admitemii.

g). Prefacerea lui a neacc. precedatn de i in e, o

au. dovada : ureclte 0 nu ureelid ete.h). Trecerea lui o neaccentuatn in u purtam, pur-

tan (pers. I a inm. pres. indieativ), 'nue/ etc.3. Grupe de vocale.Cum ca t, ut, a cadutu si la dinsii avennt dovedi

destule : am=---avemu, aujmu ; ste (cu e deschisn) pen-tru steaua ; ia pron. femeeseft p. 'ieaua, etc. La u-

logiilora

:

f).

www.dacoromanica.ro

45

nele cuvinte ea neu se afla unit u mato pentru n, daravemit a face en unit fenomenn de analogie, care cumscimo s'a desavarsito ash de regulato la Macedonenicatii multi s'au inselato si au luatit formele steand, ver-zeaud, dreptil primitive. Faptuhi ca la Istrieni, dupittoti autorii se dice ste, sprijina parerea mea ca grupaud a caduto chiar si la substantivele femeesel innaintede formarea dialecteloro.

B. Consónele.1). (Jonsónele simple.a). Cum ell prefacerea lui d, t, s in d, f, s'a in-

tiimplato la Istrieni dupa acelea-si leg! ea la Macedo-neni i ea la noi, dovedesco exemplele urmatóre : pentrut : cufit, snpfir, fie, fese ; pe urma inmultitele sub-stand velora si adiectiveloro barbatesci, fraT, alri; apoiin flexiunea verbului : tq (ulti) etc. Pentru d voin da

cate-va : zic, auzi (avzi), zi, vinzi, ver:e, etc.,pe urma in flexiune etc ; pentru s, de asemenea averno :

roisu, afa, afavd, sarpe, (exemplele, dupa Antoniolye, strinse la Berdo). Se afla exemple si in I. Maio-rescu, dupa spusele lui Miklosich se vede inse ea inparte s'a pierduto acela in contacto eu Slavii etc.

b). d urmatit de i plus o a trecuto in ge si la din-dar a-di lift gasima sub forma de j ori .z : jos

zos, etc; t urmatii de i plus o a trecutit prin c a a-junso acuma la f sau can putino pe aprópe :

c). Pentru trecerea lui 1 simplu intre douo vocale inr, iéta exemple : baserike buric, gure, mer, puref, sa-re, secare, tare, etc...

in

si

ci,

s

si

Mot..

www.dacoromanica.ro

46

d). Pentru prefacerea lui 1 i n in 1 i n muiatft,vonni da exemplele folte, yalire, liepnr, lin, liare (a-iure), mulrere, talà. etc ; cuniii (cuifi), (Wit, etc..

e). Prefacerile lui b sintft cunoscute, cum se póte ye-dea din exemplele urmatóre : cull) ; avut, avea ; iarnecal, au ; etc. Cum vedemft b se pastréza, se prefacein v v astft-felift produsft se pastréza ori se pier-de in acelea-si imprejurani ca si Ia no]. AcolO unde intal-nimft acuma vre-unft v care pare pastrata desi la noi iestepierdutft avemft a face cu o intercalare de v, dovada steva=stewed in care v n'are de unde sa fie mostenitft, totftintercalatft trebue deei sa fie in iaveibi, cuvet=cot etc.

f). Pnefacenile lui v latinescft sintft acelea-si ca Inlimba !Reran, adeca trece in u, care in unele impreju-rad rennine, fear in altele se pierde etc : pemint, viu,oia, beter=r-vetero, cuvint, etc.

g). Prefacerea lui K in $ i a lui r in 1,1 a fostueunoscuta Istrieniloru, de cittu amnia a trecutft inspre

si v a ajunsft g on chiar si j une ori ta(ii=tdcea,fer=ceriti, fetate.cetate ; sdnze, pldnze, etc.

h). c urmatft de i plus alta vocala a trecutft si la(Iinsii in f : ylafc, are.

i). Consima j, i consóna, a trecutft si la dinsil in y,dar mai apoi i acestft ye a trecutft in z $i j : zuca, fji

jacat, zura, zurire (junice-----junca), guta si jutet (ajuta).2). Grupele de Consóne.a). cl, yl s'au muiatft dar 1 s'a pastratil pana a-di

glra(e, diem etc.b). tl a trecutft in cl.

si

`I

:

u

n

a

www.dacoromanica.ro

47

e). 11 s'a simplilicatu, a trecutii in u si in 1 muiatuea la toti Romhnii : galina, vale, stevu p. steuei.steaud.

d). Pentru lv, rv, rs §i ns puneinu exemplele : fcr-Life, albire (albind=alvina lat) ; sos 0 jos pentru dior-sum, (iiormi ;....

e). Pentru grupele br, st, DI, get, ct, st, sc, qu, x,voru sluji urmatórele exemple : caota, apa. lapte, fait.pestiii, lemna etc...

*

Di'ntre prefacerile cunoscute pe la noi le lipsesen deciloth urmatórele : e in 6 duo labiate si dupa s, s, r, z, j;a lui i dupa s, q, (, z, j, r ; prefacerea lui l muiatusi a lui n muiatil in i conseffla ; etc.

*

PrefaceK prim care se deoscbesce dialectulii istrianii.Putemu face doue grupe : prefaceri suferite de sune-tele Siesite dupa legile ce au lueratu innainte de nasce-1 ea dialecteloru si prefaceri suferite de sunete cari panaatunci remasesera ne atinse. Acósta deosebire o fa-emit pentru ea de grupa intaiea ame vorbitu in ur-ma si deei n'avemu nevoie sa ne mai intóreemu am-pra lei. Ash amp vorbitu de prefacerile speciale i-striene suferite de : d, d, 4, v, ea, oa.

Di'ntre prefacerile sau fenomenele fonetice specialuistriene si eari 1111-80 0 urmare a unoru schimbari in-cepute Inca din perioda ciind nu ierau dialecte voiu eith :

a). Trecerea lui a vechin in r cand se afla intre vo-cale. Ieste de luatu aminte cit asemenea prefacere osufere n din elementele latine si a din cilte-vh cuvinte

www.dacoromanica.ro

48

grece ai slave. Pe urma mai trebue de tinuta samaCa nu o sufere n muiata, ceea ce dovedesce ea t avusetimpulli de a se milt innainte de incepelea trecereiluin in r ; ca prefacerea s'a inceputfi dupa trecerea ui an inan se dovedesce prin cuvinte ca mar (m(nu----manus), lar4(111na=lanam) ; cad a trebuita sa treaca di'ntru'nta a a lua i apoi n in r, altn-felia r n'ara fi mai prefacuta peIn a. Cum ca prefacerea s'a intamplata chiar dupa de-savarairea prefacerei lui a in a se vede de pe aceea eatrecerea lui n in r ieste mai noua de eiltft a hi n inii muiatu (dovada nu (iriii=teneo, forma carearata ca pe vremea prefacerel n in r acesta n de a-colea se rostea alta-felia de daft cela din land etc. ade-ca se muiase) care la randula iei ieste mai noua de dafta lui a in a (dovada straniu care (la straid §i nu dastrdiu i tota o data formele Iatdii, mdid... in earl an'arn fi trecutu in a, daea n nu s'aril fi rostita in ace-ste cuvinte, la vremea prefacerea lui a in d, intoernalea n din lanam, romano etc). Téta acuma ai unit nu-merit de exemple istriene : bur (bunn), dumirelee, fari-re, galire, iirima, lara, pdr (pana), mire (mine), pare,mdriu grec). smantdrei (smantilna slay.) etc.

b). Prefacerea nu destula de 'generala a grupei alurmata de consOne in oa : oab.alb, coad=cald, oat=alt, etc.. Pierderea in asemenea imprejurari iesteinsemnata si de al0 cercetatorl nu numal de I. Maio-rescu. Dar inlocuirea multorn a prin unn o forte de-cchisa se intitimpla i fara 1 : oasird=asind etc

c). Prefacerea lui 1 de la articolula ba batescil sin-

finia i

lint

a

hat

www.dacoromanica.ro

49 ----

guritu in u care se contopesce eu celu din finala sub-stantiTului ; om nearticulatu, omu articulatfi lintru

Pierderea Jui 1 s'a intdmplatft si dupa e accen-tuate! in vi(e, pentru vitd, e pentru rel etc..

d). Grupa au s'a prefaeutu in av : cavta p. eauta,av(li p. avçl etc.

e). La iumultitulu barbateseu articulan se mai ob-serra ca artieolult! /i s'a redust Ia i : omiri nu omirilieu / muiatd. Xu póte fi Torba inse de o prefaceredeverata, fonetica, caci atunei s'aru fi intAmplata si eualti 1 muiati. POte fi on o inriurire analogiea a singu-larului : lupu forma articulata a Iui lup, cerea 5i pen-tru inmultit lupi, en Ouraln de la lupu, sa fie forma ar-ticulata fata en lvp inmultituln lui lup. Póte i4ra-sisa se fl pierdutfi 1 pentru ca iera, intre doi i *).

*.) Dialectulu istrianfi tin leste cu totulti lipsitA de for-me cari dovedescii ca abiturI cu Romani de eel cepastrau labiale 5i prefacean pe n in r au mat venitii5i de ceialaltl. Asta-feliu nu numal I. Maio-rescu, dar chiar totl cercet5torif ne clan pe Ifingdpliept §i cltepüi ha chiar chiept, cbei 1 in acesteforme leste introducere noua. Mai ieste cuvintulticiaptir sau taptir pentru pieapten, care trebue safi trecutti prin chiapten spre a ajunge la ciaptir

taptir. Chiar -si pentru alte labiate sintti exem-ple rierm, i ghierm, 'ierm pentru vierme; iipt p.viptii, etc... Prin urmare au venitu prin Istrieasau inteacoló i Romani cu labialele schimbate, artceld putind au traitu stramo,5i1 Istrieniloru arnestecaticu asemenea órnenl.linii din cei ceau cercetatu is-storiea Istrieniloru au aflath la din5i1 5i cuvinte cu nvechig netrecutii in r: Thud, aldturi en p1ira ; de

4

a.

snob

a

www.dacoromanica.ro

50

Prcbe de limlA pentru

Se pare ca vorba cea mai veche din acesta dialecteva fi fiindil de la anule 1114 : Mercatores Romarii.. *).Ce-va mai tiirdiu gasime pomenite numele Moroulahi(1150) ") adeea Morlac sau Morovlahi cum le di-ceau de buna sama i Romani lore din Istriea. Numele.Morlachi §i .3lorlacci se intMneste de multe ori in yea-culti ale XIV-lea, alü XV-lea, ahi XVI-lea, si aleXVII-lea. Le mai dice Chichi si Cici precum si curateValahi, Vlahi. La anule 1357 gas11111:1 la Ragusa my.brenca explicate prin caseus valachiscus, deci brdnrlci.La anule 1465 aflame in insula Veylia une pope vlaheon murlace numite : Mad, deci cu m neschimbate.

Ireneo della Croce in Historia delle citth de Trieste"tiparita la Venetiea la 1698, lib. IV. c. VII pag. 334,spune ca prin Istriea locuesce une poporn inrudite. enValahii si care are limba sa, chiar citdza cuvinte ro-

*).

asemen-ea Ireneo della Croce (vedi mai departe) peIfinga Rumeri.Rumari, ura=una, dä puine (pane)nu pare i vin nu vir. Deci Romani en n neprefa-cutd ia r au traitti multe sute de ani intreIstrieni. Maio-resca ne spune ea a aflatti la Schitazza, gdlind etc.In canon. 23 alti sinodului de la Compostella. Ci-tatiea amd luat'o de la dl Ar. Densusiantr (1st. lim-bel qi literature! rornane pag. 30, nota 22) care trirnetela Du Cange, la vorba Romarius. Cu yreu ne arivenl a crede cd-i vorba de Ronda, la Compostella.Latini, qui illo tempore Romani vocabantur, modovero Moroulahi, hoc est Nigri Latini vocantur. ( Pre-sbyter Diocleas). Citatiea din Fr. Miklosich. Wan-derungen der Rumunen 1879.

dialectulti lstriand.

**).

www.dacoromanica.ro

51

rnanesci, din can noi alegemu pe unnatOrele : Rumeri(de buna sama p. Rumdri, ne avCndu pel'a Insemnata prin e). ambla cu domno, ambla cu eira-co, bou, berbaz (pentru ba-rbati, net z se cetesce rl'a pusn neavmda cum insemnh alta-felin pe a), cargna(earnea cu art), cassa, cass (sigurn cas), copra (capra),

filie ma (filie mea=thea mea), fizori ma (ma trebue safie gresala), matre (mama, forte curiosa, cad de altri-felin nu-la aflama 1, altt Rom Ont. Dar de ce sa nu fifosta ?), muglierai (muierea, eu gl=1 muiatiO, patre(tata, aceea-si observatie ea si la matre), puine (paine,fiovada de existenta lui a pe care l'a insemnata prin u.c um fan si a-01 strainil si tota o data de existenta u-"lora cuvinte fara n=r), sorore (cas. regima), vino (nu:vir cum se dice acuma), ura ova (una oia *)

Românt au fostil si in insula Veglia si anume de pe1a 1450-1480, cilnd i-a adusn acolO grafula Ivan Fran-kopan i i-a aseclata in satele Dubacinita si Polita. A-tuma nu se mai vorbesce pe acolO!romanesce, cela de peurma Romtma care tinea minte rugaciuni si caparintit lut vorbeau romOnesce a mural) la 1875-1876,

41ar canonicula Pacici a scrisa de la acela Mate Baicici,ate-va, probe de lintha. Iéta-le : **).

*). Joan Maiorescu. Itinerariu in Istria §i vocabularistriano-romdn pag. 6.

-**). Ortografiea amil schimbaeo phstrândil totecelea chiar §i gre§elele cele mai ved.ute. Name pentru ei, ci mud läsatil cum a scrisil culegkorulil ortMiklosich din cartea caraiea le luttmfi qi pe acestea..

cate-va

altd-felid

www.dacoromanica.ro

52

Ciaciu nostru carle §ti en cer,neca se spune voliale cum en cer asa §i pre pemint. Pera nostre saca zide nam astes. Odproste nam dujan, ca §i noi odpro-slim a lu nostri dujnici. Neca n na ta vezi en napa-stovanie, neca na zbavest de zvaka slabe! Amen.

lo pozdravlesc tire, Maria, care sti pliire de milost-Domnu cu tire, ta sti sricine entra mulier, qi in tiblagoslovite, i plod di la te utrobe, Isus. Posvetite Ma-ria, meet la Isaleerst, roy1è za noi gre,snicl acmochend ci aiste ure vrornw morl Amen. *).

Urmatórele doue bueati sintil de la Pietro Follarich**).*). Cuv. ciaciu ieste p. ciacini adeca ieste articulata.

Acesta câtu i formele tsatse, eiace (voc.) sinta deorigina slava si Insamna tatd. In carlelipsesce untie Imre r si 1, se vede ca nu se aude bine. City.spane-----arele de le upono, spunii n'are n=r si inprivinta IntelesuluT se potrivesce cu latinesce, cu ma-cedonesce si cu limba rornaua veche. In locti de te-trebue sa fi fostti 'Rite tea i apoT ea s'a Inlocuitaprin e. Sam insamna fie-care si Teste cuv. italianiIn loca de dd ná ori da a noi vederna de (p. da).si yam env. slava ; cum se vede In celelalte probede limba au si nd si a noi. Odproste.ierta, ctty.slavu. Dujan, Dlejnia insamnä gre§el'i §i gresiri§isinta cull, slave. Napastovanie=n«paste, cay. slay.zbavest p. zbdvesti. env. slavu, Il avema si poi iz-bdvesa. Zvaka totti una cu saca. Slabe=reu, cuv.

Pozdravlesc cuv.cuv. slaNu. Sriane__fericitA, cuv. slava, utrobe .pantece slay. Blagoslovite, plod, posvetite (sfinti-ta), greqnia, cuvinte slave usort de Intelesa,le avenna macar radacinile.La aceste done" bocati arna pastrattl ortografiea, ssse cetesce q, gl=1 muiata, c=ce, a 0 d stall ca.In OM de auna neregulata insemnate.

i

slave.

cocT

4.)

www.dacoromanica.ro

53

cafe nostru, kirle esti in cer ; neka se sreta numeleev ; neka venire kragliestvo to ; neka fie vogliata, has-

-si ieste in cer, assa si pre pemint; pire nostre de ssa--ha si da ne astez, si las ne delgule, kassi noi lessamal delsnica nostri ; si nu lessaj in ne nepasta ; negone oslolioda de rev. Assa si fi.

Sora Maria, pliena de milosti, domnu ku tire ; bla-goslovit est tu intra mulierle, si blagoslovitui ploda del-la ntroba ta, Isns ; sora Maria, maia lo domno, ro-ghè za nos( akmore, si in vraime dc mortea nostru. A-.ssa si fi. *).

Acest tatalu nostru" ce urméza ieste publicatn de A-.seoli in Studj Critici, ieu I1 copiezn dupa Miklosich.

Ciace nostru, carle ti n cer ; svetija-se te lume(salt lumele ter) ; verija ta kraliestvo (sau krailiestvo td) ;fia volja td, ca si 3n cer avsa (sau pre) pemint..P3ra nostra de saca zi da a noi eistes (sau asteze),perdund na (sau perdund a noi, sau hiss a noi) nostridug (sau nostre dugure), cd i noi lassam lu nostri

Asupra acestord done' rurdciunT void notd numal ce-le nenotate In urtnd : Kirle trebue sd fie greald.neka=ca=pentru ca. Sveta=sfintascd. Venire iestefait n=r, póte Te areslla. Kragliestvo=--zhiea,tioniniea, cuv. slay. Kassi=ca i. Pire=pire, do-vedece ca a fostu acolea nail d. Delgule, póte del-gure, grqelele, slay. Delsnica greitti trebuea dels-wici=gresiti. Nostru p. Nostra Testagreitti. Nu trebue de uitatti cd nu scieau bine ro-andnesce nici culegetorit nieI cel de la call se cu-legea.

3n

Maia.mama.

ri i

0).

www.dacoromanica.ro

54

duznici ; $i nu na (sau noi)zbave noi de rev. *). **).

Dama acunia unit sirn de proverbe i de fraze culesede Antonio Ive la Brdo.

zepelejei Dn napast, ntd

.Amna ot domnu . . .

A saera voi maere aw-ned durmi

Basaerikanostra-i mika,au mnsata

Ciasta damarafa va fimusata vraema ; ier, a fastploia

Tota apa fakvt-a

*).

44).

imblft cu domnulti . .

De sera voin merge tar-diu la dormita . . . .

Besereca nóstra-1 mica,dar frumOsa

Asta deminéta va fi fru-inósa vreme ; len a fostpliiie

Tóta apa s'a facutfi ghiata.

In acésta bucatica vedemfi pe Ascoli insemnandti pesau pe sunetuld ce se va fi facutti la Istrieni din-

teinsulif prin mid e chirilicfl resturnatil t), deci Ilideosebesce de alp e ; de asemenea vedemil multi afinall insemnati cu a. Se inlelege ca pe ce, Asco-li 11 insarnna altd-feliti de clad noi, adecd princ cu unit unghiti en vaxfulii injosfi pusfi de a-supra , ca unfi eircumflexii re.sturnatfi.La Ascoli vedemfi unü semna specialfi pentru d innnin, para=pdne. In verija=veriia=venie, dee&in adeveril a cutesit forma i n'a inchipuit'o dupa a-nalogiea dialectului, atunct trebue sa ti eapëtatil n

name sub inriurirea celoralalte forme ale ver-; chci alte ezemple arata cit n mniatil nu se

preface in r. MultI d final! shaft arètati prinde i, perdunei cuv.. perdunei leste ttalienescii. Unit-faptit caracteristiert : fie-care di'ntre culeggtori aa geisitii nzai alesd cuvinte din limba ce 0 CEITIO-Scea mai bine, adecd unit italienesci, alfit slave_1. .Maiorescu a gdsitii romdnesci Cercetarile nus'au facutft destulfi de metodicil. Zepelejci=impinge

uv.

a

=rbulnI

. . . . .

. . . . . . . . . .

0 r

www.dacoromanica.ro

55

Ce a fakut ter, dupacira 9

Cervsa-tkada ; foku ar-de ravik pre ognisce . .

Cesh vr ie bur . .

Kavta, ke m'a kazit( enpre vale

Karburn de laemna-t bursi forte

Kuvintat-am de nostriafari pira zace ure dupamals am durmi, din kefostmo trudni

Ku liimele lu domnupotli maere tuva ver . .

Kand saem bol, kliemumediku ; kand sant za mu-ri, latemu preotu. . . .

.211nTelu suje oa . . .

Eu pok durmi,ke puri-ci me maranku . . . .

Saem beter : am saptezace si sapte anit . .

Vetzt huvinta vlasko cumire 9

Vot potetzt mcare en ren-ce, se vete

Vra,5me trekuta, nazatnu vire

Asteze mire, *) mare tzieBate Peru, pira-t kadBeter brek- nu latra pre

TuraCiace i mata maranku

Ce ai facutn len dupacina

Cenusa-i calda ; foculftarde tare pe vatra. . .

Acestu vinn ie bum). .Cauta, ca cadutft

josri .

Carbunele de lemnft iibunu si tare

Amft vorbitu de treburilenóstre pana la dece ceasuri a-pol amn mersn sa dormimu,pentru crt ama fost truditi.

Cu numele domnulul potimerge unde vrei. . . .

Cand Isu bolnavu, die=doftorulu ; child IsU pe mu-ran, cbiemft preotulu . .

suge óea. .Nu potu dormi, ca pure-

cii me mananca . . . .isft batranfi : amu sapte

deci si sapte de ant. .

Veti vorbi romanesce cumine

Voi puteti merge innain-te, daca vreti. . . .

Vremea trecuta nu vine

Asta-di mie, mane tie.Bate &ruin, panft-I caldnMiele batrann nu latra

la lunaTata si mama mananca

*). De bunA samä gresalä, trebue s'a fi fostii mie. For-ma Teste la IstrienT.

mi-a

. . . . . . .

. . . .

.

. . .

. . . .

Mielula

.

.

onnapol . . . . . . .

..... . .

www.dacoromanica.ro

56

Trike le, i lu feciori legu

Cea mar kativa kola delu vo,1 skripa . . .

Celii ce Want ohlii, pi-clor(e)le ii portu . . . .

De ha mur't ver face pa-mete

Domnu nu va plan sam-beta

Dupa lv gvadagnu, fa-ce spesile

(E)ntreba ostaru, se arebur vir

Galrira betera faceburajema.

Gl«su 71( asiru nu, ma--ere en ceru

Gura-r iama : mai mitn-ce ii se dare, mai mun ma-ranka .

Ilvale mara, (di t:tretela pemint

Karl crede en Domnu,Domnu'l juta

Karle-i sgorit de apahada, are frika si de race.

Karle se (e)rde hand ietirer, plave, hand ie be-ter

Karle spaaa hopu lit a-siru, ptierde apa si sa-vunu(saifa)

Ktind nu vire de irima,nu se pote kanta . . .

Limba trage, inva din-tele dore

$i feeiorilon strepe.desca dintii. . . .

Cea mai rea róta a ca-rului seilrtie

Pe eel ce n'au oehi pi-ciórele I pOrta

Daca vei murl, fi po-mPne

Domnuhl nu vasambita

Dupa eastigu, fa cheltu-elile.

tutreba pe crilvnariii dere villa Una .

Gaina batrAna face zamahuna

Glasuln asinulut nu mer-cre in ceriu

Crura-i prapastie : maimultn i se da, mai multiiintuninca

Lauda marea, dar tinete pe pamintii

Carele crede in Domnuln,Domnula IIi ajuta . . .

Carele-i fripta de apacalda, are frica si de rece.

Carele ride (-and ie tê-nCrci, plunge, cand ie ha-trawl

Carele spala capulu ma-gariului, pierde apa si so-ponula

Gaud nu vine de la mi-ma, nu se póte eitnta . .

Lirnba trage, uncle &Iredintele

dintfi

platl,

.

..... . .

. .

, . . . . .

, . . . .

. . .

. . . .

. . . .

. . . .

. . . . . . .

. . . .

. . . .

. . . . . . .

www.dacoromanica.ro

57

Lv beteri sv(tzi nu seprinde svicele

Lv darveitu kalu nu se.karta dinta

JJIa bire aste:e ovu ne-so mare yalira . . . .

Mai mun se raE,ela cupatru oklii negoku doi. .

.21Ii liar (de) he anii vu11: a zia de . . . .

.21fuliera lv tatu vu (e)rdevarik

Nu pure picioru en ce-iruse, ke pote foku en nu-tru fi si sgori te. . . .

1\-ru pure pegvla en bar-ha in altri

Nu zaktiide usa cOndporku skapat

Pinesi si Vera mai pit-in nego se kredaZ. . .

Boba (de) iu alt:1 ranoa sa.e se .face propadi. .

Tote kole vn sku sore.Zi-m ku cire mar3ri, si

voi spure, cire iesti *). .

* )

Sfintiloru batrani nu seaprindit luminan

Calului daruitu nu se cau-ta dintil

Mai bine asta-di oula decAta mane &nit. . .

Mai multa se vede cnpatru ochi de cata cu 2. .

0 mie de ani nu pretu-escu diva de ieri. . .

Muierea hotalui nu ridetotndeauna

Nu pane piciorulti in ce-nuo, ca pote fi foal innuntru $i sa te friga .

Nu pune smOla in barcaaltora

Nu inchide u$a cand iiscipata porcula .

Banii si creclinta mai pa-tin de cat se crede. . .

Straiula altuia u$ora fa-ce a se prapadi ala sfw. .

TOte rótele nu-sa sanatóse.Pi-mi cu eine mergi

bli) $i voia spune eine ie0i.

Asupra proverbelora strinse de Ive avema de obser-vata : amenat se afla sub forma amenatii=tarqiasi in Apostolula de la Voronetu. Ali le cuvintil slava

fusamna dar, dard, inse. Varik on vavek Testecm% slava si insamna totti-deauna,pururea. Alariles-e cuv. italiana incamna treburi. Pirapanci,pind. Fostmo=loseawii. T rudni cuv.slava. Iliare=merge, forma fard g se Oa si in Da-ciea TraianA de pith'. prin Bucovina; ivva=uudecuv. latina, probabila din ibi, ibe, ive, ive, iue' a-poi cu intercalarea la v, iuvd. Nu pok=nu potfi

Ter.

(im-

,

. . . . .

. . . .

....... . . .

. . .

. . . . .

.

. . . . .

.

. . .

www.dacoromanica.ro

58

Acuma urméz( o povestire tradusa in dialectan 1strianu, dupa cercetarile lui Th. Gartner :

Trei Frats *)

0 vote' fost a trei fratsdoi orb, si r n'a vejitt, sitsésti tra, frats mes a nloi ; vut a fret pukse : dosparte si ure' var de kan?-

0).

Trei Frati0 data fost'au trei frati

doi orbi 5i unuln nu vedea,si ceti trei frail mers'atzla viinatu ; avut'autrei puscidoue sparte una far de

poc Taste o forma analogica facuta hp& tac, tag',etc. Ke-cd. 'Faco=romanesee slay., rence=rentieInd,nte=in ante insamna innainte, se v(tii=daccfvrcti, decT se in intelesuld vechiti de dacd intocmaTca si latind. Beter=bêtrand. d acd. aril sta accenttild pe penultirna beter atuncT ard pntea ti din veterunrp. vetere, dar se dice beara etc. decT pare a fi din be--

betdrr, betér. ./VaPit=inapoT, cuv. slay. Brelc.cdne,.... au sii edre. Kativa=rea coy. itaband. Kola=rdta, cnv. slavii, cuv.pame/e=pomana slay. Gvadagnu.r*tigfi euv. ital.spesile=eheltuelele, env. ital. ostaru=eristnarinlii,hangiuld, coy. ital. Ia»ta----prapastie coy. slay.p. uncut din milt are prefacerea lot /t in nt, ca §iIn cealalant=cealalalt MoldovenT. Hvale=ra--les2e, lauld, cuv. slay. Sgorit=friptii, ctiv. slay.savunu==opond, coy. ital. svetei.--sfinv, cuv.svice/e=lumindri, Coy. slay. islcgo=de dad. .211iliar=0 mie, cuv ital. tatu=liotii cuv. slay. Pegula=swill, cuv. ital. Zaklfide=inchide, verbtild latinklfide compusd en prepoz. slava za. Pineg=banivera=credima sintti slave. Roba=straiii ital. Rano=thgraba cuv. shy. sku pentru escu=sintii ca i laMacedonenT.vote'=data, ctiv. ital. volta, lo4=vanatóre, env.

slay& kanele'=tevie ital. kuj=fir, cuv. slay. slamé=paie slay. pey.cc;jä slay.

tdrna,

voz=card, slay.

Mun .

Ii

-

oi

slay.

www.dacoromanica.ro

59

le', ciape'it a trei lyepur;doi ly a skapat, si ur n'apotvt katsa, tórnu nazat ;recta o mare use si batuk'vri kuj de slam& tselatse n'a fost le zitse: (tsiremere kolb ? yely ziku :smo trei ,frats : dbi orb siyr, nu ve'de, aren trei pa-kse, do sparte si ure' varde kanele'; vies an n lou ;eiape'it an trei lyPpur : dbia skapat, si ur n'an poti(tkatsa" tsela tse, n'a fostlezitse) : trei ole : dosparte si ure' varde funt:dbykve, ease. talyatsme,mui;katsme, beyetsme skit-pa" Wye, mardr,ke, yanikfôlele praz'en. si yo, karl'am ,fost kolb nu my avrteda ni, ur kus, si ku yrpc): 11kap m'a(fakut sede'*).

taxa. prins'aa 3 iepuri ;doi i-all scapata, i penulci n'au pututa vana, se-Intórnct innapoi ; vedn o ma-re usa bata cu'un firtide paie, eela ce n'a fost-le zice : cine imbla acolb ?iei zica : sintema treifratr : dor orbi si unula rnvede, avemu trei pusci, doue-sparte si una fara de tavamers'ama la vanatn, prin-s'ama trei lepur! : pe dot

seapata, pe unulanu l'ama pututa vana. Celace n'a fost le dise : teaemu trel Ole : doue sparte-$i una far de funda : deardice, sa thiema, sa man-eama, sa bema in preuna._Taie, mi'manea, tom pan-tecele deserta. Si iefl, ca-rele am fosta acolOnu auTrutt a'mi da nici unit o-bueatica si cu o cója Incapa m'au (faeuta sa seda).

Iét $i cate-va observatii gramaticale Acute tota de-Th. Gartner :

rArt. nehotarita un=ur, o (plur. itri, tire). Gene-

ak). lu privinta ortegrafiei In! Th. Gartner !este de no-tata ts=r, e cu unghiti deschish spre drepta.de desupta, y=i consOnk n=n innainte de gutu-rale, 'e=cu e en unghiti desohisd spre stanga dede-

a'=a cu accentii i cu done puncte dedesuptil,accentele pe o or! e nu insamnä ca trebue de cetitiioa orl ea, ci arata locula accentului, j=j (a:).

yo'm

u-

;

e=und

si

i-amO $i

sophl,

www.dacoromanica.ro

60

tivulu i dativulu se arata de regula totu untt feliu, §i,nnume prin /n oft a lu : a in bmn ori in bmu, a lu

iri ori lu omiri, a in kase' on In kase', a in mulye'-rele ori in mulye'rele etc. Altn-feliu ieste la pron. pers.

la art. nehotarita ; acolO mat ieste o forma pentrugenetivn, anume cu de. Deci, a (on fara a) ln vrporkfallirpork) ,.a until porca" i omit porce, de nr pork aunui porce ; totd asttl-feliu (a) iv o kase' G. §i D., de

43 case' numal 0., de asemenea (a)lu uri pork (ori ports)§i vri pork.

,,inteiesd de ablativu are dila.ketsa lu tsatse=kasa la me tsatse=casa Wale midi;

breku *) i mare,=vaka i mare=o rake' mare=bre-

*). brek=chne, breku breg i brets =cdni,bretsi=cânii. Deci la singaritd numai o forma ne-articulata si la funinititti done. Una din acestea awand din vecbid i alta u, deci arnü . avutd ; lupup. sing. si lupi, tun p. Inmultitti. 'foal ash leste§i la a treia. Numal dialectuld istriand a mostenitd pan&a-c11 la unele substantive harbatesci si forma veche a reg.

pe a subiectuilui la fnm. nearticulatil. Intro cuvintele delatina void cita pork care are la inin. pork §i

_ports i presupune pentru vechime : Toren sing, siTorci, porcu p. tnmulitü. In vechime form i porcia fostd numai subiecta i porcu pentru celelalte Ca-suri, pentra regimü. Chiar si a-di int.Inimü, pe cata-se pare pork ca fnmullitti numai la Gen. si Dat. na

i In nom. care pare a fi ports. Dovada povestea10 Th. Gartner i exemplele aciculate de Ire. S'ardparea deci cu pun* ca sa se fi pastratd la Istrieni43 urma de declinarea cu cloud cazuri la fum. barba-tesci. Chiar forma articolulul in p. fnm. la gen. sidat. se explica din los, casuld reginni, pentru subiecta

(le

= cAnOe,

si-orig.

ai

www.dacoromanica.ro

61

ku marevaka marevaka mare, bretsi mar brekurlemardbi breg mardai brets marbreku ab (ab=alb,pluraln inse alb).urbrek abbretsi albbrekurle afltsesta o»t 'ei tsatse (tsatsetatd) (adeca are fetsbr)svaki (svaki=fie care) fetsor are lin tsatseno&i tsatsiz burib ur frateib'n doi fratsib ly ant gig.Vocativa fetsbnt ! inulyra ! (deci articulate) la tata(tsatse) o forma deosebita : ciace.

_Mai damn si eate-va din frasele eulese de I. Maio-reseu :

Cana veri esi d'oancea foara preste codru subito verbvede TerdoCtind vei iesi de aeolea afara peste muntein data vei vedea Berdo.

_Mira coale, Dommt cit voi. Cdnd yeti mai virinoi--=-Buna eale, Domnu en D-vóstra. Cad yeti matveni la noi.

Canl va viri prevtu neca spura predica in li»thanostrdCând va veni preotulu ea sa spue predica inlimba nOstra.

Cesti tireri nu cuvinta, cd s'au (s'av) insuratd dupdafard, d (pi can nit sciu cuvinta (i et i promiscue)an svPtiatu limba, qi se sputescit cu noi ca noi cuvin-td»t in ceasta lintha.=Ce§ti tineri nu vorbescii, ea s'au

a foqii ii. Substantivele ferneesci primescd art. bar-batescd la G. si D.; dar dupa I. Maiorescu grad side acei Istrieni cari declina fem, articulate numalcu art, in urma mulierlet etc... Se mai vedesubst. bärbatescd catti si cele fem. *lean forte desti si art.in urma i innainte la G. si D: a lit Omit Teste

cu a lu omulu. fi a la om.

la-

egain

: cA

Mil-tent; are

www.dacoromanica.ro

62

Insuratu duo straine, dupn de cele caii nu stiu vorbi ;s'au desvetatti de si se sfadesen cu nol pentru

noi vorbinin in acéstnToi acdtdmu pesciu cu 'Mi(a qi cu mregia qi cu o-

scile eu 5 si cu 7 dinti=Noi prindenin pescele cu an-dia cu rnreja i cu oscile cu 5 si cu 7 dinti.

Oscile-s facute de flieru lungi de ur clafter, gi,damu cu ele in pesciu cdndu-lu vedemu.Oscile-sn fa-'cute de fiern lungi de unn claftern, si d(mn;fele in pesce &Ind I1 vedemn.

Liepuru lovintu cu pusia.Pe iepure lift viinamnpusca.

11.1i4 dragmatosii *).

te vedé sdr=Mi-i dragn

Cu

CU

a te vedea sa-

XI. Dialectulil cu n in r In Daciea Traiand

a). Urme din veaculi alg XV-lect.D-ln Hajdau a descoperitn asemenea urme in hrisóve

moldovenesci din aceln veacn. Se intelege ca hrisOvelesintn scrise slavonesce, numal numele propril de ómenioil de locuri precum i alte cuvinte romanesci au sea-patn intr'insele.

Cea mai veche urma eunoscutn, ieste de la 1445,Xamzpz" numele unui oran despre care se spune cá

*). Iii privinta celorfi cnlese de I. Maioresca si In a or-tografiel, trebue de legit bine sama batAid pentruInsa-s1 antoriallt se contraslice i alü doilea pentraeft nu s'a tiparitil lacrarea en o ortografie foneticaintocmai cam. le-a Wail.

i

fi-su

ci

si

limbo,cu limha.

si-si

www.dacoromanica.ro

63

traea mal de de multa, dee! putenm dice Ca proba delimba se apropie de inceputula veacului ala XV-lea.Cuvintula ara fi Geamenii in dialectula cehi cu n ne-prefacuta in r. In acesta cuvinta vedema prefacerea lu'e ace. in ea, cilnd in silaba urmat6re fusese una e si

o data prefacerea lui e neacc,precedata de labi-tile si neurmata in silaba ce vine dupa dinsuln de e oride i,in & Dad, vedema pege scrisn cu m nu trebuecredemn ca se rostea chiar ash, alte documente malnoun din acestu dialecta ne dovedesca ca dialectula cestudiema n'avea n nici leatru i consóna latinesca, nutocmai pentru y facuta din r. *).

La anula 1453 a aflata doue cuvinte : 111aMzia §itphurrhirkm, adeca Geame'rti §i Fdntdreali. Ie vorbatota de acela-si Gearnëri i cum veclema sunetula de lainceputa ieste scrisa cu v. **).

La anuln 1489 traea in Moldova de sun in partileCe vinci peste Pruta in Besarabiea, nu departe de Husi,awl oma caruia ii diceau lloAt PsmzpsAa. Cuvintula Ro-tndrula ie la genetiva, de acea slavonesce i s'a pusa finala a.

Despre cuvintula Romdrii vedemil ca ieste tocmai nu-inele ce-si dadeau Romilnii din Istriea dupa Ireneo dellaCroce, deosebire numai ca sunetula a l'a insemnata seri-itoriula slavona prin z, !ear Ireneo prin e.

*). Cnvintula l'a citata di Hajdin inteo nota la pagina256 a Istoriet critice.

**). Aceste cnvinte sc6se din documente nepubi eate lecitezi dl Ilijdin In stadinlii ce face asnpra scrieri-lord miliacene In vol. II din Cnvente den 'Atrial".

tota,

sit

e

www.dacoromanica.ro

64

b). Urme din vearutii alr XVI-lea, jumdtatea in-Mica.

Cam de pe la 1525 avemti o carte destula de mare,serisa in acesta dialectu, eunoscuta sub numele de Co-dicele Voroneteana" sau de Manuscriptuln de la Voro-neta". Cartea ieste scrim de man pe hartie unit

Apostola"; a fosta aflata de d-lu profesora Crept la ma-nastirea Voronetu in Bucovina. De pe marca de fabri-ca a hiirtiei se vede ea a fost serisa cam pe la anuhrlrisemnata mai susa. .Apostolula ieste tradusa din sla-vonesce si se pare a fi o copie de pe o traducere fa-cuta celu putinu in jumatatea intaiea a veacului aluXV-lea. Pentru a sprijini acésta parere ne intemeemape forma K.vkAtz. CE=Ciiamd se=chianid se, care nu sepotrivesce cu textala celalalta, in care pretutindeneagrupa cl en 1 muiatu a trecuta in ch. Cpm scimu intóta Daciea lui Traiana gasimu acesta grupa, panain inthiea jurnatatea veacului. ala XV-lea, iéta de ce amapune data cartel de pe care a eopiata eehi ce a scrisa codi-cele Voroneteanu in acela timpa. Formele ultà i vltdto-riii cari se intMnesca in acesta Apostula se potrivescaIntoemat en vta alu Istrieniloru, care dupa regula loraspeciala si-a pierduta pe 1. Aceste forme ale verbuluttrebue deci sa faca parte din dialectula eu n=r si pa-strarea ml 1 se expliea prin aceea ea i va fi caflutti dinTech timpuri. Tota din acestu dialect va fi intratavlla i in manuscriptele de pe cari s'au tipaitü scrie-rile oise ale lm Coressi.

Bucata ce urméza ama ales'o anume ea sa cuprinda.

si-i

www.dacoromanica.ro

65

formele : eliam4 se, lata i vltatori4. Totu pentruinceputula veacului alu XV-lea vorbesce forma me lapronumele personala, in locti de vie-' cum o vedemain alte scrim mai noue. Dicema ca forma me netrimete catra Inceputula veacului ala XV-lea pentru cctdin acea vreme avema : 1K8METATE in bon de 118-

INZTATE. De alta-felin limba Apostolulul a fostu inno-ita in alt.' nu póte sluji de catu ca proba de limbapentru inceputulu veacului alu XVI-lea.

Publicama aice doue capitole din codicele VoronWanadupa textulu tiparitil de D-In Sbiera *). Amintima nu-mai de o psaltire care a fosta in biblioteca d-lui Star-za de la cheea, si care psaltire se afla acuma la Aea-demiea romilna in Bucuresci. A c6sta scriere ieste maimare de catu Apostolulu, care de alt-felia nici nu-i in-tregfi.

Din faptula ca ierau carti beserecescl scrise iiidialectulti eu n=r (si anume intrebuintate de buna sa-ma de vreme ce au insemnari pentru a se sci cand sa.se cetésea o parte ore care di'ntr'insele) urmeza ca Ro-mani eu acestu dialecta trebue sa fi traita in numertimare, sa fi alcatuita sate intregi in Moldova de susa,cela putinn, cad n'amti putea crede ca preotii ceteatitimenilorn, inteunii dialectn care daca nu s'ara fi vor-bita trebuea sa se para caraghioza.

*). CogiceTe Torone:eanii cu un vuabulariii i stadiaasupra WI de Ion al lui G. Sbiera. Cernauti,1885.

5

www.dacoromanica.ro

66

CAP 25.

(Pag. 64, Codicele Voroneteanii).

llliitimcToyAmoynpEEmilmcnoycoy A8r1zapsionncoytta. JpiTpSiE

pticami.vthAquaEcApIA. tilitcrioycEpAoyilaKiEpsin, uniqurrzjoyAE

ImpscnpEnnEA8. unipoymENSmEptEoy.iyaTaTunpEEny. CEATpE

MIn4cmy4tITpSiEpSCAMIM8. XIIKAEWIIMEMACEASOrUICAEASITE

KAAE. 119A(141CTOyStICECECTplA:1:0y1ACKAMEEA8.1111Tp8KIECAPAVIC

OyLLIKOypOyUggptCEI-ACZWINEIMEMITSTApitililIpSEOUIME. AA

Oy.WACHUIVIEEAER'ApEATOyASA`IECTACEITMACKACIlpi."1111CS. Rolm

0y114.11Tp811111IIIMAIIMOyATEAEAMENME. At`IHAEL)4VICE4UTp8KI

WHAEAl'Ap'kUAWE3SCIlpEWOACKApE. A'kOlICECEAASKAITARE

AOy. AASCSTOyEAOy.AE4EravEurmi.lapSiEpScluimioiEcEmSpAcEioy

AEU. 61111EAlOyATEIDIIWIIWILV,S4`kCIVEllABEASN'kAEMEUOyAEHOyTA

41111ERIE. pACIlOylly/111ASEAOyME`ILItTpSA'kyAiOyAEI-ACK'AtlE4E.11

TpSVAC'kpEIMIEME.rpSKIECApIO`IERAITELUI10. UllillIFICTOyEip'kiOyAE

UNOpSKOy.MATATECEV8pSI-ACKA. WACIlOylICEAMIAREASUThlioitCEREp

U.VITpSiEpSCAMIAINCECO)11, UNIAKOAOVIOANSAEpEUTSAACTACEI-Alt

AEAAA1E4pE. OFICEIIAEEA8.ItylOAEKAptA0yKIECAplOCAUTOMMASIOW

MINEKAANIOANSAITEEMIL EiOyAE1111,11TpStIEMIIKAII0V1WGIIASMOKA

uniToysi4pEtjEn cEAmoy.rrpSilEmpEnTATE(InitaoIERmovrommicz

flOyMEA'kElZASAEAMOypil. FAIACE110yrACTEllEAUUMEAMEIJI

ACITEME.19EKAEEETECKOy. FIEMIIKZIIOyME110ATEA4EAOpAAA. KIECAVO

aToymE, (I)tivroy:rtTpEGMEKOyCLATHH`ffil.11111pC1101(110E

KIECAplOCIVEyINII. KATpARECAplOCEMENII. AETpEKOWAWApEKApE

411AE : nyptinavrApyrs, wilKEptilliciE. AEIBUICEp'ACE4T1S'KIECA

pi.voyxiscEmpsTEttmcToy. WIIKAAIOyATESHAEITEEZU,VIAN/E. A`k

EtApIrN.

MONIE11.

EIEmn,

www.dacoromanica.ro

67

'11411CTOyCflOyiEnyqttlApATOrIEEAEIMEA0y. oylkszpsaTorpNE

VApEKApEAE:PJ yrnyliACTEAZCATOyAE imfAmoy. AEEAoyAnsimpy*

TpSiEp8cAmmk. itsupapx1EpEitituitinTraVii, ioyAEniitimEmmt;

cripi4toyn7p. WIIKZTpmlipcnoy4inn S. MO yEtil3fhlgOyMiplIM

Atin8pticEAcpStmoycripEnEprIpE. MITEI1Z./kptloyMERETHIPIIIt

BWILIVITEEYkliEflOypE1113003. noyA4EAEAToynpEEthipEAErpE

uhuzywiS. EAEKACEAAOyppZEIIMIRMIVIE01(WIIECTAAZIOVIMFE

kW, AurottpumeStocnrompiapE. tutigEtuoyamoymApsaToym3 AEENOyCTAT8pZIMEET1111,1i11. WIIIIVIE0ypZ61111A1101%1AFCETA

AEMEAllifrAptAliE4TpERApEIVApEKNAAEACAITEM.11114WTOTSP111

VA8AEAKY.T(MEN0y. WHAEWApEKapEicmorroy. EflABENSCII0y.NEMS

mcrEsioy [cfNll VOIEII1 IllimomEnpviErrhEoyAEA4ArraTkpEpEAt

,ffitrimma wkiwArTSiEpScamums. LIMAKOAOCE1,11c,iN, ENECE,I,EAM ACT

h. Eny11,16EASZIUSEENATOyCE4fiE. 4rpSigiorr8,18KoypyropEn,

nopziNfto. CEAIrkrIEIMItprAE010TpEAUITEAMECANO. 11111sliCEArp118

FZIVAIlliCT813Dtptilli1E0y4tICOyAllICEASSJy. ENSSUCEAEMZ.Tip'ktiA

itoyguASEEpteAoy. 1.1111,1,1,0,011AEAIWklpHE4pEArp1111,1.

EIEKoymoyAT8ri,piti,SwiLiurrimialapSacitormrapE. Koputtimilits

IIIIIKOriZpOMINIMIETAIIIE11WHAEKAUCEOICT848CEpAiMEEM3. A.k

1113IICE inscroyArpti1Io4n4h\TS. WIITOIIIIKZittlA0yEE.M,I1TOVKSIIOH

RIADGA1111. REAELVONECTMlpillTpSENSTONTZMOMFIMAiqpi,1003

(Suizimp7ME.,11Tp8IEpSommhumula.un1cTpurztrA8Kmor10EKA

AEgioymtmEnymmimoyArroy. EEOylviu,Entioymnyikurroytivie

oypAstinuoymScEtlYimovromonoymoNivi.

TAKAmmEnTaxopswilipoivolinETpututomy. ArkwEEAoya

AECOriECECKIIIMIAMOy. iitnutoyxtioy, WILNASWSEAJINkplitITAROAC

MAII6p7roc8.DTprnpEmr1o4rizpaTE. ummulurrpEsark

LL11113EMIH

.rpz.

www.dacoromanica.ro

Cs --

(poyamorimpIEGirrt tpominapETpEnio.pA84 oyrASNSEtiormc

VITOVIIIIIECITE.ICSACEM1111*

(Pag. 110, Codicele Voronet(

360 PtCKATpEMt TEpEAASIII\ HOBS. [MiEpnypi./tAACZI1LNEAairNKORS3EOptCK ATpE Ii TEpE1AKORg

moymi0EStuimmivyisicxcalEpsS. AmAwacnpz;tkiEirkmoypEnur

icpannasoyKSpECE. 11111T0ATZE0yRypiACEABEI4111,pai4IIIMIEII. KZ.11

84TpStIZE1ACT114t1T0TO KlIfl0yAKZAELI,11. LifilimgiczticnirraKoym

cacTpupEALToi* ANEPEEppEr9Z.frE6AMANO KpSAEC(I)pZLIIITOr

EC H3Z. CE(11114114fAll1111411WILllTOTOy.MEVII. uE4E4Tptioypam

noupt. lap`ACEF,ElpipE,\EROI1M111CIITOMCTEAEMNIMIECEMMEAX

AllOE8MEAVIE,VATST090p 8, 11pOCTSW111100110CAS11110WMACEBA

novi. CVLIDZKOVKpEAI:11111011EMIIKArZlIAIIIIASCEKAMEAPIECEMIAt

gmArkmz:rtpzcEovimoimafrisi, ,NE EZIITOyAEI1N,ATZ11111MITCV

pmARE CRIOy1MAEWMOyASILVIENSIIKZElpEEMtIpVIEWEAAAFIC3E0y.-

KZRZpEATONZKOVAMI K0yyETEI1OyfACTEAWEOATOV.IlTpOliKAIMECA

AE. Ark\IHCELIOyAECRITATEAVIEMCAIEplIT01(ASerp8.11pZAIIIIMA

VIEMOrillypsCMEpElliACA. KZAAISKoymyE jvaptEpswpSNE

AEKACTpM0y4ECOApENEKOySZASX0yAdintap6A. uni4Tox

ykEtiKAAE. unimmatiVAckti Ealirkl4EE11, EFIFILVEAWAW1160ra

1011.11TpOyJFAETEAECINAERELIIEOECKS(PEpINEAERZ(16ATOAyS4EAVIEpt

EAZH7DACTI1. KMEAPIEBMPIIIIMIZCTO ylITOy. niEEMIIBracovpovp.

AEBI1A14K. MtMEW1,110pOylfAtiOVAS4E.10pPIEFO6ECN3yEACT. WI1IitIME117.

fIZETOVITOyCE113yIVAIACKZKZAEMAIOETIZE1ZCTOVITOyCZIITOy.

KZANOE8M1011110yEIMIZCTSIITOpRIAAEA0p0 NorizrAcroyratpErut

411i4p11AVIVILNACK0y11C1111911111ECEAMEC.XAE110XTIIDITACOVWFIElpit

anti).

¶50,11,

www.dacoromanica.ro

aidsap ajoa ad vaapu `Tasaumoi aloamp Taal 1iioja4

QIIIITITO3 P3111:10J apuatuamj al91 ugm, P3111 lyinamm, tulpa `dpaplIp npan DuivAdacto voila /,;qoadasqo

[IRA nizt)] .3w.1/40v3V3A-puni...

tf.3 PiimmloimulActimun sdovvIsmdmsdiAle .ov,wAoVvAiimiqkv

tiM331311413)31)111VIJVINV8VYWVIS3aVVV3VYIVASID311111n.1,0

Aowei1t1lrj.V3IN3 H If1V361%,11M115V313V.VIA0V3hV V3V1X3(43fili

411EZ1733kV3V9W MUFTIS VilTd%thi4311 .11098dik111 VAC3CMh4e3dA

113M13dilf1l 311333V 'ntit3v177311161hr sdINHOJANI1d3(k UMW ilOthISVOIdOIVIM 1/31I, t)01d1,10-MINAOliFTICOCIY160)13v313V.ke

171:3102 '31fiukonvyVosu3IimAoajnd l'33V31q,ViidliV511.V11333It

12131.Whil J3SwAoJ,vAoIlmIkvIIm kA0V33111T13 .14,Plifil HIM) "atitiMsddsilvy7113Idl1 lvi IC I 311velosiomm3mkomilsrAolvsd

mandmtvvvvokreldolymitiounisvAoltrzsAomsvoiduLliv,1/4:st

N3131;181 Angd,17.330A-StlyzdalA:m .11d0EZIVA01.13VIIVWSILk011SV

)10111%9A01111dOlYNY Ili11(1,3iL7V083V313V 1):10311311331voLl3kyrik

0111211851 .8vAosoninhirmw3ri1 tiVms8d.tu4 r .uAovAcodovohmn

Ywviiirn .q.dcikvidAounlvoltithogdv.unO, mq.dNAovAcni.l000

teittiAom.vdmodoViisvAolvsdysAowvvDrzwm .31nymsdd.4rAod.v

%wrumndjdolvimmurn lio,lovvsVriAed.lcmsv.tow.IIAod.od.opp

o3 'Ii ivdV'i-i 3hIi3ltvHT.ilvthl iii Nalw trito] .60y3ywhivaw vothiomiksdloyfiol1Ii(k8v.kody93k-vruhsv,kodArzlio.komicit

lopynnuLlowv.lods scluodsi-Aolplaiii.kvVvACV3 JV'JN3J)VI

811A0v3Vv3461111 '0013141M/21C VSVY,LVIVV3U034:1M3V '31317-13).1/4033V

iiñvdvim ACW11119A1)33VSVA0dV46010111MYthBOTOVVYIVOI

11311,11101Vd(lillindllaYVTZ9A011 'Td*Olv31fIvilsvAnrwm131 tIvirlYthIJ,

.733v113411111 A 01M113331-1W118VINU314 v1X0111{14V ..1.0.1,1113YA

69

www.dacoromanica.ro

70

ri ama spusa ea trebue sa se fi intamplata innainte dedespartirea Romilnilora in trei grupe deosebite.

Aice ne vine mai u5ora de dovedita, de vrerne ce fe-nornenele nu-sa maseate ea la Istrieni prin o evolutiespeeiala §i sub o inriurire strain ac,;', de tare in eatlchiar organisarea ntuntric a limbei a fosta zdruneina-ta. Aà gasima in codieele de la Voroneta : preface-rea lui a in a : KpEgifikpE=cre-

ftinre=creltini (deei una euvinta in care a a trecutain a apoi a dupa in i); prefacerea lui a aec. urmatitde m in a : luerdmu etc ; prefaeerea lui e in ie, a luie in I ; a lin e in i innainte de n, mp, mb : argintu,etc. (despre formele ea menre, impenge ama spun Ixurma ca trebue sa fie pricinuite prin analogii) ; a luie in ea când in silaba urrnatóre ierà d ori e ; a lui ain ft ; a lui o in oa (faptii care intaresce presupunerea,n6stra in privinta Istrienilor) ; a lui o ace. fin. in d ;prefacerea lui a in i dupa i ; a lui a in u ; a luiace. in e dup 1. Ara fi de prisosa chiar sa mai lun-gima in,irarea atilta in privinta voealelora neaceentuatecan si in a consOnelora.

SA treeema mai bine la deosebiri. Din fenornenelespeciale Istrienilora afiarna la eela ee a scrisa codiceleVoroneteana numai prefacerea lui n vechia in r : moypa,=aduna, aptipz.arinAnasip11, si.NEbinre=bine, Key-4pwraTE.bunratate=bunata te, sowrEtpopt=bootegiurea.botegiunea, AEmz.,Tprktiz=demisin-

reata, AEnpEoypz=depreura=depreuna (di'mpreuna), kuo-pEn=giunele ; yE4p8.TaiiEnEgenrunchie1e=genunchele,

.tflEmztirema----anemd,

I

et.

www.dacoromanica.ro

71

1,1E.T,p8pt=genrurea=genunea (oceanuln), .TlITS'prkpoig=

inturearecuintunearecu, 4n4Ennwpt=inte1epciurea.intelepciunea, (iulu), MA pylipEmar-girernargine, noymEpE---numerenumene (inm. delenunu), %OMEN= oameri=oameni, npETSTI.fmnpt=pre-tutindirea=pretutindenea, poyuniptE=rusireze=rusine-ze, rrpinps'striiru=striinu (strainu), c8cni.ituppEt4li=su-spinraretisuspinareti, cypsAs----uruluunulu,vereriveneri, uptip8A8=verirulu---venulu.

Totn ce amn disn la Istrieni despre vechirnea acesteiprefacer! se potrivesce intocmai i aeolea; prefacereaieste mai non de daft a lui a in a si de catn a lui ain i (din grupa id) de asemenea mai non de Nita tre-cerea lul n in n muiatn. *i la acesti roman! prefacereaa avutn locn in elementele latine $i cele cite-va euvin-te slave ori greee intrate din vechin. Celelalte mainoua au remasn neprefleute la Istrieni ea si la eel depe la no!.

Cum c Românii cu acestii grain au fostn amestecatieu de cei ce aveau n pastratn se seie, de aceearesen lucru sr Intiilnirnn, cbiar $i in manuscriptuln dela Voronetn : KoyucKS, crrpmlinapE, etc..

Despre euvintuln auS nu trebue sa ne mien= ea-lntaflamn eu n neprefacutft in r, pricina póte fi ea n deacolea fusese dublu, tota an au si Istrienii. De ase-menea gasimn atatn la Istrieni can $i in Apostolnlinli nu putiru.

0 deosebire intre acestn grain $i eeln Istriant iesteca se afla in Ion de r facutn din n, adesea nr (Hp ori .ytp).

ward=

le fi-

jou

www.dacoromanica.ro

72

La Istrieni aimi aretatu ce fenomene none' s'au pe-treeuta la din,ii, di'ntre acelea numai treeerea lut n in

ieste comuna $i graiului din codieele Voroneteana.De altu-felia in acesta codiee nu aflama urmatórele

fenomene observate la Istriem :a). Sunetulu n'a treeuta in lief o data in gra-

iula Codieelui, nici y faeuta din r in z. Exemple sintadestule ehiar in bueata pusa aiee. La Istrieni preface-rea s'a faeutu multa mai tare de eilla la Ilacedoneni,ettet s'a prefaeuta si ce din chine, cios, cior in ; pe dealta parte se pare ea nu s'a produsa una destula de

itsemanatoriu eu faeutu din t.

b). y faeuta din j (i consona) oni din d urmata deo ace, nu s'a sehimbatu in graiulti Voroneteana ; pe

find la Istrieni, a treeutu in z i j (m).c). L nu s'a pierduta in albu, aitu etc.d), Grupele ea 0 Olt nu s'au redusa la e i o.

e). Stmetula a, i elan $i (7 s'au p(tstrata neschimbateeau suferita prefacerile studiate lit Istrieni.

f). Apostolda are (dz) si on 3 (z).g). Dialectula din Apostola are pe u finala pastrata

zprópe tota deauna.Dar pe de alta parte dialectula Istriana a pastrata u-

nele sunete mat arhaice de eiltu .Apostolulu.a). Grupele ci, gl s'au pastratu . la Istrieni, in A-

postolula gasita la Voroneta le Miami) sehimbate in ehgh (cu exeeptiea de liAtAIME) ; dar daea ne-ama sul nu-

znai pana in jumatatea intaiea a veacului ala XV-lea dehunA sania §i la eel de pe la noigrupele ara fi ea la Ibtrieni.

r

q (

t(

s ;

pi

www.dacoromanica.ro

73

Sunete le 1 si n mliate, la Istrieni s'au pastrata,in Apostolu 1 s'a pierdutn (ufara de in ulta) 5i n de a-semenea afara din cate-va forme : .pyrztin, crOno,ri 411.1111.1ETWE, HEC8118111.1y,SCE, etc.

c). Prefacerea liii e precedatn de labiale in 6 o a-flamn in exemplele citate din veaculn aln XV-lea (1445si 1453) precum $i in Apostoln. La Istrieni nu exista.In Apostolu numm pronumele personaln me nu se aflaputerno dice nici o data sub forma m6.

Fata en limba literara de ieste de observato ea,In Apostoln prefacerea lui e in ic duo s, t, z, ci lip-sesee aprópe de totu si putinele locuri unde o aflamn

se polo explieh prin inriurirea altui dialecta ronulnesca.in adeveru se vede usoru ca in Apostoln organicaprefacerea, de vreme ce se intalnesce asa fara nici oregula statornica si ram de tota. Pe urma in Apostolulipsesen cu desavirire inmultitele cu d ace. de la sub-stantivele femeesei eu a ace. la singuritn. A. 7nm4n--rare (luminare) are la inm. lunainrari §i nu lumanrdrrde asemenea cetate are cetati, bunrdtate, bunreitati,eale are car, intrebare are intr,bdri. Noi scima insecã fenomenuln s'a intamplata in puterea unorn analogii

anume in dialectuln celn care avea prefacerea lui ein 0" duo s, s, t, (7, z. in manuscriptulu de la Vorc-meta neexistanda prefaeerea lui c, n'avea de unde sase intample analogiea. Alte particularitati ale dialee-tului se vorn vedea la analisarea bucatei. Mai noteza inea

dialectuln n'are deasemenea de catn une on prefacereai in idupa r, z.; deci ea nu s'a intamplatn inteinsuln.

IA

41n-

s,

nu-I

mai

---

cit

it

www.dacoromanica.ro

74

3). Scrierile lu Popa Grigorie de la MdTiaciiAcestfi scriitorin a traitn la Mahacin in Transilvaniea

In vecinatatea orasului Turda intre anii 1580-1619.Arna reprodusn aice ea probe de limba trei bucati : u-na de pe la 1580-1583 unn fragmentu di'ntr'o ruga-ciune pentru scosil draeii, alta de pe la 1600 CuTinttidespre viéta i mórtea lui Avram, cum a venitn arhan-ghelula sa iea sufletuln lui, si in sfirsitn o predicrt seri-sa la 1619, cea de pe urma din scrierile eunoscute a-le acestui popa. D-1 flajdau, in studiuln ce face asu-pra aeestui dialeetn, ne spune ea Românii au venitn la.11Iahacin de prin veacula aln XV-lea si in parte pótechiar pe la inceputulti veacului aln XVI-lea. Prin in-ceputuhl veacului aln XV1I-lea Inca tan se vorbea dia-lectulft cu n=r, acuma n'a remasit acol6 pe Jon nicko urma. Gr tiuln lui popa Grigore ieste multn mai tareamestecatn eu forme din dialectele celelalte doue. Aga-felin in catn chiar de pe compararea intre graiuln diaApostoluln de la Voroneto, cu eeln de la Mahacin se-pOte seóte incheere ea trebue sa fie mai vechin celtidrntain. Pentru a nu repeti in zadarn cele spuse la I-strieni eiltn si la Apostoluln de la Voronetn voin insi-ra nurnai deosebirile intre aeeste doue graiuri :

a). u finaln ieste Inultxt mai adese scurtatn de eau.la Voronetn.

b). Prefacerea lui e in ë dupa s, (, d etc. multi/mai désa.

c). Substantivele fetneesci cu a ace. la singurittlfaen inmultituln eeln sfiirsitn in i, cu a in loculn lui Sn

www.dacoromanica.ro

75

de la singurita : MET71411 (pag. 53 Cuv. din betriini" oLII) in fliOACTA C AoymlipE4W. in legenda luiAvraam aflam kaile nu aide. Dar numarul inmulti-telora de acesta felia fiinda forte Mina numerosa Iitexturile mahacene, nu ne putema face idee lamurita-cAta de Indus!) va fi fosta fenomenula acesta ; totu-aceeciti §i Inca altele cate-vh fata cu una singura exam-plu cu a pitstratn, ne dovedesca ea inriurirea dialectu-lui nu n pastrata dar cu labialele schimbate lera multamai complecta la silirsitula veacului al XVI-lea i in-ceputula veacului a1tt XVII-lea de call fusese la ince-putula veacului ala XVI-lea.

d). Prefacerea lui i duo s, t, ci etc. in i se afla.mai desa in texturile mahacene. i acesta prefacerecum voma vedea ieste tota din dialectala cu labialeleschimbate innainte de i.

Damao aice cilte-va bucati, cele pomenite mai sum

FRAGMENT.

VA'AA. WH MIICAXWM. WH flsEAHAr. WilpECKS-TE AIABOAE,

KS %MAE AWA ASMII01. (PaKSTS AOMIISA. CWApEAE 3HAEE11.

11111 ASpA HoniciEH. cz HAM] f18T1k1l A CTpIIKA HEMHICh

KpEumpli. WflpECKS-TE AfABOAE CZTAHS. KS XE1)01111A1111 Wli MS

CEpAOIMIII ASH iC. XC. WII KMTApt HETZKSTII. WU KS All

Homp8 ruc8. CK liE OE AE (POASCS. Wif E HCflOBEAAIIIE. 1111S

AKOVM lifil fl8pSpt. WII 4 13V1E E AKS AMIIH.

4E-S

/I\

www.dacoromanica.ro

76

110Mt1111 r11 AWE pAsk 6iKIE rpitropIE BA WCTABAEWE rp.k-

yWAI EA 11pCT60 116C11111.*)

CuvInt despre viéta i môrtea lul Avram, cum a venitarhanghelul sã Tea sufletul

RAW TpEAltCE Aon Ag ArrAh AIIIVAHAKI 11-

43pAM. 11111 iy sotiopIE. CA IA COI AETOA. I0EHT0p10A811 AA

tWACI1E1111 ITEPAM. W11 A1114.111110E Apprrm, coyurr8 K0Ap8.**)

4113 KA oy imaTopio. Wit A61i A6pAM nonspt***) qmph

vocuE. CA HO MAJAME. 11111 .71yrp'a4A gplina. 414110E 6MMAIA-

1110yA. 'NATE KAHAE.*) c itS Arkprk WACI1E. AA KACA AF11

lispAm. um (1)8pk. E 011AE AE 110 IllisikKart HEM111M. 11111 rpm

iliiioAsH CAS. ASH wii mit 1m8 MANY% 6f EM

.01111AERAI sp'8 WA18. 0AS'IEMS EAS AA KACA 110VaTpA. KA

AMS 4110111111X%-CE CO PAETOA MfES 4 MEpE. 11111 EWI1NA. 11111

IcAOSpAl. apprrn Muixam KA 8 IMANITOplO WC11E. W11 4TpE-

1apx, EA8. Ar oyHAE EVE. A pXArrAh 0110E AE cocs canrs.***)

SispAttl UCE SANIMS ca npa4onms. Apprrn OlICE. MApe

*) D-Iti HAjdan explica xom wit MitrAX0m" CuSidrah". prin Misah- .si ne spune ea forrnele dintextd sIntti ablative slavice piistrate fárd sehirnbare.Bucata ieste o parte din o rugaciune pentru scositdraci.

'f*) iwAp8=munte.Din gresald, trebue sd fie porurea.KA11AE nu MAE ne aratd torma veche, cum aril fifostu in manuscriptulu de la Voronetti.

**) vrem redea----atmi vedea.r***%) czAvr8=sintu=sintu.

lova ItzTpx,

um

ivkig

fraus 6EA.**)CZ-At%

prin

***)

www.dacoromanica.ro

77

TpEEe) AXIS. Wil oymEillITS czwr8. SHCE ilspAm CZ lOGELIHV

MAMA TS. ApxArrAk OlICE CAAES CZAITk 1111`10ApEAE Mpg.

W11 SUE ARNIM ASH ICAKS cz8. AO-TE AK Ch. Wit

AAS KANSAS. cz ASNEmS 4ECTS w CUE KO HOU. ApprrAK SHCE

OyCTEHH (1)EM018A. NE ENIMS KZTHAllps.**) rfailHAS MtpCEpit.

KZTpZ oy.i apsSpE. Wli 4Kif1a-CE El'hfhl; M Wit

rpm c4wrk. Oirrk. c Om, rpzAwE HpAGEAHHKSASH. ilspam

411 mpt KZ AEpEnTS EA' CE 4KlIph AEMHSA. Wit rpm [Iñdi

pN ANHA 110 tpLA vinpE M kpHE. KS Hiii.TtCS. Wit 4Tpapti ilk Kara,

ASH TpEMtCE ICAKS CZ o(l EEpEtNE.

11111 SHCE. WH CHICE CApEEH AAS Ax,orroploA WH AZ WCHEAE

AMECTOA IHNO.XpEAE, KZ ACTE OyCTEIHITS. Wit ASA Azorro-

Pm, wl" CE11%' r1"10A1)Em, unt gz" KZ (i)z1)ACTE. wit ouc SH lisimm. AMACTE 1111404E HO-COy AE WM.

YE MAWS AE TpEI1 NE nEPADpk GoAo I AIns wit roAlopSA..

ATNNE ICAKS NICE KS AUHISE. W KANE KS (FOKSA apcE Wir

KZ`IE WCHEAE. ME A CTE AEM .DHNIpATSA MENOASH. 1CAK8 (larkNE

MA4K.IpE. AYEAA NAC agarrn CE AOCE HEERE***) p'anScSx

CON EAS11. K7lIV CE mop. 401yEpIii. Wit CE 4KHph AOMHOASH,

rpm AomHE .thipam E X CZ Ark MIE KapliE AE REpEt4E. AE as.

TpEra,----=tleabd ne aratd cd nu trebue sd punemd mare-tem( id pc mEAE din fragrnentuld de mai susii pentrna a(lmite cd ea tncuse in e Candi' Ter& e in silabaurmdtdre.

**) tiZTHAtipS=catinelii=incetivril.***) S pare cd trebue yEpopE, cum a 0 presupusillidjdau i cum s'a i Avail in .,Manuscriptuld de laVoronetil" yEpSf.E i la Dosotheiu HEHSHE=oceantirmare.

MY

Ito

1MAIAIIITS.

116pAM aA:litYl.

HEMH-

`1EH

4p 4

D-wr

iFfieetlii

www.dacoromanica.ro

78

NIAVIIIIK ME Mil 011411. AOMIKlyA SHCE AS11 1E 1411 13.1 flOpE .1\ -

WHITE MA;piwm. inAjamih AE1111141ICE .71\nEpSn. inn zi,thai

MACA IC1TL. Wu nu,4n,y, flgjiAM. K8 .rtnEpS'N. tun rhT,y, nAT8

4,E 1VCIIEWI. W11 CE KOAKApk. Wit .11 MYAMHOMITE CKOAl-CE

CMS. A11,11 nnTSA cloy. um cry,m13 itymniTrk 01/11111EH KACEE11.

rpm IS8 mac nupE. I1IfIWTE impliti I TE. AEWKHAE CI ospSTS.

4/KAAACEL41IAE TAAE. KZ AE AKOMS 11/1411 Anpiapiy, Il

TE ROW REA. ASSI1 MSAleVA KSPCE WII AEWKI10E. Wu AA `21-

Extra 4TpI. UM AS clpSTA WII flAIHIlk. MICE ilEfh1M crin-

pE-A111 (1)1WP8 A MIES. `IE rLJlylI. IcANS SIICE. 1141111TE HI-

M/11TE. oyrik RitcS szVo. 14481),E .ri twit?. Ka co.IfiEAE.

1191-MH W ASA WACHEAE PIECTA7 BIOS flIp1111TE ANECTA AcTE

4nEpSN. 1111I E TEMEC CI TE UM AS aping EpAuE.

11111 AS CWTA. WII a,vtAftti E1l1N1111,1E. APAM ,111KI 1111 N1111,1E. .1\ -

kiEfiSA 481 flAMI)E. GApa JitKI flANME. impx,AxitNE 4yEDS-

1`41 A AE CE Mow npEuS. SI10E mmtiE.

c110.1yE-MH 111pE Mill TS. Apprm OlICE EOV CAMTS ApXAITAII

WII CIMTS TpEMECS. CZ AS COlkETSA AwlNICE MAMIE CI OS OM KS Tp8118A. AOMHSA AOAMHE.

VTOINE .vinEps'A cSit 4 mph). um ni3 +pin% rpII1 KITNYI Amt-

n,n(A. um-n flOp11411 AOM110A. CZ A Aspiut KS TpSfISA. inn

.AOCE EAS. VII)EPSA 4 mEpto. Wil MtPCE fl8pAM. KITNE npt-

cToAS. WH CE p8rx, AOMMOASH. WI1 4/S ASC AA ripiKcToASA

XE138EnwIN018. misNs Ams MHPA-CE. TOATE CHAENE MEpin8".

/16P AM. WI1 OlICE AOAAHON. I:MTN. /MPS AO-TE KS IOEHTO-

ploA MIES 88 ilspat CZ 8A511 TOATE (141WTSpA. WH IE ASH

EA EA rpm MBA. W11 ris'imluEia,. wit 8108 Oy \VMS 401;841

(frkL4iE11

awk

(piME tirApZ

WIXAI1A. TZS.

AA

41,E

-

I-

.0. 4

/1136001

I

www.dacoromanica.ro

9

iCKA0y118 .11/4PAATS. 1.1111M1A8 .11Tp8 EA .110iip,a pAinSit.

,11,183m (Fpa.,MckqE. ./vrp8 Oy %AC. soynypa-CE 119 tNtOyATS 111V6111)E. W11 JraPERN Aspam 4111EP8A SIICE AOAMIIE.

NE49E 1ACTE AIECTA WMS AWA (fiANE. apxarrn SHCE MEC-

1A-11 (1)/ZKOTSA 4T211 111\AM. AMS KZ11AS EtAE CO(PAETEAE.

AEpthnTE. Tromp 4t Nuo ATOINE CE RECE[A]lpE. MIAS

EtAE COOETEM rpEwnwops. TpaanAS .1% Al S.1%K.E. A TOU411

EpATOCS IlAdValVE. W11 SIICE W (tEgiE MIELI K 811S E'AUJI CZEArE-

VIHTS....

Frali Dragi .....

(ppaip WW1 ACKOA1'A11,11 CO1TA 1E1TAIE NE CZ rimaipE

AuttinEAsps BWACTPE AE MINE COKOT11411 W11 Awmpt AMEHTE

rpZ,MJIE AOMIIHES.

A ()Amoy Ic xc AW A SLICE cz poyrzW-IIE, 1EVI'ME. Trrfa

WpS NEAAplOAlx TZS W11 AulKHAE Ovum T. TAZKOHAIVE YE CE

OWN 41;EAtIrlEpE AWA SINE. CE TE .11\110011 .1111Tp'ZpEMA T.

AE TOATE KSVETEAE ASAVIEll AEWArE. E1TAIE. SIM DwArk-TE

TATzAsti A Eli NEW (I)SpHIIIS W11 TATkAli 'MS EA BEAt .1%

41)spnw8 AA-BA [OE AARE. A`I`k ZIPIE. W11 AOMIIEUS EA EEAt

4PEMA TA (11.Afth AE viKAEllSr8. W11 AA-EA IVE BEArkp*

vsT8p0p8. EltrAiE. pwArmAs-Hh. cz Its rpzutin pm KA AATE

ANAIE11 11ApE-AE AMS KZ 4Irrp8 MSATE KSEEll I TE AOpS

ROP8 II. "8 EL ACEMAPPE14" "PS. MBA °HIE "S KStipEnx CZ K81.1EL411 AATE. E KS M1MEA CE rpzElpll rmiAtiliA8 i-

rp'atopE. KA "IE.A Zipping:4i. KZ 1113 EEpE OEitAII. EvrgE.

11111 TATZA6 BOCTpS E'APA TpEE011 AMITE .11K7. AE NEpwo-

Keo

I

I

.1111-

./11

-11

ASE

AS;3111411

NE

4

NE

www.dacoromanica.ro

80

TSA BocTpS. 11.111 AOMHEOES 11.11(111MA TA Wil 411HEAtklE TOATE

KNETEAE TAAE. Wit EtAE TOATE z4Z4)11AE TAAE. Wit HAEKA-

TAS. AHTE 4111KZ AE KSEMITSA TZS. NNE. AWA

AMS CZ EZ pSrawl BOIL EMI EOTESALP ME COP 4 1 HOMEAE

TATZASH Wit (tuRAS11 Wil AyoyASH citirrE, cz .DHHEAtysin

ME rimiwt. Wit MHRE KEMALW. .prrpS aknoTopion TS. AE

Hs KS Hpiima CE HS COKOTEIVII KA MEA 41ITSpEKAHIll. MEE ME

AS 411TSPEKATS A SI1Z MACTA ASME AEHIAPTZ A E HS BopS CE

4"14EArk BILTVAE C18. ETAIE. SlIME. "Th" 1IOCTP8 `IE' MEEP! J1¼ 4EptopE. A ME WH(?) 41H4EAErptspt CS FAETSASH , Wit

HpEma cE 4paxwi \CSflp E tiEpio. KZ AOMHESES. EAS AS:

ilhurrS MEMOS Wit HA[MOITSA S. BZ5STEAE TOATE WS HEEZ-

138TEAE. EM3 i4k5 AATS TPSHS. AH:Frp'o zph1lEMUK6. EA6

AATS EZpTSTE. EAS i4iS AATS WKIU. Wit MApS. WU'

111110ApE. CHpE CHM ASH CTA H 4 nSpziporra ASI1 CE :FAR

411 Arkyt ASH. KZ EAS I41S A ATS ELMO Wit SIM KS CAMZ.

ILH MAC AE MOpTE. WIl 4RIEpE AE.i AlopTE. Wit AlTPE EAS Cts

CTAH KS HEAHL1A Wit KS COtAETFA CZ AAlt pcnSilcS. AE Mtlf

ASKpAT KS UMW, HEME KS oy KiinS HS MEW Tp'kME At A

TATZA SlIME. lJIH ESPS, KA SHCE EAS AE CE 1:1)11t (t)itoAg

AsH AE CE .TtflAH KSGZHTSA ASH Wit 1,ZrZASHTA TA. ME CE

SINE ROWTEIPOpt TA. AE CE AOEZHAEWII WMIMA 4Eplo wit

ASivoala paioASH. Wit KACA TATZASH TZS. CE TE opzmAAAHJSA..

4HumAk Hz TOTS j MEHMSPCSA TATZ-H E APAKSA. AEME CE

TE psncEpE AEAA TATZA 'FAS AE4 MEp10 ASME-TE-EEpH KS EA&

4 +USA HECTHHCS. Wit 4HTps'HTsptpssA At mpaph

ifiEpMIH HEmSpnunw. lOW E cHzpnapt AHHHHAopS. ulls.

TSA EvrAIE.

I

.1k

411

4m-

1

OggI

T48

www.dacoromanica.ro

81

HAZHHEpE KS Amp& 11111 TOATA A184KA. K EAS 118 HAKATSA

diulTpE 11111 r7MKOCt1HE 1VA113A. AMITE HAXA AVAHApIa. Tp4A.

A7K0AA1E REIVA pEmpt. AOC (POpT8111Ar0. 11111 AMA

AtltA TOATA HEAEpEHTATt. K 118 rpaElj111 TATZA MIES

TATZA Hoc AEpEtPIE I T0L111 al111/11.1.1H AS11 CE 1411

(ppAHH AEAA 811 TATZ (pviopti AvisASAApE ASH v. EAS Hi-11

KAHSA HovrpS E ASH XC. ROSA i-E BESA8. EVTAIE. 0114E. CE

CTEHLI'liCKA-CE 11/34111EAE Ta8. prk tf,z. fiSH c(tHHHH Ca

CAZACKZ-CE 118 11011. 118MEAE CMBEEH TAAE. KA'HTp8 EA8 GM-

TEOAT8-111'AMS. CE c4)l1I1LrlicKA-cE 4th COAETEAE HOACTpE.

4HTpS 60WrkylOpt HOACTpa K8 AAE HOAcTrk gspE ASKp8pE

Ca npamsfACKZ-CE 118A1EAE OAKEN TAAE. 118 AMA HOU CE um.

pAhi CE 118 CE WKAptcKA CAARIITSA 118MEAE Ta8 I KS 11011 `IE

CE AASAE . 118A1EAE CTS AA TAs CITE HoH 4E4111011. J Epti-

HATS 11151.1111TE AFE I VlOp11 KA PIEA `1E CE AASAE 411 CUBA

KS EH 11/3/11EAE A811 :EVrAIE, Ca BI4E .iumfraciA TA. 4HIA-

pip rpAATE A AOAW RE4pET7 K8 CMR6 mApE. TkpEAIS cE

Ki4E AVA ASH mit AmASH 411Tp'apEA1HAE 110ACTpE CE 118TEM8

+VIE 111.E ROA ASH. KS ClekT8 ESpS. AE KS RS[KS1pIE CE A-

WEHTAAAk RE4pET8A ASH. U111 411-1.Ept A141411A0p8 11111 HSAE-

118A. lIZA7IOIA13-11E C111E MUM CAAREEH ASH. 11111 C1111 CASMRA

HOACTpa. EVCAIE. 11111 CE BOA TA KA [111 I I ti 4 YEIHO 11111

11pE 11X,MAHT8 :K8A18 4 4Ep10 41,1E01 BOA TA (1)A118. mu

luiwypz CAHT8 AIDA 11111 11011 AECHI E fIZAMIT8 ROA TA CE

AvEA113. AOMHEOES MApE-H 11111 4111EVZ KS 1-01111 C E111011

rcil Ca (1).1.11M8. EArAIE. HA.trk HoAcTra CaltHWACZ Az-w

HOAW ACTASH. CAWS fpaAHIE `1E ACTE. qmpt 11:AC Vf7 4E6

(FIE

911,1t.

w

`IE

`rk

AI

11111

tl

W1E

www.dacoromanica.ro

82 --

E Wilt; A rapHE AMU KSBANTSA A811 AOMNEOE8. A

TA-tt KAwura AE Alz4rE. NEMO ASH KC. ACTE HE CTA-

TSTSA8H NOCTp8. HIH EpHT8A8H HocTp8, wit [VESA Wit

ASMITATSA. CANNEAE ASH KC. CITE CIICENIE 11:AW, Wit crlf E

BIANA AE p8rzA8-sz. AcTAeu i %pa wcz,HAz ra FIE

KSMEpEKSMS, KS CTA I EMMA ASH WU K81.ATSA CANNEAE ASH

CE HMS rATA K OAWVA 1174 9A MA/RE tipEAA8 TrkNE AE

ASME KA ZHCE AcwHOVA 4 TOATE BirkAAH CA 4.1 HAM raw,.

ETAYE Wit MCA MAW ITEWAAEAE IFOACTpE KA DM 11011 MA-

CAMS rpEuaNHA8p8 Hotppu. WII EOWTENIOpE

rI.EumAik Wit CHIZ (bArkAintITA lIE ormi CE AACE mum,

MAH EApToCS AVATA How KA BI EMS 1A6AZT0f H CA

KZ AMA AACA EAS NOW KA NON STEMS I A'ACA KIMOBAINI-

ASO NOW1.11. CE HOMENIIFEMS 1;E8 NS BA yisca MAW. CE At-

AE; EMS pz8 AEf. EnT8 faS H8 BA AACA. AMA eliCA NOAW

AE A0mnEoE8. KA HpEA18 IIPAME HOH BE,MpHA018 NONII.H. AMA

Uhli EAS BA +AYE NOW FIETpEKST8. EVTAIE. NS FIE A84E 11011

HAMM. NETAFE CEMS HOU KS 130A-HE 311 tICPWI H. KA K-

IM I"EAE CANTS AAE EH WACTFE KfEAHFINE CA -HEMS FAKAAFE.

AE CE HE p8TAAI8 msHAS iq EA18 KAAt KA A.114 CE HS

4rilioniu tJ Hm8. AE wAHACTH. NE KS ANI0T:110A ASH AOMFIE

0E8 pasAapE CE ABEM8 WII A848 AECEafronnyr8 CE upIHAAH-

m8. KA YEAA NE-Ak 4BEFINE HCHHTA KAAE J HAMM. Wit

ritwErs BA 01 4Tp8 MA& E YEAA YE BA KAAt WII-Al% KA

Tpt9E K8 ANFOTOplOA ASH A,:,MHESE8 K8 pasAArk wit AE EA

Ttek,IE 4\ocTomom8-H. Wit K8p8rA AE CAAIM. 11E-11 rz,THT.A AE

Aom11r5E8 4EAop8 NE A'A8 IORHT8 EA8. UNE. KIIKAtIN3A

-(11H

11

HASH.

AEpEf PIE AS11X

HMS.

5A

HI-11

11C1'HTE

I

Jrt-

.111

)

i

If

www.dacoromanica.ro

83

..APAKSA NE 103 XAIHILLIIIISA CS KAOS AE4 'lEplo. Wil CKOACE

AAAAn 4Tml vems AE4 pato. uiu IOAA AEM XC. 11111 AAL4I1

AVISALUI AE HS CE NE 11;Rift IdiCKII 11011 AE WAME[1.11] X11 -

KA'kHE Krh Eli uS n'Ap ()ANE HOAW H11'11 Su prA8. NE

110A5 6f AMAIAMAS ;wpm WAME01 CEIJ.E 11011 11111 LI ANE 11E-

ROE AN. S WH HOAW. KA PZAHKII WArEAE 11111 :Fp& 4 EAs Wit

11f HAACTII JRRA. 11111 PyRBA 4111EAZ 11111 li7e38PS AE

'ES.19:3TATt ASH AOMHEOES. W11 EH UM ;MESA. 11111 rAA11KA

alipE 4ucsiuu X. XIIKAIISMI 111H 4Tpz 4 TAPICE11. Wu .11.-

111EAA(th loym cni.E nEpupt CA. Wit AAI41H MSALW AErEFITANt

11S AE WAME1.11 HE 1:8rZAI8 CE NE 11;6ZWUKII. NE AE

418A sirammainsAs ME TOLW HE ZEMEHTtIJIH. AE CE HS Alt

TZASHMS EAS 4'148 rEM111111. WH HH CE KAAE CE AS EAMTE-

.MAMS EAS KS KSIKZHTSA81 ASH AOMHEOES. KZ A TA ACTE

4114AI4i 1141 CHAA. 11111 CAABA 4 BE41ta 1AKSAS1I AM11111%. +-

PAWS 11011 AIWIt 411 AN:1111pE CZ HEMS oynommuz, TArE.

4M114ATSA A TOTS 1ACTE. TATZAK Nuns AE4 4410.

WV 1 118T.k1HIIKS 11111 CAZEHTS. AE CE SH0B711Mh KS HpEAInurA

TAfE IIEMIAHHAS-HE MN CE LIIHM KZ XHKANSAS ITEMS 4-

BONE um opmnAlmuSA HS CHAA TATZASH HOCTpS. 11111 HE

EEMS npoutcsn KS EAS. anou MIAS BA 6E4111 JIM CAABA CA

EAS BA AA KSIIWII ASHZ ASITSAS ASH 4 BE111# EAKSASII.

NUM :nfic 110111% rpHropiE Au 41,1nAmi0. RAT. p. K.Arr. pomao A. X. .0.1 MCLIA. MA11. I. ALIN.

4). Urme diii veacvlit alit XV1Ltea.La ineeputuln veacului aln XVII-lea (1600-1619) a

mai serum Inca popa Grigorie la Maack'. Din Mol-

SYNE

xiKAl-

AAAM.

xinsAt-

icc

&-

AMIfilh.

1110-

;.

www.dacoromanica.ro

84 --

dova nu cumiscemft vre o scriere mai lunga in acestt.dialectfi in veaculfi alfi XVII-lea, dar sintfi urme pft-strate in scrierile lui Varlaamil si in ale lui Dosoteia

anume urme de cele ce s'au pierdutfi in limba de a-di,.alaturi cu de cele ce s'au pastratfi.

D-1fi Hiljdau citeza din Cazaniea lui Varlaamfi mitro-politulfi Moldovei forma numere=numene inmultitfi de-la nume i venindfi regulatfi din latinesce (nomina pop.nomena). It i frazele citate : apE 4 MN wu 118-MUM MTh CAMM PIACTA (part. II la alea 111 verso),

uoy-u 118TH110 A AE cnovnE HOyMEpEAE T8T8pops (part.1 la f. 197 verso). *).

Noi arnu gasitfi acestu inmultito i in vietile sfinti-lora de Dosoteifi : neTpEHHE HSA1EpE HE 110REC Mph KA[EAE

IISMItiflk 4 Etli8A uovrp8" (f. 77). Tail in DosoteiaSifiR gabita nimerc=nimene, cum nu se mai thee a-dinici pre la noi. A-ch =Jim nimarui $i nin nnT. darni»are iu. De asemenea MAW la Dosoteifi catfi si inacte din veaculfi alo XVII-lea aniu aflato tvtindena $ipretutinderea p. pretu(bulenra.

5). Urme in limba de a-cll.Cuvinte cu acesta, prefacere a lui n in r nu-sfi multe..léhi cele intrebuintate in Moldova : amerinfli si a-

wning ceininta (eanunta nu eunóscemo), me'runtii nd-runtaie, m grib(I (dar Si merman, mimuntaie §i me-nfintc,Ifi), pard, par, para (dar i peind),rjrunehia. (re-nunehia nu se atla), feresta, ferestrei (nu se aude lid

4) Cut% din betrani P. II. Par. 13,

ai

:

www.dacoromanica.ro

85 --

qa data fenestrd), pal-inert (nici o data pignincii),rut nitanur, pdnydri (nici o data a pdnggn3),-sdnyera (aid o data sdngena), sdnyerg (unn copaen,nici o data sdnyeng), aring (aning, unn copacn, laMunteni), rdadvried (si randunied).

In Transilvaniea se afla de asemenea urme. Nu pu--temit spune clan se atla tine cele insirate in Moldova,.dar vorbindn despre I. Maioreseu care (lice in Bine-radii : Mutarea lui n in r nu era pentru mine nemicnon, seiind marea apleeare a bravilor nostri Mocaniori Moti de a usa acOsta permutare, care e usata si inMoldova, desi an asa de des". D-lu Hajdau spune ca : pea locurea in munti se dice iremd sau dumireed, totu-sijce-va ea burg nu se pomenesce"... Totn asa, ba chiarmai hotaritorin spune Slavici : Afara de acestea ro-stewn pe a intre i si e ea r : bire in locn de line".Se vede ded ea la Moti, in muntil apuseni, se va fi pa-strata mai multn obieeiuln vechin ; dar nu eredemn 6iiile asa de respandita pe ertta spune D-ln Slavic!, ma-

ar si celelalte doue cuvinte eitate de D-ln Hajdause potrivescn cu legea pusa de D-In Slavic!. iremd, du-mireeg, bire tote trele au n intre i i e trecutn in r.Cum v01110 vedea inse, se dovedesee ea in muntii apu-seni au locuitn cele trei feliuri de Romani si fie-eareflialectn a lasatn urme.

Dupa spusa d-lui rretu la Munteni urmele de ase-menea prefitcere a lui 22 sintn si mai putine de daft a-iurea. Totu-si au si let n=r In unele cuvinte in earinoi avemn n : mo.oroii nu mopnoig, viezure in lega-

ninu%

ea:

pi

www.dacoromanica.ro

86

tura cu vizunie. Forme ea mfrunta, earynta, pcingeirisintn si la dinsii.

Aeesta prefacere au dus'o Rom'anii pana in Moravieasi Ucraniea, de vreme ee aflannt pe aeolb putird (pa-tina in Moraviea si jarep (junep=juniper in Ureanica)..

La Macedoneni insira Miklosich patru exemple, sa le-vedemn :

Acii,vTovect (landurh) la Kavaliotis, la Daniel si laBoiagi, la Atananescu Ieste rand/wet'. Acestu euvinta,leste inse luatti de la Albaneji.

Maptitivrov i iceetii;prov (marmintu=mormintn) nu-tsigurn pentru ea póte ti din monmentum on din mo-rimentum p. monumentant. Forma morimentum se a-fin in inseriptil dupit spusele Theileseu, si noiamn explica-o ca o etimologie populara, s'a pusn in le-gatura cu verbuln a muri.

Virinlu, 4epecee, inverini, inve-rinatu, inrerinata vine in adevern din venenuin, rene-nare etc. dar n'are pe amilndoi n trecuti in r si deckpóte ti o disinnlare pentru a impiedeeh done silabe u-na dupa alta cu n.

Biuieou (virgiru) fecióra la Kavaliotis, dar cuvintulicpare a fi athanesn si in adeverft nu se póte explicit nick.din virgo nici din virginew, chiar finala v ieste forte-suspecta.

Deei nu remâne lei unn exemplu sigurn de prefa-cerea lui a in r la din Naeedonieit De nicenu urméza inse ea nu-sfi, eereetarile asupra lora sintn,forte neindestulatóre ; ori-cum multe nu potn fi.

uptheirr2, plheivy,

delta

Rmiinit

www.dacoromanica.ro

87

XI. Dialectula cu labialele schimbate i cu n pistratii.

Fenornene fonetice speciale acestul dialect i comunetuturon celorft ce-In vorbesen euratn sintft urrn(ttórele,bine intelesft insiramft pe eele mai de frunte.

a). Consóna p a trecutn in ch innainte de i vechinlatinesen, innainte de i din grupa ie (facuta din e de-schisn) si innainte de multi i slavi, innainte de i fa-cutit din e ace. urmata de n nu s'a schimbatn. De a-ice urméza ca e in asemenea imprejurari n'a ajunsn la

curatft de ciltit dupa ce evolutiea grupei pi se ince-puse. intre pi §i chi a fostft fasa pchi, care se maiatla inea acuma in unele locuri in Daciea Traiana,formele lupcli, copchiY, sintft intrebuintatein Moldova de susii, ba chiar nici nu se nude altft-felin,de pilda : luchi, cochiT, ceichieta. Desi in alte cuvin-te be afla pichi : pocla, grocia, scachi, c1il4 (pila), etc.

La Macedoneni aflamti numai pi=chi, pchi nu se

cunósce. Acestft chi inse a trecutn in cilte-va euvintein ci : picior=chicior=cicior.

léta cate-va exemple de la Rom Anil din Macedoniea :xtdatIre (pieptene), xiiov (pieptil), pe vigdpultov (me'npiedecn), za).e, xrdle (piele), oi xicrh4 (sa pisezi),crzciempov (scarchinn), oziviv (spin), oxipor (spinn`,xteov (piern), ziow (piétra), zipov (pinn, arbure), Xot;zsi(lupi), azorzi (scumpi), etc. (luate din Miklosich).

léta de la Moldoveni : cheptini, chept, ina'nehedie,cheli, ba chisaz, scarehin, schic, schin, cher, chiatri,lupchi, scunchl, etc.

i

sieeipniiiriit..

www.dacoromanica.ro

88

Exemple din alte regiuni se voru vedea la probelede limba ce voin da mai

b). Consóna b, In acelea-si conditii ca p, s'a prefa-can In ylo, forma mijlocie byhi se aude in muntil di'n-tre Moldova si Transilvaniea i pe aiurea inca : byhine,albyhind, etc.

Exemple de la Macedonenl alyhi; pc/ire (ghine); xierxip. heryhi, 7-tcrgol3ry.t Uti=parunghil'i (cu 1 mu-iata)porumbii, y1iileah, (cuv. slay. bileald). etc.

léta .5,i de la Moldoveni : alyhie, alyhind, yhini, hu-layht, porunghi, poranyhitd, frdnyhii (p. friimbie, subforma populara a trecuto si in limba literara etc), etc.

c). Consema f, in acelea-si conditii ea p i b, a tre-cutu in hi, ci, forma mijlocie fh se gasesce pe une-lo-c art :

La Macedoneni aflama numai hi : hiu (tiusintn, pres.indic. de la a fi), vjyzov=higu---fign.infingu, zithov=hiiiufiiu, dv t=biarbefierbe, de6=1iiare=.6 ere ,

zieem:=herti----flera, etc.In Moldova de susu aflainft hi din fi trecutu in ci,

in Moldova de josa uflamu forma mai veche lii : cicci

----hied fiic d, a ci a hi=a fi, cerbiherbifierbe,ceri=heriflere, etc...

d). Consóna v in acelea-si imprejurari a trent') ingi shi in une locuri i In ji.

La Macedonem ieste numai vi yt (Acestu yr se ro-stesce en yz din green de a-di, dar adese ori y se nudenumai ea unü (consona) Nta i exemple ma-eedonene Yiptu, ytniov, yinvor hrand ;

incolb.

p, (ip),

t ti.: be_viplii,

www.dacoromanica.ro

-- 89

yiryt4, ghighintiviyinti. Co-recta ar fi fest(' yidzing on cu metatesa yindzitt §i

chiar a0.1 trebue s fi fostui intr'o vreme, yimE,=vie_vinea : inu, p)vov, vina ; ifsti, pjanv_visfi; etc.

Iota i moldovenesci : yin, yin vina (vinum) ;; yis, jis, yis=visn ; ginii, jind.

Villa etc....e). Consóna m in ace1ea-0 imprejurari a trecuta in-

tr'una n muiatn pe care-la vomn insemnh cu n'. Seafla $i forma mn'i pentru mi.

Exemple macedonene : douevvieri durn'iri durmire ;

2orerivv=1un'ina--lumin1L ; manvn'Olu=mielfi ; avid-RE 0 rraqE=n'iare §i n'iere=miere ; vviqxoveta=n'er-curihmiercurea ; ; etc

Exemple moldovenesei : a dorn'i, lun'ini, n'el n'eri,VereurT, n'ie, pon'i (inm. de la pow), n'iros (mirosu).n'iki (n-lila slay). etc.

Dialectulu Varna numita dupa prefacerea labialeloradupa pastrarea hit n, dar pe lftnga aceste done ca-

ractere, daca puneinu fata in fata dialectulu macedo-neann cu celn vorbita de popora in Moldova, mai a-t-lama $i urmatórele :

f). Dupa s, z, r, trece e in e. Exemple de la11Iacedo1)eni : Yite7u (vitelu), dnmnidzeu, dati (deci), reu,are"mlinv, s (conjunctiea facuta din se, care ieste ala-tun cu se) forma si; o gasimu in Aseaparea au Pincedi mdn'ile turte.;a` traducere facuta de I)-la Tuieulieseu (in subdialectulu de la Cru$ova). Dovada ca fu-nomenuln a fostu forte puternica ieste ca la Macedoneni

yiyytv,

vrixAoc=n'iclu=mieula

f,

Obajleit,

OW,fiNIY4ola

ni

www.dacoromanica.ro

90 --

aflamo regu1ati hi inmultitele in 1 a substantivelorfem. cu a am. la singurito : lri etc.

Faptulii ea se Oa F}i forme en e neschimbatu arataprefaxerea acesta ieste mai non de cato a labiale-

fon si ea nu s'a intinso la toti. La Moldoveni inses'a intinsu si asta-di o aflama forte riguroso aplicata.S'a intinso si asupra Int e ace. lacutn din ea efind insilaba urmatóre fusese e seapte, srpte, epti etc.. LaAlacedoneni five= qiapte, siarpe ; (led la (lespartireaNoldoveniloro de Macedoneni diceau i unii siseapte i formele au evoluatii deosebitfl. Exemple deaeestu fenomenn laMoldovenivomu da in probele de limbo,.

g). Prefacerea lui i in i dupa s, q, f, z, r. Exem-ple Macedonene : cli, Pile, difea, suptire, ariSin (risulu),aridt, ardird (audira), [Pana aieo sInto exemple dinAscaparea ali Dincel ; kdtdnu=catinu=catinus ; tdnu-fd----(inufd=cenn0 ; aeeqvcov=aradu.aridu=ridu ;arito=riu ; shuri=sburi=vorbi ; arg*yoe=stringii=stringa ; audd.audi ; ; Ca i la.

prefacerea mt e dupa aceste consOne trebue de insern-nato ca se afla in lupta forme cu prefacerea en de celefara dinsa.

h). Sunetula y facuta din di + voc. ori din i con-sória s'a pastratn la Macedoneni ea si la Moldoveni :giumti-i etc. De asemenea din di s'a fouto dz ea si laMoldovent si s'a pastratii.

Exemple Moldovenesci : singur, sint ; si, pasi ; flu,(tibi) ; dzic, dzi, audzi ; rid, ripd, ria ; sluji, prd-

ji ; etc.

:

aiii

qd=0-=-0.

it

eft

www.dacoromanica.ro

91

Despre fenomenele comune tuturora dialectelorU anutvorbita la No. Acnma voia Insemnk pe seurta ceprefaceri speciale dialectului Macedoneana au suferita su-netele formate in vremea cilnd tot!. Romfinii traeaumin loco.

a). Sunetula 6 facuta din a acc. urmatil de n.mb ; precum si de a Incepetorin neacc. (fie acela a mo-stenita din latina vulgara, fie facuta in romanesee dine incepetoria) s'a pAstrata la unit Macedoneni, la altiisub inriurirea cuvintelor din aceea-si famine, dar cuneacc. s'au inlocuita formele eu a prin cele cu ei.

b). Sunetula é facuta din e preeedata de labiale siurmata de n, s'a pastrata une locuri trecada In a ; darde alta-felia s'a inlocuita prin i sub inriurirea cuvinte-lora din aceea-si familie.

c). Prefacerea lui a In e, cilnd avea innainte e orli i in urma acelea-s1 voeale, n'o gasirna de cata forterare in probele de limb& ce avema panA acuma (vYiege0 pig* (miere) etc. si eine scie de nu-sa greselt ! Dela o domnisóra din .Macedoniea amn auclita si forme cuia si cu e.

d). U finala neaccentuata se pastréza dupa done con-ske : domnu, corbu, etc. Nu se cere ca GA fie 1,r pre-cedate de alta consóna, ca la noi.

). Sunetulu 4 facuta din c (k) innainte de i orl ea trecuta in LI (t), desi se afla 'love& si de rostiresveche : cesinqd (dupa Dla Caragiani an. II Convorbirlliterare") pe lOnga (enufei cum dicii altii. Sunetuln 4facuta in tiolo, tione, tiosu (ciorn, ciuuP, ciosa) s'a pa-

a

la

www.dacoromanica.ro

92

strata dupa Miklosich i dupa altii ; dar D-lo Caragiani(tutu acolO C. L".) ne da fifori p. ficiori.

f). Sunetulfi i fficutfi din ge, gi s'a prefacute in 1 :(1.sinere.yinere etc.

g). el, yl, 1 muiatfi, n muiatfi b'au pastratil la Ma-tedoneni neschimbate pana : unyhiu ; asclie=a§chie;orei reclie=ureche ; 30.2.ivvi=c1 leni==chiemi ;

Olipov=eheinu-----ehenio ; zDade.chae=chee; cre yxXiv-va.se'nelina. se'nchina ; ae 'ncliaga.se'nchiaga ; dZero0/12.tor.dzenucliu----genunchifi; yzai-poe=glieinu.ghemu ; oi3'x24. ke=unyli le=unyhile etc.aliarea, alhe (usturoifi, aiff), dispoarie=despoaie, xintov

; le=gaini le ;

(o parte a trupului ilia) ; Alitiou=ltau=iean ;si iuvrti (Coressi, A postolfi, Do-

soteirt etc. XVI si XVII), invou.---tiimilinn=inti ;fialtoctnelin.meifi ; ; einteiniu=cinteliii oil iILti ; yivrte=tin'ie=vie (vinea) ; yroi.vveov=grann'iugruin.barbie ; xcazqviov.caledn'iu=eftl-cain oil calcaifi ; xcurerivvtov---ccipitin'itt (si capitan'ift)=eapetaiu i clpetâiii ; eecirvte=ranle------rae ; (1recivve=

stran'e.straieh). Met r muiatfi nu cade : cheri etc.i). Grupa ad, fig a cadutfi o data la toti

inse atiamfi la Macedoneni steauci etc. Amft ex-plicatti in urma de ce admiternu ea forma aeésta iestepricinuita prin analogie si nu cea veche (vedi pag.

j). La lipirea articulului se vede ca substantivele In14, pierdfi pe ü : omit, om la, ieste de observatfi i ea art.

a-c11

7-/.2.1ciza=se

aE=galiinihe=tielipraliu§orii=upth

etc...banle=baie

).

ystzliir

Brarannil.

A-dt

www.dacoromanica.ro

93

are forma lu ; dupa cele in u intregn art. ie la i u de lasubst. nu piere: Corbu let. La inm : namen' li,socril. Amadovedita aiurea cA acolea formele reehi ierau otwiduoa»tenili §i ea pierderea Int u i i ieste um] fenomenu.de analogie. De ajunsa de doveditoria leste faptuln ca-derei lui u finaln forte thrdiu, cum dovedescu texteledin veacula alu XVI-lea, caderea s'a intamplatil multnduo lipirea articolulul, de vreme ce lipirea ie comunittuturorn dialectelorn. tear eaderea nu.

k). Grupa a» se rostesce av : alavdu.1). Grupa rn se preface in rr : (tterru- Went».m). In multe euvinte, s'a pierdutil n : mien=

niancu, etc.Mai multe himuriri von da texteleProbe de limbei (lin di(tlectula ma cedoneanii.1). Veacurti alti XV 1.1Din acebth veacit din anula 1770 firma Hecoro» v-

ela lilt TIi. A. Kavalliotis tiparita la Venetiea. Dincartea originara nu se cunOsce acuma unn exem-plan, Miklosich a copiatn cele 1070 de curinte din ascriere a lui Thunmann intitulata Cereetari asupra i-storiei popOrelorn orientale europene. Partea I-a. Lip-sea 1774." Thunmann avuse mina exemplara din eartealui Kavalliotis.

Voia insirh una unman de curinte, inse cu litere la-tine nu eu greeesd cum sintn in Karalliotis, ortogra-fiea voia pune-o cu totula fonetiea, dupft pronuntiea ad-Inis(t de Miklosich.

Amin (audn), avina re (viinare), (wry (ogora, agru se

si

inse-sl

I-lea.

suet

www.dacoromanica.ro

94

gasesee si in scrierile din veaculn aln XVI-lea de lanol),aeri (led), adzi azboru (shorn), acafu (prindfi),4ten Ô, aca, (davdu (IWO, akyu (alegn), alichescu (Ii-pescu), &bit, aluptu (luptn), altu, amare{marea), amarru, anaineitoru OeneFM, amanatoriti), am-vedir(,, amu (artat), analtu (naltu any, ad«pu, aginn-gu, «giunu, (cod (aice), (pima din tivam prinaud : se afla si in cartile ntistre eele vechi), aumbrd,aulatecu (betramete), atim ibetristrinl, [aupt trehuevie din unn arusius derivatti din avus], apd, apusu

toto de la apunere), arie (arie), ariciu (dincio )au in acestn euv. cio intocmal ea la noi, desi du-pa brafti, fl asteptatn la argil), arachiu(rttpesen), ardmdnu (remtinn), arrddu (ridn), arratime{recime, reciN, arricliu (renunchin, forma se explica.

din rcnicliv, arenicl'iu, arnicl'iu,arricriu ; reniehii deIn .Munteni vine totn din nnicliu, 'tear reranchid din-rtnanclo), arroamiga (rumegn), arrucu(aruncn),asiard(a sara), dstingu (sting), asi (*), (Werra (din aster-n«) afeln (aceln), agiuta, atumfia (atuncia), ahdtu (ciltu),ahtare (attire), vatdmu (vettnnfi), vegriu (veghezn), re-din (vechin), vedu (vdri), vedud (veduva), verdzu (cu-rechin, varda), rersu (versn), viargd, viardr,vinii (vêna),vintu (Irina°, rifinu (vecinn), vo (voin, fOrte eiudatil ;sat Ii fosto de asteptatil vriare (iuhire, totn cu-vintulti nostru vrere), rermu (vierme), (done-deo), 'jinn (vinti), 'titan (viteln), yedind, gtiemu, glrefu(ghiata), grdndine (grindina), gram& (grttu), greafei (gre-utate), gruntad,:u, escu (sintn), Inernd, iarrd

(aio),

ai4

4ninilitn,(kio

la(11

volia),ringhifi

ea (ieti),

cu'id

Ad,

sa

www.dacoromanica.ro

95

(iórna), (ie, ilia), in (unde, din lat. ibi), cain, ca-pu, (capete), castraveiu, casu, calcaa'in, camiasa, cane,ceindo, canteca, capcstru, capita in (capetaiu), carbune,vita (ciltu), catusd (mata) chele (piele), cheptu, chern(piero in intelesit de pierdil se afl i cherdat), citiale(piele),chiaptine (pieptene), chiatra (pi6tra), chieu (pica),china (pinu), chisedza (piseze), criema (ehiemit), cliae(chee), clopotn, coapsa, cochilu (copilu), cuibu, cucuviao,cvmparare, curctibeta, curund (corona, cununa), curun-du, lacrama, lain, land, lemnu, liagana, linyn,lingurd, linte, l'iepure, rhea (ieau), Zinn (inn), lan'i-nedzu, lupu, luta, museum, madzare 1,mazere), »utienu(macinu), macu (mann), mina, mane, mania, mandzu,miduri (meduvii), mdrmintu (mormintu), meriainerinde (apusulu), merit, mesa (lunit de dile), miasticu(inestecu), mina (tninu), minciune mink,mbetare (iinbetare), hogutil'ie (boga tie), moarte, mol'in,

muma, munte, mustaid, barbd, batu, barbatu.basiarica, bOcd, Nan, mpiaticu (punft petecu), boafe,Lou, burnt, bwLaa, burete, bute, braid (coat de mesural,broascd, brunid, nun. (noua), naodzati (noue-dect), na-stunt, nau (nou), vanntru, napoi, nvernare (invellinare,intristare) avefu (Iliveto), ughiosu (ingiosn), necu (in-nadusu), nelu (inelu), niao (ma, omettl), mica (inn),ncarsit'iata (Incarciiatu, cretti), ncridu, n'iare (miere),n' iela n' icu (mien), n'icsoru (micsorri, uqorn),numeru (numera dau (doue), dezn'irdatoru,dendrite (di'nnainte), deriuptd, dzacn, dzafe (dece), dze-nucriu, dzicu, dzinerc, giocu, gione (june),

irie

(mei0),

(Thinciuna),

muriare,

*i merit),

giu-

(midi)),

<LW,

www.dacoromanica.ro

96

n'apine (junipera), giudicu, ngiuru (suduia),disporiatu, domnu, doi, doru (durere), nie ducu

(me dual), chafe, dumnedza, dracu, drama (rama), ntre-dizvescu (desbraca.), odiu, omu,oaspe, um-

tu; find, vnyru, un'ida (omida), unflu, urecre, urdzica,usa, pariu, patu (pateseu, pata), patru, panganesou(gangaresea), pane, pandza, peintecu, padure, paunu,parumbu, peana, peapine, pecurarin, pedestru, pedv-criu, pent (peril de animala), pescu (pesce), peturkre(potarniche), p1angu, plecu, porcu, poured, potu (pota,verb), puThere, pnrife, Minn, putridzaseu, preininare,pre.ftn (preuta), rao (roua), rad, rroare (recOre), rusu(póte rum) (rw), (rale), rradafina, rran,rro-siu. samtu (santa, sfinta), seinatate, sanatosu. sandze,.sat, (sebum). septamaml, seaminu (seamena), sonnu,siafere (secer,), singuru, sinu, scamnu (seaunil), sea-peru (scaparii, fulgera), searchinn (scarpina), sehieu(spica), schinn (spina), seuchiu (sculpt], qehinpii la Do-sotein). srriu, sugritare, sumsoara (subsuóra). sufran-dziiao (sprincenii, la Dosofteia se atla sufrancealele pelanga sprincenele), spelu, spindzuru, spoil( (ar4u),stanga, stiao, strambu, strangn, stringu, stricorn, strim-tu, saedzatsi (sese-deci, saidzaci la Moldoveni).sapte,saptedzafi, sarpe, .sase, sedu, sueru, sturru-ted:u (p. aturnutedzu, stranuto), turn, ciareu, fasu(p. (est() (psa), fanu fanusei (cenuaa), learn(ceara, luminare), teriasa (ceresa), feru firm.

(ciuro), fiapa (cepa), Ova, (nemica), fingu (cinga, in_cingo), ((qua), fineva (nime), tin* ati (eindaci

di'matani,dints,

hu, imply,

rrdn'ie

ego,plan,

(tinii),(cerill).

fini

www.dacoromanica.ro

97

einci-deci), tinti (mei), tiriapu (testa de coptu pane, p.eiriapti), titate (eetate), eicioru (piciorfi), fuplescuplescu), torru (torn), favru (faun), fao (faba, boba),,farina- (fain), feta, Add, frdnu, frimitu (framinta),herbu (fierbu), herturd (fiexturii), hiavrd (febris), hiare(fiere), hirie (fiie), hil'iu

Di'ntre bucatile publicate de Kavalliotis, Thunmanna publicatft numai frasa urmatóre :

ntorog YTE Itee4n vcsgrgo 7.01, ltdere, liderEaxcivvrov act« ttmAnacc:(oeXcoeuv xc,(6.13 turawic xecqcopct.

Adeea : Hristos de mor(i, ndstdsi, eu morte morteaedledndu, si mdrmintatorloru hdrzi band harismd *).

Tear tradustt euvinto dupa euvinta : Hristosfi dinmorti inviè, eu mOrte mOrtea ealettndo, si celorn dinmorminte harazi vieta daruire. **)

Voia da acuma eilte-va bucati din Eigayo);,ey.ii Mau-zaVa" a lui Daniel, Miklosich a publieata bucatiledupa editiea a II-a, de la 1802 ; dar editiea intaiea dupaLeake, care a avutu unu exemplarn di'ntr'insa, fan titlubase, pare a fi fostu tiparita pe la 1760 sau 1770 sialcatuita mai di'nnainte. Deci atatu scrierea lui Kaval-liotis chat i a lui Daniel ne pota sluji ea probe delimba din mijloculft veacului trecutu.

Pentru ea sa-si faea idee cetitorii despre ortografiealui Daniel void reproduce o bucata chiar cu literele

*) nasteisi=invi6 le cuv. grecesoti ; hdrzi si harisnidde asernenea.

**) Ieste de notatti 0.0 In Kavalliotis la frask desiIntre envinte pane i. Conoscea deo' prefacerea, darse ferea. 7

(cio-

(fiia).

xç-

www.dacoromanica.ro

98

oTecesci fata in fata cu transcriptiea fonetica facuta dupacercetarile lui Miklosich.

Toupvd'ov qi zUq-OW, X07101), GodEae,tiovvvce,(mane, aolj zwroia Oveur,apcieta, TET:tkridle, e4oveqe,-Ga az oactec, 7710-7.72xxi,oexiabiAe. vcrat3); 4.71ce, cro-71tcro-ciee we (Tampa Tree 2.6-

zov cirrove2)t, acn:arc( 1.47.2.ov plafivou TE

Xtapve, v zovn-cieCov,Teczou, E acikre,ZE 70.6e-gum, i8 yvl T

vvz. aut.; care a ercp2,e reovnarovee, are am3vcovivoUttoi;vz-n Tem) adre

cilve Xazoven, vcemiqvtazovee Xt2.13.1.12.6, 4Y.1.2.X8,(3eciewrikXe. oveTijole, (Jai)zodre o-6 (piiCe ece ea dyvXov.

Dumnidzau fete terru, lo-clu, sonde, lunna, stialle§i dapoia urdzi amaria, ba-ffle, rhurre, i scoasirit pe-skilli, uhellile, napoi dzise§i i0re de supra pre locututi arburlli, §i esta locluplinu de liamne, de salte,de plupu, de chipiridzu,de chinni, §i alte se afletru padure, alte suntu trumunti, tru pate 0 tru alte

napoi niscure lithli le,erghille, veard zille, urdzisle§i toate se fetera tra omnlu.

Observafii. Cum vedemo Daniel a inseinnatirt cupe si chiar pe ci, milear ca putea Insemne peacesta cu Pricina ieste ca ierk d rostita aspru, cadz. Cu ao a insemnatii pe c, cu cc pe pe XA, l'apusu i pentru 1 muiatti i aiurea unde nu s'ard fi cu-venitn, totu astti-felin a faeutu cu vv. Pe b l'a scrisuune-ori cu 7 alte ori cu ij se cete0e i ; dar de cel'a intrebuintatt cand avea pe ? Pe d l'a insernnatuIn ota bucata cu nu putea sa-111 scrie cu ô care secetesce in grecesce mai de graba ca d. Kavalliotispunea adesea v pentru d. Sunetuln g (r) l'a insemnatuFill K.

iow.ti1

aorl,

rt:,

sa-111

a,

z,

ci

r6,6)

tt.

pyr,

a

www.dacoromanica.ro

99

Iéta $i citte-va explicari asupra unorit cuvinte : loclu,&ea insamna pdmintd nu locd ca la noi ; peskilli unainm. analogica de la pescu, insamna peti (pescii) ; u-hellile, grecesce, insamna pilcart (tipori) ; chipiridzu

; tru insamna, intru ; pate insamna ;

lilidzile, florile ; vearcizille, buruenele omnlu ieste cu-riosa cad are mn, trebue sa fie in legatura cu formaregima omene, care va fi pututu sa se inlocuéseaprin omenu ea i peste prin pescu i din omenu, omi-nu, o»zinviu, onzialu s'arn putea intelege. Pentru pier-derea lui i intre m $i i ne póte aduce dovada $i dim-niatd in loc de diminia(d (vedi in urma lista cuvinte-lora din Kavalliotis). Forma omnu, omenu putea insefi produsa sub inriurirea inmultitulul oamenX.

DIM* le urmatóre le punn cu litere latine.Annu $i est-annu poamille se fetera iutid6 tru tute

partille, ma scumpete npre stath tru liptu, planguniti i marl, ca la este foame, $i nu au cu ti se cum-para, i nitlli ficiori striga panu n teru, ea, cavta hran-na, $i nu la da tiuivà. *)

Avemu dao imni i suntii pline de aila, ma nicanu agiumsira, va se asteptu putena zamitne, pan seagiunga ghine, $i atumtia cara se ndultiasea, va se

*) tute=tOte ; pdrcile ca i &Mile In cealalta bucatanu a ace. inlocuitti prin ; ivridb=pretutindene ;static ca i la, da, cionpara din gresalft n'au d, devreme ce se afla si co a ; l'iptu=viptd=hrana ; ni-ti=miti=mici; id dd=los dat, id ieste facutil din

se Intrebuintua la harbatesed, pentru fem. leste le.

cdmpii

i

a

.lo i

chiparosii

si

www.dacoromanica.ro

100

molliu sesenga i busle, tra se le iimplu pan de supra,cara se hiiirba patrudziti de dzile, va se arucu pro-

tlu iinu tru unnS bute. *)Cu driapta mann se acati aclu i foarfica, cu

stenga se tenni scafa, tra se tori iinu i rachie. **)Dremma a trandafillui arre schinni, ma scoate

musatu pommu, i anurziaste ghine. de linnu i de ca-nip& esu tuchi, ma rraniftnne allaute spftstrita. ***)

Se te nvesti cu veste tinnisite, si se arupsire iuvh,se le mpetiti cu hire sAniltoase. *)

Topoara disica liamnille, si nôcupa dinnics dzadabucati bucsti, si siara siruiaste pbtana, i coarda talleomlu, i miclu cututu talle unglile. **)

*) Agiumsirk=ajunserd in intelesil de se cópserd ;vimane=vreme, cuv. ie turcescii ; eara=chnd, se-senga=cupd, cuv. slavü ; arneu=aruncil, cu pier-derea lul n innainte de c intocmai ca in mdcu p.mdncii etc ; proau=intaiuln, cuv. grecescii.

**) acati=sa cii, so: apuci ; tori=torci ; reichie=ra-chin.

***) Dremmei §i drdmd (la Kay). aratli ca in limba ro-mad' amil avutii ramd din rama p. ramus, in drem-mei e st'a, p. a ca i in alte locuri ; trandafillui=trandafilului, trandafirului ; ma=dar, cuv. grecescil;pommu=fructil, rodfi ; anurziaste=amiroseW, a-mirose ; tuchi=cAlti de la lull qi de la cknepa, spd-stritd=curatii.tinnisite=timisitefrnmóse, alese, cuv. grec ; i searupsire iuvd=0 de s'arfi rupe unde-vh. Despreformele ca arupsire se va vorbi mai departe.

**) Topoara=securea, cuv. slay ; disica=despica [Srtfie p. dischicd oil cum vrea Miklosich din diss6co ?Din diss6co aril leqi desecu, disicu si ë nu se va fi

§i

si

*)

www.dacoromanica.ro

101

Aftistanoitpte vidzhi unu iisu urhtu, canda erhmnligatu cu funni §i en curélli, §i me tradzih de denapöi§i de denente doi arakki, tra se me arhea tru unu tra-pu, §i en me zie scapai, ma torn, ti me sculai de som-nu, pèrri se Koala pre truplu a nneu, §i me lohiavra *).

Ni bilbilli, lendura yearn canta mu§atu, cuclu matrei me0 arre boate i apoia pavsin§te : parunghillisuntu spastriti.... . i peturicclia candu §eade tru cafasecanta ghine, i va se o avde duniaia. schiponnia asboa-re analtu, §i One arhpitile tease, uliulesli primavearaiinu, §i cara chicaseseu mama, fugu tru anatolie. patilerosile suntu grialle, §i ma multele orri §edu truharabèilli suntu nniti, colhi se acate. corbulu estelaiu, ma dzundzunara §i mirimaga iutidO intra, zniefan. furnica multu cupusia0e §i aduna serme, tra se

*)

prefacnta in ie i deci nici s in ; ma din jwleco(pop. p. judico) aveingi giudec, judecdar acuma thud(' disica trebue sä presupunemti o eta-mntare de accentil sub inriurirea Inmultitulul §i aaltorü verbe] Nbcupa=toporulti ; dinnica=dimick(moldovenesce dun'icd p. dumicd) ; dzada.bradtienv. albanesti ; fiara=fiera'straulil, din lat. serraforte regnlatii sierà, qiérd ; iruiaqte unit derivatiidela fiard ; pbtana.barna ; coarda=:sabiea, cn-vino slat, ; cufutu ca §i urutu gad din cufitu,uritu.Aistd on astd, urutu p. uritu ; canda=ca icdnd, denente,=den Ante, deninte ; tra=pentraca, trapu=groap5, cav. tora=mama,

si

fart d=c1],

apt,

s

shun, Va=intal1,

www.dacoromanica.ro

102

harniaseA, citndu este rcoare *i aratime, mulita macSvestile *i strannille. *)

Lingura, catitnile se le tani late ghine, *i vasilea tale se le ai tru loelu a loru, tra se le cavti *i sele afli, *i candu se 'herghi tru oahl *i tru tendzere vft-it ghela, se hii aproape se o ai tru ca*tiga, tra se facanostima. ma tannira i cututile *i se hibii spastrit4 de-nentia a ta. **)

*)

**)

Despre acestii ni zice Mildosich et póte fi gresalt,la, Trebri.2177 pentrn tioaturil, Insamna privighi-tori, cnv. threes* lendurd=randunele ; cueln=cu-culii; meqi=lunI, lat; boafe=v6ce, lat ; pdvsiaqte=incet6z6, env. greet. spastriti=curati, cdfasc=cu-ea, grecesce; duniaia=lumea tureesce; schiponnia--vukurulti, env. albanesti; arapitel6=aripele ; tease=tinse part. de la a tinde ; vtiulesli=eocosthrciip. vlinleri-ri ; chiedsescu=simtii, fteutti din pica-sescii, cuy. greet ori albanest ; iara p.iarra=iarna.Anatolic=restritti, Anatolien; patile=ganscele ; ro-si/cretele, euv. albanest ; harabeilli=vràbiile, env.leste fteutti totti din vrabiile. ca §i alii nostru ;coleti=e§orb se afirt la Turd, Bulgari si Albaneji ;laiu=negra ; dzundzunaru=gandacult : mirimaga=paingfinulti ; znie=pagub i din greceste Ziyia, sase observe CA ieste z mOle nu dz ; cupusiaqtc=mul-cesce, cuv. greet! ; serme=fdrinaturi, greceste ; a-reitime=recélii, lat ; nzunfa=moliea, env. slay ; ye-stile, straile (Int. vestisl.Ccitcinr=strachini, lat ; lato=spelate, cuy. lat. enintelesulti vechiii; tendzerc=tingire, turcesce tengere.Art fi ded o dovadt de treeerea unui ge (v) in doIn envinte turcesel. Ash dar se complectéza dove-slile cum et Macedonenii au avutti ca si nol v qi sidin g(r) si e(K) si et v a trecutti in dz, Year m in

www.dacoromanica.ro

1.03

Unu, doi, trei, patru, tinti, siase, siapte, optu,nao, dzate, uspradzate, daospradzate, treispradzate, pa-spradzate, tispradzate, siaspradzate, siaptespradzate, op-tuspradzhte naospradzate, iiniit, usprMiniit, doispraiiniit,treispraiiniit, pasprMiniit, tisprMinhi, iasprMinhi, ia-ptesprMinlit, optusprMiniit, naospraliniit, treiziti, patru-ziti, tinziti, siaedziti, siaptedziti, optudziti, naodziti ;suta, dao sute, trei Bute unä nnile, dao mnilli,

numiri cart vrei pan la miliimia. *)Catusa aguniaste ioari1i, i ii maca mhcat, se

asa de tru guva, asite picuraru vliaghe eupia de luchi,tru tureste siade cu ocli degapti, tra se lina zamim-

*)

r. Arai arètatti In nrml cum ca sintil cuvinte slaveeioplescit, cireapti earl la Macedoneni s'au prefacutiiin tupleseu, firiapu ; acurna tengere turcesed tre-cindti th tenclzere ne dovedesce si trecerea lui v inclz, ba chiar vedemti ell trecerea s'a intamplatti do-pa venirea Turcilorti. Nu se póte çlice cit Macedo-nenii neavindii ge au Inloalitfi sunetuld strAinil princlz, cad au avutti totil deauna gione, agiunget etc.Veirei=vre o Ghelei--mamcare, cuv. albanesil. Cci-qtigti=lugrijire, totb verbulti castigare, numai In-telesuld substantivului macedoneanii le maT deosebittice-va. Tannira tota vasele.Pe Ifingli. dzifi=cled se afla si dzeiti corn alma ci-tatil in urma la Kavalliotis. Testoluatil de la Greci. Ieste de observatti ca numèra-rea Intre cleci o facd totil en spret, adeca fact' in-tocmai ca nol intre clece si doue-clecl. Despre zin-

amti mai vorbitti, Teste o rernasita pre-tiOsa din vechile numiri romanice pentrn Ieci. Tre-bue de observatti catti de bine samha formele ca.§iaedziti cu formele nóstre fecleer ori feachici.

oi

IIIiiioniamihona

titi=riginti

www.dacoromanica.ro

104

nia, se le mulga oille, i laptile se lu ncliaga casu. *)Am candu ai cicioarele umfiate, se adunni smelti

ca.o.e, si se le disit1 pre ntimisa, si se le badzi desupra pre cicioare.

Rosliu vestiu fate tra tinniri i vinitlu este tr .calugari, i tra calgarite. i vinithliclu este tra nvia-ste, i viardile tra turti, i alante bOi urnziéscu la toti ;ma tra paste se porti albe strannie, si se avinni trurugu lliepuri, tru se mati. ***)

**)

Ceitula=mita, noi avemd cotoiti (muntenesce) i ca-tufnicii o plantd. Inca trebue sä fi uitatti autoriulda pune ç th loci" de a cum i s'a Intamplatti i a-iurea. Mdcat=ma cdtu=in data ori nu mai decdtu cum oicil Muntenii in intelesd de Indatd; asa=iasci, iesd. Guvd=bortd, gaurd. Aqi,te=a0 ce=astd-felid. picuraru=pecurariuld=ciobanuhl, pästo-riuld. le de observatil cd (lice picuraru i nu pi.-curarlu. V1ia9he, metatesii p. viagle vegheaza. Tu-r41e=stand. Desfapti=deschiO, verbulii a desfaceare la clini1 Intelesd de a cleschide. Zamannia=timpii,cuv. turcescti. Le acus. fem. lurnultitd, pentru barba-tesed au ici, dar intrebuinteaza i ii (li macci=ii

Am=dar, env. grecescd; eulbeci; cd-k,e (xcp80---.1.)rdsee testóse. disiti=despiel. Namisd,=in a misci, pre 'n a misd prin rnijlocti, i misdie cuv. grecescii; Bach=bagi cu intelesdde a pune; lanol in WO samd, baga are de asemenea intelesd depune.

haind. Eare.face, cu intelesil dese potrivesce. Vinitaliclu derivatti de la vinitu!Wit insamnd vindtd, Year vinitlu, albastru) bbi=boiele, cuv. turcesed. Umsiescu=se potrivescd, cuv.grecesed. Rugu in intelest de limed, padurice.

**)

*)

mft-nines).

Smelfi=inela,

*'")(vi-

www.dacoromanica.ro

105

Ma te ntrebu, iu fusi, iu chirusi, iu te ascumsésiiu te priirnnasi *)

Tora viniti, se tanimu órille i se dzinuclermu ladumnidzilu si se lu pMaerasimu, se lomu de la nesullirtfteiunnia a amartielor, si se amintamo paradislu a-site se hiba **)

2). Probe de limbd diu veaculit alit XIX-lea.Damii aice exemple din serierea lui PtoTce,

tiparita la Pesta in anulti 1809. eau si din cea de la1808. Ortografiea ieste a autoriului i anume ehiareu litere latine. Aceste probe le seotn parte din cer-cetarile lui Miklobieh, iear parte de a dreptulu de pecartea cea de la 1808.

agudescu (lovescn) ; alb ; amarja (marea) ; asternu ;essu ; atu»lcja : vine (verb.) ; ieo (Ido----leu pron. pers) ;easchu (cw) ; kiaptene ; lyetzu (ghiata) ; lyinu (inti)locu; macu (milnen) ; mesch luni ; muli-

*)

**)

In---unde, la I14e1esa se potrivesce cu tbi, dar fo-neticesce nu pdte fi de cata din ibi. Chirqi nere-gulatil, art" trebui chirii p. pierisi. Priimna0 com-pusa din pre qinag.teinimn.tinema, decI i dupa trecuta In i, careapoi s'a Iolocuita la pull prin d. Orlle=mataniilecele Insirate, dupii Miklosich ieste orile plurala dela órd-----data. Dzinuclermu forma curi6qa, se aflasi Leake, Miklosich credo eu drepta cuvInta ca lein loca de dzinuclemu. Pakicarsimu=rugama, cuv.grecesca. artielor,---greelelord, cuv. grecescii.Aminteimu=castigbrnii. Ilibd=fie, forma facuta du-ra analogiea en aibd.

cate-vil

(piax)--meo,

imna0---=Amb1a0dmluA dm-

t

www.dacoromanica.ro

106

are ; buricu ; nelu (inelfi) ; nica (acum, Inca) ; nyizsanoapte (mieda-mipte, miedula noptei) ; nsuratu ; ntregu ;umplu ; ureklya ; uscatu ; patu (patesen) ; pane ; per-lyi (perii) ; pescu (pesce) ; rao (roua) ; septamana ;seminu (samenn, de pilda eta etc) ; fuldzirare ; scan-dura ; scumpu ; subzere (suptire) ; stialle ; sheds n pro-stu (stM!) ; dziadzite ; ciara (cdra, cetitft (iara); dsi-nere (ginere) ; forfica; frengu (friinga) ; fronte (frunte,in alte autori fremtia, fronte, frdnte) ; cherbu (fierba) ;cherru (flora) ; chilya (fiica). *).

Cele ce unnéza le-amn luatii din cartea de la 1808,se lute lege ca punn numal pe cele ce lipsescti in listaprecedenta on au macar vre-o deosebire : farina, ursu,spuma, nepotu, sandze, avdu, acu, mute, linte, dinte,minte, mut, tusse, portu (verb). bou. jarba,lazzu, (kW),adzutu (ajuta), vieinu, barba, linyn, Mee, porcu, scriu,limba, umplu, pruna, arbore, arcu, larryma, ciia, dau(verb), slate, foame, unu, afoara, stiu, fiamina, (femee,cuv. ieste adeveratn din femina pop. femena, cu acc-p. antepenultima §i cu e de dupa f lungn), cu-trubur

*) Ortografiea latinésca a lui Roza se caracterisazd prinurmatórele lnsuirl :

Pe I, incep6torill liii 160dii ; pe a altii-felifi nu-Riinsarnna de loci:. Pe ü ii sanin'a prin sch dupaNemti; pe çI prin dz, zz; pe cl din v cu dz; pedin fi prin ch; pe f na insamna prin tg ori cu c In-nainte de i, cu zz or1 chiar cu g ca NemtiI; j=i;.y Ilfi pune pentru a arèta pe 1 muiatfi ly; pe ea §ioa le arata prin ia, oa. Pe WI insamnA cu ts:aritsu ; iear pe ii prin dzs : adsutu (agiutu).Pe ft prin st (stiu);

7

he

st

(arida)

www.dacoromanica.ro

107

(turbure), dzua sudoare, umbra, inima, umu,.depunu (scoborti in acesto intelesu Ilfi avemil noi nu-mai in expresiea vaca depune, aden seobóra, lasit injosn vgerulii), oclyu, fazza, perlya, sinu, ciapa,mollyuppuMere, lau (spelii), madua owduvo, furiga(furnica=furrigit), arrupu, tzarra (tark pamintil), arrakiu (ri-pesen), numa (nume), martata (p. maritatfi), numta(nunta), kyelia, splina, palmunele (plaratele), unflu,.sozzu, alliu (usturrio, cane, schiarpe, starutetzu,(starnutri), calcanyu, Tunyina, grandine, favru, kerdu(pierdu), dispolyu, sufrancialle sprincene), beshica,orzu, capestru, rudzina, vedue (vaduvii), nyikse7wr (mie-sora in intelesn de usoru), fiata, arrucu.

Iét aeuma eke ce-va din Gramatica lui Mihaila Bo-iagi tiparita la 1813 la Viena. Exemplele le ieu dineitatele lul Miklosich eu ortografiea

Azd, astdzu, astazu ; alavdare ; amanatului (tardiu);uplu arichi und oaelupulu ritpi o óe ; ashice (asite)--ash ; atuncea ; ahdtu, ahtdntu, atdtu ahtantu.atatu ;ahtareatare ; vatamdmu---ratainamu ; depre verigdr=jurri in prejur ; vearyd ; jino (iino)=vin'o, guvd----bor-ta ; riushd=gu0 in infelen de gittii ; unu gravu diorzu=--uno grauntri de orzu ; cu .97.mMea greutate,se tab euvintulu eu aeesth intelesu primitivu si in tex-turi de la noi (de pilda in Apostolula de la Voronetu)greaiu lugraiuhi ; grumac lugrumazu1 ; zburescu=vorbesen ; cljentu (eliemu=ehiemt) ; s1u da cu di a la-gcl=fuge, alérga ; oard ce lae=ceasulü celu reu (negru);.

(diva),

aift),

lora.

:

ui

www.dacoromanica.ro

108

snarguri=margeni ; *) piaticd=peteca ; nirairea=mfi-niea: ieste din inreire, inr6ire ; ingljinericu (ingliineri-cu.glumetd) ; in cotu=in desertd, cotu cuv. albanesfi ;no=nu ; und=o ; panod=panzi=panza de la cordbil ;

preftu=preuto ; seara=sttira, sera, ; surpd-te=cara-te ;spimaurai=spilnzurai ; di in stangadi in stanga ;Acurta=scurta ; luplu cazu in csarcu=lupuln cadil intared, in latü ; vd tornaci=va inturnati ; fomea=fónaea ;az9uneashtizgonesce ; las' ajbd' eluIas s aibaielu, aiba lad ; svtibd=sit scie, analogie cu aibd ; lsihibd=sa fie, acacd=iea, apuc ; aushu=mo§u ; anted=arunca ; an, auce (nice) ; verunu (vre unulfi) ; eshi=ie§1. ; este, c=leste, le ; se acumtind di plano=incetade plfinsn ; curd=curge, cum ; lanzidu=bolnavn ; ma-cdtu=indata ; mintea, mintescu cu apa cu veargd=rnicu apa cu varga ; bisericd (intocmai ea la nol, faraea) ; va si jind niheanid pre averiga=orti s vin pu-tinu pe incunjura ; ningd elu=Füng Ida ; tru oard.Indata ; oad=oue ; pantik-lu=piintecele ; pane=pfine ;picuraru=pastorula ; stravje=straie, haine ; dipusu cu-runa di in capwf---.1epada corona din capn ; zud=diva ;dimaneacd ; fdrd=fara ; afoara ; alavdacsune=(litu-

*)

**)

Trebue s. fi remasd In romdriesce din margo, mar-ginens pentru N. margu §i p. A. margene. Lapoi s'a pierdutii margu, la Macedoneni s'au pdstrattiamAndoue si lut margu i s'a facutd pluraluld mar-gurY ; iear mardzene a remasd ca femeescdinmultituld regulatd mardzerd.Gramatica lu1 Boiagi cuprindo texturi macedonenescrise cu litere latine, cu ortografiea phstrati hi exem-

**)

i ctx

www.dacoromanica.ro

109

dare) ; ljertacsune (iertaciune) ; mencsund (minciuna) ;tucsine (taaiune aprins) ; foe lu ; j'oni le, j' ocur, Tu-dicu, ludefu, luru ; ashternard (asternuril) ; peshti ;eshti, escu, este, himu, hici, suntd.

Nta i o istorioara din Boiagi :Di emu face omulu : afla.

plele de susa. Regulele le-a serisil grecesce qinemtesce. Teta ce vedemil In privinta ortografiei :Cu a insamna sunetula d ; pe cata se vede din e-

xemple time nu pune a p. a de cata la sfarsitulacuvintelora : card, ningd, oad, jind, etc. Rare oriInsamna cu a pe a accentuata din lduntrulti cuvin-tului : pcintiklu, fdrd. De cele mai multeori gdsima pe a ace. urmatii de n neinsemnata : pa-ne, plangu, lanzidu, etc. De asemenea pe neace.din trupula cuvinteloril tlü scrie en a curet!'" : cazu,vatamdmu, etc... Pe i ineep'etoria insamnaune-ori cu i : in cotu etc. alte ori cu a orichiar de felia. Diftongii ea i oa Ii sc.rie en ea

oa.Pe u scurta i pe i scurta Ii insamna prin u si i

tntregi. capu, eshi etc.Pe c liii insamna prin : sh : eshi, gushd, etc. Pe

t tla Insamna prin c innainte de i ori e: vinici, as-hice etc ; prin ç innainte de a, o, u : dimaneafd :C idea semnii Innainte de a, 0, U se cetesce ea 0la not k: curd, capu, cotu. Pe dz, z le tnsam-na cu 0 simplu : azd etc. Deci tota cu S scrie sipe 0 Menai. din (lanziclu) ; pe i MI insamnä cucs: csarcu, alavdacsune, etc. Prin j insamna pe iconsOna, dee!, nu trebne de cetitti ca la not n.Pe I) lid tnsamna prin j en nal fella de circum-

flexii deasnpra : foe lu, j'ude vu etc. Pe fte, fti,see,peshti

sci le arata prin shte, shti ; ashternard,etc.

4

lire

ci,

I)

www.dacoromanica.ro

110

Trei furi acaçara unu negucitoru care avea mulci pi-guni cu elu sha cara lji loara sha lji imparcira njiza

pri j'umitate. Ma, cara nu avea mancata dao zileceva, lji lo mare foame shi neci unu nu vrea si se du-,ca in citate si cumpara tra mancare. Ashi arucarashcurta care si se duct... Shi cara cazu pri cama nji-

tr'oara sha lo calea. Acolo in imna lji cade incoru aista minduire : hute, me tu ai ma a treia parte,di ci lomu, nu era multu ma gjine si aveai shi al antedao parci ? Cu aista minduire lja di aruca farmacu trugjela. Panu era aistu in citate, shi al anci doi in pa-dure sha sburera si vatama soclu cando si se toarna,shi se shit imparta partea a lui njiz( elji. Cara vineaistu cu gjelile infarmacate, lu aputrushira al anci

shi cara lu omurara, ashternara measa shi shezu-ra si manca cu pace, ma dupa j'umitate di sate era shielji tru lumea al anta. *).

Trecemli acuma la probele de limba publicate de d-1Laragiani in Convorbiri literare an. II 1869.

Cdntecul lvi Dailiani

Lai Dailiani, lai fundamare !

De ce nutreci prin pazare,Se audi si-tine'na habare,

0 Dailiani, o canafilmare,

De ce nu treci prin piéta,I S audi si tu o veste

*) piguni=bani: ; mancafii, MacedoneniT punti partici-puulü femeescii Ia timpurile compuse ; shcurta=sorti;calm njiklv, superlativfi de la micii; coruinimä,gandti ; aputrushird=trilntirii; sate=ceasil. Despreortografie amü pus'o toff' cea ob4nuita de Boiagi.

kin,

elji

.doi,

www.dacoromanica.ro

111

'Nil habare de te doa-re ?

Laiati despera muliare,

0 bagara pri mulare,Si o litira in VelestinuCu fetiOrlu preste sin.

Lai Coraci ce ye hra-neasce,

Acelu Dailiani cu lesiTurceasce

Spfine0 kii Dailiani seInsara

Pen'merinde, pen de searaDe la Turd seine ascapaCu fetiórlu se me-arapa.

Lai Dailiani, lai 7fundamare !

Nu tt, inclina tra mu-hare ;

Multe mulieri sunu sineYeaste

Ma Dailiani unu easte,Si tra Greet si tra Ro-

mani.Se-li apera de pangani. *)

*)

O yeste ce are sa-ti a-duca durere !

Pe sarmana-ti desperatamuiere

O pusera pe una cataru,Si-opornira la Velestinft,Cu copilulft la sinu.

O corbi negri, pe cariya hranesce

Acelft Dailiani cu lesuriturcesoi,

Spuneti lui Dailiani sasara,

Pan mermde, pan de saraDe la Turd sit ma ascapa,Cu feciorlu sa me rapesca.

O Dailiani, o canaftimare !

Nu te'nchina pentru mu-iere ;

Multe muieri slntft sineveste,

Dar Dailiani unul ieste,Si pentru Greci si pen-

RomaniSa-i apere de pagani.

DM Caragiani ne spune cd lai, a lai, o la`i se in-trebuintaza la strigäri san pliingeri, pentru barbatipentru femel sintil : lea, a lea, la i la inm, fem.le, ale : lea soro ! le surori, la munui

Pazare.bazar, cuv. turcescii.Mulare=catarti, cuv.lat. Coraa.--corbi, grecesce.D-lii Caragiani a scrisii pe t Leaf' din ce, ci cu

c in: trecr, ce, Tura, Greci ete. Din ortografiea

www.dacoromanica.ro

112

&meta urmatóre ama luat'o din Felibrige. Mainte-nance de Languedoc. 1882 mai Montpellier.

ASC:APAREA ALI DINCXDI MAN'ILE TURcESCI

I. Sub dialectula de la Crufova, din Illacedoniea.

1 Mantua Dineea aieft, s'di musutétaTot1 ua climara liliceaDi multu nfica Dincea s'minuta ci era,Se'si léga duvaleta SO'n'irése4 nu scia.

5 Barbat-su, gione tiner si multu musutic,Adana-qi dimnéta se duse la batic.

D-s.ale nrmeaz c pe acolô de unde cunOsce D-sadialectulil se aflA si d si 4, de vreme ce zice la pag.356 : Sunetele cl, 4, ê, ë nu sunt asa dese la Ru-melioti ; asa cine-va poate audi pe la ei : cand, ca-ne, pane, vedu, vindu, vina, In locii de cdnd, pa-ne, cdne, vgdu, andu, vgna. Totü astil-feliti arilurmh din modulil cum scrie D-sa, pen, peinydni,Bonzdni, trd... Totii din citatiea facutri vedemii càse aflä si forme cu a curatil cane etc.In privinta lui D-sa ne spune el se aude n ce-

nuqd, ciocu, cdcitda, ciomagu...dar In fetior punedesa alcil spunS cb. se dice ficior ; credemil

vorS fi fiind5 ainândouè formele. Mal iétd cAte-vacuvinte si constructil ce culegil din cele oece poesilale d-lui Caragiani (Mai sene udmiamtndoi sane luAmii ; a mumelor s'nu le spunemii=mumelortisa nu le spunemil ; cleaia ; bet6rnele=britrAne1e ;scamnutu.secriiulti ; eheptii, merit, sun, p. escu,orl suntu ; Iu t cedi (iu te te dutea9 ;cdpetdniii, gritli ali Nica=grttiti-1 lui Nicã.

gion'i-lli lumi-lliei".

'm

t, co

www.dacoromanica.ro

113

Luni Ii fecira numpta, i marta diparto,S'a lumi-lliei liliee se'lli eresea ua alasso.Dupa septe an'i de dille a easa se turno.

10 Tae! tae!")Mtit pi use,Mulliere, moT, disfa!"Muma-sa MI se spuse :Dincea nu lesteAm pitrieut'tut, 'ntre apa, s'n'ar se vhina,'Ill dicea,Nessa Turci-lli ua luaraSi iu ua dussira ?.`

sein, n'tia vidui, ma, cum m'i spusira,15 chi' spreci de dille ealle, si pOte mai diparte,

TJa luara s'ua trieura d'amare inaparte IVa fac unit eaiehe suhtire ca pergatn,,.Si va s'nte due s'ua eaftu, tu trup sufflit pui'ainS'allag anmrea tOta, loe-lu a tut ulor,

20 S'uft ved nica 'nil Ora, i eama ghine s'inor!"Iel, de acea minutit, tu eaiehe intro,Si septe an'i de dille, tu amare inmo.S'dusse tu multe loeuri, si multi intrebo,Ma di la vi'A -'nu n'aflo s'civa nu It-n-4o.

25 Dupa s6pte an't de dine aggiumse tu un loe :

.Aeolo era sultan-1u turceseu din 11Iaroe.Avnanghia de palate statii, si s'mindniaS'pi tu tete, iel muntrth.AO alto intiqe, in cable in 'st sidea,

30 Si s'appruel& de nessa, 'ntribAnd'ua lIi dicea :

ieste eula aista. si aistu palat ?E palat-lu a sultanlui, lai gione marat--Si um se elliama Eta ci ieste 'aelo,ci stint septe an'i de qille sultan-lu ci us lo ?

35 Maeo m'i 'ntreghi ti dissa i ti numa a lliei,8

rNU

'in'i

-

lam-lu ma

'na

'nellis

Din,

'al

www.dacoromanica.ro

114

Nessa u elliama Dince,Tu palat-lu turrescu, cum s'intru cum s'm'alin ?I ca dervis turreseu, i riritor erestin".Se invescb tu stran'ie, se f6re riritor,

40 Si fora frica intrirto a palat-lm uborTel scóse bóve adi11ióst i cu mare dor :Dati ti numa Dumniden aggiutor !"Husmechiara luo pane a Orfan-lui eIli da.,,Da '111 tine, Dince, aistui om, cu mana ta

45 Eleimosine, cO par' co 't di tu bOra ta.Cai like tea se scilia co e dit liOra mea,Ciind mt pot ni pui-Ili s'aslAra'Nafóra mast de Mnduri, altu dit bora inea ?'Disi m'asculti, féta, daua sbóra se'ti grescu :

50 Disi co vhin'i en mine, s'alav loc-lu turreseu ?Moi Dafce, busmechiani, bap, messaSi órfan-lu aistu eu poi va f3C'l rinamu."Pi m(issa pInt fun, pane pina 2, micti,Ali Dince aris-lu din gura papsea.

55 Di cai i arid! asire, di cai iti upuredl.Voiu so te'ntreb, a DOmna, spune' m'i, hanec,li

Jett nu arid di tine, co Iiii barbat-lu a nfin ;Ma di liilliu sultan-1m ri traibura ti iett!"Fugira dit palatu, pit CU1 icili tricura,

60 Si galbine sculara att doi-lli putura ;Se.dussera tu aliure, iu iera legati,S'alépsita mai ma' tiniu, ma' nmsati.Tel acatO acel albul iea ;ImnAnda-lut 'nealare, ea luna lumbrisea.

liljeea loc-lin Mei".

m'i '1

pin'auft,

b'nificam n,

m'iWI

durin-lu, si

milli

15i:

gion0-lli,

www.dacoromanica.ro

115

<65 Aggiumsira la 'mare ; eand vré s'discalica,Av (lira una bOce ; sultan-lu '111 avina.Sultan-lu ne mina, sultan-lu ieste mid !Su ltan-lu tot strIgandu, a gione-lul dicea :

Amaluma ci lua51, amarea utt afumh,Cai-11i ci arachi5i, loc-lu entrimburit.Cu vbin, en pane calda, 54te an'i f6taTu sirnut 5'tu atlaze ieu ua armatusii,Si nor di hilliu tu minte aveam se ua faceam ;S'era s'ua aggiung6rem, eap-lu vr6 se 'Ili Wiliam!

75 Cara cu vhin, cu pane, nessa tut hrani5i,Cara tu atlaze 5' sirma, ua armatusisi,S'cara aveai tu minte a tea s'lh ua dal,A mea mulliére 5i ieu lóra' m'i ua lual *) !

ac) Observart la Aseaparea ali Dince". In privintafunetica leAe de Oservatu ea Ta$cu Ihescu spunelärnuritit ea la Crupva !este a intocmai ca lami., bine intelesii ie vorba dt a $i facuti din a.In bucata acésta lesteinseinuatu 'iariband'ua, nui-caniti, pane, inincindalui (tc. TotU pe mai ye-denut facutd din i dupa ci, t etc : cii, chuile, subrirette. Pe t facial din c, ilfi insamna prin ç ; pe ea

oa prin e $i 6. Pe y facutii din v 1'a insemnatuprin vh. Vedeinu ca une locuri insanina pe 1 mu-latti cu ii : maniere, 'nellis,Turci-lli ; dar adese-on ii iut.te putt bra nici onevoie cane, etc. Pe n muiata no! l'ama In-semnata eu n', neavêudd sf mnulu PURI deTaFu lliesca. Pentru sune!ulu y gasiinfi la gioneunu simplu g, se vede c. peutru ca Writ facep6toria ;de vreine ce in launtrulfi cuvintelorfi vedernil c'a pusiisg : aggiungerem, aggiumse, aggintor etc. Pefacutfi din I) (vechifi l'a insernnatil prin g simpin :

70 '1

hilli-ttn

1)-1ua 0

2

I Hu

si

alma, lund-llie7,

cell D-Iti

Is

(Me,

www.dacoromanica.ro

116

Iét i traducerea :Maritard pe Dincea mica qi de frumuseta iciTot): tineril o numira floarea lumel".Dincea de mica fOrte si de marunta ce iera,Sall lege imbrobbolóla si sä se'mbrace an scieaBarbatu-su, voinica tiniira si forte frumosti,

Adoua c,li deminéta si se duse la batalle.LunI isi facura nunta qi martI pled,§i-a lama flOre sii-1 creasch o lása.

Dap septe ant de dile a casa i se 'nturna.Tac, tac ! bath la usli,Femeea men, desebide !"BIurnii-sa se arata :Dini ea nu-1 aice,nArn trimes'o la apa si n'are sa mai vie" it diceaPe dinsa Turcii nd o uncle o dusera ?Nu sciu, n'o vazta, dal, cum imi spnseraCinci-spre-dece dile cale si pide mat departe,O luara si-o trecnra do mare'n ceca parte !"71-0 sa-mI facti unti eaicu subtire ea pergamentula.

o sä me ducti s'o coat, in trupu sufietu palm tuna,

aggiung(rem, lagira. Grupa lit, a insemnat'o caudprin sc (sciba, seta), cand prill st (crcsti ) : cact,din nefericire, D-lu Ilieheu, a gasitu eu eale srt pa-streze ortografiea etimologica i in rrol e de limba.Pe n' faeuta din m l'amn insemnatu en m'vroindu a nu ne abate de la ortografiea autoriultn,când nu ne lipsean semnele.In privinta formelorii de tota feliuln ce se pota afla

in acesta bucata un voiti starni de cant asupra ea-tor-vh : ,,cin'sprect" (randulu 15) o aflama forte in-rudita eu cinsprece alu Moldovenilortl, numal it pri-vinta prefacerea lui c teste deosebirea.

luara

in

lira-0

www.dacoromanica.ro

117

.S'alerga mama WO, incubi tuturora,S'o Oda Inca o sau mai bine st mora.IeI, din acea minunta, in caicti intra,

septe ani de dile, pe mare imbia,Se duse in multe locuri, si mulCi intreba,Dar de la nici unula un afla si cevh nu deseoperi.Dup'i septe ani de (ile ajunse inteunii locil ;AcolO lera sultanula turcesca din Maroc,In fain palateloril statu, i gindea,Si prin tote ferestile se uith ieIü saraculaAci afla o baba, in cale unde sedea,Si se apropie de dinsa, intrebAnd'o II dicea :

leste tumult acesta, si acesta palata ?Ii palatuld sultanului, sarmane tintra intristata."

cum se chiama fata ce leste inehisti acolO ?Sinta septe ant de zile sultanula de cand o lua ?Flind-ca ma intrebi de dinsa si de numele iel,Pe dinsa o chiama Dincefirciea locultifEn palatuld turcescu, cum sa intru, cum sa m suit ?Sail ca dervis turca, ori ca cersitoria crestina."Se imbraca cu straie, se filch cersitoria,Si fart fried intra in a palatulta curte.belt scOse glasti duiost si cu mare dora :

pentru numele Int Dumnedeu, ajutoria I"Sluga lua pane, saraculta sa o dea.Da-i tu Dince, acestui om, cu mama ta,Pomand ca pare ca-I din Cara ta".

Cine pOte sa seie ca-i din Cara meaCand an pota aid paserile sa sboare pana aiee,

data,

,,Si

let".

S's

rie

www.dacoromanica.ro

118

Afara de randunele, altula din tara mea ?Fiind ca ma asculti, fata, cloud vorbe sa-ti grfieseilVil eu mine, sa parasesci pamintula turcescii ?"Dafcea mea, sink pune masa sa mai:learnt),Si pe saracula acesta cu noi o osp'otamte.

Cata fort la masa, dad manoara pane,Dincei risulu de pe gnra nu-i inceth.De eine ridi ash, de eine IV batiVolta sa te intrebu, Dómna, spune-mi ugh sa-nii traesci----Teu nu rida de tine, ca Testi barbatuld mien ;

,,Dar de fliulU sultanului care tremurii pentru mine !Fugira din palata, prin turna trecura,

galbeni lrarti cat amandoi putura,Se duseri in grajdia undo ierau nail

aleseri pe cei mai tam, mai tineri, mai frumogi,Iela bit pe murgula, si pe ccl alba Tea ;

Imblanda calare, ca luna stralucea,Ajunsera la mare, rand vroeau sa descalece,Audira un glasa, sultanula IT vana,

Sultanula ne vânéza, Sultanulti ieste aice !'Sultanula tota striganda, voinicului (tinirului) dicea :Aurula Inas], marea o polcia ;,,Caii ce-mi rapiO pamintula cutrenaurau.,Cu vina, cu pane calda, septa ant hranii fata,In matasa si in satinti o imbracal,

nora, de fin aveamil in minte sa o facema ;,Daca o ajungeama, i-asi fi taiat capulal..."Dacit pe dinsa o horaniV cu pine,Daca in satin i matasa 0 imbraca0,

sa-IU

mono,

legati,

ce-mi

- -

www.dacoromanica.ro

119

dacA avea-I in alit to fiiu-tu sh-i omea femee ierh, si ieard mi-o lnal

Dialectula cu 17m1c1e 8411mbate in Daciea Traiana.Se deosebesce de celu macedoneann prin urargórele

particularitati :

a) Sunetele i ,;1 1.1 nu le-a prefacutu in i S.

b) Grupe le cl, gl §i 1 muiatu le-a prefacutu in ch,ph i i consóna. Tan in i consOna a schimbatu pe nmuiatu.

c) Pe a accentuatn precedatu de e sau i urmatade ace1ea-si vocale l'a prefacutu in e.

d) Pe e atiltu accentuatu eau sineaccentuaM Pa pre-facutu in e (MO laiiiale. daca in silaba urinatóre nulent Csau e : fan, m6ra, etc. *)

Acesta pretacere nu ieste inse chiar de totu strainrtMacedonenilorti. Ca dovada aducu formele :din medulla.La Kavalliotis suctrrolsT, la Daniel ttctvrorT la Ro-

za madua (nice a neacc. ie pusti pentru et, de s'aruti auditu e puaea e). In privmta accentulut, Iiü ye-demi] la K. si la D. pe penultima, la not !use sedice : mCdaa, niCduvci si medulla, accentuate pe an-tepenultima. Care-i forma corecta ? Daca ne luamude pe frantusesce, trebue sa jiceniü ea leste binepusu accentulu pe penultinift ; In adeverti numai dinmedlilla pate iesi modle. Ded la not trebue sä fieschimbare de accentil. Totii o data din medUlla pre-cepemii de ce 6 nu s'a prefacutu in ie i m Inn' la Macedoneni si la Moldovent Ori-cum maduane arata prPfacerea iuY e in a dupti m. ARA exem-pla arti fi vdtdmare daca vine cuvintulti de la vic-timare (popularu vectemare). Despre veir'na, varna,

,,§i day,

len

'Map,

A 1

9

ti

a)

www.dacoromanica.ro

120

e) Pe i facutn din e precedatn de labiale si urmatnde v, clind nu iera i san e In silaba urmatóre, l'au pa-stratu impotriva inriurirei familiei cuvintelorn : eurintasi nu cnvintu sub inriurirea formea curinte.

f) Pe a, Pau pastratil Moldorenh, ba chiarn prinanalogie l'au aitu i la locuri uncle nu se produseseorganicu : e(intama nu ca,ntama etc. Dar la Crusova, sevorbesce ca si In Moldova, duo, spusele TascuIliescu.

g) La Moldovem n'au lucrattl analogil la formelestea. vergea 5i deci se afla si a-di sub acésta forma ;

nu s'au produsfi formele : steauci rerycaua ete.Urine din acesta dialeeta in Daciea Traiani..Aceste urme le notezu din euvintele, culese din do-

cumentele slave, Mine., mc2hiare.Imelda a1i XIF-lea.in revista Trausilvania an. IV aft:hal iutr'unu docu-

ment de la 1372 (despre tara F«garamlni) euvintulaSark(iny urn putea deci fi pentru ,;firtrcheani, en atiltamai multu eu can WO cam pe acolo se afla satuluAerpeni. Daca numele de mai susu Ye romanescu arn fidi'ntre cele mai vecbi urine din dialectuln ce studiemu.

vdrtute nu sintemu sigurY ea nu \wiz fi din vrnu,vrtute. Mai lest() cuvintilla ovd:=ovesii care se ro-stesee ci d dupa spilsele nuei domniOre din Mace-doniea. Dar areste prefaced sinta nisee romaitiVntr'anii dialecta invinsa ; bear torme ea belarn,view-aria nu dna lova la analogii din prieina caro-ra sa se ti tnlocuita d prin c ori i.

d-lui

a

www.dacoromanica.ro

121

intro hoerii trimesi de Mircea celu mare in Polonieaieth unulu Heri(ki (Heriaski i Ilericki) credemu en

Ilerescu, f=h, Fierescu=llereseu.T-coculii alU XV-1(a.In Transilvani'e an. V. dam la anulu 1453 Sor-

bul adeca ër1ju7ii, cu e ar6tatu in alt. thetta maghiaruprin o. (Pe la Ilategal.

La 1467 gasimu Rosenara villa walachika1is4 ;Tatra p. reVnora. (Transilvaniea).

intr'unu docum. an. 1453 (Tr. an V.) eetim Hacsa-dsclHategelu cu e=t, aupa (.

intr'unn documentu moldoveneseu de la 1448 damnp Hcreskani, Fieres1ea0 deck (Arh.

ht. 1. 1. 153

Intr'unn duumentu din Moldova 1487, ( R. p. Ist. siA rh. an. I p. 3(39) vedemu numele Pitii p. Reteq-a.

inteunn doeumentu eilata de D-la Shiera, *) a nul1189 MoldoN a, edenth SAare Porkolap von Nevograe,.skan, ie pOte pentru cbKapE ori Neamtulu care a Ira-d us do umentulu a sitrita pesle e ; in tote celelalte do-cnmente do la Stt-famt Mu Mare intidnimn nunlm Sekare.

In altu doeumenta de la 1491 citatu tau aeolO de D-luSI iera, eetimn Xikot in bon de Mika cum arata altele.

In documentele moldovenesei pal licate de Wickenhau-ser ") ettimu la anulu 1473 SOngurcoi, la 1488 Schdr-Vneslic p. Sint aren't i Serbaneidi.

Codicele Voronqeznii Ceraiiuti 1885.**) Dar stamil la ladoOlii de a traliscr.sa D-la Wickcn-

hauser exacta aninele.

rap-

f=h.

*)

www.dacoromanica.ro

122

Veaculiiin cele mai vechi nmnuseripte $i tiparituri din a-

cestu veacu intillnimfi forme mini nu se pota intelegede clan ca hate din dialeetulii cu labialele schim-bate.

1) A sta-felin gasimu in A potolulu de la Voronetu :CAuTS, muTS $i cznrs pPntru persona I-a sing. $i

III inm. de la pres. Indic. de la verlmlii a ti. &De-tain i ieste factita in aceste forme din i dui a s : sintu=sintn. Fenomenuln cum amn mi spusit a avutu Iociiintairt in dialectulu en lab alele schimbate. leste denotata ca alta forma sinti«le pilda nici nu se IntiiI-nese in Apostolult1 se atla inse. cI4r8f8=singutu : ci.NE

=bill re, sine ete.cA.70---sinru=sinn ; de asemeuea exempla de treee-

rea lui i dupa s in i.

CAMAINA linse scinen(a)=semOuta din sementa ; can-TzmAirA----s(ptomilna ; riAmpftlorS=---paseriloru CApANin---=

seracii ; 4uov=--inse : FIRE, E ; adiea prefacerea mi e du-pa s in e ; fenomenu tont din dialtctulti en labialeleschind ate. Cum ca n'veniti a face cu fenomene produ-se in dialectulu eu n in r, vedenin de pe aceea ca a-latun en acestea intilnima : se» Cna, semwst, seniu,sefi Seca, searii, se (pron), se (conj) $i altele cari nu a-rata niei o urma de trecei ea in i e in e.

frAAmiA (nici o data en n)=-ridieh,$itele, 1.Acut2t9EfE---respunde1'e. fAcApn----resari, arAT8=a-

retu ; AAKAAMAA4HnKp7mann----laeremati ; deei preface-rea liii i dupa r in i i a lul e in 6. De$i Ia cele mal

a1r XTI-lea

fammtatEAs=rema-

a

www.dacoromanica.ro

123

multe cuyinte se phstr6za i si e duo r : pncS, S. (tote

deauna) pEcnsnc8, pERI\apE, (tan deauna) imp omorat, o-

twit pAcn8uozmA8=--respundindu, TpEAlmodimAS.----tremi-

tindu : etc.

2) In documente aflamn :La 1515 intr'o insemnare scrisa slavoncsee pe o e-

vanghelie slavona p. 1st. i Arh. V. f. 1.

an. Ill p. 142) ; CAWIFIfIELpH=SerliCil?eSei.

La 1520 (doc. de la Stefantl Voda fotogr ficatfiVII, vol. IV. an. II Rev. p. 1st. si Arh.) : CAhtiliMI-A

Secuian-a derivatu de la Secuirc.ln Wickenhauser (loc. cit.) tillanin la anulu 15-7 Sd-

reicinestie p. Serdcinesci si Korlözia i hi auulu 1587

de tret on KorlOzol (p. Corlatelu).In catastihulu averei manassirei Galata (Ia,;.i) 1588 a-

Ilamu ufi (conj.), m (pron), Kam (care pluralu de lacant), ant>, cakApa, (presupime secard din secara.).

Intr'o notita pe 0 carte, Galati 1571 aflamn : CA (pron.conj), AtimnEvAS--dumnedeu.intr'unn zapisu de vindare din judetuln Tecuciu, anulu

1577, cetinin : czn xiE=sd-i fe, CA CE tplE=Sa Scsci".

in altn zapisn de la 1581 (jud. Bacau) : ;-kmlldeci,Ch

Inteo sententa, jud. Bilrladfi, 1588 : Ch

Intr'unu actu de la 1591 Trotuso, cetinm : ;A`11doci.Tota la 1591 intr'unu actu de la Petru *chiopulu

(Rev. p. Lt. si A. T. IV an. II pag. 602) : clrAxita p.Agafiea.

(Melb. R.

pl.

ci

gilt.41E.

www.dacoromanica.ro

124

3) SA yedemu ce voinn aflh in manuscripte munte-nese): si in acte.

inteunu fragment(' de textu bibliou scrisfi in Olte-niea pe la 1560 aflam0 amestecate urmatórele forme dinthalectulu en Iabialele schimbate : Ch (so, xli (fi),

(pentru a ajunge la tara trebue sirula teard, (card, (aM),CAARATIPIE (selbatece), oypt, (nri cu chpsavrowp

(serbatori), ChpghTO Apt (serbatórea), pktvan.k (remanea),pt,,vma (ridich), cktrr8 (sinta p. sintu).

I6ta 5i din Evangheliarului scrisit de Radu de la Ma-nicesei (jud. Teleormanfi), la 1574 si copiata in partede D-lu liajdau de la British .111useum, Londra : CA W

AACE A (sa (se) o lase iea) ; pArAptyrk (resitritu), cz Etpti+iloA (sa (bet') iestl pzoyitoyu (reului), paSpEAE

(riurele), 11AChplIAE (paserile), cAvyrt, (sintu p. sinta), CA-

MAIN!. (seminta), tiktitopIu (tin(arh), umpniu (serpit), cz-pahz (seraca), CANTEMh (sintemft).

Sa trecemü la cuvintele ce se potu culege din docu-mente muntenesci :

intr'unti document de la 1549 (jud. Mehedinti) : ES-morAtiatBujoresci (satu) ; in unuht de la 1556 'Ergo-vite : vrapmop8=hotari1orii ; Ia 1579 Bucuresci : xo-

paw,E ; in altulii de la Bucuresci 1593 : 14ApMSpEAE=--

te rmurele. *)

inteunn documentu de la 1546 (Arh. I. Tom. 1.

p. 1. pug. 49), din Tilrgoviste aflamu : RAIVALVMEHIF1=

Aceste documente sintii inedite, .1-lajdau a pu-b!icatil in Cuv. din Biitrâni" t. 1. cuvinte roindneseicc se afia seindnate in texturi slave.

itapa

Sinn,

d-lii0)

www.dacoromanica.ro

125

Cnpatinenii i totn acela-st nume scrisnIIEIIIU *).

Totu acestu nume se intiilnesce inteune documentu di-la 1586, Bucureso (Arh. ht. T. 1, p. 1, pag. 67), KA.--

in Columna lin Traianu" an. I.1570 ehotaryle (xorrafraE); 1572 Uryt.:ilgr (NrAnnmv. **)

in documentele lui Ilurmuzachi tip. de Academie a-nima :

intr'unu documentu facutu la Alba Julien, la tutuln1595 se poinenesen Oman din Munteniea cu prefacertfonetPce curidse la nume : lafreneja (p. Irfremiea) ar-chi-episcopo, Nitre (p. Mitre cum Hu atlannt in alte.do-cumente. Mitre ieste scurtare din Dumitru, Dmitru,Dmitre). (viAeriu p. vistiariu), 1c7vt'r (p. ciuci-ariu), Bojcri (p. Boiari).

in altu documentu dc la 1599 scris,-1 nuguresce inTirgoviste : Jephtinia (p. Ieftimiea). ***)

La 1595 atlamn tear Nytre.in Cuvinte din Entrzini.f' T. I. alit= :

Bistrita 1573 : Ck Ch WYE; Distr. Muscelu 1583-1585 :cA-A8 tring i CA-As tflE, JI\CA (p. inse); CAWS (sintu, sin-

Ayeste cuvinte arata totu o data prefacerea lut a ine capatineni p. capeitineani.

llâjdau a transcrisu slovele chiriliee prin literelathe, in parantesu anal pusu slovele.In reista gasirmi : Demeter (tont acelu de mai susNitre) ICluehyar (clueiar), viztier (p. vistidriu) ;Barri (p. Bohn), g.o.EMIE, Ati'AurrpS. KA8vrkp, EH-MOT.

i RAIVALI%-

1iUr

**)

***)

11514.111EIIIII.

C)

D-IU

www.dacoromanica.ro

12 t3

tu). ca (conj.) fan exceptie, ca pronume inse nu mai CE.

Tirgu-Jiu 1591 ; cac tpiE, panic, caw *) ; Distr. Dam-bo ita 1595 : ca +YE ; Distr. Prabova 1596 : CA

CA 1111E, CA EA AAE1,1E ; CAC 1.111E, pamac ; Districtuln VâJcea1597 : CA CE ; jud. Mebedint1 1599 : CAC 1111E, CA 118

KApliME (caci n'arn fi pututu fi forma acésta Aralard. (r1 ; jre.al, gr(T'l'i etc) ; Ilfovu innainte de 1600CA CE, CA (rIE, 111A (ieste si um) AMS FISC, CE B CKSAA.

CA 111, CA4T8 (shall), ALP; elu pe la 1600 : CA +HA,

CAC tp:ita.

4) Transilvaniea.

Psaltirea ltu Coressi 1377 Sas-Sebes : CA p8MHEMh.,

Ems rid e-si) calm oyfmann, i.asAs (reuln),nampx,\E, sapa,pum, MpIEII, METN11,11AE, PA,V1Kift C7rAKSA811,

pm , 173MN1111111ENE, 11;1104/ME, CA CE, oypavropiu,

CAMM14.1. pamAcSAs, or;ajpa,pE (ocarire), CA111% oinro, CA

AllIk Mtiplp (de asi meige), (ria), pAAE 11111

ride ), pamxinntuE, AMAI/Nrk, leaL1T1111 (artaet'ai),A1E A E (lac rimel e), ',asp inn pagivuo, pa,orkcsai (recdsca),capRaTofo,\Su (p. set hatoriului), CMITEM6, paSpEmpsriloru). 4HCAS (inse), pacflurrSAs, umsarlAh (din ;4e;limlii),pAC111311,1, h, cliAp/1111.111, CAIIAMACTK, uIE,cuh, torama, (te-rina), I3A;AN,V% (vedindu din vediando, vedian lu, veqindu,ve0indu), catiSpu, capEaToapt, AutuisASAs map-

ES.% ($erbul .TRi.aTotwa-cE (invartose-se p. inviirtose-e), CA CE 4RWATOM11 (sa se invratoa.,,e). La exemplulu

* L cac, pamac $1 caw din urmd Terii aruncata dea-supia rindului.

4nc.

(1

(sintfi),

iriamrk.

p,u;a% (ist

(riu-

Ed

nig.-

www.dacoromanica.ro

127

precede»ta putea H vorLa de inriurirea celora lalte ver-be de la conj. I-a, cad mai tote au a la a III-a pers.sing la treeutula simplu *). Aiee inse leste a III-apers. sing. de la pres. conjunctivultu si avemil deei nu-mat de eatu prefacerea liii e in e dupa q), prASpE (riure),MUJKIIPH,lh (p. de5chi1indn), lcApa;Ell (tara, teret),

vylipE (p. jetuire cad! are si jetuitd pag. 297), IAA-(carele), .DrpAtita.CE, ivrunpuiv,, soy-

(suhst. faeutu de la inf. carerea curge),AgxmAk,

Cum ea prefacerile insirate nu-su organice in dialee-tulu psaltirel se vede usoru : pentru ea n'au Ion latOte euvintele ee implinesou conditiile. ha (liar aeela-sicuvintu are eand o forma eilnd alta. Ash se afla decilte-1 a on IllpriOyAh dar mat adesea wEpsoym, gasimuLIpY i uma,, gasimu de tegula 413VATOIII1iiCE dar o.sin-guru data damn de .TIVATOIIIECE, gasima totu-deanna cmyrk

dar de asemenea regulatu cutirSpit etc. gasimu fara ex-eeptie dar cEmaamm.,, AELIIEriTh, 1.7sora

se vede ca formele de mai bust! euprindu prefaoeri stra-ne gr siulul, cum se va vedea si mat departe din bun-ta cc vomu da, easurile in care se afla prefacerea, nu-sa

buna sum niet la 10 din totalitatea eavinteloruee indeplineau conditiile.

Mat ieste de observatu ea in psaltire afara de ur-

*9 CI 1M ca .71uNrATOIMCE le la trecutii no dovedesce a-fara do o nu ou, frasa : CITE MIIIIE TO-iiiic ciiI TA, mil OATE oynABE TAW IIAEKMBIICI1DE MIME' pag. '2:39 v. 1 2 §i 13.

Italic,

pin tapiRAEpt%minium.

cumunta, utg8p.

de

Ws,

1,

www.dacoromanica.ro

128

matOrele exemple, la tote substantivele femeesei en a,ace. la singuritfi, se afla a la inmultitula in i : Kolinvo-mpH (se afla inse $i Korwaippu), 401(MAp11, KM1AE (seOa mai deg' Min), .A11p14AE, FlANEAE (p. 11PIHAE), totacolea vine $i unpin nu iczmpiu Tote celelalte sute deinmultite au pe cu tote acestea acesta fenomenade analogie n'a luatti nascere Mei in dialectula -eu

(cum vedema in manuscriptula de la, Yoroneta.), nici fl

cela eu labialele i eu n pastrate, de vreme ce [west(' dirturma dialecta nu cunOsce prefacerea lui e in e" dupa S.f, t, 0, j.

Tota din dialectula cu labialele sehimbate sinta $iformele : yoyAE (pag. 433), Autoyuytop,xpm, .moynnopeipm.Dupa óte celelalte exemple vedema ea s'arti fi euve-nitti nice m in ken de y : moyAEgiu, MOVFNII, MOCK, MOV-

pMXINTk etc.Deci se constata urmatOrele fenomene particula-

re dialeetului ce studiema, intrate pima la unupuncta in limba literara a lui Coressi ori a ce-lora ce an tradusa psaltirea : e in 6, dupa s, s,z, j, j, r i fenomenula analogiea de la inmulti-tulu substantivului femeesea ; prefacerea Jul i indupa s, 0, r, r ; cate-vh casuri de y neprefacuta.in

Totu din Transilvaniea avenni texturile bogofinilicepublicate de D-la. Hiljdan in euvente den betrani".tomul II. Aceste tutu]: sinta copiate innainte de1580 $i unele din iele pota fi chiar mai veal decht 1550.

a,

zflT

2n.

el

www.dacoromanica.ro

129

ROVIMPISA CRTMI1 thREA Eumpt 03(11AETEnop *.)

(innainte de 1550).CZ **) (conj), pcusno, cw (prop), murr8 (verb), pu-

4ETzgli, crpmtrizrAtin pcminm (chiar la finalae=e, respunse), onNYIAE, ApAmmi.

Cugetarl la óra morteX (cam pe la 1550) :cz (pron). CE (pron), Ch (conj), MAilltalpHAE,

CY4hPiH11, CZNSPE (RAMO i HEE71onu4\8), (cEpaNS), (cEToc8),

(nacEpt), (cm), Wpm, czpakkmun (serafimii), pZCNOITZ,

MMUS (seninu), pKcs (Hsu), (citter8), pAS (reu),(p. comórele), KOMOMMiAE, (CMITS), /1c1Km-

MAE, PAA, (ride id), ((MIME), CZIITAiNtaifirli, INJZIM,

AHKA. 15i in acesta avemu i 0, 1,1 p. n literar0 §i Ep. i atatu candu urma e eau i candu urma darneregulatu. De asemenea o p. oa, dar totu neregulata.Arnii pusu In parantesu forme cu i on e pdstrati ca sit

vAdescu mai bine amesteculii dialecteloru.Din Bagaciunea sfintula Sisinit in potriva draeului

(totil cam pe la 1550) :TZTApZI17 pzcz.pirr, CZ (conj), (Cilirr8), MI<W111.

*)

**)

Cum cd acestS traducere s'a Lentil in jumatatea In-thiea a veaculu1 alii XVI lea, ne dovedesce 13-15

II5jdau prin forma rugacinnei ;LAW(' nostru" deose-bird de cea din catihismuln de la 1560 (vOi Cuv.d. betr5u1 t. II pag. 414). Acestii cuvint5 115 pu-nemit noi mai la vale in Intreginw,S3 DAM i pronumele CE, d3asemenea ciuvr8. In ace-std bucatS mai avernti i p. j latin5 i s, apol demultime de orY E P, child In silaba urmatóreTem e.

9

-Alla At

opt,

C'kprY1, CE-

fafi, (C1111113),

KoMop-`IATZVElf,

6i,

i

k

AO

cra-

o

p

www.dacoromanica.ro

130

Din Cdlcitoriea Maicei Domnulta la Iac lii (tota depe la anula 1550) :

Cli (conj), Ch (pron), (cE8 pron. pentru cz.8 ieste o gre-sala ; s'a ferita de 7. dupa c si de aceia l'a inlocuita siunde nu se cuvenea, z din ca8 'le facuta din o lat.suus, soo), p7CZ4HT8, (CEpt1+11M1111), CAWS, (CMIT8), (pEAE-

4E), (mEn8u), pAnicni, Amp/Anna, peracE, capcuptulgu, va8(riu), pz8 (reu), oszwropmi, aFfirr8, ntlEpcz (merse), pz8(rin), 11,8chpa, mx,n8npz, (A8MHEOE8 de nenum6rate ori),(cuuT8 mal desa multa de cat(' czwr8), (max), pup,encifi (ise), mijunicac (descinse==se cobori). *)

Iéta acuma din .1TpEsark xpEtinurkom" (tiparita la1560, Brasova, cunoscuta dupa o copie facuta de popaGrigorie la 1607) :

p7iCF18t1C1s, MTh, CZ (conj), cApstpc, Foy (reu), .Tct4,=At (sedea), (pronumele CE). De alta-felia textula leforte aprOpe de limba nóstra literara.

Din legencla sf. Vineri (pe la 1580) tota In volumullui popa Grigorie. Bucata a copiat'o iela, neamestecan-dull de cat rara de tali dialectula sau. DM liajdau a-duce Ore-cari dovecji Ca textula copiata a fosta scrisiipe langa Brasova : Ica (conj), noycN* (pusera), rzumi-cffi (gandi-se), `11aZI4F1AE, MF1p-Ch, CAMTh (sintfi), pcn8H-

*) De 56 de orI CHNT8 i numal de 9 orl C7NT8. De-spre aceste texturl de 1550 am spusti cl-sii copiatede cine-va lnnainte de 1580. N'arii il lam en ne-pntinp ea formele culese de noI sä le fi varitd co-pietoriulul. Oil cum celd ce a scristi se ferea de a-ceste forme si one locurl le-a pusti numal din ne-bligare de samii.

www.dacoromanica.ro

131

CE, psm-ch, apx,TApA, n8nTz-ch, Qom, (co3=grftsime devacft), nupzninE p78 (reu).

hut ce amft culesn din texturile Mfthftcene (15801619). Amil culesft din tote pentru cft popa Grigorien'a vorbitn altn-felift in cei 19 ani din veaculn alnrVII-lea.

.tcx, pzon, cz (conj i pron, dar CE dese ori),A8MH70Z8. (dumne(leu), EHcz (ise), czAT8 (sintu), pz8-,EAE (riurile), owr (otst), czprm (p. wEpnH), (ctpA), nampb.1

(poser!), pup, (coca-soto), (M8114ECK0y), MKMAW, (5,0MHE-

ea), (oypwrg), (cEpacifinniu), (nEcTHHc8A), 4ET7HH. (Acestea

din Legenda Duminecei).cz (conj), C/fi CE, (BEM), CE8, (AEWEHTA), CZ CE-8, CZ

118 CE, (MHWEIH), (13HLIEM311), (CTHJFCE), (AM/9H-CE),

(cTpHM), Anvapzfi CE WH CE AEWEPTZ ; AMACp 11-cE WH +8

RaTmoH8F6 ; A8MHE;E8. (Din incerciirl de traducere dinslavonesce pe la 1600. Bucata nu-I scris( OM de popaGrigorie).

cz (pron), ca (conj), CE (pron), CE (conj.) etc. AOMHE-

0E8, (ACEMZWELW), (CEHH), pZCH811f8, (NECTHHC8), p7d1 (rei),(oimptacz), c7er8 (verb), pasAwk, pmmtz, (oypHAA8), (0predia 1619. Mai adese se de catn sei).

cz, C (amando0 conj). cEpa+Himili (frag. dinteo con-juratie impotriva dracilorn, 1883).

ca (conj), Heim, czHTS (sintii), CE (pron), (CTMIE),naHpacnAHAE, WHON410,8, (Legenda mI Avraamn, innaintede 1600). Mai OW deauna cz conj. si CE pronume.

4cz,, cnzcz,HiE. AEptCZ-11E (derOse-ne) MKpA5MH, cTpHHr%),

(Vragmentn liturgiat pe la 1600, de Mtn mahticeann).

i

CZCR,

www.dacoromanica.ro

132

mcu84a. (respunsu), (A8m1gE8), ImpmE, oymerE, MTh,ALY4t1KNIplIAE, (;ES), poy, (reu), (norrpEmoyuE), Appm-Aoy-fi, p7IIlIIl1, 41111ZW1101111AE (0 predica pc la 1600,

serisa nu de popa; Grigorie).Din Tetracvanghelulii tiparita Ia Bra§ova pe la 1562,(cEmm,v,), (CEMEINEM), 1111C4IIAE, CZ, CE, punsucE, ciR-

MiYallyii, awn. (cpiEwropin), (cE9Epvuoirk), uErSiwropio,

(Z1111 (reh), pcuoymE, punSucE, (cETwc), (CE Conn. pzAu-pNE-Rwp, ovp,E, pzs (reu), pmwrop1iAwp,,I1/4c,E, (Aoym-

ugE8), (cTpurx,), c (sa lase). (Acesta tetraevan-ghelll tradusn de Coressi). *)

Din Praxivlii tiparitu la Brwvii pe la 1570 ;(corspk), atrrk, (A8nnuESES), arra cztrebue sa, (ctma),Nkpiwrk, pEppE, oypA.An, pzoy (reu), (mul-(emitei), s (conj), (singura), insa, uriti, (sem). (Du-pa articolulu d-lui Gr. Cre(u Rev. p. Ist. Arh. i Fil.an. III. vol. V. fase. I).

Din Evanyheliea cu tálcu 1-in) de la 15791580, Brwvil : c (conj), c (daea), oym, (nacEpunE),(cop), criauyEmk, (mulct)), cTwyEpt, MTh, walopacp,pcnsnch, C'ApEA (serbá), flp1YMk, CZNZTOApE, FA8 (MOCZATNIALMr'6, CApP1111119, (CTNIKA410, CMTEMK, nuNk-

Kayn. **)Din Evanyhelica Cu imardturei de Coressi, Bra-

§ova 1581 :(daca), M (SO, MTh, MiZpiTtpE, 681.11fiT1Y11411AE, (KS-

*) Texturile din Chrestomatiea Gaster T. I i din(.Jartea de cetire a Iu A. Lambrior.

**) Tau de mob!).

auxnu-i

.iunanxToplo,

ca

d-lta

en,

(Orniliariulo

www.dacoromanica.ro

133

pawfropro), Ap.rsTeirk, pzoloynAE, (vrpnr,E), pismt CHAS, ph8

(reu), .tuztvv,9,k, oypai, jaism, ChUTh,

czpurk;a, gap.Din Paliea de la Orastie 1582 :iap,) (are), (ckpx,), ci (con,j), (CTRItirifi-CE), CZNIMIVR,

FIACIEN, CZ (pron), nacupnnoph, nampnnE, 110,CEIME, CE (pron).

CZNITK, OMOpiiip, mum, tocpAnsintnE (termuri1e), A1,110N-

rtZFIAk, 1,110AEKA, pmnactrk, pzAwcoor. 111,110TONOIN 1)0C, 13Z-

mum, K71pH, I4pEH, (mSAEKapoin), pmv,puT,Tc, patoynoyn

(riului), 41/4K8uknopi6, (WASH), (pm°, WASH, (cyurSpz),i47pm8pENE. Ie de insemnatti ea z8AEKAPEL411 s'a inta1-nitd numai in epilog, in textd ieste y. Se intelege cahu putemn uith ct i dialectu1d en n pastratt si cu

nesehimbate a avutd y din j latind i apoi y atrecutd in m. Vedemd ; i 0, dar nu regulatd.

Deci atdtii in tipdriturile din Transilvaniea 15601582, cdtii fi in texturile bogomilice (1550-1580) pre-cumii qi, in cele Mdhacene (1580-1619) afldmi urme

destule din dialectulii cu labialele schinthate.Yeaculii alii XVII-lea.1). Moldova. incepemd Intifl cu manuseriptele

cartile tiparite, pe urma vomii cerceta i documentele.inteund manuseriptil di'nnainte de 1618 si intitulatd.

CuVint .pentru curd fie : *)

*) Se af16, In bibl. centrall Bucuresci No. 296 si toi114 cercetimii dupä buatile pulicate de d-Iti GasterIn Chrestomatie tomul I. pagina 45-53. Cumcti e moldovenescd vedemd de pe y netrecutd in7n, etc.

phAIIIVA-11E, 111C76,

la-

bialele

i cu

www.dacoromanica.ro

134

ta (conj). (cuarr8), cz cz (conj. si pron.) ¢,8awE3h8 siA3M'378, 41MM (inse), )(YE (fie), CZ H8 CE, 1,18,vs pz8, 0-K/91dp1, )(YE, (cuarrEuu=sintetio), (./twEaapE4H), HECTpZ.f-

rzTop (stringittorin), pf, (parui3E8, aknoToptam, CHMT8(sinti1), (VE KApEAH), wop8uT, 4111AAA, apwra, plan (fimil),

(VE muuE), .1tW1I1E, CZMZHLIA, HETptNE 4rp'z(s)c8 (farii /4

la urmil,), (wEphs8e), 4M8A1d4ACKM, mrrkquaE, ItnpEytop8ak,

Splauti, pAcn8sc8, pwark, HI.C/AMMNIH(A), 118TpEy8HE, npu-

4czpx (prinserit), raw (fit1).b) In Pravila scrisit de mttna lui Evstratie logofd-

tulii, innainte de 1632 probabilt chiar in sfertult In-titift abl veaculul : *)

...

(Jitsommfiu), cz (conj), AatunEw', (awn), pacn8smsA3MHOZ8. CZ (pron), ApATATI., 1,110AE48M., CAUMTh, CZANTI.,

pZCZpHT8A8H, apwrzsm, caur8p3, Aviourmeik, (4irk), KZ-OZHAk, ApffiTAT1., A8OZIO, OZCZ, ApETE, ./FCZTAHH.

Din Carte romdneascd de invefdturei de Varlaamr1illitropolituld tip. Iasi 1643 : pawn8u4NE, pi, knoAath, Ca(conj), CZK8pE, canrovpk, Amp8,VE, VE-4E, pmusacE, pa-TATt. &pima, watopwnom, .tcx, c% (pron), AM197d4H, 11E-

T/614EH, MKplAMHAE ; M0X0pXl41illlE, pznorkwE, VE, ca ca,mare, cz A8m (se duse), pxp,usauu, cwiEpa (secera), CE-IlEpA1411 (3HAE) (Chr. d-lui Gaster).

Din IIIAHTE TAHHE A ilErkpvibi raw 1645. DeV arlaamii. AVM, tmoapzitop, pzcapE, 41,18H1,1E, RZHAE,

*) Acestii manascriptd a fostti descrisd tntdid de Ciparia ItnPrincipia delimbd 0 de scripturd (Blasin 1866) apoide d-lii I. Bianu in Columna la Traianil (an. 1882Apr. Maid) care a data si citte-va fete de textd.

www.dacoromanica.ro

135

MTh czans8m.', (napp), p78, nano (flicendt).CZIEATEKX, )(Yam, (riacEpE), ppk (fien), E8FIZTZ1411, *KO,

(CtMtlE), rrpzurk, (FIEJI1LpErwropiti), INAE148a8s,

(cTusck) (Chr. d-lui Gaster).Din Carte romeineascd de invëpturd 1646. Tra-

dusa de Evstratie fostit logofttil. tip. IasiCAMTh (sinto), nzp4am8-ca, cz pzumapis (se resfira

=se rtshira, rtschira, rtschira), rums' (gasesct), s8s8-pws-cis, apwram, ..yz.TaLik (insetati), ppm (Orel),soapacaop, topa, JrzTatth, BZS7%19,1%, CZMZ-

HATh CZNIZINA, czatas7T8piii, (crimms), CZ CZ, 1,10C, CaMTI.,

.1l111ZA7WHE (inseladune), rpEtuaim (p. gresala), ammo,VOISZpai, (4)HpA), (ppA), p78, drapimpli.

Din GITAREPE ma% de Pavelii *fdnesculii gramatictManuscript') de pe la 1650. (Se afla la bibl. centr. No. 10):

4\Msoz.8, mpassyspe, pgAlipt, (pAaT), (4m8at(HT), pz-8TILIHAE, pmaam (remase perf), kuomszTopun, (1(sH8T'),

fati, pmEssuni, AWIZATk, (4)nzim4cT, CZ (C011j), pc-n8uc8pu, (rpuwAnEawp), ammo, (ptaE), c 8pMtiMS (saurmeze), (mu), (wEpsili), Sum (ise), ozc(z) (dise), CAN-

r8p, usprampE (sirguesce), namczpz. (maapz), a8 Oagiianpascz a Nms(z) (cu faclii aprinse in milna), BZOXHAh,

floropXNA, 1311C4Z (flisera), WmapmE. =MAT (aseciatt),MIFICZAE (dinsele), X, cQIT, paca4sT8a, OHM

.yt sztocz (inv6 s e), puma (rasipa), (t-nzimgh), EOMIZBMIA8-CZ, CZI1T8, TpliMHCZ (tremese), TEM-

initianE (temnitele), pmssapa, WanopaiT, l4piH, '44ffio, 4-Toapcapz (intOrsera), I4pn, yloAti4z ; atTornicw, (lea-topiseti). (Chr, Gaster).

11;..

474)k, 1)8MME,

(rrpumaciu),

(di-ne), alternate,

(sinte),

capall11,

imp"

www.dacoromanica.ro

136

Din Paraclisula slavono-romtin'a scrisu de Rafailo dela Dragomirna. (Manuscriptulu se afla la bibl. din Pra-ga Dl Gr. Tocilescu l'a comunicatu d-lui Gaster), anululeste 1661 :

cz (pron.) *CZ, KHK8p(1), (poate, chipuri, picurt), cz, cZ,

CTEAEAE, CA (pron), Amuozoy, WAJAH,CANTEM, 1114Z611 (serbi),pacrioymE, mirror, (rpEurba), 111Z4)6Z (analogie cu wzpsz,aril trebui sa lie witpsZ), (1.11Eps8A), (WINE), (COCIIT), (MC

(E)AE), CA CA. (AEWEI1T8), pzanium, mu (totft deauna), CZAiT0y,

AAKIMAAH, 1-1A;ACK0y, CZNOINAVO, CAOrNACK0y, yopoyp(u), BE-

CZA11411-13Z, (vesel4i-va), MEWATATE (meseretate.seracie),

apzTa.r, won c.rpannow8 uocTp8 (Ada= stramosulti no-stru), Aoymuzszoy, (num), cz noropz, (se pogori), =p-m (merse), yrzucoy, (stinsu), CKOACA (scóse), nktpcz (mer-se), aartzpffi (amari), *sum (invise----invie), Omni (fu-sesi), EAT1,10148p1-1T (batioCoritn), (1)8C71111, *BMW, (tinwkpE).

(Olin d-lui Gaster).Din Leatopisetula teret roma nefU fi, a (era Moldo-

va. (Ms. bibl. centr. No. 20). 1650-1675 :uzpu, pzAmiaT8-c'a8, norop7uA8-cz, 14ApZ, &I,IrourmA,

1)WC, AMNS78, CZ (pron). CA (conj). paw, (I)zK8cz (facuse),a11110rk8, ppzu, akao.ropum8-&, AEIB7CK8, eipz.raT, p7cn8uc8,

noropifi, p8CZI.J1), p8CACKA, vyrzmT, p78, 4m8c7, czKIN

(semi), AASALVIME, CTrAMT0ApE (strimtóre), aimulucz (ame-

tise), pzmaczpz (remasera), (cuur8p). _

447AEc, ilzpm, upoapz, (izvóre), vYrApz (botare),

(CIINT8), 011CA (dise), kuomKaTz, wpm, czNauaT8p. (se-menatura), ppm.

Druteo copie de la 1710 facuta dupa Letopisetulti te-

www.dacoromanica.ro

- 137 -rei'Moldovd de pe la 1670 aln lui .711iron Costin (Ms.la bibl. centr. No. 24).

OM, mum"' (urdisemn), JrZAWATE, (DINTS), Wk-

TOIMELI,K (leatopisete), WM (vonm), )0r, ropar,, 118CTW-Cifi

(pustii-se), 4)8HHCA (fugisera), Ame78, 41,18Topt0A, CZANZ-

rbwroap, ()pony), xvip (firea), 1.1KMELVAE, riz.pry,

fE, RZOMA8-CE, CZilTZMIZHA, CT101,1EpE, purr8Hc8,

pZ8TZ4., pZAIIKAT, yftwrceria, cannzata, CZMANN,T8pZ, JtCZ,

CZ (pron).Din Molitainieula tar Dosofteia (1679-1680) : RIAE,

4X4E, crux (unse), punk, WAIO (tiin---tina), CZ IWAE,

AAKpZAII, cz iv& AE oyHr, M8/41mA (multirnea),(sintn), cmrSp, ear,ca, (yrprir), rpEwAvh, pumps,s8pz4ipI-H curatesci), lumnEeztpi-H (iilimpedesci).

Din Psaltirea in proza a lui Dosoftein (1680).knomI48n, A8MNZSZ8, 04HH8px), (rpzcHnu), OHRE*, cap-

rShuirE, nSivraiH (Imputiti), pZAAZWFWEAE, apwrA, SASAEAE, p-

8A8F1 (reului), (L(iE) øxcv., wEpE8A, AI)IT0p10, 11ZpZCIA. (pa-rasi), .trtz.nAky (lute lege), Jt.ropczwk (Intorsdsi), elfilllh

(disi=disei), eatczp,E, (Isere), riSczp, (pusera), apRzwIr-iva, (me vrusesi), (vrpurmit), cz kuoAs.lE, I101104ZAE, (WO,cmspa, conffiHro,, yummy,'" 4ionsmourinup (intelep-ciunilorn), rioututzm (Incinsera), JKAAEriT8A K8 414zun-vont CA, (R01154IA), CpAZMACIIMH

Din Elmo. Wii IIETWIEM carmyrimvps.....Dosofteifi, tip.Iasi 1682, publicamil despre cei septe tineri din vre-mea lui Dechie bucata intréga, ca sa se vada mai bineInriurirea dialectului eu labialele sehimbate.

9*

t4a-

SAW,

(flAmtindil).

pair,

GENT

(cura)esel-11-1i

www.dacoromanica.ro

Crie(e le sfinfilorii de Dosoftein pag. 76).

11 NEW/A 0111141% PA * SIICAEAEMHZPATSA8r1 AEKiE WHAS*Ak

BpAME caczqm-slacimi, .trizpi.vicpx ABI?tI ftwp m MIIWE11,

tuurerpApx, 4vrporiELpEpif, Wil capsrapx, Asti A Awns CMEA

e(PATAE, WH CZ.1184/1E AAI46 flpENI/ftHA ASH 4E1(1E, W11 AWAL1111

AAAEp/CAA 4M1145Z8 GEMTEAE GATE. Ilipz AEKIE *HZ.pATli

BEHH g4)ECII Will'rpER/MASH, GM' MIME MN CHACKA AA 11-.

Aoni cznipZTBACK11%, W11 WaamitHASAE AEMOApTE Tinvuim AE

AcTsnA rspa IIEIJIEpIII. Illw TpEtuicHAE, TOB AE AN AtTSHNE

MU& *C5/&AEAE liCHZpATSASii 0E0AOCIE tlEASri MICK XHFISAk

BAATOSCT11. CKOpHHHARA vapEcii% rpAk AA M1

AE AU AMFIIpLHH CAAE. KSMI1 CMI84)YE 4BiEpE mowinop.

11111 BZO/MAK GBHTM *FIZPAT TspaspacNAk Hpwripliti Gewra

HECApHKn't A A811 MAIMS, KAEpA K7.08141x MSAI41% WHAM] 5-

HCKNI *TPAMARt EPACN1. 11141 amp, K8MBAII)AtIE. AE" AE;"PM/MARI& AHH XAHHEM114ZTE1JJII WilM6pZKIKHASC/let KS BA.-

VAZS CZKSAK/fi 11141,IWC p8rXH4\13. KS ilahrtzAni [WE AAACTBSAK

4MIN37.8. 11111 AMHOZ8 HSTPEKS /1AP7MHAE tIE 1-640-

AOCAWS11 AYST/MAh *KIM KA AtIECTA. OMSAk 115 EpA vra-

AOKSAsil oyHAE Epa HEWEpA tIAACT8HAT.'& KS wrpo4ifi

4AKASHASWII lOwAp1c WHAWP AA GT/ICM, W11 NEWINHAII; pzH-

TSNA 111ETpliAE AEAA IIELJIEFA : WHHCSHETSAK HIETpHAop czAE-

ipEnTAFF, CHH14111 WHMBHC4IF., HINE AtKII M111111114 ikErl8TpE

1,ISHE HINE XAHNEAE mvp. IIEKSTWTSAII flp0ACIIE4L. KA AtcApA

KSAKA1411. WA tilp/F1 CTZT8p/1 ACZB0p0B1I AErptimA ASh AEKIE

KZ11 KZWTA ci MSHMACKAC. fflui OrEC16 MASHMHAIAH, 44)pa-

[pump, AEHEBWP KHMBA flpHHAE, GUTZM EZPEZTALJJE WH CZ

lge

4t

GEOITASN IwAlik

tail,

IMF&

--

www.dacoromanica.ro

139

HSHEAZM 'IHHCTA KPEAHHI4ili HOACTPE. IiIPZTS +PATE IAMRMIXE,

11ACih AEKSMIIAM [WE, MMIMSATIE KZACAPN KSAA-

FIZPAWh HS4AillIfi HEK8AK7MI1 +nzauvaish. WII 4ainc,E AE-

WKMI9IAIJIE MESX'IE AEHOH AEHIE Hill lAMEMIX M

Tpzrk HAAE 1484E AAHOAPTA5 WHCZ mum. nOS mu npiti-

TPAATE AWKSPI CKHTAlt CZAHh. Wit KACEAE Wii BHAFOPHAE

CKIIMEATE, Wit WeatErriii =MEMO KZAOAPAC. BHCAM,

CAS llstirsmpE. 9E riEwrpamiu TOTSW wpm A IEia BNINA6

ilhITi Wit KSAAHAPIE, Uill AiiKiNCAAAE EANDI rraira ccti-TOAPKZ MAHAECIY,Prk. WU 1370NIFI4\ll WrAHHAECK EAHW wIil

MS WIWI AA14141 MIlpgYIHASCNI, WH KS11,11ETAHAN KAU. 6Ala AE

BPOKOMOAM AthiVrA. INHOCKNAIAscx AnticKprurrsm. gnh

cznivinioinE um I 811STA Ci5rPAIACKAS, AE+plIKKi KSI,IETNIHAh

KZAla icstiocKspx, unimpAENE ilaninzpaTsm AEKIE. WH

KASS PISTAWASMICNI, ASMIrkKOAC rPAC AZCALIAMNI. 11SATAL4h

ASALPHirli WHIIMHA 11111 MZAACALPi CAAMKjACKh KAM.

liipz EH +AMEptli, 4COI4AWEHE WIMPEHOrl MKOMOAPIR MAil

+MTh ; CAS TEROMAA WHIIZONJIASAII .fraiNASpi,

XHHSCZNE WAErwrspx 4rp8MAS11. unIATparapx, AA MAHMA-

PEAE WPAWSASII, 11111 A.hcZAk 1171.C38 +WIE, CHSHEHE W THHIAPE-

ASAE KSMI% AHIMCNrh KOMOLWA. wit KTh ACTE.

Lip% CliNTAN pacrislica,.. HZ HAM A+AAT HINE ANalAwitpx,

KOMOAPiic. 9E AMEWAMVIC AEM h1pI1HLk, WH AAZMHP6 MEMZrZCX

PIACTA. WHAHAHHATSA6 1Y.hI CMCIK. ikapz AE 8I1AE ark. WH

AANIPIA GMT,. AEII VIECTh g+ECSAh. 111H SXCiic AllAH-

IIVI'8M, AAPZ SHAEC IIHHEC nzphituoil Tzil, CZBIE CTE

AAEREPASE. CZTE KPAAEM11. 13IPZ CBIITAK +/AME, MIICKSTA.

WII

UIII

Ak'..KAAAApM

MtlApia

`IE

ic7I1

ARMA

WWI

AEBEr1 MS131.

WHINEAOKII,

ONIM.

UIII

UM

ID011

www.dacoromanica.ro

-Jr 11 %Mil* NM 'WdV1191111WY3 %AMU. 9V1111131. NM `991N9V113V

3V911,14 31111W9111iM '110\1141418a V1311/11011 IIVIly1515 urn `V(11111311

3119.1.31793 3.[N3V3V `111111W1H11 urn IVN1141 R1Hrfl3411 mcloVmao

NM 9111119(1 939u9v wdvll .9111116(N 3V 91131.3l1 9 931 9.131911.1.

-MAU NIB `I.WsmIr rnwidan nAo soya 'Ninon sciimmtainV

411111 V1111414VVII IlVNWIFIV111111 9vuang uuwt Invawvi 3.LIThyra

`wdyyJnyvaq.V urn "1113V39Y3 9W3HVIVZ3 9%1931191V

EDI 91,1VV9WV.1 3h '31311,901.1 W.1.3VIOALIAr 3N9111IWM

NYN 93 9/1331090a `1V9,141.111VNV 9(1.1.YN 3104 9VIJW43811 9V11313113

111111JVW W3WOVII.V H111 '3J.V13h 9/13VI.VilAlt 3131

-3V IV(LIAltiiVc1W951 11.1,945%9WV 311HWILI vidymsay) 9VIIN/1311 Hill '31a3V nsv nanth413V Inn841Wa Wdynya snh sna .3.1anyclnit

3VVW 3V311.11199/1 3111V0119114131111111 *W1131113U0dik 1/1/3.1.14,03V

-11A0 3VVW 3V11ThO3 MIVIVIVC10911111 311=9)1 tIVWYV93h %LIM

-HWYS Will317094.11WV 11/1/102:1111311Y11 '31.11/41 XNVINVI NM 11.1.V9W

-3V3V 031. 111,4911r 913111419V Ydvi .313134V 3.1.3V 911 11V3(19

yu,3Wkvihir dmonl) 3 4Envdo .1.331.17111* 111.11V Vt13 %51 39 -3V 919,1.11{1gLINIr N3VIIA0 9113149113WY.3 JoAdvm Wdi.3youq.InN9V

VJ9dY3 9V11411.111wVil 1.19V 3V361C1.11UVV X1W9VVV1 31419.1.17

'9413 811 NV 3V 31 3V 31.1111 `91-1130.14117 311Y3 9F113V113

-1.41 9113(131111.1. 9.1. Hill `3,1:43V

N9V 3V3VW8I1NV ! UV 341, 31111911VW

1119 .1.94%41 3.1,3V IIVNWII3V W.111(113 NY.1. N1109 '3V9NN11911/(11

-311 3h11/4) ,1V9,LVUHYYNV 31.1191V 'W.LVV 3N91.13 510931. 901911

"Ill3VVIN 51111911 urn c1V9.1.113431I99 019113%9VM.V Vdn'd `3me41

XHystvri Hill stuou vs511,ak m119uY39n 3VIVIV>1 91h3.1,33110111311

3d3W911 311113i10 '3101/41 9V9.1,VUHVNV run nadra.sa smwsrnow

11N1 `11A1111A0 3NW 107,1.99 NM V1V9}111111A1 urn `9112,1,17,1,

011

wdk WIVVUWW.1.

`1571W

'IVIrksPZH

`9111H

-

My.d

www.dacoromanica.ro

141

NONTO3Ah EtpEpItt, +alma npE Goutifu. WM KZespfic AA flit

40ApEAE ACT. WH WEMHAh rivrpsap,.% filpz esuunmECARE, C118Ca4?& Jr2,11 AECIIIIE, anal AEptEHA8PHAE A811 AEK1E.

W11 CZMHpA TOO Ulf CAZEiLa 1111 A8A111Z43:38. WH Capr811pfit

amanzpaT8a6 AEHAAAEr6 IJ upE 11Iu .trua,AticzmnApaTsak

4}EOAOCIE AEssKspiE. Gy.prgu AEucty., M GGI1413.

Kae8 M 1111`10ApEAE, WH K8 AAKpaMIME CAAEA111ApAT8M AE8AA

GetITEAE 111190ApE, CHNTAk 4fl7pTk. 1141 11C7 RECEAX CII/ATAk

AEESK81YE MA[1, Ka ta8 achsaTaT Armoz8 p8ra, WII IA8 A-

pzTaT Atgs7o8T 4bliA1A moptwwp. 11111 AW/A

upoututAt. .imrrAparr8ab. K8 Getup um K8 EllChflin W11 K8 KO-

EpHME, GBH14111 11HK8p1lIAII MCOMIth 111151311HA8r1 T0141% K8N1

ACTMIITApfli tapzut fiztrawcapat KaTps auto78. ATSIPIEMIM-

pAT8A6 MAE XAHHE CKSAIFIE. UIH A['1lHI1Tt WH 816 M8ATh,

CMPAKA5 ; GEKOE MUSE Tp81181:11AE CKHIVIAWIT. LIpz CuiiMCapaMflarAT8A811 41311C, AACZUEMflapATE 111E InAnaUlTis Oyu-

4\E naTis 4suczalK. W11 (taKamAsciv, MARE CzEwp, .Tivutzpa-

Tsai, n8a, esunIU m FI7AWITI1 K8Mh EMIITX1r1, 111/K8Mb. ii

41311Ch. Wli VrA;1111KIN K8 E8K8pIE, AAAE

alsaTat, MHAUTEHIE A:CM:ANN 11111 1111T01411 WpzutAtifil 4E03-

asu U 9111ICTH Ks Aapgri lllucaosoox, WM flpE 9nctu1ni 9E

Epa 4Kuut1. quit TEautrutE Rapti anzirrgpucIA GeuTa

tHU CalIVANE WEE111H1113. 111:111111K6 K8AtKAAOMA, M8AliaMIIHAN

A8r1 AMIlea8. U111 npommumAK.

Ika in scurta o caracterisare a Hubei' lui Dosofteiu,Nita privesce Inriurirea dialectului ce stucliemft

1) Se afltt pretutindenea aceln y care la Munteui

uninTpmAK

K8 WKill CMl

(paK,ar,AK

4siERE,

/ACI

;

www.dacoromanica.ro

142

s'a prefacuta in : ystl, kisKapoi (inm. de la )SazpEA,vechiulft cas0 subiectul, ny8NA (postesce), npEy8pk, 403-'row, AygTzMI, vgwATATE, 1,18pVtAIV7NTh, 1,10Ch, etc.

2) I] Ieste prefacutil in 6 dupa r, s, t, do, z, (dupam se pastreza, dar nu pentru ca nu se allit in po-

porn, dovada texturile celehilte din cari unit scosn e-xemple mai susn) : A8MHEOZ8, 411110i (invise), oyncx,

(unse), CZKh (seen), Lizpanit, pz,9, mgriAcIfi, (purcese), rmk

(seci), lopa (ten), nz;-AcKk, etc. Pentru e in ë dupasi j, avemn ww, care presupune wEApn.--maps7,--=wapsa ; AEUlArr%, CASH:ACK/1i etc.

3) I dupa j, r, s, t, do ilu are trecutil inchiar i dupa j se afla citte-va exemple RETEnii644YA0p1.,(betejitilorn) ; f3,N,11 Ltx,t1SpA (tinura), .tna-pati,EEn, 4nzpamin ; px,S, pick etc. Dupa q nu atnil a-flatu nici o data

4) Prefacerea tel f innainte de i in h : xnax, (flea),)(Mk (finu), XEPSHIITE, XEPRZTOAPE, XER1, etc. Cum

c i celelalte prefacen ale labialelorli innainte de i le-rau cunoscute ie siguru, vomit vedea de pe alte teituri;Dosoftein inse se ferea de dinsele. Chiar in psaltirea inversurI ne aducemu aminte ca amn gasitu KIP10p11 p. pi-eiora.

.Noti. Numm 1) nu Is in hipta en m, la celelalte fe-nomene 2,3,4,) se afla in lupta forme din amtlndonedialectele.

Din Divanulti lumei, alcatuitil de Dim. C. Cantemira§i publicatti la 1698 in Ial :

VIOAE148111., (44E11E11T810, (MTh) ciim, 4V1V61Z4Z82 (1(i10),

n

§i

(,x,

ex,c,

XiAphi,

.1

f

I z),

oino,

www.dacoromanica.ro

148

4tOnEnT8ak, puippE 4:1)p8mcmEnE, pzimo1pmA8-c7. (resfi-randuse), JrRompcxh, p78, cwIE, u,Eck, 4cA, pz-MACK, LIZM11Z, 14W147, Ay101111., mursph, q)zs8ca (Anse),

kuop8wrz, sze7NA8as, paok (ricla), c.rpricutpE, CA CZ, *UM-AZTOApE, CKKSPA, StCTpEAE, (cuur8ph),

(4utsaErmous), Jftl47AE1141011E, 117IAC7CKk, KsBiwacz

(deci cuvios6 la Inm. fPm.) sum Wise), mph() (secriiii),Azuczas (dinsele), +tapas (fiérele), Tacpr8puns TkAE

popacz, Mims trknE MTE A 'IETZLIHAVph, 110:MEAE A HO-

Amopk PIEAOPA, 4M8M4KCKII, (LLIECIO, APTA, AMAMI/all,

W1E1,11014E, tiECTZ11C8Ak, qa A WAMEHHAWpk, aim!, MtAE K8-

ENTE, xupsuik (firesu), C73MH1II4FIAE, CA8MCKk. 1111Ork, kuoph,

xupsum ca8 (l)vacaa, nAprumacaz (p. parinteascaorin-teas*, CZATZMZHZ, AWASA (p. aseadza=aseRdza), oz8,1.10AK7, (Opwp',) I1iEpEoNtI1Als, IMHZ, MUM, AE-1112.CKh, (IlEr8411TOP10), JtI4ZAdMilE, papa, VIOMZTATE, CI10-

14MAh, (4nAnzpzi4k), (ems), 110130ApZAE, AAKpAAA11, .111CKMHATk,

CAM, rpswana, Jimc.rpa.rk, BMITh CZAVANAM 11111 BMW%

mispapat, KAPAE, naczpunoph, 'MAMA (se va inaa, se vamanjI), Twrapmvpk.

Din Istoriea ieroglificit a lui Dim. Cantemirti nu voiticith de cat' euvintula chezi pentru pied, inmultitil dela piaM, i anume pentru ea ne dovedesta prefacerealiii p in ch. Se intelege ca ierà prefacerea si in alteeuvinte dar de aeelea a reusitn sa se fereasca.

Incheere. in limba lui D. Cantemiru album urmató-rele fenomene din dialectura cu labialele schimbate: eIn ë dupa s, , t, cl, r, j; i in i dupa s, t, ç, r ; f In-nainte de i In h (dar numai in hirefa, hirefie) §i p In

--

top',

WZC8p3, fitilZpZ0HAh,

AECII)Nenp'

HO-

pOMASIIE,

www.dacoromanica.ro

1 44

ch, (dar numal eke). Chiar si la e i i dupa consó-nele citate se afla in lupta arnindoue formele, cele cu e

i pastrata cu celelalte. Linda Ye maY feriki de for-me populare de edtii a bit Dosqfteiii.

Tote la Moldova trebue sa punemc si Dottrina chri-stiana a lui Vito Pilutio, tip. la Boma in 1677. In a-cdsta aflame nice ine (p vine) della nime. Fin! inede la Tatul". Ine pentru vine presupune forma popularayine ori tine din viene, viine.

Molitvelnicti (c. 1650-1675. Ms. Acad. Rorn. Chr.Gaster pag. 228) :

Angn, MTh, .fnpEipptin, pZAHKAT, pope, cznirax,01\414110-CM, ArTwp, p78, an.kpcavAA, IMO HA8-11, (*WE),

BOTE.C4MIA), (.71113Z41111A), czJITcM7uIu, WEeMtIA, (NEMyp8I1),

(1%13,8CACPM, (C118CEpM), (CZHTElik, f7c1I8nor1HAk, cznrElpk, apz-

TapE, ()ZAMA, JI1C ApAT, Ms 8, CZ CZ, opzuai, (cuprk).

Parka trei pentru nuintuire pdcdtofilorti (1692 Chr.Gaster pag. 299) :

Asa8, ME (p. mea), TrAyE (tragea), MalT8110 (p. min-tuirea), akao.ropion, (BESS), OVC, CZPAKA, sop, (EMMA),[Tr, VA.

Serisóre de Invëiiiturei.. (1692. Chr. Gaster pag. 304) :ping, nsItimE (putinea), must.), (CTNIKAT), `1EpE (cerea),

MACK (spasesen), anto.rwp, MIECFSE (acestuia). MAMIE,

MIT, pm, 4111.1ZAZ`110111111E, pamiscsn, vrpzra, czncrps,(se-hastru), AswczEu, pzs, punsucz, pc8, mapcz (mérse),watca (Intelese), (num), ARM.

Trecema la documents moldovenesci totu din veaculnala XVII-lea.

n

-

§i

4`-

www.dacoromanica.ro

145

c. 1600 : Azratti, 1)8An4ion 4araliCKFIX (doe. slay. A. I.1. 1. 135).

1601 : 0 inscriptie slavond..pe coda told crud :

Kga. (Notite istorice ri arheologice de parintele Melchi-sedeen. 1885).

1601 : Tirgoviste, dar scriitoriuln lui Simionn MovilaIerit, dupa D-ln littjdau, Moldovann : cz VE , oH8T, 1)8-raii8A (Col. MI Traiann an. VIII. noua serie Tom. II,pag. 369).

c. 1608: A8vutzez8 (doe. slay. Ar, I. 1. 1. 78).1610 : WEI1TEMU9ll (doe. slay. A. I. III) se afla in al-

tele contemporane WAFITEAIN (doe. slay. A. I. III 209).1610 : A8Antizez8, xowitppam, 8pEKE1411, CZIC8A, y8pxon,

ca )(YE, p5C, pZAHKAT, CAMIAT, Lpill, WtrITE, topa, (doe.romanesc. A. I. 1. 1. 22).

1611 Intr'unt doeumentn slavonescn din acestn annse pomenesce de unn Hilipet (Filipt) care murise maide demultn (Cronica Husilorn, de ep. Melehisedeen par42 In Apendice).

1612 : min, CZMZHAT (Moldova de jostt. Act. rom.A. I. 1. 1. 71).

c. 1615 : WCTAxiE (p. Ostafie), (Moldova de susn. Act.rom. Ar. I. 1. 1. 71).

1617 : czKSA, 147,H8T (act. rom. Arh. I. 1. 1. 13)1619 : PMElpH, (rpElig`111). (Act. roman. A. Ist. t. 1.

p. 2. pag. 6).1621 : CZ Ch, worim8 CZ& I4N8T8A811, CZ )(YE (CernautI

Act. rom. Ar. I. t. III p. 215).1621 : MIT, (AM 4Ht4EARC). (Arh. Ist. III, 216).

10

--

m-

www.dacoromanica.ro

146

1622 : ca xiE, Bop xu (Ap. la Cronica llusilorft Melch.pag. 46).

1622 : npzamB8a8u. npurmu, 310111, ME (p ark), HZ-

BMA, pZIWAnE (remanea), A8anuE316,8, aumaztkumin si

KAASIIIENII. (De acolea urn) ka nu nurnai cit a trecuse ine, ci cft e dupft q trecuse in 6 si in asemenea impre-jurftri. Asemenea forme lipseseft prin cftrtile citate Inurmft), pCAplIT, MIIKAZSUP10111 (actft serisft de SimonStroici fost BucTirap. R. p. A. I. si F. An. II vol. IV.p. 708). Limo acestu autO feste o marturie adusft deMarica fata ml Lupe -Hun : anzpTSpuczcfm, (npmEcloga)

ASafilE3E8.

1623: umpx,T, (a8ru8 a up,vonECBSA), (nnuST8a), I,IIOAEKAT,

nzpzu, (maw, (Arh. p. I. A. F. An II. volumul IV.p. 711).

1627 : cmc8a, pRzupg (dicêndft), puST, pzs'TaTE, CA

xIE, (doe. rom. de la Mironfi Barnovsehi Tom. I. p. 1.pug. 14).

1631 : yoc, czavr8 (sintft) (A. I. 1. 1. 106).1631 : UJKEU (desi trebuea wwkuschiaiSclavi), Ell-

1634 : C7MT8, XII, nzu8T8a, czur8p (Arh. I. T. 1. 1. 72),1642 : c.rpzucS, yoc, (airman), czavr8, apwraT, (8pEBA-

Hump), 48aulzp8, (rap AE vu ca TZMf1Miear de ne seva rampld, deci va=a), urosin (A. I. 1. 1 24).

1642 : map.r8puczat, Miff (siiitil), IMSTSA, M%ZZIIX

(Jijiea), B XII, FIATp8 7NH, auAnwirk, NrHAELJJEdeci 131,1=r) flEEI4.AE, (Chr. d-lui Gaster T. I.

pag. 102-103).

Mu-

(Rh-

cvmarai,

vileari,

www.dacoromanica.ro

147

1644 : [opal, (wInsT8A), (npEm8p) ripagp,411 KAnS K1PlopgA8i (deci pieiortichiciora, p.ch, §i

-capu pentru capula) kisracrpS, W11 anStsz lamptlA (Actiiromnesca scrisa de Vasile Botula cam Vasile Lupula,se vorbesce de hotarirea unw sata din tinutula Neamtu-lui). (A. I. T. 1. p. 1. pag. 87).

Satulft Ghindeioani de lfinga tiirgula Neamtului se

nfla Inca de prin veacu1 alü XVI-lea §i alu XVII-lea,sub nume de Vinddoan)". in Notice istorice §i archeologice.clunafe de parintele Melchisedee, episcopula RomanWui1885. aflanw mega sata pomenita la fata 36 sub numele

-vechiu Vindcloani (1646), it ar Ia fata 37 (acela-§i ana),sub numele de Indeani de sigurti p. iindaoani, yin,ddoma.

1649 : EAciAlE 1lEflOT8 HOCTO (p. IlEflOTSA aocTp8), ((1)E-

Nop8A) (A. I. 1. 1. 94).1655 : MAA811T, ;7KZ11A8 (clicenda), mum. A0M11141

ZAtAE, vrpzurA, wpxn, ECTE. (A. I. III 281).1655 : WE11TEANig, CANT, 11E111E, Inz1IrrEp.41, CZNTEM (Ap.

la cron. Hu§alui Melh. pag. 72).1656 : mar8l47cK8A, WiAEWE8 (p. Hiliou prob. FileOu).

41pNITAT, I1I10E, pun81103 (participiula trecuta), c xfE,

4.4418T, CZNIE110, &Amon, OpE, wi wp NtArrSpici (Ar. I.T. III peg. 230).

1656 : 14a118T81, WIT% (tintft), c7wr8, VIOPAT, Viola-

AIZNT8A (A. I. III peg. 233).1657 : CaMEH011, FlZplAT, (CM1T), A X1,1 limn) nop xi

a18T, wp 111i, Aowwii, (Own), Apzr8pcK8A,1657 : WEHTEM,19, (c8iwap), iiwipi, (m8pwilmT), 1,18pE,

(A. I. III 238).

&Wuvale--NO,

LiZphSi.

141

www.dacoromanica.ro

148

1660 : 45,8aumgz8, azgmA. (cuwr8), (c.rpu-4E). (A. I. 1. 1. 108).

1660 : Kamm (barb, sing.) mural** A8awgz8 (A. I..1. 1. 108-109).-

1666 DpESIMpti (A. I. 1. 1. 120).1669 : Macsan (A. I. 1. 1. 182).1669 : 4H11p5,ii, CZi XIE (A. I. 1. 1. 140).1672 : (amrspi), ywc, Ill'kCZp4i, WM/114 (Ripicean0

(Arh. I. 1. 1. 80).1673 : X1

ppan8punE, ytopszan, !Amu, ipi (Arh.I. 1. 1. 96).

1680 : MZJYr8f,iMCK, 1,110M7TATE, =MAT, xiE (Arh. I.1. 1. 140)

1695 : (anuE8), coupzanE, ram, .)uuzanni (intelesei, aiceavemu inteo scrisóre intima 1 pers. veche : in(ele0),WECE, p,a.ropi (sing.) (A8MHgE8), WAN, WHEW, .ivroium,.

M4T8pHCZCK6, a8MIlEp8, cTpam,IEW, WEIITEp4i,

CI c (Ar. I. 1. 1. 62-63).Sffirsitulu veacului aIL XV1I-lea : op,ocm (oclóre), cap-

atz, pcaT8pi MECE,

2 Munteniea In veacuh' am XVII-lea.Sa vedema MORI manuscriptele §i tipariturile :

Cronica luf Moxa (1620), Olteniea.PZKOpECK6. CZMZEIATII, (A8MligE8), .11CZ, lip0ApAE, pz8r

CE, (DACEIME), pmvTzto, (wacE), (WADTE), Catrrh, p&K-

Aa, wapnEttE, (ACK8I10EJA), (nacEpu), (pzcitoupap&), (4eTed4H),.

(toppk), pArAffiva, (*anza8), tiapa, (m8p,t4E), pcnsucepx,

puma, (onpIA), topH, 4ETZI4H, CZ (CODj.) &Num (na-ps*, (m8papifi), nziva (pttri), CTZ111,1A, *CZ, CZATh (sint0),.

00, ppi,

pAIIKAr

CZ

www.dacoromanica.ro

149

(wEpS6), CTIMICE, viETZ.411 WU 4ETALlii, (mEAMT),

Spa Tz, imam, (cmicE), (cEmztia), pcxbdpam (mai susn. ame vechite po4mpapa), pc8m, rpEunam,%, itZJAM, m-

19/film, MUSA, nzga (parea), tonznifi (p. tépena), capffi(p. sera) Tvrapmi, cznn7uv6, PAM (ridea), tizpiamc,

MEATEKk, MORI, 142 fa4K, papw, Sp OaD,With (riuln), nzczp8E (de altft-felift numai pasere cu e

s)-, apwrz, !mum, (iszmawE), (BE3HHAL), Ampacnnowii,

(mociwE-co,), pan, (msnAwretTE), pZCACpHTh, (Kopet Einem!),

(pt), (cTliqtrac).Unitlexiconii de pe la inceputula veaculut alii XVI-lea.

Iftijdhu l'a descrisn in Co1. ml Tra. an. VIII 1877"ii In Cuv, din betrâni T. 1". D-sa dovedesce ch iefheutft de min munteann de pe cuvintele bara, reniehr,Banit (in inte1esn de domnft). Cum ch le ash se maivede si de pe v trecutn in in al8AEK, m81-1149E, urkpz.

Iéta urine din dialectula cu labialele schimbate'GAWK, xiEpullivknz, pe Mega fierbinte, Virapt (se afla si

mZtri8 p. HLIC, p7FI, riACZJAIAE, AnappE (p. ma-

cZpviEcK8, CmiT8, (ntra), xiapa (fiéra), (cEnpz),pawanps, pzqupS, faca8Mnzp, p78TeerE, ca (conj). spapE,44afal8pE, (itEpAti).

Din lifolitvelniculti mai vechia de catn 1633 (Ms.bib]; centr. No. 28 Chrest d-lui Gaster).

(A8MugE8n), (ctpz), AELLiarravoilE, AMSTopion,

noropATh, (0:Epk), umiTA Llajaala, (MoymaTA4ATE),

AE), (cEpacimmiii), pa8, (crptir), (8nAsnetpk), AUBAnvitalt,

Hploapa, ricCapE, (AutpEpw8rK). apaTa, cappumoph, (am8-

qtatz), (naparkam), (oymmoym).

wpm,

x0-

tympana,

D-ht

n

Were),

AEW4T,

(311AE-

CU rEMK, ApaTtim,

TApaAE,

dupe

: ran-

OWE),

www.dacoromanica.ro

150

Din Pravila tip. Govora 1640.(45,8annE8), (npviitcKa), Ch FITh, qapa, ChNTEllh, +CA, am

CE, 137.p511iI,h, (01111"Sph), W6OphTh, (AELDEpTMIONE), CApA, (IAA-

CEAE), (an71T8wx,),.. (mSnr.k.r8a81), (wapne), (14ECTOACN), CAA-

EATE4E), CANTAMAIVii.

La Pravile dele Govore 1640 (de acolea din tipari-tura Academie*

sara, CTptiNC, negutatorie, (aitilta), aratare, (amerun-tul), WM-ITEM, MITE, na,V, pcnsucE, czpawaop, (4ifEp-T8P), CZEITAMMA, flIEghhc1/2811.1, iliZA8H110, pA8, +WAAA-

pzaminA, (wapnE), (11,ECTOACiA), C7AEATE`1E, p7m, *mom,.mph, cmoapz, pzchprr;6, (comm.), Spk, C CE, XOTApAr

(qaptE), chnrsp,, naczpu, rpEurAcKh, phspu (dun), p:mmcifi,.ipata (tita), pznaoc, omopac (omori), ()KANT% (ocari).

Din Rye:Mimi' preste tote clilele tiparita la CampuluLunga 1642. (Tradusa de ieromonahula Melhisedecu).

Ch 11Th, i(Apkft szo.;zniNS'AE, NAT, $0AOCACKNI, c (COND..

CA (pron). CAPAMII1, (+1.11AAE), cTEIIH, LCAM,pzawink, cztrretik, (ataingEs).

Diu Evani helie invetittóre tip. la Govora 1642.(conj). CE (pron). pzczpuTtlaSa, (awroc), (anitPropm),.

(ASaliatv.Es), ppkEll, (rpumE sing). (arisaivanEcKk), naKpzam.,

(CTIllIfh), tiapa, arZTAFIC, 4400, pzrApTSa8n, capa, CI1N-

TEM, (4.apyaowapt, naczpe, wanophq, CAOROBACKX, Ch WKAph..

Din Evanghelie invë teitóre tip. la monastirea Dealu-lui 1644 :

(Amn.w3), CE US AMANE (se nu rerdme), (a:Wm-110A), ApATAMh, (+L,EAENTA), (CTpl1KANAECE), CANT1A, CA +M-

RAE, faS, BApNAh, KA1411 IlEy1 WW1 va va iti

Tffi,

(niSims),

CA

Liapa,

yeticap

www.dacoromanica.ro

151

câI vi41), (ON), (rpEulAAEAE), Apollo], (n8TpEts8t1k), (cm:I-

TEM), pocnsuAE. (Chr. Gaster pag. 109 t. I).Din Varlaamii loasaf. Ms. 1648 (tradusrt de U-

driVe Nasturela din Chr. d-lui Gaster).sop, pp, tiE CE Ki 1A1Z, 4ts8t1,uopATIo, (oymto),

xoTApvAE, (mm;ES). COSA, pARAA, ApZTZ-CE, tugoitAh, TPH-MUM (trimese), pocopwr8A8ri, (Ant8Thnik841, vrphnip, ph-Num, pocnStishitivt, CZAWINA, ChN r, (cEnIA), chtin3p, (m8A-

t4EmpE), (cutirsp).Din Indreptarea leyei tip. in Tilrgoviste 1652.(111oc), (Amigo?), ApoTApil, (CkNTh, CApAK,

it,8An1E;7ajiiit, pocoptcr, (crpura.r), (11.141NTE), BZWIAZ

APT, 11;ctvapon, TINIMENkNAZ, AsAmigutplump, poS, NZ,

phAE, 641 )(11, rApiTw AE 6A X11, 4CZ, CTphilriY1, comtp,o,poxopiA, CANrsp11 , (DAC I tip). (itmicrE), (mSuE).

Din Molitvelnicylii slavuno-rornimit sel isct de Sloica(manuscriptn aU d-lut Gaster), 1669 :

pot; (,0041,04SAS11), (tit8AEsh), OsSAEtt8m), (ASAIIIE;Es`,(N8TEFE), (ILIANTE-;EgE), 111EIITE-;Etlh, (46ZNETSpA), CZ

(conj), (vANSA), munorrk, pZCI-183r1, AAtipAmii,

(AELLIEpTk), CZNTk, CANrSph, (111EpK8A811), Trii-

MliCZN, CZ CE, .111NC5AE (insele), Att.] XH I)OCT N'ApE

womt (uteri), Aospomis, xn BA Am8 11111 JP-(m8AtIEAtEas8-t4tt). (Jitimpagiat), CTpArrE, BHNIICAi (ye-

nise). Acestu manuscriptu nu schnit unde va fi fostnscrisn, vedemn ca are amesteeat i 0 at, dar de pe ;fart sintemit de plrere C ie munteneseti, totil la a-cósth incheere ne impinge NIANTE4 Or! cum lupta ieforte tare intre dialecte.

d-luii

1.IE CA

pawn,SAh,

AE

pwrA-

pm, pump&All'1E,

X11

nSliwn.,

p-

MOM,

n

www.dacoromanica.ro

152

Di'ntr'unft Tetraevanyhelii din 1650-1675 (pag. 191T. J. Chr. Gaster) :

(rK8Aniz41:11), npacm, wgri, MUM, mings8,(mortal.), 13ApiliAtt, CA (conj).

Di'ntr'unn Prologii adecei viefile sdinporti... (Mann-scriptn din 1675 Chr. d-lui Gaster).

cs (conj), cspEtp, cs (pron). cspaoio, (cEmo8a), (CE

JI1A11118), (A8AMIgE8), pup, (am8m.), szps.ra, cs 118 s,(mu), apsticS, rpEwaas, (crpoog), swum:1, !mg, 111Ega1Ak.,

rpilitiA/A (grijiea),.(AsunoicE p. deschise), (crporsoA), (a-m8.rs-ano), (coautops), msocEps, wE;stiA,

KpAME.

Din Cheea in(elesulut tip. in Bucuresd la 1678. Chr.d-lui Gaster pag. 236).

(iontly8), (akoi.ropion), CAHT, pA8TZEIHAE, pzitmaT,coolwAS-cE, floropApt, Ch (pron), sa;komi-cs,

TEL(I1, CA CA, )CAMIIA, CA111'8ph, 1.11Z/Vk, ClarSph,

Din Apostolulit cu dumnedeu svintulit... tip. la Bu-curesci 1683 (Chr. d-lui Gaster pag. 260) :

.(wEpsalls), ca cs, xfiapE (fiere), 13A;k1lAk, osp2.2, apt-TAT, AllIgATh, C:311Th, (Aili811C10, pARAA, CANTEMk., AMHE-

;s8 (numai argt), pstutaipaT, (AmogEracKa), psnasfi.

Din Bibliea de la 1688 tip. Bucurescl Badu Grecea-nu (Chr. d-lui Gaster t. I. pag. 279).

Amo;s8, (nurnal ma), cs (prop), (aR8Topio),CA CA, ApaTapE, (7n8AEKaTs), pscri811c8a, ii,8athE;mco8a8o,

a8310/0, (IlEr84oTopEcoh), (cTpurrapt), caps, ;61(di subst)imam CAMANATOApE CZAAASIM, ACAMMApE, (CETEVONE), (CE-

8A=seulti, grftsimea de vaca), AMANATh, app.!' (atitatil),

d-luipuma,

cirr, -.

111:9sAuk,

CAN-

www.dacoromanica.ro

153

nacapn, AEWZAApE (deselare), nccrAuI1a, AWA;AT3, (m8r8A),

zpzufaiAk (parasinde), wztyk.(inteo carte asa de insemnata si mare, 932 de pa-

gine trebue sit fie negresitn nennmerata alte urme, noiumn scosn nice exemple Ramat din 6 fete publicate de43-la Gasthr).

Din acésta biblie publicamn acésta bucata pentru ase vedea limba si ortografiea acestel cart): care a- fa-cuth epoca in limba si mai alesa in ortogratie.

AE 5E1414 oynnsita 4Tp8 MtAE WH .11BWIVAT8-

11HAE NttAE BEIP rikyi Wit AE BELW (DAME [WE AMICEAE, hitBOIO M 11A0AE, BOAW Jt Bp'kMt Eli, 11tH fIZMY1.UT8A BA M

poAAEAE A8ri, AtMNEAE KACAANHAOP BOP AA pottm AOph.

11111 BA anSsa TpEnptuuSA, sSAECSA, Wit K8AEC8A BA AnSsa

Canino, WH BEW1 M,HKA 1I,Y4tUk BOACTp7v CA4I8, LEH

BEI411 AOKSH K8 JPTEMEAPE HPE 11ZMNINT8A BOCTp8, WH

csoio ns BA Tp.k4E npE EIZMialT8ft ROCTp8. MN BOW Att HA-

NE 4 frAMNINT8A BOCTp8, WH BELW AOIMAH, WH 08 BA 441

EApEAE CA CHAE FIPE R011, Inti BOK/ niRtpAE. xiapz (p. fiere),

PtAE AEN I17MNI1T8A BOCTp8, WIl p76010 148 BA TpipIE npEn

1171/1A1RNT8A BOCTP8. hut BEl4l ram npE spgmmulin 130111P112

Mil BA ronn AEn %unpin ripE w c8Tz, unt w csTa AEN

BON sop rO0H ;rk'IE MIU, 11111 EDP KZAt nEnpiATEniii sotirrpn

JIMAHNT* BOACTpZ AE CAEIE. 11111 BOIO KASTA ripEA B3H, Wit

B010 BON npE Boll, Wit B010 sprktpE npE B011, WH BOK) .111V18A-

AN I'VE BON, Wit BOIO 4T'ApH I.1)ZMASHNLIA Mrk K8 Boll. 111H

5E414 MAMMA BEKH 11111 BEKHAE BEKHAOPII, WH BEKH AEN (PAUID.

110p844HAE

11111

Jr

B)11

pa-

www.dacoromanica.ro

154

IlEA0p1, MAW BE1111 CKOATE. llEu BOW 11811E 4)ZMA,8111110 Mk

Tps Hai, um us KA oypz (uri), cs'Orrsms MIES npE BOrt.

hit 13010 01/MRAA .rrpg Rai, 11111 13010 PAW AMI4E;AS, IRK

R011 BE1.111 (1 11 Aga NOp0Ah. 38 AMHSAK AM14ZSA 130CTps IfE

RAM11 CROCK flpE Bog AE11 111.MX,I1T8Ah grVITT8AS(1, 01111Ak

Rai posn, 11111 AM11 ;Aposum AEI'ZT8pA iti8I'SA8(1 BOCTp8, 11114

BAMII ASO% upE Boii KS (f)an IApz AE 115' M BE411 AC-

KSATA, HINE BE1111 11)VIE 1148119EAE M'kAE vrkvr.k. LIE mitt

t1E ACM1.'4 AE AN,IICEAE U1H HiSAEKR1111A0p MtAE CE BA 40E8A

CS(PAET8A BOCTp8, KA B011 CA 118 11)AME1411 TOATE 110pSINHAE

M'kAE, KA Ca pzanniun (..pmAsmilla mt. UN ES B010 01-

NE AMA BOAW, U111 H010 11811E npE BOil immix, inn pza uut

ranEnark WpEnnAk ouyri B0111p11 W11 C8(1)AETSM. BOCTO TO-

nuttAk,"uni Rani CaM'AllA (p. semenit), .1gXAAplx CEM11111411AE

touTpE, 11111 AE ROW. AMAIIKA 4110Tp11111111,1Irl 1301411 Ulu BM

4T411 (I)Ap iwk FlpECTE goil, 11111 HEW! ck 11A11HT'k upam-

MAWHAOph B0111(111, Ur11 soph ronn flfE BOIl NE.A rolJECKS flpE Boa,

MN HUH (I Am nErounno-ea 1111MEITIK npE sort. liEu AE 118A14

BELO"! ACKSATA HINE I1A117 TpATNTA, 11111 BOW AAAWklE A B`A 4Ep.-

TA rif.E Hal KS pAtIE AE ; Opu nEnTps EMKATEAE BOACTpE. Hilt RO10

CSpflA CEMEufia AnxmApIEn BOACTpE, 11111 11010 11811E BOAW 11E-

plOA KA AE XIEP (fieru), 11111 ll'AMAJITSAK BOCTI:8 KA AE

paw& Ulu BA (1111 .11 AELWArrk Bap'r8 I< BOACTpiR 11111

RN M 11aM1YlT8AK BOCTpS C7MN,111.1A AS6, WU AEM103A6 11A-

puniii BOAC1E 118 EA Aa pow ASH. Mu AS1la VIACTA AE

Bop iwkpvE KspnAgnuni, 11111 118 HE1111 Bp'k VA MA AC-

K8ATA1411 1<010 AAAW1,1E BCAW IVAI1TE palm, ASna IVAKATEAE

-

NS

0-

/ft

www.dacoromanica.ro

155

BOACTpE. 11111 B010 TRIMETE flpECTE B011 raAHIRIAE `IliAE CAA-

BATHNE (p. selbatece), AAE 11ZMN,HT8A8r1, 11111 Hop MialKa.

11pE 13011, W11 130p TO1111 A0611TOPIEAE HOACTpE, wii nSionnt

B010 +VIE flEE Boo, uni risCTIri sop ()H [MIME BOACTpE. 11111.

1{8 Amtc.r.k AE itS HZ HE101 FIEAEHCH, `1E HELW nAtRIE KaTpE.

ivulHE Jit Kspartglank. Hew arkpig 11111 ES KS B011 KS Mll-

tilE *K8pME;11111ATZ, W11 HOW AOSU U it E8 flpE Boll, AE7

Wp11 flEHTpS FIZKATEAE BOACTFE. 11111 13010 AAS`IE 11pECTE BOrt

CAS:lE, 11;EAHA,I1HAh, IGENINAA 1.1,1t1ZASHH101, lull 5E1411 (1)81,111.

4. `1ETilil411AE BOACTpE, W11 B010 TplIMUTE MOApTE flpECTE 5011,.

WH HZ BE1411 AA * MXHHAE BpZMAAAWIIA0pli Limp. Ha c.HZ lizKamms (p. nacAjeset1) ripE KOH Ks mum AE

wit HOp HOPIE ;k`IEMSEp11 VACTpE, *1'pS111 KS11T0p10,.

WH op Ao 11lSIlHilE BOACTpE KS KSM11ZHA, 11111 8E1411 MAAIKOk.

11111 HS BA KEyi czerspa. IApA AE ESM BEI411 ACKSAI'A

KS amtvrk, ME KEtiti antpuE KzTrA mum 4 K8pME111116.

11111 ES 13010 MER1E KS BOrl KS M/M1IE *K8pME;1111MT7, Wit

11010 mEpTa uni ES licE Boo AE WACE wpti ASIIZ rpEWAAEAE

KoacTpE. 11111 6E411 MNIFIKA TpF118pHM Emioptioop Botypti,.

TpSnSpriaE (frkTEaop BOACTpE HEW IMMO. 11h1 11010

EISCTI11 CTX.M1Ill BOW, Wi1 5010 clapAE TkaE AE AEAH1S Z-

K STE Ae MNI1111AE BOACTpE, 11111 BOO fISHE WACEAE BOACTPE

11 ECTE WACEAE Koptacp Boy pit, tffli cz EA csnzpa cslimETsat

MIES BOAW. Hitt 5010 118HE `1ETZ4IAE BOAC'rpE 118CT.1.11, wit

sow nscTlit hvoluTEAE BOACTpE WH HS BOIO M11pCC11 M11pOCE-

Writ MN/T5E/101:k HOACTpE. 11111 HOW nscilli ES flANIAIIrr8Ah

BOCTpS, Wit CA Kopb, MITA IlEtiTpS Elkh BpAMMAILIfil KoippH,

11X11111E,

FlAcHHAE

MINE

(I

;,

Ills

www.dacoromanica.ro

156

NEA NE AZK8ECK8 I1E EAla. liii B010 MAMA flpE B011 4.

AMU, 11111 BA T01111 1TE Bii MEprliMAII MIA, UM BA (I)14

f1ZMMT8All BOCTp8 1118CTI10, WI1 9ETZ414AE BOACTpE Bop 41H

H SCTIH pznum, CTNIKA, CE B0p6 TOM (Din Cu-vinte din bdtrdn1 t. I. pag. 6-12).

Din Viefa prea cuviosuluY pdrintelui nostru Nifon deAnaniea ieromonahu. Manuseripta de la 1691, (Chr.d-lui Gaster pag. 287-289).

(A8m1gE8), topz, A8MI1ZpACKS, WgZ, (Awnpmp), pu-g-18110E, MT (A8p1114), 1.11ZiNt, (mnEptuntz), cz (pron.) Aim-

(cuurSp), (MAEKix), (am8ur8), p8T, (cknAlc), (Ir-ma

Din Mdrgdritare adecd cuvinte de mate felurl. tip.in Bueuresei 1691 (Chr. Gaster T. I. pag. 290 :(Radu Greeeanu).

MAU (=Car), illZpEAN, CZ (pron). CYHTh, CZ CZ, OKZ-

pNITOApE, CZpAKZ, pZ8TATE, pZBAAT, ANINE7.8, pNIC, piapu,

IMAM, PAALRIM, MONA, (M8MKATZ), AEllapT,AlZHZ: CMr8p, npuocan, CA ApZTZ, WIZ (p. tea.-pa), CE sop AlSrpm.

Din Sfinta qi dumneftiasca evanghelie elinescd qi ro-nuinCsed tip la Bueuresei in 1693. (Chr. d-lui Gasterpag. 307) :

Apwra, ANI;ZIACKA, CZ (pron). p%8TATE, putp8, (rum-rill), MITI., CZJITZM1ZH7, pAcri8gmAh, LuzV, cap.

Minciulii.... tip. la Buzau in anulii 1698 (Chr. d-luiGaster pag. 319 T. I) : c (pron), p )01 jwCTk, CTIWAH-

'CEP, AELUKIlyiedlAk, B7;ricli41,1%, (A8MliqE8), IAp (fier e

TATi,

mi1Ta-ja,c8pu,

d-lui

www.dacoromanica.ro

1o7

plur. de la fiern), AMNEp8, cpiii, KIM, IsJ, CZMAN

ILIA, (tU), (vrFfucSa), pasAapE.

Carte sau lumin de Maxima Peloponiseantdd tip.la Sneagovn, in 1699 (Chr. Gaster 328) :

Ausrmix,pin (p. desbinarei. Intdiea órd intdlnimil pre-facerea b in gh desbing, deoghind, dejghind). SeInte lege ca numai se fereau de dinsn, dar necunoscuta,nu putea sa fie mal a1esI Moldovenilorn ai in specialnlul Dosoftein). VFW, MIT, (M8AE148A811), ECTE, pawnsu-

cz (pron). cz (conj). p7czpnT8n8n, (cmirsp), pz8,.

ApZTATI., JI1CZ, (AM8TVOI1M1.), (MV11), (CTME), (rkpa),.(am), (wacE).

Sa cereetamft acuw i actele muntenesci 1600. (Te-stamentft Budesci. jud. Ilfovit Col. Tr. 1877 pag. 338).

CZ CE, TZTAME, CA8MACKZ, WI M8 nsc, (mu), cz.THTS.

c. 1600. (Zapisft de vindare districtul Muacel Col. Tr.1877 pag. 359) : ca conj. si Ch pron. De altn-felift di-alectulft cu labialele pastrate i en n neprefacutft. Vomapablica( zapisuln ea proba de limba pentru acestft di-alectft):N

1602 : (Braaovft, dar scrim probabilft de unft mun-teann, spune despre o danie facuta de Iona Nicola voe-volft fiiulft lui Mihaift Viteazuln) : pAnocaT8a8u,

'MIEN, CZ (conj). (A8mtigE8), CZ CE, CA87KACKZ, titEpzEn,.

(CTPHRA), CZpAK, 114ZI1111, CZFITEM, CM1TK 4ETZI4E11. (Te-sverii de Montemente istorice pentru Bomdniea. T. I.fase. XII. Bucur. 1863).

1603 : (Coziea. Danie facuta de mama iul Mihaift vi-teazuln) : pIl1OCAT8A8H1 (OW, AEwarrffi, (avannk.a-

AEMk,

topa,

d-lui

isi :

www.dacoromanica.ro

158

junsei), cApzolia, NADZAE, 14/ZpAAE, (M8MIEMECK11), vreipanE,

caurrk, raSTAcmi, (nzpActclufi), (ASAmgE8), (wEpsan). (Tes-tamento de Mon. ist. pentru Romania T. 1. fase. XII.Bucuresci 1803).

1604 ; (Vlara Zapisti de vindare) : CA vE,(Kpwroamilu), CE (pron). (pica) ; WZpRANh, Luzpsan8Mum). (Col. Tr. 1877. pag. 396).

1606 : (Mircesci, jud. Vlara) : CA CE, (lnEpRo), CAW&1606 : jud. VMcea) : MOWAIA, (mos).1608 : (Berilesci, jud. Ilfovu) : c a, WA (§i) (mai

tact deauna), JVZ, MOWAE, W11, Ill7sp6M1, 68;h8, CANTS

(CEM NEAE).

c. 1609 : (Berilesci judetul Moll]) : CA (conj), CANTS,

'Et3p8.1610 : Epitafula lui Radu Buzescu. Chr. Gaster pag.

44. T. 1) : CANTZMANN, EWApTJy, (;1.), (a pron). c.(conj). czpvinop.

1620 : (Actil de infratire. Fr Ion) : (1)pz4z.T, NZ-

4174ATEW, CZ (conj), (irt prat4wr8), *KZ, CANT, (Arh. I.T. 1. 1. 139).

1622 : (Titrgovisee) : (Itzram3A), cz CE, XiEPS, W4Z/IN,

CANT, (Arh. I. T. 1. 1. 128).1622 : (Briinesc1) : Ropy, ca cz, szp,m8, (1,8MinE8),

ECTE, OaTO, [ma (ripa), (moc8), AEIJETEAE, iuzps8 (Arh.I. T. 1. 1. 21). (Pe HMO Targoviste).

1626: (T.-Jiu. Chr. Gaster) ; NWT, CE (conj). c (conj)(m Mow).

1627 1 (Pietrariu. Arh. I. t. 1. 1. 14) : (moc), (wkpa),cli(EpEtpu (Fieresci), (rarrpp). (Pe Irmo, Targovi0e).

(Az=de),(isca-

(ilotarnicire

www.dacoromanica.ro

159

1629 : (Arh. I. t. 1. p. 1 pag. 15) : CZ CE, famac,

4nrA.1636 : (Zapis. Corbii de pietra. Muscelli) : cz

pe), (ntrrpz=piatra). (Col. Tr. 1877. pag. 565).1638 : (Chr. Caster). ca CE, vrzmnzn, czirr, (moc).1638 : (Pe lfinga TArgoviste. A. I. t 1. p. 1. pag.

23) : VA CE, CZ pron). wrApi, *um, (mot).1645 : (Docum. inedita hArtieMatein Basarabn) : cz

(nznE), (trkpa), (mnp4E), (AannEDES), AsmnsA8 (de multeorl), (pm), cz XIE, (VkAIA), BA AAtyE A8annoz.8 A XII, pZ--

41,11KAT, 14i9A11, (Jni), ca XIE. (Datil in Tirgoviste p. mo-nastirea Dobromira, de pe apa Dobromiruln in muntiiSoveja la Irrancea, care mon. a fostu zidita de calu-garulft Partenie ajutatu de Matein Basarabn).

1649 : (Arh. I. t. 1. p. 1. pag. 107) : pc, pZ8TATE

pnowc3, c (conj). apanzinzimop (armaseilorn), tz cg.1650 : (Arh. I. t, 1. p. II pag. 26) : WZpRAII, C1511Tk,

pZCZpHTh, CZ CZ, ,KApZ (care inm, de la carti), ()MOM-

TE3A811 (Golesci).1650 : (Chr. Caster) : mowm,1650 : (Chr. Gaster) : CZ CE.

1656 : (Arh. I. T. 1. p. 1. pag. 56) : In (si),(m=de), itaph, nihASHT, Lilk (tan deauna asa), IlEpulkHA,

Ehp0.1A.

1669 : (Tisména. Arh. I. t. 1. p. 1. pag. 96) : rpo-

MAIM, Ck (conj). CE, 41ICk, (MOO.

1672 : (Chr. Gaster) : Whp6k, Ck CE,

1679 : (Pe Iiinga Pitesei) : AtAEFli, Ch (conj). rw-CK8A. (Arh. I. t. 1. p. 1. --pag. 56).

(nz.=

ca,

watt,

Csl

CUITENIAtIk.

www.dacoromanica.ro

160

1679 : (Arb. I. T. 1. p. 1. pag. 60) : czuTEgi, (ckAna)

apEtxm, ck (conj ) amp.1679 : (Arh. I. t. 1. p. 1. pag. 61) : ck Ch, CE (pron),1687 : (Testargenta Arh. I. t. 1. P. 1. pag. 62) : cii

Ch, punk.roplu (rimatoril), GMT, phmkE, (a03mk.raTE), 4kck,,

(rkana): sk u ch, mexemb,Transilvaniea. i Banaltilil veacul4 alit XVITlea.intaia sa vedemn eartile tiparite i manuseriptele.Di'ntr'unn manuseriptt Bain de popa Iona de la.

Sdmpietru. Transilvanieape la 1.620. Columna lui TraianaNona serie, an. IV 1883 pag. 322-329 si 445-456 :

mupEumpto, Ch (pron.) (pmEnE), (m8AEuk), (411M4ET8ph),

AM11118111E (póte fi albini, numele s'arft potrivi la o a-dunatura de pilde din multe scrieri veal. Amil avea.dec1 bi--=--ghi surprinsa de la 1620 In Transilvaniea.

Sinterna deplina 1ncredintati ca fenemenulu ierit cu-nescuta mai de de multa, dar so fereau : Aoymugh8,

EpTE, CZ. (conj.) ChAgATEM(ii), Ch Cii, MVO,'" M8EpE, (m1h,

Epk), WCTE (p. oastea), Aumumuk (ofite p. Ostea si di-mineta p. diminéta devedesca ea nu trebue de pusn ma-re temein pe ortografiea acestul scriitorin, celft putinftetitft le vorba de ea), 4rop4E, aocTpk, (amoyNyE), top,ChIMTE1411, (0111ATEMO, ph8, phWTh1411, pE (rea), (wivtam), pkck-

pwrk, phMACEMh, MICTHEN (wapnE), ChMTh, (11MAE=lede) *).

*) Cum a nu-I Tem necunoscute prefacerile lilt eta ea sia lui o In oa, vedemii de pe exemplele urmitOre : num-Tpk, 4ETACKh, OAHXHIACKZ, rpoan', rpoanEa', nap, inaAE;Year cum C scriek pe ea i cu e vedemil de peWCTE muleE sti p. e-f-a §i de asemenea din ;HW p. pea vedemapuma W p. o-FA, aiarea panes i 0

c4simple.

www.dacoromanica.ro

161

.lToulU testamenra tiptiritn44)pmeicz4w8nuu, A8AutEp8,

(.fuEnErauA6), ca (conjunctie),inthol, CHT, rpEwcw, ck

1.110AVIE (ASMI1gE8), apA (are),muzutta, pzcapE, campwroViu,pimp/A.

Din Catihismuld calvinesen tipltritn cu litpre lati-ne la Alba Iuliea, in anuln 1648. TraducAtoriuln leStefand Fogarasi : acolova si vinyetor a dsudeka vijisi rnorci=acolo va vinietor etc ; va gi ieste pen-tru va fi, va hi, va ci, va i. St. Fagarao iera ba-nateann.

Di'ntr'unn manuseriptti afifitorin in biblioteca mana-stirel sf. Neculaiil de la Braford (1600-1650 in Chr.

Gaster pag. 136 t. I):ca (pron). AWE-11 (asa-I), Ap8, a& (conj.) aquoiTE, Ca-

pin (saran), chavrEanz, /yam, (Ati'mugE8), pimp,(notToy.sintil), Annoy, (ttlykTE), (Ati'mugEoy), AoymE-

pay, n84111% ME118IJE spt >u 4*CTk (putin minune arafi fostn), Ap6Th, KZ AE ApE x1, phumupk, pcnoyuckpk, ECTE,

MKp6MH, pay, Wukph, tophuk, cmut Oise!). (psi),noychp, pkch (ris), pyck, Avivroponk, czamapEttu,

plATATE, (cuuroyp), rths, (AEILIEpTk), AEMNE, MOpTE,

HpEME, corkyrk, nortpt.Din Psaltird, ce .36 clice cdntarea a fericitulur pro-

roca i irnpgratii Davidil...1651, tip la Belgradn :AEllapT, ApZTIM, (Clifirtip6), MI18, (A8M1lE0ES4ri), pk-

ctRimmh, cz (conj.) (s8a), pzwmpaqu, cz (pron.) n8TpE-11

la Belgradn la 1648 :BZWA6, CZIITEM, I4ApA,

cz (pronnme), maram8p7.-ppm, (pactupaT), uzph,

(uomvpu), murSpk,

ACZAMA, IlACZpHAE, CApA,

cA,

fi

d-lui

phAHKATk,

CT6H-

IA,

.f6H,

www.dacoromanica.ro

162

1,11011E, (6s1{8pZ-CE), .111/4K8uppoda, punaue, woAempHAE, MS-ACZMZHA CZ-BA, norop& *).

- Din Geografiea Ardealulur. C.1660-1680 (Chr d-lutGaster pag. 175 t. I) : topo., ciir, rz, (pron.) (mot), AAS-pzw8A814, pzrapHT, W*CEAE, WM, CUSH, CZ CE, CZ CZ,CZKApE (secara), pp, (up).

Di'ntfunn dictionarifi alcatuitil de unt BanAteana (depe lñnga Lugostt póte) insiramn cAte-va exemple cu or-tografiea 1ori, intocmal cum le-a publican IlajdatiIn Col. TraianA, seriea noua, an. IV (1883), pag. 406etc. Dictionariultl, dupa Hiljdau, ieste alcatuitt ina doua jumatate a veacului alil XVII-lea : adsung, (a-

*) Din Catehismulti calvinesed ed. II tip. la 1656.(Nol reproclacemfi dapä editiea Academia si a namecu litere latine intocmaI) : strdnsdrd, réu, sdntu,sdnteri, tidntrariurd reddri, (inea, pd-rdsdtt (parasIti), giudecard, sé (conj.) se' (pron)..96 së, durnnezeu. indeste-rtu (fndeOrtii), tiërt (ei),sëmtemii, rdbdare, (simtemii), r6spunsula, sengurt4,sanguru (m.trirt3p6), arêtanni, strëgd (strigt),.sladtort (Ins6lAtori), nestensii, &Vora(6s6lor5), pdsIti (nAumerh), atYatl'atoare (atttatóre),

(augms), ornordrd, semnulil, pardeula (p1-rtsalii), veanda, inea, tndrturisëscu, lacrëna, od-c'endti (pitzup.dtand0), giunghati, asenzdndvitlt (vit6111.sm4m), ride (pme,--rtde), rupse"(rapse), strdcdciune (stricacinne), se'rbdtort, viars(vearse, verse), vganda, tflu (two). giugulti, jeau-indii (nizat1NAh.je1nindii), frdmse (frttmse), gresitti(rpswwk), ti6ne (WO, seM6ntki, atite.

Unm vedemil se tail y nepreflentA In : nnil sin-felifi de ; e prefAcnt tn 6 dupa s, q, t, 2, j, r,

vi i In dupA acelealt cons6ne.

AZ-C/6,

D-ln

d-la

in-

sênul

gurui

(ttstarinle),

www.dacoromanica.ro

163

giungu), agsun (agium1), agsut (agiutu), (shasele=sasele),(shapte.§apte), ardzetor, ashedzat, argisesk (argasescn.dubesca), afurisesk,

Din Apaiminturile vladicat Sava, (manuscriptu Chr.Gaster pag. 217 t I.) din anula 1675 : (nspauu), 15,8M-

CZMUIZT8ri CZMT8, EAE, (A8MilgE8), CZ CZ, CZ ;CZ A 110fliE, CE SA 014E, 1,1IJKA, pZ8, CMITZAAZHZ, (nigpZ-

.AIZFIT), *CZ, OM 110110pEtIll, 4BE4E, 1,104 CE KEE (conjunc-tie), cspwropme, p0n8pin, mpnwrcci,

Din Fapteleunut Saborra mare tota din 1675 (Chr. d-luiGaster pag. 219, t. I) : uzpu, cznAuz9'8pu, p,smugz.s, sz-;29,8, caws, chpnTopi, vrpzurz, (nonopani), sp481=E.

Din o carte de popa Ioann din Vinti. Diaconariu1680-1700. (Chr. d-lui Gaster) : murrh, pcutinp,EpE,

AMHZZIaClia, (9111{6), CZ CZ, OHCpAS, .1WEMIIIAM7

ZATI,101{8pHM, noropihn, CTJAHC8pA, CTI7IC6, VOC. (Ill a-ceastit carte avemu regulatu 0 i ; ea In Moldova, binekleosebitl, apol v p. an din j latinescu).

Din Sicriiula de aura de Popa Than din Vinti. Tip.In Sassebes la 1683 (Chr. Gaster pag. 268) : MAN-

CZKAAWN AMZIATE, (MSALIEM11), AUSTATh,

f7A141{7AAk, ppm, sz.;sup .tcmitiaTE, faCSAII, CTJ7111,1E,

(npZAACE), 1,110pSPAZNTII, VIIKZHA, n8uzNA, warm, noro-f%110, C7pAK8A6, JitCZFA, CZAH1114101,

Din Popa loan din Ving. Curare pre scurt pre fap-.te bune indreptdtóre 1685 tip. Belgradu (Chr. d-luI Ga-ster pag. 274 t. I).

4ANNE;a8, pcn8uc8n, Jricac, CZ (Conj.) CUT, Wiwi,ic% (pron.) nxpzczT, womu8A8ii, pAc8, CAMM, ApTApE, CZ

ttlEpEnli,

pram',

(MutLiZfari,;as,

www.dacoromanica.ro

164

CAL, AH CA AEWKHCApac, czpA44, Oran, nviouyE, pang(rdsipi), pawn, (pA), CAM.

[in aceste doue din urmA desi totft de ale lul Popa_

Ion, nu aflamft pe s ci numal pe ;, dar v p. m mun-tenescft si alte insusiri ale limbei sintll la felin. Mesit fie pricina tipografiel de la Belgradft, care nu va fiadusft si pe e. In cea MAAR! scriere (Diaconariulft dela 1680-1700) se afla dar le scrisa de Wo].

Din .MolitAvnicft izvoditft din slovenie pre limba ru-mAnésca . tip. la Belgradft la 1689. TalmAcitoriulftle totft popa Ioan din Yinti : OHM, WCASECICh, AMHEOZg,.

CA (conj.) ne deosebitil de pronumele cz, CTpAMTA, CANT,

CANI%, pumps, 4roapcam, rach, Mapzini, voppiE, pz8.Sit vedemft ee vomft putea eulege din documente :in Monumente pentru istoriea Fdgdrasulur, de D-lft

N. Densusianft sintft multe documente, léta ce amft a-flato intr'insele :

1613 : Boer; 1629 : Boerul, Sarban (cet. erban);.1630 : Boiaronibus Boerondlem ; 1630 : Boerones ;1637 : Sorban (*ban); 1677 : (erban) ; 1689 : (Na-dasd).NAdeajde, Russor (Riusor), Serban ($erban), (Bo-jaronatus) ; 1694 : Uretya (Urechia nu Ureachea).

In Arh. I. t. 1. p. 1. pag 100 gAsimu um actft dela Dosofteift vlAdica din l3elgrado, anulft 1627. Culegemitexemple dupft textulft reprodusft de D-In HAjdfiu cu li-tere latine : Dzmnerleu, sd (conj.) septëmdnd, giuedtor,giurd, sd se', s6 (pron), rëmas, slujascd, arbdt9area.

In .Arh. I. t. 1. p. 1. pag. 93 gAsima unit actft dela acela-siDosoftein, mitropolitulft Ardealului, an. 1627

www.dacoromanica.ro

165

publicata CU. chirilice : MEM, CTpZHC8, AEWACKZ, ppm.(Partea aceasta ie serial de altula cine-va, nu de mi-tropolita. Acesta Dosoftein _teat de loca din Moldovacum se vede din scrisórea citata).

Vedculit atdMoldova cdrg fi manuscripte.Din Psaltirea scrisa de Than din Vas lain la 1710 :

Ay8TX, SHWA, XHE-MHHE, Wing, ApATAM, (4HE-MHHE),

(pp/A), SHCTENOA, AEK8A8H (dovada ca punea E p. ea), CANE

(sine) ; aarapaTz, cz. (pron. dar se afla f6rte desfl se),tgeopzipE (izvoreaste.izvoreste.izvoreste), cz (conj.)

CZpAK8A811, nap, MEM1 (p. MtAE), HZICATHAH MEAN

(pacatele mele), .fcz, (11EpME), 14XH8p, .fitEavpipt, ciI-TE14, pup, cap, CZHT, 111U, 11STpEy1OHE119 4111,110M/ATZtlIA,

norown, [maws. (Chr. Gaster p. I. pag. 363.Ms. se afla la Bucuresci si ie de buna sama copie depe o psaltire mai veche).

Din Ceasorniculd Domnilord de N. Costint, dupauna Ms. din 1714 aflatoria in bibl. din Iasi (Litera-tura populard de Dr. M. Gaster Apendice : rdu,rddicdm. urcim, rdbdare, dzice (EINE), rdspunde, scintu(s'inta), fdri, infdlege, agonisdfir, urmedzi,(greqali1), alesd (inm. fern.) sdlniciea,impregiurat, rd-diet, slobodzeniea, zdbavd, nepedepsdtd, sdrcicefti, im-bogdfrifti, rdsdpd, lacrdmile, inpdr(dndu, heare amard(fiere smart), scimëndturd (ajungu), (desarte), sdngur,agonesdt, ficiorulta, agoniscisc.pdrdsdt, (singur),lipsdt.

Din Cartuliea mitropolitului Iacova tip. In tipografieaMitropoliei din Iasi la 1757 ; manz8, GYIHTEMk, CACHTh,

XVIII-lea.

pz8,

sd

Onfdlepg,

www.dacoromanica.ro

166

AraTApE, Ch CE, EU Chace Vi se, NE CZ ONE, rpEll1AAZ, (ptAE),

.faztiwrSpz (cum se afla mai totn deauna in tote textu-rile vechi, noi- amn Insemnatn inse une locuri si formainveteturei), OCZEHTE, CZAEATEIIH, vampx,HA, (npEwttrkaa),.

jannunitib'pn, 4kcz, HCk, pag, pE8TItit1nwpk, (Kpg8Th),

4111ZAZNIONE (cartea de cetire a lui Lambrior pag. 197).(m8INEttATz). Cum vedemn, are numai ;, dar are m pentra

facutit din j latinesen, deci se vede acea inriurirecare a facutn sA nu se mai privésea literare forme eagiudecatet, etc.

Di'ntr'unn manuscriptt de la 1784 (scrisn la Suceava)citatn de d-ln Gaster in Literatura populard pag. 47desdme, noapti, moarti, sant, salbatioa fitard,pa-rand, gros, pardsdt, lacreind, (pag. 320), juchitjupitn), rdspunsd (trecutuln), rasa (Oise), sdngurd, earti.

Din gAEMENTII AptiAMETHNE ApZTATE (1)IVElpH tip. la1795 in tipografiea Mitropoliel din Iasi : ECTE, FTENEEIJE,.

(plat), CWIT, BUZ, ONEBE AE AA 0y118 (nu unuln), 41-

cmr8pk, CAM (sine), (wAcEAt), wacz,pZAVENE (remdnea infinitivulii), crrpmnyEpE, (mock), 37%1H-

HA, 1.18AA7TATE, pzatacz (remase la trecutuln sim-plu), Vock, .fm8motpr1, .1114EAECZIO (infelesel tree. simplu),pflk (fien). (Cuvintuln lie gasesci de multime de oritan Cu X) AM8H1,IE, (CA8MAIJJE), Ayalrz, (111AnTE), rZChtjlE,

1.11WCh, (ctor8pk), AWZ;Z, JimSiumpE i 4tAA8A4E111E,

MAP si map, (mINzTATE).Bucata urmatOre o punn intrega Intain pentru limba

ortografie i arheologie, apoi pentru ca bucata pusade Lambrior la pagina 213 a cartel citate ie gre-

y

(did,

KIEV,

4iman4ri,

;KZ,

-(p.

4dpietelaga,

www.dacoromanica.ro

167

vita in multe locuri. Aice o tiptrim duo una exam-plaria aprópe complecta, aflatorift la editorii acestelacrierI. Autorift ie Amfilohie

Puntru misurife care si obicmuescil In Geometrieapractica.

TOATE MZCSpItaE KaPE CZ OKtIllt48iCKI. dyrpt3 VIACTZ FEW*

Mi TpIE, AE RopnonniTpIii, mom : AE muspaTopiri

KAPE Ert AAS li.SHOAHTh WI1 MS MTh 111H WAPE KApE IJSME,

thu CEMHE, Wt1 MZKAph AE 148CZ Wti 0811411SicKh ./ftTOATE 110

KSpHAE TOTh KS 01% A`liMWk KM% WI1 WRI1'1i10, AAPI. tt-pwii AE 1%th nsoinpri, WI1 CiAIIIE CZ CASmiCKI..

4111EFI8T8Alt AE TOATE MZCSpHAE ECTE oynk [lamps AE118M1111ASAI% MINIE 11MINA . 4. AE ANECTE marl : AS

rp78rilv, 4)AKK ()pi AiklETII. 4, AiklETE 4AKI1 0y11 AATK AE

MANZ, KS TPiii MT8PI1 AE Nva % o8 12- MyETE 4ml% Oyu

mopk, KZ Mil 1113MtIM6 WrIAAM% 4OMI1ACK7. KS 6-AE AMiCTE-

niimoapE AS IlAAME OKI& 11ACS rEWMiTpt1K11.

FEWMiTptifil Nig ad nac8 AE 5- nagoapE, lapz

KSM CZ OEIPINSillIE AE 6- A8nz atim um Will AA Nori 4M0AAOKA, KZ CZ +PIE AE 6- mom poomEtpit Ks 3- AE AllEtpri

flAWil, +AM Wnpzmnaz AE anapamS.Vri 4C KS AAWIA

IC8pZ AE 1111110p11.

OCTAME, AS KINK ItK1t p8ciri, sépcTz, KSnpFitmE vec8T73.

/0.'16 Etlii WII Ilt11111r1 AE 11.111111.

COMIIAZ 11TAAYENACKZ KS(Ipt1I1AE 1000.- AE BAWII, wpri 8-

Notintdii.

Agmyri,

crAA111.

wp;s,

4/591 A-

ma-

www.dacoromanica.ro

IZ1.18V 9621 4314'01 EI3VIONLIAr EL1:1111( E311 NVHW18L1 311 '311811

NW318U 811 NON 31.1112 NLIChlfil 3V Et183EW 36231 LI 3V 9V

VMS * I1YIi plInnvoj v3 ,W8113 E3 EdS3EW El3V14 83i NM

'3W11113 k 4.marz3 vsysdomiu whom tim siVntinv ku.vdy.0

-* VR91111339 3V 11 lvd83EVIT 8V3 adni `31invod 31711VHW* 3133

E483EW 2111 tudit NVW 31. E4VV4 V run .mod, 4 3.14101 V3V

VV3V 3V11(18V11S 311 `811W311d124) 8011011 my8miniV3da unyv SV 3h N8V8d01.1111 31711183EW* 3V8d1V11 VV '3V11W NM `01183101T

aV 3vivi8nw* 3vH3(J,hvi: .39:11L13 lIEU `9(1314)* ILVIPE3 3V110VvV

108,1,11wWdOW VV311 311111E3 3(1VC1.1111 Owl* `9.1.7:41

-V 8V3 ødv51 311W33 31VV VV3V NM '9.LVdEll* 911Y1331133g NEW

5V11(111113WOU 91111V '1,131311 5V11(183EW VI8SIIV 3011311 3V E4EU31.

'LIMN 8(11* `08V8I1WIVI1d3W 3V11(183EW 8(1.14 338VNW)1

48)1111* `3dlIkAVVV E.1.3V14 8d111311 NAW0110413V urn 'py4l4vv43.1

mdEoly4) 36123hVWJ E1V8W EN 'OBV0c1 WV %LIM)I aV 3dvirT

rinv `31363V wvoV 831 paw 11111dEW 8V3 M `0131311 IlVpV

111W51 3V 9.140133(N 9VNH14) 'NINA 9Vy 01}138 11V31. 1V8d0h1111 831

NhHH 9V EN3)141WOV VWVVLI 8>1 NhliN 3firaidleu %38N

EN `178V8W1IdV11 8d0h1111 8i141311 MANS %VON Owl* pnv 11111

.vdedxv 11)133811(LLOU E3 3' wu3V33

Y3 NM 'VOW 3V pdooklist 36.3vor1a NWELL8EN E3 NON INN,

'31N8V* NIN3WVM EdVO3EW 410811101 31178W* NM `31N8W*

11J.VV13 3V -00g pden 'pp 3V -gg 3VHIp11u8)i

-vpnly 3V 118v8mOky 8n, `08v8welVt1i3v tiVnti %IAN)

3V -017 817 `vriwu aV -000g 3VNI1d11831 `E513VhW311 EVI1tVC9

'NAVV.1.3 3V -gg pdm 'NfEIVU 3V -0001' 3V1111d11831 Eqv

891

djvri1c

-*

'4.1diV

V 85I

rV

www.dacoromanica.ro

-011 '33115 5V VJAVIV %dimwit *Ydrh £13VI.V $(1111f 411,1a£11

$V3 %MN 311$1114Wit 3133 VI 1/WHOI 3U115 FilWod V $11 4dVi

N)II1W pm 3111111 0$V$Wiid171.1 V %.1.4013V Um 'vsvswirdvu v WU

'txwod v sri 41VW)10.14 tIWVV 4%1383 liVW ILLVIMIV $V3 4W$51

SUSV I $V$131.13V Vd$31ZW 4Vrivev4w rim '-gt -4. 0111.119M

ZU$V 3.1,36#4 4.ohdyu4r ,twv vVrivisv rim `0m3 4 orforiwokt

whdroi viud3pi1.24r 410 3U ylvrav33,1( £v4)17 £3 AVM 4£.1.

-11VAV £513V/14WOV VWVVLI 3V vdsnw 34v mwsx 14,LvhirtrV3d5ok

svw aV £fiviir 3dvr1 3dven 3U rim mVirwv(pv :odsnw wsVodorr

okvq) 4W$31 £U$V VWV3 4V1151/8V In 'vsoVvowNle 4.10W 3E113

-21114111411 £3 31. £313THWOV VWVVII sdIsall sm V13hd3hV ILLVA.

-akir %VIM 'inundau 31 11$V5d0h14U vdsnw for vandlown 3V

3141111 RN FEWOJ tiV8dOhIlL1 3V vd53mw VI IIVIA'aES 1,,..wzN

vrrtv £v(i)v £3 iffloVvowv £3.13VIIINOV

VWVVLI `11111V 419113V virao 9V

v mIrsv 4m 91. VhIllid31134V £U$V

lvdoviiwridvir mvsdokiiir 3V

mds)%wv 413113 nrAo 3V vd83mW

41MU338 0$V$dOhliu Vd$3ZW

VV3V 4.1,31'13V mriAcr aV 'dimly 3V19 £3 MW$11 4.1,VdEU4 4NV1331133g 63WHII3 4 NIHdYUILI, $VV3h

1018dOklill 3V Vd$3£W4 EV(I)V £3 3h z4.1.311# 1.i$14A0 Vd83EW

YAM `3413hd3h £3 HOIW 31111k Nifit 3111V011851 VII 3H33V 3U VI `11.L31113V wAo aV vdsnw uvsv %Iva virdro £V41V £3 `MEM

691

rolsrzw

www.dacoromanica.ro

170

TpHSHHARZ 148 M7C8pHAE A811 BECHHC1AW. 4F1ZpATI., 1{%

illyHM8101 EHHE MApHTZ anpoanE KS MA/6 MHETE MAA MAIIE

WU 4i,EK/RTI. AMACTA, WH AEIVifflt apoatin.

Cum vedemo t nu ieste intrebuintatn pentru ea+cci numal E, care leste si p. ea de la siftrsitn accentuatftsi pentru ; y lupta cu ; se Oa 3 si ; dar a-mandol mol si intrebuintati fara nici o noima ; UWE,

WAHTE sintn muntenisme ea si m din mock etc. Limbs.le mai apr6pe de cea literara de a-di de ciltti a lui Do-softein de pilda.

Din DeobVe Gheografie pusa de Lambrior, n'amtila ce reproduce, cad limba ie intoemal ea in Aritme-tica. Lambriorn a reprodusn intocmai bucatile din Glie-ografie pentru Ca a avutn unn exemplarn in mtina.

Di'ntr'unn manuscripta intitulatn Numa Pompiliedoilea Craiü ali Rimulul *) din anuln 1795 fevr. 15 :4pany83zipti (adv.) 4gEn8rz, mSpzanztrrSpnaE (in textulatip. mb'pzaneurr8ptim), (BA3IIHA, in manuscriptn si szvEtIAIn text. tip.) ; pz8, supys (in ed. tip. arkpyE), amStir7n4(tip. are x.), nSpwkm (tan asa in tip.) ; pznitAE (tip. pt-rims), ottirSpz (tip. cirSpz), AmpunHAE, (cituyE in Ms.

CA5HI,IE in tip.) ; .TtlipEytipSa, a cz apwra, (ITEUMAEAE),

ortaopx,T, putzttt, p7aTztylaE, (rkmz), CHT, SpHKOW2s

Auld numai tom. IL Cartes a fosta prescrisa de Ale-xandra Aftanasiu dascalti in tirguld Piétra. Spune c5a fosta tradusti din frantnzesce de Alexandra Bel-dirnani pabarniculti. Traducerea s'a tiparitti la 182aYu Ia1, dar stall deosebiri intre copiea de la 1795st fare textula editiei tiparite.

a

ea+e

alit

ci

www.dacoromanica.ro

171

CZAANE (CCM in tip.), 3:ZASII, (WACE 3E4r1), (ASMNE-

W). Cum vedemn inriurirea muntenésca se arata Inacela-sifelio ea in scrierile lul Arnfilohie Hotinula ; ba.Inca ai ieste de regula intrebnintatn.

Sa trecemtt acuma la documente din veaculu ahXVII-lea din Moldova (Arh. Ist. t III) :

1703 : AnzyrspHcacs, pznzStforb'm3H, topa, AEUJACM,

ASHHASMK, Atuz;AT, 1703 : woc ; 1706 Milt BA vi ;1708 : caAitpE, CTHE, A XH, 1%1E ; 1710 : kiStwarkcAr

KAMItop, CZFITS, AIDWT, 1)0C, CTWE ; 1707 : czters, 4)1-.

BMW ; 1715 : An7p7.at8A, Attu CATS, NapTSpticmgAsAillE;ZS, y8p8HT8, 14ApA, A xi=va fi, AsAANZpS, Anp-BacasA ; 0 povestire de la incep. veaculul alit XVIII-lea:110C, 45,EUNTHAE, ripzumaS, AW7AT, tuz;amS, 68KATHM1,.

MSAEHATZ, MA 8,111AEDI6 VA ueide, awn; ; 1725 :amSrer, ApVTAT, CAp XVI ASAT, pzAAAC ;

Din Cronica BomanuluT de episcopulu Melchisedecttmite= : 1719 : CAStasEmt, MAM1, St411 (inmultitu deel

ea si A In MANIt de vreme ce vedemu CTApOCTAMO,

14ZpA11, C ACTWIE WACZAE, KApEAE, MAHON, A8Kptc5Z, 1)8-

MBA, NA xit=nu TB fi. n'a fi ; 1725 : (ASAAtts;ES), ;11WA,

;wiz, czprodu, AUSTOpECK, Atimp8, ywitopu, (AE1D1pTE),

(citurso), rE48A, cz. (conj.) (ctot9-8), (situttwop), cz (pron.)xEpSA, (rimATpA), p7%8TE1W, Din intaritura episcopului

AWMAT.-1752 : wpuztpEttop (si OpttEtpnop), XOTZpZIVE,

ABE (p. avean), CEMNE, (ApETE), cz (pron.) igp8n,(num), xEpSA, 1751 : c%, are numai ;, ea- I e=e scrisacu E, A,8M11gES, AUST0pW1A811E, Q8MZTATE (si de regula

y DU as), F1ATpSpNirl, CEICSAFil, AOX, KAM, C7HT, rp8M2.-

pouf,

4opii,

Ma-

t=e,

-

Mn-.;

O,

npicalin,

www.dacoromanica.ro

172

zusinop, RAM (vase), stimptpai, 48ansEp8, pp8a, pzAnzE;1756: *Her lc, `01pTE (in &ma lera )(Him din 4-HrE),

3,18MZTATE, 41111411;7M, mum ; 1757 : A8niulap8,,CZAHT, (10:8T0p10), AUSTOPHINEAE, 14AP; 1760 :

IWEHTE, XFIPTE AE BIE, WOMMITE, CZUT8, AraTAT, ;411-111CI

.(inm.) 1783 : smonit p. snwmitaIn privinta acestul veacil vedema se urmézii. CU

limba din veacula trecutu, din formele poporane nustrabate de ca.ta proacerea mi ea In e ; vedema in a-cesto veaca ea Incepe a se obisnui a pentru y celavechia, alte muntenisme le-ama pomenita la locula lora._Pe 0 IIü vedema pierdêndu-se din scrisa tota in acesta-veaca, firesce tota sub inriurirea cartilora muntenescl.

Munteniea, veacula ali XVIII-lea.Ceirfr manuscripte.1700 : Imv6(dtur) cregtinescr.... tiparita la Sneagova :

stopa, (am8Toptom,), AmnEps, ca (conj.) c*ucgOil, pz8-TIATt, CHTK, CZ (pron.) .tca, (ctpz), pannzuE, (mom),

bJ, naspannE, MTh d-lui Gaster pag. 340 t. I).1700 : Floarea darurilorti.... tip. la Sneagova :

(amsTopion), AmugEt3, FAS', rump, ca (conj.) (ptch), cz(pron.) pzmault, A4)11Z-CE, MAU linipTOCk AE KYT CU mal

vartosa ea, BZWAlt (Chr. d-lui Gaster).1703 : Nouli Testamentii tiparita in Bucuresci :

FpN,Spn, uzpesu, cz (conj.) uapa, cm8n, cz (pron.) (AAANE-

*) Nal la acestd and nu mi s'a intamplatti a gisi tuMoldova m.n, se ferean tare de acésta prefacere ;Itn Wickenhauser taste Nicot p. Micot In veaculd altAXV-lea, dar pOte din gresala transcriitoriulul.

4/11111/1p4H,

gap,

CANT,

ppm,

Cl

pi

JCL..

www.dacoromanica.ro

173

;E8), ACZAAZHAWA8-HE, CA CZ, 1K8AEKATA, rag, AMHE;E8,

(4nEm8p8A6), 4CZAMIAT1k, MiV11E1f, WM1TE, (;HAE), (AMeliCk)

(Chr. d-lui Gaster).Drntr'unn manuscriptu scrisa innaiute de 1705, a-

&thrift la biblioteca centralit si a nume din partea in-iitulatá : koniE orpt4 (adecii pe slavonesce), Kcivrt A8n Icorr4L4riErrrgIt ; (Chr. d-lui Gaster) : I4p, MIT, EsphE,

(4cE), 'p7cn8tick, (am81ich), JAI, IlZfafa, AMIKACZ.i[ntincase, cz (conj.) cz (pron.) (nz=pe), Pentru mai

buna himurire voin tipari aice o fata din math Isopie.

OM8A 11E11CKO4HT0p10.

gA117 ;110E tATZ MI1AZHA8 11pH1E7K CZ KATZ flpE ICWri WI.

/Ap 411 pia posSAE Atf{11 11CMK8W 11Z flpHATEHIH MIEN HC-

KOAHTOpH, A8TE AE-nn co WM 1IECKOAHT0p10. A AMA pi Ag

Aupcz lcwn 4 TZprls, WH KZ8T7 4KWP1E wit 4K0At, 4-npm8p8a T7pr8a8n, W11 Bg8 ripE 811 WM uapan =pi%

c7nr8p, 4YAp AE Micp8, AOK AE ATZTA sptME

r8p 111H CZ s%flpOEJIE lcwn, E A714C8A Wil-H ;110E, KA oriSm

Om npocT : TE KIAMZ yrzn(7)n8a ca npzilpipn K8 Avian.

tap uzpan8a /Alia 11E11CKOA1fT0p10, CtilMA WM nporr ;

4Tpz 4 KACZ, W11 nig8 iA MACZ HEKIEMAT, 103 *qua-MEHTE 1447,11E111 KApE AK*. gaff picE Km% : I1HHE.

1ACTE AllECTA ? InVI1 : WM HEHCKOAHT0p10. &HT W011-

TH M oypEloinE m8n(%)1ACE11, WH-H picE, Ca 118 CE MZHIE

*) Din achsta void publicit maT 1ncolo u bucatA pentrua Ye aprOpe tutocmal ca limba nbstrIt literal% de a-ctual.

*)

paS,

4Tp'811

ICATI

;HCE

M-

Wit

www.dacoromanica.ro

174

.(%E IIE-H BA rpm, Ka H010 CZ (1)AK CZ EAT nE kwn KS BHHA ;

1.11H ;HCE gAHT 7KSEINIACE1 : EMI'Z AlIZ 4 AEI1111 MN

BUM E CTIAAZ 111140ApEAE OACHEAO, 14ZpAH8A ;IICE : DINE

EEH 4)A4E M8fINHE, KZ AE Ac Tz-Bapz HS MI-AM CHZAAT Mt-

NWApEA(E). A8n'tork41/4 AS fISC MACS, WH AS 44EFIST A AM-

KA Clap AE KSWITE, 11111 HE*EIAT, TWT E W IlApTE. MAU

JlpE oypmz AS rolc 4 MACS WH AS pc gANT,

KIAME HAMIIHTAPIOA CZ-A SATZ, KZ AS ItaKST nAwatH-

-TEIME ptAE ; rap HAZ41111TEAE EpA ESHE, I1SMAII `111 Ept CZ

43Ag, NE BA ;114E LIZpAH8A. EA ;HCE : EATEN, SKSII(Z)HE, KZ

As +UST clAZ`IFIHTEAE c81114Hp11, CZ AE 1:131AKI MAH rpoac(E).

111/1 A8 .ViEn8T I4pAN8A A AE rAwAAnti 4H AHH 111H A AE

Mann. 11111 tap AS ;HC gAtIT, CZ 4)AKZ CASIPAE

AnApE, 11111 CZ MCHOAE mign(a)Htca 111111 CZ W GAYE *II (IIJK

tZ W App ; LRAM AS pc ASH 1,4111' : M pwr ASANH

'TAM MSEINHE, AlptFITZ CZ AAZ ASH 111I1 ES CZ-M AAsH

.mSapt, WH CA AE Appi npE AMZHAWAW, KZ ALIJA MI CE KAM

.(Chr. d-lul Gaster pag. 352 t. I).Di'ntr'una ihighnum 1705 Ms. (Chr. d-lul Gaster

ag. 355) : AnappE, AnEeTtm (in Moldova tota in yea--mill ala XVIII-lea aflama AAwram cum gicaMuntenil), rfkrzto (nu gutuia), puinnz, npsH CZAEATEK,

4MSfACTP8), (rpEwpin.greerit).Din IIHAoAorion 1705 tip. la Iramnica : az;mo,

.(cHursph), (AAAHE;ES), ApTA. (Limba aprópe literara).Din Evangheliea de la 1747, tiparita hi manastirea

RAM In acelap Intelesa ca la Macedoneni.

*)

HAZYWITE,

MIME. 4)0H

a-di

HA

.....

*)

www.dacoromanica.ro

175

Ilurezil langa Inmnicn (In No. IV, 161 fue) : AwtHE;Egieste si 3 dar se intrebuintaza fan regula, mai alesils, dar lipsesce, n8TtpE (si de regula pentru ea+e), conj. cz, nu se deosebesce de pronumele cz,

vsn, piscn8ucE, CMTK, (WACE), Cl&HTEI4r1, (ctps), wgwris,;imp, ApTATII, mtpmpz, ;um (dise), czpsz-Tool, H8 TE MII MIN ;um uiE==nu te miera, cad diedtie ; (WApIlEAE), noropxm, cum, WACZ, pfEAHKA, CflT-

(WACE), HMS (p. nunuln), (msAviE), (H8 HZ T1ME-

pE4r1=-1111 va temeti, ca in veaculn alft XVI si aln XVII-lea), mumpT, MANNAR*, (CE4EpA), CTIVicHUE, (EWH

.AAAH anapE AE ((Nall n4111,1911%0, pacnsuca8 (sing.) xoTa-pmE, cap, (rhpa), 14mu4apI4n, VEpa, immspE, AlK8H1,18-park, EimpTopto (p. vindetorin), Fa8ms (Hula), Aomzini

AomEnu, wEvicrip, desi mai totfl deauna ww,HA,h,tuzch, AnE Konu8poacz, cagmzip, (pg verso), rim-

mz(pri.Cum vedemft se MIA cuvinte cu e In 6 dupar, s, f, 2, j i a lul i in I duo r, s, f, ; dar Onto.

cu e §i i pastratn. *)Din Psaltirea tiparita la Bucuresci in anulii. 1775.

Limba samana forte bine cu cea din evanghelie : arepe ii facutil din j latinescft prefacutft in : miiivowrx,z8paT8cat3 AmuSnh, .tosuySpivra, etc ; are numai z mole

Ceaslovil munteueseil de pe la 1764, lip-situ de titln : 1) ; si 3 WI regali ; 3 se pane a-desea la ineeputii : 3nAE, 3Aposil, dar si si 3 shallmai, e lipsesce. 2) amSTopto, m8¢,saTz., 3) A`ItAt,ECTE. 4) HEMTMK11, ./4811ItCKZ-CE, A8MHgE8, CU-EATHHZ, CA CE, AEUMpTh, rkpa, pznoccd4ri, 5) Opus,.6) norop?&, CTfillTh, pma,

CA-

MAFIA,

meows,

gs

§i

41:) Di'nteana

;

H la ei

(mod),

pi

llinpal,

is

www.dacoromanica.ro

176

acrisd Cu ; : A8MIlgE8, AwgzivanT8m, rappE.(Aceste insueiri Binh) de eels ce au ajunsti literare; are

p. ea+e ; are pe e %cub) 6 dupa s, f, t, z,j, r (inseASivimpS nici o data A8AmE;z8) atuz;zaviutTa, um;11,CaNmuuz, traiamMich,:poTaTE, pcn8uch, pp8HKH (nu re-skid) Will, AppTopii (p. arcletor0, AWZ;ZMAiHT6 ; arepe dupil r, s, z : p8Iu, CANT, WZyMIA,11 (p. eelindadin eediando), ba i aeestea numal cu greu se gasescnla ;, aiurea afara de gerundil nici n'amn pututn afla ;eu dupa r Blau destule (verbele in ri, riu, rfdicietc). CU i In I dupa s mai numal CYHTk MHTEM

Anin aflatn )(YEN. dar IttapzAz. Pe urma vedemn fa-se, fade etc. $i formele din dialectuln ea labialele schim-bate stau in lupta eu cele din dialectuln en labialelepastrate, ale caruia sinta numeróse. Chiar crkpa.ieste forma obienuita nu cApa, deei de altn-felin acolea.ea ei in tote serierile din veaculn aln XVII-lea ei alnXV1II-lea, substantivele femeesei eu a ace. la singuritaau regulatu inmultitula cu a daca lean finale i. De la.aeesta limba pana la cea care a ajansn literara departa-rea nu-i mare.

Din %Comm ..... tip. in Bucuresci, la Mitropolie inanuln 1777 : CEMHE, A8Awgz8 totn deauna, opa, an-TZMNINZ, (44E1AHTE), At HELIUM, M8AEKA, rpEtuzock, MTh,

amtinyEmk, pIuAL, (4)Iaps), .pisny8paTh, *NM-WAHAFAh (p. innMtindu-In), noropNrk. in seurtnea in Psaltirea de la 1775).

Transilvaniea, Banatula etc. veacula alnDin Retorica adeca invatatura i intocmirea frumOsei

;kVA,

'It

:

i.i.

si

mai

MAE,limba

XVIII-lea.

ii

www.dacoromanica.ro

- 177 -euvintarl. Tip. in Buda, dar serisa in Sibiin in 1797,cum se vede din prefata..

(Bmc), CZAGATEKA, )(Lap, MOK, H8 CZ AMIE, JriCZ, (4)1E-

p81), cz cz, ApZTAT, (683E), (AUJE3AT), 4d1 AZp8HCZ, pas-Aapt, cz AplTACZ, MtimiczTopinop, ap3mA8a, pxm, w-upa3, AZITZMA, ACVRZHECK. pun8u030, (pEnEm8uri),

(am8a), 11)8pm11'iri (p. furmici), ('itnE), (rrpHalvole),Tapacm, A8amE303, noropxm, (ca8menc), paw, HAMM-hop, CZAVANAT, CM31ACKZ, H3B0ApZM, IltAE 3110E 68NZTZ1411,

(4Ec8Tz.), uicur8p, CYNT, (Ampuu3um), ./untmEc, (ming),(wacEcnpE3t4e), (aceamapt), (*nzrzwamE), amSHVE,

(cHnr8p), pz8Tzum, 3040 (zefirI), rrpmyt, MEW,pAcSa, pm/amp, (ap3mAscE), 4tH8Hu8pz, CZMZHAT, nx-

plME, pZCZpHT, L4pI, fac8I4E, xiapzawp, oirkummunE, PIEA8M11110ACZ, 11ZAMZI1, AgEra CZ TtME WI1 AN CZ 4tKI1HZ

A8Mt, Ka K8M ap (PH A8MNE3Ea, IlY..p 11pE VIEljrk 4H m-oHmt37, KaTmoHtirkipE KA HUE HEWE m8npsi (inm.

de la mawk), ME 110p0K8A811 111H nErizAwr8pil ME WA-

MENHAWp" (pag. 62), (warm), CZ CA, czpswroapE, .ttuz-awropton, spaHanE, 41C7TAT. Pentru a da idee mal de-sAvArsita despre limba din acésta carte, nu numal deurmele din dialectulft eu labialele sehimbate, vein ti-pari aiee cap. 34 pag. 271.

Pentru blestem. (pag. 271).

Gz 4)a4E KAECTiM8A, KnUIA 41111EBA HE 118TMIA K8 4)1111TA

a nzr8su 11()E 14Z1KMAW, JtA EACTEMZ K8 M1M6A, WH 44-

HHA KA !UTE K8 HEI18THIINZ, KA K8 AVANZ WI1 K8 (plEp ca

nap3z. p,H14 A8ME, 411- noctirrtmE AHH I1HHAAZ WH HH c8-12

4CA,

xw-

,,AE

111.141

www.dacoromanica.ro

178

4:111ET SOAAE, JitHEKApE, MOApTE, W11 A8nZ K811A 3114E

1111AAA, W HAYAAZ AE PZ8TZ4r1, WH Oy 11 nounspoto AE capa4IE.

AE A4ACTZ GXHAAZ TpiSSE CZ CZ ItEfACKZ PlITOp8A 4iA

RpElpHH UE .11/1CT CZ flOATE, (1).111HA KZ 4113ZLIZTOplOA HOCTp8

XC H8 H8MAr1 K8 K8B1111TE W11 K8 +MITE 11t8 C4/IT8HT, 411

WH R8 rp0A31111KZ II0p8HKZ WKS n0p8H4HT, KA CZ 10611M flE

iftpammanni, WH CZ H8AE FINFTIIM voAaTa BpEOVI1 pz8,

4cz 11EFITp8 KA CZ AZM WH Anvil numa, Ki1118A EAECT6M8-

A8r, BA ItH EX113ZTOPIOA I8M, KZp8A CZ K813I1H TOATE BAEC-

TtMEAE ASMIII, 4111111A KZ A8 BAillAST flpE A4EAA, KApE, K8M

3114E LIMA, caS 41K8T RAECTeM, IlEHTp8 KA -CZ HE CAO60-

31CKZ npE HOi monEniri AHH EAECTiM8A 11ZKAT8A8r1. OVHAE

Ewri I8AW HOSAE 1184H44pE AA IEpappl YinocTonnvitpri? *Ka

TpELJJII ? 41/41{Z pac8$An W HHKA118AE ? JI1KI a3r, momma

GoApEnsil Ts, RAPE Ali BNIHA8T flpE IISMHHA AAEIWATZ,

WV W All CTHIR KS 4a8li1ipEK8A mopifiri ? 4K7 Ed3r, unt TE

B3i AE WAMEHr1 T8, KApE Ai WMOVAT BiA4A, WH npE /WAN-

T811TOpl0A WAMEHHAOP ? 4/81,1r1 W PZ3BpZTHTOplOAE AEnApTE

AE 014o, flM11T8M3ii 4A8ri AE AZK8HT ! ASTE Jrt nz,A8pri

KA W XlAca CJATEK ME NA, OHM KZ T'grl ApZTAT

WAIME WTpZ1111T0p10 AMA MOApTE A4iA8A, KAPE T18 XP

HUT WH K8 41C8W Tp8n8a cas 1 ASTE K81168A W41114A0p

4iAOp CATAH1144111, RAPE 'UTE M811KA MA8A811 K8 TOATE

Awkcrk M por KA CZ 118 pacsq:Inn mai hiSAT,

(papa IISMAII AE mittopavropio, KApE MAI1HAHHTE AE A4 AA

pact4napE, c74 pantota Axt3A. 1111A, 46 Btii, 4E4 BA oyAa

s83EAE wknE MAHE WH WTpZIIHT0ApE, CZ CZ OKI Wit FA

CZPZfiri,

H11111

AA

E15ploE811,

www.dacoromanica.ro

- 179 -umpum, WM DMZ A 14814 CTHIIVE rkTt, CZ14 CTHHI.Z ASMHA

HA WKI1A0p, WI1 (piEpstoNAAA 111411. CZ cz 4Apiwk3E Nopia

4npoTHBA TA KS 4tAE MAg rP0A314114E TpZCHETE. CZ TE

Ap3Z COAPEAE TOTA.KSHA KS pA3EAE CAAE 4tAE MArl Apsz-

ToApE. lizomulTSA, KAPE TE IIHHE, CZ TE 4IPOAHE AE 818

KS K8TpiAisp 4 cm8pHAE CAAE, [WI TOATZ Opt Ca Tp14-

M1111Z TOATE XiApZAE, KA CZ TE CSrp8ME KS riApaAE, cz TE

ampra KS KOApHEAE, C7d4 At MOApTE Amapz KS wrpzEri.

Aim at 11Z4ilflii, rierlTps KZ Ag oypam 11pE CoApEAE IliA 11-.

AEBZpAT. EA3ZTE CTtAEAE Kt3 rpoA3mixa pA3z, WH CZI4

II:10W TOTAt811A BZpCZpil CTplIKZ4OACZ. IlAcAM1111 CZ HSU,

w4pAwA1ocz niNT03 xpatiz, (lapz NINA AnzpwisHil, +MIA

KZ Art KZAKAT 4Tpo rpaAtik flpE +mark lipwAsri, um KsWTPZBHT0ApE CZp8TAPE IAA BEIIIEMIIT 4/p8MC1IlEAE. GDP6 KA

MI AAT THpiCiE CZ FIS Bin' HINE WAATZ ASMHHA 3HAIll, 411

Auic1i4 4ripEm8p8A WKHAOp 4TSlitpE4E, CZ CHMIArl WII 4Tpa-

4ACTZ BiA141 1101111Tt Irk Bt4IIHKZ, CZ TpiAnspil KA AAT

KAHN, WII CZ TE criail 4E WO 4E 4:1p8113a, Kw CZ. MIIWKZ

41,E IPICHT, WH AE wpil 4E HACZpE, 4E 3E0Apl 4 BZ3A8X, WI1

MZKAp KZ Big CZ TE CHNIF138PrI AE 0y14 110M sup8ma1z oy-

pacTz A M0p14111, 11111 CZ TH11311 MAYAIIHAE KA TAHAMSA AA

MAME, WH CZ IISAE 1101411 AHSKA, A4zwractI48411 KINArt nocp-

TA 111/1 4)0AM1. 11111 TS 110MSAE Ca panne' 4npz pm WH

OVCKAT KA W oypz4SHE NM Elpg A 'Uproar' 1 CZ TE Ap3z

TOATZ GTHX1A 11)OK8AS11, W11. KA lipE w rpESTATE A I1?1MXH-

TSAS11 cza4 BtpcE pzikavitniAE, CZ TE ApSII4E MOC KSMIIAHTE

Ilimr8pii, cz14 pamintoca 40.31sEAE 11/14 110AMEAE, 11111 CZ

www.dacoromanica.ro

180

TE Ap8114E 4,1pz ANN TOATZ 3HAtipt, OHM KZ Ari WHIST

Kg Kp7011111E TME flpE ONEM, ICZpgia Hg CZ KZAt MT AOK,

otara 118MAl1 &PM MA88ii, lifil CHH8A MI1 AtkpapEp `1Elk

CATAHHliCK. -

Loghica tiparita la Buda la 1799 si din care da Lam-brior o bucata in Cartea de cetire pag. 221-226 totnasa limba are ca si Retorica.

Veacidii ald XIX-lea.MoldovaPublicamn intain din niece cAntece de la inceputuln

veaculul (publicata de d-111 Gabter in Rev. p. I. Ar.an. II volum. I. fasc. I) :

Irod : dumnezau, undi, acesti samni, raspunde, in-cepi, agiutorlu, pasarile, nastire, parasasti-te, strtms-ai,mergim, scrisa (inm.fem.) intaleagit, santuri groasa, giu-deca oasa, tarile, vesalie,milosal, (mielusel), slobozase, jiu-decata (pentru 1,11.0AEKATz), otat, raschirats sasi (sese), difusara asa buna, sad, intaleptul, pogorat, jalit, Moisa(p. Moise), lacraml, rautat, zaci (4ece), unsprizaci.

Scriitoriula cauta se vede sa se ferésca de i dupa f,a§a intelegemn de ce a scrisii : fafi, troiti, vitati, sca-unul NI di razd Unde vra sd sasi, sa'.7 inpar(i gloata=Bali imparta gloata, lard eine sd innalfi din fire etc.

in privinta limbel din Adunare cuprinflatóre in scurtadin cdr(ile ipardteftilör Pravile alcatuita de An-dronachi Donia si tip. in tipografiea Mitropoliel inIa$1 la 1814 : are t pentru ea+ e : mtaE, JrtatlitE,

Ow, etc ; are pentru 1,1 facutn din j latinn : mg-

AEKATZ, m8pzavauT, amWrz ; are numai oil 3 adeca z

i

ai

g

www.dacoromanica.ro

181

mole : awmemauer8pam, Biwa, Baaapt, rap : n'arewanft pentru ii : %imp, cffipr8uT, 4ampaT81, etc ; pen-tra trecerea lui e In a 0 a lui i In I dupa s, f, (, z, r, j:mirSp, (M8A4EMLIpt), CI (pron. §i conj.) (a8iv11guipiri),Ffi8A, A (pentru d, ale, all), paga, pffiamta, (caar8pAt),

(44EuraToapE), (Biwa), xoT7sW1111E, AWIWMAHT8plinp,404 GMT, aapaawp, (K8npagenape), (CTHH114 ( CIIIIEWr1),

IMAM) Tpes8mPloacz, (rpEwEcii), maimiE, XOTNACK, MHZ-

pT, Waca;vu1, mama, Cancun, nwrp8usxmA, AW2,;71-amyrspil, (ptaE), maawropio, (upoisTsasfi), aapz, =nape(wcesapE), HIE;ztuIE, (KIE;EWIE), (KpEpaA), ;EcTrk, appal-Om), .va, (;tc.rpE), (AWE;EMXHT8pHAE), (4111113, Oka,

etboa OW deauna Ate trele a§a), in privinta labialeloranu s'au pututa afla example, se ferea ; muntenisme :WAIFITE, PELHAM, WACWIN, WACE. Aceste particularitatiea 0 m §i tam singuru ;, sinta din acelali izvora.

Di'ntr'o anafora de la 1816: ca (pron), aux, pyrzpam,nvitTE, wkaE Kul Tpm8aagoaca, AWWT, pznocaT8a, (A-

UnATE), (raupaerpuois), AmagE8, ai8aelcaTz, .tcz, p.m-FaT, aum;apE, (awgapE), MIOMKATZ, 3Z1110AAA, XOTWT,

M8A14ZAAHH8CZ, (AAgAgEMH), (CKWITK8W1)CU alte cuvintelimba din Donici.

Din Istoriea lui _Yuma Pornpilie tradusa din frantu-zesce §i tip. la 1820. dar, pe care cum spune Insuli postal-nicula Alexandra Beldimana In Inainte euvintare, o aveagata talmacita cu multi ani mai innainte. (Ama vegan ocopie din 1795 §i ama citat'o In urma). Limba ieste caIn Donici, adeca are m pentru 1.1, win singura ;, are .1zpentru ea-l-e, are vase, fapte, farpe ete : dar are mai

- -

www.dacoromanica.ro

182

multe urme din dialectuln cu labialeie schimbate, vomitda o lista : AEWZpTZMIONE, 4I4ZAE111411, patikffiNE, C/AAHT,

CAVIT, ii,8autE;E8 ufinr8p, (Anna leste i1a Donicl) CAM-

14HT, qapA, w -Ap8NKACZ, AAKpZAIHAE, CZARATIPlia,

CAWE, OKOCAT, NRAE, ALIMZ, (4048A), cz4Epzeropil, 4M-

gp4OWZ.pl, FIVAOCZCK, pYC, rrp/KHI,IE, uzpArtSpnne, viczpeer,

cffinityktpE, phwEAE, CZ CE AASHE, CHMHECK CZMHSA,

)(tApZ (cum n'ama aflata in pravila lui Donici).Dau aice o bucata din tomula I-in alit acestel tra-

ducerl (pag. 128):

1113w, HS KS ATATA CTpZWHIPliE, AAp 4tHAECT8A 11111 EIt

*HFIVHKOUIAT, HS WA/Kw% HE AMOI, AE K/AT liE PlErl 4E11 CTA

KS 41411pOTHIMpE, Xiwu, AllApCHFIA, HpHdpriE A S No3pHT c8r1T

AOBHpHAE MA, FIE HACAMV11, wu GApAAFIE11, l8 TpHANHC WI1

FIE AMELIA 41141 nk ASME. /In4piE aturK;8n AgipIE JitnApz;-

HflillE A EWH 4tHAIINTE BHI*8A811 VIECTS,A, Ap811KI EA MAil

41HT/All K8 EOMEA A811, FISMA EpA flpZFIZAHT A`kKZ Hap 41H

nAEKAT 411Acerl. KAFISA, KOWA IllSEVAIIA FIE Atcsnpa KM1811811

MA J1111 3Rottpa FIllIHAE All`g 4tIKafl. Mau HE IllEp;NJIA

EOM* .THAATI Apsruca Acsnpa a8C1 11n;ipiE, UM *IA(ppx,HyE CHAHHa 4HflhEflT8 M311, ASfla ANACTA TpzrzAHA ca-

EVA Nt 4114HKOWATZ AAKHoivintigg, Wanoapz ex/p0MAH-

ATE, TAE MAW Apiirrra aaHri TApTWII, (1)AME KA;Z MOpT

IIHNOApHAE ASU flE KEpCHH1E, Urn KS KWISA PIECTA roul-

lpE flE MApagiari NE CI A4MA rOWKIHE flE Tong Atili

TA5Zpa imp, HE ptztaaamm MTSA AE KiAT

Ilapaarr ONA AE TOLFrl Aiw HSMArl COKOTCHE

tugmA,

SAME,

=pa',

`IE

CZ

nE

CZ

AA

44sr2.,ilk%) .

A11 CLII,

www.dacoromanica.ro

Y3VN *dB 4Y23,118M1N Y3 `0811 31M13wIL1314 VIM2cLN VW811

whyv ii VIM110.1

IM1 Vat) 3U VIIV/dYMI lirfro YVOV 3tRINAV NM 11HVW

-Ay 3V IMAYU33V V3h VSNOV d8J11W3 3VUWAO `VHW(114 3118U

pie 'arfipluro u1t JANHINSH 1/1. 0811 1/831/V.1 `Hint 1013thit SH

Y1183dUHlk Y3 `3612dwiAle wiz+ 'N)?NoJ

-Mk 33V 314 WISVM4'd 113d.LH* urn `31.(11/0.1.1k Y3 `3111N.ditt

ridgVuvrd Li3id.u4r `mdEti. WLLHHV ans(I) VHWWZ17(1) usv

tiAo VV8N YUSV 3,14VU AV1.1.14 36141%3 31fm1MIT 3dVW 8N UM

`11) VNOU.SW sH thodV L `ayfivdtufk H4t `V8VV8diet Y3*3 -WM* u3I dAW3h11 Vd118312 3114VYNYH '080 VMARIYIOX %%V

-dAo au aV tiv moN.I.ryszu V ad.dvu advent. WdY,LON 8Hy

Y.HWU YHMIr '001 3U YIVMHIVANFINIC *h V3 34V311 831 314(1.1.

-3U 'dm 3VMHOWWHNIf IIM*H143V0 *HIM 3h 3luhiwzdJ.3 dem

-3h dOVRIBV3 V8VON.11 VIVIAT 8 1/8UVN 01118VHWN

-HVVI tIM `1.1%9 Y3 YHMIt VIVN ifflOW vi Y3 178118(1.1. 3U

dOMM HAO 3118U `IHWW,LU VIT 3MH.1145Vdi. 11.1.3V14 YU8V

V8.1.3V4)83 UV/ HJC V8VHMT18VYMIr .1,WNH4f `.1.HVUW8N 314V0(1)

36HVId.1.3 V1 NOVNMW 3V VI V4( 'toy vduspv YNI184V Y3 YIVVHi

urn `08V VdU83V HV IVNH8dV 8V 3h 3V11t111V83 3V YUVN3

'YdVOMAO Y48,1,101%3 831 3Wd 3V 3149WHE Y3 MD Y.I.V8H3V

Vit ffinf *VUYN3 N398H *hHV 310 `pdow V 389301.1. `011411031

HAO V3W831Hir V V8133Vmk glirffleA OK10.1.118h7HOU H4 %3VH

8d,I.H311 3VHAO `dOVHH33dVW I4VH8VV 31321 811 *Mg/ *.L17111

-OHIA4IH*3VVJ HAO H8VHY/Judi.3 31MIVH4r 23VI HV 1/8.1.

-11V0W8N Idvondurii v1r txupusno `yhuussadJ. adv 100/811

ywdv ylVV 3V MD `123 VHOWYW 'ZV4:0V 'd8JHY/3 312Vad 8V VI

281

Midi*

V31. ly111.:11'/I Vu1170.1.

y)

*911(111. '(LVV(I)

vk

CA

31)V1

831

Op

www.dacoromanica.ro

184

/Apra MA AOIACKZ, AAp Or! CSNET AE cTpurapE, 4E a8AE

acHnpa tppanspHawp Arai, *A WilptipE, AvliAA Epa WTI:MUM

empaHop, 4ou4Ip8wrt WO cam 4)1H9, BHA KAM AMSTE

TOBAIMLISA8r1 CX8. MapciiHili CZ (PAK KZBWp CZ Tygn AE

PIACTA HApTE AE Arls. 118MA spaN A AFIZpa Hipm 8pHaE,

!UTE HEBOHT AAZCA HE ilk, WH BHTt0A ACTA KS n8-

1411HZ WACTE 411 Aug paamtca CKAHZ AHH TAKZpA Pithk,

.imp8 Kirk 417di8CZ ATATA ormAEpE, Opa Hipul WBZTZ-

MApE ACA.

Funie sau fringhie intreitci tradusa la 1822 de Ven.Costachi i tip. la 1831 in Iasi leste scrisa tall in a-césta limba, dialectula testa cela literal a Impeatritattcu formele populare ce se afla la Donici (A ndronachi)si la Alex. Beldimann.

Din Robinson Kruroe tradusn la 1817 de SardariulaVasile Draghici si tiparita la Esii (Iasi) la 1835 : ra-cam (gaseama), minEyE, !NM, cirmr8pz, 1,110KMA8CZ, AM.-

MHHE HAZ4EpE, 4EAE, GUT, JrairpHwhpri, .impEmopzpil, .tH-

WTpATZ, JitCZAAHAT, (1)0A0C.R, GMBH, 1,110AEKATZ, 3HK, pZAE,

CZKZTSEWE, AAHBZp8A811, fa, (racwr), (ca82iay,E), A1,110TAT,

pm, (ptoa), PZHEI,HOHE, A8MHE3Z8, .tHamrpHoHt, 11ZpZCZ1JJE,

yoc, (cww8pri), KAMM, Cavan, aiZAHT, WHAE (sedea), pZ-

;ZAMA, WEHTECHpE;VIE,11814AH, (WACZ), AA84E14ZHZ, ItoprZHHHAE

(p. friimbiile care se afla la Ruteni, trecutn de la Ro-mini), pA8a8ri, cuSpii, ripiwropii (p. ripiliTopto), prfigt,(cHHEw), (pC), (pEHEMIOHE), (WAHTE), (IMAM), is,8MHEpti,

(84m).In acésta traducere vedemil limba cu adevarata vor-

www.dacoromanica.ro

185

bita de clasa culta din acea vreme ; in celelalte lestelimba beserecésca care le mai aprópe de cea literara simai lnriurita de dialectula muntenesca. in traducereafacuta de Sardariuln Draghici gasima tote prefacerileobisnuite In limba poporului de josti din Moldova, nu-mai de prefacerile labialelora s'a faith cu mare eta-ruinta. Nu arnii pututt Oh forme en asemenea prefa-cerl &fan de la franghie care ieste si a-41 primita Inlimba literara. Alta-felin aflamn : Op, (Plapa, mama,Aissma, nierpApri. Cum se vede din exemplele culese :nu are t pentru ea+e, ci numal pentru ea-Ed, orialtl ea. De asemenea nu aflamn pe aK muntenesca InIon de y in cuvinte ea ;Nor, yloAsa ete.

Catihisulrs de la 1834 tiparitn la Iasi (spune ea le atreia 6ra tiparita, ieste scrisa in limba ce amn studi-eta And ama vorbita de pravilaini Donici.

Praftiea tiparita la manastirea Neamtului, in 1837leste scrisi ea si celelalte earti beserecesei si ea p ra-vita lui Donicl, ba ehiar mai curata Inca.

Tretdeet ant say viata unut juedtort de ccirri, tradusade caminariula K. Negrutti, tip. la Esi 1835.

Limba le a cartilora mirenesci. de asemenea si or-tografiea ; totu-si se vedn forme cu m si de cele en vIn lupta (y8p, MOK, 1,18PAZTATE etc. dar mai deal Iesté v).Celelalte forme sintn de asemenea in lupta, gasima CAN-rsp si affirsp, *Hum si .twza etc.

C. Negrutti a publicata in Daciea literara No. 1 Si 2de la 1840 o nuve!a istorica intitulata ; Alexandru La-impeanulil.

www.dacoromanica.ro

186

Limba ieste apr6pe eea literara. Se pare inse ea instatornieirea aeestei limbi in Moldova a avuta mare rolad-la M. Cogalniceanu ori ca insu-si C. Negrutti si-a Bchim-bat parerea de mai innainte. Limba din Alexandru La-pupeanula" are deei mare insemnatate, ama putea diceaeela-si lueru despre limba Daciei literare". Puna aice

une eapitola Intregt I apoi ila voma analisa.

Alecsandru Liipmeanul.

IAKOB gpattMA AECHOT nEpicE Smic AE s8C481W-18A asi GTE7

4/AH TOMWA, KApE AK8M OK/ipM81A HEApA. AN) 11AEscanAp8

ilansuman8A, Atm% 44pakngEpEa ca 4,14 Aos, putopi AsOLJIIAE AECHOTSASI (1)8HiFIA AA KOKTAFITillOHOA, ICE8TiCZ A ASA

OWI T8IPIEW1 Wi CE 41IT8pHA AWN KA cz icronEacm npe pi-

fliT0p8A TOMWA, Wi Ift CKARSA npE KApE 118 ap

nEpA8T, AE teal) 4i 4:1)0CT 'BMW AE soiEpI. hrrpacz

M.OAAABIA, 4FITOBZpail1iT AE WEHTE Mii Wi AE sp'o TpEI

Mu OACTE AE crpinaps. /PM HE Aura A4ECTE ABEA 110-

4M114ZTE411 ISZTDZ XAH8A TATApiA0p floral sa cal

AEA opl KaT am8Top AE OACTE BA 4EpE.

/1Z118W11EAN8A MENEA AAZT8pE K8 COOK& Hamm, A-

MZHA01. KZAlpi IIE ApMACApi TSPNEWI Dii 414ApMALi1 Aill KAFI

11Z1141t1 nimioapE.

COKOHI, llOrAAIIE, 3iCE ASnz nsninx TZiEpE,

OAPE ?

GZ 118 TE *HAOiEWI 1VIZpill TA, pscnsucE ssyrgansa,

4Eapa yEME CSET acsnpipEA TOMWEI. OACTEA TOATZ CE BA

C8II8HE K8M i CE BA (*WI MAI MARE cianspiE. lloiEpii, szi4

ca'un

411

cnaxii

p81141

LIE iCEZII

AiBOM

'A ti

www.dacoromanica.ro

187

1-AS MM MAT Bit, 148MM civitta mopnil 40 MAI 014E, AO+ K8M

Bop BEAE Ka MApiA TA Bil KS HSTEpE, 4HAATA BOp AAEprA

WrA Bop AZCA.

G1 m A8AA1IE;18 CZ H'AIRS NEBOiE A +VIE %WE& ME AS

41ZK8T Mip4Ea llOAZ AA MSHTEHI ; 4ap't41 AM MAI CHSC, ES

Jill Kt:MOCK npo soiEpii HoCTpi, KZ,II AM TpZiT KS AMUR.

ThiEACTA pZAAINE AA .IIWAATZ .VILIZAE(PliSHEA NilpiE1

TAAE.

flOpRiNA, AUX AS AMSHC AROAHE AE TEKS4I, SHAE nonocipa

m o 48mpaRa.

AOANalE, 3iCE SH M1p04 AllpOWiHASCE, HIWE RoiEpi COCIHA A-

KSAA mEp BOiE CA CE Jit1KPAL4iWE3E AA IVIZOA TA.

EiE, pacnsnca 11AEKCAH4p8.

K8pan4 kappa CRT KOpTSA SHAE EA WEAEA 4WKSH1,1i8-

pAT 4E soiEpit Wi KM1iTMIII Ca, naTp8 soiEpl Ain KApE 401

MM saTpanl, rap 401 11:8111. IIMECTii Epa BOpHIKSA MUMS,

aOCTEMAKSA fiEBEpip, CHATApSA GnAHVOK 1111 GTp0i41.

ilnponiinocE AE ilAEKCIH4p8 COO, CE ./tHKiHApA riZHZ AA

HZMANT, 4)zpa al CZOTA HOAAA AM ORNEiS.

EiNE A41 UNIT, soiEpi I BiCE VIECTA CiAiNASCE A 3iAARI.

CZ 01 M. TA CZNZTOC, faC48NCEpZ ZOiEpii.

ilM AS3iT, 8paa% 1laman4p8, AE RACNT8ipEAE topii Wi

AM UNIT c'o MaillT8i8 ; tpitilil 4EApA M'ALIJEAllrb KS K8K8pIE.

GI, HS EIHSEWI AlbpiA TA, 3HCE M040K, 4EApA ECTE

AiHiWiT1, Wi MATE Kr13 M. TA Ai 11133iT ASKp8piAE OpEICSM

H8 CSHT, MAI AWA ECTE 004EiSA N0p048A81 NOCTpS, VS 4)A1Cli

Ain 141nt4Ap, pump. IIENTO AMEEA ORWIA FIE ag 'pia* flpE

www.dacoromanica.ro

188

1101 CL'41 CHSHEM Ka, 11op0p,8a 88 TE apE, Hi41 TE inEwE, Wi

M. TA CI, TE Aurrop81 411AnoI KA...

AAKa BM 88 ma BpE8i, ES 117 BpE8, pZCHISHCE 11118111-

HEAH8A A K-481A oK1 cKiHTEEp% KA 88 (1)8A1,IEp, Iiii AttliS BOI

88 ma i8i41, E8 117, WRECK. ripE BOI, wi R018 paEp8E opl K8

BMA opt (papa ROM BOACTpl. GZ MI'FITOpic ? MM AErpan'tni

BA 4HT0ArIE A88apEa K8pC8A 4a1AzfanT. A I 88 ma BpE

8Eapa ? 118 ma BpE8I Rol, K8m 411147.AEr ?

Coa8a81 88 i cE TME KAM, 3iCE CHAINIOK, 101 c8H-

TEM AATopi A'111 CHSHE AAEBZp8A. lloiEpii am' prrapigt AnpEsEni m Ntirspi, AA lIEW1 illi AA M811TE11I, FlE 811AF AS

TONI p8AE WI npimni. flop HEW K8 owi cTpEiHE, lili BM AE

DATA 8Eapa Kam EOM ARE paCROaE 4HTpE 1131, uli MATE

illi MZpiE1 TAAE 118'1 BA 44 Riff, FIEHTp8 KZ 4\0M118A GTE-

41A11 ToMWA...

TOMWA I gA TE AS .VIEZI4AT A BOO K8 ATZTA ?cap-

BiE. 118 tpi8 4iNE MZ OwillE CI WV allapm AaCEAEAE Alf!

r8pa K8 B8cA8ra88a ANIECTA, 3ICE AFISKZHA MZ4i8KA AE ApME

AIN MZFIA A81 ROrAAH. TiKaaoc8a IONA AE TOMWA B'AS 411-

BaHAT...

Timoc 88 110ATE 411 AMEA ME c'a8 4.11KpEAHNIT A CE

NSW Z5Hc8A A81 A8M11E3E8, 3iCE REKEpil4Z.

AS map 88 CSHT illi ES /611C8A AS1 A8AWF3E8 ? AS

map 118'mi Ato tR8pAT wi MiE KpEAintta, Kam Epana WNW

CTOAHiK8A RETpE ? 1113 M'A141 AAEC ROI ? RSM AS (1)0CT OSAI-

ASipEA mEA ? IIE mug Am npcAT ? RApE C'a8 41/411TOpC AE

www.dacoromanica.ro

189

M 8111A MEA, cpzpa cz MOVE ApENTATE Wi M'AllrffiEpE ? 1111

411CZ ANIMA HS MZ spait, 103 hhz ? XA XA XA !

PiAEA ; MSWKil i CE CS4IA 414 picSA A4ECTA, Wi OKII ASI

ramia Khinia.

K8 BOIA 111Zpia TAAE, BICE GTp0i4i. BEAEM K MOWIA

HOACTpS A CS KAAZ AE IMAM 411 KZAKApEA nzmihop.

KSHA ACTS HErSpS AE T8p41 RA npzAh Wi BA 118CTiE 14EApA,

nE 4E:BEI AOMIli 1111ZpiA TA ?

1111 KS 4E BEI czTspa MOW& A4ECTOp 4ETE AE 11KrZ11i

ME AA841 KS ilitzpia hAzoyi G11A114/0K.

118 ABEpiAE BOACTpE, 148 KS RANI( topaNinop no KapE'I

1101. fbi MSAVELII M11TEAE pp AS BENIT KpEMEA

cz n how 111r:E8 npE ROI. AECTSA, soiEpi, 414T0Ap4E111 Wi

C11841E111 WA& ME B'AS Tpimit, KA CZ CE 41EpEACKS CZ 118 Ah8

IlECTE EA, AE US lipE CZ 41AK i11 410AAHEAE ASI C8pAE Wi 011

1lEAEA ASI KZ11TSWEAA7 AOREA0p MEAE.

lloiEpil EWip MZXHi41, M0140K wham.

11E AI mum ? ffi14TpERZ /1Z11811111EAN8A.

AOAMHE I MAMIE ! BiCE /1/10110K 11Z3ZHA 411 1,101811KII

118 HE IlEAElld npE 1101 Agnx (1:apa AE AEIAAE 110ACTpE I

AMilITE KZ BO IMM/641TEA11, A4\'111 AMINTE AE BiCA acpinTS-

pEi 111i rapTZ roLuitiihop TSI ! K034% npE RiATA 14EApZ

MAMIE I CAOROAAE OLJJ1AE A4ECTE AE nzrzni ; 6i11 118MAI KS

KZLII MOAAOBE111 Al 11E hznrz ltlzpiti TA, 1111 1101 Ki3EWA81M1

KZ 811 (pip AE nzp 118 CE BA KAZTi AiN KAI18A 4k.11ZALOMEI

TAAE. 1111 AE'111 BOp TpERSI 01111, HE ROM 4HApMA HOI KS 4)E-

Ta ?

M8f1i141 l4Epii,

;

WOO

1145145

www.dacoromanica.ro

Vd3 TItiVlicU3V 'V3 Vd0 IN8H3d11 3V 3:083N Y397

%) V mVog 8dVtiv3H3vg %5I VIA VV,IIFf1231 3k VtINI8VgJZI:11

311 1111/HILV81V Vd3 1/6 '3.LVS %%AVM vumw 3h11v `ahmsw x3

NOV NW `3dVN 18V3112H V3113W33V `VIIHW Y.L8d%3 11V NOtIOW

*V8l18,13 38s34d. advs 3V 'Noll-midi. Ihvv 11183 Isv -8Vodou 3vIdEov313mvs aV 1E3d8m8 ivw 'mlAr V VH 'd0,14893d1

'irh3 IWW pozx `vhilds mos LI. 8L1. 3V36NY3 NW puhvy

a3 SH Paw vlso s338Vsn4) ihw Irn '12V3MNW

-8N IVW 13H 'ZW aZH 3V3dH V J.pindVme JVI 'VIM- .143!

31 83 311I1 NW 3VANNW II111,1111 VIAN '3111844) av szdzd.

-,01 Hs II) ITIV,11 1W31181.13 VIIIWOJA 3411 1111 3V1112 13s '311IW

3th] IFT1 IFIVNZH 112,1V ',1.01133V 3did 18Vra3 IV 'IlhwoV 0101

V11 IONOIk 3.1. V NONA, 3v3d 31TIE NW 11513311W 3140hOW

dVV '%Hniavv 33 'ZdV0H3 3k 3V053V11 311201 %SI dVLI

93 I I81/ VIL8IhNIV1/ urn V3dVII83WW 3133 3k 30 8N `1113WVO

Rill %NNW 31f1V0118H 811 34VN '1/I110N ti8 3133 81411Z,I,

0 V 3413VI3 93 811 MPH ado Isv v113v83 TsIdu V 31.V1/11 1WW

3NTIOW 3V 34I381 9133 18V In/m.1! YNLINIr 3133

/101k1OLIO : 3118313V 8V.3 811 YIVJO jhiII MIN* dvV 'hvwm8V

81/1311 3133 Mi. Hhyl33ag Inv/ Iv,tv `Jodp 81:11/11

18EY3 IV WSH '5113W 3VIFI10 31331] 34VW POW 1251

811 4 70,Ldws youv 3111.1. 3411 !RI '83 N30118H 3 811 311W33311

4 vs vssvhh dvi gs3vvpi3 vsdtu V8U8V" YH3V3113H0W0W V34

-V0.L)1i Ruth Rh 83 VI IFI13VILWJ 3NW33311 '0817 ViINVVU VNY..1

V8NV3M11811HV 330 4 1081 14 V3d3IN1YW

ION 114! 313V34Mllif 413011 111111.311 3V168V3

VNIV'Zd WOH '34VC11111 V4V3i1 VNIV'Zd WOH 'flUON 13W

G6T

www.dacoromanica.ro

191

nopont1i41 AE TOMLUA, KA nEtt8TznA actcrspna npE Aan8w-

nian81 Ain KME, Cz'W1 8pME3E Ap8M8A M KOHCTMITiNOM,

MAE npin MANE Wi AApE AE RAW CZ MiMAJMEACKZ MA3iniA

A8I.-1,Ap 1373ZHA KZ EA BEIM K8 AiNC8WI lM1110ipEA HOpliii,

OE AE AATA C4)iiliA8CE A CE ANTOWIE (11ZpZ Ili`li 0 iCIVAEZ

M TOMWA, mEptipa VIE CZ ;Amu A'A xfiToszpzuJi. iFIECTA

Epa flAAH8A Agi. 11/10140K KA Ci. CE 110471, Ailli AE 117)118W-

HEA118A. fioia Al CE AEAE.

Cum vedema de prefacerea labialelora se feresce seri-toriula, se feresce si de prefacerea lui e in 6 si a luii in i chip& s, s, f, ri, z, j, r. Mai face pe id coleagreseli, dar in principia nu le primesce. Asta-feliaaerie de multe on trecutula simplu in sei, se eu CZ :

iCS8TWZ, inTpacz, puma, etc. dar aerie si IlEpHCE, p-

CE, pun8ficE, pzaaacE. Intrebuintaza pe a; ca Muntenii :m8pAT, M8Hil, Ni8AEKZ, Ri8KA1IA, ;K8MZTATE, nitinrtoa, a-NiSTE ; cu y aflama numai : 4tHK8111)10pAT. Se intalnescasi exemple de prefacerile lui e §i i, dar se feresce dedinsele férte tare, ba chiar a cantata sa puie l4Eapa ca,Muntenii lucru care n'a rausitil a Intra in limba lite-ran din Moldova ; de CAHT it vroitasa scape Inlocuindu-laprin suntil, cum scriu Ili acuma mai toti. 'Cue orl fu-gind de o prefacere a gresita, de pilda a pun piniTop81ferindu-se de i dupe, p ; dar acesta I mi-i facuta din iei din a deci trebuea oft-lo puie. *)

sic) In privinta literelord vedernd el nu mat are pe *de lea ; di are name i ci I, pe tt l'a Matti, eft a-re pe m, n, e, z latinesci. Ien atnü tipiritti bncataen chirilice ea si nu Ingreurti zatulit.

www.dacoromanica.ro

192

in K. K. lorgu de la Sadagura de V. Alexandri,tiparita la 1844 Iasl, gasimtt multime de moldoveni-sme. insir&mn urmiltórele !MI oi Aa, rrpiatir, cp8pHHK%,

Ayl0H1,11, npiETiHiaop, riiu (prin), 4on4Ent4E (eal-e le pre-facutn in e+e), KoEpf, 1104)TiT, MKT, 3A4E, FAX114A,

(Gafita), E8 4tic 8w, 4'a8 (1)m8T (ti-a wawa (IPadapata), I,Hopa, Nit1iAiT8piAE (cimiliturile), pE, EapsaT8a,

rpatiiin jnr8pi1 Wi A Tp8n8M31, XOTZpACT, womm

CZDTZAVANZ, KAMAKCZ (p. carnacsi), cTpiaHr, 1,1I0AA7TATE,

s8paTiK8 (p. 68pATEK8n), KMKAT (p. calcatn), HFIpou (p.

Miromi), ii (iel), !WIT% (minta), rzczwE, KiapKiT (p. car-pito), nocomopwrE, UMW (selele), WERE, nEwl&H (lesintl),

pmi, T8 JI1CSWI, MKpM, JIUMIZAAT, .frinpey8p1pim, Hpi-KoKi (Pricopi), MONUAKZ (muzicit, pop. mojIca), 37.8, ria-partE, npiNcEapz, Haw (p. pesatil), topaHil (p. (etymatrecutn In reranit apoi in taranii), CZARAT1K8A, WZ3741,5

i4n8T8A (tinutule), ayi8Hyl, ppzuti, pz8, c8pziv.a (sun-ten), qpA, rpEwzal.

Dar pe 1ñng aceste moldovenisme iéta o colectie deforme cari au ajunsa literare: CTINC, cTpir, HEMWkCKR,

14iN8T, MEI/ANS, cTpiHr, AAKpiMiAE, 1184INTEA, CEp6aM, MS-

AEKA, A7t8T0p, am8Hr, ciHr8p, CiN8A, 8piTE, c8pic8a, *KOH-

CEWHZ, pzcH8HA. cTpir, cTpiK,

IétA, si cilte-va caH in Moldova n'au reusitn a fi pH-mite ca literare si se primescn numal In poesie on siIn prosa, dar numal pentru a mid schimba : I4EApA, rpE-

WAAE, cEapa.

Aceste exemple luate pana acuma ajungt1 pentru altimuri pan& la ce punctn s'au aretatrt forme populare

M'O

facutit),

MApN%, CiAl.

AE3ETOOE,

www.dacoromanica.ro

193

In limba 'scrisa din Moldova. Sub inriuriri feliuritenumeruln acestorft forme a mersn scadindn ; desi panaa-di chiar vedi scriindu-se aprópe ca la 48 inse maiamestecatn cu frantuzesce.

Vomft da pentru a incheea cercetarea nestra asupiaMoldovei citte-va bucati serise in diaiectuln moldove-nescn din tara de susn.

I. *). II. *).Frundzi verdi di mohor,Plingi-mi maid cu dorCi si len t'am fost ficior,T'am fost mini de-agiutoriScosai plugu din sopronSi boi din ceal ocol,Pi Gioian si pi BujorS'am plecat la ceal ogor.Nici o brazdi n'am brazdatPotirea m'o'ncungiuratSi la sort el m'o luat.Vindi-t maid boi totSi ma scoati di la sort.Di la sort si di la moartiMaica no ti poati scoati,Nu ma D umnadzatt ti-a scoatiFrundzi verdi schic de ordz,Cini o stirnit : hai la sort"Putredzasci-i carnia'n grosSI dolanili pi gios !Frundzi verdi trii migdaliCini-o stirnit militariDa-i-as carnia la clntari$1 chelia la dubalari.

*)

Frundzi verdi di doi bradzMor, murguli, di nacaz lPi-a cui mini si ti las ?Ti as lash la taici-nift,Taici-nitt II om batrin,Nu poati cosi la fin.Mor murguli di nacaz,N'am la dni si ti las !Ti as lash la frati-nin ;Frati-nin II om bogat,L'o pus satu parcalb,Ie 13* §i pliaci'n sat$i ti Iasi nimincat,Nimincat si niadapatMor, murguli, di nacazN'am la cini si ti las !Ti as lash la sod-me :Sod min fimei re,Ie nici api nu t'a da.Hai murguli in pas mariSi agiungim la sat eu soari,Ci ni astiapti puica'n cali,Si t'a da griuntrn poali.

Contemporanulti" an. IV No. 19, enlese de la Hirliu.13

www.dacoromanica.ro

194

III. **).Frundzi verdi trii masliniVini cucu de trii dziliPisti val, pisti colini*i n'ari undi si puni.S'ar puni pi-o radaciniSi temi di vri-o pricini ;S'ar puni pi-o ramurèAproapi di casa m6Dar si temi di-o belêSi nu aibi vorbi re.Cuculet cu pana suri,Pchica-t'ar limba din gullVara vii, vara ti duci,Ma nier iarna ci min:1.nel ?Mininc putrigai di fagSi cint codrului cu drag.

Frundzi verdi di sulciniColo gios la radaciniCint'o pasiri straini.S'ash cinti di frumosDi pchici frundzi pe gios!

Frundzi verdi foai latiCinti cucu di ma'nbati.Ten dzie cucului si tact,Iel si sui sus pe craci,Mt! hotu di ma sadTot in ciuda me si fact*i cinti si si rotestiCa puica cind si gatestiIninioara di-ni ripesti !Si-si raschiri peniliCa puica sprincenili.

Munteniea veaculil ala XIX-lea.Din Leyiuire a prea indliatulu'i §i prea pravoslav-

nicula domna si obladuitoria a toga Ugrovlahiea, IoIoan Gheorghie Caragea V. tip. in Bucuresti la 1818.

Limba ieste tota cea din Pravila lur Donict : Arem p. j latinesca : mSAEKacup 2f84\Ei4, Ari. moc, 158M1TATE,

An8111,1E ; are t p. eal-e: arkv, aAtcE, dar mai desa E,ANECTE, AECHE, ROEprl, AEI)E etc ; are destule exemple deprefacerea lui e §i i in 6 §i i dupa consónele cunoscute :urbyferopio, CI WIT*, IrLpirl, MIT, 14Apli, C'I3 CI, fYLME,CLAEATENE, XOTAFL, CT/MINIMA, MIAMI, %WW'1', vravit,

um4Eviii, punSuAE, HEr8wropiE ; are numai ; ; are for-mele muntenesci : num*, rrs), A'13 dar si AE (prep.), AA,

**) Din No. 23 i 24 an. IV alit Contemporanului" ea-lese din jtidetulii Sue4va, In partea muntelui.

www.dacoromanica.ro

195

a, AM. léta §i forme curate: 11pEllYLICMA8CE, Jraptr-L,AtmangES, Aomqviri, crumwri, J4HTLUi, CEMH8A, CHAWF,

rapt% CTMIC7,110NE, 3E410/AA73.Prefaceri de ale la-bialelora n'ama aflatu. In scurta limba ie mai curatade eata a lui Donici.

Fanatismul sau Mahomet proorocul, tragedie In eindacte, tradusa de I. Eliad si tip. la Bucuresc1 in anula1831 : ca (conj.) (8nnuE3Ei), (nEAEnciT), Aumz, (crrt),(rrincz), (3ic), GENT, pzcnimi,pcx, (erpirz), (cA8i4i), (Chi-rsp), MA*, (cEK8n), (nz), 'AMC, AAKpZMIAE, CAcHSA, CZp-

RAM, pt3ZAA, 8pZEpt, BpZMIRTOp, KE3Z1118ipt, Ewa,

rONEVE'FILLMAZTOpiA, p8, 4:ietpz (fiere, lantuti), cnii-TEM, CE (pron.) .111FIWZAA, crpihucz, *FutoeytopetT, *Fitz, pz-

nnzumuz, (p. remasita), ararra, cz 4ats8 (a gresita pu-nencla cz p. cE), Biii, KOMpl1MCK, wpnI, 8WfiST (for-

ma corecta in privinta 1111 u dar cu noI dicemarosita), LIIZ3, NEMKATZ, pZAAZWMIZ, 4urpimzipixiapz Vera', decl onnopaipE, .turpiwspi.

in scurta desi se putt culege din acOsta scriere a hiEliade multe exemple de inriurirea dialectulut CU labi-alele prefacute ; limba leste inse, in privinta fonetis-mului, /Orte buna. Acésta limba a ajunsa literara in.Munteniea si a avuta forte mare Inriarire si asuprascriitorilora moldoveni. Eliade, sub Inriurirea hi G.Lazar a nemerita forte bine in cotrO trebuea sa apucelimbs de pe atunci. De aceea a inlaturata apr6pe intotft deauna prefacerea ml e In 6, si a lui i in i, &par, s, r, z, j ; putinele forme remase cu asemeneaschimbarl au fosta inlaturate din limba literara sub

Ct-AAS,

Spaced,

s,

gap.-Ha,

www.dacoromanica.ro

196 --

Inriurirea lui Lambrior, forme ea sintii, sintenzil, sin-teg le primima si a-di. In privinta lui nc Eliade iesteforte cereal), numai in ineungiurti pune ge. In pri-vinta prefacerei lui a in e se tine Intoemai de regu-la fonetica si nu primesce analogiile obisnuite de Mol-doveni, nu dice sfâietü, sMietd, ei sfdiati, sfd-fiatd ; de asemenea dice vedea (inf. si imperfecta), etc.Muntenisme neprimite in limba literara gasima pë, de-fehida, d4arta,, speriatci. Altele ea vase, vacie, pdfaste,deqarte, sIntü intrebuintate de Munteni i Moldoveniin'ara trebui sa se feresca de dinsele, ci sa aléga dupatrebuinta sase ori fese, etc.

In privinta limbei n'avema ce mai eaute, la alp. seri-iteri Munteni. Mai departe vomil art nrme din dia-lectula cu labialele pastrate in vorbirea poporului Mun-tenescn de a-di.

Din Ermiona mireasa linnet ceilalte tradusa de DlaI. Vaearesculn si tip. la 1834 in Bucuresti : aprepetoo. deanna, A8MFIE3EI, ECTE, *KS, CACHT, MSAVLTATE, m8-

cm8n, rirpinvra,, ciur8p, spvununcu, o-Anopffi, HECTiFIC, 2KOC, iCkpb, Bp1MMIIIJAIJJE, CA511, MillISA8A,

cimiis, ocprthip, VKIMOpELJJE, AmSTop, impuninE,ASWKiCS, JrtHLIEAtfITS, CEIANApE, ; flcSr81, caT$M,CSAAMIL41, 111734 (sesn), KoTApinE, omopmr, 141uEnn, riarmE,

[(WTI, CE SITS, cTpirapE, 4MripEm8p81, nA8M410,1ECK,

04E, citirSp, CE41, cuseiTiia, KA CS

11011i (ca sa pociti), no4ig, cin, EA AS SAEAAT (Ca In Mol-dova In privinta lui au), cipAmi, rSCiM, IIEKSMMIASAAS

(necajindu-me), cTiukiEpt, .tmSurE, CtM73, CTOMTSA, 411-

:

nr

porn!, A0'1'3E4I,

Am8Hc

Cii1A4S,

Tauir8ilw3m, cTinkiE,

oRsiteipl,

www.dacoromanica.ro

- 197 -4/p1K0wAT, CTirAPE, K8giT, .1RIEH8KinA (ingenuchindo

p. ingenunchindu), EAAW311, M8IAT, opa, crpir, 4nedo,crpamE, niEp3, (piEpshiwk,vs, cEm-bmiT, CA8M1CK, K0137411.111.-

CEM, JVIK01-11,1I0p1., 1173C1piAE, 1.1.11.pn8EIVE, porom-Hinp. Cum vedemt are mai tote prefacerile obisnuite indialectula nostru, numai labialele Isfi pastrate.

Iéta acuma pilde din limba intrebuintata de CesarBoliac in Operile sale, carte publicata la 1835 in Bu-curescl: iet (de la a Net), BPEME, cr1piniNi, MEAE, 61.14, crrpilvi-

Tork3%, M8mo8vtipt, CT, 118 1liTpA1411, rPERIAAEAE, sTtIl-

rpiniTEAE, M84\EKA, *KT, CIWT, CE 110ATE, M8AEKII4I, 141g,

CEAVEHA, SpatsIOArb, /1111rpiMBH4\, 118CE, BiAEAE, E-

11179 ciur8p, noconnopx, Aur31warr8-piA0p, ./tHrpiMipE, MET'LlrktISA, 110`HO, AMSNC,

MrElFliAE, CNIFISA, NEP8A81, J11113E`lirb, MOK,

CTPXFIC, LONE, CA8MtC103, AliE38A HOMO, 'IEA A8(116

Spiva, 811EATiAE, KOKOW8A81, KXJIIE, fl4YLCIT, ASAPMipt,

CRATE, PIC11811C8PIAE /111414EAEC, CIARATHIAE 44ApE,

BiaMM'LWX14i-H'b, C'aH8J, Chill' Sp, 4HKOHI,IiSpT, m8prb, A/Cop

EStiompE, rrpAtuyE, EaT7t0K8prE., cffiu8A, t4zpAcuoc8A (terino-

sun), Hoig cz ma no,lis, cErim. 4inETE, pEumpT, prITSFIKi,

IllAp0AEAE, 1,1EI18KE, C4MBIAT, M8faMsicHT,

ORA, A FruKo4iTrE.pl, (au nascocitil), TY4Y1.14.1E, WilT, mars.Din BAgAri de seama asupra canoanelora gramati-

cesti" de Vorniculfi Iordache Golescu, tip. la BucuresciIa 1840.

MAI CM1T AATE TpEi Jpocinsipi ME BOPEEI, KS KAPE lIE

CA8MEM TOT CIVE 4111110A0EiPEA 41, 4117. MET4OPA, AM-

ropiE, WY ENirM, KApE li1Y1TE TpEIAE IlpiBECK AA PiTOPila,

rEtl, GMT,

HAT, (sir0),.tH14EAR1'li8HE,

.iusuirwavout,MSK%piE,

rhciuA,

CTilirrEHA, AVSHI,

neyin,

lerM4tH,

ONT.,

rrs

www.dacoromanica.ro

3I2 V W5M Wm 3V3t41119851311 34 dOVIII3WVO VhIJI1111014

-851 11/3U3 81 WM 141117 '3[113hsd8H34 wm '34811.4,31(18113

f8V8WO V8118d1 9 VV113 VIV9 W8313(111 'AVM vivok34)

tu wei3v3hink (V8118d1 WEV4.113 311 3dV51 'MN 4.5V3N

-W33m1r 3k) n3p/9" 3V3W84 84 `nvtiriTrfiongx 1v3u3 `31rs

31%48}189" VdVCI.3(J) VVIVIV 3ilaM W3M2 Vh19131 W84 43W

-811 V314 SH ION W3113V3h1Ple V1VV wm (s418V 18V3kV r3thm.

-cal/ 0113 WWW8V3 34 3(1V1 8H) 3W811 V3hV 3,1V 3(13113V31-11111(

4,1VV `V1131% JAIV 8V3 '2vd3o Ns w1.J.(1.67 w3 Vuwds VNWSI

31.12 4) (,,4,V119.1" 3p1WW8d SU 31.12 WV W851 WM) 30041/1;

*4,9td.L0110 LV '3.14 VU Hie

loglduim34 3110.14..LU3IV 31113114,11W8H V814WOY WIT1 VOW 'Rid -8(151811 4.9[(11011 0 4,"1 31113114,11W8H VhIEUWEIH W83131111" 31.12

WV VI1WH VH '118V811WOV 3V3.1.11V41 8N W4.114.W33V 0 (3T18(IN

-8V WIF14.1JW831 3(11731 8N VF14,11W8H VV 4,V 43 31.) 4.114,1.1W8H"

T8V3W8H V3(131113V3h1111t 3418 '04..1.113(1V V44.11W5N 31331 V811

-W0V" W31.12 WITH Wm '3118IMOV3NINIf 3.1.33 '3489 (10V3111V(1)

V3dIVNWN0V" '31.! WV VFIWN VH '31189 d0V3111V1:1) V3(JIV1IW9

-OV 8H W4,44,W33V 0 (3(13912 VV IVW84 sv q.) 3k) ng..drowoH"

mawsli n3(13113v3hmIr cLscios 4,13V3107 VV ',,31189 d0V3.1.11VA

V4VOWOH 3133 V34811.1134914" W31.1.2 Vh1W31 W8H '3d3h3VA

-inlr slvy SH (362144v 12314 W31.V(1) VIVI 8H) 3W84 18V314

113(131)3113hu4! W4,111.W33V VH31. .1.VV tiV3 '2'0(190 118 1.414,14,(112 4,3

V4W49 VHWH '3142 4,3 '3(11114.W3311 4,118V 4,31IVV '12400213W

..iky J48)13-

su hrs.i.sdy

3V 3d31)3V311441* Wm 'cloy V 4,t14[11104831 3h 3dv0 8d111311 V131.

-V %V '1,9d0H VV WIFIWWW,LIPIP 3V id0 333VV 4,34 8d.Lu3U dvid

S61

www.dacoromanica.ro

VI '3V3143129 WIll 513311011 '1.51 31.1, W3ISH %VVJIHB 3d14.11"

13V3i1VVOV Y3VW VV 3HSU c1.3 WHI '3ohtniFid. 118 IN

4 3vOku 31V0.1. HIV .I.VHI,124 WM '3989 31fipl VN '3HVO90d9

IVWSH 31331 X31 8(1114311 `VV3hV 31)31 3VId8J8d.1.3" 3VHSLI3cLd

314 VLIVW VI, IHWOV SN 3VVIll WM '30dEH13d1 win 30989

3133I 31." wss34,ht1ir %MN MR 'HO,L3129 HSALFHIE WM '3d3hIL1

41,00V 11111* '112313VII WVN 3i1311WdIcL9 VV WI 11 '3d3hIll c1.00V Mk

J.L130 %VMS '31f13dcLW 1.3 VHclii dVI 43V3d3hIll SN WM Milli

- TWIN SN v0v 63v!mgsvy qNswg '31IW 3133I VHWN VI S&L

-11311 '510.1490V V3hV 31331 VSWO" %51 3V11811354 311 4 Odd, Mk

'441133 OW &al '.1.00V Hit wrdu 121/ VII '3d3hlu 8thi.vil Wir

I.V9W8 clArw3HIINIV %V 3V3dV31 '12V3h11 3133 mo.hpoV 3h" 113117

vadvolThp Ih!J" Vnwm!2 wts3(111111r VHIVN WWI 3dvEada,ink

V3hV 8,}1 si1'LWV3311 S3 31. 'V831. JAN $123 '2090 118 Wm*

- ahiplt 3dwi sH 's3V0513NRIHir 3dVN3d111k 0 W314(1) VHWN `ak

-I2 11 (3dvollky !NISH W3181.1 3IHWW8(I (LH 3h) ,LWJIHB

.isvsuni vsku 'EV vsVimistn" vados 851 1WW8V3 V13 'V3 vipiww rnsthvluou" ,i3.103 ',JEW VIRI

-WW HO v1siertvluou" vBdos ciN NOV Hit Will cjirIaq" 5V3W811

SN 1WW8V3 V,3 411.13V3hH4t" %V van '3118iku3v3tirnIr" LV NOV

Hi' LIIIVV 'V3 VIIHWW msVHfcluou `3(J)3v1Xu. 1781u3v31-1114r dvi" 31qa v lwm8v3sV Inv f3y3 `,073 WHWW HI,V vjedn!(JiJou '34)3V

-143' ISV V31I5IhU3V3i11ilt dVI" 3I2 I4) dv VNWN 1mi `18v vilu -ww tiOt vsWilduou orium vsku LV v18Vinaguv" tisdos

851 Wm `V3H8IM.13V3i111ir (sHIV0123HIN8V LV 111118311* 3V3W

-SH 31331 31.)VH1111" 3V3W811 851 VHW.13V31-1HIr `,3413VIXV 'ZU

ISVSUVN V5d,LU LV VHWNSUV V11I.145 dvi" v8d1wo VHWN 3dV0

661

www.dacoromanica.ro

200

KAN Apwra)m 811 IAE&'IP np'in in3shrrE CA 0MiHNi8111 KA 0 alp, C'Ap (1)i .1111TrYMMAT KS AAMplIT,

KS RAPE (101n48tiM irr, (um minE cnpE (10,11TE 6.811E, flPEKSM

GUT EACHEAC M31 Bon. (Cartea de cetire a lut Lambriorpagina 235).

*i In acésta scriere inuntenésc afimu multe prefa-cerl cari se pareau moldovenisme si cari in adevernsintn cunoscute la poporuln de la noi : GUT, C111:33i/BM,

um, ArIca8wayr (641 le vorba de fi nu de (16), Awinarrp. desbinatil adeca etc.

Din 0 soare la Mahala compusa de Costache Ca-ragiali, tip. la 1847 in Bucuresci : BEKE, mEpt,IE, ASM-

HEE, netpz, apira, CZABATEK, AiNSurz, 441, I4pi1, CA5FIT,41110ENIT, WE38, coczT8p1, pm, MAME, spavr, cz 118 mz AO-

BEACKZ 0 /I,ATZ ApLiarS, citirSp, nacz K0ME-0 Eg,

160Ep8i1E, CECIpZ, JRILIEAEC, pzmficE, c7iczT8pi, n134inz, GMT,

fpRIIMIJE, czpatign, ASAingES, 8mnA13, n'ztil=nu vett cz(pif npi4inz AE FAC Mt BENiNZTZliii. anspiTop, mSameraTE,

44.urpimELprE, am8rrop, OE& (infinitivulft), 014EA, K8K0HILI,i (en-

conitel), KOTELO rziniaop, aqmzan, oszpatpE, aliwEaoc, Cin,LEMZI1A, CEM11841, ;ZS, MATE, ILMAN, KAIlKiAT (pentru

pieattl, deel pi=pchi, cum amn &Ha in forgu de laSadagura aln d-lui Alexandri), cEapa, sup, R8t4iT8, ca8-miT, cpiEpo, capsg,

Pentru a da idee de limba lui Anton Pann -voin a-nalisa Proverburt sau Povestea Vorbet tiparita la Bu-curesci in 1853 : 8plamionl, Jitca, amtinc sing.), pail,pzczpiT, piI, cz (Conj.) CE (pron.) i CZ 114E, (LIMAE),

pzunhicE, idopzEnE, 1411pZ, CMITEM, sz;-nA. (ctpz).

nnintiitioncE,

bi.ghi)

Ka-14I Org

Ca-

amen,

(ad

www.dacoromanica.ro

201

Spre mai multa lamurire iéta o bucata luata din car-tea pomenita. fata 11.

Povestea vorbii.AOI r1pEK811E141 TiHE1M

hi Asn-s nErons'wi npin nap El 14E.

KoAi HAMA npin CATE JIM IOWA nop KAAE

Omerz:NCEPApz. AA 811 CAT 11'0 KANE,

ED CZ MffiE 110Af1TE A8 TpAC vinpES .z

/la 0 RACE KApE Al nzp8T MAI 68117 :

ZSHAE'll 67.9wr8pz AE EW1'F1A111TE

bri KETFK11 E Tyksz wI 410ApTE E 4111CTE.

41 npili1A1 EWE, 4d szrz KAM,

fill Ei JIM 'IEpSp JHT&l W'JiltiT/E1 MACE,

3111NalAs'i ; TzT8nz ! C1,t1TiM (Famtifigi Teo,

SiKEIrpimEwE AE 4EBA MASHKApE.

Hzrpmisa AE ;10E : WEAE141, (1)114i vAncolE,

Hz AECIVE MENKApE EOM +PIE M'OM (1)AME.

RUE KAN AAP MCA MOW8A C AE ri8E,

AE Bp'o BECTE 1180E JIVITPEEE 08E.

HopsimA SIJA AATA KS TOlii WI/8n,

RA Wi &al aAttil KAVIABA K1HA C'A811Z :

gWitiet, AIN El RSA Atimpz AA TptszMowsa mcim spEME FIE 4EA-A-AAT 4wriyksa

iH8i: mSnimIE ! soi tf pAnt umrrE141

Hz HE BS; nirk SIM CEME11,E11A AA TOATE ?

TrogApELlin 310E, K8 CKNIp6Z, Akti Tp;M1C8A

ALB ! MM spt (NATE CZ AM LI i KA AMON

CeHT0114ZWIp7

Jr,H

4:pz

CK'l

[lows'

:

ti'AW

www.dacoromanica.ro

202

ATAT' 40Ap apE, Kill Wi TpSn KA ONISA,

AAP 110141 CIO Ai HAIE KA WI AA TOT 608A.

COPRINA El COCEWE 9EA EWiT impapz

111i 4nAaTz 80pRt 4r1rpE El CKIMRAP.

1181441 AAKZ TPVIE Wi VIECT MAT ECE,

MC/WA IAPZWI RAPE ESPI3C 4/8CECE,

gICEMEtii W'AtIECTSi 4401E 411TpERApE,

11.1811A5HE ;IKN11A8I, (i)ptuo CliTE141 *MIMI/

CEMZHAI4I, SITE, M Kin KS'N TpEyianE,

lloTpiBkp *HTOKMA WI AA 4111lZA4IME.

III'MECT rap punSiicE-: Al rpEtnaaz TATZ

GZ'AAI IbiE EA 4/PATE H'AW Hprk maTz,E nazrap mapE, KApE H8MAI CiAATE,

nsi CZ MZH/i514'1E rbp/&14E '11HAIHTE.

EvirpmsA ANECTE KSBIHTE,

RaTpz. SHSA ANTSA HE AiliHASWI El tliFICTE,

GE cicona .timaTz Kam KOHAE,

MEPI,IE Wi 0 SMHAE nacria csc KS HAE,

MAI EA *tin SIIA. CE A8%IE KS ArRIACA,

Wi 118HE TZpiNE 411 TP/icHCA,

liii KS AMMIAOZ iliTpHA EA 411 KAM

/IE HSCE'NHAINTE flE naT (Imp MACS.

gi liZp5I1A AACTA 4A 4FITPEE A'maTz,:

AE HE 1181 ACTE 4IIHAIHTE TATO

114TI141, EA PZCIISHCE, KZ KZ AA'g

1108A Wi MarAPSA AE ACTE

lap El 4114EfI8PZ 'H OKI CZ CE IIPIEACKZ

KZ

HZ

KZ

CZ'l

E

alanaviKa.

I

11191

1144

11118IM

IE

www.dacoromanica.ro

203

hi 8118A AE A ATSA (PAP ca'un panacn.

fizmpxans'a AT811`1* rspa'wl 4uTpEan1;z,

1111 411117IOT8pA AC4EA 4tui 8piwk;z,

BiKffinA: Konii TINEPI PZig CZ 118 B napz,

AE corkaz rasma 4'0 (PAK ACTZ C*PZ,

KZ KNIT apE ()alga 414 A8ME BIAL1Z

TOT MEPEI1 4MKALIZ WI 118 CE 4M6ALFZ,

111i gm 4W ATkCTA ABEW TpE681W1Z,

118MM A'A141 A8A0 K8 6811Z Boinnz.

AE WI C' AT1iT 41114EAERT, K8 MINTE,

AAP TOT 11041-4 A 3INE TPEI K813111TE,

A E CrERTELIF TOBApOWI op cppagi, E tl'AM Trk6Z,

K8M 1311E4i 1113TEIV. 31tIE AA MINE BZ'FITrkEZ,

A E 1MT, ;111, E 6 iFIE KZ 0M8A 13P'OAATZ

ll'AAT C7. HS AquiME, cal nb'E gp'o RATZ,

LIII MAI M8AT F1'AtIEAA KAPE'A 411COL(EWE

CAg AAT (PEA K8 AlicuictrmnpEtin TpZEWE.

4111E'i AE TPtEZ K8 npocT c'etAgriz,

tiiricrk K8 OKAPA noT (1)ninpE8nz.

'LINE 41n1 (3,E(NiAna KOHTOBAPOWIA

*1.1111 apaTz 411c8t1Ji HEK8KIOWIA.

Ka (1)1EI4JE-KApE K8 CetICO4EIVE

RA EA 11P111 SpitupE A8MVA npEtiSapE :

11 8M6AA hE cluE MAI fi8it Ca CE (palm,

A EltrEiMffitlfii 11E AAT8A n8 ROATE CZ flAAKZ.

RZ E 0 ;IKAAZ MM 4.1,E TOW- Ei0p6iTZ :

OM8A AA OM TPAYE Wi 6ITA AA 6ITZ.

H8

Aoz,

KZ 118

lig

4ifl'

!

www.dacoromanica.ro

204

ilT8HMI A8A5HA, MOW8A KOEI73AE ANTE

liE 118CE'FIFIedliTE MINE &SKATE,

1111 JP 9IUCTi iHE A8nz K8BiiNp)

TzKIMIA81 EA AC-11)EA rpEwana cimuz,

Rpii IVAT Tpzipa TOT *A 110MENip

liii ATUTA 4111C8Wi Ei 0 DOBECTip.

D-111 Jipescu in Opincanil ne da modelft de limbavorbitit In multe sate din partea muntelul, judetu1i1Pra-hova si mai alesti la Valenii de munte.

Limba d-lui Jipescu ie unn amestecn ce fi for-matn in urma unei lupte indelungate Intre dialectulft culabialele schinabate i intre celn en labialele pAstrate.Nu scimn paaati la ce punctn a pututil Jipescu cu-lege intocmai vorbirea local& de pe la Wen!, dar de-stain eft putemn aflà la D-sa urmatórele prefacer! 0,-strate din dialeetultt ce studienin acuma : Wan, hiiereit, rëspunde, teri (terei), tiviefte, imprejiurdrilor, gdn-gaghr (p. gtingav1), ghine (vine), roclu ghii (roduln viel),ghita (vita), staghilci (stavilft), ghin (yin, subst.) hIerti(fiern), sci him rumdnt, in chteptu (in pieptulft), hinu(finuln), hiert'o (fiert'o), htare (fiére), se glziil (sa vinn,sa viin), .961-Vitoria, streing6tori (stringatorii), netru-politd (p. nitropolitil din mitropolitn), vorbuletili, cleu,Sanhira (p. Zamfira), Gahita (Gafita), Odeau, hierben-tatd, ecipdrend (p. capfttinft), oteirig, seraeu, chipdiN

ghiermdriira (viermftriea), mclife (mosie), ghi-tripe (vitrige), tieu, vechreptenatd (nepieptftnatft), re's-

hirate (resfirate), p (sprece (patru-spre-qece), frdnghieri,

LIJ

s'arit

(pipaii),

tr'wl

d-le

www.dacoromanica.ro

205

(p. frambieri), syhihoard (shihoara, unn fella de pima),inciripd (infiripft), sinu (sinuln), në-f (nu vel), invelatd,

chreptint, chreptinet (piepteni, pieptenei), chipa'ruft (pi-Virus°, stahind (sulfina), ghifor (viforft), riurt, i, hine(fine), din (din), hiorili (fiorile), ridd.

Dovedi de amesteculft dialectului ce cercetamn gftsimftsi in Poeoiile culese de G. D. Teodorescu (desidin nefericire nu le-a pubEcatn tocmai cum le-a au-ditft). : chisaged=piseigea, pisa, (V. Moscu Ba-euresci pag. 587) ; frdnyhia (Valea lungs, judetulft Pra-hove, pag. 608) de asemenea la Bujoreni jud. Vilmapag. 610) ; schini p. spinf (in partile Buzeulul pag. 28);résyhinatd=resbinatil (Bucuresci pag. 57) ; ieodruld p.ieseruld (Atarnati jud. Teleorrnann) ; sind p. sind (Ca-lara§i pag. 75) ; clinelord p. clinelord (Bucuresci pag.89) ; pdsericd, pasere, resare (Bueur. pag.90) ; sementa(Bucur. pag. 106) ; or hi (voril fi), cochii saraci, (ur-sftresce la Bucurese0 ; sd-f sard putina cuboghir (p bobi1), (13Am.Saratn pag. 196) ; Here'streu(p. Fierestreu), (fling& Bueurese1); Wend (p. (Va-lea Lungs jud. Dâmbovita) ; r4chitoril (p. resfitoridderivatft de la verbulft a resfira care la pres. indicativnare rephird §i (Bucur. pag. 243).

Dlft HAjdau in Cuvinte din barda (tom. II pag. 241)spune a in judetuln Mehedint1 se dice : schiatrd p.pietrd, deci forma mijloeie intre piétrd i chard. inEtymologicum Magnum alft d-lui Rajdau gasimn urma-tórele larnurir1 : A! a ! degeba fusdfi (p. fuses1) acolb(jud. Doljn, pag. 55); rdmasn (remasel) tot acolb, pag. 53:

da

Idto-le

sagin

)erino),

8

www.dacoromanica.ro

206

Bati-l'ar mama ln Dumnedeu de Green dracului I de

gras ee'i, aghia (p. abia) se carnie0e" (comuna Lup-feanu jud. Ialomita) ; ,,le-a paruta grozav de ghine cane-am Int& lnit cu totI, ea aminterl ar hi umblat tötan6ptea" (cam. LuNeanu, jud. Ialomita /mg. 202). Dela una prietena care a traita Impreuna en totft feliuliide Muntent aflu ea peste Olta se dice : vitelz rindetc. Di'ntr'una canteen de la Cernica publicata in TaraNouV afiu chicior", ochinca" in gura unui ciobana etc.Deci in Vita Munteniea au fosta impra§tieati Romanide cei ce vorbeau dialectula cu labialele schimbate. /Va-rna aqa intelegemd pentru ce ami aflatii atdtea nrnzein texturi din veacula ali XVI-lea, XVII-leaXVIII-lea, de ce chiar i la Eliade totü aflama des-ghinatii p. clesbinatii (vedi No. 1, fata 1-a din anglaI-ia ala Curieruha de ambe sexe 1837). La alti seri-Roll din acesta veaca (Odobesca, Bolintineanu etc). ga-simn de asemenea urme de prefacerea lul e in 60 de aluii in I dupa s,q,f,e,j, r ; de a labialelora forte a rare ori).

Transilvaniea, Banatil etc. veacura ald XIX-lea.Plutarh non tradusa din frantuzesce i tiparita in. a-

nuln 1819 la Buda. Traducatoriula se iscalesce : NicolaeNicolau romina din Transilvaniea, a luerata la Bra$ova :

IlptaimmaTE llik 4NE AMHE;E8 AAiC thIVICK011 1

.I/MCTZ KApTE, 118MHTZ 1118TApX 1108, NE K811p1111AE 4,

04118A C718 nE CK8pT HCTOplA A M8ATWp Ezpuoi Ks A8xmapE, KApiii AAiYUK ABMA8 *iv 111111MA CA 4p21AZ411FIATZ

Ik`lt ApInTz, 11111 .irtn8 COLOETATt WMEHiCKA TOKMA AE

§i ala

www.dacoromanica.ro

207

AE AIVICZ MASHMZ, KSM KZ WMSA HS ATZTA WiE, tipEissm

llATIEil ECTE HZCKST ; KS TOATE (18TENIAE CAAE CAS HEBOHT

A ASispei cripE 410AOC8A f1ATOEr1 ; WH NOAW 4111AA7 APZTAT%

HE 1MCAP7i, KA KS (WEP611HTE ApxocTE, A8n Nizcspa nST-

pEU 110ACTpE, CZ flTWHM A (1)0A0C11 11ATOErt il`rgCTZ KApTE,

KAT)* 4TIK10 CAS TVTIZPIITS 4. Haim nix i1m3A ACM-

II8A8ri 1803, Wu AStiz awK,A AE TOATE IIAUlóAllEAE "IgAE

AELUEF1TATE 03 COKOTHTh WH I1E WCEDITEAE AAE AWp Awing

*Toapca, KA 115 cutirspz AHMEA PyMifillfCKZ, Rapt E oyHA

A1114 MBE Bid AAE BvpwriEil AHM611, KA 11L/A IE 44 8 rspa

nptcTpzAtomT8A8ii 110110p AA PWAAAHHAWP NEAWp BgK11, AKZ-

popa vrpmEriótiri MUT PwMulIrI, CZ OE worm AE PIECT

1311CTLAPIO rifiEwhiTS, WV ES, A811% rump AATWP HtM8pii,

MANI vilizAiNT A W AHMEA PWM/15H'KCKZ KApt

THHE014EAE Ail3A VANN, SZTPZHillEAE BA AECCPZTA, ASKpSpHAE

NiAE HOpONIITE BA 44p8nicEtia, W11 CKSAAF1E P6A8pr1 BA AAENE.

KZ, MZKApKA FI7MN1HTSA A1114 itHpE eifiE 68117TATt, WH

POAlipEA CA, T6Tswi1, A8Kpffit1A5cz, marl MSAT, W11 MAlI ESH

POA aAssiE. IIWA W14 IIIMSA PW/1/11RHiCK 4.arrp8 HEMHKA HS

ECTE MArl AE MóC KS TAAAIITSpHAE NiAE AE 1{/i5T

Awn HIANSpii, Hag MAlI AE MSATE ir1ic8pri CE AEI1PIIIIA, WV

ASMIIHATE *Tpt3 4sztrAT8pi1, wit /FPS 11.1111414E. 4k.CZ,

KA 11411E TAAAHTSpri MApil, KApE 4.FIpESll KS C/A11111EAE AS

PZAAAC AIAA PWMANI41 AE AEAASATS *Tps Htm8A PW-

MMIECK, CZ MATZ '1EAE EHHE. KSBII14ATE P6Aspli AAE AAS4E,

WV A CZ 411VISA4H, AE AASATZ NETAHIE AE KZ1/1411 cripE

ato/KpUlliT 11TOKMHTE ECTE AE Allf1C%.

4

HPEIWIE /ft :

4)1940,

C?AHT

Mgr,

AMgA

www.dacoromanica.ro

208

lirpz PliAE cnpe npoKoncupt WAMEHHAOP 4iIKSTE,

ASnl nzpgpt TsTspwp whAspHAwp *Tps tpiumAzASMIIHATE tISMIpHASCI PliCT HASTAPX ttOS, KS ATK Ill-

Aét1E AAM-AAT M TvnApio, KZ WII PWMNaliri RSKSpOtHrl 4A

BWp 'IETII 4. nnmse, HINtsAsri (Is : KA HS TOT KS rspz

CTpEHHI, 'Hi HAI KS rspa CA CZ B0p6EACHZ.

ApinT KZ ATECTI KApTE KS MATipiA CA CHFIrSpl npE cHHE

cz AASAI, Wil npE METHT600 A HIM Mail 4tKOAW Jraps 'E-

TUDE 4A ALUUl. TOTSW AE MIMI EPA 01/110 RIp6AT AAiC

CZ W 4KII 118, KA 117%;21ttlA 'IETHTOpill AA ANiASAW EIPEAT

Hp'kEECTI4T IISME cpparrk KIpLE11 cTpzAswitv Hónw u8-

TipE KlpliErl CI 11 CZfr Al, Wit mipsuni Mari MARE JrAiMt18

CITE COKOTIIpE CZ MI CI AA,AWI,IE.

4Tps ANICT H8111ET IFlIlA ES, FISMil 4)8 MARE WCTEHIAZ

HOE gIpgAT ANiC, KSii C73 41141118 ONICTI KAPTE AA`KCI,

AA AolFAA. RI, HPEKSM 01(HTSA AE AglIANS 118 flOATE AHH 4:111

pt CA CZ CTt C811T otupt AttErt, AWA 11111 ILItAtITEAE llpt-

C411111141Eil TAAE HOE CffitIT KS kwipmvit,

KS HSMIPSA HEAMSHCE, MAil CTRIMTE EPA XOTAPEAE 11/10AA6.

AE KM` CZ HS mEsurz wit npE AA 1104, urn 4 T6ATE

1.4IptIAE ilscrpiEfi cl 118 CE A8l mad:3A imp.

RI liptc4)HNOrra Ammo JINEnsTsA npini

K Apt AsxsA G4vear Tfs nsc coKoTwrópto 4 gnApxia Pw-

NtAnsAsii, KS TóATI HIPTSTt T111 HEBOHT 118 ',Ismail

IlAtpE WHAE 11AE KSBIHTZTópE KA Olftl illppnlyropic,

PAT 103 41BZI4ITSpA CIFIZTOCI, WH npasocActsm4KI, Wit

K s minAii 4anTEAop 4inop cltarrE npE Kant cnIciniEi AAP

KZpHri

4EM9

A4EA

4EAE ESHL", /MAUNA%

41-1ZpZi4iEri

aikEra-

4

BEN,

.44100,

www.dacoromanica.ro

209

nosv48u ; 411 um Min %dm avow AE TR8C11 K8 hAprz, wit

ni8AT 48pwróapE swim T8Tspop nuncuunnwp ArLpgiulii :

%PE mgri 4Az,MA',";r1 EPA, ITE 411 roA 4tEpa/r17 nOE 4eri

MIT 4 wpri ME 11EM0 AE HKA, nspwrgyiE 4ri apz-AsA4E 41/41-1 Avorzri, risTipunic 411 AMINO, 411 Cnp

M11141.1.41, 411 anEpri ; T01411 CSUIT OyMERA

atuantiEri TAAE C. CKSTECK. IIE npiwtir, CnpE KSH111111.4A BECT-.

MMITSASrl, W11 A risprIpEri 4iri &SHE 411 4ApE11ri;r1,

(i)iE AAERzpam At:bum ASMErl, W14 CARE rIZAViiHTSA.8r1. TOT

WKM8A PWMZ11ECK, cupE A Kaptu 41411.1`114(1E K8 4Bu1'k#,Ts

ApArOCTE TE n6p411, 4 AOT 101118, KA CIA AAS111 AA ASAMIHARE

49'03 4gzutzTs'pz, Wit .Frps ESHA riSprapE, TE

lin, A sx8A liptC011114IEr1 TAAE 4in issaioc nsmz C8111ERE

flOMEIHI (PAFITEAE liptC431111114IEr1 TAAE 4EAE R814E, WH gpoti-

AESHAE cuurspz mipErk Nvg il OynnumiTz

41Eil TAAE W apz.T, KA CZ TE MHAOCTFIRElpr1 A`VgCTZ KARTE,

ME ECTE nZpra WCTElliAEAWR AVgAE, f1ptC(1)I1F114IEr1 TAAE Kg

4ApzprgA7 4K11HAT7, EIZRIMI.VgljlE A W W11

11E MIME 4TRZ girl Ail rIptatittlIVE11 TANE FIZRTIFI111.1r1

MZ 1.18MZRA. RAREAE 4Mil LOS 110ROMFIRE A MZ 118M11 A Ilpt-C4i1141410 TAAE

Routh% 1819.Poydruitoriul tinerimei catrci adearata drépta ce-

tire luerata de G. Lazdrii, dar tiparitn la Buda in a-nuln 1826 : 4rb, pofiSpg, CTpflc, CMIT, C C8p1II, X0-

14

llptSAAHAuTz GA8ra

Hill1131111Z5

Pwmffiu iiu Tpaucummax.

NE

T8i1.110,

flpunnnop

KAM

Clitpr8E 1.11r1.

41/ACKZ flpIIIMH,

4E1pg. liptcdm-

1111K0/111B

pl

www.dacoromanica.ro

210

TIVAT, CAM1,117 141pirl, [TROUT, FLIwurknit,

ACK8Hpiti4\, CW4 GEHTEM. De alta-felift limba ie cealiterara, ba chiar mai eurata de etttft a lui I. Eliade.Negresita .inse ea Eliade a fosta forte multa impinsape calea ee a apucatil de G. Lazarft. intre formele

bune de catti la Eliade voifl eitit : tirmdtoriii flu

urmdtorii etc.Pentru a da idee de limba lui .1. Barac in privinta

amestecului de dialecte, voift da ettte-va pilde eulese dinTraghedia la Samson in cinci perdele tiparita la Si-biiit in anulft 1846 : rimpnE, C/MT, CZARATVIEA0p (n03-

r8n), CZpAK, (rpELBAIME), pz8, ApaTAT, cauir8p,

(CiFIr8p), (UM), (piAin), (WacE), n, (A8nnuE;EEcH),

pcsurr, pi, (am8TE), xtpz CZAKATEKZ, pz,c808, 118 cztpiE, (rilWEAA), MOW, (AM8T0p10), pannac8A, (m8pAT), (41/4-

icsum8pAT), cz cz nmEncEACHz, xtra (lanturi de fierft),puTzitinop, Ipxu7, CT/ANyE, pffi8pine, (cticz), psoaraAE,phyoA, nalipzminE, (ctAnz). Totft de acesta I. Barn,ieste tradusa Arghirii Elena, iOta eate-va pilde lu-ate di'ntr'unti exemplara tiparita la Sibiiui in 1863 : R8-

(buze), Kaurrzpri clv8moac7., nzpirt, cz ;FINE, pp,AMMZHApE, pac8, pun8iipt, (MOO, CMTEM, (MtLIAZTATE),GMT, Kosoapz, CApA, *tow, (wacE), WI/ME, cxI1, gpA4Z,8a8, nampE, UJ, xiapz CTRInT0ApE, (upoapEAE), mam-1,1E, CZARATEK, ppm, 4K8ukuopwrz.

Pentru desavarsita lamurire iOta o bucata dinpartea a treia, dupa tiparitura din 1863. In note punadeosebirile celei tiparite la 1801, ash ea avemri o pro-ba de limba chiar de la inceputula veacului.

MAMA, LiApZ,

mai

fi

4CZ,

mai

ca., Ca-

p,

www.dacoromanica.ro

211

4.Tp' AIM At ori mac MARE

CZ ASAE puKKKA TApE.

rffiNAEA 1) : opi /103, or! Rzna Sp,

CAS 111/E OyN CZMATEK 2) TAsp

CZ'HTFIECK, CZ A811TZ, 3sIapz,

KA 1111111E rpogtmE 3) )(Yap.

YITswiii AM1INTE 411 RIME

%NE CZ MSNII flpE CHNE

.71k. PAIO Ng 4rizpzi4'kipE 4) ;

MN ATS11411 AMA rffiwkwE 6):

g8 AA AM11111I1 MZ BOW AS'IE

Ha 9 npim rspri camz answ."11111 AWA M AM 111111 MAIM 7)

Rs ra\KA, pm ASME CE TptliZ.

.4 kISZTpZ8 C811Z W11 36iApZ.

NAE 11E111El7 AE )(YAM

Z6NAE TpErl (IA aAsci AiMON 8)

1111 ASI1 AE11 GANKTI1 CI1MON

ez TOT C(PZAECK, W11 CZ `1ApTZ

RS w 40011pE CF1ApT7.

ilkTpEARZ 9) ilprlip Urn 81111E :

KENTp8 '1E ABE4r1 BOrl flpIPIE ?"

ils pzaistic TOO TpErl 4AATZ :

"GNTEM TO AE11/1 OyN TATZ.

KE C(IIZAPIM f1alTp8 MOWiE,

1) Milikt, 2) CZARATI1K, 3) riK53KKME, 4) 4nzpv4itpE,6) riKKAitim, 6) Ka, 7) riffkKz, 8) AHMOII, 9) Jrairksz.

www.dacoromanica.ro

212

IIENT(JS MIIKZ ABSUA :

TpErl CKSAE 12) AE'N nzpwma,

Illb'AEuz siapz rpEweuvr, !

ME Hai 311ME HWM 4/AME

FIE Eel CIMME W flAME.

BAAWKZ 11) UM HAFISMii AE 111AAE,

111111E CZ'111 KDAKZ AAE, 12)

Uhl KS EINSA cz TpzpitcuzAE TpEri wpii 11111 C7 rpzAcuz :

Xunxon ! cz 4)is (Inpz ReCTE

75HAE muA8a MiE rACTE.

ITZFIZ Filimri 118 COKOTELIJE

"NOW CZ flOMEHilpE.

KSM CZ 118 FIE ClIZAFIM AApz ?

LIE ABSLFFE Amapz.

Ilz'uTp'Su AOK AE 118 MKT TOATE

AE 4iF0A0C L IMI 118 flOATE.

tip mEA811 nummilo cpputTE

NS Mari AAT:W RSFIZTATE,

Rz EA flOATE 11JH noroapz

lipE MEAA flE CSC 3goapz, 13)

,,RapE npE nor' NE KZ.glitIJJE 14)

IIISAEKZ, 411CZ 11AZTtljg." 15)

Aprup COKOTEL1JE

BINE : CICKSATALO AE MUNE :

") n8Kp8pi1, 11) BEMM/KIIT, 12) MAE, 13) FlpEMEA MariCSC 3sópz, '4) KZpélpE, 15) F1AZTill1E.

GIFMT

AE

HS

ME

61111E,

slE

www.dacoromanica.ro

213

Tp Eri I17p4It BZ Boil TpHAIIITE

Kap' BA COG' MAO

f1MEASA 4iE TOATE :

4TpAAT VAtO 16) IISCZ [DATE".

/Tina Tpol AEa Aspil 17) apaim ;

RA CZ flAhE AE voAaTz,

118 11AEKAT 4iE11.1E RAPE

11A AEANSA czs 4)8mcnA Tapr

Aap *nip ME oa Ca tpaoz ?111 HAALUKA, wit cz 4opaoz,19)

IlanSmil Asa J11 1111MOApE,

Illu C BE3i1 KSM BA CZ 8E0ApE,HA 20) KS GINSA Tpapittpo

Ulu onum AE TpErt WJI1 rpamIE,

Xurixon ! Aa AMEA 22) I0611TZ

"GZ (ti8 M Mt CKNpRIITZ.

IA W CZVATZ 360ApZ,

fIZMMIT JI\A ASapz.

* Km/I, BEIM Applincras KS Opt.*nip NS E miompEa.

cs(ma A1111 rspz,

fflut flpE 1priip .11A .tmspz.

.11`1E11 itTps CHUE rapz

AATz apaAz Anari amapz,

16) 41),kmo, 17) Atk8pii, 18) oyHAE IlAtKZ TOL( .111AATZ,19) KS BEMMWIT8A cz 46pAKZ, 20) Hz, 21) rpwkipE,22) Amt.

innA

AEAA

OCTEHHWI

NANSTE,

Ka

29

g

www.dacoromanica.ro

214

INA as AZCAT CZI1 .tWAAE

4.C8lBri K8 NUINI4HAE CAAE ?

Map %ma rpzatpE :

, IEII atm B TpEssAupE :

Kz Bori i4il rmAirr am 4)amE

fismall tow BOW BZ MANE ;

Ceti Bpaiii KA CZ N8M AA1111 NAPTET

A8TE MArl AEDAPTE."

11E/AAAANI1 41NEN A 3HME

Ts ELpii vemsA `MA AE

Kz Ts Ari oyti pp, NE NOATE

,,GI CTpHME ANECTEA TOATE7

,,11.111 TOT gEri WH 4111E AHMEA

qtrpEwa 4EpstimEa.

,,Ts spa luiTk E DMZ.

Ts il JVIEN8T

AMMAOrl flpEA ONE

4BOAM 4tTp8 CHNE.

! CANA-! FAA AE KHKZ I

',AEA TpliCHT*LINE, WlIti HAHKe.

&ISA E KWIN1 AN8KZ

.FIAT8A KOAM 0r1 468KA ;

4k A rEM8ECK 4 14ZNZNZ

DMZ. .AA8 M8IAT AA BMA,

G.rptirz, cz BAETE ApAKSA,

liii cz psra mvp CZ4)AK8A,

CAN AACZ KZ AE BA CKOATE

MIIMA0t1I8

REAM

:

HPHYE,

nittivtors:

Rz loll,,IIE

Ts Elpri

.11A

fillrl MA4

www.dacoromanica.ro

215

MN TIPE MtAEAMTE- TOATE

AEM ilprnp, KAPE 360APZ

RA W MATZ oywoapz ;

olk.CZ AMECT APAK K8 risnAtin

H8niuri AEKNT AM8Hr/i5HA8A

ANN figA8X 4 A CKAAE,

KliCT HpECTE oyn M8HTE KAAE,

,41-1 IA eK8AEAE K8 rm8 n

ripE EA M 01(11 3EA6 AZGRHA8A,

Mil Epo Oyu 3rEas AE M8HTE

RNIT flpMINHA8171 C8C M 4Ip8HTE.

r/irtHAEA KZ M 'Iwo cz C8E,

MN Hifig W KZPAPE H8E. * 23)

23,) De la * la * 23) Ieste alcatuitft din nou, MO, celeoptft versurl ce se aflft in ed. de la 1801 In loculftacestorft 46 :

Buz cz .rrowit Appliti(Ca n8M CZ CKiRpEt capviici)

Ca ilprup npE oynAE 3EópZ

HA o czytTz oyunipz.IlEn Nunnomto on BMIE.

ABXHA F18TEpE M ME

IlpE Ilprup irtacoc JI1A CKAAE

IlapE npE w Om KAAE.

CUM ea se vorbesce acestft dialectft prin imprejuri-mile Brasovului se vede din urmatórea bucata din Po-vestea Vorbet *).

*) Pag. 115-116 partea 1, Bueuresci 1852.

www.dacoromanica.ro

216

611 Stif Sprku 0E KApE

IIE resag ript aosT SMEAApE

II.1i Ni91 BiE H8 BZ;SCE,

LIM sp'oAarra BiN EZSCE ;

Illi sz3ffitiA OAATZ BiE,

ll/RNA Wi BiN rme no, sEtiiE,

ITAAT stirsrb .141TMWkWE

Illi KS EA ACT-4EA BOFEWE :

NIZI cow sz7'ai riE ?ilm oz7 NM (icE) W'0 MiE.HO Angivi' JI'd ? AEI B73T crISHE.

AA Ag irti MY1, 8'0 MiNSIIE ?

AE N'M B77 KpEA NOT MO nap&

Ho MZ C7'141 COM KSM .1111 Map,

ilkl AABZ Wi CTZ'N Kial0ApZ

PZCKZKZHATZ AA COApE.

Ho MiN14 TS, KZ N'M BMT EiNE,

GZ.'41. CIISN 10, KATZ AA MiNE :

riA AEI f1i*S11 AtA 'ism,

TOT KS 4E111 NM EA 4MN8HCZ,

Illi KOKiAE, B0.1441 TSNZ

110AMA El AEI 0 AASHZ,

1111 CSIIT Ki`10ApE liallAp'KZ

GZI liSpE WkAIA 0 KAAKI,

Ana frA4EIA FkAAZ Aparz

0 EOTES riN Wi 0 EAI'S

4N 0 CK0p68pZ 411TiNC7,

www.dacoromanica.ro

217

Ks EENE 4'llA8t1 .111N`li1iCa,

AE-COli MERE 0 6Op1Ca,

ME *I 31'IE KJ fpnmptcz,

IIIi KU= riNSA 11'0 Soarrz,

IlimarmA o K04 KS 'FormIIIi '14% At AE'n sti Ks OAAA,

AU AA'i WEA78 fitISA AM !

IN /GEM .111A 6tI TE ./rtMESNa

ILY,nz Ranh n'v AA8Na

1111 Ca 484E, 1181 MAI rum,

Ks riSHrA rOAAZ TE AACZ ;

LID Ca Bev K8M 118 M'ACKSATZ

AA XIKAENiAii A M8ATZ :

10 &Oil AiN EA MATZ

0 ()Ma ri11014ECATZ,

Illi IlMif rpaiiil TRE1 K8RitITE

Illa az 8N KiK 41,E MiIITE,

KmN4 PAEKAIS Ca MEprS nE KAAE

Apt3m8 osA8'm rapt MAE.

Ka EA Ca Olt 4,E Miff114mi Act rEc Ca Kg NE KiIIE

lo pm NE 110TEKA Ain,

BA Ma 4A'N naTSpl (AN Tin :

AAWAM Hap` Ka MOK *WI (i)VIE

Cpsig cz'n ripsig ca'nu At 11001E,

AAP EA M'O TpMtITiT 4t1I Tin

LID Ma 4ETE FIE X04,illa. .

www.dacoromanica.ro

218

Cum vedemn In acésta bucata atata de insemnata, de-§i nu o putemft lu ca proba de limba pentru aceaparte de locn, totu-§i gasirna : bi=ghi in : ghine, ghi-ruiii ; pi---:chi In : chicioare §i chisoare (póte din gre-§ala cu pentru a-§i bate jocft de unti ce asema.natorift cu celn moldovenescft §i pe care Muntenii flaaudn aprópe ; de vreme ce ne rid(' ca amn fi qicenclft :asela, sine etc. cochile (copile), chic (p. pica) ;riE (vie), rill (vinn) ; etc).

Hajdau in Cuvente den bardnt ne spune ca pelfinga Turda, la Mahacia se dice chrepta p. pieptiianume dupa unft canteen trimesa de unulft de pe acolo(tom. II pag. 6).

In Etymologicum Magnum Romaniae aln d-lui Haj-clau mai aflama urmatórele lamuriri in acesta privinta.

In comuna Sinu in imprejurimele Sibiiului se clice :aghie am sosit de la munte" (bi==ghi pag. 41 col. I-a),

totu aco1 6 se dice : vorghi, ghine, indlghi !Atm, bunghT(p. bumbi), porunght (porumbi). In partile Nasauduluise dice : saptdmeini, abge *) (abia), Mnicular. (p. Micu-lair') (Vales Some§ului, com. SangiOrgift pag. 85), s6l-bateal, rg (corn. Maidan in Banatn pag. 94).

Din tara Figanzulu amft culesn ieu singurft de laMID terana urmatórele : chieptu (p. pieptulft), yite (p.vite), (littrnttnul), ciorapcht, di, popchl, lupchr, yine o fe-mee,copchilu, (mere.merge), (jos), fërdnd, hi (fi), (sapte),(picere). Dar amesteca §i forme fara prefaceri de acestea.

*) Abgea p. AbghTa vine ea i pcep1i4 p. peheptn.

orl

vi=ghi

.7,

D-lepi

www.dacoromanica.ro

219

Din Doine §i strigaturt de d-nii Iarnik si Barsan[culese, dar prefacute, de prin Tirnave, ciimpie, Mu-resn, Hategc, Muntii apuseni] : atipesc, chiscuiesc (p.piscuiescn), fird, (obrajor), sëptdmdnd, sërbdtóre, sin,sint, sintem, sulcind (din sulfinasulhinitsuleina),truchind (trupina), (ard i (érd, fintd, fin, tip, (ifa,ghicdqel (pentru bicaseln), hued, hin hicuf,férdnd, inchedec (p.impiedecii), thndnsel (Munfa (-pusent pentru remase1), (rotunjoard), prnd, (umplu),(umblu).

Din Materialii de limbei publicatn de dl G. Sima a-fiamü in muntii Biharului se dice : incirip p.

deci fi=hi=ci.Eduardft Gruber a strinsn de la d-ln Munteanu ur-

matórele exemple de la Sacele, intre Predealn si Bra-soya : hier, chicior, chiept, chiatrd, ninica (amAn-doi n=gn frantuzesen), schirdrie (spiterie), chiftie (p.piftie), ino'ncoa (vino'n coace !) iermo (vierme), is(vise), isat (visatn), iclean (vicleana), ghine (bine), ier(vieriiporcn), ghivol (bivoln), aghia (abiea), (din §i

din). D-ln N. Densusianu a serial in Columna ltaTraianie din 1877 despre o colonie macedoneana de laSacele.

in scriPrea lui I. Slavic! Die Rumänen in Ungarn,Siebenbargen und der Bukovina" tiparita la 1881, Wien

Teschen aflama : Hd(eganil, lfuregenit, Od.Fena,

(Maramurest) ; (feara Oltul ai), (teara Barse1), strimtoare;despre Moti spune : Motii an unn dialecta in care con-sónele suna si mai ascutita de cittn in celft de la amié4a

OW,

en

si

www.dacoromanica.ro

220

Transilvaniel *) innainte de e §i i se preface f Weanfelin de h §i v inteunn felin de ge : hiier p. fleetgerme p. verme. Amiindoue sunetele aea-sn de aspre Incraft nici unn Ronattut altula nu poate rosti ea MotuFire-ar fi vita de vie pe hoanca de la Vidra" **). A-ceste insueiri le aflamil in tótà partea nordien, a DacieiIn pnrtile Someeului, in Maramureeil ei in Bucovina,dar cu h 10. ge nu aek de aspre. in dialectuln nordictiei mai putint In celn apusann, mai spune ea se OAb ei une ori d prefacutn in ghe innainte de e i i (binefetelesa le nu curatn : ghine (bine), ghe.de. De a-semenea t se preface In che (frache ghe ghincolo=fratede dincolo) ; p In pch i ch : pcheptii§i cheptil. Despreaceste din urmä (p=pch cr1 cit ; b=gh ; d=gh, lt=ich)spune ea-sn rad in Banato ei necunoscute la MotI.

Tim. Cipariu In Gramatee'a limbei romane" partea I.Analitica, ne spune : pag. 74 en in cimpiea Transilva-niel se rosteete rryknE=nirknE. Despre alteprefaced vorbesce, dar nu spune unde anume se intre-buintaza.

Dialectuld cu labialele schimbate inafard de DacieaTraiand, la Nordn de Dunarea.

Amti v6clutn la Istrieni Ca Romkni cu acestn dialectn

*) Slavici n'are cunoscing filologice din destuldpentru a putea caracterish grupele dialectelord. A-celd Ii despre care vorbesce trebue sa. fie ca alit Mol-dovenilord si despre ge ni se pare cd va fi fiindflnu y ci anti felid de ma aspra, cum se aude qipo la nol.

**) xipE-ap X ;ilia AE yie I1E XOIMIKA AE l 7iMM.

i

lit

pi.pci:

D-Id

I

www.dacoromanica.ro

221

au fostft amesteeati pri'ntre eei cu n=r, (dovada ciap-tir (pieptene). eiept ete). In Galitiea in imprejurimileStryjului aflam multe nume romanesci, mai tote in di-aleetulft en labialele pastrate, dar Kihok p. Ghiholadin Bivola ieste cu bi=ghi i vo=ho ea in .Moldova.La lluu1i din Galitiea (cari pan dupa Kaluzniacky afi Romani slavisati), au kiptar p. pieptariii unft fellade bondita. La Ruteni se afla fara deci fedra, sara,tara. (Tr. Miklosich, Wanderungen der Rumunen).

Di'ncolo de Nistru in guvernamintuln Chersonti seafla de asemenea Romani fugiti din Moldova, din tin3.-purl mai veebi. D-ln T. Burada a facutn o calatoriepe aeolô i ne da urmatOrele lamuriri in privinta fone-tismului lora : pe ce, ci le rostesert intoemai ca noi, a-própe de .7 ; v in imprejurarile stiute, ca j: jitd (vita),jin (vinn), prijefte (priveste). (La noi se dice mai a-desu cu y, dar se aude i gh i j); Pe f ca h: her, hin,hiere, hierturd ; pi ea chi : luch, pochi, cochit; mi=gni (n muiatn) : nitropolie, niere. nire; bi=ghi : ghineghir, ghiruefte.... (Convorbirt literare, An. XVII, No. 8).

Istoriea pentru inceputuld Bonidnilord in Daciea dePetru Maioret de DieioSanmartinn. tip. intain la 1812.Noi avemn editiea din 1834, dupa acesta damn pildeleA mandoue au fostft tiparite la Buda in aceea-si tipo-grafle i ie de crequtn ea a doua aprópe intocmai dupaintaiea: JftCZMI1A, GUT, 13/9/ZT, Jp03fty8ppnAE, I4pU, CTNEM

TONI, CZ CE, (41pet), (M8TOp10), CZAEZTZNECK, *CZ, CZNME,

4KEft1,nopapz, aczmEwk, immzunitimp, czmnunta, apzmacE,

ompAipz, qz.prkuiri, etAgcznn, pcnsnm, TPI1MHCZ (trimese),

www.dacoromanica.ro

222

ypavrz, (./V1pEliC8p), MHO, H3130pACT, 144E11, (tkpa). (4sprO,

cioi4XNA si 01041111A, ACZIMMIA §i ACEMZI1A, pZMAC §i pEmac,

pugolo si pEcsow, vitnE i KANE, (MMZTATE), pECZpI1T

§i WANT, tiMliCtCE, UWE, ANECTirl (p. WtFITE-

cripE;Emt,

Incheere asupra dialectulut cu labialele schimbate.Din tote cele spuse urméza ca Romanii ce au adusa

acesta dialecta In Daciea Traiana qi In alte teri la nor-dula Dunarei au fosta f6rte numerosi. Deca nu aflamtui me din dialectula lora de daft de prin veacula alli

n'avemil drepta ca Intemeindu-ne pe o probanegativa sa seotema Incheere ca mai innainte nu ierauRomani de acestia pe aice. Una lucru inse le vadita :In veacula all] XV si ala dialedula cu labia-lele pastrate iera, mann mai curata, se fereau scriitoriimai tare de formele poporane. Prin veacula alttlimba literara iera, forte Impestritata cu forme din di-alectula cu labialele prefacute atata In Moldova cataIn Munteniea i Transilvaniea. La culme ajunge Do-

softelii, dar i la alti scriitori se potil culege destuleurine. Tot!) asta-felia se urméza In veacula altiNu se credea pe atunci lucru rusinosa a rosti sau a aerieinglatii, hie, hiregt, ferr, etc. Chiar de pe atunci sevadn alaturea forme fail schimbarile acestea si formecu dinsele ; de prefacerile lui e §i i In e i 1, dupa s,

(, z, j, r se pazeau multa mai putina de cata de alelabialeloril si di'ntre labiale numai a luif in h nu ieraasa de reu privita. De pe la stIrsitula veacului trecutalimba latina ineepe a lucra asupra limbei romane culte

XIV-lea,

XVI-lea

XVII-lea

si

XVIII-lea.

www.dacoromanica.ro

223

anume intaia in Transilvaniea. Prin ajutoriula datade limba latina formele cu e i i pastrata dovedesca pecelelalte si le vedemil imputinindu-se forte iute. Mis-carea se intinde in Moldova si Munteniea, G. Lazar,mal apoi Eliade si tovarasii lul scriu, catci le vorba defonetica, in limba literara. Lupta se urméza si a-di, insele lucru veduta eA afara de unele prefaeerI i uneleforme, nu von remanea in limba literara multe feno-mene pricinuite de dialectula invinsa.

Iéta la ce se marginescii remasitele pastrate in lim-ba literara :

1). Prefacerea lui e in eln sd (conj.) si inteuna numeramica de cuvinte a carora etymologie nu Ieste cunoscuta.

2). A de la Inmultitula In i si url ala substantive-lora femeesci cu a acc. In Muntrula lora la singurita :

lnmindrt, judeedg etc. numai vact §i fragt re-nit= fara acesta fenomena analogica pricinuita de pre-facerea Jul e in 6 dupa s, q, (, z, j, r.

3). Trecerea lui ea in a dupa s, q, f, 0, j, r &Idain silaba urmatóre Ierk d : sard, turd, oamd, rap.La Munteni inse nu va fi ram de intalnita formele sérd(érd, qécid etc.

4). Prefacerea lui i in i in : sintd, sintemd, sinteffsi in chte-va alte cuvinte a carora obirsie nu se cunósce.Chiar verbele in ri de la conjugarea a patra va trebuisa se dee la brazda §i sa se intrebuinteze cu ri : uri,omori, amdri, etc.

5). Formele fade, vase, grijasee, pdrasee etc. voraremanea in lupta cu qede, fese etc.

si

beirbi,

pull,

www.dacoromanica.ro

224

6). Din prefacerile labialelorn se pare ca vorn re-manea formele urmatóre : reschiratit (resfiratti), furnicet(furmica), frcinghie (frarnbie), si alte cilte-va cuvinte deobirsie neennoscuta i cari nu se intrebuintaza de catnin Moldova la poporil, póte sylcind (sulfina), ghili (p.bili) etc.

Prin urmare limba literara ar fi dialectulft cu labia-lele pastrate i cu n neprefacutft in r ; dar va avea ur-me din amandoue dialectele invinse si din celn cu n in r(acuma mortn in Daciea Traiana) si din celn cu labia-lele schimbate dar doveditft in lupta pentruintre altele de inriurirea limbel latinesci).

XIII. Dialectulü cu labialele pästrate.Nu mai fauna nevoie sa insiramn caraeterele acestul

dialectn, le cunóscenin din cele spuse pana acolea. Voltiaduna base aice urmele din acestft dialectu, atitta catnle-amn pututt aflh, si a nume incept' de la anulti 1000in cóce. ceste urine se afla in documente slavonesa,latinesa, unguresa, lefesa, grecesa, precum si la fe-liuriti scriitori cari au avutn de vorbitn despre Romani.Din veaculti airt XVI-lea incepn a fi chiar textuff (do-cumente, traduceri de carp beserecesci etc.) intregi ro-manes&

Veacula alit XI-lea.Kimpalonga on mai de graba Kimpo Longa aflatil

de Rosier la unn scriitorin Bisantinft sub anulti 1013póte fi numeratA aice, desi putea forte bine fi din unulndin cele lalte doue dialecte ; dar se pare ca pe la 1000nu se formasera inca dialectele celelalte ash ca se va fi

(vitt train,

www.dacoromanica.ro

225

vorbitct limba romitna veche ask cum fell innainte dedesbinarea lei in cunoseutele trei graiuri deosebite,seimn ca, limba romtma veche ierh dialectula cu labialelepastrate. Kimpolongu ie de buna samapentruedmpo Zongu.

Românii sintft dese ori porneniti in acestn veacn,darnu-sa citate euvinte romanesci.

Veaculi a7i XII-lea.Intre 1100-1200 aflarnti ur-rnatórele nume de Raguseni : MAW& IlliK81ApEanKh, rs-lpEEHK. Piculare-victi lest e gresala p. Picurare-vica

(cum Ha aflarnft mai inco16), deci euvintuln romanescnpieurariii.ciobann, pecorarius, care a-cli se afla la Macedoneni sub forma picurariii 0 la noi sub forma 1)6-curaria. (Monumenta serbica de Fr. Miklosich pag. 6).

1176 : Micud (Micutii)(Transilvaniea" an. IV); 1197:(Jung. Anfeinge der Rumeinen), Cuculiensis (Cuculiii=cucuirc).

Veaculi alI XIII-lea.1223 : Botez, Buzad (buzatn) ; 1227 : Cepan

(Tepan) ; 1231 : Zambuthel (StImbateli gen. sing. fem.)Bujul (Buiu-1 cu art. ; 1291 : Zumbathely (Sambateli),(Transilvania". an. IV).

In actuln de danie manastirei Jicia, ado de la Ste-fan fiiulft Radoslavft (1222-1228): lloym, Hoyuuno(Bunila), Miln (nu mi=ni), lloyKopE. (Bucurn), Poyrk,

lahpsauh, Gnuroyph (singuro). (Monumenta serbica deFr. Miklosich).

intr'unft- actn de la Mateift Stefann, banulft Bosnei,(an. 1249) se vede urn voevodn 11Sp6va, care pótefie n8pEME. (Mon. serb.)

15

Mic,

1)

lul

sa

www.dacoromanica.ro

226

Inteunn actti data de Raguseni in anuln 1253 : IkonIIHK8paponoth, K8iii. Intr'unti nth de la Stefanii Urosn(1289) ; MAp111111 Ni8f%mn. in altultt de la (1293-1302);&mono, IIIEpilsami, DAM (Mania de la mdnd), CTAW(Steauti), Haw (Baud sing. de la bale), Paw (Roan,roua), Gphskwomi (Tote acestea din illonumenta serbica).

Veaculit alii XIV-lea.1301. : Urchek (Urqica), 1220 : Ompoiza (Ompolita=

Ompoita, li=11) ; 1372 : Sarkany (ercheani, deci pi=phi) ; 1361 : Feyr olachus (Fierti Valahult), Locolloy(Locului) ; 1362 : Musad (Musatn) ; 1363 : Musath (Mu-satu) ; 1366 : Ripan (ce-va, cu ripd), Lewdot (Liludatu),Saldu (Transilvania" an. IV).

1383 : Petril (Petrila), Schereban (erbanti), Schereb($erbil), scrisfi de unti germanit eu ortografiegermana,) ; 1392 : Sztancsul Egumenulu, Csetate (eetate),Vallya opatului, Piatra obla, .Rivului (riulaI), cel be-trin, Ungiul (Unghiul deci gli=ghi) Ct1 Freszeni, Pe-raole Szassiloru, pena (on) la vallya Tunsului, peapa Tunsului, Boeronibus (a=e), Mircsa (Mircea),Vlad Vornicul, Groza Moldovan. (Documenta de laMircea cel Mare, scrim latinesee ; loealitatile sintrt Intara FAgarasului). (Transilvania" an. V) ; 1398 : RiuluAlbu, Juonu Riusor (Riusor) ; 1387, Munte-niea (ArhI. T. III. p. 191-192, 193) : Nona. Mx-UM, ihprami, ulprHw ; 1392 (Arh. I. t. 1. p. 1. pag.104 Poloniea) Dzurdz (Giurgiti nume de omn din Ge-orgio) ; 1392 Moldova (Arh. I. t. 1. p. 1. pag. 18): 1W,BHT/A310, CEPETA, Hi8F1AHA, 1IOpMEB1114A, HpATSAOHA, MATE-

(midis),

Raclul (Acta

(Iona),

www.dacoromanica.ro

227

gnu, ihrmpimm-sa, Woopmsa, sorapa, (Din documentoslavonn, finalele sinto slavone. Mops presupune Gittr-gea, adeca y nu ni) ; 1399 (Giurgiu 1399, Arh. I. t. 1.p. 1. pag. 97) : qerban, Pulcoutil ; 1394 Transilvaniea(Rev. p. A. I si F. vol. V. p. I, pag. 135-141): My-chael, Noxara (Nucsoara)

1327 : IIEKATOy ; 1348 1I8vrpil (Monumenta Serbica).1348 : St. Dusanu. (A rh. I. t. III. pag. 85) :

11AA, C8M8AK, 110BABAKA, Epamas, (FE4opa, qmoKos'Ir (de lafloat), CAKAT8, ll1pui, yEgaToy, SIINIIIII0p, 011411TOyAls,

CTABEph, 11A0r111, oypcoyaoomm, IVInanwopa (Mielisóra.mieluta).

1381 : NEOpii, AlsTSAmp, IhrrEtn. (Mon. Serbica).La 1389-1411 docurnentele polone cetite de Kromer

(Htljdau Ist. Critica) nurnescn Valahiea, Bessar«bia.Veaculti alU XV-lea.Wismo (Jiin), (Munteniea 1406 Ar. I. t. 1. p. 1 pag. 98)

Inteuno actft pastratn in Archiva municip. din Lemberg')nuntiis Bessarabia Dlugolz nascuta la 1415 scrie Bes-sarabia (ambele din Ist. Crit. Hitjdau) ; Gaavolwopom,

%Spoil (Ceaurii p. Ceauri-li), &mai, brspai (p. U-gurell inmultitulo de la Ungurelo), IIIVEWEASA, IloAtoia(Podeanii cu a pastratu si cu ihoraNnE (Ati-ganiTigani), GTANNIOAA (Munteniea, 1424, Arh. I.t. 1. p. 1. pag. 19) ; GrLswopn (Srabsori), (Munteniea,A. I. peg. 190 t. III) ; n3nati, HaAt, Haat, naxapona,liErpuhvB, *mu (Munt. 1430, Ar. I. t. 1. p. 1. pag. 73),Aninósa (p. Arinósa de la arinii unn felio de copaco,in Munteniea qicn Glureave, (p. Glu-

MHXA-

li=r),

Rcingui,

:

antimi),

www.dacoromanica.ro

228

reani, nume de satft eredemti ea va fi corespun4enda cuGhiureta ori Ghiren1 de a-di, deci gliu=ghiu=ghi),(Munt. 1427. Fedea societatei Romanismuln" din 1870pag. 294) ; Vladislava Iagello la 1431 intrebuintaza for-ma Bessarabiam ; PIEMAK8 (Ilamnien de a-qi, euv. slay )NAM, 1K8nan, 'neva, 11IEpEaN, fincTiEpei (dee siiCTIEp nu

Burriapio, urma din dialectuln en labialele sehimbate),Mu)014103, ilprnuno (scris cii r p. v), (Arh. I. t. 1. p, 1.pag. 84-85) ; Kopshi (Corbii), Man8-palif (nu Malureani), GTAtivii0n, IlErpE, KpEn8A, lleat, nE-plain (curata slavonesce, atoll!) unde avema cu a, nit-

)(ARM, a trebue sa fie in locq de cum vedemn maisusa la anulu 1430), NIFIXatins, 110nEtprni, ilaps8A0B,

finals slava), BIINTHIVIC, chopEctign, BUCTiIp, AtAion, '1E8-K84 rpeMaTns (Munt. 1483 A. I. t. 1. p. 1. pag. 37);IA8r)11 (p. 1148pin dee! riri), Minna (cea mai vecheurma de intrebuintarea lui v la Munteni, 1490), 1g8m0(in popon se va fi (Jim Jiui ori effir,c dar aice avemnforma slavona ea si in soma" nomana), An8 crOluitlit(flag p. ilns8x), PAAgnz (Munt. 1490, A. I. t. 1. p. 1.pag. 66) ; 1K8netn8, 1NpEIZU1, A8118A IblETp*MI (Pietreani

forma corecta din dialectula acesta), sap% (=oare), 131i-Howl, sot" iII¼R8 CTOMiliK, 1311CTILV (Munteniea 1490,Arh. I).

Boer &tunes (Boierift Stanek), Sessori (Sesori), Mo-sttl (Mosul), Myr= (Mircea), Vladul, Olt (trad. un-gurésca de pe unn actft scrisü slavonesee in MuntenieaTansilvania" an. V, 1872) ; Radu voda Nyegru, (nu.Radul), Koszteiului, strimptu, kvkului, ,,din gura vali"

Annul, Nimem,

(Os

4,

www.dacoromanica.ro

229

(p. din gura vale-ha" si nu din gura vali-liel" caream fi datu vaid in dialectulu cu labialele pitstrate §ivaiel la cei cu labialele schimbate), versatura (nu ur-théza de acolea Ca e dupa v nu se schimbase, se seieca in alfabetula latint aplicata la unguresce, eat.a i incelfl latinescA curato, nu leste semna p. 6), ad Koszthelyducentem forma ungurésca !era. Kosztely i romanesceKosteiii), Popae Opra Petrucz (Popel Oprea Petrut);(actA latinesca de la Mircea Voa Basaraba, 1470, M-atti din Transilvania" an. V, 1872).

fiurrpH4H, Oypticnt HETpA (Moldova, 1407. AT. I. t. 1.

p. 1. pag. 140); RECApARI, de trei ori (Moldova, 1407, A. I.t. 1. p. 1. pag. 130) ; Xtopmk (mto trebue sa fie pentru 1,110),

ZIOMETATE, Ib.Illa, auvri1Apumm (Moldova 1409, A. I.t. 1 p. 2 pag. 11) ; soiapz, Witopma (Giurgea), (Mold.1410, Ar. I. t. 1. p. 2. pag. 18) ; 1114coi, Illampuwom.

HErpu (gen. de la Negre, deci Negrei pOte fusesa fie finala slavonA), Moypma, ItiOyMETATE-BWIA (Mold.

1419, A. I. t. 1 p. 1 pag. 110) ; REKTpulp, sontp, ii-

I1ãH 11/11XAHM, WiSpma (Mold. 1422, Ar. I. t. 1. p. 1,pag. 132) ; &am, ROMANI, Kum, Aamioni, 1K8pma,MATACZ (p. AletasA=Metasa), HAAMELLIZ, (IMIANNZ, soiapz,

MOMETATEBA, IlErptina (Mold. 1428, Arh. I. t. 1. p. 1.pag. 121) ; Holum M.Spma, HISMETATEsuma, llpaT8M,(Mold. 1429. Arh. I. t. 1. p. 1 pag. 121) ; Nom., ori-lc/um, (Mold. 1431, Arh. I. t. 1 p. 1 .pag. 122) ; Un-clet (1432 Melehisedecu Notite arch.) ; Boutpuuz,

GEAEINTJAN1H, Moypma, OratTitl, IR8NIZTATE-ENNA, I1148A-A, 1111MTL-11,8AME (Moldova 1435, Arh. I) ;

Baku-

Illugalle,

maga,

www.dacoromanica.ro

230

lostimi, ihEpEtjmE, xoTaptt, 11418pma, IKSMATATEDIN, MH-

A8A4EcKsna, IltuTpt, cnzTark, soAta, (Mold. 1438,.Arh. I. t..1. p. 1 pag. 4) ; Iotawas8a, MNAEM1H, Ma-Tpa, 11140y1-A, MI1upH, NISINZTATINH. G341161 Oypt-KAU, I11Epsti4-a, A8a-a, llorap (Moldova 1442 Ar. I. t. Lp. 1 pag. 74) ; IIowIrni, NISHTIA, 11141FEA, fltroE, Ho-

EANIII OyptsaE, BpaT8a-a, iltimszAgmm-a,DNA, gliralS,": 117,AVIMANZ, iiiinu3tona (Minziul p. Man-zulli), (Moldova 1444, Ar. Ist.) ; Oyptsatt (Moldova, No-tite archeologice de D-lu Melchisedecii) an. 1445 ; MAIN-38aa (Aice serial cu bi) ; rEpEcTtmt (herestean1 p.feresteani, urma din dialectula cu labialele schimbate),lipunawapu (nu IlptinawEptt (Mold. 1448, Ar. I. t. 1 p. 1.pag. 133) ; llAilll (Baiea), OyptsaEtia (noarksa), p8rITSpg(u fin. casuli1 slavon11), MEMFIrAWF1, KNEAtli, 414FA1111 ;

IIAA8, 60/A5, (p. Pimtecea), ilasgaa, aoroxiersak.

(Moldova 1453, Arh. ht.); Glum, MAK Hp/NA (p. Hpa-

ara), &kph] (nu oghiarea), (Mold. 1456, A. I. t. 1 p. 1pag. 154) ; BARE (ore), IlzHAE, 1ltP18aa, Musa Kpaat, Es-410MA, (PET IIWNA, 3EHARI1 (Mold. 1460, Arh. I. torn. 1.p. II. pag. 7) ; Mint HRAA, .41AR7, (PET MN, ;Eimpt (Ar.Ist. t. II. pag. 171) ; Mom, .flas-a, 3611411, il1348mx

(Mold. 1466, A. I. torn. 1 p. 1 pag. 115) ; sapE (Ore),(Mold. 1471, A.L t. 1 p. 1. pag. 115) ; Musaz8Wasu,sapE (Ore), cnarrapEati finalrt casualil slavono) Horapu,

ilpsspE, FaurSp, ilos-LpAIE (Rev. p. A. I. F. an. II vol. 4.pag. 700) ; Homm1H, TaTapht, lOpsauitt, npunawap, soAphi(Mold. 1472, A. I. t. 1 p. 1 pag. 124), NINVA Es3aT,IlanaaSurEaft,galEmiaum, IApH, TzsT8a (Mold. 1480 A. I..

Afm,

AFL,

t

1119.

ro

mann

www.dacoromanica.ro

231

t. 1 p. 1. pag. 116) ; soiwpw, HEflOT, M7.p1E (Mariea),llopi1mai8m, 3s1equi (Mold. Arh. I. t. 1 P. 1 pag. 75) ;ESKAT8, Hopunnopa, noTELpunopa, ptitEwa, CEKApZ (Mold.

1487, Rev. p. A. I. F. an. I p. 378) ; N18,5,E91FIAE, MP.

KOTZ, wpm, (re=re), CEKApZ, 1K8AE (Moldova 1487,R. p. A. Ist. F. an. I pag. 369) ; T8pK8A 0349, TM-AEp, 1111.11X8A, ptilEwa, CEKAM BlICTEMIKA, 2K84\VIIME. (Se

vale si y ba Inca desi aveau pe y au scrisn m8AE cuded se pare ca si in Al oldova In veaculn. aln XV-lea,

in dialectuln claselorn domnitóre se vorbea ca si laMunteni), (Ar. p. A. I. F. an. I. pag. 371) ; ilAEOTE.

timop, GzpaTrk (nume de thrgn), Tomsk Psivap8na(p. Rumanuln, forma din dialectulft cu n.r) ; P.HCK8,

BEIApti, MIIKOTa, Turr8a (Moldova 1489, Arh. Ist.) ;Apusummiu, 11/18wom-a (deci Musatn nume la Moldovenl),map, 4w8Urron, (Moldova 1490, A. I. t. 1 p. 1 pag. 156):GTZpOCTECK8A, 111111X8AA, I18pVIE CFIZTAp8, GEKAMS (Moldova

1491, Arh. I ) ; 60IAph, cnzTark, jOpEIJiH, BAAA8A8, (du-

pa min documenta din 1495, .Moldova, fotograflatn invol. IV an. II tabl. IV din Rev. p. A. I. i F).

Din Moldova oder Beitrdge zu einem Urkundenbuchfür die Moldau und Bukovina a lui Wickenhauser ;Shumetatew (1409), Moschul, Meigura,Bdscoala, Fru-mosz, Shvmetate, lliasch (1441); Ifdlugdr (1445); Bru-mar, Niago, Stancul, Shulic (1447) ; Peintec (1449) ;Micot, Sekar, Tdvtul (1467) ; Sdngureni, Zinut, Se-kriul (1473) ; Sbiard (1473) ; Shdrbdnestie (1488).

Din Appendice la Chronica Bufilora de episcovuln..Melchisedec la 1869 :

si m,

www.dacoromanica.ro

237,

1407 : Montan, Mtopma ; 1464 : Myna (numa de fe-mee). Nonraum, sup, Epp% (p. ezeru, deci ze=a, dindialectulft cu labialele schimbate), MINTEMELpal, Vorall(Dlft Melchisedect, scrie Aoram. dar spune ca litera dela inceputu nu se p6te bine deosebi, credit ca va fi fostct

de altn-felin amtl vedutn litera 1,1 In c8AyEp de la a-nuln 1487 citatft dupa Revista p. A I. i F. La dialec-tulft cu n=r, amt citatu kloovaim, Inca din intaiea ju-matate a veacului ah XV-lea, In Moldova, i de bunaea= ca ierà v §i cu multa vreme mai inuainte),

De peste munti avenau din acesta veacil urmatóreleDe la Solyom Fekete despre cheneziatft, reproduse in

Rev. p. A. I. F. V. fasc. 1 p. 134 etc.1404 : Lachk (Late), Ponor, Barbul, Leuad (Livada),

Danch (Dancirt), Musina (MuOna derivatn de la Mufa),Barbad (Barbatu) ; 1411 : Burbad, Borbad, Barbath(t6te p. Barbatft, cu d aretatft prin u, o oil a). Sclauoy(y de la urma le finala genetivului latinescu, dovadaBacluly etc. remame deci Sclauo cetitildupa rostirea ma-ghiara qclauo, care nu 'Ate fi de ca.tu romanesculn qcliau-care Inca nu se prefacuse in phiau), *) feyrvizy,(feyr.fier), Dadul, Vladul, Cozta (Costa), Mychael,Thivadar (Teoader), Bucor, Ballan, Demetry ; 14181424: Stanchul (Stanciul), Zaallas (Sala§), Musa (Mu§a).

*) Cum vedemil In Inthiea jumëtate a veaculuT alit XV-lea,aflãmui Ureacle, Uncleatii In Moldova, Glureatd InMunteniea i icliau in Transilvaniea ; dar Incl dinveaculil alit X1V-lea avemil din tara Fagarasulul (1392)unghiul §i anume Intre cuvinte din dialectuld cu la-bialele pastrate.

y,

t

www.dacoromanica.ro

233

Din Transilvaniee an. I. 1453 Swdya (ded qudeap. Judea, cad numele unui districth romanesen InTemisana ; Swpan (qupan p. Jupan) ; 1466 : Sarkanycastrqm (mu pomenitu in urma facandu ipotesa ca art1putea fi SearcheanI p. qearpeani orl qërpeanY). DinTransilvaniea" an. V ; 1404 : Noxara (Nocfara p. Nuc-qoara), Munchel (Muncelft, deminutivu de la munte, inlocil de munticelft), Borbat (Barbat) ; 1404 Boar (p.boiar) ; 1409, qerbe (Serb) ; 1413 : Valle Marie; 1418 :Boeronibus ; 1435 : Koztha, Sthanchul, Volkul, Byusor(Riusor) ; 1439 Mursima (Mursina nu Musina, dec1

rq ne asimilat in q, tota cu rq a fostu Mugat, deciMurfatii, ash ca nu are legatura cu frumosil, ci culatinesce morsus, morsiatus) ; 1447 : Rusor, Poyen(Poien1) ; 1439 : Baijesd (Bdiefti p. Baniesti) ; 1453 :Bazarab de Byusor (Besarab de Riusor) ; 1453 : Sorbul(Serbul deci din dialectulft cu labialele schimbate), Ma-lajesd (MalMestI), Merisor (Merisor), Zerechen (Sera-cem) ; 1453 : Bala, Bazarab ; 1453 : Valya, Hacsa-dsel (Hatagel ded ds=y) ; 1467 : Rosenara (Rusenar) ;1479 : Nadasd (Nadasd p. Nadeajde, deci ea pastratucand urma a In silaba urmatóre) ; ama Tudutu si exem-ple de schimbare de pilda Boeronibus etc. AO eft ie-rau de buna Barna In lupta i aceste forme ; prefacerealuI a In e s'a intamplatft in dialectulu cu labialele schim-bate, numai inteinsulti 1e organica i rigurosu inde-plinita);

Veacula alit X VI-lea. Munteniea.1512 : &WAWA, ROM, Ropnl, liqurauu, MSWAT,

s=s)

Rs-

www.dacoromanica.ro

234

AHM0.11, 1118flAti, EFICTIIAp, PAA8A (Aril. I. t. 1 p. 1 pag142) ; 1524 : eumAptim (Sdmidreani de la Samedriu,san Medria), 1priiw, HAWENIE, ILVE Ore), nAASPEtism, KAM,

m8nodi, 1g8r8pauSn (de la m8r8p.jugu1um de ht jungu-lum forma nasalisata axe= junghirt treebdtt prin jun-gliu), 11IEpsaN, Nawapwo (A. I, t. 1 p. 1 pag. 104 datain Giurgiu); Cdndea, Fiereqtt, Fiereigti (p. Fieresti dela Fiera). Frati ld (Fóia soe, Romanismult 1870 p, 151);1575 : rpllup,s'pfias, slump, Moms Erm, Hapsga, ilwirauu(A. I. t. 1 p. 1 pag. 48) ; 1577 : P8MIWAE, B'EpgriaElpti4aa4E, Aprtiw, MHTp, Clump (Ar. I. t. 1 p. 1 pag.143), 1583 : J1liopyio, awirm, aa-L8Tapto (nu Cll 111.01-

rANKA, Iihopa (nume). (Rev. p. A. I. F. an. I. pag. 384),1586 : IIOENApill, 11%nA4M1Elliti, KE1HiH, PAASA, 4)7NrI3Na,

guram3aos, npntr8A, rpEK8A, LgEirL, NIFIXAHA, Hwrpaw-so. ilas8a, Mwrpt, BLICTHIApl*, 1"1NECK8A (AL I. t. 1 p. 1.pag. 67) ; 1593 : llIEpH, gspKAII, AENEpa4, p8nT8pA,

/1/18pr8A, /11,11AMT, nounwop, 8pc8A, ApAr8A (jud.

Mehedint1 Rev. p. A. I. i F, an. I pag. 385) ; 1596 :rs'usa, AAEOT, nfoNpa, Mkroypet, mopoto, po(apion, ME-

rirmuom, NErpE, wEpsaN (Rev. p. A. I. F. vol. IV an. II.pag. 542).

Din Columna lu Traianii *) an. : 1569 : Mynie,Dumitru, Groasa, vare (ore), Lupul, Mitrie ; 1570 :

Kylin, Fytul, Lyudat: 1570 : Niekszev,Atzigani, Staneziul, kozsokar, Buzyultii, (ze=s6),

Vysiiu (p. Yasile); 1570: Tzintev, Rumynesaii, Tyu-

*) In acésta transcriptie sz=4, tz.t, ez.m, zs==j (m), scz=ip, eb=h, szt=tp.

-

(pnium,

I-ia

Stynil,

y=%,

Fad-nide,

:

www.dacoromanica.ro

235

rosz ; 1570 : Vydastra, Chotaryle, myyura, siylitl, te-iul, liemnelor, Urzicev ; 1570 : Bynesztii ; 1571 : vare(ore) ; ursasky ; 1570 : Kornytzieni, Ventilly ; 1571 :Szerbanov, Komoard, vylczieod, korbulov, chotarul Ky-zynesczilor, piskta, komodary, komyniczorev, Pitzuc, Ra-dta, Fulpesczi; 1571 : Tziepesz, megiiasz ; 1572 : runt-tura Oltulta ; 1572 : falcze ; 1569 : Ethtimie, Bysrab1552-1556 : Usarami. (Cuv. di'ntr'unu cronicariu

conternporanu, deo'. auclea tqariti); 1571 : Albul,Klybuczar nu klybuceria ; 1570. Szerbanov, PietroszaniiAtziganke, vare (Ore); 1572: Urytzilor Strym-beei, veczini ; 4572 : Mikul.

Glose culese de d-lo Hiljdim din documente slavonepublicate in Guvinte din betrdta torn. I-it:1536 : (Bucur.) likkunp ; 1536 : (Bucuresci)

thopyto, ApArbuta ; 1537 : (Tirgoviste) (1) p -CHNET8A, motirku, Anzr8pa Spans, spc8n, 4:1)A0pE, +110pEEH ;

1541 (Bueur.) : mics8n, s8wommu8A ; 1545 (Bucur.) : Kr141-

rspE, MSW4EA8A, nwsn, 4)TP11011111E, itlaMptHim ; 1549 :

AsnotulE p. lup6e, deci cu n pastratc. localitate in Me-hedinti, BZI1EFI, )(nap& CMMEEE11, EOM/MM.' i B8mo-

pato, EpAETSA81,1 ; 1551 : gblELLI, FAMENSWA ; 1556 :(Tirgov ) vreqm0p8, RSHE8A snwrSp8n8u, szpx8n Anzr8-pimp, ownwapa, (13tpvrk (ferega), BAAEH (din vale-liesvale-iei, va1e1; iear HUH din vdi-iei, vde) ;1556 : TETHH, EZIVIEA8WHH, tiopzszu (genitive cote trele)110811814, cimpaTEti, BI1I4EA811811, 411pEW8ASH, MWTHMONSA811,

414TEpt1FI4ATSA8ll ; 1560 : lliatipaE ; 1550 : H8p-Tt, UrkKE, E041,11HECKSA ; 1560 : Gawk OfitM7,14;ELIMA0p,

po-

Maim,MZIM1111,

vcilt-lieY,

Oman,

knit,

pi

www.dacoromanica.ro

236

flAAt hwunop, M811PIEA8A, CEMHIJEEH ; 1563 (Bucur.) : s8-THWOWic, 111PIA1EH, M413ASH, AAKSA BiEV3HillA Op (bursuci-

Ion)) ; 1563.: lopmiEn, ,THTEpHELIAT8A, SEpATE11, nisra-crpg, 15pCOAEH, 110ATE118A1, 118110AE, 68411H811811, MINAS%

VITE(i) ; 1564 : rpamA8pE ; 1568 : rp8Ang8a, EpzisEin ;1671 (Bucuresci) : szawkwa KopE8A013, lIZAWkwu (gen. pc

valceale1); 1573: /LARS, 1.1.1Eps, !Mum, 1573 (Bucur.)Epalp EtHE, K8pME311H18A ; 1576 (Bucur.) : raT8n15,8, 4H-

rZ118111. IiIEp8A, H8pnrknin, CTZMApIOA ; 1579 (Bucuresci) :

apnrspE, IMAHNET, /mu, 1570 (Bucur.) : likpon, atip-awrEip?&, 1MTZA810AWH flpE 4H roma lapouon8n, npn

1118EMTA, XOTApl,AE 118=4118AR, Ap8M81 AhpcTop8n8n,

HEAVOITA, KOAAA ; 1580 (Bucur.) : mom, COAP1, RAKAplOA,

HZUNOApE, (paspgn ; 1581. : 3HH4Etp11, AEHHELIffl, rtA ECK0f1E-

pEtpiu, cp 'LC Z11%1.1111, RopnznEa ; 1582 (Tirgoviste) : lIOAUJE

(unft felift de mantale), Sow], 01)ASTI3pH, mmirwrSpn, +pvix,

1588 (Bucurescl) : fp8ion Eon:pram ; 1588 (Bncuresci):IRMA flpESTtCA, (1)ZMEE11, ITHETpH, 1111CTp810A, 1,11011A

(nume de barbatn, dar in dialectulft cu labialele schim-bate) ; 1593 (Bucuresc1): nzpAntipmE, Eapsa AARZ sncTurap.

Din documente culese de Hurmuzachi :1594 : Dimitrie, Danoul (Danciul), Mitri Vornie,

Westiar, Radul, Vintelas (Vintelas), sluggiar (sulgiarin),Wistier ; 1598 ; Iephtimia, Demetrius, Dvornik, Mi-halcze, Kluschar Radul, Vister ; 1598 sau 1599 :TpHMEC Bamp fInApootu AlliflZpAT8A T8pvEtn8 nzurrps nprk,

autografn aln lul Mihain Viteazuln; 1599 (actft ungurescil):lephtinia (mi.ni), vornik Demeter, Mihalehe, .RadulKluchyar, Postelnik, Komis Radul, Vivtier, Serban,

- -

dtn

4t13

Mugs

www.dacoromanica.ro

237

Bari, Viztier, OEMiE, MAXIMA, swrkp, Eurriap (i-saliturile cu chirilica) ; 1595 : Iephtemia, Nytre (p.Mitre), Vizter, Radul poztelnik de Chieptoronie, Ztenile,Boeri.

Moldova veaculti alft XVI-lea.1513 ; lapsn, Apar 8umuu, %Sum, llorapE,

/18KA, ilps8pE, IlwpTApt, TOTp8WAFIA, IllapnE, GAK8117AN

(p. GEs8rau), Kzitsivksa, TzAwp (Arh, Ist. tom 1 p. 1pag. 119) ; 1515 : fioraT8A, Pawksiu, MiX8A, LtirANCKi (A.

Ist. t. 1 p. 1 pag. 157) ; 1515 : crptun4H8, CWWIE11111

(insemuare pe o carte, d-ln Melchiseclecu Rev. p. A. I. F.V. f. 1. an. III) ; 1517 : Romps, 111411E, HAIEW (dialec-tulu cu labialele schimbate), TspsaT8nos, llpscTspH, Itlw-

pwArt, Mons de o multime de oil, GAK8IANA, KmEntria,TOTp8WAN8 (A. I. t. 1 p. 1 pag. 27) ; 1519 : COX/RUB,

Komaptuu (A. -I. t. 1 p. 1 pag. 86) ; 1519 : EsKaTs,

Towps, npicanaz, zorapE, /IACAZWAHHAWph (A. I. t. 1 p. 1pag. 37-38) ; 1519 : Kg= IIIApns, MIAs (Notite Ar-cheologice de d-Itt Melchiesedecu) ; 1520 : HorapE, NHCTOPE-

CK8M, BI1CT1pW1K8A WAJWE, CUSINFIA, KMEAtHA (fotogr. pl.

III vol. IV. an. II Rev. p. I. A. siF); 1591 : fiurrAp, EBE-pc), 110pAFIsA, K8pK86ET010, fi'LFIT8A, llontph, HErpsna, 11/14-

x8M3, &INA' (A. I. t. 1 p. 1 pag. 132); 1535: Mihu, Oalle(transcrisit de d-lct HAjdau), (Arh. I. t. 1 p. 1 pag. 83) ;1541 ; Vim (inm.) (A. I. t. 1 p. 1 pag. 125) ; 1541:rrAppumEn, saps=óre, unrm (A. I. t. III. pag. 197) ;1546-1552 : IghM11, CTWI8116, Mouoss (fin.),E3AEOZIK/i, GT8N3A, fitupqa, gliEpiEION (A. I t. 1 p. 2

pag. 19) ; 1594 : Hgraw, 1118pm, gnb'pE, 127iT81%, MKS-

HEHOTH,

1Ali0tHH,

www.dacoromanica.ro

238

pap, HANSI (A. I. t. 1 p. 1 pag. 42) ; 1552 : EAME-Ilavrpg, Hompa, MOXIIM, INNOTECKSA (A. I. t, 1 p. 1.

pag. 125) ; 1554 : HANSA, CTOANINEA, MOLLI8A, 118[1E, lh-

SSA, Agn,lIvrpg, IVIraga, Miiui, IHEpRAN, /IE8A,

ligneat, flHApa (A. Istorica) ; 1555 :Amp, TOAMpA KAMApAWA, (PEMBINA, AgmEpastrio, flt-EEp114/15, IIIENApECK8AA, (Arh, Istorica) ; 1559 : Pvrcanit(A. I. t. 1 p. 1 pag. 119 dupa Venelin); 1572 : SptKE(A. I. t. 1 p. p pag. 147) ; 1572 : ENcTpilliz, guram,

(nume de tigano), Xonrrtio (idem), IIIrrptHra,NINNIKA, I18K1, Rzomp, INp681.1E, 110p, K8K8MTA (deci

cuctdiata p. cueuiata, tiganuitt venise din Macedoniea),Oz.ciouv, MEp, ragfina, (Napo, IVIIimAECKSA (A. I.t. 1 p. 1 pag. 133) : 1580 : Stroicz (se iscaesce sin-gurft cu litere latine si ortografie polonti), (A. I. t.pag. 198) ; 1580 Ilorrpononttpiu, Stroiez logofet (A. I.t. 1 p. 1 pag. 127) ; 1583 : nscam MENA AOMUNA MEAE

(autograftl alft lui Petru Schiopult), (Arh. 1. t. 1 p. 1pag, 127) ; 1586 : AA7TE43, 4NANEIEIN, 1,1815,EK (A. I. t. 1 p 1.

pag. 134) ; 1591 : Gopa, CTANKA, thump (numele Techifidin Necbla), NICTE8, Tpjri.t, M4111141I, (gen.) 111E+8n,ArAxIta (p. Agafiea), Nuncozgyrknirt, 1:GyE4na800lla (Rev.

p. A. J. si F. t. IV. an. II pag. 702) ; 1591 : MNTIO-

TE18, MAN (Rev. p. A. I. si F. IV. an. II. pag. 704) ;1592 : IIIANTEM1N ; (paork, Aasp (A. I. t. III. pag. 199);1595 : DirtvrpA, nopow, (A. I. pag. 7 tom. 1 p. II) ;1597 : iIM$io4iE, Oymniv, Romp (A. I. t. III. pag. 76);1598 : AANKAZ8WANiI1, (pZI,IELIEMNIA, WKtHAA, Soiap,

SprkKE, A8MHTEN3, (A. I. si p. A. I. si F. t. IV. an, II

&-VOA, Mamma,

Haydn

Aratpira,

1pin,

Rae-

;

www.dacoromanica.ro

239

pag. 705 ; 1599 : NECTOp NykKE, kliontpifi, IIEnEnt Z5-yksE (A. I. t. 1 p. 1 pag. 46) ; 1599 : NII.xam, IIIE-011, P8C811 (A. I. t. 1 p. 1 pag. 117) ;

Din cartea citata a lui Wickenhauser : 1504: Baiceni,Beiciului (proba ca pe t l'a scrisfi cu e), 1516 : Arbure,Sakujan, Kazelan ; 1522 : Baclul ; 1529 : Seillishani(sh=s) ; 1533 : Totruschan (sch=s), Sbijara ; (j.i),Michul (ch=h), Popescvl, Ifraclan (eun=m811) ; 1534 :Oglinde, Meigura ; 1577; Korleizel, Bukurescvl; 1577 :

Sulzer (Sulgeriu ort Sulgiar), Sdreicinestie ; 1587 :Iforlitzeil (de 3 or1) ;

Transilvaniea veacula alfi XVI-lea :Din Istoriea terei Feigeirafulut de N. Densusianu :

1518 : Mursae (Mursa, in textt ie la genetivo, vedi inurmit ce amil din de forma Muga pe lfinga Muqa),Cyganos (Tiganfi cu ii.), Mursad (Mursatfi, adeca for-ma veche a tuvintului Mufatii, paralelismfi intimpinamula 2nefterrugii=meqtequgal §i la mufcatii pentru murqi-mai), .Rusor (rufor póte p. riusorft), Bojeronatum , Al-gya (p. Aldia), Aldgya, ne arata prefacerea ha de inghe cum se obisnuesce preste munti), bojaronibus (malsus cu -a prefacutfi In e, aice cu a pastratfi) ; .Barbuts(Barbucid oil Barbuta), Sztantsul, 1582 ; 1591 : Ztan-chul, Radul, Bogdan, Sudele (Sudele p. Judele), Fraczi-la (p. Fratila, pe ci l'a insemnatfi cu a), Bojeronum,Bojeronatus ; 1598 : Bojaronuna.

Din Monumenta conzitialia (Rev. p. A. I. si F. an.I. pag. 437) ; Bojeronum, miora (mieóra), (1548) ; Tho-me de Nadasti (Tomei de Nfideajde), Nadasdy (1540) ;

www.dacoromanica.ro

240

XIV. TexturT rominesa

Din veaculn aln sese-spre-decelea putemn da bueatiIntregi romAnesci, cari potft sluji ca probe din dialec-tulii cu labialele pastrate, mai multu ori mai putinn a-mestecatu nu urme din celelalte.

Transilvanisa veaculti ala XVI-lea.Din Cuvinte din betrdra torn. II. innainte de 1550,

(dupa d-ln Hajdau).

R8BZ11T8A CBT8A8H HAHEA AFICAK At sunipt 034)Arremvp.

4:1)zpz. As CTAPE. 13Z. pgrAliii 41PAI4HAWP ISZTp% XC. 4 TOATt

mat8plins. W11 SSA W11 NWANTE. Wil EACB111411 ASMNESE8. KZ 4

TWTE 01AE AEKA An8HE CWApEAE TO[1411] .iwspiii WMENHAWP8.

A 6ZPSA41IAWP W11 A AnSEpumvp. nnEpr8 na A8M11E5E8 CA CE

/WINE. WTI A8K8 A8Kp8PEAE TWATE 411A1411Tt A811 XC AEAA

TON11 WAMENN. E AX8A CENT8 ACE AEAA XC. 4 TzAnnHuAlyk

nop8. um rimaltlE AE OrIAE HENI1141: 4111E01 MEN AE AASMEWI

AtItAE CAp`111NE lOWOApE W11 p8mnouni K8 AATE Aap8pE A8A`111

W11 `11111CT1ITE IA I piR Ell paiRAS ant. timi BENHAn8 AsAa

MEA ME C'A8 'MATS AE A8A`lAWI n8MIEn. AEpEnT8 C1311T8A

118MEAE T78. 11111 CI pwArk AWA. TAMA N0CTp8 MEM IIE AWN

4 NEW WITS 118MEAE TZ8. KI1NA8 BEIM BEN11 ARMS 41-IZ-

pkt4Hs TA. ItlfE BOAA TA K8M 4 4E1110 AWA nrk rips rikAnwrg.

As Ch M81P1ECK8 4 118CTIE, WU 4 MuSpu WU 4 11ELPEPH. NM

Ch A8K8 4 wait WU 4 METI44. AE-11 rOFIECK8 WI-H X8

AECK8. um-ii 84ur8. WI1 CliggrIECK8 CFlpE AH. Ell 4 TOATE HA-

cSpHAE nuur8, 11111 C6 4:1A6MZIlyCK8. URI CZ 4CETOWAOffi.

rAPX Eli 46AffiriA8 4 MET61411. Aptn.r8 4,19'8 asoTSA TU.

www.dacoromanica.ro

*(91 'OW

es nu naaon op `uldposnueut elvonq o oososdn (4,

3h *V54311* OW33(M.1f HM 'HIHOVION HM 51133wwd+

4. V(13 HM '113 34L1 '3X to (4, I PIM '551332V1 SH 145 99IYHMAT

-SV VIHH3 js3 311112M V HM '3VV,L 3VV 31H83 3V3I.Mthdij Hifi

'851)311 V-5H v5s33,hos v8a,t4a) zdvi vsvoslest vrfiridi gdov

vgdarad wed Y(INN 3VV3 3s114HIZW 4. IIHMI 31.561 Ind51.13

VV3(15(151511 3101 urn .V,L V91,154011 9911129 urn 1111317-3V

-ydy4) * H(1011499dJ 17.3-1M1 '3173(111M3 'Z3(1)29

-H81fi 59 HM '3(15H1115,145(1) i 11191112 IHMA9 1414HAO

HM '5933139M HM '3{11,1301-44H '306151/ 31/31 i %,9

451_13 Y3 3V '1149E11 361 3.1.12}MJ 5933V5WMAM 3V '533 115V

-5U5(11 309 511174) 113 IMIx11 '5ILL 5V3W514 Hiw23109 1103W

-tift 12113V WHI139 uoti SVH5U3V1 113 b1130HOLI lihM138 Mil 'V -3dJ 4.Nukdo 3V3hV 1013h5VV 3V 113W HAM* 1IiuN VHS

3V 331/0 UM 113 wdd.Y9 31717,1 H%4.1 irn gdm 3(1141MNWHI

* 33V 511493 V5Xlit HZ3 IITH3WA 121/3V ulawYswvish3 `tivw

-8N E0 I8V 33-5VHH5JIMI, 5J43W 03 115VZIVI V51,15V93 VV

4H149* 93 '23 sid3w *awls 31u124) 811114 3k MAW3h dOVIIHIVVM

HH(131111( 9thl 14M 'Wien 5933W5V3 HM '1,111(134* 59SV 33 Ydv.I

-gdochm.sj. v4ov3kV 313V Whin 310339 3'It 5VAV X 13 3du

adlinv 511 WPAHHIN 3h311 IMW .1M11W51/3 3' 3V11d83Vh 11401 * pawl) luirool-adu V3h 113W Hyl) V31.12 ELMS, cii 113 851

OVONV 313V 3W Vi1'hV5V ZdV1 '31111W 51 1i1933 31.1.1V HOB VI *Himth H-Y3 W3hV BM 113 90.99 53VVII HVIJ HM

9(i17V9Yd 3V BINMIHIN 311 uu4. 0514 I W33 11014 '913VAWMV

313V dmv VWHIM OVA '31HVOH HM1150 LIM '11111111.5 gltwa urn

"Efg

n

A

it

9111-11M

-NEW

I

931

4,3110 dov

www.dacoromanica.ro

*1/31(1gUI 'd vitba (.*

wdHY1(1.11 VIM H3d.1. 3V NM '81101 HV 9/(1V817 17-8VNYH ,491Z11

HEW V8131(j183 312Y.0 Hill W11IOH03 1Iy1311* VirwhV8V W.LVOI

8H YH V8WA1 01809H NM '8V3 V17 WHHW3N YdVV(I)V 814 WV3(J

3V3h 3V HITI 'H8V8W0A 3V3111114) 3.L1701 Wd17199}1 HUH 11413h

rYdV MIA* 8H WN83(1U3V Hill '830311W8V 8v `v8(131'* V13

11-3111HVNIlt 'WirwkV8V 8H NM 3dp0i RH Hifi '893 H8V8131/(1)83

3vniXuSim 818319(1) sun Hm .81firrn(Jsm3 8H 31489 3.um4)

'EH 04809H NM 3Vt VV3hV Nit H8V 3INHVN* V13 317311.11 I V(I)

11401 irn '81.NWWW11 3(JU 83HH 8-3k W3h 123

830314W8V 8V 3V3W814 Jt 818Hz4) 8-3k H8v 3v311.nr+ 0480

-%8 MN 0W-189H Hifi '81H3d3V H *13W VV3kV *V8d311* 33140

11W-HIT1 tuiid9w Sidvm 8 018099 HIN 81NYW9L1 3dU 83011 * avlirzH MR 83011 * Y.1,8VH 33110 v8d31111r w3H8u3Ed

Hw-Im 3W9V VI3V14 NHV 83W 8LHIH 3k * 8(.10VHM019/Hal

V NM 9dov11nu3dHV 'dem/mown% 3v313v4183 809H c1,3 0108

.Ao(136* w(11934 8nuo NM 8InNWIru 83 Yonv11hr1d3u qmolkusd

WH834u* 93 MN 9313133W 33 3k W3k 111893N dAWHI3INA1

V 1,13W 85104) 3V deA8F1 VV3kV *V8(13(1* 33110 HIN-HMHM

'VV3kV 3NWV0V 313W 3h MTN NM 118111WW9LI 8101 I.du3

-gdu sHo+ 3V 8don9HAIrA0 aseols urn 1.14121-113V 1713h dOVHN3W

V3d11901 NM (R'3VOYIN 3133 OVOHV '11.14811 9W 3h VV31% vd ,-311111' 33110 NM 'VHHWHI1 it PH 84) HUH '3W8V WIVOI 018099

Im OIVISYH IFT1 '819H%W9U 3d11 9.1.8V9 v8d311* 330 11W-Hfil

8dow 8VN9H 33-8Hdi 'HIMOdanll NM HAbH3d3V '8d3,1*

9dVZH mus urn .Hhu3dHit donvtunwven ityl3A* 81HH) =doh

-V 13110 NM V8d3el* 93118113%d HVV-Hal '31113kV 8,141H3 Id3(1*

ir

VhVIII 9/.140,1.

Jr

MV-HM

4.

-A%

Ihoj.

gfg

www.dacoromanica.ro

.(4c9I

Z3 HON J.01 VMV '14111901-1411 113W 111111041 MVOS 018113 W3h

-V '3VV3 H3#1319 3V3VNO 31V01 * 833 v8134s3 81LI I 3d

-3V 83a3vW8V 8V 3ffIVW8V3 3h VV31. 'diAWM112(18}13N V81/3011011

3VV3 3VM.18V3 NM glill9d3H1 8303NW8V Y3VV 8H 'VI utroa,

Omni z3 3V "Ylsdlt V8dY/111* 9.148L1 ww VITIV OINV9d.1

-* YW 3X 817 VVH3 HM 3(13,1,811 8N NM '53 0114841 3d13V09

3VWd9NM 3V VITIV 33110 urn 8dONI 33118L139d 3dVIV 317V.1 8H

NM 33Id 31(1%1 SH 8dd.89v * iciv8d3k vIdou 3du v813v4)83

wd.ar viaV Irn .14011 3V MYIA8(1) 951 8(igs3iiv 831 313v(1)83

slusoVou, 11-31 W9VV3 WITH 8H M wudj HM V/115,11,19.1. Y)

11111 3,14VH3V 3V 11114(1V V13 H3 9383 V8XV 01* YAW 8(131.

'11878134A03 31IIIWN* 311101.11 YINC113 V8XV INHJ. 8(11*

8130+ YINV YIYH 9.V3HYX.I.VAN 311H,L 8(11* Si ,Lvvrpv gAvv

VI `01(10181.112,(11* 83 0109- al 11..-11,r pH 'WM YdVANNFINV 3h314

91809 IWW HV,14 3h VV3h 9V8NOV 3(11d3W MI39 ZN 111f13

-1183 3,1. Y3 31.311 HM3V011. Lb SH Y3 313V(J)83 usv 33H0 NIT1

118V81314183 3dviviuwz1 8lut3 vsrd my, vmv .3X

wdi.nn v 31M01 auss 3.1.11V(1) 3h8V 8WV 83 '8,1.14[YNT]

-111 3du mi [11]1 WNYIJ 830311W8V 8V 1Y09 1831W4) NV WN

311111 3V 8(183159 YW 83 WH 31311(1)83 31-W(155159 v5436* nue

urn .3vuo 11401 * 81trzw9u adu Wunu LIM vsdan* wuw

-39 um .slitztvveu s3o3nwsV sV W09 818)194) NV V131.

1-311-81VJ54 118V813V(1)83 W(133HO NM 'Yd8)I30H8H Y3

urn WCIVIEWY3 V-NM '81180. AV V8131483 WdV81/ HM '11.011.13d

-IV 1001 I SH Y11119,1 3 Mr 3h Mil3INHOLI 93 3V .30.19* at

v80 vv vsusdi. 31.(101* lid39 Li. vgivi urn .03 zn1111

-o,L3oV .1141113 NV 3V 8Y,I, 1181186. #1-311101.1851 [11,]3V(1)53 '118V

P.T'g

Jr

uw-um

11c

4 y113

*

V11.1

-11,118V

r

Jr

gga.

www.dacoromanica.ro

244

APNITAW ASKpSpE ESHE. AECTOHHH4H at 01411 411/6p7WE

p8ASH f1SHEL111 4Tp'ZI111M11AE BOACTpE +(MA AS ASMIIE;E8.

AE HEFZHAW/E W11 AE 1'1E11E BOACTpAi CZ f1EPAE411 48micup

4E-8 r6THT BOAW AOMFISA H0CTp8 1C. )(C AMEA8g E CA,ABA inn

4nx,pzi4iE U111 WINSTSAS KS TATttAS Wil KS AXSA allliTS AE

AKSAI. inn ni3p8pt 4 BEKS :AAEBZPS

4.TpEEnput KpEWHIJECKiR. *)",

.1kTpEsapt. RpE1Ji111111 ElPH ?

Pzcnoynch. lipEtpumh.

KAPEAE WMWA Kpap11116 ?

P. GDMOyAli KpE11/11H6 ACTE AklEAA WMh MIME 4 XC. Kirk-

AE um BlAg/15 'corm C7I1Th TOKIWKAEAE . KpthAE EpTh%nont

MKATEA0ph AEM TATZM C4IIITK AonIngEoy KZ 11 CE

4 xap6 npE It. Xt.AEAA %HIE TE KiMI1 KPelp1016 ?

P. AE AA XC.

Roy ME BEN AAE1MPA 1{7, Elp11 KPEIJ111116 ?

P. Roy Prk/A K M'AM ROTgATIt . 4 noynnEne TaThnoyn

WH 4;f10110yH WH Axoynoyn c(PHTE WH xpEvl )11 IC. Xc.

4k. Roy MA11 nnoynn . tcoy tig gEpu AMBZpA ?

P. Roy AltA KZ tplo( paiNNII4HA KpapHIVATA4E14.

EA AA

*) Amti luatti din Cuvinte din b6trdnr t.II si dap& Chr.d-lul Gaster, acéstä copie ftleut& de popa Grigorie la 1607,dupA catehismulti tipäritti la 1660. Se vede CA s'a silitüa& pistreze neatinsA limba i ortogrplea originalulul, de0dialeetuld vorbitil i scristi de popa Grigorie lerh altulti.

ME-

4

HS

www.dacoromanica.ro

Z 9WH3Z11311 3V15' .k0d111,3dU 314 Z3 WdV(IN 3VV3 3V3IHNHAOH

83i3NWOV 3VN,V HIT1-3h 91113d3V 8323111CA, HAM/ 31/17

1LHHHAOH 31.0 dMV3h VN3VX 3thi 3V womb HNV 11.

.1481T VV 3131Y

3h VH11W311 31.511 911A0VVH 31.314 ' 9V809 3k31 VA0d0k341

3h3H H-V1V4) MON 11-36YAOW 3h3N 821 118V9N141.32 H1113.1.

4011 AoH : N.1.0 V A07.1 HAOVAOHHh3H V3VH H111340LI

AON Z3 : VA% V A09,1 H8VAOMIk3H W9WW(113 308J4ZW HI41

AOH Z3 : VIM V ' VdA4 AOH : 4..kuvrn p whasdAom

AON : 13121-11 V 112141.A0 AOH v : 1,141141. V I1LNWWW11

011 3NA03 PIM 311VAOW 3V112 HMV '13 HOB. Z3 H-3fu1l-1.3Hilk

1/1-WWAOW Hill A0Z1-91111 : aLVU V ' VH3N3WA0V W4,9(i2)

:13(.11 V 144) Hd3H AOH 91VSIO1H8311 IZH V.L VdA0J ir 9V-AON s3 AOZ1 HAOVA0323NWOV H8V8HWOV 3V3INA014

: VOV V 11911V,H s3 HHHAJ.3 113S3NWOV 31)3W WJNWV 36J

AOZ1. VP AOthHWOV VAONWOV 9114%3 AO3 : !al* a'V (d) '31N3HAOH 31.*2 3Vq.h He It

'312NHO 3V H8V4.J.NAOW VA0XYd9

IVAN 3V 3V9VJ, AWOV 3dLI 9HOthiLl H3AAVVV 3d c)

WCW41V 3VVI

3V3INHHAOH 3h4.2 ' 8323NWOV 3Vq.V 91"11-31Thk 3(111 11' *V4A0J,WH3NHWAOH *MO% V ' NIVA03193 VdIVU

V ' A0d13914 Vadl V ' WH34,1114111361 VtINHV3dH VOV

V ' A03231)WOV HAOV 3VV 3V1.141W4OU 3kN.2 HZJAV 3v .d q.vvoir 93-3173dvm

-3(.1.kothiAov HkHHh d[ 49H11111051 9VAOWIA HO 3rf1V'Aos3dd, 3dAochiAov adAvll

gtZ

114/

3d1 uv WO 4

4 Lt

.111.

www.dacoromanica.ro

246

P. Hoy AEPENTh ANt/A KZ iniMEptwk Hoy AE FlOATE 4

iii1k AEnnunk.

4k. A Arm AEPEITIE Nt8 MTh AISIDAPArt ?

P. AEpEnTh TpEF1 (1)0A6C8pE : (1)0A6C0 VA AZ41TZ11 : Koym,

HON fliEKATEAE NOACTITE . C AE ROTEMli FIgNOAIPE E 4 ElInpE non cz lIE CMEN1A111 . 11111 cz MkPVEM! M Bpeono

IC. XC. &k 15,011AE (1)0A6C11 KOYMS NE AtAs ;t4E Kornai-

TEAE CAAE CZ .11\BNIL4IIMI1 (tanTE Borg KpEijiminnwp U114 BIA14AL

6011111A . TpE/A 41101\006 : KOI(M WAMEN14 4)ZICACT0pil VICO(

CU3 CE 4T0APKA5 KZTPA AolvnigEs.

4k. Attu irk8 AATIs AoAnngEs KSBENTEAE CAAE wimp/A CZ

FIE FICEIZCIIM IlE4Tp8 IAAE. MprZ flpEN NE FIE liZMI1 11C11Z01 ?

P. IlpE 4 KpEonna AEptnT/6.

NE 41BAL4X % npE ispEAfflina A,Eptnwic ?

P. gvrAia.

4t. i \TAM ?

P. 'Goyim,. BECTIIPE ff14 BECEME TAT/EA CtNTII AOMNE*

P8 Rork/ NOAW NE BA EPTA TOATE nacKATENE AEpinTb. Ic. Xc.

IlpE 411NE-W6 Atm A0DANEp8 EVI'AIA CA atapz& ?

P. IlpE (1)ito-A811 4EAk ccimrk . cz 11pE (?) `HINE N0NZIP114

NOAW sorioypIE ff14 Ml1M Wit EPTZNION'k FlAcKATEAWp.

E pp& KpEAnnna TkA NOAW TpEROYAIIIE CZ FIE

ncnacum ?

P. ILEAtmAE 4 MIIAA TAT6AS1I C4INTIt A0MNgE13 AEFEllTb

Moarrk 4lI0AIl '1EAll COTE+.

Bn KpEpinna rks 4217aKST . El . AncAn.

P. Rank AE Aturtnin E panTa noyMIEn :. RpE;k .Frpg

AA

:

a AE

./k.. LIE

AEAA

NE40..

40..

www.dacoromanica.ro

41N3(111,171,ti* 4.3 31111.11wWsd TTWH-3heA lie 311 %NAV 11111 ' 1 1131YVW IIV3LIV '33C

*31 '1111A03* cLIV114,11 A0-31. ANWOH 1174.14,1, 3.1.31e

4 3trft

118VAON1413(bi 3111WA093(LL 3h 3 V1VU V3(LL V 3.1.3W 9h

41.111INV 31h311 Jr Aop tuft ,(.139

HITI 4d01711fidilAW MVACUVVA0513 '1W411.1311117 31731VM11.1 3J1N/I

1Z) S3 13,1.09 sirAo 1111,311dA04MV VN3(14.339 TI0VI1V3LIV

HAOVR(109g3 V 4111413 VFIA01(1.4 urn Whe AdOdU utt34.1 Aov

NtwAox 'IWPISWV3 311 volgil ir tun Pid.

-ILL Jr lifT1 311 lia VV3V W3* 31041 NUJ 3h V811WOV

4143 "IVAOXV 11111 : 311H413 3V 3V1136. 1712 MLIVII 3D4

-31I1V190A 313Vf HAIN VItwIdgll* Y3.1 ' ttItitiow um IMP V}I3VAOW V W1WV3 AON VEI-311311 %hi 11111 118Vs11121 Val 44

-3V V N.VgETI HETI 0ld 31. HAO3 V lim WIAOILII1613 Milted

Pa V/3d1 V 33111141" NM `11021.1130* PIM "1111A011ux 'CL11011

* 9V 111603 HON uu3d3V 81J3-A0ltumou3d Aott)

wen cht.v(I) wylvvy Jr 14M 111143 9vAoXV Jr 3V 91A0313w11

Aov PIM Old 31% Ir 3V 8v-1(103s wth.3vott 3Iin3u31I Luad

3V KM 111113WVAN 11011 ma.u3d3V `CUM 31.1tem4 311701

3Il1ik if 3 iJu "I1V1 AOH IIVAOFIA0 ILLEM41311 4V3* JitON3w11

'91113(13V 833NW0V * 3V 91U3d3V 83311W0V WIII1W8V 12V3V

W1114W8V 3(18)11,8 31V0.1. 3V 311411VW 9VI.LVI * 3V

w3Jr mdrAtintiV '118)13WH A0-31% ' 8331m0 V ttsv 9vol4 3x '31 9114V0V VA01-1A0 Aod.hir tun : ,vulvuwsm3 3V 3vuoV vv uvx

"IdAW3.1,A0V1311 urn 'IdAW31A0g9 H8V8111WWIZIJ 'WV NM

liSV0ld3h V41(1919MY41 9VA0}11111(14LACII 9V9IVI 83a311WA0 V

Lg

3(11.1

1k 'cl

Y3

13 Hill mwmutupir 3

tIVM.LVI

Jr

AOH

91VVHII '

'

1A0)13WH

111'

www.dacoromanica.ro

HON VV 3VNHdUAOH liW31AOU 3V 'Z) NVWAON WhNNV3d51 AO).

8323NWOV NA0V 3Vud8111A0VW,M1) 31V0.1, 4,8 VtiNNVad}1 : wads

- vlys5i3v NON AU 0 3N vi Aol.ii-AoadvAoVwx4 : inv

wyakod 4,3 4.1.173911 AO, NM 4.14.11.11wdOLI .A010 A032311

-WOV EH ' 3V3V*KNWdOU : NU& 341! adAothiAov Km% .ci

4 3H011,4,JA0d * 34) 4.3 4833A033d1 adA0dNA011 314,11 Ilf '3X * adll NAM! 4dVX NVV4At NM

AoabuwoV viAov 3VV ONA89 3V3,LLP4 3.1,V0.1. 3dU 3V almiwv mv3kAoV12 31-1 Adrivi . Wq.kv low 4z1vX aV mvAolv11+ .,:i

g ,idvX aV mvito,LvV 3 gh .ir 41/911,V38 NV-93 OldOIA01112 adu taov yv 3V3WAON

%IMO wd1312014 WI408311 NM AO3di 4W38V NM 8320NWOV VIT

3V V831. MW3113k 4V111.8 ' t.1.14 3,1,31Y vdsliiAoviyiliv c1

4 m1PX aV VAO1VV Nfil VdAOLLNAOM,VNW 313Y/ 311 't -,idvX 3V VAOIVV NM vds1HAOHytivir .J g .q..V1,102 13-3173dV11 i L'AVOV 'd

4 314011.WJANI

Jr 4w aV muluAol 3N 4.3 adA061A0V 3V adA0VN.94 3.11.Y11 lir '4N11WV 31h

-39 4r vsvv3 NM 1.43.18u vim aItrikuir 3 VI V 4.9 VAON

-q.vmd aV H914 ado 31f14,8w92N 3N 3h ' 3.1,3VUWN Jr akA0V

311 AON NM ' Whf1911 dmituilladi NON NIT1 M(V1/4,X)(13 4WAOR

3d1312011 31130[113dJ ANVON Uhl NM H2-)V1312 MVON 3N-4,V

W10193 wd.1.3VON VIM MINVLVOILI 36.1 NM -vUlil Oidah

* `IVVA09 VI T08 34 VI 31hWds,U* 318 4,3 AO4,1 3V3W

-AON 33-w31301.43 ' Oidah * MN 3h A0d13014 9VM.LVI 'ci

fit g

-0V If

www.dacoromanica.ro

249

A nevrpa : TkpEpE rpEs WH NEBOHE coychEToynoyo L1111 Tpoy-

noynoyu . A *wit : AA MTH NOyME TpEE0y1IJIE Crf.

pEnnk CA sipH CJ 41111 FlOyMAI1 flOyMEAE AOyI1 IC. XC.

K'LTE 4.kpEpti CUM J TAThAK tiwcTpoy ?

P. IlhnTE wtpEpri CZNTIN, TpEti-ch As.t iAAE AE BINA AE

WkKh . fIATpOy ApEpE AECflpE eirad4a 44Elpiti noynnu.

1IE ACTE A flATPA flApTE IE TPEKOVAIIIE CZ tpIE spe-

tpimoyn?

P. Erriy,yn soynn AO CKUCk COITOVA . MO.. gvrAlicrk.

sank MAN Af1011 . oi.HAE ;110E AOMIlOyA AoynniE;Eoyn uoc-

TO Ic. XC : Ilh5CA411 TOAT.% AOyMt *131:4041.1 TOATE

AIIMRVIAE, ROTE;AHH NOyMEAE TATI.A0r1 C4IUTK . WIl laps

picE rrt gyrnIE noyu Allnpso KAflk MAN Af1011 : 'NINE HA sptAE

11111 BA 4:1)11 60TgATIN ticrnavrk BA (1)11 . 'HINE rap, my HA

Brkp,e nEpwrk BA 01.

4. IIE JUTE A 1111114`k flApTE TPEROrAWE KpEIJIHNOVA0101

c'1 IJJIE ?

P. IlOyMENEIMTOYPA AEna nptcTvenk . IE /UTE cspticn, p,E

CNLiul 6VrAlliTH p3; MpK . gp, ; noys . ps wiiTOyAk IIABEAk ANCAk.

311 TknE K0y131111TE.

P. AonnHoyn-AonntlE;Eoy lc. Xt. Aoynz %soh% nww IIHT/15

11111 EArOCAOHN . WU (1)p/fiM'CE WH AtAE oriviiminwp C1.11 .

URI UCE : noyaqii WI1 M2INKA411 . KZ VliCTA ACTE Tpoynovn

nitkoy . HE CE AtAE AEpifITk HON . VIACTA 4:144E411 KZNAk

HEI4I1 4)401E nomtNa nnt . AWNWAEPE WU nmapk noyw AOy-

HHIVic W/1 EArOCAOHN WI1 p,tAE ortEtimnwp cam . WI1

4 Yt-

,J1k

111

4

mw . vini-

1101 .

www.dacoromanica.ro

250

HCE : stip Taw AE 4 Tp'mck MIECTA ACTE CHHIAAE Navy

AE WIIE HOAW 9E CE EA input pip Erin. BON 4\E1411Th.

moyA'iln C'13 131 CE APTE fliEKATEAE aucTa (Pcoinin noy-

poypunt . [Alio BEIni 4),v1E nomtna

Glipneam ES 1101-1A rpnropIE An4 ALIAMI10 ;HAEAE

min fiaTkpk iloyn'Aoymapio Kplo . KApTE Ninpn CI BA *TpERA.

Roy AA'Toya CI OE pzcnsHAE . rapi noymAipoyn AHAWP

AEAA SIMM ;pa . AH . AEAA nalpErk ASH XL AX; MI.

TETPA EVAIVEASA . AE AA 1561.*)

(Bra$ovit)

Matei XM., 31-55. BAIA. Hr. n. HE.

31. (3n CE AOMHSA) 110A0AENt ACTE 411zpIllia mEptonSit

ria&ormoy MI1 E Morpapn . `1E nzyve WM8 Wil aiumnA

4Tps arp8A A8n . 32. `1E MMI MIIIat A CTE AE TOATE CEMEH

HEAE . E KZAIAk KirklpE MAH MARE AE TOATE EtP;EAE ACTE,

WI1 BA (1)H AEMHk . 141 BM% 1.1ACA4)HAE %Km ASH W11 W4\11X

HECK!. CrIpE C . A/I18pEAE ASH . 33. W11 .AATt% 11HAA215 rpZ/1 A0p :

FlOAOARAi ACTE 4nipx,RIA MENOAS11, KOWICtM W ASYI

MSApt . 11111 W AK011EpH 4 (I) I1H AE TpE11 MifiCSPH HAWN.

4\OCF111pAi TOATE . 34. A`ItAt TOATE rvfin Ic. no-

MPOASASH . Hill (I)iYp 11HAAAS HEMIlliai boy rumwmp'ntnin . 45. KA ci a guicnAtavfi ;n4Ept nppomn-

AWP `IE rpffinivfi : AEWKHAE-11010 4. nnAAE pOCTOyA MIES wit

*) Acestil tetravanghelii no-i de Coresi, ci mai vechiii;Coresi s'a tipärith la 1579.

. .

.

. 4.

.

.

. sIE

lankTrim

.

ald cl

www.dacoromanica.ro

251

B010 pxrH ACKSHCEAE 4E4 TOKMtAA ASMIEH . 36. ATIMME

MC/A rA.ATEAE 11111 BIIHE .11 KAU& IC. 11111 AtIPOilKapAc-CE IC7v

TVA EMt OrIEHIPIIH ASH Wu rivaupx, : CHINE HOAW MIAAA

IWkBEEll A rpxsAsu (I. Arpsoo . 37. EA PaCEISIICE VICE

MVP . 38. %ME CtMA7111X C/6Mffilit4i% SSIVA ACTE 4)110A,

WMEHECKh . E Arp8A ACTE ASMt . E BS1JX CMJAHIVA .

tilt CNTk 4)111 4F173p2IVTElj.114 . E 11ABEAE C7I1Th 4)1H HEilpi

HTOplOASH 30. E RpTi1MMAW01(11 ME W AMNIFIiR AcTE Apa-

KOVA . E CE4E1WHOWk utrawroyA Bkm8ASH /UTE E CEME-

mTopiu .PHEPIH C7UTk . 40. K'L BWP AMS AASHA flAkBHAA(!),

WH 4 4)0K APAE-W-BWP . AWA BA 431 4 otrawirroyA Bk-

K8A8U VIECTSA1 . 41. TpEnAHTE-BA 4)110A WMEHECKI 41,1Eplis

ASH . 11111 BA AASHA T01.01 CZGAMF114T0pi11 E .11FIZphS141A ASH

(1)ffirv& ArkyE . 42. WH APSIIKA-H-BA

TOplOA AE 4)0K . PIHA BA 4)11 flAoEHVEIDE W11 acpTultuipt nn-

LIlAO . 43. ATSHIE AEpE1114111 AoyAAHHA-CE-Bwp 4r1Xpa,4IA

TATAiASH ASH . Wil VINE APE oypEBH AE AoygpE C1 Aoyps,.

44. rapzum rioAoAsx, ACTE 4rvicpac4IA 4EpioASH . BoAnoApx

ACK8HCA7% CATh . ME W WMh ACK8HCA% . Wit AE 65-

ii8pIE MtpCE Wil Tom BzTk ABS 137111AS 11111 B8AAn1p,y, CATSA

AMEAA . 45. lAp/1511111 FlOAOAEN /UTE 4rmpim4ida 4EiHoAsH . vo-

moyA HErSweaopto ME RASTAS EsHk AvAprxpwrApH . 46. WU

,oyHoyA Aupraipwrapto AE MSATIA HPEHIN ASCE-CE A,E

MIAS TOTh KKTI% ABt Wil-A BoyAmpai . 47. rapAi nomA-

ACTE 411-INIPA-1141A `IEPIOASH . UMBOASA ApSHBAT 4 NopE .

Wil AE TOTI. wkAASA AASHApift 48. ME liZNA8-CE 4fl118 . WH-A

CKOACE1)1B EA M AnapynnE . WU wE;Spx, AE Awkapa' ESHIH

M*

WH 44%K.RT0p111 41/4 K8n-

41 A4/Ar%

AclimK

Kñ

ASE-

,

.

.

.

www.dacoromanica.ro

NW*1 111fl `111H0.1-3 2.1.AoaYll 114141-8VHVI gg g zlruwV

11W*1 urn 3eA133 A0V3 1111/(18.1Y3 1.11V*1 11111 YVH1g0/%11(1)

'11AoaY2 1z1174.1-8VHVI j 3HW0 V : Hwdi dons 3V Hitiu3d3V

HAov 3VHAound don 31.11AOIV 'LC ' ROM Wd.1,251 11111H311

NM v(13 wh11111.V31 11e (I) MINION) V2N1 11111 Vd3 shioneaglaVe

90 4133A0V WIN 11M V(13 4111013 MINIM* ww Hrn 111/M

-01334' 367,111w1IV 413V*V N1V-111T1 uiuwwwv gg Him -Aov vv*WHol Jr 3V rlimhzuilr (111109 WI4IW.1 3 3h OHM

-31110111 340 831W 3V31HHthIM 3V lit11120V30JVV3 11t11111311 : HAOV

vlul,1J3V q.V V(10V31. NVSIndywIr 33Ha 31.HA0117 f7G 11.1

-11W13 3V3dUVM Vg1111 'NEW 11111*(13V *V 31/11111 3H811 VS 14111

CC ' adav}i ir 3V 3V1111 311*VV 01(/01371.1 H)IO VM im1VVV11 3V

1111811Ao Ha 341117 VS 11111 313191V111/ 31VO1 H811 1.111111/Hlr

VHSVv (11111 33 NM gg 118V H3 32VV3 V8HA0VM3 vv V3111

31.HA0117 VA03A011 BM Haepir Htiod. urn HAov VIIVV3

rir 101331131M11 volpt) HF138 178 4VHYM (VAONWOV 3311g) lc .Ed kyi gt Iq 'AXX

11,111.11 aV 8M3(1,1, 41713111.V 17VV1111 '31 H11156(43 vHIN 8j I'M

3V111138 NM 3Vit11011 HA011 V01(111'1113118 4r liV 31110513 3h 11V31.

oidolAmx vAowen 3131Y 115111H9OVOU 118V01(13h whwtiwtHlr

33-atulli VORIVV81(12)i 4101 W*1.17 4.1.113d3V : (JAW 33Ha NV3

cg 3HwroV : H3 NSV wduwdi 'gg I 31170.1. L3fttV 11h34

-*Vat& : j dm HYth NM Tg dovHfinHV 341111I1Y613 urn 3(131'1HWV11 114) va WNW: 3104:1 3V V01401118/1 Jr miscito dma

ui-tm og driw1Ituad3V vAoHovwHw Jr 3V 1I11d.3111.vn (1.13

3V udai'pJi H1113 th urn H813314 Hgvfoqs vAomwuwsx Jr

H4) Vil 111I1V '6f, wdv4)v wdvidyetov tHa3d1Aou 3 ' 33129

gg

.

'

V8 HhH(l)3 '

1a1131V

www.dacoromanica.ro

253

Aoych . aoy AgEFfiKATh 11111 TtMk 4Eph:RATIt . 39. nu-AS-TE BZ;OyMI. AZNVEArt caoy 4 TEaumuN, um BEFINMk K

T pis THNE ? 40. FunSucE 4nacpaTbak vnizuAn Wp : aAE-

szpk rpisecsk Boav.f . KZ 4)As8rrk oyusa A `Mirk (IVAI4H ut

MIEN MAN MIE 47K8TI. . 41. a TOME BA ;ME WH

MEA0pA Ark CThll'A ASH : ASME411 -EV& AEA A MIME 6 AlfiCTEMA-.

unawp 4 4-vsoya atumvp . ME E nurnrk Apasoya8u wu

4uEpumvp ASH . 42. cpaismimgin um noy-ank A tAET h

RAPE .

MYIl-

4CETOWH WN NOy M AAIMATF . 43. cTpinuk Epa

WN Hoy mac A8cETh . EpA WN 118 491BKATk MHHE .

AMHJEAk EPA WH 4 TEMNNLVA WH moy COKOTHTIs MHNE . 44.

aToynmE svop px,,cnopiAE A0101 WN AMEA FpNillAh : AOAMNE I

K tMh EA;oyrk II)aiRivamAk CAS- CETWC . CAS CTP1NNh .

ca8 roar. . CAS ROMIABk . CAS 41 TEMIffill . 11111 WAN. CA8-

;MTh ? 45. ATOVNME KA piscn8n4\E mop rpmnAk: aAE-

szpit rpAucsk BOAW . KZ Noy lifilitTklIN oyuSA AE VIELIM MU-

TOI(TE1I . NEME MIE (1)/VI`k4H . 46. WH BWP atrkpuE A NEA

moyusa stvinwp . E AEpEnuIn 4 B1A4A AE atm.

TAATIlpt AIAKON8101 RopEat.*)

(Gg-IIIEREwn) . ;nE. (1577).

Psalm 3.

RZNTEKOyAh aoy (A A)BHAh MO 4/ 81,111A AE 014A AS

ABECA(A0M)h 010Ais CaS.

1. AOAMNE ME CE aloymows AoAENTopin Nam . morum

Dupa chrestomatiea d-lai Gaster si edicia Mau.

MIIMII,

l'OAk

d-lul

HIE

4.

www.dacoromanica.ro

MthAV `1V8.1,39d 4. 3.1.3iff AON ZH .6 *vv *voi arm. 311*(1340 HIM HIR1VW=4:12 411.13d3V VI 4,1V,LIJFINV

4. ww-wHA.vu 3HwvoV .g VI 11}1114 4. 12.L V V1143 vmd

-*33s VA1,Y51 51/1V-8H11/1* ' vs. V3151 * oin-vdd.H* avvi. 113Id

143331V IY111VAOIN 4. 83 wdv, .2, Hsvsnw9V 3fhplINOJV 8N

111ININX 11111 `1.1.11A0d11 41;VMM H111014111.HHW 1100.1.11V1,1 11119.1.

iddayi .9 3tipwda4 ,ihj. 1) 11ITIVA

- AO Hu. Hpo 34.1.H* 314V 3V 1109140111%/1 144) Md911 31011

. 9 Hp4v,LHX 3N11,1 3V 91110d1111 33 81 ' U11i3 Aos. 3A4,1/5VdY41

Vs A011 31. 833111V8V %/1 IliZ11 14111 vi. *.1,1111V11* NOB

-CO Vh1,115VIV3V ' 4V83`117.1 id811 Vtql1w11113V 3Hvvvoit

.9 ww OIVJANI 311111 41/4,LUI sam lIV8fiaNWAOV urn slxw usa.vdzui. 31/4AN 11311101MVA0d 1V83VVJ 3.1,1114WV w .g *w

*dvw3x 34*v3h4. auwvo40 3rfq.1.0)103 av*w avadolvdd I .3 4V5V sv IV85131117.1 wV114nOV 3V 11111111V14/3 4-

.g taps(' vs. 1Y913841W30.1VV9 11Z,L lig113WV)0O 3411 urn v11133113 3.1.)T

118V81.11V0V v .8 Hv-InotiVi ti4oviihwr3d.1 101111V fa.darn

- 3V 4. 31%A/ V133s=da m vi uhu. NOTPAVZIYa s.i. %Si L salw 41/83231AVA0V ww-3143Y113 auwvole wvvrtun saw

vsdsw3du4. 1VVN 31. 11H3WVM 3V VII1N 3V 4vv3.i. ww AON '9 INV-1131t174 AofiauwAold .Y51 011211A0N3 0111111hy NM 011117

, -d8VV A03 .9 Hsv v 'NINO Vd8,1VAV 4. 3V ww-H2Aov NM

01(V,111)(11) liV8111V0V 4V4,1,23 831N YV83VV,1 i 't ggw 4V811

-411 %Omni* NM q,11V V2121/3 ' liffi3 831w mv01d9d,H3ovito aHwvoV

Aos. .g HAov mvAofi3HwAoV 4. 3V &toll TP13311113 31W A011

'8 axtV ii8VE0,31483 4}133%11.1 1111V81V 'g 31Thvv 3613 WdvV8113 33

tgg

-3V*V

3(11.*

Hy/91WHWI) (Hdi

11 ' 83W

'

'

www.dacoromanica.ro

4v.kompzirzu 3du3Jdu

J. 3V3W8FI 3-AO.LVHSHHW M Sti.3911 4178HW9V 3HWHOV .6 H3WIEW 3VH(11VIEH V/V9WIlt 3h H3OEW HOF] NM '0) 8V01d

3VW4W3V11 '8 mdovanvysi VIM NM wHifit 141001 HH98

NM HA% L, HAov 3V3dV0kHU HV-3SUA03 11401 3VVI.

44174111111A7 IIISdHA017 3(1113 4173 HV-3A0L1 '9 MV3 HVIVHSHSH

3,1.3HHh SII HM WHVV3 SH ' 14(1311* 3V 12831. NIIHIM311 AOH 4V3

sv-lvd8mmwir g tIV3 Ht131.0.1% si 14817.1kOWM Wog+ MI ',4V3 HMHH3WOU 4V8Wit 313W 3h f7 4I112dA0 Aol. tip

3V3VN,13 NM VHAOV 3VVi. 4d0V3.1.34V (.1) tivioNAov %WOW

-3h 92E8 NM (-wwwis Ilvsrnvwc0H MvsHvtiV 1111133

-(IELD Hy/. tipm1V M1H3d31P WVAOVV r1v-mtims44313 iidovnito

NM NdOVW1311111 mrs.L3od Jr 1V *g oldp, 3V M3A03 HVW 3dll

014.3W(14) 3C1VW ;ARV 33 (LH NVS.141WWEU `119.1. 341

3V3WAOH OM?! ' 8(113911 4VSHIN9V 3HWVOV 'T

'H HVEV 817 Hy8H31,Hvi H3d8H 3V IIHME43 11(

.8 Lama

11911 HV-IVHSHAOH 398 WHS8 81Wdy 851

EH 3HWVO4 IV8,LLI3d34t 11ff1383V9 A0.1. gt SyI 3V3WAOH

4VHH801 311111. X WV8VV 33 NM ' HIMHW,(11H4 W138-11(1) NM

41rA3-33-12(18HAOS 4H*8 311111. Jr OtHnsotiAo 0191 33-Wd

-11V3338 NM 'ft ' 3HWVOV 31AWRIEW ' H2314V 3AhWdA051

-311 mysIvAmv Wu.kold 3VV3 3V31.31111AOH 3V 81iVH E3 ' MV832

%Hen WH3VAO1 '0I 3110lhwV3M111' 3VH9WHV Md9V MITSi

-VVVAI 43HHEH3V 4.11MV(19W widvm3V mdra VW3HH MCIEH

ggg

uoi.

-ph

IWO

4

351

'

1 j) 11*

'

.

VI E13.4. 3-8,LVV

* ' vi .

NIE

331

. 851 '

'

www.dacoromanica.ro

256

Psalm 16.

Poyr,avout AS ABAk . I.

1 /10q11 AOAMHE AepErITAT`k M1 . (1)Zr/EA8AWE p8mt-

unit Nit . CUOT`LHE poyra MI H8 4Tp8 poCTK 41BEA2K-

Topic . 2. AE (PAHA TA inSAELISAh MIES ACE . OK111 MIEN CA

11A;NI AEOFITATE . 3. VICFINTUT-AH 1INEMA Mk . NtIpMENHAV

ruianrk . Jr (IiiEpsnrraTS-m'ati UJII Hoy CE A(t)Atli .ikTpS

MHHE HEA,EpillTATE ..KA CZ NOV rpackcicia pócTSAN miEs . 4.

noyiipSak WMENECKIL . AEI)EflTh KOVIHMTEAE pOCTSAR TZ8 .

Eoy nypi MAE . 5. c(1)patuaLpE KaamaspliaE M`kAE

KZpilylIAE TAU Ceb 118 CE ArNINE OypMEAE AVgAE . 6. Eoy

ICEMAN KZ a0y;11 AOyAiNgE8Ak MIES . rwkim oyptrkTA MIE . WI) aoypi KOMNTEAE AVKAE , 8. 4 AMIN8NX MU-

M TA CUZUgli1E 01/110EZHNAk 4 TUNE . AE nponteuT6pIti AE-

ptnTEEti TME . 8. naykipE-ami, AoamHE KA noyant OKI0A811.

KONEpEMMITSM. apEmiawph TAAE KWADEpHAVA . 9. AEII)ANA.

HEKspaimixoph ME M'A8 CI1)NICTS14Tk . BpAMMAWIN MIE11 C8-

4/AET8Ak MIES 10118pifs . 10. rpacsnk cas 4KHCEpAS . pwc-

TSAh am. rpaim Tpstim, . 11. MMIE MX rótfia DAMS 4KOrl-

kispap16-Nvic . OK1H CZI1 noycEpffi naiKaum 4 11ZNIMITk . 12.

flpRICEphi-MAS KA Aby Ah rATA CilpE IMAM . LIM KA MIME-

HSAk ME 'UTE AE CZAIW8ALHE 4 to5moapa CA . 13. 4BIE

AcIAMHE .Frpgqii 4 niAMKx% AOph . 11;SZII'gWE COOAET8Ak

Mies AE 11EKSpAILIH KS ApMEAE TAAE . 14. AE ApaNIH MHFl-

AOph NINE . AOAMIIE AE NEWKI1Th AE EIZAAMITk 411Ap411-W

HIAI4A AWN. . UM K8 ACKOrICEAE TAAE 4AADA8-CE gZSAk

AOpk . cITSpap,a-cE 4)1HH . uni nacAp,ic pana,auaii4EAE TUNE-

1014H

MY1

www.dacoromanica.ro

257

pnopk C7i11 . 15. raive, VI( KS Aip EirrATE tisECKS Al,%41)11i4Esi

TAE 1. TAAE) . CAT8px-m16 KZJIAk FIRCJIE-M11-CE CMBA TA.

TZAKSA gRANrEgliM9 (1579-1580). *)

(Brasovti.)

Dumineca a 3-a dunk' Rusalie.

Matei VI, 22-33.22. BHCE AOANNSM : AOMF1IIA Tp01/118M311 ACTE WKIOM . CZ

AMS (I)oypE WKIOM. TZ8 flpOCTh TOTh TpSFISM. TZ8

NAM RA 4H1 . 23. ca. %monk TIA3 XHTAIM (j)139E, TOTh

Tpori8Ak *T8NEKATh RA (PH , CF AMS AOyMIINA ME E *11Tp8

THHE *TOINEKATM BUTE, VILA OyHTSIltpEKOyA KS ISZTS E .

24. runt NS FlOATE A AOH 4\OMNI1 CASHU1 . CAS Alm 01(FISM

RA PORN, rapx, AATSAk RA 09M . UJH AM8 OrISM RA 14111411,

LAN% AATSAk A NOV-Ak COKOTH RA )itHE . Hoy rioyTEI4H AS

A0IVANgE8 CA8iK11 NiH AS MAMWIlk . 25. AEpEnTh mita rim-

ECKK ROAW : Noy BM rpiimpEipi coy(f)AETBASII Boups, ME RUIN

MtZ4KA CAS ME REV BI . NEME TporinSti soups .11\ ME RAI

RELUI *61:12RKA . AS Hoy NEME COVPAETSAK MAN ROVIS-E AE

pram, 11111 TpoynSAK AE REWMHNTE ? 26. KZSTAUN OPE

flACEpHAE MENOASH ! KZ N8 CtM1'B1.1M, NEME c.biEp;fi, NEME

OHM * 1KFITNINE . WN TATXMI ROCTO AE 4. 4Epii wait-IPE IAAE . Noy CNN R011 MAN R&M AE AAE? 27. `HINE AE RON

WH 110ATE AAASUE 4. RfnCTA TpoyriSASii Aoyti oyai

Nici acésta nu-i de Coresi.17).

(1

norm-

A-

rptinamo,

°)

www.dacoromanica.ro

V ' 11n173 Huwed HoV V 9w318u Aou mudox `9V8vni2

-1,d,a3Vn 8thiltov 913314 ()Vd12010 ' iinthdow mv81343HRIHAo

vvEmIr WJ3 Hill `17J111fi231 *18U 114311 A011 113111-018

VNI1WAOV '11AVOVVOUI *43611`gd13 3(11.1 11V W1311 Inl*V vw 1,1 -1111W Hill 43Vw1111117 ' 9M34118111A0 !MUM] VS sy,i. wsu

-A0d1 ILLOW `1136% 101311 VNI1d.L3 11d32 411-12}1 1101S0 IlW8}1

iiifl `WIIHWA0V 118\18118d1 VOISM 313V1 I1WAON `313\11 3V3d861

-Aov 31V0.1. W(LL3VOS *JAM 9}1 111LMW21.1 11A01331. ale

Hill `3dV01,4113d1 3d861A0V 3d11 11hVJ29 3 KIM `1119V32V Shl

W1113V011 1,11111W HINAOH `11hVd.82N : 11Vu12MH2 '3X 311 wh

-vs* 8V0P2 INV ILLUMINE!! 3du *kHI7 3dV01114311 IRIVOINOM

VV WIHIJI1V WW31111 9W211V 8N 23 2WAON goidgk Lr yldnvori

vdvovvoN mw3eanw113 3 Km %1W2N8VV 23 IIINA031 EIHN3WOV

4V811WOV Vd3 HIV3J1WAV HIF1131NV 31111IVW j 113IIN 11IYIVd(1)

: 31VJA3 140314 I1V8)1V21 1L3V/ 11,1,33hV ' MVOS 31'18VV

-V I1d011 33 31V01 1.\11.1.V 14111 tiAov 4.a.vd.u3d3V trim '833H

-wAoV 8v KO-mkt& 311111VW 11h3d4d. Eg *vq.kv W2-3111V1

-883d1 oubh 3V 8d13011 %IVY/1U. 31111 14431. 3VHSWHV

V*14 8WV 311101 gc vndsmir I1W2S 311 3h Jr 8123 4.5

mtv34H 3k 8V3 VNIMW I1W3411 31% : SINV ITh3dVJ111112/1

vn-Aon Tg whmiVachi witthou gmvom 3012da IRV %LYN

.kom WHydsvar '1V-VITIV 83311WA0V `WNWA04V 1140.141AON

whIAMI/V3V 3 '11V111441 142.1.3V 118V811W2U1 9118t14 E3 3 '00 V4,14 3V 9V8NAO vri u.v3iwd3wir 11A0V VIP2113 WIVOI 8ddAr

mnrAwovoo 31.311 N 'etwoa 11)1334.6 '6g 31.6701 31.311 33-8V

-41111313A0311 31*IN 9wAom 148v8invEN 9v8ruidx 14111103103

11hVJIIIII231 WS 3k 311111INFEI38 3V NM gg mlom (4rAo .1 .1)

Sgg

212

8d1101(

4t

Hifi

*

V

'LS

4

4 mVhhgd.1

www.dacoromanica.ro

259

rpEA witpa 4Ha4g,, cz H8 I1flU1MK AE dap HOACTM, ME

EMh B'k, 11E4E AE Tpoyn8A Horrp8 4 4E HE EZMI1 .1116p2RKA,

K%4E KZ E Oyt% Anp8 AEWEpTh . ME CZ 4tpEMI1 MM1HTE

flZpifil41A A8 AoymnE;E8 tun AEpErrreat A811, wfi AAATOATE AAASHE-cE-sopk HOAW.

&fat Mg CE K*MIA Orr 11.10E K8 smayrspai...

llpawoHk *)

ct8 cupwnwrh Aoy1<p8Ah M w miE (ImA. (1581.)

Matei VI v. 14-21. gvrAiE WT MATADI . MBA . H.

(Fol. 46-48.)14. &ICE AbAHSAK : C AM8 HpELF11 AMA WAMEHF1AWp rpE-

'IMAM Awp . AZCA-BA 11111 BOAW TAT1AAh 10ms AE 4 4Ep10

TpEWAHAE BOACTpE . 15. E C7 H8 11pEll,14 AZCA WAMEHHAOp rpE-

WAAEAE nwp . 144E TATIAMs. BócTp8 AE 4 4910 118 BA NBC&

TpEWANEAE BOACTpE . 16. E KMA8-815 HOCT141411 118 (1411411 KA

AKOHEP11011 4i CE 411TpHcTty6 . cTpirat8Timilk 4AL mvp.

KA C CE 1113ttlas WAMENHAWp KZ CE 110CTECKII . AtAssphrpzicHK BOAW : K'A8 A8ATK nun Awp . 17. TOy 1<Z1148-TE

FlOCTElpH oyHHE Ham Tz8 . WH 4NU4A TA W CHAA/ii . 18.

KA CE. FlOy TE 11Bi1l1H WAMEHHAWp KZ TE f1OCTill111 . YE TA-.

TAAL% Th8 4E E 4 TAMA, WI1 TAT/ICA6 Th8 BEAt-BA 4 AC.

KOyFICK . AA-BA HiE ArAlit . Hoy BAi ACKOVHAELVI KOMOAFfi

*) Acésta Ye tradusi de Coresi fropreunä en pops _ranien popa Mihaiii de la Beserica chei1orü lane!, eetatea

Brapvului.17*).

4-

4

.LIN

4

0

www.dacoromanica.ro

260

Ill&MaillTls 11W iffEpAmi w in3(;)REciik 11111 1101fTPEAtIJIE W11 NW

itioypfitzw cum wit w tiwypx, . 20. ACK0 I/HARR-BA KOMOAPA

4% MEMO BIE.PMIN toy W 1)n;6ECKIt NENE .

11W NENE 4181)111 W CAI1?A NENE W 1.1)0yplii . 21. 11111 FIW /ACTE

KOMOApA BOACT.PIR A'ILA HA 4111 11111 ;mum Boarrpffi.

Isstifivroyrti AE 4¼.11)8 MACTik CIFNVic gVTAYE.

MTN. AM8 AMEAA AE HATp8;E'111 AE V1AE 110CTI1 . 11413111)E

KZ CE AEWKHAE H6AW ILIVA1411AWp . IATA AM8 KZ iszTpx, oy-

WA 116CT8A811 AnI8NCEMk . WI1 HEROIN:ILIA CortAETtCliik 4111A-

1111TE ;PIE . AKM8 AM8 CNCEIILA N0ACT1)15 118 KA

KIIN48 FIE CZ.T8pAMk lull NE ./M8MliAMI% WI1 nrk NizipAntik.lapeTi AtKA CE AripónIE A8MIIU CnCEHiEI1 NOACTpE . 11011

KS ESKSOE 11111 KS 11N11Mif. ESUINI 11111 !ACM Ca 4¼11T1)liIMIx

411Tp8 4NTIIA AEWKIIAEPE A 14HIJE1)I1 Eli . HA wax AM8 KZ

CK1111ASAAK AE 'it R8px, MN KnE 11111 AE irKpTE . wu

IKENCEM AA wk aAanocT8px, 60ylli1 W11 11)/R4) /ii E0p0A8i . AA

A4\1I6CTk W11 AA M1Nk LIM CK[fitUft . 11111 AAEHZIN!. AA

CHXCENIE . W11 CK1111RAIN AE 118Wp8A6 NECO1410yAS11 11111 AE ES-

paT, unt AE K8(1)8uAark AE NtrActiim . CKZSIAiNlk AMS

AE TO9E8IAM ASMIEN W11 AE KM8p11AE NtAt CHM111111AE wit

AE BIINTSAIN NEM ilEwlipirrsm Wit EoyAk . 11111 11E AEpE-

mum AE Ai3nTkua Tpgn8A8u, W/1 AE rpuni imanAmTgAsu

11111 AE BOPOAHE . AE 4¼T8utpEu8Ak mitifiuniEu cm5E0ii-

11111 AA mimnEsfia NE E AE 4)0A0Ch C0NMET8A811 1411-

'Apt AnviiicEAA . AEpEnTk vrka /mimic .tIpplivicEtiaTx WN

I¼OyM1lHTiY ll . KS ApArocTE 11111 KS BECEA1E Cit

. NW lloy'rHE4rk111E

tinpAniC-CE

rapai

prk A-

11,1:1A:

111ffilb%

tux

MN-11E,

www.dacoromanica.ro

-W1.1 4V-Z3 3.LVIWIIY3 3V FIVWSH 4118LIENLL it `0911 4.10d WIN

W3,14 41113d3V ILLVNZU 3 NM 3VV,}1 33 811 4V8U8d.l.

17 4 33VANH8851311 NM ILVM/SU3 11411111Yd 3d1.13 911143 3h wdvs

91.1nly11 Wd4I/4) NM 313V/ 411111110A3N 3983N FISVENISda. V 3V'

HVONA V 'VIVI 41411118N 33 SH 3h 31191.1 3V IBM 361113V1 3V

W310241 SFI Z3 148118LISdj. (17 'T ir wthocum NIB V133,1,3V4)

-83 `IVSINSV 3(103 Old01110113H 11111 3X SV q.dvd.wdv 3V11dSININ

3V dmIllidiNgIdd. urn diINV3131483 ditd8181 313T 04

-0111h5VISN VI 31.U3d3V adv 3111I1WIW1189 glvol 3X MI -vdsJr 33 31111h EN '3X 31 mvsinv9V 9wwwelsIr 3N Y3 3h

W3VYN 3131thwd8113N 1.1/1.kv1d1Hilr F,V ugh

-39 3V31011-1911 Jr 3 urn 3dWd7.Iit% Jr 0/ sx WHIJOI 311 El 11311,101kwdA0 Mm deAV11,3113V3I HUI 9VVYMNSII ditVIINOIWN

-OM Mm deninulgIstubrhy 8N Z3 4WW(18>I8H 311 Y3 11311133

Mm 1,131dWACWW *du 811 E31 (j 9VEIN8 9 1) 111/N89 VV3k 9v84m8r

()wairfum s 8V3 VIN113W0A INN V13141Th WAN TISIVNYLI 313Y/

11-V11113 11310111186? tim 14-313111Th 3V wdY(1) ZN mwwvAr yl V11113111% VA.!. %mud sdamir ION INN ' 118V813V11/1103 3V31NdV

1111193 3h `31i111413 3V NM 143119WdAMI 'WV NM 9V8IVIIIIWSV vqk 9v8I11wwwminlr Stu* 9wwxwdmir gri E3 NM wITIVINY1N

it VI 3V31VNZU NM ' 9V8IVN3118,1,41. VV3h 91/861ACIT VNWdsa3V

V NM VVZ/U3V V 3d*1SU IN31117 HON NON *cis

trmitivvEw Wn.h vwdy 8d.unk 9wvawdm4r 311 V NM 31VVV

-17 NM V1WWVN *NOIkitd1183V urn yowl W*h 113thirt

-syd 9178Him Wi1m(18)13H 6 348th48v q.17N.hv 91N1)

Bvvy 3v3dni 9wwVwup 111-Y3 lisvglvnu iv8dx8v 36,3vou

dAW3.1.3V41A83 9101d0.1Mww.1.18 IIVSlinausxir um VINvIll HER

T9g

11W114.1

31120.1.

*

311201 Sd.LN*

mil ?V vg

www.dacoromanica.ro

262

mum . HS AE crispiwnorm'uni AE noxTEAE Tp01(11E11111 CZ rpu-

MHAA Tp8n8AK . 1.1114 141114E E 14E118THI4MC AE COT(PAETh . Kg1<pEA111111ffi CIvIth riphiNum . UJU AE ME pEWECKK 116AW +pa-

LIiU . K'LTpN I1H TOATE rPEWAAEAE WI4 AATNAPEAE Ch Ep-

TNAAk . tcz AE BZMIK AZCA WMENHAWp rpEWMEAE AWP .

CA-BA 11114 INSAW DEW AAEAE 410ACITE 117plINTEAE IlocTp8 AE Jft.

'iEp10 . KZ Erramorrk rpEwAAEAwp 1JOACTpE A(PM-W-BZMh

AE EpTavitowk ME EpThiMh 41611 t)AtflAW tlÔlJlpH . wr

MHAOCT`k A6M148A811 JUTE 41HTp8 '1A ME MI1I8ECKk W11 MAC-

TEHIA ME E KZTILE RE1111113Ah AKONERITX /ACTC . KZ AE Nt3

BZMI. AZCA . EPTRIVO NE n'AimAnk A IIPIHMH . lc 1<8 ME MZ-

C8px, rizAnk Afac8pA . An1C8pA-CE-1<A Wavy . A MACTrE AM8 AE

AoyAmigE8 rAkarropio iEvrmicrk AnATJAEfi purioriAE IOWACTZ11 . EVTAIE : yICE AOMN8Ah...

NAHA GDpActpiE 41E (1582).

Genesis c. I KApTA AE nplimai AS 11/101101

1. .1.11NEFI8TI. (1)ZK8 AWMNE3E8 mEpioAk 11114 11 ZAAMITOVA .

2. E I1MYHT8Ah pa EISCTIK) : 11114 4 AEWEPTh . 41114 414T8-

wkpack EPA cripE A A Yl1Kk . Hill AMA AWMIISA811 CE riSpTA

CHIA A 11AC . 3. uni VICE AWMFIE;E8 : 4)1E A8M11411% . WI1 418

ASM1111/4 . 4. 11.1H II130 AWAAHE;E8 SUVA -A 8M1INA .

111/1 AECII41114 AWMNEY8 ASMIINA AEAA JraITSIAPEKh . 5. WliKEW& ASMI*111 HW . Lull 414T8NtpEKSAI. NOANTE . W11 +8AE *Fins ctNE tun AE *NITS A EMAW*4215 ;8.1 ARITZI110 .

6. Mit 3HCE AWNINEBES : 4)1E TapiE 411 Nil1mnoK8Ak AllEA0ph.

11/H

1111 -

.

41

leAS/A

www.dacoromanica.ro

-311WANV 33Ia HM og NE Vd.1411 V W1-11,11WW3V NM! w(14.3

84,1 Hill '6T 311119 3 `ZH `83E3I1veold 8EsH NM 4)13d4,118111)1.

V3V VMIW8V 50167E133V 93 NM ' N31i111011 NM 113AN8a W113V1

-8V3 11[11 '8I `1.1.11WW 1 LI AID 34,1111W8V E3 NSVOId31A

3d113 3VNY 33811 1011 LI 3V3V4,13 1.1.31,102 WU

-AoV Froltruon WH3V18V3 3 WHHW IIVW VIIIIWAIMI NM

-8E W113VW8V3 3dVW NVW V1111W8V 19d)21N 111011V8V ANVOV

83311WAI3V 8)1'1.4) MU 91 8(1) VUW NM 1/8111WWV1

NINAOH 118V01131. VlIdLa. 3E1.1111W8V L3 'crr

',any Mm 3V112 ' 3111d3113VV math] 3111A71.3 3,I.VdV Hill *1 -UVON MID V8 VhdV11331/21 11111 ' 118V01(/31. VIdV. MD' 93VC1111W

-Aov r(lslus+ 314) : 83311W8V 33Ia 11111 't I id yith Whq.innvott LIM Wd1,3 84) NM "gi MINH 84) 'LH 833rnvAo'd

AOVI PIM 364 V3 V WU8V ' 3VV3 3V3WVOU VIVind 311H3

8d11111. 31111h ' IldOIHVOd NW011 LIM 3Ed4.11 11111 W9dV1 V81

-11WWV1 11V0(1 11111 gt VMV 84) NM 1.1,114AVZU 3dU3 311113

MINNIE' 3141 WhNWWY3 302,1 817.3 V8V0 WIJA0V t8V )11I8V

-ffid NVNWHH4) HWOU 111.11 WfillWINV )1VIIVIV(J) `3Vdp WsdV/1

NV8111WW%11 WH31,VIINd 83i311WA0V 331a NM TT 31111H 84)

8323111NA0V SEY2 MB 3dVW WW3H TIOV3UV V831111d13 urn

4111WWYE1 vivs.vonAo 83E3MN8V WW3)1 NM 6T vrnv 84)

NM NV8.1.V)13A0 WEVH 93 cL3 ' NHOY 411A0,d114 01d31. `111183

3V311V 33-W11111d13 : 83i311W8V 33)d 11111 6 VON sa Wl -1.rmvv34d urn wdlp s4) 11M ' 41101d3h : 3jdyL 121. 833UVVANV

WW311 NM .8 vmv 84) NM '1131(1111 Vdt1A03 3V Vd3 3h 19V

-11,1% VV3V OIdu, thLU83 3V Vd3 ok 3V3UV HfidV133V FHB 3Id

83E3HWAW 31.14 urn L 311V VV3V 3V311V endvu33V s3

E9g

y3

w*J. wmu*

' 11111

-4,1111W8V 7.3 Hit

v

7.

www.dacoromanica.ro

264

;ES : AHEAE C13 +AKA WH CZ poAtcica mnranin BIN . H111

rump! ;FSpiivroapE cnpE frIMMIITN c8nTk TWA MEPIOASH .

21. 11111 (IYAKS AWMHE;ES MAPH fIELPH, IE CZ KIAMM KIITOVA.

WH TOATE (PIEPHAE 'IE CZ KAZTECKh, pwAnpra AFIEAE Aof -

111N1 4)1irk CA . Iffil TOT ;soap/A A8nta 4rknoyA c78,

HIV AWMFIEBES K E RHHE . 22. UM RABIII ROE VIKNIFIAlt :

KrktpElin WH .1tHMOVAIIH1.1111 . WI4 .111MHAE4111 AHEAE

pIEn . tun nAczpum 4t11Aloym4.kom-cE C11E flM . 23.

11111 4303 rkpac 11111 ii,Enuarkwic A 4141prk ;111 . 24. mu HCE

AvJMNE;E8 : poAtCliiet fIZAAMHTOya 7K uracNiti . Aoyniv, umCA . AORIITOPIE, urANiu. WU (ViEpit Aoymy, 4rknoya

25. Ulu Ezv3 AWMHE;18 KL E RICE . 26. Wit ;IKE AWAA1IE-

p8 : Ca (PANEMK WMOVA IlpE KHEIOVA `IE CZ (PIE ACtMIIIIE

HOW . "IE CL AWAAIrkCKM IIPE nap MAPIEH, W11 AORIITOKSASH .

nacnpnAoph '1EplOASH . Wil MIIBIIHHAOPh . 11111 ATOP -

TSASH . WH cnpE TOHII BiEpmin CE Tpark npE nz.mmyrk.

27. WII AWMIIE;ES +MS EVE WM ASH (WE WRPAV. . npE w-

spgk aS AvonftnE;E8 (1)z.Koy EAh . EZpRATI% WI1 MSAPE 4:InK8

EH . 28. 11111 WM11EE8 RAHN EH ;HCE now. : KptIpE4n

WU BM 40A01(114114INI, WU 4AVIAE4H IIIMMITSAk WH znpsmin

AWANWILHI npE flaCApHAE '1EplOASH, WU A TWT(E

IPIEPHAOph, 'IE CZ ivkuiam CHPE FIZMACIITh . 29. um Avon-

NgE8 ;FICE: IAKA AMh AATI% [(JAW TOAT/A IAPEA 'IE (PANE CZ-

AVOW& cnpE ZMMIITh, tuu TO411 nonnin, "IE AS Jrt CHHE CZ-

MMIIHM 4)tA01(11 ASH, KOVA CZ (PIE &JAW cupE AnKapE.

30. 11111 TOATE MHriANIHAE WII TOATE FIACEPHAE

4Eplomin 111H TOATE 'IE CE ntrxmia [EVE EIZANAcHTh, Wit TWT

- -

'IE

De 11111

BR Mil-

4

. 11111

Elk, 11111

RE

HAMAIITSA811,

.

www.dacoromanica.ro

265

41 ME ACTE BIALA KA CZ AH6h1 npE AVANKApE . 11111 ()8 AWA.

31. WM li138 A,WAMIE303 TOATE sIE tPZKSCE : UM EpA npt

goyuE . 11111 +8 Ckpni 11111 AEAvautua A WU* pi.

Genes. c. XLIX.

1. MEW& MAKOHZ flpE (I)E4op1n czn Wil ;WE : AA8NA4H-

B/fi Jiutrp'811a. KOyM C7) C11811 BOAW PltAl IIE BA BEIM npE

BON 4114 HpEMHAE H1ET0ApE . 2. aA8HALill-R7ii 4111Tp'SNA, UM

A01(31410 4:1E4opin 118 NABOB 11114 A0y3111411 FIPE fkAPAHA flpE

'MT/ISM% BOCTp8 . 3. P01[BEITh HICK8TOyA MIES At npnam,

TS T'14)LA 41t, WH n8T1p1 Mt At npuma .7mi Aap8pE :

MAH mapE .impact.IIE . 4. AECHE AN 118p`IECk ga um ANA, 118

BEN + MAH AEC811pA . KZ All C8VITh npE naToyA rbTxam-

Ta8, um na.royA MIES A'AN CliSpKATI. K8 CHHTOyA TZ8 . 5.

GMHWITh Illt1 IIEgn czewrh (1)patin : ApMA AOph comphi iv

1:118pHWN BACEAE WIpliTOApE A vrpumfimmiliEn . 6 Jrtu Dim-

Toy& A0p1. NS odium corFAEToyA MiE8, WH 4N AA8HAp1

AOph 118 (PIE CAABA Mt . KZ 4.11 AN7I1iR 1 CA WANompfic npE

Wam, um Jitil xpiHOplia CA MA Wp811T0ApE WrAop,p;& npE TA-

WpE . 7. SA/ZCTEMATA1 CZ OE MZNIA AOph npnu ME KW- if

AWA pptnEAE (!) W14 n8pmEc0yA nom., E1p1411 `IE-11 AWA spa-

TOC . 41111Zp411- B010 flpE EH 411 IiIKW811, WN BOW AM1B/1101

4.11 kw/um . 8. 10Aa T8 ElpIll COMM : npE TIME BWp AZ-

oyM 4)pat41n TZN . MZNA TA 41 IlEpEINHAE BpZMMAWHAOpll

TM BA 4111 : 41IIMINT'k TA CE 130pk 11AEKA ()EllOpiH TZWANN

TZ8 . 9. 10Aa AE8 Tnuipis : npE MARE A8Kp8 All COCHT ANA-

rZ 4iZT6 . flpHil MARE 41HBVINK1ITI3p11, 043,11XMMA8 TE KOI(A-

www.dacoromanica.ro

HM '26 %MIS 3du mtimisa olio& NM 3hVONIlt VV5Wir

3V3,1.4.() ' N(1131611 `11331. WJNYV `Z/1 '9,LVIA04.51 idu 301N8d+

14111 `VM:V113361 1.14r 31110H VII `9(11113A1I *gg nvows61)

3110188H 8/1 14R1 91136V 93(13h 'WVIVV1411311 ig vdovtivthi

vIrivkvslit 1710 va 41111 1181, V 411i9.1.1 iuu vthou .06 HOLIVIli

3h8VV V8 3V Wd'al 11111 `11811 31W/14 avurflit vvisu IN 33

-84011WW(1V,(1.1,144r `NV I '61 I J. `1V01(1011111111311 01011-1011.13111

-V 3111.17V0V .8i 1101.11214 12VEV31 1Z3 9V3 3(111. 3V1M1 3h VV3h

WAOH `HEviivvi svoiwavgx vanisw Va liffi 1311INVOH vVuu

-)V 11111 3VV)1 314) 31169T1 94IVV 'LI MV31 Nir W11NWWZ3

4I'LLVV 11111 17}1 14%3 IIIHiWV 12313VOth (I) va 128 811Vlit '91 waiiiimmV vAov w 118 11M wd1/80.1. 1,61,1,(1811 51,V 11/}131TH

3V 3VV3 3V3d3WAO 3h WhVI.VA0V 3V 313V4 WA011 `9,1.11WWW1

9V31.12 11411 W1188 MI) W4V V14XIIVIA 8EY8 'Tr wdva.mX

moV RUH* lAtim 1/8 NM '0'01 IHN3V 114) 178 41VXd14

9140V110 WhILU 9V11w.14101617 344111,LNIr 128 9111-3:1111 `317M912d

-OH 81713 3h vgaov winv 11M quylvw 31711(18Ilidwh 41* HRH

-Y11 va mriovsave. gi 3V311.11211 9,1,Y}I 3V 114) 41A1h 1191717 uvw

118V 104111V Mil "1V811118 91%51 3V HY1 Imo 9111Y3 1911101N

-8(111) HVW gT sy3 mvotdvawyl (ligi3d1O 11338v 11341

-AW 31731ln) 111If urn '8Z3 vdkoluwwmia 911418 mir V8-12V 113

318 OHM Wd.L4.31 3VV3 113 314113V 9V01811 liffl 'Hi 318 11V8W011.

-85 VV 813 VA0d0M149 -nw VJ3V 38 V.L3VhV IT 9dovuswilv

*dv.unifiv ml) va 913 um OH/01WhI4VV3d1 11-3k %NM. LW

-14111 141138 118 RN W414.41 : 148V 3V3(1V01.11U IN 3V 91/01(10,1.wirMle

3h1411 ' 93133Wd31 VA0,111101 12VOI 12173V 178V V8 53 8N 'Ur 9113

341 V111311134!P V8 311111. IMAM/ HfH vx NM `VA03%! sx 9[Tiva

996

%ULM

'

111.

Hi'

' YN

171

ink

.)

4

www.dacoromanica.ro

11(18W LIM ",11VU 3(111 rins,dunk 5VV3 3V3(JVOkIll.1 MAL 'HY)

HAWAII) Vh%841' 3V3dni 831 3V3k118(1011 (j) 9VHFIFT1d413 HUI 'gg w HUI 83 91`0118(1.14r WV OVONV 123 4.(1V8IN 851 412)138

-Ycl 101 9511731,1 MU 9.1.V110(1JHJr 3.1,3V1 OVOSV ' 'VIVO adll Half

VVISW 311.1 WTI `WV(1)113. 3du Wdvu8dAlr wpor .1 3dvo.r.

-Wir 8dJinlr 3V VSHlidA0 adu 30313X 911Auk 11B 111/3V WHAO Al 3V vsinvza am win:Riau 9112dynmAoa sn 3dva 4rowsionarali

VAC/JAMMU Mk '113 3d9VVVIN 121111106 Jr 30313X IlHo(14)g

SV VAOUMS Jr 313W 3(111)1 WJAIOVIIr 5(1311131.1 1111"

os miw HIhrludErr 89 31111W 3411 litiV118(1JMIr ' 1131W HI113WVA1 VV 11118V

-V WIN A03 : 9V1IWNHE '9d01/ HkIlW(ICU 411 '6g 3110 3VH

-;(11311VS 89 1HSVS 1101 3(111 113 3111.1 SV VH251 `8,1,3-W.LVi. dov

JAM.' sv 5173(101 H-V13,2102 Mil hIV31 HSV V 3t1HHW33 arq.E3dro

-iAvotP rillr wrh3kv !Amy 8g vimm)1oV 3d.dvullr vdp mm

6wVadu WsivIAW vhv11iv3V : ordoamuyd 91.1811 g9H11WVH1133

Lg rpo "WM+ 34imi( H3d6v11 8v vAoiarfq.d31 3du irm

`94)147A1 sv vAouni adu 314143 11111 HWA0V HI1113k IldOVIONWHIlr

3V3d4ANU WLISV 'MN/ 91MwH1ll414(1%11 3VIII113)1V3 3V 3-11(1VW

FIVW 8Z1-1111W1g1 3VIIIII33V3 'gg (-31'IAo

.0 dAw3d3rinrAo 3VIIII138V3 831 506 3V 113 3WHH8(1)V 3VHIN

-311V3 8 5i `118V01d3h 3V11IFI3)1V3 8}1 3A03 340 3F114.1. 3(11.1 HBVS VS

9}11111(14.1SLI V3k Hal 'MI. 11V01(101016V W 84.1-11HWIYI VA0

-3i311Wa VV3V .gg 9v31 1111( Wd.hvyr HUI 01(1013U Inirrit

-Yd 81.3 4.mq,i1 : 9ONVI HSVV 31.1111(14.1811 3VHHYW 'du ird9 rol) doH Fitiv dovahvds 3VSHY.W HUI '9J3(1,LHIk 4.11WWVI VII

HSV VAOH(112 4.1VILI3I3V 3h .T7g : redw3oV mdos V-11111 9V3 3d11

who 11(1011 HIT1 wintv 9(103 1100.LW.1.311Y3 'FRP 31VOU 311119

L9g

www.dacoromanica.ro

3 SN WN wdSlwd%113V13 31(1) YN INAON SINVI'AV HSVOld

-31% V 361 UNITI3dJ CV 3h 12V4)17 1111311 v. V/3100.1MNZLI

WNZW 3h Nd311Nic 3V wimv 43(10114 W(NI 8V,11 ' MINN31.

.-3Ao NVV12 83i3NWAW PISV 3130JVIV ScliN3U NON '0133.1,3V4`83

oidt/1413N8 3IVIAT VV403 NdY113VV 831 Nh311 M 31NNVW VNI11

-3h311 14113dV313V8H: 811 1110 41111113h Hill NNYW8d dovuhvd+

MOB WHS(1WV 3V NR1 Nix (AIN IThVV NM 17813dh ww331

33 3h litidg31 ENIIVLI NM vAommddu ir3Arnur 8V 3132 1'0AM

'W)131.tivnArend WSWIR 3t11.11 WN31,9k3 NM g50131;h3dJ urn

'W3131,110V1I)I WHWIIV 113V W33V0113 12NWSW 3CIVW 8>1 V*14 8d1

q1311 NW311V 811 WSWINV N3V W33V0N3 VNWSW 3z1VW vq,kv ild.hrou 9W311V 8N W9WHV 3dU IlIfigIVAld NON HVWSH '832

-3NWANV SV V 3111fIZV3 avlumusu sd,Ltplr VI33d8V41li. NM 81/

3VIOWNV 31VOI WAON `11N8EZI] S31 `3.1,N3 113 3(181UNd313 guilty

-3W 8d1N31.1 V1184dINII WAOHNh 113IdOV3113X 11311W3VHITEI VAOLI

-01.10d101.1 50013. 3.1 NM muvuwoiov vAornvdo H31V3JNVA8

VA0(101118V3801AIJI `113AMW V3M141113U 831 NM `118118111393111 V

3115Y3132V 3V VA0V12313VV W311418 IINVNVe 115vsm3H3111 nvdsvu

vAornvdm MI( 3X SV 1131VA8 MV011301118V38011041 %INV+

-3111 311d3X for urn : vq.Vdv ur 411011111MINANd VAOUON31111 433V

-V OIVXNW lifilifido 88 NINO 148V8XV vAolrundsuz3 qH

NM 118V011(j) VOIdOISWV 831 NM 83E3NWI'AV HAOV Cl/NIV 8ll

.2ollcIa

9V3 3(111 MVNW.1.%0(1

- -%3 NM 9VF1V/JHZVLI 8%3-1111WIY1 VhV(I) 3(111

HVY1114.11 `11(1)H3

SVNWE'Zil 8618V 3(1V)I I4t3 It113WVAI VV wiiVv 33 NM

893

s1V3

*di

' VI1hZ51

'3

SH

'

u1

-Y/f

www.dacoromanica.ro

269

K8 BOE NOACTIVIC AIt rpEWAAA5 . IIEHTp8 AAA METHHAk TOW4

HApE JI1H NE MIH/6 BA mot, RACBMW Koym um mannE3E8

C73 EACHECKAC HpE BOH . IIMHHh.

AE ilk MHAA A8H AWMHE3E8 .tu 3HAEAE A8 fiA'rZph IIIHr-

MOM. flWHBOAiii ApAtA8A8H : Azpgulka AEu AACTE lapilliCKpHC(E) A NOCTpE TkcTE Aow AE Jrazino: BITIE. Wil Hcxo-

Mk (!) . viEASn AWAura AE rrtrh WH HECTHTI. 101T13K FEC-

TH 4)ptH1411 AAECS XWTHOWO ApAEA3A811 WU 11%pffiEH 0y11r8-

pElpil AZKATOPIO Jimi AEBA . Koym AmterE poo Ezputi ca

4I1E nzpm 111.Hhi AWMHE3E8 BA WH AAAATE TH11701 WH CK0A-

TE . WH M%piik AS ICECTH Ottlukt 418 K8 TWT A1,110TOpt0A

WH At8 otpuc .Ittl KEAT8IAA/A MOyATX WH K8 AMAH WAMEHH

68HH 4.11K7iS Az*nm CHHE LEM At8 A7p814Th BOW +pawl pw-

MAMA/Hs flEHTp8 ATLA p8rAt4ll IlpE AWMHE3E8 . EVE 411-

TO MZpIE ASH . AE Jrtfl MHAA 1t8u AWMI4E3E8 g8 IllEpEAM.

OAKS mapEport MARE A THEIApEA0ph 11111 K8 mapfEnk AMAKh

A'14HA8 411 MUM HOACTphi TkCTE KZ,p411 METHHM Urn HE

nAztK8p, LUH AtMh CKpHCh BOW tivatomvp Rwmzutt, mu AE

METHLW KZ BEIM 1AM/A iturrp8 /AAE AnzpracpuTapio CK8M118 WH

BHCTIERO HEC414111HTk. KSHOAWE BEI1H tponocoyA sst,rki4ttAopk.

11111 DAATA H7KATEA0ph AEAA AWMHE3E8 4.urrp8 MtCTE KZpilli.

thiptic8-c.k8 TkcTE Kaput.' CtI)HTE : ANN.; N . flOpOiKAECTBA

XCHO : . Atkifi . MENA ioyAE Ai . * NETATE 411 WpaitpiE

Din Evangheliarulli manuseripta de la 1574, serialde una Munteana, Rada de la Manieesei, Jad. Teleor-mana. Aeuma se pastréza manuseriptula la British Mu-

www.dacoromanica.ro

270

seum. Noi reproduceina duo copiea facuta de doninulaHajdati.

IV. Evangelistulil

197 r. wii ES HOy VIA EA6 (1-ea pers.)...

198 v. HOy4Tlx (de 2 oil).198. v. 11011EpE1HE4F1 ARMS 11111 AA0r1E411 HoyNNAWp. KA

roym noynoya EHUb (Ivy AE4 ank...

199 r. plEtffirk KACEEN TANE AAZNIA1KkAll...

200 v. AE FIZMINTh MK!. BOAW KS sptAEnn. soymk

AE AWN ;ME BOAW AC MEpH sptAEptnn...

201 V. miniE APE HERACTh 1,INNEpE

204 v. npposoya 4Tp8 A ASH MOWIE 111114CTE NApE...

202 v.-204 v. 4 sptaat AAA BWIE iC 4 IIETATt CA-

MAp1EH. stmk-CE maw anpoanE p,E WpAWh. AtAE YA-

WN% AS 1WCWPh 41110-C18. EpA AKOAO noyqoya AOy IAKOBh.

iC OyCTENNCE AE KAAE. WEAt ALHA AA noy4k. NACOyA EPA KA

AA WACE. BHHE W MSAPE AE4 caanapIA mom CKOMAk /Wk.

rpm EN IC. AZ-MH Aflh CA RtS. OriEHMIN "10314 Epa TpE-

MEM 4 IIETATE C1 KOyMHEPE SOyKATE. rpm aoyn an8Apt

camaptunna. KOyMh Toy MNA0Bh EIJJH. EM MIME NEIN1 CZ

morapE CAMAP`kNWth MTh. Noy CE AllpOniE MAOBIN AE

CAMAptifillTh. pzcn8nce lc pa EN. Atli (1)H ipINNAh Aapoya

a8 AoyamgE8. WH %ME JUTE AE-1411 rpzimpE Az-MH Arlh CZ

st8. Toy AN mtpE AEAA EAh. mu i.ttpk A ALIk BIE. rpati

aoyn moy/Apt meow. NEU 110`lEpfrkAh AN. Urn 110y140yA iACTE

AAZFIKh. AE OyHAE AMS AU AM BIE. AS A0Aph TOy MAN RSNk

`IE

RtH

Nang.

IHN

ACTE...

www.dacoromanica.ro

271

aim 41,E 1141114TEAE HOCTIM 1AKOBh. W18 MTh NJAW noygoyA.

205 r. picEpk AOYH. KA 41/4 ctph .Frpg Mk LuanTEnt MAO,

AZCh-Ah Eith (POKOVA. 4¼4EAELP3 11ZpHNTEAE-H KZ ANEAA Epa NA-

COyn...

205 v. `MINN IliNlABOAph apE...

ANEEN (ae 2 ori.)...

WINE BZrA (=se baga) 4Thil Aoynk ToypE8p4Act...

206 T. WMh FIAMh K7NA8 CE TOypESph ANA CZ Mh Apoyti-

ME 4¼(1)711ThNh. E KmAk NtEprk Eoy. aivroyn MMINTE AE MI-

NE AS szreak (=s'au)...IATh CZNINTOCh 410yCEW11...

207 v. BYE4EEN...

BON TpEnvkcE.rh KZTph IWANNh...

BON 118 BpOyTh CZ BZ s0rs8ptu4H 4s ACOyA A01(MHNEEN...

208 T. AlEA8A RON 118 KpEgOyTh...

Noy npinNurrh MANE...

208 V. Atiin cimi (1)oc.rk KpE;oyTk noy moycn 4ni Bptin

htipi KrkhE WA Mil...coyn-cE mi oy* KoApoy lc...

BZMh Koymnpa...

209 T. how coyTE hE KAN AE [MINE. Noy BA COM imp-

AcTE (Ili (1)Enoph num.k...

WN KA CE cvroypaph. rpan oynEnnmnimp...

209 v. ic 4¼4EAE113 KZ BWI) CZ BYE MI C73 pkrirkom EAh 4?-1,E

CZ 1:121AKh En 411ZpATh...

210 r. KZHAAN (1)0cn Anwrk...

211 r. Ns unt ozprrh. Wil Noy Kptiviiii...

www.dacoromanica.ro

272

212 v. ES CANT!. 11:41111E HIE HE AE.1% MEM p,E11.111111Bk...

213 r. Ham avkpHE213 v.-KA CE AoycEpk ()imp,' ASH. aTomiE wu Jitcoywit

RoyCE-CE...

214 r npaymsoyA 4Kh CE MOyMhTh141%. AOyCE-CE iC 6E-

CrkpEKh...

214 V. Hoy CE 4111A rpunp...

215 r. Hoy BM%215 V. c+apk (Ivy .rrpoy uzpoAk AZDEflTh EAk...

216 V. ic MOC8 CE 11AEKh...

11111 rapt, mocs CE IlAEKk...

KA 41NETAph 4TPEE141A11 EAk. CKOyAk-CE ;HCE...

219 T. 1141111TE aszank

221 r. AoywS-Anh AE Mk a1KAA11...

221 v. soya% AM8 AKM8 BtAE

.tcoyum spEcH8Th apE. .icoyumA .11apEEA1411. from"

AE EA811111 Ca TphACKh...

222 r. wpm, pa (1-ma pers.) AKM8223 r. npE oywE (de 2 ori)...

E8 MTh ()NUE...

C.TpHTA-AE EVE HOyME. 11111 CK0p11111)1E AAE...

clioypig MTh W11 TAnapn...

Cronica lui Moxa (1620), Munteniea.

IC. Xc. AEIPIEnSTSA A8MIEEN AeliTa10.

C841AETh T1111/fil0Kkl AB8LITE COKOTtlI1E . 11111 AE nSpSpA 0

110XTtlpE, iapffi. Ts c84)AET 4111apAYTECKh, AE (18p8pA /VETO-

AOyMIIE;ES...

BZ;k...

..

www.dacoromanica.ro

273

LuEpi KS MEHTA, KA CZ A(PAH ikszi{T8pa icaptinwp 111H AE11-

Tp'ticE KS ASPIA1476 CZ TE AAZIM; mU JrpESH CZ ION ,

KAI& AS MMIIPITh AE'NTZIO WH 11Z11/fi SHAE AS AMSHCk, 11111

KI3/11 AS JfirlZpffi4HT, WH KZI411 AU HOPI BWM ASA /14ECTIt

rpEs, CZ-H W11 KS riptyEnt AE Aap8pHAE TAAE IAAE HE pan-

pECK6 CSA0pHAE HOACTpE ; MSANPI rkS HEBOHTk AE AS ClipHC6

AHli Wii 1AS KHgSHTk Cl CI1SE AAEBZph, 11111 8H8A KS AATk

HS'W-AS CZMI.HAT1%, IATZ WU HOH AE KZTII HE IACTE fIST`k

cn8HEau. KS AAEBlph.

.TINENSTSA AS A8MFIE;ES NE (PS OKAVrOp10 AECIlip7.11.111T

ASMIEH 4\E'HT7,10 (tIZKS mEpio px CTtAE, PISMAH KS KS-

BIHTSA 0%1E, WH-A (1)piRMCEN?& ASMHE;ES KS (1:0p7i5MALIA

ASH ILIMZHTSA IAN% EpA HENOAORHT6, KZ Epa KONkpHT6

KS'IlTSN'kpEKIP% ; vrpticnsval ASMH11, WU (PSI,IN *TS-

litpEKSA, 11111 CE ApZTeR IMMUITSA, WH TpEK8 ;8a AE'FITZio.

ma ;H : anairix% WH A AOA pi, W11 01.1ZK8 111I1 AA AO-

HAE vEpio, WI-I1 fISCE H8ME 48MHE;E8 MEAA NE-A (trk`IE

ATSHNE 41174J411 ArIA, 8Ha w CSH CSC, AATA MC, it CZPI8pHAE

PINAZHTSA811 W11 IISCE .1TpE IAAE 4EplOA KA SH6 IlZptTE

Bp'1,TOC.

TpE1A pi : CTp/EAS911 WU A TpE1A pi ATSWIE TOKMH IA-

;EpEAE, WU iiploapmE, WH BZHAE, WH aft8H41H, W14 fliETIMAE,

BpZTOADEAE. KO4pIH, nim8pHAE, A8Mgpli51311AE, DOMIH, EpKHAE,

CZMAHNTSpHAE, AM3MHAE, 4:13,A0pHAE, 11111 TOATA il9pameki4w

11/fiMZHTSASH.

/I flATpA ;H : ASMIIH WH A IlATIM ;H, 4'iEn8 A Homo'

wpm KS CT`kAE WI1 KS AIPIA1/441Epli, KS COApEAE WH KS A8tia,18).

.

KA

.

40111

/I.

.

11

www.dacoromanica.ro

274

AA co .wrpEKK SHA K8 AATNI 41'08 M84A K811 At8 +MTh

11111 CZ KSHOACKNI WAMEHI11 BpEMHAE AHAWP . 118CE ripE Kpon.

Amu at, AA AOHAE BESCh, 11111 AA TpEHAE ilpHck, AA 11ATPSA

COApEAE AE A8M1111tyh I\SMIEH, AA 41111%1HAE 114POAHTh, AA

WACEAE Biwa, WH ASHA MA11 MOC, 11111 .1116AA HEFIZFACHTh,

ASH,A1 ;FICA ASH MAAHE;ES, Hapt-wh piAHASA El1.

MHFPIA ;H EMH ria,HA A `1111flia V1 118 EpA opE

MZHT11 1111`111 W 1314T1ii 1IHNE .II1TP'Af11Z HINE T HZ;45,8X A ;RS-

uni ;HCE A8MHE;E8 AHEMP, As .4iykmEpa, Heim AE TOT

(1/tASA, CZ AE CIRPAETSA nil palm AENTp'AFM, W11 4\E11-

Tp'Arvic El1111 p0A8Alt flACEPHAWp .`1E ;ockpar. . tapir. AE J11 11/h-

AAZHTh TOATE AOEHTOVIEAE, 111H 4IIEpHAE, rAAHHEAE LOH TOATE

rZJIktirMIIHAE KZTE *WAX I'VE 11ffiMZI4Th.

11 taut ;H 4AME A8MHgE8 PIMA K8 TOATE HOMtTEAE WH

K8 41P8MOACE mvpignvic, nu K8 ASAIIALIVA AEC4)ZTAT/15, K8

4BZ14NTSPA 41111141E11 ASH ; 11111 4 MHMAOKSA pAIOASH pfficcz-

ASMHE;E8 HON. AE fIPPIEHST IACTE SHIM nil pz8, 111H

AIM K8pffiTOApE 41 MWEAOKSA PAIOASH AC 8AA no/Hap, um

AE AKOAO CE 411APTh Jit maps AE ECh 4. A8ME, ZUISME

WH IIHASA, WH g4)veer8n, Whl Turpg.

17H8 Amiga wan K8 AA/AHA ASH, AE AST, AECZEpZ-

WHTS-A CfrklE KS C841AET HIS, WI-H Azp8u MITE CAOgOAA

Wit npEmErvivroripE flpE KI1118A W6pA8ASH CZ8, 11111-A fISCE CZ

CE CZAMWASIACKA 4 EMMk, SHAE 5 xpAHac AE pAlo, um 03AATA ASME ASME KS 414EAEF1`11011E AE 11A1111h ; 11111-A *mix.

HS TOT EHHEAE PAIOASH CZ CE JikA8m1ACHA, rapx AE 110M8A

-

4

: flart-

pa,

(FIE

4E

11

AN

rEValk,

www.dacoromanica.ro

275

11PENEHSTS1¼8H CZ CE 4:1)Eptcva, HIM KS MAcHA CZ HS CE A-

THIWric.

AE Jr1E(18T81¼ Pvmatnnaop.

Ca irknEttak a cKpIE p,E mom TapIA WH HSTtPA Ps..

M/61111A0ph, AE SHAE C'AS VIEFISTh WII AS WHIST,. IMAM-

TSA TOTh um gar . AE" p811hi npma TpoapEn, gnIa km-

HEPEA 1 AS Bp Yaw, KpA10 CAS CKMATh, CAS A AEC1¼0KgfICE

OWAHiH, eak cE MSTAS KS TOATffi pSAA ASH, KS KIWI CK/liv

nacE, ./r ILIApA EEHEIAIEH . AVIII gHEA KS KW HOTACE KS

HSHCSA itrk4Epia BPAME Jul ASAPAS HAM814T, Kli _AE VICE

cfcptinn : CZ NOTE ii,E AKOAA CARE AfISCI. MIA Bop coal itia

SHI. KZMfilt Urn AE CE BA SMHAA MACA AOph pE XpAHAS, AKOAO

Crl, AECKAAVIE ova, lapac SHAE BA anspn 0 BHT/Ic ItSrZHAI% AE

OCTEHHTM AKOAA CZ 4/1¼IGE METATE 11111 A8Apli5 AMECTI. HAAEh

ASH COCHP15 M AIIEAh KZAA111. 11111 (p14Eve, KOAHBH. I1KO1¼O

EPA !APRA, AE W KEMA CtAHNX, MSATX ; um ripagwo EU,

8H8Aly rSCT/6 CtAHH, Atkeira Ill'AATSA 11111 HeAATSA, ATSWIE

CTPHPAPArt : AKIN WI CE *MHAS HAMSHTSA KS MtCEAE. AE'lli

Bop& CZ (PAKal c4)1¼pac, ES cmpoativa rpaca, rapza IA CE ;AVVIH

AE * MZHA glifEH ; EA!. W ronn TOKMA 1 . MHAE nwa WC.,

TEHH, MN CKpOMPA %MOCK" AE WIV, UM inCK8Plii InkaTla 30

AE MIMI. glliA *14E'AtCE KZ CE BOpk M51¼1111 npE AKOAO, ILIH

AtlgIS mar pE-41 PtE CZ pAtCKX AKOAR METATE. A tKA JP"

`1EflIf A pAn., raauwa-cE p,E, Bav (pm pil4Tp8 VIEW AOKII,

WIl BEHH Stlit ASITh pE * FIZASPE WU n8yra racTEmin AE!18*).

www.dacoromanica.ro

276

sAra 4 cpoick, ram 811k B8aT8ph EATrk KS ARE1111AE 11111 A-

A8I1A MTh AE-M. A141114A, tam w 118M1E XHTAtHAS HEMERH

AE-111H SAA icOaAa 4 AF1A% 11111 CKSTSRA ORE 4)0K AE Bpt CZ-Ah

erunra% : EH-Ak anpnnAt, ram la CTZHVA ; *CZ A11011 ups-

npAc EH, rapA ra +sip ; aE911 npVIEnS gHIA, KZ KS M8ATE

CBAAE 11111 ./MEAS.Trai gptaaE Eli CE EOM. *IMMO npE AATE

AHME11, MI1 SHAH HETATA AARX 11111 A84m, iti'AATric METATE

MISME /IEWH . IIII4 AS AESTk CBAAA M8ATk KS AOMFISA AA-

THHECKh KS AATI111, q) A I 1 1 1 0 11111 TsptIWCI. GABAHTSA Wt1 KS

AALtti MMHH AE 4npEm8p, 11111 TOTS-11 RAMA BUDA. iThOH CE

4nmam tun 4nzpLpipx AOK AE ilam . AtKA ant3pn g111A,

EAk CTZT8 AOMnk 4)10-CZ8 fICKAHIE, liZCKST AE * RpESca

4)ATA ASH lipIaank KRAIO ; Atins'ncsa CTZT8 4)110-CZ8 TEBEph,

WI1 Epa MatHARS WH 1111T1h. 11111 anSpn HEKATII . Attu

planacEm pn +MPH, thanwropk WH i'IM8AiE ; FIEMHTORN

ASW AOMNIA, iIMSAIE ABSL11E, W11 CE CKSA/ii HEMHTOR6 AE

INHCE 4:1E4opin A8 IIMSAIE WW1, ram EpE w 41ATit EAh W

118CE 1101116, 11111 118CE AVE : 4ATEAE 1E BORK 4)11 norm cz HS

CE MZRHTE ; INA tA CE AMECTEKACE KS WARE MIME ; Atm A-

411 HEMHTORk KZ E rprk, nSCE iv w 11/14A DMA KZHAK

HICK8pa pH !Amon ; Will EIRE MHCA W:Emapac 4 TEM-

111114X, IttpX npE KOK011111 11 AEfIZAAIA KS 8Hh 4111111 npE MA

THGERIE11 Ca niam ; rapx a8MNE;ES3 H KpEln/a, KZ-H mot

Silk flORKARIO AIISME ()ECTSAII, 11111 lirkIE ONE KZ-H ASCE A-

KACX-W11, ram antirapt ASH ASna HZCKSCE 811k KOK01111 moprrk,

KZ 4)8 BOIA AS ASMNEp8, AtNIA H nt3cE cSrawn 4 AOKS AE

4)EMORH . AtIllhl AE ;I10E 118ME : PWM WH POMHA . AtKA

www.dacoromanica.ro

277

KpECK8pA, AOpl% AE Epa gap K8 nopicapin, AE nztja T8pME

WH (1)8pA . K8 HElpf8T8A vroncapzic Tspana AS 1IM8gE, ME

AE EpA MOUlk : TAT/ic MZI4H-CA . AtII-H nptincEpx Wi-H A8-

CEpht AA 11MSAIE, EA8-H B78 HOHHIPM WH fFp8mouni . WH

AI:PAffi KR-H C6MT6 HE(10411, WH AM:MAP/a rAOATE AE CKOACEpliS

npE 11Eanwroph AE 4 AOMH1E WH AtAEpx a8 itlinSAIE Aom-

nfia, tapx ilaviniE AtAE ARSHIE M8ATA5 HEHOLIHA0p11, AE ps-

miKapx OlpH Wil AosagiAnfm MSATE AOMHIH inn oppnAtinx awkiA ;HAN POMHil YETATE flpt MApE WH (ppganoacx'

AE AA IlAamh 11Z11/a 68 4AK8T PYM8A 4708 AE All ; WH

KS rim AE 684111111 8pAt : ri, ACK8ATE TOATA ASArk AE '1E-

TATA 1E H CE 118CE H8MEAE PYMI. ; Avin Ka4n ECk AE AKO-

AA EH CE KIAMAC P8MlaHH.

Letopisetul lui Ureche.*)

Mannin nkpm ALvaAcign ll:H BIAHA AWp AE

rpnropiE OypiKH . fluvink mapE iii Momóca.

lipmocaogiE.

IVI8A411 CKp1HTOpH ea? HEBOHT AE AS CKpHC MHO.% WH

HOBECTt iispffimvp Wit A8 nail' 1gBOA flpE oypanz, WH 68HE

*) Despre antoriulti acestel cronicl void vorbi In isto-ries literaturel. D-Ifi HAjdAn qi D-Ifi DensnOanu credfi diautoriuld Cronicel le Nestoril Ureche, D A V. A. Errechesustine di fecioralfi acestuia Grigore Ureche. Manuscrip-Wu &TA care le tipAriti acéstA cronica de D-1fi CogAlni.ceann le prea nofi, ask cA bacata datA aice nu p6te fi lo-ath ca probA de limbA.

www.dacoromanica.ro

YLLITMX SV 34V9 dAWIINWthlt ViN19 3V 31.1111 4,31 _dwi

.14893 3U 3V 393 V111V 933NH9MVVOW V3h 8d1.3011 V8t133111104,

3h `3.1411H13V 31111198H 3V deALL11093 8114)

-V YIN 8N 4,3 VN 'vgriEsaVy vwpv walgu Y3 VN i.vxdak wv 31111V1.1.3 14hdX MT1 3k g5(1130N V8113311U013V HVW8N 511 7.31

`011/109311 89 LLVIU311V4r WV 9V VIIY91131% 3V3141 Y2V9Y2

aV Y(1%4) 11111 .1(14,3 3V .LwilYV 812,3 MB '111931/7J133V 1/13 Wish

3.1.11V VV 3V HOUV HVW 3401 `171111MA1VV 11M 30AVVV SV? vrnv `E21.runisullr Y3 11M 3VVH3 AY3 3V 11111 YdV1 urn 'HAM V010X

-oti 31110VVII 11111 JdZ3 3V YVE1W2.4 Y3 W89 1119AWVOAW V

SiL3011 118V5111WWYU urn uvi.zh voi4 diori) sy w,i izusV

'3(113v011 3vmui 4 .thuas Ely YN 3V39 4.3 3(1V9 `03V2}13 urn

Ham "um (1783011V17 11M '171181.%1131.4. 3(131613 V 83 11111 WPM

-8.1,V98UV 'inatuVvonw uItdi 3111106181/ 3,1.VHW3)1k:/0111 3V

N M 9.174117

Y3 Y9 (IVNYIN 11M `VrizwdAo vaku . 311111W Yd(J)

11f11 `318W diAV3k (MW3140.L119 W 11111 (MW3d3HX 3113W33V Y3

' .1.17d318V 8V? 3h urn sd.vou Y3 811 Y3 HOUV 11111 ! 3V11dYt1

3,LVO1 V 14189311. 1131. 11111V 31.314 Y3 51'1 Y3 VH 4111trZY 5V)

HM `10178W4r 8V? 11M `wirti .r.wdoniu gv Vrao 3V dnw

-inflow Y(181ZU3hit 11111 UV9 1121/(1)12 WV PIM `31111Y(113 dAW31.

HM `3d.L3VO14 3VV 11111 '3V3VV092H urn 31/11fidY9 .1,H,L3h WV Yilifil

-09311 4,1V8VV 89 '361A/ nurniog 130+ INV 83W usvsuwoit

VI2 11M SZ23NW8 ie HSV vivntv tult arku 'HN5AIA0 31(1o.mulj 53

HM VV89 11111 `VIMIVVVilf 11M Vtili8w21111 uthvv 11111

.324,1NdA13 Y3 31189 dAW31. 11M 'Y931.10903 4,3 11M `11(131)

YIVOL1 Y3 Y3 V9 3VW1 3V*h (NI `zdslyticrm* 3V 3u8s 3v4.1.

31X 3V Y3 '6W411011311 11M dAW11(101.14 391W44 V 51/44 NM

8L,g

www.dacoromanica.ro

279

MA 118 antyE, NE K8M A8Kp8p14AE AEII az8HTp8 rr, antra,WH I1E ca8irr CKPIIIHA 11114 4tCEMFIZ11A AE AA .TINENST DMZ M

A81I Il7'rrp8 fio(z) PApEW, 11111 ,C'AS CT/ANC ; K% AE

AINE *KOINE WAS MAN CKIN4C 1111Malt . HINE ECTE A CZ MH-

papE, Icb CKpINTWpill NOCTpli Wati AB8T ,±1,E oyHAE CTpZ111.1E

Kam ; KZ AE M nu8wropitt AE'HTZIO Il'A8 A+AAT cKplicopri,

K'L N'A8 AZCAT, KA FIEWE WAM111111 FlEampq, W14 MAti M8AT

npoLpH DIII tiompTSpapii, 11111 Eli AS aspic MAH M8AT AEN

BACHE WI4 AEN F1OR'k14111, A8 ASV1T 8118A AE AA AAT8A .

gap CliplICOptiAE cTpatuninwp awis ript napr DIII AE A1,1811C,

KApE AS (Purr paeminvpH 11111 xEpsin14 118 IISMAH ME CAAE

CZ cispIE, TrkAE CIT'LHIJE . MK AE AKOAW A8Ui, M8A-

TE, WIl A1411HHAS-AE KS ME NOACTpE NOTp11131111A, DIII

AM CKpliC PIM` MIT011110ELI, KApEAE Wli AE 118 c% BA noTpItati

NE AA MSATE AOK8p11, `EA IE BA vi KS MINTE, racHaECK8,

KZ 118 MN BA DONN ; AE M8ATE %vim Whim *alum `ItAE

BtAE. K8 WKili C711 118 flOATE CZ AE nSE IIE pZNA, Wit

M8ATE ;MINITtLJJE . 11111 AS CI1811E MAII MSATE, AS MAH NS-

WINE ; AAp `I`kAE AE AEM8AT 11111 pZCSINATE AE ATZTA aptnatt

AE ANN ! 9E E8 KSAA AM 4AAT, AWA AM ApZTAT.

IrpuropIE OypEKH ;

HWp111111 MApE.

(Chr. d-lui Gaster pag. 68.)

AOMMA

4E

4E

4E UM

BIAIMH

Kis

ME

www.dacoromanica.ro

280

(Cipariu: Analecte, p. 141 urm.)

IIpaanaa . VIECTA tACTE AHRENT'ITOp10 AE

Trinapwri3-cts M71113CTHp r0110pA B7ATO

IAN% AEM naulEpt ASH XC. AXM. (1640). *)

TIKAocaoRIE aarrpa TOLW NACTABN14414 C4NITE11 611C4pE4H .

npt 1SMHHAW1A0p ApXIENCK011N, MHTp0110A11141110p6 . WH 10EN-

Topnop6 AE AM14E;E8, ENCK1111A0p6, Wit npEv.quaop, um 78-

Tspop AXOBHNIIHAOp . nap1n nt3 fISTtpE flpEWIVkCKA, AE M

AMNE;ES C6HT6 4111014H.

FEHAAU . KS MHAH A811 AMHE;ES ApXNEF114CK6116, WH MH-

TponoANT, Tom% topa 1pata8a811, NAME W14 CCICEHIE,

npirminun Ax6 C4111T6 . npopa REun azc(a) 11ZKATEAE, AZCA-

cE-sop &op, WH K811 AE BELO 101N1, Ntil1t-CE-B0p6 mvpk.

GOKOTHT-AM, K'13 MM1 TOATE AHMBHAE AS KApTE flpE AHM-

BA imp, KS AWkA K81,1ETAIO WH ES pos8a AMHSASH MIES ASH

IC. XC. C7 CK0146 trkrrx KApTE, anSmE npaanAX npE AHMRA

pganzarkom, OPHIIHAOp BOACTpE (t)paun axoeum ptiamEuni,

KApIH ChIIIE4H nacTopn Wimp `1EAWp K8BZ111"1,TOApE A TSp-

MEN ASH xc. tcapt apE 4Tp8 CHI E MSATE 4rkmopn AE BHH-

AEKZIM C84)AETEAWp KpEWHHEIRH MEA0p6 CIINT6 p6HHTE KS

IMKATE . *CA MAN Bp7ITOC WH KAAE (tA .tnapaci/A NEpl0M3H.

*CA MA pork afinutump BOACTpE KS MARE MHArit AA KApE

MUM BA KZAt VItCTA C4)11T/fi KApTE, AMEM C'6 Al1Kat A W

1411Ht * MARE 414FICTE, WH C7, CE *BELIE AEHTpS 4 TAH-IIY BA BliNAEKA CIAPAETEAE WAMEHHAWp AE (MATE . IA-

*) Luntä din Chr. d-lni Gaster pag. 87.

4 pram,

a

tlE

A

K8M

ABE...

.

.

www.dacoromanica.ro

88 14111 W0111410803 88 3h ! 3INNVil4t 314811 314011 SN sa.uza5u

148 31.1111 9.1,Y8 '34V 311011.4.1431113V 12.1,%1V 34111311 AN 3V 313

021 9%1813483 ,Iii 4 WM 8V3 T18098303 `123 V1433113 W1170.1.

9111409A1 8V 811 8V 4.4.1.V83NHW88311 314141/1 3V 9V81113 14VIN

-811 V.1118V3V V8 33 3V : 3110YY(1.1 V.1.3V14 `311431.A0 08Vd14 V/34.1.

V Mir 311112*V VV 1113A00.1.Vv2 9111AII 4.1.11()3 3h112 31. 31/44414411

-3V ' VISIZH V8 33 3V12.1. 3V1484,1-W 841H3V 'VI 1294114.1311 Scll

-11311 3VAN A% HVW814 144311 V8 3V VI `31. 8411430 `3kH1180XV it 3.1.-3rhq.a.oue3 11414 su vdku.uatho aftlIntl HuadAo aV torn

4 .1854 SV SN 1148.111113 3V3dV31 `31441311 V 91183 8488V 9118

361 1VV 8V3 343* 33 811 £3 1111rwV 3411 9VN071.84f NM

`9814033 14111 WVVW/101 W4941 I1V3 3411 9VHW218 z Intl 128

3V341211 3V `11V3 34(1 V.LV8H3V VII 41113V31Pk314 3 31414h um 4 311

-89 348618V 3hVI:1 V 101111 3411 Inns* ID8 c1W88 101148.1.3011

-311 NM 01(10.1.81141311 911183* 114) V8 3V Wd171 ' 3hV4) v wd9a.

-VI2 NM *V A% £3 wit)* *11V V8 3V341111 3V NW851 '3V148V4L1

3VH1f13323HWV 14111 3V3111413 M331.89400 W88 `NIV81112 10.1. 341133411

Vanua um 4.d5ud3 ILL30U V 313V1 0140.LVV vrnimIr vutui lia.vv,diAle wdvi : 91/83m4V wdam WUV)13 3h '11P3k 3411 324.11134

-HVIIr £3 VII `311011.113V3114' 3V IIIHY88/1 *V 14-c1.3 PH '832314

-WV M8V 361204 33 £3 V53Vh .1.0.I. 340 ! 31183 3(184H8v SH Hill

9114d3W3 'DAM 3V W113*41111 33 £3 'IMP V .1,17ht84( wd81

-1114613 841111' 3.1,3121 01401IN '14383M% 3VHd8VHEJ 31filav11ldn

3h VV31. W3*4,6 *11V 0108 811 83 `3MiN80XV aa.vd+ V/VV123

IN 9438 VI IMAM 1,1011V VI `311148HOW,LV3 1401414Y11 dt1W110

-43 V 11111 `11V311V th1WH11144)3 3V3V*WHOI 314) 811 £3 ' 9kud

-vow vv 3hH11 `q.V a) 811 %) ul,duw 340 WHEW SdA wd

I8g

www.dacoromanica.ro

31714t181VIS9ir 3,1,1701 3V urn MIAMI 11)13W

-17M 3V Nfll lidY.181/4.31 3V NM IMM3dU 3V NM INJOH311U3 341t

don, sirryagvakv JIN 7/U8V

NM 11113JVV(IVA 3V osvgdon3 v wvusvdu .E v 7/118V `9,1,14Z3

101121113(13V4(311 `9,1,VJ3V23V NM LVJ3V 17 9.1.1)1 NM

MiliV390113143N '9V3 VV INV390U311 81,3 11117)I 11f11 3k '9,1,8V

*thy) 81.3 3IM3 3d11 liVW811 SN sH `311119VdU denvurfithniwV

V oidoimirmi %mg VA '111N110U V9 ditV31319Vdil V3113V311 VV3kV

tVIOV I:18V3kV 178V8IJOH3U3 1748.7:211Y94' WdY4) 3VIIIIIVV390113ti NM

31I31311831 uwurdu V 11112VIV4' 129 31114k : 3141 7.3 s1,1,811111

'V,LV8)13V mdes 31 3h V3k 3(111 11111

lid39118.LNY1V `14Fil3aYl1 3V 7,3 31111YV)l311 10.343119 31111(18,1,Yh

-Y911r 3111111711 NVIN 3k ! WVVWN0,1, 5N I1M `714111,1,05103 83.1 An* `112Y11 11d39 '1.131,1.17 1.V39 11tI39 5J. 9111/17,11 991AI 83

'31.142 3th4.103103 113 3(111 VH3F111W811 3h Vd01/3k 11111 Vd0V3kV

vldViAly `3MIVO.L4' 9dos 33 811 Y3 W(Ivi ' HINJU 17)i 9113310H

-03 33 HAIM 431.31,114W5H 33 Y3 llk11711:10,1,30V311 173k adu W3VV 811

lifi13323FIWV 3V3V111117du ! 111.3IINW5H sti (1.3 ww313 wd,dvou

311 VV3h 99183It 3V 3k1111 `08V8111ZWYU Kvivw 3V 'V11-3N11k

3V 112311117118d 31 8)1 Y3 VH `91.111010130V311 4MV3k

8dd.* 83a3HINV 0817 9V0114) tint) SH Y3 V)I '1181I w100

-gm 9wm 3V (rw 31 .1 j) 3W3J. LI. 811 Y3 M11,105103

37111),Y6 3y113179 311362W wdv, wwidall 8 oi3vEo1ee v5(i)1

-sv 3k174) 3k VV31. Ild,VVH0(111 : Vd8.I.M1613 affIVIdJ VI 314(j) V

3,1,3V1 83i3NWV 118V 9V8(1)18V NM whilusv) WVgIJJ, aV adusoi

g8g

9,1,Ht3

3V

!

il

3VHHWLW

d11

96,11(

www.dacoromanica.ro

8V3 `8Z1-31rd4) WPM 314414 g3V311264 ) 8123 121-8d03 8Z1-8ra

-VH 3hHH 9V81VV 811 MAO 1A/2119 HVINVN 33 8H s3

Hui wuv 11111 311H911 HVW811 W)13V1Y.1 93 V 11111 3,Ldp

33 V HY 3 'V1,3314 V31 9933k Z(IV 11143 118,49 144)

wthn 'SOW+ 33 811 V 8323HWV 4.4e s3 3k 1311011.1Z9d8u3 113

11001.34) 3du3 9v3 v3-zdJawsH 3du3 VVUWTIL V9 33 3V ZAN

SY CA 81,1 Z3 123-sdlsW8)1 1/8d1ZW8N NM 1,d3VSNIM111 3h8d9

VIN.L3Mik AN tim 3VJA3 V114 3 3dU .1,1193 111-3h '11111313V+

-83 Olt* 9)1)396 3) Z9 g1f/ 33 SH V 81Z1-8112.1.11d4) Vd03

3dU 87.1-3.1.Vd(1) MTh 4W it 811 Iz3 vi.-9d03 Erzl-slvJA4(1)

vdv3 Wirzu vtquDvd 3V gvvu8NV2ydu AN WU 1,d111131NOLI 41.10)1VIV 3V3dVW HVW `IIV4513 SHHkW V011111k VIAIE

121111.HY.W3V NM 3Vh 4,VANO11 VV VV3V 14811Vi Zdu V V

33 3V1151 `118V VENIV31 VIM, 3V NM 118V V818313%11 3V '1114Viti

V091011923109 HM 3h3,1,V(JH V8)10ddll V8.1.11.1.311111. 3V Hifi '11

'Vd3181/ V WU4.1.11( 33 Hi 3V 3Vh 3V110V 1112

H311P Wd121 tim `011.1.11111VHV 11118V WHZU 4/313*FIXHVOA 33 1Z3 NM

W3V9V V/Jd1,W V WIh3V `31,1d0,1.311 11H413 V3YV VS %) V514.V

Wd121 ' Vt11.FINWHV ,g)13U11nv9V wuyu tim 121/VH0.1. $33-8VHsJ8d

34811dll 93 s3 3.1.11HWV 3dV8V 8)1 1191 83i3NW8V 118V 12511,14

811 W314d.dr urn dov 111d0k3(j) foi 11M 111-3V11d38V1 111113W

-12A1 HNO1 3111293 V wx3d1.3149 12V tim 3VHhIlW 3V INN 5VHd

-VW 3V 43VHd8618V 31VOLL 3' W51314111A 33 V 3Vh V81.1.11t V12

Hi 'NV 1,1/1s9WV SAN ' W)131,1311111. 33 V MN W)131,d34) 33

Z3 Hi Zi.3q,1.12 3V WYtis9112 V1.102 .1113d11V 3dV11.911( 3V dvV

3(Jv '83i3F1W9V H8V V g112 012.14 313121 V}13HHW8V -Ldvi

-1.51 33 311WIJZd 3V Hal 3d11tti2 3V dt1 3dv VLWS1 p .

E83

www.dacoromanica.ro

- 284 -CNA Ca CE A, KA IATX 1ACTE Ch111,1E MECTEKAT, W MHE 4E

TAAERE CE rpZtAliJE TARSA flaKATEA0ph.

Al 111A :40HAE C10111E AMECTEKAT6 fACTE . 4E CE BA ActIAA

TATA% KS (PATA ASH, 4HREI1T AAA AACTE 40AW AMECTEKA-

MINH 4E Ching CS CE 4Ecr1apt4x um K. 4E AV CA CE CI0KS-

ACK7A, 11114 METAHIA Jil TOATE ;HAE ICIITE Ts3. AA TREHAE CO-

W AMECTEKAT . 4E CE BA A4MA cppaTE /CS CORS-CA . Ei. AH

Ca AHHAr% 110KAANIE 111 li META11111 KI1TE T. AA flATR8111% C111411E

AMECTEKATI1 . 4E CE BOR AMECTEKA BERN Clp1lMAR11 . 110KAAHIE.

El. Ari, W11 META11114 KIITE . po. 4 ;H . IARA AA 4H11`111AE .

AH 4011 BERN iipEnnapit, ca8 ail TREH 4E CE ICOR AMECTEKA .

4EREC1Th Al*A CS 4)1E 110KAANIA, AA 40HAE eEpH I. ail uni

META11111 K6TE pri. 4 ;H AA TREHAE BERN . H. AA W14 ME-

TANN . p, 4 ;H . AA WACEAE C11141,1E MECTEKAT ME AM pick

MAH HAHHTE, INIOAll 4EAA 11E BA C1181/KA flATBA TST611111-CaS,

ME CE ppiE : MAIJJEVA-CA CAS COAKR7A-CA ca8 twLT8uvic-ca.

A. AVI *nom 4E C8fRSMAT WH 4E Anorrvitoux ca 88CE r8cTE prkmk, offiE-KAREAE 4E 4 KRE1111111H, 11114 CS A

C11141,1E 4E 4EAA NE ic8px m8tirkT8n8ti, `IE WARE KARIN 4ENTRS

NEESNIA A0R11 11/AKh ATkCTA, 1C's 411A14/4 A*111t AS 4m8gE8 .

ICS MAME 4Tp8 0111111E C84)AET6 Ca 88 MS146114E, 4E4 Ka A

TOT 40EHTOKSA C11111EAE ASH tACTE CSCPAETSA6 ASA.

911HE BA MIIIIKA AS116, ca8 B8AfIE, CAS KIIHNE, CAS 1111C11KX,

ca8 aptimo, ca8 11A5AWIt, CAS NEBACTSHKAC, CAS B1BERH111A, WH

W'AATEAE AATEAE KATE CAHTh NEKSRATE, 11/Apf1E, BROACKA 14EC-

T0ACAC W14 Ill'AATEAE KA PltAA ca8 &Mk, CAB maraplo, ca8

Avrt `ItAE CZAEATEIE, CAS 4EN %MAE ASMECTEME, KaTE-C6 HE-.

.

.

. .

www.dacoromanica.ro

285

KSpATE, ME FIS ;NNE AtklA AS is,8Amig E8 . taw& AE NS BA

43eti npE BOA A8ri, ME AE NEHOE BA AN74KA. CZ CE 110KWACKM .

A. ANh W11 METANIH . El.

11.111 MIME BA MhIlKA KOpRh, CAS 4oAvh, 10BpA/11106 CAS

KSK6, CAS KopSto, cAS BzwrSpk, cAS flpHliErHTOApE . OrIlliKA PlEA A. A1111 CZ AEA 110KAANIA WH META11111 . p. INE

pm%AE. 11011A NE 118-W EA Aarr8pA alma EnctpEKA U111 CZ W

KSPZI.ItCK?h, Wil HS W BA .y4pkAncE4A, WH NS BA COKOTH 41

TOATE ChMEETE, 01(111H KA MA CB CE AACE 41,E npEvNIE . 110-

nA ME BA wk AA KWIIIMA, cal3 BA iKSKA, CAS UINTA Mil-

pElltUIE CZ CE rontom AEn 110111E.

A3. lipEWTSA6 CZ liS MZIIIIIPIE K0pACTV6 AEAA BAKA ASii,

11Z11ffi . A. CZI1TrIM611/fi . AWHN,Ept UM T0LO1 KpElpHIIIH.

AE BA 4tTpA KhHIIE 41 DirkpHKX, CAS FlOplill CZ NS CE 41A-

BAC AETSKIE 111.1,M A. CMITZMIIIIA.

MA. e% NEWHNE BA 11811TA dam AE KAA CAS AE AAArApto,

a NS ./itTPE 41 RHApHIVA : ME CZ Crk MI/ANA KS MSEPHAE.

(Cipariu : Analeete, p. 159 urm.)

.1n7Lp.r8pn flpECTE TOATE 3HAEAE B. AAMOM1115A11,

BAtT Apts. (1642)

Din prefata: TSTSpopz KArONCTHBHAOpZ KpE111111111, NAME

W11 BACBENIE AEA& Aown8A% AntuiqES ATOTOTOplOA 110X'TECKZ.

WH npfEaa . 4)0A0CbA VIECTOp MINH 413Z1(IT8pli, AAEmpaTs

118141111E CIATZ, fAX AWA 1AAE ChNT ESNE... rApia .fsm7T8-

.

.

www.dacoromanica.ro

286

pHAE mitcrt IAAE CZ Aoit/A/R aqua npE AHMEni rpEvacim, KA-

EAE 118 AE NOT /1114EAtI,IE TO411 WAMEHIII IONA IIOACTpE

spENan a,E -AK8M . tapi& HOrl iEpanonax MEAXHCEAEK, irSMEN

COITEH nazirlyrnpn, oynAE IACTE XpAMSAZ oycnEnIsl nrbinc-

TIn E1411, 110XTVIT-AMZ IIIH AM NEBOHT AE AtM CHOC NJ* AHAA.

6'6 psinwkam, KA rb AE Tptsx WV AE qmoc ; 118

IISMAll NEAOpZ OS, WH NEA0pA iipotJiIi NE NS 'pug

KAPEAE CbHT . ;. 4BZLIZT8pl1 CS4METEE1111, TOKMA KA WH Nt-

AE ; Aap8pE, (i,E 4)0AOCHFINA CIAIMETtCKNI ; KAPEAE ES az;zn-

AS-AE AWA, HS AM BPST CZ AE MC AKOPEpHTE, KA CZ 118 MIR

ApiT AAHHCZ MHHEW 106HT0p10, KIM NS FORECKZ CZ CE .140-

AOCACKArt (!) WII AMP WH AE 418 11SMAil narrp8 MUNE, NE

AM Bpgrr CZ AE TnnzpEacz KS KEATSIAM COITErl MZFIZCTIIPH ;

Wil AE AM CKOC acpava AA ASAAHM, KA CZ AE 414En1rx wit

MINH UIV maim, K14411.-W 106EtKZ SSIIZTATt C84:1ThET8A8rl

AOPZ NE AMACTZ MHKr% KApTE AE 4BZNZT8Pift APE n84nnac

4dizi4ryr8va ilin g8nffi, tom AM ;IIC WV MAH CSC norm-TOpIOA AE I1HE1 BOAW T8T8popz KpElplINIIA0p11, CMEPHTSA

MEAXHCEAEK iEPMONAX h'SMEHZ A C4/11TEr1 naept

TITIZPHTSC'AS 4 Tvnapnt A AEllrbri BAtT AE M NAIPE-pt A811 lc. C. AXMR. MCLIA CEN. I. ANA.

ila Tpent Knurls WH 413MHZT8PAC . nurrps impt AE

How c% B 110HECTECK WH HUMPS YEA ME 111:4 Apar AP..

I,IHNTSA ; WPH KAP111 AS ABtPE WV W 141111, WH 14114 EH CS

All

`IE `IE

.

anrononakda,

x

aikakrrs.

GS-

www.dacoromanica.ro

4I.VV iftly,t1 NET1 `J.VIRVigth.1* W*1 %NAOMI? : VS,L1119831 831 HH2

`dAWN10111(10112V WV*103103 HV(I) 143 'NV V3hV4L* 3V11149

1Z3 WAou `3k3V ! wdvk so 'LLuito SV, 11149 8V3 'V 4,3 4.1,8H

81.v gzdj riidoiiisoi 951331031033 : NV+

Htl3V39 3V HhV.I.V8H3V HdOIVV 2,1,N93 3V 3k *V 3V

8V,14 rim iv4 811 3V 411V V314,(1.1,* dAWN144Y3 ERLIVV2,1.

u* Y3 NOHV W(IVI gvdj 8V3 11113 8V3 '12931. V Y3 80 3V

tV `E/VMVILL* Y3 WPM Wd111 deAVNIMIY3 VV*11313A% 3dV03

-5d LI* Y3 NM 'ATM* 17-Y3 W.LVOU E3 VH a vmv 31114) 3hYH

WdVV 9aydn 34%/31311H 5133nd V114,1 '111413.V9V23 rim turzu -izni "'up 31111111 VH `9V(IJ 3V q 913(1J 3V JVd& H NFT1 `Nds,M113

413 VidYINgli 3V cLV 1133U8M 113 `3111161181.1 NM HMVS HSVV 3V

W831 NM : 3VVIT1* 4.3 8N Y3 PH 'llth`A H3(11 0/ Hifi i'AVOV 3V

EldYVV81,1 N le.13 'IMVS MI.VtlY3 NSW 3V V11931 NEH `WVNYSOV

dOVHkVd23 8VV NOM HtIVJOS 14111/81V 238 Y5.1 W,L-cLHV1

Nal VVA01 831 vnAo3dun3V 3k3V8w 33 Y3 179 VV3kV 'gam) -dv 31 oidolusoi 3.1.3%1 3V3IVN lidA% E/H `Htillifl 4.3 MINS NM

'3X '31 86.3011 vsmvoV 34n yfiuzu 4.3 33*38d9 31.9H ! yltudi -dv 3V usv 4.du3oi sdluau `vVito! ado MT1 YIV8V 812 INAOH

311.32 3V *h vmustv Jr widgvv vmv rim :4,101 M8V810.1. 831

11-M-1 '4,1(11101N MU 3V V*1021d1* den 33-8V1M01131,1 vmv

rim 32*-19J09* 33 23 PH '3Ih8HV W1VSW 1,IVW NIT1 WHIM)

3133V0(13 3k 31411WHII adU *Id 3hHtl WH3V18VHW 4.3

doa SN urn `V148H3V A% NM 'W111418t1 8V 3k 1Y3k rim WHN*

`mhyd%3 wmvisvinv Y3 don su urn wa.vsw 3In5wo sv

3k V3k nvwsu SN 4.111116(112 3V 411d0111901 YIN93 WM 3k * rim 11017H '018L13 WH 4.3 0109 Oh 3kHN V3FINV 3V Eid831

L8g

MID

--cu4 191 4z,L11111.14V 3V

3h VI

Y3

1111V3

V

V AN

111t1VV

www.dacoromanica.ro

g VV3h11 313V1 3V3dVN Vidl7V ' wd1201N Z3 (WOW 'whurrw31 4.

mud 341 WJY9 V-3V 33H114/11 V3 `un3svv.1 34 W183 *h Sdl

- H311 311.1*MIT HVW 11-Z3 P/1/11IN YZNI7+ 33 14-Y3 8d8 811 wAos

'Htnivvv.i. 3V 3W IA 331',143 14-31. VV3h 331425V INAON 311418,1,V

P/1114HWIL )1 r WJZS V-3h 8411 811 V3 WdV1 Pall*MV 14VVO w1A1

9V '31411W 3V WVHW 1PNV41 33-14h 3h 6WV 14-811 `31Vd+ : 33142

H-813 virfv, : oulolvV tuba IA143h H1139VVJ 3V W183 *It W AIN

: 33112 PIM 'cLNSUV V-A01IN 11VW814 Hill 4H1139VVJ 3V W.1.83

M 01(10,LVV Vt13 11-31. 118V VV EINHIVIOWVV HAO MYIKIW 'IMMAI

-117,L 3V VIM 111431. VId0.1,17V 3V 1111Y9%1 Y3 PIM P/411417 HM3

WAON 113 'WdVI ' lihlIVVVI 3V 3BP *h wm13 14-11M VA031# 3V

WYNN' SN(I) 33 H VV3hP 31,118.14 WJAVI WIN 14M 31111W 3V

WV14W WNV+ 33-14h 3h lVV,14 %II 33142 11-8V3 wdV1 `MI34,12y11

1111 V 7.)I8UV V 11111 HhIlVVVI 31 'V M 1Y811/12 0010,LvV., Vd3

YWM HAO : MVH4}1142 P/VVI411 3V NOV 4. 311L1A3 VV 34.032011

3h VV31% VP '3X HUI VN ' Y1118W ILLI*MV 11-s3 d021 su urn 6intn4movi1W3u run .hurthriv 3V "dolma NV+ V,L3V14 VN 3dVS

-WHN3 114139VVJ 13 V1391V11.1 3V3th231 `411149 3V 34V*Il 3V 11

W H-8V3 H8V8SIV4IV %V 3h 4H39VV.1 'MAO EN 'W.LFIVN VI 11M

14109 I 3,1,`I1 vdVva '3r1V4.8 3V .0 vsuv vv HO W443 14M

gl23YV VW 0108 IL VI 3VV `1412V 11-IW 'Z3 HI2 14-811 IMVNEN 'V

11111314 wAonv rnsclvi urn : 3VHVI3ON '3 91451 313V1 VSIVN -840 `14hInISV 'V 314+ 3dV51 'HI1V9 3V '3 NV+ 3h 'W HAN

'3 3V 1412V W,93 9VVN 33-11h 3h ! HI1V3 9V 'W VMS 3h

- V+ 31 1 '1114V9 '3 ' VMV?1M 3VH14/1 Z3 VSHIlli WAONP 3h ! 3111

- 31.4.1/11 3V-14tV Y3 'VW Z133h 4. 1831Z+ Hy,H 8,i w8Hv wriv,

Ma 3V 9dV*2 'I ' FM IN,4,3 .1,A(dcLN 8V,3 Hh 14111 'NV9 NAO

88g

www.dacoromanica.ro

"(6I urn lidolusdEV Om+ 111W '11fiV3MV it Y3 '83311W11 H811

4.110iVIV 8d111311 WH-010(1 `z11411667 3V 14d0111901 11113111Y3

1111-V1 w(113Vit5-14111V8V gdu JAW 'dovtrimIll) Wl.m2 8d111311

3h V1181/ 3111Y/z(1,1 `314VOIN 3V Iiff131%,1 LI, 811 gh 11113(1V

'311111 VV3V V813V4183 Nylon* wJa(La. uh-y) 1105 3111fYW WM

31M1 '31(11201N 3V 3INHINV 1M-8VV 'W411/ 8(1111311 ! 111(JY3 111113

31111YW `1VJOS 111f13 142Y13V H111 `111113 811 311111VW 1111/1

`111113 112113V 501 '17811WOV 3(11.1 91131VIdU '14) HM dA11/111.17(1

-Y3 1ZV LV 9-3k WEIVA. t.L111111(1V 3V 3dVOI11501 HETI 31.111111V

-Vitt W21..1811/81/11111' Y1111L3VW311 NM YI11116dV 34if 01(10111501

111113 )1 31.4,5 11111 ' 14100(1%3 113h 3(111 111f13V115M 3V 14111305311

31.Y11 ! NV gV iLida %%MU 1170111811 w(IVI 44111V `1112W?4 3h

V'3k 1717 111111211 3V 1112 UV, 31VOI 1.da Iry 81i 3V VIE, 114.V 3h

3Vk H86(1.LHAO `111MUY.13 111113

3V 811 8I `17813V4)83 33V1 H11-8V

31.E5 43VV1 3VV Y,111`13 811 Y31 'HIM %3.21.134.hV 31V01

oV z 31VSW 31VV HM rreisv3 urn visa run W1V8W 3(11,5V NV

3kci.}1 W13001 IL 3k `31.H2 '3WI11 :,LI3A001VVE 11111VM1 111913

NM 3alri:(1J y.111A05 1,d5 411(117 8 [I 1VIVNYIV `11,ds wdvy

wdvmmw 1111117 MI1'ZW'211 311311A0 11111 '%)l11W1111 f11 175 3(11701

-V13(1I 11M 3V3(k1.8U %111143 51V01 '11IWS1T avv Z11143 31%)1

W31 'H3 3V IIIMIIIVV/10t1 'odmtuvv ohsVv 1011 rn-Aon urn `gvad,

-3V(1/83 11111 rmyllisav Hun Vd31.11 M-3V '3.1.38 3V 11.1, v}insiAr Jr

VW5101 WJVH 11-832311WV `11/31.12 V/1 111111130VW311 3111311 3(111 11111

3k3V 01d0d,VV V113 11-3k 11115 V 31(1171 11-Y3 8v3 `v8ruirfrodu

3V31Y4 3317511(113 11-3V311V11 '117)1111 HAO HVW811 311JV1

Y3 A0(15 A011 V3 VIVI 'VW 3k 31V11,111 3V 3IW 3V4,1%

-(13 11-3V j V8301Y)IYU I Ht1HVVVI 3V VIW 85 VV31. 11.11VV 3X

68g

www.dacoromanica.ro

-01 M '39V041 3V 8618V 31.11251-3134 `3113 3618111/33 8/1 11111 `1311

-89 N89 951 upal 011191VV '111113V311* vw 01 W513V11

118V 00911113h 3139V30V31111 ' 11(10114151. ii

.101 iiuV owimi.u33 .vh3w

(gt9j) .Bwko vIterfmvuyH len vw12 vdriw vInvVE%3 Ion

3119 31113113A0 uswvia avi ,dvx

.ndomod vthiav

wi3y33tav8V 8(114. yawk.m. 3dvo.hg.tims4r 3Nag

41111WV lurndwiwn 'i VHIJ VII1t3E1

WY.14.W 313V1 11-11/8V3hV 4,11 l'3X '31 8(1.1,3011 118V811WOV 1412V

W1189 8)1 '31108 3V *h NON NM W11V114.90V 4,3 VN

'1j8V V31211 Jr v8wady3 3d11 w}iniviyki Y3 11111 'V/ Y3 3V3614

'W39V 3V311V/1 H3V 1NYV Y3 '91(113V011-VIHW8V 31111 JAW 6(10111111

-X4141 SY*1.1/ ,L1J311V 1A0113934 W*11 WA031 NM V51 W3(14W Y3

WM9 NVOJ 1WW811 11111 W93YV 3V Y3 W09 31,1201 '1,1111V W3111

31119 H3V Wth/1 OVONV 11113MOW WM11 3V 4131.14 3V 11VW811

'VE1-1789 V.1,,9WV WM11 34 V811518V 8/1 8V3 '1/8111Y11831 851 *1101

WAN3 311 3V 8V3 `wirvb av 4.3 NAOS IHY11851 8123 'd0V111.vd4.3

3:01513VW 12V WW1 3V 11VW811 3W9V W.L3q.k 4 .kr1V Hai

mr3ny 3k *,131.1. Jr 3V Wavy 811 WHINV3H WIC 1.1.1111 1M01

11011 YW3111113 HMI 17113102,dd.* ! 3(1W1ll NM 3V3(11/03 50183A0

IMN1 rH Hrn 140.78utvo1 14V0v4) IM311,1113 Y/1 amr '31610W

3V 311111W17 0131,02 WS 3k 14011 311113 8323HWV 11111 3104

V WHY VI 'Own V 31111a 'MY 1141 i1311 3V WN 1191113

-vtvan NM WIIMAT WdY.111 8N Y2(101 '1114dY3 VId1V1 11(101118VIM

06g

V/11.1

' Jr

1/IirlYdYlli

:

:

A%

VN

www.dacoromanica.ro

.(*6I my(l V WM)*V013011V 1.3111,339 H31110 V 431/13170H H301Y.I.Y1111Th

- 361 3A111244901101111 3141 6V111189V9J. 3620.1.4.113Y9* 3yJA3

WWVIN 33 3h 3JAVN W1114/3 WJAVI.V )1093 L3 11V13e189 HIT/

4131V 8d1H311 010011 3111191/ 89 83 VI3V14 %J.113d3V

.10V11H3WV11 3VV MIT

dAW 3V313V4183 YV119J11hAO 11111 YVH9/1311 4114VOW 3V 011191%.1.

-01.1 1131. H8v8m1os *Noikvidzwy 86.4r NM 4i01/11111061 4w11133

- `01.13 3V 11(19J.2113111* H3 NM 1211117 41331N 0111kV8V vv V9381/V

V31 Hill 33-8V1191183d11* IIII.H13(13 `832311WV 1,18V 1.343 -39 W111111111110411 6W1V4%113V17 VilH14361 HVIV 33 8Vi4t4rn8vivl

dmv N.111111N 4L'1118513 NM w.1.3Vodu 851 urn `31411013 lid8JAh

-Y941* sx wd12JA11341t 33 0111111413H 841H311 HAV11 H111313V4183

11 411110d1.1 3V3.141. AW0V1191A/1/ 3V 11H31VVIU V3kV V31 11P1A0

4111V8W 8143011 V8WN,11 018279 WH `V.1.3V14 311113 Y,I,VHW3V*

812,W dOV(1111111361 3VI.W H3V811 VVHW 11VW8H 6W}IHW311 NM

:113:kWHHH 3V3111110.1. 31f14,111113H 3V3dVM 41183* 31111 832WV J.911

g3d4VOW 3V NM 31.1Vothre 51/1181%.1311 11111 '399613

89 `31181111}1 31V8W vsvosvItt vv3V 13VV11183V 11111 11119V

-83 HETI 13V1.113.1,3A0 tim 3VVOS 31V8W 3V 3dv8v 8N 4113H3W0A

d01/313483 4.619%9211 8111H311 391HdJ ZVH914111 4113VII2 vsX

-8Vz2 vold8u 8V 3h Wyky 8i vwHo14- H8v8invelW v8oH8v

V1/ 3Vk *V3142V11.13HAO VV WV-,L11H39 V8111m311J Mm V839V

-Y/1141, HVW 83 11111 !viol 8d.mir X HSV H39 Hv HylowzdH8V

WAt1id3113VV 3111.1 affIVOHSH V opha 'vrirf13o2 Folindvi 0/1E1

-Z4 31103 0191* 611IHH111349 '3X 341) hH901 `r111799 .1,91I3V 30,1,9thi

tivw Vfg,TATV w8d2st wded !wd832w 311H1WW 3dVN Ity WITH

N M 'YV3 8}1 31'1V&I. 30V041 3k Hill 4110903 V j H110111131% OMB

T6g

Nth Vd(I)

SH

4

VCLLLV 4

if

El

www.dacoromanica.ro

aV '1.111110N NM vit5 2 3nu9wv V 'VW *11411W SX 118.1,

-811 1951 NR1313A0 WW 9.14vm odoln `vV3rIff : 83 liffl VV.I2

WUSV "'8323NWV N8V VOI(10181UV 8N liar `17(1920,1 '1,1313314411

V8111VVZ3 MAIM/ 17513,e323m8V sdAr Vurulyinu. NM 9VNITV09

urn `ITIAVVVVI 3V1,14313A0 31V8W NW83* 11111 `sdN811 13314

83Iw v813v(i)83 8(1.14 11kV8VJt NW-HIT1 `34VV9MC/ 8dvIr W111*

WW 3k 148V3h '3X '31 831W tmErravoV 91133W3hV8W 83 Wd 111

*-2w(12

110V30V3(1U 1/3(18.1.3V11 : 3=11 3V 01(191Z1d81.1 301619

MIMI NOWT 8(11113V `rformsd 143,u1mh NV IN1V/09 %dovutinnunk

SV8.1,12+3 8N urn *N393$39 N1241131a (IAN H1N33114N99d

<IAN 510131.131X(JV '3X 3V Hyl9J,H1o1 urn 1001114/3 8N WN83(114

`111-141A134 , (JAI' INV0110(1,1.14W 1,18V8Itital4)3 q,du V114393V9 8N NM

'ON 39 "OU YMWOV 148VRI1IMW8V W09 8H urn ymniolou 83i

V1312101 WL1810 Hill ' 03(111901 VSNOII) 31111W 864 33unclim 4.3

aol,(19)1 in-w Hill 'NNW (10V111,Nh39 3AWO4) W&L(1) 14111 wVrivisokt

wrIvir `113hurry113n VV IV/131481* V3h vird,u,nrzu Jr on:usdi

.SN V8511,10,1,33V311 31W j,vV 841 W,313(1VH V8INVVVI NM `Rnrw3VIr

ww X o! 93m triwirriwoV V8,1411188N onJAIr uh.

vw 4.d*Igir 3V 4.1,V8W TIVW WV8(11 8N 8618V 13314 vv

'2133(111 Van/ NIN83* er.u2v1V+Ir for NIH 11F113113WA1 313V41,13

3V 3(1V0J,YUYVV 01(191'148N j.r1du NIN 3hV8V WM/ 3V (IAA

133hV 3AMI3 WV NM VW 4.1.FINW SH WV-IVW(18}13

'W8V3INV 1.18V8XV V3(1VNIN3V* urn 83231-IWV 081/ VON191.8INV

for 'wdsintrimir 3V d.VH3AO 14(11 30.1.3h33 V3h `3(1,1,3VON IIIWUIIII

1181N9WYLI 93118)13i1 (10)151 NAO VH NM `wm34,-Umwsrl

VBWIW

3(1U W)13V38(1 V)IWIW * 3V 141113WWILI WV AI 3V 'IrEwELLrulv

g6g

www.dacoromanica.ro

293

1100111 AACTE CHHTE KAVI411 MAi por 4E HOIO rpEtiarrm,

CA HS Mac BAACTEMAI411.

RAPTE poAnntam AE JI1BALtATSP... M BAPAAAM

Tpono

4 Tunappoit AOMHECK 4 1AW11 . 4 Ammic Turk A TPE11

CTHTEAH AE AA X. Apr. (1643)

Dumineca läsatului de carne.

ASMEIIEKA ACATI3A1.3 KINHJEll . EganrEALA All 4 MA.0111

4Tp'o C01/TN. 111 11 111`110E KAHETE.

(Mateift cap. XXV. v. 31-46.)

31. BncE A6MUOVAk, KANAla KA HEIM 4410Ak WMEHECKII 4TP13

CAABA CA 11111 T0111 CBE111011 414yEpH Koy IlCh ATorpIE BA

WEAt flpE CI{A8118A1% MApIlEll CAAE 32. W11 HA AA8U1A 411/1.

1111Tt Aoyii TOTE AHMEHAE . BA 411A5p1411 HP11 4W11

origh AtetAAT . KA Slit% rax.rOpio 40-1ApTE ww tut

BAnpE 33. 11111 BA 11811E WHAE At AliptriTA CA rapar, BA-

{IJ)EAE cTzHra 34. AT01/114E 13A 3119E 411NVIT8A 9EAWP

AVINOTA : SE11/1101 RACBH11111 navffirrEASH A/C1E8 . AE W`111

HAUH 4flAfYl4IA 4E41 raTATNt BWAA1 eif 44EflOyT8A' A

AoyAnIsi . 35. K'AM' (POCTII ANINVEHAh, W11 MIALII AATI1 A

MA4KA . 4CETAT' AM 11/Orrh, 11111 M'A1411 AAffillATh HEArkp-

HIlKk AAA' (1)OCTIt, W11 AA'Attit Aoyck 4 Kam. 36. rOnh umAA'Atvi 46p/MATli . EOAF1ABEt Wit Wimp! COKOTWI'l% . 4 TiAA.

Imo; Am' +kn. tu'Ag' BEHHT AA .MEHE 37. ATM/114E BWP

(11Ft

.

.

ME-W

.

.

(1

.

A111.

.

mi-11

At

www.dacoromanica.ro

31(1V94 ) 49WW1113I11V N3IIIIVIN A09 3.1.dv94) ,v-y3 vx 3X

a! Hp AN1139H HAcvionvo'd V `4113VAOH VV .(1HH3s 3,LHHVH

-3V HIM HM 3(112W MAN H *4VM `3(11312911 HAH143(19

OIYIHNIf : 313VI V1331.17 ' Wiff1314 143IVJA3 9V8331/34

'141.1.8 3V VhVIII NI! 40113(111V W(1'0 Hkpl 5V VN

-HAOW Jr 11.1 h3hV 3k8V HM *9t 91Aom(j) stram 3IW

3kHH IIVW 141.11314V w814A0 118)IW4) MIV,11 H1.89 8(11H311

'WV0A8 ,N33tY(JJ dW83VV : tiwdi V8 5V "admv aVsAourmd Va 9V

3kHAO.I.V gt 4 aIti IHW8V3 sIWV,H 8V3 'whimuvp. Jr su `,8V11

-V09 8173 `9V9J 8V3 `4914144W314 8V3 .I.V133111' 8V3 ",IVRYW

-WV4) 418i9,8 1W.J. 91011%9 j 3HWV0V :114V(/.1 ni.(108 3V IY314,ITI

aVsAou3wd 9dou 3k148111 j.iu,cio tihv1w AOH urn 'OHM

-W31 NM 98VIW98 11,10089/(13* Hirr21W AN" LIM 1110.1 W(113

-V98 y)Vi 3,kott HtnyN .1tou urn `y139(1) WV 9HotHIN.w3H gT7

shvm AOH Hill 9.1.394) ,WV IVI33\1! 9941YHWW

Y3 IIIVV MAIM A041 In `ciVt4rmAvv4) 9130(1) mvis gt, sltov

driwFs'aou 11111 '148V8V08VIIV eLV1WJ H-3VHAO skq,s ase ,vss

-94) Jr (10VIMVWY.L3WV9 3113W VV3V W8-14h31.A0V : I48V VJHY.L3

q.40 IIX (108 3h Vd91/31% 14M 3kII2 VII 31.4181V IT7 ILLAOSIWII)

{My 31W ' ilkl4W HVW liff131.1.V 83IW ,VV 3114 HSHAO ILLA031

-W() Idly 3hW)I 8(1.1,H3U WV08 1)133W(/.1 11(1W83VV : don 31.I1E

V8 aV svAovidwuir aVnsu)Wd P2 NM *()T7 3HH1 VP ,IH1438

11WV,111 WhHIRV3.1. Aou 981214V09 IlAfiW8 1W4.1 VIIYN .6g

4 mi.vmwdslir 9wq.J. NM 910.1 8V3 W3V2 Jr 93.koV

Wit `3111H(INAV311 01.A02W8 11W1..1. 9Vsgs gg 4 9.1.vuwVr 904.1

8V3 9,LundX ,W*1 HM `9VHYVVWV11) 41.1,A0EWs

swq.,14 9Vrtys asvvvoV : syrdJ dos 3V '10913(luit usv 3VHBL13w4

teg

11Fil

VH11171

51/1V1iV

1108 t3 '11k11W

ff?

* ..LVLIWVV

4

it 9wp.

tim 1V.1.33*

www.dacoromanica.ro

41WWM1I 3V3IIH9 3.1,V91 1H34U 501151,1111Nd 'Z3 W3 -8V9I1HildY1111r

tun 3tIvvv roV 3V3111/ 31V01 133 Hal 9314d011,2H 1W811

'w,13;1131iPle v V9

1113h P 3I1Hh 1ThHHVV3OVdIJ IINHF11361 i1l,WW3 3h W3h, 91191

(u-III-13" II) 'eptopopaia (9t91) wXv .3X vvaV Ham avx.to 1I3dLJJ whinwxyw

1,1mdmund. 8v,3 vi48Lst1ms lr V wmni.nlhvot1 aldvH

VA0dN,11

9VVII13h 3VHAo `wdmvou vtumV3dx ir 3611 9101311dAold'ziAl

VI31714 HUI HN39 vi YAW van, 'Wyk Ilt 33-8VmhoV v3

vylww 3 du Vw9 ,V-A01N89 i : 13A0U3 8v %mit ov4k Jr 3VV3

H30111393 4,d1183 VV obewIr nm H8VOld3h IlAWA011 3d11

8111 VV 1VNHA9 xx33r3vm% xvoil(1) *Vail 1d09 ci : 93A0113 817,3

1dA0.111V HUI 91009 VIVV9d 3tt wdub xh3,3 3V4.1. 3V3NWN.V

3 VdV 3k mx9(}) Mho VA HUI HAOV8NW3V VNIIIOZVA 3Vd. 3h

3d89%3 M VI HUI KIVU 4.3V xv.hovid 3111pV 3h 1.1.VdA01

-14%9 JV W1VUOV M VI 3VV3 H3IdZW 1V8113VA06 31d93

wtovox 4.(1mArz11vim3N sda,Nau '36710k 31083V %mho V9

HUI 3d,L3V91,1 3VILVIWU 8dIN311 911.1FIA0A 340 xvpw xftho

3rfiv.vdd xv-3V 3111.(1313'1V `1v3d,x13dm xxviv! NM IIVV89

vivw wvv s urn vIN.18u hox `x911 3du 3k340811 311

1111311 V3 ,rn3ttp3V-wcivI) vgIvo v9V v `ZdVI 1INM 3' muwir,

auvhov adu 9111N39 8MI 1dMV nvholnyshox ,IIIVNY92H

8V,3 "INHVU3V 8dM8V 3dV9 118V 44111439 3V Illhd9dU 11[9.661

8V 31111117113V IIVVV 1ff 3V 31A03 1..1.11.14 A09 IVN7.9 111139

1113dJ-9V-wdV1.) i 9VVIIWIRLI 311 V HUI 1W3WN.I 311 V

geg

Jr

it

91-9V

'

'

H

VH

!

vs

www.dacoromanica.ro

4hrov3hir NM 10189 (10V3k VMS 1VNYINdS '113s9Vvoly

'with void9J.H8dus NM vsH,W9V vVos3og null whuniV3thi gtmlr 41u3ditV tim 31vIsta1rfothi 8 (Lir uvritiwsv

*du gd.uoti ,vv NM W*102,1113(1'11' MiwirlywIr3N 113h 1111431,V

-N1 34N 3VNWILISM VIT,131411122 : yipiod(o)du WHV31 3kNO wn 'wdELLY/hYINIE Vedq.4) 3kIIN 111) 91179LI 814 V/ITNT `M.I12 3V MCD:1)

AVSV W13Vh 14851ZV V MIN 11.V91.1 SN 4WSN X 5OLL1131.1

4V(ISI`gfisfahlf 3V titlx,J%311r urn 41%13LINV TIOV3h 1301V.18 IRV

NM ' `11103YV 8 11/ mis3thnir 4444144 31mow WI WdS1

-WhrLINIf WN59 SN `VI.1011 ViNdS V/kV,LISV Mh,V8W V 1V83

-OW+ NM 3V3I4119 Sd111311 `11.121Ydy 8 vy "Qum `3Idsmss tim

3.1,30JVdV Wlystv 531 NM WdS11_11413 31.110 Z3 3h

'4180Y:133N 11/3k 1013I9 9118d011,11 %1031J S4.V 9,11,100VOLII3

9V,3 WNSLI gu,V)Id3h s.V 'LLVDIAPIINSII sv, 3IVV1311 AVIV

8N NM whifflOION NM '&40 wd.VSIA7 831 "itlyd'ZLIk Nkl1Nd4.1.811

11-1,vsw ndslinitho 4V00ii Nill

LOX/ VIM Mx91/ ,V3kV adIJ `01335)1%V 3k `41-1,vsw v mvsluvu -wl tim 3V3N149 8dIN311 `118V8111WWY11 AMP Ir Wwim 4d9s

-,214 9V3kV 91013 3V mn3prto qu8ond3th3w 3dvvv 511 911138}1311

31d129(1) `.V3-8VIM18)159 ''IN3444.1 3V VNVV HEN 'UV 3V d09211

3V 311118 3V1.kV 3V m3y3yJ 3V 11N335JENINI3a13IN NM 'WSJ.

-11WINIZN WUV3 14111 w,uJvi V11117181,V33i WLv5w i urn `0111111

-13113N NM 3VV131111 3dVIN 8}1 `NDAISV tilkuNd4,1811 NM '101.13v

-3114r thoj. 3du tIW3V39 voNSH virmvdvi vlphv luvre 31185

3vp 3vH48J1W1volr 1.1.1191 3111112 tim '113d1.1YONVVV. VINSkU3V

-14hlf 5dIN3V 93g NM 9}13p108,214 11011.111613 3V3INH93 NM

%BM V133kV1dINIc VIM ' IIV5INWVV111 %hod. wILIVVV 3V `11SVS1

96g

'nowot.

ggiong

*

rn

viii

uLulilmm

Sm Numgvablr mdovalorou

'

www.dacoromanica.ro

297

COKOTHHAk NEFISTIMNA W11 CAZ6114811A ANECT8/1 AOKk, 111 11 41-

qiiniapiicaop CBMITEA0p cnpnnTspn Wil an'Top iTt-

BLT8pH, W11 K8HOCKiR11Ak HEMS/A 4E BA HENN 11111 CKNIA`kpiA

AC811p1A WAMENMpl% 4E BOp (1)11 Ars.,K8HTOpi1 rik NAPA ItIoa'Ao-

13E11 . (1)4111Ak (imp,E 4Rzn7T8p,11, Bop (pH AE 118p8pA *cz-

Tank um annan4', KA WEI 118Mh ApE (1)11 *Tp'sn AOKk CENE-

T oat 41ZIYA AE Afl . WIl MAlI epzTóch trAnnAk HEApEnT1,-

41111E W11 AC8FIPtAEAE MHWEHAOpk, KAPEAE (1)Alik 4E11 11E4BZ-

14.A14I1 LIM nE*4EaEr1Topn AnpEriTe4a, W11 n8Af4mE AE EVE

AA T6ATE CKASHEAE MOA'013E11 . ApEnT'A'rk l8 M8A'Teli W-

Cpk(AfE 618 FIEHOHT NizpIA CA, 08 4EpKATk flpE MSATE

opk, 11111Nt A.A8 441IpEnTaT Aanne78 A.g.8 rzarrk WAMEM1

KA PlEhN . MCKAAll UM (1/11A0004N1 A*8 CK6C1. AEn na,pqn é/n.1-

niinn W11 arATnnapts, TOATE TOK'AVgAEAE sl*AE ESHE, 11111 1,18-

ACIEAE 4EAOp 6811E KpELpHNH WH CIN111411 *WAN'. KAP11AE KA

W A8MH114E A8M1111toifi WH ApATili TOT A8Kp8A %MAW/ JilT8-

11EKAH LUll nrnitpn 11111 11E4BANA4', KA CZ n8nocn,Y, crpzaux-

Tana T8Tspopk, inn CA 1,1SAE`IE 11PE AHpEHTATE KApEAE CZ

KtAMA AKIN' fipABHAEAE 41117p1Tilph . A4*CTA 4NEAE1148HH,

A41;CLA 4BZWB'r8p11 AATIt N.111 1PI8 AZCAT HOW

T8T8pop p6AgaSti Pomiwicnk, KA C'h NE OE now AEnspgp,a

npop AE nlianzs, 4t &All% HECKZ£38Th 1.1111 NECEplIMITh.

ASIVK TOKMAAA 11111 HEBOMILtA 11/1zpin CAAE Ainiansagn Aa-

Tsea8 4BWr8p LUll MiE, 8118H MAN MHKh, 11111 HH4E AE

Trgsai A MpIH CAAE WH . geCTPATiE Els.1 13A0r011)ETKI

AE am' CKOC A4ACTE 1IPABHAE LLIN TAAMlANNTI% (I.-A411-)

I1b'tFtHApi

11111 11118

A.gM'

www.dacoromanica.ro

Amu 1131(1,LW IV8J8143)1 831 urn Vt18,1,YHW3V HliV urn

`IV8IV(1)3 ION 1118113h* 313VI 4111413 Mil `MSS Stiti8V 4.1,33kV

YH 8ti 11,13t1 NM 3VVI 1:130EW `WORIYU.13118 lad U'IVVLI %wed

pq.v 11111 314)VdJOHA.14 ISmY4) 81,n V turn5(113 ru131115vv 438V

-v 91,rr 5V `11111111113111N pv, vim* VI VOYIN NM 18xy4I

nrn WV 3VV1 113y1YW 1231110011 mViryq.11 1.6251 V1343*HILL

-DI BM `V13131,H390V3 NM `1,013Vh3dJ w9VVPIV titIV '3X '31 118V

V 8(JJ130F1 reisVEMvoSt V '80N Vat. MV8,1,113WV.1.731 t1V01611 jjti

Y3 HAIN `nturavitAr 11113WM NM rulvvEtd,dsm uh83du 03Dv

11111011 NISVH Y3 41111418(10U t_W-JAV IUD `41111,1,311W 0112(151

MHAO V31 '4.1.14H1113VIN 04,1 VI wIt;YlV `4V(113V014 VHINtiV Stim

001311 V3h MOH `PH %WM% IV8IN3WV1331 HhU 11W31117

SH 119tslYW Jf W3d.HY3 HTIIVX `14IHIWS(1 HON YR

IgdYW 9Vny.sval-plr LIM '-hodUti 1,1SVSV1.Vdp.

HSVOIVdll SYbHVVSV tiSV VVIIW 1414 'advw Linv v `rihom

-vj 3b16113,1 1481181111,L3OVIIIV sx NM 31hHHH0L4

.-33V $H 148V8Ditrz3uvvhfAlr urn 118VSIVHI1W8V NM 118V8,1,11,1,3

-Huh 08v8q,Vdy void,' V3 VIdYW wd,hyx ov3oVRIll

'8IA0190paid

'H SylV8113,1 tiSV VHSV (8t9j) IIWXV '3X '3!

80.30n toverdolnsamw urn 118VSNWOV 4VHS(1.1,4f VV3V

tiitiV II8V8VVdJV3ll 1.111131. tIV*edig' Jr 81213-81w1Y.trAI

- 4.1.113WV1331 NIVS011

311N.V3114.

-VOU Y3 VH WH3N.HYWOJ WSWIW dti WII3Vhadi 3dV03101113 1111V

863

Jr

IIHHVIJ3V

Vd

4Vilg

`311/IYHHIfildN

www.dacoromanica.ro

-HIM. hod. wdvalAr Y3 VM `mid ,w9s ,VhYd 3th1 8v.2hwV

op %Awls 8M WI3NYI, 3(11133V I 141t1VV 11111 8V ¶18.111113 glOW811

9V8V 'V61,14 3fids3 gv 311111. `1,10111V4 Y/670311dM3 aV wsrh

y3 'Wdven yawn ighti.,vv* 9v8VH,Ld 3du33V NM 3V11114YU

341135V 4wdvm vqdi. it hylhinyv.it vinus3 31u33V gwdmv94LJv

LisvinviA v8v,s,h3wlis3 vuovog) V 1-3.1J/VO4) 'W.LVV8YV

11-11111 'W.L11413 31(IVM 31315' IN111.1.V4 YM `9WY,I.VIV 01Y.Lt

: WI861811 'V `3131.1. owir WILLY(1

-V Y3 (01z19111,1.3h 3111901) A `MdoVIINME11361 u vi 8N ohdYM

-3V * sem* '939v0+ aV 11(1) V8 811 Y3 `moviyinTscl W8V1111V

3dU `WM3VIVAVAIM WBWI1V N3V 'W(111,1,,VV.f HVO851 V 'MU.*

WV 3h3V 3,1,1111VW 1,10111114 V830VOIll 3V 111 11 VV8VV 34133V

*014011113h VILYM urn 3(1111V4 VV 31119V30V3(111

'81.1.10ISOpeij

311V 5}I : W3M3V (Tg91) wan vs3X vs,L3Vwd Lla

V '011(12 0,14V8 1181,8VIM/JV3ff WIV.I.31. 4r --9V8V lvdmir 1118 sdodu osviimmida,di V `1.67J.F1'Lif 3ks2 13 3k YAIIIVVi

tovsv -*Vdu vdvh WIVO1 V NM VI8V8FTIVISWV(IVWV 1118 118V8VV8If

11111 `1,18V8VVLIV3H 1.18V8118VM3 4.1.11110110(1.1,111N NM 411513113IXdy

`4111741313 11M113 3VV.I. 11,LW V 81.1.013VU 1481 WMI1W OVW

WJ8V3 ml,s ir WIVIHAO3N Wrivuvou 3VVJ. 1,131(18141 3V3W8I1

8/90V 23 3V3tIV31 W/111311 `3V12.1. 1;1308W WII.H111,10133V 11183 NM

Vh1111,L03103 811183 NM 3V3W811 M.1,1183 W3W V 3111188)1 V W4.14

667;

um

www.dacoromanica.ro

INVOLIOdININ YFIV413.1,0 : 3 : 3 dMVIA131112 VIN}191, SJ.1190VOU

Z1114,3 nsvsXV Hsvstivitt 3VV IldmV4) 3V 3V11401V4 11491 8N WU `83p,v osvsluratnit wlu lIEU 1:181/8.1.14b143

Hoplirrl vap.olso-paaj

(gc9j) HH Xv .3X Hsvv

J4vs 31rtgoxiu, sp3HwV 8}1 prfov wivi,u3(13V)Ii

*JtV X3 11}I "O'VW ! NVNV 08V MV8FIWV 11-Z51 .3X WWV1

(3)1131111111831 3(117}1 ir vksHitt H 83IW F,18V8NWV V8111VV 3311i

: V *X3 "04 : Vv* 33W1H3 3-3v3th7H `3,L11InnAl VsV Hsv

-NUM! 538VV `VSV 118V V014 11VW811 11-811 11133W LX lvdv 1Vtivia -3X MON 8(1.1.* 3thily4 uiiV `Hdsthisv

311781N 3(11.133V `311181N IMEIJAZIN 11318V11 1:18V ILIV31111 NW '3X

`viavkvidattiV Wviniv 'Z3 W8}1 111113111141361 1,13ANIIV361

rindmjAlr du3 939VO4/ 3V 11-M1 `11}139 1.13113V V 3111413 3VNI1

-4MH [INV `MAO WI1193 31(11131 1:1-14kV 8(1111311 '1.1.143 9V8XV

3V W.I.VV4183V1 313V1 VI11,101V4 VI 341,10,4 3du3 ie 3hNi

IOU L3 d%113VV 8H 3.1.1231 V/13Y114 'V 'X3 !3 'SIAM *dON 'IN311V

3VINN.VZI1 `d4V11(1811111(1}13 WdVVm.1 8(1111311 V)I 939.141.9

liVW 3,141113M mislmtivnir 9113 urn 'wrivw

adtt) `3(Ivaht. 3:1113 'W1181'9h'zIli 3(1U3 c130V0(1) aV

`guvv(1)83Ed 1.1-830314W8V 3V Vd8111101}13 WiNCLL. : iU17911 110311

V W1114:13 IN1811.1H613 tJ,V9J. d1D3V 3h1L2 31. *X3

J FIVVJ HroovvAl vv 3.14VH MVOVV Mir 9V1311V

.1,01tu.vv* vVsvv Hrn WIM111110133V 3V 01Yik wswil 3V NM `VJNIVV.,11 W)IHNO0133V 3V 11-81ZN '111111111361 HY19,1.

002

1.dil

Ida 4.

adu

NI; 3V31

E3

EH

;

E3

Alr H -4.67H

-0V

IIVNHVJJ I

9V3HV

www.dacoromanica.ro

301

Tkprwmpiii . EsapxsAa NAMOASII, INN A TWATtli ori-

rpoKAA)cia . MEA ME E MAli ;ROC CKPVC. KA 814 Iro CS(PAETiCKZ

11111 (.,E NEMNKA pww-L, Ks ToT c1:34)AETsAa 414E, poarx, LIM

IlpIAtJIE T6AT1I ChNZTAT'k, 11111 ESNA NETpEKANIE AE AA oy-

risAa ./iTpouga

flucTA AlipINAri, um ES mail A/no:3A%, npOcT8Az ff11 FIAE-

KATSA' (VAX AE C811T73 I111.115APEAE INHCTFITE AAE C+1411iErl TAAE

(VJ ClPHTE KrKIJJETE) AE M8A411 ihKEAEAAwirktm, BONK) KS

T6ATM NNEMA KS RAPOCAORENta LIM .11AEM1lApt C4/1114iErl TAAE,

NPENSNE A9ACT.Y, .turApEnTApE AE A111,1E AZIVE MIMEA EAN-

NtCK/A NIA ANMEM rip6AcTx, p8,1/%14*Kx, . US A6Apa, AE Jji

NEEpEANNNiA 11pOCTHME11 M`gAE, CAS AZ EPE *TO) 413131.47TSprii

.1KaLIATa, grapx, UsAAAH KisT M'AM' NCINITIITI, A Mang flpE

ANN Acpapa I1344miAri, rpAMMATHKA INN oiNTAgitcsa'. ME KS

TóATM AANNT`k, 4M4EAEM4iA, ApaTark, criSHErk W11 JtApEn-

TApt A KSIII6CSA8171 JrTP8 iEPOMONAW KVP IrNATIE 11ETpH414,

WH AA8r1 HANTEAErIMONZ /111rApnitm, AACKAA41 AEcaskpumTa

Annul AEAA Xiw, RECTIILC IRH (1)6ApTE HcKsollw itTpS

T6AT1 AgMligElACKA cKplinTsp,a . ApEnT' pita (w ClIM1TE

BI9X8AE D riEHTps AAsATBA' pp% AE K8NEPlE A NEA1.CTONN11.-

IiiEti MtAE, KAPEAE AMZ KZTpM CIZIMILOA TA (MaKAPZ AE HS-AA

ChNTZ KW111414 crrpt3r8pin EHL(ill MtAE) NPINMtlpE TON!, UM

OCTEHIAA KA 814811 HEAuT6131111Kz, . npitiAA1IJ4E 491cTa AApa

MI4K7, KS MSATA r1p6Arr7 &Ant MHNTE NEKSINAINCZ . 4404-

AntwE rpaA111111 KS 4:1IMP11AE PAIOASII ift110A0ENTs'fi, MN CZ-.

ANTE KS ESNA AnupHava A 4AP8A811 AXSA811 C(PFITZ .

KA %IEA FISMNZ AE AFIX ME ASCE MEAZ CZPAK M NiAZ

OAK

A

npin-

caKipc

www.dacoromanica.ro

Vd3 lUll SM8341 171w8W 831 111.34339 3111SW tim 311103131M

3V NOV Vd3 11M LLVJOS NFEI NOV 3dVW V43 311111V1111VW 51V

-01 vsvy 'dvw134 avoid 'Loam; v*Vdv ODIC 11h11V 1111132

SY NM ' 1/1111313 VV3V 1108,111A0 1111139 SV VIJY31 41411VIIM2N 2 13041 SY 11AVN N33d8JHAO 11vwhui 11811A0 3V3W811 8d11131/

VVOIJ 3V3W8F1 38U SV-JITI d'01134 VV01.1 ' 18111Th 3V110V 1/0-

'1420811011 11 1V8W34

01IJdOJ Jr um ,L3o(I) sy tu3vktvink VIM 148,(11* 383 313V1

4.dni `mrdiu NM 31V,L3h V83V 313V1 J,811141 1331.V,dl1t 11111

°IVAN ITIY/IIVW 3144V1(111114 1.8)13zH 812 urn dvatturisX &We

-H2 8V V3 %VON VVINSX 3H2 8V1 3k ' NH1 .13314 111.3V

FIWW8(1 3V w112(13 MIAOW 1111V ISH3Y11 130(l) 8V 3113daN

`olvthi Il1OW31119: i18V V8d01.34) `ZV011 V831/1121 3V 10112 8V43

dvi 314131. Vd110V111411X VVNVII VHFISX ISNith 11W,L)I"

WIt1hdZ11* 3(18181111h 3du 313V1 V131214 `11111348JNAO H3Idzh

w.ulvu 3d1133V 31nr *dam 'Ismih 3V udglvvo 3k112 Y3 3h al -du o FIVINSH liffl 3dVIV 3i1dvol) wdah 313W 811 vsv*Vdif

Istakir WWV3 3dU

10.I. INV 31Y31 `113 V8I81114/ 3V NM 1,18V8114.VdV %Idyl/ 3V

(089T- 0991) lninivem upAoas

'YNWNONVJ .11! : YVIIINVV

YBIld /1191193d1OU 311 '39 V913111f13A1 q.(11.1

''31V31YU 3V 1,11113V3VV8(1) 3VNAV ditV3.1X8W 3dY,143 4.303Vias

-oV 030413 V361,143 NM VI11333V9 3113311 V839V1,11

-111 83 VN 31f1N.83V9 31111W adll 11111 `3rflmulti v.i.vd,riAlr

30 G

'

'

L3 `3VVI

'

www.dacoromanica.ro

303

scrap, um angaTE ommAin WH CKSAE . AKOAO ACTE W EE-

CliPEKA llllt oyH T8pH *HAAT KApENE A'AS ;HART moan (Ms.

tANSA) EWa, 4E41 ;IV XStitAi IAHOW, TOT ilt,E nirrpnnAnTE KS MAPE KEATSAAA, Wit *AASNTPS W AS fil/PAMCEHAT

KS IIKOANE AE ASP Wit E apynHT, 11111 MSATE CKSAMIE WAEHi.

AYH AE AFFSPrIE I1114 KIM C KAAE BEWMENTE

KS ASP W11 KS niETpf CKSAAHE Wit MAprhPiTAPIO . rap sat%

a8 +OCT KSPCSA AHAOP A41143, VIT:Crk TOATE c'a8 AZCAT, wu

C'AS AtISKAT MTEAE.

ATPEA sapmErIE . IE CE Cf1SFIE 1414FI8TSA TSPAEll, KApEAE.-H

NSMEAE npE Wpaunia T8pAEH . AKWAO CANT WOE (POPTE

AtCE . anpoanE E ALIFICE KSPA MOC W Alli 4)oapTE (48-

MOArb, Hark ca 'Anna Apo:drain, Ana noninws .

AKWAO AMIri T8pAa c8c K6ACTili AS (I/OCT or! Wpm410ApTE 41p8nitoc AA planaHnikop, npE 148anE c'a8 KEMAT : CE-

MINSM . Wit AK/3M Ca KSNOAWTE 110APTA . AECSIIPA

flOPNEH CSC AS (1)0CT W CHATA sp8HTa, 4 MIN CKPHC . WH

orinoa AEcnpE an8c, AS (1)OcT (FoapTE W NETATE 41/PSMOACA.

WH 4\1111 METATE AS 4/OCT B FlipTarkAE na68pn

nIaTpia npE Kam (1. noASpn nia.rp. t etc.) aurk8 +OCT

mEpracHA acpapas, AHH IETATE : orign MERIE cnpE Ham, uni

rarkpnE 4 moc naHa AA AIM, MAN S MIAE AE AAK ;

Mfi'AS (bOCT AE aaT. KA AS IISTST *BM B KAPE AWITSP`k .

AATSA mEpipa (Ms. anEyA) ApinHAE 11PECTE apLuu *-Tp'o NETATE 118CT1E . AE moat lap Nt.kplp A4/APAi 11PECTE

Alla MtipaWSASH . WH iiitmn TOT MtP1.1E. 4 c8c npE ana,

nsHa M Wumprkan MSPACIU. MAII I. MIXE AE AOK . ATkCTA

`10-

AE CB1114141:E.,

A-

4

METiMiiEH

NE CA poi

AE E

natil

tui-H 4110

www.dacoromanica.ro

304

TOATE ptonznin n.k8 nzp.r6cwr KS MARE KEATSAAZ . 4KZ

AASATZ HETN,W1 (lpE MSATE AOKSpE CZ MCECK 4 npAtn .

67ArpAA, 111H z(nre, CAC-WEREW.

ilingimmTspinE eArfAiKZI CABA, IlEHTpS 4)0A008A npE01411-

A0p, A sEctmixop um a epapininop. (1675)

AXOE . riZpitITEAE MiTpunonnT CABA KS mspntIn Gensns-

A8i. KS npoTononn, 4 mop 4 HEnrpm AA MZHZCTIpE, A-

MIAS 11111 118pTZHA8 rpimE AE ASKI58piAE AsningzEipi, Hi

MSATE AWCE, A flpES14iA0p, W A BECEpHinop, WI A ispepininop,

risphITEAE COlitilE CA KS VIECTS 11pIAEM, CZ EACZ 41 ppICZ-

AAT, KS AMECTE CZNINZTSpi, KApE Hi C'AS nip8T, H111 AE-MS

cepnc ; 4Tzto cznnTS HEIJIE c7nAnzT8p1 Wi 4AEpEnTzT8pi,

KApE AE AM (I)ZKSTS KS czeop8n MApE. WU AE-MS ASOATS

T0141 npoTononii cz Tpzracez KS EAE, IiSAAS CE BEAE 4iu acpi-

COpiAE AE W11 AH`kAE HOpS MINA EVE CKSpTS.

A. RSBZHTSA A81 ASMHgES CZ CE BECTECKZ 4 ANIRA HOA-

cTpa p8m7nEIIIE, KpELJJiUIAO 4 EECEpiKs, ml MAE- BA TFLESI

WI en (I)i

B. RapE KpI4I CIMTS CKpiCE Wi CKOACE npE AiMEA p8nnz-

WkCISZ, CZ Cs HETECKs 1BH CZ CZ, 4BEHE 4 sEcEpien epEipi-

4Tp'AATE AOKSpi @JAE BA (I)i Aim&

r. RapE 11011Z BA AA HAWIAE, :CZ AE 110pTE nnipEni npE AE

a(Impa, AE n8 AE BA An KS MliiNA ASi, CZ i Cs A noniE.

A. RapE MHZ CE BA +VIE BOpHiK flpE AA MITE WI BA

ri

ATS1141,

Aim.

Hinop, Wi

OAK-

www.dacoromanica.ro

305

1,18KA, WI BA .f6AA BETS wit Tipr8, WI BA 4RAA AA KZ4M1ME,

Wi CZ (1)AHE MZCKZpig ml pzmiropio, C7 i CE A noniE.

E. RARE 11011Z BA MOJA HOAFITE, AS 4:qatiiE, as 0441AATS nonopS, CAS jThIchTopi AE p7,8, KApH t18 ['fat; nAi-

HIT CIOKANIE, CI. I CZ A 11011.1.E.

e. Kap a Bop mczTopi, norm Cl AE tpipE, AA REctpitcr.,

MAI HATE Kg 00,11TI.MZWI., WI AE HS Crf. EA MIMA 4tTpE

El HIME 0 HEIMAEpE, AWE-I BMA KSHSHA . RZCZTOpiA CZ CZ

.11lNAII1 KS KSBZHTSA ASI AsNwEgzs, wi cz cz OK% KS BIS-

pzAttrarr, CT" tpiE KZC'ETOpIE.

;. AE 60601.111111Arspi 148 ACTE acpic AA 'rink cz 118 ttiE;

pIECTE po WATS eat:3 AATS, AA mopt3A TSTSpop npoTono-

niAop, CI AE HiE, CZ AE BEC9'EACK7,, 111i CZ AE AE noninop,

BpEtpininop; AEpEHT 4C HT.pIUTEAE C4'41141E-CA EWHHAS 411

LODZ, CZ HZIMMASIACKZ flpE flp0T011011i, 11SpTAT8-C'AS EWE /ft

AEpErZTOpiE A0p 1111 KSM AS TpaiT8 BS B8Bzirr8A8 ASA 48AA-

11gES .711TpE 9E04 WI KS ASKI1SA AECH4HZHIIA0p, Wi KS

`IE ACTE A RECEpPliA0p ? Allli1KAEpE ml nonil

KSM eAS nSpTATS, KS RECEpIKA, KS .tB1I4T8pA, BS nonopEnii,

wi *nut wi KS KACA CA Wi KS 4:10MEE CA ?

AllIIMAEpE Wi npE NtipEtti, BSAAS 08 AA HECEpin, KSM

CTECKS KSBIHTSAS ASi AohwEps, wi npE 110111 AWIMAEpE

Wi BEHITSMiAS HAATA 110111A0p ? SBAE BSAN CZ BA KSBEHI,

8 (!) BASTE, wi AATE A8Bp8pi 4E Bop (1)i AE AIFICZ CZ KASTE

A. iloTEVA a a Om KS AF173, WI KS 4)0K, AWE KSM

ACTE TOKMAM.

RAO ()ANS /am BzaTopiTS, wi uS BA eAtpkiE AA RECE-20).

4NE

Wi

ApSAs

m111-

;

CZ

K.

%pE,

www.dacoromanica.ro

306

pitch, HINE K8 mitt\ m.tH8A8i, nonii AomEHECHa, WH

.111BEUE ; tap. AE 118 op8 ACKSATA, Hi4E M ANOpTE CI H8-I

K8MI14ENE . ToT8 cleA8A cs cz K8MiNE4E AE A 41Tp8 AH8.

r. lizHA Krim, KpEWiHii npE norm AA EOAHABI, Ci-i R8A-

HE4E, WI 118 ROO cz rao, A811 z nona i1I KHC1, AKOAO nona

cz 118 ANEpra AA mopuii KACEi . MOMTHZ CZ 118 42PAKZ Hi4E OA-

cmp, NNE XAIHEA0p ; oi, A8 EA4i flpECTE stopT8 cz H8

AEI A8 ; mpa AATSpi HOT AA . 11140ApEAE AWTOA4EA0p

CZ 118 AE CHEAE, Ili4E CZ AE App KS Anima (I)p8nTE ; wi

KoAan8 HpECTE rpottni cz H8 c-L AE aH8 .11 pun, cz 118

CZ Ap811NE ; rA8EpiAE CZ 118 IilflE npE S %iuE.

.7LEAEC8A8H 1BH c'A8 TVHIVIT /IMMO 68K8pElp.

iiu AO(1-18A811) Axon. (1678).

RApAAArA% K8 ANHAA A811 AitH;e8 Apx1EncHnz H MI1Tp0110-

M1TI AAK TZprOUIL11111 W11 AM cHA8H8A81I E8H8piplAop' .

E8ApXz HA,Ii0A8ri inn A T6ATX brposAAVA . T8T8pópt, npA-

BOCMBHIPII1A0p6 KpEWHHH, KApIlI CZHTh 11aCK8W1 .ItTp8 Anima

psenadvKacz cznzTATE, cn(z)c(E)WE, peurd% 11111 npi-

AEA K8 Te/ATA MEM& . BHC AS 41.1EAgI1T8A' cupap, flpEKSM'

/UTE CITHCE Jit Kaprk A811, Ar . AE KAHETE, rpznnAk : A

T6ATE pZ8TZWIA(E) .11113A1LX flpE Ot'AZ AEHERHp/A.

81IHI 11111 CANEpeniA Wiacrpar, *Hamra K8Ekitr8A' rrinx-

118A811 nócrps A8r1 C. xc flEtiTp8 atTra, ANEWE AM'

CONOTivrk Jrap8 HHEMA MA, KZ A M8ATE p78TZTAH .II1BAAM AtHA.

Ali() EAU AAA KHE;SHIO : KA CZ 118 ANZ A()A8 4Tp8 AtHE

Ni4E

J11

irt

Jit

no,AcTpl,

.t

%It

rtiti

Eta

www.dacoromanica.ro

307

nEHTp8 nErptimpt TAAAHT8A811. RAFE itH C'AS 0T' A1I1E, AE

AA CTZM1SAh WH pontgign enfig ic. xc viE KS KIT' it I-Ap41,14 115 rilp A nondnEpin entikE CA-A' .711N8AHECKh, .tTpt3 w1-

tn8nh Ala psinzninch . WH AMACrE COKOTtAZ 11111 1111S;SAA%

HIPMAh 4TpS HHEA1A A, KS hm8Tópion ANIASA fIETIANE

MAH nE Atc8npA miplopyinwp' ;Fp itzpitpt RIAIHHIVA, na-

plmTEne, grunTOpion' lit411Awph, 11111 A T81 SpOph 431411TEA0ph;

AllSKATS-M'AAV, WH KS MATZ 01(CpVE AAV HEROHTI., WH

AACKAAH AE Tvnorp4IE non' nA8ck, 411TA 11111 AE AWE-

* MpITA 1HTp0110AiE A CKA8118ASF1 RSKSpaill1Aoph 11111 IAA'

°MEWL. Hui E HplOABZ. Tvnorpn4nE, AAEWL Tyl1Ap10 AE TH-

HlpHT8A tapunnopk pAHKAT' KS TOATE A\ElilEpWSrSpHAE

KITE AS TpERSHTh ; Wit tnpain' mart AE H;HOA1M Kt3 TOT'

AO A AHHCSAh COKOTIAili WH mEpmETapE 4,en' (*ST', KAp-

TE np 414 AE w KAAATZ (I I. nnonAATi) (1)0AOC' 4-

TD8 HIASA HOCTp8 p8AN7HECKh A CZ Tnnzpn, um A C7. AA

RECgpEvall HOACTpE 11pOROCAARHH9H ; 11111 MPAATh A-

4ACT7 KApTE, tlE CA KMAZ CAOKEHILHE : KMOWL p.VAVKHIA,

AARX piNIE psnvAnCpE : .11MEA1C8A811, (*STA

11111 118/OCC,E AnnTp8 eASATE CKpHriTSpH UNITE, KS 6811A CKO-

TLA,Y cininm npE nnen'sni p8c1om, AE npt .TR,LuATSA' KYp,

IWAHFIKIE FAAETORCKH, ApXIOAAHApirrSA' 4Epunron5ngii, up*

qinnAk TH114HM, 4Tpli BECTHTA NETATE A AHROBSA8r1 A,E

AMACTR KApTE AAV 118Ch CANE01417 A1A 4 COKOT"KA, Kgth BA

421m1 AE 4)0A0C OAApE REC'gpE41111 Luomi HOACITE pS111Mitpli, WH

AE .ryApEnTapE a ASA'1411 alpE 14)0A4OC8A' A CS41AETSASH H1068-

ASH HOCTp8, CKOLVEHAS-CE AEHTp8 etKorEimpt CTIHIIHE

2U*).

'SE

AA1'

ANAH AE

AAN'

tZ MIA

AllM'BIH

,p

ME

mix

4E

www.dacoromanica.ro

8Y2NWV 17811 VVHW NHV OIVXHW 144)1211V '1,18V814,W9V 08V811

-,WOV I,181184VdU 9VOIVdN V3 TAM viVZH MO1130441

Inpuat1 y 1p3.1.) vma apioisopuj

12 u (E891) 'day uuv IT1393M93V3 31V13k J MV911 wi4vdJouuJ Ir w.LMJ21114.1. 1d14 31,7nd9luritho ,10410

*213)2 9m0 .pdonw VI/ 3IFIVV390110du 3V 3,1Alm 'dB)/ 3V wouidNo

.931463 9383 Haw allyr 31/3d

-VN ,EBVVphV `3V3FM9 1101 3V 01(191H09 NM `3MBAN 3V 319VV3

-01117(111 8(1.1.* 9d9d8,1381 %LW. 9118 V1 WV9F1 H3h 14I(111/ V

NM `M139 113k 1101V V W(1811.111613 12,1,143 8111113V 1108,14W

annk13Vy 8N MIT '3,111817.31VV 3(111WHOI VI89 8H Hd8dAirmH

,1119/3 3,1dni YLL3VhVAL* Y51 ' 118V814WOV ,V8IFIVI8H 'Z11

-8V `118VOld3h V/MWdYU* cIALLVI 3dialindfiV* rim shvp VV4W

'NI. VI 42.1.3VhV Vd811111(1513 MMINU311 MB IMV18`1,1

4VBXV AL* MIHNOI uf '11h9.1. 3(111 1199 3(111 'VW WINFI3W3

4 9,19u WN.14 ,11_13dHV 3(111105103 Y1189 8N '01111011314 YLI.V01

8)1 lid%U.U. V V ,181.1314 8V? NM ' 3(IVIIW3V* L.L3V14 3'AV1/

1VV 8V-IW 3V34V3I '3X '31 239-HvoV urn `91auz,L3 831IN 118V

4 -8H81 yold9,18wv X oidnw. Jr ?SU ,WV t 8(113911 118V8W

-N.F1 1.(134V3h* 3(1113 `,1.1W8313 14M F189 NCIVV 4.1.3p0/ %MO -MN* ()3 VN 8(1.1,11311 urn 311IN.FIVV8d 911J3thiV Yd1,3V911

109,1A11411 3(111 %)13*38d %9WHV 3(111 NV ,30)13 8V A% 34 3,14VN

.1.3V1.17 9.1,VV ,W*V HM IMV114..9* HVV3I3VV 9,1J1WHOI WV MVO

-81,y3N 'ZI,V8W 8N 3k ! W V 2,LH3HFIOJV VIUNAHV 8111113V

ILLVti8(IN ,W12,11 FIM `NIH0113F1 WV 31itydn WJA:Fnv 8}I NM

sog

-*

611143)

www.dacoromanica.ro

309

KRAIOAli FIRAtn8n8ii, Aontuo3A811 nzpnumvph geLpzri Oynr8-

WHAH8A8ri GZIC8I1AWR, tinpo4.

AE AA TATZA Antuips, nom Aniut8A6 nvocTp8 ic. xc. ES-

CZHZTATE, FIVIE Tp811ACKNI CFRIMET.KCKgR, AOMNiE ()E--

IHINVITfic, WH .11/4 TWATE FIZRUHAE 411141,1HTiii, 1110.0ICK6 NtzpiEii

TAAE KA MMH8A8g MACTHE.

MAOCTHEE A6AMHE! C8IITII A Ksri ANAHIE KimpE, LHH C811T6

AAE K811 ApHI1i, 41 [FAME AIWA IIIH 4. stigunir NtApE An% Tpz-

fiTh, Kr AE ANri, nz11 AK8Mh . 118 H8MAil HMI, ME 411/14 IIIH

kApA oynr8prkom T6ATAS, WH EECtRE114AE TgAE AMZRZTE

A8 A0E7HAVITk CKZFIARE LIM CK8T.KAliS, CHAHT-AM' K8 A'FiCTk

lIIMh CAZEHTII UM 4.T8HEKAT' AN HWCTp8, A M8aIEMH MX

piEri TAAE ; ME AE CAZEIPHOHE MARE tl'AM' ABST6 1187"KRE K8

AATA, ctozp,m nt3mAil KS psrmionE nEnTp8 C7iH73TATE MZRIErl

VAAE 111 11 A CKA8118A811 cnstyrk, WH IIEHTP8 (PERWIHTA KAU&

A MOO TAAE . I1IpR AK8M6 Atos, ME AMH.SZ8, 111 ivtnn8-

turn. KM% H18 A1,18TAT6 A8nffi c8ptonnid7 IIWACTp& K8M

THEICTRA4FIA p8iwar1Ictoi, Ci w RZAHKZMII ANN n0pt3ma

0E11 TAAE, A811hi HHIJIOTA 1108141lAWR p8MZ1lELpri, 4.MEII8T-

AM11 A T1J-1W nponosEmoa, nEnTp8 4rp8nsnonAk

Attoptinnwp . 11114NENTP8 KZ ANACTA MCTE nzprA ANNTZIO A

1'nnorpa4tiEci HWACTRE, K8 AAT.E AK8M11 118 II8TiMls, ME

K8 ANACTA FIE 4.KMIZM MZRIEri TAAE K8 MARE CMERiFFIE ;

UM HE AE11)11A FIRE Vittil KZ IIZHNt KZHA' HE BA KSCTA MAOC-

THESA ANutEszt3, FIZHZ ATSHMH T6Tli &WM CHAH CZ CA8MHM

MZRIEll TAAE. Diva AK8M', 118 ME AIM% BOHT11, ME H8MAFI ME

AM, nt3T8T' AMI% 4.KHFIATI% mapiErt TAAE . AK8ME AE FIE

wu

LY ff11

WATE-RA

AE

003,

nws-

www.dacoromanica.ro

310

BA MAT& AMH;18, 1411111Ak MAOCTHB8A AAAHps npE map la

TA 41 FI44E UM .711 CZHZTATE, ARWHAE MpiEII TAAE,

AE AATE flpHAEM8PrI, JI1KA BWM' AA pók, THnorpatisi HWA-

CTpE. IpM ASHp8 nStime npIHArkipE MZpiA TA KS

MUM KPZIACKffi, WM AMII8All AAANgAS C I41E IIPE =OA TAMUM Kpzracim, WU AMIISAh AMHEp8 CZ LliE npE mapiA TA

4Tp8 AIM MSA4i WH 681111, IlpE AASAA HSAIEASI1 CIS, UM

IlpE 4Tp7mark EEC1KpE4Erl, MN A i4pIi, Wil npE B8K8piA

HWACTpac . /NW& . GA8yil MAIl MH411 WH HAEKAlf All MK-

poi TAAE : HeMA 'EWAN' ANN &MO, KS trwu HPOTOIIWIIIII W14

KS TóTl% CZRópsAh P8MZHHAWp ANII .flpA.KAs.

Hp011011EAANIA A nATpacncrg.g.mia.

/IOKSAh, AE oy(H)AE AS IlOptINTh IAKWB K8 M8Apii A81-1 4W

7-hpótaac, IJJU KS TOATNI rAoATA ASA AEI-If/EWA. PIECTA All-

./\11 ;ME A 441 EE.01Als, AAEKZ 011.0401EM, KApE MAll HA-

flUTE C7 KEMA 1Is, K8Mh tACTE 4T'141/4 KApTE A 48171 M.Ova

CH, KAll. KN. CX, AS;11T-44h 4 4E KIM' C'AS CKIIM'EAT6

HSMEAE A4ECT8A ? KZHA ICAKh C'Api% 441 MZIIIATZ npE IA-

KWB, IlEHTp8 B4CKEII1E AEWS/A BIM4A ASA A81111; Enh,

MECONOTAHIA (!) (118 A811 IIEHTp8 44EAh ASKp8 a Chc rwrm ;

44EnS A flpHREVII c1pAHSAk IAKWK, IISMArl KS or; Totarh WU

10:3 W HAOCKA KS oynoto. WH AiKA BEHH 211 Xapons, ./tCZVA

AKOAO . IIIH KSM6 Ey, EAh 6M6 K8 K81141111147, C811/4ET1iCKX

AECI1pE nswrzTSpa AE rpHmE A A811 AMH;ZS, HEMHK 118 C73

*AMA, 4E TSTHHAEHA xpAsoc (! 1. -sop) clizpffi AE ttYpHHai,

MET'

ANICTh

Ai.

LL11,1

www.dacoromanica.ro

lee 0192 4111( whN.a V Wpoiyiimitt '3pAi 17111 1138 ,W-31.

`advs urn 11 I, vs SHW HV r3y2 42111/213 3V 411118

-111N881,1 4,1.11101Vtd 1.1WV 3dVN 4Wd11,1U WI3Vkl/ W61.1 `81111/V

41181,141/V 3sy 1441 W-V UM 'italw-uuzly1 WW1 11V 310111

831 1111d8.1. 0198 Y1111 4,3 UM ,d,uywvrzds* adu aranA NM

3dV8H4AV 3du 31,19Z1.1 1/41/ 118 NW-4,3 UM `4%11831V 4..1dYW 3d1111

11.11V8 It 6311HW 341 HEY11 V8 WW 1101 `3NHW x 82HWV

8121410 H3V 3811 sv mrovVzivt) 11.1,331.12

NM 8Z2HWV 118V 12312}1 : 31113,1/31114* V 1,111V 3dvx 41130,

-3U V.L3VI.V HWSH it UM 'NY 311 VdU83NYV Wlid81 019VAO 'NU

-Vz.L3 3V WHN.WOU k 438) k CA-8VHVIIIVZd urn '4U1/11 %Wig,

rid173 333.38u 11111* 4.11V31 Wt1,11111 WhV 0A8V `Vh:SIAIHWHV 1,1/3-8V

-(1)%v823 wdal WWII, V 1731 inly3 WInarhait L3 vq.ka

`8%2Hva '08v 2.1.H8Stuz4) u.39(1) 8V1 3WIld.1 3V Wd81,

-V.d8U 41/3 3dU urn 611/1/111N W,L1/8W 1.IVW ,VE14.8 Hill *3VV.1.

1,13j1HHWV 11111 11V 0102 `11/4( 31h `41VV(19V 31/36/}1 31111 M1HYVV

-4,11 V13314 NM `93112V31 118V 4118crilIVVV HW `8Z1-1111%.LY1 `Ivy

9VV111/6115* 1)8V MV8Z2HWV `8223HWIt 4111Y3 83 : 9441c1.Na 11811

%Lind.] or NM `9.i.11101)2Zd Wd1183 34u 8m2aHWV 3du

-4,8 NW 1V11Yd0.1011 PIM ,VI1H83 `81Z21,1101 0811 1;031i111* w 3dU

8i1Z8 1111 11,Luzwgu adu 939111 Pda v8,1.vir wdri

dr sum! 9HAO 8)1 WilHoinv 3doi wdou sv-a.s2

-%H" .1.8ag8 8V 93H8 11831Z2NWV UM 9391V8d4") %11 11.1,HW

-day .1,30(1) 8V,11 WF14,U 31,11HVH LIVW 6u8V VW111-1H 1111t 9130+

8V 3.1,HH8811 Hrhpr.23rnyV HIll glid8VIAJ 33VeAW8d(I) lifT1 311W883

1Z3i `,1.1.vdzaaVy aV1,42 4.3 3,LV011 111,Vd8V11 urn IWO' 911183

W3811 9fliIr Wd1V111 it "1)19V 9118,dwit OVONV 9V3 11111

1TE

Jr

vs t

Loi) va : 91,1131v

t

sa

8

eA

t

Vt114XHVIIN

www.dacoromanica.ro

312

AE Mt KAM AS11 AMIAHlt, KS mag RACKilligt Asa

maps CZ T8RHM ./1111M145A, W11 JftW' AASCE AMIINTE E 4)7-

ruamw, "IE A8 4)ZrZA8HTIA MAA AENAHHTE 118V411HK8ASH

AMH;ZS ..KZ 111H AMI1E8 11 CAS AtaThet ASA, RARE ALHA-ii

liOR8FP111, 11K1IA : cKóAM W1 HUM CSCk Jt CE.o.in,

AECKAABGli AKOAO, WH (PM WATARIO 'MASA Amilg7,8 rorkp-

KapE t411 c'a8 ARZTAT' L4IE IcLHA 41081,1Lail AHHAIIIITt

4)pzwi11ii-T$8 . AVII4 AH11 KAA CA C.A8 T8pNaTk fig-rank, 11.1H. Men 41ZrZAA111h MARE AS 1111111111Th A811 AMH;Z8 ;

11111 AE AHWk AS flOpliliTh KS MSARt ASA `IA 106HTM, KS

PAXHAA, 4AHHAk T'46ACA, I1EHTRS KARE Ai A1111 ERA CASMHTZ

11114 PigAl AWA 4i firbp8CE ASA KA 11114 KSMk (PH (f)oCTIt

N8mail Ai ;1111E.

EHEAlia AAEKM A8m1igE1acKa cspurrrspz. Tmr-Lp1iT8-c'as

4tTM10 . Jft aca8H8ab mwrponoakii s8K8gymnopk AA ANSA!.

AEAA (1)compth ASMI . ,;p4; lap% AE aa CIACeHIA ASMIA Arm(1688) JI1 ASHA ASH HOiMIIR11 JTt I piaE.

Predoslovie

loam Ilhpsafik RATAKgHHO EACARARZ EOEB6Ak M11 MU-

M ASA AMIqZ8 AMHS, WH 6HR8H9'ORIO A T6ATZ oyrposaaxiA.

liAOR `IE CZ AO% 1[ZK8HT6p10 611Th Cr1,11MIIHRt Ilt5AC-

TNE, mrk ciptiuTgasti murporioare KHK 4}EveAócIE, 10611-

Tóimaop AE Amtv.8 EI1HCK011H, PVI KSECIWWHAOR ErSME1111,

CMERINHAOR 11REWW1, 1urop6A'momaop swim, Wit TSTSpóp

4eAORA-ICAA'1414 11RABOCAMI'1111%1MOR AEAA AMH;ZS

AMSTORIO 1104)THMIt.

M911

W11

HHKk,

Jrt

apAi

KpapHKII, 6in'

www.dacoromanica.ro

-334 NM AVVLI,WW1111' 5V,3 3dV8 11111VV 3d11 115V 4,d3hp1,1,311

11111 `931131INCHVWd3,1 83(131Xdv urn 43pv uvoinakt

-,u3V V3K ,vslup73114- `7.N3N,1111V3 V3WUV ,143V 3167941

11h51.111 11VV8317V 41/111151.1 Idyll 0 3d11331 %V%/15.1.1138 M175133V

HEN 011111083N ZI,V5W IVH20124) `11d511111613 31013 11031.

VV 1,5}1Z4) ,WV V13144 NM xonveit

-ir sn,vv 3V3l ,v8V11nn2J. yd.ov9u 4,671V5313V 1111153 11.1,11W3

3h d0V3. 5VV HEN `31(10111h5J3H V83V1.1111,80X5V vi3Floamh

-5J3H `5Y114171it 115V 171114W 113V 5V,3 liW 3h ,V5dVV

Y1115V `3VNAV 113Ah1111d3W311 4V5,1,HITHIW+3 11303 V 3V 311111VH

HVW `,1.1113Yd%11311 300.1.VV ,WV-IW-515313011511 '311118 5d13911

y8Fuvit 93Vh 3h 1k 11h11111 511 Y.N `11t4J38Hdll : 3kH V 33>VV

53IW 135V5HWV Vd5J N3V %WV y5lud3tv3 53 `1213VhV

-5V 111ll ' 9d11441 gsys}op.Fati ,1783.11vvvl 11d0.1,11h5J3H V ,W18

-12 Mu 8dl4 r 4.wN.ds 313V c1.1111h511 `ZdVV 3V4.8 ,W8H

-3d11 31043(Jt1 OVW 33 5N 314) Y3 3.1.3Y/ 3h ,vionsund urn

LAIdON1 31731/121113dJ 32115513V vra-Y3 %Wu 8H HAiruirrufi 'ZSI3V1113d,1

31V911 511 SZ211WV HAO V8 ,V0HJOIVI3V58:, `1213VI.V VV %/1

5d1411311 011' YILIN,d11V 4u Y.1.013V5W %,LLIN,d11V

urn tIvrnomudgAlr IA vv '3d141138 VANIk VV ,I.513VV `31.6 `11H

-38 0108 YIPZU mNwm (19v vV,uwBoti 5d.1,11311 urn 4,13N.I.

-V 5d1,11311 NM VWV3 V5V 311 V 3dV ,L8 5da.,113u 31. 54111311

V.1.3V14 Hill H1138 0108 VIM 11filid0d.Hh5J311 : liV,11W8H2 LIM%

-,115d01.1 5*V 34VIVIV 3dVW `sti,nusndi, 3V V3h ,V51,11VV

`3VV3 dOVHA5V3 d01/11111914111V3d51 3V111111wW Jr miit,uwd%wsu

NM '33C '31 `5d13911 ysuxott `5,151l0 981111415U ,V511A0

urn ,v8uss *du V,L3V14 1,W5V ,113V %Se %3 441-,Puwdll

CI g

YUSV

NAU

-V 1,(11ihYtV6VE.1. 11823thi

Y3

Y3 1,14V

4VMV2

Y3

t 3

6431112

'

4

Y3

www.dacoromanica.ro

-8V 8HY11) V 14111 `%11114VSV ,INr(1) Y.3 Y3 Em3r1W 4it 53u.i Hill . 0 lour rhI834.V ra.dsu Y3 s1.3tr1w8V usv ysXV um `940

-4usg) 3V YAM/ N1V31. 3135dU rriusl.V ,H3dp18.1k NM

Ituttwmo.tati NM 918iY9511 ,VELLWRINY.11 .ysa.

-,11WWYLI Hill 4V01(J1. SHW ISH74) 8V 18L13,141.3t

1UV1 ' 11431.14 ' WV91,1 11111 349 Yrksjuwill3 VH31313.i5MVSV

5139VA13.0.

9dAH 8d139li 3V3.1.,NWJYU vutsamimi3 *du 41Vodon V813PV t_18V8H331ili1fi3th1 Old913V1 urn 8031X(111 qV,MII(1) 41,101318H89 ,113V

glvouorbmw VINI 3 4. 1.LWJYUIll SV,3 31 3I(1)17dJOUILL k el,VV

8V,3 `3thaw 1.k wodN.333 ,zda,3179n %nylon, I1111 V.1.144 3 VV3V

399 Nil 3VV3I 3 MIDI YUSV 9V,NWSV '9V3.113130 31143 11111

Ar9.movorl) urrfqhn IISVS.1.111.YLV,V2.1. 1.dundum gust' urn

'9H3N.11lV3 VC 431331111. 'L3 yvsugdu `1173yr sq.)! ulrfron

NV urn VMV Cf3hV 1wsHadu `dorm50v3 run derumurv tudoi.

-ukyWyz.t. gdu mVyun mit,nwsv myir YdVI urtqunvod uts

-yaw 1,dra.,vvrida.3 8da.1131J do VII..9114hYW,VSI 99939 SH 514V941

9139(1) 31+ Y.3 31111111189 51131111/40 CV 'ZH YdITHZIAl urn gttl.a ,z3

1wsm3du 41191Hk/9%3 RV 0 SllwV 1j817 1.1y4 n SH `11VV31311V

3V '0 'CIOV31. yr 1131331111Vg V3h sm gv-sVirvisa.%vr 1191 `11}139

(ill 'I j) 3VV0aili 3.1.61.11,d1113V urn YHMV8V 9V,NWSV utd

-VH 2113NAYW,VYS 0 Y3 PH 1L,VVALN3V NM SNMV1411

-8V pIdnu %513N.WLW,VY.I. 0 V 'OH q.11,1114Aff1 9V,11919V c1.}13N.N

-11113 Vs,VVIIV 3V NM 5k 41.91WNV YIL3V9/1 V 8fl.L11( 11t1Hf3V3l1

NVW811 811 41,18V8H9V 1,412 11113WVO lldif1911 V 9.1AVU Y.LVV 51111

fW

Cd3 VIM g .1

V

*V8.1.10/01.10i1.11W

www.dacoromanica.ro

1Y3dIV H 4VHpl

-3WNV smi) L3 Nal t'ZdV3 SH7.(j) 4.3 Nig 'CI *3HH9 3,1,3V

H SHINV ;31.0 NCH 9111VAVal 3d11 ,W11,14 33118V 'WS) -11%,1djAr IIV VtINWWV NY8dY.31 `YVV9d 3kV(J ) 3JVM Oidoldod

4n1wfv urn '3dvipzwz)v adHSV NM 011/N4 3JHSV YAIHUAtV9,3

36,91yHyvvy3 g3dVI 3V YHVIR4S9 9V8.1.11WWEU 33V9M) Hill .gt

-Wm 840 NM 491NWW1,11 3dU 9rn MVO YUEN 9V83H`A,441.11r

NSV Vt1HWWY3 1YOY.51 'YVV9d 9VH4n1211) Oirki.dod 9111V3V NM

`1111-3d1MWIOV YURN, HM `9111-01V1.11) Y1.18V VAINSYWY3 34V9.1.Y.H

-YWY3 `%szlvi 3V vivIstiss Tzsdaiwwq.0 culvmd : FW.bH,W8V

Dili Hill 'tj '3HH3 3MW Y31 8V-i3MVSV fags min `Hdzw

Hw sn qovaiiv 3vHduev urn 9111WWYU ysi.vH)Ao s'za

-3nuv8V mini Hill '01 .9%131%11431w s13N.3H 9.3 14111 'advH

-sVv o,(111. '01* 911183 3t) VUV 33-3148VV : iMbH,WSV

Did Hill 6 'VAWV iã 6014H3tV144e 8lV.rj) %3 NM 'via) sH

q.) urn IMO 3.1.3W q.31 8saHWV fa`Z3 NM 01* `Vd,91131

filZbHWICP NWSH NH .8 vdus4V vt13 91.

Nally 4V1010V,WHW arid( um `vdsludyiAr u.us) Vd3 3dVx H3U

-V ygNOVgUII.V aJik 141.3H4V8V NE330 um `V(18.1A-Kkl4f sim -1tv8V smi) um .2, 'vain s)1zi) V HM `WV 31.11* Hm UV

Whir 3t99111333.11 30) v.) Hin 'HMV TIVSHOV,WHW 9.4,91Hd

33-YHVP : 8%'NWV 33Ha Hill .9 vndlo ri strg,n3WHV

,Z) Vila SHY+ Y3 inn . 3.1.UV9H NWSH 1V81134148.1k

NM ,tt!a ymitvsy SV.HwV IIW8H Hill .g lovs93(14.14814. ,vsHov

-,UHAV 31.4 NM 'onirmsv ,vsmovwHw szFnvV HS330

!NH `VMS 3.1,31Y (ZH VIUM8V 8%3H11/41/ 82%11 11111 "MMW

cts

Y3

Vs

-VA)

-YJAr .111d8livislIli.

4

811Y(I) HID

3(1.1.*

www.dacoromanica.ro

316

TAA'M8Ah A811 13,13(0. B.

1. 11 raps siE eat; .1111:1)1EpUFAITATI1 AHM'EHAE, WU nop6a-

AEAE A8 K8yETAT AEWAPTE ? 2. CTzT8T-A8 anpóanE

"na,nimnT8n8n, WH soiapiu eat; AtonATh A.rp'sn AOK',

ACSIVA Mil18A1311 11111 ACSIVA OreCSA1311 ASA. 3. Ca, p8x1'-

11EMI% AE ZT8f.111AE imp' WU C% AErizAzne 4E 11ECTE 11011 m8-

r8A' nwpK. 4. iign' AziniimpE 41/4 miptopn BA EAT'MOPH

(I 1. EATM0K8p11) 11E MIIWI1i, 1U11 Annii8A' BA ARIYBHMA OPE

EH. 5. ulTsn'Tk BA rpil KZTVE, 4MI'll1D1 K8 oyp'yiA, A84,

11111 K8 =IAA M311 BA T8pE8pa npE 4ffinw1ii. 6. UN E8 MZn8w .fnzpaT' 4E 4Asn'c8A6 ripicTE M8FI'TEAE

CILIM1T' AA Asa, 110BEC1111J'Alx 1101:13H'KA ow8A8n. 7. AN11113A'

pia KaTpa MUNE : 010A' MIES EWE, T8, ES ACTZV1 T'gM"

NZassm. 8. liNgpe 4EAA MIME, 11111.-14' B010 441

monionipt TA, wn win.Kpt TA MAP1,1111111AE n7mian'T8A8n.

9. I1A1J1E-BEil EVE 15,A1111'111111 1C8 Tome AE (PiEp', KA BACEAE A

wMplOASH ;41:10611-13E11 npE 10. I.1111 AK8M' 4117PA-

1414A0p", 4Ep'Ta4n-B% Taw Mk m84EKz n7.-

Ante.r8m. 1 1. GA8M111411 AMH8A811 K8 4)pna, wil Z RS103-

pato n811 K8 K8Tpinn8p. 12. iln8Kawi 4tssi4'i,T8pa KA U8

KiREIA-AH E BA mg,nhAt AMIIA', W11 HELM 11011 KAAt

411411'1-I,. 13. KAN'1.1,h ck BA A14744A 4E rpasz Anzni,a

itEptimn4 T014 4ia nE4Emonwi npE mm10311/411.

Jik

dune,

141E AHM'Ell

wfin'wiii.npnwknEnn,

AEU' %It

A811,,

panin

41

`11A'

`11

HE

www.dacoromanica.ro

-Jr 3 Aw911 Vvi v 1141 3961,51) 31178W 8N i : 4V8V013011V

341M1..1 Y)1 H1411 3V 1)3085189 4V8V9d 4518W 1,1911V V/(101

W305,513 851 WIV(JV Y. 411141811 '4V813011 '3VPINC511M111151111' `557111

-1701011 urn *my ! WIP223113d13 8N WTI thiwv !law ciAtu '31A

-v81P 3dv138.1 VY ,1V8lanu al3v( 9w8H-3dvs cL51 31133V Rim

-8Vmwy.h 3 VVMAV '3(1V1 11130U V11 Y3 361N 3k 41039 851

11R1 4V841V3 9}38edzwma. Y3 811 118V8118(11 3V3V99 3k11N %51

IMWIRWOWLV W111110(1115111 9W3118U ON Y3 ! pahmiymou 31.11111.10,L

-33V 3WV9U 4WH311110JV Y3 3h 409V3k3sUMU deAVILX011 4W11W

-8V3 1.1VW 8N Y3 'W*14 lugdaV denvunx VINS3 9h3(1VV

811 : 3k118 9118110 9(18J11113 NM osvguwV 9V11111

-0)103311 '15'9 NEP winnsw ayn WViiven 5111111)0.1.33V311 ENEIY11

-YW 3k VV3k ! W 3 VIVXVLI 41111V NM 'MAW:UMW Y3 311

-YU 41111V TIM NM 4311E13 3du 4v9vven W513*11111311 Y) CL3 : V1111

9V311V V38V11 4V811193 1V1-1Y9* 8V wmv Y51 1,18V8FIWV

148V3611H3 11111 H8V8118(11 V1183(111* 311 V 9k1111110.1.33V WW(I) Y3

31114118N 3 9W851 W11hY(1851 311 4,3 V5I 1411111(1441 dg1W11111AM

-'8)1 *du NM '11V311V (imams) R.Lvto szsaHWV aV vvvw

-5101 3.1,31Y VI 43V119 3V W wHadpas HtiV wdv4/ Y13 V

4N339YVA 3.L 3AY51 `11Y)1011 3,1, V 83(1J 34 919-811 3V0I14)

(*WINO

-3W3 W1179,1. 8)1 511111%*8011311 3(111 Ora 111,14 YU8V 11111)

1_13INVV*11011311 VVVI8VNIJ

Vlie 3V P31 1111(11111 (6891) '011XV 118V811WV

!INV .118V8VV1JV3H WV0110dINW 817,3-8114d2UAI Y513

-V111cLW8d V3W11V OLI 31115110V3 1111V INV08211 951111182111V0W

Lig

831

sw9u9d.r.

7.31

ay

Tilly

www.dacoromanica.ro

VII 311 9V HIE ' WiLL3V9H VI1VIIII I.1-8V14V1 WH4.11 Mail 811 Z}1

11V8J.111THIVI3 H1138 VB 11VHZ51 MVS3V1. um %Ile mtlisfi 811 gS

`VIV,1 Ilh14(1) : VSFIWV 3110 SV Vi 1,18yoldr. teltivisuie

`sV8d.i. 3V dciv wdfilvy * 1:JVI V134,102 1114(1U

HIE 1;13V110 01:V110 Hal `113HIEV8V 011.4) 114) pas AW05117

Hssou Has 31 aV (LB 3hV11 340 0id9JA34 'oul9J4i3urvis 3V

ms?v 4. lo,00nd upto `11511111V17113 3.1t iv 11f 0.1 3d0111851

`3V119W 11.1,VU 3V 1019V * 1Hd3W3 4114) '113(1ZW 3V 115191/

* nwgdsvv %Alm 13,14 3V moy 4r wuy V3 `01d91833

V soy * 0ul9IHnou 1,..414) `3.LV5183 nit 30kssmAr 3V vigv 4. : wmv 0.149 31-31fiNal13 `31/0114) isni ylmv ILVN

VV M1121 Wdz311179.1.* tow %3 811 '31.VHZU 3V WdH3V/

-YU (1.3 V514.V wi.v eA Hy Jot `vdolvn tim 1181/8111'1AVVB

Hal `01(1VX11Z1 4181101,1.14( 11111 `1131EsdzI14' wake' 311111113V 8V

01111Z51011 SH 3,1211 '0114) 1,38V839.1.,LHZU HZ.1.111114V 1,18V31, W1411

-51'14 Z3 3k 1:11Vd111.041/

VV WriV1 I1LVVZI13 TIV851(kIJ V51 8113 6V3

V(18.L9,(109 VV 3V3IVL)I V51 Wdvl 311(1V914. HVW Z3 811 V -`1.11 VV 3V 4V1VV (sHdV9.1.* 1 1) cL11v9da..41. V viol um

W.Lvdss3V17 Vh1111V1011 3.1,3V 11V8311ZVU 'Vh1114(010H 1141

3.1.V91.1 RH vngvu 3V yds+ .mx 'dompfin my83Hyyu `9kvdm aV

q.clusoi dmv3w4u83V lyVsvi '3v3tIN.VHyy3 'wuiFlaw3 `wduw

-4rAV3H '317111101kZ11115111f `4.1.11,LVV'E.0 3dU 1.(1V511/8}1 `WI4.3 'VW

-V941 : 3V11(18dx8V 11111%3 W.L31.14 3.1,38,1* 1,01, ums _Hal `31

u.uk tyhd9u adu wv(Pv iYt Hy/V51 `4.1,11V HHIA811

`zhviis 3k81 3thi3 WJAVE(11) VJAV011 511 Hhvd.h4r

3V V110111C111311 : 31.110 zdvi lIEU V 3(111 VB81112 MOB A1 141491

-11053311 Hifi `8%0H1yil ci8v usyoldp, WitmlLui 8d.1.* siwzdj.

81C

gdJ.

vd,L* Ja '1111T117

Z3 '81

'111VB

-VVY(113 s.m V

4. Vk

www.dacoromanica.ro

,J.E0m4 8ni3 817,3 3VV1-11ItlzW

OVV 3VV8111135I 3H1,1h8U 851 8V3 141W 851 811 1..1.3N.10/ 31%191

RIVH 8.1.391:15 HP 31.111.1.3t11 W121.1H.1, 4.3 V 30(183i89 UM '141-1-w

su sullt 6Lwri8Via WVON 3V kit 3V 1:1p3(13 Hif13HFiS,VV)1

,(101103 VSIALOEPIC TdV1 `1,18V8IN11VV38(131 ,V8X(1VMLI.VH 81V1130V

3h 31/33PAVVIT Hill 813945 8V 3k 118V8Vallid1l IIV,1151'14 VIVO

1+8V8X4VidIVU Whin!! vuduM psv ,dovudysthAr 11111 `urfqn

- tramiu dovupda waulodinle `,Judua arlpavy 1181/ q.d.dvx

,,Lguycl) pia 1101 3V HITOW)11.3 AN V 3VV1-1,10%W 113I51

-,%10V 3V311112 3V311i1.14(1341 8dlt' 3k '51SWIL1311 '23 V 111011311 HP

31V1dY13it 851 OVW8N 811 V4.kV 24U WU '1.043 3k 43111119V411311

JAW ' VS MAO V51 `1,1-818u3kir VP IIFT1 %Chi 8V,3

3VV.L-11AIZW 1110151111A0 ,V01130A8 ,HV3,d1.1ll I11781V3tIVZUWi VV3V

Y51 0123,1.3 4.11V31 ! (1851E45 8Vi3 9,1,5i413 wyS149 11V851 `1151k118d

-OU 1,1V '251370%UH1 v V,1,3V14 urn n-SV.1111n1A(1), ,11501

V.1.33hy,(1.olr liffi YV9a 173 VOYIV Y(.11%54 31H0V30V3(111

(*J11 u I °P T691) 0M12 Ni.W8V q,d3kV(I) VV3V

!ENV --111-110851811 11. Audminu. 8w,3 UM ,1,3134.11%W8d

VS,WHV adu `,1.5f34.113dJ 133,w1.1V adu aV 30513 8V,3 ..... '1.L3801VV2

178V V HdOIVA.45 31,V8W 3V 3.L11II8851 Y513VV 3th'.1.11d1LKIZW

118V V8(1518V YU8V 11851 V13N.,LIZVU Y3 UM 'donvuhdow urn &urns akaVan t 3 813 08V311114(1YLI VSVV3 3(111 11113)1 VS

`SX8V2%11 Jr rubsu 3du3 au-sVolnuyd `vstuvV adu adw

121/ hVIIIIW8V IIWZHHUW11.1, V VS `WSIXIJ 3V Ile 311,3V911

dlINV3IVWLLI VH111.03 SW2V4.1.13V Y) 1%10/1408311 311 c1.3 1119V

un8m3zu myruf) su 311513 tivvv '31V5IYLI V.1.(1129W V417

6-1g

Hin euids1111.1.

-99 8V

V

-

4 9.1,144.WLU

9VIMI

V5I

Y.3 4

www.dacoromanica.ro

320

Mai Minh 4K73 I1E MAU11111-1IE AKSM' AE CZ MArI Clie/Ta

AEFlpE rpEwELNE p8m1wkiliE, Map'Tspiik FlpABOCAAECHHKZ,

VIKS, AE HEK'TApiE A lEpscamonsAM ncorpIap)(k 4m8Trs,

W11 AA'TE.NE KAPE KS 45,8neriE;EicK801' anierópio HEBOHAA' A AE

11C1IpZ811, KA Wli ATtAt THEIApIO CI, CZ EAT% ; WH AA'-

TEAE M801'TE 6811E CZ CZ (PAKZ CflpE 400015Ch AE 1/11'111E ;

AE BEALvt' rap, VIK8 WH K8116AWEAA', KZ T6ATZ HEBOI11114Z,

mu rmeAsn' MZpi11-TME ACTE, KA )\ HOMENHPE rk11111KZ,

68HZ cli)AllTZ CZ MW1I, WI1 NEM6p'Th N8ME K1A11111k111...

Th MZpIH-TAAE MIN HAEKAUFI WU Aupfl1TE C0181,111

11.17.p'sAN' AA' 4\6N01t nwrvainT'

PaA8n' AwrvegyLT'.

K8B7311Th AA' AcillAt A MEASII 4vrp8 C01140 Inputl'TEAE N6c-

Tp8 A Asa IwaFEL BnaTooyc.ry . flEFITp8 (ipp8m8cfArk

msiplinop.

TAA ME BA CZ A M8ApE NOE nlyE, TpEE8AINE /IMMO CZ

flpAEHM1AE, KApEAE AS acpuc' an6cTon8A' ,11ABEAz,

FIEFI'TP8 KA MIME siE-11 CZ KAAE (1)AKZ . KZ411 !WM'

CZ BA JfiTAiM'IlAA MSAPA `IE BA ASA CZ OE pf, oNzpifer6apE

WI1 EELII1BZ 11111 HANNA AE cpzpa. AE NuiN'TE, WH AA'TE pz8-

Tuo cz AIEZ ; WI1 118MArI 0 pZ8TATE AE ANICT* AE BA

AB*, TpEESAIJJE CZ o AEcrup'Nu ff11 CZ IAH An'Ta ; KJ 1411

Ark MSA'TZ KEA'TSIAAZ WI1 HEB011 MOUT' VICA T6T'

(pz KA C'11 IAH AnstapE 6810 cnnEimim 11111 44E01'1fl'TZ

11111 ACKSATZTO6pE . Rz AE BEH Pt CZ 1{8M'IlEpil KACZ 681,1%,

018 p6m, mipm 1<8 FIEBOHN'Ill, HEE ViiA RAPIN 411

4ore-

it

CI,

.

REESE.'

BMA', 11111

CS.-.14'

WITliCKS

CT

JR

www.dacoromanica.ro

'CM VAV.2 %1V01 LINW9 1:10179 Hd3idi 3dl1 Y11189312 3V NdS1

-ywou VP HETI 11232HV VP HIT1 uhyys VV NM lidEmd VP `HMV

VP 111101/P 11VW SN '11d890II: VP Hifi 9d992 VP 3isid*W SN

,v8.1,31/43,83 VP 3dWWJNWW WINHh811 119HV %3 039 34V

1.1V131. Ir Yds99H1,1119 3V NM 3wri 3V 3kV4) 31

NM '111 v11181145WW V 31191133V 31 urn '3d3V3 5093

`11h17dV 3(111 %W11131 H111 W 31 3(13W:4,1311 sdnym 4.1.1191

-V '383 3V ,v3k ysdPV Hirt ,VOldOISIKV 3V 31-8Vnu5u33V urn

3V111 5d1N3U na3NWV NEW yOld018W17 3V 011I35LI .1.89241

11WI Y9 31911 3d11 WV311 9VNWA hYM '3I3WN.1 dOVHVOEIVIV

3V11131VdV4) 3V 11115111r `110VH1.17dV WI115W 3V kiln 5Ya311WV 3V

11W3.1 31 gu 3V '3WVO m 81 WTI ',15YdOVVAN NM BUI IAD; 3dU ',1111159311 5V1 11111A0 3dLI ,dov igh1111,909H 3d1.1 NM

'3h3volv4 3, 'I.I.s2cz4 S.V vdolysty q.vpv 3v0 3PN.1.

3vk43Snv 3V ermVszd sv Hriromit Hd5u5rn3rfuw 31,vsw A1i43u 5V gvedsyd yid Fou hHV Hifi 3h 'HI.N.,11 3V 9933h

- JIM 3WEIV Wpir onATSH 811 8933i'lZ11 110V31 YdV1

-,vv HJfl 111.11N,V09311 VP NM 3(1311E4183 VP eLV9,dY9 adu akuV

-v 'v,rom %du Inhyls 311011.S9Hd13 31441 VNAO '4,1V1S 4,1HoVir 11111 3dVW 313W `,LIVJO9 VSV 129 3V g..dV1 `1.1VI

-uvAl Y111111811 313W '15111dY3 3dWSW 11931111k VEW 129 3V Y4V1

11111 ,W893V hNN MTV `Z3 Ht1OU A St] 3dVSW

3d11 Eft '1199d 3dU NM 443V,9/11111V ,1JVV CA Y3

1111011 `Wd Y3V9 VEW 039 3V 1Z9 ! wipw 8d1,1131.1 3dv,h3h,d3k

H1.14 NI,PSW FIVW 33-3VVN Hhd31. ,c(OP H8P813V4183 W99

3V NM 3111Y9,(1%9 NM 31V1%11%3 ,d0P1190d V 3V %dV1 '3311911V

113V9 3VV 3V 1Z34. ! 31,11HVi1 IIVW ,159V SPI 110V9 W3h11 3dU

-V11

g BSI

cL.140.1,

N33

%kg

Y}I

Y3 uiti

Yx -Yd

Avigt4 it ',dzdyVir

Y3

www.dacoromanica.ro

322

HACZ M KECKpENHAE 411411 M8ME11144, KApiii MS CNJ1ZTAT1

C801E1'8036 11111 A Tp8n8ASi1, W.L1 NS AA MTE cTpnwootni .

ill pós6, Aci hu3ApE, Arl KOFIIII ? NE ACTE AE noTpHsa sSES-

ViEll UM BECEAIE(i) Plilpira ? AH KAC% WH rAOAT% coi np1A-

T141111, Ag'KCT* Ctl'Th BECEMITOApE, uni kactpur8A' M1ileTS11-

Tópto 11111 (1)EPHlliT'. tIE /UTE AA'Th mail 43EpH4NT' WH MAii

ASANE .11% TOAT% ASMt, KA f1pIATE11iii Nill EMU UM 10E11411?

11111 NE JUTE rapzuf KA 4col4irk THK'HHT% W11 JtI4EA`k11'TA

W11 ACKSA'T'ITOApE ? AEN KiT446 Kip toSiArk cppSivtóacz WH

AAAW1,1H 1115)('TA TA MAII MSA'Tli AEKAW A Ell, COKOT1N111E KI

11ZAA1Bll'T1i JUTE W11 NEHSWZ, 11111 CZ BA 110TOM1 T8p6SpAp1

DOX'TEH ; AS 118NE K8 rmASA' TaS liSM BA 11pEMEHH 4103-

NtScrgwk Ell EZTpiith114EAE AS BOAAA, WH BEA BEAA KSM' H

cz AAxte4eqz oa, KSM' CZ ;EWliCKk clYthiENE ospAp3A811

W11 TOATZ C7, CTI/11K7 cpmiark ATII/A A 4)p8M8C1141.171 WV A

THHEpliiiii . /1ST' AA8;11 W11 14476117. W11 NE118111%, KApE HS

/UTE AA'Th 4:1)71(pa) 118MAil MOpM/MITIA HZ,1811T', IIVSM8C11141

Tp811SA811 . 11.111 AE A BEAA NIAE AEU' ivan'TpSn' Tp8n8-

Athl, /UTE rum' AC HEKSpaLlIri WV AE 118T0ApE MSA'rb. Uhl

AE MSA'TE WpI1 11111 (j)ETHEthiApa 403moacz MSpHll'Als, WH

ASnz o pi A6mv, C'A8 A.FMT' rpoAria EH 110111Z AE K1EPMH

111H AE ./1111/3111141011E MSA'TZ. llip OAME NE '4)pSAN8C4K4E pze-

I1i1l1H WH v08410

www.dacoromanica.ro

323

COITA W11 AMHEIACKA EBANHAIE EIWIltCKZ WH p8MZW1-

CKZ.... .1ft ANSA Answr81lpIli Apr. (1693) um eaS THnzptiT.irderps COVTA MHTFOHOAYE A SrpOBAAXA.

Erato OnTSASI1 WU gyrAHCTS Mai, 45,8ns KIN A8 CKNIC

Go(pponIE.

lwanh npE KApEAE Ic. 4/0ApTE A'AS !OMIT, 4)1101' A811 BE-

EEAE8, (1)pATEAE A811 IIAKW1111, K7p8A AE HpWA' ASHZ IlATHMA

A06/048A811 KAI1811' H eal3 TZATb., FIE SpAna TSTspópil AS ClipliC

EVrAIA, FgrATZ (j)IHNA6 AE EfICKEOW ficlEil, WH 4110TpHBA

A8H RHp11110.1.x, WU AA'TOp EpETHHH, WH MArl BIAPTOC Ayih

SMBIWNHT'kNHAOp 4Erl mE C APZTA AT8NA, MEAOp ME ;HTk

AE XC, MArl HAWAII AE MApIA cz 118 (l)ie tporrh NaCKST' ;

AEPENTh PICA C'A8 .TAEM'NAT AM;ZIACKA A811 NAWEpE A

4E AATZ npnunz Evrnin" A48ts ; KZ tIH-

THHAII KZPLWAE Agri MA.OEI1, MApKO. 11111 1I8KZrt. IICI1IITHT-A8

TOK'AiVgM 14CTópIllA0p4 WH AS AAEBEPHTh FJE wfinuliii KZ A-

AEHZpATK A8 rpzwm, ngtviml (Inp 4E oynit Al% 4r(p)t3 KApE

AS rIT,THMHT6 ; KZ 48nz goinviapt ASA IWANh AS

CKNIC nvrópYra . Auficni4k AAp ANSA 4Tp8 KapE TgAE ME C'AS

A8KpAT AE `1Ell TpEri E1TAHCTH, eaS cmpnc AAE AHSASII MEASH

Man AENAHN'TE, 117,N7 A N8 EZrA HPE IMAM Irt TEMNHLIZ,

A8Kp8pnitE A8 CKPHC 11pEK8M' CZ BA nsyll 40BEA11 AA 4E11 ME

KS rp1.12KI npE Harps EVI'ANCTH 80p' `MTH ; KAPE

ME c'AS nzpsT' nETOK'Annirk ASH IWAWL, K8 MEA-A'AA'1W NOW.-

TEWgWE . CKpliC-A8 WH W Ef1HCTEIAIE A KIpia 4.'iE1laT8ps

ACTE : [MEA ME AS VCTII AE'N`lEfISTId KApE AE T61411 EZPEA.'

21*).

. raps WH

WH

pH-

Imsius

Wg

www.dacoromanica.ro

324

14111 BECIpE4111, WH 4Bal4A1411 ACTE AVKCZ, lApZ `Hat-

A'AA'TE A6AW KlpOpA /UTE *NE1I7T SpA, AEH'T/fi10 : [npi-

%7811/4' NWICTHT111 EKAiK FA] taps 401 AE imócivr : [npiwTSA'

n8rt rAIE '&86 10EHT6] VIK8 CE A (PH AAE ASII IWAH6 npi-

WTSA81i, AA' WIP8A1 *KZ WH AKSM M6pMiZH'Tli AA

g+EC ACTE WH Oyairt COKOTiCK6 animin'Abmv AnopivamT8pnnE

cs AAE Atm IWAH11 EVTAHCTSA8H, IIEHTP8 KAPE KNIHAh BOM

BEHH AA BAHIA (! 1. IlanIA) AcKslasTópion' comer6pa BOM

TrZAK811 HpEK8M ACTE WpZHA81AAA . NE AAPZ AA AA' maps-

cripsykqE AH6 nopnino AnOMETHAHK A A6AW rOHHpE Asn(s)

HEPWHit, AA wCTP6B8A' AA HATMO FOHHHAS-CE AS C9HC two-

KAAFItHC, KAPE A'AS TIA'R8HT H8CTHHK MNHHKSA' WH IipnnEs.

raps ruinAs-CE AOMET1AH6, WH (1)AFITEAE Agi AE M8A'TA ASH

pZ8TATE, 4/ZKA5HA8-AE CiPATSA' ASA AEWAPTE [Ennnipc], eat?

ASch AA th:PECh . (FIHHA' AKOAO num AA Tparank *111ZpATh,

T6ATE EECtPENHAE 1ICIEII AS *TZpHT6 Wit AS ;HAHT RECt-

pHoi 1.pwin) Wit Vap'Te *RZTPAHHHAk. AA gn AE AHVI

At3ns minima AmnsA811 cssispu11n'48-CE muers AE mart

C8C pcs 4ETATE, psnoc-Lpiii eas *BpEAMPIHTk.

C4MTA Wit MApt A8MHHEKA A IIMPHAOP6 . AEAA NAM A.

1. AeHNEFIST' EpA KSBAcHTSA', WH K8BMT8A EpA AA AMH-

Wit Anng78 Epe K8BiE1T8n. 2. ihirra Epa AE'n4Ent3Th

AA Amiss& 3. T6ATE npEnTp'Ancsn 4n3p1, wit Op' AEAMICSA HEMHKA +8, mE +8. 4. 4.Tp8 AAWC8A BIALIA EPA,

411

mEri

AA'TE.

(!

41/4.

p8,

.

OE

slt

www.dacoromanica.ro

325

W14 BiALIA EpA ASMIINZ WAMENHAOph. 5. fflH ASM1111A 4Tp8

srS11tpEK A8M1411`41, 11111 .r8111pEK8A npE R 118 W K8-

tipmicE. 6. (p8 WMk TpHM11Ch AEAA ANm78, 118MEAE 11/48i1

EvANk. 7. iFIECTA EENH .111Tp8 MZp'TSpiE, KA cz nvEpT8pii-

c1am. AE A8M1111Z, KA 1.61411 CZ itptp, nom' EAh. 8. 118

EpA EAI ASAAHNA, ME KA CZ AN7I/T8pHr1CICZ AE A8M1114Z. 9.

grd ASM111411 `It AAEBSpATZ, lark M3Amodp npE TOT W-

MSA' ME UNE 4. A8AnE. 10. 41 ASME EpA WH A8M1 ripEN EA

CZ 14/SK8 W11 ASM`k IlpE A ACHCSAh 118-A' KSNOCKS. 11. .11kTp8

AAE CAAE BEM, UM Au ciri I1E ANICSAh 11S-Ak 1101-1M11p72.

12. Iiipz KASLIH flp1IIMHp OpE AtANCSA', AE ArgAE nor) 118-

T4E KA CZ 4)1E A8ii Amps, NEAOph ME Kpé Ah 41Tp8

118MEAE AS11. 13. RAO its AEH caulyE, HUM EH B6E Tps-

IdCKZ, HUM AE11 136E EZpSZTICKZ, NE AMA AMMZ8 CS NU-

ESP& 14. 11.1H K8BANT8A Tp CZ (1)Z118, 1131 CZ CZASWAS11

4Tp8 HOU, 11111 AM' BZ;ST' CAABA ASH, CA)BA KA A OrISA

ncH8T' AEAA TATTA, flAW1h AE AAph Wil E AAERap. 15.

kat% MpT8pHC11141E AE A 'MASA' WH CTFIIM rputiA' : A-

tlECTA Epp AE KApEAE AM' ;11C : KApEAE A8nz MUNE BHNE, NA-

lint Mt 4) 8, KS MAN 4.TIO AE MIME EpA. 16. 11111 AEH-

TO wimp* ASil, HA T01411 AM ASAT', WU Aap8 nENTp8

Aaps. 17. Ks A {:iirk npet iIIvoveiri (1)8 AATz, tApZ AA1.8A'

npEN' Ic. Xc. 4)8.

4)iri

www.dacoromanica.ro

326

Alexandru Dascalul: Psaltire slavono-români cu tAlck1697.

Psalmn 137.

AA p'ISAII BAKVAONSASH AKOAO 111EAtMli ff11 riAzuytmk, nA8-

KmA8-6E AMMITth AE CIWHI . T7AKSA6 : ilTSNME HiNAOBNI

MEM po1ii411 nnalkit . rap cz LIIII1 KZ HAZNI,It C841AET1AE

AspEnullAoph, WEVINA * EARVA0116, 4. MAK, KT> BABYAONSA6

CZ pPIE TBps8pApE, nnrbnyt AA8WINAS-Ul1i AMHNTt AE cIw-

NSA %1EpEClikt . CM'I11i liE MHMAOKSA EH cis6g8fam wp-

rAHEAE NOACTRE . TA : PuTsnitipz 2s1iAos11i liE XC HpE MHM-

AoKt3Ah Bp84hi, ANEAA WprANEAE c8nTlflapE KpEAHNNiOAWHAOp.,

KZ AKOAO HE *TpERA flpE HON wk,a IE tIE OElipa ficE NON

um KA* NE ASA, AE KaNTApE . TZAKSMI : PO6HNAll *Ko-

mi EVE WMENHi, 4.11 ASTk, AA IAAZ KA AA BABYA0N11. *TpE-

6211A npE AzHuni oriAE tACTE AOMNS A0p . KINTANk NOAW

AHN KUTZpHAE . TZAKSAII : qtE AiaBomi *T0Ap-

%1EpE mittissAopk, KAp114 Epa cz MITE 4. EECEpENHAE, KZFITT,pll

NWOZ . KSM BWM KZNTA KZFITApE AOMNSASH flE ninA71T6

CTpAIVII . TA : BINE 4\mpsm4Bi Atn 4TpAp1 41/4 laAk : AB

AKSMA NS Bop MAH miTt AzBAA npE AmBp8

TSA AIABOAHAOph . AE BOK OyHTA npe THNE IEpCAHME, oy(u)-

TAT% CI, cpiE AuptnTA mt . TA : BINE : AE BON

oriTa ripE THNE pAKIAE, CZ. (PIS oyHTAT um ES' AE Ann;E8 .

ilunacB%-cE awe, Mk AE rpSMAPI MIEN, AE HS TE BON

HOMENN flpE THNE TA : HINE AEKSM NS NST'k OyHTA ASA-

pAIOASH, Anznap m EpA WH .Frps 4KHCOApE /Wm ;

ME KS rznAsm, rznAnA AE 118 BOIl HINE AE NAHNTt IEpCAH.

CIWVI8ASI1

nE naman-

flAAMK

.

Irktla

www.dacoromanica.ro

V11 9VrPgJd3W Hill 43W8V 3V YV311YV %3 '173 VI3dwil VlsZ 'MI ,1114 '3X 3dLI 9VNH901 `Vd9Ve3e, Y3V,1111188 VI 11 Ya.3in45

"INAW0a NNV q.h

vd9Vrei30 V/I3VeAl1 VMHVW V1VA1188M V° H2 111W.1.3VI,V,d,14*

'31VIVJUD. 1,18V V 3vrii a 4,

*(869T) 032 onnigv *61'642 vv3V MV811V Jr

'82E8H INA, nini3l13 V,L11(1)3 Ir mi.ndzund. 8v13 9V0131114W

xvionLV sdlir v2alos dos %3 rim `17(1.1.12111 11-VV314 43X siLLIPIr 3Vq.dx dos nAd

-vs 'adieu inl) dos stniknd3(1) : vd. vd IMILI 3V rma. Had

-void. nsodVi vs nm vsv vs av3dvx VIM% 310 N.knd9411 nsv

Ty urn ,idovnkodrAdu avvInz3 .r.v3dz2 gv avadvx `nx3msoVnm

Hsvsdosy3 'tx2 vIvrnomndulAir vv 3X vs-nd,zvu : v.t AW011

91114.V3V 3dvm `vi. vanfoi.vit 301 111%V11 V8 3V3(1118 91141.Hd3(1)

3X H8V vntivx Isuakiniu gym 4.}1 930VVIVEL HM 91431113V

9513ELII0VIIII: 9V8d0970 : c1V8MVU. ' V3VOVY811.1. nsvsnovAsva va.vob 3X 3d0 3fhlALINI3V1 (i)nrn urn My-VI 9V-V1 : 91%111111

H8V 11180V149Z 1.1.1q : VI ' HP 3VHV3W01 Ilf Y14%11 911Vidifil

-3V "ilm21(151113V : pH2 140/11 H8V8n5V8W V vammosnd(1)

-ir p v8 2 Jr IndvoIk3(1) nj.sottm 3V 3X 1.111110/

-V V8 9f11-31.84k : 91188%15A ' 148V8WHV3IJ3I v8 2 ir HsvswoVg

pidvoxh34) anwit 3rf1l.n3woll 3Vx11.V2u vl%di, 'n(l) vs Lwr

- dAo 3du um viva `3nv33311 sx owd Jr "iv.* 9wvid5 vd3 wss

- adu yx3V13. : va, 3vpv i 31v333s 9vs1su3kir sddAr vs xvsw

LU

'

'

www.dacoromanica.ro

MVH118513V MIVI7W8H311

li1lVI1V09 tim `11511A 8H mVutnty.(j) usdrn utivsw a(Ju 14M `4V1114

-8VZIVZ1 hHhdV\[ HhVW `418f1Z(I) 8V V(19VA134} Z13V1.V

vlingigH uudu 83iutvV 330to1k LbVSW H;v83lv ZHWLI 51.148IV

3V Hill ' H8VHWOU 14V3J : VJWIL3 33-8VH,N(IMV 4h0A1 MVNW2Z11

3118HHW ZI3V14 0A-8VIIHM1Ilh 113ktiVW `OM 118314 sv aV

3V(il 8V,3 vmv '318 M134 uX dv qw8H vx um `12(1()Vit3.04

Z.L(JVAAIV Z18HrL2 MIV8VV3V 3V III. 1,1111,21(113 4.3 HM V3I11114W

,W8H `111101 q.V311 V um mlusmdu aV ZNww-atAlr mv8H

MVHHJ.(I) 3I nIMVIAVA0 111128V 51. Ndi4AV31. 11111 `3(117611A1

4,V3H 3h %amp. VV advm 'advvv atisumv 83Iy(i) Z3 *V3HWV

ZJHWV Vril4H3W8JH 3(1L1 11M 31.8(113V VH 'MO ZJAISIN

3V Vd9VA134} V111413 Idor.2 3VHAO MV8.11.1,MW(ItAW HVIlw101

-rnaV urn c41.ku3M A su8V tjaurvsadnu vsw8v3 yd8H4 0-1m

`ud,u8v,LH fq2uvvV 08v vud' tx 1131. LIM 9V9(12H NM '313

-11111. 3V 11H3WVit VIM 33-8VHWH8VV ' 31.81AAA y. vi Zd33

-11%'&63 `1H3,13V(1)83 tim Z11/(1851 11/ HM 11V1114141

FHB 4Vh14(1

-VI3 Hal 33-8VHH8Z13Hdll `3W5J.(111 VH-ZIWN HVHW11341 113 *dv3

-01.1%d YL18V urn 9J.vhavil)834. 14111 818 91.1VW13 MAO VH 31/33

-HWV 01* Z.02(1851 vhviH ,M-SVM12ZU c1.51 518 9,1,3i84) 8X dv

9w8H vm sv u i,dvow yu8V um J.WH `0M3dv13

um ahudusvEH udod83alvvy dovak vV 313Hlik 11111 3dva.v831

-3V V1Y/IV VIM ! '11,11HZ(f11311 AM 84,1/ 63H83 3V3j.k $V3ILPRI)

alvol %1VIN2ZU Hill `Hd`ZJF1VZ3l Z3 Olsen aV adulnuyw

Sgg

c1.3

-ANC

U.3

AI

9.1.v.i.sdv

www.dacoromanica.ro

329

.t.TP'11%1ACTAW1 H (. Ei.) ript KSBIWCSAk (121pHHTEAE liwurps

nifrporioAHT8m.

11NiCTA AS 41)WCT (11)E BpM1 411mpzi1EH MApErtSii KWH-

CTAHTHNk, HZCKSTI. WH KPECKSTk AEll 11ZpHHI4H EANNECTHBH,

AE AA KAPI (1)8 413ZIIATh ESHA KpEAHH4Z, WV KS WhE AE

AitAPZ 41374ZT8131, WH 4HZALIATZ HAOCO,FIE . wu 4.110A06HHA8-CE t1E CHUE KS T6ATE AMIGEetplin RSHZTZWI, CZ

fISCE AWE* 4 A Om fl'ETAMA 4 /Wm, AE T01111 10,-

K811T6p51 gAMEll . WH MEN'AillAk AA C7E6P8MA NiA' MARE `IE

trpmck M IIIIKéA, WH WCTEHHHAh WH HEBOHEIAk nimiz

atmcpwirri, rizpiituffri WH WOVANAh HPE

pIE, WH JJE OLUIAE ag, WV AHAAMMATHCHHAS-il, C7i 4T6AP-

CE lApZ M /Wm.. WH CTPI1KHA MSATE KAHHWH HAOA411,

WV APAM rmitiAk AEH WAMEHH, WH AATE MSATE MHHSHH

4:1)ZKNIAh, KS PPM BINA AS imp CUM ; (1)1KffinAk AEH TE-

MEgE CiPHTE EErgfE`Hri Wil 4110AOKIIHAS-AE 4 TWT' KWISAh ,

KS AAE MVI) cpirE psII1, AMHE MHAS.MpE-HE WH HCCE17ditt1E

11MHH.

AHEANSAZ CAS rrTIPIABA 414EAEHT8A81 KS ASA% CAS 1,110AE1 A

CfPAET8A8ii 103 Tp8H8A, nom IW.'Hh AHMHTNE HCTAH-

THHk BOEBOA 411 LIWH . HAtT AEA& Namk ;ca lap%

AEm AUMIT811111411 ASMIu AXMII (1698.)

EnrolEcTngsmill [irk ASAmmATSASH WIl HWA?& THICTHTS.-.

Asti, ASA'4EASil 11111 AAA AnApEASti 4TATE, lwaif flwrixxh

ROHCTAHTHITh KOEKOA, Agnizoztacisa Amin, MHk, W-

C'AS

4ripESin KS

KS

41)ciAlE

4.k

11-

.

www.dacoromanica.ro

-31* HSVALH3A V4H83V 3V 31W5I NYVN,I4 `3V5I,J,3 3.1.11811d1.011

HUI `3.1.IHSLIVV81-41U3dV A dMV31.17 V 1Y18.1A8 HHV: 3VHdVA

'YOVIMT V H8V8IFIWW9U HIVN.01181,14 V 36003VWHW WIrd -c1,13V17 1,14

11r urn 'YOVIkOVAHIMIr 118701qh HINH,M1 ud

-HkOVIIHIW V VIHHh %)13V10 `V8d1?ilax 3VN,.1.3 3.1.34.14,dlt

'YOVA0V86.4° `3(1111A1%1J33V HVIVH(d13tV 3V VIALLV nwlu

vIva 85I CHAO [swV131 T3 HoF,V 313M W3131311.HHW

M Avilnwfu 3VN.1.11 vrnv 'YJCLIV T3 313M 0,di4 t 3.1.VM

W8A3dil YA %IOU 11hdv.I33V AN V 8V3 `WiLIM M V '3WH30d.1

3V9ti.1 H8V8.111WWV.1 11Y/3413 V MIN '3WHIMV 9".J.VV 14SV01(131. V

hHH `36WHOYd NM 3d1SH,XHVM 21111%VMM WLINV VIAKIJ.0114f

VHAO NM 'adMiudi,011 `Z LAWN V.I.VV EdsLYA vnAo Mw v urn

*MIHH3 31H9Y.3M3V3H vnAol.VL9J. Hifi `311111d2H33V3H q,d8d811

FLVV1103103 cl.U8V] rnYclvi %mit sr 3t1H91.3AN3V 3dvw NM 3ard.

-dyu3V wuiv `uvv vv3V vnAo wdrja 1Z A dvxvtv [alvd4)

111901 Hifi 831W 31/302W, IJVW] 3VN.13 WV0V viVV 3.1,3VW

'311114.1dWA4 r V YVVZHSJA11 Hill `tl18(1.1. H8VOld31.

V 3VHdVA pith] `,313%%V81.1 3V 13831HINdVIHV ,38V9H V.I.VV zdu

638NHIAdV ,38V9LI VHAO ' NH331338011 VIRPV 113 V 41,13833V

3V usvolOk *Anil Jt vi.rv qdv.i 'r4us3v4V psvonfp, ladvu vnAo avudvm '<LIM 114) V 3tIVO.LY1,8W5H NM 3dVOIHI'ZVII

-3H HVW811 WV9V `g.141701.1 3V3.13 ,U8d1 H8VOld31. V fida.i.

31V0.1. star [3.Lvd4 ) 831W 1118.1.00! `31H.L3Hith

-8V *di]] W19.11.5130118N HIMV3V3.13 V ci,n34dv `umono(Lou

'3HOMYHHANIt 3V ad.dvm Von3

-011 HHIFIV.L3HA111 301HWHV HVAI '3lv(k1) .14313VH HUI `,31HW

trovu `3VV3 IEWNW `ATV VV3V IjI.S9V,VOINT HAMEil onigInsVIvs

Y3

s

4%3 *INN]

() S

8)1

Y3

3IV/H

oc

www.dacoromanica.ro

4.LHW3 RIVM 10111933eA NM .'iidz93d1* 3.1,VV VV3V WM* 811

Fffil 143UVH vxdolguarolr void valet/ '44umvu<L13 vv3V 11(13k

4 "m)I whim '31114111311 V11,12 1W-cL3 VVLIWW.1.* dv13

-4dinvilm1dN.333 voT1.111,W3V

313W 'OUVII V 3th1liWnd.) V11249(181 1.31 %MEM

'V %Mini

(.6691) ekXv F1IINSV IndHS.1,14WW

WSW; VV ,IL1AJVIO 3(11113Y1tLW V.1443 ir vi3q,u,wott NyvPvddoum. NIr 4.1.111211A1 Sy? urn yslipHtit10110V311 `11V16

-VW )(111101V0d91 411SIVtiVi* IA 3V ' Y1110/8V SV3 5.14V11

'ci.V4112 '23 11V510110,1,* 33.VV 3irod,

tyim VFIRIN 101 `jr.V.VIY113V3H w48d8U [313W 01(19.1110118i1M1

ILVAL 1111(111 lifil Ilidtht31.1 MVIV4,3 k 3WV18 3V] 3113VNg(IV3LI

V1111(11111 giva iniwuu 3V `deAV3I3V(113 V Ell8V Y3* `Mil

cJp ,tivuovsdlilu 8/1 11111 `11VJAY1.13V 3,1AVIJ3V

.LWH Vi &NON [111113LIAL] HYllin31113V VVI4cLu3V g 11111

'Hgvsmov Aalva,3 851 utivi 'fivthp 1,18u vuvArov win? [mid -ms3Vv Emir] Host v wuuu wiled SO 11hvd(1) uoV [alvd+

3dvw HVW 61H901 R3BV 3VIII.V8Y] 3V11,13 %dVId 5133.1.17-

'4191 3J nd113

SwIlind 48d1113N cd,H1.0111UHW-1.1.1J3tre ,M0111DINI v3kv1d.r.

adm9.1. ',VHlidUS>1 3d3WI1idUSII 1113VOIdph 101NIUMI V * 3.1,WM ,(1.4A 3k J.9L1 11.1aV1 Y3 V 8V3 USW q.3 V gVJ1A.L3 4.

8V3 VulVidV `3,11) 4. 8V3 383 * W8H mill 'N.LHH3 3i,V3W

3y

Y1411h11dll

1.1131.1013U

8 rill

4'

www.dacoromanica.ro

332

Mart ApH LIM MAri AE TplEz, flpEKSM' ACTE Mk nEHTp8

n8p41AEpt c+HT8ASi1 Axh, WH AATEAE ? Pzcn8HAEAAK WH

VPIEM', KZ TOR8E I1pEK8M' (1)HAOC(41111, miAA cKpiE

cA8 CZ ./ITrgsa, CT mfpmE 4MEHZT8pHAE WH MpH4HHHAE WEAE

AE JIlTiltIO A mimvp' BHHSHTE, Wit ATSHME CZ CKpiE, CAS C7i

4TrERE . liii Kt3W K ACTE I1I1EJk, WH crznamptHAflEil .iTXA npwintiz, AE AECHZPLIHTh REC.KpHKA An8-

C8A811 AEAll A pac1pHT8A8ii, WH %It AEAA pi,cApe AE

AEAA Ati8Ch, ACKSATALIH RUNE MLA ME HS' KA CI 44E-

. Ulu HEHTp8 KA CI ./1114EA1k1,1E11, WH CZ KSH6ALIJELC

RUNE, AlFAAll' ME MtpE LIIU HOXTIIIJE IIMIA CI M1R7 4 SE-

rkpmca A81 XC, WH FIEHTp8 ME InTtlilE, WH AE OVHAE c'AS

./MEMHATI. A 110XTH BOHINZ KA AMACTA ?

KM% B.

fACTE FIZMUCTEWIA, CA8 ME DIME ITAHA HEHTFS AN,I1CA

KZ ACTE flU HEHTp8 ME ?

IIWXVIIWE Dam ci ASHI XC 4 EErgpliKA ASH xc

onlrlip' EA' cOKOTHT6pK), WH MCIVABHHHK, KAM. IIIH CTZMHH-

Twpto, sodapio, Al5AA'HK, .r&O, WH Efurrpon' M311 XC ; Cl AE-

ptiE. WH CZ IVEIJE, WH CI CHM/VIRE AHH' AórmE, cz 118E

KASTE BA Kyk, W11 CZ CKWALII, cz AAmez, WH HHMEHt Cl

Aggl rergpE CA-ri ;HIM, AS PM 4:014E AS' pa8 . Lib npH-

%MA nEHTpS KArk AE 110XT.g1fIE tri.KCT'k TOATE, ACTE

ra. Ra4 Ka pINE, Ki. ACTE EA' AHM flpE HIMAIHT' ASnpE

;UK'

C'AS

lilla,AC,IE14'

111E

lilA

AMA-

St

www.dacoromanica.ro

333

*Riau/4A a8i1 xc 4 9ipiopn AMA Aóriat xc 1.11H APE TWTh

8HA WI1 ATKAWK cmnticnupE WH 1-18TtpE, KAPt AKt XC MA

HAHHTE WANT, A 118 CZ .111hIBM4A, 4 NiplOpH . UN AE 110XT1-

111E EAh A4t.CT`k TWATE ninTp8 KZ4 A'gs aB8Th I1iTp8, *-

ITS M' KZ48A CKA8Hh WAAE Eah CT7,11AHh W11 AIAAOX'. IIII1

IIETP8 A1g8 ABSTk A wgc,rk ninTp8 IM4 1A8 AATh xc n8rEpE

KA ANACTA, WM A'A8 (1211K8Th npos8ank pick Alit Crk &Tit-.

HA, AECZKWHT' EI1HTpWnh Agri, WH MAll MApE ./IlTpE TOI411

AnWCTWAill, C7-11 1101311481ACK73, WM Cl. Ali RI, TWATE 4 TWK

MA K8 xc. HinTp8 AMACTA C'A8 4AEMHATI% WH ea8 110pHHTIA

WH Balk A 11WXTH 118T1pt W11 CTZMIIIIpt A TWATZ BE-

clpiosa um a pzczpirr8a8i1 1.11H A A n8c8A86 . 11AEn CI, CTZ-

11M41CK Z A811Z XC flpE TWI411 Nita NE KpEA' 0 xc, npEK8ne

npE ME1.1 AE gEcgptoca IIE naTpirapuf, WH npE NEA-A'AM4' SIC-

MEIN, mu npivaul, AWA inu npE MHptHH . 111H CZ 118 CZ

4,IAKZ MN 811' alixp8 4 TWATZ SECtpHKA VIACTA clapz AE

zva um nop8toca a8ii . illii %%pH NE a8 ep8Tk ca8 NE Ap1t

spt a CE (PAKZ, ACl/Apl piEle BWi UM AEH' nop8nica A8ri,

nazicapz AE ap' 4:1a4E WH ElICKW118Ah 14PHrPAA8A811, ca8 aaT'

naTpurapx' HJH El1CKW116, WH anzitalm cz OE W11 UNE (I)?3K8T',

WH CZ 118 (piE 4 110TpHEA 11PABOCAAB'1114414A0ph 411ZOT8p11,

CZ 118 111171TICKZ 1411M141e . tipz WH KAMAN 118 CIAHT', ;HNE

c8nT' ACK8ATApt Agri 11111 C8f1T11 BOA Agri, WU C8nT' rim-

A8rtil a8ri, HH4H KEW' 118 CACHT' KpEWHHH, ME CXHCMATHIH WH

AE11lp,A4H KA HINJE wri (tap% HZCTWril0 WH MUTE . GT1-

1111MHpE HA AMACTA 4W 11WXT1IJJE a8nin, WH ATATA ACKSA-

TARE WH 11AEKApE CZ Arig% AEM TWATZ EECtpHKA, RAW AS

www.dacoromanica.ro

334

ABST' W11 XC KN111A' AS (f)WCT' 4 ASME KS TpS(18A', .110. 11111

MALI MSAT'.

4113Z4ZT8p11 KpE1111111Elpil CKOACE AE ripe MAAR& rpEucHs,

flpE AHMEA p8rwmrkoci, . um C'A13 THFIZRIT ./I\ ANSA MAiNT8-

11pErl At (1700) rompiE . . GwkrwHk.

11p* KFEWHN8A8ii, nrk ASAAHHATSASO wit nrk 4nziuoT8-

ASA MuisAsii Wil crznackTóptonSii A TóArb urtpawkon, . AMKSASii, AniSASIl . IWANNK RWFICTANA1111' BACA-

pasz fioEHWAk, ATk HAEKATZ. 11711% AA 11ZMNINTII 4tKHN7t'IIONE.

rzcHHAK W TIcAM.L4HpE lietAW A midi HipuH HOaw

C1)0AOCHT6ApE AE CS(FAET', KApt AHMEA ffiENACK% 4 AHMRA

p8m1iu1cHz, c'AS WCTENHT11 nrk K8s1iva8nli 4Tpt3 iEFIMONAXH

gliAoato vraropeusAk, Wane AtI8KATI1 AE W AM TVI1Z-

pHT11 Kt3 AniSTópK)All AS11 AMHE7S . '<Ark HS 11SM H MIN

1ACTE Hóaw, KIMH ACTE WH 44Enz,T8Frb A Tvnorp41Eil

Hark AM!. 4137iLIATII . AHNTI;PIACTA .VIEHZTSpS 4.TI'RIO A TvnorpatlYiEri Kt3 HAEKMKNIE Aapz um KS 1,IENSKE

HAEKATE, AASKS W11 f1810 411AHNTE Hwrpz humompAsAk WH

nrk AHHSAL WKWA MpiEii TAAE . HArk nnzpLa TA ASnz, ovp-

mapt 4nzpawinopk AE AEMSAT, KA 0y1111 CTFANE116T11

AA' 411 19A1411A0p', W11 MAll NAATIs 11111 MAH AAiCh AEKNals

Mtlifi NEN AlftINEHSTIa, "YMZ pork cz w npIgniEwH, HS slum-

A.K4E um Hs iogHpE AE WM1% . flpEKSM6 MApEAE 411ZpATh AM1

Ripcnop Rvpk, prk nStpurrk Anz a mpAHSASil, CAS KA Neli

A4511 6A1111 MINH All 8ill . 11111 ANu1gv3ith TSTSpopk, wH

P84.1fi-

twp

`111

44)EwbuA

;,

vent'

NW

www.dacoromanica.ro

335

AzTzTopion 11111 cImptmtrópioml A TOATZ 4KIli7T8pA wit

MEmEpw8r8Ak, ca nzylICKI I1E AnaplA TA mari npEcti'm AE

T6ATI peLSTATt 4inop JIS/1p)THRH11411, JrrarmuA8-TE 4tTp8

nyk HAAT8AI Wit AE AniNgas n7IIT8A CKASII6 AAK

.111 MSMAH AHH, 111H [irk 11404111111 KS HANE 111H 4:Vapz T8p-

EgpApE, Wit AzonnA8-mt 'flap 4AEA8nrATa, 4Tp8 HECEAIE,

erppEsua 03. myk antuma4Iii KOK6M1 art mpis TAAE, WH KS

nina K8pT1 . 1M11116 1 CAZEIHTEH AE AMHE;aS JftliaM414-

MEM TAAE, MArl MI1K6 WI1 HAEKATIs p066 : FEWIHIE PAA013114'.

IlpEAum5BIE ISZTfa IrrirrOpit.

4rp'c9avra Kap148AiE, W 106111411 NETHT6pH, HS 6E1411 44,AA

130p6ABE KS HEB6E M ./IlUtEAECI% ; K CQlTI np6aCTE COKOTtAE

WH 41Bal4aT8p11, ripE CKSpT11 WH AiCHE, KApEAE CI ./11.1EAerh

(pap% WCTEWgA% AE KApEAE . Ils CWITh .tezi47-

Tspri AE W614`1`g10 11111 110MITEnil.p14 flpEKSMk CMI1Th ATKAA

ME Asa g1111K'THT WH ME AATOpA . 1IE CIMITZ COKOVEIAE

KpElp111111pH, KApEAE nimacKS NSMAA wiapz AAEBIp8M. MEM%

EBAHrEMPIECKS, WM KI,Tpa lipE411HLIA art XC . 114tCTE COKO-

TI,AE HS CMIITh AATE FISMAr1 inapa AEASHrAtm AE ASME

Wit K7tTp% 411 HETpilch m3p8pt vp13 p8rzum1 HE'HME-

rATE ; 11111 KZTpa KApYii BIELISECKI. J ASME, Wi1 HS

KS/16CM; ATMTA AE K8pATk TAF1HEAE ASi 4MF1g143 ; tsz 116Th

WH ANEW* Anari Anóri ona rpl1MHAE ASAMH KA C'b W 114-

rgCKa; K1, 11pE AAEBapAT' AE IlptICOCCIJE 1181411H11Ka BfAME

KNOWN,

SE

119111,

www.dacoromanica.ro

336

11111 niuTps cnciuDA AWfth . AE HS Bow. nSTt W 4Hrg-CKZ T6ATI. 4Tp'o ;H, rapZ Mali 118411111. Bop nlgrk KA cz

npoTrrgcHz, 4 cpiEWEW' KapE ;H KAWE Ore KAn' mail Ha-

HS 4ME1Is rpHmHAE . AHAIHWELIA ASHZ

cpzpwu AaTóapE um ASI17 11,rg10 p8rxmoHE KZ-

AmHE;z8, 4HT11HH oyHk Kan', 4C1 KS COKOTHINZ Ka CZ

W ntiTi4H 414EA1gyE EHHE . ,sE HS KZ Kwp' 4m AzcHA' AS-

Hp8p1IAE a tIETH A1IANHH.K4A, wH KZTpu, eKpl, mmiHAIIIITE 111411Z HS mtpyEI4H cnpE nAT'. 114.KCTE COKOTHHI4E,

mzHAp KZ Waal. Wil num raps drrpz 4 COAETSA' Hóc Tp8,

AE-A' 11E4ETM3eCKS KA Wil npE 4apz.

(pneark AAp8pHAWp C'AS TVlizpHT 4 COITa MZWLCTIVE

GlitrWEI.. KZ A.KTW ;CH (1700) map. 101.

"irk HpEtpitHSAsii, npt A8mmuvr8A811 WH npt 4HiAt4ATS-

A8ri 15,6mH8A811, WH CTZMFIHT4p10A511, A TOATZ 14ApA P8Mm-

HtcHz, Aómm3m3ri Aom113m3H, IWat1H' 11WHCTAHAFIH' BACApAEA

BWEEWA . prk IlAEKATA (1,Z11Z AA DIM,EHT' 411KIIIMSHE.

reerz HS AoRSTópion' A8i1 AmHE;z8 mapuraimi cnpE

4KH11Apt C4HIT8ASII MSHTEASH /1.0.6H8M3ii, Ark rp745,11HA

maruciml flpl9ECTIii, WH AtimficHA' MSATE WH nrk 44p8mti-

um1aTE COATE HzpHH, c.rplA8MHHA' HS 4H1'A4ATE 411EAEn-

4811' ; WH KISTAaAh KS amzpSH'TSA', am' Atha.? WH A'IA-

CTh Hark C HiAma : (1)110ApEA pp8pHAwp, cKpHCZ

M1MEA rpEviAcHz ; W AM' AASCII KS MHHE Wit . Wit 4-TammulA8-cE npt KSBIWCSA IEpOMOHAX 43011A0Airi CiFHTA-

C1

FINTE (WIZ 'IE 4E

Hiatt

Tfa

risTeu'

0E4 tTt

.

...11111

KIpTuvt,4

vt

4

www.dacoromanica.ro

337

NOVA' A BEM Mtn, Atilt 4t I4AJY, A'AM' 4AEMHAV A8nz

118THHLIA-M' alpE WCTElifAZ, M W A8 .1'vrópcs CflpE M1 AE

MOWiE WH M WRIJJE masa 146ACTF, pgmxtrRom ; 1414Tp8

KA CZ (NE 61414E flpiriMHTZ AE AmblaTópiri AMiCT8AW' AOK'.

KApEAE WI4 TYWITHHAS-W IIPEK8M' Cl IdAE, 1118 AKIN MI,-

KAp' Wli HEAUT6IiHiK MHT, WU W AAR' pORtIllE 4 pato'

Mk' MARE AA' AASATEAWph WH AE M8ATE (Pimp' E mopripopw6ARE, um UNE MHpOCHT6ApE 11111 Ilp`k 4)P8M6ACE

imOpii AAE EArEHAtliIIAWp' MZpirt TAAE...

.flAh EAlictitykiiimph MZ4IH TAAE, HEErgAFINK' 11111 HETplE-

HHK' pOEIi . KwucrAuLIIn rri . Gapnitub. . cui rEWprIE

Awx.rWpk 11(41T4iH8A'.

[IIKAT8M fl1&MiH . Kan' . E.

I111;MA, Kapt tACTE flZKAT8A' 4 IlOTKIRA AparocTsl, IA-

CTE 4 Al5AW gimp' : orra IACTE KA cs-11 nApz p18 E IF-

HEAE AAT8A, lApZ AATA KA CZ CE E8K8pE M p%8Ak AA'T8A .

rapz 4)1ElpE-KApt ru5ATE cz (NE DINE . nEwrpt; K8 (I 1. VD)

118 IACTE pz8 K. CE ESK8pE AE pv3Ah AAT8A, f1EHTp8 KA

CZ CE IlEAEOICK% A4111 KApEAE ApE, 111H CZ. 4.)AKZ 41EHTp8

Antimt EHHE, rIEHTp8 KA CZ 148 CZ Tp849tCK1.

116ATE CZ 41{H118ACKl WH Cl ACIMEHE HEWHHE rigma

Ora (MCI:0pH, 'apt tarn ATATA E migmaTaputtz, KACT'

AtKA-411 BtAE 118IH Eti Ml C7, 4AW 4. K8r16811 Ei, 411

AOB`kLIJE KS 41HCK8M Eli 4 K6ACTE., KA CZ cAnkam.

22).

CZ

www.dacoromanica.ro

6 NMI MAO 3IW Hh9513 W-23 0(99 `83pA7 '1118mv9V 83 :33Fii

mva [4 4,kvv,v-vv3k `4.1.85v 1141 mdia YS8J8U 5h 'Awl v.vvy -VV3h urn 'dvV HAe v8nAo 41v8v 114) 4dv 3V NV830VYNIII

Huh] 'AVV1V-VV3h YdlY31 *ay *dam vwthiu 3V 'olve.dr Ed*k

Y3 *ds su mvshadvd.gw2Hu ss 11V811611178/13 11V,114V2YS Moll

-V IOW Sd VW 3111114V114. VIN.1% Y3 Vs 811 ,11811A0 ,K11N Iffil ,amoVIIr ,Lvvy-wmk liV ma `mvsuAo adN.k VS ,IWN 111T1

Idd tuiAo 31111W VAT3V Hh3dp MEOW 11111 HM91.1111V3thl NM

111189 1117174W ,WV69 %/I 8d.kr3u '1,tv *J.(18si Jr 1v8vurn ICI Avrs3V HilVJOS ,NV(I) SS Y3 0195 83 : 33112 3V urn '1159d 119V

0011314 111.N8dOU VV31.17 ,1701(1VOS Melt JI3d17,1,Yindifil 314144

Vd3 11781,11V d'el `1,11W817 1II113WVA% MOd. ,IY/313V 9301(hYS IIVW

8u,w8s3 via ,v8Hdtt0 11111 `Iiapd Iject 081/ WW1 Jr *SV 3Vad Vs

'AM Oldw09 911A0 13C4) 8V 211 `33-YV4w VW21111 8(1111311

111145 HhV4) 11-Y3 : 118V8h

-3dVISW21111 111.VI 11

s3 th9l1 *dam 3thiVinvs,2ii advw 1,112W *h 3,L3V1 V13V14 14(11 : 3130JVIV 1.1111 31.V11 ,h1111 31(1) 13 3.1.V911

sir `low2Hu 3.1.3vi 3V,HAo gm 8(1111311 `ITIN2011 el,w113V awsv Jr Y314118W 3:1121V OM IOW RN : 93H2 5$2 `31d9Judj ,V81114)0

[8%Z23iiwV 3V] ,IsIq.9311 q.uwwv.d vs Em 'vt8iNv ,v89r.d 3V

sd85183 Y3 31% ,V3h Y/14f 311111 341 311811 VII tt lim gVV31.12

3(111 3V 126111011 81,buw8V v8v vs NM 68gialiwie 08v 31.VVLI

RH VI ,`08V VS8JVI1 3V Vd8s8S 31 ini sy,L y8Finvidu aVvs

mV,Rws : 93112 8C, 111MWOV05 ' 118V8Wit 1/8118dI Y3111(113 VIN2

-Hu NM vim: `vtimvX %Nig(1.i ) TIV9IN ,1111X 3h Ilr gli '94AW3,1.V5

-YL1 *IAN XIV 3A/13 '113w21111 NIVRIVSYLI 8(11,11311 ' nd 311119

9NHV um 31110 8,1AI ,1114 3.1.129/13 VW21111 *: 93142 8V V)131130

SEG

www.dacoromanica.ro

339

HENTPS KA CA CR61411 I111MSTApE148A811 AA/176,11'46a . Wit 4t-AATz goApion' A`liAA (FAKS AWA, ll111 CK6ACE lh WKI0 AA'

cRsminsaii, WH Au rigMzTApEt48A8r1, AMAWA60.

GEHEKA AS ;NCI. : 1I8 CPVIE IIEMIIHCTE, WII 118 BEri Agma

BpZMMAtif ; ici rigMA, riATHAra, litAME . HAATunih HCE :

nii;AANTApE48A' Wive nun Hvrap% 118 CTZ clApS A8p1pE,

CKSM'118Ah (imp (pptIliz . e(PNTSAhlhOrnin AS ;FICh

'IEA' ME ApE 11H;M1 118 10EtIJIE flpE NUMU 0y148Ah . Atipin'Tk

A`IACTA US HOATE C OE MAri pz8 HAKATh AEKTh 1111Mft .

Ora IN. AS ;11Ck : MArl MSATh CA KAAE A CA nzp HEIJIHHE

M 1.11gMA p8AEll WI1 A ripiaTHN8n8ii, M KWh AE ô 13P%7K-

MAW8A8r1 . TSAIE AS VICk : 111GMATApE1ISAII riplitwkw A111AP1,E, tiSmafi KA Ca WH AAT8Ah netr8sz.

fIEHTPS ITLKAT8Ak nI1ME1, CKpiE AA A`kklt IdKE, KA BA-

VANAh RAI4HK, Kz T6ATE A8198pHAE JrtIVISAVA, uni MEp-

t1k KATpE II:TATE-MS fillEAk, W14 IlEHTp8 KINN KSHOCKS KA

Tea' EHHEAE AKt AEAA Anamps. 4A' OICIHCE flpE EAk ACP'

H8Anail 1:14)M111 Kapl c'As man 4vraul ASME.

WH ANECTA AS 1:1)6CM Chd1,IEAE Milth AHH'TIMO KAPEAE C'AS

117p'CATh drt rIAMMITK, AAEKA Atitth 1111Ml.

22*).

Aki

C'h

AS-CE AÔI1 .1+

1111911

www.dacoromanica.ro

340

GI:PHTA WH A811AFIE;ArACKA /11/T8priE.... KApt AKSAN AE H6I3

['AS THEIZpHT c4cttra EfICKONE AENA ils;z8 . Ttin0-rpmplia mmwKaiz . AA AH8Ah AMA ;HAtipt ASMIK yL

(1702)

BREAOCA6B1E

Msnas IIFLpEAU 11AHTAKg(H110) BeA' rrqaprock

TSTspwp AAERzpatitimvp KpELJIHHH npasocAABII(44H) wu

CZ KSEMHE A WH, CZH'bTATE TpSnt(am mu) alCiNIE COAE-

T'KCKZ, AE M AMM3Ak AMFIg(z8) flotlyrilLpE, WII peurz.

AMHE;18 lit`IHHICSAh, 11114 A TOTh IIST.kpHHK8Ah, AEH HO-

!ANSA!. An7pip0 um E8tizTa1416 CAAE, AS BpSTk ASNA`k KS

T6ATE METE C/AHTh 4Tp'xmcA, WH Achra AEHTp'AFICA, EZ-

;STE Wt1 HEBZ;STE, AEH FIHMHKA CZ ;HAtCKZ, U111 M HlitAZ

CZ AASK'b . 41C7 118 HSMAri ATifiTA Amaritnimt ./114EAEF1'41011111

CAAE AS Bp8Th CZ ItIAKZ, Ulti CZ TOKAACKZ 'IE *KZ KS HE-

MZIAIHHHTA-ii flpOEHAEINIE T6ATE KA CZ CZ WE, Wti OyHA Kg

AATA KA CT, C'b 11Z;1CIirb, AWA AE MARE Wit AE ESHZ wpauf-

Astral. As nSch, Wit AS AW7t;AT6, KT AE HS rapzd IlEAA-

r8Ak 1J11Hu14E11 CANE Aft 4)H XOTZpAiT' 11111 C pLIIHTSM Eli 04

4:111 C'Ap KfAAE KZ 4. IA411 C8K4EC1113E c'Ap WH Ap'

CTA A8Mt.

lhua ANA 4I4EAEI1I4iiN, WM EISTEptIHYLA ASri A8M(HE;743)

AIIIWANAK WH TOKMHHO 0111114EAE, W11 (ASKpS)pHAE, WH (PH-

pE AskS aTh, Wit 1164)TA KA A('ICA) .1rtTp'/AHCA AS CZAHTh

KA nEH'Tp'AvvgA 4)1ELJJE-(4E) viAHRE, TpERSHINA Eri CZ-W KA-

STE, Wtt A7R8(T0p)10 CE-W viva. ()pa AEAA AATA, IIEHTpS 11A-

KS5

;

*

'953E,

www.dacoromanica.ro

-1Y Vd11834.V 3du row 1151251 851 'i MO 3V `1(10V313114)83

V 313'01 9391'041 uvinv aV ,uvw NM 33VV uvw vtg.kv '3dv9d.

-8WV 3,1,VV 2J1,111/ 5.3* *V33 4,181J 179 Nifi 3VIA `z13N.a3

-11h 5.3 4,ds P9 V3 31,11-1h quislunthr, alvsw 1u3du

mwsu3du !3hid 3i.v9u 14111 313131 WI8LIN51 11111 itidOWN.4)

31V8W 4 '144) VS 3h 83 NV8189V NM `vhrur.isu 34u 3V

-vv vsnAo aksVv V NM "1/V V 3V 313V1 1.18V8WM 300,1,12V 11111

`VV314 2dVait 9V01(19,L8INV 3.1,3w 8d51817 851300 NM L;0131

-2i3HWV `Y/NAV iiu v urn `akvrp v (1)uldriV ystvm 3du 85133\413 NM '2NWN.V* `(%tr)vslr *113113.317

-1,11T03 3174,1% NM 5.51* ot `H(11311(1103(15i UNA FiVWSH 8N NM

'851)33141VW1JOV 1,VN.14 31WAINV51 urn Op 3V14ru131.1411001.1 urn *doVwurnv '83133h,N8c1011 NM '21w9* 1018.14111d113 VOW

-Hin 31,091 ,osvEivtiAN 3.1.35V 251 31(10.1.VSt NM 0/17851 610.1.8WV

V I.VN.100 V51 run `OhOto 23 )2 £(10 vt,l.ro: %Ass 23 3,1,11V

-yv 01v9i. VV 33-8VNWMAO WM/ 11M 3OhN141811914 NM 'TM L1VW v1V3k adu `93914W2 ovw NM adVIN OVVV ,V31. ! 911414V

IOW NM 99VV3 V3k 3du 'Issv uvw urn *NI paw WOK '3.1.

-AzuaVv ! 4.1.11817111N svy NM `4,1.118(15.V 8V.1 5.513,0E2auwV

-7,148S NITI 'vl1n3Vrniodu wsdzs-311130 Oh `TI,14 851 9WINNIM

-IA113 NM '9V1141118WV 9V8.1.VV 8N vsNAO 41.513N,21.1 4.3 23 NM

4301 E3 '21/(1)V 23 Oh 441403 8(11* v> `9,1,Vki 81, 251H8d011

AVM/ NM wylyx 'uhuurhousu 9381.1 8V N.SV 918.1.314)83 01(19,1M

-8W3N NM 43418L1 4.3V 9.1.148VNWJA1 811 [:10136* 3618V

'4,41Vd 21491 ITS3ii> `3(1HVIii mmusum low NM `23N.V

-V {pm 313W 5h !JANA() VS .] `1,18V8WAN 33VV OVIV NM 30.14WS

!V(N) `VIOINIV 9(19(1818.1. 9.1M513V V* ' 143 44j.(1411h) Nin Vi

'

'3E113.111h

V wsd.

3k

'ZN !

9.1.91 ruflk

'4,1%761

Y,

!

*DLL

V

Jr

If'e

www.dacoromanica.ro

r9VV3011V(111 vido(18181 Vd8.1,`Z1131.11r 14111 MV811V31 `9)1Hi 31.1(18.LAV

`31(11131 561143 4.411 wryakv 3hY3l 30VO4) Vd0.1.V8W 111V8W

3V urn `9.1.17V8VI 3V 41189 4.L1n1293V11 i 6181/ mi.vhwh

-V NM .1451,1111IW 173 W98 M1188 ,H3V '8E3 118118VVN.11 Vffid0.1119

NM 01939 1.1.91 V NM 49doviunowyd13 44dovin9w v `dovRtiruid

-mu V Ii8v 0111,131V011 WISH 8dItell 'arfizV y1711118336. 3V

3.1.3V1 1,1831 HID 111.343115 3V111.1134.2311WV 11111 3V31143 vv du

3.141711* 3V (9(112V j ) 9dVX '311-8V1111119.d11311 113 VVV181,V3p1

c1.1.V91 831 WU HW3d9 3,1.3N,14,diAlt Hhd%51 3VN.hV 9.1411Hh81.111(

NM 8V? 31. 3W5J.(19 3V `3VN.11 c1.3 Jk 9v81,1131 3v09(IsiAv

M31y911214 3V dmdminil SV 3sit 93.3yv sv HITT '911410)103 8V 9,1101

WIAV 91113:111V 1.111(113(1U 9.1.11W3 1:10V/1 6,11,93V1.14(14.339

911Al4w9 1,1171V '3(ip W93311 nni 3rf13.1313 I)* dov vhmms

-VII 3h 1.131% 3(111 3,18)1V M3 `11 I/ VII -01.111118U ,113(111

4117V 8V1 9119yWil1 EMi311W844 9V3111(1)3 4411 tiffl i9V8V6/30V

-NW Th ,vp, HA] P31 '114V,HWJ Sio `ormiomoivli 9Hysd3lli

tivusw psv*(10w8V (0911811131N811 9383 OM '3V-8V1111105103

311119 11(111) 53-8V11W11).1k0 91118W JLV9J. Z(IVV 4,135AV V17

11411 3V '%311144[189311 Hui

'M38113311 11,(h) V1VhV811 WO '108989 'ZLVdM113VV *1% vliik -11(1341 313V1 q.(117)1 AINVHdO1d3h NYItlgt1M1111r 331 11111 `VII11111109

'44WI8W31i 831 `913V4183 08V85433113WM 4H(1) 111h7J09Je

8V urn `vidAisoVoink sv "a1H13,11it, fiv `3y23HIAN 9.1.1111MV30dLl

11111 `91119MV3 `9.1.11(.1MW M19110(11 ir tim `9V01d9,L111fi 9191 V

'Z51 91113LINV 3V311149 9111933M 11VW 11111 `3(1vw tIviAr 11111 313

-W 1:18V V839V0(1) NM 93pv VW V.LW.LV soi '9v8u8dd. 9.Lmi3V-

9V813174183 911113,1111h rpm- urn '91H3831311 pviAr `3pro rivIN '313

gf7g

!

Jr

4.1.(1VH

tYt

lw31

811

www.dacoromanica.ro

343

HH4H All PZCZplIT8A8r1 RECEP/144HAWP KZpL[H, WU WJAHASgAH

ACTE AllpillTh KZ nparrp'evitat MAi AldCA, WH MHH8HA-

TV TA1114(7) A EgxapnvriEii ca cz.easpuumpE, Hawk Kg AMIJE-

.gzeCKSAk Tp811k AA' AMHSASil 11111 CH7CHT6p1OA8ii HOCTpS IC.

XC. HE *npEsnz, HE Oyll'11.41E, 1.1111 01110 AE EA4H I1E KZ-

111111'Z . A KZps/A Aims, 11.1H Artm4E;i8 41E CAARZ, 1.1.111 AASAZ

JI1 Bt411 43,E Ei1411 AMHHk.

FIO8A6 TECTAMEHT... Tvnapwrb. TynorpactiA tomtit-Wpau.,8m, ESK8pEipKnop6 . AA ANSA MASHTSHplii

mpr (1703).

inchiniciune eitri Constantin Basarab Voevod

111p.k ASmnnivr8m311 *nmoT8Asi1 inn 68148A8r1 KKAIIHIWC'

1H11 WEnzoilnipio A TbAT7, Pp& P8MhilitCKZ Iw

KWIICTANTHM HACApAg% ROEIOAk, ['AERATE 4KH111,4811E

4.T6A(PIE-.CE nsp8pt mArnirrsAk nón8ck, póapa

cripE 4nA'[.tnmE 4óKSAk nAtn-CE 4. CNI148A' EIZMAHTSASil

einlpr% AREAE 4. gPagEnE MpiI1, 11,111 4. CKSPTE KS-

MUTE, ToATE ASKOPHAE KZTpZ KilIMSAk itópk cz nein

4\E111 mpa AE "UTE MIA, HS "UTE WIN AE KSMI. MIIHSHE

AE NAME 4E AMICT811 AMIlgE4CRk TECTAMilin TOATE ME

CiAkIT' 4. C?AlitlAk KPEAHIPIOCSAINI 10611TOplOASii AE XC 11111 KpE-

1.1111HiCKSASri TZ8 COAET', KA AA moo, KEnAps 4)33picKh A-

nfprz ; f1EHTp8 4E, KZ 11pEKSMI. 4tAE COTE CZ KSHHHI. 411-

twnopk, WH 4.gAE 41111HTE 41114HWIA0ph, AWA LUI1 41AE KpE-

C'AS

CKI,, 4

Ahum,

flIATpA,

;

KATpa

.

www.dacoromanica.ro

Y934,11111d91 q,k vsmiv sdda, 44drutyl) `Iisvaid9a,HRIHWIN %WV

MInpvund, cupoi 9VS9H Hk1H 8d1H31.1 3dV9INI9

NM 'MEW Y.13Vk 4r nsv 93s YLLVVLI MIII 3131Thk 3dvw rpm

V.L YMI'MV Ydpi IZ93N.H1V3 V9WHV owsvis 4d11101ANMS,

8d1H3LI `NSVS1311M3 NV8d.VRIZat 83W0V0111 3dV911148W3H

3131011. NM 14.1,Vds93V11 4.1,12811 Sy MVO 3dVIV I 4.11.13lVVI

-311 N8V89H ,VV HirldY9 HRIV91,H30V0(1) 313V4)S3 3V HETI Tyfl

-ykv pp-fq3314wV 4v81Hd-Lund, gfiNyu 8#3HINV mv8IIHrumm

NM Cild9LLYIZV 41781V.109 VV3V NV/ 93 `3HW4 3,14HHWSV

`11111310903 Y.LVVU LWX Hk3V V1Ff1314 NIWSV MV HhU3V3tnli'

4dovrit1Lip9hirm po1kun31I1e YH893H mwviiirngd '0#81 361

1WHSdH9 N3IVJA3 IVSHOVH:HW ,H3t111 01(1911181H4VW NSVSM

AVSW NM 1141339 SV,3 3HH9 3k `NSV3k 5H-SVHV/H

-cIAVY3V `V3VIVP9IV Hifi 43ludgivMZH '3VHIET1OVYNHI `3VH4HHOJ

`mmiloduJr 3V1.1. %vpiaviVir 8,1 wg..Vsyd `3v3vN.d 3,1491

V.1,317hV SH `NSVSNHHHHIOdU 31131VdV 31V9,1. 3111w8d

-119 4.(JVH `WIHV3 3.1,3V1 VIVJA3 3h MVO 3V 3(1V9IHSINWW

HM 313V(1)83 34C 31V91H30V0(1) NVW 313'0 VI3VIAV Y131.1(133

-33 3VIihd.19 LLV9J eL9M3V EH ONSH 313VI vavlu. 3V.dx

VV3k ,19J. VV 3dHS1HWW 3(1113 83a3HWV HEW g.(1N.18u

HVWSH Wd2(1) NYIVJA3 313VI SH J.VV ,V39V11 4VS1Hhild3(1) 3hHa

,WSH %air/ '3WVI9 3V %5I Sd1H311 AH3WV,1,331 NSVS9H

V VI3VIAV 313VI 3dV9.1.H8IHWW NM 3,1.3483 3V 3dV911001/04)

NVW 31,V91 ,IV/H 3V EdV1 oLVV SV,3 31419(11 3 V3k mv87

-9VO4) 3d1.13 3VWS.I.V39 3VV1 NyIY%V 3VV 8d.I.H3V `Hhd%9 VIVO,

-H30V0(1) 313V4183 OV NM '3189YVIJ 83a3l1VV 3V HIT Hamm('

-Mx 9.Lvdys3Va 3.1,v8iiv %mum 3 vdovionirludm tirtywirh

VT70

ir

,WY1VcL9

www.dacoromanica.ro

-V VIM 1186. HAO V3 Vi 'MEW : 17113 Schisv advw NM umq adu xsliz4) 812 3.1VAII *131,14 3V IHWN0.1.311 elVdJ 121/ HID

`.3..NWHV VV NNHBVSYS". VIIHN) `V83NEV v 8Y4 uvw Vd3 8c/N8V

118 HM 3.1(JVAII* NM '39WZIL3 31/3dVokial Hth `83VVV113 VW

IVF11(0)%1IN t.18(11 ITV HM '3oNiodio Hrn `80311 urn `Ibriwkl)

-3sd 11 `3.I.VHd8.1,3%d 311cLi83 HM 'N4)% vv IVNIVHSV HUI

'111,1481 V831211 VIM `nrridodAr KW Hifi `11018N312 uvl vv Vd3

: Hsor vhvis vsavd 3V j.vdiiw 8%7,3 111113WV(t 01 AL

3mq9811 Avoitle usv Aii utiie 31VAIN3 18/ 8vy 811 IOW `mov Ive,duit Nov llSJJNllV amsmle st,

3hVI Hth H81/8131483 VjoNAW3 V}1101.1.3 .1.8181.1 w 811 w*hy

831 3hHH Hill '319.11d 11* 1181/ 118H8d1 doVHHAVVAI

VWHNH 851 IthuldV 113k HIHRVVOA YN31211,31J31/2h* (%)3

Y3 WTI 2N3V*3D3V3U (Y)3 3 VN `8Zi31lW8V 118V V8dVV NHV

Hk `dOV1l1i3WVOA VOIVIAH1111 NVIV INV 811 11118(1N8V 3,1,3*KV WA%

3,1.118W 3V W8N ! WPdeA3 2WWIN Y3 3h 'NALLVVII

30)13 W8}1341 ! SAA `11390:111 812 nsv vsmodoni 3V Nth `31IVW

upwld) vivh thitt `31V13k WIthY1WLI uuiV Vd3 12.1,3345

(934LI eci)

vslunyini ,u93I Hgv 3Iti9I

vvslivItiq %muff 'avuowd31

whip 4v8lud3w3 OUltiAlYJsd thLVN3411 HM 13111W 3VVI tifflm

Vli '"t1117V HVy HEN "i1HdYLJAI HVW HV ht1H3OVOCP 3th

-,SAN 3V *h 3dH3 avvluv 3)N 3VVI-HOYW 3VV %1Hk'ZWVY,I.

9f2

HAVJ

uLr

.1,Y31

sv-J,vV

vadvsi

1,1%

1,1SIVN 14d1.13

8H

www.dacoromanica.ro

346

liAA NEKSEIWC, WH A CHINA Ali 11 MpiMHAE pwRIEu . *NCE EA

aura Epa AA TOM flPEKSM AM I1C MAH c8c ; rap AE MIME-

TSA ASH, Wil AE gilirk ASH EpA tiliWAPTE WM ESN WH ApErIT,

WU (ItEllOp AE WAMENH ApE11411 . LIM *TP8 TwaTE rmASplia(E)

nIH 411TPEE7pHAE Epa raTa AA plcristrch, KA 8N WM ME N8

Epa AE NH'Ill W TfYIAB Z) 4t KAM . Wil AtKA AS AMSIIC EA

AA CTZfral, KS TWAT(A) HillIMA C'AS AHSKAT AE 118198 . wit

C'AS ASc crin.7)118-cz8 AA rpzAturb ci-ur rra;(1) ASKp8a

rpzArtigri ; rap Su at-m.1'wpm AS KtmEc CMOKIINE AE ESNE,

11111 AE ASCE HOKA011 .AA cTzri(z)H8-c18, U111-14 nalK8

AllEAWP MAME 11111 pICE ASH FATANOA, KZ AWA-11 EpA NS-

MEAE AMEASH (IWI0p, CZ AE ACKStlp *11 KAM, DM BA BEI111

EA AE AA EAE . rap Icwri nErrrps w Tptan ME aosukcE, .111/411-

Tpa 41.1 KAM ; rap flrarrarroA miwurAs-m 'Imam wrap wCWWE A ASH, VICE : AE EWA, mat UM CZ NE czTspita

AE CMWKilliE, IAP AE BA *NIVEA cTrIn()Irsa AE CMWKI1NE,

NWII ROM mzrspHar aaw,HAwri, Ksan KZ AS *liTpAT ICW11

KACZ Wit AS MZIIKAT CMWKIIIIEA(E) Sgprm ; MAH fiZPTOC

KM AS 4rapar EA 41 KAM NMI ROM riSrk AAAWI,IE MSATE

MillitIENH, 118 BA risvt orisn Ks Am, Ulli 4YLp AE amp-

TSpIE riti EA fl8Tt rpZI1 . WH MZIJKAP'12 CMWKHNEA(E) TOATE,

W11 piAt 11111 : W EMI AE AE(!) THIIE EAECTEMATE

COAHE . Wit AtKA AS REMIT CT7H(Z)118-CZS AEAA EAE, %Kra

CMWKIINEA(E) ; rap EH rilrapz FIRE Icwri, KSM Ka EA AS MZI1-

KAT CMWKIINEA(E) . EA KS MINIE .;HCE, CZ 'MAME ripE ICW11,

WI-H VICE : CEISNE-M 11pWKAETE, ME All *NTpAT *11 Kzampz,

WH All MINKAT CMWKHNEAE ? lap ICW11 A84;1/4 Wu N8 118Tt

- -

IdAE

(ppzAArK-

LiAk

14I-E

*

lll14

HA !-

www.dacoromanica.ro

HOV H8AL4f Hid i. vast, dos

8H 'olvyl) ns aV los. HI) doll 814 3V `j8m3rfl3w 3V MITA', 3h

85I MAN WAN 3h-34 Yll `3fhl'811101* NVV1411 "Z.1.3VhV

H39 81 HSV%11* 83 4199 3h VI `31. 8&141311 L Y3V51 It 8d.thir

31IH1 8H mH)pHY.v 7.3 83 *1811 Olen WSH : 33Ha H voulv

-nu du ! VVH if V83110 SH ()7.2VVIE1 33 33VV V-Y3 H8V0111

- ValVLI1 VJ811 V HM 'ou1vHELI H8HAo 'ant * alumn Adi.

7.3VW 3iit 111H3VHd11 33 11 `3VadV31 3dVAN 0111V1189(17.M 11.)10

E1 'WM '110141111.1 FHB VOldV1189dYll

V311Y,d,1.11* 3V12/1 gV8113/

VIlVittl 7.1V3 311111, 'VI 5118113 1.3 vv8H3d1J to.r. .1.82gH 812 Hill

111YA111334e (02.1.VV9 H-s3 dOV V811(7.)117..1,3 111k118(101.1 811 `(3)11

-31111XVIAT3 33101117.W HOV 113kV VI WSH 7.(IIIVE9 4.3 VIVie Hh# Hiladjk (3)v3HHHAAw3 Iv3hs sv Ilk 'UV (3)tukn4 e w J.VH

-811V 5V,11 UM 'YVVVH 11.h 3V `ZUV *9 V (')th781/ H3 tdvi

vmv 113 lifT1 7.)117(f) 7.3 lit1V11,V-Vd0V3h 11111 33112 Hal : 111.14 3'

vim Y3 dov V8111.11%13 VIVI 3V311HWAW3 1VHIRIV 8V 311111.

Y313*V1.9 (7.)3 1.3 VH SILI.H311 (VITIV 115 111T1 VIV(i) Y3 6WEd1.11

V-3k (10V3h 11H1 VJEtd 1.3 Hill S3V1II7.IV 8H VI 4cLVVOJI YUV

FivwSli J.gdmH 8v nm 'Yd8.1 * v8134V .1,10J29 8v iim ! V3

omhir 182s 8v Hm `(z)Vvvm YUV 38Vv 8v Hm `Ivylavv 812

Hm valtmhsu s7.3-8H(7.11J%13 v13w8V2jilr 1.3 .14.1811 8V,3 liffl

'HSI! *I1111VH* 331H8H31.1 * .1.827.31 SV tionq mdvi H8v vdu83v

adv,r. wmdgu Hm '(7.)tiv(1) 3V v13 11-1.1111.d111 VI 8d.I.H311 Y1179

V-V *dB HfH '1119WHV V9V91.2 81411311 HIM H8,6.* 3hHIJ HVIJ

Lft

' HdJ3H

'

- -

www.dacoromanica.ro

348

figant W14 Anatinft84a. Kan, KE.

CZA,zirmvApz CZ CTRZHC`gCE AA 811 AWK TWATE 40611T0PIE-

4E), W11 VAMNEA(E), W11 41)IAR$AE . 11JH AS 4YLK8T MAHM814A

81.1 iEWK WH A8 niSraTO.) KZT AE 11117,K8 TST8ROR . 11111 AE

nnK8 Kw w postipz, W11 W pzAHKAR CZ AC OE JmnspAT .

iAps BSAIlt W RZI1111H 411WARTE, WI-H AprbTZ W IfiZRZMZ. AE

ErlpHE .vrp'w it8pcz, 1111-11 ;14CE : IATZ AM raCliT ANACTI

MsFIKARE, 11114 fl'AM .TARZyMT CZ W MAtIZHK11 inn 118 1411-W

RWIO ARZTA 41E, riEriTp8 KZIE Etpu 4rapaT ; AEN14 AK8M

MERVII 11111 W A . tapz mAHAA810 a8 CITHT AE AS AIISKAT

4apzma AE KAMM. W14 C'AS F1p111101 .11% K8RCZ, 11111 44E118 A

RZI111111 cripE RSANE . tAjn RSAllt ;HCE : W ni8n(z)urkac

MAHM81473, AARZ ANACT(Z) 1iEs8HIE AN OCT MIST TS, WH

41K12 13Kg11 CZ OH ./IltlIRAT 11RECTE (pLapz, W11 AWENTWAME,

UM 11ACEpli ? AtIACTA nHAA(z) 4Kitn8taipE, EVE NEA NE 118 KW-

CKS (1 1. K811óCKS) .711T7,10 MN C41ZT8ECK6 ICZHA CZ AN8KZ AE

mitpE A8Kp8pH AnApli KA AWKAA, 11111 AWN ./i HERWE MARE

RIA, W14 .i% MARE REkillyINNYE.

Glosariii de plante slavono-romAn. (1705).

Glosarift de terburi.

ibismi . ANA coYEnn ERENAE, CAWBEANIE WratTOM.

ilAiKOT : K8K8TZ. Ilompominc : HZTAA1,11114Z,

118KB11CNA : KRECTE4EA, n3A- ampuw, TOCKOT.

Eta, RRSCTSR: 3AENAE KANSCTA : raps% rpm.

www.dacoromanica.ro

349

IEMEpHI4A : CTERWOAE. CliptN: PACX0AHAK : WKI011 so8a811.

raps% AE M8HTE.

IlAnwpoc : nanwpz, wwgetp.

Mnirw : C8CAK).

&NET : tapn .trioAnoace, iKum ns(i)AmmEH.

EzPleltZ : ITLAZMHAZ, tAp61,

4111M110AC7.

&WINK : nuoiwop.

P8MEti : M8L1INEA.

HpA)(11 : oypppm.

IL'AHIAA : AVI,T8pa, CA8 rApEZ

AFIN IWE OW MZT8pH, 11E-

MINH.

CET RAMA : MAIO PAIN-

NECKS, 601111HMECK8.

GA10; : HAAS&

GA# : 11AA6Z MApE.

GDMANZ : rAp6Z MApE.

GHTWH1E : 14ErrEpHr.

illapla : MAppE.flig A,111114 : MHTZ11414.

3E1EMN1E 68n : 110A1ii, do-

EWHHO CA8 ISM1 EpOIrk-

CKZ.

9EplIEHI111 : tApZ p8MEN14AM.

PtIlEK : CKA10, CA8 sp8cT8p.

rscia HOU : n1410p8A MIIIIIII

Tamm mpuii.

KOARA : 6W68A.

GV6WME : sni8a.

GaaH8T0s : Hz)(8T.

Pon% : TpAnAmpup.

Ptirni : HAIM.

M8U1KAToglIA KAKNA : 148K-

LIAVApZ.

GlINA11, ropowHwH8 : ansipapio.

Rpwsoc : IIMIVAH.

A81{11E01E11E4 : wkana.

KankTa NMI KpAMBH: RApp.

ROAHMEFITA : lIZTVLHME10.

llpliTKA : pZAHKE.

Rw(I'Lp : MZpAp10.

Attpa : marrE.

A8ra, mEcHos : oyvr8puno,

U1168At : NA1173.

RumAsirrA : apiKAE. ge.A.n.......1

www.dacoromanica.ro

350

Glosarin de porni.

BAEC 1111WEM ApEBECA.

Mcg Hz : 4vacEH8n.

HEpECT8FI : MAN AARZ.

IIEpEMKA : COWL

rttsA : nzA8mEA.

Mumma : MMEW.: UU WENS& pz,KHTEH.

Hp8CINIAMIA : CAABZ MOAAE.

BMiA0 : HICK% AEH KOIIA411.

CIAAMIA cznyEp.

llEpECTHHA ; 8AM8A.

Egpgma : MECTtAKZH.

pEHHHA : HAATHHH.

Oypumm. ritcut : MIIIH8A.

Hum : r8Tzio.

QHb KpmeduHK% : KpHH

AE AWL.

llpocuma : i1lApCEK8A.

GmEp4HH : gp K8 puffin.np811 CZARATEK,

nop8nAzz NME nop8nAsE

MApH.

: Asp, AHH KApE CZ

Xp2.11ECK rziiiIu, -KOHNMATACA.

ITIBAOH : AEMH8A M48A811.

GAtME : rpHuiva.

Evptxos : KaTACTAHH(!)

EApsx r11103 : K8K8T74

CAptXill :

14;60pHOE KiApOt : CKTHA8pH AE

KIAP8.

fiwcHno : nzpriE.

11p8Ta : N8A.

IlimocKa ;c1wp1x : rzvpm mH8mH.

PEHHH : AE HAATHH.

llEpBA : CAMILA.

GT8pAKHHH : f1A0f1 CIA6ATEK.

CMIBA : iip8u8n.

AptliKA KOpH8A.

HARI : m8rAcTp8.

Lina : TEIOA.

CKHEA AHEM : 01.11iE AE Ti10.

IACTIIHA : 11ZA8prk AtACZ.

: rIZA8pE.

rp8IHAH : rrLp81.

rp8wH : 114E.

VCKZ: Ii)ArSA [tufgz: (par8n].

IIKA

MEWL.

11EpHHfiE: ca8

NE

1311VAINIE

TRIM.

:

OK

www.dacoromanica.ro

351

TEpEsEn.o.s : MACAW! CZABATEK. XAMVIC : E11Z11111t.

ASS MEA8A,A : KWHANIOA CTE- AlpEp : inOnspAZ.

map.

lixkin ;Etvpz (! J. ;E(Iwpa) De alta mama :

A8WHT,TAMW H W8pORE 110-

FOT : OyHAE C8(1)AZ a8cTp£3, Patti'', : CWK ca8 nazA8v, AE

AIMA(0) UM rpEwpIn aarrra. AEMH.

Xpncawr : 4mvapE AE A8p. G8Ct : CEK, 8CKAT.

ITAM1p : prr1E. Gb,11)0 : B'kDAE.

Joan din Vasluiii : Psaltire. (17101.

Predoslovie.

(p EptimE AE Wimp %MA& HE 118 mtpne 4.rp8 CBAT8AZ HE-

K8pAI4HAWp6.

TpW11141. C4)7.11TY. A1,18T, A1,18TZ M1iXM1AE ; XEp8BHMH, CE-

9A4)HAAH, npariE(!) AllOCTWM1, M8HHHIPHI, CsXpACTH, MIIA8H-

1411-Ms . AMa Jr1E(18T A CliptiE 41/4 SHWA MUMMA' AJIAITAs

CZB. ;CHI. HWEB. ti. 4 ;HAEAE A811 liwan sop.

R8B2CHT A1111 flp1A8CAOBItil *ZATHpHil, KApE ACTE MAE T8-

T8pWp aaptinnop, Kap* 1ACTE KApTE C4)HTZ WH As8AATZ, W11

4)0ApTE-11 AE 4)0A0C C84)AET8A8H . 4nivrp8 AHACTA TOATE Cs

WHE XHE-HHHE, KZ )(C WU AHOCTWA11 A811 A 14HH8T irzAzTupA,

cnprinT8pa upsina . AWE K8 IpHpE A8H AMHOZ8 aparma WH

11811, K8M8-C AE (I)WAWC C49111411 *AAMH . AIIIITc;PIEWE 'NATE

4)HE MIME WilpH snrana HE ppla 11111 CZ C(Z) 4,1;kAi11'k alpE

www.dacoromanica.ro

-V3V 3V 0111V glIOWONTO3 IIIIMVV 6sV9V 311613 SV 111118 `40VION

-v* Hoo.thom 3V VIVI d0V3V8VV V3,14V31 %WW1 Y. VH.LVit

111f13.L3V(1)83 d0V3VV09 VSHIN `11M31111d1361 dOVIIINIIIM 121111VVIJ

tiftl glidt3Z0311WV 143VHW NM NON+ VV111111111 NM 'RISS &WM.

tiONTIVISdHSV 3,140.1. V V01114.13119 UAL V8WV4 ' ZH34a3V(1)83

s9WS1/3 NM `m33d3hpilr 8618v 3,1,3V1 VAOVVV* 111NsdHVV 3rhzd

-092N `Z.L11CLL31111114' YW111111 MN V8W4 311111.114339 3.1.1g0.1.

V 14-S3VVJ NS tifil `1114111911 vmudifo Jr lvdzuv 3V wwda 11-111

Ifil 68d.1.3011 1101d91811111,111* 11(1314 Au 3hSV0 11111 glIhydV 3du

31113110J V8W0VV4 ' 11SY *NCI) 3d14,4311%V9* NM 3giucLw s3

I1131.118.1.V 41dOITINVV4 dOVIVILLIMI 1831711.1 1108V Vil VH1.V 11111

gY,LPINXMV 8v3 g%311ffiti11sw 8v3 `g,LgthiVTO VV111111 SH V9311

-111. 111) V9 8461 litH NM ' VIVIty NM 3NY.3 8H sJAV011 V NM

913VHV lim L1.11Y)1 3V dOVI1VVV4 3V11(1%,LhisH VIVI ! 11HtN13339

HVIV 33 VN3V `311111IN 31101 IOU 3h1114 63F133V 3VNWK13V 3.1Xell

ON `11017111,Aldu V OH MIN 1101/1,1110.1.301P2 Vd8.list1111'94( SH 31.11N

sH 31.1.1.11Vi V(11)V.11,Z31 (3)31M119811 11d83VVJ SH 4d0VtiliVV4

Vtids1114tH 13(113CH 1111k11d3339 1111VVH3VV ilVVOI)V SV W314111.r,

-NM ! 118V8H3V V01\3411\70 *H3Vd8 AIN sZ3 PH iztrokyst sx usv

-8drhu 3V31138 Ydv(tiv 1I3V 3du gais 113 '39 33 9.dV1VV 119d3

118VO9V11V09 SVV ,V1ININ 14110.14111111 31. litihydll 11M N'04) NISH

dOVIIVVV41 31/1111YINVI 11111 g1113,1,3483 3V11441.sity9Ilt 11401 V

VOld313119 313'0 NM g30V0(1) 3V 3-3V114V31 3VIVI8cJN8V 31VS1 3V

-1111dLISH %31 `311111VIZ4 3V 85133VIJ 3mV ! yltifinsii 8yeind VV3V 3.L3'01 W1143 3h 10118,1.1111dH3 ZIVeill : VSLIJOUV VY91711

HSV 3V3x1111118H YV11118HVY1 `(08J9V IISV V liftl 311V113V9 1181/

V9.1.30(1 Sd.1,1111V `1111611114 VVSVV VIlticSV W11S9 3h VilV111)1

g9.2

'

'

www.dacoromanica.ro

353

.0.Z, AMON iAH.O.WM, AMP AE +144OPIH ASH Ropsio, an'tp A

ASH MWHCH ; rapz HON SEAEM, KZ A TONH liraantinop AE 1LACTE

CKJAIHTONO mom CENT . Asponie AYEA AS MWHCH, AS ABAZ.

AS AMAIN KApill AS capric, EH AS (PWCT' NSMAH KA 8N KON-

AE10 ; rApZ 41,X8A CENT AS (POCT cKpIHT6pion, KApEAE AS .IrtH-

AHpENTAT KONABOA, MN MENT* Avop . MAN spzToc As T6ATE

CZ NHHEM 4t4111EAECSA AXSASH CENT', KT. upunT8pA 4rApfii 4-

LAEAEC, IACTE-KA WH Tp8(1811 4:1)/pric CS+AET.

Psalmii 10.

1. IliN TpS NfE AOAMNE CTAH AEF1ApTE, AE NS rAH AMHNTE

M EptME AE .rptv& WH As rpiquis ? 2. *NITS hvasApIA

WASH NEKSpAT CE aricais'As MfCEp8A, LUVI wkrx 4ttrrp8 CEA-

TSpHAE IfiAA 4E rzNArkips. 3. KS CE AASA/Z 111,KtATOC8A 4u-

Tps 110)(TiAE TpSNSASH C'1,8, WH NiAA 4E HE WEHASANJE UNE

CI-A K8E/MTN,M. 4. 411TapaVr?& flpE A MEA rizawroc, WH

ASNZ MSANHMt MI,NIFI CAAE NS trtp4svs . KT. NS FACTE p,

NAHNT`k M3H. 5. criSpa/s-cs KAAt ASH .1t11 TOAT/fi HptAAA

ASA-1E sop TOKM1AEAE TME AMNAHNT.k 4314E11 ASH, WH T8-

T8p0p apznimanninop czli EA Brip8H. 6. tra ONCE 4Tp8 HNHMA

CA : HS MA5 BOIO KAlirITH, Aturt poA 'N poA (InpA AE pu. 7.

NM rSpA ASH E flANNAC AE EAXCTEM, WH AE AMZfAMIONE, UM

AE JIMWEAAMIONE . aurr AHMEA ASH E 8CTENHNTIX Wu A8ptpE:

8. umAt 4tH AEWNHMH K8 mill BOrANH, dttrrp'ACHSHcz CZ 8-

*frac npE `MA NEEHNOBAT ; WKIIIN ASH CIVE NEA MHWEA npA-

mom 9. AEWSANJE 4NTp'ACKSNC KA 8 AES *HITS WrpAAA

CA, AiinSAIHE cz AnSmE flpE %IEA Antaph, ca An84E npE 4623

www.dacoromanica.ro

354

MtCEI) KA Ca-A TpArX 11p11'11C8, WU illTp8 AAL(SpHAE CAAE CZ-A

CMEACK?& flpH'FICS. 10. 11AEBA-CE-RA WU EA KZ4t, KZ1148-11

BA 111,rk K'AS El VINT 111)E NM anima& 1 1. KZ ONCE JIVITpS

111114MA CA : swriic A, .1141TOAPCE-WH (1)ALIA CA KA CZ NS BA0/6

11ZHA C(111)711111T. 12. CKOAAX 40AMNE 48MHEOZ8A MIES, KA

CZ CE 411111AMIE AMA TA . NS SHTA MHWEI111 TZ11 11Z111h OW-

UNIT& 13. nEtruSi 4E AMINE NEA HEKSI)AT ripE A, KZ 0110E

*HITS 141114MA ca: NS EA MErIETA. 14. 4E4H BEN, KZ TS

413p1pE WH SpyiE CWKOTE1j114, KA CZ OE ma JprrpS AMISH

TAAE UHE IACTE !MCAT AA'gCEpSA ; CZI)AKSASH TS FIN (1)11H 411-

Tp'AytoTóp. 15. MpWRCJIE EpAgSA 11ZIMTOCSA811 W'A BHT-

AtFISASH . %1EpKA-CE-BA IlZKATSA 1t811 WI1 11S CE EA +a. 16.

A E (TrOnzparr 41/4H IAM11 11114 411T1)8 E1.11111 11EV4lp'WHI4H .

flEpH1411 AHMR11 ANN 14ApA ASH. 17 Aoptipt amiHnop W AS-

011W14 40AMHE . WE rZTFIrk 111111M111 Aeop W M3/4 AMHNTE 13-

rkKE TA. 18. A 1,I194EKA CSpAK8A814 WH CMtpHTSASH . KA CZ

NS CE Amax ASn'com WAASASH A CE WW1 111)E 111M/MIT.

TAWM AaRHA paValz AA . AA.

1. 111EpHNE 4E MEA NE AE CE rApTrIC (1)47ii 4E AtyHAE . WN

A0p AN CZ AK011(E)pi& IlZKATEAE. 2. 4)EMPIE 4E WMSA, 1EASA

NE 118-14 FISAAtljlE A rIZKATEAE, WPM ttCTE 4FrrpS pocrSa ASH

4tWEAZNIONE. 3. Krb T'LKSIO IB11 CE BEKH1A WACEAE MtAE, CTpH-

rZ1147. TOATZ yuva. 4. KZ WI1 SHWA WN 11011TE CE rpESA

alpE MIME MZHA TA . 4TpOp1118-MI alpE K111181)11, K7I14 MN

NAETIVZ C1111118A. 5. Itap AE AE1,111AE MEAN KtillOCKSIO WIl 11Z-

KATNAH MEAN NS AE AKO11Ep1410 . ONW : AkrbpT(S)pHCH-M7.-E011

.

www.dacoromanica.ro

355

MHHE 4)Zp7 AE AEI,IHAE MEAH ASH A . 1110 TS EpTAW HE-

icSpa4iE HHHMHII MEAF. 6. AE MINE poArZ KZTpZ TIME 411E-

MUNE MEM ME-H flpE lissawc AA RpAME AE TpERZ . *CZ *

HOTI5f18-C AHE MOATE, Lull KZTpl *CZ HO CE CtI1p0flHi. 7.

TS ELM CKZHArk ME AE CKpaRHAE %MAE ME MI 1.1Ht:IpZ ; BS-

K8piA MA ElpH, HpZlitlpH-MZ AE MHE ME MZ *HKSH1,1SpApZ.

8. *WhAEHI4H-TE-13011 WH TE ROH 4AupErrra npt KME AMACTA,

ME *Tp'7.HCA TE BEM A8M0 . *T4H-M ROO cilpE THHE WKHO

MHEH. 9. HO 11)KM KA KAH WH KA MIWKSA ME EH WAS 44E-

AEyHyk, KS WH KS: ;MAU TpM,10 (j)Z1MHAE Cp. E

MHE 1E HS CA AflpODHA. 10. MSATE pmlE nsmaT6c8A8u, rapa

MEM ME BA H(ZA`EMASH Crlpt MHM ASH A *A ID, *KSH-

vSpA. 11. RtCAMILIZ-B% AE A, UM RS B8K8pauH AHpErH4H,

WH RZ AZSAAIM T01411 MHA ME CZNTE4 AHpEFIEW K13 HHHMHAE.

XV Cuvinte romäneseT la Ruteni, Poled, Hutuli §i in

Moraviea.

Se scie ca s'au imprastiata intinse colonil romAnesclasupra terilor de la N-0 Moldovel i Transilyanielcit Romani se afla pAnA prin imprejurimile Odesei'Ana In Moraviea. Gel din Rusiea, chiar de di'ncol6 deNistru, nu si-au pierduta nationalitatea, cel din Poloniea

Moraviea sinta de multa slavisatl.Romtmil au inceputa a rol in spre aceste part' incA

de prin veacula ahu XII-lea i am XIII-lea si pótedin ala XI-lea.

SA vedema ce cuvinte s'au culesa prin acele partl.

cripti

ROp

vis8

A.

si

ei

ai

www.dacoromanica.ro

356

La Valahil slavisati din Moraviea aflama : brynoa,.brymoci, bryncloa (adeca brinoa p. brdnoa aift nostril),brindoiar (branzaria); glaga, glag, glagati [euv. derivatede la diag=ehiaga, deaf Romanil cari au dusa pe acol&aeesta cuvintil romaniea s'au despartita din Daciea in-nainte de respandirea obieeiului de a preface clia,git inchiagd. timn ea urma cea mal veche de ci in gl=gh inch si deci de leste de pe la sfirsitula veacului ala XIV-lea,de si chiar in altt XV-lea aflama cl pastrata in Mol-dova, Munteniea si Transilvaniea] ; kurastva (corastrd,corasid=colastram ; adeca /=r i o neaec. egala st) ;

kurnota (cornutd); niagura (magula la Albaneji, deeiprototipula cu 1 si romanesce l=r); merenda (merinde) ;pistrula (pistruie, cuv. slav. Inse cu / pastrata si cu pine prefacuta in chi); putyra (putiraputina, urma dindialectula cu n=r), striga-, stringe, tanejstra (taneistra,=taistra, traista, dee! n nepierdutt) ; vakefa ((Schap,deal cle=che, de la o-chia).Din aceste example urmézaca au cursa Romani in Moraviea timpa de cate-vit sutede ani.

La Poloni si la Ruteni aflam dupa Kaluzniacky, citatade Miklosich, urmatórele cuvinte romanesci :

blynda (blinda, de siguril pentru bidncla, bube); by-syha (bifiha p. befica); cara (tara, c=t, dee! cu ea=it.dupa t, deal tea=taaa, dialectula en labialele sehim-bate), doer (gen) la Hutull In Bucovina ; facarnyj (fa-rarnif=fatarnicti, or! eum derivata de la facet); fijin.(finn=filiinu (filianus), macedonesee hilinu, la noi hindsi find) ; fil dee! fara pierderea lui foja (fola(fiia, 1),

www.dacoromanica.ro

357

cu pierduto) ; frembija ( frembiia, p. frdmbitaforma veche p. frdnyhie, frdmbie leste dreptft In dialec-tulft literarri); glegul la Hutull (p. cliagul4) ; grunift si

(p. gruid, deci dun pe acolb pe dud n nu sepierduse) ; kapestra. (capestra=capestru) ; karuca (ca-ruta) la Ruth_ ; kiptar (p. chieptariii=pieptariu, dee] Indialectulft cu labialele schi mbate) ; samanaty (samanati,-verb. a semend) ; stempyraty (la Ruth. din Bucovina, astêmperk) ; chiar (la Hutuli Si Rutheni din Bucovina) ;tryfoj (trifoitt cu 1 pierdutu) ; tuqyret (tusirit=tuginh, atunde a doua bra oile, la Hutuli); wenit (venit'a, folosu) ;falcra (la Ruth. In Bucovina gi Ga1iiea, cuv. le de org.latinésca) ; kieg, gleg (cliao=chiagft) ; sapaty (a sdpa),Baltagul (munte).

Cuv. romanesci la Rutheni, dupa Fr. Miklosich : ar-hat (argat), brynolsa (brinza, brânza), cara (tara), glieg(cliagft=chiagft), kulastra (prob. 1 le formatie taxclie dinr si nu 1 vechia) ; mak, j (malatt), merinde, part (no-nett, parte), sap (sopa verbulti) ; tajstra (traista) ; tur-

; jerep, gerep, jenepin, jenepir (serise cu ortografiefonetica rom. deci forme cu n pastratft si de cele cun=r ; apol juniper=junepe, deci prototipulft lui jerep,lear din juniperum, jenepir) ; Ourgulat (Gurguiatft, unftmunte, adeca 1 pastratu. Se scie ea In Daciea Traianacea mal veche urma de 1 prefacutft ieste de 1320) ;musia (mo§iea) ; Radul (munte, nume articulata) ; Ra-duskul (nume) ; Botundul (munte); Tusul (munte, pro-babiki Tunsuld, pierderea Jul n pare normala, data_

ne ullamft la tufind etc.) ; Akrypri (unn paraft, Acri

.f6ie, /

.hrunia

www.dacoromanica.ro

358

§1 o r 1) ; Brebeneskul (mute); Breskul, Brustur, Caput(apula), Czerbul (Cerbult), Dzymbronia (Zimbroaiea),Gurgulat (Gurguiata), Sihola (sau mai bine Ghiholap. Bivola ; In Moldova se ciiee ghiholit pentru ;

deci in Sihola avema dialectula cu bi=ghi) ; lrukul(Cucula), Lupatul (Lupatult), Muncel (Muncelt). [Dincele Insirate de la Breskul incóce numai Lupatul nule munte] ; qe§1.11 (Sesula) ; qe.Fori (sesuri) ; strymba (p.stramba) ; tejuf (teiusa, deci din teliu0, teitm, cu

pierdutt).Iéta dupa Kaluzniacky nume topografice In Poloniea

resaritena Magura, Lupatul, Piny, Hylata, Tusul,Gurgulat, Niagra, Niagryn, Syhlos, Hrunii (p. Grunia),Sihola (p. Bihola, bivola), Pietros, Brustur, Bania (Ba-iea), Czerbul (Cerbuln). (Astea-sa nume de munti,

parae, izvóre etc. si le-amfi pusa nice adunate laburl Ion desi au mai fosta citate la alta rubrica).

La Hutuli in Galitiea, carii, dupa d-I. K., yea fi fi-inda Romani slavisati, ne inlira multe cuvinte, din carivoma cith pe urmatórele : Magura, .Rypna, Rotundul,Capul (Tapula), Ledeskul, Waskul, Radul, Breskul,Szeszul, Pietros, Pietrossul ; kiptar, kliaga, kliagaty,harnzasar, wakar, ryndza, bryndza.

XVI Urme din limba romänä mai vechi de catil

anulfi 1000.

In inscriptiile culese de prin terile romanisate dinresaritula Europel, precum si in tablele cerate din Tran-

pa-

bivola

dat,

www.dacoromanica.ro

359

silvaniea intfilninan pe lfinga formele clasice latinescide cele populare, astn-felin aye= inteo tabla cerata *)segnai pentru signavi, adeca e pentru i scurtn clasicasi v pierdutti, daca amn fi avutn si gn.mn cuvintullarn fi fostn curatn romanescn. In alta tabla de la 167 **)se aft(' urmatórele forme: remasisse [pentru remansisse,cu n pierdutn innainte de s ea si in desa (p. denso) ;mésd, meth (p. mensam), etc.], abuerat (p. habuerat,deci h. incepetorin pierduto), abere (habere). In inscrip-tit se afla socro (p. socer clasien) domno si domnae, etc.Pentru perioda cea mal veche a limbel romane ne daulamurire toate urmele de latina populara, chiar si celecad 1111-sn culese din Europa, resariténa.

In privinta periodei cuprinse intre deosebirea limbeiromane de celelalte limbi romanice si Intre navalireaslavona, gasimn cate-va lamuriri In numele culese dinProcopius, unü scriitorin bizantina, care a traitn pe lamijloculfi veacului aln seselea dupa Hr. Multe din acelenume sintn in latina clasicä, multe :nu-sn romanicenumal in cate-vit aflamn prefaced romanescl : xami pap(in care avemn capocaput 5i malba or! nzalva) §i xaazenofleiwea (in care avemo castello p. castellum) Inprov. Dardaniei ; Maeziaerea (In care avemn petra, darde buna sama pe atunci se clicea pietrd i nu petrd, de

*) Al.exavdeu dvrtiraiRc creiodo avxme ueyi,ca, ta-bla cerata din 160.

**) La d-1. Ar. Densuseanu. Istoriea linibe ci literaturel romdne. pag. 42 dupa Corp. Inscrip. Lat. III p.924-927 Tabl. 1.

si

www.dacoromanica.ro

360

asemenea Marci §i nu Marki) in teritoriula orasulutSerdica ; Taeoact (p. turicula, dacit n'ara fi asit de ciu-data asedatü accentulii) ; Mediava (in care d ne prefa-cutil in çZ arata ca nu aye= wan euvinta romanesca);AmmoTdvrava (desi cu acc. ciudatn, acestn cuvintn cu-prinde lupo Foi fantana, acesta din urma fan an=onori cin, lucru ce s'arn puteh In veaculn alit VI-lea, darin loc de lupo amu fi asteptatu lopo) in regiunea Ite-mesianet ; Btvdettioaa (cu 1 ne prefacuta in r, lucra dene creduta pentru limba romana din veacula ala VI-lea,TXoesvvtava (eu an pastrata, lucru en putinta, dar cu tne prefacuta in t, desi pe atunci trebue sa fi fosta schim-bata la Românt); ..7zeirrexacrag (schepte p. septem parea areth inriurire romanésca, va fi fosta gepte §i n'a a-vuta Greculn chip sa scrie pe TeedevtuAlovg (acoleaaye= tredeti prob. pentru tredeet=tredecim, nu pentrutret-ded i tilius nu tilias, dect tciii masculint ea sila not. Pe final& nu putemu pune temeia, ie de credutaea adaus'o seriitoriula) ; loatOticaAat (in can avemavale aln nostru in terit. Aquienens ; Aailfla (aci pare afi a(d) silvam, dar trebuek e nu i), Mave618a1le (vallep. vallem), 1VOag (ae. inm.), Fettellotiovpreg (Acoleaavema gemello deminutivil de la gemeno, dar vtuntessau munte are onun, lueru earn Inca nu se va fi in-tAmplata in romanesce pe atuncia) in Tesaliea ; Attu-pdvrov (aide vedemn pe on pastratn), in Rhodopa ;BLery4cd (OW Virgina(io p. Virginatium), Kaurenovoflo (catello i novo p. castellum novum), in reg.Tramiel mediteranee ; IfancuMoe; (in care capud.

www.dacoromanica.ro

361

caput) ; MaKoverdg (mare sit nu fie ore am nostru ma-re.magnus ?), Bovevovdittp (novore sa nu fie Ore no-'volo, noun ?), Boveyovcihov (altu trebue sa fie altus=Innaltn, deei forma simpla din eompunerea, eareia cu ins'a facuto in(n)naltg), .doeoarda,og (daca arfl fi acéstaforma veche i mi Dorostorum cum afiam in inscriptif,arft fi l=r), acestea de a lungulil Dunarei.

Scriitorinla bizantina Theophann vorbindn de razbóeleintre Avarl si Imperiu ne spune Ca vorbele zdeva, zdeva,cpeares lerau in limba parintOsca a soldatilorti bizantini ;Theophylactn vorbindn despre acela-$1 faptt citOza eu-vintula OcuSeva $i spune ca iera in limba terei aeeleia ;deci regiunea muntelui Hemus (Baleanii) reril locuita deRomani $i Romanii alcatueau oti1e bizantine. Acesta dinurma fapta se adeveresce si prin numele comandantilon:Comentiolus, Priscus, Castus, etc. Din cuvintele citateforma fratreleste din acusativulft fratrem si asta-di nuo mai aflamn in nici unt dialectn romanescii, dar fratede a-di leste din frater si daea pastratft pana acumafiresce ea iera si pe cand se dicea .fratre la casulti re-

; deci pe la 578 se iutrebuinta si frate i fratresi-te de creduta ca frate numai pentru nominativn, iearfratre pentru eelelalte casuri. in torna neprefacerea lulo in oa le de intelesti de ore ce asta sehimbare code dapanavalirea Slavilorti ; dar a de la urma nu putea sa fie pas-

sigurn ea de pe atunei a finalli care fusese urmatftde m trecuse in a i celn ne urmatft in e. Deei presupu-nemn Ca Bizantinii au transcrisn reu rostirea romanesca.

La Constantinft Porphyrogenitulft (jumatatea intaiea a

b'a

gimti

train,

www.dacoromanica.ro

362

ver.culul aln X-lea) se afla mai multe cuvinte romaniceba chiar ai romanesci. Nu credit inse ca -76epot sa fieforma erbili, intain pentru ca avemft e ai nu ie, snu vre unft semnft ca se rogtea ; apoi lipsesce i, lu-cru mai nou la Macedoneni, ori, cum mai nou de catubi=ghi care lipsesce in ..:EkiflAot. Mal multn Serblianipare a fi fostft numele slavft alft poporulul serbU. Totftla Porphyrogenitulft aflamti numele terel. Cu-vintuln Bax1.tt aflatü totft la acestt seriitorin ieste debuna sama forma romanésca veche a adiectivului vechedin vetula, vetla, vecla etc. Ouvintulft Popdvoc, desprecare ne spune ea !ere, numele poporului din DelmatieaInnainte de navalirea Serbilorn, n'are insemnatate dedaft pentru veacuhi a1i VII-lea ai nu pentru aln X-lea(Ind scriea Porphyrogenituln. Dar tote la acestft scrii-

anici aflatft cuvintulft 'intq insotitn de 'roc; ; acestecuvinte ne spune scriitoriuln ea le intrebuinta unn cara-ghiozft care desfate, pe mesenil de la curtea imperatuluiimitândft limba tutororn popórelorn din imperiu. Toy

(wee se dovedesee uaorft ca-sft rornanesq, prin preface-rea lui 1 in r, din angelo, inger'd ; i de la inceputft stade buna sama pentru facutu din a urmatt de n ; decise afla intr'unft singuril cuvintri doue prefaceri roma-need. Ah dar cea mai veche urma de an=dn o gasimetin jumatatea Intaia a veacului alft X-lea ai chiar Kificelopyo de la 1013 vine la rAnduln alft doilea. in a-cestft cuvintn, cum anm mai spusi, avemn Cdnipo longu

d insemnatn prin i, cum facft ai a-zi strainil cu Urnpuli lungit din Bucovina or! diin Munteniea.

si

torin

I

$

vi

www.dacoromanica.ro

363

in tote aceste urme de limba nu int&lnimo vre unoIneeputo din dialectulii cu rt=r ori din Mit cu labialelesehimbate etc. De altft felio amo $i vedutil ca dialecteleau inceputh dap& 1000.

Inca Imo mijloca de a cereeta istoriea limbei româneaflamo in studiarea elementeloro romaniee primite deAlbaueji si de Greet. Firesee ea coma putea aflà : cu-vinte primite inca de pe Ando se vorbea latina popu-lar& in peninsula balcanica preeum $i cucinte cari vonfi apucato a suferi prefliceri romiinesci caraeteristiee.Asemenea euvinte eari corn fi suferitii o prefacere, daralta nu, ne von ajnth la statornicirea vechimei relativea prefaceriloril sau celO puin von confirmh cechimiledovedite pe alte

IOta ce-vh din cele primite de Greet : iVeyeav.vargaiieste din verga popularo $i nu de la clas'culo virya, da,a Intratti la Greet innainte de trecerea lui e in ea. inBOA pe de o parte gla ne arata inriurirea latinei po-pulare, dar i $i nu e ne dovedesce i pe a celei clasicerdaca nu cura-ch Greeii von fi prefaeuto veyla in vigla.in Boexaceroe=bueinator ace= xt neprefacuto in ci,deei luatO de pe eànd acOsta prefacere nu avuse Incaloco. in Ocip.ovea din flammula, avemfi dovada caieste fenomena mai vechio de eilta anz.cim, Grecii l'auprimita dupa prefacerea lui 1 iu r ; dar innainte de ahi am in am. Mai curioso iebte ea mai Pa= luato no,innapoi, dar prea t&rdiO pentru a mai preface pe am in

cercetarea elementelora romane in grersce leste de

/.r

atm,

www.dacoromanica.ro

364

Mare Insemnatate nu numal pentru limba, ci ei pentruistoriea româna.

XVII Resumath despre istoriea limbef romãne dinpunctulfi de vedere foneticii.

Din cele spuse ad se vede ea putema imparti isto-riea limbei romane in urmatórele cinci peri6de. Deelemu hide in mina numai fenomenele fonetice, cari-snmai bine studiate, nu urmdza de locrt ca alte fenomenenu sinta caracteristice pentru peri6dele pomenite. 'Pomovedeh mai departe, fenomenele privitóre la formele eu-vintelorn ei la intrebuintarea lorA.

.Acuma Ineiramrt cele cinci peri6de ei asta-felia strin-gemo In scurtft tote cele spuse pana acolea.

I. PeriOda Intaiea leste acea in care s'au petrecutofenomenele comune tuturoril limbeloril romanice. Amuaretate in urma la pag. 21 cari-so acelea.

IL PeriOda a doua ieste acea in care s'au intim-plata fenomenele specialn romanesei, dar mai noue deatil navalirea Slavilort, la pag. 24 le-amil aretatn.

III. PeriOda a treia se intinde de la navalirea Sla-

*) D-lfi DensuOanu mal citéza ea romanesdi euvinteleiggenwe ci .reio-ael eari era insemna Vedeg Cesar!Cum ert vorba Caesar nu putea fi rornanésea le si-guru, de vreme ee la Romani s'arii fi pierduta r 0vexite pOte fOrte bine fi in lirnba slava a Bulgarilord.Deei acesta pretinsa doeumenta din veacula alil XL-leau'are %id o valOre.

www.dacoromanica.ro

365

vi1or si pana la despartirea natiei romane in trei gru-pe, deci pana la Inceputult dialectelorii celorn trei decari amfi vorbitn. Fenornenele fonetice intimplate In a-cOsta intindere de vreme se cunoscil prin faptulft cA seafia In cate trele dialectele si sintil tan o data mai vechide eat navalirea Slavilorn, deci pentru fie-care din ielese potn aduce i cuvinte slave in cari s'au Intamplatn.La pag. 7 le-amn aretatn.

IV. A patra leste timpuln cit an trAitil dialectelefara sa lucreze unele asupra altora. in acestn restampfts'au petrecutc fenomenele ce caracterisaza graiuln tutu-rorn acelora di'ntre Romani cari vorbegeil sau au vor-bat numai unuln din ceie trel dialecte. $i despre a-cestea amt vorbita in urma.

V. A eincea ineepe cu Intalnirea acestorn trei dia-lecte pe pamintuln Daeiei Traiane. in acesta se petrecelupta Intre dialecte i formarea literare, formarecare Inca nu le gata nici In 4iva de a-di. Despre faseleacestei lupte amn vorbitD.

XVIII Istoriea formeloril gramaticale si a Intrebu-intard

Nu putemn da acestel parti din istoriea limbei intin-derea ce i s'arn euveni, trebue sa ne multamimn cu pu-tine insemnArl forte pe scurtn pentru a carora p rice-pere trimetemn la cele spuse in Gramatica mut.

I. Declinarea. In latina populara lerari numai douScasuri, alti subieetului i alit regimului. AcOsta declinare

limbei

lora.

www.dacoromanica.ro

366

simplificata o gasimn la Inceputuln vietei tuturorti Um-belortt romanice i urmele tel s'au pierdutt in fie-carelimb& la timpuri si duptt moduli deosebite. Cum ca,

deelinarea latinei clasice a foal) Inlocuita In limba po-porului prin o declinare numai eu doue casuri, ne a-rat& atatn limba Win& popular& din inscriptii etc. chtftsi compararea formelorn ce an substantivele In limbeleromaniee. in limba romiine, la declinarea Intaiea casulttsubiectn de la singuritti a fostn di'ntr'untain in a (bar-ba) apoi In e (barbe") *) lear casultt regimn a fostnIn am (barbam) si apol in et (barba ; genetivula si da-tivuln se faecal.] de la acusativü, cu prepositii (de la G sia la D) ; acusativuln insotitn de alte prepositil expri-ma feliuritele relatiile aretate In latinesce prin ablativn.La Inmultitn easuln subiecttt a fostn in i **) (barbi,stelli etc.), lux casuln regimn prin as apoi prin e fa-cuttl din as (barbas, barbe etc.)

La declinarea a doua la singuritn casultt subieetn afostn In os apoi o i celft regImn In om apoi o maimultn san mai putinti schimbatn prin lucrarea lui mfinale. Dar nu tardiu se pare ea Imbele forme s'au con-topitil In una in u. La Inmultitn casuln subiectn a foga*

*)

**)

Astd-clt la genetivd qi dativii singuritti in anumiteimprejurdriCeld putinil In limba rominti nu se póte crede cds'a pästrata mal indelungil casulti cu ae, acesta afostil de timpurin inlocuitii prin o formä cu finalsi. La declinarea Intdiea la uncle snastantive s'anpastratti amAndond formele casuale, la altele nu-mat nna din lele. Vezi gramatica.

www.dacoromanica.ro

367

In i, lear cehl regimu In os apoi in o si In sfirsitil In *)

Neutrele de la a doua au fostrt chiar de la inceputrinumal cu cate o forma pentru amendoue casurile om,

o la siuguritft ; a, apoi e la Inmultitii.La declinarea a treia la cuvintele parisilabe, nomina-

tivula nodeosebindu-se de acusativil, firesce c i celedone casurl ale declinarel romanced nu lerau cu finaledeosebite ; di'mpotriva substantivele imparisilabe au a-vian o forma pentru casuth subiectft si alta pentru re-gimu. AmAndoue formele, desi fara deosebire easuala,s'au pastratA la óspe (hospes), óspete ; la cA;te-va sub-stantive au remasu numal nominativuln, la cele ma lmulte Inse numal acusativult. **) La Inmultite forte detimpuriu, se pare ca Innainte de despartirea limbei ro-mane din grupa celoralalte limbi romanice, s'au Inlo-cuita formele declinarel a treia prin ale declinarel adons, decl i la easuht subiectu i o apol u la regimit.

*)

**)

Forma in u de la inmullitule declinard a done (lasubst. barbatesci) nu s'a, 'Astride de catii la Roma-niI din Istriea ; la ace0a se aflit la nnele sub-stantive done forme la Inmultita una care se expli-cit din cea In i i alta din cea In u. Astii felin poreface la ininultita pore i port. fenomene seIntalnesce la declinarea a II1-a la subst. berbAtesci.

Di'ntre nominativele pastrate voiii citit: ornii (homo),ferpe (§erpens), jude Ondex), secete (Inlocuita a-zipriu seceta la nom. (secete-siccitas pop. secetas),dracil (draco) leu (leo), frate (frater), Impe'rati2(imperator pop. emperator), soru (soror), doru (do-lor, a Pistil si duróre din dolorem, dar a-zi nu semai aude pe la not), etc.

Acela-gi

www.dacoromanica.ro

368

Genulg neutru i acolea a avutg amendoue casurilela fella.

Acuma dac& vomg cerch sa impartimn istoriea decli-two intre cele duel peri6de, 17011111 vedea ca In pe-rikla intaiea i probabilg si a doua declinarea cu douecasurl lera. In tóta intregimea. Ruinarea acestel decli-narl cade In peri6da a treia, Intre navalirea Slavilorgsi rumperea In trel dialecte. Dar cele done forme, a ea-sulul subieett si a easului regimg, une-ori an remast In-trebuintate amendoue cum le pann a-di óspe i ospete. La[west& incheere ne silescg formele pastrate In dialecte. Bap6te dace, s'ar cunósce in deajunso dialectulg istriant,n'amg aveh in cotr6 si arty trebui sa admitem ca la datarumperel limbel romene In dialecte nu se pierduse eudesavexsire deosebirea de can.

II. Artieularea. in limba latina popular& demonstra-Uvula iUe, illa, illud ()Ouse nascere articoluiril, carese punea on innaintea orl In urma substantivelorg,dupa roie. Acesta fasa de nehotarire a duratit forte-multt timpg In limba roman& i urme s'au pastratgIn parte chiar pant% in ziva de a-di. Asto-felin lanol se pune articolulty la gen. i dat. sing. innaityteanumelorg proprii barbatescl ; mai multg, se pune si in-nainte numelorg de inrudire (tatd, mama, moffi,unekiii,nepota) precumg si Innaintea cuvintulul Voild. in A-postolul de la Voronetty ilg gasimt Innaintea cuvintuluiimpëratil. in seriitoril vechi de pe la nol afltung forma.lorit pus& innaintea substantivelorti barbatescl, femeesclorl neutre insotite de posesive : grefalele a tor-a noftri

www.dacoromanica.ro

369

pdring etc. in texturile vechi ails= i artieoluth tet dela femeescft singuritft (G. D.) pusti Innainte, nu numai lasubstantive proprii ci si la comune : ii Samaled nóstrecredintt (veaculn alu XVI-lea). Tofu Innainte se putekpune si format i a articolulul femeescn. Astu-felift mateat Movilóe*) din veaculn alu XVII-lea si al DavidOe**)totil din veaculft alft XVII-lea si din Moldova. In a-cestea a leste pentru a li Movilem, a li Davidóe. LaRomftnii dirt Macedoniea se pune articolulfi la substan-tivele proprii barbStesci ea fji la noi, dar la cele femeescifie proprii fie comune Intrebuintarea lui ii innaintelute forte obisnnitS : perlu a li fet4 ieste mufalti ; etc.

Mai trebue ba spunemu ea la Istrieni se pune la totesubst. barbatesci art. lu la gen. i dat. Innainte, une-ori se mai pune i In urma substantivului ant articolft,alte-ori nu. Ba art. lu (los) ieste si la Inmultitu. Mai

mult, la unii lu a ajunsu s se Intrebuinteze si lafemeescu.

Din tOte aceste fapte lese limpede Incheerea ca a fostilcu Una sama o periods lungs din viOta limbei romithe,când se punek articolulu dupa voie Innainte ori In ur-ma substantivelorft. Una lucru ciudatft I in tOte exemplelecitate a fostu vorba numai de gen. F$i dativft, urme de

nom. ori de acusativft nu amft aretatft. Mi se pare insecs unele forme macedonene von Implek asts lipsft. D-lfiCaragiani spune cs se dice : lea feta; la mond la vo-

*) In Arh. ht. a d-luI Eikidàfi si in Magnum Etymo-logieum la cuvIntulii ca.

**) In Magnum Etymologieum la at.24

www.dacoromanica.ro

370

cativft. Ieft credit cit lea=le+a si la=ld-Fa f$ i ca le si14 sintft easuln subiectit si casuln regimn alft articoluluifemeescn. Forma le se mai intrebuintazft on genitivulft

dativulft in dzi a le mufate.spune fruniósel. Lemufate trebue sit fi fostil edinióre nominativit i cu tre-cerea acestel forme la genetivit i dativii a trecutnarticoluln, ba Inca pusti innainte.

Dac ne-amit pune intrebarea : in ce periódu a dove-ditft obiceiulft de a pune articolulit in urma ; aal re-spunde a in a treia.La acésta incheere impingft reme,-sitele dialectsle.

III. Numerafiea. Numeratiea nOstra se deosebesce inmai multe privintl de a celoralalte popóre romanice.

Astft-felin la cardinale noi amft pierdutn numelepentru numerele di'ntre (jece si doue-cleci precum si alemultiplilorft lui clue. De asemenea amti pierdutit penentuna, care trebueh s dea cint4 §i ruin inlocuituprin sutd (de orig. slavft).Dacft ne uitftmft la numereledi'ntre clece i doue-fieci, vedemil cft desi cuvintele In-trebuintate sintn latinesci, constructiea le luatft dupe,

slavonesce : doi.-spre-c1ecdva-na-desia17. De asemeneanumerarea cu 4eci1e leste dupft Slavi : douellect=dva desiat4.

Prin urmare In perióda intaiea §i a doua Romanii tre-bue se fi numeratil ca i celelalte popóre romanice. Innumele de localitati date de Procopiu (veaculn aln VI-lea)intilnimit vethertuhovg=tredetitilivs, negresitft pentrutredeci ; in acestn numeraln tredeei nu póte fitreY clecY (de vreme ce Inriurirea slavonft nu putuse fi

grail

ei

ei

www.dacoromanica.ro

371 .=

covarsitóre ask cle curandn, ci tret-spre-dece sub formacorecta, mostenita din latineseulft tredecim. Din numelede Oeci numal viginti s'a pastratn sub forma rintigla Macedoneni. teste deel de crejut cft inlocuirea nu-meralelorrt latine prin altele faeute duo, moda slay& s'aintAmplatil in perioda a treia ; totu-si alaturi si in lupt&u formele nouEt se volt fi pastratn si unele din cele

veal.Ordinalele latine s'au pierdutn aprópe de istovii.

avemn numal done : ferfig in and-fertil (anno tertio) sipdresemd (quaresenzam pentru elasic. quadragesima).Prima', prima, se afl& in texturi vechl i nne loeuriprin poporn chiar si asta-cli. Tote celelalte s'au pier-dutn. CAnd ? leit swan eit in perioda a_treia.

IV. Auxiliarele. La inceputulft limbel române ea sila MO celoralalte limbl romaniee, albino timpurI eom-puse formate prin ajutoriuln verbulul a fi Eji a avea.

Dam ne uitamn la celelalte limbi romanice, ne con-vingemft ca, a fostn o vreme cAnd verbula a avec seintrebninth pentru a aleatui timpurile compuse de laverburile transitive, lear a fi pentru cele de la verba-rile netransitive.

lteésta deprindere se pastrOza in mare parte pan&a-ui in limbile romaniee. Ask franWsesce se zice je suisvenu, je suis alle, j' dais sorti etc. inse j'ai parle,vais mange, etc. Totn aà leste si in italienesce. A-cesta fenomenn trebue sA fi existatn inca, din latina po-pular& si deci pan& la unn timpft von fi fostrt intre-buintate tottl ash auxiliarele si in limba romiina. Pe

A-4

j' a-

www.dacoromanica.ro

372

urma fuse s'a facutft amestecatura si au ineeputo a seface timpurile compuse de la tote verbele athtft cu a ficfitft si cu z avec. Din acOsta perioda de eonfusie a-ye= pastrate urme destule in texturile mat vechi. A stft-felie in Paliea de la Ordftiea (1582) aflamft : dame-OM ler& plouatd (p. plouase), adeea uno verba transi-tivft formandu-0 preatrecutulo en verbulft a fi in locode cu a aved, cum s'arft fi cuvenito. Pe de al ta partechiar pana a-d1 mdneatd, 1 Mail, etc. in uneleconstructil insamnft a mdneatd, a bëutd. Cum ea ver-bull a fi a fostft mai de totft invingatorift in luptalui en verbulft a aved se vede de pe faptulo ca a-di, inlimba literara., tote timpurile compuse sintft acute endinsule, afara numai de trecutulo compusft de conditio-nalulft intaii i de viitoriulft ami sd luerezii etc.

Pe de alit& parte faptula ca la Macedonen1 se dice :avearnd faptit (art faptd)=fdeusemil ne arata cft invin-gerea n'a fostft eastigata de a fi innainte de despartirealimbei romhne in cele trot dialecte.

Asti-di in limba literara intrebuintarea auxiliarelorftle hotarita, inse deosebirea Je dupa timpuri i nu dupafeliulti verbulul.

Verbulft a fi se Intrebuinaz i pentru formarea pa-sivului ; dar intrebuintarea acestuia ieste oprita in mareparte din prieina CA timpurile astft-felit formate se con-funda cu timpurile compuse de la activft.

V. Conjuyarea. in tOte dialectele romanesel afiamftforme de la indicativft intrebuintate la conjunctiva si de lavechiulo conjunctiva la indicativn. Astft-felift In con-

it

www.dacoromanica.ro

N3

junetivule pres. nu gra de eate doua persons (a III-asing. si a III inm.) mostenite din latinesee, eelelalte sintformele de la indicativo presente Insotite de conjunc-tiea sd. Apoi preatrecutule simplu laudasemit etc. lesteplus-quam-perfectula conjunctivului laudavissemus etc.Ieste de notate ca In alte limb! romanice acest p-q-p.a remase tote la conjunctive (aimasse frant.) Lapresentulo Indic. de la verbule a fi arnft avute semu,seti, sentc, ca.te-si trele luate de la conjunctive ; toth lapresente Indic. gasime si in italienesce forme de laconj. se; siamo etc. Ca sa-si faca ori-cine idee de rui-na suferita de conjunctivule Mine, n'are de ate sa Na-da ca numai pers. a III sing. si a III inm. de la pres.subj. sintil cu adevarate mostenite din latinesce de lapersOnele corespundatOre (aibd, aibe, aibilhabeat, ha-beant, abia, aibd). De alto felin la pres. Indic.. de la ver-bule a Elva, gasime : amil, avema, a, aveir, ap, au, ai(Thew) (habemus), aberno (habemus), abe (habPt), abeti,dbeti, abe (nt) (habent), abi (habes)de la pres. Indic.lat. Iear are leste hdberet imperf. conj. La Forma aqtde la conditionala jests avesi o forma de p-q-p, conj.La Istrieni eve= amnia, aret): p. avenfa etc. negresitotote imperf. conj. hdberemus hdberetis

in privinta formelore feliuritelora timpurl i personsvedenft ea la Macedoneni, la Dosofteie, in Apostolulede la Voronetil si in Coressi aflame numai perfectulnsimplu, curate cum s'are euveni drip& latinesce : kludaY,laudafr, ldudd, lduddnul, ldudata, ldudard ; tdcza, td-eufr, tdvd, tdcumti, tdcutic, tdcurd ; çicY, iseql, Oise,

www.dacoromanica.ro

374

disetil, diserd ; audit, (mkt, auçZl, audintil,audird. Verbulu a face are perfectult fed, fe-

ceft, fece, fecentil, fécetii, fécerd ; verbulti a veni: vint,venest, vine, vinetnii, vinetd, vinerd; a da': (lea, dedestdéde, dédentil, Med, déderd ; a sta: stetl, steteg, stéte,stétemit, stétetil, stéterd. Asupra acestora perfecto ro-=Wesel vechi i caH s'au pierduta mai pretutindeneala Romfinii din Daciea lui Traiana *) observama c.pers. a III-a Inmultitului se explica de la p-q-perf. lau-daverant, dixerant, etc. ai nu de la laudaverunt, di-xerunt etc. Cipariu spune ea a aflato in nisee texturivechi ldvdarn... La dedi ai steer IPste de notatn ca nupotn fi desvoltate organica din dedt, stett, i ca ara fi

trebuita si fie dedt, step'. Acolea vre-o analogie cu ce-lelalte persdne trebue sa fi data loci) acestora formecu d i t neprefacuti Innainte de i.

ce dialectti s'aa facutn prefacerile analogice car}

an data forma actuala perfectulul intrebuintatft In liro-ba literara ? in dialectul ca n.r vedemtt ca nu s'a pu-tuft Intamplit, dovada Apostolula dela Voroneffi oi aerie-rile lui popa Grigorie de la Mdhaciii. Renfane de a-lesa Intre dialectula care a ajunsa mai apoi literanIntre celtt cu labialele schimbate, (bine Intelesa le vorba

*) D-la A. Densusianu In Istoria §i literature!romine pag. 36 ne spune ca In Valea Hategultil oiin unele pirtl ale Banatulut se clice §i : feet,dedt, stett, dust, dist, etc.. Din probele de limbapnblicate de D-lit sinia Inteo revista literal-A dinTransilvaniea, vederna cä fece.fdcti se afla tn mun-tit apusent.

auflitd,

si

Mabel

disenta,

In

www.dacoromanica.ro

375

de dialectuln vorbita in Daciea Traianti si nu de Ma-cedoneni).Ieste de creOutil CA prefacerile s'au Intam-plata in celt literaro.

La netrecutulu indicativului pers6na I-a n'aveh nt lasfilrsitil, asA o aflumu in texturile din veaculu aM XV-leaba chiar si in altele mai noun.

Alte amAnunte nu vomft mai da, dar se vede usorna tote aceste sint fenomene mai none nu numai de catudespartirea limbei romitne in cele trei dialecte, dar side cfltu amebteculu cPloril trei feliuri de Romani pe pa.mintula Daeiel Traiane.

www.dacoromanica.ro

LIMA, a H-a

Scrierea limber ronidne.

1 intrebuintarea Iiterilorü latine

Pan la navalirea slava elementula romanica ierkforte puternica in Imperiula bizanting i scima ca lim-ba latina iera privita ca limba oficiala, sciraft de ase-menea ca asta Imperata vroise sa flick' din capitala sauna orai 1atin. In acesta timpa firesce ca toti eel ceseieau carte di'ntre Romani vora fi sciutui limba latinacum si sintit dovedi, le-ama aretata In urma. Se MO-lege ca von fi fosta destui cad ne Belinda vorbi decata latina populara totfl cunosceau literile latineinsemnau lucrurile mai de capetenie. Atunel se va fi

scrim limba romana cu litere latine I luerula nu tre-bue sa fi fosta greu de vreme prefacecerile suferite In-nainte de navalirea Slavilora se puteau usora Insemnitcu literile latine fara a mai avea nevoie de semne nouëori de aecente, tediluri si altele. Romani! an fosta cres-tinati cu multu Innainte de navalirea slava si in bese-

www.dacoromanica.ro

377

red se cetek de buna sama latinesse, pe acolb pe undepredomina poporula romanisata. Pe lfinga liturghiea la-tina, se tineau neaparata si prediciin limba romana, cumse obisnuell in tote partile imperiulal roman, cum ama%luta in urma cand amn vorbita despre partile roma-nisate in resaritulti Europei.

Dupa ce prin navalirea slava s'a ruptn de la Imperiupartea loenita de poporn romanisata, se Intelege ca afosta si pentru ce sa se introduca limba greaca in lo-cult) celei latine. Dar nu le de creduto ea poruncilecurtei de la Bizanta on navalirea slava va fi pada dez-barà pe Romani de intrebuintarea alfabetulul !Mina.Greutatile trebueau sa crOsca din pricina prefacerilornfonetice intamplate.

le de eredutn CA alfabetuln Iatiim i in besereea chiarlimba latini s'au pastrata i pe vremea Intiu1ui impe-rin Romano-Bulgarn, cata vreme a statn In legaturl reli-guise eu Roma.

Cantemira spune ea Romanii au intrebuintata literilelatine pana la sinoduln de la Florenta si ea le-au altm-gatit din lira in potriva beserecel latine. Parerea le gre-vita intru catil privesce data fixata pentru asta alungare8tn si in alte privintl, dar, dupa Lambrior, 'Ate fi a-deverata numal Mtn] eata le vorba de tradition ea Ro-manii n'au fostn parasita tocmai ash de demultn literilelatine, Nita ca lie eartile latine, S CA pricina altmga-rel lora a fosta dusmaniea in potriva eatolicismului.D-la Densuseanu spune, dupa par. Melhisedecn, despre0 cronica bulgareasca in care se zice ea una impe-

www.dacoromanica.ro

378

rata bulgarti (A san 1186-1197) a cuceritn ValahieaMoldova si a opritc Intrebuintarea limbei latine in acesteter1. Cronicaruln spune cft a aflatn despre acestn faptndin scrierY vecht Din arnilndoun datele urmézft eft Ro-mbit a fostn dezbftrati de limbs, 1atinft ei 1itriIe lati-mei sub inriurea Imperiului Ro nkno-Bulgarn. CAnda nume nu se Bede i nici data din cronica bulgftréscinu o putemt crede numal de cAtn Intemeiatft, de vremece scriitoriuln nu 1erii contemporann cu faptuln povestitn.

* *

Dupi ce s'a 1ntemeiatft statuln Unguresco si s'a in-fillet asupra Transilvaniel i dupft ce au inceputfi a seas* RomftnI prin Poloniea, cuvintele romftnesci deprin actele din acele vreml au 1nceputn a fi scrise culitere latine dupft ortografiea maghiarft sau polonft. indocumentele citate In urmft amc aretatn destule exemplepentru a se vedek eum incercau a scrie sunetele romft-nesci. Astn-felin vedemft eft pe flu insamnft cu cs Oilcu ts, pe t prin c (Cepan.Tepann), pe v prin gs, pe

prin s, rte s prin sz etc. Pentru d si flu aveau semnesi de accea le insemnau forte neregulatn, une-ori prino (Sorbuln----erbuln) alte on prin e, alte-ori prin a etc...

* *

in veacula alt XVI -lea(1593) avema tatftln nostru"scriaft cii litere latine de logofetuln Luea Stroicl dupacererea unul imvetatn polont. dupft CurPnte din

si

*

g

*

Ieta-In

www.dacoromanica.ro

379

betrant t. II. pag. 119 luat din Sarnicki, Statuta yMetrica Przywiljeow Koronnych, Cracovia 1597, inf.

P. 1223.Parintele nostru co esti in ceriu, swincaskese numele

teu : se vie inperecia ta, se fie voia ta, komu ie in ceruassa ssi pre penzintu. .Penia noastre secioase de noaiastedei. Ssi iarte none detoriile noastre, cum ,ssi noklesem detorniczilor nosstri. Si nu aducze .pre noi inispite, ce ne tnentuiaste de fitlanul. Se ie a ta inpe-recia ssi putara ssi cinstia in veczij vecilor Amen.

Acestft logofetn obisnueit se vede a scrie ai cu literelatine de vreme ce-ln aflanan iscalito la 1580 intr'un do-cumentft (Arh. I. t. 1. pag. 127) : Stroicz logofet 19anno 1580. Ie negreaitil inriurire leaasci, de vreme ce-luvedemn punendn anulft de la Hristosn, nu de la face-rea lumel, cum se obianuea la not pe atuncia.

Din veaculn alil XVII-lea avemn chiar cart! intregiscrise cu litere latine.

Stefan Fogaraai, preotn calvinescil de la Lugoau in

Banatt, a tradusn unn catehismn care s'a tipAritn in anulti1648 la Alba Iuliea. *) Ma o proba, le titluln :

Catechismus Atsaja ej Atsaja Summa szau Meduha auluitej si a kredinciej christianasko kuprinsze en En-treberj si Reszpunsourj szkurtw ; si ku adeveraturyden skriptura sventce enterite.

*) A. fosta aflatu de Dl. N Denswanu In bibl. coleg.reforrnath din Targulii Mureplul. (Anal. Acad.1879-1880).

www.dacoromanica.ro

380

Parte de prima. De pre Nevoja szav Doszada a 0-mului.

A dove Parte. Depre szlobozitura omului.A Trea Parte. Dedetura de kar ketre Dumnedzeu a

omuluj szlobodzit den nevoja.Gyred entrun Dumnedzeu, en Tatel 4 tot Puternik,

roditorul tseruluj si a pcementuluj, si en Jesus Chris-tus, entrunul Fiul neszkut al seu, Domnul nosztru, karesze prinsze de Duhul szvent, neszku den Maria Ver-gure, Ted, szupt Pontius Pilatus, resztignisze, si moriengrupesze, pogori pre pckure, a treja dzi de lanzorcz esze szkulce, szuji szusz en tser, sede de a deraptaTatelvj ci tot .Puternik, Dumnedzeuluj, de akolova sivinyetor 4 dsycleka vzji si morci. Crecl si en Duhulszvent ; crecl Beszereka kjuzd Christinaszke ; vnetsuneszvencilor, iertatsune pekatelor, szkuletura trupurilorsi viacza devetsie Amen. *)

Iéta i o oda a !al Alihaia Halicia catrA Dr. FranciscPariz .Papai, anulft 1674.**)Sent szenetate, szerund la voi, Bomanus ApolloLa tots, ketz szvente'n Emperecie sedetz.De uncle cunostince asteptem, si stince ; fericseDe Amstelodam, pren chetz szte'n omenie typarLegse derapte au dat, frumosze csetate GenevaEcs vine Franciscus, cine-te Leyda, Paris !

*) Cuvente den Betrára t. II pag. 725-726.**) Din Chr. d-lut Gaster pag. 216. D-sa a luat'o din

colectioa d-luI Densuiann, vol. XXXVII pag. 80.

www.dacoromanica.ro

381

Prindets maene sorory, cu cseszt *") nou oszpe : nainteFratzi, Fretacsi, Nymphele, passe curund..Domny bany, Mary Doctory, Daszkely, 's buncleDomnaeCu patse ej fits, cu payne, si szare, rvgem.

Iéta o bucata din catihismula lul Vito .Pilutio, Roma1677, Titluln leste Dottrina Christiana tradotta in lin-gua valacha dal padre Vito Pilutio.

Katekismo kriistinesko. (pag. 1-4).D. Jest tu krijsteno? - V. Simpt pre mila lui Dumnedzeu.D. Cie arata kristijnului ?V.. Acela kare eine cre-

denca, szij ledzce krijstineska.D. Kum se ensilege kredenca a lui Krijstos ?V. En

doe Paine, cari simpt enkisi en semn kruci, asze iest,en eunecinne (f.-iune), szij Troica lui Dumnedzeu ; szij

entrupare, szij morte h Ispasitorul ncstru.D. Cie iest euneciune, szij Troica lui Dumnedzeu ?

V. Arata, k6 en Dumnedzeu iest numai 6 Dumnedzeria,kare iest en tri kipuri Dumnedzereski, szij se kiman :Tatul, Fiul szij Dukul Suijnt.

D. Pentr'acie simpt tri kipuri Dumnedzereski ?V.Kecie Tatul nu k'are encepitura, nice ine della nime. Fiuline de la Tatul. Szij Dukul Suijnt de la Tatul szij dela Fiul.

D. Pentr'acie simpt numai vn Dumnedzeu hiesti trikipuri Dumnedzereski ?V. Kecie k'au nu mai 6 Dum-nedzeria, 6 putere, 6 encelepgiune, szij 6 bonitate.

***) D-lii }Wan avl pune In Col. Tr. 1884 an IVpag. 414 ; la dl. Gaster Ieste csestz.

www.dacoromanica.ro

382

D. Cie arata eutrupare, szij morte a Ispasitorul no-stru ?V. Arata, ke Fiu lui Dumnedzeu s'e fekut k'om,szij k'au morito en krucie pentru spassenie nostra.

D. Kum simpt enkisi a iesti do taine en semn suijnt,krucie ?V. Kecie semnul kruci se face punend de'nteimijna direpta en kapul dzikend : En numele Tatul ; poila piettjo, dzikend : szij a Fiuluij ; ma apoi la kumerecie stanka szij acie direpta, dzikend : szij a Dukuluisuijnt. Amin.

D. Kum se arata dentei taine a Suijnt Troica ?V..Acie kuuentul : en Nu rnele, arata enneciune, alt kunen-tile arata Troica.

D. Arataz akmu al doile,V. Krucie arata morte alspasitorului, kare dopo s'au fekut k'om szij k'au enue-zato kale de spasenie ku encelepciune, ku enuedzatura ;szij ku dziudedzile, k'au mont en suijnt lemn kruci.

D. En summe, cie iest sze krade komul krijstenesko ?V. Acele Doespredzece Pertz kredinciziosilor, karean fekut Suintij Apostoli.

D. Kare simpt acele Doespredzece Pertz ? Dentei,Suijnt Petre. Kredz entr'un Dumnedzeu, Tatul prestetot puternikul, izderitorul eierului, szij pementului.A doua Parte, Suijnt Andrea. Szij en Iesus Krijstos,Fiul suincij sale Domnul nostru.A tria Parte, SuijntJacob Mai mare. Karile se prinsze de Dukul Suijnt,neskun& en suijnta Maria ficciora.A paptra (!) Parte,Suint Joanne. Petzi supt Domnie lui Pontius Pilatus,restengnijt (!) fu vmorit, szij encropat. A cince .Parte,Suijnt Tamas. Pogori pre jad, a treie dzi envise de la

www.dacoromanica.ro

383

morte. A seze Parte, Suijnt Jacob Mai miko. Se

sui en cier, szde (11. szede) la derapta lui Dumnedzeu,h Tatului preste tot puternik. *)

Din Dictionarium Valachico-Latinvm in cea mai ma-re parte cle unn Bangteann, in a doua jumgtate a yea-culuI aln XVII-lea. **)

Aburedz (aburezn), abvshile (a busile, cum mergncopiil micl in brAnci), ace (ath), acitz (stitn), aciczat(atitatn), aciature (atitaturg), acip (atipn, atipescn), a-cre. (len), acresk (aerescn.), acreskum6(acrescu-me), acsa(aceh), acsaia (aceea), acsel (aceln), acsela (acela), (war(acerilastept0), acsesta, acseasta, acsia (aeih) a csincsa(a cincea), acsuedzume (aciuezn), ad6peture (adhphturh),adeseory (adeseorl), adiedz, adsung (agiungn), adsunsaduseture (adubhturh), adoa ore (a doua órh), afaire (a-fara), afieture (aaten), afurisesk (afurisesa), afurisi-twre (afurisiturh), afumetor (afumAtoriu), agser (agern),agsun (agiunn), agsut (agiutn), Agresh (agresn=aguri-dh), aj (aiu=usturoin), ajjeds (usturoiezil), a golsuné(a golf sung), ajvsh Allium sylvestrum, unnfelin de usturoin selbatecn), aicsa (aicia), ajmintre (ai-mintre=altmintrelea), Akmush (acmu-s1=acuma), akony(actt mare), albad (albatä), Albush (a1bu$11), Ale.stayilor (alesuln viniilorn=culesuln Aletureds, A-lergatul, aldojle, aline(tz (alineet=ridico), al esincsile

*) Chr. d-Ini Gaster, pag. 226 227 twn.**) VeclI Ilkidgu. Col. Traiand. Nona serie an. IV

pg. 406-429. Cnvintele le reprodneil intoemal enortograflea antoriulul.

(aiusil,

yin-viilora),

I-ia.

www.dacoromanica.ro

384

(aln cincilea), al putry , al shasele (aln §asele) al shap-tele, al optul, al nouele, al dzecsile (aln decile), alunish(alunisn), alunicg (al unita) aloud (alotel=a urt telt)), a-merecsune (amaraeiune), amenat (amilnatn=tardiu), a-menecsos (len ezn ), amenuncs (am enun tn=m aruntesen),amecit (ametitn), aminte jen minte Amintem vine(a minte'mi vine), A moy pun (a mol punt-Ipunt) sa semdie), anzurt, anturtzesk, Amu (amn, aeumn), anczercz(anti tertn). ape (apa), apetos (apatost)), aper (aparn),apes (aparal, aplek, appropiedz, apropiat, ardator, Ar-dal (Ardeal), arkoe" (aripa), csara arepasce, arkash (ar-cacti), argsint (argintil), argsint yin, Argish, Argisale(Arghisaln argaseala), arics (aricia), asha (ash), asheds (a-cezu), ashishi (a0-si=indata), ashishdere (asijdere), ash-kie (aschie), askucit, ashte'rn (asterntt), astrieneds (antrie-nezn Instrainezn), a teu (a tau), atreia ore (a treia dra),atuncse, atuncs, avucie (avutie), bacs (baciu), banye(banie=baie), banye de aur, banye de arysent, banyede arame, de plumb, de fier, de kositor, berbat, WU"-tusk, berbetzie, beshike, Wren, betrenece, betanicsos,binishor,, bratz, breb (eastern), brenda, brics, breu, bros-kony,, boier, bucsin, (bucinn=buciumn) bubony, czaraBulgeraske, Bushor (buzora=bujora), bushorat, Buku-resthy, milcutel, mitutel, nime, nimene, prend pandzeskkurt ci skurt, tika i Nuke, straita ci traiste, shorecse,mer vératec, iernatec, dulcze, gushat, kenyesk, codesh,mer de sant Pietru, musketarecz, pistrics, selcsin, ver-gat... czape (tapn), coal) (tapt), deshting (descingn=coboro), empak, everat, empuns, entemplare, enselészk,

ien),

www.dacoromanica.ro

385

gsane; gseM, gsinysie, gsos, gsuclekate" (giudecatit), iar-ba sventei 1116riej, ungy6, (unghie), Mesa (catelü),lashtig.10

Viski (din Banatft) a tradusti psaltirea si a scri-s'o cu litere latine, la anul 1697, iéta ce probe de or-tografie aducem :

A lnj szvent David kraj si prorokvl o szntye sicsines dzecs de soltari, cari au szkrisz ea menile luiViski Idnos en Bvldogfalva 1697, adensvl (in adinst),adever, ainte (innainte), aseme (asemene), asemedz (a-semenezn). astrup (astupti), betzit (beaM), beere (a bea,bere), szvflet, doreste pre Domnul. **)

in vita Constantini Cantemiri (ed. Acad Rom. p.43) leste urmatórea poesie scrisa cu ortografie polonft, laanult 1680 : Constantine Fudze bine, Niczi aj (Jasa,Niczi massa Riczi draga dznpiniasa".. ***)

Din .Munteniea nu cunóscern din veaculn alcz X-VII-leade catti iocb,litura domnitel Ilinea la 1660 : ieu ilinkafata lv pdtrasko Vodd. ****) si alth Insemnare mat pelargrt facuta tott de acésta domnita si total din 1666 :ieu Ilinca fata lui Patraqco-Vo id mdrturisdsk, si kustire nóstra ieste acasta tokmald (M. Densuseanu o re-produce duo, Organul Luminarei" pe 1848 Nr. XXX).

*) Amu luata aceste exemple d'n Col.luf Traianii, nousserie, an. IV (1883) pug. 406-429.

**) In riiportul d-hii N. DensuOanu despre misiunea fnUngarien (An. Academie! române. 1879-1880)

***) Din Col. Tr. loc. cit. pag. 416.****) Din Magnum Etymologicum peg. 8.

25

Iona

www.dacoromanica.ro

386

Judecanda dupa analogiea bucatelei eitate mal susi, cre-dema c sinta aice mai multe gree1 i anume : lui p.Itt ; Ilinca p. Ilinka ; Patra§co p. Pdtrasko ; nóstra p.nostrei arl noastrei ; acasta p. acsasta sau aeasta.

Bulgarula Francisc qoimirovid, archiepiscopa eato-lin de Achrida, eunoscea limba romana si a scrisft de-spre Romani i limba lora, dar scrierea lui nu be eu-'thee alta-felia de eAta din o citatie facuta in carteaLucii de regno Dalmatiae et Croatiae tip. la Amster-dam in anula 1666 ; scrierea lui oimrovici lestedin 1650.

Iéta cuvintele roznanescl cu ortografiea lora cu totula:apa (aqua) called (ewls), caemp (campus), caglia (cal-lia via), ciehd (ccelum), freul (frenum), maire (major),plova (pluvia), rossu (rubeus), stella (stella), argint (ar-gentum), camassa (eamisa), campana (campana), caglia-tor (viator), erba (herba),gaina (gallina), ninge (ningit),pament (pavimentum, terra), rivol (rivulus, fiumen),soere (sol) *)

Din veacula ala XVIII-lea publicama proberg ur-matere :

in dictionariula eitatfi pe filele adause la legato se aflachiar pe intAiea, deci serise cam pe la 1742, ()Topa do-veflile d-lui Hajdan, urmatórele : Pentru MinePentruTinePentru Nojamandoj. SiSusstanti lanoj..Pentru Mine Pentru Tine Pentru noj amandoj

*) Ark. 1st. d-lui liajdan T. 1. p. 2 pag. 55.

www.dacoromanica.ro

387

_Pentru KdszaPentru MdszaPentru clreiga sap o-nydsza. *)

Historia Princilor Tiarii-Ronzanesci scrisA la 1770de Samuel Klein i copiata la 1780 de Vasilie Vladd.

Si asia venind nol cu scrisul historii MN, aniilui Christos 1629 pene la'a cincil6a' Ann a' domnii luiNicolae Voda a doia, qua'r6 este in annul 1724, facemgatatul promitind, que, cu temp si mai iu colo om con-tihnua' (credtt ca pentru conthinua,' N. A) si se auscris aceasta historie mai in tei de tote de SamoilSlain in Viónna' Annul 1770. iar a'cum in aceasta for-ma de pre a co de in tei se Au scris de Vasilie'In Annul 1780. i Vi6nna'.

Iéta tit1u1i unei scrkri a lid Georgie qincai, scrisadupa cea de mai sum :

Descallecatul a tierraei Noldovaei ld cc valledt deoidhire sau templat.

0 copie cu litere latine facuta de Sincaiu :Domnia lui Tetra Voda celui poreklit ,Schiopul. Are

notita urmatóre : Si sosind cu scr6u1 pana aicea quilt

s'au *Ins aceste izvóde : iara de aici innAinte, a'nniiscrisi pana 14 Aceste. vremi, dupa opm9,8llinA isvódelortot a lui Mum norottaTsn. Sfarsit si lui Dumnedieulauda."

Canönicula lon4 Corneli nu s'a pututil Intelege cuPetru Maior In t6te punctele asupra ortografiel. Cor-neli vroek : sa se intrebninteze diftongultt ae in adv.

*) Col. Tr. seria nota an. IV (1883) pag. 416.

Via&

la

www.dacoromanica.ro

388

prea : praelrunv, praeintielleptu $i pentru inmultitulqsubst. fem. in : musca, muscae ; vroea sa pnie j taiatftde a curmezisula pentru aeei j latini ean l. se eetesea

: jacii (zaca) ; vroeit tc mole in imperfectula verbelora,d. ex : nidncuam, tacevai, rupseui, sentiui; pentru su-netula r innainte de e $i i vroek sa pule gu: guelci(gild), gvidelescu (gadilesca) ; vroeit sa pastreza lite-rele k, ph, y, x pentru cuvintele straine ai sa intrebuin-teze duple consOnele b, n, p, s, r, t, unde aro fi cerutilforma latina. *)

Idta unit titlu serisi eu una fella de ortografie deo-sebita, le de p la sfarsitula veneulni ala XVII-lea or!Inceputula veacalui alü XIX : De despdrcired PesereclBeseritutuj, de cdtrd ced Ronzand a Apvsulvj, corenu fieste cum, nicj din singurd voja ma, ce dupdvocetura red vete a sfincilor Paréncj. sau forut.

1786. Gramatica nemczedskce szau Pomczvire ccenlalintru la cenvceczatiira Urnbi eniczésti szpre folószutskóalelor a Neamulur rumenésk. (MS. anonirn.) 469 p.[a, i=oe-;a, e=x ;ce, ci=ts =s;.s=sz : LEI dreptare m-nnainte, care vojeaste a c-en-weeza vro limbee ask ka szm stie, pentru tse triejeszkku kuvintele jei, ash si pentru tse sue mutm, si Szetokrnészk kuvintele jei abk, si nu almintrilea eel delipsFe atselujea bZ53 stie regulele limbel atsejea etc.."

*) TOte aindnuntele asupra oltografiel Intim din yeaeuld alit XVId-lea culesd din raportuld

aid d-11.11 N. Densqianu.

lii-

le-arnd ci-turd

4

o

; ;tez;

www.dacoromanica.ro

389

0 carte tiparitli innainte de 1780 : Katekizmul cselmare ku 2Entrabcery si licespunszury tokmit Pazntru2Envmemtura toturora Krestino-Katolicsilor lED cmrilePrea 2Enna1czatej si Prea luminatej YEmpmrmteszej Krm-jeszi Aposztolicsesty.

Pin un Pater a Ronduluj szvwntuluj Franeesko si aProvinciej Bulgarii Preot ku Porunka si Blagoszlovenjacselor maj mary din Nemcym pe Rumtenym mntorsz..La tipar dat si tipearit.

YEn Buda ku szlovele kreeeskuluj Universzitas.[a, 6, k, i=ce ; j ; ce, ei=es ; ge, gi, j=x ;t =c, cz ;--s=s ;s=sz : xudecatm, axutor, ne szluxim].

Voirt citit acuma probe de ortografie latinésea dinveaculo alti XTX-lea.

La 1808 : Gheorghe Lazarn a publicata la Viena,cu litere latine o brosura de 7 pagine intitulata : Ver-sary de laude in limba Bomaneaske la Logodirea preaEnaltzatuluy nostru milostiv imperat, stepen schi Tay-ke Frantzi,

La 1816 s'a alcatuitu uni1 manuscript:fi de 46 pagineintitulatn : Batrachomyomachia luj Homerus, BaetajeBrostylor cu Soretsi intorsze gyntij ii versur ungu-resty de domnu Csokonay si dupajel Kontz Josi in a-nul 1876 luna lui Julie.

La 1818 s'a tiparitn in Abrudfalva u brosura in 8°

10 pag. Iéta poesiea cu ortografiea iei cu totuln : Iealcatuita de Petru Furdui.

Vérsu Kontranczi. Oh ladjé vérkésénéaszkeDumné-zéu té aldujaskeké veszta csé ezdi fékutToate Cza-

1=y,

www.dacoromanica.ro

390

rá szAu umplut.--Innalta ThésiurAri6Inke pre bine té-stieKe tu Kotrancze vésztité mulezi 0Améni Ai

dat pitéSi latijn6 noao a. fékutLa mulczi kAra minavutSi esinsaitA Tersézsi6Ink6 áa multé bukuriéCsinsztiezi Domni din SenatInk6 mult szau bukurtit,Si Damnélé din préuneKuprinsz6d6 vo6 buneArindasi toezi vojosi Ku inima vészélosiSi bejasikáré 1ukreInk6 Au bani bin6 in pungeSi HontArikind szkot irikeKit6 o kotrancze in brinkeSi gin-dészk la inpérezitFoArté reit nam szo1iotit-1J6 amleszat bolfu cs61 maréDél szparszéré sil afiareDaretot nu mi pare réuKoi Alia mine si 6u-0 Kotranez6es6 ái ginditKe multé csel.6 mU inmoit.Kit6 ZidurimeurisiKit6 kaszi mai sindilisBA készi din non ajfekutSi Ai dat bani inprumut Si pridvare Ai fekutLA kar6 parté an avutP6n6 aicsi d6 es6i (16 fruntéCaine vre pate szé AszkultéD6 d6 Aiesim' naintéSz6ne mai vénim AminteSze sgkriem si dé stimpAriSi d6 es6i mai ordinAriKitui stérnpariu dé r6uMaif6losz ka un BireuKarél6 opincsi kirp6AAkunta pin-téni bét66,Si sze inbrake 16g6nest6Zsok6 si beit sitrejesteSi kutnpere lá mosi6Zits6 mi szé kad6 miDe au foszt Wog la tine JAkA bani toczi la min6Nn gindi k6i mostdniP6n6 kotranez6 o mai iiAczeszté cs6 au greeszku Adever merturiszeszkuKare Aicse intré noiSteuj bine eu si voiKArd kaszenan AvutKurte ku porta an fekutSi konyhé si grazsdde boiSij mei félosz d6 kit noikAr6 niesi nu kut6zaIn krismé a sm.) bégaDuté in krism6 undész 6i

Le

www.dacoromanica.ro

391

Kesz dupe masze témejuSi csera vin unguresteSikinte si duhenesteAdo yin ke 'Aril vinOrdog attabanisz gateSi krt grabi de neducseZitsé, lá kris-mttrj de krucséNu sti multé omeniéNume, kotranczesze fieStempérieze, kit de reToaté kunoszk kotranc6,Si o vinde pé lá vecsiniPé gelbeni kit de puezini=Akusi sze inbrake domnesté De rusiné nu gindeste.ete Csé la ese bani nem evutAkume, de si inpro-mutDa porezi cséi eziezojaPé deal ketré RosiáPorezi de ezere RuminéeszkéKum or sze ye kinujaszke..Dé fale keszesi pétreakeBeu vinu ku ape Akre. Kitekészi ai redikatBa, si koszitoriu Mai clatSi hajne démusulinSze le facsi voja dé plinMeszé skauné fes-tuitePuszti némezésti frumosz fekutéSi pehare skum-pe foartéSi de alté esele tale._ Si skurtejké d émetaszeLe, zsupineasze frumaszé.... *)

[Dacia inainte de .Romani. de Gr. G. Tod leen. Bu-curesei Tip. Aeademiei Rom'ane, 1880].

Iéta probe de ertografiea lui George qincai, le luamadin Elenzenta linguce Daco-romanw sive Valachica......73ttdce 1805."

,,zeu, tatal, fiiul, duehul gut, santaa Troitia, mantuito-riu, imperatieá ceriurilor, ftwiarnic, templa (templum),sherbire de zeu, rugaciune, stalle, tierra, vent, ploae,eertea, shes, pafiune, defiert, ripa, morment, fantana, inn,meaza zi, sera, astazi, mane, ieri, dupa prttnz, creftet,

*) Din Coltintna lu Traian an. 1877 (VIII) pagina185-186.

www.dacoromanica.ro

30capacina, ochiu, uréche, masea, musteace, brac, unghie,sin, genunche, medua, tusse, Intiellégere, judecata, ple-fug (plesuva), knel, pepthine, pensa, ufia, miere, bAnni,

caal Alb; orz, fen, shea, floarea soarelui, cepa, svekla,péra, álluna, dap, matia, kokosh, *sere, shérpe, sho-park, vérme, greurnfi, venat, mohorilt, mafteha, fliastru,clump. traefti ? iefti banatôs ? Sent sanatôs : multiam luiDumne zeu, fi. Dotnnieei tale de euvinte bune.Darceia lalti, quaril mai Ai, Pruneii, fi Faméiaa ? Toti seinchina sanatofi Domniei tale.Dar Betranul, Tata'lDomniei tale, quum se mai poarta ? viu e anehe ?Custa, fi iel ne puthinci6s din zi in zi qua veechii.Auziti fierbilor aftérneti masaa, qua indata vor batedoao spre zece.Pentru quate féce se Aftérnem ?MaiPetre ! quad ti Au-zis, qua or veni la pranz ?Opt a-fara de soacraa Mariei tale, quArea Aveni eu toti treiNepotii, Ii cu Nuora sa Uncle sent sarariitiele?a-mai aceastaá e factita tocrna pre gustul meu.Ce tempeste ?E serin.--incepe a sufla ventul.Batte vent.Aga noapte Au caqut bruma, viea, grandine. Om Aveploae. Nu numai ploao, ci anche fi fulgera. Céld e Af-

fara ?Ba ALMA de mare frig Au fost Asta demineatia,quilt toate apele au inghiaciét.--Shi io &Rept.

Iéta cate-va pilde din can II póta fgce idee on-eine de ortograflPa ce vroea A. Treboniii LaurianU saaphee limbei romeme. *)

Exemplele Arita culese din Teutamen critic= inoriginem, derivationem et ormam lingam roma-na3 in utraque Dacia vigentis vulgo valachicce.

*11)

I

www.dacoromanica.ro

393

Unu popillu pectinatu uutl eopilo pieptenattl), unasagetta acutita (o stigéta ascutito), frate ten jacemortu (frate-tau zace moat)), estu omu e mai invetiatuqua quelli altri (asto oma ie mai InvOtatil ea ceialaltI),,unu turannu abe mai multi servi qua amici. (unit ti-rann are mai multi serbi ca amid), Traianu impera-toriu vinse _Dacia' la et la suppose Bomani'loru

Imprath invinse Daeiea si o supuse Romani lora),aqua'la ferve (apa fierbe), Nu se convene a leuare pa-ne'la filii'lorn e la auerruncare cani'loru (nu se cu-vine a luh panea Horn si a o arunch caniloro), Ninge,pergiti a casa (ninge, rnergeti acasa), Pub/in e onzuintellectu (Publia Ic omit intelepti). Lucia e ussoratu(Luciu le insuratO), Panela vostra nu e bene cocta (pa-nea, ióstra nu ie bine cópto), Melu'lu et prvnu'lu facupome (Morula si prunulo fan póme), Egu et soru nzeavenimu de a Venetia lien si sorn-mea venimo de laVenetiea), Spuriu mancaba came, Antonie casin, egupane (S. man& carne, A. eavi, ieu pane), Aquesta-ann mi place (Acésta nu-mi place), Tu stai sanitosu(Tu iesti sonotost), Ellu se clama Giorgiu ; Da-mi,Domine, que mi poti dare numai tu sengulu; Petre in-clude ustia'la et nu lassare pre neme in casa ; Angeloin celu et dracu pre panimentu ; Multi omini nu sciuscribere. Marcu compera altru caballu. _AMU fantiolinu se potu suferire in societate. Dv-te in gradina,

Anctore A. Trebonio Lauriano vol. In 8° XXIV,296. Vienna typis congregations Mechitarista-rum, 1840.

(Tra-iana

www.dacoromanica.ro

394

college flori et da-le lei Maria, veneti a Baselica! Ellatea mana e nzai musclosa qua ella mea, Se vede inella septima pagina, Lumina 'la stelle'lortz nu e asi claraqua ella sole'lui, Nu disclude aurecli'le rogationelorunostre, Mick' la e assemileleului (Mhta le asemene leu-lul), Abemu comperatu sesse carre de legne, A. ibernaremanemu in ciuitale,puniti-a negotiatorii que vi a-beznu dissu, A quatrudeci de lupi veniro pino àportala ciuitate'lei, Se collica in pauitu (se culea in pati.'),nu abe in veterenetia quine nu parsita in teneretie (Nuare in batriinete eine nu pastreza la tinerete). Nolade aqua (móra de apa), Nu mi e muliere qui cos-nata, Vacci'le vostre su mai grasse de quantu elle vi-cinu'lui, cognatu teu et cognata tea furo eri in gradi-na'la nostra, Veno filiu nieu so ti sponiu que se cadeso faci. Portdmu aquesta sarcina tota viuetia'la nostra.sine ne vagitare, Peribe et ellu qua patre seu, Valeriasedebe a casa, Ningeba forte quandu egu plecai de anwla, Sa convene so faca siaquale (fie-care) debitoria'la sea, Nu contredia (iutéza), dicere una verba inante'la patre seu, Esta node abemu mai inglaciatu de frigu.

Iéta i cilte-va, probe de ortografiea d-lui Tim. Gipariu,Gramatee'a presente s'a scrisu de in puntu devedere

istorico. Limba unui poporu fiendu si ea fapta istoricasi pre in urmare adeveru istorieu, de aei numai ineapela indoiela ca si in gramateca sunt de a se face cerce-tari seriose cuscientiose, si gramatee'a limbei are a sefunda pre basi istorice.

,Sesulu istorieu intre limbá romanesca si intre cea

www.dacoromanica.ro

395

veehia latina in preuna eu dialectele rornane mainoue, de multu e recunoscutu intre romani, si in Eu-ropa invetiata astadi nu se mai trage la indoiela decatu pre in nesciutori au malevoli, caH inca s'au im-p ucina tu,

Mai pueina hare a mente trase asupr'a si starea lim-bei istorica pre cumu se afla de una parte in monu-nientele vechi rom., er' de alta in dialectele provinciali,de intre care mai principali sunt alu Daciei vechi sialu celei noue. Dialeetulu Istrianu, care nu ne a fostudestulu cunoscutu, inea se pare numai unu ramu aludialectului de dein colo.

Pre aceste basi istorice, er' nu pre forme imagina-rie, au pre vre unn singurn dialectu mai speciaie, Ryade cugetu autoriuht a funda acesta gramateca de urn-b'a rom. De unde departandu de una parte totu e?e-

mentulu ne indoitu ne-romanu de alt'a tota cojectur'amai audaciosa intru defigerea formeloru si propunereaesempleloru, de senesi s'a restrinsu numai la ce intruadeveru se afla seau sea aflatu candu-va in limbo, rom.

Celea diu partea dialecteloru nu aveau opu de maimulta demustrire. Ele sunt vie si fie care se pote co-vinge de adeverulu celoru citate intru inbele.

Celea de in monurnentele vechi aveau opu de cita-tiuni mai diplomatice, inse multimea materialelui sistrimtori'a pagineloru nu lasara locu acestui luxu di-plomaticu. Si de annentrea cele citate in Principia delimba" publicate in Organu 1847-8 de asta data vorupot6 impleni loculu. Er' Dictionariulu promisu publi-

www.dacoromanica.ro

396

cului va cuprende totu catu va ft eu potentia autoriuluide in partea etimologiei i a Umbel.

Partea sintactiva s'a atinsu numai in elementele ei ;intru totu intensulu ei nu potea luá locu intru unu opuasia restrinsu si numai elernentariu. Intru una editiunemai intenba a acestei Gramatece, de va esi candu-va,tote partile ei se voru lueth in proportiunea ceruta.

nIn urma autoriulu si-retiene dereptul de a si IucMsi public& acestu opu dupa cerentiele tempului. dupametodu scolasticu Beau intru alte limbe. Si papa atunciInvetiatorii eu diseretiune se voru potd folosi cu acestaeditiune, alegundu dupa eaptulu si progresulu tinerilorumateri'a depusa in paragrafi bi note.

Dorirea mai sincera a autoriului este, ca publieulurom. se nu se afle insielatu intru asteptareai moderata.Celu puciuu autoriulu s'a nevolltu a face totu catu iafostu pre in potentia "

[Elemeute de Embi Romaua dupa dialects qi Honu-mente vechi de Tim. Cipariu, canouicu gr. catolicu etc.Blasin en tipariulu sem. diecesanu MDCCCLIV]

Ieta o bueata cu ortografiea lui Heliade Radulescu :Niel armarea gloatelor, nici ,garda ordfeneasa ci

colonie militare.

Reprodusserom justificatia Constitutiunii de la 1848,publicata in 1849. Atilt se putea dicce attunci despredrepturile Romanilor neprescriptibili, 0 mai yirtos infingustul cadru de quate-va pagini.

Astadi quand Romanii sunt mai luminati in historia

www.dacoromanica.ro

397

pe fia-quare la incerearea despre historia institurivni-lor _Romaniei que publicaröm.

Romanii in data dupa venirea lor in Dacia se ase-dare i se constituiro in colonii militari, adice in labo-ratori sau cultivatori de pament cu arma in man sta-biliti in castelle diverse en satele sau térrinele lor,sub comanda unui castellan alles, que mai tardiu se tra-dusse in burgraf, aproi (L'apoi) in fugarab, si in finese gergonis6 in pzircalab, c deputatul liputat i pe ai-rea lepddat, c typographia in potiffrafie, eh exempla-rul in jimblar.

S'a vedut inn) quo datinele si deprinderile lor repu-blicane nu intardiare a se baptesk san umanish si per-fectionh prin doctrinele christiane qua e adoptaro ingenere in antics Dacia devenita Terra _Romano.

Eato doe marl institutiuni que facuro educatia Bo-maniior deveniti Romani in atatia scoli : Institutia deeoloni militari, qi Institutia Ecelesipi primitive. Aqua-stea deveniro datine, usuri, a doilea natura. A esi Ro-manii dintegnsele este una en a inceth de a mai fi

Romani.

Quine denéga quo Romanul a fost colon militar, de-nega tinsu$i originea lui.

Quine se Mardi a'l facee alt queva de quilt colonmilitar aquella Ii rumpe find vietei nationali.

Numele Roman este equivalent cu colon militar sichrestin orthodox de Ecelesia primitiva. Nu dati in a-queste doe institutiuni, quo dati in viata natiunii romane."

si

www.dacoromanica.ro

398

[Equilibru intre antithesi sau spiritul qi Materia deI. Heliade R. Bucuresci 1859-1869 pag. 266]. *)

PLEIADAoDA

catre Poezzii Romani.

(Aqueasta frumósa poesie se tiparesee en êrtsusi ortografiaAutorului).

In a cierului tarie s.ese stelle schinteazi,Sci'ntre eete far de nurner respandescu mai viu lueor,Precum soarele pamêntul elle mintea lumineaziCu cia razit cie purcede dell' al lumei Urzitor..Acoló petrecu in faint& geniile fericite,Quare sunt de a lor Musa nemurirei consfinzzite.

Nu averea, nu fortuna, nu drit mosetenit au nume,Dupe moarte deschid poarta la mausoleul stellit,Nice poate se'nfreneze pistnatarea orba lameSborul cielui cie'n virtute, fiind in ea, au trait,Pe Poeta la lueeferi duce a geniej faelia,Entusiasmul l'aripeazi, calea-i face armonia.

*) In seartii ortograflea Id He liade, dapii Curierul deambe sexe" per. V, 1844.

Pentru pane a, 6, 6, Year la finals pers. III-a a treat-tulal simplu de la conj. I-a pane b : mem, pend, dna,

ajunser6m, vrnth. etc.Pentra at (adeci pentra sunetuld 1.) ta launtrul cuvinte-

oril pane el, 6, 1, 6, ldnci, mina, roman, temend,

ea,

2 :

s

www.dacoromanica.ro

399

Acoló d'intei Profita, cintfitor de imne sinte,Au depus antica arffi, mântuind pe Israil,De' acoló ressuna anch6 infocatele cuvinte

lui Omer, Pindar, Orazz, iui Ovid, Corneil, Virgil,Milton, Seiler sci Petrarca de' acoló pe omeni chiamLa virtute, l'A mor nobil sci's a tiranilor teamâ.

Voi, cie'n sin purtazzi p'Apollon, patriozzi din Românie IDe Bei Tjrsita vi disparte, armonia va uni.Patria, quare vi ascultfi, team Musei vostreCha sci ea intru 1umin si se poato, innoi,Sci prin fapte virtuoase, de o mai dorittt soartitVrednicti si se arete sci de numele cie poartfi.

A ecordazzi romane versuri p'armonioase aleuteInteun rost, cn sci poporul, geaman cu ciel Italian,Se envezze : amor de Patrie, dor de glorie, de virtate,Sci Romtmul de pe Istrul sci a Carpatului Muntean,Ciel ce be'n Siret, in Nistrul in a Morisciului unde,Ciel l'a cfirui tristre Doine*) plaIni Pindului respunde,

*) Doina cantieu meianeolie a Zaranilor Romani Vine dela Diana. Oda, Seris8 dupre ortografia italianâ

cutint, ptnó, fOntdna, veril-meu, st2nt, lt2ngó. Iear pe4 Ineep6torifi, flU insamna, en I : intru, in, ineeputil :

Pe ea qi oa 11 insamnA prin é si 6, dar numai In de-ductie sau deelinarea orl conjugarea vorbelorfi,lear nu si lafinale sat' combinarea articoluld i partieolel (a) : precumtotu, tote, Wei ; osu, Ose ; omu, &ilea ; temere, temd ;iear la dioa, dioa ; femee, femeea, vedeet, dorma. Infi-

A

Pe,

www.dacoromanica.ro

400

QuAnd Romilnul va cunoasete, prin a citintulul putere,A sa ginttl, a ei soartil, cie'i aseunse'n viitor.Versul quAnd din ocehi ia stoaree, lacrima cia de placere,Pe Romana tinerieit quAnd va'incindi'o d'Amor,A Romhnului Poeta, atunei lumea va se *arta,Numele 'neins de cununt strrducind chiar in Pleiadat

G. Asaky. *)

Iéta proba de ortografiea Aeademiei romilne si a numede la anulu 1880. 'Ma cartea nOstra le sris Cu orto-grafiea academia de acuma i póte sluji de proba ; dealtu-felit ortografiea aetnalA a academiel le impusa in scoli.

Tierrile d'intre Tissa si Dnistru, Dunare si Carpati ;mai inainte de a fi (ueerite de Romani si prefacutein provincia sub numele do Dacia, cumu si in urma .dupe cucerire, candu armele poporului-rege numai fura instare se apere oper'a pripila a imperatului Traianu sise retrasera d'incolo de Dunare,si-au premenitu fortedesu locuitorii, fiindu pust., toemai in drumulu emigra-tiuniloru celoru mari ale popóreloru desghinate de uria-siulu trunchiu asiaticu, si revursate cu unu potopu d'inpartile Caucasiee in Europ'a.

14) Carierul de all& sexe pag. 193. an. 1844. Bucaresci.

nitivuld verbelord de la conj. a II-a titi scrie en ace, a,vedé pentru a deosebi de imperfectd.

Accentuld gravd pune pe silaba u1tirn eand Yeaccentuata dormi, ednta, inviè, art:), (acoleit se cetesce,,arcl, cum amd spush mai susd). Pe monosilabe Yid panennmaI spre a le deosebi una de alta ; astd-felid scrie çI

lU

(') tie:

www.dacoromanica.ro

401

Aceste soiuri diferite de barbari, ce vinu si disparuunii dupo altii, in anticitate ea si in evulu-mediu, fie-care nimicindu nascand'a cultura a predecesorilora loru,lasara urme mai multu san mai pucinu simtitore, dupocumu traiulu lorn in vaile Dunarei avu mai lunga saumai scurta durata. Interesulu istoriei este acumu, de aregasi asternuturile succesive ale aceloru popóre ce s'augramaditu unele d'asupr'a altor'a pe pamentulu tierri-loru de cari ne ocupamu, si cu mediulOcele la indema-na, ea se constate treptele ori-carei civilisatiuni, si sene faca marturi la acele momente critice in viati'a u-manitatii, Audi' rassele inculte si pucinu inzestrate pierueu sgomotu sub alluviunea eelorn pecetluite eu unu ge-niu mai mare, si ua fortia mai insemnata.

Studiulu de facia avêndu sa imlaratisiedie numai e-thnografi'a ante-romana a Daciei, incepemn cercetarilenostre cu analis'a in ordine chronologies a notiunilorugeografice transmise de autorii clasici helleni si romanidespre tierrile de la Dunare si Mama Négra. Acestenotiuni suntu neaparatu de ua valore relativa, servindunumai ea ua caracteristica a modului de vedere geogra-ficu d'intr'ua anume epoca ; anse tocmai prin acésta elecAstiga deosebita importantia, coei ne dau medin-loculu

(Oita) si fli (de la a flice); 0 (deja) si si Conj. (et) ;2nal, (presque) si mai (seulement).

Intrebnintaza en cedilit pe 0, t, s, g se Intelege dupAcum, presupune cit ieste original% una sau alta.

C lunainte de a, o, u, e, 1, se cetesce k : carne, co-prindu, cuvenire, tacendu, scinteie, croire, clip& Aicepane o Doti el latinistil volt sA sale finale gerundinlal de

26

www.dacoromanica.ro

402

de a intielege a pretiui si folosi mai bine si mai co-recta datele scriitoriloru."

0 ortografie foneticit a avuttt unft timptt mare resu-nett' In Bucovina, a nume a hi Pumnu.

MA cum o explica A. Pumnulii In gramatica sa*)Sunetuln hi z lift insamnit, ea si unii din scriitorii dinTransilvaniea din sfirsituln veacului trecutn, en ; pepe si ev prin I ; pe k 1111 insemn tott deauna cuc, chiar i innainte de e sau i (cip=ehip, incinat in-chinat) ; pe r totn deauna pring (gem=ghem); pentrui1j si intrebuintit pe c si g cu cate o liniuta deasupra ;pentru ;, q, in a intrebuintatit d, t, s en chte o linivadeasupra. Deasupra i i u pune semnuln scurtárei,base pe ii iln pune numai clind se aude : lucratorifi,de altn-felin eerie bark! tpar, etc. fail ; grupele ea

oa le insamnit toemai ask ; in loc de 1, seriell, childmean &meta se pierde in formele inrudite ale cuvin-tului : astn-felin In stelle pentru ett la sing, din stellas'a pierdutft 11 si de asemenea in ell, elle pentru ea s'apierdutn In ea (ella) ; pe urm in mile, calle, foallepentru cit la inmeltita se Oice vat, cat, fot ; intrebuin-tazit nn pentru n in silabele ann, eann, enn, annt, enni(bostann, capitann, munteann) i acolà uncle se com-

*) Grammatik der rumdnischen Sprache Or Mittel-schvlen von Aron Pumnul Wien 1864.

la conj. III-a an dicandu. Innainte de a 1 i se ro-stesce : taci, tace. C cu cedild se cetesce q facd,bravu,ete. CAA va trebui si se audit k Inininte e sati i Fluech : chieie.

./rt

:

4

te

lui

S :

www.dacoromanica.ro

403

pune unit euvintil incepetoria eu n en prepositiea in :innegresc... Se intelege ea numal in acesta din

urma loco avel dreptuln de a pune nn, In celelalte lo-'euri i pretutindenea unde a pusn ll a gresitft in po-triva sistemulul fonetictl.

Ortografiea Oonvorbirilor literare" se caracterisaza ast-fella :

Pentru si pune z, lear in cuvintele luate din latine-see on frantusesce ,Ronvorbirile" pun s=z, Intre done vo-tale, daca se aerie ask in acele limbi: vez, auzi, causci, etcpentru tp ori din ce ara fi facutt punti eresti, acefti ;pentru ts, puna numai f : fafd, ghiafd, tofi ; diftongii ea

ea 11 seriu cu ea 0 oa. nu en 6, ; pe i finalli nu-lainsamna ch;nd le scurt : tofi, mori etc ; pe nu-ln deo-sebesca de inse cauta vocala originara nu numai Infamiliea cuvintului, ci pang in latinesce : ve'and, betrani,_pecat, cuvent, remasere, etc ; pe i ineeplitoria ila seriuen i Para nici una semna, etind presupunn ea s'a facutadin i [adecii daea in latina clasica afla i : infelept (in-telligo), in (in) infra (intro), imperat (imperator) etc.]si cu 4 daca in latinesce afla a : clnteid, anger, dngust...;pe u finala pima numal dud se aude, nu si And lemuta : anteiu, cm, tot, time ea si la i seurtft nu pune

G se cetesce r Innainte de a, o, u, 6, I ; Innainte de esi i se cetesce v ; sunetulti r Innainte de e i i l 11 eerie en gh.

Sc Innainte de a, o, u, 6, 1 se cetesce sk ; Innainte dei i e se rostesee t (ip).

Qu Innainte de a, o. u, ê, i se cetesce k, la vorbelesuave, qualitate, qudtu, queindu, quam, inquic, qua,que, daqua, quintar', consequinfd, eloquinfd, etc. In al-

x,

ha

inned,

e ;

;

l :

gi d

www.dacoromanica.ro

404

pe dinsuln semnuln scurtarei. A. ea numituln semi*Ila pastréza numai pentru si

Din cele spuse urméza ca otografiea Convorbirilorn"tine regula urmatóre : sunetele romanesei pentru carlsinta semne In alfabetula latinn le scriema cu acelesemne ; pentru congnele romane can au semne spe-ciale In latinesce, alegemil tma din eele latine i o in-semnama en cedila, daca te nevoie, si apol o intrebuintamafara a tineit sama de abateri, de pilda pentru q punemn f,apol scriemn eu t, nu numai pe facuta din t, ci i pecela din c fafa, afei, tori, etc; pentru vocale nu fa-cern ea la consbne, ci eautama vocalele originarepana In limba latina si punemii pe dinsele semnulascurtarei ; scat uncle se póte da regula de cetirefara a mai aveit nevoie de cedile ori alte semne, ne fe-nimü : astn-felia aerie in, intre, infelept, tofi, ante*ne InsemnAnda niei pe i incepetorin, nicI pe i $iscurto, dupa analogiea de la cot, ga, ce, ge ; la cuvin-tele straine pastrami) ortografiea cause, etc.

Din acest resumata se vede usora ca ortografiea Con-vorbirilorn" nu pastreza nici radacinile, de vreme ceaerie véd, vei, cresc, creqti, etc ; §i di nu scrie rad

tele tnnainte de. e qi i se cetesce : questa, quella, qui-ne, que, questiune, querere, aqui etc.

Apoi ca BA dea mai bunk lAmurire explicA principinlii or-tografiel ce a primitfi Ma ortografiea nóstrA se Inteme-ea mai vartosti pe euvintulil ca vorbele rominescl sapastreze fisionomiea lor romana, sk. schimbe adeclinict odatil literile cu cari slot scrise, dark de finale. Iear

z

q

si

te

nu-si

:

www.dacoromanica.ro

405

sunetele derivate ea semnele celon primitive. Prin ur-mare ortografiea ieste neconsequenta.

Resumatft. Tote siatemele de ortografie etimologicade la cele mai extreme, (cum au fostn alü lui TreboniuLaurianu ori alu dui Cornet li) papa la cele mai mode-rate Ortografiea Academiel si a Convorbirilor") nu rm.-.sesct a ne o scriere uOr i logica pentru limba ro-mAna. Sistemele cela mai extreme au cercatu sa rea-diseze urmatOrea dorinta : s6 scriemii sunetele derivatecu semnele sunetelord primitive. incercare utopica $icare a trebuitu sa fie parasita ! Pe urma s'au cereattiscrie cu semnele suneteloru primitive numal pe cedepentru cari nu leran semne in latinesce ; si acOsta incer-care a remasu desarta. Altii au vroit sa ajunga a aveitpururea aceea-si radacina In tOte formele cuvintelorninrudite. Altil au cautatii BA insemne sunetele derivate

sunetele pretinse primitive aflate in familiea cuvin-tulut ori in neologisme. Academiea a imblatn sit rea-1iseze_amândou6 aceste dorinti pomenite in urma. Totultia fostu in zadar. Semnu imbucuratoriu leste faptula easistemele etimologice se parasesc $i in ortografiile nonese primescu din principiile fonetistiloru.

Nu ne indoimu ca nu Millie vreme se va intelege casingnrulo ehipt adeveratt sciintificil de a aerie roma-neve, leste urmatoriula : Dupd ce se va hotdri limba

la cuvinte ca rötundu, lócuire, fôntdnd, romdnu, mdnd,Zdna... pretinde ea ajunge auclulu Rouninnlui pentrn a ho-Uri ca trebue ea se scrie 0 nu rdtundu, ldcuire,fintind, ruminu, mina, lina etc.

sa

u

dn

asa

www.dacoromanica.ro

406

literard, sei se intrebuinfeze pentru fie-care sunetil 'antisinguril senzn4. In ortografiea foneticii, de a-zi z seaerie cu a ei 41/4 on ac Cu i.

In sistemuld fonetica lipsesca tote greutatile ai con-tradicirile de cad nu pott sa se ferOsca nici sistemelecuratii etimologice nici e1e mai multfi ori mai putincamestecate. Dupa ce amC lamuritft ct nu Fite fi vorba.de ortografie de citil chip ce se alegti formele limbeiliterare, firesce ca n'are nici unc temeift intimpinareace o fan foarte multi 4icenda ea prin ortografiea fone-tics s'arti desface unitatea limbei, ca unulft arc scrie fer,altulc cer, altula fher, hier, hser 41 mai depaife..0 data ce le Jucru cunoscutc cc in limba literara trebuesit se qicii fieril i nu altft-felift, cel ce vor eerie altO-felivvorft da dovada ca nu cunoscil de craft graiula din satulalora, sistemulft ortografico nu va fi de yin.

intrebuintarea Iiterilorü chirilice.

Ieste sciutft ca alaturi cu alfabetulc latint se intre-buintit in peninsula halcanica, ba chiar ei in Relief', al-fabetulu grecescft. Se cunoseft incriptil latinesci wisecu litere grecesci, chiar din Daciea. Intre altele ieste

cea citata in urmil la pug Dupa ce limba latinka fosta scósa din statft in imperiulft bizantina, firesce camulti din carturari vor fi invetata ale ce-va grecesce

mann cu alfabetula se von fi alesc. Prin urmare lecu putinta sa se fi facutil insemnad in limbs romtinaei en litere grecesci, nu numai cu latinesci.

Dupa creetinarea Slovenilon ei dupe ce Papa a data

ai

si

pi

www.dacoromanica.ro

407

voie sa se cetésea liturghiea In limba lor, Chiri1t che-meta Impreuna cu frate-sau Metoda in Panoniea i Mo-raviea, an intrebuintata pentru cartile ce au tradusauna alfabeta cunoscuta sub numele de glagolitiea. Acestaalfabetli leste si pane a-01 Intrebuintatil In unele partiale Istria, pe litoralula croatica, In partea nordica aDalmatia si in insulele invednate. 'Una ereda ea astaalfabeta trebne ba fi fosta aileverata alfabetn, vechin,slavona, dar nu pare lucru vrednica de crecluta.Gaster leste de parere ea Chill la a luata acesta alfabetade la A rmen1 i Georgien1 en eari s'a intilnit dud cuealatoriea sa la Kazan din Sudula Buie!. D-sa tie spuneea alfabetulU glagolitica samana cu cela Armenesca dinveacul ala IX-lea si ala VIII, chiar sirula i numeleliterelorri samAna.Numai tra sinta grecesel (99, w).

Clemens episcope in Bulgariea a nascocita- alfabetulachiriliea, san mai bine clicênda, a alcatnita unü alfabetaluanda litere grecesci, litere glagolitice, i vre o patrule-a aleatuita ler din non. in scurta alfabetula lui Cle-mens, ash Iisula alfabeta chirilica, are 43 de litere dideari : 21 sinta grecesci, si 16 glagolitice.

Alfabeta Vechia chirilica ash en t6te semnele sale Iliigasima aplicata la unele scrieri romanesci din venni('ala XVI-lea, de pilda in Paliea de la Orastiea (1582).

Ieta acesta alfabetil cu tote semnele lui :

1nfirAgXS31IIKAMI1011PCT OpXC1J1jjIll1 4 IiYIg,

A, bl h D1 10 a 43, y

ip

ki ;fi

lil,

I

www.dacoromanica.ro

408

ARKr EM;SIIIICAMN011ptT81[41XU1LIIIWW411,181V.O.VIXAKIlat

Acestil alfabeta lift gasimn intrebuintata intregu InPaliea de la Orastiea (1582). cum se pots vedek In bu-eata publicata In urma. In manuseriptulti de la Voro-netu (cam pe la 1525) se afla Intrebuintate 42 de litere,adeca numai t le scrim eu nc.

ln generalft In cartile serise ori tiparite In veacula alftXVI-lea si in alit XVII-lea pana la tiparirea bibliei luiSerbanti Voda (1688 Bucuresci) s'a Intrebuintatn alfa-betula chirilien vechin. Trebue inse de notatft ea in unelescrieri aflamil numai una semnn pentru z si anumeWM 3, pe aiurea inse gasimft doug i anume : sail 3si 0. Vein eith din cele di'ntaia psaltirea lui Coressisi alte tiparituri din partea sudica a Trunsilvaniei, totftast-feliu leste si In Munteniea ; di'mpotriva In .Moldova(Dosoftein, Varlaarn ete), In scrierile popa Grigoriede la Mahaein (1583-1619), In Paliea de la Orastiea,aflamft amêndoun semnele. Se scie ea leste pentru zmOle si e pentru dz or! z aspru, facuta din d. De la1688 ace Ati semna 0 nu se mai intrebuintaza in eartilebesereeesci, se mai afla lime la seriitorii mireni de prinloeurile pe nude loran dot z in rostire. Innainte de 1688semnele 7 si 76 nu se alesesera care ce sunetft BA re-presinte, la 1688 s'a hotaritn ca z sa se puna pentru dsi pentru I din lfiuntrula cuvintelorn. Pentru i de lainceputulft cuvintelor lei din cele mai vechi timpuri sem-nulft 4, prefaeutn din 76 prin micsurarea triunghiulul de

ml

t

;

as

www.dacoromanica.ro

409

sus si lungirea codei de la mijloc. Acesth semnfi nu ierhIn a1fabetul chirilicft primitive. De reguli scrisulft lui

din liuntrula cuvintelorft nu s'aft tinutd de scrii-foril mireni.

Totft la 1688 s'au Indepirtatft din alfabetft semnele :0, hJ 11.

Despre semnuld ij leste de spusft ci in alfabetulft chi-rilieft la limbile slave nu-lft anima, *) ded a-cestft semnft a fostft niscocitft de Romani pentruserie limba lora.

In multi 1881 Lambrion **) spune ei la Muntenicea mal veehe urmi cunoscuti leste de la 1536 ***),Inteunft documentft serisd de unft Coressi, si face ipo-tesi Ca p6te acestd Corebi va fi niscocitft litera. Din

Moldova urma cea mat veche cunoseuti de Lambrioreieste de la anulft 1571. ****)

Cu tote aeestea Lambriorft se insali. Chiar in Arhivaistoriei, pe care o eitézi se OA, und documentfi cu u Incadin veaculti ald XV-le $i anume und doeumentu de la1490 din vremea lut Vlad Tepeo (Arh. 1st. 1 p. I.pag. 66) se afli cuvintuld P8kunta eu litera ; ded inMunteniea ierh Intrebuiutatft eel') putind cu jumitate de

*) Ieste la Serbi, dar ie luatii de la mi.**) Iu articolulii Indreptariii" pag. 125, 330, Convor-

biri 1.terare" 1881.***) Inteuml doenmentil serisii de unii Gramatiefi Koresi

anume in euvintulii pepvle (nume propriu). (Ash.1st. 1 pag. 239).

****) Pe coperta unel psaltirt de la Galap, euv. AVE(Cnv. din HtrinI 1 p. 18).

aplicataa-sI

y

§i

4 9i I

www.dacoromanica.ro

410

veacit Innainte de 1536. In Moldova se cunósce ei matdin vechin ash DI Hajdan In Cuvinte de betrani" t. IIpag. 14 ne citen cuvIntulti thmayb (Geament) de laanuln 1453. In Revista pentru istoriP, filologie ei ar-eheologie" a d-lut Gr. Tocileseu aflamil euvintulft c8ayap(an. 1488 vol... pag...). In Columna Int Trai,inn" 1877aflame gpywitnin, gpywrkfampk inteunn documentn din1491, publicatn acolb de DI. A. D. Xenopoln (pag.188-190).

Remane Inse nu mat putinn adeveratn, ca senmulft 1),deei cunoscutn din *a doua jum'etate a veacului aln XV-leaei de buna sama ei de mai innainte, nu tub, intrebuintatadestula de regulate de vreme ce se vede acesta sunetnInsemnatn prin m ei r, chiar pima in veacula uln XVI-lea.

Din faptuln ca y se cunosceb, inca din veaculn alnXV-lea urmeza ca Romanii TO scrieau limba loll( culitere chirilice celn putinn de prin acelh veacn. Ieu creditca scrierea en r ori an se Intrebuinth de cei cari se ti_neau ca scriu mat curate slavonesce ei prin urmare nuvroeau a Intrebuinth miff semna necunoscutd, nascocitnde Romani. Deei cea mat veche !Irma aril ii alfabetulncu data de la 1400, de pe evangheliariula de la 1574 dela Britsh Musaeum, le de credutn ca y ie cunoseutn maide multn Romanilorn.

Alfabetuln simplificatft la 1688, a fostn Inca ei maitare inaputinatn de Vacareseu in GramatiCa sa, din 43de litere le-a adusn la 33 numai. Totn astn-felin ei E-Bade Radulescu prin Gramatica sa de la 1828 ei Ior-dachi Golescu la 1848 l'au redus la 27. Cand a fostn in-

www.dacoromanica.ro

411

locuitu prin celn latinesen, alfabetuln chirilicu avea ur-matórele sernne:

A, 6, B, r, A, E, 6:, ;, I, IC, A, M, ti, 0, n, p, C, T, 8,

(I), x, 147 ti) WI l, )1k1 V.

Inlocuirea a fostil pregatita di'ntru'ntairt priu alfabetemixte parte latine parte chirilice. Cea di'ntain revista.scrisa cu litere latinesei leste Curieruln de ilmbe sexe"la 1844.

Inlocuirea definitiva s'a Intamplatu la anula 1860 inMunteniea si la anulu 1860 cite-vit luni innainte de InMunteniea, In Moldova.

www.dacoromanica.ro

PARTEA a III-a

Istoriea literaturet romeine.

Introducere.

Sub numele de scriert literare intelegem pe acelecad lucréza asupra cetitorilor0 mai alesil prin imaginisi tablouri, dee! nu putemn Inte lege prin istoriea litera-turei române de cit istoriea acestui felift de scrieri saumai generalu de produced.

Produeerile literare se impartft in douii grupe : popu-lare si culte. Cele populare sintil alcatuite de autori ne-cunoscuti i prefacute in cursuln vremurilorn de toti ceican an gasita ca aril fi mai bine de disci, alto-felin decatfi autoriuln primitivit Deci f6rte ran si cu grease potu pastrit torme vechi in asernenea producere. 0parte din producerile literare populare ajunga a fi seri-se de unii si de altii si astii-feliu fan parte din litera-tura scrisi ; vice-versa multe compuneri literare cultepan sa strabata in poporn si sa ajunga cunoscute In masa.

Producerile literare ale poporului firesce cuprindunumai sentimentele, credintelele, apucaturile poporului,

www.dacoromanica.ro

413

In Ie le se oglindeste gradulft de cultura la care a ajunsnacea patura sociala, de aceea BMW forte insemnate sitrebue strinse si studiate pentru a puteh astn-felitt faceeunostinta cu poporulth

Literatura culta oglindesce sentimentele, dorintile,credintile patureI sociale culte si pentru a fi deplintiintelesa sa cere oare-sI care cultura. AcOsta literaturaacolb unde s'o dezvoltatft normalft trebue sa pornOscade la cea populara celtt putintt trebue. pe Mil Cu pu-tinta, sa pastreze limba, figurile, constructiile cunoscu-te si intelese de norodn.

Vomn imparti literatura nOstra in trel : literaturapopulard scrisd, literatura nescrisd, literatura cultd.

I Literatura populara serial.

Literatura esteticd say romanticd.1. Alexandriea. Indata dupa mOrtea lul Alexandru au

inceputti a se povesti multe minunI despre faptelelul si pentru a li se da creclamirAtt mai mare an nas-eocitti ca sotultt eroului, Callisthenes, a scrisft despret6te expeditiile. Cum ca fabula 1e injghebata in Egi-pet]) se vede de pe aceea ea pune pe Alexandru inlegatura cu .Neftinain1 imparatuln Egipetulul si aratazdrobirea Persilor ca o rezbunare a urmasulul lui Nef-tinavei. Acésta povestire egipténa a fostn mai apolprelucrata in feliurite locuri si cu feliurite scopuri.Inca din veaculn altt IV-lea Alexandriea fu tradusa inlatinesce si din latinesce in veaculti alft V-lea in arme-nescc.

www.dacoromanica.ro

414

Pe la 492 Arhipresbiterula Leo a adusa de la Con-stantinopoll alta copie grecésea a A lexandriel pe care otradusera latinesce sub numele de : Alexandri magni depraeliis" si de pe acésta s'au facut multime de prelu-orari la popórele aplesane : la Franceji, Engleji, Ger-mani etc.

Originalula Alexandiqei romanesei ie slavonesca, askuna manuseripta din veaculti alit XIV-lea, citata de Mi-klosich, se apropie forte de redactiunea romana. Se scie cao .Alexandrie slavonesca a fost scrisa la manastirea Neam-talui in anulft 1562, prin poronca lui Grigorie, mitro-politula Sucevei.

Celft mai vechill manuseripta romanesert alu Alexan-driei ieste de pe la inceputula veaeului ala XVII-lea,anume ie unft manuseripta din Transilvaniea studiattide D-la Bianu. Afara de acestea se scie ca Alexandrieajerk cunoscut& intre Rombr prin veacula ala XVII-leade pe vorbele hronografilora. Ash d-lu Gaster eitOza

una de la 1650, d-1 frajdau alta proba ce-va mai nouaetc. muse o data ee s'a descoperita manuseriptula de carepomenirama mai susa nfl avema nevoie de altele. Pela inceputula veacului ala XVIII-lea s'a si tiparita in Va-lahiea. La Sibiia s'a tiparita o Alexandrie In anula 1794,asta le cea di'ntain pe eita se scie pana acuma, in annla1797 s'a tiparita una la Movilaa in Rusiea.

Ieste sigura ca multa inriurire a avuta acésta scriereromantic& asupra poporului romana, multe credinti,multe proverbe, etc. sinta scóse de acoleN. Nu credemainse ea tote cAte le insira d-la Gaster sinta in adever&

www.dacoromanica.ro

415

luate din Alexandria, de ore ce credinta In rolulu ste-lelorii, in existenta de flintl mnostruóse etc. se afla latote popórele ajunse la unit anumitn gradu de desvoltare.Tot astn-felin nti putetnit crede a credinta despze, apa in-vietóre le luata neaparatft de acolek. A semenek credinta oaflamit la multe popoare pgna la, cari nu a pututil Li& seintinda Inriurirea Alexandriel. Apoi aceste basme le-auluatn tall din poporn alcatuitorii Alexandriel primitive.

2. Varlaatnii i Ioasafa. Acest romanft infatoseazabiruinta crotinismului asupra paginatateI, de aceia eroiIan fostft si pusi In numeruln sfintilorit. Se pare eft po-vestea a fost aleatuita prin veaoultt aln VIII-lea. Prin yea-culft alti XIII-lea lark o prelucrare latina si una franceza :

Lernda s'a respanditil de timpuriu la Arabi, EvrelOn in Etiopiea. De pe textuln greceseti s'a tra-

dug' slavonesce si s'a respAnditn prin Serbiea, Bulga-riea si Rusiea. Celn inal Techin manuscripth roma-nasal alft acestui romanit leste de la 1654. Udriste NAB-turel a tradusn IntrOga povestirea dupa unit manuscriptilslavonft, la anulit 1648. In ecurtit Vita de ce-1 vorba :

,In Indira 1erk, unn imperatO paganft care, dupa cc ise nitwit unit copiln, afla a asto copiltt unicti Ic menitfta se face crestinft. Imperatultt 'fin inchise intr'unb palattt

dadb poronca strasnica, nu cum-vh sa-1 descopere clue-và ee insamna batribete mórte si bOla, Feciorulit deimperata afla fuse de tOte acestea de vreme ce Iesindftdin palatn, o data vezb unn omn gilrbovn i zbkeitn debatrinete, alta data unit mortn i alta data unt raiostl.

Totft in vremea aceea lark in pustiea Senaarulul untt

:

si

si

www.dacoromanica.ro

416

pustnicü a nume Ioasafa, pe acesta lla trimese unaglasa s propoveduesca Jul Ioasafa, feciorulil impera-tulul, credinta crestinésca. Pustniculti ajuugênda In In-diea strabatii pane la Ioasafa spunênda CA are o pieatrascumpa pentru dinsula si asta-felia IntIlnindu-se Ila a-duse la crestinisma si-la boleza.

imperatulti aduna una sobora si puse pe Nahora,tun filosofa batrina care semanit cu Varlaamil, sa des-bats despre crestinisma in fata lut Ioasafa Cu Una vra-jitorin vestitu Arahie. De si se intelesese imperatuln enNahora ea sa se lase inteadinsa biruita de Arahie, eadoar aro Intoarce asta-felia si pe loasaru, totu-si Na-holt aped' ask de fon crestinismulfl in chtfi Arahienu-la putii birui. Ioasafa aduse pe Nahora deplina laerestinismii si-la trimese In pestle la Varlaamil.

Mai cerca imperatula si alte mijlóce, dar In zadara.Atunci Avenirti, Wahl lut loasafa. imparte 1mparatieaeu fiiu-sau, acesta zidesce besered 5i imparte tóta a-verea-1 la Barad ; Avenira se botéza si iela qi se pust-nicesce. Ioasafa lass tronula si merge In pustie la Var-laama. in sfarsita dupa mórtea luI Ioasafa trupula mlse prefaca in móste ingropara intr'o besereca fortefrumósa."

S'a dovedita ca Ioasafa ie Buddha 0 ca povestea iede loca din Indies. Cetitorii inse s'au interesata matmulta de parabolele cuprinse In acdsta povesOre.

hut una din acestea :Deci poronci (Imperatula) de facii patru cosciuge de

lemna, din care doue, le fereca presto tau cu aura, si

si-hi

www.dacoromanica.ro

-- 417

baga intr'insele Ose imputite i searnave i pleopeled'asupra le bath si le tintui tot cu cuie de aura, fearcelelalte doue le unse numal cu smóla pre din afarale umplu de pietre scumpe, si de margaritare, si dealte miróse bune, si le Infasura cate eu o tArstina. Dec1chiema imperatula pre boieril si prietenli aceia ce-1 im-putase pentru intimpinarea acelora saracl. (imperatulaIntttmpinase cu smerenie eatl-va, semi ofilitl de posta

ajuna, si boieril diceaa intru sine : nu se cuvine actistaimperatului), si puse inmtintea lora acele cosciuge elitepatru, i zise sa se pretuésca ce vora plati cele fere-cate cu aura, si ce volt plati cele unse cu smOla lear10 pusera preta mare si multa celora fereeate i diseraea intr'aeelea se cade sa fie coróne si lucrurl scumpe,

brtme Imparatesci, lear celora smolite le pusera preaputina. Atuncia dise imperatula Wit dinsii : bine stieamea yeti dice ash, ci nu se eade ash, ci se cade cu o-chil eel din launtru sa vedeti cele din launtru ce Oitainteinsele, saa de von fi de cinste sau necinste, i ziseImperatula sa desehida sicriele cele ferecate cu aura, sidaca le desehisera i lesi di'ntrInsele o imputiciune rea

vedura intr'insele lucruri grozave. Deci clise Impera-talc' : acesta leste chipula cela imbracata in haine scumpe

frumóse i ceia ee se trufesen en slava cea multa,lear In launtru, lel Sinta plinl de lucruri rele, i mort1

imputiti. Apol oise imperatula de deschisera i cos-siugele cele unse cu smóla vi cum le descbisera IeIdi'ntr'insele mirosa frumosa si se vedura luerurl minu-nate $i seumpe i frumóse. Decl 4ise imperatula catra

27

si

si

pi

si

k

pi

pi

www.dacoromanica.ro

418

dInil : aceste cosciuguri sciti cui se asemènézi : ase-

mtnéza-se celora doi omen! cari imbracati In hainesparte i ferfenite intinate, i Impainjiniti l ohraza,manjitl si negri si nadusiti si osteniti, carora le eau-tag vol numal chipurile cele din afara, si'nca ati Im-

putat cad m'anat inchinata lea lora pan' la paminta ;iear let pricepênda i cunoscênda cu ochii cei din lit-

untru al intelegeril mele curatirea sufletelort lora si alora stralucire ; leata acestea tote MN si caftanele celeImparatesci pentru marirea acelora nimicn nu aim ba-gatil sOrna ci calcatft tote pre paminta josa in-naintea lora." TOta acOsta parabola o aflama in multeserieri i pana si in Negustoriult din Venetiea" ala luiShakespeare. Acestft Ioasafa a strabatuta si In cantecede s tea.

3. Panciatantra qi, Synclipa, sinta pove§ti indianecari au strabatutt in tóta Asiea si Europa.

In veacula a1 X-lea incepa expeditiile mahometanilorIn Indiea i ast-felia in imperiula arabil se imprastie mul-time de producte literare indiene. De la Arabi treca laEuropenl prin trei locurl : prin imperiula bizantina, prinItaliea i prin Spaniea. Pe de alta parte literatura in-dieana s'a intim in China si Tibeta prin Buddhistl sianume Inca de prin veacula I-ia dupa Hristosa. Pe ur-ma a ajunsa la Mongoli ; acestia au stapinita in Ru-siea peste 200 de an! si de la dinsii au strabatutil deasemenea povestile Indiana in Europa resariteana si

chiar In popora.Cartea cea mai de frunte a literaturel indiane de po-

--

le-ama

si

www.dacoromanica.ro

419

veltI lege PaneNtan(ra, din aceasta citeza d-lu Ga-ster numai cele 12 vise ale ha Mamer earl s'au tradusnIn veaculn aln XV1I-lea In romanesce si a nume din ru-sesce. Acesta poveste a venitti isolata de celelalte dinPanciatantra, probabiln prin Mongoll. Aceste visuriciudate l cu tilcuiri une ori i mai ciudate au straba-tutu in basme i une ori s'au prefaeutn in nisce intre-bari si respunsuri. D-In Gaster a culesn de la unO ti-ganft din Bucuresci un bacon in care se spune de minfeciorn de impèratft care mergeh calare pe tam cuccoferecatn si insotitn de cumnatu-sau calare pe alta m-em. Amendol mergeau spre lead]) si pe drnmn vedefecioruln de'mperata niece vaci cari pasceau pe o livedegrasa lfinga apa i totu-$1 ierau slabe In eat n'aveauatAta came pe Ose catu p6te sta pe vilrfult unul

departe vede nisce vaei pascêndn pe nasipn si to-tu-si grase de plesneau de grasime, daea le atingeai cudegetuln. La dusn spre !pita cumnatuln n'a votta saexplice ce potn fi aste minunatii ; dar la Intórcere i-aaretatn ea vacile grase sintn 6menii cari au lueratn cutóta inima pentru copiii lorn, leer eele slabe sintn 6-

menii nebotezati i pizmatareti. inteo poveste odds&de Th. D. Sperantit Inca se vedn asemenea lueruri*).Au mai strabatutt 5i multe altele din Panciatantra, dea dreptuln ori pe Ineunjurd.

Alta carte de povesti indiene leste Syndipa cari laFranceji le cunoscuta si sub numele de Roman des

Ve0 Povestea povestilore Contemporannlii an. II.

aen....Mai

*)

www.dacoromanica.ro

420

sept sages." Cea mai veche redactie cunoseuta ieste ceapersiana, apol cea siriaca, inse as ta le tradusa din ara-besce. in veacula airi XI-lea a fosta tradusa in grece-see. Dar in Europa a avuta inriurire hotaritOre o tra-ducere evreOsca de pe la 1280. Din evreesce a fostiitradusa in latinesce i in veacui1 ahi XIV-lea in frantu-sesce sub numele de ,,Dolopathas." Din alta traducerefrantusascA s'a tradusa In englesesce etc... La Bomânl astrabAtuth prin o traducere din limba grecésca nouit facuta.la 1744. Cela mai vechill textrt romanesca necomplectu,cunoscutU ieste de la 1779 o traducere complects totadin grecesce s'a facutft la 1802 si s'a tiparita la Sibiiasub numele de : lstoriea Syndipit

Syndipa ie o povestire despre viclesugurile femeiloraintr'insa sinta intercalate mai multe povesti unele In

potriva femeilorI i altele impotriva sfetnicilora im-peratesci.

Povestea pe scurtil ie asit.MA imperata aveit septe femei i numai un Watt.

Pe mega feciora de imperata l'a invetata deplina nu-mai in sese luni de clile filosofulii Syndipa. Dupa im-plinirea imvataturei filosofula mit& cum ie noroculil fe-ciorulul de Imperata i afla CA mare primejdie ila a-stepth de nu va remanek mita timpu de septe dile. Ira-paratult mahnita forte de muteniea fecioru-saudups ce a vgdutu Ca niel lehi nici mama lui, nu-la potaindupleca sa vorbésca, puse pe cea mai viclOna din eels-septe femei ale sale ca doar Para ademeni sa lase mu-teniea. AcOsta Ih sfatui pe tiara sa om6re cu vicle-

filosofula.

si

A si

www.dacoromanica.ro

01

saga pe impgratula si apoi sa o lea pe dinsa impera-tésa ; feciorulti de Impe'rata rupse tacerea i o ame-ainta ca-i va da respunsa peste septe i1e. Femeea te-mêndu-se alerga la imperatula cela batfana si pftri pethen invinuindu-la de lucruri ash de grozave in dtabatranula II osindi copilula la m6rte. Cel septe filo-sofi sfetnici al Imperatului venira rkda pe Hilda si,spusera fie-care Intr'o zi mai multe pilde despre reu-tatea i vicleniile femeesci i deci Indemnau pe impe-rata sa nu dee mortei pe titter% lukdu-se dupa Orafemeel celei viclene ; femeea vend, i iea de spunehpilde In potriva sfetnicilora. Ash s'a traganata lucrulupana In liva a opta, când Syndipa a vorbita si a datape fata tóta reutatea femeel."

Afara de Insa-si povestea principala, si mai multade dta dinsa, au strabatuta pildele cuprinse acol6.

Ash ieste povestea urmatóre :0 femee aveh, 'ma barbata care vecinica vorbeh de reu

de t6te femeile. Pentru minte femeea s'adun o data pe camp la barhatu-su care arh si a aruncatape furisa pesci vii pe brazde. Barbatula i-a culesaadust fumed sa-i faca mkeare. Femeea i-a luatamai tftrdiu, cand a inceputrt barbatu-so a cere mkcaredin pescii eel culesi de pe brazde, lea a prinsa a tiph

zmulge perula din capa pana ee s'au adunatavecinil, apol a inceputa a se plânge si a se boei cumea barbatu-su le nebuna, ca vorbesce de pesci culesi pebrazde ca vrea s'o omóre. Se Intelege ca vecinii l'auferecata zdravena si nu i-au data drurnula de eata

- -

a-lft inveta

sipi

pi a-pi

gi

www.dacoromanica.ro

422

dupa ce a ineetatn de vorbita despre peset. Dupa ace-stea femeea i-a disa : Vedi, tine minte si nu mai telaud ea vet birui pe tote femeile."

Asta poveste a strabatuta ,in popora cu ,mai mul-te prefaceri. Asit le Intre altele povestea cu femeeacea prosta pe care a amagit'o barbatu-su cu plóea decftrnati.

Totn din Syndipa ieste si povestea cu cei tret gheboftpe cari i-a dug) de i-a aruncatn una hamala In apa.Acésta poveste mai amestecata cu alta o vedemn si inpovesteu vorbei,, dar in loca de ghebosi ie vorba de popi.In poporn se afla inse chiar en ghebosi intoemai ca inSyndipa, d-ht Gaster eitéza una localisata la Galati.

4) Bertoldo origina acestei povesti le In Talmudirt..in Talmuda spune de vorbire in pilde sau talcuriintre Solomona si .Asmedai (Asmodeu regele dracilorn).Mai pe urma in loci) de Asmodeu au pusll pe altulacine-vit de pilda pe Marculphus, Morolf, Morolt, Ber-toldo. Dar chiar si Bertoldo ie descrisa tota ca una fe-lla de draca la mutra, de vreme ce aveh ochil rosi ea defocula, urechile ea de magarin, gura strtimba, buzele cade ealn, barba ea de tapn, nasuln strambn, dintii ea demistreta, picioarele leara-si ca de tapa etc... D-lii Gas-ter are una sbornica din 1779 in care ieste si istoriealui Bertoldo ; traducerea ie din grecesce. La 1779 s'atiparitn la Sibiia o traducere din italienesce, in carepe femeea lui Bertoldo o chiama .21forcolfa. Vicleniilemesterului Perdth" publicate de da Nebuneli de laGalati (1875) sintn totu vicleniile lui Bertoldo. D-sa le-a

www.dacoromanica.ro

423

tradusn din italienesce.--Din acesta poveste au straba-tug' unele vielenii si In povestile poporane. Ash lestefata care indeplinesce poronca cle a fi nia imbrcicatcl,nice gad, nice ccilare nice pe josü, nice pe drumil, nicepe lingd drumii etc... Totft de acoleh sIntn si multeash numite tillcuri" Astn-feliu le fata care respunde pe-titorilorn Ca : tata-so s'a dusn ea BA vie" si ca de vada de a dreptuln o sa zabovésca, de va Incunjura o sa viemai degraba," intelegendti ea de va veni cu lemnele dela padure de a dreptuln se va int'arclih de vreme ceieste o balta de glodn f6rte mare, iear de va incunjurh,flinch) pe molt) drumulil bunil, va sosi mai lute.

5) Ha lima. Povestile cuprinse in acésta colectie sIntftde obirsie indiana cele mai multe. in veaculn aln X-lealerh cunoscuta la Arabi sub nume de 1001 de nopti."Copistil au adaugatn povestl de feliurite origini intrecele indiene. Gal land le-a tradusn frantusesce pe la In-eeputuln veacului aln XVII-lea si din frantusesce s'atradusn mai In tote limbile curopene. IR& In scurtn po-vestea care cuprinde in sine pe celelalte : Unn imperatftfiindn inselatn de femeea sa, prinse ciuda pe tOte fe-meile si de aceea sara se Insoteb, cu o femee si a doua-zi o ucideh. Una din aceste femei, Halima, Incepe aspune imperatului o poveste pe care n'o sfirseste inteonOpte, asa ca imperatuln n'o omOra, ci o lasa ea sa afar-sasea de povestitn, astft-felin iI anAna Halima mOrtea1001 de nopti pana ce in sfarsitft incredintându-se Im-p'eratuln din aceste povesti ea sintft i femei cinstite selasa de naravuln ce apucase".

www.dacoromanica.ro

424

Mai ieste o colectie, 1001 de zile, scrisa persieneseedupa piese de teatru indiene (1675). Petis de la Croix otraduce frantusesce, apoi se traduce in italienesce (1720).

Din amendoue colectiile se alcatuesce Agiselltxdv My-doXoytxdv." Din grecesce s'au tradusn In romanesce ;d-ln Gaster are o traducere de la 1786 facuta in Tran-silvauiea ; de atuncia s'au tradusn si tiparitn de multimede ori.

6) Archira qi, Anadamil. Asta le o poveste di'ntr'omie si una de nopti care inse lipsesce din Halimauaastra. Povestea o afiamn la A. Pann sub numele deArchir si Sivagrip" in locn de Heykar $i Sinkarib"tum se afla la altii. Aceasta poveste ie in legatura cua lui Bertoldo. La no! a strabatutn de la Slav! ; dinveaculti aln XVII-lea se cunósce Linn manuseriptn.

Iéta pe scurtil povestea :Sanagrid aveit unn sfetnidt Archie' care infiese pe

imn nepotn alit sau, Anadamn, Archie'', dupa ee i$i cre-scii si inveta nepotuln, iln duse sa slujasca la imp'era-tie In loculn sau. Anadamn ea sa -ajunga mai de grabastapana pe averile mop-su, ila amagi Ca le incunju-rata de Turd si sa vie in graba eu ostl multe, pe dealta parte spuse Imperatului ea Archie' vine asupra luiea sa-I lea tronulft ; apol se gasi ghibacin sa insele peArchie' si sa-ln aduca fara arme la curte. imperatuln,dupa ce puse mâna pe Archie', iln osilndi la mórte farasa mai astepte vre o indreptare ori lamurire. Dar ar-masuln insareinatit cu indeplinirea pedepsei se ludo.-

losè, taiè capuln until osandita la mórte care semana

www.dacoromanica.ro

425

cu Archirli aduse drepta dovada, leer pe batranallct aseunse inteo gropa unde-la pazira cu cele de tre-buinta.Faraona imperatula Eghiptulul audi de môrteaJul Archir i trimese la Sanagridti cerênda sa-i trimétaznesteri sa-f zidésca o cetate nic in ceria niel pe pa-minta i mesteril sa vie nici calarf nici pe jog'. etc...Thar daca nu va putek indeplini poronca Iltt amenintacu ruinarea cetatei.

Se intelege ea nime nu pricepn ce-i de faeuta panate nu se- dadn pe fata ea Arehiril traesce Inca. Acestamerse la Faraonil cu mesterl, imbraeati in volke sipentru ea sa faca o cetate dupa pofta lui Faraona pusenun copila intr'o lada, de lada lega dol vulturf si in-Teta pe copilu sa ridice in sun o frigare cu came,vulturif rapedindu-se dupa carne Adicara lada si copi-lull] in slava ceriuluf. Atunel copilula incepn a strigh:Vara si caramida ea n'au mesteril ce lucrh." Asa do-vedi pe Faraona. Mai cern Faraona sa-1 fac . funie denasipa. Archira puse nasipa intr'o lada i dadii drumftinasipuluf prin o borta, apt pofti pe Faraona sa stringafuniea.

Faraonü if puse i intrebari, una felia de cimilituri.,Ce leste copaeiula cu 12 ramurf, fie-care ramu cu Catepatru cuiburl, fie-care cuiba cu ate 7 On, unula ne-gru i unula alba ? (Ara fi trebuita or! 7 cue jumatate.albe jumetate negre,ori 14 ona, 7 albe si 7 negro).Asta cimilitura, cum se scie, a ajunsa populara. 'rotaasta-felia i cu cladirea cetatei in vazduha.

Din acésta poveste au strabatuta unele si in viéta lui

si-la

www.dacoromanica.ro

426

Esopt.Despre racla purtata de vulturi si despre altelucruri minunate (unn caln de lemnn, unu covortt etc.)zburstóre se cunósce destuln in povesti.

7) Ghenoveva ie o poveste de obarsie francs. Geno-veva le privits la catolici ca sfints. Viéta lel le aka-tuits latinesce de unft calugarn (1272). Alta monahn atradus'o in frantusesce sub numele de Nevinovatiesaflats". Din frantusesce s'a tradusn in alte limbl. InGermaniea s'a facutu o prescurtare, pe care a prelu-crat'o Schmidt ; de pe a lui Schmidt s'a tradusil infrantusesce si de pP acésta in romanesce intaiea óra la1838 de G. Plesoianu sub titluln de ,,Istoriea Ghenove-vel de Brabantn."

Istoriea pe scurtn le astn-felin :Sijefrè a scapatu pe duca de Brabantn de la mOrte

si acesta dreptn multamire II dede de sotie pe flics-saGhenoveva.

Nu dups multn pleca Sijefre la razboin. VStavulli dincurte Golo se purth fórte uritn, Wanda sa necinstéscape Ghenoveva. Ne izbutindit urzi o intriga. Anume pechild Ghenoveva dadeh lui Dracon, sluga credinciósa,unn ravasn Mrs. Sijefre, Golo navall in odaie si omoripe Dracon si invinuindn pe Ghenoveva o puse la inchi-sore, scrise totti feliulti de pail asupra lel si le tri-mese lui Sijefré.

Dups cats-ve, vrente Ghenoveva nasal unft copihl.inteo nOpte afls lea cs Sijefré a osandit'o la mOrte. A-tunei Ghenoveva &Wit Bertel, fata temniceriulul, unitravasa pentru Sijefre.

www.dacoromanica.ro

427

ninse cei dol gelati trimesi sa o omóre se induiosaraprin rugaciuni si lasara pe biéta femee intr'o pustietatejurand'o sa nu mai iésa la lume ; iear spre dovada. caan Indeplinita poronca lut Golo, sebsera ochil de la unticane si dusera

Ghenoveva i copilulft traira cu marl greutatl In a-cea pustie, hraniti ffinda de o ciuta.

Peste o vreme se inturna Sijefrè de la Oste si fortereu ii parea, ca-si osandise femeea numai dupa pârilenedovedite ale lul Golo, Berta ii dada ravasula din carese afia tOta nevinovatiaa Ghenovevei cfttt i ticalosiea.lui Golo. Pe dInsula Ila inchise, lear lela cutrierit ne-contenita codrii pentru a se mai lila cu- vanatórea. Di'n-tamplare nemeri i pe Ghenoveva si o scOse din noulu

Acésta povestire romantica u'ara fi trebuita citataaiee, daca nu s'arft cunOsce paralele in literature roma-nésea din veaculn alp XVII-lea. Astn-feliu leste pove-stea pentru impdrdtésa gra frdnceftt cemaftehd-sa mdinele i povestea acésta le numerata ca.

minunea a unn-spre-decea a maieel domnulul. Se cu-nósce si unti bum culesu de d-la Ispirescu care lealcatuitn tota sub inriurirea acestei povesti.

Despre Iliodoru, Filerot Antusa, Dracula i fe-meea nu staruimn, voin noth numai ca asta din urmase afla si sub forma de basma, deosebire ca locula dra-cului liii lea arhanghelula

8. 0 carte intitulata Physiologus a avuta o mare in-riurire asupra cugetarel stramosilora nostri.Citatil din

la.

i-aa tdiata

lur.

fi

www.dacoromanica.ro

428

lea aflama in sfaturile atribuite lui Neagoe Voda. Deasemenea forte multe din pildele date in FlOrea daru-rilorn" sintn luate din Physiologus. Asa, ieste amintireade paserea Calanclrinon dadt, o aducemil la unn bol-navft care are sa se ridice de pe bóla se uita la din-suln ; tear daca bolnavuln are sa mOra, paserea sciesi-si intórce capuln." Totn astil-felift teste pilda cu Va-silisculti care otravesce si plante si animale numai cucautatura . si de asemenea descrierea paseret mitiee Finixcare duo co implinesce 315 ant is! face un ruga pecare sta de arde si apoi din cent's& se face teara-si ti-ara. Toto astn-felia ne spun povestile nóstre de feliu-Tit! vrajitorl, dar acestia aveau nevoie de cine-vh carea le culega osusórele si sa le ingrijésca non dile.

9. Tila-bah-oglindit. A cOsta povestire le tradusa dinnemtesce si multe din nazbatiile acestul fella de Pepeleale aflamn si la nol in poporil atribuite unuia sau altuia..Astii-felin ieste mijloculn Intrebuintatn de Tile pentrua nu plati carcimariului. De asemenea multe din Intre-barile si respunsurile Jul TEO sameni pe de o partecu ale lui Bertoldo sau cu ale lui Nastratin Hogea ; tearpe de alta cu feliurite hileurl din povestile nOstre populare.

IILiteraturä etici sau morala

Acésta cuprinde fabule, proverbe §i ghicitort sau ei-/nilitur1. De multe on. proverbele si ghicitorile sintuultimo, forma la cari s'au redusn fabulele sau chiarbasmele.

www.dacoromanica.ro

429

1) Fabula. Se scie ea Esopn, carma i se atribuanascocirea fabulelorn, n'a existatn i ca viéta lui iestetesetura fantastic& de povesti orientale de totd soiul& side diferite origini grupate in juruln unel pers6ne mitice."

titre fabulele can an strithatutd pan& In literature,popular& nescrisa voin. citii o multime de pacalituri in-tre lupi ci vulpe.

Proverbele sInta Intelepciunea popórelora. Munedin lele se Oa in 116rea darurilord." Din cele populareau eulesn mai multi ; Ispirescu a intreprinsn o colec-tie compleeta. Cum amn spusu multe proverbe resu-zneza o fabula, de pilda : Yulpea ccind n'ajunge la car-ne flice cd pute ; vulpea cdncl n'ajunge la gdinf clicecd-sil speinclurate ; cdmila vrendii sd capete cOrne a,

pierduti i urechile. In multe proverbe san flicetorf sevede inriurirea feliuritelord secte eretice, de pilda inurmatórele : Bunn le Dumnezeumesterd le draculfi,"Jinn Dumnedeu da i altul& Iea."

Mune proverbe oglindescft parerile poporulul asuprafeliuritelor& stari sociale sau asupra pers6nelorn.

Astn-felift sintn proverbe In caH vedemd ce gAndescepoporuln despre femee : Muierea, pole lungi si mintescarta," Plete lung! si minte scurta," Maseaua- deminte la muiere tocmai dupe, mOrte iese," Doue muieri

o gasca fac& tfirgult1 cucului." Sinta i despre bar-bati : ,,Berbatil bun& si usturoin dulce nu se 'Ate."

Despre copil : De copil, de barb& si de c6te gole sanu te pl.ngl niel o data" etc.

Mal sInt i o multime de expresiunr figurate, cum :

2)

www.dacoromanica.ro

430

a data ortula pope', Pai tripta," si-a luat(i lumea'ncapa," a pun prea multi) de o parte," mustetele ii cata a41a," a suilata in fundula eller etc.

3) Ghicitorile (cimilituri) sInta descrierea perifra-6tica a unui lucru de gicita." Vestita eimilitura pus& deeatra sflnxa la toti trecatoril, o aamti si In popora lanoi : ,,Care ie dobitoculti ce imbla deminéta in patru labe,la a miéda in done si sara In trel ?" Cimiliturile nóstresarnëna cu a popOrelora din peninsula balcanica si nuen ale Greciloril vechi.

Unele ghicitori au drepta obiectii persOne sibiblice. In unele manuscripte se afla Intrebari ca

urmatórele : Ce paminta a veduta sore numai o data ?Fundul mare! rose." Ce cocosti a cantata i l'a au-dita tOtit lunaea ?Cucosuln din eorabiea lui Noea."Cine a fostn sola muta, trimesa sa aduca o carte ne-scrisü, in cetate neIntemeiata ? Porumbula dud l'atrirnesa Noea din corabie si a adusa ramura de mas-ha." Multe ghicitori sinta din Bertoldo, ArchiraAnadama, viéta lui Esopa, etc. Cele mai multe inseainta alcatuite de a dreptula de popora.

léta cA,te-vh :

Gbganie farit suflare Imbla far' astAmp6rare, n'areduht, lid nu viOza, ota lumen Indrepteza."(ceasorniculu).

Pe eea vale nourati vine o fiéra incornorata de mes-terl straini lucrata, sufleta n'are, sufletil duce, de pa-mintri nu se atinge." (corabiea).

erveteltt Invergata peste mare aruneat'a." (curcubtfulii).

intam-plant

ei

www.dacoromanica.ro

431

Cine treee prin yam& si nu se bags in séma." (vintulic).Unele ghicitori au numai o deslegare, altele inse cite

mai multe.

III

Literatura religiose.

Ereticii pentru a implânth ideile loll in mintea po-porului le-au propoveduitn sub forma de povesti.

Materialult l'au luatil din aprocrife (povesti anonimedespre feliurite intrebari la cari nu respunde bibliea)din pseudepigrafe (coat' atribuite la feliurite perstinebiblice : hi Enohil, lui Moise, lui Adanzil etc.) din apo-calipse (vedenil sau revelatii) atribuite lui Danielei luiSf. Mann, lui Paula, etc...

Secta care a respAnditn mai multn la noi ideile salesub ackta forma ieste a bogomililorti, o secta care ad-

ca lumea le staphita de doue principii : cclii

bunnDumnezeu i celft reuSatanaelic $i rolula ce-lapea Satana sau dracula in povestile nóstre nu le delocn In armonie cu datele religiel crestine. Mai ardiubesereca a pusil sub afurisanie scrierile ereticesci, intreacestea a numseratil : gromovnicultt, trepetnicult, zodia-riuln etc.

Acésta literatura religiosa ne-a venitn tóta prin Slavisi la Slavi a ajunsn de la Bizantini.

1) Zidirea bond. Dracil. Adamil. Pe ltinga sirulnzidirei lumel data de biblie, mat aftamo in serieri e-retice si altuln care le venell mai la socotéla. Astn-fe-

---

mitea

www.dacoromanica.ro

432

lift ieste o _Retie romanésca din veaculn all XVII-lea.Acolé spune ea : in cliva intaiea a facutft dumnedeaceriula si pamintalui ; In a doua, grele, luna si stelele ;In a treia, raiulft ; in a patra, marea.; in a cincia, ani-malele si paserile ; in a sesea pe Adam i si in a septeai-a data sufleth.

Malta se ocupa apocrifele cu chestiea dracilorft si eachipuln cum s'au facutft din Ingeri. Amintiri despre ea-derea Satanel se mai intMnesen In tote cazaniile vechisi in alte carti beserecesci.

Despre Adamft apocrifele ne spunft de asemenea mul-time de amarunte. Unuln respunde la intrebarea din chtelucruri a fostft ficutft Adamft. Altele au cautatil sa ex-plice ce insamna euvintula Admit, kii unulft a gasita cgA insamna resaritulu, D apusuln, A midda-nópte si Mfirth*. (Se intelege numirile punetelora cardinale sintndin grecesce de si Adam le evreesce, dar nu luau sa-ma ash de aprópe). Di'ntr'o poveste despre Adana fiEva se vede origina explicarilora ciudate ce s'au na-scocitn pentru lemnuln erucei pe care a fost rastignitnHristosa. Despre Adama mai spunn apocrifele ca a fa.cutft o invoéla cu diavolulft care nu-ln lash sa lucrepamintulii pretindinda ea pamintuln nu ieste ala liddumnedea ci all) sail. Totn asta povestire o aflamn Innisce eintece de stea. .

2 Cainii fi Avelil. Lamehic Apocrifele au caplet))sa explice : cum de a sciuta Cain ce-i mórtea. Ne spunaca diavolula s'a prefacuta in tapa si suindu-se pemunte a rostogolita anti bolovanft care venindft de-a dura

www.dacoromanica.ro

433

la vale a omorita una berbece dirt turma lui Cain. Astttfelia s'a prieeputa acesta ce trebue sa feta pentru a o-mori pe Avela. La Musulmani ieste o legenda totft de.;spre acesta subieetil, dar diavolula vine dupa povesteaaceea la Cain i1 arata cum (mkt o pasere sfarniandu-1capula en o pietra. Despre Caina s'au oeupata multa a-pocrifele cautanda a explich mórtea Jai i semnula cei-a pusa dumnedeu ca sa nu-la omóre nime. Desprecane spuna unele texturI rornane, influentate de texturislave traduse din greeesce, eft s'a naseuta din capulalul Caine. De asemenea chiara la poporulft neearturariaa strabatutft basmula ca d-deu a pust pe Cain in lu-na spre ped6psa ; la noi se spune ea tine pe frate-suAvelli in spate.

3) Melhisedecil. Pentru a explich de ce dice in Biblieea Melhisedecrt a fosta Ara tata, fara mama, fara numerftde neama, niei inceputa dilelora niei sfirsita vietei avênda."

Sinta trel legende cari respunda la acésta intrebare.In intaiea cata sa expliee de ce nu-sft pomeniti pa-

riniI Melhisedeca in Biblie. Spune ea a fosta fe-eiora lul Sidu Imperatulu Eghiptului si ca parintil luinu s'au pomenitu in biblie numai pentru Ca lerau idolo-latri si rei. Melhiseden inse a aflata pe dumne4eu1n celaadeverata si de aeeea se si pomenesce.

Dupa a doua legenda, pe care n'a putut'o afla

Gaster in texts romanesei, se spune ca Melhisedeca afosta fliultt unui frate ala 1i Noea si ea in vremeapotopului Arhanghelula Mihaila l'a luatft pe Melhise-deal de l'a tinuta in raift.

28

lui

d-la

www.dacoromanica.ro

434

Dupa a treia legend& Melhisedecit lerà fiula lui Melhisi a femeel acestuI Sa1im (Melhi filula lul Sa-laada, fiiulti altel Imparatese numita de asemenea Sa-

Melhisedecit mai aveh unit frate a mime Melhi.Tata la WI Melhisedeca lerk pagan si l'a trimesu o datasa aduca septa vitel pentru jertfe. Melhisedecti pe drumsa aflatit pe dumnedeulit celit adevUratil i s'a intorsit aeasa fara Batranu lft furiosit s'a hotarita sa jertfé-sca zeilorit chiar pe fiiula sau care ii ocarise. Dar pen-tru Ca imperatésa tinek multa la Melhisedeeft, au trasasorti i a caluta sortulit pe Melhi. Cetatenilpilda: de la impèratia au adusit si lel jertfa cite unU

Atunei Melhisedeeft s'a suita pe muntele Tavo-ruin! i s'a rugata Jul dumnedeu sa prapadésca orasula.Ash s'a i facutit si deci a remasa Melhisedecti far&tatk fara mama, fara numen de ant etc...

in literatura evreésc.a Melhisedecit le privitit ca i-denticit cu Sema Noe.

4. Avraanzei. Se cunoseft multime de legende desprecopilariea i tineretele lui Avraamil. Se spune desprecertarile lui cu astronomii lui Avimileha, imparatulaEgiptulul.

Despre mórtea Avraama s'au nascocitu de ase-menea multe. Una din aceste povestirl amft publicat'oIn partea Intalea a aeestei cart!, la veacula ala XVI-lea.

5. Moise. .Acesta ierà dupa biblie gdngavi sau1avnjci la limbd i de aceea Inca din vechia s'a can-tata o explieatie si a nume povestea talerulft en banide aura si cu carbunl. Cum ea povestea nu le eine

lima).

vital.

luanda

hiula lui

lul

ia-

:lurk

capita.

eu

www.dacoromanica.ro

435

scie ce veche se vede de pe aceea ce pomenesce ban!de aura, cari nici nu aveau de gendft se, existe pe vre-mea dud se presupune ce artt fi traitft Moise.

Despre num din pustie spunil apoerifele ea se pre-facee in gura celon ce o mence in ori-ce bucate aril fipoftith Mi.

6. Solomonic Cie lulti de legende si povesti alft ce-rora erou ieste Solomona inteleptulft au avutft fortemare inriurire atta asupra apusului c'ettl si asupra re-seritului. La not mai tote povestile din aeestft deft'sintt atribuite altora persOne. Astft-felift ieste en viOtaltil Bertoldo, de asemenea cu Arehira si Anadame pre-cuma si cu viéta lui Isopft.

Poveste solomonie& ieste si cea en feciorurft moste-nitorit pe care l'a descoperita Solomon di'ntre eeia-lalti frati, desi tatalti lora murinda lasase cu limb&de mórte tóte averea unui feciord fara se. spun& caruia.Singura poveste in care se vorbesce de a dreptulft doSolomon ieste cea cu regina din Saba. Acésta a venitftla Solomona si l'a incercatft prin feliurite intrebarlistete precum si prin alte ineercari se afle dei en ade-veratti ask de inteleptft cum i s'a zvoni tit vestea. Inpovestea Zeferint cela frumosft" se pare ce avemil le-gendele solomoniee reduse Ia o singurd poveste. Asta-fella Bosft imp erattt trimete la Verde imperatil soli cuporunca sa-i nemerésca di'ntre trei vitei, ce semenauin toturd unult en altulu, care-i mai mare. Zeferinti afe-tui se pun& trei gremedi : una de gee, una de ordil sialta de mein. Vitelult celft mai mare a mersu la grill,

www.dacoromanica.ro

436

cela mijlocia la orza i cela mica la meili.Alte ghi-bacil de acestea intocmite dup& modelula celora solo-monies aflama in multe povepti.

Luf Solomonil i se atribue c& prin intelepeiunea lufa aflatil totti ce leste pe lume pi in ceritt, apijderea pla-netele i crtingurile pi tót. toeméla ceriuluf ; de ase-menea leacurile i doftoriile i ferbile cari-sa de lean.Oamenif ne avenda nevoie de dumnedeu nu i semai inchinau pi de aceea Imperatula Iezechie a pusude-au arsa tote artile acelea."

7. Dardmarea Ierusalimului i prooroculd IeremieaAice vine povestea despre pocainta imperatului Ma

nese pe care Merodeb. l'a fosta dustii la Niniviea i l'afostri pusa sa arda intr'un bou de anima.

Despre caderea Ierusalimului in manile Haldeilorti a-procrifele spun ea s'a facuta prin ajutoriula ingeriloraliii dumneclea pi nu alta-felia. Totti in acela-pi mann-scripta se povestesce cum a crutata dumnecileo, dup&rugs Ieremiea, pe Avimeleha de priveliptea robieifacendu-la sa dórma 70 de anf. Caracterula acesteilegende l'a prinsa forte bine d-la Gaster, in adeveru i-deea fundamental& leste petrecerea intr'un munte sauinteo pesterd o vreme ore-care, dupd asemënare scur-td, dar n adeard nespusii de lungd. Ast& conceptie oaflama Mewl basma romanesea adunata de Schott.Ma cum vorbesce d-la Gaster : Maim Domnului luao orfan& In ceria pi-I dada patru chef, clitut intaieadeschide feta o upa pi sta in acea odaie o IIi. MainDomnului if spune fuse ca nu 0 çi ci unti an'd intrefd

mai

lui

www.dacoromanica.ro

437

a statd. A doua Ora deschide usa a doua ei st acolbnumai und ceasti, dar ceasulft acela In adevera a tinutfttrer veacurt de omii. A treia óra privesce numai o cli-péld In odaiea a treia i clipéla aceea tine cata ju-m'etate de vecinicie." Alta basmft nepublicatft Inca, darculesft de d-lti Ispirescu, ne spune de unii tIntira careIntra In o deschidatura de munte. Aco lb afla o multimede omen! la cari se tocmesce ca sluga. DupI o vremeIi vine pofta sa se Intórne fear la lume ei ómenii deacolb Ii spun sa mature gunoiulft si sa-la scOta afara.Mud ajunge tInarula In lumea 'Astra vede ca gunoiulftie aura ei Imbogatitti pornesce la satula sau.Dar acolb nu mat cunOsce nicl sata nici omen! i pedinsulft de asemenea nu-la cunósce nime ; cad ielft pe-trecuse in munte vreme indelungatd, defi i se pdruseforte scurtd.

Paralela cu acésta leste ei povestea celorft eepte fraticari au stata mortl peste trei sute de anl In o peeterape care amil tiparit'o dupa Dosofteift In partea di'ntaia, laveacula alft XVII-lea, la dialectulü cu labialele schimbate.

8. llristosi i Filatü. In privinta nascerel lui Hri-stosa nu prea sInta tocmai multe.

Iéta inse &sae-WI Ineirate de d-la Gaster.Când maim domnului a avutti sa nasca, a ceruta la

Craciunu sa-1 dea patula lui, Craciunft a trimes'o la le-slele canon ori boilon. Dar cail nechezau ei tropoteaei maica Domnului i-a rugata In zadarti ea se nstOm-pere si i-a blastematft sK nu se mai sature nici o data.ireninda la boi i-a data rumegtinda ei boil au stata

astil-felin

It

www.dacoromanica.ro

438

de rumegeta indata ce i-a poftita si de aceea an fostablagosloviti.Alta colinda spune ca plopulti n'a vroita.

dea umbra Muriel si liii Isusa, cand fugean in E-ghipeta i ca de aceea maim domnului l'a blastematttpe plopa sa nu fie roditasa erésca OM in susa"Pemen inse care tart isi intindeit crengile ea s dea um-bra mai mare l'a bine euvintata sa fie tota roditasacréseit fn laturisa sporesca roduri."

Despre fândunele spune alta colinda ca, aruncau inIsusti eu apa si cu pietrieele si ce aceea le-a blastematamaica Domnului sa le fie euibula tota la loca reu, lagrinciele stresinelorii, sa le bata fumurile."

Despre urn poporula spuue ea a fosta odinióra oma,care s'a pusa in brand ea sit sparie pe maica Domnu-lui si de aceea lea l'a afurisita s rernae ash.

Bthsea a mangfliata pe Marin pentru mórtea luisun spuiudu-i : Ce te frasuesei si te bocesci pentru u-nula singurii, lea ama avuta doi-spre-clece care de caremat burdahosel $i mai eracanatei si a venitn o roatitorforata si pe toti mi i-a turtita de-o data ?" De aceeamaica Donmului, a blagoslovit'o sa nu putit dupa mórteci sit se usuee, sa bea ómenil apit de pe diusa si sanu le fie gréta etc."

Intro apocrifele relative la Lusa sau mai bine intrepseudepigrafe trebue sa punema : Insciinfarea lu Len-

proconsuld Iudeer cdtrd senatula Rdniului pentruchipuld mantuitoriulut, care descriere se afla in uncleceaslóce noug 5i in unula de la sfarsitula veacului alaXVII-lea din

sa

I-

Siblia.

www.dacoromanica.ro

439

9. Pilatti. Lui Pilata i se atibue alta epistola Ca-tra chesarula Rome! si In acea epistola sinta descrise celemai de frunte minuni ale lui Hristosil precumft si In-tamplarile groznice din vremea rastignirei. Chesara ye-onan vina lui Pilata ha chiama la sine si-la osandesce.

Forte respandita leste ask numita descriere a proce-sului si a osandirei Hristost, poveste care s'ara fiaflatft in anula 1400 la Acula in Italiea Inteo piétraforte frumOsa.

10. Apocalipsulti stintulut Pave hi. Acesta l'ama pu-blicata ca textula celft vechiu romanesca (veaculaala XVI-lea). De multli 'Inca iera la crostini descriereapogorirei Isusu la Iadu, cum o spune evanghelieaclisit a lui Nicodima. Dupa modelula data de acésta s'aufabrieata multe alte calatorii la lea& Apostolula Pa-vela se interesaza alest de iesirea sufletelora dintrupuri, dar vede i muncile.

11. Epistoliea 'mica .Domnulta. Acesta carticicacuprinde cdleitorlea maicer Doinnulta la readii, visulüreI i cu epistoliea lai Hristosti pentru serbarea dumi-tweet, cad se afla si In deosebi.

12. Legenda Vinerer. $i acesta se afla la RomaniInca din veacula ala XVI-les. Ca si la cele din urma

aice aflama colinde cari cuprinda date din asta le-genda.

13. Despre cele 12 vinert mart ce sintei pesteIeste una apocrifft care indemna sa pazimu 12 vineripe ana si a nume da motivele spunandft ce lucruriInsemnate s'au Intamplata Inteinsele. Adeca au fa-

lui

mai

lui

mai

$i

ana.

www.dacoromanica.ro

440

cuth ca i pentru dumineea. Despre aceste Vineri spu-ne manuseriptuln titian de d-M Gaster ca d-cleu le-ascristt pe unit sfetoen pe care l'a dato apostolilorn, fearmai apoi Jidovii le-au furatn si le tineau ascunse. Insfarsitn filosofuln Lifterie le-a aflatn de la Mahailn Ruhrjidovului Tarasie.

14. Avestita aripa Satanet D-ht Gaster are o copiede pe acestn apocrifn facuta la 1799 si flinch acésta copietradueerea le de buna sama faeuta mai de milth. léta inscurtn ce cuprinde. Arhangheluln Mihailn a intalnitn muduhn necuratn cu ochii ca stelele, ca milnile de fon, enunghiile ea secerile si en peruln pana la calcaie. Acestalerh Avestita aripa Satanei care mergek sa turbure na-seerea lui Hristosn. Arhangheluln o bath cu bicin defon i lerit s'o omóre i astn-felin o sill sa spue cumintra in casele ómenilorn de omóra pruncii. Avestitamarturisi sub ee forme intra in case si spuse ea are19 nume cari daca vorti fi serise si pastrate in vre ocasa nu o lasa sa se apropie cale de septe mile. Ave-stita dada arhanghelului zapisti en cele 19 nume, ar-hanghelultt ii dadi drumuln blastem'aneo sa nu se a-propie de cutare (aice numele cella pentru care se eerieacesta scrisóre de aperare). Acésta scriere se chiatracarte de samcd i se dim in pernile copiilorii bolnavide spazme. Din apocrifn s'a prefacuttt in descAnteen.

In legatura cu mean apocrifa stau minunile sfin-ulsa Sisoe. Aice sfintuln jóca roluln de capetenie, darnu ie vorba de Avestita, ci de unn simplu drama alnearn! obiceitt lull de a mama copiii surorei lui Sisinn

www.dacoromanica.ro

441

Sfintuln a batuta pe dracil pant), ce l'a silitil sa versepe totl eel 6 copil al Melintiei si-lil facii sa jure eade casa unde se va aflit acésta ruga si se va pomennumele lul Sisinn, de acolè nu se va apropih.

15. Desedntecele. Multi poarta legende scHse 0credn ea asta-felia volt fi aperati de primejdii.Astn-felin se obidnuesce cu Visul maied Dornnu-lut, cu Avestita, etc. La toate vedemft ea dacavortt fi cetite prin case Indepartéza cluhurile relesi alte primejdil ; unn past Rica $i se prefacn In des-cantece. .Astn-felin sintn unn silt de descantece asupraearora a inriuritn legenda Avestitei. Avestita le perso-nificarea Mel si cele 19 nume ale lel sintn personi-ficari ale feliuritelorti soiari de bóla. In descantece a-flamil personificate ba frigurile, ba poeiturile, ba lun-gorile etc. Totn aice trebue sa numaramt ravasele defrigurl, cum le celn In care ie scrim

SAT OR EGAGAREP 0 MEGAGTENET ofi TEGAGOPERAROTAS

16. Vasile eeld nou. Nu prin viéta sfintulul se lac&celebra acesta carte, ci prin povestirea despre vdmile vdz-duhulta qi despre infricofatuld judep. In privinta va-milora spune ca sufletele innainte de a ajunge la cerintrebue sa tréca prin mai mile yam] mule stau dracilsi cercetéza pacatele si opresen pe eel ce-I au scrisi incatastihurile lorn. Ingerula pazitorin On omului eat& ea

www.dacoromanica.ro

442

apere sufletula i s sada la ivéla sufletele bune aleomulul.

17. Descoperirea sfintei liturghit. 0 legenda fórter-pular& se ocupa eu descoperirea sfintei i dumnecleeseelliturghil."

Iéta legenda pe scurta:Evreil au parita pe creptinl la Amurata, imp6ratu1a

Vavilonulul, ca au de gandft sa se scOle cu razboia a-supra lui. Amurata trimese pe Amfilagft, imparatula A-raviel, sa strice besereca din Ierusalimft si pe creptinIsa-1 piérfla. Patriarhula a fugita, lastincla pe tinft preotaa nume Ioanichie sa slujésea in fie-care ji la beserecasfintului morminta. Oastea nu puth rasipi besereca petare dumnedeu o aseunse acoperind'o c'un non. ; unaministru veninda sa vada cum de nu pota ostapil afih

besereca, a nemerita toemal dud slujeh preotula si vrolsa-lo oprésca, dar i-au intepenita manile si i s'au ta-maduita numal prin rugaciunile Jul Ioanichie. Impera-ratula furiosa veri singurft in besereca si se jura ca vaface-o grajdia i chiar poronei de vitrira in lea cal itamile ; dar prin ruga lui Ioanichie tóte aeeste dobi-tOce pierira ea de trasneta. Amfilaga se hotari atuncisa vada cum slujesca crestinil liturghiea si dumnecleail lumina oehil de-la fach sa vada implinirea euvinte-lora rostite de preotti. Asta-felia eand clise preotula,,pentru eel ce umbla pre marea i calatoresca", indatasi vAzü imperatula marea imvaluita cn valuri grele, sicorabille gata a se primejdui, i indata cu cuvintulapreotulul s'a alinata marea, lear corabieril multameit lut

f}

www.dacoromanica.ro

N 443

dumnedeu etc.,. Amfilao s'a botezatn cu toti boierii.Mai apoi Amuratil puse de taiara lui Amfilagil copula.

Totfi in privinta intelesului liturghiel se cunoscn ,in-trebari ai respunsuri" din cari se vede ce imfatoaazapreotuln, calugarula, diaconuln, luminarile, polican-,

dru, sfeanicele, lingurita, eadelnita, foculn, tam'aea, co-liva, etc... ai respunsurile arata ea popa ie in loculnarhanghelului, ca policandruln leste ceriuln, sfeaniculnceltkmare !mall Precista etc.

Totn in aceste in respunsuri (unn textn de la 1809)se vorbesce despre Angele lui Hristosn care a stropitnrochiea femeei lui Pilata ai nu se puted spad. In bi-blie se spune despre slingele lui Avail ca striga ruin-nare. Credinta aceasta o aflamn ai in poporn, apol sescie obiceiuln ce au de a aduce pe ucigaan innainteacelui omorito cu credinta Ca daca presupusaln le eu a-adev6rato omoritoriula, atunci ranele au sa se deschidaai sangele sa curga. Asta credinta ca sangele cere raz-bunare ie mostenita din o perioda a desvoltarei omeni-rei, in care cea mai sfinta datorie a rudelorn ucisului (agentililorn) ierit sa rasplatésca Angele omorindn pe ucigaansau macar pe cine-v it. din ginta in care ierit ucigasulij.

18. edntece. Intemeindu-se pe mete earti s'au des-voltatn productiuni populare rimate. Multe din ehte-cele religibse sintil de origind literard. Astn-felin can-tecele de sted §ii cdntecee irodiloril. Ottntecele române

de stea se apropie mai multn de cele slave. CinteeeIede stea au fostu de buna sama alcatuite de das call aidied, sub Inriurirea celorn slavone. Antonn Palma

www.dacoromanica.ro

444

le-a culesa, nu le-a alcatuita Iela, cum creda unit. D-laGastera are manuscripte veal In cari se afla tote dm-tecele atribuite luI Panna. Ama vorbita despre Cante-cult) pastier` care s'a desvoltatt din povestea luI Toasaff&si Varlaama. Unele cintece de stea sinta psalmi versi-fleatl. Ciintecula ala 20-lea din colectiea lui Palma dupad-la Gaster, leste apocalipsulil apostolulu Paveli pusaIn versurl. Multe dintece de acestea 0120 bucatl dinpodobnicele pogrebania.

Bocetele sintV totn de acesta origina.Colindele sInta de doue feliurl, religióse i lumescrstau In strinsi legatura cu literatura popular& scrisa.

Cintecele populare epice sInta si iele In legatura cu co-lindele ki deci cu literature popular& scrim. Baladele seasamana la multe popóre si aceea-si tema o gasima nu-mat localisat& alta-felia; de multe orI localisarea s'amargenita la schimbarea numelui. D-ln Gaster a are-tett legaturi Intro balada intre colinda culesade d-la Marienescu Judecata pacurarilora" (adeca pas_torilora). i acoleh se vorbesce de trei ciobani si do

din lei omOra pe ala treilea, pe celit mai tiara, si a-colek ciobanul a se nig& sa-la Ingrópe : in strungutaoilora, In cela stratil ala florilora," si va no a m'a-stuph cu cea gluga nOgr'a mea, fluerula de la curd, caen vintula lea slutt frate 5i de-a'neepe trista a bate,gugisOra s'a misch, fluerutula va cânth". Deosebire Ieste

aice ciobanula omoritu ie vinovata, pe ctind In Mio-rit a nu. Apol nu jOca nici unft rola vre o miorita,nici mama betting; de asemenea lipsesce Inseenarea

ei

Miorifer si

www.dacoromanica.ro

445

cea mareta a mortei asemenata cii o mirOsa. DarIn Pacurariul i Mieluta," colinda culesa tota de d-111Marienescu se afla mieluta nazdravana. Maicuta ba-trâng," se afla in Antecele populare culese de d-laBur& la in Dobrogiea. etc, Legenda despre zidirea ma-nastirel de la Argesa o aflama si la alte pop6re: leGreci, la Albaneji, la Slavi, firesee alta-felia locali-sata etc. Credinta ea trebue de ziditü Omen! vii ifzidia le o veche credinta slava si nu lipsesce flicila alte popóre. Acuma s'a redusa si In loc i! deomen! pupa In zidiuri mesura umbrei, ca sa mOra o-mula i sufietula lui sa fie stafiea care pazesce casa.

19. Iroclt Obiceiula de a representa scenedin viOta lui Hristosa s'a nascuta in Europa apusana.Protestantii viindfl in Transilvaniea au adusa i obiceiulade a representa prigonirea lui him de Writ Iroda, ve-nirea magilora etc. Textula Iroclilora sasesci ie desvol-tatil di'ntr'una texta germana fixatil prin veacula ala

D- la Gaster arata eft Iroglii au venita lanol de abiea In veaculti trecuta. Cantemira si Sulzer po-menesca de jocultt papuselorn, dar de Irocji nu.

20. Carcl de prevestirt de norocil. Aceste cartisintU de origina pagan, mai tote au primita forma loraactuala in Alexandriea. D'intr'o omilie a sfintului Hri-sostoma (veaculil alit IV-lea) se vede ea de pe atunciaierau f6rte respandite asemenea wrier! In Imperiulabizantina. AeOsta omilie a fosta tradusa de Rada Gre-ceanu la 1691, o aflama in Margarita". Fiinda-ca tra-clucatoriult1 eun6sce euvintele tehnice ale acestora cart!

(Vicleinzii).

XVI-lea.

fi

www.dacoromanica.ro

446

urméza ca prin veaeult ala 17-lea leran respandite fortetare la noI numitele carp. La nol at1 strabatuta prinSlav!.

Carfite de prevestire au strabatuta alaturi cu calen-darele. in calendariula pe 140 de anl tiparita la 1816 InSibilu se afla o enciclopedie intréga de asemenea cartI :

Astrologhiea o aflame In tOte calendarele : predieedde plOie, moina, seceta, grindena etc. p User In legaturacu ash zisa planet& a anului.

Mai sinta invetaturi in privinta treburilora bune decantata sub eutare san cutare planets. Asta-felia : suptplaneta sOrelui, leste bine a canth datorii i mosillesne vel atle. Supt planeta Saturnus leste bine apane temelie la invetatura si ce-va a sehimbh".

.Alte carticele, mai apoi lipite de calendare, spunidespre inriurirea celora 7 planete si a land asupracrescerel rodurilora.

Gromovniculli leste o carte In care ni se prevestesceviitoriulli duph timpula &Ind tuna. Cela mai vechiatexta romanesca Ieste din veacula ala XVII-lea.carte de la o vreme s'a Incorporate cu calendarele. Cagromovnicula s'aa con topita i alte cart! cari proroceauviitoriula dupa cutremure i fulgere.

Obrocirr de dile. Tote in calen dare leste o clasifi-care a zodiilora, in bune si rele. In carticele separateIeste si o clasificare a dilelora. intfuna manuscriptapastrata la Academie se spune Ca dumnedeu a aretatitaceste 4ile lul Moise. e gasesce de asemenea o impar-tire a ceasurilora in butte, rnijloci i rele.

si

AM&

www.dacoromanica.ro

447

Prognosticon. Prevestiri de pe schimbarile cl.ilelorade peste anil sau de pe alte lucruri observate in vre ocli a numita :

De voiesti sa sciI anula viitoria ce chip va fi, saIei meare de stajara in qiva minunei Arhanghelului,admit in 6 a lunei aeésta si sa tal acele mere in douasi de veI gas1 intr'insele painjen va fi anuln reu ; leerde vel gasi vierme va fi anulti de mijloct; iear de velpsi vierme va fl anuln bunt, lear de nu veI gasi ne-mica sa te forte temi de ciuma...."

Coliadnica. Prevestesee viitorinla dupa eele ce sepetreca in clilele Craciunului. Acésta firesce s'a con-topitu cu prognosticult, cad lid nu-I alta ce-va ; darse cunósce si in texturl separate :

Duminica de va fi nascerea lui Hr. iérna va fi in-doith si ploiOsa ; tómna vinturOsa, pe vremea secerisuluivreme buna ; serpilora pierirea si oilorft ; póme multe,miere milt& ; imblatitorilora putinn gran ; dobitócelornsi fiearelorn inmultire ; fear ómenilora pieire."

De asemenea prevestesen viitoriuln dupa timpuld tru-MORI sun urita din acele clile.

Tota la aeeste lile se obieInuesca vrajl : fetele cautade se .vovft marith peste ann orl ba etc.

Trepetnicti. . Prevestesce intamplarile viitOre dupabdtdile partilorn trupului. Textula can mal veehiaromanesen leste de la 1743.

Peruln capului de se va elati, in Oste vet merge site vei intOrce sanatoste. etc.

Zodiile. Prevestesed vieta omului si caracterul a lui

www.dacoromanica.ro

448

dupa zodiea in care se afla &Vele la vremea nascerel,precum si dupa planeta stapanitOre. Zodiile n6streeorespundu cu horosapele apusene.

Bóta la Solomond, deschisuld ar(a la intdmplare,biletele de pldeintd, fisiognomiile, examinarea liniloritde pe palme etc. au Posta tote intrebuintate pentru adescoperi viitoriulu. Totft astft-felift si visurile.

21. CdtlY de doftorit La Romani ea si la alte po-pore se afla carti de doftoril, cehl mai vechift textticunoseutu le, dupa d-lu Gaster, cuprinsu inteunt ea-lendarift manuscripta tradusft la 1784 din rusesce. In-teinsulii pe langa retete se afla si povete in privintaehipului de a face povidla, vutca etc. Leacurilo sintain legatura cu eredintele populare si insotite de ceri-monil simbolice etc. ea unu felft de descanteee. IOtaunu exemplu :

De talnitura. Hier de gasit sa-1 arm in foe si sapui apa inteun vas si sa bag herul arsft, si treicarbunl vii in apa neinceputa, i sa guste acel bolnavde trei ori, si sit se spele pe trup ; si apa ce va mairemanea, sa o lepede pe un drum, cal va treee."- *)

II. Literatura popularA nescrisA

insemnatatea acestel literaturl ieste forte mare, nu-mai cunoscAnd'o cu desevarsire vomft puteit intelege si

*). 'Ma partea relativii, la literature populari serisale o preseurtare din insemnata seriere Literatura populararomanii" de Dr. M. Gaster. Bueuresti 1883.

www.dacoromanica.ro

449

psihologiea poporulni. De aeeea acuma In toata lumeacivilisata stringft ea sfintenie ori-ce productii literareale poporului, sintft chiar reviste specialft consacratepentru asemenea acéstA ramura de sciinta sonumesce Folklorisma".

La noi de abiea au ineepntft a culege aceste produ-eeri literare in dilele nóstre i inca trebuie de martn-risita Ca mai nici unula din culegotori n'a respectatftforma si fondulft popularft, mai toti aft indreptatft, pre-faeutft, Rosa, adaosft etc. Unii au mersa ash de de.parte in craft art nascocitil balade etc. in cari au ame-stecata pe Traiana, Doehiea, fetele Sabinene etc. si prinasemenea mijlOce au vroitft a fi de folosft pentru natiearomanésea! Ca si cum tote aceste lipituri nu s'arfteunósee cale de-o posta. OeI ce an culesu literaturapopulara, la noi, Bina' : Alexandri [dar bueatile eulesede d-sa nu potn fi privite ea exemple de folklore, ci eabucati literare cults Acute dupa cele populare], AntonitParana, Ispiresen §i Crênfici (dar amêndoi aii serisilpopularti, nu au culesft din gura poporului, trebuie denotatti ca Crenga, fiincla crescutft la tail, ielnie singurlimitt tipn de povestasa, influentata firesee de cultura su-periOra ee si-a castigata), Marieneseu (acesta a prefaeutftpeste masura cele culese), larnik §i Beirseanu [Acestiaau publicatft chntece i strigaturi din Ardeala, dar dinnefericire prefacute de seminaristii earl le-au culest],G.. Dem. Teodoreseu [A publicatft cea mai mare co-lectie de cAntece populare ; dar si D-sa nu a pututo orin'a vroitft a se Infrkh si a prefacuta bucatile, singura

29

studil ;

www.dacoromanica.ro

450

se tradéza in note. Astft-felift inteuna loco spunelautariulft licea Kipar craiil i d-sa pune Pipar, pen-tru ce? 0 data ce absoluta hotaritft ea n'a pre-facutft nicl o Iota, colectiea plerde colosalft In privintavalorei sciintifice]. Cum vedemft In privinta folkloruluiromanesce le mai totft de facutft din nou.

Literatura popular& euprinde basme sau, cum le cli-cemft in Moldma, poveor ; anecdote sau snOue, cum leoictt Muntenil. Acestea in prosa. in versurI sintftproducer! de cele trel genuri : epice (balade), liriceAntece) si dramatice (oratii la nunta, papusi, etc.)

Asupra basmelor a avutft forte mare inriurire litera-tura popular& scrisa ; multe din ispravile fetilorft frn-mosl samana en cele din Alexandriea, din 0 mieuna de nopti, din Bertoldo ei altele. In insirarea li-teraturei populare sedse amil aretatft, ici colb, cum en-tare sau cutare particularitate a until apocrifil ori a u-nui romanft etc. a strftbatutft in poporft. Neaperatft leforte greu de deosebitft elementulft vechie, mostenitft tiela stramosii selbateci barbari al poporului nostru, deelementele noue strabatute pe cale literara. Trebuie denotatft ea chiar daca samana doue credinti sau doue idelnu-I numai de daft sigurft ea sintft aduse de curendilprin literatura.

Totu-sI d-lft Gaster are mare meritft, cad prin cerce-cetarile d-sale a doveditn Inriurirea colosalk neasteptata,a literature! scrise asupra eelei neserise. Cum insu-siD-sa spune acesta inriurire lipsesce in compunerilelirice.

ea

nu-I

i

qi

www.dacoromanica.ro

451

Literatura cultä

De obiceid, se pare di, vedendn seraciea literaturelpropriu dise, cei ce au scrisitdespre istoriea literaturei,romilne s'au apucatn i au insiratil pe tot! cel ce anscrisft ce-vh : gramatica, filosofie, dictionare, istorii,carti de legi, pe traducatoril de carti beserecesci etcNol ift,se nu vomit face ash, ci tinindu-ne de definitiealiteraturel, vomit vorbi numal de cei ce au scrisn cuore-care talen tit lucruri literare.

Veaculii alii XV1-lea. Cele mal vechi eerier! roma-need sIntit din acestn veacn, dar din aceste eerier! pu-tine au valOrea literara 5i Talórea cata o an le malmultft In privinta limbel (stila, cnvinte plastice, con-structie frumOsa etc.). POte ca daca aunt aveh, scrierealilt Neagoe Voda, sfaturile ce a Watt pentru fiiu-su Te-odosie, [bine intelesn daca s'arft dovedi ca Neagole aserisit aceste sfaturi si a nume romanesce], amit putehvorbi ce-vh mai multn, dar astn-felin cum stau lucru-rile, scrierea fiindu-ne cunoseuta numal de pe o copiemai noua (si eine scie de-i copie ?), trebuie sa o true=cu ve'derea.

Din scrierile lui popa Grigorie de la llahacin (15801619) precum si din bucatile mai vechi copiete dedinsulit (bucati din intaiea jumelate a veacului alitXVI-lea) sintn cate-vh originale, astft-felin le predicascrisa la 1619 in dialectula cu n.,-,r. Del cam greóiesi desi fonduln le haat de aiurea, totu-si nu putemft sinegamft lul popa Gregorie simtulit artisticti si &ellcare ghibhcie in stilisarea ideilorn.

www.dacoromanica.ro

452

Despre traducètoriulft apostolului de. la Voronetudespre alt psaltirei de la ,cheea n'avernu ce spune, cAtttie vorba de talentft literart, stilulft inse le une-orif6rte bine ingrijitu.

in acestft veacft pe la sfr§itu, a scrisu cronicariuluMoldovei, Nestord Ureche *);ieltt s'a folosita de letopisete

Nestord Ureehe, pe la 1572 lera uricariü, deci tre-buie sh fie nascutit pe la inceputulitjumëtatei a douaa veaculul alit XVI-lea. Pe la 1592-1594 lera, lo-gofelii mare. De la 1599-1612 a fostii vornicii marede tura de jesil. Pe la 1615 aveh inriurire fOrte marela domnie. Pe la 1620, sad cam pe-atuncl, trebuie s1fi muritti. Nestorti Ureche a scrisii Domnii tereYMoldovei i vie(a Torii de la Dragosti panA la a douadomnie a lul Arond Vodd. PArerea cea mai respan-dit( leste a nu Nestorii, ci filu-sau Grigorie a scristlcronica ; dar mai de multil Hajdau si acnma innrmä dl. Ar. Densuseanu in cartea sa Istoriea lim-bel si literaturel romftne" af aretath p6rerea ca naGrigorie ci Nestoril le adev6ratulii autorifi. Nu scimitpe ce motive si-a facutit d-1U 116jcldn convingerea po-menita, dl. Densuseanu inse aduce nrmltOrele argu-mente : 1) In nici unuld din codicil manuscrisi cer-cetati de d-sa n'a aflatil prefata publicata de d-Iii Co-0,1niceanu si sub care Ie iseálith Grigore Urechi ;2) Cronicaril scriu de obiceiti despre lucruri contem-porane si cum se face deci cä Grigore Ureche caremurl pe la 1650 &All opréscl scrierea tocmai la1595 ? 3) De pe stilalit cronicei se vede cä faptelede la 1564-1595 shall wise de unit contemporanii,care nu putea, fi altulti de WA Nestorii, de 6re-ce Gri-gorie Ureche nici nu kr& nascutii pe la 1564, banici pe la 1570. Seceta de la 1685 o descrie ad-mirabild de plastid', MA si citatiea adusi de d-la.Densuseann: Copacil aIt secatil de seaclune ; dobi-

gi

*)

d-Iii

www.dacoromanica.ro

453

mai vechi, dar cart putt a fi fostu lipsite de merite li-terare si redaetate mai multu ca nisce anale seci denisce ealugari earl avean in vedere mai multd intereselemanastirei lord de cran faptele generale si ean l. numalcu talentit literartt nu lerau inzestratl. Dar NestorilUreche ie forte talentattt ; dupa ce Utvingeratt greutateace ne face limba autoriului, limba pe care inse o prieepecu ustrrinta celd ce eunoasee limba populara deputemtt usord vedea ca lul Ureche nu-i lipsek darulti de ane vorbi prin imagint bine inehegate, nici darulo de ane misch prin aeeste imagini. Firesce ea pentru a simtIfrumusetile melon scrieri trebule SA ne desbracamn de

tkele nu aveau ce pasce, ce fostti daramandllfrunze i ailta prafil au fostfi, cats se strIngeh tro-iene la garduri, cAnd bateA vintulS ca de =US ferâtroiene de pulbere. IérA despre tOmat s'ail pornitiiploI, si au crescutO mohorti, i di'ntr'acela 0-an fostSpeindêndil fómea sArAcimea, ca Yea pretutindenea 65-mete mare" ; 4) Cronies let Ureche leth scrisA §i pn-blicata Inca de pe la 1618, deel nu putnse fi seriside Grigorie Ureche care atunci IncAnn ajnnsese vornicilmare, de Ore ce doenmentele anal uumai spa-tariii Intro 1631-1642, Year vornich mare BS aflimAtocmal pe la 1644-1645. Acuma WS cum dove-desce Densurann di. in adevèrfi cronica lui Ure-die gata Innainte de 1618. Se scie cä EustratieLogofaulti, apoi Simiond DascMulti qi In sfargitil Mi-sailfi CAlugArnlii au adnotatil i desvoltatii cronica luiUreche. Dar fiindfi cS Grigore Ureche, In ipotesa caarS fi lelS autoriulti cronivel, n'arfi fi putut'o scriede cAtti (IGO 1645 (de cAndii a Inceputfi a fi vor-nicil mare), aril urma ca Eustratie §i

amplificat'o &TS 1645 qi mai de creclutil chiar cS

a-zI,

le-aii

:

ni-lii

d-111

Vera

ceialalp an

www.dacoromanica.ro

454

ideile nóstre moderne i s nu ceremn de la NestornUreche, nici eine scie ce spirit') critien, nici lipsa denaivitati etc. Dar, vorbindn la dreptn, din acestii punctude vedere nu putemn sa admiramft nici pe multi scriitorinol, intre altil nici pe Emineseu ; i la eetirea acestoratrebuie sg, tine= sama numal de plasticitatea imagini-lora, de armoniea i frumuseta limbei, de musica ver-sului etc. Ceea ce facemn pentru literatii nol, datorisintemn a face i pentru eei vechi, daca nu vroinin eapasiunile politiee, sociale pi religiose sa ne fad, nedrepti,sa ne feel a gasl frumuseti literare la cei din pi rtidanóstra, chiar child nu-sil frumusetf, pi sa vedemil numal

ard fi amplificaeo dap& m6rtea lul Grigorie ; dartunel cam se face di Mironil Costinit, care pe la 1650lea In ari n'a cunoscutti pe Eastratie de alit depe auclite de la edri-vd boierl pi mai alesd de la Ni-culai Buhusti ? Inteund loctl Simiond Dascaluld qiceci Poloniea n'a data Innapoi ce-a luatti de la altilsi anume citézi Prasiea luatä de la Nemti, de laRu0 spune c'a lu Ltd Seviriea si Cernihorult. DespreTurd spune ci de cite ori salt ispititu asupra Levi-

totdeauna cu rusine s'au Intorsti. Mal multd oasainènd cu o feciórd neatinsd nesilitd. Dar candputea, clice eine-0 acestea despre Poloniea ? Sivirieaau luat'o de la Ru§l prin paces de la Divilna (1618),deci dupa 1618 ; dar innainte de 1620 ; cci la 1620au plerdutd Polonil Riga, apol Liflanda ci o partedin Prusiea ; lear la 1621 an fostfi cumplitu Mugde Tara. Din tdte acestea urrodza, und adevdrii ne-tfighduitd ed Ureche Il crisese cronies Innainte de1618 pi deci cä autoriuld ie Nestorit. 5) La C.Climescu, profesord la Universitatea din Iasi se afliund manuscriptd de la 1785, ald anti titla Ic : Le-

a-

lorg,ft

dein

www.dacoromanica.ro

455

reu si greseli la adversarl, chiar cend acestia au talentaliterara.

Voin cith aice urmatórele bucatI din scrierile lul N.Ureche : Caracteristicalut §'tefan4 cela Mare, FugaltaPetra .Raresii. Fóinetea qi seceta de la 1585. Acestea,precum si multe descrierl de razbóe, de alegeri de&milt, de ospete si cruzimi sinttt bucati earl o datacetite ne lasa in minte tablouri nesterse.

In privinta stilului lui Ureche le de hat a minte,ea trecendu scrierile lul prin atatea si atAtea na'anl sieditiile publicate pAna acuma fiind facute fan criticide texturl, ne leste greu de sciutn ce se datoresce hiUreche si ce copistilorn mai nol.

topisetulti Wel Moldova, carele intiiiii a fosta scrisapanii la nna bowl de Nestoril Ureche vornicula,béra de la unit loca de Mirona logofetula, léra de a-colea de Iona Aeculeett logoldtala, iéra peste totil deCantacuzino vel spatariii, léra alit cincilea randii 16-ra-al peste totil eau scrisa In sf. manastire Solca fi-indti Mitropolita Moldova Prea-sfintiea sa Kiriu kirGavrlla mitropolita dap& timpa fratele Mariei saleIona Teodord Voevoda i episcopa Mantilla' Prea-osfintiea sa Kir Mazareannla archimandritii sfinteI ma-nastirl Solcal, ca saml fie pentra a mea trebuintavi a celora cc voril vrea sa cetéscii, léra. dupa a meamarte sa tie a sfintel manastirl Solca, §i Patna scrisftIn anil de la hristosa mantuitoriuld nostrn 1773 in-cepénda-la In lune la Ianuarie : lent alii §eselea randas'ail scrisii In targuld lap la Inceputula domniel saleAlecsandru Thalia Mavrocordatil Voivoda de dumnea-lul Constanclina Greceanula biv vel spataria prin seri-ekes §i ostenéla a mea a la 8tefana Tian, la leata1785 Ianuarie In 30 (pie s'aa inceputa cu ajutorulala Dumnezea, 1785 leat. §tefanii Tian."

www.dacoromanica.ro

456

Di'ntre numerosii tradueetori de carti beserecescl cariau scristl In Transilvaniea de la 1560 pana la sffirsitulaveacului, desi la unii aflama ghibacie in alcatuireafraselorii, dar talent° literara nu putema alla si niel nutwain cum de vreme ee mai multu au tradusu de ciltaalcatuita ce-va originala, ba chiar nici nu se cunosca altebucati originale de catti predosloviile de la cartile tra-duse.

Totu-$1 dupa cum chiar in limba vorbita de ómenixcel mai inculti, daca isa mesteri la vorba, gAsimil mareingrijire in privinta alcatuirei traseloru pre cata $i inalegerea cuvintelora celora mai potrivite pentru a a-rea toemai ideea ori a ne zugravi una tablou $i a neproduce o emotiune, tota asta-felit $i la acesti tradu-cetori putema deosebi pe cei moi mesteri in mestesu-gull] vorbirel, mai eu mare simta artistica, de cel mul-tamiti daca alcatueau o frasa care sa aiba tocmoi Inte-lesula celei traduse. SA mai tinemti soma de faptulaca multi, daca nu toti, drnteinsil nu scieau bine limbadin care traduceau, si deci de multe ori 11U-0 pri-

cepeau nici lel singuri frasele, ci le injghebau ca oricare eleva, care spre a se mantui de de vre-o frasa. grea,latinésca sau grecésea, pune cuvinte romanesci in loculaeelora strine si alcatuesce o frasa fara intelesu. Dinacestea urmeza ce puteme laudii, talentula literara alatraducetoriului Paliei de la Orastiea, alu celui ce-a tra-dusa Evangheliariulul, mai apoi copiata de Radu de la.Manieesoi la 1574.

Veaculii tali XVII-lea. in acestu veaen au traitil tn

www.dacoromanica.ro

457

Moldova multi scriitori insemnati Eastratie log ofitulii ,rnitropolitulii Varlaamii, mitropolitulei Dosofteiii *),Filogof611474 Mirong Costina. Di'ntre acestia en mare ta-lentrt literarn aflamft pe Dosoftein i pe Mironli Co-stint!. Dosoftein n'a serisa lucruri originale, dar psal-tirea sa in versuri, de si tradusi i lea, ie tradusaforte libera si in versuri, dem din acesta traducere pu-temti sa ne incredintfon uson de talentula lui. .Pentrumai multa ineredintare voin publith aice i una saudone din aceste poiesii. Talentule lui Dosoftein se vedesi in Vie(ele sfintiloni, (una din acestea amn publicat'ain urma, acolO uncle vorbii de dialectula en labialeleschimbate si de inriurirea lul asupia limber scrise).In aceste vieti traducatoriula scie bine a potrivi cu-vintele en imaginele : la, imagini vesele, fericite, lini-stite are cuvinte cari in adevern destépta asemenea ima-gini ; la deserierea chinurilorn groznice suferite de cu-tare sau cutare mucenicil, ohservamit Ise ltinga tOta pre-cisiunea unut ern care trebneh sa cunósca si sa-siInehipule cu viociune seenele zugravite i potrivirea

*) DosoftPiii mitropolitura. Nu se scie anula si loculilnascerei dar pe la 1649 Tera, cAlugaril la ma-ntistirea Pobratm. La 1668 lerà episcopii de Husi,Year in 1859 de Romanü. Ajunse mitropolita la 167r..A muritil la Taganrog in Rusiea la annlfi 1711..Psaltirea in versurt a tipArit'o la 1673 la UnievitIn Poloniea, acuma a retiptirit'o Acsderniea romanacomparandu editiea tiptiritte cu manuscriptulfi origi-nald alfi lui Dosofteid. Vietile sfintilorti le-a tipa-ritil la Iasi in annlii 1683.

--lui,

www.dacoromanica.ro

458

intre cuvinte si idee.... Ieste de notata ea de multeon la IMO cuvinta pe care-la pune'n texta, da expli-catie in vre o nota pe marginea filet si de regula cu-vIntula pusti In textil le vre unt euvintil pretiosil prinvechimea lui or! une-orI vre una neologism : la unitloco pune in texta pleintele si explica prin tdlpile (si inadevarft planteleplante du pied fr. ie una cuvintitvechia romanesca, asta-01 pierduta; fear talpd ie cuvintaslava) ; aiarea pune'n texta sufrdncele i explica prinsprincene, qi cuvintula sufrdnced trebule sa fie una cu-Vint') vechia din dialectula cu labialele schimbate, devreme ce-1a aflama si la Macedoneni.

Mirond Costind *) a fosta poleta i cronicaria, seIntelege Ca pe noi ne Interesaza aice partea literara acronicei lui ; descrierea razbóielora, portretele OmeniloraCe joca vre una rola, .tablourile de OW Miula ce a_flamti In lea. sentimentele ce cauta a destepth autoriulftin noI si mijlócele ce intrebuintaza pentru a reusi. Dintote aceste cercetan lese ea Mirona Costina trebule, Cudrepta cuvinta, sa fie numarata pri'ntre Omenit In-

Mirond Costind s'a nascuta pe la 1630 i a murittitdiatii din poronca lui Vocli Constantina Cantemirdla anula 1692. A Invatatii to Poloniea qi le din par-tida polona, a fosta ucisa pentru ea se amestecaseinteo conjuratie asupra Cantemird. Principalascriere a lul leste Letopisetula terei Moldovei de la1594 pana la 1662. Dela 1650 Villa la 1662 a salsadupft cunoOntele sale personale. A mai scriso o poe-ma, Viéta lme, unit tratatil de'versificatie i cate-và epigrame (nu In intelesula de-adi ala cuvêntulun.

lul

0)

www.dacoromanica.ro

459

zestrati cu mare talentft literarft. Pentru analisarepublicft bataiea intre Zamoischi $i Mihaift Viteazulü.

Despre ceialalti scriiten Insemnati mai sus nu pu-temft vorbi totft atAta de en lauda ca despre acesti doi;in adeverft $i Eustratie logofetulft si mitropolituln Var-laamft pan) a nu fi fostt tocmai talentati din acestnpuncto de vedere.

Ieste o cronica anonima, atribuita de unil spatariuluiMileseu, dar, dupa dovezile aduse In timpuln din urma,pare mai degraba sa fie fostft scrisa de unft Inunteanilon $i mai sigurft de unft Ardeleanft mutatti in Munteniea.Autoriuhi, on-eine va II fostil, le forte talentatn, si nu nu-mai din punctulft de vedere literarft.

Veaculti alti XVIII-lea. In aeestft veacil traescu inTransilvaniea 6meni fOrte insemnati si, dupa vremi,destul de invetati, din nefericire Inse mai cu totulftlipsiti de talentn literarn. Din contra in Moldova siIn Munteniea lipseseu 6meni cu eunoscinti desvoltate,dar en talente literare sintft dti-vh, ba chiar in acestnveacft traesee in Moldova cel0 mai talentatft cronicariftalu nostru, Neculcea.

hang Neculcea. *) Ieste apr6pe unanima parerea ce-

*) Ionic .Neculcea (de pe la 1670-1743). La 1701 leaaga; la 1704, sulgeriti; la 1705, spatariti. lusoti peCanteruirii la räzboiul5 de la 1711, deci Ilti descriede pe vèclute. A fugitti si ielfi In linsien, apoi In Po-loniea si tocmal pe la 1719 s'a Intorsa In tara sillcapëtä mosiile. La 1731 ajunse vornicu mare de tarade mil. A mai fostii vornicti tn a dona domnie a le,Mavrocordatii la 1741.

www.dacoromanica.ro

460

lora ce s'au indeletnicita en scrierile romanesei vechi,ca asta eroniearin, de alta-felift oma neinvatata, aveamare talenta literara. Ieate forte de dorita ca scrii-torii noi sa nu uite pe Neculcea. Pentru analisata inelasa voia reproduce o bucata din cronica lui, acea incare deserie, iera s Iicti zugravesee, lupta intre Turd

Ruei la 1711.Pe la inceputula acestui veaet a scrist in Moldova

§i. Dimitrie Cantemirli, *) mai multe bile* literaredar lipsite de talenta.

in Munteniea an trAitil Vaccirescii, **) poiesiile lora,&AA u§óre In privinta cuprinsului, dupa mode de peatunci ei nu toemai insemnata ca forma literara.

Neculeea a serisii letopisetnie Orel Moldova de la1662-1743 i patru-cleei si done te traditii sub ti-tluiti de 0 same de cuvinte."

*) Dimitrie Gantemir4 (1673-1723) a fostii si domniiin Moldova, vreme Je trei septAmlni. La 1711 afostil trimesil domnii a doua Ord, dar izbuenindti

intre Rusi si Turd, Cantemiril treet In parteaRusilorii; dar rtizboitfle starsindu-se cau bine pentruTurd, Oantemire cu mare greu scep6 in Rusiea ; a-col() trM pene la mórte.Vciceirescii, Iendchitci Vciccirescu, nescutii In Mun-teniea pe la 1740, a publicatil in Gramatica sa (1787)mai multe poiesii, una din iele le 01)160. din poporti(Amdritcl turturea). Gluceriulil Alecu Vdcdrescu

Vornicura. Nicolae Vdcdrescu, fill lu lenaehita anserisd i iei poiesii. Banieil Ienache Vciccirescu afostil de asernenea poietü. Logofetztlic Vdcdrescu aträitti pUit la 1863 si a publicate mai mite poiesil(1848), destulU de talentatii.

si

rdz-boil

one)

www.dacoromanica.ro

461

Vent& al X1X-lea. Din Transilvaniea cunóscemitunn scriitoritt insemnattl loang Buda Deleanu, care atram in Galitiea. Pe Ifinga o muItime de serieri sci-intifice asupra multortt materii, a compusit i o epopeecomic& in versuri : Tiganiada", care a fostft publicatade Dl. Codrescu in Buciumulft romann"; flu scimn dacafara indreptari" $i modificari". Acésta epopee, de$1.

prea pedanta i incMcita, are bucati forte nostime, vomftreproduce cate-vh mai insemnate la sfiirsituln cartel.

Totil pe la inceputuln veaculm a alcatuitft dupa an-guresce 1. Baracit*) de la Brgovn, Arghira qi Elena",unit fent' de epopee ; in acésta tradueere a intercalattiBaracti multe de la dinsuln, nu mai departe cum amtiaretatft in urma reproducêndo o bucata, sintit deosebirlIntre editiile mai nou(3 i intre cea veche. AcesttiBaracit, de$i nu fara talentft, dar a produstt foarte pu-tin originaln, mai multi.' a tradusn. Artt fi interesn destudiatn mai pe largtt versificarea lui i legatura lei eftVersurile populare.

Vornieulit Al. Beldimanft. De la acesta ne-a remasftJalnica Tragodie", o poema fOrte lunga, epiea gi Incare pe ifinga bucati frumOse i poietice se itfla i in$i-rani sec! de fitpte $i de nume. Mai ciudatil leste ea din

*) Ioang Baradi (1772-1848). Contemporanti i-a fostiiVasile Aronti (1770-1822) de pe ling Blajti. Atradnsa in versuri Patima Int Bristosiz, AnulaIncinostl, Leonatti Dorofata, Nareisii, Firamiiqi Tisbe. Dar a fault(' §i poiesil originale.

qi:

www.dacoromanica.ro

462

cate-va, loeuri ale acestei serieri ara urmit, ca nu-i alatade sigurft Ca autoriulft va fi fiinda neaperata vorniculaAl. Beldimanft (pretinsulft autorin) ; cand vorbesce lapersoana Intaiea nu pare ea vorbesce Beldimana ;iear and Iln pomenesce pe acesta, nu-lft preaOri cum, ara trebui de facutn cercetari in acésta pri-vinta. Jalnica tragodie" a fosta tiparita de done ori :o data de M. Cogalniceanu i alta data de familiea vor-nieului.

Logofaulli C. Conachi. Meritulft acestut poieta a fostaforte multft exageratft de unii cari vora eu-ori ce pretft sa nefaea crede unn telin de Eminescu pe vremea Dinpoiesiile publicate sub titlula de Alceituirl §i teilmdciricele mai multe Oita tracluse on imitaii i eele origi-nale sinta In generalft fOrte sarbede, lipsite de inspi-ratie, cu una cftvinta Conachi n'a fosta poletti, ei ver-sificatorift, ba Inca versificatorift forte necorecta. Limbale in genere gretie si pretentiOsa. Unele din poiesiilepublicate sinta cam prea lipsite de rusine, dar póte eaniei nu ierau tuenite a fi pnblicate ; paeatit Ca familiean'a alesa mai cu luare aminte cc trebueb, sa se publice

ce nu. CAM de colosala lipsa de cultura desimtiri mai innalte puteau sa se Intalnésea la unit logo-feta mare ne arattl volumulft lui Conachi, volumft dinacesta punetn de vedere, forte interesantn.

Alexandru Donia (1806-1866) naseutft in Besarabiea,a traita multft in Rusiea i cand s'a mutata In Moldovauitase a vorbi romanesce. Multa vreme ri multi l'aulaudatn pe Dottie!, numindu-la marele fabulista, La Fon-

lauda.

a-la lui.

sisi

www.dacoromanica.ro

463

taine ala Romani lora, etc. ; dar mai tote fabulele, asa.dise ale lui Donici, anti) traduse din rusesce dupa alelui Krilof. Alta fabulisth ma vechfl, Dimitrie Ti-chindeala *) din Banata a tradusil o seriere serbésea alui Dosofteia Obradovia ; decl acesti dol fabulist! ainostri s'au redusa la simpli plagiatori si prin urmarenu ne voma pierde timpula cu dinsil.

Vasile Gicir lova s'a naseuta la Targoviste. A scrisamai multe poiesil care pe vremea lora an avutil fOrtemare inriurire asupra seriitorilora contemporani i mainol. **).

Neon Ica Balccscu***). A fosta mare patriotn, a lu-crata multa i prin fapte i priu scrim. Lucrare li-terara ne.a lasata numai una: Cantarea Romania".Despre acOsta scriere s'a pretinsil ca aril fi fosta alcii-tuita de A. Russo In frantusesce i numai tradusa deBalceseu. Totu-si un contemporana ala lui Balcescu,

Ghica, spune, in una din serisorile sale catra A-lexandri, ca autoriula cantare1 le Ba leeseu, Jerh gata

*). 81-a publicata plagiatula, fa prosa, In mai 1814 laBuda, D. Tichindealii a muritti la 18181a Timia6ra.

**) S'a näsentli la 1809 a muritl la 1831. De din-suld sIutü Rainele Teirgoviftei, Pdstoriultitristati6 etc.

***) Neculal BAlcescu, miscutti in Bum:tread la 1819, aluatil parte la o conspiratie impotriva Rusiel ai a fostinchist la Märginenl On/ la mires lul Bibescu petront. La 1848 a luatd parte la revolutie ai fa Si-Mil al parlsasca tara. La 1852 mud de oftiga laPalermo.

hong

in-

www.dacoromanica.ro

464

de pe la 1843 când a cetit'o Bacescu lui Mavru, ThanGhica si nu mai sciu cui. Balcescu ierh oma prea cin-stita pentru atribui munea altuia ; poate A. Russova fi cereata sa traduca lucrarea Jut Baleescu in fran-tusesce. Chntarea Romaniei nu ie scrisa in versuri, ciin prosa forte bine ingrijita. Balcescu a mai scris in-tre altele i Istoriea Romitnilora sub Mihaia Vitea-zula", care ie destuln de bine Ingrijita pentru vremilecelea. Sinta bucati frumese din puneta de vedere lite-ran), iear clan le vorba de adev6rulft istorica, firesce eaa suferita une loeuri din lipsa de cunoseinti, alte lo-uri din pricina patriotismului care a intunecatil ye-

derea scriitorului in acésta scriere ca i In altele.Andreia Murpantt. Nascuta la Bistrita in Transil-

vaniea (1816). De la 1838 a intrat profesora la Bra-soya. La 1850 a intrata translatora si redact ort1 laBuletinulic oficialit p. Transilvanica. A murit'a la 1863.

Partea cea Insemnata din vieta lui a fosta la 1848,c and inspirata de sentimente revolutionare a compusa :Destepta-te RomAne4 ! Dar ehiar acesta bucata nu-I

ce-vh ash de sublimti si de extraordinara, cum ara dorld-la Densuseanu sa ne arete. in lipsa de alta ce-va maibuna, revolutionaril au luta acesta cânteca dreptasteaga. Prin acesta nu vroimit sa negama CaMaiorescu meritele acestul marsa nationala. Limbainse ie, ca in genere a Transilvanenilora, gre6e si la-tinisata.

Grigore Alexandrescu*). S'a facuta cunoscuta prin

*). S'a nascutfi la 1812 si a muritti mal anti.

a-pf

d-lil

www.dacoromanica.ro

465

poiesiea Anti la 1840"; a scrisa i fabule, dar fótte ne-eoreete ea forms ha chiar i ca fonda, de vreme ce in-triga fabulei adese oil nu se potrivesee (Asta-felia IcMagariulr4 resfei(atie). Multe fabule sinta indrep-tate impotriva tendintelora egalitare ale teoreticilora dela 1848. Asta-felit ieste Poretali liberatii". reu-$ite sinta satirile, iear din poezille epice ne place

pe nedreptie cuprinde deaCrierea unui omenfacuta sub Inriurirea unei halucinatil de naturil epilep-tics. Prin asta tinde sau eela patina demonstrézit eftpedepsele date de juri$ti ante forte adesea nedrepte,cid multi omen! bolnavi sinta osonditi ca vinovati.

Constantine '4 Negrufi s'a nascuta la 1809 in Moldova, acompust piese de teatru, slabe: Da Teranr fitrer Cdrlani

Muza de-la Burdujenr ; a scrisa o naratinne epica A-produlic Purece, In care sinta bucati frumu$ele; dar eaintrigft $i ca InnO4irne de idel le slabs. A publicata

eitte-vh nuvele [Zoe, 0 alergare de car, Au marnuvele istorice ca Alexandru Lapu-

ozeanu, Sobie(hi Bomdnir. Totuli citU ie vorba de une-le nuvele le forte de temuta sa nu fie numai traducer! deprin rusesce $i frantuzesee. eu data mai multa eueatft ierà buna prietena eu Donici si mai alesa fiindrica a toga i prinsa cu Todericci, jneatoriu1U de eitrtl,pe care l'a luata de la Prosper Merimee.

Dimitrie Bolintineanu. *) S'a facuta cunoseutli prin

*). Niscutii la 1826 la Bolintinuld din Vale jad,marl 1e 1872 nebnnii. La 1848 a lnata parte larevolntie; dupl Intadusirea mipareT l'au surgtinitil. La1859 s'a Inturnatd In Ora, a ajunsii ministra. Dela 1866 a adutil In serOcie i mai apol a nebunittl.

30

Mai

:

pipe° cafii] si

Osoin-ditta

ni

ei

ipi

Ilfovii.

www.dacoromanica.ro

466

0 fatd tinërd pe pattilti worfer. A serial balade eariau avutn mare inriurire asupra unei generatil Intregi(Pe o stancd négrd, Ca unii globil de aurfl, Mptea seintinde etc.). A scrisn multe polesil lirice ei satirepolitiee. A facutli multime de piese de teatru : qtefanil.Vodd Cela berbantil, qtefanil George Vodd etc. dar ne-Insemnate. A scrim ei done romane : Manuilti Fi E-lena. A mando ue Binh). slabe : stiluln Imflatn, caracte-rele false ei nefirescl, Imprejurarile trase de perti ; in-riurirea scriitorilorn frantusesci, forte mare.

In generaln se póte dice Ca Bolintineanu a fostn In-zestratn cu talentn, plint de sentimente patriotice eiumanitare, admirabila versificatorin, cand nu se preagrabeh (Modelil de versificare le o bucata intitulatitSorinti). Dar fOrte mita se Ineala cei ce facil din Bo-lintineanu unt geniu. Multe din descrierile hi sIntn fortespalacite, razbóiele deserise de dinsuln sintn adeveratejucaril copilaresci pe lfinga razboiuln de la Bovine de-scrisn de Eminescu.

De la o vreme, de And en Conradir ei Traianida", Bo-lintineanu a pierdutn ei limba armonica din Intalelesale compunerl, a cadutn In Heliadismil. Dar In acéstaperioda le de admisn ea §i mintea ei talentnlo II ie-rau zdruncinate de bOla.

Cum ca Bolintineanu a avuttl mare influinta, ca aflicutil ecOla, cum a facutn Alexandri ei Eminescu, lefirescn, daca observamn ea ieln a fostn poletuln care aImbracatn In forme artistice ideile ei tendintele tine-rimel de pe la 1848.

www.dacoromanica.ro

4-67

Vasile Alexandri le naseutn la 1821. Alexandri ascrisa In tote genurile literare. Astil-felia a scrisapoiesil lirice, earl eintft §i cele mai bune; dar In ge-nerala inspiratiea nu pornesce de la sentimente innalteori de la aspiratii marl; poiesiile Brice ale lul AlexandrisIntft ufóre. Din polesiile sale lirice ne pare destulade bunt' : Ttt care reftY pierdutd in negra veanicieBldstemulti Moldova, in acestea poletulft a fostii mi-scatrt mai adttnca. Odele sale, desi se parft fOrte a-p rinse de patriotism, de iubire de tarn, sInta prea reelsi prea malestrite : sintti frase sunatóre, Inflate darfoculft lipsesce i Inca mal multft lipsesce adeveratalubire pentru teranula roman. Din polesiile sale e-pia viola cita Pohod na Sibir, care in adeverti aratii,ca autoriula a fosta Induiosata de nenorocirea Poloni-lorft zdrobiti de armatele Tarului si de perspectiva de avedeit totil In asemeuea halft si Moldova, fara ea Eu-ropa sa se misce, intoemal cum nu s'a miscata pentruPoloniea. Dar, desi imaginile sinta fOrte miscatOre, desireusesce poletula a ne induiosh pentru acei nenorociti,ce nu mal au nici patrie nici nume", ehiar In acesta

bucata se da la ivOla cusurula ce are d-ln Vasile A-lexandri de a nu putea sa Injghebe o intriga, fie ei

seurta, fara a se contradice. Asta-felift In ,,Pohod naSibir" ne spune ea pe osinditii culeati In mijloculkste-pel, oractulil i-a acoperitft. Cum, ometula a acoperittisi pe Cazaci ? Ori póte Cazacii s'au datii la adapostfl

unde-v i pe Poloni i-aft lsatft singurl ? Ori cum,asta eontradicere tocmai In partea cea mai puternica

www.dacoromanica.ro

468

a polesiei ie forte trista. Acósta-s1 lipsa de darulade a injghebit fabula unel bucat1' o afiamil In Grozaetc. Bucata forte frumOsa, admirabila ca ritma, ea a-legere de euvinte, ca =sin si ea efecta si totil odata una din cele mai vechi compunerl ale d-lui A-lexandri. in Groza" le o contradicere grava Intre ba-traneta mosneagu1u1, pe care zugravesce en barbaalba, razemato n tolaga etc. si totu-si acestft mosnOgilspune Oameni bun!, an iérna bordeiu-ml arsese"spune ca nevasta-1 CIA pruner remasese pe campa, Ingen 1! Alta nepotrivire ieste Ca, daca era fi ei remasilmosneagulii pe camp, eine Para fi oprita de a se stra-mutt\ In sata, cum va fi facutft i dupa ce Groza i-adata bani ? Apoi ce lera, mosneagula : póte paduraria,de Ore ee sedeh singurft afara din seta, atunci inse bo-ieriuld 1-ara fi data fi data alta casa ; póte lerà sa-teen, dar In asemenea casa n'aveit, pentru ce sa nuat& In Bata ea si edalalti Omenl. Or! In cotrb vomaintOrce povestea, tett' de contradiceri damu. Acestiineajunsti ila vedemii In poems eptca Dumbrava rofd[d-ln Densuseanu a analisata pe largft acOsta bucata sia aretata gresalele] in Sobietki ai Rovzdnif etc.

Despre serierile dramatice ale lui Alexandri ie de-spusa mal Intaia ca sinta pri'ntre dinsele, drame, co-rned% operete i tragedii. Din nefericire comediile de-generéza in farse, chiar nu mai departe !mall CucónaChirifa le tote o farsa. Sub caricatura societatei dinacea vreme de ablea se mai zaresce adeveruln. Pe urineatitta In Guam Chirita, eat') si in lorgu de la Sa-

ni-la

qi

www.dacoromanica.ro

469

dagura etc, vedemfi ca Alexandri, a ridiculisatt numalsi numal pe 6meniI eu idei none, pe cel cari-au faeutilparte din miscarea de la 1848. In Cueóna Chirita ye-demo ea Jo ren cresee fetele cu imvetatura si CAmal bine lerien vremea veche ; vedemn ea ma! bunn leobiceiuhl bitranesca de maritatt fetele dupa placulntatalui ion (Barzoili ot Warzoeni) cu nisce vecini no-

batrhnl, dar tovaras1 de petreeerl acelul Bar-zoin. Totl eel ce represinta noua generatie sintn nu-mai niece fluera vIntn, nisce smintitl ba ehiar si pun-psi (dovada cel doI finer1 din piesa Cueóna Chirita,(loved& Iorgu de la Sadagura etc.). Pana la man punetftni s'ara puteh obieeth: Bolerl i Clocol" ; dar piesa lefacuttisi publieata dupa razboi-a (1872) si vorba dice: duparazbola multi voiniel s'arate apoi Radu de acolo nu-Ieine scie ee odorn ; di'mpotriva boleruln batrann Je et-dicatn la cerin.

Se Intalege ea lerh greu de pusn pe seena plese ii

earl sa se spun clasel boleresci adeveruhl ; dar de a -cold, nu urmh ca d-la .Alexandri, &tea lela insull nuIerh reactionariti, lei din miscare, cum se pretinde a-cuma, nu urm b. qica sa satiriseze i earicaturiseze pecel ee luptau pentrn adevart. Cum ea in miscare Tornfi fosto amestecatl tan felight de omen!, cum CA o mi-scare nu se p6te farA sh aiba i partea sa ridicula lelucru sciutn ; dar d-la Alexandri sa nu vada de etttnparte rea i pe cea buna s'o vada numal in caraghiozn,ne pare earn cludatn.

Nal tristn le ca mite din aceste comedil loca-

ai

Isü

s-el

www.dacoromanica.ro

470

lisate, aprOpe traduse din frantusesce (cum s'a doveditapentru L'Avare en gants jaunesAgachiFluturn), enalte cuvinte sinta plagiaturi.

Ie de observata ca dramele ce-a incercata sit localismd-la Alexandri (Lipitorile satuluiL'Usurier de Vil-lage) au ajunsii asta-4I comedii. Ie o priveliste suigeneris a vedeit comedif in cari oraórit ómenl. i

d-la Alexandri a lasata pe Milo sa face asemenea pre-facere ! Cu acesta imprejurare voia aminti observatieaforte intemeiata %mita de V. G. Morttm in ChestitTeatrale*) ea adecit publicula de pe atuncl a silita peautoria sit preface in farse comediile frantusescf si sit

lase de-o parte dramele. In adevera pentru nisce Omen!deprinsi a se purtit aspra, chiar crincena, eu femeea,en copil, cu teranil clacasi si cu Tiganil robl, ce im-presie putell sa produce o drama frantuzasca, adregn-du-se la sentimente delicate, rodula unef civilisatil maisuperiOre ? De asemenea pentru a-I face sa ride pe boierifde atunci, trebueh sa se preface btetif actorl in paiatt :

glume, ghionturi, arnuiturl de pen se cereau ne ape-rate etc...

Din scrierile dramatice mai noue le de notata cad-la Alexandri a scrisu : Despota Vodci, drama inversurl ; Horatiu sau Rintdna Blandusiet ai Ovidiu.Dar tuturora acestora le lipsesce interesula dramatica siexactitatea istorica, spot mat sinta si pline de contra-

*). Vei,11 Contemporanalii an. V.

www.dacoromanica.ro

471

Inteinsele putema cutà si aflà versuri frumóse;alte celea nu.

in resumata Alexandri le poieta liricti, versificatoriaghibacia si are meritula de a fi improspetata limbaliterara, inspirhndu-se din poiesiea populare.

Mateitt Milo, nascuta la 1813 in Moldova, le cuno-scuta ca artiste dramatiea, a scrisa $i chte-va piese :Poretulit romanticii, Baba Hdrca, etc. mal adeveratainse le-ama numi unft felia de farse.

Nicola Filirnonil (1819-1865) a scrim nuveleromanula Ciocoir vechl fi nor. Romanula le alcatuitapentru a biciul pe ciocol, nu pe boierl ; le cu totulasrtificiala i numal celora cari nu cunosca epoca pitase. le pail ca le intemeiata pe observatie seriósii. Delimba si de talenta literara, mal bine taca. Dace ro-manula lui Filimona are vre-unn meritn; atunci trebulese recunoseemn merite i d-lul N. D. Popescu, (maiales0 eil le tote o data si cela mai cetita in tara roma-nesca) $i chiar d-lul Baronzi care a scrisa MuncitorilStatului".

A. Odobescu a scrisa sinta acuma vre-o trei-deci dean!, doue nuvele istorice Mihnea vocla celit reu.Donana Chiajna. Nuvelele sinta intemeiate pe adeve-nulft istorica, bine intelesa ash fragmentara cum ila en-nóscemft sau mai bine cum Ilti cunosceh d-la Odobescape atunci. On cum nuvelele sinta destulü de frumosascrise si mai alesa figura dómnel Chiajna ie bine zu-grfivitt. De alta-felia Odobescu le de laudata ca sti-listü, Pseudokynegeticos le o bucata admirabila, Boris&cu adeverata simta artistica.

()iced.

qi

www.dacoromanica.ro

472

Jacob Negruti, redactorulil Convorbirilord literare,revista care a facutit multa bine lupttmdii In potrivacelorrt ce cautau si cata a ne schimonosi limbs. Multt !

se datoresce Convorbirilon", daca valemtt asta-di laeel mai bunt scriitorl teudinta de a sefie curatft roma-nesce, luanda ea modela si ea puncta de plecare limapoporulul si a cartilort! vechi. Dl. Iacoba Negruti ascrisa : poiesii lirice, destulii de slabe ; poiesii epice,precuma Mironit Florica ; a luerata .si operete (Bei-zadek Epaminonda) etc. Alai de same lose mi se paradin tote lucrarile d-sale : Satirile i Copii de pe naturd.Romanultt 1Jui1iaii Vereanu ie forte slabri si nefiresca,in satire, din pundit de vedere reactionariti, rugravescepacatoeniile vietei sociale i politice de asta-di si uneorl lovesce fara crutare si zdrobesce pretentiile celortice se creda mart istorici, marl politic! si in adevera,Imb la numal dupa capetuéla. Dar daca viéta de a-dile pacatosa, daca familiea le desfiintata, libertgile serise=mai pe Brae, daca lumea se lasa dusa de sarlatanicari-I Indruga frase late, nu-3 mal putintl adeverata c.in trecuta lerä si mal reu, deci o\rl cum trebuehprivOsca starea de a-di ca unti pasa de la reu In sprema! bine. Firesce inse ea ideile politice nu puteau sa nuse oglindOsca si In operile literare, ash a fostft de eandIeste literatura,

Créngo. D-la Crénga le pots eeltt mai inzestrata eutalentft artistica, din grupa de colaboratorl de la Con,-

vorbirl", firesce fan eseeptie pentru Erninescu. D-laCrOnga a scrisa multime de povestl poporane, pe earl

pi

se

www.dacoromanica.ro

473

le-a, alciituitft intr'o limb& literara, careia putinn Ii lip-sesee pMia sii fie corecta. Ceea ce le de observatti leste cad-lt1 Crénga II ingriji In totil-deauna forte multn scrierilesale, necontenitn s'a muncitft si se muncesce en &Mitcum arn (lice, cum ern intOrce, ea doar art IRO frasa intoc-mai cum trebule se fie dupa ideea ee vrea sit o fad sitarete ai dupa nature limbei romline. Pe ltinga povestia scristi Amintiri", in acestea vedemn who Innainteanóstra Omeni din alta generatie si ash de puterniendin scrierea autoriului in c'htft ne pare ea I-amei vedntft

cunoscutn chiar fol. Astti-felift leste Isaiea Duhu,Pralea, viéta la scOla In care a invetatft carte auto-riuln, tipurile tovarasilorn sM.... TOte acesteschite ala deadeverate, ash de artistice, ne amintescft de talentulftlui Gogolt, scriitoriuln cartel Suflete mOrte" ai nu pi-te sa nu ne pant ren Crenga s'a prea copse-cratft povestilon.

Slavic leste iOra-si unuln din scriitorli cu talentn gru-patl In jurulft Convorbirilorti". A scrisa Nuvele dinpoporii, intre cari cea mai desvoltata ie Móra cu no-roci2. Mai tOte-sft a these, adeca sIntfl scrise, numai si nu-mai, pentru a dovedi vre unft principiu moraln orl socialn,pentru a da vre o leetie. Ast-felift in Popa Tandd vreane dovedOsea adeveruln nrmatorin Longum est iter perpraeeepta, breve et eficax per exempla" etc. Nu sin-temn contra tesel, nu ceremii sa se aerie romane, nu-vele etc. Tara a dovedi ce-vh prin iele ; dar trebnie deluatn materialulft din lumea reala, trebuie sa ne inte-meiemtl pe fapte -observate in adeverft nu Timm Inehi..

lest

si

CA d-la

sA

www.dacoromanica.ro

474

puite pentru trebuinta causel. A negh tesa, ar insemnhc a intamplarile reale nu euprinda nicl o data invotatur1,lucru cu desavhrsire absurda.

Slavicl a scrisa si piese de teatru, cum le Fata debirdu, dar slabe.

De la Convorbiri" voma ma1 cite, pe d-Iti Leona Ne-gruti (nuvelista), d-la N. Ganea (a scrisa poiesil slabe,dar intre nuvele are si bune, cum ie cea din urma Dougdile la Sldnia" ; cele populare sinta prea pretentióse,limba nu 18 destulil de ingrijita, le Lin amestea gro-zava de frantuzisme si de arhaisme), etc. si In specialavoia vorbi de Emineseu.

Mihaiti Emineseu nascuta in Moldova, judetala Boto-§an1, pe la 1848; si-a publicata cele di'ntaia incercarlpoietice in Familiea", revista de la Oradea mare ; a-ceste incercari Blatt forte slabe si nu se cunósce de pedinsele ce ierh sa ajunge, antoriula lora. Cele di'ntaialucrar1 insemnate si le-a publican In Convorbir? si,clesi ayes multe greseli de limba si de versificare, seareth talentu-1 colosalo; imaginile-i sinta plastice si po-Utulo trezesce in DOI sentimentele ce le are lela Insu-s1.Cum a aretata I. Gherea in studiula satl asupra lul E-minescu, acesta poleta are in grada fOrte Innaltn, mai pesusa de cata totI ceialalt1 poieti roman!, darulo de a nesugerh imagini, idel, simtirl prin euvinte potrivita alese.Alta Manske insemnata a lul Eminescu leste sinceritateaf$i aditnci patrundere in aleinimel omenesch star! sufletesddin eele mal complicate Mao plasticisate admirabila,asta-felin ieste ,,Despartirea", ,,Yenere si Madona", etc.

www.dacoromanica.ro

-- 475

Eminescu le mai mare in polesiile sale lirice ; In celesatirice I1ii stria necontenita dorinta de a ne zonvingeea pe la 1400 lerà binele pe parnintu i c alta scaparenu le de ate intórcerea catra trecuta. Eminescu le pc,-simista, In viéta actuala vede numal reuln, in viitorian'are Incredere, de trecuta don), dar vede leln bineea, nu se mal póte intórce rota lumel i desnadejduitnposomoresce si mai tare tabloula vietel de de alta-fella destuln de jalnica In adevera. Ernineseu nu le unilpesimista plina de energie, nu is stapitnita niei mawde ura, ci unit pesimistu molesita i din nefericire toe-ma Rasta insusire a hi a avuta mai mare izbAndA,multi l'au admirata toemal pentru asta descurajare plinade desnadejde. In privinta formel ie de observata musicaadmirabila a poiesiilora ; asa. de tare ne robesee estimusica in cAta adesea ni se pare frumOsa vre o pole-sióra care le alcatuita in ritmula lui Eminescu, a a-junsft ehiar o adev6rata negustorie imitarea lul Emi-nescu. Se intelege ca nu sintema contra imitarel tehni-eel lui Eminescu, dar, or! cum, 'fare stri6 mai multaoriginalitate, cela putine in simtirl i idel. Eminescua wise o nuvela Sermanula Dionisie3, f6rte frumOsa caforma, desi unit s'au indignata de purecil si de plopi-tele cu can Ii petrece sermanula Dionisie vremea,chiar nicl n'au vedutu Ca partea aceea le ironica si me-nita a earacterish smintirea mintel eroului. In Berme-nula Dionisiez Emineseu plasticisaza teoriea celora cesustin c timpula si spatiula nu sintn in lumea din a-fara, ci numal in mintea nOstra i deel ea are fi eu pu-

a-dl,

lui

i-t

Pa

www.dacoromanica.ro

476

tinta unu oma din diva de 01 sa-sl schimbe cugetareasa tritésca In ash 4isa vreme a lui Alexandru eeln

Bunn orl in viitoriii, sa se stramute in lima ori In sore...Ash face si Dionisie. A mai wrist i povestea Fait:frumosii din laerime, o adeverata poema'n prosa, pu-tint dact'si mai ingrijeh stilula arü fi foga o bucatafara pareche In literatura povestilora.

De la Vrancea (Barbu Stefanescu) le unula din celmai talentati nuvelistl de asta-di. D-la Stefanescu aredarulil de it. ?estepth in noi tablourile ce si le face inminte. Limba ce o aerie nu-I destula de buna cAta levorba de injghebarea i constructiea fraselora, prea strai-ne ; dar Ie plina de cuvinte luate din pcpora si fortefrumOse. A ceste cuvinte sinta une lonr1 cam schilo-dite, alte ori hate nu In IntelesulU populara, dar oricum dau stilului o stralucire orbitOre. Ara fi trebiltalimba mal Winn inciircata cu podObe. In privinta su-biectelora ler de observata ca aprOpe tote sinta or! ne-firesci (ash le chiar orl chiar fantastiee(cum le Trubadurul4); in unele le nota prea tare, nezugravesce nu Omen!, ci nionstri, ea Raducann din Mi-logulil. Cu tote acestea sinta bucati f6rte exacte, cumle de pilda descrierea femeilora clevetitOre din Sulkini-ea, apoi Soreova, R emerita, Odiniórd acumii. In tOteMae se vede o Imfrumusetare, o idealisare a vietei dinvechia, una pesimisma h la Erainescu pentru viOta dea-01, multi lingusire catra pers6ne din ash disa nobietasau aristocratie I

Al. VIdhurcl le de ken din Moldova. A scrisa pole-

si .Moroitl)

i

pi

www.dacoromanica.ro

477

sii si nuvele. Ie forte insemnata ea poieta, desi multedin poiesiile sale sinta slabe, din cele buns voia 60, :Lui Eminescu", lia leOna", etc. Ie pesimista. In pri-vinta nuvelelora trebuie sa spunemil ca sintb multi.' maislabe de ehta ale lui De la Vrancea, si desgustatOre eatendinta. Subiectele sinta neadeverate.

Caragiali ie de locrt din Munteniea, ie insemnatttautoria dramatica, a scrist pans acuma patru comedii :o .NOpte Furtunbsd sau Nr. 9, 0 scrisóre pierdutd, Cu-conula Leonida fatd cu reactiunea i .D'ale Carnava-Zuha.

Chiristigiula Titiricd inimd rea, femeea Jul Veta,sluga la dughena ; Spiridonti, ucenicti; Nae

Ipingescu, epistata; Zita, son. Yetei; Ricd Tientureanu,ziarista liberalti, Bluth persOnele din, NOptea furtunósa, sizugravindu-ni-le, desi cam in zeflemek, d-la Caragialine pune'nnainte adeverati mahalagii din Bucuresci. Astale piesa cea mai buna, cea mai studiata, din tOte patru.

Intr'o scrisOre pierduta autoriula ne zugravesce cIasaeonducetóre di'ntr'una orao din tara ; vedema prefec-tula si intrigile ce se testi In juru-i, mai aleo la ale-geri; ni se arata ce felia de Omni fan. politica §i cuea scopuri si mai alest ne arata viOta sociala a patureicarmuitóre.

In Cuconultt Leonida iata eu reactiunea" vedemil unilliberala care face politica seclOnda de vorba cu sotieaD-sale ; peste nOpte se auda afara impu§caturi, chiote,etc. si sotii se trezescii, II inchipuie ca reactiunea facerevolutie si deei baricadOza usa ; a doua-cli deminéta a-

Chiriacil,

www.dacoromanica.ro

478

fl ci a fostO Matures unde-vit o petrecere i ció menildupi ce s'au chefaluitft au Impuscata, en tota ordinulnpolitiei care opresce Impuscaturile In orasft.

Yale Carnavaltata le prea complicati spre a putekfi aretati in scurtft, destulft ei si in lea ni se zugri-vesca mahalagii : unft barbieriti, calfa lul, nisce prie-teni de-al barbieriultd, Unil subcomisarift etc. Totl mergftla balft mascatti unde se face una balamuca intrega decomplicatii. Acésta cade cu desivarsire In farsa.

In generalft ceea ce strici piesele lui Caragiali, letendinta lora reactionari, nepotriviti cu starea lucru-rilorft din tail ; daci Caragiali arft fi pututft fi pro-gresistü, si si aiba totft atita talentft catil are, alta-felifide plese arft fi ficuta si alta succesft ant fi avutti. Ashcum stan lucrurile, piesele vora fi primite din ce In oemai rece ; D'ale Carnavalului" au fostft suerate la Bu-curesci si, dacii tendinta lora si mai cu sami a acesteldin urmi va ajunge limuriti pentru publica, le de te-muta si nu fie primalt din ce in ce mai dusminesce.Tote piesele au fostti publicate in Convorbiri literare". *)

.N. Xenopolii, de Ion din Iasi, a scrisft romanulft.

BraI §i putregaia". ln descrierea vietel paturel a§it4ise culte, desl cam le dun prea departe de talentulftSan mai multti satiricft, ne di tablouri adevftrate; nearatil de asemenea destulft de bine pe proprietarl, fusepe teranl nu-i Intelege i fOrte probabilti nici nu-I cu-

*) Despre comediile !al Caragiali vest! I. Gherea InContemporanulii" an. IV.

d-la

www.dacoromanica.ro

479

nósee. Talentula satirica alü D-lui N. Xenopola searata j In Aventurile unui americana In Bomaniea"seriere care, nu scima de ce, a remasil necompleeta,In acésta sub extigerarea intentionata a Intamplariloravedema cum fie-care linie lovesce In vre una abusa

Ispirescu. .Sub numele de Una compositoria tipo-grafa" a publicata o multime de basme din Munte-niea ; dar nu fan a le preface. Admiramti bas-mele publicate de D-sa, nu inse si Povetele unchesu-lui sfatostr, banalitati nesarate i cu tentinti ciudate.D-la Ispireseu traesce la Bucuresci.

T. D. Speranfei s'a facutil cunoseuta prin aneedotelepopulare puse'n versuri, forte eu multa ta1enti. Firesceca anecdotele publicate de Speranta ml pota fi priviteea o simpla colectie de anecdote populare, ar fi ne-drepta i neesacta ; anecdotele sinta, ca se dice= ash,inspirate de cele populare, dar forte adese plasticisatesi complectate de autoriti. Speranta si-a publicata tOteanecdotele In Contemporanula". A mai scrisa i schitesau nuvele, din care Mórtea Cuviosiei sale", Cinsteade la Sleahq" sIntui fOrte exacte tablouri din viéta dela tars.

St. Beseirdbeaun a serisa schite si nuvele din viétadin Besarabiea. din Dobrogiea $i din Munteniea. Voiaeitit din cele drntaia ; Iontt Butuca", Soseste !" ete.;cele doilea: Furtuna", Matula" (publicata inDr. Omului"), ,,Spirea" ; din celelalte: Mosa Zahariea",Doi Prietent" etc. Autoriula are &rule de a ne zu-

gravi firesce viéta Omenilorn simpli de jowl. Si-a

www.dacoromanica.ro

480

publieata cele mai multe scrieri In Contemporanula".V. G. Mortunti a publicatti multe schite din

viéta politica, i chte-fa polesii in prosa; dar lucrarea luide capetenie, pana acuma, leste Stefana Hudici", dramaintr'un act!). Ie intalea drama romanesca Unaluata din vitita reala. Una mare merita ala luiV. G. Mortunft ie limba in care eerie : la dinsulastilula le forte ingrijita, dar tota o data nu ie incarcattlen cuvinte puse a§a numal pentru ea-sil frumóse : sti-

represinta exactil ideea i ne sugeréza tabloult). Sti-lair! i limba ml se póte vedek §i in traducer! : Tamana",,,Marmeladof", etc.... Acésta mare ingrijire pentrulimba le, putema spune, fara exemplu In tara nóstra ;la nol art4tii socota ea trebule sa pima pe }Artie OWce le treee prin capa §i apol le pare lucru lauda ca nuseiu bine romanesce.

.N. Beldiceans, de bon din Moldova, ie tint exemplufói te curios') de talent!) variato : in perioda intaiea ascrisa, in genula lui Alexandri, polesii de totaOtt) a0 de bune ca i ale acestuia ; poiesiile filosoficei s'au respinsa sistematica de la Convorbirl literare."Azuma de cati-và ani eerie la Contemporanula" polesilcu totula de Mtn gent) de cata cele publieate in Con-vorbiri :" unele sintt scrise de demulta ; altele, eele malmulte, sinta noue ipublicate in Contemporanul". Din celemai bune volt) cith : Lautariula", ,,Capula de morta", So-rele nenorocitilora", tote din cele facute de curênda. Ca

mal toti poietil no§tri §i Beldieeanu a cacluta sub inriu-rirea lui Eminescu; dar ie de netfigaduita ca a sciuta saaduca alta nota qi sa-§I pastreze §i apucaturi originale.

mat

hilt

si

www.dacoromanica.ro

481

D-la A. C. Cuza ie de locrt din Moldova. Ie unnpoieta emineseiana ; desi Inteo vreme, la Inceputa, ierhoriginala, acuma s'a data dupa Eminescu, nu numai Inprivinta formei, lucili ce-ara fi de Intelesa, dar i In afondului. Se intelege mae ea asta absorbire In Emi-nesch, i-a stricata cu atftta mai multa domnului Cnza,eu citta D-sa are cu totula allfl talenta. Acesta poletaie fórte Inzestrata cu spirita, Intapa reu prin epigrame,dar epigramele lui n'au alta merita de ChM ea Intapa ;alth chestie dacA are dreptate ori nu. Ie de notataIn domnula Cuza s'a faeuta, in cursula cfttora-vh ani,o metamorfosa, ne pare ren ea trebuie sa spunema ash,spre reu anume din done punete de vedere : din ar-tista originala s'a facutti imithtoritl ; din oma care sim-patish cu Caliculü, ea Barbu ldvtariulii, et* poporublacuma a ajunsti aliatti cu reactionarii si firesce nu p6tesA nu fle Irnpotriva celorn scrise ma! Innainte. Te pA-cattl de talenta, dar ash merge lumea.

D-ln Const. C. Mille le de loca din Jasi, a publieatauna voluma de poles% meritula lora ieste Intre altelecA sInta originale, uncle di'ntr'insele sInta bune : Indig-narea, Una Tartaur etc. Mai slabe Oita celede dragoste. In timpula din urma a publicata una To-luma intitulata Dinu unit felia de amintiriale hi Dinu : din copilarie, de la seóla i pAnA la ple-earea In strainatate. Autoriula crede ca Dinule romana, dar afara de chte-vh (patru cinci) capitolecari samena a poiesii In prosa, celelalte sinta mai multao cronica. D-ln Mille pretinde ea si-a alcatuita ro-

31

ca

Viteazti,

Miliann",

Militate"

si

www.dacoromanica.ro

482

manulil dup a. adevern, ca a spun adevnruln si numal a-deverulft, adauge inse en realitatea a fostn vednta prinprisma personalitntel autoriblui. Dam le asb, apoi tre-bule sn fie grozavft de sucita acea prismn, fiindii cA nnnumal a falsificatft realitatea, dar a si aretatft lucruricari n'au fostn nicl o data. On cum Dinu Milian leunn tipli forte interesanto de studiatft, in Ieln a aretatnautoritilft cum se p6te oglindi o miscare seriOsa in min-tea unul tineril care cautft numal prilejft de a straluci,de a face lumea sa-In privesca daca nu cu admirare,cell': putinn cu grOzn.

** *

Mai dub) multi poieti tinerl despre can nu putemnvorbi aice mal pe largil, voift cith inse pe unulil : D. A.Teodora, de la Husi, care a si publicatii multe poiesilforte bune ; cu tOte cit se lupth Inca voinicesce cu for-ma, le de nethgnduitil cn, are mare talentil si den mareviitorin Mewl). A scrisn Zbuclumulti Vietel" etc.

www.dacoromanica.ro

APENDICE

Din Cronin ma Nestorfi Ureche" (pag. 178 qi pag. 195din Tom. I Cronicile Romiiniei" de M. Cogillniceann).

De MOrtea luf Stefan"). cell). Mare.-In anul 7012, nu multa vreme daca s'an intorsn Ste-

fan Voda de la Poeutia, la scaunul set], la Sueéva, fi-

indu bolnavnr si slabn de ani, ca unu omft ce era in-teatatia ani in patruc/ed fi, qepte, OW in resbóle siostenele, si neodihna, in tote partile, de se batea entop, i dupe multe resbóie cu norocn ce an facutn, cu

mare jele aft reposata Marti, Italie in 2.Era acestil Stefan Yoda omn nu mare la statn, ma-

niosn, si degraba versa sange nevinovatn ; de multe or!la ospete omora fora judetn. Era intregn la minte, lig-lenevosn, si lucrul sen seia s'e-In aeopere ; si unde nucugetal, acolo Ha aflai. La lucrur1 de resbóie mestern ;unde era nevole, insusi se vira, ea veOendu-ln al sa senu Inderéptese. Si pentru aceea, ran resboio de nu

www.dacoromanica.ro

484

biruia. A$ijderea $i unde-lft biruiafl altii,_ nu perdeana-dejdea ;_ ca sciindu-se eadutft josft se redica deasupra bi-ruitorilorri.

Era dupe mOrtea lui, $i fiul sen Bogdan Vodi nrmaJul luase de lucrurile vitezesci ; cum se templa din po-mul bun $i ródi buni se face. Ingropat-an pre Ste-fan *Pocda in monastirea Putna, cu multi jele $i plin-gere tuturorfi Iftcuitorilorn reI, daft plingean tott cadupe unit parinte a lora ; ei cunoscean toti ci s'atl sci-patft de multn bine si aperare. Ce dupe mórtea hil, 11(jinn sfeintul Stefan, Veda', nu pentru sufietn, ei estein mina lui .Dumneden, ci eln anci aft fostil omit enpecate, ci pentru lucrurile sele cele vitezesci, earele ni-mene din Domni, nice mai nainte, nice dupe aceia, nu'1-an agiunsn.

Fost-an mai 'nainte de mórtea lui Stefan Vodi, in-teacela$i ann, lérna grea ei gerósi, chtn n'aft mai fostnlerni ea aceea nice o data. Eri peste Tara an fostnploi grele i povoe de ape, cfttu s'aft facutd multa In;necare.

Domnit-an Stefan Vodi 47 de ani, 2 luni si 3 sèpte-mini ; si an ziditft 44 de monastiri $i biserici ; i erainsu0 peste tótei téra.

Era inaintea sevir$irei sele, cbemat-ail Vlidicii, $itoti sfetnicii sei, boieri marl, i altii toti câi s'aft pri-lejitt, aretandu-le cum nu volt putea tine téra, precumo an tinutti eln; ci socotindft de Cato toti mai puterninpre Turn si mai Intelepto, aft data invetatura se se In--chine Turcului.

tiitorti

www.dacoromanica.ro

485

Puga luf Petru Rarec4.

Vedendil Petru Voda ca '1-an impresurata vrajmasiide tote pari1e, i al set Tau parasitg top, lasat'actscaunul, si s'an datil spre munti ; unde, cunoseenda eanice aeolo nu se va pute mistui, aa socotita se treeala tera Unguresca. i asa, ailandu-si cale deschisa prentiro pren Petra, an treeutft pre langa mbnastirea Bis-tritel ; i, lasandu-se ea se póta cevast odihni in munte,deasupra monastirei, veduean, unde ea unft roin den tete

Ineungtursta monastirea, ea Bela 'iota prinde.Dece, cunosegnda e1 aceste, an Inealecata pre eta, sisingurti an fugita se haladuesca, in 18 4i1e Septemvrie,intranda in munte intr'adisnen*). Fora drumn, fera po-vata, an data la strimturl ea acele, de nu era nice de'calt nke de pedestru ; ee 'I-an cantata a lasare calul.Si asa in ese i1e invaluindu-se pren munte, flaminclft

truditn, an nemeritn la unn pada in gloat **), andata peste nisee pesearl,, earil, daca 1-an luatn séma, endragoste '1-an primitn. Era Petru Voda, infrieoOndu-sede ei, e'en spaimantata, Ora el eu giuramênta s'aa giu-rata Inainte-i cum It vorft lii eu direptate, si nemica s6se Willa. Era elu le-an data lora 70 de galbeni, banide aura ; si vedênda ei galbenil, cu bueurie 'i-an luatil,

nimeritil la unil sihastru dahovnicn, nude este a-cum monastirea Bisericanii, si arAtatn cale spreOra Ungurésa Adaos de Mironii Costinn.

**) Ce cult spre Ora Unguréscl, spre Skui,pe pariul acela, ail nimeritil de n4ce pascail. idem.

AaTait

i esiedd

www.dacoromanica.ro

486

si '1-aft dusa 1i otacul lora, de '1-aft ospetat'a cu panesi cu pesce fripta, ospetft pescaresca, de ce mancael. i daca aa inserata, imbracata cu haine prOstede a lora, si i-aft data comanaca in capa, si 1-aa scar:la Ardél. i fiindil ate Ungurésca de str ja, la mar-gine, '1-aa intrebata pre dênsii ce ómeni sunta ; el auclisa : suntemr: pescari. i asa art trecutft pren strajaUngurésca, si ,nimene nu 'I-aa cunoscuta. Dece, pesca-ril 'I-aa dusa la casa until bolerina Unguresca, careleart fostu avenda prietesugft mare ea Petru Voda ; ce preDomnul nu 'I-aft aflatt acasa, numai pre giupanesa ;

§i pre taina, spuserA ei de Petra Voda ; carea intele-gênda de Petru Voda, cu dragoste '1-aa primal': la eaiael, si facuta ospeta. Era una voinica ore eine, cefusese aproda la Petra Voda, prilejindu-se inteacelaBata, fiinda scApatft i ela dintr'acele reutati, Ii spu-sera lui de pescaril aclia ce venise den munte, §i sciindaela ca Petra Voda art intrata in munti, si nimica dedênsul nu se scie, i cugetandft Mtn: inima sa, cumarilputea intelege ceva de Domnul seil, aft mersa la pes-earl intrebe ; §i dacA vedutri, indata art cuno-scutil pre Domnul sea, Petra Voda ; si aft cacluta de i-auserutata piclOrele. Atunce vNêndft Petra "Voda pre cre-dinciósa sluga sa, multa s'an bucuratti mangitetu,§i multe euvinte de taina i-at vorovitu,

iuima, aft adormita putintel. Nice zabava multafacênda, pito. a odihnire Petru Voda, era acea ginpanesS

léganft cu cal, si 12 voinicl intearmatI ; siclan 1-at: desteptata, au secluta in léganft numal cu a-

'1-aa

lul

'i-aa

si s'aai imblandin-

du.-i-se

an gatitil

si

se'i

www.dacoromanica.ro

487

cela aproda, si aft meran pe locuri Ora de drama, panaan sosita la casa unui baiarin Ungureseu, care si acelaera prietena liii Petru Voda ; si acela, daca '1-aadata, en dragoste 'I-aa primita i '1,aa ospetatt, si in-data i-art gatita legana cu sese cai, ea Iota de zabavanu era, ea den urma prinsese de veste óstea ee era lastraja Ungurésca, cum Petru Voda an trecuta pentrednii, si nu '1-aa cunoscutti, si s'aa pornitn dupe clau-sal ala cerca, ca se'la pita agiunge. Ce, Damneder!,eela eel ocarmuitora tuturobra celora ce i se róga, CUcredinta, art aeoperita pe Petru Voda, i i-an data caledeschisa ; si merganda cu nevointa al sositil la Cicen ;si Sambata, in resarita sórelui, Septemvrie 28, art in-trata Petru Voda in cetatea Ciceului, si aa inchisa por-tile. Era eel celt1 goniaa den urma, veclanda ea aahaladuita Petru Voda dinaintea lore, s'air intorsa ina-poi. Acolo plfingere si Maguire era de DOmna sa, E-lena, si de fiii sel, de Masa i Stefanita, si de fiica-saRuesanda, si de alti casasi, pentru multa scarba ce levenise asupra-le, sciindu-se 'den cata rnarire aft caduta laatata pedépsa. Decii Petra Voda aft intrata in bisericade s'aa inehinata, multaminda lui Dumnedeil ca 'I-aa is-bavitn de manele vrajmasilorn eel *).

Cetatea Ciceul, in Ora Unguresca, era data de Ma-Craiul Ungurescii, lui Stefan Voda batranul,

dupe ce se impacase amOndoi, cum s'ati scristi maisusii la rôndul seg ; si era sloboda acea cetate deCrail Unguresci, Domniloril de Moldova, s'ep tie a-colo averea cu 6menii Costinil.

ve-

siege,

lora, 1Vicolca

www.dacoromanica.ro

488

Era Sultan Suleiman, Imparatul turcesen, cu 6stea sa,in urma lui Petru Voc la, la Moldova, multa pradascadere facêncln ealcand-o, aft aglunsn pang laSucéva, cu mare urgie si pedépsa tuturorn locuitorilorn.

Din Cronica lal Mironi Costina dupi Operile com-plecte" publicate prin ingrijirea d-hei V. A. V--

reche (pag. 448-452) tom. I an. 1886..Imparatia Turcului avAnd treba totn cu N6mtil pen-

tru Craia Ungui6sca, bucurósa era ea se sfadesee Iere-mia Vod cu Mihai Vod. Asia Old tram cuventuln panaastadl, cum sa fie trimisn cn taina 40,000 de galbentde aur la leremia Voda, se faca o?tI asupra lui MihalVod, i dires, ce'l die el atiserifn de Domnie vécinicaJul i semintiel

Simtind Mihai Vod ea 'i tan vin asupral Lésilco Ieremia Vod, au mai inglotit 6stea, si '0 tut a-les loc de a dare a resboin Lesilor pe apa TeléjinuluiAvea la acela resboin Mihal Voda 60,000 de omen!Unguri, Munteni, Serb! si NOmti Inca avea putini,au tocmitu 6stea pe malul celn de dineolo. Cala-rat! to pus de ambe partile la aripi, 6ra ped.estri-mea cu puscile o an tocmitn tomtit asupra Vadului,uncle era vadul, i aoa aft asteptato pe LOO, puindapa ea o pedeca intro osti, pima vor deprinde ostOnil

hi seal feln de 6ste, si sa vada pana in cat sant desamett Lesii la resboin.

Ostea lui Zarnoiskil era la numar ales 30,000 deL6O, si 10,000 la Ieremia Vod, Oste de ten. Inse, Os-

lui.

eitent, ei

'el

www.dacoromanica.ro

989

tea Lesésca era ales& tan In la, ea si lefeciii vechi,ce le dim ei Cvareana, ern toti cu Zamoiskii, si iefeciiiJac], earl I facuse Craiul s e improtiva *vedului, totiera eu Zamoiski, fara 6meni de pre la Domni, gine-

lui Ieremia Vod. De tOta &tea cii Zamoiskilleremia Vod 40,000 era, Intro cari era 4000 de Husari.Acel fel de Oste este tota In her., temeiniea Oste forte,si neinfranta, ales de ostile care sint ale nOstre i Mtm-tenesci.

Dec& an sosit la Telejin i L6sii, precum era ostileliii Mihai Vod tocmite, a5a ati toemita si Zamoiskii.Aripele tinea din adrépta Para Laski 6stea calaresca ;di'uteacola era si Husarii. Din a st&nga, Ieremia Vodcu Ostea sa si eu o sema de Lesi. Era Zamoiskii singuracu pedestrimea si cu armata, adeca ea puscele, aa ti-mita miilocul, i d rept]) impotriva pedestrimei lui Mi-hai Vocl ac statut cu Ostea.

Cu atata era mai mestera Zamoiskii de eat MihatVod, ca cata aa sosit, Meta aa auto cu pedestri-Inca sa basei de pam6uta Inalte, si aeolo aa suit indatapuscele. Vita clioa aeeea a statut .r6bboiul ; numal dentunuri unii la altii si den senéte clan peste apa.

A doua 41, mai semet Zamoiski de cat Mihai, antrimis de an cereat mai sus pra apa, despre munte, siaa aflat Tea indata tóta aripa ceea ce sta den direp-ta, stoluri dupa stoluri, a pornit la vad ; statut'ailsingur en focul asupra vadului mai tare decat in dimd'intain.

Mihai Vod, vedand ca trece Ostea ealareta a Lesi-

$i en

eel

ru

ai

www.dacoromanica.ro

490

lor pren alt vadn, aft Intarit pedestrimea si el cu san-turi ; era el cu tóta Ostea calare aü mers Improtivaostii eel Lesesci. Veend Zamoiski Ca lipsésce tetabstea cea calaréta a lul Mihal Vod, aft pornit si eltóta Ostea sa si cu Husarii Inteacolo cu Petru Lasci.

Miratu-s'an Mihai Vod de semetia Worn, en eesirguela an apucat vadultt , si an statut acolo, un res-hoin mare acolo, pentru vadn. Singur Mihai Vod, caun len, in fruntea reshoiului ; i an fost resboiul eilte-vacésuri pana aft sosit i Husarii. Nedeprinsa óstea lulMihai en acein feln de este ee sat pomenit, Husarii.

Acel fel de óste este tot in her, numal ochii i vergele6e ved ; multi pun si aripl, toemite de péne de hul-tur, sea de alto paseri marl ; si eel maf de Bre, cupardosi peste platose ; érti slugile carli n'an pardosipun scórte de ceste Turcesci" ; era In fruntea cailorpun o tabla de her, si multi i pe la peptul cailor,pentru feréla de glonturi. Nice hie ce caln inealeca Hu-sari!, ci tot cal marl, grosi, se pet& birui a purta ta-ruln, si tot friji de cel Nemtesci, sett cal Turcesa, lacei mal de hire. La resbeie nici-odata nu alerga maimalt din trepadul calului, sea mimed cAnd sar asuprapedestrimel, on taberei ; Ca asupra ()Oil sprintare, cum4ste Tatarul, niei-odata slobod, Ca se rasehira Ta-taril, si nu face cu sulita nici o tréba. Sulitele lor duntate opt coti de lungi, eu prapure pana in pament. Caun çid stan la resboin.

Data aft sositu tóta estea Lesilorn peste van, 6i Hu-sari! s'atl stolit si aft purees asupra ostii lui Mihai

nu-I

www.dacoromanica.ro

491

Vod, si de la cel-l-altn vad au biruit foenl Jul Za-Moiski pe pedestrimea lui Mihai Vod. Si cum anImpins'o de la mal, din santurile lui Mihai Vod, aftsi cuprins'o calarimea ce mai era cu Zamoiski ; si ail

cadut tóta pedestrimea lui Mihai Vod, cu tótft armata,pe mana lui Zamoiski.

Au data scire lui Mihai Vod de pedestrimea luica s'au soartil de la vad ; i acolo iaral nu ei-a pu-tinta se se Infringa óstea Lesesca. Numai ce au cau-tat a dare dos ostile lui Mihai Vod, inse, nu detot in raipa, ce cu tocniela, tntorcendu-se singur Mi-hat Vod unde era greul ; si tot asa aft mersa ape-randu-se pima la un ores, ce se dice Thrgusorni.

Mind Zamoiski de Miham Vod eine este la rés-bóie, se nu se mai departeze óstea lui cea calareta, te-mendu-se cumva in gónit de smintela, afl trimis trim-bitas1 de att dis se se Intórcil óstea, si cu poronca lacapete numai, sa se intórca ; si sari intors óstea Lesés-a.Cadut'all la acela resboiii 1000 de trupuri, de ambe par-tile ; lara vii multi prinsi din Ostea lui Mibai Vod.Fost'aii tteestft r'esboiti in anul 7108.

Se arise Munténilord cu dotnnia ui Mihai Vod

tot cu osti i cu resbOie. Ce, dupa fuga Iuu MihainVoda, trei qile air q,eclat Domnil, Teremia Vod, si Si-meon Vocla, si Zamoiski, pre loc, pana aft Inceput a

veni toti bolarii Orel Muntenesci si slujitorii, priimind,pre Simeon Vod Bonin, cu giurament ; si au mersil§i Ieremia Vod pane In Bucuresci, si au asedatula sca-until pre frate-san Simeon Vod lasand si Zamoiski

www.dacoromanica.ro

492

trei mii de óste Le$esca cu Iani Poyki, Starostele deCaminita. Ieremia Vod $i cu Zamoiski s'aa intone laSuoeva.

Din eronica ml _Mang Neculce (pag. 320 t. II dinCronicile RomAniel" de Mihail Coglilniceanu).

,,imparatula Moskului, nesciinde rindule locului ace-stuia, a$ijdere $i Dintitrasco Voda nu scia, hinde de co-pile mica in Tarigrade, i cu venitult la Ia$i si eu celecinsti si teferieii multe se hameise de nu se putea sase mai grijasea IlimiCa ; $i prAum este firea Moskali-lora temattire de vicle$uge, en nime nu se sfatuia dinboteril Moldovel, numai eu Dumitrwo Voda. Asijdere

Dimitra$co Voda, vedendu-se In dusts mare de laMoskali, se vatnosise, i cu nime nu se mai sfatuia, cetinea pe Turd istoviti de totil de Moscali. Ca cumare lua öre cine eArpa unei femei din cape, a$k tineaulei, Ca oril lua i ore bate puterea Imperatiel Turcesci;si au purcese óstea netoemita in gioau carii cum pu-teau ; óstea Moldoven6sea de la tefericia eea din 1a$1,giumatate Impra$tieti pre la bejenii sa se mai grijeaseade bucate, altii pentru jacule, precum smite Moldoveniigate la jacuri.

Atunce s'au Acute trei obuzuri : unn obuza, ea vr'oepte rnii de óste, mergea inainte utpri cu lana$i Ge-

neralule. Alu doile obuz5, ca vr'o cinspredece mii deóste, merges cu Imperatule i en eremete i cu Dimi-tra$co Voda. Ala treele obuze, mai pre urma, cu téta

www.dacoromanica.ro

493

greimea pedestrime, mergea Repninil Genera luln. Simergea de, departe unft obuzft de a1tu15, cale ea de

doua césuri, Era din gura Jijiel pane in gura Saratel,pe Prutft, se templase fteelft loen, totot mancata érbade laeuste, cfttil Ierh numai omen tuln de nu aveart eemama call. Deci, cele doa obuzuri ce email mai u$Orea imperatului $i a lui Tanösn Generaluln, depar-tatil inainte, ea se agiunga la gura Saratei, nude eraérba, i silian se agiunga acolo $i se astepte greimea ;dee!, rernasese obuzuln eeln en pedestrimea departe in-napoi de cele doa obuzuri, fiindn óstea leginata $i bol-nava, si ea vr'o suta de care pline de Omeni bolnavi, sipre altii 1.1 =Ina, eel mai sanatosi de'napoi ea pre vite.Atunce Ostea Moskieesca. cum mergea in*iratA pre decésta parte de Prutn, éra Tatarimea erk pre de ceeaparte, treeuse de coda o$tii Moskicesci In susn preefimpn. Se vedeau focurile ea stelele, $i nu treceauTatarii diu cea parte la Moskali dineOce, nicicestia dineOce nu treck la Tatari la, ceialtI dincolo, nicifacéu za haéla E ranimica unii altora. Ostea Moschi-cesca [trate preste stima de multa, fiindft care multe, siTatarii Inca asteptaii de orn bate Moskalii pie Turd,sa se inchine i iei la Moskali. Dee!, cum an sositftIanon Generalft, Intrio Sfimbata spre ameda-di, In luna1n1 Iulie In $ese i1e Improtiva gurei Saratei, lfinga obalta, de au descalecatft ea in laturi de Prutn, era Turciiau $i sosita i tel Improtiva lorn la Prutt, $i au $1 fa-cutn trel poduri, $i an inceputil a trecere Prutulft Incesta parte. Dee! Iann$11 Generalft au scrim la impa-

agh

J'an

Ploskalit

www.dacoromanica.ro

494

ratuld, se pazesca se vie mai tare, se se afle pan, inoitiA WA, 6stea la und locd, sea eld se se Intel-ea in-apoi la nOpte, Ca Turcii suntd multi, i n'a puts eln86 le stea Impotriva cu eata este are, 86'1 sprijinesca,si 'Ate sa'hl sparga. Imperatuld dupa ee au vedutdscrisorile lui lanes Genera lii, an socotita ca lel cu o-buzulti lul, ce ieste lOnga densuld, /Ate se agiunga lanepte, dra pedestrimea este departe Thapo, nici a doua-

n'a agiunge ; a era pe la Rabiie ; era Imperatuldera In gura Prutetului Ia casele Banului. Deci, au so-cotitd si au seristi la Tando se se raclice la nepte, s6vie Inapoi la obuzuld lul. Deci, Lutes Generald, cumad vedutu scrisorile imperatuinl, ea'i scrie se se In-Ora Inapoi, cum au inoptatd, la doua-trei césuri denOpte, an si purcesti inapoi ; era Turd], audindd huetuldcarelord si facutet spaima, si au si Inceputft sefuga; Ora und Pasa an disd Vezirului ea vuetuld separe ca se duce, era nu vine. Deci, fiindd unit Buluc-basa, fie nemuld sett Serbd., turcitd, de la Bosna, anumeColcegn, si'l trimesese se merga sa vada, si cum s'audustl au si loath limba ca fuge obuzuld ; si ash, au in-cetatd Turcii de a fugl, i venom) au Inceputd a tracePrutuld tOta aptea. Era ColcOgd, dintru acea limbaan agiunsd cu vreme de este acum Pasa la Hotind.Deci, obuzuld Jut Ianesd Generald, Intro acea nOpte aumersd cu pace, i au sositfi pima in oia, la obuzuldimperatului, In gura Prutetului, la casele Banului. EraTung a doua-di, Duminica dimineta, in luna lui lalieIn septa dile, veniau care cam puteau in puterea cai-

di

www.dacoromanica.ro

495

lore ; atunce att scosti Moskalii afara din obuzu vr'opatru mii de Moskali mal giose pe 1inga balta Prute-tului, ca trii-patru pistrele de sagéta, ei au leeiteMoldovenii improtiva celortt patru mii de Moskali, a-lature, mai pre despre campe ei eu Dimitraeco Voda,ei cu putintei Donti i Mad, alature cu Moskalii.Decl, Tuna' aft ei incepute ânteit eu Moldovenii a'eida palme ei a se harati ; ce, pana au incepute Turcil ase ingloti, stau 6re-ce bine ei bietii Moldovent, macarftea era Oste de stransura, negijiti bine, ei fara de armsei neinvatati la rezboie, ea ei nu avusese Oste de demultd; Ora apol Inglotindu-se Turcii multime, nu malputeau sO tie rOsboiultl, ea Tureil aveau tote foal ei calbuni. Era Moskall dart cu foal denapola Moldove-nilore ratuésea nu eran ; ea, ealarimea cea cu calbun!, o trimisese imperatule cu Toma la Braila ; ce, leau eautale numal a dare dose asupra obuzului. Demirate era Inca ei ettte statuse de s'ail batute ; ce pu-tincioei erae el so se bata cu 6ste Turcésea. AtuneeTureil, *Made ea Moldovenil au dosite la obuze auinceputti a dare navala asupra celoril patru mil de Mo-skall ce erau afara de obuze, ei a Dontiloru; deci, aeale dam navala, Ate se pares, ea era trece Tureii eu caiipeste demi]. ; era Moscalii II sprijinlau tare din foe:era pre Donti ei pre nisce Cazael, II purtae tote vartejeprin pregiurule Moskalilore, numai tin deslipésea delftga Moseall ; ce aveae noroce de balta .Prutetului,ca era de o parte de dineil, cA I-ara fi deslipitil de

Moskali. Atunee, veclênde ea Tamil tota se a-

si

all

Idagt

www.dacoromanica.ro

496

daogo, le au cantata numal si acelora patru mii deMoskali de au venita Ora la obuza, i cu acei Donti siputin1 Cazaci. Deci, pana In sera, Intru wee i Dumi-nick tom veniaa Turcii virtoso din glom si se a4e-ease pre costa la Mt, era Tatarimea tota trecea insun spre Husi, drepta prada, pre la bejenil, ea lupil ;cum era trece nisce lacuste, as°, trecean de multi.Ce,.cum dau Turcii ate o data navala la obuza, daraii Improscau Moskalii, $i obuzula sedea pre langa baltaee se chiama Prutetula, alature, Oste insirata ; ieVaubarati din (Ate moskiceasca, si de la noI Moldoveni,si de la Turci, de se haratiau, "Ana ce an Inserata.Era obuzula cela mare moskieesea au tote venita laun Ioc, sa se Impreune eu obuzula imperatului,n'au pututa inteacea i se ajunga, ce num! pana laStanilesci au venita. Era imperatula, vedenda ea nu meivine obuzula (Tie mare, pedestrimea, tare s'au ingrijita.Atunee m'au chiematt pre mine, flindi't liatmana i 'mi-aa disci : Cuteza-voi eu en doa sute de Draguni si cu

o suta de Moldoveni sego bcota pre Mariea sa Qi preimperatésa, ca va puté merge calare, scotn In OraUnguresca ; ea in tara Lesasca nu cutezau, ca-Iscriea Imparatului. Kneazula Dalhoruki din tern Lesasca,ca Lesil 11 suntIl neprieteni, $i au stransti bate nu eaBO dee agiutorti, ci ea se'i stee Impotriva, si salese pre Seremetti 0 pre Dimitrasco Voda in urma enobuzula ea gt se bate en Turcii ? Ce, Ten 1-am res-punsci ca ieste una lucru prea cu grija mare a ispiti ;cad, astadi tóta liva an vequta Maria sa cum an tre-

se'l

www.dacoromanica.ro

497

cuta Tatarit i Tamil tota In susa, ea cum aril mergerusee lecuste ; eine Ii scie ettta locU ora fi euprinsa insusa. Si nol, in cesta nOpte, sau omit putO s esinindin trinsil, sau ba. .Apucandu-ne qioa este unit lucruprea u primejdie se lasama 6stea eea multa, si semergemn en o milli( de Omenl. Mariea sa este Im-perattl, g este unn lucru forte eu grija sa nu coda lavre-o primejdie ca, de ara fi unit omtt mal de-giosa,de s'ara têmpla i primejdie, n'ara fi atfita lucru mare,

DecI, Imperatula, audinda aceste euvinte ale mele,uu soeotitn i elfl ca'l dica bine, si nu s'an cutezata.Si indatafjs'an radicatu Imperatultt cu obuzula hi deacolO, de liana casele Banului, si au purcesil *tea insusa prin intunerica, de nu se vedO mana, si au mersatOta nOptea, si,pana in diva au aglunsa la Stanilescisupta deala. Era de focurile Turcilorn si a Tatariloraera cuprinsa tOta costisa pana pre subt padure, totneampula acela, pane In Hug : Ora Turcii i Tatarii dela focuri audiauhreametutn obuzului, si nimica nu se clin-teau de la foeuri ea cum ara fi.fosta niece omen! morti,pang in reversatuln oorilorn. Era And au fostn inraversatula lorilora, de ineepuse a se lumina de diuti,Luni, atunce s'au tempinata Imperatula cu tOta grei-mea pedestrimeI ce era la obuzula lul Repnina Gene-rain, In sataln Stanilesel; deci, indata cum s'an tgm-pinata, au si inceputa pedestrimea a se insira cu par-canele in spate, unit rtinda pre de o parte a taberel,altn -rinda pre de alta parte a tabereI ; Ora obuzula Im-peratulut totn pazia de intra in midIloca in cela-l-altft

32

:

.

www.dacoromanica.ro

498

obuze, In pedestrime. Ce, n'at apucate a intra tote ea-rele Imperatului In cela-l-alte obuza, In pedestrime sese Inchele parcanele, i art ei lovite Turcil ei cu Ta-tarit denapol obuzula ; i aea aft facuta una chiotamare, ei an data o IMAM straenica, eilta an rimptevr'o suta de care i le-aa hate, cad care nu apucasea intra in parcane ; i inteacele care ce ai hate Turcil,s'ae template de at 1uat( i vr'o trei carute plinede bani Imperatesci.

Mai daVae i altii navala in cOstele obuzului din giost,ei altii In cóstele obuzului de flush ce, acela n'ae pu-tuta strica nimica, mai multe stricate lora, caera pareanele 1neirate i toemite bine. Deci, corn aftdata wale Turcii, era Moskalii ah i slobodita par-canele la pamente ei aa slobodite toti odata foeula. in-tr'eneii ; i aea eadeaa Turcii ea eande ant caclea niseepere cOpte dinteune peril cande Ilrt scutura Omenii. krabietii Moldoveni, dtti s putuse tine la unft loce desteguri de nu se rasipise nOptea prin obuzuri, eI mer-geaa Inaintea obuzului afara din parcane ; deci, Turcii,ve4endu'i afara din parcane, aa le-aa data o navala cao nOja de lupi Inteo turma de oi ; ce, Moldovenil, ne-putendul sprijini, an i plecate fuga Inapoi asupra obu-zultd ; &Ira Turcii gonindu-i, pe eari cum 11 ajungeae

luaa In sulite omoriaa ; ei se facea mare chiote.Deel, agiungenda Moldovenil in fruntea obuzului, leantMoskalii n'an vrute sa le deschida pareanele ea se introIn launtru In obuza, ce, le-aa facutn semne de aft pur-cesa alature cu obuzula a fugire, i la jumatate de o-

1sI-au

II

/

11-1

www.dacoromanica.ro

499

buzn, deschisn parcanele de le-an fAcutn pórta,an lnceputn ,Moldovenii a intrare prin cóstele obuzululIn obuzn. Era Turcil tottt ii gonian, ca nisce lupi,pre Nina obuzn, Ora Moskalii start del priveart pang,

apropiatn Turcii aprópe, si an intratn Moldovenilmal toti in obuzn ; atunci Moskalil, aflandn vreme, odataan sloboditn foculn din pórta ce o Anse On In frun-tea obuzului, si asa art oboritn pre Turd, ca cum 1-arilmAtura cu o mAtura Apoi, Tureil sau speriatil a maida 'Ayala la obuzuln moskicesen, ce mergeail pe departe,ca la o mie si mai bine de past barbatesm, fait catnnumal ce esian de se haratiaft eke si de la no!asijdere, de se lovian cu (Musa, si din ofiteril Moski-cesci si 'din Moldoveni ; e ofiterii Moskicesci mergeantau pre din afara pArcanelorn, einesi drepttt stégulnse'd ; Ora pe din launtru, alature cu parcanele, mer-gean cate cincl rhndurl de draguni pedestri, si in midi-loculn lora, earele si alt5 Oste. Era in coda obuzululdi'napol se totn bathe.% vartosti cu Turcil, c Incepuse aagiunge i pedestrimea TurcOsca, Enicerii ; ded, mer-gean citte putineln, si learn stall de asteptan pe cel dinurma ca cel din urma avean gren mare, batandu-se ne-contenitn, i candn sta obuzula. Moskalil avean eate opusea rare pe la stOgurI ; i uncle vedean alto unn bu-luen dd Turd, eke oece-cinel-spre-dece la unn leen, elsi intorcean &ate o pusca cu cart* si clan in Turd ;asa Indreptan pusca de bine eatn nu era nici odata sanu lovOsca, or! calli ori mg. Ded asa an mersil lunltóta cliva phi in vremea chindiel, de la Stanilescl de

le-ati si

s'ail

dol-trei,

gi

www.dacoromanica.ro

500

sub Mt pane la Prat. Si dace at sositt la Prattaft mai resuflath 6re ce la ape ; ce 00 qiva nu bauseape, nici ei nici call lord. Era Turd! in scurte vre-me at inceputt a se inmultire peste same ; si ail agiunst$i Vezirult cu We puterea ; $i de ceea parte de PrutftInca ad inceputo a sosire Oste TurcOsce, si Lesix a laVoevoda Chiovski ; si era unt déla mare impotriva obu-zului moschicescft de ceea parte de Pruto, $i nu putOOstea TurcOsce se se pogóre la vale, se se apropie dePrutt, de reult puscilorft moskicesci, ce'i improscaftMokalii prea tare. Norocul Moskalilorft era, ea nu a-vean Tureil de ceea parte pqce marl, acei din (Mtdimpotriva obuzului, ce ar fi striests ratt obuzulft mos-kiceset ; era de césta parte se pusese Turcii In do-suln unon spini, si feeeat stricaciune Moskalilort dedupa spin!. Imperatule a poroncitt de ail e0tri dinobuza toti Moldovenii de aft dati navala Turcilorft laspini, si i-an gonitft pre Turd de la spini, $i s'an maimerit]) pereanele de an cuprinsft spinii inleuntru inobu zft.

Atunce at prinsft $1 pe unt turd' vit, si '10 au dust.la Imperatult ; $i acelft turn at spusft Imperatuluieitii Oste Turcésce este, o Bute' doe-deci mii de Eni-ceri pedestrime, $i done sute si cinci-ded de mil Spa-hii celerime, si patru-deci de mii Sirdengisti, carii suntftgiurati de mergft inaintea razboiului ; asijdere si Hanultdin Krimt, $i cu Sultanuhl din Bugegt on Tatarimea,$i Voevoda Chiovski cu Lesii $i cu Svedii, CAti orn fide multi mi scie. Si at mai spusft ca at venitft carti

www.dacoromanica.ro

501 --

de la Imperatuln Turcescn, scriinda la Veziruld, de asocoti ca nu va putea birui pe Moskall, se caute sofaca pace, si ce aril care Moscalii sa le dee, se nu sebata .

Deci, Imperatuln Moskicesca, Intelegendn vorba me-in! turn, all pust pre *eremettl de aa scrisft o et rtede la densula la Vezirula intr'acesta chipt : Precumnot amu avutn pace en voi, i vol v'atI potrivite Cra-iului *veduluI, de ati trimesa pe Hanuln i pe Sul-tanula de au pradata asta ern in téra 'Astra fara denicl o vinO ; i Inca n'aa agiunsn cu atata, si te-al sea-latu scum si Maria ta cu tóta puterea de vii asupranóstra. Decl, Imperatula nostru, oblicindu de acéstafapta, m'an alest pe mine cu acésta óste sa lesil ina-inte Intru Intempinarea Marie! tale, ca se staa se vo-rovescit en Maria ta, i so punema la o cale pentru a-césta prada ce ne-atl anti), ea sa faceme pace ; ca notnu suntemil bucurosl ca sa stricama paces, cft not ti-ne= pace. Era Maria ta cum at valuta Ostea mea,cum ai prinsa a bate, si nu stat se vorbimui. Pentruacésta te poftesen se'ml fact scire, se sciti cum oi1 scrieJa stapanuln men, la Imperatult ; cad, eft n'amft venitftpre iiatae, ce, pre pace." Inteacestft chipa art scrisacartea eu numele luI ererneto, tainuindu-se ImperatalnMosehicesca Ca mei In obraza ; i art dat'o la acelft

tura:, si asasi atunce Lunt sara lift au trimisa la Ire-ziruln. Turcii atunce sara aft facuta dova dupa cum

obiceiuln de striga cu totit tare dud° fan dova,adeca se rógii luI Dumneled ; era Imporatula Moski-'1i-1

www.dacoromanica.ro

602

cesca, daca aa audita sp., in graba aa saran, gAndindoCA ail data navala Turcii, de le-an sparta obuzula, 0 in-treba ce este. Era Dimitrwo Voda aa spusa ca facaTurcil raga la Dumnedea ; era Imparatulil s'ati. Zhu-bita a ride, 0 at disa : macara ca suntli pagAni, darse rega si ei tare lui Dumnedea".

Deel, ail istovita Turcii dova, san 0 apucato a darenavala de trei-patru pa* in obuzula Moskiceset ; 0aipt se bateau, cAte una ceasa §i mai bine tinea navala ;era Moldovenii 5edean acolo in midilocula obuzului,ca cumft ara edea la casele lora, twt nu aveaa nici ogrija ; ca puscele turcesci nu le me0epuguia bine, 0treceatt peste obuza ; si anima Turcii ti cumbarale decele mari, $i suindu-se susa, nu apucati se cada josa 0se spargeau ; ai, de si cadea vre una, cadea in laturi,0 nu nemeria in Obuza. i cAnda sta ate odata ba-taea, atunce i ineepean trAmbitele Moskicesci a dicere ;0 pe atilta cunescemo cA daft apart& Turcil obuzulilMoskicesca ; §i a$a Vita neptea s'aa batuta. Dices Im-paratula Moskicesca ca are 0 ela doa cumbarale decele marl %cute cu alta me0equgo, cu otrava, care ilatinea una cAte cinei-deci pungi de bani, §i se cala can'aa luato mal multe ; CA acum ara arunca ei ela vt.una ; daro n'are la clue arunca, ca ordia Turcilora Incanu era strAnsa SA fle 4edata la unit loco ; ca melci felade cumbarale, swath nu numal hierele ce sunto intr'in-sale 0 fie otravite, ce §i mirosulti pe eine ajunge cadede more. Ce, ori cum, dimineta drnteacele doa cum-barale a arunca una unde a vedea ordia Turcilora strAnsa.

www.dacoromanica.ro

503

Dimitraaco Voda ial lasase demna in Imi en unapoleft de Moskall i cu vre-o doa sute de Cazael, qi-dab i Imperatula ca'aI va lasa Imperatesa in hal,larft apol n'aft lasat'o, ce aft luat'o cu &multi ; era&mna aft remasii in Iaai. atuncl catI-va 'Do-ted se null lase Demna in Iaal i mal virtosft I-amftgisft eft o trimeata la Hotint sau la Camenita, ca fl-inch vreme de nepace, ai de s'art intempla vre-o pri-mejdie, ii va fi eu graft, ca nu va avea nieI vezetei,nici slugl, i eine scie cum s'a intômpla ; era de va fipe voia cretiui1orn, lesne va fi a se Interco ea sa viela Imi. Era Ihmitraco Voda s'aft maniatft ai

respunsu se'ml Mal en muierea, de me temft, se o tri-mita unde mi'l voia ; era elft pre Dernna din Iaai n'aelatro nicairl. Era apol, dupe ce aft vedutft ea aft in-eungiurata Turcil obuzulft, elft tare s'aft speriatft Ca WIfi trimise Tureil nisca este Turcesca la IaaI, vorillua Demna i coconil ; i plângea i intreba in tóta es-tea eine s'ara afia nun voinieft se esa pre furi0 se sealobeda la Iaai, se dee scire Demnel se fuga, ai-I va dapentru acea slujba o suta de galbinl de aura, séadoa ; ai nime nu cuteza se se apace se merga. Apol,Dimitraaco Voda, vedendti c nu se pasesce throe, se is-pitta ela aingura se merga, si cu Capitana dedarabani, i II gasise i cealmale i haine Turcesci sese imbraee se ésa neptea din obuzft s intre in OsteaTureesca, ea dera art pute strebate la Iasi la DOmnase o iee i se fuga. Ce, din obuzti nu putea ei nime,ea nu'i lasa Moskalil la parcane fora de =DI ; i s'aU

Disu'i-aft;

.sa

'imi-aft

sil

si

Braha,

www.dacoromanica.ro

504

dual Dimitrasco Voda f}i la Imperatula de i-an spusit cevit se faca, si aa cersuta ucaza ; ce, Imperatula n'aavruta sel dee ucaza ; i i-an disa ca pete se'la prindaTurcil, i '1-orfi omori ; era la Iasi, sea ora 11 niers')Turcii, sea ba ; era asa daea Tora prinde, omort

pre desula, i ora merge apol si la 1ai ; i so nu setema, ca de ora si merge Turcii la Iasi, nimica n'orttstrica. Ce, avea grija si mare jele, si nu numalela, ce i noi cu totil, cati ni ern casele in

Rugamil pre Dumneavestra, iubitilora cetitori tineri,se luati séma acestel scrisori ; ca, de s'ara templa vreodata se mai vie nisce lucruri ea aceste in Ora nóstraa Moldovel, se ye sciti chivernisi, se nu patiti i voi

si Doi.Moskalii la Turd nici odata navala nu mai da, ce tan

Turcii daD navala la Moskali, pima I§I istovia focula, siapoi era se daa inapoi ;6 ra Moscalii, tota catinela dupedensil mergeaft ; i se largise siragurile cele de Mos-kali in- laturi ; eitta alergal ,cu atata se latiseMoskalii de la carele lora. Era canda foga Martidiminéta, Turcil s'aa stransil toti departe si acolo sl-anfacuta metereza, i faa asedatii tote puscele cele marl,si ail ineeputt a se batere pre vrajmast, catil nu se ye-demi razele sOrelul, fp e intunecase lumea de nu sevedea mutt cu owui, ce numal se vedea para cum esiadin pusce ea cum ara arde nisce stuht mare, trestie-pe nisce yenta mary, asa se vedea foculti esindti diiipusee. Numal, ce voit se diet, poke fi, Dumnedea fe-resee la resboia, ea dintr !o mie de sinete abia se tem

'1-orn

q

etU

Intl.

Ca

ati

ealult,

www.dacoromanica.ro

505

pia de lovesce null omn ; ca de arti fi nem eritU totft fo-culu citti sloboqia, n'ara fi mat remasu nici la Turd,nici la Moskall, omu de poveste ; dupe cum (lice tin cu-vantu Mironu Logofetu1t1 : mare este omult, éra la res-boift mica Ii este tinta". 1?is'att atunce Dimitrasco VodaImperatuld, se lege tote carele la IMO lout a taberei,

se lase pre Migorodski Polco, niculu cu eineilese milde Cazaci ce avea, si doa-trii polcurl de Moskali s ra-male se apere carele de calarimea Turcului, de ora vrease le dee navala ; éra eu cealalta 6ste Moskidsca, cusoldatii, se dee navala asupra EnicerilorD la meterezft,ea orft bate pre Eniceri, i orft lua si puscele Turcesci)si atunce orft fugi calarime ; ca asa li esteobieethIn ; 4iegiadn ca elu au vequtft candft au batutuNemtii pre Turd la Varadinn, ca dupe ce an batatilNemtii pre pedestrimea Turcésca, pre Eniceri, Ora ca-larimea Turculd ati i purcesu a fugire care cum putea.Era Imperatulft aft si respunsn lul Dimitrasco Voda tji-

cêndu-i: ti se pare, si ai vr6 si ai pofti, ticalOse Ome,se fie pentru binele ten; doira de oici $i bate pedestri-mea, calarimea este multa, $i n'amU cu eine o goui."Ca sta calarimea cum aro sta padarea Impregluruln obu-zului, de nu'l agiungea pusca ; sta si privea cum sebatft ; $i Imperatuln tau nadajduia ca'i va veni rèspuns&la ce scrisese nOptea, precum s'au pomenitfi mai susa.

Vezirulft facea respausn, §i tota pant de se ba-tea. Intru aces vreme, cânclu se bateau, venit-au unllnourast camu mid i stropia de plOie, si avOmu grijaa nu dee atunce navala calarimea Turcésca, §i on per-

ci

i cd-alti.,

nu'l

www.dacoromanica.ro

506

de atunce Moskalii focula. Era Moskalii nici se mi-raa, si ne Imbarbataa, si ne qicertil ca mai pre marlplot se bateau el cu ; ca aveaa mantale In spates

tineati flintele subt mantale ; si mai grea era de fo-culu turcesca, de efita de cela moskieescii. i .n'att ti-nutft multa acela nourasil, ce numal ea giumetate deWean de cesa, i aa si lueita sOrele cu mare ferbintéla,cum 11 in luna Ini Iulie.

Moskalii cei din resboit tragetva atunce mare grea deBete, Ca n'aa obiceia ca Turcii, sa le care spa eu sa-calele ; deci, Imperatula aa poroncita la Moldoveni, so

le care apa cu polobóce, cu plosce, CU fedelese, eu ceora puté ; dee!, s'aft pornita cii totii de caraa apa. Ver-satt miedurile si vinurile de prin polobóce de caraa a-pa, si duceaa la soldatl, si'l seriaa vomisaril ImpOra-tescl la isvoda, si le daa ban! acelora ce carat apa. Adoa, mai tragean greti Moskalii Ca Inicercele Tureiloracraft mai lungl si de fera mai bum), si bateatt mal de-parte de cAttl flintele Moskalilora ; i Eniceril nu seprea apropiaa de Moskali, i slobocliati Inicercele ; déraMoskalii, fiindu-le flintele mai seurte i ma! slabe lafera, nu le slujia focula de departe so noting& foculapre Eniceri ; éra de le aril fi venita lora pre Indam'anase le bata puscele &parte, ca a Turcilort, n'arti fi pu-tutu tine Eniceril atata de lunga resboiula ; sétt, de arafi data vre o data Moskalii navala, Inca n'art fi pututilline Turd! rosboid ; déra ei nu dad nicl o data navala,ce staa numal de se aparad.

Amin venise Moskalii de se apropiese de meterezula

*vedilsi

www.dacoromanica.ro

507

Turciloril si de puscele unde arta" asedate pré multa,de eraa ea o suta i eindeci de psi de departe Turciide Moskali. Si era una Genera la Némta, ammo Vit-manti ; acesta s'aa dusa la Imperatula, si art inceputa

mustrare tare pre Imperatula, : "Ce esteacesta, Imperate, de amble= toti, nisce Omani hameiti,si nu ne eitutarna oranduéla resboiului, dupe cum ilascimn ca se cade ? Ca ea In multe rezb6e a Némtuluiama fostfl, i scia leacula Turcilora ce trebuesee ; ce'mida comanda ostiI in mans mea, Ca en in doa-trii césurioin face ce scia, i oia curati pre Turd de nu li veddpre aice." Deci, Imperatula, audindli aa, i-aa data u-kazil acelui Generala ea s'el fie tóta comanda ostii inzama lui, i se aseulte tott Generalii, precum ii va po-ronci.

Era aeela Generala, cum afi luta comanda ostii insama lilt, aft i pusa 6menii ILO de an âmblata impre-giurula obuzului, (Janda seire tuturora fslujitorilora, cumII comanda ()Oil in ssma Generalnlui Vitmana, se fiegata toti de navala. Si an luata cate unit randa de sol-dati din coda, si 1-art mai indesita in fruntea obuzului-uncle era resboiuln ; Ora In c6da uncle eraa mai suptirirOndurile soldatijora, Impotriva pe limo care, an maipusa pre langa soldati Molcloveni si Cazaci. Si asa erasocotéla lid se faca s6 se rumpa Moskalii de la unalocn, rOndurile cele mai grOse, si se dee navala asuprameterezalui turcesca, i se'la Incungiure ; era rOndurilecola mai suptiri se apere, de ora navali asupra careloraniseal-va calarime turcésea. Deci, gatinda Ostea intr'a-

Oa sri dicea

:

www.dacoromanica.ro

60B

cesta chip), mers'aa la temeiult o$tii unde pe batea, qiaft mersa i Imperatula cu densula, se vada ce va face.Era acelf! General!), cuma all veduta pre unil poruci-nica Moskicesca, ea Ambla ferindu-se, '1-at i junghiataea spaga sa ; si ad $i trecuta inainte, ca cinspredecepa$1, in fruntea resboiulul cu spaga gela In men, si aftInceputa a striga : stupai, s pasésca mat iute Inainte,$i 0 fie gate de naval& ; Imbarbata, $i a dice gre-nadirilora se incepO a artmea combaralele In Eniced.Decl, cuma ati purees!) soldatii a pit$i iute inainte, $iGrenadirii incependa a slobodi combarale, atunce Tureilaa si Ineeputa a indereptare $i a intrare in metereza ;era unii Incepuse se se apuce de pu$ce se le traga s6fuga. Atunce, Inteacela césa ee era numal se dee 'A-yala, '1-aa i nemerita o pu$ca mare Turcesca pre acelaGenerala, $i an caquta morta la pamenta ; a$ijderepre alit) General!), pre anume Volkovski, tota o data'1-an lova!) cu o inicerca prin pepta i aa esitu presubta subsióra ; ce, n'aa murita, mai pre urma s'aft ta-maduitt. i Imperatula Inca, de multa versare de sangeee vedea atunce, aft ametita de mila ; i s'aa dusa laeorta de '1-ati udata Imperatesa cu nisce apa si s'ati tres-vitt! Soldatii atunce, perinclu-le capula, s'an parasitade navala, $i aa mai contenita focal!) ; dera i TurcilInca ail statuta, $i s'aa lasata de a mai facere navala.Decl, Vezirulti aa poroncitil se mai dee Eniceril navalaInca doa cesuri ; $i de ora vede ca nu pota face nimi-ea, se.' lase si se se interca inapoi, $i se radice totiliugegenii se'l treca Dunarea in ceea parte. Si mer-

si'l

si

www.dacoromanica.ro

509 --

gbh zapcii Enicerilorit de '1 silla ca se mai dee 'A-yala, asijderea i calarimea Tnrciloro se gatia se' maidee si el 'Ayala ; era Eniceril an inceputo a se sfadireeu zapciii Jon), si a strigare ca el nil mai poto be deenavala, ca don de voia Vezirului se se prapadéscatoti Enicerii ; ca nu era multfi acorn, de an fi nava-litft Moskalii cum pureesese, nici una Enicerfi n'arn firemaso. ROe, mai bine se faci pace, dupe awn esteporonea Imperatului ; ea noi amo peritil mal bine degiumatate. i ca,ti si amft scapatil suntemft mai totl ma-

nit, si n'omft mai merge." Deci, Intelegêndft Veziruloea gfileevesco Enicerii, si Moskalil nu ea alta-data aftInceputft a se bate, socotit'eft i elft pre urma se nugresesca mai refi, 5i an alesn pre Cerkezo Mehmeto PapImbrihorulo, si '1-an trimisfi la Imp'eratulo Moskulnien euventa de pace. Atunce art statutO de ambe par-tile armele de a se mai batere.

Atunce eremeto si Generalii Moskicesci, si alti ho-ten Ii parea bine ea dora s'ara irnpaca euTureil, ea li se superase de cati ant se beteg' mai ina-inte Cu veiI; si indemnao pre Imperatulii se faca pace ;asijdere si Imperatésa, iarasi IIO indemna se face pace.Era Generalii cel streini Nemtii, nu primiao, si qiceattImperatului se nu face, pace, en so va eni pre urma. A-Ojdere 5i unn dascalft alo Imperatului, Moskalo, si a-eela flu primia pace, si striga in gura mare se nu cr4-cla pre pAgani ; ¢i tiaO reü si pre boieiil si pre Ge-neralii moskidesci pentru ce Irv:Minna pre Imperatulftse faca pace en paganil. Asijdere i Dimitrasco Voda

ii

Moskicesci,

www.dacoromanica.ro

510

cu boieril Moldovinesci Inca cautaft ren, si gralan si eise mi face pace ; dera nu'i mal aseulta nime ; cad, Mos-kalilort tuturorti li era vola. Caclut'an boieril Moldo-ven1, si el, cu rugaminte la acelft dascaln se stee tarela Imperatulii se nu fan pace ; si sta Imperatulft Incumpene ; numal, n'an pututn, ca sta Imperatésa vir-too numal se faea pace. Imperatulft Moskicesen an a-lesft trel boleri, anume pre *eferft Ministruln, si prefeelorula lut Seremetn, i pe Sava Rogojinski, sitrimist la Veziruln ; i se temea Sava delft vorn cu-nesce Tureil, ca mal Inainte vreme traise la Ragusa eanegutitoril, dora apol nu 1-orft eunesce. Deci, mer-&du la Veziruln, aft tagaduitft ca nu este ImperatulftIn ohm, ce este inapol ; ce In obuzn este numai Se-remetn. Atunce all cersutn la Vezirulii pentru pradace facuse Tataril In terile Moskicesel, se dee Turcii Du-narea hotarft Moskalului, dupe cumn an venial si sole,carele '1-an trimisil Brancovanuln Voda cu poronca Por-tii la Moskall, anume pre Makedon Comisuln, precumfts'an serial mal susti. Era Vezirulft an rim si aft res-puns(' ca atunce aft fostn unft têrgu, Ora anima este al-tulft. Ca Tataril an predatft, ca de multn n'an luatftcojóce de la vol, precumn eratl toemitl eu densil de ledati cate trekleci de mil de cojóce pe ann, ea se nu veprade In terile vestre ; ce, acumu ell voill se certi dela vol, era nu vol de la mine". Atunce aft 4isn Vezi-rulft se lase pre Craiuln Svedului sO merga cu pace latera lul, si dea ce 1-aft luatn, loeft si cetatl. Ce,Moskalil n'aft primitft ca se'l dee lnapol nimica, fora

I-aO

sal

www.dacoromanica.ro

511

eatil se'la lase se merge cu pace cu treideci mil de Osteprin 1,óra Lesésca la téra lui; si dupe ce va merge a-colo, oril sta la pace, fiindu si alti Cral megie51 la mid-

bon, se socotésca si se judece. Deei Vezirula an lasatuse fie asa, ca nu se prea silia nici Vezirulti pentru Svedii,cad Sveduln se tinea de fire, 0 n'ail vrutti se vie la Ire-ziruln, ce elft gandia ca a merge Vezirula la densulti.Norocultt Moskalilorn, ca n'an veniti:i Svedulo atunce dela Tighiné, ca n'arft fi scapatii piciorti de Moskalo, cgelu arti fi sciutu ce arti fi facutil.

Din Rsaltirea In versnri" intoemiti de Dosofteitimitropolitul Moldovel 1671-1686 pnblicati de pet ma-nuserisal original si de pe editinnea de la 1673 deprof. L Bianu. 1887 (pag, 27 si 28 si pag. 49 si

Ong la 56).

Doamnp Domnulii nostru, cum Val fault numeDesa minunéda 'n toate partl de lurne, Si prin toateeeriurl tu dal euviinta. 4. Sugarii din brate-ti ant&cu credintk Cind vii sa cerci iadulti, sa leg! pre vraj-masul, Sa-i culegI dobinda si sa-i strict salasuln.-Pada ca-i facut ceriul de manule ttle 8. Cu toatA, po-doaba, si-i pornit cu cale. Ai tocmit si luna sa crés-el, SA seada, SA-S1 ia de la scare lucoare si radii.Stiale luminate ee lucesen pre noapte,-- 12. De del cu-viinta, tu léi urdlit toate. Ce poate fi omit de-ln a-duci aminte ? De cerei pentrn dinsuln folos Innainte ?

Sau fiict sari doarii, ce ti-I en credinta 16. De gri-

www.dacoromanica.ro

512

jesti de dinsulft fad socotinta ? Putane nu dé-tocma cu Ingeri in slava t-a 'ntriace si 'n cinste farede zabava. Mare cuviinta I-al dat si cununit-20. Sadia 'nvatatura eu toemala bud.. L'ai pusu-le maimare, toate sa-le asculteCate sInte pre lume euvintftBA nu-I mute.- 1.5i 1-ai supusft toate supte a lui pieioa-re :-24. Oile si boil si tote de supte soare,Dobitocesalbatece de elmpe si de lunca, Jiganii siriape, cestrica s'apuca, Pasarile toate, ce sint zburatoare-28De vinte si de apa. ce-s innotatoare, Pre chitil cei ma-re, pre tot flail de piaste, i 'nil tote ce-i In mareele obladuiaste, Doamne Domnule nostru, cum t'ai fa-cut nume.-32. De sa minunécla 'n toate parti de lume.

Iubi-te-voi, Doamne, caTtu-mi esti putiare.Mi-i Dom-nule vartute 'n vriame de cadiare,*i loon de scaparesi de mIntuinta. 4. Dumnedail, ce-mr iaste nediajde 'ncredinta. Ca scutul am lasts la cias de navala,Cornede mintuinta si de sprijinela. Lgudind pre Domnuleftl voift striga 'n treba,-8. i de totY pizmasii mit vascoate 'n graba. eind ma'mpresoara greutati demoarte, Ravin de !Ante, de-mi turbura foarte, i eudurori ladule cind ma ocoliaste-12. Cu laturi de moartedo ma oviliaste,

Catra tine, Doamne, strig eu jiale multa,-0 Dum-nerjan sfinte, tu villa de mi-agiuta.i sa mi-ascultiglasulil din sfinta ta casa,-16. Misiaoa mIs ruga pain-te-ti sa lasa.Sa-ti intre 'n uriache glasule mieft de

ruga,Sa nu duce pedépsa presto vriame lungâ. De

tine pamintulft tremura en friea, 20. Délurile, muntai

$i

www.dacoromanica.ro

-- 513

piera ea o Tie toad lam% en frictt-tipaste, Ca de ta mania fumula sa latiaste. Fata tacé sfinta cu foal pistreléd'a, 24. Carbunt de la tines'aprinda de daa radA. Tie ta, sa pléca cerinl si tds-cultfi, Cind pogort in tara,s*Si sta 'n groaztt multh.Scripiaste lumina supta sfinte-tt picloare 28. Cu ne-garb, groasit de grla stralueoare. Cind vet sa fact cale,unde i I cuvintula, At heruvimi gata de-s rtapellea vintur. Pus-at Mtuniareca de-ti ascundi lumina,32. Cu salasa de ape eel facut eu m'ana.

Si pre denainte-tt nuorit faea cale, Cu ploae aprinsitaura ea o vale. hated, cu jerateca, cu foe ampreuni,36. Cu malt& tittle Domnula din earl tad,. Da-s-vade sus glasulti, sageti va trimite, Gresitii sa-st moaeinemi Inpietrite. Pre pizmasi goni-i-va cu fulgeremulte, 40. *i le va da spatmil, cu sAgett mAnunte.Manila saca-va de s'a vedla fundula, :hale fugi-voradé ramane prundula De Ingrozaturtt si de tia 'nfo-care. 44. Ce sa slobodasett. Domnula CII suflare, Cetu, Doamne sfinte, la etas de naval& De sus Am tri-mite a ta sprijinell, Si ma la la tine de la ape mul-te, 48. Trage de ma scoate de la pizmas Jute, Ce

cu urgie i ma sargulaste La da. de nevoae dema sprejinIaste. Sfintia ta Doamne, im esti raltimtare,-52. M'at scos la largime, lon de alintare.

Mi-i scoate la tine, darui-ml-veI plata Pentru de-reptate i miltt bogattt. i m'anulora miale vet da en-ratke, 56. SA Iad de la tine darn cu bogattte.Si callatale, china ce-s de vlattt Sa le pazasa, Doamne, cu

33

nemica. sin-

mi-i

www.dacoromanica.ro

514

mull& duleeta, 0 Dumnedan sfinte, i nu m'ol abate.60. Din tr'a ta porunca sa marga In pacate. Giutha-tele tale am sinta toate 'n fatk A ta dereptate o tarncu dulcéta. Ca ea pentru tine vol fi fara vina,-64.Ferittl de grepla ci curet de fink $i ma voi feri-mat}i de strambatate Pentru sa-mr dia Dornnuln dupadereptate. i manulorn miale dupa curatile, 68. Na-inté sa Domnula sa mr dia bogatile. Cu pré euviosulacuvios ti-i face, Cu nevinovatulil t'va fi vtata 'n pace.'

tan en ale0i buna te vet aliage, 72. Cu eel inda-rapnicil ti-i stramba din liage.

Ca oamenii smérenl, cant n'aa mindrie, mantulDomnuln si 16 da tarie. Tara ochii eel naltl a sa-met1 i falnict 76. Al va smeri Domnula ea ne0e ne-hernia. $i tu, Domne sfinte, am trimittDe-ml luminedi fata cu rada senina. S'aln mien in-tunIareca dobindla0e radii 80. Dintr'a ta lucoare cestraluminelk $i de la primejde scapn, Dumnedaa sfin-te, Cu a ta putlare de napaOl eumplite. $i tu mavet ttlace preste zidluri nalte,-84. Prin chile tale dalestrecurate. Cuvintele tale sinta arse ea foculn $istnta strecurate de scripasen en totul. $i tuturornDoamne, tu le ectl seutinta, 88. Celt aft Writ tinenethajde 'n eredinta. Dara eine-1 altuln Domna farade tine ? Sat Dumnedaa altulfi glos sail la nal tameDumneditul eel sfinta ce ma 'ncingt cu arma, 92. $imi al pusu-ml calla 'ntrega fara Barak

Picioarele miale ll-al tocmit sa salte Ca cerbultipre déluri preste maguri nalte. La razbol mt-al datu-

Is

lumina,

7

www.dacoromanica.ro

515

mi buna 'mvatatura, 96. Brate de amnia la sagetatura. Si mi-al data scutinta sA ma sprejinescaSfintata mustrare sa ma 'ndereptiacle, 100. Mustraré ta 'rnbine sfarsit sa-mi asiad.e. i ml-ai dat vartute de mi-allargit pasii,SA pod pasi lute, sa mi-aglungil pizma-sii. Déca-1 vol aglunge sa fan inteinsI cardur1,--104. SA sit comas* sa trect preste starvurl. San'alba putiare sa sa sprejinésca, Nice s'alba nime sile folosasca,Ce mina 4aca pologil nainte-ml sa cada,108. PutIaré ta sfinta, ce ml-al dat, sa vada. Ca tu,Doamne sfinte, mi-al incinsa vartute, Cu arma eeldatu-mI de-1 pravalescil lute. Pan& 1-am Infrintu-I dediadera dosul, 112. Ceia ce-mi vrla raul s'ya4ura fo-losula.

CA 1-aI concenitu-1 de sinta de ocara PizmaOlmiel,Doamne, cat s'or mustra 'n tali, Vora striga cu jialesi nu lé 'ntallage 116. Sit le folosasca celor faraliege. Niel a Witt' Domnula dé lora grea si sala,Si-1 vol calca 'n tarna si'n pray Para inn. Stravurile'n cimpuri 4acind aruncate-120. SA stringa trolane devicol suflate. Si tu ma vel scoate de tol de glaclava,Limbilora mi-i pune cap fara zabaya..Oameni si a-rcade, ce nu-mi slut stiute, 124. Mie sa-mI slujaseasi sa ma asculte. Flu teI fatarnici co ma 'nstrei-nara De catra priinta, mintindu-ma 'n taxi. Sa lisa vechlasch haine 'n cal departe, 128. Sa sa scope-nada 'n caltaminte sparte. Via Dumne4all sfinte, ceesti cu ferice, Marita sa fil, Doamne, ca'nu last sa-mtstrice.

www.dacoromanica.ro

516

Ce mi-al dat izbInda si vartute mare, 132. Pre taride naroade mi-al data ae4are. scos din pizma-sii cemt tanla mania. De call! sa scoalit 'ntr'a lorastimetile. Ma vel Innalta-mft si tu ma vel scoate-136.De om fara liage, de scrabele toate.i e penteacéstatutinderfa 'n lumeVoi ftce fence sfintulul tatt

vol cinta, Doamne, sfinta. ta putiare 140. Prinlimbile toate fara de taciare.Cii tu l'al maritu-In pre'mpitratulft s'aibaMili de izb1ndft la vrlame de trébi.Ce l'al Insaronatu-ln cu unsoare sfinth-144. Sit Imparatasca, David fara a lui sarenta In vlacroa trMasci Cu mural de cinste s sa'mparatascft.

name,*i-tr

sinintrt,*i

Mel

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro