A H u l J X . Cluj , 30 Iunie .1928. Nr. 6 .

î n v ă ţ ă t o r u l ORG. ASOC. WVAŢĂTORILoR ROM. DIN ARDEAL, CRIŞANAŞI MARAMUREŞ ,

REVISTĂ PEDAGOGICA. SOCIALĂ ŞI CULTURALĂ.

Omagiul nostru învăţătorilor eroi I

I n va ra a n u l u i 1914, la dec re ta rea mobi l izăr i i generale, : jţj<-< má ta t e d in învă ţă to r imea noas t r ă , ca re s ta î n serviciul şcoalei a rde lene a i n t r a t sub a r m e . Ma i t â r z iu f ăcându-se no i şi u o i r e c r u t ă r i s 'au r id ica t şi cei ce e r a u î n p ă r ţ i ţ i l a servici i a u x i ­l iare , p r e c u m şi o p a r t e î n s e m n a t ă d in cei ce m a i r ă m ă s e s e r ă la. catedre . N u m ă r u l celor ce a u fost î n ro la ţ i în a r m a t a c o m u n ă ş i t e r i to r ia lă a mona rch i e i a u s t r o - u n g a r e se r id ica p â n ă la

Din cei plecaţ i pu ţ in i a u avu t n o r o c u l . s ă se m a i întoarcă». Uni i s 'au pust i i t p r i n lagăr i le de- pr izonier i i a duşmani lor ; , Alţii a u d i s p ă r u t î n p răpăs t i i l e m u n ţ i l o r ; ş i vadu r i l o r a,pelor:. Uni i s ' au pust i i t p r i n lagăr i le de p r i n z o n i e r i a duşman i lo r . A l ­ţii ş i -au da t obştescul sfârş i t p r i n lazare te le d in dosul frontuluL,, ori spitalele din in te r io ru l ţ ă r i i . Mulţ i a u sucombat la intervale-m a i lung i s a u m a i scur te , d u p ă ce s 'au. î n to r s acasă , în u r m a boalelor con t rac ta t e pe diferitele f ron tu r i de lup tă .

Nic i p â n ă as tăz i n ' avem o s ta t is t ică exac t ă a celor p leca ţ i d in t r e noi , c a r i p ă r ă s i n d u - ş i catedre , pă r in ţ i , soţii şi copilaşii , iubiţ i , a u spor i t cu vieţile lor de eroi jertfele celor morţi pentru ideal. S ' a r cădea deci, ca noi cei ce a m a juns s ă s u p r a v i e ţ u i m z i ­lele de glorie a n e a m u l u i n o s t r u întregi t , s ă le a d u c e m qiflţ, omagiu c a r e să le eternizeze numele, vrednicia şi memoriq,t

F ă c â n d acest luc ru , î n t r e a g a opinie publ ică , a r cunoaşte-tributul de sânge al învăţătorimei, cu ca r e a cont r ibui t la ţn,-f ăp tu i r ea idealului . B a a m şti şi faptele vitejeşti, cu c a r e a işonţ-t r ibui t , f iecare învăţător-efou la aureola ăfi glorie J f#e#flşp^ a neamului.

Un b u n început s 'a fost p u s la cale a c u m doi ani. I u - c o n g r e s u l din 1926,, ţ i nu t l a .3 ra#owân jálele 2& ş i 29

Augus t s 'a d iscuta t cu mul t in te res ofeesfia ridic&rei unui mo­nument învăţătorilor ardeleni cămţi îft făeboiu. Cu aqel'nri-^ legiu Comitetul cen t ra l a p r imi t m a n d a t de a l u a toate r i le ce-a r pu tea a j u t ă la r ea l i z a r ea acestei idei. j C , i ú m a foga^

Deşi v remea î na in t a se binişor , totuşi B i rou l Asociaţ iei n ' a p e r d u t ' o din vedere.- D u p ă u n s tud iu a m ă n u n ţ i t a cercat s o facă de ac tua l i t a te î ncepând cu a n u l acesta . I n n u m ă r u l 3 — 4 •din 10 Apri l ie 1928 a l revis tei : „învăţătorul", cet i tori i nostru.

. a u găsi t „Apelul" publ ica t şi comenta t de î n t r e a g a presă , p r i n c a r e sol ici tam sp r i j inu l m a t e r i a l î n p r i m u l loc, a l învă ţă to r i lo r s i î n a l doilea loc a l m a r e l u i publ ic . Tot î n acel loc s 'a p u t u t vedea şi s i t ua ţ i a fondului , c a r e d u p ă ul t imile r e l a t ă r i a a t i n s s u m a de 100.842 Lei. N a t u r a l că acest cap i t a l n u e suficient. S p e r ă m în să că aceste con t r ibu ţ iun i vor con t inua p â n ă ce s u m a va fi îndes tu l i toare scopu lu i ce u r m ă r i m . I a r acesta în făp tu i t va i i u n n o u t i t lu de glorie p e n t r u î nvă ţ ă to r imea a rde leană . •

A t â t a î n să n u e de a j u n s . Deodată cu r i d i c a r e a m o n u m e n t u l u i t rebue s ă ne g â n d i m

;şi l a a l că tu i r ea u n u i „Album" ca re să c u p r i n d ă numele t u t u r o r învă ţă to r i lo r -e ro i . N u m a i l u c r â n d u - s e aces ta a m pu tea şti exact n u m ă r u l învă ţă to r i lo r — jertfe a răsboiu lu i , şi a m cunoaş te a m ă ­n u n ţ i t faptele e ro ismulu i lor .

Acest „Album" a r p u t e a deveni cel m a i sfânt sanctuur, «care asemenea u n u i cavou a r p ă s t r a în filele sale, vieţile scum­pe a t u t u r o r dascăl i lor mucenic i . Gu cât d r a g n u l ' am deschide, pen t ruca r ece tmd pildele de jertfă a colegilor noş t r i i , să ne

a r ă t ă m mul t m a i vrednic i p e n t r u zilele cu c a r i î i sup rave ţu im. B a m a i mul t ! Gestul nos t ru de r ecunoş t in ţ ă a r face o impres ie p ro fundă a s u p r a genera ţ i i lor m a i t inere , c a r i l a vreme opor ­t u n ă a r şti imi ta sacrif iciul celor ce a u desăvârş i t m ă r i m e a p a ­tr ie i şi în t reg i rea n e a m u l u i r omânesc .

P e n t r u r ea l i za rea acesteui scop f rumos şi nobil ape lăm la s p r i j i n u l colegilor noş t r i i , de a n e da mânai de^ a ju tor . I n p r i m u l loc preşedin ţ i i de secţi i î n o şed in ţă a Comitetului lor să s tabi lească tabloul t u t u r o r învă ţă to r i lo r mor ţ i , d in jude ţu l p r o p r i u . Apoi să încredinţeze pe colegul m a i destoinic din loca­l i ta tea mor tu lu i , tea s ă s t r â n g ă dela famil ie date le necesare p e n t r u a l că tu i r ea biografiei celui d i spă ru t .

Ca să fie o un i fo rmiza re în p l a n u l de l uc ra r e , colegii c a r i î ş i vor lua aceas tă s a r c i n ă t r ebue să a ibă î n vedere u r m ă t o a r e a normă d in ca re n u vor p u t e a l ipsi puncte le d e s p r e :

1. Locul naşterii ( c o m u n a / j u d e ţ u l ) ; 2. Timpnd. ( anu l , l una , •ziua) ; 3 . Studiile ( şcoala p r i m a r ă , s e c u n d a r ă şi n o r m a l ă ) ; 4. LffcWHăple unde a servit ca învăţător până la înrolare; 5. Pro­gresele realizate, distincţii câştigate, lucrări cetite ori tipărite;

6. Starea înainte de mobilizare ( june, căsă to r i t cu câ ţ i copi i) ; 7. Corpul la care a fost înrolat: (Regiment , Companie , şi g a r ­n i zoana de u n d e a plecat) ; . Fronturile pe cari a luptat ( p e r i ­pe ţ i i d i n c o m p a n i a de lup tă , decora ţ i i câş t iga te etc.) ; 9., Moax-tea ( în c a r e luptă , pe ce front, î n ce loc) ; 10. Mormântul ( lo ­c u l , s i n g u r , o r i g r o a p ă c o m u n ă ; 11 . Urmaşii (soţia, o r fan i , local i ta tea u n d e t răesc şi î n t r e ce î n p r e j u r ă r i ;• beneficiază d e pens iune şi î n ce m ă s u r ă ? Orfani i cercetează şcoli m a i îna l te? D a c ă văduva s 'a mă r i t a t , ce s i tua ţ ie a r e ? Sun t aviza ţ i (or fani i ) la a ju toare? e t c . . . .

Aceste date p r e luc ra t e cu gri je ca s ă co re spundă a d e v ă r u ­lui , şi cu m ă s u r ă ca să n u i a î n t inde r i nepropor ţ iona te , î n ­soţi te de o fotografie b ine r euş i t ă a î nvă ţ ă to ru lu i d i spă ru t , le va concen t ra preşedinte le secţiei, f iecare în judeţu l său , şi d u p ă c e le revede, ie va t remite Cen t ru lu i (Cluj, Casa î n v ă ţ ă t o r i l o r ) .

B i rou l Asociaţiei, le v a a r a n j a d u p ă c u m va. c rede de c u ­v i in ţ ă fie î n mod alfabetic, fie d u p ă judeţe , şi astfel, va c ă u t a ş i l ua ul t imile m ă s u r i p e n t r u t i pă r i r e . I n modul aces ta c redem că o rgan iza ţ i a n o a s t r ă p r i n r i d i c a r e a monumen tu lu i , şi scoate­r e a a l b u m u l u i e ro i lo r - învă ţă to r i , îş i va face o da tor ie cu c a r e e r a demul t obl igată fa ţă de cei d i spă ru ţ i .

î n s e m n ă t a t e a acestor două opere, cred că o înţelege tot • colegul, şi a ş a f iecare ne va da sp r i j inu l necesar , sp r e a se

pu t ea efeptui cât m a i iu te p ros lăv i rea memor ie i eroi lor noş t r i i învă ţă to r i .

Trăiam, Şuteu

Gh. Coşbuc1) L u â n d u - m i î n s ă r c i n a r e a s ă V ă vorbesc despre Gh. Coş­

buc, de s igur n u m ' a m gândi t s ă Vă exptfn, î n t o a t ă g rand ios t -ta tea ei, ope ra acestui poet, cel m a i m a r e , pe c a r e 1-a d a t A r ­dea lu l l i t e ra tu r i i româneş t i .

A m făcut-o aceas ta î n t r ' o b r o ş u r ă a mea , pe c â n d e r a m • s t t ident la un ivers i t a tea d in Budapes t a , şi î n t r ' u n ciclu de a r t i ­cole l i te rare , ca r i r e u n i t e l a u n loc, a r pu tea a lcă tu i u n volum.

De s igur , acest volum, n u a r avea p re ten ţ i a de î n d r u m a r e l i ­t e r a r ă a zilelor noas t re , căci c u p r i n d e în cea m a i m a r e p a r t e , î n c e r c ă r i de în tâ ie t inereţe, când e r a m la univers i ta te .

î m i voi pe rmi te deci, ca d u p ă o sch i ţ a re fuga ră a operei l u i Coşbuc, să m ă r e s t r â n g în cadrele amin t i r i l o r mele, d in

' ) Discurs rostit la festivalul l iceului „Gh. Raritiu", Cluj.

clasa V l I I - a 1893—94, c â n d u r m a m liceul d in Blaj —- da t a a-par i ţ i e i vo lumulu i „Ba lade şi Id i le" , c a r e s emna la nu u n eve­n i m e n t l i t e ra r , ci o g r a n d i o a s ă revoluţie l t e r a r ă .

Şi voiu înche ia cu amin t i r i l e personale , când , m a i t â r z i u , a m avu t fer ic i rea s ă cunosc fa ţă l a faţă, pe ne în t r ecu tu l poet al Ardea lu lu i , ca re a fost mul t iubi tul „ B a d e a Gheorghe" al nos t ru .

* *

I n a n u l şcolar 1893—94, a m reveni t î n c lasa a V l I I - a a l iceului d in Bla j , u n d e u r m a s e m cinci clase, t r ecând , p e n t r u c la­sele V I şi V I I la liceul u n g u r e s c d in Sibi iu, căci p e a t u n c i la „ m a t u r i t a t e " — b a c a l a u r e a t u l de azi — te pot igneai de m a r e l e -obstacol, ce p l a n a a s u p r a n o a s t r ă ca o sabie a lui Damocle : l imba şi l i t e r a t u r a u n g u r e a s c ă .

P lecasem la liceul de stat d in Sibiiu, cu regre t de a p ă ­r ă s i Blajul şi a tmosfera l i t e r a r ă , î n ca re p lu team, cu a e r u l m e ­lancol ic a l epocei post -eminesciane, cu g â n d u l la moa r t e şi la N i r v a n a .

Cetisem pe Eminescu î ncă d in c lasa a p a t r a l iceală , da t a mor ţ i i poetului . St i lur i le lu i măies t re , ne p u r t a u uşor , ca pe niş te copii ce e r am, d e a s u p r a ta lazur i lo r , c a r i a v e a u în a d â n c u l lor comor i de gând i r e şi s imţ i re .

De s igur , n u n e p u t e a m scoborî, l a v â r s t a aceea, să a d u ­n ă m m ă r g ă r i t a r e l e , d in adâncu r i l e , ca r i n e - a u deschis mis te ru l lor vrăji t , n u m a i t â rz iu , c â n d tecusem de p r a g u l l iceului, ş i î n clipe de reculegere sufletească, în ţe legeam glasul de m a g a l Maes t ru lu i , ca re ne spunea , cu o b l â n d ă m u s t r a r e de filozof :

Ce e rău şi ce e bine Tu te 'ntreabă şi socoate!

D a r cine m a i pu t ea să ne a b a t ă ! A m redac ta t încă în c lasa a V-a l iceală o rev is tă — „Lu­

ceafă ru l" , — în care scr ieani nuvele, despera te (cit isem deja şi „Sufer inţe le t i n ă r u l u i W e r t h e r " , căci de acolo venia be leaua şi dela Schopenhaue r , de ca re auz i sem câte ceva) î n c a r i se povestea de d ragoş t i nenoroci te , când iubi tu l se g â n d e a la m o a r ­te, i a r iubi ta , f ă r ă s ă fi cetit pe Hamle t , ş t iea bine c ă r a r e a , pe c a r e t rebuie să m e a r g ă — s i n g u r a cu p u t i n ţ ă — ki mănă­stire ! -

Scr i eam pe a t u n c i şi ve r sur i , vai ce ve rsur i , p l ine de l a ­c r imi şi s u s p i n e !

Noroc că Rectoru l i n t e rna tu lu i , a dat peste oficina n o a s t r ă l i t e r a r ă , şi ne-a s u p r i m a t - o , cu u n gest ce n i se p ă r e a , pe a t u n ­ci, b ru t a l .

B a s'a năpus t i t şi a s u p r a Maes t ru lu i şi î n t r ' u n s tud iu c r i ­tic. 1-a d a t ga ta , în doi t i m p i şi t r e i mişcă r i .

Aşa s'a sfârşi t î n t â i a ipos tasă a „Luceafă ru lu i " , din Bla j , ca să r e a p a r ă , apoi d u p ă u n deceniu, la Budapes t a .

Nr 6 i NfĂrMro rul 5

De da t a aceas ta în t r ' o l umină , ce n u se m a i pu t ea a s c u n d e s u b obroc.

* * *

A m amin t i t acestea p e n t r u a se vedea p reocupăr i l e l i t e ra re a l e elevilor de liceu i n t r e an i i 189 l—18y4 .

i n c lasa a opta l iceală ş t ieam pe Eminescu pe d in ăfai*â. E r a de a juns , ca u n u l din noi să s p u n ă „Dela JNistr-u p â n ' l a Tisa" , ca î n t r e a g ă c lasa să*i r ă s p u n d ă : „Tot R o m â n u l p i â n s u -m i - s ' a ! " Ori „De d in vale din n o v m e " , ca să i-se coraapiecJfcşse î n c o r : „Gră im, D o a m n ă , c â t r ă t i n e ! "

A tunc i a p a r e volumul „Ba lade şi Id i le" . A fost o revoluţie. î n t r ' o s ă p t ă m â n ă îl ş t ieam pe d in a f a r ă , d in doască în

doască, şi dacă u n u l d in noi î n c e p e a : „ P o c n i n d din bici pe l â n g ă boi", c lasa r ă s p u n d e a în cor „ I n zor i de zi el a t recut , cu p lugul pe la no i " .

Două l u m i se î n v o l b u r a u în c reeru i n o s t r u ; şi noi s t â m a iu r i ţ i şi fasc inaţ i de s t r ă luc i r ea lor deopotr ivă! 0¥fel i târea iK-t e r a r a avea să se ia d u p ă d irecţ ia rezu l tan te i ; V lano |a avea să sc r ie (1892), „Unde ne sun t v i să to r i i ?" — conture le „ S a m ă n ă t d -r u l u i " şi ale „Lucea fă ru lu i " se prof i leau unde-va , a p r o a p e . . .

Şi în min tea n o a s t r ă a iu r i t ă , Eminescu r ă m â n e a a l ă t u r i de Coşbuc, con top indu-se înfă ţ i şa rea î m p ă r a t u l u i din basme, c a r e r â d e cu u n ochiu şi p lânge cu cellalt.

P â n ă l a 1893, d a t a apa r i ţ i e i „Ba lade lo r " Coşbuc a fost a-p r o a p e cu totul necunoscu t în l i t e r a tu r ă . Poeziile lui , d in a -cest volum a p ă r u s e r ă toate î n „ T r i b u n a " , „Amicul Fami l i e i " , „ F a m i l i a " şi Calendare le d in Sibiiu, şi „Biblioteca Tribunei '*.

1 I n Ardea l e ra cunoscut , m ă c a r în cercul r e s t r â n s al p r i e ­t e n i l o r şi ama to r i l o r de l i t e r a tu ră , i a r dincolo de Mun ţ i n u ştiea "nimeni, că exis tă m ă c a r . I a t ă , ce ne s p u n e poetul în suş în N o ­tele vo lumulu i „ F i r e de t o r t " : „Un cr i t ic r o m â n l i t e ra r n u e r lator să cunoască act iv i ta tea l i t e r a r ă a R o m â n i l o r t r ă i to r i a f a r ă de regat . De a ş fi s c r i s eu de zece ori m a i b ine decum s c r i u şi de zece or i m a i mul t , dacă aş fi r ă m a s în Ardeal , s igur , că n ic i p u i u l cuculu i n ' a r fi ş t iut în R o m â n i a că exis t" .

Născu t la 1866 în H â r d o u l de l â n g ă N ă s ă u d , t e r m i n ă l iceul •4» acolo, şi t rece la un ivers i t a tea din Cluj , î n sc r i indu-se la fa­c u l t a t e a de litere, cu specia l i ta tea l imba la t ină . Aşa se expl ică p re fe r in ţa l u i p e n t r u l i t e r a tu r a l a t ină veche, d â h d u - n e î n c ă dela -început t r a d u c e r i d in Catul şi c o n t i n u â n d în apogeul s ă u l i ­t e r a r , .cu t r a d u c e r e a în e x a m e t r i a Eneidei , cu care a lua t m a ­re le p r e m i u a l Academiei . Aceste p r e o c u p ă r i l i t e ra re l - au dus , m a i t â rz iu , da t r aduce rea , în ve r su r i l ibere, a Odysseei şi, ca o î n c o r o n a r e de apoteoză, la t r a d u c e r e a în m e t r u or ig ina l a D i ­vinei Comedii a lu i Dante .

î n c e r c ă r i l e lui l i t e ra re da tează î ncă de pe v remea c â n d u r m a liceul la N ă s ă u d ; a s u p r a acestor debu tu r i l i t e r a r e a v e m da te pre ţ ioase dela domni i profesor i D r ă g a n şi V. Şot ropa , p u ­bl icate în revis ta „T rans i l van i a " .

Dela un ivers i t a tea din Cluj colaborează l a „ T r i b u n a " , t r e ­c â n d ca m e m b r u i n t e r n a l redacţ ie i , d u p ă doi a n i de c u r s u r i .

Aici i se stabileşte definitiv d r u m u l t r iumfal , ce avea să- l p a r c u r g ă în l i t e r a t u r a r o m â n ă . A v â n d norocu l să colaboreze cu I o a n Slavici şi d. Gh. Bogdan-Duică , t a len tu l s ău e r e m a r c a t de aceşt i precursori a i r enaş t e re i noas t r e l i t e ra re d in Ardea l , ş i l a 1890, când el p leacă în ţ a r ă , avea sc r i soa rea de r e c o m a n d a r e a lu i Slavici că t re Titu Maiorescu , şi el u r c ă d i n t r ' o d a t ă scă r i l e P a r n a s u l u i r o m â n , ca re i -a deschis l a rg toate porţ i le , a t â t de s t r a ş n i c zăvori te , m a i n a i n t e vreme.. .

Ţ inem să spunem, şi de da t a aceas ta , cum a m m a i spus-o şi cu al te pr i le jur i , că p e n t r u în ţe legerea dep l ină a acestei epoci de r enaş t e re l i t e r a r ă în Ardeal , ca şi p e n t r u începutu l ac t iv i tă ­ţii l i t e ra re a lui Coşbuc, avem nevoie de câteva p a g i n i l ă m u r i ­toa re a epocei d in t re an i i 1883—1898, a s u p r a g r u p ă r i l i t e r a r e dela „ T r i b u n a " şi „Biblioteca Tr ibune i " .

E cu a t â t m a i necesa ră aceas tă l ămur i r e , cu cât cei d in u r m ă co labora tor i a i „Tr ibune i " din Sibiiu, a u în temeiat , n u peste mult , „Lucea fă ru l " .

S i n g u r u l ind ica t a face dep l ină l u m i n ă în chestie, este d. prof. Gh. Bogdan-Duică !

Ma i e nevoie, doamnelor şi domni lor , să î n ş i r u i m toate p e r ­lele pe ca r i acest fenomenal scr i i tor le-a d ă r u i t l i t e ra tu re i r o ­m â n e ?

Să s p u n e m că d u p ă „Ba lade şi Id i l e" n e - a d a t î n v e r s u r i „ F i r e de fort", „ Z i a r u l u n u i P e r d e - v a r ă " , „Cântece de vi te­j ie" , t r aducer i l e amin t i t e m a i na in te , i a r î n p roză : „Poves tea une i coroane de oţel", „Din t r ' a l e n e a m u l u i nos t ru " , şi a t â t ea ar t icole publ icate p r i n b roşur i l e şi revistele de p o p u l a r i z a r e ?

Credem că e de pr isos . Cunoaş tem cu toţii a la iu l , cu ca re a i n t rodus în l i t e r a t u r a

n o a s t r ă în t reg cortegiul din „ N u n t a Z a m f i r e i " ; cunoaş tem pe codanele din „La ogl indă" , „Rea de p l a t ă " şi, m a i ales, „ S u b ­ţ i r i ca d in vecini" .

Sub condeiul lu i m a e s t r u a m avu t cele m a i g rand ioase s en -za ţ iun i vizuale, cunoscând , ca sub s c ă p ă r a r e a u n u i fulger,

idi la dela sate, pe l â n g ă ca re a m t recut de-a tâ tea ori , cu ochii închişi . . .

E r a o revelaţie a r t i s t ică în ve r su r i superbe , ca şi reve­la ţ ia —• tot a t â t de superbă , din pânze le lu i Grigorescu.

Să re ţ inem totuş m ă c a r u n pastel , ca re n ' a fost r e m a r c a t deosebit, de cr i t ica l i t e ra ră , a l că tu ind totuş, d u p ă p ă r e r e a n o a s ­t r ă , cel m a i s t ră luci t pastel ce s 'a scr is î n l i e r a t u r a r o m â ­nească .

I N.V ATÂT O RU L 7

Observaţi , c u m poetul se identif ică, se confundă cu Co­dru l , ca re în lup tă cu t o a m n a , se sbate cu cea d in u r m ă î n ­dâr j i re , p â n ă cade r epus . Observaţ i versur i le a b r u p t e , i m a ­ginile evocate cu u n talent onomatopoet ic , f ă r ă pă reche .

E pas te lu l Toamna; n u e u n paste l pur, d a r e ae o v i ­goare fă ră păreche . * . ,•• ş; . .

* * Înche iem, aceas tă comemora re a m a r e l u i Coşbuc, cu c â ­

teva a m i n t i r i personale , c â n d subsemna tu l a avu t pr i le ju l s ă stea de vorbă cu el, c u m s p u n e a s ingur , la u n s c a u n do o-d i h n ă şi ia u n p a h a r de b e u t u r ă .

Dus pe g â n d u r i , modest , se p o r n i a cu g reu să vorbească , p â n ă începea. . . De aici îna in te , se începea b u c u r i a n o a s t r ă ; . a s ­cu l t am cu toţii, cum ascu l t au Car i ag inen i i Didonei poves t i rea lui Enea.s.

Scoatea câte o filă, în ca re avea no ta te cu cre ionul , câ teva ve r su r i populare , a d u n a t e de el. Şi î n ochii lu i , ca d o u ă c r a ­tere stinse, se a p r i n d e a o l i că r i r e de fulger, cum ne comentă versur i le , robi t de f rumuse ţa lor .

Cum a d u n a el aceste v e r s u r i ? — Uite, spunea , n u le a d u n d i n căr ţ i , căci a ş a îşi p ie rd

j u m ă t a t e d in frăgezimea lor. Ci la fa ţa locului . Când a m r ă ­gaz, şi p a t r u sute de lei în b u z u n a r , o i a u la d r u m . P u n d o u ă sute de lei în b u z u n a r u l din d r e a p t a şi al te două su t e în cet d in s t ânga . Urc în t ren , f ă r ă nici u n p r o g r a m . S t a u l a geam şi r i tmu l t r enu lu i , care m i - a dictat a t â t ea ve rsur i , m ă t en ­tează.. . L a o g a r ă obscură , s au la o ha l t ă şi m a i obscură , m ă d a u jos. N u m ă cunoaş te n imeni , n u cunosc pe n imen i — ce fericire.

I n t r u în vorbă cu v r ' u n ţ ă r a n , şi plec cu el s p r e sat- Aici s t ăm de vorbă şi p u n e m ţ a r a la cale. Oameni i vorbesc b u c u ­roş i ; li se deschide iute g ra iu l c â n d m ă a u d vorb ind ca şi ei. Le s p u n că s u n t u n domn din Bucureş t i , şi a m venit să m a i s t au de vorba cu l umea dela ţ a r ă . Si ei m ă cred pe cuvân t .

N u m a i u n moşneag cu ochii iscodi tor i n u m ' a crezut . EI mi -a s p u s — şi p ă r e r e a lui a r pu tea -o î m p r u m u t a şi cr i t ica l i ­t e r a r ă — „Ce tot spu i b raşoave , d- ta n u eşt i u n d o m n dela Bucureş t i , ci un ţ ă r a n , u n ţ ă r a n ca şi noi , î m b r ă c a t î n s t r a i e nemţeşt i . "

Moşneagul spunea u n adevă r m a r e , n ic i nu - ş i pu t ea d a seama, ce adevă r spunea .

Şi a s a t rec d in loc în Inc, m ă hâr jonesc cu oameni i şi g lu ­mim.. . Când i a u seama, că cele două s u t a r e din b u z u n a r u l d rep t s 'au isprăvi t , fac calea în toa rsă , o n r i n d u - m ă priri a l t e locur i , şi economis ind de aşa , încâ t la înapo ie re m a i a v e a m exac t n u m a i gologanii p e n t r u t r a m v a i .

* * * >

E r a u n deliciu să-<l auz i vorb ind despre Ulixe. Al d r a c u -

lu i de iscusit şi t icălos m a i era , grecul ă la , domnule ! F ă c e a el ce făcea şi t r ă g e a ch iu lu l l a t o a t ă lumea, b a lu i N e p l u n , ba Gircei, b a Ciclopului , ba Si renelor . N u m a i Calypso 1-a şt iut m o m i eu f rumuse ta ei de n imfă şi 1-a ţ inu t în mreji le ei fer­meca te şap te a n de zile. E l e cel d in t â i l iber cugetă tor al a n ­t ichi tăţ i i , c a r e î ncea rcă î n d r ă s n e ţ u l sal t dela mi t la — rea l i ­ta te .

* * *

I n v remea din u r m ă îl absorbise cu totul s tudiul teologiei p â n ă î n a m ă n u n t e . T r a d u c â n d „Div ina Comedia" , o p e r ă î n ­c e p u t ă f r a g m e n t a r î ncă în t inereţe , şi u r m ă r i n d notele Şi co­mentar i i le , a j u n g â n d la P u r g a t o r i u şi m a i a les l a P a r a d i s a î n t i m p i n a t dificultăţi m a r i . S'a p u s deci pe luc ru , a lua t pe r â n d au to r i i de dogmat ică specială , şi te s u r p r i n d e a cu s u m e ­den ia de citate d in S u m u r a theologică a Sfân tu lu i Toma de Aquino .

D a r amin t i r i l e aceste sun t n u m ă r o a s e şi de neu i ta t ; li­nele d in ele a u fost publ icate , altele vor u r m a s ă fie publ icate deac i îna in te , ca u n p r i n o s al con t imporan i lo r p e n t r u c â n t ă ­re ţu l de geniu, ca re a desc ins din lumea lui de n e m u r i r e , a s t a t cu noi de vorbă ca cu nişte pr ie teni şi ne -a s t r â n s m â n a î n a p o i n d u - s e i a r ă ş d u p ă o s c u r t ă pr ibegie p r i n valea u m b r e ­l o r î n lumea lui de s lavă şi l umină .

Al. Ciura.

Unitatea de măsură pentru spaţiu şi timp Omul în n i zu in ţ a lu i de a cunoaş te l umea d in j u r u l său ,

.caută t o tdeauna să compare luc rur i l e , ca d in c o m p a r a r e a lor p r i n e x a m i n a r e a deosebirilor, să cunoască ceva şi din n a t u r a l uc ru r i l o r . Deosebirile dau ca rac t e ru l şi no ta esenţ ia lă a or i c ă r u i l u c r u s au fenomen.

P e n t r u or i ce can t i t a te p e n t r u c a r e se poa te stabil i o oa re ­c a r e deosebire, s a u oa reca re r a p o r t fa ţă de a l t ă cant i ta te , s 'a e ă u t a t u n mijloc de a a junge a ne d a s eama de acest corp , c ă u t â n d felul acestei deosebiri , a t â t cant i ta t iv câ t şi cal i tat iv.

P e n t r u m ă s u r a r e a lungimi lor s 'a aflat că c o m p a r a r e a se va pu tea face tot cu lungimea , ca re poa te să fie a r b i t r a r ă . Ne ­cesi ta tea cunoaş te r i i şi a comunică r i i acestei cunoaş te r i a im­p u s o convenţie în ce pr iveşte lung imea , care deasemenea n"a fost făcu tă a r b i t r a r , ci cu u n scop şi p l a n bine chibzuit şi b ine .de te rminant .

Var ie ta tea m ă s u r i l o r de l ung ime în t r ebu in ţ a t e pe î n t r e g 'globul pămân te sc n u a u a p r o p i a t oameni i , ci m a i m u l t i-a izolat. Aprop ie rea pu tea să se facă n u m a i a l egând o m ă s u r ă c o m u n ă aşa fel ca aceea a v â n d ca rac t e ru l invar iab i l i t ă ţ i i , să poa t ă fi cont ro la tă ori u n d e şi din p a r t e a or i c ă r u i om pr i ce ­p ă t o r Din aceas tă necesi tate s'a a j u n s la alegerea un i tă ţ i i de

Nr. 6 9

l u n g i m e : metrul, ca re se defineşte ca o lung ime, v a l o r â n d a p r o x . a 4 0 - a m i l i o a n ă p a r t e d in lung imea m e r i d i a n u l u i P ă m â n t u l u i . Es t e foar te ingen ioasă alegerea, cu a t â t m a i vâr tos , că p e n t r u u n t imp relat iv destul de lung fa ţă de v ia ţa omulu i pe P ă ­m â n t , se p r e s u p u n e că d imens iun i le P ă m â n t u l u i n u vor sufer i de fo rma ţ iun i î n m ă s u r ă s ă schimbe p r e a m u l t lung imea a c e s ­tu i mer id i an . *) ... ,

I a r p r e s u p u n â n d că fo rma P ă m â n t u l u i a r fi u n el ipsóid d e ro ta ţ ie ( î nvâ r t i r e ) este evident c ă toate aceste m e r i d i a n e r e d u s e l a nivelul acestei suprafe ţe vor fi i nva r i ab i l e p e n t r u or i ce loc de pe s u p r a f a ţ a P ă m â n t u l u i . Aceas tă invar iab i l i t a t e

• este baza cons tan te i un i t ă ţ i i de m ă s u r ă p e n t r u l ung ime : mfi-trul. D a r n ic i acesa tă l ung ime n u este cons tan tă , s u n t îiii-

_prej u r ă r i c a r i î n a n u m i t e condiţ i i sun t capabi le de-a de­fo rma aceas tă l ungume , d u p ă cum ea este î n m i ş c a r e s au în r e p a u s . Teor ia re la t iv i tă ţ i i lu i E ins te in stabileşte aceste con­

diţii şi precizează felul var ia ţ i e i acestei lung imi , c a r e s ' a r micşo ra c re scând repezeala (viteza) de mi şca re î n t r ' a t â t a î n ­cât , dacă aceas tă l ung ime a r âveâ iuţeala l umin i i (30OÌ00G K m . pe s e c u n d ă ) , l ung imea s ' a r r educe là zero. Nói f ă r ă î n d o i a l ă t r ă i m î n t r ' o m i ş c a r e cu mul t m a i încea tă , a ş a ca p e lâmŞâ a-ceas tă iu ţea lă de m i ş c a r e pe ca r e omul o poa te p roduce , dr i -ce

• dè fo rma ţ i une n u poate fi observată direct , ci n u m a i p r i n cal­cu l . S u n t c a z u r i în c a r i aceas tă de fo rmare se a f i rmă , aceste

: c a z u r i impl ică ap l i ca r ea u n u i a p a r a t m a t e m a t i c dificil. Uni ta tea de m ă s u r ă de lung ime ne va servi de bază p e n ­

t r u or i ce a l t ă m ă s u r ă de în t indere . Cunoaş te rea acestor m ă ­s u r i şi ap l i ca rea lor ne conduce la cunoaş t r ea spa ţ iu lu i î n c a r e t r ă -im. Şi d u p ă felul şi n u m ă r u l m ă s u r i l o r de c a r i avem t r ebu in ţă ,

"se cunosc şi d imens iun i le ( în t inder i le ) suprafe ţe lor p l a n e şi-a spa ţ iu lu i î n ca re n e mişcăm. I n nemişca re , n ' a m pu tea avea

•ideia de spa ţ iu , n ' a m pu tea s ă ne d ă m seama de l umea în care i r ă i m , f i indcă n u m a i dep lasa rea , m i ş c a r e a î n r a p o r t ou al tceva ' c a r e se mişcă , cu a l t ă iu ţea lă , ne d ă ide ia de con t inu i t a te a m i ş ­că r i i şi de r ecunoaş t e rea mediulu i , locului u n d e se face mi şca ­rea , î n spaţiu.

S ' a r crede că no ţ iunea de s p a ţ i u n ' a r fi o no ţ i une g rea . N ' a r fi p e n t r u omul care a a j u n s deja, p r i n t r ' o ser ie nen i i -m ă r a t ă de exper ien ţe , să cunoască aceas tă no ţ iune a tâ t ' de fun­damen ta l ă , este î n s ă g rea p e n t r u omul c a r e începe a i n t r a în

^lurne p r i n s im ţu r i şi m a i apo i p r i n intelect. Copilul n ' a r e ideie de spa ţ iu şi n e p l â n g e m şi de oameni

•mar i c a r i n u a u m ă s u r a ochiului . Noi p u t e m p r i n senza ţ iun i i s ă ' c u n o a ş t e m spaţ iu l , n u m a i în m ă s u r a în ca r e p u t e m să p r o ­vocăm s a u s ă efectuăm o m i ş c a r e oa reca re . Al tcum concepţ ia va fi n e c l a r ă şi l ips i tă de ca r ac t e r de în t inde re , d u p ă cum l i p -

*) După cercetările mai nouă, a zecea mi l ioană parte din sfertul merid ianului P ă m â n t u l u i este mai mare cu 0,0002 m.

s i tă este de in tu i ţ i a spa ţ i a l ă şi bol ta cerească, care î n i m a g i ­n a ţ i a celor ce se gândesc m a i pu ţ in , o p r e s u p u n de o sfer ici-t a te abso lu tă pe c a r i sun t fizate la d e p ă r t ă r i quas i egale as t re le . N u m a i o gând i r e a d â n c ă şi o m u n c ă , a s i d u ă a u deschis secre­tu l acestei a tmosferi , p r i n r ecunoaş t e rea mişcă r i lo r as t re lor , cons ta ta te cu m a r e g reu ta te p r i n m ă s u r i minu ţ ioase şi del icate şi cu spectroscopul .

T iza rea şi p rec i za rea une i s ingure u n i t ă ţ i este suficientă, p e n t r u a deduce cu a ju to ru l ei m ă s u r a r e a şi a a l tor i n t i nde r i de s u p r a f a ţ ă s au volum, î n t r e c a r i ex is tă o l e g ă t u r ă foar te s im­p l ă d a r e x t r e m de m i n u n a t ă . C a r a c t e r u l m a t e m a t i c se i m p r i m ă î n cea m a i m a r e m ă s u r ă la def inirea felului de m ă s u r a r e a î n ­t inder i lo r p lane , a suprafe ţe lor , u n d e déjà o s i n g u r ă m ă s u r ă n u este suficientă, d a r două deja sun t de a j u n s p e n t r u cu­noaş te rea acelei în t inder i . L u n g i m e a în o direcţie şi l ung imea în a l t ă direcţie, luate în sens n o r m a l — cazul cel m a i s implu — u n a pe a l t a de t e rmină pe depl in m ă s u r a suprafeţe lor .

R i d i c â n d u - n e din p l a n în spa ţ iu , f ă r ă îndo ia lă că şi a -ceas tă r i d i c a r e va t rebu i să a ibă o m ă s u r ă , m ă s u r a de înă l ­ţ ime, şi astfel pe l â n g ă cele două câş t igate deja, avem t re i , c a r i s u n t sa t i s făcă toare p e n t r u cunoaş te rea m ă s u r i i u n u i corp . I n folosul zilnic, acestor î n t inde r i se zice : lungime, l ă ţ ime şi î nă l ­ţ ime, c a r i n u se pot l u a în sens absolut d in moment ce dep ind de poziţ ia corpulu i , p e n t r u a vedea ca r i sun t acele carac ter i s t ice .

N o ţ i u n e a de spa ţ iu în acest fel de i n t e r p r e t a r e încă n u a r e v ia ţ a aceia, ca în cazul asocier i i acestei no ţ iun i , cu î n c ă o no ţ iune foarte i m p o r t a n t ă , noţiunea de timp.

Noţ iunea de t imp este a t â t de f ină şi a t â t le capi ta lă , î ncâ t va fi bine dacă se va ins is ta m a i cu temei, cunoscând n a ş t e ­rea , f o r m a r e a ei, şi a p l i c a r e a în v ia ţa socială.

No ţ iunea de spa ţ iu o câş t igăm din c o m p a r a r e a l uc ru r i l o r , p u t â n d p roduce o deplasare , o mişcare . D a r n u m a i p r i n aceas ­ta î ncă tot n ' a m a juns la o cunoaş te re complectă, e necesa r î ncă şi cunoaş te rea deosebiri i delà o s t a re p â n ă la cealal tă . Ne trebu'e încă şi cunoaş te rea fenomenulu i care se face p r i n ob­

se rvarea dura te i . Ceva poate să fie în acelaş loc, d a r n u tot a t u n c i ; u n fenomen se petrece p r i n decurgerea u n u i p r o ­ces ca re va fi cunoscut n u m a i cunoscând fazele aces tu i proces . Astfel, no ţ iunea de t imp, ceva consecutiv, se l eagă de felul m i ş ­că r i i şi se i m p u n e delà s ine p e n t r u ca rac t e r i za rea complectă a u n u i fenomen.

F ă r ă îndoia lă că no ţ iunea de t imp în sine n u poate să fie r ecunoscu tă f ă r ă a c o m p a r a decurgerea u n o r fenomene c a r i pot să fie identice or i diferite.

Dacă a m fi î n t r ' u n loc de tot în tuneca t , u n d e la l u m i n a scânteiei electrice s ' a r mişca u n corp, noi n ' a m pu tea face deo­sebirea î n t r e in te rva lu r i l e de t imp ale scânteiei , p r e c u m nici î n t r e diferitele memento de mişcare . Astfel ni-se va p ă r e a că

Nr. 6 INVĂTĂTORUL 11

l u m i n a este con t inuă , i a r dep l a sa r ea n ' a r fi deloc, co rpu l n i s ' a r p ă r e a nemişcat . Rea l i t a tea este că d u r a t a de t imp ex is tă , d a r f ind ega lă în consecinţa momente lor n u p u t e m face deose­bi re , i a r co rpu l n e a v â n d la ce-1 refer i î n c a m e r a î n t u n e c a t ă l ips i tă de al te c o r p u r i de refer in ţă , n i -se p a r e nemişca t . D a c ă î n s ă scânte i le vor fi p roduse la in te rva le diferite, n u n u m a i «că p u t e m să ne d ă m seama de aceste, d a r ne d ă m b ine sef^ma. ş i de diferenţa de d r u m făcu tă de co rpu l mobi l î n diferitele i n t é r -v a l u r i de t imp p r i n c o m p a r a r e a aces tor d r u m u r i c a r i n u vor-fi egale, nef i ind nici in te r valur i le egale . >

No ţ iunea spa ţ iu lu i şi a t i m p u l u i sun t d in t r e cele m a i a b ­s t rac te , f i ind ele accesibile fie c ă r u i a d a r intel igir i le pentrjtt pu ţ in .

Deja d e t e r m i n a r e a şi a legerea un i t ă ţ i i de m ă s u r ă p e n t r u spa ţ iu , met ru l , n u impl ică în sine ceva absolut . Met ru l n u m a i este azi ceeace s 'a definit. N u m a i este a 40-a mi l ioane p a r t e d in m e r i d i a n u l P ă m â n t u l u i ce t rece p r i n P a r i s , ci este o l u n g i m e convenţ iona lă f ixa tă p r i n t r ' u n congres i n t e r n a ţ i o n a l şi c a r e

l u n g i m e se p ă s t r e a z ă în B i rou l i n t e rna ţ i ona l delà Sèvres . Acest m e t r u t ip , s au etalon, este făcut d in p l a t i nă i r i d i a t ă şi este l ung im e a c u p r i n s ă în t r e cele d o u ă l ini i ex t reme. A ţ â ţ a este me t ru l . Că în or i ce momen t l u n g i m e a lu i este inva r i ab i l ă , ' n u se poa te a f i rma , condiţi i le de t e m p e r a t u r ă deopar te de a l t ă p a r t e m i ş c a r e a P ă m â n t u l u i vor in f lun ţâ a s u p r a lui, defor-m â n d u - 1 . Aşa că metrul convenţ ional î n s ine l u a t ca l u n g i m e este relat iv, d a r noi ne îndestulim cu el în v ia ţa n o a s t r ă d e toa te zilele.

Nic i u n i t a t e a de t imp n u este ceva absolut . Es te foar te re la t ivă ca d u r a t ă . D a r p â n ă c â n d p a r c ' a m fi s t ă p â n i p e a l e ­gerea un i t ă ţ i i de lung ime, un i t a t ea de itimp n i s 'a da t a ş a z icând imedia t d in p a r t e a n a t u r i i ; p rec i s iunea acestei u n i t ă ţ i este în funcţie de per fec ţ ionarea la c a r e s 'a a j u n s în c u n o a ş ­terea n a t u r i i .

Henri Poincaré u n u l d in t r e cei m a i m a r i filosofi m a t e m a ­t icieni din câ ţ i a u t r ă i t p â n ă acum, p e n t r u a evidenţ ia şi m a i mul t re la t iv i ta tea cunoşter i i noas t re , ne amin teş te de cazul c e a r fi dacă î n t r ' o noap t e b u n ă o a r ă , toate celea din lume s ' a r dubla . Evident că n e - a r fi imposibi l s ă cons t a t ăm aceas ta . N u ne-a r ă m a s nic i u n obiect de ieri , cu ca r e a m pu tea să com­p a r ă m luc ru r i l e de azi . O lung ime ca re ier i a fos t .de 2 me t r i , tot a t â t va fi şi fa ţă de m e t r u l de azi .

Şi a c u m p u t e m merge şi m a i depar te . Se ştie că oameni i n u a u aceeaşi pu te re a ochiului , de-a

vedea la aceeaşi d is tan ţă . Dovadă necesi ta tea ochelar i lor . U n obiect este văzut s u b u n u n g h i u cu a t â t m a i m a r e , cu câ t n e a p r o p i e m de el. P e n t r u fiecare obiect ex i s tă o l imi tă de v iz ib i l i ­tate , peste ca re obiectul n u m a i poa te fi văzut . Deci, dacă eu văd u n obiect pe ca r e u n m i o p nu-1 va vedea, e c lar , că va zice că este p r ea mic de aceea n u poa te să-1 vază, i a r eu c o n -

12 / X Y A Ţ A T O /)' Vi L Nr 6

s ta t , că p e n t r u m i n e este destul de m a r e p e n t r u a fi văzut . L u n g i m e a de u n m e t r u va t r ebu i s ă fie m a i a p r o a p e de u n m i o p decât de u n u l cu vederea n o r m a l ă , ca să a ibă aceeaşi lung ime. Aşa, că în l u m e a u n u i miop toa te obiectele sunt m a i mici , i a r î n a celui n o r m a l m a i m a r i . Astfel p r e s u p u n e r e a p u r ipotet ică a lu i

• Poincaré o avem î n t r e noi î n to tdeauna , m ă s u r a r e a şi vederea spa ţ iu lu i nici pe depa r t e n u sun t a t â t de absolute. I n sine, c u m este, n u se poa te spune . N ' a v e m la ce să n e refer im.

I n s t r u m e n t u l c a r e ne serveşte p e n t r u m ă s u r a r e a duratei este c ronome t ru ! (ceasornicul ) a c ă r u i m e c a n i s m va t rebu i s ă a ibă o mi şca re complect un i fo rmă , ca d u r a t a să fie ace iaş i pen ­t r u f iecare moment . Cronometru] este cons t ru i t d u p ă m i ş c a r e a de ro ta ţ ie a P ă m â n t u l u i , c a r e este de 86400 secunde s a u 24 ore. N e - a r p lăcea să s p u n e m aşa . E i fie deocamdată . Cea m a i mică un i t a t e pe ca re ne-o dă c ronomet ru l , secunda , este a 86400-a p a r t e din d u r a t a une i zile medii . Aici avem u n bucluc peste ca re cu g reu vom trece.

D u r a t a de o zi o defineşte mi şca rea P ă m â n t u l u i în r a p o r t Cu Soare le r ea l n u cu u n S o a r e fictiv s a u în r a p o r t cu m i ş c a r e a

^astrelor. Observăm că pu tem avea trei feluri de sile, ca r i n ic i de c u m n u a u aceeaşi d u r a t ă . Din t re aceste c a r e este cea ma i

•exactă n u se poa te spune , d a r cea m a i ne r eg u l a t ă este cea în r a p o r t cu Soare ' e adevă ra t .

D u r a t a zilei solare adevărate este in te rva lu l de t imp ce t r ece déla o cu lmina ţ ie s u p e r i o a r ă p â n ă ceealat lă cu lmina ţ i e tot s u p e r i o a r ă . Acest in te rva l de t imp î m p ă r ţ i t în 24 p ă r ţ i ne dă ora, i a r în 86400 pă r ţ i , s ecunda de t imp . TJn c r o n o m e t r u cons t ru i t d u p ă mer su l a p a r e n t al Soare lu i ne dă u n orologiu ca r e n e - a r a t ă o ra şi secunda solară .

R a p o r t â n d m i ş c a r e a P ă m â n t u u l i la a s t r e vom defini ziua siderală ca u n in te rva l de t imp ce t rece dela cu lmina ţ i a supe ­r i o a r ă a unei stele oa reca re p â n ă la p r o x i m a t recere s u p e r i o a r ă peste m e r i d i a n u l locului . Cronomet ru l s idera l n e r a r da ora , m i n u t a şi secunda s idera lă .

Ambele zile se p a r că a u aceiaşi durată. De fapt nu este aşa . Cele două c ronomet re solar şi s idera l or i -câ t de perfecte a r fi n u se vor pot r iv i la mer s . I n decu r s de u n a n de zile d i ­ferenţa creşte la o zi. P r i c i n a este m i ş c a r e a P ă m â n t u l u i în j u r u l Soare lu i , î n t r u c â t z iua so l a r ă rezu l tă n u m a i din mi şca ­r e a de rotaţ ie , f ă r ă a ţ ine s e a m ă şi de m i ş c a r e a p rogres ivă a lu i în spa ţ iu . Z iua s idera lă este cu 3 m. 56 sec. m a i s c u r t ă f i indcă Soare le nu m a i este si azi (văzut de pe P ă m â n t ) în d rep tu l stelei de ieri . u n Ioc pe P ă m â n t a junge ma i c u r â n d în fa ţa stelei decât a Soare lui . Diferenţa de zi creşte, c ronomét re le n u vor merge la fel. Dacă în 21 Mar t i e ambele c ronomet re a r a t ă

*exact aceiaş o r ă în 21 Iun ie , î n t r e ele va fi o di ferenţă de 6 ore, ' în 21 Septemvrie 12 ore, în 21 Decemvrie 18 ore şi ab ia în 21 Mar t i e a n u l u r m ă t o r vor avea un moment când vor a r ă t a ace iaş

' t imp . Astfel, n u ne putem servi de pendu la s ierală . D a r n ic i

c r o n o m e t r a i so la r n u este bun . , C o n t r o J â ^ W e zi de zi c ea so r - r

aioeie n o a s t r e p r i n t r ece rea ia m e r i d i a n a Soare lu i , deja pesta-câteva zile vom observa o nepot r iv i re . In. curbul unui a n vom. cons ta ta că ceasorn icul nos t ru de precizie xm, «st^ bun, când, grăbeşte , c â n d în t â rz i e fa tă de m o m e n t u l de amiazi, Dj^erşnţaf creşte p â n ă la 16 minu te . Şi a ic i c a u z a este m i ş c a r e a păpiân-tu lu i î n jurul soarelui ca re n u este un i fo rmă , v a r a f i ind mai, îneca tă , i a r i a r n a m a i g răb i t ă .

Ga să n u a jungem la n e a j u n s u r i î n v ia ta n o a s t r ă .zilnică^ s 'a definit o a l t ă d u r a t ă de zi c a r e a r avea p re ten ţ i a s ă fier m a i u ş o r de contro la t . Es te ziua medie, d u r a t a de t imp ce ajş? t rece de la cu lmina ţ i a s u p e r i o a r ă a u n u i soa re fictiv p â n ă ceealal tă t recere . Acest soare fictiv a r face m i ş c a r e a pe eeuatţu*^ î n c e p u t u l a n u l u i şi a p r ime i zile a r fi î n momen tu l când. S o a ­rele rea l este pe ecuator , în 2 1 - M a r t i e . Cronomet ru l constrain, d u p ă aceas tă mişca re , este ceasorn icu l n o s t r a -de b u z u n a r , el, ne dă timpul mediu, t i m p u l civil. . , ,

Noi, cei c a r i t r ă i m pe acest P ă m â n t nu putem avea p r e ­t en ţ ia că posedăm o metodă perfectă p e n t r u cunoaşterea de ­p l i nă a n a t u r e i . S imţ im î n s ă în con t inuu necesitatea da a o-înţelege şi găsim diferite mij loace pen t ru a o vedea, înţelege* şi cunoaş te . Gât de g r e u ne este să cunoaş tem procesul in te lec­tua l a diferi telor n e a m u r i de pe P ă m â n t ; dar î n c ă cât de d e ­p a r t e sun tem cu pre ten ţ i a de a înţelege viaţa f i inţelor d in a -f a r ă de p l ane t a n o a s t r ă . Ori-oe cunoş t in ţ ă pe c a r e ne -o câş ­t i găm acum şi aici este va labi lă n u m a i _ p e n t m o lume ca a noas t r ă , ba ch i a r n u m a i î n lumea n o a s t r ă . Ce deosebire mare-î n t r e noţ iuni le de t imp p r a c t i c de la noi şi de pe J o e b u n ă ­oară . L a noi o zi este de 24 ore, i a r acolo nic i 10 ore. Dar d u r a t a a n u l u i ? P e l â n g ă as ta , p e n d u l a c r o n o m e t r u l u i nostru depinde de for ţa de a t r ac ţ i e a P ă m â n t u l u i şi cu to tu lu i alta a r fi m i ş c a r e a acestei pendu le pe al te p l a n t e u n d e î m p r e j u r ă r i l e de g rav i ta ţ i e s u n t diferite de ale noas t r e .

T impu l deşi e socotit o can t i t a te m ă s u r a b i l ă , totuşi n u poate fi m ă s u r a t î n to tdeauna . Că lă to r ind cu u n t r en cu o mişcare-con t inuă şi perfect u n i f o r m ă n u n e - a m pu tea da s e a m ă de mişcare , or i de r e p a o s f i indcă n u m a i v a r i a ţ i a de mişcare* ne­poate conduce la r ecunoaş te rea de deosebiri . Intr'o noapte neagră, Ti ' am avea ideie nici de spa ţ iu n ic i de t imp . Spaţiul n u m a i prin mişca re se cunoaş te ; d a r mi şca rea c u p r i n d e în sine timpul. P e n t r u descr ierea unui fenomen n u este de ajuns Ruinai c u ­noaş te rea poziţiei corpulu i , ci a t u t u r o r poziţ i i lor pe cari le c/.'upâ u n corp î n t r ' u n interval de timp-. Timpul este legat d e corp , serv ind pen t ru de t e rmina re , este o coordonată. Locul unui corp este complect de te rmina t p r i n t re i măsurări într'un m o ­ment : Tin fenomen a r e t r e b u i n ţ ă şi de a p a t r a determinare, car>e este timnul.

E s t e expl icabi lă n izu in ta t u t u r o r gând i to r i lo r de a cunoaşte^ principiul a legeri i m ă s u r i l o r de spa ţ iu şi de timp, şi de « 4 -

14 1 iV V ĂŢĂTORUL Nr. b

a n a l i z a p â n ă în cele m a i mic i detali i , f i indcă dela p rec i z iunea m ă s u r ă r i l o r depinde şi p rec iz iunea cunoşter i i . S c h i m b a r e a u n i ­tă ţ i lor de m ă s u r ă a r aduce o m a r e confusie î n toa te ştinţele exac te şi expe r imen ta l e c a r i se bazează numai pe măsurări. Poincaré s p u n e că ceiace n u poate fi m ă s u r a t , n u poa t e fi obiec­t u l ş t i inţei ; i a r ş t i in ţa a r e de scop cunoaş te rea u n u i domeniu din n a t u r ă , o c lasă de fenomene.

I n metafizică Henri Bergson, a încerca t să dea o n o u ă definiţie a un i t ă ţ i i de m ă s u r ă p e n t r u timp de n a t u r ă m a i m u l t ca l i ta t ivă decât can t i ta t ivă . Se bazează pe fenomenele c a r i se petrece în aceeaşi conş t i in ţă şi d u r a t a aces tor fenomene a r servi de m ă s u r ă p e n t r u t i m p u l de judeca tă . T impu l a r fi u n timp psihologic.

V ă z â n d cât sun t de relat ive m ă s u r i l e noas t re , n u ne m i r ă m că se cau t ă o n o u ă un i t a t e de t imp, m a i p u ţ i n va r i ab i l ă s a u

•dacă se poa te absolut invar iab i lă , C ă u t a r e a acestei m ă s u r i a condus pe f izicianul Albert E ins te in la definirea un i t ă ţ i i de t imp p r i n viteza lumii pe ca r e o p r e s u p u n e m invar iab i l ă .

Toate aceste tendin ţe sun t călăuzi te de s t eaua p r o g r e s u l u i inteligenţei , pe ca re o u r m e a z ă ori-ce om dorn ic de m a i mul t şi m a i bine.

At. Popa. prof.

Personalitatea învăţătorului, rolul lui ca factor cultural" în viaţa satului

„S ta tu l nos t ru d i spune de d o u ă m a r i i svoare de bogăţ ie şi p r o p ă ş i r e : ţ a r a cu bogăţi i le şi f rumuseţ i le n a t u r i i sale şi p u t e r e a de m u n c ă cu p r i cepe rea şi toate celelalte cal i tă ţ i sufle­teşti ale p o p o r u l u i s ău . Aceste d o u ă p u t e r i e lementa re t r ebu­iesc cât m a i mu l t desvoltate" (Dr . Gr. A n t i p a ) .

Idea lu l n a ţ i u n i i r o m â n e d u p ă u n i r e a sa poli t ică este şi t rebuie să fie 1) a d e v ă r a t a unire sufletească a t u t u r o r r o m â ­ni lor şi p e n t r u p ropăş i r ea Românie i , c a r e d i spune de imense bogăţi i n a t u r a l e , şi a popo ru lu i său , c a r e e dotat dela n a t u r ă cu f rumoase cal i tă ţ i sufleteşti. 2) Ridicarea materială, cultu­rală, morală şi naţională al acestui popor p r i n desvol tarea p u ­teri i sale de m u n c ă şi a t u t u r o r cal i tă ţ i lor sale sufleteşti.

I n serviciul aces tu i n o u ideal t r ebu ie să se p u n ă şi şcoala r o m â n e a s c ă de toate categori i le şi în specia l şcoala p r i m a r ă , ca re este şcoala masse lor l a r g i ale poporu lu i .

Cum ? P r i n ce mij loace poate cont r ibu i şcoala p r i m a r ă l a f ă u r i r e a adevă ra t e i u n i r i sufleteşti al t u t u r o r r o m â n i l o r şi la r i d i c a r e a lor ma te r i a l ă , cu l tu ra lă , m o r a l ă şi n a ţ i o n a l ă ?

D e m o n s t r â n d m e r e u copiilor d in toate u n g h i u r i l e ter i i , că sun t em u n a şi aceeaşi n a ţ i u n e dela N i s t r u p â n ă la Tisa şi d in Vârfurile Ca rpa ţ i l o r de n o r d p â n ă l a D u n ă r e şi M a r e a - N e a g r ă ; na ţ i une , cu u n t recut sbuc inmat şi pl in de lupte, ca re cu tot

vârfur i le Carpa ţ i lo r de n o r d p â n ă l a D u n ă r e şi M a r e a - N e a g r ă , aceleaş i a s p i r a t i u n i ; apo i

r u p â n d definitiv cu şcoala intelectual is tă , cu şcoala d r e ­s a j u l u i uc igă tor , să a jungem la u n î n v ă ţ ă m â n t p r i n ca r e şcoa la n o a s t r ă să devină cu a d e v ă r a t educat ivă , p rac t i că , a c t i v ă ; o şcoală a vieţii, p r i n ca r e să * desvol tăm a r m o n i c toate iacul ţ l i . -ţ i le fizice şi sufleteşti ale copiilor, p e n t r u a creşte d in ei ce tă ­ţ en i d in toate puncte le de vedere in tegr i .

La u n astfel de î n v ă ţ ă m â n t n u p u t e m ajung'e n u m a i p r i n legi, r egu lamen te , p r o g r a m e şi metode, or i cât de b u n e ar . f i , . , d a c ă n u avem învă ţă to r i , ca r i s imţ indu-se în slujba a d e v ă r a t ă , vor fi î n toa tă pu t e r ea cuvân tu lu i sufletul şcoalei, personalităţi, ca r i , legile, regulamente le , p rog rame le şi metodele le vor şt i a-, ţ d i c a î n t r ' u n sp i r i t bun , n u ca sclavi a i formelor , .ci ca s t ă ­p â n i a l sp i r i tu lu i b u n d in ele.

F o n d u l sufletesc a l î nvă ţ ă to ru lu i , însuş i r i le şi ap t i tud in i l e sa l e bune fac d in el sufletul şcoalei.

Acest fond sufetesc şi a ce s t e f ca l i t ă ţ i b u n e n u pot să fie to t ­d e a u n a şi toate î născu te în u n învă ţă to r . P e acestea î n s ă el, şi le poa te câş t iga .

Cali tăţ i le bune — cu cât m a i mul te , cu a t â t m a i bine, — «ilg u n u i om, deci şi ale u n u i învă ţă to r , const i tuiesc personali­tatea lu i . Gând vorb im de pe rsona l i t a t ea învă ţă to ru lu i , ne g â n ­d i m deci la s u m a t u t u r o r cal i tă ţ i lor sale bune .

Personalitatea s ă n ' o con fundăm cu ceea-ce cu ren t n u m i m individualitate. P r i m a este tot ce e m a i b u n î n t r ' o f i inţă, pe « â n d a 2-a, indiv idual i ta tea , ' cup r inde şi s lăb ic iuni . I n d i v i d u a ­l i ta te devine orice om a j u n s la m a t u r i t a t e , fi ind aceas ta u n d a r a l n a t u r i i . A n u m e , însuş i r i le şi ap t i tud in i le erezite dela p ă r i n ţ i , moş i şi s t rămoşi , — bune şi rele — const i tuesc temperamentul u n u i om. Din t e m p e r a m e n t î n contact cu lumea d in a f a r ă cu a-

J u t o r u l senzur i lo r rezu l tă individualitatea, c a r e poa te avea şi p ă r ţ i bune şi p ă r ţ i rele, d u p ă c u m i-a fost moş ten i rea şi d u p ă c u m a fost mediu l î n ca re s 'a desvoltat . Personalitate î n s ă de ­v ine omul ales, ca re p r i n ac t iv i ta te conşt ientă îşi cul t iva a p ­t i tud in i le bune şi le perfecţ ionează, i a r pe cele rele le r e p r i m ă .

Gul t ivându-ş i deci me reu cali tăţ i le sa le b u n e şi oombă tân -du-ş i cu r su r i l e şi s lăbiciunile , î nvă ţ ă to ru l poate deveni o pe r ­sonal i ta te .

Un î n v ă ţ ă t o r l ipsi t de cal i tă ţ i bune , — înţeleg cal i tă ţ i de o r d i n intelectual , mora l , şi estetic şi c h i a r şi fizic, — adecă u n î nvă ţ ă to r fără p regă t i r e temenică , f ă r ă ş t i inţă , ca re n u ştie face î n v ă ţ ă m â n t in te resant , n u e s t ă p â n pe metodă, ca re e cu elevii nedrep t , pă r t in i to r , cu toane, p r e a sever, sa i i p r e a î n -delgent, c a r e foloseşte cuvinte necuvi incioase; t r iviale, e şovăitor, nes igur , neconsecvent , bruschează, pe elevi, e imora l , josnic , c r u d , egoist, leneş, apo i negli jat î n îmbrăcămin t e , rug in i t , r u s -tificat, s au apo i excent r ic în îmbrăcămin t e , î n pe t recer i e t c , s a u

T i n învă ţă tor , în fiul, f ă r ă tact, f ă ră demni ta te , f ă r ă poli teţă şi

16 IN VĂŢĂTORUL• Nr. 6

fineţă, nechipzui t e t c , şi pe l â n g ă cele m a i b u n e şi m a i perfecte.-legi şi r egu lamen te şcolare, p r o g r a m e anal i t ice , o r a r e şi metode , şi a v â n d tot ma te r i a lu l didact ic t rebuincios ia î n d e m â n ă , n u face m u l t ă i sp ravă .

Din con t ră , u n î n v ă ţ ă t o r înzes t ra t cu f rumoase ca l i tă ţ i ch i a r şi pe l â n g ă legi, regu lamente , p r o g r a m e , o r a r e etc, m a i p u ţ i n bune , faCe s p o r ; i a r a v â n d şi pe acestea b u n e face a d e ­v ă r a t e m i n u n i .

N u este mis iune m a i g r ea decât a î n v ă ţ ă t o r u l u i şi ca s ă şi-o p o a t ă împ l in i el t rebue să fie t ipul omulu i în t reg , u n m o ­del sub toate r apo r tu r i l e , pe scur t zis, să fie o persona l i ta te .

Şcoala t rebuie să fie u n ins t i tu t de educaţ ie n u n u m a i de î n v ă ţ ă t u r ă . „Pe r sona l i t a t e a destoinică a î nvă ţ ă to ru lu i este şi r ă m â n e cea m a i s i g u r ă chezăşie p e n t r u succesul s t r ădu in ţe lo r

sa le pedagogice'^. ( B a u r ) . Exemplul î nvă ţ ă to ru lu i adevă ra t , c a r e în t r ' adevăr , e o persona l i ta te , cont r ibuie m a i mu l t decât or i ce p resc r ip ţ i i regul i şi p o r u n c i p e n t r u a educa t inere tu l . Acest adevă r e cunoscut de mul t . Seneca a zis : „E l u n g ă ca lea p r i n prescr ip ţ i i , s c u r t ă şi cu efect în să p r i n exemplu" . P o p a T a n d a a lui Slavici e clasică pi ldă, ce se poa te rea l iza p r i n exmplu , p r i n fapte şi cât de p u ţ i n p r i n vorbă, căci „Vorbele sun t de pr i sos c â n d vorbesc faptele şi „Vorbele sun t pi t ici , i a r faptele u r i a ş i " .

î n v ă ţ ă t o r u l t rebuie să ştie ce t r ebue să facă, s ă ştie ce a u să devină elevii, ce i rebue să facă şi ce n u t r ebue să facă elevii. S c u r t : î n v ă ţ ă t o r u l t rebue să fie p r i n exemplu l ce-1 d ă model sub-toate r apo r tu r i l e , model pe ca re elvii t o tdeauna î-1 u r m e a z ă cu d r a g .

N u m a i învă ţă to ru l care-ş i iubeşte cu a d e v ă r a t elevii, s lu j ­ba, poporu l , ţ a r a şi pe Dumnezeu , poate face educa ţ iune . Iu­birea e temelia cea m a i p u t e r n i c ă a succesului . De t rei ori a în t r eba t I s u s pe P e t r u î n a i n t e de a-1 face p ropovedu i to ru l f r u ­moase lor p r inc ip i i c r e ş t i n e : „S imon I o a n a m ă iubeşt i ?" Şi c â n d de 3 or i a r ă s p u n s cu „da" , a zis : „ P a ş t e oile mele" .

I u b i r e a educa to ru lu i t rebuie să fie a d e v ă r a t ă , des in tere-sa tă , ga t a de jer t fă , s inceră , amica lă , d a r şi se r ioasă şi se­ve ră când a r e t r ebu in ţă . Iubieea n u e e r ta t s ă degenereze în s lăbic iune. Gomenius a a d u s în aceas tă p r i v in ţ ă ca exemplu soarele, z i când : „ P e n t r u o b u n ă educaţ ie ne serveşte de exem­p lu soarele, ca re dă p lan te lor mereu l u m i n ă şi că ldu ră , ade­sea ploaie şi vân t şi rar fulgere şi t r ă sne t e " . ,

Vir tuţ i le p r inc ipa le ale î nvă ţ ă to ru lu i educa to r sun t p a t r u , a n u m e : 1. Privigkerea, p e n t r u a evita greşeli le şi p e n t r u a p ă s t r a ce e b u n ; 2. strictefa (severitatea) u n d e e vorba de m e n ­ţ ine rea ordinei mora l e şi dep r inde rea spre tot ce e bun , a d e ­v ă r a t şi f rumos, 3 . dreptatea î n p r iv in ţa ap l i că r i i laudelor şi dojenilor , a recompense lor şi a pedepselor şi 4. consecvenţa î n toa te ac ţ iuni le sale.

I n in te resu l r id ică r i i n e a m u l u i r omânesc fie care î n v ă -

ti 'in . • • ~ t ~ ' - • - r - r r f - r r ^ — V • • . ' r. ; •--

ţ ă to r r o m a n tebuie m e r e u să caute , să-şi î n suşească şi p ă s ­treze toate acele cal i tă ţ i bune , c a r i s a 4 " facă îie tiifitti în­vă ţ ă to ru lu i a d e v ă r a t şi să-şi r e p r i m e ' cu cefe. măimăr© untitfrL

r â r e toate slăbiciunile. Orice meser ie fle 'fe&Jtttt&im ':pftite'-4fâj^ î n d o u ă felur i — zise Galac t ion — " s ă u ' oi'¥e6jjs : feîactiţa#w^ atât cât ţi se cere, s a u cu a v â n t şi cu că ldură ' $ ieste ' mă-? suraVcu ca re eşti tocmit. Dăscă l ia s ă fie de felul a l doilea,'."' ' ' '[

E m a r e deosebire î n t r e ce poa te face u n învăţă&W v ă r a t şi unu l , ca re pr iveşte dăscă l ia (le o s implă meserie/, ajm,-mijloc de exis tenţă . Si u n u l şi a l tu l e dascăl , d a r n u e : ffâmb : dască l . „Lemn b u n şi l emn r ă u , aceeaş cenuşă , d a f n u âceea^-f l acă ră" . ( I o r g a ) . :

„Un î n v ă ţ ă t o r c a r e n u a r e p e n t r u c a r i e r a şa 6 idee îna l t ă ; ci o cons ideră ca pe o meser ie de t r â i u , ga t a să o sch imbe p e or i ca re a l ta , n u e î nvă ţ ă to r " . : i V • , : "

N u m a i acel om să-ş i a l eagă c a r i e r a de î n v ă ţ ă t o r , 1 care - ; m t e în s ine vocaţ iune pen t ru aceea. Cel lipsit de vocaţiUhe^ să s t ă r u i e neînceta t să ş i-0 câştige, şi nept f tându-ş i -o câşt iga, măi' b ine să p ă r ă s e a s c ă c a r i e r a de dascăl', ' a tâ t de spinoasă, , d a r şi a t â t d e nobi lă . • ' "

L iber ta tea persona l i t ă ţ i i î n v ă ţ ă t o r u l u i s ă n u îie s t ânge -n i t ă şi r e s t r â n s ă p r i n legi, r egu lamente , p r o g r a m e , p r e sc r i p ­ţii, o rd ine şi metode impuse , ci d in con t ră , acestea să-'i fîe-sp re a ju tor . Legile, regulamente le şi toate celelalte îş i a u va­l oa rea lor ne t ăgădu i t ă în î n v ă ţ ă m â n t , când s u n t b u n e ; dar de" m a i m a r e va loare sun t cali tăţ i le b u n e ale învă ţă to ru lu i , cari u m p l u şi l ipsur i le metodelor, p r o g r a m e l o r e t c , introdueâţ idi nota p e r s o n a l ă a î n v ă ţ ă t o r u l u i î n acelea. „Oamen i i îriyîurefe oameni i , n u cărţ i le , legile e tc ." Ş i : „Sp i r i t u l n u se e d u c ă deW. cât p r i n sp i r i t . " (Dr. A. M a t h i a s ) . I o r g a zice : , ,Nu p ^ i lucra ferul p â n ă n u l 'ai încălzi t şi sufletele oameniloi ' tot aşa d& p u ţ i n " . „ î n v ă ţ ă m â n t u l să p ă t r u n d ă to tdeauna în i n i m a cop i i ­lor" . Aoeasţâ se poa te ansă n u m a i c â n d „porneş te din inima î n v ă ţ ă t o r u l u i " . „ î n v ă ţ ă t o r u l s ă fie n u m a i i n imă , un v r ă j i t o r prin d a r u r i l e ei", scr ie N i s i p e a n u în L a m u r a . • . i< >

„Sufletul copi lu lu i se deschide n u m a i unde se fee BMtri cheltueli de b u n ă v o i n ţ ă şi s imţ i r e " . „Invăţf i i torul ' t rebufe să.

fie o făclie, ca re se mis tue r ă s p â n d i n d - lumină" M Ureftue" < povă ţu iască voin ţa elevilor şi s'o îna l ţe p â n ă fila entasâasm.' >, r

„ î n v ă ţ ă t o r u l t rebue s ă fie eonşt iu •• de. ! -gteuttttea'' - BUNunex sale şi de s laba r ecunoş t in ţ ă şi r ă s p l a t ă şi cele ' d in UMaă!%& nurtih t u l b u r e veselia şi r â v n a de a p roduce" : î n v ă ţ ă t o r u l t r e -h u e i s ă fie î n a i n t e a şcolar i lor să i şi a păriia$$or iaeeibr'aj p*#-cum si î na in t ea în t r egu lu i publ ic , model demn de urmat. -Şi şcolar i i îl i a u b u c u r o s de model, c â n d stf t i în slu-jfca unui i dea l f rumos , c â n d e iubi tor de adevăr , drept , s incer, vesel, desitt-tersat , conşti incios, s t ă ru i to r , jertf i tor, consecvent, s i g u r î n foa-te ac ţ iuni le lui , neşovăelnic, cu r ă b d a r e , b lând, u n d e cere tre­b u i n ţ a sever, d a r n u a s p r u , dur , — u n om c a r e nu - ş i iese din să r i t e n ic i ch i a r când e silit s ă pedepsească .

Nu cu mij loace de fr ică să cau te a-şi câş t iga î n v ă ţ ă t o r u l a u t o r i t a t e , căci „T i r an i a , naş te rebel i ." P r i n d isc ip l ină b u n ă , p r i n ordne , în temeia te pe respect , iubire , d rep ta te şi r e c u n o ş ­t in ţă se câşt ige autoritatea.

Când învă ţ ă to ru l se află în fa ţa elevilor, t oa tă g r i j a cea lumească să o lapede dela s ine şi cu t r u p şi suflet s ă fie la l u ­c r u l s ău .

" i a f ^ L t o r u l s ă se conducă t o t d e a u n a de u n ideal ism s ă -nătofe ş i să - ş i iubească c a r i e r a şi elevii, căci a t u n c i af lă fer i­c i re în dăscăl ie . Şi cu cât se ştie înă l ţ a m a i mul t cu j u d e c a t a l a cunoaş te rea ro lu lu i subl im, ce-1 a r e ca educa tor , fer ic i rea s a va fi ma i «nare.

Cel ce se gândeş te n u m a i la p e r s o a n a sa , la t i h n a vieţii, l a a v e r i , m â n c a r e , h a i n e şi p lăcer i , s i gu r că n u poa te afla ferici­r e în dăscăl ie , ca re e m u n c a grea , foar te g reu , c â n d se face conşt i incios.

E g reu a n u m e în ae r închis s ă înveţ i la şcoala p r i m a r ă , î n m a r e a major i t a te a cazur i lo r m a i mul te clase deodată , a d e ­s e a toate 7 clasele, (la scoale nedivizate) , şi cu câte 50—60 •copii! Cu a tâ tea clase în faţă, cu a ţ â ţ i elevi, să - i înveţi , s ă men ţ i i o d i sc ip l ină b u n ă , să fii a ten t la tot cuvân tu l ce-1 spu i , s ă s t ă ­pâneş t i m a t e r i a , s'o faci accesibilă şi celui m a i n ă t â n g , s ă cau ţ i c a f iecare elev s ă fie act iv etc. e g reu , foar te greu .

î n v ă ţ ă t o r u l î n tot m o m e n t u l t rebue s ă ştie „observa f a p ­tele, a le judeca şi c u m p ă n i , a se h o t ă r i şi apo i a l u c r a în consec in ţă" . Şi l uc ru l aces ta g r eu n u m a i u n î n v ă ţ ă t o r pe p e -p l i n p ă t r u n s de s imţu l da to r ie i şi de mi s iunea îna l t ă , ce o a r e de îndepl in i t şi c a r e cu voinţă h o t ă r î t ă şi cu t o a t ă p u t e r e a f i in ţe i şi s imţ i r i i sa le se p u n e la l uc ru , o poa te s ăvâ r ş i cu p l ă ­cere , cu e n tu s i a s m şi cu succes.

Mult e a ju ta t u n î n v ă ţ ă t o r î n m u n c a sa , c â n d a r e o so ­ţ i e în ţe legătoare şi deasemenea p ă t r u n s ă de i m p o r t a n ţ a che­m ă r i i b ă r b a t u l u i ei. C â n d soţ ia u n u i î nvă ţ ă to r n u ştie a p r e c i a r o l u l î n s e m n a t a l so ţu lu i ei , ci e o f i inţă fjrft înţelegere p e n t r u s lu jba de apostol ce o săvârşeş te b ă r b a t u l ei, ba î l ş i cjhlpue, î i face v ia ţa iad , a ş a că aces ta m e r g e în t r e elevii s ă i veşnic m â h n i t , i r i ta t , m â n i o s , apo i n u n u m a i î n v ă ţ ă t o r u l apela e de p l â n s , ci şi zecile de copii î nc red in ţ a ţ i lu i s p r e creş tere .

Aprec ie rea jus t ă a m u n c i i î n v ă ţ ă t o r u l u i de că t r e organele a d m i n i s t r a t i v e si de cont ro l şco la re şi recompense le l a locul lor, da te de că t r e a u t o r i t a t e a şcolară , încă s u n t u n b u n s t i m u ­len t p e n t r u î n v ă ţ ă t o r u l s imţ i tor , pe c â n d d in c o n t r ă c â n d o r i câ t de boga tă ş i r o d n i c ă ac t iv i ta te des făşoară acesta , cei che ­m a ţ i n u o i a u în d r e a p t ă cons ide ra re şi p e n t r u cea m a i n e ­î n s e m n a t ă g reşa lă î i fac m u s t r ă r i adesea î i o m o a r ă e la ­n u l , tocesc s imţu l de r ă s p u n d e r e . Căci s ă n u se u i t e că, c h i a r şi î nvă ţ ă to ru l — persona l i t a t e e om şi n u m a i u n H r i s t o s a p u t u t sufer i c u l iniş te toate palmele şi c ruc i f i ca rea p e n t r u imensu l b ine coborî t oameni lor pe p ă m â n t . E a d e v ă r a t

Mr. 6 IN V Ăţ ÀTO RU L 19

că conştiinţa datoriei împlinite e cèa ma) mare răsplată a jnunciţorului integru, dar loviturile nedrepte şl nemeritate a-„plicate celui vrednic de răsplată delà o vreme îl doboară, îl J ac indiferent mai ales când în fccelaş timp se dan tqt&aa-pense celor, ieari nu le merită cum zice Eminescui: ^Te-or

; întrece nătărăii. De îi fi cu stea în frunte". învăţătorul trebue sa aibă o cultură generală temeinică,

iar cunoştinţele de specialitate să Te aibă aşa zicând îîţnjţr .Setul cel mic. El nu trebue să se mulţumească numai''&LafcfjŞ. noştinţele câştigate în şcoala normală, ci viaţa întreagă. tre*

_bue să înveţe. El trebue să fie stăpân absolut pe metodă''ţi materie, să nu dibuiască, ci să fie un artist în chemarea sa . Trebue apoi să ţină învăţătorul mereu pas cu progresele r e a ­lizate în domeniul pedagogiei, mereu să citească, me*»» să

jse intereseze de tot ce apare nou şi bun în literatură p è s é t » ^ ^şi în special în cea pedagogică. In operele marilor pédafcoii mereu şă caute întărire şi să-şi extragă noui energii pentru -munca sa jgrea. Cum s i n g u r e greu să-şi procure toate c ă r ­ţ i l e bune tea apar, să se asocieze cu colegii delà aceeăş şcoală

.sau, m a i b i n e cu colegii din jur, din o plasă întreaga şi'să-şi . i a c ă împreună o bibliotecă selectă, de unde cu uşurinţă poate . primi cărţile de valoare pentru citire şi studiu.

Gând numai i se dă prilej, învăţătorul să ia parte l a -d i fe r i te cursuri aranjaHe în vederea sporire* şi complectării -cunoştinţelor de profesiune, şi să fie în continuu contaM pu çù-* legii din apropiere, căutând să înveţe unul delà̂ a l f^Ţ j | j î i foarte bine, când an de an- s'ar trimite de către On. ïliflifetër câte 2—3 dintre membrii, personalului de control şi'dStMre

învăţătorii cei mai distinşi în călătorii de studii ÎB ţarS'W în .străinătate, ca apoi cele văzute să le comunice celorMţi co­

legi în cadrul conferenţelor pedagogice, profitând astfel şi -alţii de roadele acelor călătorii.

Dacă cultura ştiinţifică a învăţătorului e de mare impor­tanţă, apoi tot atât de importantă, ba mai mulţy e s» ««MÉlra sa morală, cultura inimii sale. Cèle mai fooaad&se ' Virtuţi împodobească pe învăţătorul român. . 'Acestev^^' ;^udţ' l 'âe : J :re-

. gulă rezultatul unei bune creşteri în casa părintească, în şcoa­la, pe care a făcut-o şi în societatea în c a r e a petrecut. Se pot însă şi câştiga şi îmulţi aceste virtuţi. învăţătorul con­

ş t ient de chemarea sa va căuta mereu sâ"«jj împodobească ett cele mai frumoase virtuţi precum sunt T biinïtateà ÊtféÉÉa,

îndelunga răbdare, iubirea a tot ce e bimf frumos ş i ădevlfcrat, religiozitatea adevărată, dispoziţia veselâvifcon6tienţîomtatft*», vo­inţa tare ş. a. m. d. şi să se lapede.de moravurile r e f e r a vi ţ i i c u m sunt : ura, răutatea inimii, josnicia, leneai egoisniul* îngust, mârşevenia, firea ursuză etc. etc.

Un î nvă ţ ă to r cu o t emeinică cultură ş t i inţif ică şi morală totdçàttna e o autoritate. Şi pentru a u t o r i t a t e a aceasta nu de

TSPUţină voloare e şi felul cum se p r e z i n t ă î n v ă ţ ă t o r ţ i sub t o a t e

aspectele vieţii î n v i a t a f ami l i a ră , soc ia lă etc. ca î m b r ă c ă m i n ­te, cură ţen ie , ca ex te r io r peste tot.

Un î n v ă ţ ă t o r cu veştminte rup te , m u r d a r e , cu c r a v a t a , suci tă , soios, nespă la t , bă rbos , cu p ă r u l vâlvoiu, n u face i m ­pres i e b u n ă , p r e c u m n u face b u n ă impres ie n ic i cei e x t r a ­vagant , excent r ic î n î m b r ă c ă m i n t e , î n v ia t a p r i v a t ă şi publ ică .

I n fine de foarte m a r e i m p o r t a n ţ ă p e n t r u pe r sona l i t a t ea , p e n t r u au to r i t a t ea î n v ă ţ ă t o r u l u i e tactul s ău pedagogic. Ce î n ­semnează a avea tac t ? Aceasta e g reu de definit, d a r totuş u ş o r de iiiţeles. A avea tact pedagogic eu o înţeleg a şa , c a î n v ă ţ ă t o r u l î n orice moment şi î n t r e orice î m p r e j u r ă r i să se ştie afla, s ă ştie ce ţ i n u t ă să ia. Tact pedagogic a r e acela, ca re t o tdeauna e chibzuit , să ştie t r a n s p u n e în s tăr i le sufle­teşti ale a l tora , să ştie s t ăpân i , n u e implusiv , ţ ine s e a m a de f irea copilului , de ind iv idua l i t a tea lui, e sever când t rebue n u ­m a i , încolo e b lând, bun , drept , fin, cuviincios, pr ie tenos etc. î n v ă ţ ă t o r u l să n u aş tepte dela ca rac t e ru l oficiului s ă u să - i dea vaza şi au to r i t a t ea ncesa ră . Acestea să şi le câştige p r i n cali tăţ i le sale dist inse, p r i n vir tuţ i le sale, p r i n pu t e r ea pe r ­sonal i tă ţ i i sale. î n v ă ţ ă t o r u l s ă a ibă î n a i n t e a ochilor să i su ­fleteşti d rep t modele demne de u r m a t t o t d e a u n a sufletele m a r i ,

carac tere le t a r i , personal i tă ţ i le reprezenta t ive , c a r i ca nişte u r i a ş i se r i d i că d in mij locul mul ţ imi i . Aceste pe r sona l i t ă ţ i m a r c a n t e , reprezenta t ive le affă m a i ales în l u m e a m a r i l o r f i­losofi şi pedagogi a i n e a m u l u i şi a i a l to r popoare , oamen i a le ­şi cum a u fost u n Gheorghe L a z a r , u n El iade Rădu leseu . u n Miha i l Eminescu , u n S p i r u H a r e t , u n Nicolae I o r g a şi alţi i , apo i u n Amos Gommenius , u n K â n t , u n Rousseau , u n P e s t a -lozii, u n Fichte , u n H e r b a r t etc. etc.

A m văzut că n u m a i acel om şi deci acel învă ţă to r e o pe r ­sonal i ta te , ca re a r e n u m a i cal i tă ţ i bune . D a c ă u n î n v ă ţ ă to r , ca re e o personal i ta te , cu elevii săi , adecă în m u n c a sa str ict şcolară , obţine cele m a i b u n e rezul ta te , apo i în v ia ta şi ac t i ­vi tatea sa ex t r a şco la ră aces ta î n c ă n u m a i m u n c ă r o d n i c ă poa ­te face. C u m î n s ă î n t r e însuş i r i l e bune , î n t r e cal i tăţ i le u n u i om este şi ş t i inţa , p r e g ă t i r e a temeinică , e n a t u r a l c a s ă ce­r e m şi p e n t r u vi i tori i î nvă ţ ă to r i o p regă t i r e cât m a i b u n ă şi

•tot m a i b u n ă ; s ă cerem ca şcoala s ă - i î n a r m e z e cât m a i b ine cu a rme le şt i inţei . N u m a i u n î nvă ţ ă to r cu ş t i in ţă sol idă poa ­te fi s t imat , respec ta t şi u r m a t de că t re elevii săi şi de că t re să teni i şi orăşeni i în mijlocul c ă r o r a t răeş te şi munceş te . Şi p e n t r u act ivi ta tea e x t r a ş c o l a r ă a î n v ă ţ ă t o r u l u i o p r egă t i r e so­l idă e o g a r a n ţ i e m a i mul t , că ac t iv i ta tea aceas ta va fi r o d ­n ică .

P e n t r u u n vii tor învă ţă tor , ca re t rebue să a ibă cunoş ­t inţe solide mul t i l a te ra le a t â t p e n t r u m u n c a lu i i n t r a ş c o l a r ă cât şi p e n t r u act iv i ta tea sa ex t r a şco la ră , este oa r e dea juns o p r egă t i r e de 4 clase p r i m a r e şi 6 clase no rma le , a d e c ă o p r e ­gă t i r e de 3 a n i î n p lus fa ţă de u n ţ ă r a n , c a r e d u p ă lgge tre—

bpe să t e rmine 7 c l a s e ? P o a t e no rma l i s t u l în t imp a t â t de ^scuft sa-ş i câştige, s ă asimileze toata ş t i in ţa d i ţ t cunoşt inţe le gene ra l e şi de specia l i ta te şi d in dexter i tă ţ i de c â t ă a r e n e -voe ? Ho tă r î t n u !

Gând l ip sa de î nvă ţ ă to r i n u m a i just i f ică să- r&mâttem ia şcoala n o r m a l ă cu 6 s a u c h i a r şi cu 7 clase, e t i m p u l y©>ttte-§ i m cel p u ţ i n l a 8 clase. I n 12 a n i de şcoală cine jţuiftftbii* fcoaştne că se p o a t e d a normal i ş t i lo r o p regă t i r e ©o. m u g u r a i sol idă decât î n 10 a n i ? < w ><>

Şi p e n t r u pres t ig iu l co rpu lu i d idac t i c p r i m a r e ptaâm l â n g ă p reo tu l eu b a c a l a u r e a t ş i a cademie teologică să» iui a -vem în c o m u n ă î n v ă ţ ă t o r e u 6 clase, la ca re cel d in t â iu , săi: ui te peste n u m ă r .

î n v ă ţ ă t o r u l poa te deveni u n factor c u l t u r a l î n v ia ţa satUŢ hv . n i n i î l dor im s ă fie şi c u m in te resu l nostru, de a r i d i ca

-prin c u l t u r ă poporu l nos t ru cere să fie, n u m a i c â n d a ţ e p ş ţ -gă t i r ea de lipsă-. î n v ă ţ ă t o r u l î n a r m a t cu ş t i in ţă m u l t ă şi şoM,?

d ă , adecă cu ca l i tă ţ i de o rd in m o r a l şi estetic, ba. c h i a r şi fizic suficiente, este o persona l i t a te dela c a r e pu tem aş tep ta mult ,

i o t u l , a tâ t , 1 ' ca m u n c ă Şi rezul ta te în şcoală, cât şţ a ţ a r ă j . d e şcoală . N u m a i aces ta îş i poa te îndepl in i pe depl in , rolu^ d e factor cu l tu ra l î n v ia ţa sa tu lu i .

Gr i ja celor chemaţ i t rebuie să fie deci să se deie în şcoa,-lele n o r m a l e vii torilor î nvă ţ ă to r i n u n u m a i ş t i in ţă m u l t ă ge­n e r a l ă şi de special i tate , ci şi educaţ ie a d e v ă r a t ă . Şcoala, n o r ­m a l ă să n e dea adecă î nvă ţ ă to r i in tegr i şi d in p u n c t de. vedere in te lectual şi din p u n c t d e vedere fizic, estetic şi mora l . La p r i m i r e a elevilor î n şcoala normală , deja să se, ţ i n ă seanţă ca

•cei p r imi ţ i s ă fie în t reg i ca fizic şi să a ibă ap t i tud in i p r o n u n ­ţ a t e p e n t r u î n v ă ţ ă t u r ă în gene ra l p e n t r u muz ică şi desemn v î u special .

Să vedem pe l â n g ă m u n c a i n t r a ş c o l a r ă p r i n ce act ivi ta te « x t r a ş c o l a r â poate î nvă ţ ă to ru l î nă l ţ a pe să teni .

Să t eanu l t rebuie r id ica t d in p u n c t de vedere intelectual , fizic, mora l , estetic şi economic. P r i n ce mij loace pot rea l iza aceasta. î nvă ţă to r i i ? P r i n mul te . A r ă t în cele u r m ă t o a r e câ ­teva. ,

î n v ă ţ ă t o r i i b u n i în cel m a i înal t înţeles al cuvân tu lu i a-"ţrag copiii la şcoală şi fac p rogrese f rumoase , ieşind, âln m â ­n ă lor oameni de i s p r a v ă .

P r i n f rumoase producţ i i şcolare fac şcoala s i m p a t i c ^ p ă ­r in ţ i lo r şi publ icului din comună . \ , , '

P e t iner i i ieşiţi d in şcoală n u - i pă răsesc . S i n g u r i s a u în co labora re cu ceilalţi factori cu l tu ra l i d in c o m u n ă ^ preot , n o ­t a r , medic etc. o rgan izează pe j u n i în societatea jun i lo r şi pe fete î n societatea fetelor m a r i . I n c a d r u l acestor societăţi, c a r i s e conduc p r i n j u n i şi fete aleşi de c ă t r ă societăţile lor şi s t au s u b sup raveghe rea învă ţă to r i lo r şi a t u t u r o r inte lectual i diţi

• comună , se ţ in şezător i cu l tu ra le , cu lec tură , co ru r i , deck , -

22 ÎNVĂŢĂTORUL

m ă r i , t e a t r u etc. I n Duminec i şi în s ă r b ă t o r i c â n t ă cu ei î n b i ­ser ică , la s ă r b ă t o r i na ţ iona le , la h r a m u l şcoalei şl a bisericei» şi la a l te p r i l e ju r i potr ivi te a r a n j e a z ă s e rbă r i !

P e j u n i îi o rgan izează în societăţi de g imnas t i că şi-i î n ­cad rează în r e u n i u n e a pompier i lo r . Cu t iner i i cu a u z muz ica l -fo rmează o f a n f a r ă la ca re pot p a r t i c i p a şi bă rba ţ i căsă tor i ţ i şi m a i î n vâ r s t ă .

L a h o r ă j u n i i şi fetele s u n t s u b s u p r a v e g h e r e a celor a leş i : de ei, î n comitetele de conducere şi s u b s u p r a v e g h e r e a î n v ă ţ ă ­tor i lor şi celorlalţ i in te lectual i d in c o m u n ă .

Gând jun i i şi fetele se căsă toresc n u - i l a s ă să scape de sub -inf lu in ţa educator i lor lor, î n v ă ţ ă t o r i şi preoţ i .

P e bă rba ţ i i căsă tor i ţ i îi o rgan izează în diferite societăţ i ; t ovă răş i i s a u r e u n i u n i , ca societăţi de c u m p ă r a r e ( t e m p e r a u -t ă ) , de î n m o r m â n t a r e , t ovă răş i i p e n t r u a s i g u r a r e a vitelor, p e n ­t r u va lo r iza rea laptelui , poamelor , v inului , bucatelor , î n r e u n i u ­n i de pompier i , în bănc i popora le , societăţi de consum etc.

P e fetele m ă r i t a t e şi î n genera l pe femei le o rgan izează în r e u n i u n i de femei cu scopul de a a j u t o r a şcolarii , s ă r a c i cu i căr ţ i , veştminte, m â n c a r e ; pe b ă t r â n i i neput inc ioş i şi s ă r a c i şi f ă r ă sp r i j in cu h r a n ă , locu in ţă în mic i asile, cu veştminte-etc. R e u n i u n e a femeilor s t r ânge pe toate căile fondur i p e n t r u a a ju to ra comitetul şcolar la sus ţ ine rea şcoalei, p e n t r u înzes ­t r a r e a şcoalei cu cele de l ipsă, p e n t r u î n f r u m u s e ţ a r e a b i se r i ­cei etc.

P e n t r u a feri poporu l , t ine r i şi b ă t r â n i , s ă se dedeie v i -ţ iu lu i beţiei şi a l tor păca te , î nvă ţ ă to r i i vor în f i in ţa d e a r â n -du l la sate căminari culturale, u n d e î n Duminec i şi sărbători» şi i a r n a şi î n a l te zile în ser i le l u n g i vor avea la î n d e m â n ă biblioteci popora le bune , vor o rgan i za în c a d r u l c ă m i n u r i l o r s e rbă r i cu l tu ra le cu lec tură , dec lamăr i , t ea t ru , cor, etc.

î n v ă ţ ă t o r i i destoinici d in t r ' o c o m u n ă n u se m u l ţ u m e s c n u m a i cu o rgan i za r ea t ine re tu lu i şi popo ru lu i d in c o m u n a l o r în diferite asociaţ i i cu l tu ra le şi economice locale, ci m â n ă în­m â n a t cu colegii lor d in j u r vor o rgan iza se rbă r i comune c u jocur i , g imnas t ică , în t recer i î n c â n t ă r i etc., vor federal iza m a i

mu l t e societăţi economice ca societăţi de î n m o r m â n t a r e , dé a s i g u r a r e a vitelor, de consum etc.

Cercur i le cu l tu ra le invă ţă toreş t i se vor face p r o p o v ă d u i ­tor i i acestor idei î n t r e să teni , a r ă t â n d u - l e toate binefacerile, ce pot rezu l ta din con luc ra re pe t e ren economic şi cu l tu ra l .

Ca învă ţă to r i i să se p o a t ă dedica cu t r u p şi suflet acestei ac t iv i tă ţ i mul t i la te ra le şi b inefăcă toare cei î n drep t t rebuie să. le a s igu re ex is ten ţa p r i n t r ' o r e t r i bu i r e cinst i tă , ca să n u - i co­pleşească g r i j a pâ ine i .

I n ch ipul a r ă t a t î nvă ţ ă to ru l destoinic p r i n m u n c a lu i şco­l a r ă rodn ică pregăteş te genera ţ i a de m â n e p e n t r u o v ia ţ ă m a i ; s u p e r i o a r ă ; i a r p r i n ac t iv i ta tea lui e x t r a ş c o l a r ă mult i látera—

Nr.6 INVĂ Ţ.JLlQM U.L. 2 3

lă ridică poporul d in comună la o viată mai demnă de omul civilizat.

' Gând învătătorimea română dih întreg-,cftprilisul teorii • » fi pregătită pentru apostolatul, pe câre e (*en îAta i \^I ' f | c& acest apostolat îl face cu toată căldura sufletului^ ^ p o r t i l , | ib-stru va deveni cu adevărat o naţiune, care ştie ce vrea şlL^oi.-te ce voeşte. "'

Tot omul matur e o individualitate. O colectivitate a ^ M -dividualităţi, cari a u comun limbă, obiceiuri, tradiţii etc.?'ţ^'„wi neam sau u n popor. Precum dintr'o individualitate se]~jt$$ffi o personalitate prin desbărarea de toate slăbiciunile şi însuş i ­rea de calităţi bune, aşa şi dintr'un popor, care ştie ce vjfe^'şj care e capabi l 'să-ş i fixeze idealuri înalte, pe cari cu tenacitate urmăreşte să le realizeze, se face cu adevărat o naţium.

Poporul românesc a devenit o naţiune din momentul când s'a născut în el idea naţională^ Şi când şi-â fixat; ca ideal u -nirea tuturor românilor, ideal pe care prin voinţa sa 1-a rea­lizat, a devenit o naţiune mare.

Naţiunea română vă deveni 6 naţiune tiare,;cahd Vâ fi u -nită sufleteşte aşa, încât nicî W antagonism, de 'orice'' TrJyartTut— râ ar fi ei, 'regional, confesional 'istiu' de""clâ^&;"'iîu''" Mâi' J 'deo­parte frate de frate şi când va desăvârşi consolidarea sa''M toate direcţiile. Ş i va fi România tare în special rjgnd păttira ţărănească, care e temelia ţeTii, prin numărul ei, vâ fi r i d i c a ­tă din punct de vedere economic şi cultural şi când industria şi comerţul vor fi în mâni româneşti. *

Acest nou ideal este f ixat în inima tuturor românilor b u ­ni. Dăscălimea română prin munca, priceperea, iubirea sa de neam va putea contribui mult ca idealul acesta măreţ să devi­nă idealul întregii suflări româneşti şi oa şi acest ideal să sfe realizeze.

loan Pavel revizor şcolar

Fundamentul şcoalei active Sinteză de idei şi concepţii

Veniţi la mine voi, toţi cei obosiţi, toţi cei dezorienta*-ţi, toţi cei săraci cu duhul şi-ţi vedea că dacă m ă veţi cunoaş ­te, numai în mine se va putea afla albia prin care ar trebui să treceţi spre a vă orienta pe voi şi pe alţii. Aşa ar putea sft-i cheme şcoala activă pe toţi, cari cresc oameni* ce în cele mai hotărâtoare momente şe lasă târâţi de reiacfiuni străine lor şi nici de cum de u n discernământ a propriilor puteri.

Ca să înţelegi ceva în orice domeniu, n u poţi decât cău­tând să faci apel la propria-ţi judecată. Cine înţelege prin pris­ma individualităţii sale, reacţionează după cum îşi dă seamă şi dă naştere la ceva special firii şi concepţiei sale despre Iu-

24 ÎNVĂŢĂTORUL ftr&

c r u l conceput . Aceas ta- i şcoala act ivă, d u p ă cum a r a t ă şi Lay — rep rezen tan tu l aces tu i c u r e n t lua t î n in tegra l i t a tea lu i : p e r -c e p ţ i u n e p rop r i e , fie a u n u i obiect, fie a une i chest iuni , fie a u -ne i idei, p r e l u c r a r e a în conş t i in ţă şi e x p u n e r e a sau execuţ ia r e ­zu l t a t ă firesc d in p r ime le doua .

Şcoala act ivă, s au cu ren tu l p e n t r u t rez i rea act ivi tăţ i i spon­t a n e şi proprii în domeniu l fizic şi psihic , n ' a r fi p u t u t l u ă m a r e a v â n t n u m a i p r i n c râmpeele abs t rac te , p reconiza te de m a r i i pe­dagog i p r e m e r g ă t o r i ac tua le lor s t ă r i educajive ; a t rebui t ca o evoluţ ie a factori lor de c u l t u r a s ă de te rmine aceas ta . Aşa că ce-a fost făcui că acest suflu educat iv s ă preocupe ac tua l a l u m e şcolară , â fost î n f l ă c ă r a r e a că t re noile concepţi i de v ia ţă şi î n a i n t a r e a ş t i inţ i f ică a studii lor , de care n e ţ i n â n d seama — f ă r ă r i sc — n u m a i poate fi p rogres . î n a i n t a r e a biologiei, psichologiei, so­ciologiei şi p e n t r u o r i en ta rea m o r a l ă t a r e b u i n ţ a eticei, toate — di ­rec t s au indi rec t — a u cont r ibui t a fi punc te de reaz im pen t ru şcoa la act ivă.

I n r a ţ ionamente le lor ş i -n subtilele observaţi i , filozof i şi pe­dagog i i m a i ales u l te r io r renaş te r i i , a u în t r eză r i t ţn b u n ă p a r t e ideile că lăuz i toare de a c u m ale şcoalei. N ' a u avu t însă , acea p u ­t e r e de convingere a s u p r a masse i educa tor i lo r p r i n fap tu l că n e d i s p u n â n d de a ş a mij loace de s c r u t a r e a real i tă ţ i i , concepţii le l o r b u n e r ă m â n e a u ca unele d in mult iple le opini i . L u m e a dezo­r i e n t a t ă n ic i n u ştia a t u n c i dacă - s a d e v ă r u r i s au s imple ipoteze. A ş a a fost î n vechime cu Socrates , ca re p r i n me toda s a e u r i s ­t i c ă — ce constă în î n t r ebă r i şi r ă s p u n s u r i , — făcea a t u n c i ceia ce n u m a i în z iua de documen ta t şt i inţific — trezea ac t i ­v i t a tea p rop r i e . N u s'a ap l ica t metoda sa n ic i ch ia r de E l in i — n u m a i vorbim de evul mediu .

Ul ter ior Renaş te r i i d u p ă mul te p ă r e r i bune ca : a lui R a -belais , Monta igne şi mare le r e s t a u r a t o r Bacon — ,mai ales —, Desca r t e s a f i r m ă că toţi oameni i s u n t egali în judeca tă ; deci î r ebue u n b u n exerc i ţ iu educat iv a l r a ţ i u n i i p ropr ie , p r i n p u ­n e r e a acesteia în act ivi tate .

B a z a t în b u n ă p a r t e pe pă re r i l e î a in taş i lo r să i şl ale Iui Locke, genia lul Rousseau a dat l a iveală, nici ma i mul t nici m a i p u ţ i n decât ceia ce t rebuie să -ne intereseze în şcoala ac t ivă . Şco­l a r u l — *ice el — să-ş i întemeize c ia ce ştie n u pe ceia ce i -a i s p u s tu, ei pe ceia ce a înţeles el ; s ă tiu înveţe ş t i inţa ci s'o găaeaseă". P r i n act ivi ta te fizică „ E m i l " t rebuie sâ-ş i fortifice earp»!, ca re fiind s lab slăbeşte şi sufletul.

P r i n Basedow ideile lui Rousseau , se ap ică în Gerhiari ia şi se con t inuă sub forme or ig ina le p r i n j i eo-umaniş t i i fterder, Goethe e t c , a j u n g â n d la u n p rac t i c i an a d e v ă r a t a acelor idei, tâ Pes ta lozzi . Ajutat de p r ac t i c a s ăvâ r ş i t ă î n locali tăţi din Elveţia — m a i ales la Tverddn — el a p u t u t să se convingă de exis ten­ţ a germeni lor de act ivi ta te la copil, ca r i fi ind îh s t a r e de ne lu -c r â r e , t rebuie n u m a i a ţ â ţa ţ i . P u n e la baza î n v ă ţ ă m â n t u l u i i n t u i -î a , care- i fundamen tu l conşti inţei omeneşti .

ÎNVĂŢĂTORUL 25

Din t r e modern i , H e r b a r t — cu toate că de mul ţ i este des ­c o n s i d e r a t p e n t r u psichologia sa m a t h e m a t i c ă neap l icab i la — a a d u s u n m a r e folos educaţ ie i . Cere ca educa ţ ia să în t regească con tac tu l cu luc ru r i l e p r i n desvol tarea in te resu lu i mul t i l a t e ra l . U n al tul , Diesterweg p re t inde s ă reco l tăm m a i mul t decât semă­n ă m . Cum aceas ta ? — P r i n t rez i rea act ivi tă ţ i i spon tan^ .

P robe i este u n demn u r m a ş a lu i Pesta loszi ; el cons ide ră pe -om o f i inţă capab i lă de act ivi tate . Când este copil, omul şi-o mani fes tă p r i n joc. Astfel r e c o m a n d ă jocul în comun şi i a t ă n a ş ­t e rea „g răd in i i de copi i" : Kindergarten.

Am spus — n u m a i aceste răs le ţe idei n ' a r fi p u t u t conv in­ge pe cei in teresa ţ i , d a c ă n u veneau în a ju to r şi al te o r i zon tur i . O b u n ă p a r t e d in ideile şcoalei active sun t r ă s u n e t u l une i m i ş ­

că r i filozofice, m i şca re începu tă c h i a r cu p ă r i n ţ i i filozofiei m o d e r n e : Descar tes şi Bacon. N u ne p u t e m înch ipu i şcoala a c ­t ivă f ă r ă să ţ inem seama de esenţa ideilor delà baza ei şi filo­zofia m o d e r n ă a contr ibui t la aceas ta .

In f luen ţa t de K a n t , Schopenjtiauer — prmtr'o altă metodă, • — îl depăşeşte pe aces ta prçdaând că s e poate cunoaş te şi „ L u c r u l î n s i n e " . 0 cerce tare i n t e r n ă a omulu i — p r i n analogie , duce

"ia cunoaş te rea a tot cosmosul ; p e n t r u c ă omul n u - i ceva s e p a r a t de fiinţele şi luc rur i l e ex te r ioa re — se deosebeşte doa r î n for­m ă î n fond este acelaşi . E s e n ţ a fiinţei noas t r e este „voin ţa de-a 4 ră i " , c h i a r co rpu l este r e ia l i za rea acestei voinţe. Dis t ruge deci, ideia despre p r i m a t u l intelectual , r educându-1 la un simplu, (no­rocos) accident . .

„ L u m e a ca voin ţă şi r ep r ezen t a r e " ) Sol i ta ru l Nietzsche, re ia ideia lui Schopenhaue r , a s u p r a p r i ­

m a t u l u i voinţei — d u p ă el : „voin ţa de-a fi t a r e " şi preconizează p r i n n imic i r ea celor s labi „ s u p r a - o m u l " . Acest s u p r a - o m n u se l a s ă inf luenţa t de mediu ; este o indiv idual i ta te dist inctă, ce-şi c re iază s i n g u r d r u m u l de u r m a t şi scopul, ne ţ i n â n d seama de mij loacele în t rebu in ţa te . Binele şi a d e v ă r u l exis tă n u m a i î n t r ' a -tâ t î n t r u cât a j u t ă la f o r m a r e a aces tu i „a r i s toc ra t " om a lu i Nietzsche. Cons ideră creş t in ismul şi democra ţ ia •— a d ă u g â n d şi a lcool ismul — ca cei m a i m a r i r ă u f ă c ă t o r i a i omenir i i . E l deci sus ţ ine mora la celor ta r i . Deci m a r e rol joacă aici voinţa jn-

' d iv idua lă . W u n d t , P a u l s e n şi apo i f rancezul Bergson, f iecare . a d ă u ­

g â n d idei de va loare şi o r i en t ând m a i favorabil conştiinţele, r e ­i au , sub al te aspecte însă , vo lun ta r i smu l (ideia p r i m a t u l u i vo­in ţe i ) . W u n d t p r i n suflet înţelege „ impu l s i a voinţe i" c a r e pen­t r u el, este p r inc ip iu l vieţii ; este î n t r ' o s t r â n s ă l egă tu ră cu to­ta l i ta tea fenomenelor biologice ( an imisn i ) .

D u p ă Pau l sen , în af larea cunoşt in ţe lor si-rţ. perceperea lor tot voinţa este cea m a i t a re . E l p a r ' c ă se ridicat în con t r a t en ­d in ţe i lui Nietzsche şi a p r e m e r g ă t o r u l u i s ău Schopenhaue r — c a r i n u dădeau cuveni ta atenţie e lementului sufletesc. „Căci vo­

i n ţ a psiho-morată este în orice caz s ingu ru l lucru ca re dă va-

26 l NYATÂTORUL Nr. 6

loa re şi î n s e m n ă t a t e acestei r e ia l i t ă ţ i " . ( „ I n t r o d u c e r e î n f i l o ­zofie") .

M a i î n zilele noas t r e Bergson •—• p r i n a l s ău >,elan v i t a l " — a d e r ă m a i depa r t e la acea chee a e x i s t e n ţ e i : voinţa.

„Filozofia ac t iv is tă" a lu i F ich te , a cont r ibui t ch i a r direct ; l a bazele une i concepţii act ive de educaţ ie . P r i n c i p i u l în t r egu lu i -"Univers este „ l iber ta tea abso lu tă" s au „eul ac t iv" , căc i esenţa-eu lu i este ac ţ iunea . Când „eul ac t iv" îşi dă s e a m a că m a i e ~ x i s t ă u n „eu a f i rma t" , d in conex iunea acestor d o u ă e u r i ind i ­vidul se a f i r m ă s au este conşt ient de sine. Aceas ta se poate — s ă fim conşt ienţ i de ex i s ten ţa n o a s t r ă — n u m a i în u r m a ac ţ iu ­ni lor . Act ivi tatea deci este baza exis tenţ i i .

Cei ce-şi d a u s eama că t rebuie să c rească oameni , n u c a r i ­c a t u r i se folosesc şi de rezul ta te le Biologiei. Astfel s 'a cău t a t a~ se ţ ine în m a r e m ă s u r ă s e a m a de adevă ru r i l e ei. P o a t e că filo­zofii amin t i ţ i , f ă r ă sp r i j inu l acestei şt i inţe, n u se î n c u m e t a u Ia . acele p ă r e r i .

Orice fiinţă re iac ţ ionează la impres i i le d i n a f a r ă p r i n e x ­pres i i . Fi inţele monoce lu la re re iac ţ ionează în în t reg ime pe c â n d cele pol icelulare îşi a u f iecare ac ţ iun i divizate. Ceia ce de te rmină v ia ţa este tocmai acest act de r e i ac ţ iona re ; m a t e r i a m o a r t ă n u săvârşeş te ac ţ iun i şi expres i i . P r i n reiacţ i i le ce le-

. p r o d u c e indiv idul este capabi l s ă se adapteze la mediu l î n c o n ­j u r ă t o r şi p r i n u r m a r e îşi de t e rmină exis tenţa . He rbe r t S p e n -cer s p u n e că : „v ia ţa este o con t inua a d a p t a r e la mediu l fizic". D a c ă m a t e r i a m o a r t ă n ' a r fi in f luenţab i lă şi capab i l ă de s c h i m ­ba re , a r fi e x p u s ă pieir i i .

Organ i smul t r ă i n d în mediu l social, este nevoit s ă se a -dapteze aces tu ia şi f i indcă n u se poate î n t r ' u n mod a u t o m a t î n a ş a m a r e complex de ac ţ iuni , i -a t rebui t ceva să-1 că l ăuzească şi s 'a născu t astfel conş t i in ţa d in necesi ta te o rgan ică . Biologia-a fo rmula t p r i n Haeckel teor ia biogenet ică : desvol tarea i n d i v i ­dulu i repe tă fazele desvoltăr i i speţei, s a u ontogenia r epe t ă f i -logenia. Aceas ta î n să se poate admi te n u m a i în formă, î n e-sen ţă nic idecum. Oare exis tă acea delicateţă î n t r ' o oa reca re fază.. an t ropolog ică ce ex i s t ă la copilul d in z iua de azi.

Trebuie s ' admitem că din t imp în t i m p fiinţele se depăşesc, c ă u t â n d să evolueze d in acele s t ă r i pr imi t ive .

Această teorie — cred — a cont r ibui t mu l t la n a ş t e r e a a -celei şcoli active manua l i s t e s au „şcoala m u n c i i " . S a s e ţ i n ă s e a ­m a de aceas ta n u m a i î n t r u c â t n u este c o n t r a r ă p roduse lo r t r a ­iu lu i în comun ş i tendin ţe i evolutive. Va t rebu i d u p ă c u m a -r a t ă D-l Dr . Pe t rescu în l u c r a r e a sa „Şcoa la a c t i v ă : o s c ă l d a r e în re ia l şi u n sbor sp re ideial .

Acest nea juns se complectesază, î n t r eg ind în m a r e m ă s u r ă baza şcoalei active p r i n psichologie. Dela început marii educa ­tor i ş i - au bazat procedeur i le lor educat ive , pe cunoaş te rea i n ­t i m ă a omulu i şi copi lului — ce n 'o poa te da decât ps ichologia . Astfel d u p ă alţi î n a i n t a ş i ca : Rousseau , Pestalozzi e t c , c a r i c e r

6 Mr. INY ÂŢ ĂŞOBUl 27

s ă se u rmeze în educaţ ie conform n a t u r i i , H e r b a r t c a u t ă — con ' -v ins de m a r e a ei necesi tate — s ă r idice psichologia la r a n g u l de ş t i in ţă de s ine s tă tă toa re , ceia ce n u s'a p r e a p u t u t re ia l izâ î n p r ac t i c ă . E d u c a t o r u l poate să s t ă p â n e a s c ă pe copil n u m a i p r u i cunoaş te rea lui in t imă , ca re n u se poate face decât p r i n obser­vaţ i i a s u p r a copilului . S 'a observat la copil o m a r e î n c l i n a r e sp r e act iv i ta te spon tană , man i fes t a t ă la început m a i alse p r i n joc.

I n şcoala pas ivă , aceas tă î nc l ina re f i rească a lu i n u mai-poa te să- i a ju te la n imic , t rebuie să p r imească totul ca u n r e ­ceptor de telegraf. Adevă ra tu l concept a l educaţ ie i noi însă , este să desvolte cali tăţ i le înăscu te ale ind iv idu lu i .

La orice impres ie p r i m i t ă copilul r eac ţ ionează activ, dacă. este p u s în condiţ i i favorabi le de act ivi ta te ; deci t r ebu ie să se-t rezească aceas tă , f ăcând apel la p a r t e a v o l u n t a r ă d in noi — la i n i m a copilului . D a c ă nu , n ' a m păş i t m a i depar te , ci a m r e ­gresa t .

D â n d u - ş i s e a m a sc ru t ă to r i i n a t u r i i omulu i şi copilului , că. ps icbologia nui-şi poa te avea legile genera le , c u m a r fi v r u t H e r ­ba r t , f i ind f iecare individ ceva dist inct , s ' au g â n d i t p e n t r u d i ­rec t iva în v ia ţă să studieze indivizi i ca a t a r e şi să. p o a t ă face di ferenţ ier i d u p ă c a z u r i ana loage . Astfel s 'a născu t psichologia diferenţ ia lă , r ep rezen t a t ă p r i n W . S te rn . Psichologi ca : Alfred" Bine t şi S imon fo rmu lând o s c a r ă a intel igenţ i i a u c ă u t a t s ă - i selecţioneze pe cei n o r m a l i de a n o r m a l i şi pe cei s u p r a - n o r m a l i , f ăcând să se adapteze educaţ ie d u p ă creinţele indivizi lor. Ţi ­n â n d aceşt ia s eamă m a i mu l t de in te l igenţă şi a v â n d metode de observare cam art i f ic iale s 'au cău ta t a l te metode, ca r i s ă co­r e s p u n d ă , omulu i î n în t reg ime —• şi ca sent iment şi voinţă . S ' au în tocmit astfel „fişe de observaţ ie" , c a r i m a i mul t s a u m a i p u ţ i n d a u o i coană fidelă a tendinţe i de act ivi ta te sp re ca re înc l ină copilul —• observâridu-se în fa ţa s i tuaţ i i lor reale .

Trebuie să existe s t r â n s ă l e g ă t u r ă în t r e ideie şi f a p t ă ; deci cum să se poa t ă pedagogiceşte veni, î n a ju tor copi lului ? Obser-v â n d u - s e ro lu l în aceas tă p r iv in ţ ă a imagin i lo r Kines te t ice (de-mi şca re a muşch i lo r ) , s'a s imţi t necesi ta tea de a se depr inde-astfel de imagin i , p r i n exerci ţ i i de acest gen. Pe rcep ţ iun i i şi p r e l u c r ă r i i , astfel, u ş o r să - i p o a t ă u r m ă execu ta rea ac tu lu i .

Rep rezen t a r ea astfel, să fie n e d e s p ă r ţ i t ă de man i fes ta re , i-deia de faptă . Cum activ fiecare percepe şi-şi r eprez in tă , d u p ă ind iv idua l i t a tea p ropr ie , se va naş t e p r i n a ş a imag in i şi o acti-^ vi tate p rop r i e . I a t ă prof i tul r ea l ce-1 ia şcoala d in astfel d e observaţ i i a n a t u r i i in te r ioare a indivizi lor .

D u p ă cum spune Ar i s to t e l : p a r t e a n u - i s e p a r a t ă de tot, n ic i indiv idul n u t rebuie să-ş i conceapă u n d r u m a p a r t e de fenome­nele soc ia le ; t rebuie s ă c ă u t ă m p e n t r u şcoala ac t ivă r ă d ă c i n i şi. î n Sociologie. „Societatea este mediu l n a t u r a l şi necesa r a l i n ­d iv idu lu i " ( I . D u m a s ) .

S'a cons ta ta t de sociologi ca : D u r k h e i m şi Ross, că mani - -

fes ta rea sufletească a omulu i — conşt i in ţa —• este tocmai r e ­zu l t a tu l t r a i u l u i î n societate. Act ivi ta tea omulu i este d e t e r m i n a ­t ă de mediu l exter ior — care - i şi societatea —, deci f i ind u n m e d i u de viată , a r e de mul te or i p u t e r e a de-a sch imba însuş i r i le -na tu ra l e — cazul cu conşt i in ţa . Se va l ă să l ibera desvoltare a indiviz i lor î n c a d r u l m o r a l însă , căci n u m a i a ş a se vor p u t e a n a ş t e personal i tă ţ i le . N u p a t u l lu i P r o c u s t deci, ci man i fes t a ţ i a d u p ă act ivi ta te p ropr i e . N u m a i a ş a se vor vedea ind iv idua l i t ă ţ i dis t incte , c a r i pr iv i te î n genera l vor fo rma a r m o n i a socială . Tot d i n necesi ta te socia lă s 'a nă scu t şcoala, c a r e deci este u n p r o ­d u s a l aces tu i mediu . D a r la r â n d u l s ă u acest o r g a n social, a r e şi t rebuie să a ibă rolul de .modi f i ca toa re a masse i societăţi i ; zic a massei , căci la concepţiile ini ţ ia le şi verosimile ea t rebuie să se pot r ivească .

I n societatea în ca re t răeş te , omul t rebue să fie călăuzi t şi moral iceş te ; concepţ ia lui Nietzsche p u t â n d u - s e ap l ica m a i mu l t l a fiinţe cu m o r a l a lui Hobbes. E t i ca îi s t ă î n a ju tor omulu i s p u n â n d u - i că ac t iv i ta tea să -ş i a i bă în ţinta, şi mora l i t a t e , i n ­tel igenta t rebuie să fie î n funcţie de mora l i t a te , f ă r ă c a r e socie­ta tea n u poate să exis tă . Altfel t inde să se s u p r i m e , a-şi d i s ­t r u g e fac toru l ce-a p rodus -o — societatea — f ă c â n d să t i n d ă o-inul sp r e an imal i t a t e . E t ica ne a r a t ă că f o r m a r e a de pe r sona l i ­t ă ţ i m o r a l e a r t rebu i să fie ţ in ta educaţ ie i . La aceas tă p ă r e r e a u a d e r a t toţi cei ce s 'au ocupat ser ios de scopul şcoalei.

Oare se poa te p r i n şcoala ac t ivă — ce vorbeam — este şi r ă s u n e t u l filozofiei vo lun ta r i za te — să se formeze acele pe r so ­na l i t ă ţ i mora le în sensu l cel m a i u m a n i t a r i s t ? Omul n u t rebuie pr ivi t n u m a i din p u n c t u l de vedere al voinţii , căci cu toate că voinţa a r fi esenţa fiinţei, omul a r e u n p lus şi acel p lus este intelectul — norocosul accident . I n şcoala ac t ivă cei ce-au ţ inu t s eama m a i mu l t de aceas tă l a t u r ă , a u căzut în un i l a t e ra l i t a t ea ma te r i a l i s t ă ce s 'a mani fes ta t m a i ales în Ame­r i c a şi German ia . I n Amer i ca r ep rezen ta t ă p r i n I o h n Dewey, î n G e r m a n i a p r i n Ker schens t e ine r şi Pales t . Aceas tă concepţie p u ­n e act iv i ta tea m u s c u l a r ă m a i p r e s u s de cea ps ihica .

Uni i s 'au convins de nea junsu r i l e acestei p o r n i r i — căci mate r ia l i ş t i i s a u manua l i ş t i i c o n d a m n â n d şcoala căr ţ i i , a u că ­zut în e x t r e m u l de-a n ' o m a i folosi — şi s p r e a n u negli ja n ic i intelectul , r e c o m a n d a u atâta ş t i in ţă câ tă se poate re ia l izâ în p r ac t i c ă ; m u n c ă in te lec tua lă n u m a i a t â t a cât este posibilă de a-se ex te r ior iza mater ia l iceş te . Şcoala ac t ivă însă , n u t rebuie să p r ivească rea l i t a tea n u m a i p r i n p r i s m a hedon i smulu i şi u t i ­l i t a r i smulu i , ci t rebuie ca p r i n act iv i ta te s p o n t a n ă să educe şi intelectul — fă ră a se g â n d i n u m a i decât la r e i a l i ză r i m a t e r i a ­le. Această concepţie, cere t rez i rea act ivi tăţ i i p e n t r u toate func ­ţ iuni le sufleteşti şi fizice p r i n exerci ţ i i co respunză toa re . N u m a i aceas ta poate fi şcoala ac t ivă in tegra lă . P r i n exper ien ţe şi p ă ­r e r i m a i recente s'a a r ă t a t aceas ta . Aşa F a y în „Ta tschu le" a dovedit că celelalte două concepţi i n u cadrează cu real i ta tea .

Nr. 6 ÎNVĂŢĂTORUL

D a c ă facem o p r iv i r e re t rospec t ivă a s u p r a f u n d a m e n t ă r i i şcoalei active, t rebuie î n concluzie să ţ inem seama , — de sigur-şi cu rezerve — de aceste a d e v ă r u r i . ,

Astăzi p a r ' c ă c h i a r şi l a noi se observă o t end in ţ ă a scr i i to­r i lo r —• ca o r eac ţ iune con t r a filozofiei g e r m a n e a m i n t i t ă — să.

o rez is tenţă a „ t radi ţ ie i occidentale şi a „ideei c reş t ine" c o n t r ă a -cestei p o r n i r i de s u g r u m a r e , ce s 'a a r ă t a t m a i ales în cauza ră?> boiului t recut l a Germani . Es te î n s e m n a t de-a se a r ă t a î n a c e a ­s tă l up t ă con t ra tendinţe i ge rman ice şi as ia t ice s a u pans l av i s -tice, numele lui H e n r i Mass is c a r e „ p a r ' c ă a r e in i ţ ia t iva acestei l up t e " a cu l tu r i i con t r a incu l tu r i i .

Trebuie s 'af i rm — d u p ă p ă r e r e a m e a — că poa te p o r n i r i n ie tzscheniene să fi contr ibui t la f o rmarea şcoalei active ; d a r n u i s 'a da t direct iva cuveni tă : „spr i tua lo- ide ia l i s tă" . N u l ă ­sa ţ i în p ă r ă s i r e sp i r i tu l şi nu-1 veţi l ă sa n u m a i c ă u t â n d a-1 face să-şi manifeste act ivi ta tea s p o n t a n ă şi individuală-

Când fiecare educa to r se va convinge b a r e m în p a r t e de~ adevă ru r i l e expuse m a i sus şi va avea posibi l i tatea de a-le ap l i ­că, va pu tea s p u n e şi „v ia ţa ş co la ră" a noas t r ă , — tinde s p r e

Reforma învăţământului ştiinţelor naturale

La a d u n a r e a genera lă a secţiei jude ţene Cluj a Asociaţ iei învă ţă tor i lo r , ca re a avu t loc la 24 Iun ie , d. I . , N i s ipeanu , a p r e ­ciat ui om de şcoală, a ţ inu t o confer in ţă pe care o r ă z u m ă m :

Dl. prof. I . N i s ipeanu şi a începue confer in ţa cu cons ta ta ­rea u n o r defecte m a r i , pe car i le a r e î n v ă ţ ă m â n t u l azi, defecte ca re sun t : uniformitatea programului analitic p e n t r u toate şco­lile p r i m a r e din ţ a r ă , deşi ele sunt în s i tuaţ i i geografice cu totul diferite; u n s lab a p a r a t de intui ţ ie a fenomenelor, a p a r a t oare-foarte adesea se mărg ineş te la a r ă t a r e a u n o r tablour i , m a i a d e ­sea lipsite de orice estetică, sau şi m a i r ă u , la. nişte f igur i sche ­mat ice din car te . Din cauza insuficienţei a p a r a t u l u i de ins t i tu -ţ iuni ştiinţifice, în şcoală se p r e d ă m a i mul t în mod verbalis t , teoretic, f ă r ă a fi p u s copilul în l e g ă t u r ă cu p rac t i ca vieţii.

P e n t r u remedierea celui d in tâ i defect, acela al u n i f o r m i ­zăr i i p rog rama t i ce , I . Nisipeanu, a p r o p u s ca pe vii tor p r o g r a ­mul şt i inţelor n a t u r a l e să se adapteze nevoilor regionale,, s p r e a se pu tea p o r n i în p r e d a r e a lecţiilor dela adevă ra tu l a p a r a t apercept iv a l copiilor, ca re a p a r a t .var iază d u p ă locali tăţi . D-sa a şi dat citire une i schiţe de p r o g r m , în tocmi tă pe baza p r i n c i ­p u l u i elast ici tăţ i i regionale.

in i e priveşte remediul celui de al doilea defect, al ins i f i -

sp r i jme profitele cu l tu ra le

v ia ţă . I. Apahideanu, înv.

" d e n ţ e i a p a r a t u l u i de mij loace intui t ive, dl N i s ipeanu , dupăce face o cr i t ică a m ă n u n ţ i t ă a ac tua le lor mij loace de intui ţ ie , a -junge la concluzia, e x p r i m a t ă r ă sp i ca t : cunoaş terea n a t u r i i t r e ­buie s ă se facă în n a t u r ă , p r i n in tu i ţ i i senzoria le directe. De

"aceia excufs iun i le cu scop ştiinţific consti tuesc cel m a i b u n mijloc de intui ţ ie .

P o r n i n d î n să dela cons t a t a rea foar te veridică, că sp re a se folosi în mod f ructuos excurs ia , e nevoie d e o p r e g ă t i r e a n t e ­r i o a r ă , p e n t r u c a şcolar i i să n u se găsească deodată î n fa ta u n u i dedal de fenomene şi a n u le fi s imţu r i l e pa r a l i z a t e de

Tîonfuziunea haosu lu i de fenomene, c a r i li se p rez in t ă în n a ­t u r ă deoda tă î n t r ' o complexi ta te e x t e r n ă , conferen ţ ia ru l a r a t ă p r i n a r g u m e n t e psihologice temeinice, că şcoala p r egă t i t oa r e

-cea m a i b u n ă p e n t r u in tu i ţ i a n a t u r i i , o consti tuiesc descrier i le plast ice, ar t is t ice şi n a r a ţ i u n i l e vii, d inamice . N a r a ţ i u n i l e şi descr ier i i le poetice t r ans f igu rează intui ţ i i le a n t e r i o a r e a le co­pii lor, devenite bana le şi deci ne in te resante , p r i n repet i ţ ia z i ln ică

-şi le- face d in t r ' oda t ă i a r ă ş i i teresante , dându- l e o h a i n ă n o u ă . P e u r m ă , d u p ă ce s'a trezit acest in te res n o u p e n t r u intui ţ i i Techi, cunoscute : cum sun t an imale le văzute zilnic, p lantele , obiectele casnice, copiii le vor observa în in tu i ţ ie d i rec tă mu l t m a i bine, şi cu m a i m u l t ă a t rac ţ ie . I n însuş i in teresul une i intui ţ i i d i rectă cât m a i intensive a n a t u r i i , conchide dl N i s i ­p e a n u , t rebuie să r ecu rgem în tâ i la a r t a descr ier i i şi na ra ţ i e i , m a i ales că acestea const i tuesc cea m a i b u n ă şcoală p regă t i t oa re a cunoaş te re i ştiinţifice a n a t u r i i .

Mul ţ imea exemple lor a d u s e în sp r i j inu l acestei concepţ i i metodologice de dl N i s ipeanu , a rgumen te l e în temeia te pe cele m a i u o u i teori i ale psihologiei infant i le , a u făcut e x p u n e r e a d-sale foar te vie şi foar te l uminoasă .

Cronică C o n v e n ţ i a ş c o l a r ă r o m â n o - I u g o s l a v ă . D e ş i ţara noa­

s t r ă şi Jugos l av i a a u mul te in terese comune de a p ă r a t totuşi pe terenul şcolar ni i ne p u t e m înţelege cu ei. Deşi no i a m avu t d o u ă învoeli cu ei, n ' a u voit să respcteze nici u n a . P r i m a a fast cea făcu tă la B u c u r e ş t i în 1913 făcută întire Ti tu Maiorescu şi Pas ic i . I n înţelesul acesteia n i se g a r a n t a d rep tu l de a în f i in ţa şi sus ţ inea şcoli pe seama, r o m â n i l o r d in Macedon ia . Astfel s t a ­tul r o m â n a şi- r id ica t î n Bitolia u n liceu, o şcoală n o r m a l ă şi m a i mul te şcoli p r i m a r e . Vecin'S noş t r i i l a începu t le-a şi î ncu ­v i in ţa t func ţ iona rea . î n d a t ă î n să ce a înce ta t răsbo iu l cel m a r e pe toate le a u închis , pe motiv că î n t r e cei doi m a r i b ă r b a ţ i de

; s ta t a r fi exis ta t o convenţie ' verbală , p r i n ca re R o m â n i a s ă a n ­ga jase că î n d a t ă ce S â r b i a a r fi a t a c a t ă noi imedia t a doua zi să-i

• şi s ă r i m în a ju tor . Cum în să în răsboiu l mondia l R o m â n i a a i n t r a t abea cu 2 a n i m a i tâ rz iu , în 1916, -— convenţ ia a căzut

-şi p r i n aceas ta f ra ţ i i iugoslavi deslegaţi de obl igament . L a acea ­stă, m ă s u r ă guve rnu l nos t ru h u ş t iu s ă fi reac ţ iona t cu n imic .

D u p ă n o u a o r â n d u i r e a ţ ă r i l o r succesoare nu>narchei a u s t r o -u n g a r e , noi R o m â n i i r ă m ă s e s e m î n t e r i to ru l n o s t r u cu câţ iva vecini iugoslavi , în ţ i nu tu r i l e Timişoare i , i a r ei r u p s e r ă comune . î n t r eg i d in p a r t e a vestică a B a n a t u l u i . Se i m p u n e a deci o n o u a • convenţie, p r i n î n g ă d u i r i reciproce. Astfel d u p ă o t â r g u i a l a de 4 a n i — începu tă în 1923 şi t e r m i n a t ă în 17 Aug. 1927, — a m a j u n s la înţelesul ca în cele 2 clase p r i m a r e i n s t ruc ţ i a să se facă • exc lus iv în l imba m a t e r n ă a elevilor, i a r d in cl. I I I î n sus s ă se p r o p u n ă a n u m i t e obiecte şi î n l imba sâ rbească . I n ce pr iveşte şcoli le s e c u n d a r e se h o t ă r â s e ca guve rnu l iugoslav să creieze 6 •catedră de l imba şi l i t e r a t u r a r o m a n a pe l â n g ă liceul şi şcoala n o r m a l ă d i n Vârşe ţ . î n v ă ţ ă t o r i i şi profesori i se vor r e c r u t a d i n t r e s u p u ş i i iugoslavi . I a r î n t r u cât î n t r e acestea n u s ' a r găs i oamen i cvalificaţi , se va pe rmi te a d u c e r e a lor şi din R o m â n i a . Acest î n ­ţeles a fost lua t pe baza de rec iproci ta te .

Oameni i noş t r i i a u voit ca aceste învoieli s a fie consfinţi te p r i n forme in t e rna ţ iona le ra t i f ica te şi conf i rmate p r i n cele 2 P a r ­lamente , r o m â n şi iugoslav. Vecinii noş t r i i n u s'au 1 i nvo i t , c e r â n d c a aceste h o t ă r â r i să se t r e a c ă în u n s implu Regu lamen t . Oameni i n o ş t r i i s ' au învoit şi a şa . Şi dacă noi îl observăm, ei n u l ' au p u s î n ap l i ca re , pe motiv că opoziţ ia condusă de Svetosar Pribicet. •Viei l e -a r face greu tă ţ i .

B a m a i ş t im că pe când s ta tu l nos t ru l a să ca t iner i i i u g o ­slavi d in t e r i to ru l r o m â n să-ş i facă educa ţ i a pe p ă m â n t u l s â r ­bilor, a i noş t r i i sun t opr i ţ i p r i n o r d o n a n ţ a din 10 Febr . 1928 de a face s tudi i în R o m â n i a .

Şi pe c â n d Sâ rb i i s u n t h o t ă r â ţ i să r idice l a BeciCherec u n c ă m i n m a r e na ţ i ona l p e n t r u adăpos t i r ea t iner i lor d | n t e r i to ru l r o m â n noi, n e r e semnăm, la o a t i t ud ine b inevoi toarea

Şf oa re p â n ă când? N u înţeleg oameni i noş t r i i de s ta t s ă -aplice aceleaşi m ă s u r i ? P e n t r u c e noi s ă le î n g ă d u i m lor totul , i a r ei n o u ă n imic? Aceas tă î n s e a m n ă pr ie tenie şi r a p o r t u r i de in­

t e r e s e comune? P e n t r u ce nu. ap l i căm fo rmula veche a C o r a n u l u i : t,dinte pentru dinte şi ochiu pentru ochiu."

I n s p e c ţ i e m i n i s t e r i a l ă l a g r a n i ţ a d e V e s t . I n z i u a d e 2 7 M a i u a. c. Dl m i n i s t r u a I n s t r u c ţ i u n e i dr. C. Anghelescu a î n ­t r e p r i n s o l a r g ă inspecţie ş c o l a r ă la g r a n i ţ a de Vest a ţ ă r i i n o -s t r e , c a r e fo rmează a I I - a Reg iune şcolară . î n c e p u t u l s 'a făcut î n c o m u n a Valea D r ă g a n u l u i iun.de s 'a r id ica t o n o u ă şcoală pr i - . m a r ă ca r e p o a r t ă numele gene ra lu lu i Anas tas iu , preşedinte le comi te tu lu i şcolar a l jude ţu lu i Cluj . De aci s 'au vizitat şcolile d in jude ţu l Să l a j , comunele Boian , Stârc iu , ] Răsfoi­tu l , V a s c a p a n ă , Rachiş i , Gă lpâ ia , . Chechis, ; Va r , : J i b ă u , "Briinşa, N ă p r a d e a , Chend, N ă h ă u , Băseşt i , apo i s 'a t r ecu t î n jude ţu l S a t u - M a r e u n d e s 'au vizitat comunele , , Făseaşa , L a -zu r , Cui ciul Mic şi Sa tu M a r e . I n judeţu l M a r a m u r e ş B o r ş a -

^Gara, u n d e s 'a c u m p ă r a t o c lădi re f rumoasă , Selişte, S t r â m t u r a ,

B â r s a n a , Onleeştii Năneş t i , Vad, C r â n g u l Negru , Crăceş t i şfc Sighetul Marma ţ i e i . De a ic i î n to r s î n B inor a u vizitat toate şco— Iile din Oradea şi L u n c a ş u l de Jo s , Tileagd, Lăcăda t , I n e u .

î n t r e b a t dl Min i s t ru dr . C. Anghelescu, ca să-ş i s p u n ă p ă r e ­rea a s u p r a vizitei, a dec lara t u r m ă t o a r e l e :

„ A m vizitat p a t r u judeţe : Să la j , M a r a m u r e ş , S a t u - M a r e , B i ­ho r : Atât şcolile d in oraş , cât şi o p a r t e d in noile cons t ruc ţ i i şco­l a re dîin aceste pă r ţ i . I m p r e s i u n e a ce a m avu t v iz i tând şcolile r omâneş t i a fost m a i mu l t decât sa t i s făcătoare . C o m p a r â n d s i -t u a ţ i u n e a de as tăz i cu cea de a c u m p a t r u a n i c â n d ami fost pen ­t r u u l t ima d a t ă şi a m vizitat aces te şcoli, găsesc 6 deosebire e x ­t r a o r d i n a r ă . E u n p rog res u imi tor ca re face cinste î n t r egu lu i corp didact ic d in aceas tă p a r t e a ţ ă r i i . Dascăl i i g r ă n i c e r i a u fă->' cut a d e v ă r a t apostol .

I m p r e s i u n e a p ro fundă ce m i - a u lăsa t a tâ te şcolile d in oraş-cât şi cele d in sate a fost î m p ă r t ă ş i t ă de acei ca r i m ă însoţeau; ' î n special de u n r ep rezen t an t a l p rese i i ta l iene care a r ă m a s u imi t că s 'au pu tu t face progrese a t â t de m a r i î n t r ' u n t imp a t â t de scur t .

S 'au clădit î n toate p a t r u judeţele foarte mul te şcoli p r i ­m a r e î n comunele r u r a l e . Cele începute a c u m câţ i -va s u n t unele t e rmina te , altele în luc ru .

Ceeace pot s p u n e este că a m observat î n toate păr ţ i l e u n a v â n t şi o m a r e însufleţ i re . A m p u s elevilor d in diferitele şcol i î n t r ebă r i din Is tor ie , Geografie şi a l te ma te r i i . R ă s p u n s u r i l e a u fost foarte sa t i s făcătoare . Aceasta a ju t ă la evidenţă că dascăl i i ş i -au făcut da to r i a şi m e r i t ă toa tă l a u d a . "

La r â n d u l nos t ru sun t em şi noi m u l ţ u m i t o r i Dlui Min i s t ru , p e n t r u felul cum dă expres ie m u l ţ u m i r e i sale . Şi s u n t e m s igur i , că dacă a r cu t r ee ra or i ca re p a r t e a Ardea lu lu i , tot n u m a i muL-ţ u m i r i a r găsi , f i indcă dască lu l aces tor p l a iu r i , a fost şi este omul da to r i e i .

Şi când toa tă lumea este convinsă de acest adevă r î m p r e u n ă cu „reprezentantul presei italiene" p e n t r u ce Domni i dela B u c u ­reş t i sun t a ş a de zgârc i ţ i î n r ecunoaş t e rea d rep tu r i l o r câş t iga te de dască lu l a rde l ean? P e n t r u c e în v ia ţa n o a s t r ă şco la ră m e r e u să a u z i m suspinur i je celor 500 de învă ţă to r i ne incad ra ţ i ? P e n ­t ruce 150 de învă ţă tor i a rde l en i încadra ţ i ca vo lun t a r i î n a r m a t a r o m â n ă să n u a ibă d rep tu l la g r a d a ţ i a m i l i t a r ă ? P e n t r u c e li se-fac a t â t ea g reu tă ţ i la î n a i n t a r e a în g r a d e şi t recerea la o raşe trseândiu-lle pe d ina in t e al ţ i i şi m a i t ine r i şi m a i puţjin m e r i ­tuoşi?

I a t ă a t â t ea î n t r e b ă r i la ca r i noi n u le p u t e m d!a r ă s p u n s , Ş ă va găsi c ineva să n e l ă m u r e a s c ă ?

C o m e m o r a r e a p o e t u l u i V a s i l e A l e x a n d r i . D e o v r e m e încoace noi r o m â n i i încă a m început să ne p r e ţ u i m oameni i nos t r i i m a r i . Aşa a m avu t s ă rbă r i l e a r a n j a t e î n t r u pomen i r ea lu i Avram lăncii, Şaguna, Coşbuc, i a r a c u m m a i recent Vasile Alexandri. Cu acest pr i legiu m a r e l u i poet la Mircest i i s 'a r i d i -

cat şi u n mauso leu în care i s ' au aşezat rămăşiţele pământeşti. Şi merita de mu l t să - i se facă acest lucru. Dar decât de loc

tot mai bine e şi mai târziul, căci prea i-a fost bogată activitatea. Nici n u vom cerca să apreciem foloasele ce le-a tras neamul no­s t r u pe u r m a aces tu i m a r e scr i i tor . Vom desprinde însă din viaţa lui n u m a i două momente foarte caracter is t ice , cari ni-1 arată pe Vasile Alecsandri ca pe u n mare precursor a zilelor glorioase de as tăz i . Astfel la 1878, d u p ă râsbo iu l independenţii, scria d 4 u i lacob Negruzzi u r m ă t o a r e l e : „Va veni o zi în care vom asista la o colosală dărâmare de imperii şi în aceiaşi zi de vom fi pregătiţi vom revendica lot ce a fost şi este al nostru".

Iar mai t â rz iu , c ă t r ă s fârş i tu l vieţei sale, scria pretinului s ă u (J. Bengescu.

— „Un singur lucru mai doresc, deşi nu sunt chemat a-k privi cu ochii: e cala bătrâneţe generaţia Dtale să vază scumpa noastră Românie încă şi mai mare şi mai puternică decât\ astăzi."

„Am absoluta convingere că aspiraiiunile noastre cele mai ambiţioase cele mai htdrăsnete se vor realiza într'o ei oraţie patrimonmdui românilor..."

Şi convingerea lu i e x p r i m a t ă în a t â t a încredere s 'a real i­zat. Dovadă min tea lu i c l a r ă c a r e a p r e v ă z u t cu atâţia ani î na in t e v i i torul de a u r a l ţ ă r i i sa le . Şi f i indcă el în felul acesta a ş t iut în tă r i nădejdi le n e a m u l u i s ă u în a p r o p i a t a sosire a zir lelor glor ioase de l iber tate şi în t reg i re n a ţ i o n a l ă merita comemo­r a r e a ce i s'a făcut. I n v ă ţ ă t o r i m e a a rde leană , c a r e î n vremile de urg ie a a s u p r i r e i s t r ă ine s ă î n sen ină cet ind poezia şi proza, ş i înveselea j ude c â nd vodeviluri le p l ine de h u m o r a fecundului scri i tor , aduce modestul s ă u omagiu , în faţa moaş te lor sale sfinte aşezate în nou l mauso leu dela Mirceşt i .

M u z e u l e t n o g r a f i c d i n C l u j . I n p r e z e n ţ a p e r s o n a l i t ă ţ i ­lor cu l tu ra le în f run te cu Dl N. I o rga , mare l e dascăl al naţiei, s'a i n a u g u r a t i n z iua de 17 Iun i e Muzeul e tnograf ic al Ardea­lului , condus cu destoinicie şi p r i cepere de profesorul Romfuius Vuia. Din des fă şu ra rea acestui eveniment cu l tu ra l , desprindem cu vădi tă sa t is facţ iune u n moment de ca re n e mândrim. Toţi conducător i i acestui a ş e z ă m â n t sun t r ă s ă r i ţ i d in r â n d u r i l e n o a j

stre . Di rec toru l Dl R o m u l u s Vuia este fiul colegului nostru mai vrâs tn ic DL l u l i u Vuia. preşedintele de onoare a l Asociaţiei în ­văţă tor i lor ardeleni . Dus d i n t r u început în f run tea institutului a dovedit o p ă t r u d e r e a d â n c ă a problemei muzea le î nch inându- ş^ î n t r eaga sa act ivi tate acestei t inere şt i inţe. P e r s o a n a lui este o g a r a n ţ i e că Muzeul e tnograf ic al Areda lu lu j , va deveni î n foarte «curta v reme ins t i tu ţ ia ca re va da cea m a i îna l t a con t r ibu ţ iune la cunoaş te rea vierii şi civilizaţiei poporu lu i r o m â n . Un h a r n i c şi p r icepu t colaborator al dlui R. Vuia este Dl I . Muşlea, doctor iu litere şi fost elev al şcoalei de Antropologie din P a r i s , ca re ocupă funcţ ia de custode al muzeulu i .

Dl Muşlea este fiul î nvă ţ ă to ru lu i Candid Muşlea din Braşov .

Dsa a fost, pe t impu l s tudi i lor un ive r s i t a r e făcute la Cluj, i n t e r n a l C ă m i n u l u i n o s t r u Casa învă ţă to r i lo r , benefici ind de b u r s ă dela F u n d a ţ i u n e a Gheorghe Laza r . Este cunoscut dăscă l imi i n o a ­stre d in art icolele sale publ icate m a i recent î n revis ta „ I h v ă ţ ă -

, t o r u l " t r a t â n d cu m u l t ă înţelegere ro lu l învă ţă to r imi i în j u r u l l i t e r a tu r i i folkloriste.

Al t re i lea co labora tor a l d lui R. Vuia este colegul m i n o r i t a r A n d r e i Gros, fost î nvă ţă to r în A p a h i d a , un vechii şi pas iona t cer-,' ce t ă t ă to r şi colecţ ionar în domeniu l etnografiei , a v â n d cal i ta tea de conse rva to r a i Muzeulu i .

I a t ă momentu l care ne p r o c u r ă o deosebită bucu r i e căci p r i n dânş i i este r ep rezen ta t c o r p i i învă ţă toresc ca re d ă valori n e p r e ­ţui te p e n t r u promovarea, cul tur i i şi ştiinţei româneş t i . . JMoi dor im din tot sufletul c a aceasta, inst i tuţ ie ' 'să-şi poată

îndep l in i în toate a m ă n u n t e l e p r o g r a m u l său , i a r p e n t r u aceas t a î n d e m n ă m pe învă ţă to r i i a rde len i să r ă s p u n d ă ape lu lu i pe ca re conducă tor i i Muzeulu i e tnograf ic in ten ţ ionează să-1 facă că t r e in te lectual i i dela sate, în scopul colecţ ionări i ma te r i a lu lu i nece­s a r .dtesvoltării aces tu i ins t i tu t de cap i ta lă i m p o r t a n ţ ă în viaţa n o a s t r ă na ţ iona lă .

' Car tea d e c e t i r e p e n t r u a d u l ţ i e s t e o b i e c t u l u n u i n o i i concu r s a l „Casei Şcoalelor", publ ica t zilele t recute şi a v â n d ca t e rmen al p r e d ă r i i manusc r i s e lo r z iua de 15 Decemvrie 1928. Car tea de cetire pen t ru adjuţi, b ine şi a t rac t iv în tocmită , cuce r i ­t oa r e de suflet şi boga tă î n ut i l i ta te , în cadrele î n v ă ţ ă m â n t u l u i nos t ru compl imen ta r cum şi a elucaţiei pos tşcoiare a ţ ă r a n u l u i , este o l ipsă d u r e r o a s ă ca r e se resimte, şi o negl igenţă na ţ i ona l ă cu consecinţe fatale. Golul expl ica t p r i n l ipsa ei, ca l egă tu ră în t r e şcoala teoret ică şi ap l ica ţ ia p r a c i c ă în viaţă , se a r a t ă m a i ales la i n s t ruc ţ i a d in a r m a t ă , u n d e o m a r e p a r t e a rec ru ţ i lo r i n ­corpora ţ i , desobişnuiţ i de a t â t a t i m p cu car tea , t rebuie să,,»reîn-ceapă a p r o a p e e lementar scris-cet i tul . Concursu l „Casei Şcoale­l o r " ins t i tu te p e n t r u o asfel de car te , 3 p remi i : I - iu l dje 60.000 lei; a l I I 4 e a de 40.000 lei; a l I l I - l e a de 20.000 lei. A m dor i . ca î n f r â n g â n d n e p ă s a r e a de ca r e suferă p a r ' c ă p e n t r u chest iuni le de acest fel, scr i i tor i i noş t r i cei buni , s ă ia p a r t e şi ei la concurs , căci ca va loare prac t ică , o astfel de luc ra re , p e n t r u c u l t u r a r o ­m â n e a s c ă l a c e cel pu ţ in cât u n b u n r o m â n . S ă n u se u i te apo i p i lda m a r e l u i Goşhşuc, c a r e a scr is mu l t e că r ţ i f rumoase p e n t r u popor şi c a r e totuşi a r ă m a s cu fa ima u n u i a d in t re cei m a i m a r i poeţi .

I r e d e n t i s m u l î n ş c o l i l e u n g u r e ş t i . C i t i m î n t r ' o g a z e t ă l o c a l ă a r m a t o a r e l e r â n d u r i , pe ca r i le pub l i căm şi noi p e n t r u c a ci t i tori i revistei noas t re să cunoască ca re sun t subiectele la com­p u n e r e în şcolile d in U n g a r i a ;

Elevii d in c lasa a p a t r a p r i m a r ă a u p r i m i t l a l uc ră r i l e in scr i s lecţia, de a descrie inf lu inta ce o a r e a s u p r a lor g r a n i ţ a sta­bil i tă de t ra ta te le dela T r i a n o n . I a t ă ce scrie u n copil de zece a n i :

, ,Grani ţa T r i a n o n u l u i este cea m a i m a r e nedrep ta te a lumi i .

Mr. 6 ÎNVĂŢĂTORUL

E a ne -a r ăp i t toţi mun ţ i i . E a a despăr ţ i t de noi cinci milioanie de u n g u r i , cinci mil ioane de fra ţ i m a g h i a r i , ca r i n u mai au voie., să vorbească ungureş te , n u mai pot c â n t a ungureş te , c ă r o r a l i s ' a ; in terzis , să zică în u n g u r e ş t e rugăc iun i l e . N e a m u l iiostiru a avu t şi p â n ă a c u m să î n d u r e mul te . Pes te sufer inţele trecutulMili> a venit u n a nouă , m a r e şi îngrozi toare . Sufletul meu- i piUmge a m a r , când privesc l in ia roşie i n t e r n ă de pe h a r t ă , — â h , nieiiJlur pot s p u n e , c â t m ă doa re — g r a n i ţ a T r i a n o n u l u i . Da, când! văd l inia roşie i n t e r n ă şi c â n d o a s e a m ă n cu cea e x t e r n ă şi văd par4 , tea nordost ică , nordvest ică şi sudost ică a ţ ă r i i unde sun t munţii* cei înna l t i , bogaţ i în a u r , a r g i n t şi a r a m ă , ca r i n u m a i sun t a i noş t r i . Ni s'a lua t f rumoasa baie dela Teplitz. Şi n i s'a lua t ş i f rumoasa cap i ta lă a m â n d r u l u i Ard'eal, Clujul. Aici î n Szent" lelek-utca s'a născu t Regele Matia. . . e t c . "

Congresul Asociaţiei noastre din Ardeal. Conform h o t ă r î r î i Comitetului centra l , l u a t ă în şedinţa d in 23 I u n i e a. c , Congre ­sul învă ţă to r i lo r ardeleni va avea loc în zilele de 26 şi 27 Aug. c. în o raşu l Turda, cu u n p r o g r a m vast şi a t r ăgă to r . P r o g r a m u l în t reg va fi publ icat la vreme. Ţinem să a n t i c i p ă m că Dl Tuliu H a ţ i e g a n u , dis t insul profesor la facul ta tea de med ic ină a U n i ­vers i tă ţ i i d in Cluj, va ţ ine cu acest pr i le j o confer in ţă d in do­meniu l igienei sociale. — R u g ă m pe toţi preşedinţ i i de secţii, să ne t r m i t ă urgent Rapoa r t e l e despre ac t iv i ta tea a n u l u i 1927— 28, să achi te coizaţiile că t re cent ru , şi s ă ia m ă s u r i , p r i n comi­tetele lor, ca să fie reprezen ta te la acel congres, cel p u ţ i n p r i n 3 membr i i . • , , .

Ş t i r i î m b u c u r ă t o a r e . I n n u m ă r u l 5 a l r e v i s t e i n o a s t r e a m a r ă t a t ca pi ldă de u r m a t pe u n coleg b ă n ă ţ e a n care , en tu ­z iasmat de gră i toare le p rogrese real iza te de B a n c a î n v ă ţ ă t o r i l o r din Cluj . a iscălit s i ngu r 100 ac ţ iuni d in n o u a emisiune, î n sc r i i n -du-şe p r i n aceasta în t r e f runtaş i i în temeietor i a l ins t i tu tu lu i nos t ru . Sun tem dator i a c u m să aducem tot pe calea aceas ta , a publici tăţ i i , omagiile noas t re a l tor vrednici pr ie teni si colegi din .judeţul Someş, c a r i c u mul t c h i a r m a i îna in te , ş i - a u făcut u n în -treer p r o g r a m al act ivi tăţ i i lor. în cadre le mişcă r i lo r noas t re dăscăleşti , păş ind cu o deosebită r â v n ă la o r g a n i z a r e a econo­mică a învă ţă to r imi i judeţului Someş. S u n t colegii nos t r i i I . <Mol<-dovan, revizorul şcolar, I o a n R o m a n subrevizor , Virgil P o p , p r e ­şedintele secţiei judeţene a Asociaţiei noas t re , Apoi sub'revizo-ru l N . Cri stea si de toti iubi tul f ra te Toan Bunea ,

Revizorul Ţ. Moldovan. s'a p u s în f run tea ac ţ iuni i , î ndem­n â n d pe toţi învă ţă tor i i jude ţu lu i Someş, să iscălească ac ţ iun i la Banca î nvă ţ ă to r i l o r . La s t ă r u i n ţ a lui. nici u n învă ţă to r n u s 'â snbfras dela aceas ta obl igaţ iune mora l ă , Subrevizorul şcolar T. R o m a n , a iscălit, s ingur 100 buc. ac ţ iun i , f ăcând astfel dovada. s o n t ; m o n t o 1 o r s n ^ de ndânc înţe legător a l mişcăr i i învă ţă to r imi i a rdelene . Virgi l P o p , ha rn i cu l preşedinte a l secţiei, ca re cu firea sa, ca lmă, şi. judeca ta t rează , a reuş i t să în făp tu i a scă în Someş u n o rgan i sm viu al învă ţă tor imi i , apoi N . Cris tea ca re şi-a câşt igat

m a r i mer i te în j u r u l î ncas să r i i r a t e lo r p e n t r u ac ţ iuni le subscr ise , p r e c u m şi I . Bunea , nepre ţu i tu l s fă tui tor al t u t u r o r i n t en ţ i un i -lor b u n e . • >

M u n c a a r m o n i o a s ă a aces tor oameni a dat rezul ta te a d m i r a ­bile. D i n t r ' â n s a a r ă s ă r i t ca p r i n m i n u n e s u c u r s a l a Bănc i i î n v ă ­ţă tor i lor cu sediul în Gherla, c a r e deşi p u s ă în p ic ioare ab ia de 8 lun i , r u l ează cu u n capi ta l de 2.000.000 Lei, as tăz i , d in ca re cen t r a l a n o a s t r ă dela Cluj , a da t doa r 300.000 Lei, res tu l este a l dăscăl imii din jud . Someş, acţii v ă r s a t e şi depune r i a d u n a t e . Ci­frele vorbesc m a i mul t decât orice.

Aducem acestor munc i to r i si t u t u r o r învă ţă to r i lo r jud. So­meş, cuvintele noas t r e tlk> p ro fundă s t imă şi a d m i r a ţ i u n e , soco-t indu-i o forţă cre ia toare , meni tă a duce tot ma i d e p a r t e f l a m u r a redeş tep tăr i i corpului învă ţăoresc pe d r u m u l t r iumfulu i şi i zbân-dei cura te . Aceste fapte pot servi drept îndemn pen t ru învă ţă to r i i celorlal te judeţe.

I nvă ţ ă to ru l -d i r . Gavri l Hodiş din Fizeşul-Gherlei apoi , a i scă­lit şi dânsu l 100 ac ţ iuni din noua omisiune, şi a con luc ra t mul t pent ru spr i j inu l bănci i , a d u c â n d mai. mul te depuner i .

Se sporeşte numărul celor înţelegători: Conducerea o rgan i ­zaţiei noas t r e din Bis t r i ţa ne a n u n ţ ă cu vădi tă bucu r i e că în j u ­deţul N ă s ă u d , însufleţirea pen t ru noua emis iune l a B a n c a î n ­vă ţă tor i lor este la înă l ţ ime. Astfel în ră (ăl arul dir. Ioan Manciu din comuna Cristur, a iscălit s i ngu r 100 ac ţ iuni , pe ca r i le-a ach i ta t imediat . Doasemonea un coleg di'in jludeţul Cluj, I . Angliei, a iscălit tot 100 ac ţ iuni .

A r ă t ă m pe aceşti colegi ca o g ră i toa re p i ldă de înţelegere a ros tu r i lo r noas t re şi m ă r t u r i s i m că avem a c u m cea mai depl ină a s i g u r a r e a unei reuşi te neaş tepta te .

Magna cum laude. Vestim t u t u r o r colegilor cu văd i tă b u c u ­r ie , că fiul colegului nos t ru Aurel Baignar iu înv. Pe t reş t i , jud . Someş, fost bu r s i e r al Fonda ţ iun i i Gheorghe Laza r , t i m p de 4 an i , ş i -a lua t zilele acestea licenţa în l i tere şi filosof ie la Univer ­s i ta tea d in Cluj, cu m e n ţ i u n e a : „Magna cum laude".

Tr imi tem colegului nos t ru din Petreşt i , cu aceas ta ocaziune, felicitările cele m a i cordiale, p e n t r u b u c u r i a ce-i p r o c u r ă fiul său în locul î n t â iu lui ca p ă r i n t e şi apoi n o u ă t u t u r o r î nvă ţă ­tori lor . •—

CURS DE APICULTURĂ.

Ce se va ţ ine la şcoala de Agr . din Turda , g a r a T u r d a , J u ­deţul Turda -Ar ieş , de c ă t r ă Dl Vasile CORODA N şeful Reg. I I apicole din Cluj .

Da t a : Dela 8—15 Iu l ie inclusiv. Subiectele, se voir t r a t a teoretic, şi p rac t i c din în t reg dome­

niu l ap icu l ture i în 10 lecţiluni. Audi tor i : se p r imesc 50—60 pe r soane : învă ţă to r i , preoţi ,

b r igad ie r i ' s i lv ic i , ag r i cu l to r i şi pe r sona lu l Min. de Agr icu l tu ră . Auditorii, primesc locuinţă şi nmsă în localul şcoalei grahtit.

î n sc r i e r i l e : la Dir . ş c o a M de ag r . din Turdia. şi ,1a Dir . G-ral a î n d r u m ă r i l o r agr icole din Min. Agr icu l tu r i i cu 10zile iţutinba de începerea cursurilor. ş

Excursiunea înv. ardeleni. N e a h u n ţ â n d u - s e p â n ă la t e rme­nu l stabilit , n u m ă r u l necesar de p a r t i c i p a n ţ i , p r i n aceas ta co­m u n i c ă m p e n t r u conformare , că excurs ia p ro iec ta tă n u se va m a i ţ ine. Deddiată am! l ua t m a s u r i ca t a x a de î n sc r i e r e de 5(M) Lei, t r imi să de cei ce s 'au a n u n ţ a t , să li-se r e t r imi t ă .

Redacţionale. Din o regre tab i lă s căpa re din vedere, s 'a s t r e ­c u r a t î n n u m ă r u l t recut a l revistei noas t re o greşea lă pe ca re ne g r ă b i m să o rect if icăm. A n u m e pe cup r in su l de p e copertă , s 'a ind ica t ca a u t o r al ar t icolului „Problema culturii poporului" dl A .^Pora , când de fapt au to ru l este dl A. P a m p u , l icenţiat în litere. F a c e m cuveni ta î n d r e p t a r e .

Adunare generală a Asociaţiei învăţătorilor, secţia Cluj; î n ­văţă tor i i d in judeţu l Cluj au ţ inu t Dumin ică , 24 Iun i e , î n sa l a prefeeturei , a d u n a r e a genera lă a n u a l ă a asocietăţei lor, secţia Cluj . • , ;*!?!

D. C. Iencica, preşedintele secţiei, a sch i ţa t ac t iv i ta tea ei d in acest a n . Cons ta tă cu bucur ie că î nvă ţ ă to r imea este tot m a i mul t p ă t r u n s ă de sp i r i tu l de so l idar i ta te profes ională . î n d e a m n ă pe t iner i i î nvă ţă to r i să r idice tot m a i sus s teagul sol idar i tă ţ i i profesionale, a p ă r â n d u - ş i interesele şi r id icând pres t ig iul c o r p u ­lui d idact ic şi al şcoalei româneş t i .

D. V. Chintoan. cas ierul secţiei a citit r a p o r t u l despre s t a r ea m a t e r i a l ă a secţiei judeţene. Se alege o comisie pen t ru ver f icarea gest iuni i .

Preşedin te le a a r ă t a t că d. I., N i s ipeanu , ap rec ia tu l om de şcoală, găs indu-se în oraş , 1-a r u g a t să ţ ie învă ţă to r i lo r o con­fer in ţă .

D. Nisipeanu a desvoltat cu a d â n c ă pr icepere confer inţa : „Reforma învăţământului ştiinţelor naturale în şcoala primară".

Mulţ imea exemplelor aduse în sp r i j inu l concepţiei metodo­logice sus ţ inu tă de d. T. Nis ipeanu , a rgumente le în temeia te pe cele din u r m ă teorii ale psicologiei infant i le , a făcut e x p u n e r e a d-sale foar te vie şi i n t e resan tă .

Preşedinte le a mul ţumi t în numele învă ţă to r i lo r d in jude ţ d-lui prof. N i s ipeanu , pen t ru aceas tă confer in ţă .

D. I. Runcu d i rectorul şcoalei din Cojocna, a citit re fe ra tu l despre : Cercurile culturale învăţător eşti.

I n concluzie, a d u n a r e a a cerut ca în congresul dela T u r d a să se discute acest punc t , pen t ru a se n u t e a găsi mi j loace le ' ca aceas tă act ivi ta te î nvă ţ ă to r ea să să poa t ă fi cât mai de folos la cu l tu ra satelor .

Al doilea r a p o r t o r a fost dl T. Biji, ca re a refera t despre : Obligativitatea şcolară. S'a accen tua t l ipsa de concurs pe ca re e obligat să-1 dea comitetul şcolar, admin i s t r a ţ i a , percepţii le, ca şcoalele să nu r ă m â i e pust i i şi învă ţă to r i i să fie împiedecaţ i în

38 ÎNVĂŢĂTORUL Hr.B

slujba lor, i a r cei energici s ă fie urgis i ţ i de ţ ă r a n i neînţeleşi . Şi aceas tă problemă va fi d i scu ta tă la congresul d in Turda?.

D. P. Bura, revizor şcolar al jude ţu lu i a făcut m a i mul te ' c o m u n i c ă r i în l egă tu r ă cu încheerea a n u u i şcolar .

L a p r o p u n e r e a d- lui A. Pora, î n v ă ţ ă t o r i m e a a hofcărît să verse în p a t r u r a t e s u m a de 1000 lei, la „ F u n d a ţ i a G. L a z ă r " , însc r i inu-se astfel f iecare ca m e m b r u .

D. C. Iencica , fiind numi t inspector şcolar , ş i-a d a t demisia din cal i ta tea de preşedinte a l secţiei.

A d u n a r e a a dec la ra t a leasă l ista în f runte cu d. T. Şuteu . D. G. Almăşan, în n u m e l e . a d u n ă r i i a mu l ţumi t d- lu i Ienc ica

p e n t r u pr iceperea şi dragos tea cu ca re a munc i t p e n t r u o r g a n i ­za rea învă ţă tor i lor , a s igu rându-1 de dragos tea colegilor s ă i .

Decorarea a doi învăţători. I n z iua de 24 Iun ie , î nvă ţă to r i i d in jud. S a t u m a r e ş i -au ţ inu t a d u n a r e a genera lă , s u b conduce­rea d-lui Gh. Medan, Preşedin te le secţiei.

Cu acest pri lej au fost s ă rbă to r i ţ i şi doi î nvă ţ ă to r i ve t e ran i : d-ni i Atanasie Lupan, d in B a i a Spr ie si Toan Goardos, d in P e r n i Ambii a u luc ra t 50 de a n i la ca t ed ră în mijlocul persecuţ i i lor vechei s t ăpân i r i . B ine a făcut min is te ru l că le-a aco rda t deco­r a ţ i a RăSplata muncii cl. I. D u p ă o j u m ă t a t e de veac de m u n c a is tovi toare sunt cei mai indicaţ i s'o poar te .

Cursuri de vară pentru învăţători. P e n t r u per fec ţ ionarea î n ­vă ţă tor i lo r se vor t ine c u r s u r i de v a r ă în u r m ă t o a r e l e centre : B u z ă u , Cons tan ţa , Pi teş t i . B â r l a d si H u s i pen t ru învă ţă to r i i s ta ­g ia r i şi a jutor i i de învă ţă to r i . Apoi la şcoalele n o r m a l e din Iaş i . Tg. -Mureş şi R. Vâlcea c u r s u r i de perfec ţ ionare .

La Deva se vor ţ ine cu r su r i de perfec ţ ionare la l uc ru l m a ­nua l , i a r la Braşov pen t ru conducă toare le de g răd in i .

Aceste c u r s u r i vor începe la 10 Iu l i e si vor d u r a 45 zile. Cereri le de p a r t i c i p a r e se adresează la revizprate le r e s ­

pective.

Un act de naştere cu bucluc. P r i m a r u l Theo Bre t in . deputa t socialist î n p a r l a m e n t u l f rancez a fabr ica t pen t ru fiul său un nou act de naş t e r e p r in ca re a tes tă că este m a i în vâ r s t ă cu 30 de zile. p e n t r u a-i pe rmi te astfl însc r ie rea în şcoală.

Adversar i i denu ta tu lu i l -au a t aca t vehement din cauza a-cestui act de naş t e re .

, ! i Depu ta tu l socialist a r ă s p u n s u r m ă t o a r e l e : P r i n ac tu l de naş te re pe ca r e F a m eliberat f iului meu , n ' a m d ă u n a t pe n i ­men i şi sunt d i spus să dau u n a tes ta t de v â r s t ă f iecăruia din adve r sa r i i mei . pen t ru a-1 face mai t â n ă r cu 30. 40 şi 50 de an i , în caz dacă vrea să se î n t o a r c ă Ia şcoala p r i m a r ă pen t ru n p r i m i o educaţ ie mai b u n ă .

R ă s p u n s u l p r i m a r u l u i a deza rma t pe adversa r i i ,

Cărţi şi Reviste Dr. 4 f Iancu: îngrijirea şi alimentaţia copilului mic, (Bibi .

med ica lă şi igienică a „As t re i " ) Cluj, 1928. P r e ţ u l 50 l e i I n vo lumaşu l aces ta t ipăr i t , i l u s t r a t şi legat frumos, .dl.

docent un ive r s i t a r Dr . A. I a n c u se ocupă de una d in proble­mele vitale a le na ţ ie i noas t r e : combate rea mor ta l i t ă ţ i i copiilor p r i n r ă s p â n d i r e a cunoşt in ţe lor ştiinţifice despre îngrijirea co­pi lu lu i în p r i m a copi lăr ie .

Car tea a c e a s t a este sc r i să îndeosebi p e n t r u intelectual i i le la sate, da to r i să r ă s p â n d e a s c ă ideile cup r in se în ea şi s ă combată astfel supers t i ţ i i le în l egă tu r ă cu îng r i j i r ea copiilor mici. *

I n p r i m u l capitol dl. Dr . I a n c u se ocupă "de na t a l i t a t ea şi mor ta l i t a t ea in fan t i l ă în ţ a r a n o a s t r ă . Din 20 de ţ ă r i din

E u r o p a , no i sun tem a 4-a ţ a r ă , ca re avem o na t a l i t a t e m a i bo­ga tă ( î n 1924 s 'au nă scu t 622580 de cop i i ) ; d a r ce folos d a c ă n u m ă r u l copii i! c a r i p ie r este a t â t de m a r e ! Cifra mor ta l i t ă ţ i i infant i le r a p o r t a t ă la mor ta l i t a t ea g e n e r a l ă în 1922 a fost de 38 ,8-%.

Capitolul u r m ă t o r este consac ra t cerce tă r i i no ţ iun i lor fun­damenta le re fe r i toare la a n a t o m i a şi fiziologia nou lu i născut . Fo­tografii le înlesnesc mult ' înţelegerea.

P r o b l e m a cen t ra lă a acestei că r ţ i este în să : a l imen ta ţ i a n a t u r a l ă , m i x t ă şi ar t i f ic ia lă a copi lului mic .

Folos indu-se de o expe r i en ţ ă boga tă (căci dl. Dr . I a n c u este d i r e c t o r u l ; Cen t ru lu i de ocrot i re a l copi i lor) de temeinice s tudi i de specia l izare în s t r ă i n ă t a t e şi de lumini le oameni lo r învă ţa ţ i , dl. Dr . I a n c u cercetează p rob lema a l imenta ţ ie i copi lului din p r i ­mele zile ale naş te r i i p â n ă când este î n ţ e r ca t şi poa te s ă se h r ă n e a s c ă eu m â n c ă r i uşoa re .

I n cazur i le speciale se ocupă de n u m ă r u l a l ăp t ă r i l o r pe zi, d u r a t a lor n u n u m a i l a copiii n o r m a l născu ţ i , ci şi la cei de­bili, p r e m a t u r i născu ţ i şi la gemeni .

P e n t r u orăşen i este foarte i m p o r t a n t ă p rob lema a n g a j ă r i i doicilor, a l ă p t ă r i i a r t i f ic ia lă ; c u m trebuie s ă subţ iem şi s ă p re r gă t im laptele de vacă, cum să ne folosim de biberon.

I n ţ e r c a r e a copi lului este p regă t i t ă metodic şi cu m u l t ă gr i jă . Suger i le le în locu im t r e p t a t p r i n a n u m i t e m â n c ă r i uşoare , special pregăt i te . P r e g ă t i r e a lor corectă este l ă m u r i t ă de au to r , d â n d diferite reţete.

C6pilul mic se simte bine n u n u m a i d a c ă este h r ă n i t la t imp, cu m u l t ă gr i jă , ci şi dacă este totdeauna c u r a t şi dacă hainele n u - i împiedecă c i rgu la ţ i a sânge lu i .

Dl. Dr . I a n c u t r a t ează în aceas tă ca r t e şi p rob lema c u r ă ţ e ­niei şi a îmbrăcămin te i , combă tând pe b u n ă d rep ta t e în făşa tu l .

Când t e rmin i de citit aceas tă c a r t e a i convingerea că scopul pe ca re şi 1-a p r o p u s dl. Dr . Ioncu , de a p o p u l a r i z a cunoş t in ţ >le despre îngr i j i r ea copilului mic, 1-a a juns .

40 INVĂŢÂTORUL

Din fiecare pagşnă a eăfţ i i , t r a n s p i r ă d ragos tea pe ca r e o a r e acest medic î nvă ţ a t p e n t r u ordras le le n e a m u l u i n o s t r u pe ca re voieşte să-Ie; scape d i n , gh ia re le mor ţ i i .

Toţi intelectuali i sa te lor şi îndeosebi învă ţă toare le şi soţiile învăţătof i l t i r să r ă s p â n d e a s c ă ideile cupr inse în aceas tă car te , c o m b ă t â n d astfel neş t i in ţa şi supers t i ţ ia .

' S ă 'iiu p ie rdem din vedere, că dacă as tăz i sun t em n u n i a i 15 riiilioatie' de " români , peste câteva decenii va t rebu i să fim î n c ă , ? o d â t ă a t â ţ i a , "căc i o n a ţ i e este p u t e r n i c ă şi p r i n n u m ă r u l fiilor săi .

Car tea d-lui A. I a n c u p r o p a g ă aceas tă i d e i e ! (C. Iencica.)

Câte cărţi sunt în întreaga lume. Di rec toru l B i r o u l u i de s ta t is t ică d in Buenos Aires ş i -a l ua t î n s ă r c i n a r e a de a face o s ta t is t ică a t u t u r o r căr ţ i lo r d in lume, A cons ta ta t î n s ă că aceas t ă m u n c ă în t rece forţele u n u i s ingur om, d a r n u s 'a descura ja t . D u p ă câţ iva a n i de cerce tă r i a reuş i t s ă a d u n e da te dela 1U2S biblioteci m a i m a r i cu u n n u m ă r total de 181 mi l ioane volume. I n E u r o p a d i rec toru l b i rou lu i de s ta t i s t ică a cerceta t 669 b i ­blioteci î n c a r i a găs i t l i 9 mi l ioane căr ţ i . I n Amer i ca de N o r d a găs i t 314 biblioteci cu 54 mi l ioane căr ţ i , î n A m e r i c a de ou t i 32 biblioteci cu 2,300.000 căr ţ i , î n As ia 23 biblioteci cu 4 mi l ione căr ţ i . I n A u s t r a l i a a găsi t 4 m a r i depozite cu că r ţ i d i s p u n â n d de 1,100.000 volume, i n î n t r e a g a Africa s u n t 3 bibliotec cu u n n u m ă r aprec iab i l de că r ţ i .

S ta t i s t ica n u se r e f e ră l a R u s i a sovietică, deoarece bibl io­tecile deacplo n ' a u fost cercetate. Cele m a i mul te c ă r ţ i s ă af lă î n G e r m a n i a . D u p ă n u m ă r u l bibliotecilor u l t imul loc î l ocupă S p a n i a .

D a c ă s ' a r a d ă o g a şi n u m ă r u l căr ţ i lor d in bibliotecile şco­la re , căr ţ i i l ib ra r i lo r , p r e c u m şi colecţiile p a r t i c u l a r e , s ' a r a j u n ­ge l a cifra de câteva mi l i a rde .

Un monument pentru descoperitorul petrolului în Polonia. P u ţ i n i oameni ştiu, că l u m i n a pet ro lu lu i , c a r e este î n c ă m e r e u m a i r ă s p â n d i t ă decât cea electrică, n u este de loc o invenţ ie veche. Descoper i rea pe t ro lu lu i se datoreşte polonezului I g n a t z Lukasievicz. E l a opţ inut d ip loma de m a g i s t r u fa rmac i s t în 1852 la Viena, a Icra t apo i î n t r ' o f a rmac ie din Lwow şi la cer­ce ta rea naftei b r u t e a descoperi t r a f i n a r e a şi folosirea ei p e n t r u l umina t . Dest i larea naftei b ru t e a d a t apo i naş te re în t reg i i in ­dus t r i i mondia le . Cu toate acestea Lukasievicz a m u r i t a p r o a p e s ă r a c . I n prezent se r id i că la K r o ş n a în Gali ţ ia o r i en ta lă u n m a r e m o n u m e n t lui Lukasievicz, i a r u n comitet specia l a fost ins t i tu i t p e n t r u scoaterea une i monograf i i a vieţei şi operei sale.

Alimentarea şi statura raselor. D u p ă datele culese de p r o ­fesorul de ana tomie , s a v a n t u l englez dr . Renet t Bean , c a r e s 'a ocupat cu m ă s u r a r e a s t a t u r e i a 1022 indivizi a p a r ţ i n â n d dife­r i te lor popoare do pe cele cinci cont inente omul ajunge^ în medie,

ia înă l ţ ime de 5 p ic ioare ş i o ţoii. G r u p u l de o a m e n i cei m a i îna ţ i s u n t aus t ra l i en i i , ca re r e p r e z i n t ă o medie de 6 p ic ioare şi u n ţol; cei m a i mici sunt a f r i can i i Negr i los c a r e p rez in tă o •medie n u m a i de 4 p ic ioare şi 3 ţoii, p r e c u m şi eschimoşii .

Savan tu l englez cons ideră că p r i c i n a p r i n c i p a l ă a di feren­ţelor de m ă r i m e în t re diferitele r a se omeneşt i , este a l imen ta r ea . Oamni i ca re t r ăesc în ap rop i e r ea m ă r i i c a p ă t ă o s t a t u r ă mică d in cauza abunden te i de iod d in a l imentele pe ca r e le consumă . Oameni i c a r e t r ăesc în in te r io ru l cont inentelor c o n s u m ă a l i ­mente ca r e conţ in foarte mul t calciu, ca re p roduce o c reş te re m a i v iguroasă .

L ipsa de a l imente dea lungul equa toru lu i , p r e c u m şi î n Te-giuni le polare , a r e ca efect că locui tor i i acestor zone sun t mici , pe când oameni i ca re t răesc în r eg iun i t empera te şi r od i t oa re ţ i ca re se a l imentează , deci, m a i bine, c a p ă t ă o s t a t u r ă m a i m a r e .

Oficiate Fandaţ ianea „Ciheorgne Lazăr" Cluj

— Concurs pentru anul 1928/29 —

Comitetul F u n d a ţ i u n i i „Gheorghe L a z ă r " , î n baza a r t . 34 d in Sta tu te , pub l ică concu r s p e n t r u o c u p a r e a a 194 locur i î n C ă m i n u l „Casa î n v ă ţ ă t o r i l o r " d in Cluj, pe a n u l şcolar 1928—29.

Unele din aceste locur i s u n t g ra tu i t e , altele cu j u m ă t a t e p la tă , i a r res tu l cu solve. Solvele şi semisolvele se ach i t ă l u n a r an t ic ipa t iv . Reducer i la taxele de în t r e ţ ine re n u se vor face. F i eca r e s tudent va iscăli la i n t r a r e o dec lara ţ ie p r i n ca re se obligă a r ă m â n e în Cămin pe toa tă d u r a t a a n u l u i şcolar 19-28— 29, ach i t ând taxele in tegra l , cu începere dela 1 Octomvrie p a n a la 30 Iun i e . La 1 Oct. se va p lă t i deoda tă costul pe 2 luni , d in ca re una se va socoti şi decompta ca t a x ă pe l u n a I u n i e 1929.

Taxele de în t re ţ ine re sun t u r m ă t o a r e l e : Semiburs ie r i i F o n d u l u i Gh. L a z ă r vor p lă t i 1000 lei l u n a r . Solvenţii F o n d u l u i Gh. Lază r , la c u r e n t cu examene le vor

p lă t i 1800 lei l u n a r . Solvenţi i F o n d u l u i Gn. Lază r , cu examenele! r e s t an t e şi

solvenţii a c ă r o r p ă r i n ţ i n u sun t î n v ă ţ ă t o r i vo r p lă t i 2000 lei l u n a r .

Bur s i e r i i s t a tu lu i în ban i , vor p lă t i deasemenea 1800 lei l u n a r .

Po t î n a i n t a cerer i fii, membr i lo r act ivi a i F u n d a ţ i u n i i Gh. Lază r , c a r i u r m e a z ă regu la t s tudi i la Univers i ta te , or i alte şcoli supe r ioa r e din Cluj (Academia de Comerţ , Conservator , Şcoa la de Belle-Arte.

Dor i tor i i de a obţine unu l d in aceste locur i vor a n e x a l a ce­re re u r m ă t o a r e l e ac t e*

J . Certificat de naş te re . 2. D ip loma de B a c a l a u r e a t . 3 . E x -frasul de pe foaia de da re a pă r in ţ i l o r cu viza Percep ţ ie i s a u Adminis t ra ţ ie i f i nanc ia ră . 4. Certificat el iberat de p r imăr i e , r e i a -

tiv la s t a r e a fami l ia ră . 5. Certificat medica l . 6. Ch i t an ţ a dela Cass ieru l F u n d a t i u n i i Gheorghe Lazăr , c ă a solvit oda tă p e n t r u t o t d e a u n a 1000 Lei cotizaţie.

Orfani i vor a l ă t u r a e x t r a s u l de m o a r t e a l t a t ă lu i şi o copie d u p ă Carne tu l de pensie a l m a m e i văduve .

Burs ie r i i şi s emiburs ie r i i F u n d a t i u n i i Gheorghe L a z â r îşi men ţ in burse le şi semibursele p e n t r u a n u l 1928—29, n u m a i în cazul c â n d sun t la cu ren t cu exameele reg lementa re . Aceştia vor î n a i n t a o petiţ ie s implă , a n e x â n d cer t i f icatul de s tudi i el iberat de F a c u l t a t e a respect ivă .

Foşt i i solvenţi vor î n a i n t a deasemenea o peti ţ ie şi anexe le dela p . 4 şi 6.

Pe t i ţ i ona r i i vor indica în ce re r i la ca re F a c u l t a t e s a u şcoală s u p e r i o a r ă doresc să se înscr ie .

Toţii t iner i i p r imi ţ i î n Cămin vor avea : locuinţă , m a s ă (dejun, amiază , c ină ) , l u m i n a t , încălz i t şi serviciu. E i sun t obli­ga ţ i a cerceta regu la t orele de c u r s u r i şi a se conforma Regu­l a m e n t u l u i i n t e rn a l Căminu lu i . S tudenţ i i bu r s i e r i n u vor p u t e a ocupa funcţi i . Căminu l se v a deschide la 1 Oct. a. c.

L a i n t r a r e a în Cămin , f iecare s tuden t : 1. Va dovedi însc r ie rea l a Univers i ta te . 2. Va p lă t i o t a x ă de 200 ( d o u ă s u t ă ) lei p e n t r u uzaj şi

bibliotecă, şi o caut ie de 100 lei p e n t r u chei. Aceas tă d in u r m ă se res t i tue la sfârş i tul anu lu i .

3 . Va duce cu s ine r u f ă r i a necsa ră . H a i n e l e de pa t se d a u dela Cămin . F i eca r e s tudent îşi va m a i aduce cu s ine de a c a s ă o p e r n ă cu două feţe, o p l a p o m ă ori p ă t u r ă şi 3 ş te rgare .

Cereri le t imbra te , î m p r e u n ă cu actele cerute , se vor p r i m i p â n ă la 31 Augus t 1928 pe a d r e s a : Fundaţiunea Gheorghe Lazăr Clu j . Casa î nvă ţ ă to r i l o r .

...Cluj,, la 1 Iu l i e 1928. Toma Roşu, Andrei Pora,

preşedinte . sec re ta r genera l .

Domnule Revizor1),

„ F u n d a ţ i u n e a Gheorghe L a z ă r " , d in Cluj , î n t r e sp r i j in i to r i i că re i a Vă cons ide răm şi pe DVoas t ră , ş i -a modificat Sta tute le sale, a lcă tu i te î ncă în a n u l 1920, obl igată f i ind la aceas ta p r i n legea p r o m u l g a t ă cu I . D. R. No. 1495 şi pub l ica tă în Moni to ru l Oficial No. 73 dela 29 Mar t i e 1926. Ne a f l ăm deja în poses iunea Sent in ţe i T r i b u n a l u l u i Cluj , No. 16l8ll928, dela 30 Mar t i e 1923, r i d i c a t ă la va loare de drept , p r i n ca re a u fost ap roba t e acele modif icăr i pe baza avizulu i favorabi l a l Min i s t e ru lu i I n s t r u c ­ţ iun i i No. 3655 d in 26 I a n u a r i e 1928, şi astfel aceas ta societate

1 ) Pub l i căm pentru ştire, Circulara, tr imisă de Fundaţ iunea Gh. Lazăr, Revizoratelor şcolare în chest ia încassări i cotizaţiilor.

- î nvă ţ ă to rească îşi des făşoară v ia ta sa pe noi baze, şi pe noi temeiur i , r ezu l ta te d in exper ien ţa a lor 8 a n i de act ivi ta te . Avem toa tă năde jdea că aceste modif icăr i s ă dea u n avânt nou şi o via tă n o u ă acestei societăţi , ca re s'a dovedit, d u p ă credinţa noa­s t r ă , de o ut i l i ta te r e m a r c a b i l ă p e n t r u interesele învăţătorimii.

' I n conformi ta te cu dispozi ţ iuni le sent inţe i menţionate a T r i b u n a l u l u i Cluj, vom publ ica în n u m ă r u l p r o x i m al revistei „învăţătorul" nou l text a l acestor S ta tu te , p e n t r u c a şi DVoastrâ Dle Revizor, să lua ţ i cunoş t in ţă de ele şi să Vă pute ţ i încredinţa din p r o p r i a cercetare de a f i rmaţ iun i l e ce Vă an t i c ipăm.

I n t r e multele modif icăr i , ce p revăd noile S ta tu te ale F u n -da ţ iun i i Gheorghe Lazăr , este şi aceea refer i toare la cotizaţiile •c-e plătesc m e m br i i societăţi i . Anume , Art . 8 a l Statutului, pre­vede u r m ă t o a r e l e : „Membrii fundaţiunii vor plăti o cotizaţie stabilită de adunarea generală. Această cotizaţie se poate plăti odată şi pentru totdeauna -într1o sumă pe care o va stabili adu~ narea generală e tc ." „Cotizaţiile se încasează de către Revizora-tele şcolare prin Statele de leafă, conform ordinului Ministerului Instrucţiuni No. 14.817—1927".

P e c u m vedeţi, s 'a a b a n d o n a t vechea dispozi ţ iune, de a se pe rcepe în fiecare an , dela f iecare m e m b r u , 1% a l lefii de bază a n u a l ă şi s'a adop ta t o n o u ă modal i ta te , de a se i n c a s a o sumă globală odată şi p e n t r u to tdeauna . Cel ce plăteşte oda tă şi pentru to tdeauna , acea sumă . la casser ia societăţ i i noas t re , — devine m e m b r u act iv pe v ia ţa î n t r eagă , şi n u t rebue să mai plătească nici u n b a n m a i mul t , bucurându-se de toate drepturile ce le a c o r d ă societatea membr i lo r săi pe toată d u r a t a vieţii.

Aceas tă modal i t a te , credem, este mu l t mai eficace ş i mai prac t i că . Din sumele ce se vor incassa de că t r e societatea aoa-s t ră , î n acest mod, i n t en ţ i onăm s ă creem u n fond puternic de câ teva mi l ioane Lei. A m făcut şi u n calcul de aproximaţie ş i a m a juns la u r m ă t o a r e l e conc luz iuni : P l ă t i n d toţi învăţătorii membr i i o s u m ă de 1000 Lei, d rep t cotizaţie l a Fundaţiunea Gheorghe Lază r , a m rea l iza u n cap i ta l de 5,000.000 Lei, l a care m a i a d ă u g â n d cap i ta lu l nea tacabi l exis tent astăzi al F. Gh. Lazăr , de 650.000 Lei, a m d i spune de u n capital total de 5,650.000 Lei. Acesta depus sp r e f ruct i f icare cu u n % oarecare, să zicem 12, n e - a r a s i g u r a a n de a n , u n venit net to de circa 700.000 Lei. Aceasta s u m ă vom în t r ebu in ţa -o exclusiv p e n t r u acordarea de burse fiilor de învă ţă to r i , c a r i u r m e a z ă s tudi i universitare ş i secunda re , —• şi în felul aces ta a m fi la adăpos tu l nereuşitelor

de p â n ă a c u m , p u t â n d l u c r a cu cifre exacte şi cu buget absolu t rea l , n u ca p â n ă a c u m , c â n d a c o r d a m bur se în năde jdea î n -cassă r i lo r de cot izaţ iuni , c a r i m a i t o tdeauna î n t â r z i a u să s e verse, or i n u se î n c a s s a u de loc.

I a t ă , Domnule Revizor , nou l nos t ru p r o g r a m p e n t r u vii tor. .Comitetul nos t ru în şedinţele sale d in 8 Nov. 1927 şi 14 I a n u a r i e 1928 a d i scu ta t aceas ta p rob lemă şi a ho t ă r î t ca să apl ice î n ­c e p â n d cu 1928 a c e a s t a n o u ă dispoziţie s t a t u t a r ă , s t ab i l ind co­tizaţia de 1000 Lei de fiecare membru odată pentru totdeauna. Fireş te , aceas ta b o t ă r î r e va fi ra t i f i ca tă şi de a d u n a r e a gene­r a l ă , ca re se va ţ ine în aceas ta va ră , d a r ea se p u n e în a p l i c a r e cu începu tu l aces tu i a n 1928.

Şi p r e c u m a ţ i binevoit a vedea din textul a r t . 8 a l n o u l u i S t a t u t , pe ca r e l - am r e p r o d u s în în t reg ime la începu tu l aces to r • rândur i , cotizaţiile membr i lo r F o n d u l u i Gh. Lază r , se reţin prin Statele de leafă aşa cum dispune ordinul Ministerului de Instruc­ţie î n v igoare cu No. 14.817 din 1927, ca re a fost r eap roba t , de •acelaş min i s t e r p r i n o rd inu l No. 3655 din 26 I a n u a r i e 1928.

B a z â n d u - n e pe ho tă r î r i l e a n t e r i o a r e ale a d u n ă r i l o r gene­ra le , ne pe rmi tem a Vă r eamin t i , Dle Revizor, că toţi î n v ă ţ ă ­tor i i t i tu la r i şi învă ţă toa re le t i tu la re (provizor i , definitivi, î n a ­in ta ţ i gr . I I şi gr . I ) sun t membrii din oficiu, ai Fundaţiunii Gheorghe Lazăr, şi deci DVoas t r ă sunte ţ i r u g a t a face r e ţ ine rea de 1000 Lei, odată şi pen t ru to tdeauna , delà toţi î nvă ţă to r i i d in judeţu l DVoas t ră d in aceste 4 categori i p r i n Statele de leafă.

P e n t r u c a să n u se s imţească p r e a împovora ţ i deodată , l ă s ă m la ch ibzuin ţă DVoas t r ă moda l i t a tea de ope ra ţ iune . De s igur , cel m a i ideal lucru" a r fi, ca să se r e ţ ină o s i n g u r ă da tă , ca să se simplifice agendele. D a r noi credem că re ţ ine rea sumei .de 1000 de Lei în două r a t e de câte 500 Lei, a r fi cea m a i pot r iv i tă . Şi anume: 500 Lei în Statele de leafă pe Iulie—August 1928, iar a doua rată în Statele de pe Noemvrie 1928.

D u p ă t e r m i n a r e a acestor ope ra ţ iun i de re ţ iner i , veţi b ine ­voi a ne t r imi t e Recipisele delà Admin i s t r a ţ i a F i n a n c i a r ă , şi cu aceas ta F u n d a ţ i u n e a Gheorghe Lazăr , închee p e n t r u to tdeauna in te rven ţ iun i le de acest fel pe l â n g ă DVoast ră , şi Vă r ă m â n e dea-p u r u r i a d â n c recunoscă toa re p e n t r u sp r i j inu l cu ca re a ţ i con­t r ibui t la definitiva ei aşezare şi consol idare, n u m ă r â n d u - V ă î n t r e în temeie tor i i şi ct i tori i ei.

Vă r u g ă m deci, Domnule Revizor, să binevoiţi a d i spune ca în Statele de leafă pe Iu l ie—Augus t , să se facă re ţ iner i le de 500