alternativeeduca_ionale -

7/25/2019 Alternativeeduca_ionale -

http://slidepdf.com/reader/full/alternativeeducaionale- 1/9

Prof. Dr. Gheorghe Felea, coordonatorul lucrării Alternative Educaţionale dinRomânia precizează că educaţia tradiţională reprezintă elementul tatic, pe când educaţiaalternativă reprezintă elementul dinamic. Atfel !n !nvăţământul tradiţional e pregăte"teelevul pentru viaţă, pe când !n !nvăţământul alternativ "coala face parte din viaţă,cuno"tinţele unt decoperite de copil.

PEDAG#G$A %A&D#RFPedagogia %aldorf a fot creată la !nceputul ecolului '' de către Rudolf (teiner,la iniţiativa directorului fa)ricii de ţigarete %aldorf Atoria, Emil *olt. Ea e )azează peantropologia dezvoltată de Rudolf (teiner !n cururile de introducere ţinute !n toamnaanului ++, !nainte de !nceperea primelor clae. -n lume, acet item educativ are olargă răpândire. De la !nceput, organizatorii "iau propu realizarea unei "coli la )azacăreia ă tea concepţii pedagogice noi, care au !n vedere arta educării, nu doar a omului pământean, ci "i a omului ufletec "i piritual.

Aceată educaţie ete orientată antropologic, ţinând eama de neceităţile "icapacităţile fiecărui individ. /onţinutul diciplinelor nu urmăre"te !nu"irea acetora, ciă timuleze intereul copilului pentru cunoa"tere. Dezvoltarea gândirii, imţirii, voinţei

copilului unt o)iectivele eenţiale ale acetei alternative educaţionale.Pedagogia %aldorf e )azează "i funcţionează pe )aza unui număr de 0 principii pedagogice. Principiul fundamental ete a)ordarea integrală a fiinţei umane conform cupecificul vârtei "i având ca ţel dezvoltarea peronalităţii copilului. Principiul educaţiei permanente e referă la faptul că educaţia !ncepe odată cu na"terea fiinţei umane "i devineo dimeniune a e1itenţei ale pe parcurul !ntregii vieţi. Principiul organizării ritmice aituaţiei educaţionaleaceată organizare ritmică ete reflectată !n pedagogia %aldorf prin planificarea pe 22epoci de tudiu22. /rearea unui am)ient adecvat o)iectivelor ete cel deal patrulea principiu, !n timp ce principiul aigurării unui echili)ru !ntre teorie "i practicăare !n vedere o)iectivul pedagogiei %aldorf de a forma "i dezvolta elevul nu doar din punct de vedere cognitiv, ci "i din punct de vedere volitiv. Principiul predării artitice e

referă la faptul că predarea ete coniderată o artă "i ete profeată ca atare, atfel !ncât !nfaza liceală elevul ă fie apt de a dezvolta o gândire cu un !nalt grad de a)tractizare. -nfine, principiul predării !n imagini care e referă la nevoia de 22imagini vii22 a copilului devârtă "colară mică. Aceată nevoie nu ete atifăcută, !nă, doar de prezentarea unor plan"e, diapozitive au chiar a modelului natural, ci principala modalitate de a crea22imagini vii22 ete cuvântul.

223evoia de fantezie, imţul pentru adevăr, imţul de răpundereacetea unt celetrei forţe care unt nervii pedagogiei22, punea Rudolf, (teiner. Pedagogia %aldorf ete oartă ce acţionează direct aupra fiinţei umane !n devenire. Dacălii care predau !ntroatfel de "coală e confruntă, nu atât cu modalităţi diferite de predare au forme deorganizare a !nvăţământului, ci cu !ntre)ările4 ce forţe trăiec !n copil5 ce trăăturivolitive poedă copilul5 cum ete gândirea "i afectivitatea lui5 . /unocândule profeorulacţionează !n enul dezvoltării lor. *etodele foloite pentru educarea gândirii, voinţei "iimţirii copilului e concretizează prin e1erciţiul artitic6educă voinţa7, cuvântulrotit6acţionează aupra afectivităţii copilului, oferindui poi)ilitatea ă e concentrezeaupra materiei predate7, e1erciţiul practic6duce la !nvăţarea prin faptă, prin activitateconcretă, practică7.

# claă $ %aldorf ete preluată de un !nvăţătordiriginte timp de 8 ani. Elreprezintă intereele claei !n colegiul profeorilor. (e predau l). trăine, port, a)ilităţi

+



practice, muzică de către peciali"ti. -nvăţătoruldiriginte predă pe perioade de 9:ăptămâni6matematică, fizică, itorie etc.7 !n etape ucceive6nu unt paralelime7.-nvăţătoruldiriginte nu poate fi decât un om cu pectru foarte larg "i nerutinier.

După intrucţia de )ază !ntro zi de ;+;;min., urmează ore cu ritm ăptămânal4l). trăine, port, a)ilităţi practice, etapele me"te"ugăre"ti, pregătirea religioaă după

opţiunile părinţilor au pregătire li)eră dacă nu aparţine nici unei comunităţi religioae.După vârtă intrucţia durează !ntre 9<=> ore ăptămânal. &a acetea e adaugă teatru,orchetră etc.

3u unt e1amene formale, ci contează imaginea profeorului depre evoluţiaelevului. &a acetea e adaugă tete6caiete de epocă, pe perioade7 crie de copil. &afâr"itul anului e face o caracterizare criă, amplă, pe )aza căreia unt orientaţi "i copii"i părinţii.

?otul e )azează pe intere de !nvăţare, nu pe preiune e1terioară.Aducând !n actul predării !n mod armonio gri@a pentru cele trei componente ale

fiinţei umane4 gândire, imţire, voinţă, pedagogia %aldorf une"te gândirea analitică "iintetică, intelectul o)iectiv, de lucrul conecvent, cu en "i calitativ !nalt prin

intermediul imţirii artitice "i morale. Particularităţile !nvăţământului %aldorf untcentrate pe următoarele domenii4+importanţa ritmului9!nvăţarea !n epoci=o "coală fără manuale<caietele "i intrumentele de cri:ponderea deoe)ită a cururilor artitice "i practice>o "coală fără note0conducerea claei de către !nvăţător, dincolo de cl.a$Ba8conducere colegialămaterii "i activităţi pecifice

+. -n "coala %aldorf, ritmul are un rol important !n educarea voinţei, urmărindueritmul unei ore, al zilei, al lunii "i al anului. Ritmul orei ete reliefat de !mpărţireacurului principal, ce e defă"oară la !nceputul cururilor !n primele două ore, !n trei părţi4 o parte ritmică, prin care ete olicitată voinţa copilului o parte cognitivă care e adreează intelectului o parte de povetire care e adreează imţiriiCtilizarea ritmului !n educaţie permite ca !ntreaga fiinţă a peroanei educate ă fiea)ordată "i nu numai componenta a intelectuală. Ritmul zilei preupune tudiereamateriilor cu caracter cognitiv !n prima parte a aceteia "i a celor artitice "i practice !ncea de a doua parte. Acet lucru face poi)ilă adâncirea u)iectelor teoretice prinaplicarea lor !n practică "i prin !nufleţirea lor artitică. Ritmul lunii e referă la e1itenţaunor module de 9< ăptămâni !n care zilnic !ntre orele 8 "i +; unt tudiate materiile principale 6româna, matematica, fizica, chimia, )iologia, itoria, geografia etc.7. Acetemodule poartă denumirea de epoci.

9.*ateriile cognitive unt tudiate !n epoci4 o claă tudiază, de e1emplu, fizica,zilnic, primele două ore fără pauză, timp de 9< ăptămâni. -ntro atfel de epocă e poate parcurge chiar "i materia pe un an "colar. -n "coala %aldorf uitarea ete coniderată unaliat, din două motive4 !n primul rând pentru că uitând fizica, elevul e va putea dedica cu

9



toate capacităţile unui nou domeniu, de e1emplu, literaturii, iar !n al doilea rând pentrucă, după ce fizica a fot uitată aparent complet, la re!ntâlnirea cu aceată "tiinţă, elevul !"iva reaminti mult mai inten cele !nvăţate.

=.A)enţa manualului unic contri)uie la cre"terea repectului faţă de cărţi "i la!ntărirea autorităţii profeorului, care are atfel o legătură directă !n comunicarea cu

elevii. Pe de altă parte, elevii e o)i"nuiec ă e documenteze din cât mai multe ure !ntudiul unei teme. Formarea unei păreri cât mai o)iective, antrenamentul pentru facultate"i viaţa de autodidact unt calităţi evidente pe care le do)ândec elevii atfel "colarizaţi.

<.-n "coala %aldorf !ncă de la !nceput copilul crie pe caiete fără liniatură,coniderândue că liniatura ete foloită e1act cu copul de a !ngrădi "i limita la normeclar ta)ilite criul copilului. Alternativa %aldorf nu pledează pentru un cridezordonat, ci dimpotrivă, ordinea, latura etetică, !n general, unt puternic cultivate !n"coală. -n a)enţa liniilor, elevul va tre)ui ă depună un efort mai mare pentru a"i ordonacriul. i !n legătură cu intrumentele de cri !n "coala %aldorf elevii lucrează mai multcu uprafeţe, !n pecial !n primele clae. Atfel, !n claa $ elevii criu cu )locuri cerate, !nclaa a $$a groimea liniei e u)ţiază, foloindue creioane cerate, din claa a $$a copiii

vor crie cu creioane colorate groae, !n claa a $$$a elevii e1erează criul cu pana "iapoi !ncep ă crie cu tiloul. /aietele vor fi organizate in a"a fel !ncât, partea etetică, decriere, de ilutrare "i de ornamentare ă fie !n permanenţă avute !n vedere, intrun modartitic,de calitate. Aceata, cu atât mai mult cu cât redactările !n caiete reprezintă forma peronală de 22manual22 pe care o realizează elevii !n"i"i.

:. Ponderea ridicată a cururilor artitice "i a celor practice iee !n evidenţă de la prima privire aupra orarului o)i"nuit din "coala %aldorf, !ntrucât aceata !"i propune ărealizeze o educaţie echili)rată, oferind pe de o parte fiecărui elev ceea ce i e potrive"te,!nă intervenind "i cu preocupări !n acele domenii pre care aceta nu are !nclinaţii, dar care unt neceare unei educaţii complete. Cn argument !n plu pentru acet principiu4 deregulă, educaţia intelectului prin "tiinţe cultivă ditanţa, individualimul, antipatia "i

concurenţa, iar, dimpotrivă, educarea ufletecului prin arte "i me"te"uguri cultivăimpatia, apropierea, lucrul !n echipă "i cola)orarea. Am)ele laturi ale educaţiei unt lafel de importante pentru un om echili)rat, dornic ă"i controleze ingur viaţa, fără a elăa manipulat din e1terior.

>.coala %aldorf ete o "coală fără note. Din acet motiv orele unt mult maili)ere, elevii fiind deoe)it de dechi"i, participând !n mod natural la ora, fără frica denote proate. *a@oritatea elevilor !ntrea)ă când nu au !nţele "i ie cu cura@ la ta)lă. &afâr"itul fiecărui an "colar, elevul prime"te un certificat !n care fiecare profeor decrieactivitatea a din toate punctele de vedere. Din acete certificate, părinţii află mult maimulte depre copilul lor decât dintro medie. -n regitrul matricol ete cuantificatăactivitatea elevului la fiecare materie cu un calificativ au notă, echivalente cu evaluareafăcută !n timpul anului.

0. Activitatea de !ndrumare a claei ete realizată, de regulă, de către o peronalitate, care !"i aumă corelarea "i coordonarea evoluţiei "colare a elevilor pe parcurul unei trepte "colare. Particularităţile de vârtă, antropologice, care unt unitare !n perioada de la 0 la +< ani, cer !n mod o)iectiv prezenţa unei aceleia"i peroane !n aceatăfuncţie coordonatoare. -n itemul claic de !nvăţământ %aldorf, aceată funcţie didacticăete numită 22!nvăţătorul claei22 "i are ca "i !ndatoriri pedagogice predarea unui număr dedicipline, cuprine !n epoci, dea lungul celor opt ani de tudiu până la liceu. Datorită

=



formelor legilative "i de pregătire e1itente, aceată formă de organizare nu ete oficialacceptată !n România, dar ete !ncura@ată de unele inpectorate "i de cercetători !n pedagogie "i de pihologi.

8. Rudolf (teiner a cerut corpului profeoral ă accepte ca fundament pedagogicoorganizatoric dicutarea tuturor pro)lemelor "colii, !ndeoe)i a celor pedagogice, !n

coniliul profeoral. i pentru că pro)lemele curente e cer dicutate pe măură ce au loc,coniliul profeoral e !ntrune"te ăptămânal. Aici profeorii pun ce predau, cum predau,dacă au avut ucce cu o temă au e"ec cu alta. Aici unt luate !n dicuţie clae de eleviau elevi !n parte, care trec printro ituaţie mai dificilă au mai deoe)ită "i au nevoie deatenţia !ntregului corp profeoral pentru a depă"i ituaţia creată. Aici unt dez)ătute teme pedagogice generale, indiferent de pecialitate, la care participă toţi profeorii "i!nvăţătorii, căci pe toţi 22mem)rii familiei22 !i intereează drumul celuilalt.

. # parte din materiile "i activităţile pecifice "colii %aldorf unt4 criul "icititul, lim)a română, lim)ile trăine, drumul de la )am la itorie, aritmetica, deenulformelor, deenul geometric cu mâna li)eră, matematica, zoologia, )otanica, geografia,fizica "i chimia, euritmia, muzica, a)ilităţile practice "i educaţia tehnologică, practica,

arta dramatică etc.De la fondarea a !n ++, modelul "colii (teiner a implantat !n Germania, apoi!n *area ritanie, !n /anada, !n Africa de ud "i !n Autralia el a câ"tigat apoimetropolele din (ud "i aponia. -n prezent ete !n cur de a do)ândi teren !n ţările Europeide Et. Federaţia %aldorf din ţara noatră cuprinde 9= aociaţii, care reprezintă intereelegrădiniţelor, "colilor, liceelor "i centrelor de pedagogie curativă din România. Rezultatelela e1amenele naţionale de capacitate "i de )acalaureat confirmă performanţele acetui!nvăţământ alternativ "i !i conferă o poziţie egală !n itemul naţional de !nvăţământ.

PEDAG#G$A *#3?E((#R$*aria *onteori, pedagog "i medic italian, prima femeie medic a $taliei, a

!nfiinţat !n +;0 22caa dei )am)ini22 pentru copiii de 9> ani ai căror părinţi erau !n

căutare de lucru. 22/aa dei )am)ini22 imilară grădiniţei ete o comunitate educativă carenu e u)tituie, ci completează "i deăvâr"e"te educaţia copilului !n familie. *aria*onteori a prezentat !n lucrările ale ideile care au pu )azele pedagogiei *onteori.Ea conidera copilul 22fiinţă divină, dar ne!nţeleaă22"i afirma că ar tre)ui 22ă nuieducăm pe copiii no"tri pentru lumea de azi. Aceată lume nu va mai e1ita când ei vor fimari "i nimic nu ne permite ă "tim cum va fi lumea lor. Atunci ăi !nvăţăm ă eadapteze22.

Pedagogia *onteori are drept principiu de )ază educaţia neceară, adecvată "icontinuătendinţe ale reformelor actuale din educaţie care confirmă ideile *ariei*onteori "i le fac aplica)ile !n practică. /a atare prin pedagogia *onteori eurmărec promovarea drepturilor copilului, e1tinderea "i intenificarea educaţiei timpurii"i educarea părinţilor, formarea deprinderilor de activitate intelectuală intenă "i continuă,de adapta)ilitate "i de aumare a chim)ărilor cre"terea rolului mediului educativ !nanam)lul educaţiei, !n familie "i !n comunitate educaţia comică "i cea ecologică care pregătec generaţiile următoare pentru e1tinderea relaţiilor cu univerul fizic "i pentruaumarea unor repona)ilităţi de care poate ă depindă chiar viaţa umanităţii educaţia pentru li)ertate, pace, pentru chim)ări pozitive aumate repona)il.

-ntro claă *onteori copiii unt pur "i implu a)or)iţi "i foarte preocupaţi de propria activitate. Aproape toate lecţiile unt individuale, deci fiecare copil are de o)icei

<



un plan diferit de activităţi pe care educatorul !l gânde"te "i !l pune !n practică !n funcţiede intereul "i nivelul la care e află copilul. ?oate materialele din claă unt u"or accei)ile "i la dipoziţia copiilor, a"ezate pe rafturi @oae. /opilul ete li)er ă aleagădintre materialele care i au prezentat anterior "i după ce termină de lucrat cu ele "tie către)uie ă le a"eze pe raft !n acela"i loc "i !n acelea"i condiţii, gata pentru următorul copil

intereat de aceea"i activitate. Poi)ilitatea de a alege ete un privilegiu pe care, din păcate, copilul din "coala tradiţională nu !l are. -n claele *onteori copilul e poatemi"ca li)er dintro parte a claei !n alta, acultând de propriul lui impul interior. /utimpul, e1erciţiul alegerii devine o)i"nuinţă, adică e dezvoltă capacitatea copilului de alua decizii cu privire la propria peroană. *i"carea copiilor o)i"nuiţi ă ia decizii pentruei !n"i"i devine o mi"care inteligentă, cu cop "i dictată de voinţă, )a mai mult aceatămi"care merge !mpreună cu cunoa"terea "i invăţarea, fără ea acetea fiind nenaturale lavârta copilăriei.

(tructura fizică a claei *onteori.-ntro claă *onteori e1ită patru arii diferite4+. Biaţa practică 6practical life 7 care cuprinde activităţi practice legate de viaţa de

zi cu zi. ?oate acetea !l a@ută pe copil ă e adapteze noului mediu din claă, ă !"i câ"tigeindependenţa, ă !"i coordoneze mi"cările "i ă e1ereze concentrarea atenţiei.9. Activităţile enzoriale care vizează dezvoltarea imţurilor. &a aceată vârtă 6=

> ani7 copilul e1plorează prin intermediul imţurilor mediul !n care trăie"te. Dezvoltarealor conduce implicit la o cunoa"tere mai rafinată "i la acuţirea inteligenţei. Prinmaterialul enzorial *aria *onteori a pu concepte a)tracte !n formă concretă.*aterialul enzorial vizează dezvoltarea fiecărui imţ !n parte prin izolarea lui decelelalte. *aterialul enzorial pregăte"te copilul pentru o)ervarea itematică amediului, primul pa care duce la mici decoperiri realizate !n mod pontan.

=. Activităţile de lim)a@ care vizează, fire"te. Dezvoltarea lim)a@ului cu apectelelui eenţiale4 vor)it, cri "i citit.

<. Activităţile de matematică H e )azează pe materiale pecifice, care repectăcaracteritica vârtei, de a opera !n plan concret, enzorial. ?reptat, pre fâr"itul celuideal treilea an !n aceea"i claă, e face trecerea la materiale care e eli)erează de!ncărcătura enzorială, nu pentru că a"a pune metoda, ci pentru că pur "i implu copilulrealizează că nu mai are nevoie de uportul concret, că "ia !nu"it ideea.

-ntro claă *onteori copiii unt pe trei nivele de vârtă, !ntre = "i > ani. /opiiicare au !nceput anul aceta grădiniţa la = ani vor fi !n aceea"i claă !ncă doi ani de acum!nainte. Acum unt cei mai mici, pete doi ani vor fi cei mai mari. Cn proce de cre"tere"i dezvoltare pe care ei !n"i"i !l eizează cu mult entuziam. -n felul aceta relaţiile dintrecopii !n cadrul orelor de program eamănă mult mai mult cu viaţa din afara "colii, adicăcu viaţa reală. Cn alt apect deoe)it ete faptul că !n claa *onteori e1ită un ingur e1emplar al fiecărui material, ceea ce !neamnă că un ingur copil poate defă"uraactivitatea care implică acel material. -n mod implicit, dacă un alt copil vrea ă foloeacăacela"i material va tre)ui ă a"tepte până ce colegul lui termină activitatea "i a"azămaterialul !napoi pe raft. &a !nceputul anului e creează conflicte, dar nu ia mult timp caacceptarea ă devină o)i"nuinţă. -n mod indirect, e educă atfel repectul pentru lucrulaltuia "i ră)darea de a a"tepta ăţi vină rândul.

Dat fiind faptul că itemul *onteori ete !n mod emnificativ diferit de celtradiţional, e impune un anumit plan de educaţie a părinţilor care unt, fire"te, curio"i ă

:



afle la ce anume le ete e1pu copilul. -n acela"i timp, o comunicare eficientă "iconitentă cu părinţii u"urează atât evoluţia copilului cât "i activitatea educatorului.Părintele "i educatorul unt ca cele două vâle ale unei )ărci. Dacă e mi"că numai unaau dacă acţionează !ntro direcţie diferită e1ită ricuri4 fie ca )arca ă e !nvârtă !n loc,fie ca !n cel mai rău caz ă e rătoarne.

PEDAG#G$A FRE$3E?&a fâr"itul ec. '', un anonim profeor francez, /eletin Freinet pune )azeleunui item denumit mai târziu pedagogia Freinet. -n mare parte, !nvăţătorul plecat dintrun mic ătuc francez nu avea ă"i vadă roadele muncii ale deo viaţă. Atăzi !n pete <;de ţări din !ntreaga lume, zeci de mii de copii din ciclul primar !nvaţă ă crie, ă citeacă,ă e decurce !n viaţă conform pedagogiei Freinet.

Pedagogia Freinet e )azează pe o erie de principii, clar ta)ilite4 "coala centrată pe copil, munca "colară motivată, activitate peronalizată, e1preie li)eră "i comunicare,cooperare, !nvăţare prin tatonare e1perimentală, glo)alitate a acţiunii educative.

-n pedagogia Freinet elevul devine o prezenţă activă, el nu mai ete un implurecipient !n care e toarnă cunoa"tere. Printro analiză critică faţă de doctrinele care

tratează "colaritatea ca activitate ludică Frienet evită nea@unurile acetor doctrine princrearea "i @utificarea ideii de 22muncă@oc22 contrapuă celei de 22@ocmuncă22 u)liniindatfel rolul muncii aumate li)er nu numai !n educaţie, ceea ce e o)ervae de mult, ci "i!n !nvăţare. Ete relevată repudierea energetică a munciicorvoadă, a munciiimpuetipice pentru "coala tradiţională. -n pedagogia Freinet, li)ertatea nu !neamnă li)ertate dea nu face nimic, ci li)ertatea de a alege !ntre opţiuni divere. *unca individuală !neamnăcă fiecare elev face ce crede că are nevoie mai multă !n acel moment. Freinet porne"te dela ideea că orice copil poate deveni cel mai )un !ntrun anume moment al e1itenţei ale,!n acete condiţii ierarhizarea !ntrun grup de copii nu pare cea mai )ună idee. Freinetete 22o pedagogie care repona)ilizează la ma1im "i !i !nvaţă pe copii repectul faţă dealţii226Denie &elouard FouIuercorepondenta ectorului internaţional al $ntitutului

/ooperativ al colii *oderne din Franţa7.?ehnicile foloite !n cadrul pedagogiei Freinet unt4 @urnalul "colar, corepondenţa"colară, ancheta documentară, e1primarea platică, e1primarea corporală, creaţiamanuală, e1primarea dramatică, te1tul li)er "i ie"irea "colară. $ntrumentele pedagogieiFreinet unt4 fi"iere autocorective, fi"iere documentare, planul de muncă individual, )revetul, autoevaluarea, evaluarea. Formele de organizare a colectivului de elevi unt4claa cooperativă, munca !n echipă, trăie"teţi proiectul.

?ipologia educaţiei promovate de Freinet ete !nvăţarea centrată pe rezolvareaunor pro)leme de către grupurile de copii aflate u) !ndrumarea cadrelor didactice.*unca !n grupuri mici ete coniderată drept mi@locul fundamental de educaţie. Formareagrupurilor e face la alegerea copiilor "i durează =< ăptămâni. 3eintervenţiaeducatorului !i va permite copilului ă con"tientizeze pentru prima dată valoarea a camem)ru al unui grup ca "i valoarea celor cu care cola)orează.

-n acet caz rolul educatorului e va limita doar la4 organizarea materialelor neceare educaţiei, aigurarea "i menţinerea climatului de !ncredere, precum "i cultivarea!ncrederii !n părerile celorlalţi. -n cea mai mare parte educatorul ete doar un o)ervator atent care diri@ează "i coordonează activităţile elevilor ăi.

&iteratura de pecialitate din răinătate o)ervă dea lungul timpuluiaplica)ilitatea acetui tip de pedagogie la ciclul primar, gimnazial, liceal.

>



(?EP J (?EPProgramul (tep )K (tep ete detinat copiilor de la na"tere "i până la vârta de +=

ani, precum "i familiilor acetora. -n România, programul a de)utat !n +< u) numelede Lead (tart, care, !n +: a luat numele de (tep )K (tep, la iniţiativa Fundaţiei (oro pentru o (ocietate Dechiă, prin emnarea unei /onvenţii cu *initerul Educaţiei

3aţionale. -ncepând din martie +8 programul ete continuat de 22/entrul (tep )K (tep pentru Educaţie "i Dezvoltare Profeională22 care oferă noi metode ca o continuare aviziunii de educare a generaţiilor viitoare !n vederea unei participări active !n cadrulocietăţilor dechie.

Programul (tep )K (tep creează temelia atitudinilor, cuno"tinţelor "i deprinderilor de care copiii vor avea nevoie !n rapida chim)are a timpurilor viitoare. Programul eteconceput !n piritul repectului faţă de neceităţile pecifice fiecărei ţări "i tradiţiilor culturale, !n piritul repectării Drepturilor #mului "i /onvenţiei Drepturilor /opilului.

Alternativa educaţională (tep )K (tep repectă curriculumul naţional, tandardelenaţionale, ete adaptat culturii locale "i, !n acela"i timp, integrează tandardele "i cele mai )une practici internaţionale din domeniul educaţiei.

Programul promovează educaţia centrată pe copil, predarea orientată după nevoile"i intereele copilului, !nvăţarea organizată !n centre de activitate, implicarea familiei "icomunităţii !n educaţia copiilor, repectarea "i aprecierea diverităţii umane, uţinereaincluziunii grupurilor defavorizate. Alternativa educaţională (tep )K (tep are miiunea dea dezvolta !n fiecare copil capacitatea de a fi creativ, de a"i forma o gândire critică, aface opţiuni "i a avea iniţiativă, a defini "i a rezolva o pro)lemă, a comunica u"or cuemenii, ai !nţelege "i a negocia.

&a "colile (tep )K (tep fiecare claă are câte două !nvăţătoare. &a !nceputul uneizile !n claa (tep )K (tep are loc !ntâlnirea de dimineaţă. Aceată !ntâlnire nu ete o orăde cur, iar durata ei ete varia)ilă "i poate ţine chiar de la 84;; până 4;;. Ete un prile@ pentru copii ă e alute, ă comunice, dar "i ă afle tema "i activităţile zilei. Acete

activităţi nu unt condiţionate de timp. Aceata ete una din caracteriticile alternativeieducaţionale (tep )K (tep, care e adreează numai copiilor din !nvăţământul preprimar "i primar. Elevii !"i defă"oară activitatea de !nvăţare după modelul "colii depline, !ntreorele 8+>, pe centre de activitate4 citire, criere, matematică, "tiinţe, arte, contrucţii, alteimagini. Elevii au repona)ilităţi diferite4 e1ită copii care răpund de prezenţă, dearan@area materialelor !n centre, de !ngri@irea florilor etc.

P&A3C& E3AAceată alternativă pedagogică !"i trage numele de la Cniveritatea ena din

Germania, acolo unde, cu ani !n urmă, !n +9< a fot iniţiat un e1periment "colar !n urmacăruia prof. Peter Peteren "ia e1pu teoriile la /ongreul $nternaţional de la &ocamo din+9<. /u timpul, văzândue rezultatele remarca)ile o)ţinute, Planul ena a !nceput ă fiefoloit pe cară largă, el )azândue pe următoarele principii pedagogice4 grupareama@oritatea timpului ete petrecut de copii !n grupuri eterogene de vârtă, după modelulfamilial activităţile de )ază unt cele care definec fiinţa umanăHconveraţia, @ocul,lucrul, er)area6 er)ările marchează !nceputul "i fâr"itul de ăptămână, aniverările,oirea au plecarea unui copil din "coală au grupul de )ază, ăr)ători religioae aunaţionale, alte evenimente importante din viaţa individuală, a "colii au a comunităţi7ala de claă, grupa "i toate celelalte paţii unt paţii educaţionale participarea lamanagement, dezvoltarea imţului pentru ordine "i a repona)ilităţii pentru paţiul

0



comun participarea copiilor !n organizarea e1perienţelor educaţionale "i a activităţii, !namena@area paţiului, managementul claei, ta)ilirea regulilor etc. Alternativa ena ete!n faza de tudiu privind continuarea implementării !n item.

Fiecare dintre acete tipuri educaţionale ar merita atenţia noatră, dar ocietatearomâneacă ete doar la tadiul !n care e o)i"nuie"te cu atfel de concepte, iar până la

aimilarea lor deplină ete nevoie de timp.

$&$#GRAF$E

+. Aldo, Pettini - Freinet şi tehnicile sale, Editura/ED/, ucure"ti, +9.

9. Ezechil, &iliana Pedagogie. Fundamente teoretice. Radu, $on ?. Ediţia a II-a, Editura BM$ $ntegral, ucure"ti, 9;;9.

8



=. *onteori, *aria Copilul fiinţă divină, dar

neînţeleasă pentru părinţi şi

educatori7, Editura /ED/,ucure"ti, ++.

<. *onteori, *aria- !escoperirea copilului, Editura

Didactică "i Pedagogică,ucure"ti, +00.

:. Rădulecu, *ihaela Pedagogia Freinet. "n demers inovator , Editura Polirom, $a"i,+

>. NNN.tep)Ktep.ro acceat !n + noiem)rie 9;;>

0. NNN.Naldorf.ro acceat !n +: noiem)rie 9;;>

http://www.stepbystep.ro/

http://www.waldorf.ro/

http://www.stepbystep.ro/

http://www.waldorf.ro/

alternativeeduca_ionale -

Documents