CUPRINS

' inaceeagicolecfie

Alice Munro, PreA mubdfericire

Mihail Bulgakou Maestrul gi Mhrgareta

Oscar'S7'ilde, Porned lui Dorian Gray

Elizabeth Stroui, Oliue Kixeridge

James Joyce, Portret al artistului k tinereye

Franz Kafka, America

Ne-am ie;it cu tllii corn?let din minyi

Alice Munro, Fugara

Donna Tartt, Sticletele

A.P Cehov, Doarnna cu cdyelul

Graham Greene, Al zecelea om

Sinclair tewis, Babilx

Richard Flanagan,

O cale tngpstd spre nordul indepdrtat

Virginia Voolf Noapte ;i zi

George Bernard Shaw, Pygmalion'William Golding, Mo;tmitorii

Karl Ove Knausgird, Lupta mea (vol.l)

David Nicholls, -A/ai

Svetlana Aleksandrovna Alelsievici este o scriitoare 9i

jurnalisti din Belarus. S-a niscut la Stanislaviv, Ucraina' pe'31 mi 1948, dintr-un tati bielorus 9i o mami ucraineani'

;i " .r.r.rr, in Bielorusia (denumirea girii in perioada

sovietici). Dupi terminarea;colii, a lucrat ca reporter la mai

multe ziare locale, inainte de a absolvi Universitatea de Stat

din Belarus (1972) 9i de a deveni corespondent al revistei

literare Neman din Minsk (1976)'

De-a lungul carierei sale de jurnalist, Aleksievici s-a specializat

in naragiuni literare intemeiate pe declaragiile martorilor

oculari, istorii orale ale mai multor evenimente dramatice

din istoria sovietici: al Doilea Rizboi Mondial, rizboiul din

Afeanistan, ciderea URSS, dezastrul de la Cernobtl' In urma

peisecugiilor politice din partea administragiei Lukagenko'

I pntasit Belarusul in 200b, triind timp de un deceniu la

Pa'rir, Gtjt.borg 9i Berlin. in 2011 s-a mutat inaPoi la Minsk'

A publicat -"i-*ult. volume car€ s-au bucurat de apreciere'

c#Ei publicate sau in curs de publicare in.! d.e limbi 9i in

47'de girri: Rdzboiul nu are chip de femeie .(LI uoini ne ienskoe

llto, ti85),ce cuprinde mirturii ale femeilor care au luptat in

i Doilea'Rirboi Mondial, titlu vAndut in peste 2 milioane

de exemplare; (Jhimii martori (Posbdnie suidaeli, 1985)'

amintiri ale adulgilor care in vremea celui de-al Doilea

Rizboi Mondial eiau copii; Soldayii de zinc (linkoute malcihi'

1989), despre experien;ele soldagilor sovietici in. rizboiul

din Afganistan; Z)cearouannie snxertiu (Fermeca,ti de moarte'

1993), despre sinuciderile Provocate de pri'buqirea Uniunii

Sovietice; brrart rrl de la'Cernobil (Cernobibkaia molitua'

1997), mircutri ale supraviequitorilor celei mai mari catastrofe

rrr.l.rr. din istorie; ;, Vo** second hand (Sfilr;iil omului

rosu sau Vremea dzzurijirii,2013), o incercare de portretizare

a ,,omului sovietic" piin amintirile generaliilor nostalgice de

dupi ciderea imperiului comunist'

Svetlanei Alelsievici i s-au acordat numeroase premii pentru

cir;ile sale, iar in anul 2015 a fost distinsi cu Premiul Nobel

pentru Literaturi, ,,pentru scrierile ei polifonice' memorial

al suFeringei;i curaiului in epoca noastri"'

SVETI,ANA ATEKSIEVICI

Soldalii de zinc

Traducere din limba rus5 gi note

JUSTINA BANDOL

-&t

PROLOG

-Merg singuri... De-acum am si merg multi vreme

singuri...A omorit un om... fiul meu... Cu satArul cu care

tiiam carnea. S-a intors din rizboi gi l-a omorAt aici...Dimineagi a adus satirul gi l-a pus Ia loc, in bufetul de

vase. Am impresia ci tot in ziua ua i-am ftcut gnigele...

Dupi o vreme au transmis la televizor, au scris si in ziarul

de seari ci nigte pescari gisiseri ln lacul din orag un cada-

vru... ficut bucigi... $i mi sunl o prieteni:

-Ai citit? Asta e crimi de profesionist... Miroase de

laopo;tiaAfganistan.Fiul meu era acasi, stitea intins pe canHfrEa, citea.

Eu inci nu aflasem nimic, habar n-aveam, dar, nu ;tiude ce, dupi vorbele astea m-am uitat la e1... Insdnctulde mami...

Nu auzili un litrat? Nu? Ba eu il aud, cum incep sIpovestesc despre asta, aud un latrat. Cum fug cAinii...Acolo, la pugclrie, unde e acum, sunt nigte dulii marinegri... $i toati lumea e in negru, numai negru... Miintorc la Minsk, merg pe stradl, trec pe lAngi brutirie,pe lAngi grldinigl, cu pAinea gi cu laptele in plasi, gi aud

Suetlana Aleksieuici

un litrat. Pur gi simplu asurzitor' Pe mine mi moleqeqte

de tot... O dati mai ci n-a dat masina peste mine" '-- S.rn, gata si mi duc Ia mormintul lui"' si ml intind

acolo lingi el... Dar nu gtiu" ' Nu ;tiu cum.si.triiesc cu

*.tr... CIt.odati mi-e gtoazd si mai intru in bucitirie'

si vid bufetul unde stitea satArul" ' Dumneavoastri nu

auzili? Nu auzigi nimic... Nu?!

N.r;ti.t cum o mai fi biiatul meu in clipa asta' Cum

am siJ primesc inapoi peste cincisp rezece ani? I-au dat

cincisprezece ani de temnigi 1rea" ' Cum l-am crescut?

n." p'"tit"", de dansurile de societate"' Am fost cu el

la Leningrad, la Ermitaj..' citeam ci4i impreuni"'(Pknge.) Afganistanul mi l-a furat" '

. .lAt" pli-it t.l.g."-i din Ta;kent: atteptali-mi' vin'

.,r.r" ,rrrrnlrrrl... Am dat buzna afari pe balcon' imi ve-

nea si strig din togi bojocii: ,,E viu! Biiatul meu s-a intors

viu din,Alganistanl Rizboiul Ista blestemat s-a terminat

pentru miiel" $i mi-am pierdut cunoqtinga', La aeroport'am intarzirt, bineingeles, cursa venise de mult' pe el.l-am

glri, i.rrr-.rn scuar. Stitea intins pe jos 9i apucase iarba in

irai.ti, ,. mira cI e atAt de verde' Nu-i venea si creadi ci

s-a intors... Dar nu i se vedea nici o bucurie pe fagi" '

Seara au venit vecinii la noi, au o fetigi mici gi-i lega-

seri o fundi albastri lucioasi' El a luat-o pe genunchi' a

,,rarr.-o la piept gi plingea, uite-a;a ii curgeau lacrimile

fhri oprire.^Pe.t,t., "e

acilo ei omorAseri oameni' $i el" '

Asta am inleles Pe urmi.La granigL, vameqii l-au ,,usurat" de niqte slipuri de

i*porJA-Lricane' N-"',." voie"' Aqa ci a venit flrilenjerie. imi adusese mie un halat, in anul ila implinisem

p^iurr"i de ani, i-au luat 9i halatul' Bunicii ii adusese

o b"r.rr" - gi Pe aia i-au luat-o' A venit numai cu flori'

Gladiole. Daipe fagi nu i se vedea nici o bucurie'

, Dimine a\a se uezeainci om ca toli oamenii: "Mami!Mimico!" Spre seari i se intuneca faga' i se ingreunau

Soldayii de zinc 9

ochii... Nici nu pot si vi spun... La inceput nu bea de-

loc... Stitea cu ochii ginti la perete... gi odati se ridicabrusc de pe canapea, igi lua geaca...

Eu mI puneam in qi:-i.r.ot.o, Valiugka?

Se uita Ia mine flri sI mi vadi. $i pleca.

Eu ma intorceam tdrziu de la munci, fabrica e de-

parre, eram schimbul doi. Sunam la ugi, ;i el nu-mideschidea. Nu-mi recunostea glasul. Era atit de ciudat -rnai ingeleg, si nu mai gtie glasurile prietenilor, dar pe al

rneu! Mai ales ci ,,Valiugka" - numai eu il strigam aga.'lot timpul parci agtepta pe cineva, parc5. se temea. I-am

cumpirat o cimagi noui, m-am apucat si i-o misor,

cAnd mi uit: pe mAini avea numai tiieturi.

-Ce-i asta?

-Nimic, mamI.Pe urmi am afat. Dupi proces... in tabira de an-

rrenament tsi tiiase venele... La o simulare fusese radi-otransmisionist ;i nu reugise si arunce la vreme statia

intr-un copac, nu se incadrase in timpul stabilit, gi ser-

gentul il pusese si scoati cincizeci de cildiri cu api dintoaleti gi si le care prin fala celorlalgi aliniagi in formagie.

El se apucase si le care si leginase. La spital il diagnosti-caseri cu o ugoari zdruncinare nervoasi. in p.oaptea aia

incercase si-gi taie venele. A doua oari in Afganistan...inainte si plece intr-un raid, il verificaseri: nu-i mer-

gea stagia. Dispiruseri nigte piese care nu se gaseau, le

qterpelise careva dintre ai lor... Cine? Comandantulil invinuise pe el de lagitate, cici ar fi ascuns piesele ca

si nu participe la acEiune impreunl cu ceilalgi. Dar ei

acolo tsi furau unul de la altul, desflceau masinile pen-tru piese gi Ie duceau in priviliile afganilor, Ie vindeauacolo. $i cumpirau in schimb droguri... Droguri, gigiri.MAncare. Fiindcl tot timpul stiteau fllmiLnzi.

10 Suethna Alehsieuici

La televizor era lntr-o seari o emisiune cu Edith Piaf'

ne uitam imPreunl.^-- -tut".rrn,'m-a intrebat el, tu gtii ce sunt alea droguri?

-Nu, l-am mingit eu, dar pe furig ll urmiream: nu

cumva trage ceva pe nas?

N-"rnlxit niii o urml' Dar acolo foloseau droguri -stiu precis.' -lc,r- a fost in Afganistan?

-Thci, mami!CAnd'pleca de acasi, eu ii reciteam scrisorile de pe

front, voiam si scormonesc, si ingeleg ce-i cu el' Nu

;;r;;; .,i*i" a.or.uit, scria ca-i e dor de.iarba verde'

L,rn" pe bunica si se fotografieze in zilpad|;i si-i tri-

*lti"por". Dar eu vedeam, simgeam ci se petrece ceva

." .i.i*i inapoiaseri alt om" ' nu pe bliatul meu' $i eu

rtg"tn il trimisesem in armati' ci el avea amlnare' Eu

,roi.- si devini curajos' Mi striduisem si-l conving 9i

pe el, si mi conving 9i pe mine ci armata il va face maitU"",'

*"t p.rt.rnic. il' co"dt"t"ttt cu cintec de chitari'

ii pr.ql irir., la plecare o masi cu nu ftiu cite feluri de

pt"li,itt. fui chemase prieteni, fete"' imi amintesc ci-i

cumplrasem zece torturi'6 ,i.rg,r.i dati a zis ceva despre Afganistan' Intr-o

.."ri... ,f,in,r", in bucitirie, eu transam un iepure 9i

aveam o farfurie cu singe' El ;i-a bigat degetele in sAnge

gi pe urmi s-a uitat la ele, s-a tot uitat' $i zice asa' ca

pentru sine:' -P. un prieten al meu l-au adus cu burta tiiati"'

$i mi ruga siJ impqc"' L-am impuqcat"''- C,, d!g.t.l. inmuiate tn sAnge' " Se scursese din car-

nea de iepure, care e mai fragedi' - Cu degetele astea

a luat o ligari 9i a iegit pe balcon' in seara aia n-a mai

schimbat nici o vorba cu mine''* M-"; dus pe la doctori' Daf-mi biiatul inapoi!

Ajutagi-mil L.-"- Povestit tot"' S-au uitat la el' l-au

SoldaYii dt zinc 11

luat la verificiri, dar afari de radiculitl nu i-au glsitnimic.

Am venit o dati acasi, cAnd mi uit - Ia masi erau

patru biiegi striini.

-Mami, sunt din Afganistan. I-am gisit la garl'.

N-au unde si rimAni peste noapte.

-Acugi vI fac o plicinti. intr-o clipll m-am bucurat

eu, cine gtie de ce.

Au stat Ia noi o siptimAni. N-am socotit, dar cred

ci au biut vreo trei navete de votci. in frecare seari gi-seam acasi cinci striini. Al cincilea era biiatul meu...Nu voiam si le ascult discugiile, mi temeam. Dar, stAnd

in casi cu ei... auzeam flri si vreau... Povesteau cum,

cAnd stiteau la pAndi cite doui siptimini in mungi, li se

clideau substange stimulante, ca si fie mai curajogi' Darclespre asta nu se vorbegte. Apoi, cu ce armi omori mai

bine... de la ce distangi... Pe urmi mi-am amintit de

roate astea, cAnd s-a intAmplat nenorocirea... $i atunci

lm inceput si mI gA,'ndesc, sl-mi aduc aminte cu infri-gurare. Pini atunci nu fusesem decit speriati: ,+{oleu",imi spuneam, ,,togi parci-s dugi cu pluta. Nu-s sinito;i".

i.r noaptea. . . dinainte de ziua aceea. .. clnd l-a omo-

rit... am avut un vis ci il attePtam, si el nu mai venea.

gi iati ci mi-l aduc pAni la urmi... Mi-l aduc cei pa-

tru ,,afgani" gi-l arunci pe podeaua murdari de-timent.

,Stigi, in casi avem podea de ciment... Ia bucitirie...(la la inchisoare.

El intrase deja in anul pregltitor la facultatea de ra-

tliotehnie. Scrisese bine la examen. Era fericit ci totulii mergea. in".p,r..- chiar si cred ci se linigtqte. O sirneargi la facultate, o si se insoarq. Dar, cAnd venea

scara.... Mi inspiimAntau serile lui... Stitea ;i privea ca

.rrb la perete. Adormea in fotoliu... Mie imi venea sirni arunc peste el, si-l acopir cu trupul meu gi si nu-ll:rs si plece niciieri. Acum il visez cum e mic gi-mi cere

236 Suetlana Alehsieuici

Despre ce vorbeam? A! Despre rochiile lungi ale

tei mele... Sunt gi acum atarnate in sifonier, nu gi le-a

Iar eu ii scriu versuri.

Afganistan, fi-giar numele de rAs! imi place sivorbi cu mine insumi...

Sergent, cercetaf

-Toati viaga am fost militar... Despre alt fel de

gtiam numai din povestiri...Militarii de profesie au o psihologie aparte: nu

teazlcl.unrizboi e drept sau nedrept. Acolo unde egti

mis, rizboiul e drept, e necesar. Cind ne-au trimis

gi acest rilzboi a fost drept. Noi aga consideram, eu

stlteam in mijlocul soldagilor ;i le vorbeam despre

rarea granigelor de sud, ii prelucram' Aveam

politic de doui ori pe siptimAnl. Credeqi ci ag fi pututspun cumva: ,,Am indoieli"? Armata nu rabdi gAndirea

beri. Egti pus in formaqie, ;i de azi inainte nu mai acgi

decAt conform ordinelor. De dimineagl pAnl seara.

Ordin:

- Degteptarea! in picioare !

Ne sculim'Ordin:

- incolonarea pentru inviorare! La stAnga, fuga margl

Facem inviorarea.

Ordin:'-Rupeqi rAndurile, liber in pidure! Cinci minute

lizierdlNe imprigtiem.Ordin:- incolonaaaarea!

N-am vizut niciodati ca in vreo cazarmd' si atirne

uetul... cui, de exemplu? Si zicem, al lui liolkovski sau al

Lev Tolstoi. Niciodatl. Sunt portretele lui Nikolai

Solda;ii dc zinc 237

Alcksandr Matrosov... Eroi din Marele Rlzboi pentru Api-r.rrea Patriei... O dati, eram inci tinir locotenent, mi-am

rrirnat in cameri portretul lui Romain Rolland (l-am tiiatrlintr-o revisti). Intri la noi comandantul de unitate:

- Cine-i ista?

- Romain Rolland, scriitor francez, tovarige colonel.

- Ia numaidecAt de-acolo pe frangtz! Ce, n-avem des-

tui eroi de-ai nogtri?

- Tovariqe colone 1...

- Stinga-mprejarla magazie gi si te-ntorci de-acolo cu

Kul Marx!

- Dar gi Karl Marx e neamg!

- Nici o vorbi! Doui zile de arest!

Ce leglturi avea Karl Marx? Eu insumi stiteam in mij-krcul soldagilor ;i le spuneam: La ce e bun strungul ista?

Ii de import. La ce e buni magina asta de marci striini?l)c drumurile noastre o si se faci praf. Cele mai bune dinIume sunt produsele noastre: strungurile noastre, maginile

noastre, oamenii nogtri. $i abia acum am inceput si mi in-rreb: de ce strungul cel mai bun din lume n-ar putea si 6e

in Japonia, cei mai buni ciorapi, in Franga, cele mai bune

fcte - in Thiwan? $i am deja cincizeci de ani...

...Visez ci am omorAt un om. S-apus in genunchi... inpatru labe, fhri si ridice capul. Nu-i vedeam faga, toli aveau

rrceeagi fagi... L-am impugcat foarte calm, i-am vizut sAn-

gcle gAgnind cu tot atata calm. Am gipat abia cAnd m-am

trezit ;i mi-am amintit visul...Aici s-a scris deja despre o gregeali politici, rlzboiul

ilcesta a fost numit ,,o aventuri brejnevisti.", ,,o fhridelege",

dar noi acolo a trebuit si luptlm gi si murim. $i si-i omorimpe algii. Aici scriau, acolo mureau. Nu judecagi, ca si nu figi

iudecagi! Ce aplram noi acolo? Revolugia? Nu, nu mai cre-

deam in asta, mi simgeam deja sfAgiat pe diniuntru. Dar mlconvingeam singur cI ne apirim orfuelele militare, ii api-lirm pe oamenii nogtri.

238 Suetlana Alehsieuici

Ard cAmpurile de orez... Le-au aprins ffasoarele...nesc ;i ard repede... Arsiga inlesnegte rizboiul...culeg ce mai por de pe pim5nt, lucruri arse. N-amciodati copii afgani plAngAnd. ScAnceau numai. Sunrde tot, micuti, nici nu-ti dai seama cXgi ani au. Poart$pantalona;i largi, de sub care le ies picioarele ca ni$rc

Tot timpul aveai sentimentul ci cineva vreaomoare. Un plumb nenorocir... PdnLazinu-mi daudaci te poti obignui cu asa ceva. Iar pepenii verzi gi

sunt acolo mari cAt un taburet. Dacl-i impungi cuneta, crapl. SI mori e foarte simplu. SI omori e malDespre morli nu se vorbea. Asrea erau regulilesi spun asa... Te pregitegti de un raid 9i pe fundultanului ai o scrisoare cltre nevasrl. De adio. Eu iisem: ,,invelegte-mi pistolul in ceva Ei di-i-l bliamlui!(

in.epe lupta, gi casetofonul se aude in contiuitat biieEii si-l inchidi... Glasul lui Vladimir

in Afiica cea galbend,

in partea ei centrald,

S-a lntimplat un gbinionk;it din socoteal,i.

Un e I efa n t, n e i nfo r m a t,,4nticipd potopul!

D e fap t, s - a - n dndgo s ti t G irafaDe znica Antilop,i.

$i dubll il ascultau pe Msogki. Mulgi dintre ei

seri la noi, terminaseri facultigi in URSS. Aveausovietice. Noaptea, in incercuire, avzearn;i de la ei:

Arnicul rni-a plecat la Magadan,

Jos p,il,iria, jw p;l,;ria!

Soldayii de zinc

A plecat singur n'a i.nfundat

Nici. pulc,iria, nici Pu;c,iria!1

in mungi, ei se uitau la filmele noastre: despre Kotov-

rki2, despre Kovpak3. De la noi invigau cum silupte.'. cum

*1 poarte un rizboi de Partizani...Din buzunarele bliegilor nogtri uciqi scoteam scrisori'

Iirtografii. Tania din Cernigov... Magenka din Pskov...

poze fbcute in studiouri foto de provincie, toate la fel' $i

pc ele, cuvinte naive: ,,Te agtept cu dor in piept", ,,Du-te cu

bine gi intoarce-te degrabi!" Stiteau la mine pe masl ca un

pachet de clrgi. Chipuri de feie simple din toati Rusia"'

Nu pot si mi intorc in lumea normali. Si triiesc..' sl

triiesc pur ;i simplu... Simt cl n-am aer aici. Adrenalina

irni riscolegte sangele. imi trebuie emotii intense, dispregul

frql de viaEi. Am inceput si bolesc... Medicii mi-au pus

rliagnostic ingustareavaselor de sAnge. Dar eu am diagnos-

ticul meu... ,,afgan'... Am nevoie de ritm, de ritmul acela

clnd egti gata si sari la bitaie. Si rigti, si aperi. Vreau 9i

ircum si mi intorc acolo, dar nu gtiu cum m-a; simgi..' De

rnulte ori mI nipldesc imaginile... Viziuni... Vehicule arse,

distruse pe drumuri. Tancuri, TAB-uri.'. Oare asta e tot ce

rr rimas din noi?

M-am dus la cimitir... Am vrut si ocolesc mormintele

,,afganilor", dar m-a vizut mama cuiva:

I Magadanul este principalul orag al regiunii Kolima (vezi 9i nota Id. L p. V6), gi aparigia lui se leagi de lagirele de munci din

preajmi.r bm'politic si comandant militar sovietic (1881-1925), erou al

Rlzboiului Civil rus, cu o viagi aventuroasS.I Comandant militar sovietic (1887-1967), erou al Marelui

Rizboi pentru Apirarea Patriei, unui din organizatorii mi;ciriide partizani din Ucraina

239

240 Suetlana Alebsieuici

- Pleaci de-aici, comandante! Egd om cirunt, darmas in viagi. Fiul meu e in pimAnt. Nu incepuse nicisi se blrbiereasci.

Nu demult a murit un prieten al meu care luEtiopia. Si-a distrus acolo rinichii, in seceta aia. Tota displrut odati cu el. Iar un alt camarad imi povestela ajuns in Vietnam. Am intAlnit gi din cei care au

migi in Angola, in Egipt, in Ungaria in '56, incia in '68... Discutim inrre noi... Togi sunr acum la19i cultivi gridinile. Pescuiesc. $i eu sunt pensionatpe caz de invaliditate. in spitalul din Kabul mi-auphmAn... Acum gi al doilea a inceput si dea rateuri...nevoie de ritm! De misiune! Am auzit cI lAngle un spital unde sunt cei care au fost abandonagi desau care n-au vrut ei inqiEi si se intoarci acasi. Mi-a sc

fliclu de acolo ,,Zac aici fl.ri miini ;i frri picioare...trezesc dimineaga si nu gtiu ce sunt, om sau animal?odad imi vine si miaun sau sI latru. StrAng din diVreau si mI duc la el. imi caut ceva de ftcut.

Am nevoie de ritm, un rirm in care si mI iau laDar nu gtiu cu cine sI mi bat. Deja nu mai pot sI mimijlocul flIciilor mei gi sI fac agitagie: noi sunrem cei

buni, cei mai drepti. Susgin insi in continuare ci a$a

si fim. Numai cI nu ne-a ie;ir. De ce - asta e altiDe ce iarlsi nu ne-a iegir...

Maior, comandant de batalion

- in faga Patriei noi suntem curagi...

Eu mi-am indeplinit cu cinste datoria de soldat. Oagi gipa dumneavoastri acum... Oricit agi suci-o 9i agi

vArti-o... $i cum rS"mAne cu lucruri precum dragostea

Patrie, sentimentul datorie i ? ,,Patria" pentrutri e o vorbi goali? O vorbi in vint? Noi suntem curagi...

Soldalii dc zinc

Ce-am cucerit noi acolo, ce-am adus?,,Cargo 200" -rlcriele cu camarazii nogtri. Ce-am clpitat de acolo?

Itoli - de la hepatiti la holeri -, rini, invaliditigi. Eu n-am

rlc ce si mi ciiesc. Am ajutat poporul afgan prieten. Sunt

rrxrvins! Cei care au fost acolo cu mine sunt tot oameni

llrrceri, cinstigi. Erau siguri ci veniseri pe pimintul acela

lu binele, ci nu sunt nigte ,,soldagi din gregeah" tntr-un

,rilzboi din gregeali". Dar azi sunt unii care vor si vadi in

Iroi niqte fraieri naivi, carne de run. De ce? Cu ce scop?

( lrruci adevirul? Nu uitagi pllda bibhcnt Jinegi minte cum

Iisus, la intrebirile lui Pilat, a spus:

- Eu spre aceasta M-am nlscut 9i pentru aceasta am Ye-

rrit in lume, ca si dau mlrturie P€ntru adevir.

$i Pilat I-a intrebat:

- Ce este adevlrul?intrebarea a rlmas ftrl rlsPuns..

Eu am adevirul meu... Al meu propriu! In credinga

nr>astri, poate naivl, noi am fost curagi la su{let. Aveam

irnpresia cL, dacl'noua Putere di oamenilor plmAnt, toqi ar

rrebui si-l ia cu bucurie. Cand colo... giranul nu-l vrea! Pa-

slmite, cine egti tu se impargi plmAntul, cand el ii apargine

lui Allah? Allah este cel care mlsoarl 9i imparte. Noui nisc pirea ci, daci o si construim stafiuni de magini 9i trac-

toare, daci o si le dim uactoare, combine, cositoare, toatlviaga lor se va schimba. $i cind colo... ei distrug SMT-urile!Aruncl in aer Eactoarele ca pe tancuri. Noui ni se Pirea ci,in veacul zborurilor in cosmos, e de-a dreptul caraghios site mai gAndegti Ia Dumnezeu. E stupid! Am trimis in cos-

rnos unafgan... Cu alte cuvinte, ia uitaqi-vi, el a ajuns acolo

unde se afli Allahul vostru! $i cind colo... religia islamului

c neatinsl de civilizagie... Oare poqi si te lupgi cu veqnicia?

Ei, dar cAte nu ni se pireau noul acolo! $i totugi a;a a fost...

Aga a fost... $i asta este o perioadl aparte in viaga noastrl...

Eu o pistrez in suflet, nu vreau s-o distrug. $i n-am si-i las

nlci pi algil s-o improagte cu noroi. Noi ne acopeream unul

241