Nr. 44 Iraşev, Vineri 26 Februárig 10 Martie' 1918 Anul LYXÍI

TRANSILVANIEIAtoiranental: pentru Âsstre-UngMria pe m an 24 m l ; pe V2 aa 12 Mr.; pe 3 luni i cer., pentru Reminia fi streinitatc pe un an 40 lei; pe l/2 an 20 lei.

ZIAR P O L I T I C N A Ţ I O N A L .Apare seara, în fiecare zi de lucru.

Redacţia şi administraţia; Strada L*nmd*l*i Nr. 15.Inseratele se primesc la administraţie. Preţst duşi Verif şi învoială Manuscrisele nu se Înapoiază. TELEFON Nr. 226.

A dona primăyară de răsboin.Cn Întâii fulgi de zăpadă In

pragul iernii 1915— 16 îa presea tuturor statelor beligerante se tăceau prognosticuri despre un vertiginos curs de răsboiu îa primăvara aceasta, care va hotărî soarta celor încinşi îu fiorosul danţ al morţii.

Se credea că iarna are să îm- piedece operaţiunile de răsboiu, are să vină cu obstacolele sale naturale invincibile. Prevederi ce au dat greş, căci în iarna aeeasta mai mult de­cât oricând s’au făcut pe două fron­turi sforţări uriaşe de a se obţine şuccese reale, în iarnă au atins Ger­manii şi Austro Ungarii extremele puncte ale frontului rusesc de acolo şi tot în iarnă au trecut peste cor­pul Serbiei, Muntenegrului şi Alba­niei, de stau în faţa Salonicului şi Valonei, iar Germania astăzi în faţa Verdunului.

Iarna n’a pus obstacole neîn- l&turabile, să [amintim chiar Erze- rnmul, la asediarea căruia soldaţii roşi înotau în zăpadă până la brâu. Car nici cealaltă minune nu se în­tâmplă, căci o deplasare a frontului nu se poate face în mai mare grabă decât într’alt anotimp.

Fapt incontestabil este că am­bele grupe de {combatanţi depun silinţe mai mari, incomparabile cu cele de până acum, pentru a stoarce rezultate in vara aceasta cât mai definitive. Dar nu numai numerice s’au pregătit, ci şi-au ascuţit din nou celelalte arme de tactică strategică, surprinzătoare prin dibăcia cu care este înarmata.

Germania şi Auskro-lJng&ria au avantajul unităţii de conducere, a sta­bilităţii planurilor de atac, a disciplinei în armată. Niciodată ca până aci unitarul stat german şi naţionali­tăţile Austro-Ungariei n ’au colaborat atât de strâns, nu s’au văzut atât de laolaltă, pe toate fronturile de luptă, ca în acest răsboiu; niciodată atâtea milioane de oameni, repre­zentanţi ai diferitelor trupine na­ţionale, nu s’au văzut umăr la umăr suportând teribilul flagel al răz­boiului.

Urmează de aci evident, că nici unul din aceste popoare, cari eonstitue armatele puterilor cen­trale, na şi-au amestecat sufletele, ci dinpotrivâ pentru ajungerea &- ctloraşi ţinte militare, ele vin ca •nergiiie lor specifice naţionale, — o unitate de direcţiune a acestor

forţe de cea mai varie coloare şi energie sufletească.

Deosebirea intre trecut şi a- ceastă primăvară este tocmai a- ceasta; o mai enormă ÎDgrămădire de forţe cari se vor ciocni cu mai grozavă putere. încolo, primăvara acesta nu hotărăşte mai mult decât anotimpurile de până aci, iar as­cunde atei situaţiei îl vor avea tot ceice vor şti să desăvârşească o unitate de conducere, un plan de acţiune hotărât, o disciplină de fier printre armate, o tactică de sur­prize . . .

Luptele se continuă cu vehe­menţă crescândă. Când în aer se răspândeşte duhul nou al naturii desmorţite, apun mai numeroase vieţi omeneşti decât până aci. Şi poate va fi privilegiul acestei primă­veri, că la renaşterea ce o aduce, poate arborele omenesc va fi mai grozav ciuntit.

Noi una dorim. Ca toate aceste popoare, cari duc războiul în cercul de fier al puterilor centrale, să a- jungă timpul urei prim ăveri a v i- §ţii lor, de concilianţâ unele faţă de altele, de recunoaştere a jertfe­lor prestate comun şi de răsplătire corectă a lor...

Să vină şi acea primăvară a vieţii. . .

P fosid en tu l Sobraniei bulgare d esp re s itu a ţia războiului. Intr-un interview pu­blicat în ziarul „Baîkanska Posta“, preşedintele Sobraniei Waclw a de­clarat, că e convins de apropiata cădere a Verdunulai, care ar putea avea ca urmare o pace separată cu Franţa , deoarece după căderea Verdunului n-ar mai pntea domni pace în republică. Raporturile cu România sunt bune. O ataşare a României ş t Greciei la ententă este eschisă. Situaţia Greciei se va a* meliora, deoarece trupele franceze, In urma ofensivei germane, vor fi retrase.

P ro v o că r ile P o rtu g a lie i.După toate presemnele Portugalia va Intra fa răsboiu cu Germania. Conform unei telegrame sosită din Bifba», 90 ofiţeri şi marinari au sosit aici din Por­tugal. au deskrafe că înainte de a părăsi vasele, maşinele au fost deteri­orate pentru a împedeca, ca Portughezii să le poată folosi.

Din Capstadt se anUuţă că guver­nul a sechestrat în Laurenţo Marquez

vasele germane: »Admira!«,' »fîssen«, »Kronprinz« si »Hof« internând apro­ximativ 400 ofiţeri şi marinari germani.

Carmen Sylva.#;Nişte aduceri aminte personale cu privire la fosta regina României

Elisabeta.D» Dr. foatt Urban Jarnik.

In România am fost de două o r i: cea dintâi oară am petrecut In 1879 două luni, Mai şi Iunie ia Bucureşti, a doua oară, în toamna anului 1911, cinci zile ia Iaşi, odinioară capitala principatului Moldovei. Cea dintâi dată mersesem acolo cu acelaşi scop, cu care în vacanţele dîu 1876 rn’a n fost dus la Blaj, sediul mitropolitului Ro­mânilor uniţi din Ardeal, va să zică ca trăind o vreme oare care cu Românii neaoşi, să-mi însuşesc limba ior mai bine decât aceasta îmi fu cu putinţă în Viena, unde îa anii 1875—1882 am dăscălit la o şcoală reală ţiind în cei trei ani din urmă şi prelegeri la uni­versitate d spro limbile romanice ca docent privat. La laşi am fost trimes prin senatul academic al universităţii ceha din Praga cu scopul să*l repre­zint la serbarea jubileului de 50 ani ai universităţii din laşi.

Am nădăjduit că chiar în 1879 voiu avea parte să fac cunoştinţă per­sonală cu poeta principesă, să fiu pri­mit în auîionţă. Şi am înaintea mea schiţa cererii din 2 Iunie 1879. Atunci nu aveam multe de prezentat: un ar­ticolaş ai programei şcoaiei reale din Leopoidstsdt în Viena deia anul 1877 întitulat »Bprach khes aus ruirâaiacben Voiksn ărchm*. Tipărit acum doi ani în traducere românească în biblioteca revistei »Ion Creingâ« şi apoi discur­sul ouu inaugural de docent din Iulie anului 1878 asupra importanţei li in bei române pentru studiul gramaticei com­parative a limbilor rcmvnice, tipărit în revista »Oiten«.

D'n picate nu’am văzut atunci în­şelat în aşteptarea mea : principesa s’a bolnăvit gr-u tocmai atunci, aşa încât n’a putut să de faţă la examenele din institutul pentru fete »Elena Doamna« şl astfel spre marea mea mâhnire au­dienţa aşteptată n’a avut loc şi am pu­tut să vorbesc numai cu principele Care). Am amintit lucrul acesta pe a- cclaşl loc în ziua când rămăşiţele sale trupeşti »’au depus spre edhaă în ca­tedrala din Curtea de Argeş în jurui căreia s’au ţesut mai multe legende frumoase.

Când în 1885 aca tipărit împreună cu fostul meu şcolar d-i Bârseanu în publicaţiunile Academiei Române o colecţiune de cântece popuara din Ardeal, am trimes reginei acest volum

*) Articolaşul acesta »’a tipărit întâi ceheşte în nrul 61 din Mârodni Listy (4 Martie 1916] şi eeeace se ceteşte aici, este o tradu­cere flentă după original d j însuşi autorul.

înpreună cu unele texte albaneze din anul 1881, primind In ziua de 12 De­cemvrie 1885 mulţum iţele ei.

Personal n’am cunoscut pe regina de cât în vremea scurtei mele petre­ceri din laşi în 1911, unde s-a dus cu soţul său, cu principele de coroană Ferdinand, soţia lui şi cu cei doi cepii mai mari ai ior, prinţesa Elisaveta şi prinţul Carol. Luând samă de învălmă- şala care atunci domnea la curte, nici nu-mi veni să cer de-a fi primit în au­dienţă, cu toate acestea avui de câteva ori prilejul să vorbesc cu ea. Pasă- m'-îe am fost chemat de. două ori la masa regală, şi atunci atât înaintea mesei cât şi după ea se ţineau aşa nu­mite «cercle», la cari mi „s-a Întâmplat de mai multe ori să fiu agrăit de mem­brii familiei regale, mai cu samă şi de regină.

Poate nu mi se va lua in nume de rău dacă voiu cita unele cuvinte rostite de ea cu acest prilej. Spuse din 'cuvânt în cuvânt cum urmează:

<Domnule profesor, se vede că D-ta na numai vorbeşti româneşte, ci şi gda« deşti\>

Se ’nţeiege c-am mulţumit pentru cuvintele măgulitoare, observând cum- câ la o asemanaa treaptă trebue să a- jungâ ori-şi-cine vrea să se facă un bun cunoscător ai vre-unei limbi străine.

Afară de aceasta din scurta pe­trecere a mea la Iaşi ţin minte a&t se poate de bine aceste patru momente, întâi, când la serbarea iubilară din tea­trul din laşi am rostit româneşte plin de o adevărată mândrie, urarea uni­versităţii din Praga, cea mai veche din centrul Europei. Atunci regina cu prin­cipesa de coroană Maria şi cu prinţesa Elisabeta asistau la serbare în loja de curte, şi noi delegaţii, rostindu-ne u- rările, ne întorceam faţa spre această lojă. Ni s-a părut şi de bună *seamă nu m-am înşelat, cum c i cuvântarea mea l-ar fi plăcut din cale afară regi­nei, ceea-ce afară de aplauzele repetate de mai multe ori, mi a dat curajul de lipsă, să nu mă fac de ruşine.

A doua oară a fost în ziua când m*am găsit la aceeaşi masă cu regina. Atunci mi s-a dat ioc ia dreapta prin­ţesei Elisabeta, tocmai în ajunul zilei de naşterea a 17-a ei, pe oând cu două zile mai nainte mă găseam la dreapta mamei sale, regina de acum, Maria. Mărturisesc că, şezând lângă tînera prinţesă, aveam nişte temeri, mai mari de cât cu două zile mai nainte. Regina însăşi, care şedea tocmai în dreptul meu urmărea, se vede, cu interes cum va isbuti această păşire pe scenă a mea şi văzând că purtarea mea nu era stân­gace, zâmbea blajin.

A treia oară m’am nimerit a- proape de dftnsa în Aula universităţii din laşi: pe când u n i dtndignitari luau parte la cercetarea universităţii, alţii rămaseră împreună cu regina în Auîă. Şi atunci, nu mai ştiu dacă a fost ideia ei sau a altcuiva, destul că deodată iată se ivi acolo un fotograf şi aşa m’am găs t şi eu pa tablou cu ceilalţi având pe regina în mijlocul nostru.

In sfârşit a patra oară, în ajunul plecării, avui prilejul s’o văd într’un cerc intim de o samă de invitaţi — din d#ieg4ţii străini am iest chemat, după cum ţin mint«, eu singur — la o audiţie muzicală, la care regele n’a luat parte. Slujitorii îmbiau pe oaspeţi cu nişte mazalicuri şi atunci am foet foarte uimit auzind pe unul din ei, că mă înble ceheşte. La întrebarea mea cum a nimerit acolo, îmi spuse că • din Moravia şi câ tot de acolo mai mulţi s’ar fi găsind ta slujbă Ia curte.

In notiţa de ieri din Narodnl Listy se aminteşte şi Mite Kremnitz soţia medicului personal al regelui, cu care s’a întovărăşit regina ca să sorie câte-va romane. Se zice acolo cum-că d-na Kremnitz era filei vestitului chirurg şi profesor al universităţii din Beri io, Bardeleben: poate va interesa o între­gire a notiţei cum că soru-si Clara a fost cea dintâi nevastă a lui Titu Maiorescu, cunoscut dintr’al doilea răsboiu balcanic ca preşedintele consi­liului de miniştri român.

In casa Iui Maiorescu în vremea petrecerii mele din Bucureşti în primă­vara 1879 eram ospătat In fie-care zi, dimineaţa ca şi eara şl am asistat a- coio la nişte serate literare Interesante, despre eari am scris în revista »Sveto- zor« a iui Şimaoek. Da câte-Vâ ori am fost poftit şi fa doctorul Kremo'tz. Ţin minte că mă întâiniam acolo ou cel mat mare poet român^Emintşcu- Atunci Iminescu par’că avuse cu d-na Kremtritz-g&ndul de a aduna material pentru un dicţionar român^germao, am fost chiar faţă când poetul, sosind la masă, a dat doamnei câte va ţedule desluşiodu mi noima Ier. Din păcate proiectul acesta fu nimicit prin bolnâ virea şi moartea prea timpurie a ma­relui poet. Dna Kremnitz acum c&ţi-va ani s’a mutat ia Berlin, de unde am primit din partea ei nişte scrisori de mulţumită pentru unele scrieri româ­neşti ale mele, scrisori pline de nişte aduceri aminte dulci — amare de zilele frumoase trăite în orientul depărtat aproape de regina acum reposată.

incăcev*. In vremea petrecerii mele din Bueureşti am cunoscut şi pe unica fiică a lui Maiorescu, care mai târziu a deve­nit damă de curte a Reginei. Din par­tea ei am o samă de scrisori intere- sânte mai cu samă din anul 1883, in ­teresante prin aceea câ In ele îmi de nişte ştiri amănunţite despre mişcarea literară şi artistică de atuncl din Bu­cureşti. Scrisorile aceste le-a scris cu ştirea şi la însărcinarea tatii, care; tocmai atunci a fost din cale afară o- cupat ou fel de tei de lucrări şi nu ti­vea prin urmare destulă vreme să-mi scrie el însuşi.

Deia moartea soţului său regal, Car­men Sylva, fosta principesă, mai tâ r­ziu regina României, petrecea bucuros în apropierea catedralei episcopale din Curtea de Argeş. Acum rămăşiţele el pământeşti vor fi depuse spre odihna vec nioă lângă el. In memoria poporului însă va trăi şi de acum încolo aducerea

Palat şi bordeiu.după Al. Petőfi.

Palate, dece eşti atât de’ngâmfat ? Poate te-orbeşte a stăpânului vâlvă ? Stăpânu-ţi acaţă diamante pe sine, Golul din inimă ca să’l ascundă. Despoaie-1 de-aceste podoabe, cu

[careSlugarnicii săi servitori l-îmbrăcară, Şi în stârpiciunea ce o să rămână. Zău, nu vei cunoaşte a Domnulu i

[mână.

Şi-âVefile multe de un’Ie-a luat, Cafi dirt calic îl făcură bogat?

; De ünde-o răpi pe cea pasere mică Hrăpăreţul uliu, ce-acum o sfârtică. Şi pân’ce Uliul cu poft’ ospăteaz’In cuibul tufişului de lângă iaz,

Puii, sărmanii, se vaier’ amar, •Pe draga lor mam’ aşteptând-o

[’nzadar.

Făleşte-te numai, odor lustruit, Cu-averile scumpe pe cari le-ai

[ho{it;

Răsfaţă-te numai, palat îngâmfat, Căci zilele tale s’au împuţinat. Să-ţi văd aş dori al trufiei mormânt, Şi, dacă se poate, cât de curând; Iar oasele mândrului tău locatar Vedea-le-aş sdrobite subt pietri şi

[var ! —Şi tu, pentruce eşti atât de plecat, Drag bordeiaş, lângă ’naltul palat? Dece te-ai ascuns dup’ a tufelor

[frunză ?Chipul mizeriei vrea să-l ascunză ! Primeşte-mă ’n sinu-ţi, odaie sâr-

[mană,Eu nu caut mândre podoabe de-afară, Ci inimi frumoase . . . şi-acestea mai

[iuteLe afli ’n bordeiele mici şi tăcute.E sfânt acest prag, peste care trecui, Sfânt este pragul colibei cernite ! Aicia se nasc doară cei mari, şi cerul Mântuitorii aicia-i trimite.De-aci pleac’ai obştei ostaşi în-

[drăsne{i ,.Cu toate acestea poporul, vedeţi, Nu are parte decât de dispreţ.

Dar teamă să n’aveti, voi oameni[de bine,

Căci da-va cu vremea Atotţiitorul Şi zile senine. De nu e al vostru Trecutul, al vostru-i întreg viitorul. - Subt aeoperii,u-vă ’ngust, însă sfânt, Genunchiul, smerit mi-1 îndoiu la

[pământ:Vă rog cuvântarea de bine să-mi daţi Şi ’n schimb, pe voi însumi vă bi-

[necuvânt,Sărmanii mei fraţi.,.

S. Tamba.

Accente lirice de pe câmpul de luptă.

E'ii ta apusul soarelui. La orizont o pânză roşi© se ÎQtinctaâ tot mai mult; par’că fcp fi fost ogiiodire^ iacului do sânge cu se vărsă pe pământ. Din când în când o adiere de pulbere aprinsă în­văluiţi tâmpla morţii. Încolo nimic, niciun senm de viaţă.

Ochiul obosit al luptătorului puteâ distinge din distanţă în distanţă, uşoare dâre de ţărână, din cari vântul ridică

ades3a nouri de praf. Iar dedesubtul ior, lăcaşuri subterane locueşte mulţime mare de suflete, ce tremură sub înfri­gurarea morţii.

Pe când liniştea serii învâiue văz­duhul, po când afară natura se îmbracă în schinteierile liniştite ale stelelor, a- colo iu fundul văgăunilor lucrează d e ­canele, iopeţiie şi tot felul de maşini săpătoare. Dar, ce caută acest popor de mineri în fundul pământului? Ce metal s&u piatră prpţ?oasă scormonesc ei a» colo jos? Aus? Diamante? — Nu, nimic din toate acestea; ceva mai scump : viaţa.

Dar timpul frece. Noaptea îşi co­boară negura în ungharile cele mai de­părtate, pe când In v&g&unile acestea zissî tranşee, dom nite o noapte eternă.

In feţei o îngălbenite de oboseală şi zbucium, în braţele crispate de ne­sfârşitele lucrări subterane, în picioarele înfăşurate cu cârpa şi în cari reuma­tismul a început a prinde cuib — în­cepe a pătrunde fiorul somnului, ca un abur ce îavălue şi adoarme sufletul.

— »Al cui e rândul de pază în noaptea asta« — se auzi vocea unui şef, după care patru umbre, ce abia aţipiseră pe un morman de paie, se ri­dicară molatec^ apropiindu-se pentru a

priirl instrucţiunile. Şanţul e ri însă a^â de scund încât cei patru oameni tre- buiră să sa târască de ia locul ior.

In jurui unei lanterne aproape stinse, aceste patru figuri ce se repau- zau pa brânci, cu bărbile crescute în jurui obrajilor, cu părui lung, adu­ceau destul de bine in imaginea unui observator viaţa din locuinţele primitive aie primilor oameni. Toţi aceşti oameni făcuseră odinioară studii Înalta şi pe timpul când studiau istoria primelor ere ale omenirei, nil şi au închipuit vreodită că ,vor exemplific â prin pro* pria ior persoană imaginea acelor vre* muri.

Dar în tranşee timpul este ealeu* lat. După câteva clipe de sfâtuire »pă* zitorii de noapte« se gisaau la cretfstKţ ridicând capm deasupra şanţului numai atât cât erâ necesar pe tru observarea terenului dsn faţă.

Doamne! Ce minune! Câtă deoss* bire între sminâtatea acestei frumoase nopţi de toamnă şi desnădejiea şi îa» tunericui din tranşe3. Sus adie sufletul vieţii, jos par’că e îngropată sămânţa morţii.

îmbătaţi de voluptatea razelor de lună şi de dulcile sclipiri ale stelelor» păzitorii de noapte uitaseră pentru o

Pftgina 2

•minte da Auguste doamnă ©ar§ deşi nu totdeauna In graiul lui strămoşesc» dară totdeauna cu Inima caldă şi cu simpatie vie făcea cunoscută şi altor neamuri viat* sufletească a poporului român«

Papa şi războiulO nouă scrisoare a sf. Părinte.

Ziarul oficial al Vaticanului „Osservatore Romano« publică o scrisoare a Papei cătră cardinalul aâu general din Roma, In care, continuând să deplângă patima oarbă pe care a d eslâ n ţu ito râs- boiul de astăzi ţi care înseamnă si­nuciderea Europei, îndeamnă lumea la pace.

Iu conflictul grozav, ce desbină EurOpa — aice Intre altele Sf. Părinte — noi n’am putut rămâne nepăsători» şi să desconsiderăm datoriile noastre sfinte ce avem de tmplinit in misiunea Înaltă a păcii şl iubirci cc ne-a Încre­dinţat-o Domnul,

De aceia ne-sm dat silinţa dela Isbucnlrea acestui răsboi, prin adver- tismente şi sfaturi adresate popoarelor beligerante, să dcpule armele iar neîn­ţelegerile lor să le aplaneze printr’un acord amical. Ne-am aruncat, aşa zicând, Intre popoarele îa luptă, ca un părinte intfe fiii săi !u încăierare, şi le-am conjurat io numele Domnului, care e iubirea şl dreptatea fără mar­gini — să renunţe la intenţia nimi­cire! reciproca, flecare partidă In luptă să-şi precizeie odată lămurit, direct sau indirect dorinţele, pretenţiile şl după. cât e drept şi cu putinţă să se ia ta considerare aspiraţiile naţiunilor, şi Vi interesai blnului general al marei comunităţi a popoarelor, s i se facă jertfele necesare de amor propriu şi interese separate.

Din nefericire glasul nostru nfa fost ascultat. Dar noi nu trebue aă tăcem. Căci ştiţi că strigătul nostru repetat după pace, deşi n’a avut efectul dorit, a găsit totuşi un adânc răsunet şi ţ fost ea un balsam, psutru popoa­rele tn luptă şi pentru toate popoarele din lame.

Nu putem dar să ne reţinem să ridicăm din nou glasul nostru îa contra războiului, care apare ea o si­nucidere a Europei civilizate. Trebue Îndată ce Împrejurările ne permit, să facem uz de toate mljloaoeie oa să ne ajungem scopul.

Ni se oferă acum prilejul, dom* nule cardinal, prin faptul că un număr de doamne credincioase din mai muite ţări şi-au exprimat dorinţa ca din prilejul postului, să se adune la rugă­ciune pentru curmarea acestei plăgi grozave.

Apelăm la toate familiile din Italia, şi alte ţări tn luptă, ca departe de frământările şi petreoerlle lumeşti, !n silele acestea de căinţă, să se adune la biserloi, lnălţâud rugăciuni, la laus Christos, ca să puie capăt unei acercări atât de grozave şi lungi.

Pregătirile Turciei* Din‘Constantinopol se anunţă : Camera a votat un proiect de lege, prin care se estinda serviciul militar până la al 50- lea an al etăţii.

................................"» * ■ bj.m

dfpă'că dincolo, !n faţa lor la 100 de metri, stau ascunse mii de vieţi duş­mane, cari Insă totuşi trebuiau să simtă ca şi ei balsamul ce-1 revarsă natura şi sufletul oamenilor greu Încercaţi»

Unul din cei patru păzitori de noap­te rămăsese cu ochii aţintiţi asupra bolţii Înstelate. Oboseala apăsa greu pe pleoapele ochilor aproape Închişi şl pehtru a nu derml ca santinelă, vroi Să ’şi preocupe spiritul şi Incept să numere stelele: Una, două, trei.- trei­zeci. Oh! s-ar puteâ numără milioana şi creerul său muncit de un an de răz­boi, gănd) o clipă asupra legilor ce tro- hează la universul nemărgtnit, In acea sublimă armonie astrală şl câtă deo­sebire intre acestea şi legile de pe pă­mânt unde popoarele trăesc Intr-o con­tinuă războire •M

Dih aceste gânduri, păzitorul de hospte fu deşteptat de camaradul său dO alături, care-1 strigă lnoet: «aten­ţiune*. Ou toţii priviră Ingrijaţi înain­tez lor. Oe se întâmplase*

Doui păzitori de noapte din ta ­bără duşmană aprinseră un foe, care UZ puică observă destul de olar de că-

B A Z S T Â T R A N S I L V A N I I 1.

Relaţiualle raso-române.Speranţele ruseşti. — Un pretins

tratat ruso-român.Zitrul rusesc „Rusboje'SIoimo* comentează

in următorul moi optimistio pasagiul referitor la Rom&nia din expozeul Ini Sassonowi

Cu mult mai mare siguranţă (1) a vorbit Sassonow despre România. Di­plomaţia statelor coalizate contra im­periilor centrale, nu se îadoeşte că Ro­mânia mai curând sau mai târziu va porni să dobândească unitatea naţio­nală eu arma In mână. Prin gura lui Sassonow, Rusia şl aliatele sale promit României ajutorul lor în cazul când Germania sau vasalele ei ar încerca aă impue o hotărâre statului Român.

B caracteristic faptul eă Sassonow a numit Germania duşman comun al aliaţilor şi ai României. Rine înţeles de eoamdată în această frază na se poate vedea altceva de cât o părere subiec­tivă a diplomaţiei noastra despre iden­titatea Intereselor României şi Rusiei.

Fără îndoială, exemplul Bulgariei ar fl trebuit să arate diplomaţiei aliate eă e foarte pericules să te bazezi pe simpatiile naturale ale popoarelor neu­trale şi pe Înţelegerea dreaptă a inte­reselor proprii. Diplomaţia statelor a- liate trebue să lucreze fără răgaz ou toate mijloacele şl forţele, pentru a ră­pune influenţa germană la Bucureşti. După eum pare, de data aceasta aliaţii sunt pe-o cale mai adevărată (?) de cât cea pe care erau îa atitudiaea lor faţă de Bulgaria.

«Di» Baga i i anunţă;Ministrul de externe englez pre­

tinde a fl informat, eă s a incheiat un tratat între guvernul român şi cel rus, prin care Rusia asigură România ci-i va îndeplini anumite dorinţe. Nu se cere dela România decât să oprească circulaţia pe Dunăre. In schimb încă să nu părăsească neutralitatea atâta timp cât Puterile Centrale nu o vor sili la aceasta.

Din România.Un Incident româno-bulgar. — Pele­

rinaj la Curtea de Argeş.—Rea­legerea d-lui Stere. — FJli-

pescu tn Rusia.Din Giurgiu se comunică, că

Luni seara un remorcher sub pavi­lion român, având la remorcă uu şlep sub pavilion italian, cara era Încărcat cu fasole a fost atacat pe mare cu focuri de armă din tran­şeele bulgare de pe malul Dunării In dreptul punctului Rahova. Inter­venind un torpilor şi somănd re­morcherul şi şlepul, cari se aflau la 100 metri de ţărmul românesc să tragă la malul bulgar, pe motiv că şlepul e sub pavilion italian, — gră­nicerii români, văzând că torpilorul se află la o mică distanţă de malul românesc, au făcut somaţiubile le­gale şi au tras apoi focuri de armă asapra torpilorului. Torpilorul retrăgându-se la malul bulgar a răs­puns deasemenea cu focuri în con­tra vaselor, cari ancoraseră In acest timp la malul românesc.

Incidentul se anchetează pen­tru a se stabili responzabilităţile.

tre păzitorii de dincoace. Unul din ei se pregăteâ să sufle in jarul ce se for­mase, pe când ceialt mai obosit se oul- ease pe o coastă.

Cei patru păzitori pregătiră ar­mele pentru a trage fac, muniţia fu a- şezată ia tmdemâaă. Focul trebuea să Înceapă la comanda şefului, ce se găseâ la mijloc.

Când păzitorii luară puştile la ochi, pentru a*şi Îndeplini o îndatorire bru­tală, — totuşi ordonată de interese aşa da laalte —, Sn această clipă In care conştiinţa strigă: «ia teama, tu omori acum un em», de dincolo, din dreptul tranşee! inamice străbătură ca prin far­mec In acea lin şte câteva accente me­lodioase a unei arii cunoscute

Bcoul acestei melodii dulci, In care cântăreţul Intonâ deopotrivă ap- tente de jale şi de desnăcUjde, stră­bătu uşor dela o tranşee la alta.

Păzitorii ce se pregăteau aă tra­gă lăsară armele jos, iar sentimentul datoriei ce li mână să tragă asupra duşmanului, >e plecă tn faţa duioşiei calde, cu care aceâ melodie învăluik sufletul lor. Cântăreţul din tranşeea 1-

Éri dimineaţă, cu un tren special Familia Regală, cu Principesele Sofia şi Luisa de Wied, au plecat la Curtea de Argeş In pios pelerinagiu Ia mormântul Regelui Carol, ai Reginei Elisabeta şi al Principesei Maria.

*Printre profesorii universitari din

laşi se agită ideea de a se pune din nou candidatura d-lui C. Stere cu pri­lejul alegerilor de rector ce vor avea loc în curând. Cum majoritatea profe­sorilor sunt de partea d-lui Stere, se crede că în cazul când va fl din nou ales, d-sa va primi postul. Alegerea noului reetor ia Iaşi va avea ioc în ziua de 9 Martie curent.

*Despre petrecerea d-lui Fllipescu

în Rusia ziarele bucureştene dau urmă­toarele amănunte:

D-l F/lipescu a stat două zile la cartierul general rusesc, unde a avut o întrevedere cu generalul Alexiew, şeful marelui stat major. Mereu rea trecută a fost la dejun ia ministrul de externe Sasonow ş: în aceiaşi zi a fost primit în audienţă de marea duce«ă Ktritl, sora Reginei Românie*. Luni în 6 Mar­tie n. d-i Filipescu a părăsit Peterabur- gul spre a se duce la Moscva, de unde va pleca în vizitarea frontului.

Spicuiri din pressă.Spr» orientarea cetitorilor noştri le co­

municăm, că facem aceste spicuiri din ziarele româue, pentra a Înregistra de-oparte eveni­mentele mai Însemnate politice din România, dealtă parte pentra a arăta părerile diferitelor ziare, guvernamentale şi opoziţionale din regat asapra chestiunilor dela ordinea zilei şi des­pre atitudinea bărbaţilor de stat români află­tori la cârma guvernului sau în opoziţie, având convingerea ca numai astfel, înregistrând pă­reri şi critici din diferite laboré, putem să ne lacom o icoană mai lămurită despre frămân­tările interne ale ţării româneşti.

Moştenirea regelui Carol. >V/7* torul< (ziar sâmiofinal) reamintind ma­rile progrese făcute sub domnia regelui Carol scrie între a lte le :

>Iq vremurile aspre de-acum, edi­ficiul clădit sub regele Carol, e o che­zăşie a săvârşire! unei fapte şi mal mari — mâne. Acest mâne trebue să fie o desâvărşire. Ei va trebui să ne dea un popor şi mai conştient de me­nirea lui, şi mai stăpân pe destinele sale, un popor stăpân pe toate izvoa­rele lui de traiu, încrezător în puterii« lui creatoare.

>Un popor nestâşiat de dureroase contraste sociale şi cu deplinul eser- eiţiu al drepturilor sale cetăţeneşti. Un popor care să se îafrupte dela toate binefacerile euiturei, ca geniuilul naţional să strălucească prin lume aşa, cum li e sortit.

„Numai săvârşind această operă, conducătorii neamului românesc, 11 vor fl îndrumat pe adevăratele oăi ale progresului.

*Simţul amânărilor. In ziarul

»Steagul« (organul d lui MarghMoman) se face o critici obiectivă a guvernului actual român, care s’a lăsat influenţat tn decursul războiului de „dogma engle­ză«, că Anglia adecă a început războiul bazat pe grabnica ruină economică a Germaniei, iar după ce Anglia s’a în­şelat îa speranţele ei făcâad,tocmai es- perienţa contrară, d-l Brătianu a pre­ferat o politică de amâaare. Articolul încheie cu următorul apel:

„De aceea, acum când dogma en­gleză a primit dezminţiri atât de gra­ve, rămâne de văzut dacă d. Brătianu pe lângă acei viguros s?mţ, al amânări­lor va avea şi curajul de a cerceta, cât ma) e vreme, dacă nu cumva dog­ma engleză e o adevărată erezie.

»D-sfle mii bine decât ori cui îi stau la îndemână m j oicele de a cer­ceta adevărul tn această gravă ches­tiune de care e legat viitorul Statului rămân.

namică continuă nesupărat aria sa me­lodioasă, pe când adierea vocei sale pluteâ ta văzduhul curat al nopţii în­stelate, complectând astfel această su- biimă operă de armonie dumnezeiască.

Cei patra păzitori aveau armele lăsate în voie. Ecoul vibraţiilor * din a- ria cântăreţului pătrunsa adânc în su­fletul lor, în acest suflat, in oare asum trăsăreau frământări de altădată.

Acea melodie dulce ce dezarmase pe păzitori eră puntea ce legi speran­ţele zilei de mâine ou amlntiriie trecu­tului. Flecare din ei era due cu gândul undeva, Intr-un colţ pierdut ai ţării sale, unde doui ochi diloi şi o inimă caldă i-au privit cu atâta dragoste caldă,»

Luna dispăruse la orizont, stelele sclipeau ca o mare nesfârşită de can­dele aprinse, iar jos sub acest altar dumnezeese, răsuna« ultimile triluri argintii ale acelei frumoase arii noc­turne, ce reuşise să lotindă, pentru o clipă, vilul pftoii pe câmpia nesfârşită a morţii şi a jale4. St. N. T.

„Muzica.*

| „Dacă d-sa va avea puterea de a j discerne adevărul 4in valurile de ne­

guri ce se îngrădeso din toate părţile, şi dacă va avea curajul de a mărturisi aeest adevăr nu putem şti. In această nesiguranţă, ne mulţumim deocamdată ®u simţul amânărilor.«

SITUAŢIApe câmpul de răsboi u.

Azi dimineaţă am primit dela bi- roui de presă al prim-ministrului ur­mătoarele comunicate oficiale telegrafice:

Budapesta 8 Martie. — Din marei» cartier general al nostru se comunică oflciai ou data de a z i:

In nordul monarhiei.Pe frontul armatei arhiducelui

Iosif Ferdinand activitatea răsboi- nicâ a fost şi eri din când tn când mai vie. Alt-cum na s-au petrecut evenimente mai importante.

La graniţele italiene şi pe câmpul de operaţii din Balcani: Pe ambele câmpuri de luptă a dom­nit linişte.

Generalul de divizie Hbjer loc­ţiitorul şefului de stat major.

Pe frontul anglo-franco* ruso-german.

Berlin, 8 Martie. — Buletinul o- ficial ai marelui cartier general german e pentru ziua de azi urm ătorul:

Pe câmpul de operaţii dela vest; Contra poziţiei recucerite de noi la ost dela mâieriştea Maisonu de Champagne Francezii au trecut la contra* atac; la aripa vestică lupta durează încă cu granate de mână, altcum atacul a fost respins în tot locul.

Pe ţărmul stâng al râului Maae, pentru ca să îmbunătăţim împreuuarea cu poliţiile noastre nouă, înaintate spre spinarea dela Gote de Talon şi coasta sudică dela Douaumont, am luat cu asalt poziţiile duşmanului de ambele părţi dela valea Forgss, din jos de Bethincourt, pe • lăţime de 6 şi o adâncime de peste S kilom. Satele Forges şi Regneville, apoi înălţi­mile păduroase dela pădurea Cor­bului şi Petit Cumieres, sunt în mânile noastre. Contra-atacurile Fran­cezilor îndreptate contra marginilor sudice a acestor păduri au fost sân­geros respinse. O mare parte din soldaţii cari apărau poziţiile ocu- p d e a căzut, restul de răniţi: 58 ofiţeri şi 3227 soldaţi i-am tăcut prisonieri. Afară de aceasta am capturat 10 tunuri şi mult alt ma­terial de răsboi.

In şesul dela Woevre duşma­nul a fost scos şi din ultimele case dela Frosnes. Numărul prisonierilor făcuţi acolo s-a urcat la 11 ofiţeri şi peste 700 soldaţii. Câteva mitra­lieze încă au fost capturate.

Escadrele noastre aeriana au aruncat bombe asupra localităţilor la vest dela Verdun, în cari sunt încuartirate trape duşmane.

La ost şi sud-ost.Iu mai multe locuri ale fron­

tului au fost respinse atacuri par­ţiale ruseşti. Linia ferată Ljacho- fvitschi (la sud-ost'dela Baranovici) — Lumines, pe care a fost obser­vată o circulaţie mai mare de tre­nuri, a fost atacată de noi cu bun succes

Câmpul de operaţii din Balcani:

Nimic nou»— 3*— *

C o n s f ă t u i r i i t a l i e n e . Regele Italiei a sosit la Roma, unde a conferit cu miniştri S*lsndra, Sonnioo şl Zu- pe) 11.

E n tents in S e e c l» . Oficiosul bulgar »Narodni Prava« e Informat eă generalul Sarail continuă să provoace Grecia. Oouparea uner importante puncte strategice la, Valona de cătră trupele ententei s’a ordonat sub pretextul că trupe germane şi bulgare intenţionează o Invazie pe teritorul grecesc din direc­ţia Monastirului.

Nr. 44 —1016.

Conscrierea alegătorilor dietali.

— Publicaţiune oficială. —(Fine.)

5-a deputaţiutte de conscriere.Cercul de activ, tate al acestei de-

putaţiuni de conscriere, oarele este si­tuat In cercul de votizare B din cir­cumscripţia electorală ll — ae eatiude teritorial asupra buazilur şi a pj*teior am Şefiei, care se a tk in areapu ueia Straua Frundumi, utnu Fiaţ* Pruaduiui, deia Strada Pe Tocile şi deia Puuu Cre^uiui — in dreapta spre dealu C»u- cii — Kreutzoerg — se esiinde in Uao şi asupra tuturor Straielor aci numita, precum şi asupra Piaţei Prundului.

Deputaţi unea oe conscriere Îşi va Îndeplini ageuUeie in caSdie Mag.s.râ­tului orăşenesc dm «Strana Porţii N. 68, lu partaire, iocaiui registraturii ia Siâuga sub poarta.

f a deputaţiune de conscriere.Cercai ue activitate ai acestei de*

putaţiuni de conscriere, carele este si­tuat îa cercul de votizare ti dm Cir­cumscripţia electorală // — se esimde asupra auatieun şi Piaţeior dm Şchei, cari se afla deia Strada Prundului, uvua Piaţa Prundului, dera Strada Caprtanu- iui, deia otrada re Tocile şi aera Podu Creţului iu Stânga — câtra lampa şi căită deaiurite îuvecinate cu Tâmpa — ţâră stradere aci numite şi tara Piaţa Prun u ului.

Daputaţiunea de conscriere îşi va Îndeplini agendele in casele Magistra­tului orăşenesc din Strada Porţii Nr. 68 tn parterre, iocaiui registraturii în stânga sub poartă.

7-a deputaţiune de conscriere.Careul de activitate al acestei de-

putaţiuai da conscriere, carele este si­tuat în cercul de votizare C din cir­cumscripţia electorală II — se estinde asupra unei părţi din Blumăna şi a- nume: Şirul Cetăţufi, şi apot asupra Braşovului vechiu şl anume; Şirul Dea- lutul de Jos şi Sus, Şirul Cetăţuil a- parţânător la Braşovu vechiu, Strada Sprenghiulul. Strada Lungă, Strada Şcolii, Strada Crucii de Sus, Strada de Mijloc, Strada Ţâataşilor, Strada Morii, Livadla Poştli, Şirul L'.v z i şi Strada Bieericii Romaneşti de sus.

Deputaţiunea de consrriere îşi va îndeplini agendele în ca«ele Magistra­tului din Strada Por f i Nr. 68, în s ta ­giul ii şi anume la odaea de funcţiune a despărţământului industrial.

Cfle de sus se comunică cu acea prevocar», ca interesaţii, negreşit să se prezenteze naintea depJta/uuU de eonscriere spre a-şi dovedi dreptul de alegător prin prezentarea documente­lor de cari dispune pentru acest scop.

Cu această ocaziune afUm de bine a fac» atent pe on. public interesat In cauză, că deşi deputatlun la conscrie- toare «uni obligate a lua în conside­rare întreg materialul ce le este pus din oficiu ia dispoziţiune, totuş acelaş o* bligament există şi pentru fiecare indi­vid, — carele doreşte de a fl primit şi indus Iu lista alegătorilor — de a se presenta în persoaaă înaintea deputaţi- unii de conscriere, ia care aparţâne pe baza locuinţei sale şi de a avea la siae toate documentele recerute. (Atesta­tele şcolare, cartea de lucrător, carte de servitor, paşaportul militar etc.)

Neprezentându se respectivul ia- divid în persoană şi lipsind deputaţiunii datele necesarii, consecuenţa este că respectivul nu poate fl indU3 în lista alegătorilor.

Totdeodată facem atenţi pe acei stăpâni de lucrători, cari dau de lucru permanent la cel puţin 10 lucrători, eari stau în etatea ce îndreptăţeşte la dreptul de vot, că dânşii sunt obligaţi — după alineatul 7 al § lui 55 din le­gea cea nouă electorala — a pune la dlspoziţiunea deputaţiunii conscrietoare cel mai târziu până ia 22 Martie a. c. o consemnare despre muncitorii numiţi; consemnarea aceasta trebue să cuprindă teate datele necesare la apreciarea dreptului de alegere, cari provin din relaţiile de serviciu. Deodată cu aceste date sunt de a se presenta şl cărtice­lele de mun?ă ale acestor aplicaţii. A- cei stăpân de muncitori, carele nu se ţioe de aceste dispoziţiuni, poate fl pe­depsit cu o pedeapsă de 10—100 co­roane.

Celor interesaţi li se recomandă mai departe a fl atenţi la aceea, că de­putaţiunea de conscriere este obligată a se convinge despre cunoaşterea co­titului şi <a scrisului şi la acei ale­gători, cari naintea comisiei perma­nente de examinare n’au corespuns pe deplin, sau cari din vre-o cauzâ oa- reşcare au fost impedecaţi de a s§ presenta a face examenul — daci vreunul din dânşii s’ar prezenta naintea comisiunii cu dorinţa de ba se supune examenului de cetit şi de scris; la caz de bănuială motivată examenul de eetit şi de scris se „poate pretinde şi dela aceia, cari sunt în stare să dove«

Hr. 44—1916. G A Z E T A T R AN 8 IV LA NI K I. Pagina 8

dească, că au absolvat clasa a IV. ele­mentari.

Ia fine provocăm pe cei interesaţi ii nu lase de az! pe m&ne de a se presenta înaintea deputaţiunii de con- lerlere, ci sâ caute a se presenta la silele cele mai apropiate, ca astfel să incungiur.m grâmădirea iau cumularea lucrării de înscrieri in liste — tocmai pe z'ua din urmă.

Braşov In 6 Martie 1916.Conducătorii celor 7 deputaţiuni de

conscriere.'1, Rudelf Bolesch. 4. Wiihelm Lehmartn,2, Fridric Lurtz, 5. Edwin Krummel,3, M u Jacobl, 6. Gastav Hertel,

7. Dr. Wllheltn Riemer.

Activitatea femeilor noastre.Ni s» sorié:Duminecă in 7/20 Febr. a. c.

Reuniunea femelltr gr. or. din Fel- dlnră, şi*H ţinut adunarea generală ordinară, pentru anul 1915.

Această adunare convocată pe dus de 24 Iau. (6 Febr.), din cauza durerosului eveniment eu înmormântarea Ewelenţei Sale Marelui Metropoiit loan Meţien, a’a amânat şi deci a’a ţinut în 1/20 Februarie, între ceasurile A—6 p. D. în edificiul şsoalei noastre, sub În­ţeleaptă conducere a doamnei prezi- dente Elena I. Sabadeauu.

Din cuvântul, .dânsei, de desch' dere ne’sm convins că:

1) La Înmormântarea Eşcelenţiel Sole, Reuniunea no?stră, înc? a luat porte, prin delegatele ei dna Elena I. Sobodeanu; Virginia A. Viaicu, Norica L Sporea şi Mina Gb. Sző os, depunând fi o cunună.

2) . Femeile feldlorene arată un deosebit interes, faţă de ^Reuniune, In- icriinda-sâ multe că membre noi.

3) Faţă de iubiţii noştri soldaţirăniţi, Reuniunea noastră, încă şi-a iritat dragostea de mamă, trimiţându- li obiecte In valoare de 350 cor.

4) Pentru învierea Domnului ceii eprop'e, fie-care membră, cu mare plkoore a’a învoit a da câte 20—80 de oul roşii, pe eari apoi împreună cu monacii ce să vor cumpăra cu bani din fondul Reuniune!, să se distribuie (oidaţtlor răniţi. In aoeat scop a’a decis ţinerea unei şezători, Duminecă In6/19 Martie, din ai oărei venit să se pootft procura cosonacii necesarii

5) Reuniunea noastră are, azi 21 do membre fundatoare, 56 ordinara şi

.1 proteg&teare, cu un capital de 1561. tî coroane.

6) Prin priceperea tactul şl dra­gostea, cu care dna prezidentă a con­dus această adunare le-a făcut, peto&te cele prezente, ca pe câteva cea­iuri el-şi uite durerea, dorul şi Jalea după cel iubiţi ai lor, mobilizaţi, şl sâ Tine lacrimi de bucurie că s’«*u văzut ioti’ua număr aşa de frumos adunate, ţi Însufleţite de o mare dragoste pentru tânăra, dar plina da speranţe Btuniune.

fe prezidentă, dna Elena I. Sa- badeaau e felicităm pentru tactul, cu etre a condus adunarea, şt-i dorim ti&ţft îndelungară. Iar Reuniune! îi lkom:

»Cu Dumnezeu înaicte«Feldioară la 24 Ftbr. (8 Martie)

1916.loan Sporea.

secretar.

(Mijlocire la cumpărareade articli economici.

Aducem la cunoştinţă economilor [loftri de pretutindenea, că subscrisul omltet este gata a mijloci pentru ori

| | cine i se va adresa, procurarea ar- (ttclilor economici amintiţi mal jos, lângă

ri însemnăm şl preţul:1. Sămânţă de iarbă engleză, 1 ki-

[toiram 2 cor. 32 bani.2. Sămânţă de iarbă »Rispengras«,

kgr. 3 cor. 50 bani.3. Sămânţă de Internă de prima

pilitate, 1 kgr. 5 cor. 60 bani.4. Sămânţă de trifoi, 1 kgr. 4 cor.

P bani.5. Sămânţă de napi »Mammuth«,

|roţii mari, un kgr, 1 cor. 60 bani.6. Sămânţă de napi »Obsndorf«,

[ftlbini, rotunzi, 1 kgr. 1 cor. 80 bani.7. Sămânţă da napi »Eekendorf«,

{roşii, 1 kgr. 1 cor. 80 bani.8. Sămânţă de mohor, 1 kgr. 1 cor.9. Sămânţă de ceapă »Zittau«, u-

|rliţl, gatblnă, 20 grame 80 bani.10. Sămânţă de ceapă »Braun-

[Kbweif, 20 grame 60 bani.11. Sămânţă de ceapă »Tripoli

[Hoeea< 20 gr»me 80 bani.11 Sămânţă do ceapă »Madeira«,

|D pune 80 bani.13 Sămânţă de sălatS »Matador«,

{foarte mare, gustoasă, t mpurie 20 ie 80 ban!.

^ 14. Sămânţă de sălată »Graf Zep* pelin«, de iarnă, 20 grame 90 bani.

15. Sămânţă de sălată »Kaiser«» (nouă), galb’nă, aurie, mare la căpăţinăi uşor de transportat, 20 gr. 80 bani.

16. Sămânţă de pătrânjel de toamnă, 20 grame 20 bmf.

17. Sămânţă da pătrânjel lung »Zoeimer«, dulci 20 grame 20 bani.

18.Sămânţă de morcovi de »Braun- schweig«, 20 grame 60 b al,

19. Sămânţă de morcovi de toamnă »Quedlinburg«, 20 grame 60 bani.

20. Sămânţă de ridichi de vară »Stuttgart«, albi, timpurii, 20 grame 20 bani.

21. Sămânţă de ridichi de Maiu, mari albe, 20 grame 20 bani.

22. Sămânţă de ridichi de iarnă, negre 20 grame 20 bani.

23. Sămânţă de ridichi de iarnă, albe 20 grame 20 bani.

24. Sămânţă de castraveţi de „Paris«, 20 grame 80 bani.

2fi. Sămânţă de castraveţi de mă­rime mijlocie, verzi 20 grame 60 bani.

26 Sămânţă de varză »Braun- schweig“, uriaşă, de iarnă 20 grame 40 bani.

27. Sămânţă da călărabe (gulii) albe timpurii, 20 grame, 80 bani.

28. Sămânţă de călărabe de iarnă, vinete 20 grame 1 cor.

29. Sămânţă de mazăre idea1 »Gra dus«, timpurie, 100 grame 40 bani.

30. Sămânţă de fasole de Iulie, 100 grame 50 bani.

31. Sămânţă de fasole »Mort d’orc galblnă, 100 grame 60 bani.

32. Sămânţă de pătlăgele, mari, reşii, 20 grame 40 bani.

33. Sămânţă de patlage1e »Excel sîorc, (nouă) foarte gusteise, 20 grame 1 cor. 40 bani.

34. Sămânţă de pătlăgele »Fica* razzi«, foarte timpurii, 20 grame 80 bani.

35. Sămânţă de paprică sârbească,1 porţie 20 bani.

36. Sămânţă de spinat »Goliathe, 20 grame 20 bani.

37. Sămânţă de sfecle »Egyptene«, roşii închise, 20 grame 30 bani.

Doritorii, cari vor trimite la adresa subscrisului secretar preţui, cum şi 20 bani pentru buletinul de expediţie şi pentru pachetat, 4 bani taxa de iama- nuare poştală şl 20 bani pentru oste­neală, drept dăruire pentru un scop de binefacere, vor primi arciclii coman­daţi cu posibilă grăbire.

Sibiiu, 27 Fabruarie n. 1916.Comitetul central al »Reuniunii

române de agricultură din comitatul Sibiiu«.Pani. Luc aţa Victir r§~dăşia\u

prezident secretar.

ŞTIRI.— 9 Martie n. 1916.

Pentru orfelinatele noastre. Con- tribuiriie pentru orfelinatele din Sibiiu şi Blaj continuă în mod îmbucurător.

Pentru orfelinatul din Blaj s’au strâns până acuma aproape 100.000 coroane. >Tel. Rom« din "Sibiiu con­tinuă deasemenea să publice în fiecare număr contribuirile incurse din diferite protopopiate.

In România s’a depus până acum ia Banca Naţională din Bucureşti suma de peste 120 mii de lei pentru orfe­linatul din Sibiiu. Din vânzarea meda­liilor pe străzile Bucureştilor în zilele de 27 şi 28 Februarie n. a rezultat pentru orfelinatul din Sibiiu un venit curat de aproape 12.000 lei.

—x—încă un erou. Ua prietin al zia­

rului nostru ne scrie următoarele:>ln urma nenorocirii întâmplate

în 19/iI în Aipl, a căzut jertfă şi loan Roşea, sergent la Rgt de Ini*. Nr. 64, originar din Deal. Acest vrednic soldat de la mobilizare a fost tot în front, a luat parte la luptele de prin Polonia rusească, la ;Krasnik, Lubiin şi Ivan- gorod şi a fost în mai multe rânduri rănit. Soartea însă a voit, ca din gura morţii, din foc şi din glonţe să scape cu viaţă, pe care însă lavina de zăpadă şi ghiaţa i-a stins-o fără milă. Roşea a murit în 23/11 in spitalul militar din Bischofshofen, unde a fost înmormântat cu pompă militară. Toţi cei ce l’am cunoscut, îl regretăm şi cerem deia Domnu) sâ-i dea somnul lin în ţara de­părtată. Nemângllatei soţii şi celor 2 copilaşi, D-zeu să ie aline durerea su- fleteescâ«. G.

—x—O întregire. In raportul, din orul

trecut al ziarului nostru despre 1nmor • mântarea regretatei d-ne văd. Ana Petco s’a spus că d-na Elena Hosszu Longîn a depus o dgnună eternă, res­pective o sumă' în scop de binefacere, i Această sumă, precum ni se scrie a- j cum, a fost depusă in favor al *Orte- »

linotalui Uniunii femeilor române Ungaria«.

—x—Distingerea comandantului

vasului »Möwe«. Maj. Ba împăratul Wilhelm a primit în cartierul general pe căpitanul vssU'Ui »Möwe«, contele Dohna S hlodfen predându-i în persoană ordinui >Pour le merite«.

—x—Regele Bulgariei a fost primit

eri in audienţă de adio de Majestäten Sa Monarhul la Scbö bruno, iar după amiazi a plecat în Ungaria.

—x—Necrolog. Subscrişii au durerea

a Vă aduce la cunoştinţă încetarea din viafă a preaiubitei lor mamă, bunică, străbunică şi soacră văd. Zinca Pandreâ născ. Moldovenescu întâmplată în 6 Martie n. dimineaţa la 3 oare în etate de 68 de ani, în anui al 32 lea de vă­duvie. Rămăşiţele pământeşti se vor depune spra veşnică odihnă în cirnite- rui gr.-or. din loc la 8 Martie n. a. c. după amiazi la 21/, ore. Fie-i somnul lin şl memoria neuitată 1

Făgăraş, în 6 Martie n. 1916, Văd. Paul! na Moţi au născ. Pandrea şi Dr. Li viu Pandrea advocat, ca flcă şi fiu. Aurora Meţianu şi soţul Dr. Aurel Pinţia adv. Aldulea Meţianu, Silviu Me­ţianu, Liviu Mandea!, L v u Pa <drea nepoată şi nepoţi, Aurel Pinţia s t r ă ie - pot. Antoniu Maodeal secr. da bancă şi Vtturia Dr. Pandrea născ. Podoabă ca noră şi ginere.

— x—La masa studenţ lor «V. On ţlu*

a contribuit: iPorumbiaanat inst't. de credit şi economii în Porumbacui ae jos, 50 K. — »Ar/nort/a«, institut de credit şl economii în Cincui mare, 30 K.

Primească generoşii donatori sin­cere muiţămite. Direcţiunea mesei stu­denţilor.

din | poştă, la telegraf, ila calea ferată, ea I scriitoare cu maşina la minister!!, şi ia

celelalte oficii publice.—x —

—X —Populaţia Germaniei- Populaţia

Germaniei era într’un timp mică în raport cu populaţia FraQt-ei. Astfel în anui 1840 a avut Franţa 33.400.000 locuitori, pecând Germania numai 32.800.000. In anul 1844 a avut Franţa 34 milioane şi Germania asemenea 34 milioane locuitori. In anii următori po­pulaţia Germaniei începe a creşte în măsură mare. in 1890 a avut Franţa abia 38.800.000 locuitori, pecând Ger­mania a avut 49.200.000. Populaţia Franţei a crescut apoi în decurs de 20 ani abia cu un milion, pecând a Germaniei aproape s a duplificat. La conacrlerea din 1910 a avut Frânt* 39.300.000, iar Germania 64900.000 locuitori. Înainte de isbucnirea răsboiului din 1914 a avut Franţa 39.800000, iar Germania68.000. 000 locuitori.

—x—Obiectele de lux. După ce au de

an să chiltueşte o sumă oribilă pe o* biecte de lux în străinătate, Germania a ordenat încetarea importului alimen­telor şi ebiectelor de Jux: mandarine, Annan as, caviar, marmură brută şi o- biecte de marmoră, obiecte de lux, măr­gele, pene da scris, instrumente, pene ae pălării, flori naturale şi artificiale, haine de m&tasă, stofe de mătasă, stofe jumătate de mătasă, premuri, blâni de lux, picturi şi altele.

Ordi naţiunea aceasta vrea să rea­ducă iarăş moravurile vechi germane, cari ou cunoşteau luxul şi aveau o îm­brăcăminte bună higienică fără mătă­suri, blâni, mărgele şi alte podoabe cu cari se gătesc acum bărbaţii şi femeile moderne.

—x—

Anul de serviciu al fetelor. InGeraan'a a’a pornit o acţiune patrio­tică, vrednică de toată lauda. E vorba de anul de serviciu al fetelor. înainte de a se mărita să fie îndatorată fiecare fată a servi un an gratuit m vre-o funcţiune a statului şi dacă vrea să se mărite înainte de a îndeplini acest an de serviciu, să fie îndatorată a răscumpăra serviciul cu bani.

Cea mai mare societate de femei din Germania »Deutsch Evangelischer Frauenbund« din Berlin a ţinut zile!e trecute o adunare generală în sala pre- sidială festivă din Berlin. Presidrnta, contesa de Schverin Löwitz, a deschis prin o cuvântare frumoasă adunarea accentuând că şi femeea trebue să ser­vească patria ca şi bărbaţ i. La discuţia generală s’a propus introdu: erea anului de serviciu femeesc (Weibliches Dienst­jahr). Unele membre au propus ca serviciul acesta să li n benevol iar al­tele să fie obligător ca şi pentru bărbaţi.

Dţesra Augusta Spengler şi Dna Maria Diera au pledat pentru deviza nouă »Iede Eingeborene ist verpflichtet zur Verteidigung des Vaterlandes«. (Fiecare indigenă este îndatorată la a- părarea patriei). La dezbaterea în de­talii s’a propus şi s’a primit ca fetele dupăce Împlinesc anul al 16-lea să ser­vească un an gratuit ca soră de cari­tate la vra-un spital, ca dăscăliţă, ia şcoală, la asileie de copii, ca îngriji­te «re ia orfelinate, Ia internate, ia

P r# p rte t.* r:

T 3. i Mumlanu : Branisc® A Citmş l e k t o r r^ponaabil: lóin Lse»»

Doamnelor române!Curăţiţi podelele parchetat» şi podelele de scânduri cu „Lavosin“

„Lavosinul* curăţă fără vre-o os­teneală ca rezultat surprinzător de frumos şi neîntrecut de nici un alt preparat. Aşchii de oţel, scum­pul Terpentin sau Beazioă nu vă mai trebue ! 1 .dosă „Lavosiu* (trebue păstrat în loc recoroa sau umed) costă numai 1 cor. 85 fii. şi ajunge pentru 9 podele parche­tate sau de scânduri. Se capătă laHermina Niemandz n. de Benhner

Brăsso, Târgui cailor 28.1—2

A v i s ^Am onoarea a aduce la cuno­

ştinţa Onor. dame că am strămutat

Magazinul cu Corsetedin Budapesta la Braşov.

Comande pentru tot felul v de corsete, legături de stomac se exe­cută cu acurateţă şi prompt.De o cercetare numeroasă se roagă

F e jé r la k a im é Strada porţii 36.

17—75

Peşte ieftinafumat, în untdelemn.

Sproten (ca sardine) se capătă la prăvălii de delicatese cu 6—8 fileri bucata, şi cu kilogramul.

Comande engros la I. Q. A - ratchf Agentură, S trada Lungă Nr. 10. 1—3

Birou de informaţii în Budapesta.

Dau informaţii îd orice oausă oe se ţine de Budapesta. Dau in­formaţii referitor la rugările tri­mise la oricare ministeriu. Urges rezolvarea cauzelor şi rog rezol­vare favorabilă.

In came de miliţia dau des­luşiri grabnice şi sigure.

Câştig informaţii despre sol­daţii pierduţi pe câmpul de luptă.

Mijlocesc totfelul de vânzăr şi cumpărări.

L. Olariu1— 5 Budapest II. Margit Kărut 50.

Glotaşfti Îşi pot procura albituri de earnă de lână curată, bumbac, mătase, reste de lână,

'afli, genunchiefe, pulpiere, cingă­toare şi c j preţuri convenabile din de- posit ji al Fabricii de împletit şi tri­cotaj»

G eorge Foith â € o m .4 —5 Strada Porţi 24.

S p ec ia lita te de apă m nerală*

Isvorul MÂTILD din Bodokeste eel mai apreciat reprezentant al apelor minerale alcolioe.

Apă minerală de primul rangcare amestecată minerale.

ou vin este superioară celorlalte

Beutura de predilecţie a cercurilor celor mai înalte sociale

care în urma conţinutului şi îngrijirei conştienţioasa şi cu­rate a isvorului, se preferă din partea medicilor apei mi­nerale mondial renumite Gieahiibler.^

Cel m ai bun semncontra falsificărilor a apei minerale MATILD este limpezeala absolută până la cea din urmă picătură.

Depozit principal a apei MATILD în Braşov la firma E. 0* & L THEIL, Strada gărei Nr. 25. Telefon 364 se capătă In cele mai multe prăvălii cu ape minerale şi în restau­rantele mai de frunte.

Cu toată stimaAdministraţia isvorului, i086f Gyfifgy,

Şepsibodok (Ardeal).

I Antreprise de pompe funebre

E. TUTSEK.B râşovţ S trada Porţii Nr. 3«vis-â-vis de băcănia Steaua Roşie-

Recomand Onor. public la cazuri de moarte stabilimentul meu cu toate cele necesare pentru înmormântări mai pom­poase şi mai simple c u preţuri ieftine.

D e p o u de co sc iu g e de m etal ce se pot închidhermetic, din prima fabrică din Viena.

Fabricarea proprie a co sc iu g e lo r de lemnj de m etal şi im itaţiunî de m etal şi de lem n de ştejar*

Depou de cununi pentru monumente şi pantlioi eu preţurile cele mai moderate.

Reprezentantă de monumente de marmură, cară funebri proprii cu 2 şi cu 4 cai, precum şi ua ca r funebru vânăt pentru copii, precum şi cioclii.

Comande întregi se esecutâ prom pt şi Ieftin iau, asupra-mi şi t r a n s p o r tu r i da ia st r ă i *i state.

ILa cazuri de moarte a se adresa

Telefon interurban. 405. E. Tutsek-

»*”* ■# â l ! 7 I T R A N 8 I L . V A 1 I I I 1 . % * Î T 1919

*A ' - \ *■ >

33 VICTORIA“INSTITUT D E CREDIT ŞI ECONOMII, SOCIETATE PE 1C TII IN ARADPMMWMWWIILI.W'' »...... , * ii iii,111 w nwn 11 WMI w w Bft ........ nwmmrnmmmmtmmmmmiKmmmmmiíÉámmmmm

ACHT A Bilanţ la 31 Decemvrie 1915 PASIVA

Cassa în n u m ă r a r ................................................................................................Capitale elocate la alte b ă n c i ................................C a m b i i ...................................................................................................................împrumuturi h ip o te c a r e ....................................................................................împrumuturi în Cont-curent cu acop. hipol. şi pe efecte şi pe oblig

împrumut de s t a t ........................... ............................... ...............................Avansuri pe e f e c t e ..................................................... ............................... ....Efecte proprii;

400 000 Cor. nom. Oblig. împr. de stat cu 6 ^ á 96 . 884000*—100.000 „ nom. Oblig. împr. de sta t cu 5V2% ă 90 90000 —400.000 „ nom. Oblig. împr. corn Pesti Hazai Első

Takarékpénztár Egyes, cu 4% 70 . . . . .100.000 Cor. nom. Scris, funciare Egyesült Bpesti Főv.

Takarékpénstár cu &l/2% á 8 0 ..................................50.000 Oor. nom. Scris, funciare Magyar Agrár és Já-

ardékbank cu &l/2% á 8050.000 Cor. nom. Rentă căi ferate Magyar Agrár és

Járadékbank c u 4 ^ á 7 0 ............................ ..... . .25. #00 Cor. nom. Scris, funciare Magyar Általános Ta­

karékpénztár 4 # á 7 0 ..................................................24.500 Cor. nom. Obiig. Hazai Bank r.-t, 47*^ á 80 20 acţii Banca Austro-Ungară á Cor. 1600 . . . .60 acţii Hungária aradi pamutárugyár Cor. 400. . . Acţii dela diverse bănci, întreprinderi comerciale şi in­

dustriale în nom ................................................................B ealităfi proprii:Casa institutului dia Arad, calea Arch. Iosif Nr. 2. .Casa institutu ui diu Arad calea Arch. Iosif Nr. 1 . .Casa filialei dia Chişineu ........................................... .....Öasá filialei din B o ro ş in e u ................................................Casa filialei din Ş i r ia ............................................................Alte realităţi de vânzare......................................................

M obiliar........................... ..... .....................................................A m o rtiz a re ............................................................................

Interese tranzit o are r e s ta n te .................................................

280000* -

80000 —

40000- -

35000 —

u i

$

17500 — 19600*- 32000*— 24000*—

196.650* —

220.000-— 180.000*—

50000- - 60000 — 14000 —

174854*2423.5W620 13.595 20

329659 361

Capital Societar: 12500 acţii. . ........................... â Oor. 200*— 2590000544434 15 Fond general de r e z e r v ă ...........................................

14883653 45 Fond special de lezervă................................................‘2458211 — Fond de penziuni ..................................................... 2250984 87

Depuneri spre fructificare ........................................... 16504831 763346030 27 Depozite de cassă ........................................................... 153479 11

82656 Cambii reescontate ........................................................... 675777 —

Contribuţie la depuneri . . . . . . . . . . 40138 151 D ividendă n e r id i c a t ă ............................. ............................. 8030 —

Creditori......................................Creditori p8 obligaţiuni împrumut de stat emis III. . . 710564 — 736289 —

Interese transitoare a n tic ip a te ..................................... 266704 10Venit transpus din anul trecut...................................... . . 30427-23Profit c u r a t ..................................................................... 394906 58

1198750 —

648354 24

1000029391 6C /

2353114C157 23531140 57

1-

g jö B & Í Í Contul Profit şi Perdere la 31 Decemvrie 1915 CREDIT

Interese pentru depuneri spre f ru c tif ic a re .....................................................Interese de reescont......................................................................................... . .Spese:Calare.......................................................................................................... .....Bani de cvartir .....................................................................................................Imprimate, diverse plăţi şi spese de b iro u .....................................................Porto postai ...........................................................................................................Chirie................................................................ .........................................................Maree de prezenţă . . . . ..........................................................................Contribuţie..................................................................... J 90579*27Dare după int. de depuneri 10 ? £ ............................................... 78344 20Amortizare din mobiliar .......................................................................... . .Venit transpus din anul t r e c u t ..................... ..... .......................... 30427*28Profit curat. ..................................................................................... 364479 35

**•V-

783442231187

620461745248801

870976003600

16892313595

394906

1740264

2750

11528122

4720

58

68

Venit transpus din anul trecut . . . . Interese :

de’a cam bii...........................împrumuturi hipotecare . • . avansuri pe efecte . . . . .capit. elocate la alte bănci. . efecte propri i . . . . . . .

„ împr. în cont-curent şi alte provizii Chirii şi alte a râ n s i ......................................

3042T 23

1227363-54 185030-08

658907 26404 97 41103 —

187360 44 167385135986

174026461

Arad, ia 31 Decemvrie 1915.

Sava Raicu m. p.dJreofcor-executiv.

IM* Papp m. p.şsf contabil.

I i Mihai Veliciu m . p<j * preşedinte.i jf ‘ .• Dr. Aurel Demian m p.

D I R E C Ţ I U N E AiDr. Nicolae Ciaclan m. p. Axentie Secula m. p.

Ira ian Vâţianu m. p.

Roman R . Giorogartu m. p. vice-prsşedfnts.

i.

Petru Truţia m. p.

O S M i T E T U L D E S U P R A V E G H I E R E i8ubs8ihn.ii.ul comitet de supraveghiere am examinat conturile prezente şi ie am aflat îu declina consonanţă ou registrele institutului.

Dr. Cornel Ardelean m. p.

Procopiu Givulesfu m. p. ®f** toan Nemét m. p.

Dr. Ştefan C. Pop m. p.

Dr. Sever Ispravnic m. pprr şedinţe.

Dr George Vena m. p.

ioeif Diamandi m. p. rsyisor expert la »Solidaritatea«.

4 A COMP. BRAŞOV 0

s