alexandru averescu - notițe zilnice din răsboiu 1914 - 1916 - (neutralitatea).pdf

MARESAL ALEXANDRU AVERESCU

NOTITE ZILNICEDIN RliZBOIU

1914-1916

(NEUTRAL1TATEA)

BUCURESTI 1937INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE $1 EDITURA APOLLO"

CALEA GRIVITEI, 26

NOTITE ZILNICE DIN RASBOIU

1914-19161916

(NEUTRALITATEA)

*

S'AU TRAS DIN ACEAST CARTE UNA SUTA EXEMPLARE,NEPUSE IN COMERT, PE HARTIE CHAMOIS, NUMEROTATE

DELA 1 LA 100

MARE$AL ALEXANDRU AVERESCU

NOTITE ZILNICE

DIN RASBOIU1914-1916

(NEUTRALITATEA)

*

E DIT IA I-a

BUCURESTI 1937INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE 5I EDITU RA APOLLO"

CALEA GRIVITEI, 26

pe cand comandam Corpul I Armata(Parada de 10 Maiu 1915)

*-

Cuvnt inainte pentra intreaga lucrare.

Cele ce m'au indemnat s dau publicitatii notitele mele,In \data fiind inca, sunt aratate in prefata Volumului II.

S'ar putea naste Intrebarea, pentru ce aceasta ordine inaparitia volumelor ? Spre luminarea cititorului, voiu spuneCa am hotarat sa incep publicarea notitelor mele, in aceastaordine, pentru ca in volumul II sunt cele referitoare la in.tamplarile cari intereseaza mal deaproape tara noastra.

In acel volum, sunt notitele eari coprind perioadaAugust 1916 Martie 1918, adica din timpul cat neamgasit in rasboiu cu Puterile Centrale aliatii lor.

Volumul I coprinde din contra, perioada Tulle 1914August 1916, adica timpul scurs dela inceperea rasboiuluimondial si pana la intrarea noastra in actiune. (Parte dinaceste insemnari, dela 18 VIII 1914 pana la 9 VII 1915, .au fost publicate in Indreptarea" din anti 1919.-1920).

Cititorul va gasi in insemnarile mele, atat consideratiu.tine strategice, facute asupra momentului, bazat pe datelede cad am putut dispune atunci, precum ecoul framan.trlor cari agitau politica interna a Wei, sbuciumul sufletescal unei natiuni care aspira prin toate elementele ei vrednice,sa intre in valtoare pentru realizarea idealului milenar.

Acum cand dupa aproape un sfert de secol rasfoescaceste insemnari, nu mica imi este satisfactia de a constata

6 NOTITE Z1LNICE DIN RASBO1U

ca am vazut just si ciar, ceiace constitue o dvada ca amprimit si inregistrat lucrurile nedontenit obiectiv.

In fine Volumul al III si ultimul, va coprinde perioadadela 1918 pana la data aparitiei si el se refera la activitateapolitica ce am desfasurat in calitate de Sef al PartiduluiPoporului si Prim Ministru al Wei.

TurnuoSeoefin Ianuarte 1937 A. A.

Prefata la prezentul volurn.

Dau publicitatii notitele ce am serfs in carnetul meu,pe timpul neutralitatei noastre, dupa inceperea rasboiului.mondial.

Am scris aceste notite sub impresiunea imediata a eveni.mentelor, cred insa necesar sa adaog urmatoarele lamuriri,cari complecteaza pe cele date deja in prefata Volumului II.

Pot afirma hotarat sinceritatea subiectiva a notitelormele, nu pot da insa asigurari in cela ce prvete valoarealor obiectiva.

Sunt prin urmare, in cela ce prvete valoarea celorcad se refera la tara no astra, mai mult aratarea unei st arilsufleteti, decat oglinda absolut fidela a faptelor.

S'a spus i cred cu drept cuvant, ca istoria este povesotjrea faptelor aa cum ii inchipuie autorul ca s'au petrecut,cate odata chiar, aa cum voete a face sa se creada cas'au petrecut.

Posibilitatea de a reda, fie prin scris, fie prin viu grai,faptele cu o perfecta exactitate, este ceva necunoscut Inca detoti acei, cari ioau dat osteneala sa mediteze asupra ei.

Nu este greu de constatat, ca acela fapt nu poate fidescris chiar de aceia persoana, in cloud momente, maimult sau mai putin departate, exact cu aceleai colori Iaceleai contururi.

Pe de alta parte, acela fapt produce asupra spirituluinostru impresiuni diferite, .. dupa starea sufleteasca in care3 uosim.

8 NOTITE ZILNICE DIN RASBOIU

Un lucru pe care intr'o anumit stare sufleteasca 11putem trece cu vederea, inteo alta, putem sa4 consideramca ceva enorm.

Pentru aceste consideratioun, repet : notele cari urmeaza,trebue sa fie considerate ma mull ca oglnda impreslunilorce au produs faptele mentionate asupra spirtulu meu 0aceasta chlar numa cu exactitatea permisa de starea sufle.teasca in care ma gasiam.

Nu voesc sa conchd, ca aceste rezerve micsoreaza valoarea materialulu ce contn insemnarile mele.

Voesc ea ele sa fie apreciate si considerate in justa lorvaloare.

Am recomandat intotdeauna elevilor me sa aba inmanevre si la diferite cala toril de nstructle, camete de acestgen, pentru a se deprnde sa inregistreze asupra momentulu, evenmentele sau chlar 0 faptele mal putn importantela car participa, fie numal ca spectatori.

Coordonarea acestor date, vente din ma multe part,pot inlesn reconstruirea faptelor, daca' nu riguros exact, dardesigur mal exact decat s'ar face aceasta, numa cu ajuto.rul amintirllor, sau al deductltunilor abstracte.

Deosebirile in aratar au 0 ele mportanta lor, cad dauoarecum si masura medIului psichologic in care s'a desfa.surat evenimentul descris.

Aceasta din urma consderatitune m'a facut sa reproducnottele mele exact 0 fidel cum au fost inscrse in carnetulmeu.

Is inchipuie or si cine cal atuncl cand notam sub pre.siunea evenimentelor, a oboselei 0 a lipse de timp, nu maputeam gand la forma frazelor. Sngura mea preocupareera sa fxez cat mal repede 0 cat mai bine conturat, cela cevedeam sau cela ce gandiam.

Forma lasa de acea mult de dorit, ea este insa inlo.cuit prn spontanetatea ideilor.

In unele parti, apreclerile sunt poate cam severe 1 Eraustrigatul de durere in mjlocul une tragedii, ce se desfasurape eel mai ingroztor teatru.

*) Vezi prefata la vol. II. "Notite zilnice din Ilasboiu".

NOTITE ZILNICE DIN RASBOIU 9

Nu trebue vazut in ele altceva, decal numai durere.Linde aprecien i prea personate am fost nevoit sa le las

afara. Se vor publica de altii, dupa mine.In fine, timpul nu mi.a ingaduit sa notez intotdeauna in

carnet cele ce se petreceau, sau nu mi.a ingaduit sa dauinsemnarilor mele desvoltarea necesara, pentru a prezenta oImagine complecta.

Voiu incerca s inplinesc aceste lacune, dupa cum amspus deja in alta parte, cu inighebari din memorie, cari vorfi imprimate cu alte caractere*, pentru a se deosebi de in.semnarile propriu zise din carnet.

18. V11. 1914

Sunt deja ase zile de cand armata austriaca- a ice.put mobilizarea.

Situatiunea politica nu pare tocmai limpede la noi. Sin-gurul punct precizat este declaratiunea (daca insa este of-eial nu stiu) ca se va veghea la respectarea tratatului dinISucures,ti.

Veghea! In ce mod?SS zicem ca Austria liar calca i puterile nu ar impie-

dica-o, cum ar ramane aceasta declaratie a noastra?

Pare ca la Statul nostru Major domneste nedumerire.benmele de, nervozitate sunt aparente. Ordinde curg a secherna ofiterii din concedii ,,in mod discret", iar pe de altaparte jandarmeria este insarcinata a-i goni la corpuri. Pursimplu adoraba.

Ordin a se dienta pentru instructie" contingentul 1912din infanterie. In ce scop? Mobilizarea nu ca.Stiga nimic. S'adat ordin acum cateva zile a se mai creia un al 4-lea ba-talion la regimentele de infanterie! Avem deja in compa-niile existente, lipsa de ofiteri !

Totul denota lipsa de orientare i de sange rece.

Situattunea generala se complica tot mai Inuit si de-vine din ce in ce mal grava. O adevarata eatastrofa.


Mi se scrie particular, ca as fi fost destinat sa co-mand o Armata. In urma, zilele acestea, s'a revenit asupra

Prin faptul ca nu s'a numit sau destinat un altnl,presupun c voiu fi inlocuit eta Generalul Zottu i numitSet de Stat Major General.

Rational ar fi, dar am serioase motive de a mei tndoisi (le altfel personal nu mi-ar face pleicere, did ca sigu-rant ca tot Printul Ferdinand va fi Comandant de Ceipe-tenie si am revent la situatiunea din 1913.

Rational ar fi, pentru ca Generalul Zottu este tinfoarte bun o fifer de geniu, specializat mai ales In cons-tructii. S'a ocupat foarte mult ca tntocmirea planului pen-tru Palatul Cercului Militar. Na are Wei nimic coman cacon ducerea trupelor.

Motivul de cdpetenie de a m tndoi, este faptullegellurile sale politice ca partidul care este la putete, ex-clude once atingere de persoana sa.

Ion Brtianu, pune, trzainte de toate, In alegerea per-soanelor ca cari ttebue sei lucreze, raporturile sate perso-nate cu ele.

In 1911 Ministerul de rsboiu Nicu Filipescu a tnseir-cinat pe Zottu cu o misiune In streiintate, din cauzarezultatului deplorabit ce a dat la manevrele Regate din1910. Brtianu tns, tndat dup venirea la putere, l'area dus In capa! Marelui Stat Major, tocmai acum, cadse cere acestui organ, sel desfsoare o vast activit ate,sub impulsul unei directiuni pricepute i experiment ate I

Aceasta destinatiune m'ar pune in cea mai penl.bila situatiune. Nu d$ clod sa mal ma gasesc pe langapersoana Printultd Ferdinand. Apoi schimbari de na-tura aceasta, nu se mai fac in ziva plecarei la rasboiu.

27. VII. 1914

1914 13

Germania a declarat rasboin Rusiei! Dela inceput aluat tucrurile usor, iar cnd le-a recunoscut gravitatea,nu-i mai ramanea altceva de facut, de cat sa-si ajute a-liatul.

Distrugerea acestuia, ar insemna treczrea Germanieiizolate, pe al doilealplan.

Masurile pe frontiera de West a Germaniei, prin bleat-carea Luxemburgului si a Belgiei, au provocat intrarea petata in rasbod si a Frantei si a Angliei.

Italia foarte intelepteste, a gasit mijlocul a se declaraneutra.

Cum stau lucrurile azi, situatia Triplei Intelegeri estemult superioara celei austrogermanilor.

Intelegerea are pentru sine spatiul; numai lipsa de acordlegatura intre cele cloud prli, sau incapacitatea de condu-

cere in una din ele, ar putea sa facfi s" incline balanta inpartea opusa (adic In partea Puterilor Centrale).

O datei ca izbucnirea marelui tsboiu, am tntreprinsun studiu exclusiv militar, care a fost apol publicatcursul lunei Septembrie (St. v.) tntr'e serie de articole,ziarele: Epoca" $1 la Roumanie" sub titlul ReisboiulEuropean. Articolele, evident, nu au fost semnate. Eramactivitate de serviciu.

Dupei reisboiu, le-am retipdrit in Indreptarea", cafoileton.

Studiul a consistat din o evaluare, dup datele exis-tente In publicitatea militar, a fortelor celor cloud prti

*) A se vedea Anexa No. I


Am luat stat cu stat i dupa o succinta, dar cat mi-afost posibil, mai precisa resumare a compunerii fiecareiArmate, a urmat unele consideratiunipronosticuri, cari nuau fost desmintite de desfafurarea ulterioard a evenimen-telor, de aceea le consider interesante i pentru cititorii dedupe' reisboiu*).

Ofensiva hotarata in contra Austriei si temporizare dinpartea francezilor, ?t. fi unja ,de conduita in primal periodstrategic ; apoi ofensiva rusa convergenta contra Prusieirientale.

lncercarea Germaniei de a intoarce stanga franceza, vafi foarte mult stingherita prin o debarcare engleza.

Turcia mobilizeaza i dupa ea Grecia si Bulgaria. Si-tuatia se complica natural si pentru noi, pentru CA- pe de oparte nu se poate sti motivul mobilizarei bulgare, iar pe dealta, linia noastra de conduita nu pare fi tocmai ferm trasata.

Masurile militare luate la noi, fac sa se creada ca nesbatem in nehotarire. Se cbeama pe rand contingente subarme, fara a se sti in ce scop.

Mobilizarea nu se va accelera cu aceasta masura, dealtfel mobilizarea trecuta a dovedit ea nu complectarea efec-tivelor cu oameni a lasat de dorit sau a pricinuit greutati, ci

Chemarea oamenilor inalnte de vreme nu face decat sa enerveze lumea i sa dea loc la cheltuell, abso,lut nefolostoare

1914 15

A cui sa fie aceste luminoase idei?

2. VIII. 1914

Situatiunea inca nu se deliniaza: de alt.el tiri1e suntatat de contradictor% in cal par a fi raspandite mai m.ultpentru a induce in eroare de cat pentru a orienta opinia pu-blica asupra datelor de fapt.

Din compleaul acestei incureaturi, totusi se pot pana a-cum trage unele concluziuni. Este cert ea' ofensiva austriaca'In contra sarbilor s'a terminat in coada de peste. Htzen-dorf credea ca afacerea cu sarbii va fi de scurta durataca fortele indreptate impotriva lor, vor fi repede din nou dis-ponibile. Faptele dovedesc altfel, desi mobilizarea rusilor ainceput cateva zile mai tarziu.

Cert este, pe de alta parte, ca nidi sarbii nu sant uti-lati ceI putin pana acum pentru o actiune ofensivaenergica. Este de prevazut prin urmare, ca si aici lucrurilevor merge iarasi incet.

Nu mai poate fi indoiala a Germania au violat neu-tralitatea Belgiei. Din punctul de vedere politic, faptul nuare justificare. Din cel militar, se va vedea. raspanditsvonul, ca Ligerul a fost luat; se dovedeste insa ca svonula fost prematur. Probabil e germanii au ptruns in ora* ;forturile 'irisa nu au putut fi surprinse. S aib intentiuneagermanir a le constrange ?

16 NOTITE ZILNICE DIN RASBOILI

Se poate sa fie numai simulacre, pentru ca sa fixezeatentiunea in aceasta parte si sa atraga fortele fTanceze intreLige si Bruxelles, pentru ca sa se poata utiliza zona dintreVerdun i linia Sambre Meuse, in scopul de a merge sprefrontul St. Que.ntin Laon.

Ar fi o manevr care implica de sigur, stapanirea, saucel putin nmscarea Lige-ului.

Au cercat stapanirea, nereusind pot sa se multumeascanumai cu mascarea. Se pune insa intrebarea, in cazul acestace se va face cu Namur-ul?

Ce se va intampla insa daca o parte din fortele fran-ceze se vor aduna pe Marna intre Chalons si Paris ? Ger-manii ar fi nevoiti sa facii front spre Sud, cu ambele aripi inaer i Cu amenintarea belgo-engleza in spate.

Este stabilit c o miscare ofensiva franeeza a inceputIn Alsacia superioara. A fost o simpla diversiune sau o mis-care prematura, cu forte insuficiente,

O ofensiva viguroasa cu dreapta franceza ar fi o repro-ducere a manevrei germane din 1870, dar o diversiune cu pu-tine forte nu are sens.

Neutralitatea Italiei si perspectiva unei posibile roope-rari a ei cu Fran ta, dau multi soti de reusita unei manevrzserioase. Rezultatul ar putea fi hotarator.

Rusii se concentreaza pe esichierul de Nord, inapoiaVistulei Bug Narev. Uncle? Nu se stie. Cu Cat Maideparte, cu Mat ma! sIgur. Linia Bielostok Brest Litow-sky ar fi nimerita. Aici totul consiliaza atitudine defensiva.

In esichierul de Sud, linia Kowno Proschrov, pare afi indicata pentru adunarea unei Armate de cel putin 10Corpuri, pentru a porni ofensiva contra centrului

1914 17

Si noi? O lume intreaga concentrata, pentru ce? Oa-menii luati dela rn4lInca, aproximativ 100.000 si o multimede ofiteri de rzzerva., luati dela ocupatiile lor. Bani chel-tuiti. Tocmai acum Cand ar trebui s ne economisim rezer-vele.

Toate acestea pentru ce ?In caz de mobilizare, operatiunile rechizitiilor deter-

mina numfirul de zile necesar, iar nici de cum venirea oa.menilor sit a ofiterilor.

23. VIII. 1914

Eri a venit Printul Mostenitor la Craiova. Amabilita-tea Sa cu mine a fost fat% de margini,

M gaseam la Itanuficul Valcea in inspectie si am fostchemat anti= prin telefon.

Am plecat noaptea cu automobilul spre Craiova.L'am gasit pe Print, pe cdmpul de exercitii dela Balta

Verde, in mijlocul trupelor. Mi-a spus c a venit cu pre-textul de A vedea trupele de rezerva, in realitate a venit casa vorbeasca cu mine personal, strict confidential si aimings ma intrebe, daca planul de operatii, alcatuit de mine laMarele Stat Major, in vederza unei coop eran cu Austria inpotriva Rusiei, se mai potriveste cu situatia de azi i dacaeste cazul sa fie modificat, ce anume modificAri ar fi deadus ?

1-am raspuns, ca Proectul" meu este absolut aplicabilca nu are nevoe de nici o modificare.

Am mers ca Printul apoi sa vaza compania de instructie infiintata de mine pentru Corpul de Armata si pe

2

Seroiciu &Ma ce se faced in fiecare Dumunca pentru trupele din gar.nizoana Cralooa, pe amp. General Solomon.

Am dejunat la compania de instructie.Dupa dejun, and sa plece, Printul m'a luat la o parte

si mi-a spus: ,,J'ai oubli do vous dire, le Roi m'a dit, quandje suis parti: ,,Viele Griisse far Averescu".

Cunostzam de mult sentimentele Regelui pentru mine;totusi aceste salutari trimise prin Principele Ferdinand, alecarui sentimente pentru mine eran de alta natura, ceeaceRegele Carol stia prea bine, m'au mirat foarte mult, mai a-les in urma intrebari/or privitor la planul de operatie incontra Rusiei.

Aceasta vizita mi-a dat mult de gandit si. m'a tulburatadanc.

24. VIII. 1914

Situatiunea, dei acoperit de un Val, testa din stiri


care o comanda Capitancl Stefan Tatarascu. A ramas loar-te multurnit de cele ce a vazut.

1914 19

u.nele exagerate, altele pe deaintregul ndscocite, nu mal pu-in in linii mari, se pot face deja, unele noui consideratiuni,

Germanii au respin's ofensiva francezilor din Belgia.Care a fost rostul acestei ofensive? Este greu de vdzut.

S admitem c ar fi izbutit. Care ar fi fost rezultatul? Aripastfinga francezd ar fi trebuit sa se rabatd. spre Sud-Est, sauchiar spre Sud, aclica in directiunea generatd a frontuluiCoblentz Metz. Forpzle germane din Lorena ar fi pututatunci sd vie in ajutor celor respinse din Belgia i cu o si or-tare viguroas s arunce spre Nord intreaga aripd francezd.

Nu se vede perspectiva unui rezultat hotrdtor din acea-sta miscare; intreprinsd cu forte insuficiente insd, ea a fosto greseal, poate pltit nu destul de scump. Deasemeneaofensiva din Alsacia nu a fost sprijinit si deci s'a terminat,printr'o retragere, care nu vorbeste de loc in favoarea con-ducerei strategice franceze.

Care a tost sensul acestei miscari asa cum s'a executat ?S'au ocupat stramtorile din Vosgi, s'a inaintat pand la Col-

ar i apoi de o datd inapoi, probabil din insuficientfi deforte. Convingerea mea este e o invazie viguroasa prinAlsacia, pe directia pe care a fost inceputd, era mult mai in-dicat de cdt prin Belgia.

Gemini Toul Epinal, solid ocupat cu o puternicSimpingere a dreptei in directia Strassburg KarlsruheStuttgart, ar Fi dus la rezultat tnult mai important i peri-colul in caz de neisband ar fi fost mai mic, naziltumit std-pfinitei Vosgilor.

Pentru a termina cu francezii, voiu observa ca situa-tiunea nu numai cd nu este compromisd, dar o considermult amelioratd fatfi cu cea de acum 15 zile, cnd s'au in-drumat cele dott ofensive la ambetz aripi, ofenSive farvlaga din insuficientd de forte si una din ele fdr intelesstrategic.

Hotderea de a pdstra armata intact .1i de a ceda te-ren pas cu pas, chiar jirsind Parisul, este foarte inteleaped.


Aliatii au pentru ei spatiul. El permite a se castiga timpaceasta din urma, este dusmanul cel mai de temutcel mal fatal pentru austro.germani.

Germanii au respins toate incercarile ofensive alefrancezilor si acum inainteaza ei impingand inainte dreaptasi mai ales extrema dreapta, care prin invaluire pare Ca esteIn aprOiere de Paris (la Compigne). Nu am inteles ofen-siva prin Belgia; inteleg si mai putin aceasta invaluire. To-tul se traduce in pierdere de timp, ceeace nu este decat inavantajul Intelegerei. Se poate ins, ca aceast arip ger.mana, s alba i surprinderi neplacute.

Planul de operatiuni al germanilor sau nu se desem-neaza inca in destul de lamurit> san este in adevar de neinteles.

Mijloacele puternice de distrugere, de earl dispun, maibine le-ar ti intrebuintat contra cetatei Toul, de cat. Ligedupa cucerirea acesteia, sprijinita de Metz, sa fi executatmanevra din 70, aruncand pe francezi spre Nord. Le-ar fimicsorat simtitor spatiul si prin aceasta timpul.

Mai lanturita pare actiunea armatei ruse; totusi pre-zinta si ea puncte obscure. Armata din spatele Narevului pa-.trunde in Prusia orientala i ajunge pana la Allenstein. Cecautau Corpuri intregi de Armata in regiunea lacurilor, pen-tru ca sa fie inghesuite pe unja Ortesburg HochensteinTannenberg? Pe de alta parte, este de neinteles de ce mica-ea Armatei din dreapta, prin Prusia Orientala spre Vistula

1914 21

de los, nu este urmatd .5i. de Armata din centru, spre Vis-tula de mijloc ?

Se tem poate de amenintarea austriacilor, porniti de pefrontul Cracovia Tarnov /aroslav? Pentru aceasta s'arfi putut lua masuri serioase de rezistenta pe frontul Ivango-rod Brest Litowsky. Greseala de a nu fi insopit i prinRusia cel putin cu parte din forte, inaintarea prin Prusia o-rientald, si-a dat roadele. Numai o explicatiune ar impo-sibilitatea Armatei din Polonia de a se mica, dar aceasta esteneadmisibil, cdci miscarea .s'ar fi fault in propria tard si dealtfel numai 3-4 Corpuri de Armat ar fi fost de ajuns.

Actiunea contra Lembergului, foarte judicioas5. Impor-tantul acum este a se exploata succesul acesta. Inaintareaspre Cracovia far% cea mai mica intarziere, poate decide desoarta grosului austriac si virtual de situatiunea fortelor ger-mane de pe frontal de Est.

SOrbii nu sunt utilati pentru ofensiv5, totusi cred ca vor

intreprinde ceva. Fac insO foarte bine a nu se grObiface pregairile pe indelete.

Neexplicabil infarzerea unei actiuni pe mare in Adria-tica. Lipsa de baza poate fi o explicatiune, dar atunci rOma-ne neexplicabil intarzierea organizgrei unei asemenea baze.

Cattaro nu ar Fi un punct bun ? Cucerirea lui nu cred sprezinte greutati, caci poate s se combine actiunea flotei, cuactiunea pe uscat a serbo-rnuntenegrenilor.


Un fapt se degajeaza insa pozitiv:soliditatea tactic agermanilor. Mai mult ca ori cand., se pune in evidenta im-portanta nemarginita a unel organizatiuni rationale, care satinteasca, mai presus de once la calitatea technica a tru.pelor.

Incontestabil ca armata germana este formidabilasoliditatea ei. Va fi deajuns insa aceasta ca s poata rezistanevoilor fasboiului Mat cat vor putea sa reziste anglo-rusii?lata o chestitme la care inclin mai mult spre nu de cat spreda. Chiar victorioasa dela inceput, Germania cupul va termina prin a fi ingenunchiata de cei dol adver.sari, pe care nu vAd cum ar putea ingenuncheanume pe francezi 1 rusi pe uscat i pe engleji pe apa.

Deocamdata insa, izbanda stangei rusesti poate saschimbe multe in situatiunea generala pe teatrul de rasboi.

Noi? Nimic mai judicios de cat a nu ne amesteca, deoarece estz exclusa posibilitatea de a urma impulsul senti-mentului national. Slugarnicia exclude barbatia.

Cand a izbucnit rsboiui, peirerea mea WO a fortsei intreim $1 noi aleituri cu aliafii, imediat In acliune.

deja era ptruns in sufletul populafiunei.In 1913, &Ind am tnceput retragerea din Bulgaria,

toate trupele pe cari le tntalneam In drum, spre Dunciremil aclamau, strigandu-mi cu. entuziasm delirant: de acums ne duci In Ardeal, Domnule General !

Tofi solda fu, chemafi la concentrare In timpulcantau: Ardealui" Fi Pe-al nostru steag".

Afarei de aceastei parte sentimental, mai era pentrumine $i o considerafiune strict militar.

intrnd chiar dela tnceput In acfiune, defalcam cloud

1914 23

Corpuri de Armatd austriace, pe cel din Ardeal $i pe celdin Bucovina $i contigentele lor puteau forma o pretioastirezervii pentru Armata noastrd, precurn $i toate depoziteleaustriace din aceste cloud provincti, deveneau de faptprada noastril de rilsboiu I

In luna lui lunie, consulul austriac din Cratova (azitn ministerul nostru de afaceri strcline, Dl. Timciuc) a venitla mine sti mil tntrebe din partea Contelui Czernin, efuisdu, atunci Ministrul Austriei la Bucure$ti, ce piirere am Inprivinta atitudineiRomniei, In cazul unui rdsboiu ca Austria.

I-am rispuns al rog s spue lui Czernin, cd Austriaa comis pentru ea, o gre$eald neertatii. Este drept cd noisuntem aliatii ei (eu am semnat tn 1912 conventia militarca Austria, pentru care scop a venit atunci, $eful de StatMajor Imperial, Conrad von Ildtzdndorf la Bucure$ti) dardin momentul ce Austria, prin conditille impuse RegatuluiSdrb, se declarer' oficial du$manii pe fatii a ori cdrei reven-dicatiuni nationaliste din ttirile vecfne, $i ceia ce se impuneasarbilor ni s'ar fi impus l noud, judecand mai ales dupe'purtarea ungurilor fir Ardeal, c deoarece puterile Intelegeriiau declarat cd vor sa refacti harta Europei pe principiulnationalitdtilor, pentru noi este indicat sil mergem caaliatii.

Cdteva Vie mai tdrzitt, numitul consul intorceindu-sedela Bucure$ti, mi-a spus cil a transmis rdspunsul meu$efului sdu $i Contele Czernin i-ar fi spus : Leider derGeneral hat Recht. (Generalul are dreptate).

Nu $tiu pentru ce sunt convins cd Regele Carol ardat un rcispuns identic. Ar fi dat msa toti Romaii de ase.menea, un acela rdspuns. Evident, marea, imensa majori-tate, dar, nu s'ar fi gisit unele exceptiuni?

De sigur cd oamenit nogri politici,cari au vot in capitol,sunt imprtiti in cloud tabere, dar trnprtirea aceasta estedeterminatd numai de sentimentele noastre curat nationale,nu este intluentatd i. de simpatia, foarte curioasd dar numal putin reald, pentru ftile cdtre earl tncl:nd uneia dinei ? Md tem cd da !

Germanii au inaintat din Belgia, pdna aproape de Paris.Armata francez5 s'a concentrat la Sud de Marna, front spreNord, A trebuit prin forta lucrurilor s ajung6 la situatiuneacare i s impunea poate dela inceput !

Stirjle au fost vaed. Rezula ins, ea prin situatiunea deBanc a francezilor, germanii au fost nevoiti s'd suspendeinaintarea asupra Parisului si sa se rabatd ea capetele decoloan la stanga, spre Sud.

in aceastd situatiune perfect naturald pentru franceziextrem de grea i pericn1oas6 pentru germani, pare ca lu-

crurile se vor intoarce in favoarea celor dinti, daca vor tra.


Dar tocmai pentru acest motiv i anume c situafiuneahind, prin ea insd# de op felin cat independent devoinfa i dorinfa noastrd, suntem nevoifi a exclude posibi-litatea unui act de bdrbdfie ne este indicat sd profitdm deocaziunile favorabile, ce imprejurdrile ne-ar presenta. Una,din acestea se desemneazd acum ci care nu se poate $tidacd se va mai repeta!

Galifia oriental fiind ca i intraid in skipanirea rtql-lor capitala ei (Lembergul) fiind evacuatii deja; este mullprobabil cO ru$ii se vor grabi sei pawl cat mai repedestdpanire pe trecdtorile Carpafilor mici. De ce mare &torle-am fi noi dadi am pdtrunde, insa imediat, imttand,repeziciunea de migdri din 1913, in Transilvania, dela Suddirect la Nord $i prin ameninfarea flancului lor drept, asili pe austriaci sO ase tupor drumul deschis.

&Irbil au redevenit anzeninfdtori, deci stanga noastrdeste pe timpul acestei manevre acoperiki de munfii Apusenidin Transilvania i protejatd de sarbii cari ar puteaflancheze, chiar ag, cum sunt azi.

2. IX. 1914

1914 25

ge tot profitul posibil din avantajele strategice ale situatiuneiin care se gasesc,

O intoarcere sau o miscare de invaluire din partea ger-manilor, pe unul din flancuri, este exclusa. Deci, daca' nu vorsa se ingroape in inertie, vor trebui sa atace de front. Din po-triva francezii vor putea, dupa ce vor uza pe germani insfortarile lor frontale, ga combine intoarcerea ofensiva defront eu o presiune puternica de Rancid drept al germanilor.

Spargerea frontului german ar insemna catastrofa pen-tru aripa lor dreapta.

In Prusia orientara, ofensiva rusa a fostSA fie cauza numai infrangerea coloanei intermediare

din regiunea lacurilor, sau i pentru c grosul Armatei s'aabatut din Polonia spre Sud-West asupra armatei aus-triace?

In acest din urma caz, esecul sufe_it ar putea sa aibapentru rusi urmrile cele mai bune, caci, Armata Hindem-burg s'ar gasi intr'o situatiune mai mult de cat critica, daca

victoriosi contra austriacilor, ar patrunde in Germaniaprin Silezia.

15. IX. 1914

Ofensiva germana in contra francezilor opriti pe Mama,a dat gres. Nu vor plti insa destul de scump temeritatea lor,caci din fericire pentru ei, greselile lor au fost urmate de gre-seli serioase, din partea francezilor.

In adevar, nu inteleg pentru ce s'au grabit sa reja ofen-siva, inainte de a fi obligat pe germani sa se uzeze putin con-


tra poziliilor pe cari s'au oprit i cari nu puteau fi atacate decat de front ? !

Nu inteleg de asemenea, o data' ce s'au hoar& pentruintoarcere ofensiv, de ce nu fac o sfortare suprema in unpunct al frontului. Miscarea invaluitoare pe dreapta germandprin ea insesi nu face de cat sa rectifice situatiunea foartecritica a acestora.

Un fapt se desprinde insa din luptele din aceste zi/eanume aceia ca armata francez nu este lipsita de soli-ditate tactic i c soliditatea germandor, nu atingenivelul

Strategia lor a dat gres pa-nd acum; daca sunt covarsitisi tacticeste, atunci soarta lor este pecetluita.

Este foarte posibil, s fi luat forte multe din Franta pen-tru a le trimite pe frontiera de Est. Greseala neertata! Incepein once caz faza p_ararilor i deci aceia a atacurilor s'a in-cheiat si s'a incheiat cu niste succese trecatoare, mult inferi-oare, in urmarile lor, asteptarilor Comandamentului de Cape-tenie German.

Ofensiva din Prusia orientald nu pare mai norocoasade cat acea din Franta. Dupa o scurta inaintare, oprireprobabil va incepe retragerea, pe masura ce miscarea ofen-siva a rusilor, spre Silezia, se va accentua mai mult.

Pentru moment mil tmping foarte viguros centruistanga lar, au intrat hoteirat In Galitia, au ocupat Lem-bergul $i se apropie fiird Incetare de crestele Carpatilormici. Austriacii se retrag In desordine $i deabia dacei pot

regeiseascei echilibrul pe ici pe colea tu Carpati,spri-jinindu-se evident pe pozitiile favorabile ce prezintei defi-leurile din ei.

Greu se va putea repune Austria sdravn pe picioaredup aceastei loviturei.

Daca am fi In Transilvania, am putea da Nrei Intdr-

27. IX. 1914

Regele Carol a incetat din viat5, azi dimineata la 5.30

NOTITE ZILNICE DIN RASBOIU 27

ziere mana cu Ru$ii, dar asa, la ce! putin 2 luni de dis-ta* de ei; cate se pot tntampla In dalia luni!...

Sunt unii, cari opiniazei pentru intrarea mediata Inactiune. Printre ace$tia cel mai infocat estc Nicu Filipescu.Am avut o foarte lungei tntretinere Cu ei in aceasta privint.

Evident di o intrare imediatei, dar in adevar imediataar prezenta avantaje, cci ar mri desordinea In 1/anca!$i spatele austriacilor. Nu am avea siliatia pe care am fiavut-o daca am fi intrat In Ardeal dela inceput, cand s'auangajat primele inceierri in Belgia $i In Prusia orientalei,dar totu$i am avea chiar i acum unele avantaje, cu carima tndoesc di nu ne vom tntellni In viitor.

M'am angajat sa dau lui Filipescu un studiu privitorla onfesiva noastrei dupa aderea Lembergului in manaru$ilor.

La noi?La noi nimic. Ce usor era anul trecut de criticat, (in

1913 din cauza holerii din Bulgaria) si acum se vede cat delipsiti de vlaga sunt acei cari se artau atat de grozavi atunci.

Din punctul de vedere militar, totul se reduce la impro-vizarea efectelor de echipament, prin activitatea regim,en-telor.

Masuri In vederea unei treceri sigure a frontierei inteoparte sau alta, nici una

Doresc din tot sufletul s'a m'a' bisel, dar teama imi este eadac se va lua o honrare, realizarea ei va fi insotit de jer-tfe foarte mari, datorite absolut lipsei de pricepere

Din momentul cand se va lua hotararea si pana la pune-rea Armatei in conditiunea de a dispune de fortele ei, vatrece un timp de care austriacii vor sti sa profite, dat fiind ea'la ei nu va fi vorba de cat de a se ntri prin transporturi,trupele disponibile din directiunea frontierei noastre.

Regele Carol 1cel Intelept.Fotografie triad de autor in 1912 pe bordul Yachtulut Stefan ce! Mare

28 NOT1TE ZILNICE DIN RASBOIU

Este o mare nenorocire ara nici o indoiala i pentruDinastie si pentru tara.

Desigur ca evenimentele din ultimgle doti luni auzdruncinat intru Calva in unele pturi, iubirea si prestigiulce i castigase defunctul Rage.

Va sti noul Suveran sa se trag din greaua situatiunein carz j'aseste pe treptele Tronulai, cu avantaje pentru tara'

pentru Dinastie?Daca rasboiul ia o intorsatura favorabila pentru aus-

tro-germani ceeace pare a deveni din ce in ce mai putinprobabil, atunci de sigur ea' solutiunea va fi usor de gasitsi daca ea nu va fi pe deplin satisfckoare, totusi va fi lip-sita de sguduiri.

Dar daca se intampla contrariul, va avea noul rege des-tul ascendent, destul tact si deshila abilitate politica, a evitao incordare intre curentul celar multi si acela al putinilor,cari par a vedea lucrurile pe dos?

h.

Regele Carol!. Principele Ferdinand, Princlpele Carol st Selo/. M. St.in drum sore Corabia pe bordul Monttorului Lascar Catargiu.

1914 29

Simt o adevdratd nevoe sufleteascd sei adaog urmd-toarele rdnduri :

Regele Carol a fost un suflet mare. El t$i iubea tarade origind i avea o mare incredere In tara Germaniei.Aceasta nu din sentiment, ct din adevdrata convingere.

Venit In tara la nol tandr Locotenent $i absorbit depreocupdrile politice, a rdmas din punctul de vedere mili-tar, la nivelul la care se gdsea and Germania era la apo-geul splendoarei sale militare. Nu a mai urmdrit schimbdrilecari s'au produs In cetelalte tdri.

*) Am fost de fata la acest sdhimb de euvinte.


Dacei Inclina spre Germania, era din sonvingerea caa lupta In contra Germaniei, era a lupta ca invincibirul !A$a am avut eu, de altfel, foarte Infeleptul Suveran, odivergentei smile' ae pcireri In 1904. (Nu voia sei admita,cu nici un pref ccl Japonia ar putea sei tnvingei armatarusa, care a purtat steagurile el victorio ase In toarei Europa.A trebuit victoria Japonezilor dela Yalu, pentru a se con-vinge $r a se amenda).

Evident, ca rlacci ar fi fost Inconjurat de oameni lumi-nati $1 armafi de cuno$brz(e concrete, s'ar fi leislt scl fieconvins, cc-lei In fundul sufletului iubea noua lui Patrie, lamdrirea $1 con solidarea cdreia a lucrat nu flama! ca pri-ceperea, dar $i ca sufletur.

De al/fe!, faptul ca m'a Millis de doucl ori In Rusia,este o dovadd irefutabrlei cd se gandea $i la o colaborarecu Rusia.

In 1912, ca-rd ministru austro-ungar din.. Bucure$tiPrintul de Farstenberg se aratei un sprijinitor al Bul-

gariel $i protivnic Serbia, cu toatei prietenia ce avea pentruImparatul Franz Josef, I-a spas : In cazul acesta, ma tem cadrumurile noastre s'ar desparti ! Ministrul austriac nu amai insistat *).

Cred cci nu gre$esc afirmcInd ccY nu din Upset de iubirepentru Romania, Regele Carol a ezitat de a denunfa, chiardela tnceput, alianta cu Puterile Centrale $1 mai ales cuAustria ca care aveam formal o con ventie militar semnatclIn 1912 In Bucure$ti in Palatal Regal, de $eful de StatMajor austriac $i de mine, In fata Regelut, ci din carrelca nu era nimeni care sd'I arate adevarat stare de lucruri.

Militari: nici o competenfd !Oamenii politici: Imparnli In cloud tabere I Ceo care

Inclina spre Puterile Centrale, comma din oameni hotel-rati ca Petre Carp $1 Marghiloman; cea care inclina sprepartea opuser, vddit oportuni$ti (BratianuTake lonescu).Unul singar era hotarat tare ace$tia: Nicu FilipescuDinnenorocire era boina t' foarte serios.

Regele Carol I si Sea M Si'. M pe mala drept al Dundrei, in zinade 3. VII. 1913 asistand ta trecerea trupeinr In Bufgana.

calduzeau In toate i edad se tntdmpla sd descopere cd nuerau tntemeiate pe realitti vddite, se amenda far ezit are$1 Aire" a se teme de o sceidere a prestigiuluf seiu.

Adoratori a avut Marte ~fi Calificativul de ,Mar?.I se atribuia ca mult belpg, de ace$tia. Mai ales dupdPlevna : ,Marele Cdpitan", Carol ce! Mare", etc, etc. Secuncytea dupd surdsul imperceptibil, de pe tala luiadevr nobil, cat de profund era dispreful sdu pentru

1914 31

Regeie Carol a fost mai presus de toate un spiritcumpdnit. Av. ea simia' proportiunilor i al realitiitii. Nu seMisa a fi indus In eroare de aparente. Convingerile lui ti

r

r

r

.'"A

,

,

,11

AUPP'

1145I

oe-

I Regale Carol!, Principele Ferdinand, Principele Carol si Genera luAoerescu &fat M. Si. M. care a-wane situatta

mdrate sa constat ca-I face pldcere, a fost acela de Ca-rol cel Intelepr $1 tntelept a fost $1 un tnielept nuli da-ama opera, de cat din convingere.

:rot.

i, 110.

41; 11.tt.

Regale Carol! asculidnd dorintele pescarilo'r pe malo! lacului Razelmla Gura Canalului Dzanoo 1914


acel cari diutau ca$tige favoarea Cu as fiel de mi/buceInfositoare. Singurul cali ficativ, care am avut prilejuri nenu-

Alcatuind acest testament, ma gandesc tnainte detoate la iubitul meu popor, pentru care ininza mea a batutnetncetat si care a avut depilad incredere In mine. Viafamea era asa strans legatd de aceastel de Dumnezeu binecuvantatei tarei, cei doresc sd-i las si dupe' moartea meadovezi'veidite, de adanca simpatie $i de viul interes, pecare 1-am avut pentru dansa.

Zi si noapte m'anz gandit la fericirea Romniei, carea a funs sei ocupe aural o pozitie vrednicet tntre stateleeuro pene, m'arn silit ca simtlimantul religios sd fie ridicatsi desvoltat in toate randurile societtii si ca fiecare seiimplineascd datoria sa, avand ca finta numai intereseleStatului. Cu toate greutiitile pe cari le-am tntalnit, cu toatebanueliie cari s'au ridicat, mai ales la inceputul domniei mele,In contra mea, expuntinda-md la atacante cele mai violente, ampeisit Pia fricii si farei soveiire, inainte pe calea cea dreaptd,avand nemrginita incredere In Dumnezeu si banal sinzt alcredinciosului meu popor. lnconjurat si sprijinit de fruntasiitdrii pentru care am avut o adanca recunostintei si o vie afec-tiune, am reusit sei ridic la gurile Dzindrii si pe Marea Neagreiun Stat inzestrat Cu o band" armatd si ca toate mijloacelespre a putea menline frumoasa sa pozitie si realizadata' inaltele sale aspiraiiuni.

Succesorul meu la tron. primeste In dar o mostenirede cure el va fi mandru, $i pe care el o va carmui, amtoatei speranta, In spiritul meu cillduzit fiind prin deviza :

TOT PENTRU TARANIMI"C PENTRU MINE"

Multumesc din suflet tuturor cari 'au lucrat ca mine3

1916 33

Este evident, o mare nenorocire cand convingerea estegresitd.

Dar pentru ce au Suveranli sfetnici?Cum s'ar putea justifica mai bine calificativul de

Infelept" ce s'a atribuit Regelui Carol I, si evidenfia iu-birea sa pentru Romania, de cat amintind ultimile alinatedin testamental sii u.

Nihil Sine' Deo".

2. X. 1914

Un eveniment important s'a produs in easboiul eu-ropean.

Impresionati probabil de atitudinea, devenit iarasi in-drAsneat a ru.silor, germanii au concentrat forte puternice pefrontiera de Est, pentru ca in unire cu cele austriace, s con-stranga pe rus.i a primi o batAlie decisiv6 in conditiuni de-favorabile. Oamenii notri politici sunt cam alarmati, maiales de faptul ca rusii, informati n vede foarte bine, decele ce se petrec in tab5ra inamicS, au inceput ni.ste repezi

dup mine, foarte chibzuite, mi.scari de concentrare ina-poi, spre centru.

Am vazut pe Take Ionescu, Nicu Filipescu, MihailCantacuzino i Iona* Grdi.steanu. Le-am explicat vederilemele asupra situatiei.

Fat cu noua situatie creiat, prin concentrarea ger-manilor In Sikzia si Posnania, era natural ca i ruii sipun& printeo manevr, care in nici un caz nu poate fi con-siderat ca un simptom de slabiciune.


;I cart m'au servit ca credinta, iert acelora cari au scris$1 au vorbit In contra mea, cautand a ma calomnia saua arunca indoeii asupra bunelor mele intentinni.Trimitandtutulor o ultima salutare plinei de dragoste, rog ca i ge-neratiile viitoare sei-# aminteasca din cand in and deacela care s'a tnchinat cu tot sufletul iubitului sau popor,In mijlocui ceiruia el s'a geisit a$a de fericit.

Pronla cereascd a voit ca s sfargsc bogata meaviaja, am treht i mor ca deviza mea care streiluce0earmele Romaniei:

Care va fi aceastd ma:lewd este riscat a se prez-ice,Cu preciziune.

In Jura Regequi !laden!

Am Inns credinta ca clac rusii nu se simt destlil detari, se vor concentra inapoia Vistulei medii, i regiuneaEirest-Litowsk-Bielosotk. Dacd se v or opri insd pe Vistula,atunci va fi o dovadd c sunt destul de tari, pentru a primiWalla pe ea,

O bfialie la West de Vistula ar fi putut s aibd urmarifatale, in caz de infrfingere i ar fi fost deci o gresealdiertatd a o primi.

Am fost intrebat asupra situatiunei i intervenirei noa-stm Am formulat pdrerea c deoarece nu am intrat cAndtrebuia, acum asupra iernei ar fi desavantajos a intra in ac-tiune, pentru urmdtoarele motive:

este posibil ca inainte de a fi noi gata, muntii sd seacoperc de zdpezi, ceiace ar ingrcuia foarte mult operatiunile.

r'

11

a

1914 35

NOT1TE ZILNICE DIN RASBO1U

Venirea ernei ar fi o piedica la o actiune hotaratoaresi deci va trebui sa stam 3-4 luni in hartuieli, edam ne-aruza echipamentul, in special incaltamintea, ar subtia efecti-vele in cai i ar fad avantul trupelor.

Cuna se prezinta situatiunea generala este putin proba-bil sa aiba loc si pe teatrele principale de operaltuni oschimbare hotaratoare.

Vor trebui 10-15 zile pana s aiba loc atingerea grosu-lui germano-austriac cu ruii. Batalia nssi poate s" durezecateva zile si noua distributie, in urma acestei batfilii, carenu este de prevazut ea va fi hotaratoare, va mai dura 'limaiari cateva zile. Se va ajunge deci in iamb.' i operatiunilevor infra, prin torta lucrurilor, inteo perioada mai putinacuta, daca nu chiar de stagnatiune.

Acestea sunt 'Ms numai presupuneri, cari n,u excludposibilitatea unui fapt hotaritor neprevazut, care sa faca in-tervenirea noastra necesara, fara cea mai mica intarzierz.

Acest fapt ar fi o victorie mare austro-germana, care sapericliteze in mod serios rezultatul rasboiului pentrusau o victorie a acestora, care sa faca intervenirea noastrasa devie o cantitate neglijabila.

M'am angajat a semnala cand, dupa apreeierea mea, si-tuatiunea ar ajunge la una din aceste dou posibilitati, subrezerva de a m putea insela, cu atat mai mult, cu cat nupot judeca lucrurile, decal dupa informatiunile incomplectece le culeg de prin ziare.

13. X. 1914

Cu o vie satisfactie pot scri aici, ca prevederile meles'au adeverit.

Rusii au facut concentrarea la vreme. Nu numai atat,dar simtindu-se tari, s'au oprit pe Vistula si dupa ce au la-

1914 37

sat ca germanii i austriacii toceasca putin coarnelela Varsovia si Ivangorod, au luat ei ofensiva.

Pare ca germanii au inaintat pe patru direetiuni : Ka-lisch-Lodz-Varsovia; Thorn-Novogeorgewsk; Certochow-Varsovia i Gleivitz-Ivangorod.

Ultima direetie in atingere cu austriacii.Rusii au inceput miscarea of ensiva cu dreapta, pe fron-

tul Novogeorgewsk-Varsovia, in directiunea Sud-West.Este de stiut daca invaluirea kr a coprins i trupele

provenite dela Thorn.In once caz, ofensiva germana a dat gres.In ce scop a fost intreprinsa? Pentru a produce impre-

siune asupra populatiei germane, care incepe sa deschidaochii asupra realitatii care nu mai poate fi fainuita, sausa-si aSigure pentru lama un front puternic pe Vistula, cuVarsovia, Ivangorod i Sandomierz ca puncte de sprijin ?Poate si una si alta.

In once caz, scopul acestei of ensive denota c germa-nil au intrat in faza expedientelor, iar rezultatul ei a doveditinca data, ca conducerea ion este departe de a cunoasteputerea i mijloacele adversarului.

17. X. 1914

Rusii urmaresc tot in directia Sud-West, pare Jima caau indreptat forte i spre Kalisch.

Nici o data precisa nu am putut avea cu privire la co-loana Thorn.

Imi pare dreapta lor, in aer.Buletinul Statululi Major rus, da frontul strategic con-

tinu, cu o marcata- inflexiune esinda la centru. Mie mi se

Au intrat si turcii in rsboin alaturi de austro-ger-mani, pentru a scapa civilizatia amenintata de Franta En.glitera

Aveam oare care ideie de Enver Pasa, carui datorim, in!mina parte, trenul pe care am parvenit apucam anultrecut.

Se dovedeste insa, prin precipitarea patriei sale inteoaventura atat de riscata, ca este impulsiv dar nn si per-spicace.

In Flandra maceluri neinfelese.La ce ar folosi germanilor o impingere Cu cativa kilo-

metri inainte a dreptei lor?!


pare ins, ca este un gol intre miscarea ofensiva a grosuluiarmata care opereaza contra Prusiei orientale. Stanga a-

cesteia pare c se intinde pana la Mlawa,

An vorbit din nou cu oamznii nostri politici (Take Io-nescu i Mott Filipescu). Am ramas la aceiasi parere.

Pare bine stabilit c vom infra in actiune numai contraaustriacilor, adica in nici un caz alaturi cu ei, dar numaiatunci, and va fi imperios necesar, aceasta cel putin pentrutimpul eme!.

25. X. 1914

1916 39

SA prepare o invazie in Englitera ? Este care cu putintsA fie cineva in Germania, care sa se gndeascd serios laasa ceva?

Ar fi o dovadd din cele mai nediscutabile efi cel putincercurile superioare militare sunt 1n piing decadentl intelec.tual.

Ofensiva rusd inainteazA destul de incet. Pare ca ger-nanii tot ce este opera de arta pe comunicatiuni. Numai au de gaud s. rea ofensiva, sau simt nevoia de maimult spatiu 'nitre ei i rusi ?

Rusii au reluat of ensiva si in Prusia orientala. Nu in-teleg ins directia ei. Star ajunge cred la rezultat mai sigurpe directia Graudenz, pornindu-se de pe parten estie a in-tervalului Soldau-Thorn.

In orice caz, inaintarea centrului, cu sAnga inca- multinapoi in Gaititia occidentald, cu dreapta in fata Prusiei ori-entate i cu o mare sprtura intre centru i dreapta, nu seface in conditiuni invidiabile.

b. Xl. 1914

Un nou foc de artificii din partea germanilor. ProbabilcA trupele cari au fost indreptate dela Thorn asupra Varo-viei, nu au fost cuprinse in miscarea de invluire a rusilorde pe frontul Novogeorgewsk-Varsovia si au putut s se re-trag sau slab urmdrite.

La un moment dat, s'au concentrat si au luat brusc ofen-siva contra capetelor de coloane ruse, arunandu-le pestecap. Acum se dovedeste c ar fi fost si aici trupe rusesti,adica intre Vistula si Warta, drectia Sud-West-Thorn.

Ofensiva ,germana s'a terminat cum era de prevzut. in-data ce a ajuns in fata grosului rus, a fost obligata a se


Ma indoesc ca au fost multe, se va vedza aceasta dindesvoltarea ulterioara a operatitmilor.

Din telegramele germane, rezulta ea' directia ataculuilor este spre Sud, ceiace inseamna ea vor sa ameninte dreap-ta grosului rus, care cu bulla seam de mai bine de douaspfmani, este in aer, chiar daca masse insem,nate ar fi incadisponibile la Varsovia.

Totusi ofensiva germana este o operaliune cu caracteriarsi de expedient, pentru a reinvia moralul deprimat al na-tiunei, nerabdatoare dupa victoriile promise i cari numai vin.

Daca miscarea brusca inapoi a germanilor a fostta numai cu trupele din acel sector sau ezl mult cu trupeaduse din interiorul trii, atunci desigur ca a fost o manevrabila, cu efect local, din punctut de vedere strategic, dar deefect general din punctul de vedere moral.

Lectia primita de ruqi este bine meritat. Chiar dacafrontul a fost continu, impingerea prea niult a centrului erao indfasneala dupa cum se vede nejustificat. Daca insafrontul a fost discontinu, impingerea dreptei grosului In aerspre Kalisch a fost o greseala neexplicabil.

Daca din potriva, germanii au facut aceast intoarcerebrusca a stangei lor cu trupe luate dela dreapta, atunci eaeste o grzseal, care poate sa le devie fatal, destul numaica rusii s se rargineasca in fa_ta ei la defensiva, chiar laretragere pana la Pilita, resfrangand aripa dreapta ti s'a ur-meze cu indoita energie ofensiva spre Galtia si Silezia, adicacu stanga lor.

Vor face asa?

15. XI. 1914

1914 41

opri i lucrurile incep s ia o intorsturd defavorabil ger-manilor.

Cred ea ar fi o gresald din partea ruOlor s'a caute suc-cesul aici. Ar putea sd se expide chiar in caz de victorie, laulterioare pericole.

La una din aripi ar trebui sa faca sfortarza principal sipoate ar fi mai bine sa aleaga dreapta.

21 XI. 1914

Germanii au izbutit sd-si rectifice situatiunza criticd incare s'au gasit un moment, pe frontul Lodz-Kalisch.

Ei grama desc forte in regiunea Kalisch. Cred ca fac a-ceasta, sau mai bine au facut aceasta, pentru a paraliza pe-riculoasele urmari ale pretinsului mare succes, obtinut prinintoarcerea ofensiva' -dela Rubio.

Daca' din potriva, concentrarea este facuta Cu scop ofen-siv i facuta cu forte de pe frontul de Est, atunci devine simai intlicat pentru rusi a se mentine puternic in defensivala centru si pe una din aripi si a lua ofensiva puternic i gra-bit pe cealalta aripa.

De si operatiunile cu stanga contra austriacilor ar fimai usoare, totusi cred ca operatiunile cu dreapta ar duce inmai scurtd vreme SI cu mai putine riscuri, la o solntiune Cucaracter hotfiritor.

Daca bunioara, s*ar tine puternic trecatorile Carpatilor,deja stapanite i s'ar intdri solid frontul: San cursul lui Bob-Michova-cursul superior al Pielitei-Petrikov-LodiLovitsch-Plotz, inaintarza inamicului ar putea fi oprita.

In acelas timp, in dosul acestei puternice perdele, dacas'ar gramadi forte spre dreapta si facand baza spre Narew,

42 NOTITE Z1LNICE DIN RASBOIU

s'ar lua o ofensiva cat mai viguroasa in deschizatura Thorn-Soldau, reusita acestei ofensive ar determina evacuarea Pru-siei orientale pana la cursul inferior al Vistulei i ar schimbaradical situatiunea pe frontul oriental, sou drumul spre Stet-fin ar deveni ca i deschis pentru rusi. In once caz, pentrua-1 bara, germanii ar trebui sa se stabeasca in. alte 01.0.

Este, se poate afirma, o solutiune, prin care s'ar puteaobtine avantaje insemnate, fard riscuti mari.

Pe frontul francez nimic i totusi este pozitiv c ger-monii au luat de acolo trupe. S'a vorbit de o brigad a garzeiIn Polonia. Este de neinteles inertia francezilor; tot anuntaprogrese si de dona' luni stau pe loc, desi intariti cu trupeengleze, indiene si cu resturile bravei armate belgiene.

Belgradul a fost ocupat de ~triad. Desigur acest suc-ces usor va fi motiv de bucurie in presa deprimata austriaca,dar intrucat el va imbunatati situatia militara propriu zisa,nu rezulta tocmai ciar.

Este chestiunea a t'aia comunicatia cu Rusia. Aceasta co-municatie se face irisa numai pe Dunare, in baza neutralita-tii navigatiunei.

Dela Belgrad la Timoc sunt peste 250 Km. Admitand cdnu s'ar intampina nici o rezistenta in cale si inca, din cauzadificulttilor terenului, ocuparea serioasd si efectiva a malu-lui Dunarei pe intreaga aceasta intindere, va dura ce! putin20-30 zile. Pana atunci irisa va inceta navigatiunea dela sine.Rezultatul acestei ocupari va fi pe o parte izolarea Roma-niel si pe alta venirea in contact cu Bulgaria.

1914 43

Izolarea noastr nu ar avea atta importantd, pentru mo-ment cel pUtin, daca ne rmne posibilitatea ca, odat cu esi-rea din neutralitate, s'a ne putem redeschide catea.

Acmsta din urmd posibilitate ciepinde ins de putereade rezistent rmas Serbiei si de intentiunile Bulgariei.

Aceste lucruri puse in balanta, in perfect cunotint decauz, ar trebui s determine intrarea noastr im,ediatacune, sau pstrarea neutralittii, pnl la primvard.

25. XI. 1914

Situatiunea srbilor nu este excelentd, nu mai putin estedeparte de a fi desperat.

Se semnaleaz chiar unele intoarceri ofensive la Westde Avghenovatz si Lazarovatz. De sigur c nu pot Fi actiuniserioase, dar ele pot procura timpul necesar organizrei de-fensive pe pozitiunile alese mai inapoi.

Este aproape de neinteles cazul care se face de ocupareaBelgradului. Natural ai in lipsa de victorii hotfirtoare, semreste importanta succeselor secundare.

Sunt peste douci luni, de alud au tnceput austriaciimobilizarea si pela acum sunt realmente imobilizate fortedestul de trzsemnate de sdrbi!

In 1912, alud a fost $eful de Stat Major al ArmateiAustriace in Bucuresti, pentru a semna conventiurzea mili-tar ca Romdnia, mi-a spus cd In sprijinul aripei stangia grosului Armatei noastre, care ar fi tnaintat dela Prutin directia general spre Kiew, nu ne-ar fi putut da de ctun singur Corp de Armatei i anume, pe ce! din Bucovina.

Nu trziu ar fi fost urmat, acest Corp de Armatii, de for-tele indrept ate, odat cu inceperea ostilitdtilor, asupra SerbielLucrurile se vor termina lusa' acolo foarte repede

Se pune insa intrebarea, la ce va duce ea ? La reluareainaintrei spre Varovia ? Intrand in cletele format de Vis-

44 NOTITE ZILICE DIN NRAS1301U

Un optimism din cale afaril de robust g tottql GeneralulConrad von Hillzendorf era o minte luminat, dar care selsa uneori tntunecatcl de energia lui, nu rare ori preaImpulsiva. Astfel pi-ar fi Peat soco tele Generalul Beck.

Cu desavarqire de neinteles actiunea aliatilor pe frontulde West !

Totul se reduce la o defensiv' general, cu mici intoar-ceri ofensive, de efect local.

Ca germanii, sunt mai slabi ca numar' in Franta, azi decat acum cloud' luni, este mai mult ca sigur i tot atat degur este c aliatii trebue sa fie mai tari. Care sa fie deci ade-varatul motiv al acestei inertii ?

Un fel de conducere de detaliu, nici o incercare de cevahotarator !

Inca o data nu inteleg pe Joffre. Ce se ascunde dede-subt ?

In Polonia, germanii anunt ca au luat Lodz; daca a,ceasta victorie este datorita slabirei ruOlor aici, pentru a damai multa vigoare atacului la una din aripile lor, de sigur eaIn curand situatiunea se va schimba, foarte mor in defavoa-rea germanilor.

Este caracteristic in once caz, c germanii au ajuns lapunctul de a considera ca cel mai frumos fapt de arme dintoat campania, zadarnicirea inamicului de a-i impresura laLodz. Va sa zica, nu mai este vorba de victorii, este deja.ceva extraordinar a nu fi striviti ! De asemenea se consi-deed ca ceva foarte important cucerirea oraului Lodz, daca

aceasta cucerire-va fi definitiva.

1914 45

tula si Pilita, cu Varsovia in varf, ar urma sd se pund inlet)situatiune mult mai urda ca acum o lund si urmdrile unui in-succes ar putea foarte probabil sfi se rezolve inter) catastroa.

Generalul Rennenkampf a fost, se afirmd, destituit. Nustiu dac mdsura este bine meritatd, clacd a fost huat, pozi-tiv este ins, c actiunea Armatei de Vilna a fost foarteslabd. Care sa fie cauza ? Insuficienta fortelor sau a Coman-damentului ?

Credinta mea este c o victorie seriosa In aceastparte, ar fi schimbat si ar mai putea 'he'd s schimbe radicalsituatia generald pe teatrul de Est.

29. XI. 1914

Se anuntd oficial o victorie navald a englejilor asupragermanilor. Patru crucisetoare au fost scufundate si al einci-cilea urmnir. Este revansa victoriei de acum cdtva timp Cass-tigatd de germani si de care au fdcut un asa mare caz.

Pare cd situatiunea in Serbia s'a imbundttit in adevdr.Si de rdndul acesta, austriacii s'au grbit a striga victorie.

Cu un dinism desgusttor au publcat o Todesanzeige".Serbia era socotitd moartd deja si iat-o reinviatd. Contra-lovitura trebue s fie de aceia, cu atat mai dureroasd.

In Polonia situatiunea este bled. neldmurit. BerlinerTagblatt" anunt c bdtalia decisivd este bled in curs. DacdVictoria va fi a lor, vor sustine pe toate tonurile c este de-

dac din contra vor invinge rusii, nu va 'fi de cat oactiune secundard, de nici o importanta si o noud gruparea fortelor va aduce curAnd hotdrdrea, Totusi actiunea ru-silor nu se desemneazd bled: este posibil c perioadarei rezerve/or nu s'a terminat.

Se confirmi oficial ca sArbii au reocupat Belgradul. Cerusine pentru austriaci. Faptul in sine, din punctul de ye-

46 NOTITE ZILNICE DIN RASBO1U

Unde vor da lovitura ? Pare cA forte insemnate se gr-nadesc in regiunea Plosk. De sigur eh o impingere viguroasIn sectorul Tborn-Soldau ar imbun6ati situatiunea lor inmod slingitor.

Actiunea aliatilor p.c frontul de West stationar; sei a-nunta zilnic succese, dar toate de aceiasi importantd,

limitaa.Ce se asteapt?Neexplicabil, cu atat mai mult cu cAt, dupd cum spun

ziarele, pare ca forte insemnate se transporta din BelgiaFranta spre Polonia.

Pe de ak parte, este iara0 interesant de a se .sti cevoiau germanii prin aceasta ? Vor s sdrobeasca pe rusi ?Cam greu.

In once caz, cum stau lucrurile azi, nu pare a fi de ab-solua necesitate intrarea noastr imecliaa in acpune.

Este posibil ca o astfel de necesitate s nu se simapentru o buna bucat de vreme.

De am putea s'd ajungem Ong in Februarie ce! putin!Pe de ala parte s sperAm c actiunea diplomtica i atitu-dinea noastrfi militara nu vor fi atat de nechibzuite in cat sadestepte prea mult hnuelile austriacilor i sa-i fac5 a luam5suri, cari s se traduc pentru noi in jertfel

5. XII. 1914

1914 47

dere militar este, chiar local considerat, de o importantd se-cundar; dar dup sgomotul facut la cucerirea fdr luptda orasului, de austriaci, dupd manifestatiunile ridicole fa-cute atun.ci, dupd proporttiunil.a ce i s'au dat, nu apare acumca urias victoria sdrbilor ? Cdci victoria este, de oarece afost ocupat Belgradul prin luptd i cu 15.000 prizonieri !!!

Un ziar anuntd c sdrbii ar fi frecut la Semlin. Poatefie numai un svon fals, san vreun detasament de recunoas-tere, cdci a/del ar fi o nota' mare greseal.

Actiunea rusilor in contra grosului austraic stagneazd.De ce? Neexplicabil.

Este aparentd aceastd stagnatiune, satt reald ? In cazul a-cesta pentru ce? Se cauta a se da lovitura in alfa' parte, laNord? Aceasta ar fi manevra cea mai inteleaptd.

O traversare serioasd a Carpatilor, mascdnd armataaustriaca' pe unja Dunajetz Poprad, ar fi de un efect moralasupra populatiunei, incontestabil foarte mare. Din punctulde vedere al situatiunei strategice, ar putea s aibh pentrurusi, urmdri fatale.

S sperdm c in curdnd situatiunea se va 15muri.In once caz credinta mr.. a este cd o acune prea intins

ar fi o greseald din partea rusilor.Germanii continud sd dea proportiuni tot mai mari vic-

toriei dela Lodz. Se poate sd fi fost si o victorie, dar nu i sevdd urnadrile. Ridman insd, din cele ce s'au ardtat pana a-cum, la credinta, c nu a fost de cdt una din acele fluctua-Ouni cari au numai importantd locald. Este insd natural dinpartea germanilor ca, din lipsa de victorii reale, sd ingroasepe cele aparente.

In directitmea IVIlawa s'a produs o misa-rare ofensivagermana pe care, se anuntd, cd rusii ar fi respins-o cu fortecovrsitoare.

Situatiunea peste tot neschimbata. Mici atacuri respinsesau reusite, toate insa de importanta i efect local.

48 NOTITE Z1LNICE DIN RA SBOIU

Succesul n.0 are nici o importanta, daca rusii nu auconcentrat aici trape indestulatoare pentru a trece hotarit laofensiva pe directiunea Soldau-Graudentz.

Ofensiva germana aici are insa o alta insemuatate pen-tru mine.

Am avut credinta cd prin intervalul Soldau Thorn,era druniul cel mai indicat pentru a se produce prin el ofen-siva rus, fie din cauza inflecsiunei frontului strategic, fiedin cauza distribuirei fortelor germane. Mi se parea, atuncicand am scris, c aici era directiunea de eea mai mica rezis-tenta. Miscarea ofensiva dela Soldau poate fi un indiciu cagermanii rectificat distribuirea fortelor i ceeace acum15 zile era posibil, azi va fi de o realizare indoelnica.

Spre Gumbinen actiunea lancezeste. Nu i-am inteles niel()data rostul.

La noi. In once caz, situatia s'a mai limpezit. Opozitiaeste de acord e daca intram in actiune, vom merge impo-triva, iar nici data cu Austria.

Chestiunea nu este hotarata cand. Mentin parerea meac ar fi bine sa asteptam pang la Februarie cel putin i situa-tiunea generala cum se prezinta azi permite aceasta.

Capitanul Starcea serie din Austria, ea' mii de soldati vincu picioarele degerate, literalmente ologi. La cea mai mareparte li se amputeaza picioarele.

De sigur ca asemenea cazuri am avea i noi, cu att maimult, Cu cat operatiunile noastre s'ar desfasura in munti.

Ce enervare nu ar produce asa ceva la noi !

7. XII. 1914

1914 49

Germanii afirma ca au o victorie stralucita, decisiva',prin respingerea rusilor dela Lodz, dei ei insasi marturisescdeja c orasul s'a ocupat bra lupte, dar in urma lupteloranterioare.

Pozitiv este ea rezistenta rusilor la centru a slabittot astfel se constata o slhire la stanga lor, pe care au re-tras-o pe linia Jaslo Sanak.

Hetragerea dela stanga se poate explica prin hotarareade a evita tinerea trupe1or in munti si a le ocroti in contrarigoarei timpului. Se poate insa s'a fie i o slabire reala a for.telor atat aici cat si la centru, pentru a le concentra in altaparte.

Linde?Dac s'ar alege regiunea PlotzkMlawa ca baz5 pen-

tru o viguroasa ofensiva in directiunea SoldauGraudentz,atunci marea victorie germana ar putea sa aiba foarte cu-rand urmari destul de dureroase pentru ei.

17. XII. 1914

In decursul acestor 10 zile nimic important, de cat fap-tul ea o actiune energica din parten rusilor in spartura

horn-Soldan, a devenitFie ca au avut sau nu aceasta intentiune, este sigue insa

ca gennanii au luat masuri serioase a preintampina un atacin directia Graudentz.

Sa accentuat chiar o actiune ofensiv din partea loe coforte superioare, ceia ce le-a permis a reocupa Mlawa. O im-pingere inainte in massa din partea germanilor in aceastadirectitme, nu poate fi de mare moment.

Linia Vistula-Bug poate tie serios in loe pentru mul-vreme, in care interval pot s'a se petreaca evenimente im-

portante in alta parte.4


Rusii au reluat ofensiva cu stanga lor in Galitia occi-dentara i Bucovina.

Este o solutie, nu vad ciar obiectivul urmarit prin ea.Se vorbeste de ocuparea Sileziei pentru a priva Gema-

nia de resursele ce of era.' aceasta provincie.Nu v'd irisa cum ar putea fi Silezia serios ocupata de

rusi, atat timp cat Prusia oriental i Posnania vor fi inmainile germanilor.

Indrsnet ar trebui s'a fie, in once caz, generalul cares'ar baga intre: Boemia i Galitia occidentala de o partePosnania de alta.

In Franta, un enorm punct de intrebare.Din partea germanilor se intelege stagnaTiunea. Intor-

satura periculoasa luata de mersul operatiunilor in Polonia,i-a silit sa se anemieze serios pe frontul de West. Pe ch altaparte, pentru a masca aceasta anemiere, dan pe ici pe coleaunele lovituri si trambiteaza succese si unde sunt i linde nusunt.

Dar aliatii?Se ascunde ceva inapoia acestei inactiuni ?Si in caz ca da, ce?

La noi.Mi s'a spus din doua parti c voiu avea comanda Arma-

tei principale.Atunci pun intrebarea: Bratianu, pentru a satisface pe

unii din partizani, creiaza Comandametnte de Armate i punein capul unora din ele, generali in a cror valoare militaranu are ineredere ?

2. I. 1915

1 9 1 5

S'a incheiat anal f914 cu mi fiasco complect al ofensi-vei germane.

De abia dac5 se mai poate spera in o rezistenta indar-jit mulomia soliditdtei extraordinare a trupelot. Cele datafronturi sunt ca si stationare.

Succesele obtinute de Hindenburg pe frontul orientalsunt de efect loEal i trechtor; mie imi fac impresia unui ex-pediera pentru a mai intretine moralul si al trupelor si al na-tiunei mai cu seamd.

Cu timpul, aceste succese vor lua caracterul baloanelorde oxigen.

Din partea rusilor ar fi un remediu, la greseala Mentade a se aventura cu centrul i anumet o retragere a lor, ast-iel ca germanii s'A' nu mai poat avea, imediat in spate, en-niunicatiuni usoare paralele ca frontul i nici comunicatiunisuficiente in directia operatiilor.

Nimic 130U pe fronturile principale..Lupte mici cu efectlocal si trecdtor. Pare ca ofensiva german in directiuneaSoissons ar fi aruncat inapoi trupele f ranceze, earl se gAseaupe dreapta rnlui Aisne.

Directiunea EIcestui atac este periculoasd pentru fran-cezi, cred uris cd este deja prea trziu acuma pentru capoatd reusi. Rezistenta in aceastd parte far% indoaild trebuesd fie formidabil si este greu de presupus c germanii vordispune de forte suficiente pentru a o zdrobi. i pe urmchiar dac ar izbuti atacul ? In fata spdrturLi, care star pro-duce pe frontul franeez, se gseste Parisul.


Berthold a demisionat. SA fie inceputul sfdrsitului?fie primul pas cdtre o pace separata', despre care jurnalele demai multd vreme cred a fi descoperit indicii sigure, in lumeapolitic ungureascd? Ar fi o loviturd magistral din parteaungurilor.

Avnd ei directilmea, ar putea indruma trativele de paceseparatd, nu numai in numele lor propriu, dar si in acel alAus triei.

Si atunci?In toe s plateascd oalele sparte numai Austro-Ungaria,

partea ca mai mare ar cadea in spinarea Germaniei.Mare desamdgire ar fi pentru noi. Ne-am alege cu nimic,

iar ungurii ar eSi m,ai intdriti din ceia ce erau, dintrto criz5care tebuia sd-i zdrobeasc.

Sd sperdm c nu va fi asa. Sfi sperm in incdpdtanareacercurilor diriguitoare din Viena, in imposibilitatea uneipropieri intre Rusia ki Austria si in lipsa de curaj la unguride a rupe fdtis cu austriacii, dae nu consinit urmeze.

10. I. 191.5

1915 53

Cu mijloacele de cari dispun germanii fata de aliati, pefrontul occidental, nu cred ca se poate ajunge la ceva serios.

Un fapt nou senwaleaza ziarele in spre Serbia. Se ziceea s'ar aduna in aceast parte, o Armatd de 10 C,orpuri.

Ma indoesc sa fie asa; pentru ca raportul intre belige-ranti nu este de asa natura in cat sd fie probabild detasareaa zece Corpuri, pentru o acune secundard.

Se presupune insd ca aceasta concentrare este indrepta-ta nu atat contra sarbilor, cat in.yotriva noastra, cu altecuvinte ar fi menit s ne tina in respect.

Cred c este o concentrare de forte in gazete, pentru aintimida pe lesne crezatori.

Admiland insd ca ar fi astfel, atunc: putem sa ne man-drtim, cd numai ca niste demonstratiuni in opinia publica, amputut sa atragem in spre noi, un numar de Corpuri de Ar-mata mai mare de cat al nostru.

O acune reala, pentru mental general al operatiunilor,nu ar putea sa dea un rezultat mai stralucit din punctul nos.trude vedere.

Este mai mult ca sigur, cd nu in Transilvania se va ho-Cara soarta rdsboinlui, ci pe unul din fronturile principale.

Rolul nostru, fata bine inteles Cu situatiunea generala,se reduce la atragerea asupra noastrd a unei parrti din for.tele adverse, cat mai mare pentru ca sa inlesnim actiunea a-liatilor in mod indirect.

Daca fara sd ne mobilizdm chair, atragem 10 Corpuride Armatd, este o victorie mai mare de cat s'ar putea crede.

Persist insd in a crede ca cifrele sunt umflate; c estevorba tot de o acune impotriva Serbiei si de precantiunipentru cazul unei eventuale mobilizari a noastre.

Evident ca puse In Transilvania trupe suficiente (2-3

Aseara am primit ordinul de a compleeta efectivul derasboiu al Regimentelor 17 si 57, la Szverin.

Care sa fie scopul ?Lucrul nu se poate ascunde, se va sti. Se poate sa ur-

meze explicatiuni pe. cale diplomatica, dar se poate in ace-las tram), s urmeze msuri militare, din partea austriacilor,cari sa ne pericliteze mohilizarea in toata tara, san care celputin sa ne faca inaintarea peste frontiera destul de grea.

Succesul ar fi fost pe jumdtate asigurat, (lac& am fi in-drumat lucrurile i politiceste i militareste, astfel ca intrareanoastra sA se faca prin surprindere i data' cartile pe fat,


C. A.) acestea chiar daca ne-ar rasa in pace sa ne mobilizamsa ne concentram nesuparati, totusi ar face ca actiunea

noastra s se desfasoare in conditiuni foarte grele. In ori cecaz concentrarea zvonit, ar fi de putina importanta pentrusituatia generala.

In adevar, am socotit chiar fara nici o rezistenta, timpulnecesar (-Lela termlinarea transporturilor pana la esirea in va-lea Tisei si am ajuns la rezultatul c ne,-ar trebui cam dataluni.

Dar cu 2-3 Corpuri dusmane in drum, cat ne va trebui?Ce se va petrece in intervalul acesta pe teatrele prin-

cipale ?

Ce,eace am fi putut obtine in August-Septembrie repedesi cu putine sacrificii, este mult probabil ca in primavar, sfin.0 se poate ohtine de cat cu jertfe mari i cu o intkzierefoarte inseranata.

A cui este vina?!..

15. I. 1915

1915 55

sa se procedeze Cu iuteala i m,ai fulgeratoare chiar de catanul trecut.

19. 1. 1915

S'a dispus a se instala turele lui Turnu Severin, Targu-jiu si Ramnicu Valcea sau, mai potrivit, in defileurile cariduc spre aceste puncte.

In ce scop aceasta masura ?Ori care ar fi consideratiunea care a dictat-o, pentru cei

cari vor lua cunostinta de acest fapt numai in el insusi, vorajunge la concluziunea ca, din ceeace pana acum 11U e faceade cat sa se vorbeasca de intrarea in Transilvania, adica deo actiune ofensiva, acura incepem sa luam masuri de apa-rare, ceeace da indicii, ea sferele inalte admit posibilitateaunei actiuni ofensive a ungurtilor, impotriva noastra.

La rezultate stralucite am ajuns.Pe de alta parte, cu instalarea cupolelor este insarcinat

Comandantul Scoalei Superioare de Rasboiu.Centralizarea cea mai extraordinara' ministru, sau a-

cela care face pe Ministru se slujeste de agentii sal perso-nali, nu de organele cari sunt itistituite anume pentru aseme,nea imprejurari. Nu exista Inspector al geniului, nu existaInspector al artileriei, nu este .Sef de Stat Major, nu este Co-mandantul de Corp de Armata! Nimic din toatz astea. Pecine a voit pseudo-ministru, pe acela ra insarcinat.

Se vorbeste iarasi de un guvern national. Fdipescu ar fideclarat a nu primeste sa intre in guvern de cat cu acestedoua conditiuni: el rasboiul si eu Statul Major.

Situatiunea general pe ambele fronturi, cu foarte nein-semnate variatiuni de insemnatate locala, aceiasi.

Ofensiva germana data inapoi in Franta i intua pe locin Polonlia. Succesnl obtinut acum zece zile de germani indirectiunea Soissons a ramas fara urmari. Se presupune cape aici se va face o iruptiune viguroasa pentrtt a se mantacarecter hotartor.

Pe de alt parte, se presupune c inaintarea nu va puteafi de cat inceata, fie din cauza rzzistentei aliatilor, fie dincauza timpului urat' si ca Oita atunci, ofensiva rusa Ii vaproduce efectele.

Presupuneri !In sfera propriu zisa a realitatei sta faptul, ea germanii

nu pot ajunge la o actiune hotgratoarz, sau cel putin nu auajuns pang acum si tot acelas lucru este de spus i pentrualiati. Au rezistat ; francezii, printeo scurta intoarcere ofen-siva au mai recastigat din terenul pierdut, si tot asemenearusii, dar numal atat.

Pare insa ca aliatii continua asi ingrosa randurile, prinformatiuni noui, mai cu seama in armata engleza i cea rusa.

Din partea Engliterei se anunta formatiunea a sase Ar-mate a cate trei Corptui de Armat ; Comandantii de Armateau si fost numiti.

Aceste motive au silit pe germani, de a sa gandi i ei lasporirea fortelor.

Au dispus deja chemarea claselor 89 i 88, deci vor a-vea si oameni de 48 ani sub arma. Au dispus chemarea pri-


De prisos a-mi spune parerile In aceastd privinta, sa as-teptm evenimentele.

21 . I. 1915

1915 57

sosului contingentului din toate clasele mobilizate si in fineanticiparea recrutdrei care va aduce sub arme, cu amdnatii,tineri de 18-20 ani. (luat din Times 1982).

"loate aceste izvoare vor mai da armatei peste 3.000.000oameni.

Se pune intrebarea cum vor fi incadrati.Ziarele engleze povestesc, in ultimele numere C, Cu

ocazia Crdciunului, pe frontul occidental, soldatii au incheiatdela cidnsii un armistitiu de 24 ore (germanfi ar fi dorit 48).Cu aceasta ocaziune srau putut vzdea printre ofiterii. ger-mani adevra.ti copii, tot asemenea si printre soldati.

Dar admitdnd cd s'ar incadra noui unitti, slbind pecele vechi, deja foarte anemizate, in ceeace priveste cadrele,se pune intrebarea ce intrebuintare vor avea aceste masse?

A prelungi frontul este natural peste putint. Nu rdmdnede cat ruperea frontului.

Dar dacd nu s'a putut obtine aceasta en toatd maceldri-rea din Flandra, cu trupe vechi si bine incadrate, nu stiu cumse va putea obtine cu masse de trupe aproape improvizate ?

Mai degrabd este de prevazut, cd se vor face noui co-losale frd vreun rezultat echivalent.

Turcii au suferit in Caucaz cloud infrangeri foarte sim-titoare.

Contariul ar fi fost de mira t, Prin urmare se poate ziceca Incrurile si urmeazd cursul normal.

4. II. 1915

Pe frontul occidental nimic nou.Pare c germanii pregdtesc noui sfoi 0'4 in Flandra.

Un comunicat, al cfirai text nu este inc reprodus, pare


Pe de altd parte se afirm cd debarcdrile englailor con.tinud.

Pe frontul oriental se produc unele schimbdri, dar nu sedeliniazd incal nimic bine,

Rusii se retrag din Prusia orientald. O fac de bun voiesau siliti? Si in acest din urmd caz, au suferit o infrngere,sau prevdd cd nu vor putea rezista?

pupa comunicatele ruse ar pdrea ed retragerea este da-torit ingrmdirei de forte superioare germane.

Aceasta oficial, sd fie ins si in realitate asa? Ar puteas mai fie i o maneved strategicd pe care au interesul a nuo desvlui.

Dupd comunicatele germane, ca de obiceiu, nu este oretragere a rusilor di victorii strfilucite ale germanilor cu mii

mii de prizonieri (50.000 pdnd acum).Rusii cedeazd si la extrema stngd In sectorul Colomeea-

Cernduti. Se atirmd cd austriacii ar fi ocupat Colomeea ;cazul acesta rusii vor trebui sd pdrseasc'd i Cerndutii.

Ofensiva austriac' (in realitate austro-germand) in a-cest sector nu poate sd ailid de at scopuri de ordin politiclocal. Este greu de vzut, intru eat un succes chiar impor-tant in Bucovina, ar putea s influenteze situatia generald,sau chiar numai aceia din Galitia occidentald.

Prszemysl continua s'A reziste, pe de o parte deci, aus-triacii au fost bine pregfititi pentru o rezistent indelungatd,lar, pe de alta Mijloacele de atac ale Rusilor sunt slabe.

10. 11. 1915

59

a explica retragerea rusilor din Prusia orientala in modulurmator; adversarul ingramadind forte superioare impotrivadreptei ruse si aceasta neputand fi intarita la timp, cu fortesuficiente, din lipsa de comunicatiuni, s'a dat ordin de re-tragere. Extrema dreapta a executat retragerea prea repedesi a fasat descoperite celelalte trupe si de aci ciocnirileversunate, mai ales in jurul orasului Lyck.

Explicapiunea este discutabila, desi nu cu totul nevero-

S'ar putea irisa crede mai degraba ca rusii au comis,de data acesta, greleala de a impinge operatiunile inainteCu trupe insuficiente si, vazandu-se in pericol de a fi copie-

prin concentrarea repede a germanilor, s'a ordonat re-tragerea, care s'a executat luptand, irisa si cu putina neoran-duiala.

In once caz, si miscarea ofensiva germana' a fost opritain apropiere de frontiera, de sigur dupa ce au facut ca deobiceiu prizonieri, al caror nutnar a crescut pana' la 100.000.

Este interesant in aceasta privinta comunicatul german.Dupa ce arata numarul enorm de prizonieri i ea ArmataX-a rusa poate fi considerata ca distrusa, marturiseste ca ur-marirea s'a terminat. Aceasta inszamna ca s'a oprit; dar dacaarmata rusa a fost distrus, cine a mai putut sa'i oprzasca ?

Pe Vistula lupta pare ea incepe sa se desemneze in f a-voarea rusilor In Carpati deasemenea. Comunicatele rusi.lor sunt foarte concise si rare.

In Bucovina, ofensiva austro-germana a fost oprita.Efectele ei au fost resfrangerea slabei aripi stangi ruse spreStanislau.

Actun trei zile, am primit o scrisoare dela M. Cantacu-zino in care imi spunza, ca cu ocazia trecerei Generalului

Retragerea rusilor din Prusia orientala a fost datoritunei concentrad insemnate de forte germane.

Ce s'a urmarit cu aceast concentrare este greu de stiut.Fortarea dreptei rusesti pentru a se ajunge in preajma Var-soviei, sau numai un succes local, un fel de bluff, pentru amicsora efectul stagnfirei generale?


Pau prin Romania, daca sta mai mult de 24 ore, ii va da unpranz, la care doreste sa iau i en. parte. Pentru a nu se dao interpretare politica acestei invitatiuni, va mai invita un altGeneral, pe Culcer, pe Comida sau pe Cristescu.

Voiam s ma consult la telefon cu Take Ionescu in a-ceasta privinta, cand primesc telegrama ministrului de amerge la Bucuresti, unde erau corivocati generalii. Am lasata m'a hotara cand voiu fi la Bucuresti.

Eri la n2inister, Generalul Cujcer mi vorbeste de ches-tiune spune ca este invitat si el si ca va intreba peministru.

Dupa terminarea sedintei am vorbit eu Bratianu si el a spusea in gituatia in care ne gasim ajunsa la punctul mort, dincare spera s'a esim in curand once manifestare de gentilacesta Ii creiaza dificultati. Este de parere de aceia ca sa seevite caracterul de manifestare, ceeace s'ar obtine daca armerge numai un singur general, nu mai multi, la masa.

Generalul Culcer, s'a grabit sa spuna atunci ca de oare-ce a fost la masa data Generalului von der Goltz, ar donisa mearga el.

Bratianu a incuviintat i en am spus natural ca nu facniel o obiecde. Asa dar, paravanul devine invitatul unic. Nu-ipentru cine se gateste.

17. 11. 1915

1915 61

In once caz, nu au obtinut de cat un succes localpare si acesta chiar numai trecator, caci rusii anuntO acumsuccese importante in directiunea Mlawa, respingand, afir-ma ei, cu pierden simtitoare, dona corpuri germane.

Vor fi rusii in masura sa continue viguros ofensiva inaceasta directie, care este in adevdr cea band?

In once caz este de remarcat faptul, c pentru a- treiaoara Hindenburg ja ofensiva cu mijloace insuficiente; izbu-teste, multumitd posibilittei de a a-si concentra prin surprin-dere (strategica) tortele intr'un punct, sd sfarme rezistentarusilor, dar nu poate trage nici un folos, caci inainte de a fiexploatat victoria, ajung rezervele ruse si btlia inclina inpanca opusd.

Daca rusii nu sunt in stare sa prevadd surprinderile po-sibile, tot astfel i germanii au dovedit ca nu au fost niciodata pregatiti, pentru a face fata contra-atacurilor, cu carirusii au fost in masurd a le raspunde.

totusi problema pentru germani a fost mai simpld,tteaua de .comunicatiuni a rusilor fiind asa de redusd !

O nona operatiune, de o importantd cat se poate demare a inceput, de cateva zile, in orientul Europei.

Elota tranco-engleza a inceput bombardarea Dardane-leilor si se afirma, cu oare care succes. Telegramele din Atenaanunta c mai multe forturi au fost chiar ocupate; unele re-duse numai la facere.

Incontestabil c operatiunea este din cele mai grelenu va putea fi cu urmari serioase, de cat daca actiunea pemare va fi complectata cu o actiune pe uscat.

Inca de cand a intrat In rfisboiu Turcia, devenisedent cd mijlocul cel mai simplu, de a reduce la neputtinta a-ceastd interverire nesocotita, ar fi o actiune contra stramto-

Am facut azi cunostinta Parintelui Lucaci, la Ionel Gr-disteanu.

O persoan interesana mai ales din punctul de vedereal romnismului.

Despre intrarea noastra in actiune, mi-a spus, ca o fru-moas5 hiperbol, ea' pentru dnsul personal, rezultatul va fiacelas : de inteam va muri de bucurie, de nu, de mfthnire.

Este absolut convins c vom intrain actiune impotriva


rilor. Era vklit ea' o debacare pe coastele apusene ale AsieiMici, din partea anglo-francezilor si pe cele de Nord a ru-silor ar fi putut s dura la rezultat bun actiunea

Pare el lucrurile se vor desfsura cam in sensul acesta.inarzierea s'ar explica, pe de o parte prin timpul necesarpregkirilor unei intreprinderi ata de grele, lar pe de alta,s'a voit, probabil, ca grosul fortelor turcesti s fie deja dusin alta parte, asa in cal sfi nu mai aibfi titnpul material ca s'A"ajung5 la vreme, pentru apararea stramtorilor.

Dar se vor face debarcki, este interesant de a sti punc-tele ce se vor alee. De sigur ea' conditiunile coastelor, vorfi acelea cari vor determina aceasta alegere.

Golful Mitilene prectun si coasta in dreptul insulei Te-nedos ar fi punetele: cele mai indicate sub raportul strate-gic. Pentru rusi, punctul Kili ar fi iarksi avantajos.

In unele ziare s'ar mentiona Midia. Ar fi o gresealfi,pentru c corpul expeditionar s'ar izbi de unja defensivdCeatalrvea.

La noi : pace, liniste.

24.11. 1915

1915 63

Austriei, in cel mult sase sptdmni. I-am ardtat scepticis-mul meu, lucru ce pare cd ra mirat foarte mult. Ionel Grddis-teanu mi-a spus, c dac nu intrdm, sunt unele persoane cariar putea fi plmuite.

Au trecut mal mult dealt de 10 ori sase sciptmtlniFi nu am aflat de vreo persoan sei fi fost peilmuiter.

Ne place s dirn drumul gureiVorbindu-se de soldatii romdni transilvdneni, din ar-

mata ungureased, mi-a confirmat ea' s'a dat ordin de zi incorpuri, c armata romdnd va merge aldturi cu ungurii inpotriva Rusiei.

Aceastd -afirmatiune oficiald a facut pe soldatii si mai cuseamd ofiterii de nationalitate romdnd, sd nu sovdeascd deladatoria lor.

Cuvntdri in acest sens pare CA ar fi tinut unii depututiromani din partamentul unguresc i deputatul nostru din re-gat, de origine basarabeand, Stere.

Printele Lucaci intdlnind pe unul din deputatii romrdnidin parlamentul unguresc, ra intrebat cum de a putut sd a-firme asa Lava; acesta ar fi rdspuns e ni putea sd se indo-iasc de cuvintele lu Stere ! Frurnos rspuns, de un rout&nism admirabil !

Pe de alta parte, lonas Grdisteanu mi-a spus, cd o per-soand a carei bund credintd este in afar de once indoiard,intrebanel pe Stere dacd si d seama de ceia ce a fcut, i-arfi rdspuns, cd a mers ca trimis al Primului Ministru I. C. Br-tianu !... Mai poate avea loe vreun comentar ? !

Tot cu acest prilej, mai aflu isprvile unui alt fruntas alnostru.

Vorbind cu Generalul Pau, Domnia sa i-ar fi sugeratideia, c dac Franta si Germania s'ar uni, ar putea s dic-teze in Europa.

Generalul francez i-ar fi rdspuns, c asemenea sugerriar fi venit franceztilor din ma multe cercuri amice germani-lor, o c rspunsul salt a fost c rsboiul de azi este tocmai

Pentru ziva de 24 am frost convocati la Bucureszi toti in-spectorii, pentru a lucra la tablourile de inaintare.

Am fost amanati pentru marea viitoarc ; motivul : ea-nu s'a inchis parlamente!. Ministrul de fasboiu a facut o ex-ptmere a siruatiei armatei, aratand ca azi este mai pregatitade cum era la izbucnirea rasboiului si ca, daca atunci exis-tau ligsuri, faptul se datoreste crzdintei ca rsboiul nu ar fiizbucnit atat de repede: am fost surprinsi, nu ne-am ganditla o asa precipitare a evenimentelor, a zis ministrul derasboiu!!

Laudele ce si-a adus el insusi erau de asa natura, in catam avut impresia ca-si da ,seama de raspunderea mare ce-irevine si cauta a induce lumea in eroare, spunand ca servi-citul nostru sanitar este mai bine organizat de cat ori unde.(Ca nu avem munitiuni de infanterie si artilerie suficiente,este lucru secundar. hnportant este Ca avem vaccinuri i astaeste imbucurator!).

Despre cadre, a citit o statistica din care rezulta c avem16.000 de ofiteri, si c ne-ar trzbui vreo 400 mai putin.

Despre calitatea ofiterilor improvizati nu s'a vorbit ni-mic. Am tacut si cu. Ar fi de prisos a mai repeta ceia ce amspus de atatea ori.


provocat de dorinta de a suprima once nazuinfde dictaturain Europa din partea orieui ar fi. Se zice ca ar fi incercatsa taca pe generalul francez atent asupra calitatilor extra-ordinar de superioare ale armatei germane, la care Genetra-lul Pau ar fi raspuns : ,,Je m'en fiche", lasand sa se inteleag5c5 nu gusta convorbirea

26. II. 1915

1915 63

17. 11. 1915

Acpunea In Dardanek ii urmea: cursul pare-se favo-rabil.

Este, repet, actul cel mai important, din parteaprima lor actiune cti scop ofensiv determinat. Ceia ce au fa-

.cut pand acum, pe ambele fronturi, exceptand primek incer-cdri precipitate si nepregtite, ofensve, nu au fost de Cat pa-rri la loviturile germanilor. In aceast actiune ma' au initia-tiva si a ideiei si a operatiunilor, iar rezultatul se va resin*

roliticeste i economiceste si militreste.

4, II!. 1915

Asear am luat masa cu ministrul Rusiei, PoklzwskyKoziel, la Doamna Elena Soutzo, sotia atasatului nostru mi-litar la Paris.

Eram patru persoane; deci caracter ea total intim.Ministrul rus Poklewsky, este un perfect om de lame

tn sensul mentalittii rusesti.Exuberant, cam tapajos i alunecei usor pe panta in-

discretiel. Toate acestea din cauza iutelii cu care se an-gajeazd rusii pe calea intimitdiii de tndatei ce vin tn con-tact cu o persoand care ti intereseazei.

De alifel foarte gentil, diplomat cu veden i cat se poatede largi si limpezi, extrem de binevoitor pentru noi.

manifestat, fr nici o rezerv, nu numai dorinta cas intrin in actiune, dar chiar, in oare-care mod, si ne-rabdarea.

Pe deoparte ddea ca ceva sigur ca voin infra, cndnu se stie iar pe de alta, imi punea diferite intrehri, cas afle dela mine ceva pozitiv in aceasta privint.

5


Atribue o mare importanta actitmei in Dardanele. Eui-am spus ca, in ceia ce ne priveste, pe noi, nu vad nici oimportanta politica, economica sau militara, pentru moment

Mi-a cerut prerea asupra acestei importante hitreprin-deri. I-am raspuns, ca nu am elementele necesare pentrn aemite o apreciere. Presupun insa ca englejii, cari deSigurca cun.osc precis adevarata stare de lucruri, nu s'au imbarcatintr'o chestiune atat de serioasa pentru ei, fara ca sa. fie si-gun c vor fi in stare a o duce la bun sfarsit.

Poklewsky este de parere, ea se va termina in curand,cant in trei sapamani i ca rezultatul obtinut va produce 11131efect hotrator, in Balcani.

Am ramas, in ceia ce ne priveste pe noi in particular, laparerea mea; nu am negat insa ea daca aliatii aduc forte in-semnate de uscat in Turcia s,i daca. acestea devenind dispo;nibile, dupa intrarea in Constantinopole, ar li indreptate prinSerbia de Nord, ar putea sa. schimbe fata lucrttrilor nu nu-mai in Balcani, dar chiar si pe intregul teatru de rsboiu.

Mi-a raspuns ca. asa ceva ar fi ehiar planuit deja, de-oarece aliatii dispun pe frontul occidental de forte mult su-perioare trebuintelor locale si c, unei fortari a frantului ger-man, s'ar prefera o intoarcere pe la Sud.

Parzrea lui este ea poate sa se aleaga portul Cattaro, cabaza pentru aceste operatiuni.

6. III. 1915

Am vazut azi pe Filipescu. Este aproape sigur ca vominfra in actiune. Nu stie insa cand. Acest punct al intregeichestiuni, este invhlit in mister, pare-se pentru, toti.

Cu cloud zile inainte, cand am vazut pe ministrul Rusieiam vazut si pe Misu, ministrul nostru la Londra. Mi-a pro-

1915 67

mis a va cfiuta sd md mai vadd inainte de plecare, dar nul'am mai vdzut. Mi s'a prut si el cd avea aetul misterios

impenetrabil. Stia ceva ? Ori din cauzd cd nu era orientat,credea CA era de circumstantd un asemenea aer?

In once caz, Filipescu mi-a spus ea din informatiuni si-gure, stie cd rusii vor opera spre Ungaria, pentru a privape austro-germani de recolta acestei tart Decurge de aicivor trebui aii fie stdpani pe rzgiunile ce vor sd cucereascd,cel mai tarziu la finele lui Iunie.

Pentru noi se pune deci chestiunea, ca pe la finde lui Iu-nie sii hm pe Tisa.

Eu socotesc cel putin cloud luni pentru aceasa operati-une, fard a tine seama de vreo eventuald impotrivire maiserioasd din partea ungurilor.

Ar trebui deci sd incepem mobilizarea cel mai tarziu lafinele lui Aprilie.

Dar daca ne izbim de impotriviri, cela ce devine din cein ce mai probabil, atunci desigur cd vom esi din Transilva-nia mai tarziu de cat epoca strangerii recoltei.

Am spus lui Filipescu, ci unul din punctele importantear fi luarea contactului imediat cu Statul Major Rus. Ope-ratiunile noastre, trehuesc regulate in timp si orientare, cadirectiune, dupd ale lor. Acesta ar putea eventual sd ceardmodificare in proectele noastre de transporten i con.centrri,ceia ce nu se poate face dintr'o zi la alta.

7. III. 1915

Am vdzut pe Tak

alexandru averescu - notițe zilnice din răsboiu 1914 - 1916 - (neutralitatea).pdf

Documents