alex mihai stoenescu - istoria loviturilor de stat in romania (vol. 4-2)

biblioteca rao

ALEX MIHAI STOENESCU

IISSTTOORRIIAALLOOVVIITTUURRIILLOORR DDEE SSTTAATT

~~NN RROOMMNNIIAA

vol. 4, partea a II-a

Revolu]ia din decembrie 1989 o tragedie romneasc\

RAO International Publishing CompanyGrupul Editorial RAO

Str. Turda nr. 117-119, Bucure[ti, Romnia

ALEX MIHAI STOENESCUIstoria loviturilor de stat `n Romnia

vol. 4, partea a II-aRevolu]ia din decembrie 1989 o tragedie romneasc\

RAO International Publishing Company, 2005

Tiparul executat deR.A. Monitorul Oficial

Bucure[ti, Romnia

2005

ISBN 973-576-791-0

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romniei STOENESCU, ALEX MIHAI

Istoria loviturilor de stat `n Romnia: 1821-1999Alex Mihai Stoenescu. - Bucure[ti: RAO International Publishing Company, 20014 vol.ISBN 973-8077-27-3Vol. 4. Partea a II-a: Revolu]ia din decembrie 1989 - o tragedie romneasc\.Bucure[ti: RAO International Publishing Company, 2005. ISBN 973-576-791-0

323.276(498)1821/199994(498)1821/1999

Cuprins

Capitolul VIIDEPARTAMENTUL SECURIT|}IISTATULUI LA ~NCEPUTUL REVOLU}IEI / 7

Capitolul VIIILOVITURA PRINCIPAL|Bucure[ti, 21 decembrie 1989 / 193

Capitolul IXLOVITURA DE STAT MILITAR|22 decembrie 1989 (orele 10.00-16.00) / 380

Capitolul XPATRU GUVERNE, UN SINGURCENTRU DE PUTERE-ARMATA / 425

Capitolul XIMOMENTUL-CHEIE AL REVOLU}IEIArmata pred\ Puterea lui Ion Iliescu / 529

Capitolul XIIFENOMENUL DIVERSIONIST-TERORIST / 584

Capitolul XIIIEXECUTAREA {EFULUI STATULUI,NICOLAE CEAU{ESCU / 683

Capitolul XIVO NA}IUNE MURIBUND| / 739

Anexa 1 / 795

Anexa 2 / 807

Bibliografie selectiv\ / 811

Capitolul VII

DEPARTAMENTUL SECURIT|}II STATULUILA ~NCEPUTUL REVOLU}IEI

Motto:

Libertatea individual\ [i suveranitatea na]ional\ setopesc `n aceast\ desf\[urare stihinic\ din carespiritul amplificator `ncearc\ s\ ias\ reduc`nd totul ladoi termeni: r\zboi [i pace.

PETRE }U}EA

Acest capitol analizeaz\ comportamentul DepartamentuluiSecurit\]ii Statului ca serviciu secret al ]\rii. Ideea de la care por-ne[te analiza a[a cum a fost abordat\ [i `n capitolele precedente este c\ `n decembrie 1989 nu a fost `nl\turat numai sistemulpolitic, ci a fost destructurat [i statul. Consider destructurareastatului [i disolu]ia autorit\]ii sale `n ochii cet\]enilor drept prin-cipal\ cauz\ a marilor probleme pe care le-a avut Romnia dup\revolu]ie [i continu\ s\ le aib\ inclusiv ast\zi, ca membr\ NATO.~n realitatea cea mai frustr\ [i simpl\, suveranitatea Romnieieste c\lcat\ `n picioare de state vecine, independen]a sa este con-trolat\ de institu]ii interna]ionale, iar integritatea sa teritorial\ esteredus\ la deciziile privind frontierele luate de Marile Puteri lasf`r[itul celui de-al Doilea R\zboi Mondial. Lucrurile acestea sepetrec dincolo de procentul acceptabil de renun]are la unele atri-bute ale statului. Na]iunea romn\ de ast\zi, o na]iune asistat\,pl\te[te pentru sl\biciunile ei. Principalul vinovat este NicolaeCeau[escu. Poporul romn este complicele.

Analiza din acest capitol face abstrac]ie deocamdat\ de evo-lu]ia Securit\]ii dup\ decembrie 1989, de implicarea ei, at`t castructur\ supravie]uitoare (SRI, SIE), c`t [i ca fo[ti ofi]eri disemi-na]i `n via]a politic\, economic\ [i social\ postdecembrist\. Ceeace a fost enun]at drept comportament al Securit\]ii `n perioada

postdecembrist\ vechile structuri securisto-activisto-comu-niste este legat at`t de mecanismul procesului general dedestructurare a sistemului comunist european, c`t [i de felul `ncare a fost dezorganizat [i preluat sub control de c\tre sovieticiserviciul secret al Romniei `n decembrie 1989. Procesul de su-pravie]uire a fostelor structuri politice [i informative `n economiapostcomunist\, planificat de URSS `mpreun\ cu structurile celor-lalte state comuniste europene `nc\ de c`nd a fost definitivat pro-iectul liberaliz\rii, a suferit `n Romnia amendamentul loialit\]iifa]\ de partid, al rezisten]ei lui Ceau[escu, al paraliz\rii [i apoi aldestructur\rii serviciului s\u secret, precum [i amendamentuldefaz\rii. Nu avem p`n\ la aceast\ dat\ informa]ii despre un plananterior de infiltrare a Securit\]ii `n economia de pia]\ postre-volu]ionar\ care ar fi `n Romnia dovad\ a complotului, spredeosebire de restul lag\rului unde procesul a fost planificat , darrealitatea infiltr\rii a fost perceput\ la fel ca infiltr\rile planificatede URSS [i de alia]ii s\i1. Prin urmare, subiectul infiltr\rii post-decembriste a Securit\]ii ofi]eri, colaboratori, informatori `ndiferite zone ale societ\]ii romne[ti eliberate, va constitui subiectal altui studiu. Totodat\, nu vom prezenta aici dec`t premisele [iprimii pa[i ai penetr\rii conducerii Securit\]ii romne de c\treserviciile de spionaj sovietice, odat\ cu preluarea controlului eide c\tre agen]i sovietici. Altfel spus, Securitatea nu este analizat\aici pentru ceea ce a f\cut dup\ decembrie 1989, dar informa]iiledin acest capitol pot constitui o explica]ie pentru comportamentulpostdecembrist al Securit\]ii.

Ce [tim despre Securitate? Poate fi judecat\ ast\zi Securitateacu obiectivitate, rece, f\r\ nici o tendin]\, f\r\ s\ te la[i influen]at detrecut, de apartenen]a politic\ actual\ sau de nevoia legitim\rii pu-blice ca anticomunist, ca democrat? At`t timp c`t nu cunoa[temrealit\]ile acestei institu]ii, nu numai `n privin]a oamenilor care ocompuneau, ci [i `n privin]a modului de lucru, a motiva]iilor profe-sionale [i individuale, cercetarea este parazitat\ de imaginea public\proiectat\ asupra acestei institu]ii, dup\ 1989. Posibilitatea de a

8 ALEX MIHAI STOENESCU

1 Vladimir Bukovski, Judecat\ la Moscova, Ed. Albatros, Bucure[ti, 1998, p. 404.

`n]elege aceast\ institu]ie este `ngreunat\ [i de dificultatea extrageriifragmentului de adev\r profesional din apari]iile publice ale gene-ralilor [i ofi]erilor s\i superiori.

Au existat dou\ ocazii `n care ace[tia, de nevoie, au vorbitdespre munca lor, despre atmosfera din interiorul Securit\]ii, des-pre misiuni, succese [i e[ecuri. Prima surs\ este ansamblul dosa-relor `ntocmite de procuraturile militare [i al depozi]iilor f\cute `ntimpul proceselor. Invariabil, fo[tii generali [i ofi]eri superiori aunegat implicarea `n evenimentele violente, au negat chiar activi-tatea represiv\ [i de poli]ie politic\ din misiunile curente. Apoi auc\utat s\ prezinte Securitatea ca pe o institu]ie nu neap\rat inofen-siv\, dar dedicat\ ap\r\rii statului. Aici, r\spunsul trebuie dat ime-diat: Securitatea, ca serviciu secret al ]\rii, a fost `nvins\ `ndecembrie 1989. Criticii acerbi ai Securit\]ii, irita]i de argumenteleinvocate de fostele cadre ale Securit\]ii, au preferat s\ conteste naiv[i incorect patriotismul acestora, `n loc s\ vad\ c\ ei au fost `nvin[i`ntr-o misiune, pentru care depuseser\ un jur\m`nt fa]\ de stat. ~n altreilea r`nd, fo[tii ofi]eri de Securitate au insistat pe deosebirile fun-damentale de metod\ de lucru `ntre Securitatea dinainte [i de dup\Nicolae Ceau[escu. Faptul c\ `n cele mai multe procese ale re-volu]iei, acuza]iile n-au putut fi probate, precum [i situa]ia special\,politizat\, `n care s-a aflat Justi]ia `n primii ani de dup\ revolu]ie [i`n perioada 19962000, dar mai ales imaginea puternic proiectat\`n ultimul deceniu, c\ Securitatea nu a fost implicat\ `n represiune,ci dimpotriv\, c\ a lucrat pentru c\derea lui Ceau[escu, a creat uncurent public de `ndoial\ asupra caracterului ei represiv. De 15 ani`n Romnia diferi]i oameni politici sunt demasca]i drept fo[ti ofi]erisau colaboratori ai Securit\]ii [i sunt ale[i `n continuare deputa]i,senatori, primari, consilieri sau numi]i mini[tri, prefec]i, amba-sadori. Chiar interesul pentru fosta Securitate s-a diminuat sub-stan]ial dup\ e[ecurile campaniilor anti-Securitate lansate f\r\metod\ [i oameni profesioni[ti de administra]ia Constantinescu. Maimult, insisten]a pe folosirea trecutului securist al diferi]ilor can-dida]i [i proasta gestionare a rela]iei autentice fosta Securi-tatecorup]ie au contribuit la o victorie politic\ r\sun\toare a

9ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

forma]iunii PRM `n anul 2000, sprijinit\ transparent de fo[ti gene-rali [i ofi]eri ai Securit\]ii.

~n privin]a audierilor de la Comisia senatorial\ pentru cercetareaevenimentelor din 1989, situa]ia m\rturiilor depuse de fo[tii gene-rali [i ofi]eri de Securitate are un regim special. Aceste m\rturii tre-buie verificate, `ns\ posibilit\]ile de cercetare sunt obturate deParlament, at`t prin legi restrictive c`t [i prin limitarea accesului ladocumentele Comisiei senatoriale pentru cercetarea evenimentelordin decembrie 1989, fapt de altfel neconstitu]ional. De asemenea,SRI este opac. ~n plus, analiza detaliat\ a audierilor arat\ c\, din prin-cipiu [i `n practic\, fo[tii demnitari ai Securit\]ii s-au cam distrat cusenatorii amatori din Comisie. Incita]i de spectaculos, lipsi]i de infor-ma]ia elementar\, c\ut`nd mereu interpretarea politic\ subiectiv\ [iatingerea unor concluzii trase dinainte, timora]i nu o dat\ de infor-ma]iile pe care le-ar putea avea ace[tia despre ei, senatorii au produsun pachet voluminos de informa]ii disparate, nerelevante [i culeseneprofesionist. Cauza de fond este faptul c\ `n decembrie 1989,Armata [i Securitatea `n loc s\ coopereze s-au lansat `ntr-un conflictcare nu mai avea nimic de a face cu ap\rarea na]ional\.

O a treia ocazie de manifestare postdecembrist\ a ofi]erilor deSecuritate, de data asta voit\, a fost publicistica. C`teva nume,pu]ine, au publicat opinia lor `n pres\ [i doar c`]iva au scris c\r]ipe tema revolu]iei. {i mai pu]ine sunt c\r]ile bune; o carte bun\scris\ de un fost ofi]er de Securitate este aceea care con]ine infor-ma]ii utile, verificabile [i pertinente (adic\ apar]in`nd unor ofi]ericare relateaz\ fapte despre domeniul lor strict de activitate). Celemai multe sunt b`ntuite de complexul `nfr`ngerii, dar con]in [idestule strig\te `mpotriva nedrept\]ii. Credibilitatea lor este `ncontinuare legat\ de credibilitatea institu]iei pe care au slujit-o [ib\t\lia este cu at`t mai grea cu c`t ei nu pot spune niciodat\ totceea ce [tiu. ~n realitate, autorii fo[ti ofi]eri de Securitate daufoarte pu]ine informa]ii [i comenteaz\ prea mult, invariabil petema patriotismului.

Complotul Securit\]ii. Una din temele revolu]iei romneeste suspiciunea c\ r\sturnarea lui Nicolae Ceau[escu a fost f\cut\


de Securitate. ~n v`rful acestei suspiciuni s-au a[ezat deja c`tevaopinii politicianiste zgomotoase [i c`teva c\r]i, `ntre care uneleating [i stadiul de isterie. Exist\ `n mentalitatea oamenilor, mai ales`n a celor care tr\iesc `n na]iuni suferinde, reflexul atribuirii istorieiunor scenarii secrete, serviciilor de informa]ii [i spionaj, unor for]eoculte sau guverne mondiale care hot\r\sc soarta popoarelor.Acest reflex este izvor`t din ne`ncrederea `n institu]iile propriuluistat [i de necunoa[terea mecanismelor legale prin care func]ioneaz\acel stat. Secretomania `[i are originea [i `n absen]a sentimentuluic\ statul este `n realitate o crea]ie a cet\]eanului, crea]ie pe care opoate modifica [i controla. Cum acestea sunt valori ale statuluidemocratic, iar romnii nu au cunoscut beneficiul regimului demo-cratic dec`t `n secolul al XIX-lea [i `n primele patru decenii ale se-colului al XX-lea, [i atunci cu multe aproxima]ii, este de `n]elesaceast\ psihologie. Trebuie ar\tat de la `nceput c\ teza r\sturn\riilui Ceau[escu de c\tre Securitate con]ine o serie de informa]ii care`nt\resc sentimentul unei tr\d\ri, dar devine pe alocuri derutant\, `nmomentul `n care pui al\turi, pe masa de analiz\, argumentele aces-tei ipoteze: Securitatea era o structur\ na]ionalist\, dar a aplicatscenariul sovietic; a complotat pentru r\sturnarea lui Ceau[escu,dar cel adus la putere de ea era agent KGB; Securitatea l-a r\sturnatpe Ceau[escu, dar tot ea a produs terori[tii pentru a-l men]ine peCeau[escu la putere; ea a organizat devast\rile de la Timi[oara, dartot ea i-a ucis pe timi[oreni `n noaptea de 17 decembrie; Securitateaa dat o lovitur\ de stat, dar de fapt a fost o revolu]ie. ~n]eleg`nd `ntimp absurditatea acestor mesaje, contradic]ia lor fundamental\,scriitorii, jurnali[tii, liderii de opinie [i politicienii pe care `i maiintereseaz\ acest subiect au n\scocit o nou\ formul\: au existatdou\ aripi ale Securit\]ii aripa bun\ [i aripa rea. Niciodat\ nu aufost definite, identificate, aceste aripi. ~n sf`r[it, nevoia de a incri-mina `n continuare Securitatea pentru toate nenorocirile comunis-mului, dar mai ales pentru a legitima democratic [i justi]iar anumitegrup\ri politice [i personalit\]i, `mpiedic\ judecarea cu obiectivi-tate a st\rii [i a comportamentului Departamentului Securit\]iiStatului `n timpul evenimentelor din decembrie 1989.


Intuind efectele procesului de pr\bu[ire a sistemului comu-nist, Securitatea a c\utat s\ se protejeze pentru a supravie]ui,mi[c\rile ei `n acest sens fiind interpretate exagerat drept un com-plot. Securitatea l-a abandonat pe Nicolae Ceau[escu, nepermisde t`rziu pentru o institu]ie constituit\ fundamental pe principiulap\r\rii intereselor poporului, dar a r\mas loial\ p`n\ la sf`r[itregimului. Ea nu [i-a retras sprijinul pentru liderul comunist intrat`n faza unei crize personale, care avea consecin]e criminaleasupra poporului s\u, pentru a instaura democra]ia, ci pentru a seproteja [i pentru a limita efectele loviturii sovietice aplicateregimului pe care `l ap\ra. Dac\ s-ar fi `mpotrivit cursului eveni-mentelor hot\r`t de Marile Puteri, atitudinea ei ar fi produs ra-vagii `n Romnia. Din aceast\ cauz\, actele de neexecutare aordinelor ilegale ale lui Ceau[escu nu se pot `nscrie `n categorialoviturii de stat.

Unitatea de ac]iune

Orice analiz\ pertinent\ asupra Securit\]ii nu o poate scoate,pentru a o cerceta separat, din sistemul comunist al Romniei, dinmecanismul regimului dictatorial, dar nici din modelul sovieticini]ial. Securitatea a fost m`na de la cap\tul bra]ului opresiv al par-tidului comunist. Este vorba `ns\ de Partidul Comunist Romncompus din 4 milioane de oameni [i condus de omul ales ne`ntre-rupt timp de peste dou\ decenii de aceia[i oameni `n func]ia de se-cretar general p`n\ c`nd, cei mai nemul]umi]i au fost stimula]i s\ias\ `n strad\, protest`nd `mpotriva frigului din case, a lipsei de ali-mente [i a salariilor diminuate. Reamintesc c\, `ncep`nd din lunaiulie 1989, realegerea lui Nicolae Ceau[escu `n func]ia de secretargeneral al partidului a trecut prin votul favorabil al tuturor organi-za]iilor de partid din ]ar\ [i c\ reprezentan]ii de v`rf ai acestui par-tid l-au reales la Congresul al XIV-lea. Conform unei statisticipublicate de Piotr S. Wandycz, comuni[tii (membri de partid)reprezentau 10,9% `n Cehoslovacia, 7,7% `n Ungaria [i 5,8% `n


Polonia2. ~n Romnia ei reprezentau 20%, adic\ 1 din 5 romni(inclusiv copiii), iar dac\ ne raport\m la popula]ia activ\ a ]\rii,estimat\ la aproximativ 12 milioane de oameni, 1 din 4 era mem-bru de partid. Ad\ug`ndu-i [i pe UTC-i[ti, raportul scade la 1-3,5.Argumentul c\ Securitatea `i ]inea pe membri de partid sub teroarea fost folosit imediat dup\ revolu]ie, dar a c\zut rapid, ca ridicol,odat\ cu dezv\luirea `n pres\ a ordinelor care interziceau racolareasau folosirea membrilor de partid pentru activit\]i de re]ea [iinformative. Cercet`nd timp de mai mul]i ani acest subiect am`n]eles c\, `n realitate, cel mai mare procent de informa]ii culesde Securitate provenea de la membrii de partid, nu de la infor-matorii nemembri de partid. Procesul continuu de protejare a par-tidului comunist, din cauza supravie]uirii sale `n noile partidedemocratice, `mpiedic\ expunerea probat\ a acestui adev\r.

~n ultimii ani, tot printr-un ordin expres al lui Nicolae Cea-u[escu, cet\]enii nemembri de partid intra]i sub observa]ia Secu-rit\]ii treceau prin mai multe etape `nainte de a fi eventual aresta]i.Arestarea se producea `n cazuri excep]ionale, c`nd era vorba deac]iuni care se `nscriau `n prevederile vreunei legi restrictive/repre-sive sau printr-un ordin al lui Ceau[escu, atunci c`nd cazul ajungeala el. Abuzul venea de cele mai multe ori din comportamentulofi]erului de Securitate [i, mai ales, al anchetatorilor, fapt care trans-fera automat imaginea de agresivitate [i ilegalitate asupra institu]iei.Un fost general de Securitate mi-a declarat: Abuzul a fost favorizatde sentimentul unora c\ puterea lor este [i deasupra legii, c\ putereape care o primesc o mo[tenesc de la predecesorii care rezolvauaproape totul prin putere. Este o boal\ care se manifest\ [i `n altep\r]i. Recent am v\zut `mpreun\ cu `ntreaga lume abuzurile unormilitari americani `ntr-o `nchisoare din Irak. Intr\ `n comportamen-tul uman. Dac\ `i dai ocazia, omul va scoate din el partea animalic\a speciei. Comunismul a oferit aceast\ ocazie, la dimensiuni multmai ample, institu]ionale, dec`t episodul din Irak. ~n plus, dup\descoperirea abuzurilor din Irak au urmat condamn\ri [i ani de


2 Piotr S. Wandycz, Pre]ul libert\]ii. O istorie a Europei central-r\s\ritene din EvulMediu pn\ n prezent, Ed. All, Bucure[ti, 1998, p. 271.

pu[c\rie pentru vinova]i. De[i cele c`teva cazuri de arest\ri dinRomnia au fost analizate public din perspectiva caracterului repre-siv al Securit\]ii, nu toate erau, din punct de vedere juridic, ni[teabuzuri, deoarece faptele se `nscriau totu[i `n prevederile unor legiale statului. Abuzurile pot fi identificate prin dep\[irea sau for]areaprevederilor cuprinse `n legile represive ale regimului comunist,f\c`nd parte din natura dictatorial\ [i abuziv\ a statului. Adic\, pen-tru a `nchide cercul analizei, a partidului. De aceea, este de obser-vat eroarea de a acuza actele de poli]ie politic\ ale Securit\]ii, f\r\a pune `n discu]ie legile pe baza c\reia ac]iona astfel [i nici insti-tu]iile care le emiteau: Marea Adunare Na]ional\ [i Consiliul deStat. Este, de aceea, semnificativ c\, `n diminea]a de 18 decembrie,c`nd se execut\ ordinul generalului Iulian Vlad de eliberare dinarestul Securit\]ii (Rahova) a celor re]inu]i sau aresta]i f\r\ hot\r`rejudec\toreasc\, s-a f\cut, de fapt, o distinc]ie `ntre cei condamna]ideja, a c\ror vin\ fusese dovedit\ de justi]ia comunist\, [i cei carenu fuseser\ `nc\ judeca]i, ace[tia din urm\ put`nd fi considera]i vic-time ale unui abuz.

Imaginea negativ\ a Securit\]ii venea din trei cauze majore:1. Trecutul de teroare, folosit\ `n continuare ca background,

chiar dac\ nu mai era activ\.2. Abuzul partidului, care conducea Securitatea, f\r\ `ns\

ca `n faptul abuzului s\ existe diferen]ierea `ntre con-duc\tor [i executant.

3. Abuzul ofi]erului de Securitate, aspect al slabei preg\-tiri, al lipsei de profesionalism din anii 5060 al cari-erismului, al abrutiz\rii provocate de tipul de activitate`n care ac]iona. Activitatea profesional\ a unui ofi]erde informa]ii, de oriunde din lume, este o permanent\confruntare cu mizeria uman\ [i eroismul, `n propor]iicare ]in de gradul de corup]ie moral\ al acelei na]iuni.

Securitatea mai este [i cel mai comod vinovat pentru la[itatea,lipsa de responsabilitate [i de luciditate a omului politic `n fa]aunui eveniment istoric major. Ea este cea mai bun\ amors\ pentru


nefacerea procesului comunismului, care `nseamn\ procesulPartidului Comunist Romn, al activi[tilor s\i. Este interesant, casimptom postdecembrist, c\ timp de 15 ani numai un singur ziarista pus public problema raportului de responsabilitate `ntre partidulcomunist [i Securitate. Este vorba de directorul cotidianului G`ndul,Cristian Tudor Popescu. Cu ocazia simpozionului despre Securitate[i STASI, ]inut la Bucure[ti `ntre 6 [i 8 iunie 2001, Cristian TudorPopescu a f\cut, printre altele, [i urm\toarea remarc\: A pune `nlumin\ r\ul din comunism numai `n rela]ie cu Securitatea, l\s`nd lao parte partidul comunist [i structurile sale de presiune [i propa-gand\, `nseamn\ a mistifica falsul. Mai exact, cum spunea NicolaeCeau[escu, minciun\ `n fal[3. Cristian Tudor Popescu a reluatideea `n timpul unor emisiuni de televiziune, dar cu aceea[i lips\ deefect, clasa politic\ fiind dezinteresat\ s\ analizeze originile saleideologice. ~n decembrie 2004 tema a fost descoperit\ [i de scri-itorul Horia Roman Patapievici, membru inofensiv al CNSAS, iar`n martie 2005 de fostul pre[edinte Emil Constantinescu.Exager\rile, compara]iile for]ate `ntre Securitatea din timpul luiCeau[escu [i cea din perioada stalinist\ `ncearc\ s\ acopere `n faptun complex de aspecte legat at`t de activit\]ile opresive alePartidului, de legisla]ia comunist\ dup\ care func]iona [i ac]ionaSecuritatea, de numeroasele destine mutilate de Istorie [i `n careSecuritatea intervenise ca un instrument executiv al puterii comu-niste. Pe de alt\ parte, se poate reaminti aici c\ Republica Socialist\Romnia dictatorial\, autoarea abuzurilor, a legilor restrictive [i pro-prietar\ a Securit\]ii era membr\ ONU, `ntre]inea rela]ii diplomatice[i comerciale cu toate statele democratice din lume, f\cea afaceri deanvergur\ cu Marile Puteri, colabora `n diferite ac]iuni inter-na]ionale. Ministrul de externe comunist a fost ales pre[edinte alunei sesiuni ONU, iar dictatorul Ceau[escu a fost primit cu fast `ntoate marile capitale occidentale, pentru ca liderii acelor state, `ntrecare [i doi pre[edin]i americani, s\ viziteze `n premier\ Republica


3 mpov\ra]i de mo[tenirea Securit\]ii [i Stasi (Die Erblast von Stasi undSecuritate): r\spunsuri germane, romne [i maghiare la o provocare istoric\.Simpozion, Bucure[ti: 6-8.06.2001, Ed. Compania, Bucure[ti, 2002, p. 45.

Socialist\ Romnia dictatorial\, `naintea altor state comuniste. Nu

avem dec`t dou\ r\spunsuri la dispozi]ie: ori toate aceste aspecte

ale recunoa[terii [i accept\rii ca partener egal a Romniei comu-

niste, ale legitim\rii ei interna]ionale s-au f\cut [tiindu-se bine c\

este o dictatur\, c\ are legi restrictive [i o Securitate odioas\, [i

nu le-a p\sat, ori dezvoltarea acestor rela]ii a for]at Romnia comu-

nist\ s\ se comporte mai pu]in dictatorial, s\ legifereze mai

aproape de standardele interna]ionale, iar Securitatea nu a fost a[a

cum e descris\. Nu punem aici la socoteal\ detaliile colabor\rii

Securit\]ii cu serviciile de informa]ii ale statelor democratice [i

nici faptul c\ spionajul se desf\[ura simultan `n ambele sensuri.

Probabil c\ atunci c`nd Statele Unite, Germania [i Fran]a f\ceau

transfer de tehnologie militar\ c\tre Romnia comunist\, prin

intermediul Securit\]ii, nimeni nu-[i punea aceste `ntreb\ri.

Obi[nui]i cu mesajele critice ale postului de radio Europa liber\, ni

se va p\rea surprinz\tor totu[i s\ citim ast\zi pasajul despre politi-

ca extern\ a lui Nicolae Ceau[escu din comentariul lui Noel Ber-

nard difuzat de acest post la 27 ianuarie 1978 [i dedicat zilei de

na[tere a dictatorului romn: Indiferent de sentimentele pe care le

`ncerci fa]\ de personalitatea complex\ a domnului Nicolae Ceau-

[escu, cert este c\ e vorba de un om politic ie[it din comun, care

[i-a pus amprenta pe via]a politic\ a ]\rii [i a jucat un rol impor-

tant, at`t `n rela]iile dintre na]iuni, c`t [i `n cele dintre partidele

comuniste. At`t pentru romni, c`t [i pentru str\ini, domnul

Ceau[escu se distinge, `n primul r`nd, prin politica sa de indepen-

den]\ na]ional\. E drept c\ bazele acestei politici au fost puse

`naintea sa, de Gheorghe Gheorghiu-Dej, de Ion Gheorghe Maurer

[i de vechea conducere a Partidului Comunist Romn. Domnul

Ceau[escu a dus-o `ns\ mai departe timp de 12 ani, cu o remarca-

bil\ consecven]\ [i cu deosebit curaj, mai ales av`nd `n vedere

pozi]ia geografic\ expus\ a Romniei4. Pare scris la Bucure[ti de

sec]ia de propagand\ a PCR, singura diferen]\ fiind aceea c\ Noel


4 Noel Bernard, Aici e Europa liber\, Ed. Observator, Bucure[ti, 1990, p. 132(articolul Domnia domnului Ceau[escu).

Bernard nu-l compara pe Ceau[escu cu Mihai Viteazul sau cuMircea cel Mare, ci cu... David, lupt`nd `mpotriva unui Goliat!5

J.F. Brown ar\ta, `n prefa]a la volumul istoricului Anneli UteGabanyi despre cultul lui Ceau[escu, c\ el a rupt unitatea Pactuluide la Var[ovia, a sfidat Uniunea Sovietic\ cu abilitate [i curaj [i af\cut din Romnia o mic\ excep]ie `n structura rela]iilor dintre Est[i Vest `n timpul R\zboiului rece. Dar [i-a distrus toate realiz\rilepe plan interna]ional prin fanatismul de care a dat dovad\ `n interi-orul ]\rii. ~n cele din urm\, [i-a `ndemnat propriul popor la revolt\,cel care a [i devenit, de altfel, c\l\ul s\u6. Aceast\ tez\, caredomin\ percep]ia occidental\ despre regimul Ceau[escu, nu estetocmai exact\. Liberalizarea rela]iilor interna]ionale ale Romnieilui Ceau[escu a fost `nso]it\ de o evident\ relaxare a vie]ii interne,`n primii cinci ani ai conducerii sale, fapt sim]it de romni mult maidilatat dec`t de occidentali. Era, de altfel, normal ca politicienii unor]\ri libere s\ considere liberalizarea romneasc\ drept insuficient\,`n timp ce poporul romn, ie[it din teroarea stalinist\, s\ perceap\deschiderea produs\ odat\ cu noul program politic al lui NicolaeCeau[escu drept o uria[\ schimbare. ~n e[ecul acestui proces auintervenit doi factori: adaptarea mult mai substan]ial\ la comunisma poporului romn dec`t `n alte ]\ri socialiste, ca urmare a niveluluimai sc\zut de via]\ de la care pornise; nevoia expres\ a lui NicolaeCeau[escu de a controla procesul de liberalizare pentru a nu ie[i dinsistem, pe fondul amenin]\rii permanente de a fi schimbat printr-unordin de la Moscova. Din aceste motive, Ceau[escu, `n loc s\ duc\Romnia spre o transformare de fond a sistemului ne d\m seamaast\zi c\ era imposibil , a `ncercat s\ restric]ioneze via]a intern\ a]\rii simultan cu l\rgirea rela]iilor interna]ionale. De aceea, regimulCeau[escu nu poate fi analizat ca un fragment de istorie unitar [iliniar, ci pe etape [i, mai ales, pe straturi. Un strat a fost Securitatea.

Prin urmare, dac\ accept\m teza c\ `n comportamentul intern [iextern al Romniei comuniste au existat etape, perioade `n careputea fi un partener de dialog [i de schimburi viabil, atunci suntem


5 Ibidem, p. 133.6 Anneli Ute Gabanyi, Cultul lui Ceau[escu, Ed. Polirom, Ia[i, 2003, p. 12.

nevoi]i s\ accept\m [i ideea c\ Securitatea a cunoscut, [i ea, anu-mite etape, astfel `nc`t perioada ei stalinist\ nu poate fi comparat\dec`t prin diferen]\ cu cea din anii 80. Problema de fond a per-cep]iei Securit\]ii ca fiind cel mai odios instrument al regimuluicomunist s-a dezvoltat `n mijlocul unui aparent paradox: libe-ralizarea sovietic\ a lui Gorbaciov [i declan[area de c\tre SUA acampaniei mondiale pentru distrugerea sistemului comunist au per-mis stimularea c`torva disiden]i, opozan]i [i protestatari, `mpotrivac\rora partidul a trimis Securitatea. Paradoxul vine din faptul c\,av`nd o imagine clar\ asupra perspectivei, Securitatea a `ncercattocmai `n acea perioad\ s\-[i `mbl`nzeasc\ reac]iile, ansamblulcazurilor cunoscute de inciden]\ cu opozan]ii regimului demon-str`nd nu o asprire, ci o calmare [i o c`nt\rire a fiec\rei ac]iuni.Asta nu `nseamn\ c\ [i-a diminuat activitatea devenind, dim-potriv\, mai vizibil\ `n ochii opozan]ilor , ci c\ [i-a amplificatculegerea de informa]ii din domeniul disiden]ei, pe care `ns\ nule-a mai pus `n totalitate la dispozi]ia partidului. De regul\, ati-tudinea Securit\]ii pe acest subiect `n ultimii ani ai dictaturii a mers`n dou\ direc]ii: deprecierea importan]ei actelor de disiden]\/opo-zi]ie [i desconsiderarea disiden]ilor/opozan]ilor prin exploatareainforma]iilor mai mult sau mai pu]in reale despre sl\biciunile,tarele morale, trecutul sau scopurile personale ale acestora. Prinfelul cum a fost destructurat\ `n timpul revolu]iei, Securitatea nu areu[it s\ valorifice rapid [i eficient aceste atuuri, ob]in`nd protec]iade imagine [i institu]ional\ de care avea trebuin]\, fiind nevoit\ s\reac]ioneze t`rziu, postrevolu]ionar prin fenomenul de pres\ numit`n epoc\ extremist. ~n mijlocul unei na]iuni, s\ nu spunem imo-rale, ci demoralizate, efectul acestor dezv\luiri a fost nul.

Dac\ am pune semne de `ntrebare la sf`r[itul fiec\rei frazedespre realitatea intern\ [i interna]ional\ prezentat\ sintetic maisus, am g\si un r\spuns credibil [i simplu pentru mediul `n care aputut exista Securitatea. Acest r\spuns vine de la Sorin Antohi, fostmembru al grupului opozant de la Ia[i: Oric`t ar fi de chinuitor,trebuie s\ accept\m c\ perioada comunist\, prin reu[itele par]iale [itemporare ale contractului s\u social (`ntre care: mobilitatea social\


vertical\ nea[teptat\ a unor vaste p\turi marginale [i defavorizate,instalarea unei privilighen]ii, anumite manevre na]ional-comunisteprin care p`n\ [i unii fo[ti de]inu]i politici au intrat `n Partid etc.), afost istorie7. Se na[te, a[adar, o posibil\ versiune istoriografic\prin care at`t regimul dictatorial, c`t [i Securitatea s\ fie judecatedoar pentru perioada de c`]iva ani dinaintea revolu]iei, `n care se tr\-ia prost, mobilitatea social\ vertical\ se blocase, plas`ndu-se `ntrea-ga greutate a vinei pe umerii lui Nicolae Ceau[escu, iar Securit\]iirepartiz`ndu-i-se vinov\]ia de a nu fi ac]ionat pentru `ndep\rtarealui, sprijinindu-l `n continuare. La reduc]ia de imagine f\cut\ deja `nmentalul colectiv se adaug\, a[a cum ar\tam, tentativa neproductiv\de a asimila Securitatea din anii stalinismului cu cea din deceniul 9al secolului al XX-lea. ~ntre cele dou\ faze nu exist\ doar pata alb\a regimului comunist din Romnia, ci [i mormanul de documentearse despre Securitatea din acea ultim\ perioad\.

Prima impresie, atunci c`nd porne[ti s\ cercetezi comportamen-tul Securit\]ii `n perioada revolu]iei declan[ate sub influen]\ sovie-tic\ la Ia[i `n 14 decembrie 1989, este c\, aparent, ea a fost singurainstitu]ie care a ac]ionat unitar, f\r\ nici o fisur\, p`n\ la distrugereaei structural\. Aceast\ impresie este amplificat\ de posibilit\]ile re-duse de cunoa[tere a realit\]ilor interne ale institu]iei. To]i ceilal]iactori principali ai evenimentelor Partidul, Armata, Mili]ia, Jus-ti]ia au avut oscila]ii, au cunoscut crize de comand\, au improvizat[i s-au adaptat la ceea ce se `nt`mpla, dominate de o anumit\ derut\.Reprezentan]ii de frunte ai acestor institu]ii au ap\rut `n balcoane [ila televizor, clam`ndu-[i ata[amentul fa]\ de popor [i ura `mpotrivalui Ceau[escu. Ei s-au prezentat atunci drept ni[te victime, la fel cavictimele din strad\. Partidul comunist s-a recompus `n FSN [i `nalte c`teva mici partide; Armata a devenit din autoare a represiunii,salvatoarea revolu]iei; Mili]ia s-a transformat integral `n Poli]ie;Justi]ia, dup\ ce a executat docil\ ordinele partidului de ostracizarea disiden]ilor, protestatarilor, revolu]ionarilor, a `nceput chiar de adoua zi s\-i ostracizeze pe securi[ti f\r\ nici o tres\rire.


7 Sorin Antohi, Exerci]iul distan]ei. Discursuri, societ\]i, metode, Ed. Nemira,Bucure[ti, 1997, p. 309.

La nivelul cunoa[terii de ast\zi, Securitatea este singurainstitu]ie care nu a trecut de la represiune la sprijinirea re-volu]iei, neparticip`nd la represiune (sau acoperindu-[i perfectopera]iunile) [i favoriz`nd c\derea lui Nicolae Ceau[escu. Toatecelelalte institu]ii au fost implicate `n ambele faze, suferindprin urmare de boala exceselor ambelor faze.

Aparen]a este c\ Securitatea [i-a urmat monobloc comandantul,pe generalul Iulian Vlad, `n situa]iile cele mai critice, inclusiv `ncele care o priveau direct, [i s-a pr\bu[it cu el `n frunte. Aceast\observa]ie nu se refer\ la caracterul benefic sau malefic al Secu-rit\]ii, la comportamentul s\u `n folosul sau `n defavoarea revo-lu]iei, ci la felul `n care a reac]ionat `n fa]a evenimentelor, cainstitu]ie, `n ciuda faptului c\ se afla `ncorporat\ unei alte institu]ii,Ministerul de Interne. Judecarea implic\rii Securit\]ii `n revolu]iear putea s\ porneasc\ de la atitudinea [efului ei, urmat f\r\ evad\riimportante de to]i subordona]ii, [i de la faptul extrem de importantc\ era unul dintre pu]inii `nal]i func]ionari de stat care aveau unacces direct la Nicolae Ceau[escu, adic\ la unicul pol de putere alstatului, la v`rful absolut al dictaturii. Din punctul de vedere al po-ten]ialului de folosire a Puterii, generalul Iulian Vlad era al doileaom `n stat, dup\ Nicolae Ceau[escu, [eful absolut al partidului [i alstatului. ~n fa]a acestei premise, este necesar s\ subliniem de la`nceput c\ teza unei Securit\]i tehnicizate, neutre, izolate `n dome-niul s\u profesional sau care nu executa dec`t ordinele ministruluide Interne nu este realist\. At`t calitatea de institu]ie a statuluicomunist, c`t [i func]ia de aparat al partidului, precum [i `nsu[iaccesul direct la cei doi dictatori (Vlad la Nicolae Ceau[escu,Postelnicu la Elena Ceau[escu) au fost elementele determinante alecomportamentului ei institu]ional, fa]\ de care, `n momentulapari]iei crizei sistemului comunist, a operat anumite amendamente,c\ut`nd s\ ating\ anumite scopuri precise. Ele au fost, `n ordinecronologic\: cunoa[terea c`t mai exact\ a fenomenului declan[at `nURSS, gestionarea crizei de sistem `n Romnia, sprijinirea uneireforme politice declan[ate de Nicolae Ceau[escu (`n prima faz\),


apoi f\r\ el, dar cu estimarea [anselor de apari]ie a unui nou lider(`n ordine: Nicu Ceau[escu, un lider comunist din CPEx, IonIliescu), blocarea oric\ror forme de interven]ie str\in\ `n evolu]iaevenimentelor din Romnia [i, `n sf`r[it, supravie]uirea institu]iei `nurma inevitabilei transform\ri a situa]iei de la Bucure[ti. ~nt`rziereade reac]ie a aparatului politic, a tras [i serviciul secret al ]\rii `ncatastrof\. Dar [i indecizia [efului Securit\]ii de a-[i folosi pu-terea i-a fost fatal\.

Cauza unit\]ii de ac]iune a Securit\]ii pe toat\ perioada revo-lu]iei trebuie c\utat\ [i `n sentimentul c\, `n fa]a unei coaliz\ri amarilor servicii de informa]ii str\ine `mpreun\ cu serviciile deinforma]ii ale statelor vecine `mpotriva sa, serviciul secret romnera pus `n situa]ia de a gestiona derularea evenimentelor interne,pentru a nu le sc\pa de sub controlul s\u, [i de a se ap\ra `mpotrivaunor lovituri puternice pe cale s-o destructureze. ~n acest domeniu,al serviciilor de informa]ii, loviturile duc la pierderi de efectiv, lacondamn\ri `n ce-i prive[te pe lideri, la elimin\ri fizice discrete.Dac\, a[a cum rezult\ din declara]iile lor, conducerea luase deciziade a ignora propria soart\, generalii Vlad, Alexie [i Stamatoiu auac]ionat `ns\ con[tient pentru a-[i proteja structura, pentru a o trece,c`t mai pu]in afectat\ de evenimente, dincolo de ele. Avem de aface cu un serviciu secret r\mas izolat, lipsit de orice cooperare ofi-cial\, [i care nu se sprijinea dec`t pe propriile sale for]e [i pe o con-cep]ie doctrinar\ considerat\ na]ionalist\, patriotic\. Din punct devedere profesional, ea atinsese limita poten]ialului de gestionare asitua]iei politice, de acoperire de c\tre Securitate a r\ului pe care `lreprezenta Ceau[escu. Asta s-a `nt`mplat la Timi[oara. P`n\ acolo afunc]ionat capacitatea serviciului secret al ]\rii de a ap\ra statul, curegimul s\u comunist [i cu un dictator puternic `n v`rf. Problema eide fond, ceea ce `nseamn\ [i sl\biciunea ei principal\, a fost faptulc\ era mai mult un produs al sistemului comunist, dec`t o structur\de informa]ii `n slujba statului.

Chestiunea unit\]ii de ac]iune a Securit\]ii r\m`ne deschis\. Pede o parte, nu se aduc argumente serioase care s\ conteste exe-cutarea de c\tre `ntregul sistem a ordinelor generalului Vlad. Pe de


alt\ parte, nu putem ignora c\ pre[edintele Comisiei senatorialepentru cercetarea evenimentelor de decembrie 1989, Sergiu Nico-laescu, a lansat [i sus]inut oficial teza existen]ei unor grupuri diver-sionist-teroriste, at`t `nainte de 22 decembrie, c`t [i dup\, aparentsc\pate de sub controlul conducerii DSS. Un aspect exterior cazu-lui, credibilitatea lui Sergiu Nicolaescu [i lipsa de profesionalism amembrilor Comisiei, nu ajut\ analiza. Trebuie precizat c\, `n ciudacampaniei de identificare a terori[tilor cu securi[tii, lansat\ [isus]inut\ insistent de puterea instalat\ `n faptul procesuluirevolu]ionar, singura prob\ care aduce aparent un dubiu asupraunit\]ii de ac]iune a Securit\]ii `n sensul particip\rii la fenomenulterorist este declara]ia olograf\ a generalului Iulian Vlad, prezen-tat\ pentru prima oar\ de magistratul Ioan Dan la postul de televi-ziune OTV `n seara zilei de 5 ianuarie 2005. ~n aceast\ declara]ie,pe care generalul Vlad a dat-o `n `nchisoare la 29 ianuarie 1990,fostul [ef al DSS indic\ drept posibili participan]i la fenomenulterorist ofi]eri din Direc]ia V, din USLA, elemente ale UM 0544,UM 0510 [i din cele complet acoperite, consemn`nd [i numeleunor comandan]i. ~n proces, generalul Vlad a argumentat c\ aceadeclara]ie olograf\ era de fapt o cerere de verificare a structurilorsale cu scopul de a convinge noua putere c\ nu au apar]inutSecurit\]ii. Ast\zi, dup\ 15 ani, ceva mai bine informa]i, ne d\mseama c\ declara]ia din 29 ianuarie 1990 a fost fie rezultatul derutei`n care s-a aflat [eful Securit\]ii, ca urmare a declan[\rii diversiuniiteroriste, fie o expresie a `nfr`ngerii provocate de inamici interni [iexterni. ~n lumea serviciilor secrete, acesta este un tip de atac: s\creezi o fractur\ `ntre conducerea serviciului [i propria structur\.Atacul a reu[it atunci.

Cu trecerea timpului, teza securi[ti-terori[ti a `nceput s\ fieabandonat\ de tot mai mul]i anali[ti. Este posibil ca evolu]iasitua]iei interna]ionale, a situa]iei interne mai ales dup\ intrarea `nNATO , c`t [i importan]a altor institu]ii ale statului `n procesul deintegrare a Romniei `n structurile euro-atlantice Armat\, `nprimul r`nd, Justi]ie, clasa politic\ s\ creeze un ecran at`t de opac`nc`t adev\rul despre Securitate s\ nu fie niciodat\ spus p`n\ la


cap\t. Principalele institu]ii vinovate at`t de mor]ii revolu]iei, c`t [i

de catastrofa politic\, economic\ [i social\ a na]iunii [i a statului

care au urmat factorul politic, Armata [i Justi]ia au supravie]uit

cataclismului din decembrie 1989 [i evolueaz\ activ `n procesul de

integrare, inclusiv prin g\sirea unui vinovat c\zut [i bine marcat

Securitatea, serviciul secret al ]\rii. Acest tip de fenomen nu este

original. Ni s-a mai `nt`mplat `n istoria noastr\, nu am `nv\]at nimic

[i am ascuns adev\rul cu tenacitate, astfel c\ atunci c`nd ne-am

trezit din nou `n fa]a unei catastrofe politice, am c\utat vinova]ii `n

alt\ parte. ~n felul acesta, misiunea de a analiza profund societatea

romneasc\ [i na]iunea a r\mas `n sarcina culturii, a lui Caragiale.

Pe urmele lui Gorbaciov

Nu a existat serviciu de informa]ii al unui stat activ pe scena

interna]ional\ care s\ nu fi studiat, imediat dup\ numirea sa `n frun-

tea partidului sovietic, personalitatea lui Mihail Sergheevici Gorba-

ciov. Fiind vorba de una din cele dou\ megaputeri mondiale [i mai

ales de cea dictatorial\, persoana care o conducea f\cea obiectul obli-

gatoriu al studiului, [tiindu-se c\, `n absen]a unui control democratic,

aceasta avea puterea de a influen]a decisiv politica URSS. Securita-

tea romn\ [i-a ob]inut primele informa]ii prin intermediul re]elei or-

ganizate sub conducerea [efului reziden]ei aflat sub acoperire la

Ambasada RSR de la Moscova. Informa]ia care a schi]at primele

tu[e ale portretului lui Gorbaciov a[a cum a fost f\cut el `n 1985 la

Bucure[ti de conducerea Securit\]ii era aceea care punea `n centrul

interesului influen]a v`rstei noului lider moscovit asupra modului s\u

de lucru. Gorbaciov era primul conduc\tor t`n\r al URSS [i, mai

ales, venea dup\ o grav\ [i vizibil\ problem\ a leadership-ului sovi-

etic: letargia de cel pu]in doi ani a lui Brejnev, moartea rapid\ a lui

Andropov, dispari]ia [i mai rapid\ a lui Cernenko.

*


Afl`ndu-m\ la Haarlem (Olanda) `n prim\vara anului 1984, pen-tru documentarea asupra istoriei Rezisten]ei olandeze `n timpul celuide-al doilea r\zboi mondial [i pentru scrierea c\r]ii Drumul Olandei(Hollandseweg), am surprins la televizor o emisiune de bancuri poli-tice care ridiculiza tocmai situa]ia conducerii URSS. Erau prezentatesuccesiv secven]ele salutului lui Andropov la `nmorm`ntarea lui Brej-nev [i al lui Cernenko la `nmorm`ntarea lui Andropov, `n timp ce `ndreapta jos se derulau spre zero cu vitez\ cifrele unui cronometruelectronic, ilustr`nd c`t i-a mai r\mas de tr\it b\tr`nului Cernenko.Problema v`rstei `naintate a conduc\torilor comuni[ti era subiect depreocupare pentru cet\]enii na]iunilor aflate sub regimul comunist,oamenii v\z`nd `n gerontocra]ia moscovit\, [i nu numai, o imagine atrecutului stalinist, a `ncremenirii `n epoci anterioare, o influen]are adestinului lor prin anchilozarea g`ndirii, prin starea de s\n\tate precar\a unor potenta]i decrepi]i. ~mi amintesc filmul televiziunii bulgaredespre conflictul chinezo-vietnamez [i imaginile unei s\li pline cumembrii Comisiei militare a PC Chinez, unde `n primele cinci r`ndurise aflau mare[ali [i generali trecu]i de 80 de ani, care abia mai respi-rau. Filmul bulg\resc chiar insista, inclusiv prin comentariu, asupraideii c\ v`rsta `naintat\ a comandan]ilor militari chinezi se afla la ori-ginea r\zboiului. Am ]inut bine minte acest episod, pentru c\ `n presaromneasc\ r\zboiul chinezo-vietnamez era prezentat invers, ]in`ndpartea Chinei.

*

Al doilea fenomen `ngrijor\tor sesizat de Securitate a fostdeta[area destul de rapid\ a noului secretar general Gorbaciov deechipa b\tr`nilor lideri din conducerea partidului comunist sovietic.~ngrijorarea venea `n primul r`nd din faptul c\ desprinderea luiGorbaciov, printr-o metod\ de lucru dinamic\ [i prin `nconjurareacu activi[ti relativ tineri, evita controlul corpului conservator, clasical conducerii sovietice, bine cunoscut [i mai greu pretabil la sur-prize. Ceea ce-l interesa `n special pe Ceau[escu era m\sura `ncare se men]inea principiul conducerii colective la v`rful PCUS,unde vechii activi[ti brejnevieni s-ar fi putut opune reformelor [i


ar fi fr`nat orice ini]iativ\ spre influen]area altor partide `n direc]iaacelora[i reforme. Vechii activi[ti din Biroul Politic erau `nc\ oa-meni ai sistemului, ai lag\rului. Gorbaciov `[i lua un oarecare gradde libertate, mai ales `n politica extern\ adic\ exact acolo undeera [i interesul romnesc , astfel c\ reformele anun]ate de echipasa [i promovate interna]ional de acesta aveau o doz\ mare deimprevizibil, precum [i calitatea de apartenen]\ personal\. ~n altreilea r`nd, se desf\[urau foarte repede. De aceea, Securitatea a`nceput s\ cerceteze, s\ investigheze personalitatea lui Mihail S.Gorbaciov pentru a `n]elege cu un pas `nainte de ce este capabil [ice are de g`nd. A[a cum am ar\tat `n primele capitole, NicolaeCeau[escu a cerut `n mod expres investigarea personalit\]ii luiGorbaciov, din momentul `n care a sim]it c\ acesta porne[te o cam-panie de reforme periculoase pentru `ntregul sistem comunist. Afost u[or de constatat c\ liderul sovietic construia comisii [i insti-tu]ii paralele, reformiste, cu care lucra. El se consulta cu structurileexistente, cu cele vechi, dar nu le folosea. Acestea aveau impresiac\ totul este ca `nainte, c\ aparatul lucreaz\, dar el preg\tea pepartea cealalt\ programul [i m\surile reformelor sale. C`ndGorbaciov a adus problemele `n fa]a vechilor structuri, acestea fie nuau `n]eles exact rezultatul, consecin]ele, fie au rezistat sau nu au pututface ce li se cerea. De aici, prima `ncercare de mi[care a cadrelor.Americanii [i vest-europenii au `nceput s\ pompeze `n imaginea lui,iar `n ]\rile comuniste europene a fost trezit\ speran]a. Era `ns\imposibil, din punctul de vedere al lui Ceau[escu, s\ permit\ lansareaunei campanii de imagine a lui Gorbaciov `n Romnia, cumf\cuser\ ceilal]i lideri din lag\r. Este un paradox aici: liderii comu-ni[ti propagau imaginea lui Gorbaciov, din obedien]a obi[nuit\, iarel i-a dat jos atunci c`nd imaginea sa `n ]\rile lag\rului a devenitimaginea reformistului. {tiind c\ se place, imaginea luiGorbaciov `n Romnia a fost extrem de palid\, locul fiind ocupatde romnul care se pl\cea cel mai mult.

Asupra atitudinii lui Gorbaciov avem o m\rturie foarte pre]i-oas\ `n scrierile lui Petru Lucinschi, pre[edinte al Republicii Mol-dova, dar pe atunci secretar al CC al PCUS [i membru al Biroului


Politic al PCUS. El a ar\tat c\ alegerea lui Gorbaciov la conduce-rea partidului comunist sovietic s-a f\cut `n primul r`nd pe criteriulv`rstei, dar [i al credin]ei vechii g\rzi c\ `l poate manevra u[or.Cred c\ drama lui Gorbaciov, ca om politic afirm\ Lucinschi ,const\ `n faptul c\ nu a reu[it s\ se elibereze de povara vechilorcli[ee. C`ndva, lupta acerb\ pentru putere la `nceput a lui Stalin,iar mai t`rziu a lui Hru[ciov a determinat Comitetul Central s\stabileasc\ un principiu unic: partidul s\-[i p\streze unitatea [i li-ni[tea, s\ aib\ sentimentul deplinei satisfac]ii `n ceea ce face. Peacest fond, mai degrab\ amorf, a venit Gorbaciov la putere. El eraml\di]a acestui sistem. Oficial, statutul num\rului unu `n partid[i `n stat se sprijinea pe o singur\ calitate capacitatea excep]ional\a acestuia. Talentul politic, bine`n]eles, `n primul r`nd. Acest lucruse propaga pe o arie c`t mai larg\ at`t prin legendele care se creau,c`t [i prin manipularea opiniei publice. Mihail Gorbaciov s-a bucu-rat abia de o mic\ parte din laudele de care s-a f\cut risip\ la adresalui Brejnev. {i totu[i! Din punct de vedere psihologic, omul esteconservator. P`n\ `n ultima secund\, secretarul general n-a putut s\renun]e la ideea eronat\ c\ el este factotum `n societate! Pentru c\el este num\rul unu8. ~n momentul `n care era contrazis `n vreo[edin]\ a Biroului Politic, Gorbaciov para, aproape de fiecare dat\,spun`nd: Eu cunosc situa]ia mai bine dec`t voi to]i. V\d mai de-parte dec`t voi!9 [i `nchidea [edin]a. Comportamentul autoritar allui Gorbaciov a pus `n alert\ Securitatea romn\ inclusiv atunci c`nd,`n numai dou\ zile la 30 septembrie, la plenar\, [i la 1 octombrie(1988, n.a.), la sesiunea Sovietului Suprem al URSS Gorbaciov acur\]at Olimpul partidului de echipa brejnevist\. Au fost epura]i98 de membri ai Comitetului Central. ~n locul acestora, Gorbaciova numit oameni din echipa sa reformist\, pe care Lucinschi `i acre-diteaz\ cu puterea de a-l influen]a decisiv pe secretarul general.Securitatea a ajuns la informa]ia c\ `n aceast\ echip\ se aflau ceimai mul]i agen]i americani [i britanici infiltra]i mai de mult sau


8 Petru Lucinschi, Ultimele zile ale URSS, Ed. Evenimentul Romnesc, Bucure[ti,1998, pp. 23-24.9 Ibidem.

racola]i de cur`nd. Aceast\ concluzie a Securit\]ii nu poate fi dec`t

imaginea de atunci pe care Securitatea [i-o f\cuse despre fenome-

nul reformist de la Moscova, iar noi nu trebuie s\ uit\m c\ apari]ia

lui Gorbaciov la conducerea URSS [i programul de reformare a

sistemului sovietic ]inteau evitarea unei crize catastrofale [i sal-

varea statutului de Mare Putere. Este posibil ca acest lucru s\ nu fi

fost `n]eles de mul]i activi[ti de v`rf ai PCUS. O dovad\ este [i ar-

gumenta]ia final\ a unor membri implica]i `n tentativa de lovitur\

de stat din 1991: N-am `n]eles atunci ce urm\re[te, regret`nd lo-

vitura de stat, iar unii dintre ei tr\g`ndu-[i un glon] `n cap.

~n timpul seriei de audieri organizate de Senatul Romniei a

fost deschis [i subiectul apartenen]ei lui Gorbaciov la serviciile

secrete americane, precum [i contraargumentul c\ situa]ia dezas-

truoas\ a URSS a fost cea care a determinat apari]ia lui Gorbaciov.

Colonelul Gheorghe Goran, comandantul Securit\]ii Municipiului

Bucure[ti, a avut `n ziua de 4 mai 1994 urm\torul dialog cu sena-

torul {erban S\ndulescu:

Dl Goran: Ca profesionist: jos p\l\ria fa]\ de CIA [i de... Dar[ti]i de ce? Nu pentru c\ ne-au lucrat... Domne, ei au f\cut cea mai

mare recrutare a secolului: pe Gorbaciov. |sta este meritul lor mare!

Dl S\ndulescu: Cea mai mare?Dl Goran: Cea mai mare recrutare a secolului a lui Gor-

baciov!

Dl S\ndulescu: Aici lucrurile sunt mai complicate. Din punctde vedere economic, Rusia era... Uniunea Sovietic\ era `ntr-un

dezastru nemaipomenit. Nu putea s\ provoace un r\zboi. Nu-[i per-

miteau. S-a v\zut `n Golf, pe urm\, c\ nu mergea...

Dl Goran: Dar cum v\ explica]i, nu pun o `ntrebare..., dar, a[a,ca idee, dac\ Gorbaciov \sta a fost pionul care a... dat c\r\mida jos

a sistemului... [i, cu toate astea, este o nulitate! Acum nu-l bag\ ni-

meni `n seam\. Asta e soarta spionilor.10


10 Arh. SR, Stenograma nr. 90/4 mai 1994, Audierea domnului colonel GheorgheGoran, p. 101.

Ca [i `n cazul Leninagent german, a trecut mult timp p`n\ s\

vin\ confirmarea. Asupra succesului influen]\rii lui Gorbaciov de

c\tre spionajul american [i britanic, informa]iile cele mai consis-

tente au ajuns la Securitatea romn\ din Marea Britanie. ~n noiem-

brie 1988, Departamentul Securit\]ii Statului primea o informa]ie

stranie asupra felului `n care Mihail Gorbaciov fusese influen]at

profesionist de agen]i britanici ai MI6. ~ntre documentele ultrase-

crete ale Cabinetului ministrului secretar de stat se vor g\si peste

c`teva decenii, c`nd se vor putea consulta dac\ [i atunci se va

putea! , rapoarte `n care calitatea lui Gorbaciov de agent britanic

va fi certificat\ sau nu. Acest fapt i-a permis colonelului Goran s\

fac\ o astfel de declara]ie, cum a fost cea din fa]a Comisiei senato-

riale. Cercetarea autorului pe acest subiect a primit o confirmare

din partea fostei conduceri a Securit\]ii, dar [i o relatare plin\ de

am\nunte din partea unui fost ofi]er al Unit\]ii speciale T, care a

lucrat `n continuare mai mul]i ani [i `n SRI, av`nd `n prezent un

nume de `mprumut:

Ofi]er US-T, nume conven]ional ERMIL: ~n luna noiembrie1988 am lucrat o `nregistrare important\ f\cut\ cu tehnic\ `n antu-

rajul Ambasadei Marii Britanii. Era vorba de vizita unei delega]ii

interparlamentare britanice, care f\cea un tur prin Europa de Est.

Fuseser\ la Belgrad, Sofia, Budapesta, c`te doi-c`te doi, [i se

reuniser\ to]i la Bucure[ti, unde au stat dou\ zile. Au fost primi]i

de Alain Clark, care era rezidentul spionajului britanic `n Romnia.

De la noi, delega]ia pleca la Moscova. ~nainte de plecare, seara,

ambasadorul Atkinson, care era de origine indian, a oferit un dineu,

la care au fost invita]i [i romni. La masa principal\ au fost identi-

ficate [ase persoane...

AMS: Cum a]i aflat c\ erau [ase? Adic\, vreau s\ spun: a]i ve-rificat informa]ia cu unul dintre participan]i?

ER: Nu eu f\ceam asta, nu. Eu am identificat [ase voci distincte.Erau ambasadorul, [eful delega]iei interparlamentare, pe nume Tem-

pel Morris... I-am re]inut foarte bine numele, pentru c\ `mi sugera


t`mpla. Mai erau ata[atul militar, locotenent-colonelul Chesshyre...

Nu mai [tiu cum se scrie, dar am pe undeva [i v\ dau numele corect.

AMS: Domnule ER, v\ `ntreb acum, cu toat\ `ncrederea, pentruc\ dac\ a]i acceptat s\ sta]i de vorb\ cu mine [i mi-a]i dat posibili-

tatea s\ v\ cunosc, b\nuiesc c\ ave]i o doz\ de `ncredere, v\ `ntreb:

a]i re]inut astfel de documente?

ER: Nu, dar cazul acesta mi l-am notat undeva, o s\ vede]i dece, pentru c\ dup\ 89 cazul a reap\rut [i eu mi-am adus aminte. La

mas\ mai erau directorul adjunct de la Direc]ia I din MAE, Ro[u, [i

Neagu Udroiu de la Agerpres.

AMS: Sunt cinci...ER: Nu mai ]in minte cine era al [aselea...AMS (r`de): Domnule ER, ave]i umor...ER: Nu, eu nu... {tiu ce vre]i s\ insinua]i, dar nu aveam cum s\

lucrez cu cineva dintre invita]i.

AMS: Nu i-a]i pus tehnic\ pe el [i a stat la mas\ cu englezii?ER: Nu, nu, nu, gre[i]i. Aveam alte metode. Nu aveam tehnic\

de-asta sofisticat\ din filme.

AMS: Haide]i c\ n-are importan]\, nu m\ intereseaz\ cum a]iob]inut informa]ia.

ER: Domnule {tef\nescu...AMS: Stoenescu.ER: Ierta]i-m\. AMS: Ierta]i-m\ pe mine c\ v\ `ntreb: a]i studiat afar\, undeva

`n Occident?

ER: Nu v\ pot spune asta. Am `nv\]at la noi, dar foarte bine.AMS: V\ `ntreb pentru c\ ave]i un mod elegant de exprimare,

care v\ diferen]iaz\ de mul]i al]i ofi]eri pe care i-am cunoscut.

Sunte]i inginer?

ER: Da.AMS: Haide]i s\ revenim.ER: Acel Tempel Morris l-a `ntrebat pe Neagu Udroiu care mai

sunt rela]iile Romniei cu URSS, la care Udroiu i-a cerut s\-i pun\

`ntrebarea lui Ro[u, cel de la MAE. Acesta a dat un r\spuns oficial,


ceva mai degrab\ politic dec`t diplomatic. A[a cum a spus

tovar\[ul...

AMS: N-o s\ v\ mai `ntrerup.ER: Apoi a `ntrebat: Dar c`nd o s\ `nceteze recesiunea `n

Romnia? Am v\zut de la aeroport totul `n `ntuneric. Iar cel de la

Agerpres i-a r\spuns: Va `nceta `n iunie anul viitor. Adic\ `n

iunie 1989. Pe ce v\ baza]i? Pe discursul ]inut de tovar\[ul

Nicolae Ceau[escu la Academia Romn\... era un discurs nepu-

blicat, nu s-a publicat. Acel Tempel Morris s-a adresat apoi lui

Ro[u [i l-a `ntrebat: Petrol s-a g\sit `n Marea Neagr\? {tiu c\

avea]i [apte sau opt platforme. Da, s-a g\sit. ~n sf`r[it, unul din-

tre romni l-a `ntrebat despre vizit\, acela i-a explicat c\ este con-

duc\torul grupului interparlamentar [i c\ se duc spre Moscova.

Aici, Tempel Morris a `nceput s\ vorbeasc\ despre prietenia lui cu

Mihail Gorbaciov. {ti]i c\ l-am cunoscut pe Gorbaciov? ~n 1984 a

venit la Londra cu o delega]ie... Nu-mi mai amintesc dac\ era cu

tineretul sau cu agricultura...

AMS: Nu-[i mai amintea el?ER: Nu, nu, eu. AMS: ~n 1984 cred c\ era deja secretar `n Biroul Politic. ER: Da... {i a venit Gorbaciov la Londra cu o delega]ie, era

[i Raisa, ne-am `mprietenit [i am stat `mpreun\ dou\ s\pt\m`ni,

ne-am plimbat, am vizitat, au venit la mine acas\, am f\cut o

mul]ime de fotografii. Cineva de la mas\ l-a `ntrebat `n ce limb\

s-au `n]eles, iar Tempel Morris a r\spuns: ~n francez\. Raisa vor-

bea engleze[te. Atunci, `n acele dou\ s\pt\m`ni, ne-am `mprietenit

[i am discutat foarte mult despre Rusia adic\ URSS , despre

nevoia de reform\. I-am spus c\ Anglia ar fi dispus\ s\ ajute

URSS pentru o schimbare a politicii sale externe [i `n primul r`nd

Afganistanul. Mergeam la restaurante, am b\ut foarte mult `mpre-

un\. Gorbaciov era un b\utor de b\uturi fine, refined liquors.

Gorbaciov nu era `nc\ pre[edinte, era foarte t`n\r... Apoi a urcat `n

ierarhie. S-au distrat dou\ s\pt\m`ni, `n care eu cred c\ s-a f\cut

racolarea lui.


AMS: B\nuiesc c\ acest parlamentar britanic... nu vorbea des-pre... la Bucure[ti, vreau s\ spun, nu se l\uda c\ l-a racolat pe Gor-baciov.

ER: Nu. ~n continuare, Tempel Morris a mai spus c\, dup\ unan, adic\ `n 1984, a fost el `ntr-o delega]ie la Moscova [i a r\massurprins s\ constate c\ acas\ la Gorbaciov erau fotografiilevizitei lor la Londra, cu el, cu so]ia lui, pe pere]ii casei luiGorbaciov. Bun, au plecat. Lucr`nd materialul, eu am avut atunciimpresia puternic\ c\, dac\ nu e un l\ud\ros, atunci este cel carel-a racolat pe Gorbaciov. Era [i felul cum vorbea, cu o anumit\insinuare calculat\, b\use probabil... I-am ]inut bine mintenumele [i func]ia, pentru c\ [tiam de Corneliu M\nescu, dup\ cea fost dat jos, c\ l-a trimis Ceau[escu la aceast\ comisie interpar-lamentar\.11

Cazul Tempel Morris a fost dat `n lucru imediat Centrului deInforma]ii Externe (CIE UM 0544), care a trecut la verificareaapartenen]ei persoanei la Parlamentul britanic [i la identificarea co-rect\ a pozi]iei pe care acesta o afi[a. Exista posibilitatea ca infor-ma]ia s\ fi con]inut o eroare, `n sensul c\ Tempel Morris putea s\nu ocupe func]ia oficial\ de pre[edinte al Comisiei interparlamen-tare a Camerei Lorzilor, ci pe aceea de [ef al delega]iei parlamen-tare prezente la Bucure[ti `n noiembrie 1988, [i lucrul acesta s\ nufi fost corect `n]eles. Pe baza verific\rii datelor deschise infor-ma]ii furnizate public de Parlamentul britanic s-a stabilit c\ pre-[edinte al Comisiei interparlamentare este o alt\ persoan\ [i, maimult, c\ nu exista nici un parlamentar cu acest nume. Din acel mo-ment s-a trecut la investigarea informativ\ a cazului, ob]in`ndu-seinforma]ia c\ persoana cu numele Tempel Morris este ofi]er MI6,c\ fusese `nso]itorul lui Mihail Gorbaciov `n escapadele londoneze[i c\ `ntr-adev\r avea o leg\tur\ cu acesta. Cercetarea cazuluiGorbaciov a ajuns [i la escapadele f\cute de Iakovlev [i Gorbaciov`n Canada, cu ocazia vizitei viitorului secretar general, ocazie cu


11 Interviu din 30 mai 2005, `n arhiva autorului.

care Iakovlev a asigurat contracararea [i chiar sabotarea monito-

riz\rii pe care o efectua KGB-ul asupra lor. ~ntre timp, acest detaliu

extrem de suspect a devenit public12. Securitatea romn\ a mai

identificat c\ sistemul de putere al lui Mihail Gorbaciov se spri-

jinea pe influen]\, lucru extrem de periculos. ~n interior, Gorbaciov

era influen]at de patru persoane, oameni foarte apropia]i: AlexandrIakovlev, director al Institutului de Economie Mondial\ [i Rela]iiInterna]ionale, Gheorghii Arbatov, directorul Institutului de stu-diere a SUA [i Canada, Oleg Bogomolov, directorul Institutuluipentru Economia Sistemului Socialist Mondial, [i Ivan Frolov,numit de Gorbaciov redactor-[ef al ziarului Pravda. Aceste patru

institu]ii erau considerate fabricile de g`ndire ale programelor de

reform\ gorbacioviste. Toate acele patru personalit\]i aflate la con-

ducerea fabricilor de g`ndire erau suspecte cel pu]in de colaborare

cu servicii secrete occidentale (inclusiv Arbatov, ofi]er KGB acope-

rit). Al cincilea element de influen]are, care de fapt s-a dovedit a fi

primul [i cel mai important, era Raisa. Asupra ei, chiar KGB-ul avea

un morman de informa]ii legate de `nclina]ia sa pentru lux13. ~n ana-

lizele sale, Securitatea accepta [i ipoteza c\ influen]area lui Gorba-

ciov s-a f\cut mai `nt`i prin so]ie, prin Raisa. Analistul politic [i

istoricul sunt `nclina]i s\ nu cread\ astfel de pove[ti. Pentru ei,

Istoria este scris\ de popoare `n mi[care, de fenomene, de procese

sociale. Se `n[al\ de multe ori Istoria se scrie `n mintea unui om,

`ntr-o sucitur\ a hazardului, `ntr-o schem\ a unui serviciu secret.

Ce `n]elegea Securitatea prin influen]area lui Gor-baciov? Securitatea `n]elegea un complex de mesaje directesau indirecte, particulare [i oficiale venite din Occident princare liderul sovietic era `ndemnat s\ porneasc\ procesul deschimbare a sistemului, Occidentul fiind convins c\ de laprimul pas spre reform\, Gorbaciov face [i primul passpre distrugerea sistemului.


12 Gerd Ruge, Mihail Gorbaciov, Ed. Doina, 1993, p. 191.13 Ibidem, p. 153.

Generalul Iulian Vlad l-a informat pe Nicolae Ceau[escu asupraDosarului Gorbaciov, fapt ce s-a petrecut `n luna martie a anului1989. Nu [tim dac\ informa]iile despre episodul Tempel Morris dela Bucure[ti au fost luate `n serios. A[a cum arat\ speciali[tii,Serviciul de Informa]ii Externe al Marii Britanii (MI6) avea [i are`ntregul personal conspirat `n cadrul Foreign and CommonwelthOffice (FCO), o structur\ a Ministerului de Externe britanic, sau `nalte compartimente guvernamentale. ~n exterior se folose[te, deregul\, acoperirea diplomatic\, precum [i a altor func]ii din institu]iile[i organiza]iile guvernamentale14. Cu alte ocazii speciale Serviciul`mprumut\ pe perioade determinate personal apar]in`nd F.C.O., careactiveaz\ `n str\in\tate, `n scopul execut\rii unor misiuni speciale15.

Timpul dar [i Boris El]`n! a fost nemilos cu Mihail Gorba-ciov, c\ci anii care au trecut de la pr\bu[irea de c\tre el a lag\ruluicomunist european nu au adus dec`t confirm\ri ale suspiciunilor deleg\turi cu spionajul american [i britanic. Doi dintre colaboratoriis\i cei mai apropia]i, Andrei Graciov, fost asistent personal la CCal PCUS [i la Kremlin, [i Valeri Boldin, fostul lui [ef de cabinet, cas\ nu-l mai punem la socoteal\ pe pre[edintele KGB din acel timp,l-au indicat pe Gorbaciov `n aceast\ postur\: Pentru VladimirKriucikov, pe atunci pre[edinte al KGB, aceast\ tr\dare a luiGorbaciov se sprijinea pe faptul c\, `n conformitate cu date opera-]ionale (cu alte cuvinte, ascult\ri clandestine), aceasta a fost re-cunoscut\ `ntr-o conversa]ie cu [eful s\u de cabinet, Valeri Boldin,prin faptul c\ se sim]ea `n interiorul s\u un social-democrat.Acesta din urm\, care a precizat c\ nu dispune de probe concrete,considera c\ patronul s\u `i servea pe ni[te st\p`ni str\ini: Nu esteun hazard faptul c\ a discutat cu Bush `ntre patru ochi `n mai multeocazii, numai `n prezen]a traduc\torului american. (Aceast\ afirma]iea lui Boldin a fost respins\ de Pavel Palajcenko, interpretul perma-nent al lui Gorbaciov: dup\ el, au avut loc una sau dou\ conversa]ii`n absen]a traduc\torului american, dar nu invers). Boldin a mai


14 Cristian Troncot\, Hora]iu Blidaru, Careul de A[i. Serviciile secrete ale MariiBritanii, SUA, Rusiei [i Israelului, Ed. Elion, Bucure[ti, 2003, p. 25.15 Ibidem, p. 26.

precizat c\ imediat ce leg\tura telefonic\ a fost restabilit\ la Foros(dup\ puci), Gorbaciov s-a repezit la telefon pentru a-l suna pepre[edintele american. Pentru a `ncheia acest subiect, Anatoli Lu-kianov este sigur c\, tr\d`nd partidul, Gorbaciov s-a tr\dat pe el`nsu[i, pe omul pe care noi l-am cunoscut `n anii 8016. Aceast\versiune a evenimentelor sus]ine teza unei ac]iuni multiple de dis-trugere a sistemului comunist de c\tre Marile Puteri occidentale, `nfrunte cu SUA, acestora revenindu-le meritul principal `n eliberareana]iunilor Estului european. Este vorba, pe fond, de victoria `nR\zboiul rece.

Nu trebuie exclus\ posibilitatea ca Securitatea romn\ s\ nu fif\cut leg\tura `ntre brusche]ea ac]iunilor Echipei Gorbaciov [i ca-uzele profunde ale apari]iei fenomenului Gorbaciov. Este ast\zi totmai clar c\, `n interiorul unei mo[teniri imperative l\sate de Andro-pov, Gorbaciov s-a sprijinit fundamental pe un strat de reformi[ti,fo[ti agen]i cu ani mul]i de lucru `n Occident, pentru a putea ducep`n\ la un punct transformarea urgent\ de care avea nevoie URSS.Cum Securitatea nu avea un dialog cu KGB-ul, ea nu a beneficiat deinforma]iile directe [i precise ale procesului declan[at de Gorbaciov[i pus `n aplicare de serviciile secrete sovietice, a[a cum s-a `nt`m-plat cu celelalte servicii secrete din ]\rile comuniste. Securitatea Ro-mniei comuniste ori nu putea concepe o ini]iativ\ de distrugere asistemului ca venind din defectele grave [i din criza sistemuluicomunist, ori sim]ea c\, `n substrat, c\derea comunismului era olovitur\ dat\ de Occident, inclusiv printr-o infiltrare de geniu.

{i `ntr-o situa]ie, [i `n alta na]iunile Estului comunist s-au eliberatdintr-un co[mar [i asta este victoria cea mai important\. Peste tot, cuexcep]ia Romniei, r\sturnarea vechiului regim [i a fostei conduceris-a f\cut prin cooperarea str`ns\ `ntre serviciile secrete sovietice [iserviciul secret al statului comunist respectiv. Din acelea[i motive,pentru Romnia proiec]ia geometric\ [i scriptic\ a ac]iunii pe pla-nul r\sturn\rii regimului Ceau[escu con]inea nu numai `nl\turarealiderului [i a acoli]ilor s\i fideli, ci [i distrugerea serviciului de


16 Andrei Gratcev, Le mystre Gorbatchev. La Terre et le Destin, Ed. Du Rocher,Paris, 2001, pp. 208-209.

informa]ii neintegrat sistemului de leg\turi secrete dintre serviciile

speciale ale ]\rilor comuniste. Logic, dac\ Securitatea ar fi dat ea

lovitura de stat, ar fi devenit automat partener de dialog [i mai mult

ca sigur ar fi existat o negociere a viitorului institu]iei. V`rfurile Se-

curit\]ii nu au f\cut acest gest pentru c\ trebuiau s\ dea m`na cu

KGB-ul. Din punct de vedere strict istoric, acesta r\m`ne un act pa-

triotic. Pare o ironie amar\, dar numai genera]iile viitoare vor putea

judeca acest gest. ~ntr-un dialog cu colonelul (r) Ioan Rusan, fost

[ef al compartimentului anti-STASI din UM 0110, am aflat c\

KGB-ul preluase conducerea tuturor reziden]elor serviciilor de spi-

onaj ale ]\rilor comuniste europene din Romnia [i le coordona:

Ioan Rusan: ~n 1989 am stabilit c\ se f\cea schimb de infor-ma]ii `ntre agenturile de spionaj ale ]\rilor comuniste din Romnia

[i c\ aceast\ activitate era condus\ de c\tre sovietici.

AMS: Adic\ existau raporturi de subordonare `ntre agenturile]\rilor comuniste [i KGB pe teritoriul nostru?

IR: Da. Situa]ia era clar\. Sovieticii trasau sarcini profesionale[i de actualitate care nu mai treceau prin centralele de spionaj de

acas\, ale ]\rilor socialiste subordonate. Sovieticii preluaser\ `n Ro-

mnia conducerea activit\]ilor de spionaj ale ]\rilor socialiste fr\-

]e[ti, `n mod direct, nemijlocit, f\r\ ca reziden]ii s\ mai raporteze

acas\ sau, m\ rog, s\ cear\ aprob\ri, s\ primeasc\ ordine de acas\.

Sigur, raportau chestiuni curente, care ]ineau de munca obi[nuit\,

primeau diferite ordine, dar pe fond ei lucrau sub conducerea rezi-

den]ei spionajului sovietic de aici.

AMS: Ce sarcini le d\dea, de exemplu? IR: De exemplu, recunoa[teri. Erau trimi[i `n misiuni de o

zi-dou\, scurte, ce e pe strada cutare, la adresa cutare, corespon-

den]a unor str\zi pentru caz de retragere dintr-o misiune, c\i de

acces, puncte de concentrare, puncte de `nt`lnire [i foarte mult `n

acea perioad\ `i interesa deplasarea cu auto, cu ma[ini. Verificau

str\zile pe unde se putea trece, unde se putea sta]iona acoperit. Apoi

verificau diferite adrese, adic\ locuin]e. Dac\ sunt goale, nelocuite,


dac\ e cineva acolo, cine e, dac\ e dispus s\ fac\ ceva pentru bani,dac\ exist\ nemul]umi]i [i oameni cu `nclina]ie spre colaborare.

AMS: Crede]i c\ au f\cut cumva [i o recunoa[tere pentru inter-ven]ia din decembrie?

IR: P\i, pentru ce crede]i c\ f\ceau chestia asta? Au ajuns s\ seintereseze [i de cei care erau pu[i s\-[i dea jos balcoanele `nchise.{ti]i c\ era povestea aceea cu balcoanele `nchise. Apoi, au acceleratac]iunile de infiltrare a unor persoane din re]ele `n func]ii, de reac-tivare `n scopul ac]iunii din decembrie a unor fo[ti colaboratori.17

~n martie 2004, cotidianul Independent a f\cut o dezv\luireinteresant\, care `l confirm\ pe colonelul Rusan: STASI a spionat`n Romnia, ca pe un teritoriu inamic. Informa]ia provine de laistoricul german Georg Herstrick, care lucreaz\ la Oficiul pentruStudierea Arhivei fostei Securit\]i STASI. Acesta a ar\tat c\ dup\1968, Romnia a fost suspectat\ de RDG fiindc\ a adoptat o linieindependent\. ~n consecin]\, STASI considera Romnia ca o ]ar\ostil\. S-a trecut la culegerea de informa]ii. Astfel, Romnia a fostlucrat\ informativ asemenea ]\rilor vestice considerate ]\ri du[-mane. C`nd a izbucnit criza economic\, s-au intensificat [i opera]i-unile STASI. Romnia devenise instabil\, iar STASI era `ngrijorat\de o posibil\ instabilitate a `ntregului Pact de la Var[ovia. {efulSTASI, Erich Mielke, a ordonat subalternilor s\i `n 1983 s\ culeag\orice informa]ie legat\ de Romnia. ~n acest scop, to]i colabora-torii neoficiali ai STASI care vizitau Romnia au furnizatSecurit\]ii (STASI, n.a.) relat\ri detaliate despre situa]ia cotidian\politic\ [i economic\. ~n aceste relat\ri exist\ trimiteri la diferitemanifest\ri privind nemul]umirea popula]iei, ca de pild\ revolta de laBra[ov. Pe de alt\ parte, [i Serviciul Extern, adic\ spionajul ex-RDG-ist, [i-a intensificat ac]iunile informativ-operative. Astfel, `ncadrul Ambasadei RDG exista un rezident care se ocupa deculegerea de informa]ii. Ofi]erul sau ofi]erii de leg\tur\ aveau ore]ea de informatori despre identitatea c\rora nu se [tie nimic,


17 Alex Mihai Stoenescu, Interviuri despre revolu]ie, Ed. RAO, Bucure[ti, 2004,pp. 121-122.

fiindc\ fi[ele se afl\ `n continuare `n Statele Unite, unde au ajunsdup\ pr\bu[irea regimului RDG-ist18.

Romnia, `n general, [i Securitatea, `n particular, se aflau `ntr-ocapcan\. Conducerea Securit\]ii a observat t`rziu, `n vara anului1988, c\ avantajele strategice de care beneficia prin politica dedeschidere interna]ional\, inclusiv `n domeniul economic, precum[i prin ata[amentul demonstrativ al popula]iei la politica lui Nico-lae Ceau[escu `n fapt, anestezia general\ a popula]iei `i deschi-deau o problem\ greu de rezolvat. Spre deosebire de ceilal]i lideriai ]\rilor comuniste, Ceau[escu, juc`nd rolul de independen]\ fa]\de Moscova, s`c`ind-o, opun`ndu-i-se, h\r]uind-o pe la ONU [i pela Beijing, f\c`nd [i jocul de mare figur\ interna]ional\ `n detrimen-tul ursului-st\p`n, nu beneficia de sprijinul, de protec]ia din spate aMoscovei, cum se `nt`mpla cu ceilal]i lideri. Din Occident, inclusivdin Statele Unite, orice ac]iune sau atac la adresa unui stat comu-nist punea `n discu]ie reac]ia [efului cel mare. Nu puteai s\ ataci`n sfera de interese sovietic\ f\r\ s\ calculezi reac]ia Kremlinului [is\ te a[tep]i la o contralovitur\ venit\ de acolo. Ceau[escu nu aveaacest sprijin sovietic. Ba, am putea spune c\ `ntr-o anumit\ peri-oad\ lucrurile st\teau invers: americanii interveneau la sovieticipentru protejarea lui Ceau[escu. A[a cum a dovedit-o evolu]ia lu-mii pe timpul R\zboiului rece, ie[irea din sistem era extrem deriscant\ pentru orice stat, fie comunist, fie democratic, membru alNATO. Cazul Fran]ei, care a ajuns `n c`teva decenii la periferia de-ciziilor mondiale [i a fost nevoit\ s\ supraliciteze pentru a redresaimaginea ei de superputere, este semnificativ. Tratat ca eretic, caindependent, dar [i preocupat s\ devin\ lider al lumii a treia zon\controlat\ `n trecut, ast\zi [i `n viitor de Marile Puteri Ceau[escuera obligat s\ fie extrem de prudent [i atent cu conservarea imaginiisale. Din aceste motive, e[ecurile ac]iunilor externe de intimidaresau criminale ale Securit\]ii la adresa unor emigran]i romni,`mpotriva postului Europa liber\, din perioada Ple[i]\, au condus lasanc]iuni [i restructur\ri `n aparatul serviciului secret romn, cutoate c\ ordinele veniser\ chiar de la Ceau[escu. Era `ns\ una din


18 Independent, 6/7 martie 2004, p. 2.

tr\s\turile de caracter (ur`t) ale lui Ceau[escu, pe care to]i activi[tiide partid din apropiere [i to]i comandan]ii Securit\]ii `l cuno[teau:d\dea vina pe al]ii pentru gre[elile lui. Atitudinea aceasta era adop-tat\ deliberat, frecvent cu perfidie, motiv pentru care Ceau[escu nud\dea niciodat\ ordine de fa]\ cu martori. Faptul este confirmat deMihai H`rj\u, secretarul s\u personal19. Povestea cu iradierea, cuordinul d\-i-l pe Radu nu poate fi credibil\ dec`t dac\ Ceau[escui-a dat acest ordin `ntre patru ochi lui Pacepa. ~n momentul `n careStatele Unite s-au `n]eles cu URSS, ambele l-au ur`t pe Ceau[escu,cel decorat la Kremlin [i cazat la Casa Alb\. Le st\tea `n cale, maiales pentru c\ erau, ambele Mari Puteri, adev\ratele creatoare aleimaginii sale de mare lider. Evolu`nd singur\ pe pia]a mor]ii, f\r\ aavea `n spate sprijinul, m\car logistic al KGB-ului, [i apel`nd pentrucrime la leg\turi extremiste arabe, Securitatea a cunoscut p`n\ `ndeceniul nou\ o serie lung\ de c\deri spectaculoase20. A fost obli-gat\ s\ se retrag\ [i s\ fie mult mai atent\. Din punctul de vedere alofi]erului de informa]ii externe, nu at`t izolarea c`t natura solitar\ aactivit\]ii sale [i pe ansamblu a institu]iei sale au pus fiec\rui indi-vid `ntrebarea asupra raportului `ntre patriotism [i spirit de conser-vare, `ntre loialitate [i aventur\, `ntre prezent [i viitor. Iar aceste`ntreb\ri nu se ridicau `n momentul alegerii de c\tre statul romn aunei alian]e sau a alteia, a op]iunii pentru un curent politic saualtul, pentru un lider sau altul `n interiorul regimului comunist, ci`n momentul `n care Uniunea Sovietic\ d\r`ma din temelii con-struc]ia pe care o f\cuse tot ea `n Romnia.

Procesul de schimbare controlat\ a sistemului comunist declan[at`n celelalte ]\ri comuniste europene a fost un alt subiect de atent\observa]ie din partea Securit\]ii. A[a cum ar\tam, Securitatea a reu[its\ `n]eleag\ destul de repede mecanismul prin care Moscova`nlocuia vechile conduceri cu reformi[ti, precum [i metodologiafolosit\ de KGB pentru crearea alternativelor politice la vechiulpartid comunist. Pe timpul studiului [i al analizei, conducerea


19 Arh. SR, Stenograma nr. 40/7 februarie 1994, Audierea domnului Mihai Hrj\u, p.18.20 Dennis Deletant, Ceau[escu [i Securitatea. Constrngere [i disiden]\ n Romniaanilor 19651989, Ed. Humanitas, Bucure[ti, 1995, pp. 302-304.

Securit\]ii a mai observat rolul atribuit de serviciile de spionajsovietice mini[trilor Ap\r\rii [i de Interne, precum [i [efilor de ser-vicii secrete din celelalte ]\ri comuniste `n procesul de r\sturnare afo[tilor lideri. ~n ]\rile socialiste, cu excep]ia Romniei, nu senumea un ministru de Interne, un ministru la Armat\ sau la con-ducerea serviciului secret f\r\ acordul URSS. Nu-[i permitea niciun lider comunist s\ produc\ surprize, mai ales dup\ revoltele dinUngaria [i Cehoslovacia. F\r\ `ndoial\ c\ `n aceast\ schem\ delucru a intervenit [i interesul perfect plauzibil al serviciilor deinforma]ii din celelalte ]\ri comuniste de a folosi prilejul pentru oliberalizare a sistemului din propria ]ar\ [i `n final pentru eliberareana]iunii de sub regimul comunist opresiv. Din acest punct de vedere,cooperarea cu KGB-ul nu pare un act de tr\dare, ci o atitudinepatriotic\, oric`t de paradoxal\ ar p\rea situa]ia. Lucrurile puteausta a[a dac\ procesul declan[at de Gorbaciov ar fi avut finalitateaprogramat\, de lansare a unui nou tip de socialism care s\ aplice unsistem de control discret al sferei de influen]\, dup\ model ameri-can. Dar ea a avut drept finalitate distrugerea integral\ a sistemuluicomunist, inclusiv a proiectului socialist reformist. ~ntrebarea pecare au pus-o nu o dat\ fo[tii ofi]eri de Securitate `n presa postde-cembrist\ este dac\ a fost mai bine c\ Securitatea na]ionalist\ aRomniei comuniste s-a destructurat violent sau mai bine era caSecuritatea s\ fi fost un subaltern docil al KGB cum erau cele-lalte servicii secrete , l\s`nd `n urm\ c`rti]e structurale `n serviciilesecrete ale noilor state membre NATO? R\spunsul poate fi dat aici:[i `ntr-un caz, [i `n cel\lalt, av`nd `n vedere autorul destructur\rii,rezultatul a fost acela[i o infiltrare masiv\ [i bine ancorat\ a KGB`n societ\]ile eliberate. Prin urmare, atacarea prin diversiune aSecurit\]ii `n decembrie 1989, spre deosebire de cooperare, `n cele-lalte state comuniste, a fost o alt\ metod\ de a facilita infiltrarea.

Comportamentul similar al titularilor ministerelor de for]\ dinstatele comuniste nu a fost studiat doar de jos `n sus, prin pene-tr\ri ale Securit\]ii romne `n structurile cabinetelor respective, ci[i de sus `n jos. ~n toamna anului 1988, Departamentul Securit\]iiStatului i-a prezentat lui Ceau[escu informa]ii despre situa]ia din


RDG [i Bulgaria ob]inute de la v`rf, de la conducerea superioar\ apartidelor respective. Ceau[escu a avut o reac]ie prudent\, fiind`ngrijorat c\ descoperirea acestor opera]ii, conduse at`t de sus, arputea provoca un protest la nivelul lui. Din punctul de vedere al`nclina]iei spre aplicarea scenariului sovietic [i `n Romnia, con-ducerea Securit\]ii nu `[i f\cea prea multe probleme, cunosc`ndu-lfoarte bine pe Tudor Postelnicu, un adept credincios al luiCeau[escu, f\r\ de care nu ar fi r\mas nici o secund\ la conducereaMinisterului de Interne, iar `n ce-l prive[te pe generalul VasileMilea, acesta era privit ca fidel [i chiar devotat lui Ceau[escu. Lar`ndul s\u, Ceau[escu, de[i era un tip extrem de suspicios [i `[ipierduse `ncrederea `n Securitate, nu ajungea cu suspiciunea at`t dedeparte `nc`t s\ cread\ c\ echipa de olteni de la conducerea DSS `lputea tr\da. Departamentul Securit\]ii Statului era condus `n 1989de trei olteni generalii Iulian Vlad, {tefan Alexie [i AristotelStamatoiu [i avea la conducerea Direc]iilor centrale al]i `nal]iofi]eri de origine oltean\ [i arge[ean\. Ceau[escu avea rezerve fa]\de eficien]a serviciilor de informa]ii [i spionaj, `n general, miz`ndpe faptul c\ problemele se rezolvau la nivelul cel mai `nalt, princontacte directe `ntre [efii de stat [i de guvern, dar se comporta [icu o doz\ de distan]are uman\, atitudine provenit\ din ideea primi-tiv\ pe care [i-o formase de mult c\ `n lumea secretelor spioniitr\deaz\ foarte u[or pentru c\ ac]ioneaz\ pe bani. Printre motivelepentru care a fost nevoie de o subversiune extern\ `mpotrivaregimului lui Ceau[escu s-au aflat [i influen]a nul\ a KGB-uluiasupra conducerii Securit\]ii romne, identificarea acesteia cana]ionalist\ [i concluzia c\ `i este fidel\ lui Ceau[escu. Acelea[imotive au constituit [i acoperirea pentru decizia de a distruge acestorganism odat\ cu `nl\turarea lui Ceau[escu. Au existat ni[te cauzecare au condus `n timp la o slab\ penetrare a structurilor politice [iinformative ale Romniei de c\tre URSS. Racolarea sovietic\ nu areu[it succese spectaculoase din c`teva motive:

1. Personalitatea lui Ceau[escu. Era tipul de om cu care nu seputeau `n]elege. Ceau[escu era un marxist convins, un fel de roman-tic al marxismului, dar primitiv, `n timp ce ei nu mai credeau de


mult `n teoria marxist-leninist\, ci exercitau puterea politic\ inter-

na]ional\ `n sine, folosind marxism-leninismul doar ca pe un mijloc.

2. Ceau[escu `[i f\cuse o structur\ de conducere obedient\, care

se ]inea de scaune. Este vorba de tipul de oameni. ~n ultimii ani

st\teau la p`nd\ [i a[teptau un moment pentru mai t`rziu `n care s\

se manifeste la fel, s\ intervin\ plini de zel `ntr-o b\t\lie care s\-i

solidarizeze cu viitorul lider, s\-l lingu[easc\ la fel cum o f\ceau cu

Ceau[escu. Cum nu vedeau posibil\ o dispari]ie a clanului, a[adar

interesul se orienta spre Nicu. Alt\ solu]ie nu aveau. Lucrurile s-au

precipitat, d`nd peste cap a[teptarea lor. Acest tip de om este fricos,

nu se bag\ `n racol\ri, nu risc\.

3. Securitatea din perioada Ceau[escu nu era infiltrat\ semnifica-

tiv, n-a fost penetrat\ ca alte servicii din Est, deoarece elementul de

coeziune, cauza ei, nu era interna]ionalismul proletar, b\t\lia cu ca-

pitalismul, ci na]ionalismul. Toate relat\rile istorice contribuiau la

sentimentul c\ Romnia a fost mereu sacrificat\, `n[elat\, agresat\,

iar securi[tilor li se insuflase sentimentul c\ ap\r\ ]ara de aceste

agresiuni. Sentimentul de parte a unei comunit\]i, a unei armate

extinse care lupt\ cu imperiali[tii americani, nu exista la noi.

Existau `ntr-adev\r suspiciunea, frustrarea, orgoliul, toate insuflate

de Ceau[escu. Sovieticii considerau Securitatea romn\ ca lipsit\ de

perspectiv\ ideologic\, pentru c\ nu ]intea orizontul victoriei

depline a comunismului `n lume. ~n opinia lor, chiar [i `n lume

Securitatea ac]iona pe criterii na]ionaliste, `nguste, f\r\ o finalitate

distructiv\. Romnia nu voia s\ distrug\ America, a[a cum voiau

sovieticii, ci s\ o foloseasc\ pentru a ap\ra Romnia.

4. Sub Ceau[escu, Securitatea a distrus structuri KGB, a luat

sub control re]ele, a `mpiedicat opera]ii sovietice pe teritoriul nos-

tru. Asta nu se iart\!

5. Oricine se uit\ la calitatea proast\ a oamenilor pe care i-au

racolat [i folosit sovieticii se l\mure[te f\r\ alte explica]ii asupra

dificult\]ilor pe care le-au avut ace[tia pentru a influen]a cursul

evenimentelor din Romnia condus\ de Ceau[escu. F\r\ interven]ia

sovietic\ din decembrie 1989, este greu de crezut c\ indivizi ca


Apostol, Militaru, Brucan, Doicaru, Keller, Logof\tu, Pancea sauVasile Ionel ar mai fi putut face o carier\.

O alt\ surs\ foarte avansat\ [i profesionist\ de informa]ii despreprocesele distructive declan[ate de Mihail Gorbaciov, a provenit `nmod constant din Iugoslavia, de la nivelul serviciului de informa]ii[i de la conducerea Armatei, cu care Securitatea [i MApN colabo-rau transparent, ca urmare a unor `n]elegeri stabilite `nc\ de pe vre-mea lui Tito. ~n leg\tura Securit\]ii se aflau fo[ti colaboratoriapropia]i ai acestuia. Aceast\ rela]ie, care se concentra [i asupraunor personalit\]i din aparatul profesionist, nu trebuie confundat\cu activitatea lui Mirko Atanaskovici, consulul croat de la Timi-[oara, care ac]iona `n interiorul unei re]ele maghiare de spionaj.Una din informa]iile care au circulat pe rela]ia Iugoslavia a fostaceea c\, `n cadrul `n]elegerilor politice [i a colabor\rii stabilite`ntre serviciile de informa]ii din Vest [i din Est, a fost pus\ `n dis-cu]ie [i distrugerea celor dou\ structuri de informa]ii na]ionaliste,ale Iugoslaviei [i Romniei, pentru c\ reprezentau un obstacol `ncalea destinderii europene [i a globaliz\rii proceselor de integraredeclan[ate pe continent. ~n particular, Germania [i Statele Uniteerau extrem de interesate de anihilarea serviciilor de informa]iiiugoslave, deoarece acestea conduceau opera]ii ample, nea[teptatde eficiente, pe teritoriul statelor respective [i `n plus nu ezitau s\fac\ apel la asasinate comandate, la lichidarea fizic\ a opozan]ilor.De exemplu, una din ]intele predilecte ale asasinatelor erau mem-brii emigra]iei iugoslave (`n special, croa]i [i albanezi). ~n presaoccidental\ s-au comentat destul de amplu atentatele comandate deSecuritate `mpotriva unor membri ai emigra]iei romne[ti, atentatenegate vehement de fo[tii lideri ai Securit\]ii [i lipsite `n continuarede probe concludente. Pentru celelalte servicii secrete implicate `nasasinate politice, oprirea lor era o chestiune de ordin de la Moscova.Vom lua dou\ exemple: `n momentul `n care `n cadrul Securit\]ii destat a Cehoslovaciei comuniste s-a creat un departament specialnumit sec]ia PATRIE, cu misiunea de preg\tire a crimelor`mpotriva liderilor emigra]iei a[a-numita exercitare a legiti-mit\]ii socialiste `n str\in\tate , acesta a fost `nfiin]at la Praga


`mpreun\ cu KGB21. Mai mult dec`t at`t, cercet\torul ceh Pavel

Zacek, `ncerc`nd s\ studieze arhivele Poli]iei secrete din ]ara sa a

constatat c\ o anumit\ cantitate de informa]ii din perioada a[a-nu-

mitei normaliz\ri se g\se[te numai `n arhivele [i `n eviden]ele

KGB-ului sovietic22. Securitatea de stat cehoslovac\ ori era pene-

trat\ ad`nc de KGB, ori f\cea o copie a documentelor sale [i le

trimitea la Moscova! Acela[i fenomen se petrecea [i cu STASI, ser-

viciul secret al RDG. Scriitorul german Richard Wagner, `ncerc`nd

s\ cerceteze arhivele STASI, a constatat c\, dup\ distrugerea arhi-

velor serviciului de spionaj militar al Armatei Na]ionale a Popo-

rului [i a serviciului de informa]ii externe HVA al RDG, copiile

tuturor documentelor distruse se aflau la Moscova: Aceast\

gre[eal\ a fost cu at`t mai grav\ cu c`t mul]i colaboratori ai STASI

din str\in\tate au r\mas cu siguran]\ nedeconspira]i, `n timp ce

copiile dosarelor se afl\, probabil, la Moscova, astfel `nc`t unii din-

tre ofi]erii sau colaboratorii neoficiali ai STASI pot fi utiliza]i `n

continuare de c\tre KGB sau de c\tre organiza]iile `n care acesta s-a

transformat ulterior23. Un proces at`t de amplu, care s\ cuprind\

arhiva unor departamente ultrasecrete, nu se putea desf\[ura dec`t

printr-o leg\tur\ oficial\, func]ional\ `ntre KGB [i STASI. A[a

ceva `ntre Securitate [i KGB nu exista sub regimul Ceau[escu.

~n ce prive[te emigra]ia iugoslav\, o statistic\ publicat\ `n

1981 la Hamburg arat\ c\ `ntre 1967 [i 1980, serviciile secrete

iugoslave ar fi lichidat fizic 2 membri ai emigra]iei albaneze, 12

membri ai emigra]iei s`rbe [i 57 de membri ai emigra]iei croate24.

Chiar dac\ respectivele cifre ar putea fi exagerate, `n sensul c\ nu

toate au fost asasinate comandate, totu[i, activitatea de lichidare


21 Pavel Zdacek, Arhivele Securit\]ii Statului (cehoslovac) n Analele Sighet,Nr. 9, Ed. Funda]iei Academia Civic\, Bucure[ti, 2001, p. 832.22 Ibidem.23 mpov\ra]i de mo[tenirea Securit\]ii [i Stasi (Die Erblast von Stasi und Securitate):r\spunsuri germane, romne [i maghiare la o provocare istoric\. Simpozion, Bucu-re[ti: 6-8.06.2001, Ed. Compania, Bucure[ti, 2002, p. 17 24 Ante Beljo, YU-Genocide, Ed. Northen Tribune Publishing, Toronto-Zagreb,1995, p. 220.

fizic\ a poten]ialilor candida]i occidentali pentru partidele deOpozi]ie din Iugoslavia nu l\sa nici un dubiu asupra ostilit\]ii`ndrept\]ite [i asupra dorin]ei de distrugere a acelei structuri. Dintoamna anului 1986, `n Iugoslavia reexplodase problema na]iona-list\. La 24 septembrie 1986 un ziar belgr\dean publica un articolincendiar prin care acredita ideea c\ s`rbii sunt `n pericol deexterminare `n Kosovo [i `n Croa]ia cu sprijin din exterior.Serviciul secret iugoslav s-a declarat surprins [i incapabil s\-idescopere pe autorii memorandumului (!). To]i liderii comuni[tiau condamnat acel document, cu excep]ia unuia: SlobodanMiloevi, pre[edinte al Ligii Comuni[tilor S`rbi25. Vor urma 12ani de r\zboi na]ionalist [i interven]ia NATO din 1999, `n careserviciile de informa]ii iugoslave, infiltrate `n centrele de co-mand\ ale organiza]iei, vor reu[i s\ produc\ dobor`rea [i studie-rea la sol a unui bombardier stealth, s\ intoxice `n a[a m\sur\opera]iile de planificare a luptei `nc`t s\ fie bombardat\ Am-basada Chinei din Belgrad [.a. Ce trebuie `n]eles de aici: c\ inclu-siv lichidarea opozi]iei sprijinite de Occident nu a scutit un stat der\zboiul devastator.

A[adar, cel pu]in la v`rful Securit\]ii romne, planurile sovieticede schimbare a regimului ceau[ist din Romnia [i de atacare a ser-viciului secret romn aflat `n slujba acestui regim , `n colaborarecu liderii [i serviciile secrete ale Occidentului, erau intuite cu maimul]i ani `nainte de 1989. Conform unei m\rturii credibile, `nprim\vara anului 1989, cel pu]in generalul Vlad cuno[tea `n detaliu[i cum se va desf\[ura ac]iunea de r\sturnare a lui NicolaeCeau[escu: ~n ziua de 14 aprilie 1989, cu ocazia zilei mele dena[tere `i va declara autorului fostul procuror general adjunctGheorghe Diaconescu , Iulian Vlad m-a vizitat la birou. ~ntr-odiscu]ie `ntre patru ochi mi-a spus: P`n\ `n decembrie, gata! [ia f\cut semn cu palma `n plan orizontal, adic\ lichidare. Apoi acontinuat: {i va `ncepe de sus spre interior, ar\t`nd cu palma dela nord-est spre sud-vest, indic`nd f\r\ dubiu spa]iul teritorial al


25 Misha Glenny, The Balkans, 18041999. Nationalism, War and the GreatPowers, Ed. Granta Books, London, 1999, pp. 625-626.

]\rii `ntre Ia[i [i Timi[oara26. Generalul Iulian Vlad contest\ exis-ten]a acestei integr\ri. La prima audiere `n fa]a Comisiei senatori-ale, el va confirma `ntr-un fel acea previziune: Situa]ia era de a[anatur\ `n acel moment c\ nu putea s\ fie altul deznod\m`ntul. ~n cene prive[te, acest lucru l-am `ntrev\zut de mai mult timp. Poatenumai momentul nu l-am putut prevedea cu exactitate, dar cursulevenimentelor l-am intuit. Mai ales c\ dispuneam de o seam\ dedate [i informa]ii. ~n leg\tur\ cu acela[i subiect, generalul {tefanAlexie a declarat la 17 ianuarie 2004 urm\toarele:

{tefan Alexie: Noi, cei de la v`rful Securit\]ii, am [tiut primiic\ suntem sorti]i e[ecului [i am [tiut asta de la primele mi[c\ri alelui Gorbaciov. Nici un serviciu secret din lume nu st\ [i prive[te, ciporne[te imediat s\ `n]eleag\. {tiam ce se va `nt`mpla. Apoi amv\zut c\ am r\mas ultima ]ar\ [i c\ dispari]ia sistemului este ine-rent\. Ce faci `n astfel de situa]ii? Dac\ n-ai nimic `n tine, fugi,tr\dezi, te ascunzi. Dac\ ai ceva `n tine, `ncerci s\-]i protejezipoporul. Noi eram condamna]i, [tiam asta, pentru c\, spre deose-bire de serviciile secrete din celelalte ]\ri comuniste, noi nu puteamda m`na cu sovieticii `mpo

alex mihai stoenescu - istoria loviturilor de stat in romania (vol. 4-2)

Documents