ALEX MIHAI STOTNESCU

,.SECURITATTANU POATE fl REAbILIHIA..

DIALOCUPI CU CTNERALUL IULIAN VIAD

2003-2008

rtfr

INTERVIURI DIN ANUL 2OO3

Din Stenogramele primelor intdlniri se va observa ci gen. IulianVlad ezita sau refuza si rispundi la unele intrebiri care confineau

devieri de la un traseu al declaraliilor cu care venise pregitit.Cunoscdnd dinainte tematica, igi ficuse o serie de noti{e cu rispun-suri 9i nu dorea, prudent, si iasd din textul lor.

TEMA: Relatiite romdno-sovietice(4-16 mai2003)

Alex Mihai Stoenescu: Cdt de real a fost conflictul intre Romdnia

gi URSS inainte de Gorbaciov, ci dupi aceea... lucrurile sunt ceva

mai clare? Era vorba de un conflict personal al lui Ceaugescu cu li-derii de la Moscova, o chestiune de orgoliu sau conflictul se simfea

gi in structuri?

Iulian Vlad: Conflictul URSS-RomAnia era major, nu a fost ojoaci de suprafafi. Dupi moartea lui Stalin, conflictul a escaladat

treptat prin rezistenfa lui Dej la coordonarea sovietici destinati in-cadririi Rominiei in sistemul economic al URSS, adici partea

aceea a relaliilor in care URSS dorea si orienteze, de fapt si limiteze

economia rom6neasci dupi necesit{ile URSS. Declangatorul aversi-

unii lui Ceauqescu fali de sovietici a fost Brejnev. Stilul lui de relalie

cu liderii comunigti... igi trata cu dispre{, de sus, subordonalii din

12 ALEX MIHAI STOENESCU

firile comuniste. Ceaugescu, care era foarte orgolios, a fost cel care

a reacfionat violent la acest tratament. El a combinat propriul siuorgoliu cu ideea ci fara lui este umiliti.

AMS: Este adevirati informafia furnizati de dl profesor Troncotici URSS a inifiat acfiuni de spionaj pe teritoriul RomAniei cu sco-

pul de a-l lnlocui pe Ceaugescu?

IV: Pe timpul lui Brejnev s-a declangat un val de recrutiri ma-

sive in Rominia. Au fost vizali minoritari, figani, evrei qi unguridin structuri, apoi gi romini cu convingeri marxiste, pe care nafio-nalismul lui Dej sau Ceaugescu ii speria, ca abatere de la interna-

flonalism. Apoi, erau oportunigtii, indivizi dafi afard din funcfiiimportante pentru incompetenfd sau trecufi la pensie.

AMS: Ca gef al Departamentului Securitifii, in cei doi ani cAt a1i

apucat si-l conduce{i, afi ficut o evaluare a penetririlor sovietice?

IV: Au reugit ceva la Armati. ln rest, nu au avut prea mare suc-

ces. Racolarea sovietici nu a reuqit in Rominia din cAteva motive:primul era personalitatea lui Ceaugescu. Era tipul de om cu care nuse puteau infelege.

AMS: Ceaufescu era un marxist convins, daci vrefi: un roman-

tic al marxismului, in timp ce ei nu mai credeau de mult in teoriamarxist-leninisti, ci exercitau puterea politici interna{ionali insine, folosind marxism-leninismul doar ca un mijloc?

IV: Al doilea motiv: Ceaugescu iqi fbcuse o structuri de condu-cere obedienti, care se finea de scaune. Este vorba de tipul de oa-

meni. in ultimii ani stiteau la pdndi gi agteptau un moment pentrumai tArziu in care si se manifeste la fel, si intervini plini de zel

intr-o bitilie care si-i solidarizeze cu viitorul lider, si-l lingugeascila fel cum o flceau cu Ceauqescu.

AMS: Cum nu vedeau posibili o disparifie a clanului, agadar

interesul se orienta spre Nicu. Alti solulie nu aveau. Lucrurile s-au

precipitat, ddnd peste cap agteptarea lor. Acest tip de oameni este

fricos, nu se bagi in racol5ri, nu risci.

'SECUKITATEA NU POATE FI REABILITATA' 13

IV: Un al treilea motiv: Securitatea nu era infiltr;te, n-a fost pe-

netrati ca alte servicii din Est.

AMS: Eu estimez ci elementul de coeziune, lupta noastri ca

fari, nu era internafionalismul proletar, bitilia cu capitalismul, ci

nafionalismul. Toate relatirile istorice contribuiau la sentimentul

ci Rominia a fost mereu sacrificati, inqelati, agresati, iar noi

aveam sentimentul ci apirim fara de aceste agresiuni. Sentimentul

de parte a unei comunitifi, a unei armate extinse care lupti cu im-perialigtii americani nu exista la noi. Existau intr-adevir suspi-

ciunea, frustrarea, orgoliul, toate insuflate de Ceauqescu. Rugii

considerau Securitatea romini slabi ca serviciu secret, pentru cd

nu avea perspectivi. in opinia lot chiar gi in lume Securitatea ac-

fiona pe criterii nafionaliste, inguste, ftri o finalitate distructivi.Noi nu voiam si distrugem America, aga cum voiau rugii, ci si o

folosim pentru a ne apira.

IV: In al patrulea rind: sub Ceaugescu, Securitatea a distrus

structuri KGB, a luat sub control refele, a impiedicat operafii so-

vietice pe teritoriul nostru. Asta nu se iarti! ln sfhrqit (al cincilea

motiv - n.a.), oricine se uiti la calitatea oamenilor pe care i-au ra-

colat gi folosit sovieticii - Brucan, Apostol, nigte dinozauri stali-

nigti, Militaru, un carierist feroce gi dement, alli cAliva generali care

au ficut micelul de la Universitate, Hortopan, Logofbtu, qi apoi au

inventat teroriqtii : se limuregte firi alte explicafii asupra dificul-

tdfilor pe care le-au avut sovieticii pentru a influenfa cursul eve-

nimentelor din Rominia condusi de Ceaugescu.

AMS: Firi intervenfia sovietici din decembrie 1989, aceqti in-clivizi de cea mai joasi spefi nu aveau nicio qansi.

IV: Nu in fafa noastr6, ci noi ii gtiam cine sunt, ci in fafa

populafiei.AMS: $tia Gorbaciov cine este Silviu Brucan?

IV: A fost informat. $i bineinfeles ci a fost informat despre

persoanele pe care poate conta URSS in Rominia. Nu ajungea la(iorbaciov - personal! -, adus de serviciul T al KGB, frrivize,frt|

14 ALEX MIHAI STOENESCU

formalitdli. Noi am documentat atunci perfect toate miqcirilelui Brucan.

AMS: Deci, Ceaugescu gtia de intilnirea Brucan-Gorbaciov?

IV: $tia de la noi.AMS: $i atunci, aversiunea lui Ceaugescu fali de Gorbaciov era

justificati qi prin faptul ci deja complota in Rominia pentru inlitu-rarea lui?

IV: Antipatia lui Ceaugescu, de altfel reciproci din partea luiGorbaciov, era determinati de lucruri mult mai grave. De altfel,

Gorbaciov nu s-a sfiit se-i dea semnale. La Bucuregti, in vari (1987 -n.a.), avusese loc o discufie violenti de o noapte cu Gorbaciov, lavila lui Drighici, lingi a lui.

AMS: Am auzit ci a trebuit si intre gdrzile peste ei.

IV: Eh, nu aga, este o exagerare. Cum si-gi permiti aqa ceva?

Dar se auzeacearta. La aeroport se mai intAmplase ceva, Ceauqescu

nu l-a insofit la regedin]6, pretextand ci ,,mai am de vizut nigte lu-criri de construcfii" la terminalul Otopeni marfr, extinderea con-

strucfiei. Apoi lui Gorbaciovi-a dat un ARO argintiu, pe care acesta

l- a r efuzat. Erau gicane.

AMS: La Moscova s-au certat in toati regula.

IV: La sosirea la aeroport, sovieticii s-au purtat extrem de ama-

bil cu Discilescu, ignordndu-l pe Ceaugescu. L-au imbrifigat pe

primul ministru. Ceauqescu turba. A fost tratat cu rdceali gi de ceimici dintre rugi, de funcfionarii mirunfi. Ceauqescu a avut atunci o

cidere psihici, qtia ci nu mai are iegire. La consfhtuire, tofi eraunoi, mai tineri, el iegea in eviden{6 ca bdtrdn, discursul lui, limbajulerau stridente in comparafie cu ce spuneau ceilalli. Toli ceilalli afi-gau obedienfe fate de Gorbaciov, el era cu fdvni, iritant, enervant.

AMS: Am triit mereu sentimentul ci,,Scrisoarea celor 6" a fostinspirati de sovietici gi fbcuti pe linia americani, la deruti. Lansaticu sprijin sovietic nu avea nicio gansi, dar aruncatd ca gi cum arproveni din relafiile arnericane ale lui Brucan era altceva, mult maisolid gi mai bine protejat.

,,SECURITATEA NU POATE FI REABILITATA" 15

IV: Nu vi ingela{i. ,,Scrisoarea celor 6" este de inspirafie sovie-

tici, prin KGB. Brucan i-a picilit pe americani, ficindu-i si creadici este vorba de nigte personalitifi ale Partidului Comunist care se

revolti. Securitatea a urmdrit de aproape tofi paqii lui Brucan. A fost

introdus fbrl paqaport in URSS, transportat de KGB direcfia T. La

Riceanu a exploatat sentimentele paterne, degi Mircea nu era fiullui, ci al lui Bernath Andrei. Pe Pirvulescu l-a picilit; el cerea ca

scrisoarea si fie publicati de IlHumanit|, de ai noqtri, ca din partea

comunigtilor romini citre comuniqtii francezi. Se opunea la difu-z.area prin Europa Liberd. Brucan I-a picilit ugor pentru cil){rvulescu era semianalfabet, un leninist abulic. N-a gtiut nicio-tlati ce confine scrisoarea.

AMS: Brucan a povestit in cartea lui cum a fost anchetat.

IV: Vi spun eu cum a fost anchetat. Brucan era cercetat de lal0 dimineafa pini dupi-amiazd., adus gi dus cu maqina. Cafele, apintinerali... Considera[ie am avut doar pentru Birlideanu, un tipsolid, serios, doctrinar. Corneliu Minescu era mai mult imagine,

un alcoolic notoriu...AMS: O chestiune de familie. Pirinfii mei i-au cunoscut fami-

lia. Erau befivii Ploiegtiului. Pe unul din frafi il chema, dacd nu miIrrgel, Leninl. Mituga mea, Anigoara Goruneanu, l-a cules o dati de

pc stradi beat mort, cizut intr-un qanf. Dupi chestia asta obignuia siI sc culce beat crili pe pragul ugii, pentru ci gtia ci acolo sunt oameni

r'rrrc nu-l jefuiesc. Prin befii au ajuns s,i in Partidul Comunist, ci li se

exploata viciul. ii gtia toati lumea din Ploiegti.

trV: Apostol a cedat repede. De altfel, Apostol a recunoscut intlctaliu racolarea de citre sovietici gi implicarea lor in ,,Scrisoarea

r'clor 6". De asta il urigte Brucan, nu pentru ci l-a tridat. A tridatnursa reali a acfiunii. Asta era problema.

AMS: Ei puteau fi incadrafi la influenfare?

| ()onfuzie ftcutl de mine cu familia lui Manea Minescu, tot din Ploieqti.lntre Corneliu Minescu gi Manea Minescu nu existaweun grad de rudenie.

16 ALEX MIHAI STOENESCU

IV: Intra in prevederile legii. De altfel, oricine iqi poate da

seama ci, in loc si-l impugte, Ceaugescu l-a trimis pe Brucan in

Dimiroaia, pentru ci in spate erau sovieticii. Riceanu, omul ame-

ricanilor, a ajuns la pugcirie cu condamnare la moarte. Orice om

rafional vede diferen{a qi infelege cine a fost in spatele ,,Scrisorii

celor 6" care, cagi sfin{ii, au fost pini la urmd doar doi. Textul era

lucrat in principal de Bdrlideanu. in ce privegte cartea lui Brucan,

este o minciuni ci l-am anchetat eu, ci l-am ameninfat. Nici nu

ne-am vdzut.

AMS: Dar cum a fost intdlnirea cu Brucan in momentul in care

ftcea jocurile in FSN?

IV: Eram la ,Orizont" cu generalii, cu Gu$l, lucram operativ

pentru a gestiona situafia din fari, fiindci era haos, cind au venit

Roman, Gelu Voican Voiculescu, apoi Iliescu qi mai tArziu Brucan'

A vociferat, dar nu de fafi cu mine. Spaima lui cAnd m-a vizut nu

era ci trildez revolufia, ci ci e unul printre ei care gtie adevirul'

Brucan a fost expresia punerii de acord intre americani qi ruqi.

AMS: Militaru? Se afirmi ci a fost numit rrr*inistru al Apiririidin23 sau24 decembrie.

IV: N-are nicio importanfi ce se afirmi. Militaru s-a instalat

inci din 22 decembrie in biroul lui Milea qi a luat legitura cu amba-

sada sovietici. Apoi a inceput si dea ordine in dreapta qi in stAnga.

Cine a fost slugarnic, iresponsabil, oportunist l-a ascultat Pe un ge-

neral venit din rezervi, cunoscut ca agent sovietic. Pentru ci fusese

prelucrat in Armati cazul lui, se gtia cine e.

AMS: La conducerea MSI.M era generalul Eftimescu. El era in-

dreptilit si preia comanda.

IV: S-a pus in slujba lui Militaru. Gugi, cind era la CC, mi-a spus

despre Eftimescu: ,,Daci scap de aici, pe ista il ucid cu mAna mea!"

AMS: Vb rog si analizali relafia Romdnia-URSS 9i Ceaugescu-

Gorbaciov din prisma percepfiei dumneavoastri. Mi intereseazi qi

ce impresie v-a lisat Gorbaciov.

,,SECURITATEA NU POATE FI REABILITATA" 17

IV: Ceaugescu ne-a ordonat lansarea unei investigafii. Oricumrroi eram cu toate antenele intinse, pentru ci era un lider nou qi

pentru ci era diferit de ceila\i.AMS: A fost ugor de constatat ci Gorbaciov construia comisii gi

institu{ii paralele, reformiste, cu care lucra. El se consulta cu struc-

turile existente, cu cele vechi, dar nu le folosea. Acestea aveau im-

;rresia ci totul este ca inainte, cd aparatul lucreazi, dar el pregitea

pc partea cealalti programul gi misurile reformelor sale. Cdnd( iorbaciov a adus problemele in fala vechilor structuri, acestea fie

rru au infeles exact rezultatul, consecinfele, fie au rezistat sau nu au

putut face ceea ce li se cerea. De aici, prima incercare de miqcare a

t'irclrelor. Dupi ce afi observat aceste manevre gi afi trecut Ia artaliza

ornului, ce impresie v-a lisat Gorbaciov?

IV: Concluzia pe care o puteam trage la un moment dat era ci( iorbaciov a fost recrutat fie ca agent clasic, fie recrutat in orb.

AMS: Cum a fost posibil!? Care era explicafia Securitifii la unsubiect atdt de sensibil?

IV: Gorbaciov nu era un om prost neinstruit. Era instruit, inte-

ligent, avea experienli politici, fusese crescut de partid gi apoi de

Andropov, fusese un comunist fervent. Era imposibil si nu-gi dea

sciuna de riscurile pe care qi le asumi pentru URSS. Am aflat destul

rlc u;or ci asupra lui au acfionat serviciile de informalii americane,

pcntru ci erau mai previzibile, mai agresive, fiind expresia puteriir irrc le stitea in spate. in momentul in care Gorbaciov a inceput siil primele misuri care duceau clar spre transformarea URSS gi pri-lrrrgirea partidului, diferili funcfionari americani l-au incurajat.

Apoi a inceput si primeasci numeroase mesaje pozitive pe liniilesccrcte. Serviciile britanice insi au acfionat cel mai bine, fiind multrruri bine plasate decAt americanii, operdnd cu metode mult mai sti-

lirtc, mai bine ascunse, mai subtile pdni in apropierea lui gi la el.

Ar'cst gen de informalii imi veneau de la Moscova qi pe alte canale.

AMS: Ceauqescu era convins ci Gorbaciov este spion! A cerut

trrvcstigarea inainte si ajungi la aceastl convingere sau dupi?

18 ALEX MIHAI STOENESCU

IV: Dupi. Ceauqescu avea un simf in astfel de chestiuni. Dar

pentru a nu se lisa dominat de acest sentiment, ne-a cerut si pene-

trim sistemul de informafii sovietic gi si aflim tot ce se poate afla

despre Gorbaciov. A fost extrem de greu, dar acliunea a demarat.

Nu a putut fi finalizati, cu un rispuns perfect documentat, dar am

aflat ci qi alte servicii din lirile comuniste fbceau la fel. in unele firis-au constituit echipe speciale, sec{ii care si lucreze la aceasti misi-une ferit de KGB, sub diferite denumiri.

AMS: Pdni unde a{i reugit si penetrafi? Daci imi putefi

rispunde...IV: Pini lingi el, in anturajul apropiat.

AMS: Nici nuvi intreb mai mult.IV: Nici nu vi pot spune mai mult. Analiza flcuti de noi in pri-

mivara lui 1989 a ajuns la urmitoarele concluzii: in cazul Gorbaciovera vorba de renunfarea la principiile cu care fusese crescut caacti-vist de partid, la ideologia pe care se sprijinea intreaga construcfie

a statului sovietic. Totul era construit pe ele. Era neobiqnuit, era

inexplicabil altfel decdt printr-o influenfare puternici din partea

adversarului. Deci, este exclus ca Gorbaciov si nu fi in{eles ci ceea

ce pornegte el duce la pribugirea sistemului. A fbcut-o congtient.

Apoi a fbcut-o sistematic.

AMS: Daci infeleg bine, cel pufin la inceput, Securitatea a avut

impresia ci lupta pe care o duce Ceaugescu impotriva lui Gorbaciov,

mi rog, opozifia lui la misurile lui Gorbaciov, era un fel de luptiindirecti cu americanii, din moment ce il credea spion american!

Securitatea privea acest lucru ca pe o penetrare americani lavdrf?Era, si spunem aga, o viziune tehnici asupra situafiei de la Moscova?

IV: Ea nu se putea izola de viziunea politici. A crede despre

Gorbaciov ci a considerat la un moment dat, dintr-o fantezie per-

sonali, ci sistemul se poate reforma, c5' programul de schimbiripoate fi oprit undeva qi inghefat, ca un fel de prag al permisivitifiireformei este un nonsens pentru o personalitate ca Gorbaciov. Era

intr-adevir un tip romantic, visitor, avea viziuni nerealiste, dar nu

,,SECURITATEA NU POATE FI REABILITATA" 19

cra incongtient. Raisa a fost ingerul lui pizitor, fiinla cea mai apro-

piati, dar gi mult mai realistd, cu picioarele pe pimdnt. Probabil ciintre ei doi au avut loc cele mai importante disculii asupra soartei

URSS, iar ruptura de trecut, ca gi decizia de prdbugire, s-a conturatrnult mai greu la ea. Cred ci mai intAi a trebuit s-o convingi pe ea.

Am aflat apoi ci Gorbaciov era foarte interesat de persoana lui, de

irnaginea publici gi internafional[. Se aplauda singur in timpulpropriilor sale cuvdntiri, un gest observat de Securitate gi raportat

lui Ceauqescu, ca semnificativ pentru personalitatea noului lider de

lrr Kremlin. Spunea ceva la tribuni, se aplauda singur, provocdnd gi

sala sb-l aplaude. Trebuie si vd imaginali ci nu numai noi observam

aceste chestiuni. Cine a gtiut cum s6-i cultive slibiciunile a invins.

AMS: Era insi imposibil, din punctul de vedere al lui Ceaugescu,

sir permiti lansarea unei campanii de imagine a lui Gorbaciov inItominia, cum fbcuseri ceilal$ lideri din lagir. Este un paradox

rrici: liderii comunigti propagau imaginea lui Gorbaciov, din obedi-

cnfa obignuiti, iar el i-a dat jos atunci cAnd imaginea sa in firilel.rglrului a devenit imaginea reformistului. $tiind ci ,,se place",

irrraginea lui Gorbaciov in Romdnia a fost extrem de palidi. Ce mai

t onstatase Securitatea la Gorbaciov?

IV: Portretul era al unui ahtiat dupi putere, intreaga sa carieriliind dedicati oblinerii de funcfii, apoi a funcfiei supreme. Cum a

lrotdrdt si renunle la ea? Foarte ciudat! Oricum, aparifia lui( iorbaciov la conducerea URSS a fost o surprizl, daci nu cumva o

pireq;eali a liderilor comuniqti sovietici. in istorie astfel de greqeli se

lrrttmpld gi nu trebuie scoase din calcul. Apoi a fost prea tArziu siIr rcpare.

AMS: Domnule general, cum vi explicafi ci aceasti gregeali a

,rtl rrs totugi libertatea?

IV: Eu n-am si-mi reneg convingerile de atunci. Cred insi ci,r r.l pufin pentru Rominia gi pentru romini, exista ;i o alti cale,

rlilcriti de ceea ce se intdmpli acestei firi qi acestui popor in ultimiil,l ani (2003 - n.a.). Securitatea, a$a cum era ea, dar pe o legislatie

ALEX MIHAI STOENESCU

modificati, ar fi fost perfect adaptabild unui regim destins, unei de-

mocra{ii echilibrate, care nu cidea in anarhie, aga cum s-a intdmplat.

Noi nu discutim acum despre sistemul democratic, ci despre dezas'

trul nalional pe care l-am triit in primii ani de dupl evenimentele

din decembrie si care nu poate fi reparat nici in doui decenii, nici intrei. Ca romAn nu m[ intereseaz[ decit RomAnia. Putea Gorbaciov

si se dea peste cap in URSS, nu mi interesa. Intervenfia lui in tre-

burile Romdniei, chiar gi in condi$ile in care ne conducea un orn

serios bolnav, are o singuri consecinfi majori: URSS ne-a croit din

nou destinul Ei nu ne-a lisat si ne hotirAm noi singuri soarta.

AMS: Poate ci alegeam un pregedinte mai prost decit

Ceaugescu, dar era opliunea noastri, nu a lui Gorbaciov. Asta vre{i

si spunefi?

IV: Vreau si spun ci un pregedinte mai prost decdt Ceaugescu

nu ar fi avut puterea gi tentafia de a face abuzurile lui. Din societate

s-ar fi ridicat elementele de reglaj.

AMS: Domnule general, am studiat cu atenfie felul in care s-au

fbcut schimbirile in celelalte firi comuniste 9i am observat un anu-

mit patent, o anumiti schemi, daci imi permitefi, prin care au fost

risturnafi fogtii lideri. Lovitura s-a dat cu un membru din Biroul

Politic... unul sau mai mul1i, dar in principiu un om al

din Biroul Politic al partidului respectiv, susfinut de minigtrii de

Interne, al Apiririi gi de geful Serviciului secret.

IV: Toli aceqti oameni erau agenfi sovietici sau se aflau sub in-fluenfa unor agenfi sovietici, atit prin faptul ci i9i ftcuseri studiile

de specialitate in URSS, cAt gi prin faptul ci avansarea lor in carierifusese dirijati in timp. Trebuie si infelegem ci in firile socialiste,

cu excepfia Rominiei, nu se numea un ministru de Interne, un mi-nistru la Armati sau la conducerea Serviciului secret fbriURSS. Nu-gi permitea niciun lider comunist si produci surpri

mai ales dupi revoltele din Ungaria gi Cehoslovacia. Aceasta

realitatea gi trebuie s-o acceptdm in contextul de atunci.

,,SECURITATEA NU POATE FI REABILITATA'

TEMA: Retaliite Romdnieicu Statele Unite(zt maizoo:)

IV: Una din cele mai mari greqeli, aq spune strategice, frcute de

()eaugescu a fost cearta cu americanii, provocarea gi mai ales sfida-

rea acestora.

AMS: Renun{area la cla:uzd...

IV: Inclusiv cu renunfareala Clauza nafiunii celei mai favorizate.

In acel moment in care firile socialiste se cutremurau zguduite de

sovietici, Romdnia avea gansa unui tratament special, asemdnitor,

nr.r identic, dar aseminitor cu cel aplicat Poloniei.

AMS: in Polonia pierduserd controlul in fafa Opozifiei...

IV: Nu, eu vorbesc de nevoia sovieticilor de a se consulta cu

irrnericanii in cazul Rominiei, deoarece relafiile noastre cu ame-

ricanii erau foarte avansate.

AMS: Pii, s-au consultat la Malta...

IV: Asta dupd ce Ceaugescu i-a respins brutal.

AMS: Documente analitice sovietice vorbesc despre pericolul

Irccerii Rominiei de partea Occidentului, in cazul unei explozii

1'opulare. E ceva real?

IV: Poate nu aqa, dar ar fi contat. in trecut, americanii interve-

rriserd pe canale diplomatice bilaterale cu sovieticii pentru a-l pro-

llja pe Ceaugescu in urma unor atitudini independente. Au existat

;i atitudini publice.

AMS: Escala neprevdzuti la Bucuregti a secretarului de stat ad-

;rrrrct american in momentul in care Ceaugescu a refuzat amplasa-

r t'ir rachetelor nucleare sovietice pe teritoriul nostru.

tV: Exact. Au mai fost gi altele. Gdndifi-vi ci noi aveam un

;rvirns substanfial in relafia cu americanii in comparafie cu alte lirisocialiste. Dici n-ar fi fost impulsiv gi bolnav, incipifinat, Ceaugescu

l)utca negocia intre americani gi sovietici soarta Rominiei qi ar filrst premise pentru o infelegere mai degrabi cu americanii. El s-a

2t