Vã scriu aceste ultime cuvinte pentru cã suntprobabil ultimul care se mai apleacã cu rãbdare ºi

migalã asupra acestei mici capodopere ce s-a dorit afi ALBUMUL clasei a XII-B. În spatele lui se aflã

multe ore de muncã ºi, pentru mine, reprezintãsingurul mod în care am ºtiut sã mulþumesc tuturorpentru cei patru ani petrecuþi împreunã. Nu ºtiu pecâþi dintre cei care vor deschide acest album îi vor

încerca lacrimile amintirilor, însã eu nu am putut sãmi le reþin când am revãzut pentru cea din urmã datãaceste pagini care îmi sunt atât de dragi ºi aproape

sufletului meu.

Sper cã îmi pot rezerva dreptul sã dedic acestALBUM

Colegilor mei

Rãzvan ME9 iulie 1998

1. Anefi Merida2. Badea Cãtãlina3. Banu Ionuþ4. Barote Iulian5. Bãrbulescu Cristian6. Bistriceanu Ovidiu7. Bogdan Remus8. Buzatu Dana9. Cengher Elena10. Ciciu Nicola11. Ciolac Ruxandra12. Dehelean Dragoº Alin13. Durbacã Dan14. Filip Bogdan15. Florea Gabriel16. Ghiondea Andrei-Gheorghe17. Ghiþã Raluca18. Grigoraº Costin19. Ibraim Erdal Erol20. Ion Corina21. Lenþu Adrian22. Lipan Georgiana23. Manole Iulian24. Munteanu Teodora25. Musãloiu-Elefteri Raluca26. Musãloiu-Elefteri Rãzvan27. Oancea Bogdan28. Onofrei Ionuþ29. Popa Iuliana30. Resul Hülya31. Sefcenco Angelica32. Sterie Cristina Raluca33. Stoica Corina34. Tomescu Cezar Laurenþiu35. Uzun Costin

Ruga elevului

Dumnezeule din cer!Din al camerei ungher

Unde stau si mã trudescLectiile sã sfârsesc

Cãtre Tine mã îndreptTu esti mare si-ntelept

Numai Tu mã poti salvaDupã mare mila Ta!

Si numai Tu poti sã-ntelegiChinul meu de ani întregi.Doamne nu mã dumirescPentru ce sã pãtimesc?Pentru ce sã-nvãt atât?

Întruce si întrucâtVinovat eu pot sã fiuDacã lectia n-o stiuÎn al anilor sirag

Unii fac si altii tragSi dreptate asta nu-I

Cezar dacã-n vremea luiAr fi fost mai potolitNero de n-avea chibrit

Maicã! Romei foc sã deaPirus de nu se nãsteaSi atâtia Ludovici

Plus atâtia Frederici.Napoleon daca-ar fi fost

Om la casa lui cu rostSi s-ar fi purtat corect

Mai scãpam de un obiect.Fiindcã dl. Copernic

A bãut mai mult un picSi atunci i se pãrea

Cã pãmântul se-nvârteaPentru tot ce-au inventat

Edison cel învãtatNewton, Fulton, Galileu

Sã le trag pãcatul eu?Mult necaz si mult venin

Mi s-a tras de la FranklinCe cu zmeul s-a jucatCând era cer înnorat

Si atunci trãsnetul haihuiA lovit în zmeul luiFãrã vinã, fãrã tel

Mai bine-l trãsea pe elArhimede dac-a vrut

Sã se scalde si-a vãzutCã în apã cufundatAre trupul usurat

Îl priveste personalSi socot cã-i imoral

Sã ne spunã ce-a simtitIar Papini fiind rãcitÎn loc ca sã stea în patS-a gãsit el mai motat

Ca sã-si facã ceai de macÎn ulcicã cu capac

Si eu nu cã zic dar spuiCe am cu ulcica lui?

Nu mã bag s-o stie scoalaUnde nu îmi fierbe oala.Numai cei din BabilonM-au bãgat în ghinion

Din moment ce s-au pornitTurnul Babel de-au ziditIar Tu Doamne supãrat

Limbile le-ai încurcatSi dintr-o gresealã a lorEu sunt tap ispãsitor?

Ca sã spun la pâine �Brot�Tie Doamne sã-ti spun �Got�

Bunã ziua când sã daiSã spui �all right� sau �Good bye�

Banului sã-i spui �argent�Mamei sã-i spui �maman�

Si sã-nvãt atâtea limbiCând e timpul sã te plimbiDrept acea Doamne euMã retrag de la liceuSau de tii sã mai rãmân

Tu al tuturor stãpânSchimbã-ne programul tot

Pune ore de înotPune ore de jucat

Recreatii de fumatFã pãmântul mititel

Numai cu Români pe elSã învãt doar limba meaSus pe cer fã doar o steaSchimbã-ntregul UniversSchimbã apele din mersFã sã curgã tot ce-i udPe directia Nord-SudTaie munte, taie dealTot sistemul zecimal

Fã un alt sistem solarToate lunile FebruarStabileste-un numãr fix

Câte în algebrã XFã sã mi se-arate-n visCe ne dã mâine de scris

Fã toti pomii numai pruniFã doi Pasti si cinci Crãciuni

Fã-mã Doamne sã pot stiCând m-ascultã-a doua ziSi fiind un caz mai grav

Doamne fã sã fiu bolnavCã Tu doar mã poti salva

Dupã mare mila Ta!Amin!

Poezie popularã culeasã dinclasa a X-a B Liceul de

Bãieþi Bacãu, 14 mai anulde graþie 1952

Încã de acum patru ani am realizat faptul cã eleviiclasei a XII-a B îngemãneazã inteligenþa cu frumuseþea, bunacreºtere cu dorinþa de a fii primii.

Acum, în aceste momente deosebite vã doresc din tot sufletul sã reuºiþi în viaþã, sãrealizaþi tot ce v-aþi propus.

Multã sãnãtate ºi mai ales putere de muncã !

Valentin Frecuº Aurora Bãrbulescu Iuchsel Omurzac Virgil Suceveanu

Mihaela ViºinoiuCãtãlin ZîrnãOctavian MunteanuMircea Protopotescu

Valerica Baban Mircea Cojocaru Ligia Hoffner Maria Popa

Carmen Bucovalã Maria Pandrea Aurelia Ursache Maria Mãrunþelu

Victor Mihalaºcu Margareta Buttuceanu Gabriel Muºat Apostol Ciochinã

Acum, în ultimele zile deliceu pentru voi, dupã patru anicare poate cã nu au însemnatnumai bucurii ºi satisfacþii dar ºiani pe car e nu îi veþi uitaniciodatã, vã doresc din toatãinima sã realizaþi în viaþã tot cev-aþi propus.

Pentru o clasã la care am intrat întotdeauna cuplãcere!

�Tu eºti prima minune a lumiiNici una din cele 7

minuni ale lumii nu este atât deminunatã ca tine.

Creierul tãu este structuracea mai complexã din Univers. Înkilogramul de creier pe care îl aise aflã peste 13 bilioane de celulenervoase, de trei ori mai multe celule decât numãrullocuitorilor planetei. Aceste celule nervoase sunt acolo casã te ajute sã înregistrezi fiecare percepþie, fiecare sunet,fiecare gust, fiecare miros, fiecare acþiune pe care aiexperimentat-o de când te-ai nãscut.

Nimeni nu a fost ºi nu va fi ca tine. Eºti unic.Dupã cum vezi, tu eºti cel mai rar din lume: tu

eºti prima minune a lumii.�

Iordache Bota: �Secretele minþii, secretele succesului�

Poþi ajunge la succes prin una din urmãtoareledouã modalitãþi: inspiraþie sau disperare.

Clasa a XII-a B; clasa cucei mai mulþi premianþi ONI dinistoria liceului.

Þin sã felicit premianþii,sã mulþumesc �englezoaicelor�pentru traducerile materialelor deinformaticã, precum ºi întregulcolectiv pentru înþelegere ºicolaborare.

ªtiu cã tinereþea duce cusine un milion de intenþii, iluziiºi idealuri. Anii de liceu aproapeau trecut ºi sper ca pentru fiecaredintre voi în urma lui sã fi rãmasceva mai mult decât niºtecataloage care în curând vor fi

prãfuite ºi uitate undeva.Aº vrea ca fiecare din voi sã aibã un succes

rãsunãtor mai departe. Sper cã veþi rãmâne spiritual mereutineri.

Adevãrul nu viseazã niciodatã;el nu existã decât în minþi de dascãl, însuperstiþii de ºcoalã, în vulgaritateatuturor uceniciilor.

Acum, când aþi ajuns lacapãt de drum (sfârºit ºi începutîn acelaºi timp) nici un �sfat� nueste de prisos.

Þinând cont de faptul cãviaþa e ca o piesã de teatru în caretoþi suntem actori eu v-aº �sfãtui�sã nu uitaþi sã fiþi voi înºivã în

orice situaþie.

Un bilanþ dupã patruani. BUNI ºi FOARTEBUNI la orele mele de limbarusã. Multã sãnãtate ºiDumnezeu sã vã binecuvânteze!

Se afirmã cã viitorul va fi dominatde ciberneticã ºi biologie. Vã dorescsã nu-l aºteptaþi pasivi ci sã-lîntâmpinaþi cu entuz iasm,transformând în certitudini speranþelevoastre de azi.

O clasã de elevi(adolescenþi) precum cea care afost a XII-a B este foarte greu decaracterizat datoritã extremei saleunitãþi în diversitate.

Sunt convins cã mulþi vãveþi valorifica numeroaseledisponibilitãþi intelectuale,

volitive, afective în viitor.Vã doresc cât mai puþinã nefericire prin activitãþi

economico-sociale eficiente!ªi nu uitaþi: sã nu vã fie ruºine sã spuneþi cã aþi

absolvit cursurile liceului teoretic Ovidius!

Timpul a trecut, nisipulfin s-a scurs urmãrindu-netacticos, dar neînduplecat clipeleºi iatã cã a sosit ºi sfârºitul uneietape din viaþa voastrã � liceulºi viaþa de elev.

A fost greu, a fost frumos,a fost trist dar ºi vesel, acum

totul parcã a trecut prea repede ºi iatã a venit momentuldespãrþirii de ºcoalã, de profesori, de colegi, de toþi cei dragicu care aþi împãrþit bucuriile ºi necazurile, realizãrile ºisperanþele adolescenþei.

Am avut privilegiul de a fi practicat ceea ce aînsemnat pentru mine cea mai frumoasã meserie �profesoarã într-o ºcoalã de elitã cu copii pe mãsurã.

Orele de istorie din clasa a IX-a ºi a X-a mi-amdorit sã fie de instruire ºi educaþie în specialitatea mea darrelaxante ºi aºteptate cu plãcere.

Am încercat sã vã învãþ sã gândiþi, dar sã nuuitaþi sã simþiþi ºi sã iubiþi.

�Dacã dragoste nu e, nimic nu e�, a fost unul dinprincipiile care m-au cãlãuzit în relaþiile mele cu elevii.Cred cã în micã mãsurã am reuºit sã contribui la formareavoastrã pentru etapa maturitãþii care vã aºteaptã.

În curând viaþa de licean ºi adolescenþa vor devenio amintire.

Pãstraþi în amintirea inimilor voastre curate ºisincere, un strop de dragoste ºi pentru prima voastrãprofesoarã de istorie din Liceul Ovidius.

Nu o uitaþi, nu vã va uita, va fi o mãrturie întimp a afecþiunii ce ne-a legat!

Succes, reuºitã, noroc!Dumnezeu sã vã ajute!

Acum, în ajunul celordouã momente importante dinviaþa voastrã, vã doresc putere demuncã ºi mult noroc!

Pentru cei mai mulþidintre voi, baschetul a fost primaiubire. Aþi fost plini deentuziasm, iar dragostea ce aþiavut-o pentru baschet n-a izvorâtdintr-o convingere interioarãpentru cã acest joc a fost modulde a fi pentru mulþi dintre voi.

Tot ce vã rãmâne de acum încolo este sã rãmâneþi tineri ºisã iubiþi în continuare totul.

Sã rãmâneþi buni ºigeneroºi ºi în secolul al XXI-lea.

Sã ne vedem sãnãtoºi înmileniul III.

Merida Anefi Cãtãlina Badea Ionuþ Banu Iulian Barote

Elena Cengher Nicola Ciciu Ruxandra Ciolac Dragoº Alin Dehelean

Raluca Ghiþã Costin Grigoraº Erdal Erol Ibraim Corina Ion

Rãzvan Musãloiu-Elefteri Bogdan Oancea Ionuþ OnofreiRaluca Musãloiu-Elefteri

Corina Stoica Cezar Laurenþiu Tomescu Costin UzunCristina Raluca Sterie

Cristian Bãrbulescu Ovidiu Bistriceanu Remus Bogdan Dana Buzatu

Dan Durbacã Bogdan Filip Gabriel Florea Andrei-Gheorghe Ghiondea

Adrian Lenþu Georgiana Lipan Iulian Manole Teodora Munteanu

Iuliana Popa Hülya Resul Angelica Sefcenco

Existã zile în calendar pe care le poþi uita ºi existã etape în viaþã pe care memoria le sare. Existã oameni care nu selipsesc de ziua în care i-ai cunoscut ºi existã zile care fluturã singure prin amintire. Dar existã ºi zile miraculoase cândmisterele încep sã se dezlege.

Existã oameni legaþi de aceste zile minunate, nemuritoare, oameni care ne-au învãþat arþãgosul semn de întrebare:profesori tineri, profesori albiþi de vreme, cu ochelari ca niºte bunici, profesorii care ne-au ajutat sã descifrãm multe lucruri carepentru noi erau adevãrate mistere.

Ca un nor trecãtor au fost zilele petrecute împreunã cu colegii noºtri de care ne este greu sã ne despãrþim, alãturi de carepatru ani am fost la bine ºi la greu, împãrþind necazurile ºi bucuriile, chiar dacã au existat ºi �mici-mari� neînþelegeri între noi.

Dar orice început are ºi un sfârºit. Prevãd cã vom regreta, cu timpul despãrþirea de colegi.Vor trece ani, vom uita poate unii de alþii, vom deveni maturi, dar amintirile vor reveni cu imaginea clipelor frumoase

pe care le-am petrecut împreunã, noi cei cu suflete de copii.Viaþa, nu este altceva decât un vis al sufletului.

Cum doar un gând nu poate fi de-ajuns pentru a spune �tot� ce am trãit ºi ce am simþit în acest liceu în decursul celorpatru ani, cred cã cel mai potrivit ar fi sã vã destãinui ce am descoperit în spatele rãsunãtorului nume ce stã agãþat în faþa uºiide la intrarea profesorilor: �LICEUL TEORETIC OVIDIUS�. Câtã sobrietate! ªi când te gândeºti cum �domneºte�bustul �marelui domn� Ovidius te înfiori de-a dreptul!... Cam astea erau primele mele sentimente de licean... dar am zis: �fiece-o fi!�.... trebuie sã înfruntãm ºi teama de a fi �boboci�, nu?

Dar cum �boboci� sunã prea �pufos ºi drãgãlaº� pentru niºte �kamikaze� proaspeþi porniþi în misiunea �Ovidius�,am aflat cã de fapt �chifle� ni se potrivea mult mai bine!!?... ªi dacã în aceºti patru ani am devenit �cozonãcei�, mai �copþi� saumai puþin �copþi�, mai �bine crescuþi� sau mai �potrivnici�, �rãmâne sã vedem... în funcþie de reacþia �publicului de afarã��...Da, dincolo de porþile liceului ne aºteaptã viaþa... care nu ne va motiva absenþele ºi nu ne va ierta greºelile ºi lecþiile neînvãþate....viaþa care ne va pedepsi mult mai aspru decât �nesuferitul doi�, menit �sã strice media�, care ne va �da afarã� ºi probabil nune va ierta �cu una cu douã�, dacã... �venim cu pãrinþii�, care ne va numãra roadele muncii de care suntem în stare cu propriileforþe, nu cu �cele de sub bancã�... Acesta va fi rezultatul... ºi sper sã ajung la concluzia cã bine am fãcut �sã-mi risc viaþa� la�Ovidius�... ºi sper cã �misiunea� va da roade ºi va aduce satisfacþii atât mie cât ºi profesorilor mei cãrora le mulþumesc atâtpentru exigenþa cât ºi pentru încredere ºi suport!

ªi mai ºtiu cã am învins teama de a îndrãzni în viaþã ºi datoritã �spiritului de echipã� cu care am trecut pringreutãþi... Pentru asta le pãstrez mereu vie amintirea colegilor ºi prietenilor mei alãturi de care am �îndurat� cei patru ani deliceu, cei mai frumoºi din viaþa mea!

ADIO, OVIDIUS !

�S-a terminat liceul !!!�O propoziþie foarte simplã, dar care înseamnã mult pentru mine ºi cred cã este valabil ºi pentru ceilalþi colegi, colege,

prieteni, prietene...Aceºti ani de liceu au fost cei mai frumoºi ani din viaþã, anii maturizãrii, anii formãrii mele, anii succeselor.Dacã aº dori sã retrãiesc clipele petrecute în liceu?Ei bine, DA, atât momentele plãcute cât ºi cele neplãcute. Nu cred cã pot uita niciodatã emoþiile din timpul orelor

de chimie, fizicã, biologie, euforia simþitã în timpul orelor de românã, englezã ...Cam atât am avut sã vã spun ºi vã mulþumesc pentru atenþia acordatã!!!

PS: NU UITAÞI:� Balada XII B �

Afarã-i frig în clasã-i cald, Iar ªuºu-al meu e-ntr-un birou Ascuns e Durby în dulapPe tablã arde focul Pitit într-o valizã, Nu-i pasã de nimicaDe stemã profu-i spânzurat Legat cu 2 fire lungi Are-un topor înfipt în capIar eu îmi caut locul. Ce duc direct la prizã. Sã-i þinã pielicica.

Lungit e Florea-n prima banca ªi Coco-i lângã un gãrduleþ ªi-n Velma este congelatCu un cuþit în spate, Cu o þigarã-n gurã, În pungi de-un kil IulicãL-am urmãrit de 4 ani ªi-n jurul lui miroase-a fum Iar eu sunt mic si beau lãpticPe viaþã ºi pe moarte. Dar ºi a bãuturã! De-abia-l vãd pe Fãnicã!

Colegii…

Dupã unele statistici vârsta la care ne aflãm noi în momentul de faþã marcheazã sfârºitul primului sfert din viaþã.Nu ºtim dacã e mult sau puþin dar ºtiu cã în acest interval fiecare trebuie sã aibã un vis bine conturat pentru ca în restul deviaþã rãmas sã aibã ºanse maxime de viaþã.

Sunt convins cã fiecare din acest colectiv îºi va atinge scopul propus. Important este sã fii mulþumit de ceea ce faci ºisã faci ceea ce vrei cu adevãrat. Aceasta este urarea pe care le-o fac colegilor mei.

Ce a însemnat liceul �Ovidius� pentru mine? Patru ani în care clipele plãcute au alternat cu emoþiile ºi stresul, nopþilenedormite ºi momentele de tensiune.

Acum, în final, poate cã toþi aºteptãm sã se termine, sã luãm bacul, sã intrãm la facultãþi, dar sã nu uitãm cã aceºtiani au coincis cu cea mai frumoasã vârstã a noastrã, în care ne-am fãurit cele mai îndrãzneþe visuri ºi clipe pe care le vom regreta.

A fost frumos, dar din pãcate totul rãmâne al timpul trecut. Sper sã deschidem cât mai des uºa spre trecut, sã vãamintiþi de el cu bucurie ºi nostalgie ºi sã vã amintiþi cã în promoþia 1998 liceul �Ovidius� a existat o fiinþã disperatã, ameþitã,agitatã (ºi lista poate continua) care v-a considerat niºte colegi minunaþi ºi deosebiþi.

Vã doresc sã pãstraþi mereu undeva în suflet bucuria acestor ani, sã vã realizaþi toate visele ºi sã aveþi multã baftãla examenele voastre.

Albumul e o floare Afarã bate vântulDin valurile vieþii Se rup toþi trandafiriiCe-þi va aduce aminte În clasã plâng colegiiDe anii tinereþii. În clipa despãrþirii.

Copilãria este cea mai frumoasã parte a vieþii, dar ce folos sã aflãm prea târziu�În cei patru ani de liceu aþi crescut, v-aþi maturizat, aþi cunoscut ºi dragostea probabil.Fie ca aceastã perioadã a vieþii sã o pãstraþi într-un colþ al inimii voastre pentru tot restul vieþii. Când veþi rãsfoi

albumul numai clipele frumoase sã revinã în minte, cele neplãcute sã rãmânã departe.Sper cã peste vreme când veþi citi aceste rânduri toate dorinþele voastre sã se fi împlinit:

Viaþa e un zâmbetDacã-i fericitãªi e un calvarDacã-i plictisitã, de aceea

vã dorescmultã fericire!

Dacã existã un joc ºi o mizã, atunci este vorba de �partida� în care suntem împinºi. Dacã existã un loc în careexperienþa este sfidatã cu atâta vehemenþã, atunci este vorba de �ºansa� pe care fiecare generaþie o pretinde vieþii - ºi anume dea cãuta propria modalitate de a învinge. Noþiunile de eºec ºi de reuºitã nu-ºi au locul aici.

În ceea ce priveºte memoria, lucrurile sunt simple: vom fi fost atâta timp cât ne vom aminti.

În pragul unui nou mileniu, o nouã generaþie de �ovidiºti� a trecut de marele test al adolescenþei� Peste 10 anisã ne revedem sãnãtoºi ºi cu câþi mai mulþi FERICIÞI !!!!.... Sã fim sãnãtoºi ...(restul vine de la sine)...

�... în viaþã nu reuºeºti folosindu-te de jumãtãþi de mãsurã. Numai fanaticii izbândesc. Cei care sunt convinºi de infailibilitateapropriei lor cauze ºi care gãsesc suficiente resurse lãuntrice spre a duce lupta pânã la capãt. Toþi oamenii doresc o viaþã maiîmbelºugatã, mai luminoasã. Nu au însã tãria sã înfrunte dificultãþile. Se descurajeazã uºor. Comoditatea, lenea, imposibilitateade a se concentra îi fac sã renunþe la luptã, sã se resemneze, sã se cufunde în cea mai patentã mediocritate. Dârzenia esteapanajul oamenilor superiori...�

Vintilã Corbul

Stau ºi mã gândesc cum au trecut aceºti patru ani, poate cei mai frumoºi ani din viaþa noastrã. Aceºti ani, în careemoþia apropierii clipei când va trebui sã mai urcãm încã o treaptã pe scara devenirii noastre, s-a îmbinat într-un mod armonioscu distracþia de zi cu zi printre colegi. Tocmai din aceastã �îmbinare� rezultã farmecul vieþii de licean.

Mã gândesc cum aº putea sã sintetizez mai bine ceea ce cred despre aceºti ani de liceu, în câteva rânduri. Dacã aº aveatimp sã descriu pe larg nu cred cã ar ieºi cine ºtie ce, pentru cã nu mã prea pricep la lucruri din astea (�nu am condei� � cumar spune doamna profesoarã de românã).

Ne vom aminti cu plãcere de cei patru ani nebuni de la Ovidius. Vom zâmbi nostalgic când ne vom aminti peste anide chiulurile în masã, bine udate cu bere la Velma sau la �Patruºopt�.

Alãturi de colegii mei m-am simþit foarte bine, deci pentru ei numai gânduri de bine. (Cred cã toþi ne-am urat unulaltuia BAFTÃ LA BAC ªI LA EXAMEN; trebuie, momentul cere. Tot aºa vã doresc ºi eu pentru viitorul apropiat).

Bãieþilor (gaºca), le-aº putea ura cam în felul urmãtor: Pentru voi, tovarãºii mei, banii sã curgã, maºini ºi femeifrumoase etc. (ºi lista ar putea continua).

Însã, pentru a fi mai cuprinzãtor, eu le doresc sã fie fericiþi aºa cum fiecare înþelege fericirea în felul lui.Sã încercaþi sã rãmâneþi drepþi în faþa greutãþilor, sã faceþi cât mai puþine compromisuri cu viaþa, sã nu vã pierdeþi

speranþa în bine, adevãr, frumos (vezi manual filosofie), ºi mai ales sã nu vã pierdeþi simþul umorului.Într-un cuvânt sã rãmâneþi aºa cum vã ºtiu eu: niºte �adevãraþi�.

De la Pake pentru colegi, cu stimã.

Anii de liceu au trecut foarte repede ºi iatã-ne ajunºi în pragul despãrþirii. A venit clipa când trebuie sã ne luãm rãmasbun ºi sã pãºim fiecare pe calea pe care am ales-o. Unii vor fi ingineri, alþii doctori, economiºti, alþii profesori ºi nu mã îndoiesccã toþi ne vom realiza în viaþã ºi vom avea multe bucurii ºi împliniri.

Anii pe care i-am petrecut cu voi au fost foarte frumoºi, poate chiar cei mai frumoºi din viaþa mea ºi cred cã nu o sã mãmai întâlnesc cu ei niciodatã. Aceste clipe frumoase pe care le-am trãit or sã rãmânã o vie amintire în sufletul meu, ºi peste anio sã-mi aduc aminte de ele ºi de voi, dragii mei colegi.

Liceul, patru clipe spre viitor. Tristeþea despãrþirii nu poate umbri nimic din tot ce a fost. Fereastra spre vise sedeschide încet. Fie ca destinul sã ne fereascã de greºeli ºi sã ne dãruiascã tot ceea ce ne dorim, dar mai ales tot ce are maibun.

Acum 4 ani când am trecut pentru prima datã de porþile acestui liceu mi s-a pãrut incredibil. La fel mi se pare ºiacum când trebuie sã pãºesc pentru ultima datã prin liceu în calitate de elev.

Au trecut niºte ani pe care nimeni nu îi va da uitãrii ºi pe care ni-i vom aminti cu plãcere cu toate bucuriile ºinecazurile lor, cu toate �aventurile� ºi peripeþiile petrecute alãturi de cei mai buni prieteni ai mei.

A fost frumos dar ca orice lucru frumos trebuia sã aibã un sfârºit aºa cã ce a fost a fost ºi ce va fi vom vedea. Baftãtuturor!

M-am gândit o searã întreagã ce sã vã scriu ºi dupã câteva �eºecuri�, foi mototolite, nu am gãsit nimic original. Num-am chinuit sã scriu aici pentru ceva anume, ci doar pentru a vã aminti de nebunul cu care aþi petrecut patru ani. Sper cãpeste timp când veþi rãsfoi albumul ºi veþi citi aceste rânduri sã vã amintiþi de clipele frumoase petrecute împreunã.

Toate dorinþele noastre sã fi devenit realitate. Cam asta este tot. Trebuie sã mãrturisesc cã o micã contribuþie laaceastã creaþie a avut-o ºi colega mea de bancã , Ruxandra. Dar ce conteazã, la sfârºit va fi semnãtura mea.

Clipe de neuitat, momente de fericire, toate acestea sunt pãstrate în suflet ca niºte adevãrate comori.Liceul reprezintã o treaptã în dezvoltarea intelectualã ºi spiritualã a fiecãrui om, un amestec de bucurie ºi tristeþe:

bucuria descoperirii, tristeþea despãrþirii de copilãrie.Aceºti patru ani ascund în ei amintiri preþioase ce nu vor dispãrea niciodatã.Acum, la ceasul despãrþirii, când mã uit înapoi cu nostalgie, îmi dau seama cã aceastã perioadã a însemnat începutul

unei prietenii, consolidarea celor deja existente.Acum patru ani nici nu-mi venea sã cred cã sunt elevã de liceu. Acum nu-mi vine sã cred cã l-am terminat. Viaþa de

licean este experienþã unicã pentru fiecare om, ce nu poate fi înlocuitã de nimeni ºi nimic.Sã nu uitãm aceºti ani. Sã nu-i uitãm pe profesorii noºtri. Sã nu-i uitãm pe colegii noºtri. Sã nu uitãm emoþia

începutului, teama de la sfârºit.La final, urez tuturor succes la examenele vieþii.

Nu am ºtiut niciodatã cum sã încep, ºi dupã cum se observã, am ºi acum aceeaºi problemã.Sã ºtiþi cã mie mi-a plãcut liceul cu toate cã sfârºitul lui mi-a dat bãtãi de cap. Mi-a plãcut banca în care am stat,

scaunul pe care am stat, colegii cu care am stat. Am fost de la început optimistã, am acordat o ºansã fiecãruia, am încercat sã vãînþeleg pe toþi. Nu ºtiu ce veþi face voi, dar eu nu am sã uit cã ne-am cunoscut, cã am fost colegi, cã am trãit unii lângã alþii atâtatimp.

Aveþi grijã de voi mai departe, nu încercaþi sã fiþi altceva decât ceea ce sunteþi. Sã nu vã fie niciodatã teamã sã fiþisinceri, sã nu vã fie ruºine sã spuneþi ceea ce gândiþi ºi simþiþi. Încercaþi sã nu fiþi singuri, pentru cã este lucrul cel mai urât. Sãfiþi buni ºi sã iubiþi, pentru cã este lucrul cel mai frumos. Sã fiþi sãnãtoºi, sã aveþi noroc în toate, sã ºtiþi sã iertaþi, sã fiþicâºtigãtori dar sã pierdeþi cu fruntea sus, sã simþiþi cã trãiþi fiecare clipã care trece. Faceþi din viaþa voastrã cea mai frumoasãaventurã, uitaþi de necazuri ºi priviþi viitorul cu optimism ºi încredere. Fiþi veseli; oricât de mare ar fi tristeþea, dacã vreþi cuadevãrat, o puteþi depãºi .

Viaþa este frumoasã dacã noi o facem frumoasã; aºa cã fiþi fericiþi în prezent pentru cã nu se ºtie niciodatã. O viaþaplãcutã. PUNCT.

Anii de liceu au reprezentat pentru mine cei mai palpitanþi ani din viaþa mea. Am gãsit în colegii mei niºte prieteniideali, alãturi de care am trecut prin bucuria clipelor adolescenþei ºi tensiunea orelor de curs.

Dacã în decursul acestor patru ani m-am format pentru viaþã sau nu, rãmâne de vãzut!

� M-am nãscut într-un salcâm , Într-un cuib de cioarã ªi de-al dracu� ce eram Scoteam ciocu-afarã!�

Deºi aceºti 4 ani au zburat pe aripile vântului cel nestatornic, în inima mea va rãmâne veºnic amintirea clipelorpetrecute în acest liceu, recunoºtinþa faþã de cei ce m-au îndrumat, faþã de colegii ºi prietenii care mi-au stat mereu alãturi ºi aufãcut ca aceºti ani sã fie cu adevãrat frumoºi.

Acum, când mai sunt doar douã sãptãmâni pânã în clipa în care ne vom despãrþi, aº vrea sã întorc clepsidratimpului, sã aduc înapoi ultimii patru ani (atât de obositori, de stresanþi, dar luminoºi ºi frumoºi în acelaºi timp). Aº vreaatât de mult, dar nu mai pot. Însã în inima mea va rãmâne veºnicã amintirea profesorilor care s-au strãduit patru ani sãscoatã oameni din noi (în special sã-i mulþumesc domnului profesor Octavian Munteanu, ale cãrui ore au fost, dupã pãrereamea, cele mai frumoase), dar ºi a colegilor care mi-au fost întotdeauna alãturi, la bine ºi la rãu, cu care am râs, am plâns, amtremurat în faþa lui Proto...

Am deschis palma în care se gãseau anii aceºtia tineri ºi frumoºi, dar vântul mi i-a luat, fãrã sã mã lase sã spuncã-i regret, cã au fost mici ºi poate prea frumoºi.

�You are victorious! Mission acomplished!� (vezi C&C Red Alert)E clar cã asta aºteptãm cu toþii în aceste momente, când suntem pe ultimii metri, dupã ce am terminat tot ce mai era

de terminat prin planºã�pardon, liceu. La început a fost greu, la sfârºit ºi mai greu� Momente frumoase (vezi ore Proto),interesante (vezi ore Cãtãlin Zîrnã), fascinante (vezi ore Octavian Munteanu) ºi mai puþin �atrãgãtoare� (no comment cã maisunt 2 sãptâmîni), toate au trecut ºi acum nu ne-a mai rãmas decât sã ne amintim cu plãcere despre ele, sã tragem câtevaconcluzii ºi sã trecem mai departe pentru cã drumul e încã lung.

P.S. Apropo, mii de mulþumiri profesorilor noºtri (le meritã pe deplin pentru ce au avut de �îndurat� din partea noastrã)

ªcoala este asemeni unei clãdiri înalte cu multe, multe etaje. Când eram mici, pãrinþii au venit cu noi ºi împreunã ampãºit cu sfialã pe holul celui dintâi etaj. Apoi ei au plecat, dar noi nu am rãmas singuri ci am avut alãturi colegi ºi oameniminunaþi, care pentru toatã viaþa au ales o misiune foarte dificilã, aceea de a ne îndruma paºii nesiguri. Anii însã au trecut, ºiîn fiecare din ei am urcat la un nou etaj. Dupã opt astfel de ani clãdirea nu mai avea destule nivele ºi a trebuit sã facem cea dintâialegere majorã a vieþii: o altã clãdire. De data aceea nu a fost atât simplu ca pânã atunci cãci a trebuit sã ne dovedim vrednicisã îi trecem pragul. Au urmat apoi iar patru ani ºi tot atâtea nivele de urcat. Mai trebuie amintit aici cã pe fiecare nivel se aflãcamere. Am trecut prin fiecare din ele ºi în unele am poposit chiar mai mult decât în toate celelalte la un loc. Pãcat cã puþini aufost cei care m-au însoþit în cea pe care am gãsit-o ca fiind cea mai fascinantã. La sfârºitul acestei frumoase cãlãtorii ne aºteaptão nouã probã de vrednicie. Sã avem noroc ºi sãnãtate ºi sã o trecem cu succes. Mai departe ne vom întâlni cu o altã alegere ºi odatãcu ea un nou drum încã ºi mai greu decât acesta.

Concluzie: ªcoala nu este atât de uºoarã pe cât pare celor care îi trec pentru prima data pragul. E greu, e chiar prea greu ºi lasfârºit nu îþi rãmâne decât sã speri cã tot acest efort a meritat.

Sã fiþi iubiþi!

Iatã cã a sosit ºi clipa despãrþirii de tot ce a însemnat pentru noi cãutare, întrebãri, rãspunsuri, cunoaºtere.La cumpãna dintre adolescenþã ºi maturitate las cu nostalgie în urmã clipele minunate petrecute cu colegii , emoþiile

trãite la fiecare orã ºi cele de maximã tensiune din perioada tezelor. Mã despart cu pãrere de rãu de colegii de clasã, de profesori,aceºti oameni minunaþi care ne-au ajutat cu rãbdare si perseverenþã sã acumulãm cât mai multe cunoºtinþe ºi sã ne formãm caoameni, pentru care le port tot respectul ºi recunoºtinþã.

Astfel se încheie un important capitol din viaþa noastrã ºi hotãrâtor pentru viitor.

O experienþã se terminã, alta începe. Sintetizez aici, poate, întreaga experienþã a fiecãruia dintre noi din ultimii 12ani, ani extrem de bogaþi în evenimente ºi semnificaþii, în succese ºi insuccese, ani în care am aflat mãcar câteva secrete ale vieþii,ale universului în general . Evident cã cei patru ani de liceu au constituit planul culminant al acestei superaventuri cu mii deactori, strãduindu-se fiecare sã-ºi impunã numãrul. La final, ne aplaudãm unii pe alþii, pregãtindu-ne în acelaºi timp pentruurmãtorul act al piesei, cu un alt decor ºi cu alþi artiºti. Ceea ce însã pe toþi ne uneºte este, poate, suferinþa. Bucuriile efemere,deºi puþine, au constituit acel dram de energie vitalã fãrã de care nu cred cã am fi rezistat unei concurenþe mult prea dure ºi,de multe ori, neloiale. Totuºi, suntem optimiºti ºi privim viitorul cu o paradoxalã sete de viaþã.

Am cunoscut foarte mulþi oameni, am trãit câteva experienþe ce nu se pot uita ºi vreau sã cred cã am câºtigat ºi câþivaprieteni în aceºti ani.

Nu pot sã nu recunosc, cel puþin în ceea ce mã priveºte, cã un rol decisiv l-au avut profesorii, care ne-au ajutat sã nedescoperim unele aptitudini ºi sã le folosim corespunzãtor pentru a obþine rezultate maxime, contribuind astfel, mai mult saumai puþin, la modelarea personalitãþii fiecãruia dintre noi.

Concret vorbind, am remarcat în mod deosebit originalitatea ºi temperamentul domnului profesor Mircea Protopopescucare ne delecta ºi ne �teroriza� în acelaºi timp la ora de fizicã în primii doi ani de liceu, stilul �brici� ºi sufletul de adolescental domnului profesor de matematicã, Cãtãlin Zîrnã, ºi nu în ultimul rând echilibrul ºi rigurozitatea domnului profesor dechimie, Octavian Munteanu.

Este prilejul cel mai potrivit, zic eu, de a le mulþumi sincer, pe aceastã cale, tuturor profesorilor mei.Acum, la final, de-asemenea le mulþumesc lui Rãzvan ºi Costin G. pentru preþiosul ajutor în �probleme� de

informaticã, lui Andrei pentru sfaturile din domeniul economic ºi nu numai, ºi în mod cu totul ºi cu totul deosebit mulþumesccolegilor mei Adi, Cristina, Hülya ºi Elena pentru cel mai special moment din experienþa mea ca licean, o clipã de prieteniepentru eternitate. O experienþã se terminã, alta abia începe ... mergem mai departe ...

�A fi tânãr înseamnã a fi spontan, înseamnã a fi rãmas aproape de izvoarele vieþii, înseamnã a te ridica ºi a tedescãtuºa de lanþurile unei civilizaþii perimate, a cuteza acolo unde altora le lipseºte curajul acþiunii!�

Timpul este intim legat de simþirile noastre. Realizãm cum noi înºine ne schimbãm ºi cum tot ce ne înconjoarã senaºte, se transformã ºi piere. Singurele care rãmân sunt amintirile.

Se spune cã anii de liceu sunt cei mai frumoºi din viaþa omului. În aceastã perioadã am trãit emoþii unice cu care nune vom mai întâlni în viaþã: frica inspiratã de foºnetul catalogului, gândul reconfortant cã �am notã�, bucuria cã �am pãcãlit-o iar pe profa� de istorie�, sau �gândurile rele� adresate profesorului care �nu mã lasã sã dorm liniºtit în banca mea�.

În încheiere îmi exprim speranþa cã peste zece ani, când poate ne vom revedea sã putem spune cã am realizat ceva...

Aºa se-ntâmplã logic,Plecãm ºi sosim undeva.Plecãm pentru o clipã, pentru un ceas, pentru o viaþã.Poate nu trebuia sã plecãm, dar problema nu-i aceasta,Ci faptul cã sosim undeva, întotdeauna sosim undeva.Dar când nu mai sosim nicãieri, totul devine ilogic.Spre ce ne ducemDacã nu sosim nicãieri ?

Anii de liceu ?! Cei mai frumoºi. Dar au trecut, lãsând în urma lor multe amintiri, vise ºi ... regrete. Dar nu trebuiesã ne descurajãm! Avem în faþã viitorul, ce ne aduce ... nesiguranþã, teamã, speranþã!

S-aprindã fiecareScânteia ce-i va daSperanþa pentru mâinePuterea de-a visa!

P.S. : Îmi vor lipsi colegii, profesorii, banca mea ºi drumul pânã la liceu! Le mulþumesc tuturor!

Adolescenþa, sorã cu marile elanuri,Adolescenþa, sorã cu marile greºeli,S-a scurs, lãsând în urmã bagaje desfãcuteºi remuºcãri ce nu poþi sã le-nºeli ........

Vor mai trece anii .... vom uita unulde altul .... vom deveni oameni .... Dar amintirilevor reveni cu imaginea clipelor petrecuteîmpreunã, de noi , cei cu suflete de copii ....

Sã pãstrãm amintirile !.�Ele sã ne dea tãria ca mâine

sã fim mai buni decât azi ....

Din tot ce-am spus, din tot ce vremRãmâne-o lacrimã nãucãPe fundul vreunui vechi poemCare ºi el o sã se ducã ......

Adolescenþa este cea mai frumoasã vârstã a omului; aºa cã, atât cât eºti tânãr distreazã-te, iubeºte ca ºi când clipade faþã ar fi ultima, fiindcã aceºti ani n-ai sã-i mai întâlneºti niciodatã. Ei se pot ºterge din viaþã aºa cum o lumânare setopeºte ºi nu rãmân din ea decât picãturi de cearã.

Uneori e bine sã uiþi totul , alteori e bine sã-þi aminteºti, cãci doar amintirile despre cum a fost viaþa de liceanrãmân.

Pentru mine, aceºti ani au reprezentat cea mai frumoasã perioadã din viaþã, trãitã alãturi de colegi ºi prieteninepreþuiþi. În acest timp, ne-am maturizat ºi ne-am format un scop în viaþã, ne-am decis ceea ce vrem sã devenim. Sper sãne revedem cu plãcere ºi peste zece ani sã-mi spuneþi cã v-aþi realizat toate visurile.

Între cei patru pereþi ai unei clãdiri, într-o clasã micã, într-o bancã oarecare s-a aºezat un copil, speriat puþin, ºiacum pleacã acum un om. Am trãit aici anotimpul primelor vise, primelor iubiri ºi dezamãgiri ºi m-a trezit din reverie �Omulde la catedrã� sã-mi spunã cã sunt deplorabilã ºi sã-mi dea o notã pe mãsurã.

�Suferind� alãturi de colegi m-am revoltat asupra nesfârºitelor pagini, învãþate totuºi într-un final ºi m-am plâns deexigenþa profesorilor, pe care acum o apreciez.

Drumul e pe sfârºite, cãlãuzelor le mulþumesc pentru rãbdarea lor, iar partenerilor de drum nu-mi rãmâne sã lespun decât un gând bun: �Sã nu pierzi nici o filã din al vieþii dar�.

Scumpii ani de liceu . . .Sper cã nu am greºit începând aºa, deoarece consider cã aceºti ani petrecuþi pe bãncile liceului sunt într-adevãr cei mai

de preþ ani ai vieþii mele, ani de care întotdeauna îmi voi aduce aminte cu plãcere ºi despre care voi povesti cu nespusã nostalgie.Voi povesti despre emoþia primelor clipe de licean, nerãbdarea de a întâlni noii colegi, primele impresii ºi multe altele,

însã anii de liceu au însemnat pentru mine mult mai mult. Aceºti ani au însemnat maturizare, formarea mea ca om, au fostanii în care am avut colegi (puþin spus), prieteni care mi-au fost aproape ºi care m-au ajutat sã depãºesc momentele dificile, careau fost alãturi de mine la bine ºi la rãu, prieteni cãrora vreau sã le mulþumesc aici pentru a nu uita vreodatã cât de mult auînsemnat pentru mine, sperând în acelaºi timp ca eforturile mele de a le fi un bun prieten nu au fost zadarnice.

Gândindu-mã cã liceul s-a terminat ºi ca de acum încolo va trebui sã dãm piept cu greutãþile vieþii nu pot sã nuapreciez eforturile fãcute de dascãlii noºtri pentru a ne pregãti cât mai bine pentru acest moment ºi cãrora sper cã nu le-am datprea multe bãtãi de cap.

Acum, la sfârºit de trimestru, an ºcolar, liceu ºi poate chiar sfârºit de adolescenta pot sã spun cã liceul a fost perioadacea mai nebunã, dar ºi cea mai frumoasã a vieþii mele.

�Cât timp trãieºti, trãieºte în aºa fel vremea aceasta minunatã, vremea vieþii tale, încât sã nu adaugi nimic mizeriilorºi nenorocirilor lumii, ci sã zâmbeºti bucuriilor ºi tainelor nesfârºite ale existenþei.� ( William Saroyan )

Un nou mileniu fericit! Ne vedem în 2008!

Gânduri pentru posteritate� sau pentru mai târziu� sau pentru niciodatã ! ? !

Când ochii dumneavoastrã cãdea-vor pe aceastã paginã veche a unei cãrþi, gãsitã în sertarul bunicului sau bunicii ºiplinã de colb (praf - sper sã mai existe acest cuvânt în timpul când veþi citi aceste rânduri, dacã nu cumva noua generaþie deaspiratoare Kirby a anului 2050 sau chiar mai mult nu vor fi eradicat definitiv acest inconvenient de pe Terra), poate o sã vãîntrebaþi ce semnificaþie are acest titlu ºi care-o fi fost nebunul care a scris o asemenea �gargarisealã, într-un stil de clasa a IV-a�. Rãspunsul este foarte simplu: nu are nici o semnificaþie dar îmi place cum sunã, iar în privinþa autorului, poate vã vapovesti ceva posesorul cãrþii, bineînþeles dacã-ºi mai aminteºte ceva despre el. ªi cu asta am trecut ºi peste introducerea aceeaplictisitoare în care fiecare etaleazã citate, maxime, pilde ºi alte �chestii de-alde de-astea� care nu prea-ºi au locul într-o astfelde �capodoperã literarã�.

Acþiunea �operei� se desfãºoarã în perioada de la începutul mileniului III ºi sfârºitul mileniului II. Norocul nostrucã n-am trãit cu un secol în urmã cã sigur am fi sãrbãtorit întâlnirea de nu ºtiu câþi ani de la terminarea liceului pe �Titanic�ºi era vai de noi toþi. Dupã cele afirmate mai sus !?! sunt sigur cã v-aþi dat seama cã este vorba despre un proaspãt absolventde liceu (sau mai bine zis �aspirant� viitor absolvent, cãci la ora când scriu� pardon� tastez aceste rânduri nu s-a terminatîncã cel de-al treilea trimestru� ºi mai e ºi bac-ul).

Evident cã, ori veþi pune la îndoialã sãnãtatea mintalã a persoanei care a scris aceste rânduri, ori vã veþi întreba celegãturã existã între cele afirmate mai sus ºi viaþa de liceu. Ei bine, þin sã vã mãrturisesc cã sunt �vaccinat ºi cu acte în regulã�,iar legãtura dintre viaþa de liceu ºi aceste rânduri este foarte durabilã (alt cuvânt nu mi-a venit acum în minte). Totuºi dorescsã vã mai spun cã astãzi m-am lãsat de fumat ºi-mi este foarte greu sã mã concentrez dar mã bazez pe faptul cã veþi avearãbdare sã citiþi aceste rânduri pânã la sfârºit.

Doresc sã vã avertizez cã �aciditatea� stilului va începe sã creascã (pH 1,5 - 2), aºa cã aveþi grijã de haineledumneavoastrã pentru a nu fi puºi în situaþia neplãcutã de-a umbla �goi pe stradã�. În consecinþã gata cu atâta vorbãrie ºi hai�sã-ncãlecãm pe cai ºi sã-i dãm bice� cã altfel s-ar putea �sã ne-ajungã materia din spate� ºi drept sã vã spun nu ºtiu ce efecte(faste sau nefaste) ar rezulta din urma ciocnirii spate-materie. Sper cã aceste lucruri se mai studiazã ºi în zilele voastre la acelobiect numit fizicã, cãci dupã cum se �comportã tineretul din ziua de azi� nu-i �vãd ajungând departe� ºi chiar cred cã �n-or sã facã nimic în viaþã�.

Ei, dragii moºului, pe timpurile mele, când eram ºi eu ca voi, aveam un profesor la fizicã, într-a IX-a, unul de-ºizicea Proto, �spaima tuturor�. Puþini au fost cei ce-au avut curajul de-al înfrunta ºi de-a �scãpa cu viaþã la fizicã�. Corvoadacea mai grea, pe care o aveau de îndeplinit aceºti �adevãraþi cavaleri ai eliberãrii de sub jugul tiraniei�, era perioada aceea dinlunã� numitã sãptãmânã, când ei trebuiau sã �facã tabla lunã�, �s-o frece cu oþet pânã se face neagrã� ºi astfel de munciumilitoare pe care aceºtia le fãceau �fãrã a precupeþi nici un efort� - marfã expresia - adicã ce mai încoace ºi-n colo, erau elevide serviciu. Nici nu ºtiþi ce �miºto� este sã respiri aer curat cu miresme de oþet ºi, în liniºtea duioasã a orei, sã fi trezit la viaþãde niºte sunete foarte interesante ºi pe un ton ales pronunþate : �Proºtii !!!, Tâmpiþii !!!, Idioþii !!! � ºi alte asemenea expresii�rupte� din suava limbã românã.

Cã tot mi-am adus aminte de aceastã materie vreau sã vã împãrtãºesc ºi vouã din emoþiile �pro-funde� ºi dinînãlþãtoarele trãiri sufleteºti de care am avut parte în cei patru ani de zile studiind cu ardoare ºi pasiune acest obiect aflat subtutela (ca sã nu spun turela) unei fiinþe parcã �materializatã� din poeziile lui Eminescu ºi care ne-a condus paºii, timizi laînceput ºi apoi din ce în ce mai hotãrâþi, spre tãrâmul de vis al iluminãrii spirituale ºi morale (vezi mai jos cele douã atracþii

ale elevilor sârguincioºi �).De aceea, vã avertizez pe voi, tinerii din ziua de azi, sã nu faceþi precum cei din ziua de ieri, ci sã cinstiþi ºi sã respectaþi

acest obiect ºi sã nu-l luaþi în derâdere, cãci blestemul ce se va abãtea asupra voastrã va fi crunt ºi veþi deveni cu �tonþii� niºte�cretini� ºi niºte �nenorociþi�, niºte �inalienaþi� ºi niºte �þoampe umane� etc.

Un loc aparte în istoria clasei a XII-a B, cãci despre ea este vorba, îi aparþine domnului diriginte care a fost pentru noiºi mamã ºi tatã ºi frate ºi sorã ºi bunic ºi bunicã ºi unchi ºi mãtuºã, mereu fiindu-ne alãturi ºi sprijinindu-ne de câte ori am avutnevoie, în orice problemã.

Aº fi dorit sã vã povestesc mai multe despre aceºti patru ani, sã vã împãrtãºesc câte ceva din experienþele trãite cele douãatracþii ale elevilor sârguincioºi ºi cu chef de învãþat, situate în împrejurimile liceului ºi botezate de �mama naturã sau mamabere� �Velma� ºi �48�, despre isprãvile, colective sau individuale, înfãptuite în timpul orelor de informaticã, matematicã,fizicã, românã, etc., despre originalul mod de-a ne sãrbãtorii zilele de naºtere sau onomastice, ºi despre multe altele, dar timpulsau mai bine spus spaþiul de editare ne-a fost din totdeauna �limitat� (a se citi eseul cu ora de matematicã �).

În încheiere, dar nu în ultimul rând, aº fi dorit sã vã povestesc ºi câte ceva despre grupul meu de prieteni, despre felul ne-am petrecut la vacanþele, despre nenumãratele întâmplãri, bune sau rele, în care am fost pãrtaºi, despre problemele adolescenþeiºi ale maturizãrii, dar cred cã v-am plictisit de moarte pânã acum deoarece cred cã n-aþi înþeles mare lucru ºi drept consecinþã voiîncheia astfel :

Dacã aþi avut rãbdare sã citiþi aceastã lucrare pânã la capãt sper cã aþi constatat cã nu sunt date nume ºi nu se facereferire directã la nici o persoanã. De aceea �orice asemãnare cu evenimente, fapte, oameni ar putea fi total întâmplãtoare� �dar nu este.

COCO

Acum 1600 de ani, un mare filosof ºi teolog, Sf. Augustin, a fost descumpãnit descoperind cã noi existãm în timpºi cã totuºi trecutul nu mai existã, viitorul nu existã încã, iar prezentul nu este nimic, abia o limitã între douã neanturi. Amînceput în acest fel sã vã supun unei meditaþii asupra noastrã, a ceea ce suntem noi în primul rând: oameni.

Mi-aþi cerut sã vã spun câteva gânduri despre voi, colegii mei, despre profesori, despre aceºti patru ani petrecuþiîmpreunã într-un cadru poate prea monoton ºi inedit la început pe care noi l-am fãcut sã fie minunat, pe care l-aº putea definica o a doua casã a fiecãruia dintre noi, liceul �Ovidius�.

Ei bine, pot sã vã spun cã acele clipe câteodatã prea crude ºi neînþelegãtoare cu noi, adolescenþii, acele momente nãscutedin greutãþile �provocate� de austeritatea profesorilor, adevãraþi pãrinþi pentru care am un respect deosebit, de fapt, aceºti unicipatru ani de liceu au un loc important în cãmãruþa mea cu amintiri, ºi cred cã toþi vom pãstra ºi vom iubi aceste clipe trecute. Elereprezintã totuºi o mare parte din viaþa noastrã de pânã acum, din trecutul nostru ºi de aceea trebuie sã le preþuim ca atare.

Normal, abia am început sã pãºim pe drumul vieþii, drum presãrat cu greutãþi sufleteºti, cu griji ºi mai ales cu situaþiinoi pe care cred cã suntem în stare sã le depãºim cu bine. Închei prin a vã ura din tot sufletul multã sãnãtate, fericire ºi nu înultimul rând noroc, dar sã þineþi minte de la Keloo: Noroc au doar cei pregãtiþi!

La �limita��orei de matematicã

Noþiunea de limitã a pus la îndemâna omului integrala ºi derivata pentru a putea vedeadincolo de � LIMITÃ.

Problemã: Se dau elevii clasei a XII-a B, liceul “Ovidius”.Cerinþã : ªtiind cã termenii de mai sus le sunt cunoscuþi, sã se demonstreze cã au depãºit

aceastã limitã “a cunoaºterii”.Demonstraþie: cam greu de fãcut, în ciuda tuturor cãrþilor cumpãrate� “ca sã nu cadã

biblioteca pe noi”.“Aºa, ia sã vedem” cum totul a început în clasa a noua când, la geometrie, odatã cu

stimatul nostru coleg Onofrei Ionuþ, toatã clasa a aflat cã, la aceastã materie trebuie sã facem“figuri figuri, nu figuri ”. De, ce sã-i faci, fiecare cu “concepþia” sa despre “figuri”. De parcã n-arfi fost de ajuns sã îl vedem pe Ionuþ la tablã, chinuindu-se la vreo “figurã”, o parte dintre noi auavut “privilegiul” de a lua parte la un joc numit “Urmãtorul” (All rights reserved to profesorul dematematicã ). “Privilegiaþii” au fost (în ordinea apariþiei): Dehelean Dragoº Alin, Uzun Costin,Manole Iulian ºi Tomescu Cezar Laurenþiu. Când “omul de la catedrã” spunea “urmãtorul” , unuldintre ei trecea cu chiu cu vai la tablã. ªi jocul a continuat un trimestru întreg. Tot din ciclul“Monºtrii sacrii” vi-l prezentãm acum pe Bãrbulescu Cristian, bãiatul “bun la toate” (limba românã,matematicã, etc.), cu excepþia dãþii când, scos fiind la tablã, era mai ceva ca picat din Lunã,uitându-se “cu ochi strãini ºi goi” dupã exerciþiu, ca sã-l rezolve, ignorând “semnalele” colegilordin bancã. Însã ceea ce nu ºtia el era cã exerciþiul nu mai putea fi rezolvat deoarece fusese dejaterminat. Bun prieten cu Cristi, Cezar Tomescu a avut ºi el o soartã asemãnãtoare, “fluturând dinaripioare” în faþa clasei, nelãsând profesorul sã scoatã un cuvinþel, însã nescriind nimic pe tablã(poate din lipsã de cretã cã “au plecat bãieþii sã joace ºotronul”).

Continuându-ne periplul printre “fãuritorii de folclor ai clase noastre” ajungem la ResulHülya, care, gâtuitã fiind de emoþie, a aflat cã “o avea sunetul vitezã mare, dar mai trebuie sã maiºi vorbeascã pentru a se auzi”. Dehelean Dragoº a fost informat cã “s-a spãlat cu ipsos pe dinþidimineaþã” , sau cã nu trebuie sã stea spânzurat de cuier în timpul orei, pentru cã ce îl vede peprofesor “cã stã agãþat de aia de sus”?

Acum Durbacã Dan ºtie cã dacã “poate sã scrie cu stânga sau cu un picior” va da douã tezeîn acelaºi timp. Acelaºi Dan este ºi autorul unor comentarii cât se poate de inteligente, (desprecoerenþa sa mai bine sã nu vorbim) pe baza unor probleme cât se poate de simple, însã extrem decomplicate în viziunea sa, zãpãcind atât clasa cât ºi pe sine (mai mult).

Din aceeaºi categorie de “nãucitori” face parte ºi Bogdan Oancea, “ºeful” , care timp de 20de minute a vrut sã afle de ce elementul simetrizabil se numeºte aºa, ºi de ce se noteazã x ºi nualtfel. Vã închipuiþi ce am înþeles noi din argumentele lui…

Revenind la Hülya ºi la Ionuþ, acesta din urmã a gãsit pe o tezã din clasa a X-a comentariul:“Vezi Resul!”, insinuând cã ar fi copiat de la colega sa. Da’ de unde, el doar s-a inspirat de laHülya!!!

În încheiere, “Maxima zilei”. Rugat fiind sã spunã cum se face un “exerciþiu de tipul”…,elevul întreabã retoric ºi oarecum disperat: “Sã ies la tablã?” Rãspunsul nu se lasã aºteptat: “Doardacã nu ai mâna suficient de lungã sã scrii din bancã”.

Acestea fiind spuse, hotãrâþi dumneavoastrã dacã am depãºit limita sau nu.

�TO BE OR NOT TO BE� la ora de englezã

Dacã Shakespeare avea de ce sã-ºi punã întrebarea, noi de ce am avea? Pãi, deoareceverbul �TO BE� are o mare importanþã în gramatica limbii engleze ºi care de altfel fãrã �TOHAVE� nu ar putea sã facã nimic altceva decât sã încurce... În sfârºit, de ce sã �nu fi� la ora deengleza ca sã afli asemenea lucruri esenþiale, nu?.....

Astfel, atmosfera orei de englezã este una dintre cele mai relaxante... ºi asta-i bine� �înfond, este lipsã de profesionalism sã sperii elevul cu nota doi...� ºi asta ne convine� De ce sãplecaþi �oameni buni� de la englezã?... Mai facem un tabel cu �vãlurele�, mai citim puþin...apropo, ãºtia au greºit în ziarul �Sportul� rezultatul meciului de-azi-noapte... �incompetenþi�!...mai vedem cum se declinã nu ºtiu ce verb... sau vedem dacã putem folosi �margarina�... sau�înlocuitori�...

Tot la orele de englezã am învãþat sã fim �activi�... sã ne recreãm atât cât trebuie între�rafalele� de învãþat la românã ºi graficul funcþiei f(x)� ºi asta recunosc cã ne-a prins bine...Da� cum sã nu ne prindã bine orele de englezã, când �mâine-poimâine� plecãm �la americani�ºi nu ºtim �sã-l întrebãm pe ãla ce numãr are la pantof�! Sã învãþãm o limbã de circulaþieinternaþionalã cum e engleza (cã cea de trafic rutier se-nvaþã de la sine) e un bine fãcut pentruviitorul nostru, care �ne e în faþã�, cãci trecutul e �in spate�... ºi uite aºa înþelegem de ce agenþiide circulaþie nu ºtiu englezã... .

Dar, �I�m talking to you� de v-am plictisit, în loc sã vã spun cã eu cred cã fiecare dintrenoi a înþeles cã engleza este o plãcutã necesitate pe care fiecare �poate sã o facã ºi singur�. �Youcan do it !�, dacã vrei ºi ai sã vezi cã nu ai decât de câºtigat... �pãi nu-i mai bine sã-l faci peamerican de râs cã tu ºti limba lui dar el n-o ºtie pe a ta ?�

Nu vã mai scrieþi la matematicã în timpul orei de englezã, ºi nu mai învãþaþi la românã cãtot degeaba! Mai bine aþi fi atenþi cã nimeni n-o sã-þi mai arate cã verbul �TO HAVE� are unsingur �HAS� ºi nu mai mulþi, cã nimeni n-o sã-ti mai explice cã nu trebuie sã pui �s� unde vreiºi unde nu vrei, cã nimeni n-o sã te mai lase sã greºeºti fãrã �sã devinã ca un arici�... asta-i lipsãde respect!... Cum adicã sã nu ºtii tu cã foloseºti �Past Perfect� când se duce Tomescu sã ia nucade cocos de la magazin dupã ce acesta s-a închis, cum poþi sã nu ºtii sã rãspunzi politicos laprovocãri, cum de exemplu afirma �Hunday� încãpãþânat cã �she doesn�t believe� pe domn�profesor, cum sã nu reþii o �diabolicã� �demonstration� [dimonstreishn]... sã pierzi toate astea?!!...�How dare you?!?�

ªi când te gândeºti cã e aºa de simplu, cã n-ai o sutã de reguli ca la matematicã, cã n-aicitate ca la românã, cã în limba engleza nu existã nici o regulã, dar cã la ora de englezã ai oregulã �mare si latã�:

�Cu cât înveþi mai mult, ºti mai mult, Cu cât ºti mai mult, uiþi mai mult, Cu cât uiþi mai mult, ºti mai puþin, Cu cât ºti mai puþin, uiþi mai puþin, Cu cât uiþi mai puþin, ºti mai mult.�

Ora de românã - un univers �fantastic�

- tragicomedie în douã acte -

ACTUL I

Chiar dacã �Românul s-a nãscut poet�, nimeni nu poate sã conteste necesitatea orelor de limbaromânã din liceu, chiar dacã nu ºtiu cine dã la A.S.E., nu ºtiu cine la Politehnicã, la Automaticã, �pãi,domnilor trebuie sã ºtiþi sã vã exprimaþi, sã înþeleagã omu� ce vrei de la el... pãi, domnilor, vi se iainterviu...!�

Nu-i înþeleg pe cei care chiuleau de la orele de limba românã! Adicã �de ce sã fugi de la ore cândþi se face culturã generalã�! ªi cine ºtie poate cã mai târziu chiar cã o sã ne trezim cã ne aducem aminte decine ºtie ce �poveste� despre cine ºtie ce �geniu� al literaturii noastre... ºi asta o sã ne surprindã raportatla cunoºtinþele noastre de atunci: �în fine, n-aþi înþeles nimic� nu s-a legat nimic de voi... am vorbit cupereþii��. Ce sã facem ºi noi... n-am vrut sã o supãrãm pe doamna profesoarã, dar dacã la vremea aceeane zbura ºi nouã gândul la chestii de genul: �s-a trezit ºi ãsta sã scrie �uite-aºa� ºi acum ne pune pe noi sãasociem tot felul de filozofii întortocheate!�

Ãsta-i adevãrul...! ªi se citeºte pe feþele colegilor mei �ca-ntr-o carte� (of, ºi ce ocupaþi am fost den-am avut timp sã citim peste varã): din pãcate nu suntem �o mulþime� în clasã dar �aportul� fiecãruiaeste evident: întotdeauna �ideea� este în spatele sensului care descifreazã problema semnificaþiei... da� defapt �care-i ideea, domnilor?� Noi �trebuie sã ºtim asta, asta, asta�� ºi noi nimic!!! Ironia soartei e cãtimpul trece, se scurge, �numãrãtoarea inversã a început ºi noi nu vrem ºi nu vrem sã învãþãm�. Uite, deexemplu, Tomescu nu ºtie mare lucru, dar are marea capacitatea de a face �sinteza� din puþin ºi �asta-imare lucru� ºi totuºi este �gâtuit� de emoþie în faþa provocãrii încurajatoare la rãspuns: �Spune-mi care eideea.... ºi-þi pun doi...�- aºteptare � �pãi, bine mai bãiatule, eu nu te bag în bacalaureat... pãi, nu vã eruºine... mãi, Tomescu eºti de doi metri...!� ªi Tomescu amânã rãspunsul pânã în ziua când va atingeînãlþimea �cuvenita�...

Bine...! �Fala ºi mândria noastrã�, cã avem în clasa un olimpic în ale literaturii, încã din claselegimnaziale... Bãrbulescu Cristian... �pãcat, mare pãcat� cã nu mai �ºtie sã facã compuneri�� ºi când tegândeºti cã �tensiunea� orei de românã a �spulberat� un mic geniu...

Pe-acolo prin spate e zarvã mare... se agitã foi, se cautã citate... se încearcã un rãspuns: �pãi...deci... da��. Nu ºtiu de ce dar am senzaþia cã �lui� Sterie, �lui� Munteanu, �lui� Cengher ºi �lui� Badeale e cam fricã �sã nu fie ciufulite, cã au ºi de ce�... Dar totuºi încearcã împotriva �zgomotului difuz� ce sepropagã �din faþã�: ªi Durbacã ºi Manole ar putea sã zicã ceva dacã ar vrea... dar dacã nu vor...!

Din nefericire pentru el, întreaga povarã cade pe umerii lui Bogdan Oancea care mereu este pus sãtragã concluzii asupra rãspunsului sau muþeniei �negrilor�, el fiind �ºef de trib�: �Da� de unde sã ºtiu eu,doamnã...?�

ªi cât �ne notãm noi în parantezã, cu sãgeatã, egal... ºtiþi voi� acolo...�, cât ne mai �concentrãmasupra� a ceea ce ne-nvaþã pe noi Eminescu ºi alte �probleme�� timpul trece ºi noi tot nu ºtim nimic ºinu ne pasã cã �ora nu e gumilastic�, cã �vine materia peste noi�, cã suntem inconºtienþi ºi primim bacu�cu �pieptul dezvelit, fãrã acoperire�. ªi o sã zicem dupã aceea cã �des fleurs de coucou�, �vai dragãDoamne, n-am luat bacalaureatul...!� Mare pãcat cã ieºim �goi� din liceu pentru cã nu am acumulatnimic...

ªi totuºi, când ne puneam noi pe învãþat ºi mai luam ºi noi �creionul în mânã�, ce frumos �curgeau�lucrãrile noastre ºi uite-aºa mai luam ºi noi o nota mai frumuºicã... care adunatã cu �doiul� de la �ascultare�ºi cu o teza mai mult sau mai puþin �chinuitã�... treceam ºi de aceastã datã la românã!

ACTUL II

De-a lungul a patru ani am oscilat între realitate ºi fantezie. Orele de românã erau parcãun afrodisiac, care facilita trecerea spre lumea mitologiei, a �zburãtorului�. Acest element ne-aînsoþit neîncetat în fiecare ora de limba românã, la fel cum a fãcut-o ºi �androginul� sau roata-adicã ºarpele care îºi înghite coada. Bineînþeles cã nu au lipsit Adam ºi Eva, care ne-au datbãtaie de cap la fiecare apariþie a lor, adicã in fiecare zi.

Când treci limita spre lumea imaginaþiei, când gândurile zboarã libere, un glas real deaceasta data te trezeºte: �- Spune, domnule!� ªi ai putea sã rãspunzi corespunzãtor aºa cum îþiindicã ºi profa: �- Da� de unde sã ºtiu eu asta, doamna?!� Dar eviþi acest lucru de teamã sã nuprimeºti �o palmã de-þi dã ºi tabla douã�, cum a fost ameninþat ºi ªuºu pentru cã nu ºtia sã facão cerere.

Dar totuºi concluzia a fost rapidã: �Aþi uitat sã faceþi comentarii, dupã cum afirmãBãrbulescu!�. Comentariile se fac ele, dar ce faci când trebuie sã rãspunzi fãrã sã þi se fi pusvreo întrebare?

Discuþia poate continua pe o temã oarecare, despre Hitler sau ªtefan cel Mare, despreªogunul sau ªocanta Asie, timp în care visarea te cuprinde iar.

Profa dã verdictul: �Sunteþi pe marginea prãpastiei, nu s-a lipit nimic de voi, domnilor!Dacã nu luaþi BAC-ul, sã nu veniþi sã plângeþi pe umãrul meu�.

Afli apoi cã mai mult de jumãtate au ºanse sã ia note mari la oral ºi speri din tot sufletulsã fi printre ei. ªi dacã nu eºti? Dupã ce te frãmânþi o vreme îþi spui cã un cinci îþi ajunge. ªiastfel iar ajungi cu gândul departe de tot ce se discutã în clasã. Te întrebi: �La BAC ce sã zic?<<ASTA, ASTA, ASTA�>>(explicaþia dintotdeauna a profei)� Oare pot? Cu siguranþã cã nu.

ªi când aceste gânduri pun stãpânire pe tine ºi începi sã râzi când þi se cere participareala orã. Refuzi rãspunsul ºi atunci eºti dat afara cu complimentul de rigoare: �nesimþitule!�

Dar vine Dragoº cu pãrerile sale, care sunt mereu in contradictoriu cu cele ale profei, acãrei concluzie vine brusc: �Cui nu-i plac femeile?�.

Dar ce se aude? Clopoþelul? Da! �Suntem salvaþi!� - îþi spui, dar nu-i aºa. Profa nu vreasã plece. Porneºte muzica. De aceastã datã iese din clasã promiþând cã data viitoare ascultã.

La sfârºitul orei te întrebi: REALITATE sau FANTASTIC? Oare ce a fost? Noroc cuEminescu care �ne va judeca� ºi poate cu ajutorul lui vei trece ºi de BAC, dupã care ADIOromânã.

Sincerely yours, T1.

Bilanþ retrospectiv

�S-au scris multe lucruri, s-au exprimat numeroase gânduri -unele chiar împrospãtate cu �esenþe�filosofice- unii regretã, alþii sunt optimiºti, iar urãrile de bine le citeºti în fiecare paginã. Lipseºte oare ceva?� Laprima vedere, nu� Însã, un ochi ager ºi vigilent îºi dã repede seama cã lipsesc, totuºi, clasicele concluzii.Concluzionez, deci, cã a sosit ºi vremea concluziilor. ªi cum am putea sã le formulãm mai bine, decât urmãrindretrospectiv câteva secvenþe ale acestei superaventuri simplu intitulatã: �LICEU�.

Noi am învãþat sã formulãm cele mai multe concluzii în special la ora de fizicã - vezi anii XI, XII -frecvenþa cuvântului �deci� sau chiar a locuþiunii prepoziþionale �deci dacã deci dacã�, atingând cote fabuloase, acreat puternice rezonanþe cu cele 35 de radiaþii cenuºii emise când mai alternativ, când mai (dis)�continuu,generând pericolul unei explozii �BOOMBASTICE�. În cele din urmã reactorul principal s-a mai �dezexcitat�,trecând de pe un nivel superior de energie pe un nivel inferior de energie, micºorându-se astfel, exponenþial,conform legii N(t)=N

0e

−λ/t, probabilitatea dezintegrãrii în masã a celor câtorva miliarde de nuclee care se �zbãnþuiau�

prin atmosferã. Destul cu fizica, sã trecem la educaþie fizicã:� �La dreapta!� Fetele � podu� de sus, semisfoara�bãieþii� roata, stând pe cap, patru tipuri de rostogoliri��; pe lângã aceste frânturi nu putem uita orele de baschet,fotbal, tenis de masã, repetarea lecþiei la filosofie înainte de lucrarea neanunþatã, ºi altele. Deosebit de interesantãar fi ºi o analizã din punct de vedere chimico-economic!!! La chimie e foarte simplu: reactantul atacã substratul,gruparea fugace îºi ia tãlpãºita ºi electronii de legãturã pe deasupra ºi-l lasã pe sãracu� substrat, gol ºi neputincios,sã se împace cum o putea, ºi dac-o putea, cu cea mai rãmas din reactant, iar dac-o mai fi ºi �radicalic�, � larevedere� a mai dispãrut o specie chimicã. În plan economic se poate alcãtui riguros un bilanþ, o balanþã de �plãþiºi rãfuieli� ºi putem analiza atât la nivel �macro� cât ºi �micro� natura deficitului rezultant. Iatã pe scurt o schiþarea celor menþionate.

Chimie simplã

În distribuþie: Dom� profesorEleviiAutorul �omniscient ºi inconºtient�

Autor: Se sunã de intrare.Profesorul intrã în clasã.Elevii intrã ºi ei, dupã�

Profesor: - Bunã ziua!Elevii: - Bubunnãã ziziuauaaa!Profesor: - Luaþi loc!� Absenþii!Autor: Într-o bancã oarecare e forfotã mare

Absenþii se scriuDa� nu prea se ºtiu.

Elevii: - Bã�, Durbacã e?- Nu mã, nu s-a trezit încã�- Ce fac, îl trec cã-i bolnav?- Trece-l, mã, la olimpiadã la rusã.

Profesor: - Absenþii!� Haideþi odatã!Elevii: - Bã�, vezi cã Bistriceanu ºi Onofrei sunt la cor.

- Ce cor mã, ãºtia-s în �Velma�, pun pariu!- Lasã�, în Velma sunt Pake, Coco ºi cu ªuºu.Pe ãºtia trece-i de serviciu pe ºcoalã.

Autor: Mai trec cinci minute.Profesor: - Grigoraº e mare cântãreþ! De trei ore cântã

într-una; sã-i spuneþi sã mai dea ºi pe la orã.Autor: (rumoare în clasã)Elevii: - Bistriceanu e la cor!

- Grigoraº e la informaticã!Profesor: - A!�Da? �Sigur � sigur�Autor: Începe predarea.

Se umple o tablã. Elevii scriu.Se umple a doua tablã. Elevii adorm.Se umple a treia tablã. Elevii �mor�.Elevul de serviciu nu mai vrea sã ºteargã tabla.

Profesor: Uzun, la tablã!�Rezolvã problema.

Autor: Un ºuierat ascuþit penetreazã liniºtea.O cretã mângâie uºor urechea lui Uzun.Tabla conservã impulsul.Creta ricoºeazã la Fane.Fane paseazã lu’ Manea .Manea nu are cui s-o arunce-n cap,aºa cã marcheazã un coº de 3 puncte.

Profesor: - Potoliþi-vã odatã cã vã dau lucrare!Scoateþi o foaie de hârtie!

Autor: (trec 10 minute)Profesor. - Se dã...Autor: (mai trec 10 minute)Profesor. - Nr 1, nr 2, nr 3, nr 4. Se dã�Elevii: - Bã�, nu se mai sunã odatã�!

- Cât e ceasu�?- Fãrã 6 minute.

Autor: Sunã de ieºire.Profesor. - Data viitoare veniþi la laborator.

O sã dãm lucrare acolo! Numai sã notãm ce aveþide pregãtit: hidrocarburi, compuºi halogenaþi,amine, acizi, alcooli, relaþia structurã-proprietãþi,metode de obþinere, proprietãþile fizice ºichimice��A!� ºi mai luaþi ºi din manual de la pagina 51,exerciþiile 7� ºi � 10� Sunteþi liberi, bunãziua!

Elevii: - Bunã ziuaa!Autor: Stresul se menþine. Dupã uºã, Coco, ªuºu ºi cu

Pake fac �bãºcãlie� pe seama noastrã: �Dataviitoare chiulim toþi ºi mergem în Velma. Sã veziacolo reacþii chimice cu alcooli!�

Morala: �Când chimia te streseazã Numai Velma te salveazã!�

Concluzii interesante, nu-i aºa? Am vorbit aºa de mult încât acum �«I can hardlywalk� pardon� talk». Satisfacþii, insatisfacþii, bucurie, suferinþã, cunoaºtere�paradisiacã� sau �lucifericã�� oare cu ce rãmânem? Doar cu amintirea unor 4 anisuperbi în care am exultat împreunã când aflam cã va fi liber de 1 Mai ºi vinerea înaintede Paºti, ani în care am �plâns� împreunã pentru tezele gen �proto-zwei� ºi �proto-drei�- ºi pentru cele 7 materii la BAC, care de fapt au rãmas 4� momente unice pe caresunt sigur cã mulþi dintre noi nu le vom uita. ªi dacã� totuºi� vom uita, ne vom aminticã� oricum� a fost frumos�

ªefu’

P.S.: Sã ne vedem cu bine în 2008, ºi în 2018, ºi în 2048. Dumnezeu sã ne ajute!

Deficit…poate pozitiv……poate negativ…

…în nici un caz 0…

Cheltuieli

-35 x 1.400 lei = 49.000 lei preþ manualeeconomie;-QP = 1.00…00 lei alte culegeri;-35 bucãþi ore economie politicã;-alte 35 bucãþi ore tocealã lecþii;-100.000 streºi - energie psihicã pregãtitoareînaintea orei (unitatea de mãsurã în S.I. pentru�pregãtealã� ºi �tremurici� din pauzã = 1 Stres);-Q = 3 bucãþi test/anual;-Amortizãri: mici copieri, pe ici, pe colo;-FP: notiþe, motoraºe, neuroni, învârteli ºi ameþeliîn timpul orelor;-X bucãþi grile din care X/10 nimerite + Y bucãþiprobleme + Z bucãþi teorie = Explozie.

Venituri

-la clasã au �venit� 35 de profesori în cele 35 deore: din fericire/?/pãcate toþi semãnau leit cu unulsingur;-cei 35 de profesori ne-au adus mai mult de 35de note de non 10 ºi mai puþine note de 10;-dobânzi sporite la �nimereala corectã� a uneigrile;-3 bucãþi test pline de roºu ºi de non 10;-profit �nelegitim�: o învoialã pe trimestru;-profit de oligopol: o orã de cor pe trimestrupentru cine �cântã� ;-2 premii Olimpiada Judeþeanã;-o bunã pregãtire pentru mai departe.

Economie... ºi mai simplã...

- balanþã de “pl ãþi” -

1.Anefi Merida 1 Decembrie 1918, nr. 43, bl. L24, sc. A, ap. 2, et. 1, C-þa 6250582.Badea Cãtãlina Mircea cel Bãtrân, nr. 141, bl. MS1, sc. A, et. 2, ap. 12, C-þa 6626733.Banu Ionuþ Aleea Daliei, nr. 6, bl. L118B3, sc. A, ap. 9, et. 3, C-þa 6372414.Barote Iulian Pescarilor, nr. 13, bl. MZ6, sc. A, ap. 9, et. 2, C-þa 6718185.Bãrbulescu Cristian Eliberãrii, nr. 5, bl. G, sc. B, et. 4, ap. 40, C-þa 6217836.Bistriceanu Ovidiu Cabanei, nr. 3, bl. M2, sc. B, ap. 30, Nãvodari 7613467.Bogdan Remus Bogdan Vasile, nr. 29, C-þa 6914348.Buzatu Dana Traian, nr. 64, bl. K3, sc. E, ap. 152, C-þa 5869519.Cengher Elena Aleea Garofiþei, nr. 2, bl. L81, sc. A, et. 2, ap. 11, C-þa 51785810.Ciciu Nicola I.L.Caragiale, nr. 3, bl. L27, sc. C, ap. 24, C-þa 62103411.Ciolac Ruxandra Aleea Garofiþei 20, bl. L87, sc. B, et. 3, ap. 32, C-þa 51759012.Dehelean Dragoº I.Gh.Duca, nr. 81E, bl. L46, sc. B, ap. 56, C-þa 63532513.Durbacã Dan 1 Mai, nr. 1, bl. H9, sc. D, ap. 97, C-þa 68172214.Filip Bogdan Bucureºti, nr. 3, bl. L88b, sc. B, et. I, ap. 25, C-þa 69485315.Florea Gabriel Al. Lãpuºneanu, nr. 97, bl. LV32, sc. C, et. 1, ap. 41, C-þa 63641916.Ghiondea Andrei Gheorghe Ferdinand, nr. 87, bl. A4, sc. A, et. 2, ap. 12, C-þa 61449417.Ghiþã Raluca Bucureºti, nr. 3, bl. L88b, sc. A, et. 4, ap. 20, C-þa 51475518.Grigoraº Costin 1 Decembrie 1918, nr. 3, bl. F17, sc. D, ap. 64, C-þa 66475819.Ibraim Erdal Erol Tomis, nr. 217, bl. TS10, sc. C, ap. 53, C-þa 64304120.Ion Corina 1 Decembrie 1918, nr. 12, bl. L53A, et. 5, ap. 31, C-þa 63471821.Lenþu Adrian I.C. Bratianu, nr. 92, bl. SR7, et.8 , ap. 70, C-þa 66460422.Lipan Georgiana I.C. Brãtianu, nr. 186, bl. SR5, sc. C, ap. 86, C-þa 61085123.Manole Iulian ªtefan cel Mare, nr. 126, bl. F1B, sc. C, et. 3, ap. 52, C-þa 51312124.Munteanu Teodora Ferdinand, nr. 77, bl. A5, sc. A, et. 7, ap. 32, C-þa 61532125.Musãloiu-Elefteri Raluca Aurel Vlaicu, nr. 88, bl. AV36, sc. H, ap. 74, C-þa 63594526.Musãloiu-Elefteri Rãzvan Aurel Vlaicu, nr. 88, bl. AV36, sc. H, ap. 74, C-þa 63594527.Oancea Bogdan Labirint 1, bl. L1, sc. D, ap. 51, C-þa 58688328.Onofrei Ionuþ Mãrþiºorului, nr. 13, bl. FC31, sc. A, ap. 6, C-þa 68562929.Popa Iuliana I.L. Caragiale, nr. 49, bl. I2, sc. G, et. 1, ap. 93, C-þa 51552230.Resul Hülya Ferdinand, nr. 108, bl. R4, sc. B, et. 2, ap. 23, C-þa 61535831.Sefcenco Angelica Dezrobirii, nr. 147, bl. ID6, sc. A, ap. 8, et. II, C-þa 62349932.Sterie Cristina Raluca Soveja, nr. 71, bl. 41, sc. B, et. III, ap. 18, C-þa 69029733.Stoica Corina I.C. Brãtianu, nr. 56, bl. B3, sc. B, et. 4, ap. 39, C-þa 62830934.Tomescu Cezar-Laurenþiu Aleea Daliei, nr. 24, bl. L126, sc. B, et. 3, ap. 31, C-þa 63738835.Uzun Costin Aleea Daliei, nr. 4, bl. L118 B2, sc. A, et. 3, ap. 7, C-þa 637018

O întâlnire pentru mileniul III

Pentru a menþine cât mai uºor legãtura dupã terminarea liceului au fost createurmãtoarele facilitãþi:• adresã de poºtã electronicã (e-mail) licovidius@iname.com• paginã Internet http://members.tripod.com/~licovidius/

Ceea ce dorim sã realizãm este o bazã de date cu cât mai multe adrese de e-mail ºide aceea vã rugãm sã trimiteþi numele ºi adresa dvs. la adresa de mai sus. Aceste adresevor fi publicate în pagina Internet.

Existã ºi posibilitatea de trimitere a unui mesaj cãtre toate persoanele înscrise. Pentruaceasta nu trebuie decât ca subiectul mesajului sã fie �pentru toþi�.

În pagina Internet se va gãsi ºi acest album în format electronic.

Vã rugãm sã vizitaþi regulat pagina noastrã pentru a afla cele mai noi informaþii!

Vã mulþumim!

Echipa tehnicã

Autori Cãtãlina BadeaCorina IonRuxandra Ciolac

Graficã ºi paginare Rãzvan Musãloiu-ElefteriTehnoredactare Raluca Musãloiu-ElefteriTransport Adrian LenþuFoto Ionuþ OnofreiListare Costin GrigoraºCoordonator Bogdan Oancea

Mulþumiri speciale domnului profesor Virgil Suceveanu.