În ultima zi a anului 2009 ºi în pragde Noul An (2010) redactorul respon-sabil al gazetei „Vestea” a contactatsuccesiv factorii de execuþie ºi decizieai Primãriei Comunei Mehadia (Caraº-Severin). Cum era ºi normal, primeleîntrebãri au fost adresate capului co-munei, domnului primar IancuPanduru.

- Domnule Primar, cititorii gazetei„Vestea” doresc sã cunoascã im-portantele realizãri înfãptuite de exe-cutivul primãriei în strânsã coope-rare cu Consiliul Local.

- Mã bucur cã am ºansa de-a infor-ma cititorii cu obiectivele mai deosebiteînfãptuite de primãria Mehadia în de-cursul anului calendaristic 2009, deºi

acest an a fost unul cu impedimentefinanciare la nivel naþional ºi judeþean.O realizare importantã este contribuþianoastrã la darea în exploatare a va-riantei de drum ce ocoleºte localitatea.Contribuþia noastrã nu a fost de ordinfinanciar, ea a constat în preocupareaconstantã prin adrese, telefoane ºi in-tervenþii, demersuri promovate la Pre-fectura judeþului Caraº-Severin, la Gu-vernul României pentru intervenþii o-portune în executarea lucrãrii de cãtrefirma italianã Tirrena Scavi, cu sediul laCluj-Napoca, preocuparea permanentãa primarului în ceea ce priveºte relaþiade colaborare cu constructorul strãin,cu proiectantul, apoi deplasãri interneîn vederea eliminãrii unor deficienþe în

vesteaPERIODIC SOCIAL-CULTURAL, EDITAT DE PRIMÃRIA COMUNEI MEHADIA PERIODIC SOCIAL-CULTURAL, EDITAT DE PRIMÃRIA COMUNEI MEHADIA

(CARAª-SEVERIN) ªI SOCIETATEA LITERAR-ARTISTICÃ “SORIN TITEL” DIN BANAT(CARAª-SEVERIN) ªI SOCIETATEA LITERAR-ARTISTICÃ “SORIN TITEL” DIN BANATFONDATORI: IANCU PANDURU ºi NICOLAE DANCIU PETNICEANU

Adresa redacþiei: Mehadia, str. Pãdurii nr. 389, tel. 0255 / 523204, 523121 ºi 523193; 0742 070514, 0749 495972 ºi 0720 025844e-mail : vestea.de.mehadia@gmail.com pagina web: http://vestea.wordpress.com

NUMÃRUL 1 (36). ANUL V. IANUARIE 2010. PERIODIC LUNAR. PAGINI: 20. PREÞ: 2 LEIRedactor responsabil: NICOLAE DANCIU PETNICEANU; Redactor ºi editor on line: CONSTANTIN VLAICU;

Consilier: prof. doctor IULIAN LALESCU; REDACTOR CORESPONDENT: DANA OPRESCU, studentã

ÎN DIALOG EXECUTIVUL PRIMÃRIEI MEHADIA:1. Primarul comunei Mehadia: Iancu Panduru1. Primarul comunei Mehadia: Iancu Panduru

An de an, mi-am propus sã organizezrevelionul în aer liber, în faþa primãriei dinMehadia ºi în faþa Parcului, într-o atmosferãsuperbã de sãrbãtoare creºtinã. În faþa im-pozantei clãdiri a primãriei, Bradul de Crã-ciun încã existã, din Ajunul Naºterii Mân-tuitorului Iisus Cristos, împodobit cu ghir-lande ºi becuri multicolore, cum împodo-bitã este ºi faþada edificiului, apoi în parcsunt împânzite e brâuri de beculeþe polico-lore, acþiune în care s-a evidenþiat în moddeosebit „mâna mea dreaptã”, înþelegândprin persoana distinsã a viceprimaruluiTraian Stângu.

Organizãm revelionul pentru tinerii dincomunã, dar ºi pentru toþi cetãþenii care vorsã participe fãrã nici o discriminare etnicãsau religioasã, pentru cã, vedeþi dumnea-voastrã, stimaþi cititori, sunt ºi persoanetinere ºi vârstnice care nu-ºi pot permite,mai ales ºomerii, sã facã revelionul într-unlocal, contra cost.

Prin urmare, în curtea primãriei pe pi-rostii douã cãldãri ºi sub ele limbile roºie-tice ale focului, adulmecã cãldãrile plineochi cu vin ºi þuicã de Banat. Aºteptãm orazero fãrã câteva minute, când se isprãveºteslujba la biserica din localitate, ultimaslujbã pe anul încheiat. Urmeazã cuvântulprimarului la microfon, urãri de sãnãtate ºimulþi ani, apoi muzica îºi începe programulºi se închinã o cupã de ºampanie sau unpahar de vin fiert, ori de þuicã fiartã.

Pe bolta înstelatã se încruciºeazã jerbelede artificii multicolore, lansate de personalde specialitate, angajat ºi programat dinvreme. Apoi, veselie ºi bunã dispoziþie,pânã la vãrsarea zorilor noului an.

LA MULÞI ANI, dragi consãteni!

RevelionRevelioncu tradiþiecu tradiþie

Primar IANCU PANDURU continuare în pagina 2

execuþie, asta la sesizarea cetãþenilor,locuitori ai comunei. În aceastã„bãtãlie” l-am avut lângã mine peinginerul Vasilicã Muicã. M-am bucuratºi de sprijinul Consiliului Judeþean, al d-lui preºedinte dr. Sorin Frunzãverde,sprijin am primit ºi de la InstituþiaPrefecturii Caraº-Severin.

- Am fost martor, domnule Primar,când cetãþeanul Vladu, din Mehadia,a solicitat intervenþia dvs. pe lângãconstructor ca sã i se creeze cale deacces (un podeþ) peste un canal, casã poatã intra cu cãruþa pe pro-prietate.

- Aºa este, aþi reþinut perfect. Asta afost una din multele intervenþii similare.În atenþia mea au stat interesele legiti-me ale cetãþenilor, nu voiam ca ele sãfie lezate în vreun fel.

Prin „variantã”, am reuºit sã scoa-tem traficul de maºini, mai ales de au-tomarfare, din comunã, de acum vomavea o circulaþie fluentã, modernã. Încontext cu aceastã lucrare, ne propu-nem sã realizãm ºi o „intrare” prin staþiade sortare în ºosea. Apoi, tot la ca-pitolul „propuneri” reþineþi cã e vorba deun tronson de drum de la Liceul din lo-calitate ºi pânã la ieºirea din Mehadia,pânã în Cartierul Maier. Acestea suntpropuneri pentru 2010.

- O altã realizare dobânditã de pri-mãrie în 2009?

- E vorba de podul de beton ancoratpeste râul Belareca, pod care leagãcentrul comunei cu cartierele Bãcºãneþºi Bãnoþ. Mai necesitã ceva lucrãri desuprastructurã, care se vor executa peparcurs, iar în martie 2010 împreunã cuMinisterul Transporturilor tãiem pan-glica, inaugurãm oficial aceastã impor-tantã realizare, patronatã financiar deacest minister ºi executatã de firma ita-lianã Terrena Scavi, cu sediul la Cluj-Napoca ºi cu ºantiere pe raza comuneinoastre.

- În aceastã crizã financiarã, la ni-vel judeþean ºi naþional, primãriaMehadia s-a descurcat, fãrã compro-misuri ºi fãrã datorii, care e secretul,domnule Primar?

- Nici un secret! Faþã de comunele

învecinate am fost mai bine situaþi fi-nanciar, graþie ºantierelor care au efec-tuat prestaþii pe raza comunei ºi a sa-telor arondate: Plugova, Valea Bolvaº-niþa ºi Globu-Rãu. Zic firme pentru cãpe lângã firma italianã „Terrena Scavi”,am avut ºi avem o colaborare strãlucitãcu firma de construcþii „Staicons”. Apoi,agenþii comerciali au contribuit operativcu vãrsarea impozitelor impuse de legela bugetul local, ºi de cãtre locuitoriicomunei, impozite pe clãdiri, terenuri ºimaºini. Bugetul local a fost în proporþiede 75 – 80% din contribuþia cetãþenilor.Din acest buget am realizat piaþa

agroalimentarã, pe vechiul teren, opiaþã ultramodernã, feritã de intemperii,cu mese, magazine, grup sanitar. Ame-najarea ei a însemnat peste opt sutemilioane lei vechi.

La capitolul realizãri în 2009 trebuietrecut achiziþionarea terenului de lângãprimãrie cu peste trei miliarde lei vechipentru construcþia unui aºezãmânt cul-tural, îi vom zice Casã Naþionalã sauCãmin Cultural, cu 500 locuri, mã referla sala de spectacole. Reþineþi, dom-nule Petniceanu, achiziþionarea tere-nului ºi piaþa amintitã s-au dobânditcu bani de la bugetul local, cu efor-tul cetãþenilor noºtri.

De asemenea, în anul 2009, am de-butat, prin firma „Staicons” lucrarea decaptare a apei pentru localitãþile GlobuRãu ºi Plugova, apa fiind vitalã cumvital este doar aerul! Fiind vorba deValea Bolvaºniþa ºi Plugova am realizatdrumuri agricole.

- Fiind vorba de drumuri, cetãþeniide pe unele uliþe, cum este cea carese varsã în linia feratã, se întreabãcând vor fi betonate?

- Totul depinde de bani. Sperãm cãvom betona ºi aceastã stradã aºa cumam recondiþionat cu bitum drumul lungde un kilometru din cartierul Bãnoþ.Deocamdatã avem dezlegare finan-ciarã sã betonãm strãzile care se varsãîn drumul naþional european. Apoi levor veni rândul ºi celorlalte.

- Intereseazã, domnule primarIancu Panduru, ce obiective nu aþireuºit realiza în 2009 ºi de ce?

- Nu sunt prea multe... E vorba de unteren de joacã pentru copiii din cartie-rele Bãcºãneþ ºi Bãnoþ, propus la capã-tul strãzii Pãdurii, unde existã un terenal primãriei, ocupat abuziv de o familieînstãritã, e vorba de un fost izlaz comu-nal, transformat în grãdinã de zarzavatºi loc de depozitare a gunoaielor... Ampromis ºi l-am prins în agenda de lucrua primarului, dar au fost alte prioritãþi ºilipsa unor fonduri alocate au exclusaceastã realizare... Sper ca pânã lafinele mandatului meu 2012, sã se poa-tã înfãptui. Repet: e vorba de fondurialocate în acest scop.

- Domnule primar Iancu Panduru,vã rog, un gând pentru cititorii ga-zetei „Vestea”...

- În numele colegilor de la primãriecât ºi în numele Consiliului Local, do-resc ca locuitorii comunei Mehadia, în2010, sã fie pe mai departe solidari cusarcinile ce trebuie îndeplinite de exe-cutiv, sã se achite de obligaþiile ce le aufaþã de primãrie ºi, în final, ca fiu al co-munei, le doresc din suflet pace ºi bunãînþelegere, îndeplinirea tuturor dolean-þelor pe 2010. Închei cu tradiþionalul: Lamulþi ani, cu sãnãtate, stimaþi con-sãteni, mulþi ani, cu sãnãtate ºicititorilor gazetei „Vestea”.

A consemnat: N.D.P.

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã2

urmare din pagina 2

Ajun de Crãciun 200. Primarul IancuPanduru, Bradul de Crãcin ºi câþiva

colaboratori fideli, între ei profesorii:Mihai Corneanu, Mihai Bocshit ºi Mihai

Feneºan, directorul liceului din Mehadia

V e s t e a d u m n e a v o a s t r à 3

În arealul lingvistic al zonei Mehadia în-tâlneºti frecvent numele de familie Pandu-ru, prin urmare primarul ºi cu secretarul in-stituþiei nu sunt rudenie, dar nu este exclussã aibã o rãdãcinã comunã când ne referimla arborele genealogic, la Pandureºti, cutoþii, alde Pandurii din Banat îºi trag aþa dela pandurii lui neica Tudordin Vladimiri, ori de la apaPadeºului, din splendidulGorj. În faþa mea un bãrbatîntre douã vârste, ceva maibãtrâior decât primarul, uºorgrizonat, elegant, suplu înmiºcãri ºi în vorbã, un tip for-midabil, care gândeºte dinmers ºi care întruna are înfaþa sa un maldãr de Moni-toare Oficiale, doar lucreazãcu legi ºi lucreazã bine. Întrenotar ºi redactorul „Vestei”existã o anume notã de familiaritate, dl.Gheorghe Panduru este colaborator cu„probleme de primãrie” al gazetei „Vestea”.

Pun pe tapet prima întrebare:- Vã rog rãspundeþi: cu ce probleme

de legislaþie s-a confruntat primãria înanul 2009?

- În decursul anului 2009, primãria Me-hadia nu s-a confruntat cu probleme deose-bite din punct de vedere legislativ. Legea învigoare s-a aplicat corect, creativ, prin res-pectarea literei ei. Pentru secretarul co-munei, ca de altfel pentru întregulpersonal executiv, legea e mai presus detoþi ºi toate ºi ea se aplicã prinrespectarea normelor ei.

Probleme mai deosebite au fost cele deordin financiar, de drept administrativ. Nutoate problemele propuse de Executiv ºiacceptate de Consiliul Local s-au rezolvatdin motive financiare. În decursul anului s-au emis un numãr de 85 hotãrâri, în prea-labil cele trei comisii ale Consiliului Local s-au consultat cu Executivul când s-au emisunele proiecte de hotãrâri. De menþionat,domnule Petniceanu, hotãrârile emisede cãtre Consiliul Local Mehadia nu aufost atacate în contencios ºi nici revoca-te, ceea ce demonstreazã cã legea, sfân-ta lege, a fost aplicatã în mod corect.

- Evocaþi, vã rog, câteva hotãrâri maiimportante...

- Da, hotãrâri cu privire la rectificarea de

buget, reanalizarea unor obiective de inte-res cetãþenesc în fiecare localitate aronda-tã, adicã Plugova, Valea Bolvaºniþa ºi Glo-bu-Rãu. Aprobarea unor puz-uri pentrurealizarea unor obiective cum ar fi caselede vacanþã. Pot sã mai adaug: colegii meidin primãrie, în anul 2009, au practicat o

legislaþie corectã în ceea ce priveºte emi-terea unor înscrisuri, ca urmare nu auexistat litigii între instituþie ºi cetãþeni.

- Problemele de interes social ºi deprotecþia cetãþenilor cum au fost solu-þionate, în decursul lui 2009?

- Au existat asemenea probleme depracticã ºi asistenþã socialã. Au fost emisedispoziþii întocmite de subsemnatul, învirtutea funcþiei, ºi vizate de domnul primar,cu care colaborarea s-a desfãºurat prinrespectarea legii. În prealabil eu ºi asis-tenta socialã, doamna Simona Ionescu, ofuncþionarã conºtiincioasã ºi capabilã, plinãde solitudine, ne-am deplasat în teren ºiam efectuat anchete sociale. Desigur, evorba, între altele, de persoane cu handi-cap sau lipsite de posibilitãþi materiale, dereþinut cã au fost persoane îndreptãþite laajutor social, dar, din pãcate, au fost ºi per-soane care nu erau îndreptãþite. Legea ºi-aspus în chip obiectiv cuvântul.

- Domnule secretar Panduru, vã rogvorbiþi-ne ceva despre creºterea ºidescreºterea natalitãþii pe raza comuneiMehadia, în anul 2009.

- Vorbesc. E trist!... Natalitatea este încontinuã descreºtere... În decursul anului2009 s-au înregistrat în total un numãr de77 decese, în timp ce naºterile au consem-nat doar un numãr de 20 nou-nãscuþi. S-aufãcut la nivel de comunã 33 de cãsãtorii.

- Cauzele, care sunt, domnule Pan-

duru?- Lipsa locurilor de muncã. Plecarea din

localitate a celor tineri în alte direcþii ºi altelocuri, în cãutarea unei slujbe. Populaþiacomunei este în continuã descreºtere.Dacã în 2002 populaþia comunei, înþeleg ºisatele arondate, menþionate mai sus, era

de 5500, astãzi, în finele lui2009, este de 4400.

- Efectul?!- Nu se nasc copii, nu vor

fi elevi, se vor închide saureduce clasele la unele ºcoli.Vor rãmâne dascãlii fãrãobiectul muncii, ca sã mãexprim juridic ºi economic.

- Unde aþi urmat studiilede Drept?

- La Universitatea de statdin Braºov, unde s-a fãcutcarte. Mi-a fost uºor, dom-

nule Petniceanu, eu lucrez în administraþiedin 1975, de la etatea de 21 ani. Practiceram pus la punct mai ceva decât dascãliimei. Aveam nevoie de diplomã pentru aocupa în continuare funcþia de secretar, denotar, cum se zicea odinioarã.

- O altã întrebare: gazeta „Vestea”,dupã opinia dumneavoastrã, este încontinuare necesarã ori ne oprim aici?

- „Vestea” noastrã a fost ºi este absolutnecesarã, cu toate cã se „naºte” cu eforturifinanciare, fapt pentru care trebuie sã-imulþumim domnului primar precum ºiConsiliului Local. Nu trebuie luate în seamã„lãtrãturile” unora, aceºtia sunt 2 – 3 per-soane, care hulesc din invidie, rãutate, oridin incapacitate intelectualã. Cetãþenii co-munei ºi ai satelor arondate întreabã ade-sea de data apariþiei gazetei ºi de moda-litatea procurãrii ei, dovadã cã este cãu-tatã, cititã ºi instructivã.

- Un gând pentru cititorii „Vestei”pentru 2010...

- În primul rând rog cetãþenii comuneinoastre sã se implice mai mult în 2010 învederea realizãrii obiectivelor propuse, sãacorde sprijinul necesar, care se referã ºi laachitarea din primele luni ale anului a obli-gaþiilor cetãþeneºti, cum ar fi impozitele. Înfinal, le doresc cititorilor sãnãtate ºitradiþionalul La mulþi ani, cu sãnãtate!

A consemnat: N.D.P.

Juristul Gh. Panduru (*), în exerciþiul funcþiunii

2. Secretarul Primãriei Mehadia: jurist Gheorghe Panduru2. Secretarul Primãriei Mehadia: jurist Gheorghe Panduru

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã4

Un bãrbat înalt, frumos croit, figurasmeadã, atleticã, impozantã, de actor spa-niol, din splendidul film „Marile bulevarde”,aºa aratã domnul inginer Puiu Stângu,viceprimarul comunei Mehadia. Privindu-lcu luare-aminte, nostalgic, îmi trece doruldupã cel care a fost Ionel Stângu, preºedintede Bancã, un congener de neînlocuit înagapele trãite împreunã cu sticle de ºam-panie ruseascã ºi cu dame, sã tai gâtulcalului în faþa primãriei! O, tempora anilor1965 – 1980!...

- AAvvâânndd îînn vveeddeerree pprreeggããttiirreeaa tteehhnniiccãã,, ssuu-ppeerriiooaarrãã,, aa dduummnneeaavvooaassttrrãã,, vvãã rroogg ssãã-mmiippeerrmmiitteeþþii aa vvãã îînnttrreebbaa:: ccuu ccee pprroobblleemmee ddeeoorrddiinn tteehhnniicc ss-aa ccoonnffrruunnttaatt pprriimmããrriiaa MMeehhaa-ddiiaa îînn aannuull 22000099??

- Domnule Petniceanu, în decursul anu-lui calendaristic 2009, au fost destule ºianevoioase probleme de ordin tehnic, cucare s-au confruntatcetãþenii ºi, în final,executivul primãrieiMehadia, care aveamenirea, prin lege,sã dea soluþii tehni-ce dintre cele maiacceptate ºi legale.LLeeggeeaa aa ffoosstt ººii rrããmmââ-nnee mmaaii pprreessuuss ddeennooii.

Voi încerca în câ-teva fraze sã înºiruiprincipalele proble-me aleatoriu cu sur-prize pentru cetãþeni,ce au fost remediateîn anul ce s-a dus.

Aºadar, reþineþi,recondiþionarea sis-temului de alimentare cu apã, debutând cucaptarea apei, mai sus de la Sfârdinul Mare,unde în chip legal s-au fãcut unele investiþiipentru digul de captare, cu instalarea uneiconducte noi, izolatã împotriva îngheþului, evorba de lacul de acumulare de la SfârdinulMare, la o depãrtare de 5 kilometri. Apoi,am refãcut decantorul, vanele în limbajtehnic, am instalat o þeavã de 300. Problemeau fost ºi cu traversarea râului Belareca, laRâpa Neagrã, am înlocuit conducta cu unade 250, care duce la Uzina de apã, de peValea Mare ºi de unde duce în comunã. S-au avut în vedere problemele oamenilor dinzona Bãcºãneþ, s-a schimbat þeava din metalcu una din plastic, pentru a nu mai fi proble-

me. Era veche de peste 30 de ani ºi nu maida randament.

Înlocuiri tehnice de þeavã s-au fãcut ºi peªanþul Mic, pe ªanþul Mare, pe Mala Micã(e vorba de strãzi ºi cartiere – n.r.). Apoi, laUzina de apã era un pericol de siguranþã, deaccidente, s-a înlocuit placa de beton,fisuratã, cu acoperiº din aluminiu, care nuare moarte! Conform normelor europene,vom aduce un epurator pentru dezinfectareaapei. ÎÎnn aatteennþþiiaa nnooaassttrrãã aa ssttaatt ººii ssttãã oommuull,,cceettããþþeeaannuull,, ccuu pprroobblleemmeellee ssaallee ddee ssããnnããttaattee..

- FFeelliicciittããrrii,, ddoommnnuullee vviicceepprriimmaarr,, ppeennttrruuaacceesstt ggâânndd.. AAllttcceevvaa??

- O altã problemã importantã, ecologicã,zic eu, poate chiar în ton cu normele euro-pene, pe care trebuie sã le respectãm ar ficanalizarea, care deocamdatã, parþial, estedeficitarã pe raza comunei Mehadia, o co-munã la drumul naþional ºi acelaºi timp

european. În context cu aceastã problemã s-au încercat la nivel de primãrie unele mã-suri, cu bani de la 322 (un indicativ referitorla banii primiþi de la Comunitatea Euro-peanã – n.r.), dar nu s-a aprobat. Nu se a-probã bani de la aceastã sursã pentru lucrãriîncepute în anii anteriori, aacceeººttii bbaannii ssuunnttrreezzeerrvvaaþþii ddooaarr ppeennttrruu lluuccrrããrrii îînn ddeebbuutt!! Se vacãuta, graþie capacitãþii primarului ºirelaþiilor sale, de a gãsi o altã stratagemã, oaltã variantã...

- CCuumm ssttããmm,, ddoommnnuullee vviicceepprriimmaarr,, ccuupprroobblleemmeellee ssttrriinnggeennttee ddee ppuurrãã eeccoollooggiiee??

- În aceastã direcþie avem o asociere pejudeþ, pe zone de interes. Aºa existã Asocia-þia Ecologicã de la Bãile Herculane, care cu-

prinde localitãþile: Mehadia, Topleþ, Hercu-lane, Domaºnea, Luncaviþa, Iablaniþa etc. Seva face în viitor o colectare a gunoiului me-najer, selectivã, pe bazã de pungi cu: plas-tic, sticle, hârtii etc. Aceste reziduuri mena-jere vor fi depozitate într-o localitate, undese vor prelucra ºi se vor scoate ceva bani. Înperspectivã vor fi ºi ceva locuri de muncã...

- DDoommnnuullee iinnggiinneerr ººii ddoommnnuullee vviiccee-pprriimmaarr,, uunn ggâânndd ppeennttrruu ggaazzeettaa „„VVeesstteeaa””,, oouurraarree ddiinn ppaarrtteeaa dduummnneeaavvooaassttrrãã,, aaccuumm,, llaaffiinnaall ddee 22000099??

- În primul rând doresc ca onor cetãþeniinoºtri sã citeascã gazeta „Vestea”, cã au cesã înveþe din paginile ei, mai ales învaþãcultura. Pe lângã „Vestea” sã mai citeascã ºipresa judeþeanã ºi centralã cã de asemeneaau ce învãþa ºi sã citeascã o carte, una bunã,în folosul culturii lor. FFããrrãã ccuullttuurrãã,, nnuu sseeppooaattee ttrrããii ººii pprroommoovvaa rreellaaþþiiii cciivviilliizzaattee iinntteerruu-

mmaannee..- VVãã rreeffeerriiþþii llaa ccii-

nneevvaa aannuummee,, ddoomm-nnuullee vviicceepprriimmaarr??

- Nu mã refer lacineva anume, mãgândesc doar la ceicare au un compor-tament subuman.

- MMuullþþuummeesscc..GGâânndduull dduummnneeaa-vvooaassttrrãã ddee ppee uurrmmãã??

- Cetãþeni ai co-munei Mehadia! Vãrog sã fiþi cooperanþicu primãria în 2010,un an care se anunþãgreu financiar. Princooperarea dumnea-voastrã sub multiple

aspecte (financiar, moral, comportamental)ne va fi la toþi mai uºor. LLaa mmuullþþii aannii,, ccuussããnnããttaattee!!

A consemnat NDP

NNoottaa rreeddaaccþþiieeii::

- Am pus întrebarea cu privire la „Ves-tea” celor doi factori decizionali: notar ºiviceprimar. Nu a fost cazul s-o pun ºi pri-marului. Primarul Iancu Panduru este pãrin-tele material al gazetei „Vestea”. Sunt ºiindivizi lipsiþi cu cultura. Comunic cititorilor„Vestei” cã sunt 2 – 3 persoane caresaboteazã apariþia „Vestei”, care boicoteazã!DDaarr nnuu mmoorr ccaaiiii ccâânndd vvoorr ccââiinniiii.. Câinii cunegru în cerul gurii, ccrreessccuuþþii llaa ppããdduurree......

N.D. PETNICEANU

3. Viceprimarul comunei Mehadia: inginer Traian Stângu3. Viceprimarul comunei Mehadia: inginer Traian Stângu

Ajun de Crãciun 2009. Primarul Iancu Panduru, notarul Gh. Panduru ºi viceprimarulTraian Stângu (*)

V e s t e a d u m n e a v o a s t r à 5

Într-o dimineaþã brumatã, diafanã,uºor translucidã, dintr-un sfârºit denoiembrie, am ajuns matinal la sediulfirmei „Staincons”, aflat într-una dinîncãperile de la parterul impozantei clã-diri „Gorjanul”. În faþa stabilimentuluiun stol de oameni, vorbeau ei de ei, de-ale lor ºi de-ale altora, se vedea cã aºtep-tau ceva, aºteptau în tihnã savurându-ºi fiecare þigara.M-am strecuratprintre ei ºi am a-juns la uºa birou-lui. Înãuntru pa-tronul firmei ºi cumeºterii sãi decon-tau ºi acontau lu-crãri de construcþiiîn diverse locuri demuncã. Unii ie-ºeau, alþii intraugrãbiþi, precipitaþi.Începea o nouã zide muncã în firma„Staincons”. ªi ri-tualul, am înþeles,se repetã matinaldimineaþã de dimi-neaþã.

Ieºise ultimulmeºter din biroulpatronului ºi voisem sã intru, sã fiuoperativ, simþeam în aer cã toatã lumea,de la patron la ultimul muncitor, eraangrenatã în miºcare spre ºantier, sprepunctele de lucru. Fusesem întâmpinatcu rãcealã ºi neîncredere. Din crãpãturauºii spusei:

- Un interviu cu dumneavoastrã...- Cine sunteþi?! Ce doriþi? Ce-mi

faceþi una ca asta?! Nu am timp depierdut, sunt aºteptat pe ºantier, sescuzã într-un anume fel domnulStaicu.

- Sunt de la gazeta „Vestea”... Mãlegitimai.

- De la Mehadia?!- Da, gazeta „Vestea”, sponsorizatã

de primãria Mehadia, mai adaug eu.- Aha, dacã e vorba de primarul

Panduru, luaþi loc, dar, vã rog,câteva minute.

- Mulþumesc...- Aºtept, dar repede, vã rog! Câ-

teva minute, preþ de-o þigarã.Pe uºã intrã o tânãrã, în halat alb.- Ceaiul dumneavoastrã... spuse

femeia, lãsã ceaºca ºi ieºi în paºimãrunþi ºi iuþi, aºa cum intrase.

- Aºtept, se repetã domnul Staicu,sorbind o gurã de ceai.

- De unde sunteþi ºi de când înBanat? arunc au prima întrebare, subpresiunea interlocutorului meu, greu deabordat.

- Sunt din localitatea Rãdineºti,din Gorj, iar în Banat sunt din tine-reþe, din 1959. Am dublã calificare:meºter în minerit, am lucrat la În-treprinderea Minierã Anina, ºi meº-ter în construcþii de drumuri ºi po-duri, în construcþii civile ºi indus-triale. Eu, cu mâinile acestea, ºi cutovarãºii mei de muncã, am mo-dernizat oraºul Reºiþa, în anii 1964 –1966. Pe vremea aceea asfalturile sefãceau manual, nu cum se fac acumcu tehnicã modernã. Atunci se pu-nea accent pe policalificare, în ceeace mã priveºte am dobândit speciali-zãri în diverse meserii, ce se practicãîn construcþii, mai spune domnul

Dumitru Staicu ºi ochii sãi se plimbão fracþiune de secundã pe peretelebiroului, plin cu diplome de merit.

- Domnul Dumitru Staicu, vã rog,acum la fine de an, intereseazã volumulprestaþiilor firmei „Staincons” în de-cursul anului 2009? întreb ºi pornescminicasetofonul.

- Pe Clisura Dunãrii am prestatlucrãri de con-strucþii în valoarede 315 miliardelei, pe relaþia ru-tierã Iablaniþa –Bozovici (peDrumul 57) amrealizat 25 kilo-metri de drum;în judeþul Gorj,pe D 67 (Tg. Jiu– Motru) am e-fectuat lucrãri dereabilitare pe 9kilometri; pe ace-laºi D 67 – ValeaCernei – am exe-cutat lucrãri învaloare de 18 mi-liarde lei... Maiadaug lucrãrileefectuate în

Caraº-Severin, precum: lucrãri dereabilitare de drumuri, apoi lucrãrila ªcoala de la Cãnicea, Grãdiniþade la Domaºnea, toate acestea învaloare numericã de 46 miliarde lei.

- Ce greutãþi întâmpinaþi, domnuleStaicu? fac eu curios.

- Domnule dragã, am un împru-mut de 134 miliarde de la stat, iar euam prestat lucrãri de 490 miliardelei. Beneficiarii enumeraþi nu ºi-auonorat obligaþiile. Lucrãrile s-aufãcut, au fost recepþionate, accep-tate, dar banii nu au intrat în contulfirmei „Staincons”. Cum, necum,trebuie sã vâr mâna în buzunar ºi sãasigur pâinea celor 464 salariaþi.Descurcã-te, frate, fãrã bani?! ªibanii nu intrã în contul firmei de labeneficiari. Aceasta-i. Anul 2009 a

OOMMUULL CCAARREE AASSIIGGUURRÃÃ PPÂÂIINNEEAA LLAA446644 CCAAPPEETTEE DDEE FFAAMMIILL II II !!

- În dialog domnul Dumitru Staicu – patronul firmei de construcþii„Staincons”, aflatã în preajma munþilor cãrunþi: Strãjoþ ºi Domogled -

continuare ]n pag. 6

Patronul Dumitru Staicu

fost cel mai greu an de platã, de laînceputul înfiinþãrii firmei, 1992, selamenteazã domnul Staicu.

- Proiecte pe anul 2010?- Avem contractate mai multe lu-

crãri de construcþii, enumãr mintalcâteva mai importante: de la Baia deAramã încoace, pe Valea Cernei, unbloc de 46 miliarde în Bãile Hercu-lane, patru posturi vamale, de la Sta-mora-Moraviþa pânã la MoldovaVeche, o lucrare pe Drumul Naþio-nal Timiºoara în valoare de 72 mi-liarde lei, avem lucrãri, nu ne pu-tem plânge, chit cã la noi se lucrea-zã zi luminã. În acest fel putem rea-liza 50 – 60 de miliarde lei pe lunã.

- Am înþeles, domnule Staicu, cã a-veþi contractate ceva lucrãri ºi în contulprimãriei Mehadia, e adevãrat?

- Prea adevãrat. Lucrãri de capta-rea apei pe relaþia Globu-Rãu – Plu-gova. Deja am atacat pe o distanþã deun kilometru introducerea þevii, amatacat captãrile ºi rezervoarele, amturnat fundaþiile. În iulie 2010 va figata pentru exploatare, ne vom înca-dra în termene. Ne propunem chiarsã devansãm termenele. Se meritã...Aveþi un primar care nu trebuie de-cepþionat. Primarul Iancu Panduru,cu experienþa mea de-o jumãtate desecol, în materie de oameni, potspune cã Iancu Panduru este tipul deom care gândeºte din mers. Este unprimar cu gândul de-a face bine pen-tru oameni, unul care ce gândeºtecautã sã punã în practicã, se strãduiesã facã ceva bun pentru consãteniisãi. Nu prea am întâlnit asemenea

oameni de valoare. Trebuie pãstrat ºipreþuit de comunitatea sãteascã.

- Domnule Dumitru Staicu, ce aº-teaptã patronul firmei „Staincons” dela anul 2010?

- Aºtept mai multe în domeniul

construcþiilor. Se vehiculeazã ideeaunor lucrãri privind agricultura. Sãsperãm cã va fi ºi la noi, cum este înOccident, doar suntem în UniuneaEuropeanã. E vorba de drumurilelaterale din agriculturã. Nu-i per-mis, domnule, ca tractoarele, com-bine, cãruþele etc. sã circule cu no-

roi pe ºoselele naþionale periclitândsiguranþa circulaþiei. Este imperiosnecesar ca aceste mijloace de trac-þiune sã-ºi aibã cãile lor de acces,fãrã sã iese pe drumul naþional. Sediscutã o asemenea ºansã pe 2010,sperãm cã noua conducere de stat ºinoul parlament sã aibã în vedereacest aspect foarte important. O altã

speranþã pentru 2010 este aceea calucrãrile de construcþii în varia do-menii sã nu mai fie date în execuþieunor echipe de necalificaþi. Din pã-cate sunt multe asemenea echipe,care fac lucrãri de mântuialã, cuprecãdere în materie de canalizare.

- Vorbiþi ceva despre Hotelul „Geta”din Herculane. Întruna Radio Reºiþa,Radio Semenic, face reclamã pentruturiºti.

- Da, e vorba de hotelul construitde firma „Staincons” ºi care poartãnumele distinsei doamne. A fost ungest de nobleþe sufleteascã, un ca-dou soþiei mele, dupã patru deceniide convieþuire, o doamnã de înaltãmoralitate ºi probitate familialã,care mi-a dãruit patru copii. A fostrãsplata mea. Avem împreunã patrucopii, crescuþi în cinste ºi omenie, îndragoste faþã de muncã. Fiecare co-pil e la casa lui ºi fiecare are un rostîn lume. Am douã fete care au ter-minat facultatea ºi acum învaþã pen-tru masterate... Am un nepot pecare-l cresc eu, de când avea douãluni, tatãl copilului e din Mehadia.Copilul e la liceul „Hercules”, tatãlnu a contribuit cu nimic la creºterealui. Tatãl ºi bunicii din partea tatãluinu au venit mãcar sã-l vadã! Oamenicu inimã de piatrã!...

- Sunteþi aºteptat de cineva la

recepþie, grãi din pragul uºii aceeaºifemeie în halat alb.

- Scuzaþi... Salutãri primarului Ian-cu Panduru ºi celor de la redacþia„Vestea”. Mã abonez la gazeta dvs.

- Mulþumesc...

A consemnat NICOLAE DANCIU PETNICEANUnoiembrie 2009

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã6

urmare din pag. 5

Diplomele dobândite de patronul Staicu ºi firma sa - “Staincons”

Hotel Geta din Bãile Herculane, patronat de doamna Geta Staicu

Interlocutorul meu este un bãrbat prezen-tabil, elegant ºi manierat, cãlãtorit prin lumeabunã, cu un debit verbal profesionalizat ºifrumos articulat, un domn de þarã aº spune,dacã nu l-aº cunoaºte, pare din rândul inte-lectualilor tradiþionali: preoþi, dascãli, notari,comercianþi etc. Aºa ºi este: dealer în en-glezã, pe româneºte: administrator ºi nu unulde duzinã, ci unul cu responsabilitate, caregestioneazã o avere în produse petrolifere ºiîn bani lichizi. O asemenea îndeletnicire nu-ila îndemâna oriºicui, presupune capacitateintelectualã, experienþã în materie ºi comu-nicare operativã cu ºefi ºi subalterni. Aºaeste, domnule Ilie Domilescu?

- Aºa-i, domnule Petniceanu...- De unde aceastã pasiune?

- Am moºtenit-o...De la tatãl meu... Mi-aintrat în sânge din copilãrie, dacã tatãl meu arfi fost popã sau dascãl m-aº fi fãcut popã sauînvãþãtor, însã tata a fost lucrãtor în comerþ oviaþã de om ºi am crescut pe lângã el. Asta-i...

- Vorbiþi despre rãdãcinile dumneavoastrãpaterne, invit eu interlocutorul meu.

- Îmi face plãcere sã vorbesc despre pã-rinþii mei. Tata, Gheorghe Domilescu, zis Tu-

ciu, Dumnezeu sã-l ierte, cã a trecut la celeveºnice, a lucrat o viaþã de om în cooperaþie,a prestat servicii de la simplu vânzãtor pânãla ºef de alimentarã ºi ºef de restaurant, amuncit în cinste ºi omenie, era mereu datexemplu pozitiv pe cooperaþie de cãtredomnul Victor Cârstoi, preºedintele zonal,din aretul nostru. În cei 30 de ani de comerþ,tata n-aa fost o zi în concediu ºi nu a avut lipsãun leu în gestiune. În casa noastrã divizia erauna singurã: „Muncã ºi cinste”. ªi mama amanipulat valori, a fost pânã la pensionarepoºtãriþã în Valea Bolvaºniþa, dirigintele depoºtã o dãdea mereu exemplu în ceea cepriveºte conºtiinciozitatea ºi corectitudinea.

În acest mediu am crescut. Am urmatexemplu ºi sfatul pãrinþilor mei...

- Frumos... De când administraþi StaþiaPECO?

- Din anul 1974! Mi-s cel mai vechi dealerdin România. S-au schimbat vremurile, s-auprimenit ºefii, eu am rãmas pe loc pentru cã

mi-am fãcut datoria corect ºi am cultivatrelaþiile cu factorii decizionali având casuport munca, cinstea ºi omenia, la orice orãdin zi ºi din noapte. nu am pregetat când amfost solicitat de clienþi, „clientul nostru, stã-pânul nostru”, vorba tatãlui meu.

- Vorbiþi, vã rog, în detalii despre StaþiaPeco pe care o administraþi, plasament,produse, organizare etc.

- Casetofonul merge?- Merge...

- Prea bine... Staþia Peco, aflatã în admi-nistrarea mea, se aflã la kilometru 384 pedrumul naþional Timiºoara – Bucureºti, pla-satã între comuna Mehadia ºi Gara Bãile Her-culane. Este prevãzutã cu ºase pompe de ali-mentare ultra-moderne, care funcþioneazãnon-stop, alimentate în permanenþã cu benzi-nã ºi motorinã, produse de cea mai bunã ca-litate, cu premiu 95 top ºi premiu 99 plus, fã-rã plumb, cu top euro Disel 5... Staþia apar-þine de PETROM Bucureºti, care deþine 49%din acþiuni, 51% din acþiuni sunt deþinute deO.M.W. din Viena (Austria)... Personalul sta-þiei PECO este format din 14 salariaþi, vânzã-tori ºi casieri, prin urmare e vorba de 14 lo-curi de muncã pentru oameni din zonã, sala-riaþii sunt în mare parte oameni cunoscuþi dinValea Bolvaºniþa ºi Plugova, sate aparþinãtoa-re de comuna Mehadia. Angajarea lor s-a fãcutprin selectare, s-a avut în vedere prioritar ape-titul pentru o astfel de îndeletnicire ºi oamenifãrã cazier. ªeful staþiei este domnul MarianRânciog, în care am deplinã încredere, care mãpoate substitui, când, din motive obiective,profesionale, lipsesc din localitate, aºa cumvoi lipsi azi, cã trebuie sã plec în Ungaria.

- Domnule Domilescu, vã rog, pentru citi-torii din þarã ºi cei din strãinãtate (mã gân-desc la anul turistic 2010), ce alte serviciipoate oferi staþia PECO pe care o adminis-

traþi?

- Staþia PECO aflatã la kilometru 384, întreMehadia ºi Gara Herculane, oferã servicii su-plimentare non-stop de umflarea roþilor ºi deaspirare. Într-un viitor apropiat se va realizaºi o altã anexã, necesarã turiºtilor ºi nu nu-mai lor, e vorba de-o staþie de spãlare aautovehiculelor. Sperãm cã în primãvara lui2010, când va începe anul turistic, sã poatã fidatã în exploatare spre binele cetãþenilor, cudeosebire celor aflaþi în tranzit.

- Intereseazã cu ce neajunsuri vã confrun-taþi dumneavoastrã ºi colegii de muncã?

- Problema apei curente!... Apa curentã dela ACH nu este de cea mai bunã calitate...Apoi ne confruntãm cu problemele de cana-lizare care nu satisfac cerinþele, când e vorbade-o staþie PECO pe un drum european.

- Colaborarea dumneavoastrã cu PrimãriaMehadia, cum funcþioneazã?

- Soluþionarea necazurilor noastre depindde alþi factori decizionali, sperãm sã fie rezol-vatã într-un viitor apropiat. Cu primãria Meha-dia avem un contract de ridicarea gunoiului odatã pe sãptãmânã, gunoi care se adunã, a-vând în vedere cã staþia funcþioneazã non-stopºi în trafic se aflã sute de maºini zi ºi noapte.

De reþinut cã gunoiul este ridicat ori de câteori am apelat, de douã ori ºi de trei ori pe sãp-tãmânã, fapt pentru care mulþumesc domnuluiprimar Iancu Panduru ºi domnului viceprimarPuiu Stângu, care au dovedit solicitudine laapelul nostru. Staþia PECO de la km 384 estedotatã cu un magazin cu varia produse: dul-ciuri, sucuri, ape minerale, cafea etc. ºi o gamãîntreagã de uleiuri minerale ºi alte articolenecesare automobilelor aflate în cursã.

- ªi acum?! Vã vãd aºa spilcuit ºiparfumat?!...

- Plec în Ungaria. Maºina mã aºteaptã.Vreau sã fiu la înãlþime sub toate aspectele, doarreprezint interesele unei firme din România.

- Succes, domnule Ilia Domilescu!

- Mulþumesc...A consemnat: N.D.P.

V e s t e a d u m n e a v o a s t r à 7

CEL MAI VECHI DEALER DIN ROMÂNIA ESTE DIN VALEACEL MAI VECHI DEALER DIN ROMÂNIA ESTE DIN VALEABOLVAªNIÞA (CBOLVAªNIÞA (C araº-Severinaraº-Severin ), DOMNUL ILIA DOMILESCU!), DOMNUL ILIA DOMILESCU!

Dealerul Ilia Domilescuzis Tuciu

Una din pompele de alimentare de lastaþia PECO Mehadia Interior de magazin,

de la Staþia PECO Mehadia

Numele învãþãtorului Anton Golopenþia l-amîntâlnit prima datã în paginile revistei InstitutuluiSocial Banat – Criºana, institut ºi publicaþie cuacelaºi nume fondate de avocatul Cornel Grofºorea-nu, în oraºul Timiºoara, mai 1932. Numele de Golo-penþia îmi trezise curiozitate ºi un interes aparte,având cunoºtinþe apropiate ºi prieteni cu acestnume, care îºi aveau arborele genealogic în satul Pe-ciniºca, pe aproape de Bãile Herculane. Apoi numelede Sanda Golopenþia îmi era familiar, citisem maimulte eseuri literare, chiar ºi unele prefeþe de carte,semnate de titrata Sanda Golopenþia, fãrã sã ºtiu cãeste fiica lui Anton Golopenþia.

Curiozitatea ºi interesul spiritual m-au deter-minat sã fac investigaþii, sã rãsfoiesc presainterbelicã ºi postbelicã, sã lecturez anuare ºidicþionare, aflând cã Anton Golopenþia îºi aresorgintea la Prigor, în Almãj, cum tot aºa de bine

putea s-o aibã ºi în Peciniºca pomenitã mai sus,de unde era tatãl sãu, avocat sau notar public, cuslujba în Þara Almãjului. Mai aflasem, demn dereþinut, cã filozoful, economistul ºi sociologul, fu-sese studentul ºi colaboratorul apropiat al savan-tului Dimitrie Gusti, creatorul sociologiei româ-neºti. Într-un anume fel reuºisem sã dezleg tainacolaborãrii lui Anton Golopenþia la revista Institu-tului Social Banat-Criºana, în paginile cãreia întâl-nisem frecvent ºi numele profesorului DimitrieGusti, la propunerea cãruia avocatul Cornel Grof-ºoreanu fondase institutul ºi revista cu aceleaºinume. Apoi, era ºi o altã motivaþie, în redacþiarevistei în cauzã ºi între colaboratorii ei se repetaucâteva nume sonore de cãrturari bãnãþeni: dr. IosifNemoianu, av. Petru Nemoianu, prof. TraianTopliceanu, poetul Ion Negru, prof. Ion Grigore, dela Mehadia, amicul lui Lucian Blaga, IoachimMiloia, de la Muzeul Banatului ºi alþii.

Cu riscul de-a mã repeta subliniez, citez:„Anton Golopenþia a colaborat cu Dimitrie Gusti laelaborarea de studii de sociologie ºi filozofie. Totsub conducerea lui Dimitrie Gusti, Anton Golo-penþia a turnat, împreunã cu Henri Stahl, filmulsociologic „Un sat basarabean – Cornova (1931)”.

Ne putem apropia de cel care a fost Anton Golo-penþia ºi sã-l cunoaºtem mai bine evocând în sumarpe Dimitrie Gusti ºi secundo pe Henri Stahl,personalitãþi cu care prigoreanul Golopenþia a activat.

Profesorul Dimitrie Gusti a fondat la Iaºi(1918) „Asociaþia pentru studii ºi reforme sociale”,pe care în 1921 o transformã în Institutul SocialRomân”, la Bucureºti, unde el, Dimitrie Gusti vaajunge ºef de catedrã, la Universitate, directorul„Casei pentru cultura poporului” (1922), apoidirectorul „Fundaþiei Culturale regale «PrincipeleCarol», (1934) ºi, în final, ministru Instrucþieipublice ºi al cultelor. Dimitrie Gusti fondeazã

publicaþia „Arhiva pentru ºtiinþã ºi reformã socialã(1921), în care îºi publicã o parte din studiile salede sociologie, devenind cunoscutã în Europa, bachiar ºi în America, dovadã cã magnatul Rockfellerîi subvenþioneazã tipãrirea revistei.

Savantul Dimitrie Gusti (mason de Iaºi) pro-moveazã cel dintâi în cultura românã anchetelesociologice, realizate de studenþi ºi profesori, pesecþii ºi pe ramuri, în echipe, abordând metodaanchetei în zigzag în satele din Banat: Balinþ,Rudãria, Peciniºca ºi în Valea Dunãrii, anchetefinalizate în studii de specialitate ºi în monografii.Este de ºtiut cã profesorul se deplasase înlocalitãþile enumerate mai sus, probabil secondatºi de Anton Golopenþia.

Despre Henri Stahl, cel cu care Anton Golopen-þia realizase filmul „Un sat basarabean – Cornova(1931)”, se ºtie cã fusese profesor ºi director alserviciului stenogramelor din Camera deputaþilor,nãscut în Bucureºti din pãrinþi evrei alsacieni,specialist în grafonologie, prozator ºi publicist,tatãl scriitoarei Henriette Yvonne Stahl, autoarearomanului „Voica”, neegalat în proza femininã dinRomânia, ºi cel al fiului Henri, sociolog.

Acum câteva consideraþii despre „Geopolitica”lui Anton Golopenþia apãrutã la Editura „Ramuri”,Craiova, 1940, în care gãsim studiul sãu „Oînsemnare cu privire la definirea preocupãriiGeolopiticii”. O opinie personalã asupra genezei ºiesenþei acestei lucrãri de pionierat în culturaromânã, cu argumente irefutabile.

Anton Golopenþia era de formaþie spiritualãfilogermanã, precum ºi mentorul sãu, profesorul ºisavantul în sociologie, de notorietate internaþio-nalã, Dimitrie Gusti. Atât studentul cât ºi mentorulurmaserã studii de specialitate în Germania, undeºi-au luat doctoratele. Anton Golopenia venise, latimpul respectiv, în contact cu geopoliticienii ger-mani ºi cu lucrãrile lor în aceastã disciplinã. Me-ritul incontestabil al lui Golopenþia este acela cã n-a cãlcat pe urmele surselor germane, în geopolitic,el, Anton Golopenþia abordeazã teza sa în spiritºtiinþific, obiectiv, ºi nu în spiritul teoriei naziste anecesitãþii spaþiului vital, care dupã cum ºtim, subaceastã motivaþie, naziºtii au incendiat Europa,acaparând teritorii strãine. Geopolitica germanãinterbelicã lansase teoria, neºtiinþificã, cum cãpolitica unui stat ar fi determinatã de situaþiageograficã, cu alte cuvinte elementul determinantîn luarea unor decizii vitale, la nivelul conducãto-rilor, în raport cu alte state, ar fi factorul geografic,fãrã a þine seama de alte elemente hotãrâtoare.

Anton Golopenþia vine în lucrarea sa cu ele-mentul surprizã, inedit, susþinând cã geopoliticavine de la sociologie ºi în abordarea deciziilortrebuie sã se þinã seama de urmãtorii factori:elementul economic, densitatea populaþiei, etniilece constituie populaþia þãrii respective ºi, în final,

teritoriul þãrii în discuþie. Aceste elemente segãsesc într-o unitate indisolubilã, ele la un loc dausensul evoluþiei statului în cauzã.

Sociologul Anton Golopenþia era preocupat înstudiul sãu de dinamica evoluþiei acestor factori încontextul vieþii internaþionale, de necesitateaimperioasã a cunoaºterii lor la timp pentru a seevita, preveni haosul, dezordinea, actele reproba-bile în lume, rãzboaiele.

Geopoliticeanul Anton Golopenþia a dovedit cãfusese ºi un sociolog desãvârºit, intuitiv ºi nu unulaleatoriu în alegerea ºi consemnarea faptelordemne de-o monografie. Fãcuse anchete sociolo-gice în perioada 1941 – 1943, în unele sate la Estde Rug, pe teritoriul Basarabiei. Întâlnise þãrani ro-mâni obsedaþi de fricã, de-o teamã bolnãvicioasã,oameni care refuzau sã vorbeascã româneºte. Go-lopenþia, un tip inteligent, aflase antidotul ºi ºtiusesã se apropie de aceste suflete româneºti, aflasecã pânã ºi þesãturile lor (ºtergare, cergi etc.) erauvechi ºi româneºti, cum vechi, ancestrale, erau ºicântecele lor, dovadã incontestabilã cã reîntregireapãmântului românesc, la sfârºitul Primului RãzboiMondial, fusese un act legitim, firesc, unulconsfinþit internaþional.

Pentru frumuseþea inefabilã, redau cânteculcules de Anton Golopenþia, în ancheta sociologicã

fãcutã în anii 1941 – 1943, în satele de la Est de Bug:„Rãsai lunã decusarã,Rãsai lunã decusarã,Sã se vadã din livadã, Sã se vadã din livadã,Sã cosesc cojoc de iarbã,Sã cosesc cojoc de iarbã,Sã dau murgului sã roadã, Sã dau murgului sã roadã.”Muzicalitatea acestui cântec baladesc vine din

muzicalitatea poeziei populare la români, la româniide la „Nistru pânã la Tisa”, zisa poetului Eminescu.

*Dupã rãzboiul de pe urmã, Anton Golopenþia

ajunge Directorul general al statisticii române,ajunsese un om potrivit la un loc potrivit, se ºtiecã sociologia opereazã cu date statistice compa-rative, fapt ce deranjeazã pe anumiþi factori politici,cum fuseserã deranjaþi cei din anul 1951, cândAnton Golopenþia fusese arestat ºi întemniþat. Oarede ce?! E simplu: organele N.K.D.V. (SecuritateaSovieticã) ºtiuse de anchetele sale sociologice dela Est de Bug, de actele sale naþional-româneºti.Au fost deranjate ºi au cãutat sã-l pedepseascã.Anton Golopenþia a fost un martir al românis-mului.

Prigor, 14.12.2009N.D. PETNICEANU

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã8

Prof. Pavel Panduru, moderatorul simpo-zionului “Anton Golopenþia” de la Prigor

Aspect de la masa festivã. Pe dreapta:primar Iancu Panduru, prof. IulianLalescu ºi romancierul Titus Suciu

Vorbeºte scriitorul ºi cinefilul VasileBogdan, de la TVR Timiºoara

CÂTEVA GÂNDURI DESPRE ANTON GOLOPENÞIACÂTEVA GÂNDURI DESPRE ANTON GOLOPENÞIA(1909 - 1951)(1909 - 1951)

V e s t e a d u m n e a v o a s t r à 9

Au trecut sãrbãtorile, dar mireasmacozonacilor duce peste ani amintirivechi, prãfuite de timp!

...O altã iarnã, o altã vreme, alþioameni...

În preajma sãrbãtorilor de iarnã,dorul pãtrunde adânc în minte ºi suflet,iar lacrimile brãzdeazã fala schimbatãde ani.

O imagine din trecut se proiecteazã pefundalul vremii: doi bãtrâni, buniciidin partea soþului, stând la gura sobeiîn bucãtãrioara micã, dar caldã ºiprimitoare.

Trebãluiesc în ºoaptã sã nu deranjezeparcã obiectele din jur, ducându-ºi cu

demnitate povara anilor....Parcã vãd chipul bunicului,

zâmbitor ºi plin de bunãtate; parcã vãdochii luminoºi de o inteligenþã fãrãmargini ºi vocea caldã care îþi mângâiafiecare miºcare.

Nu exista subiect de discuþie pe caredumnealui sã nu îl poatã susþineîmpreunã cu ceilalþi!

Nu exista mod de gândire maiprofund în luarea unei decizii legatã detreburile în gospodãrie!

Primele colinde pe care bãiatul meule-a învãþat au fost de la strãbunicullui; primele legãturi pe care bãiatul meule-a avut în zilele de duminicã ºi de

sãrbãtoare cu biserica au fost datoritãstrãbunicului lui.

Abia atunci, în primii ani de viaþã aicopilului meu am înþeles de ce trebuie sã-l cheme tot la fel ca pe tatãl, bunicul ºistrãbunicul lui, o regulã a loculuineînþeleasã de mine mult timp.

...În fiecare an, la sãrbãtorile deiarnã îmi aplec cu respect gândurileasupra imaginii din mica bucãtãrioaraunde bunicul ºi bunica trebãluiau înfaþa focului...

Sãrut mana pentru tot!

LAITIN FELICIA ADRIANA

Legenda ghioceluluiCând Dumnezeu a fãcut toate

câte sunt pe pãmânt, iarbã, bu-ruieni ºi flori, le-a împodobit cuculori frumoase. Când a fãcutzãpada, i-a zis:

- Pentru cã tu umbli peste tot,sã-þi cauþi singurã culoarea care-þiplace.

Zãpada s-a dus mai întâi laiarbã:

- Dã-mi ºi mie din culoarea taverde atât de frumoasã!

Iarba a refuzat-o. A rugat a-tunci trandafirul sã-i dea culoarearoºie, vioreaua sã-i dea culoareaalbãstruie, floarea-soarelui sã-i deaculoarea galbenã. Nici una nuascultã rugãmintea zãpezii.

Tristã ºi amãrâtã, aceasta ajun-se în dreptul ghiocelului cãruia îispuse ºi lui necazul:

- Nimeni nu vrea sã-mi dea dinculoarea sa. Toate mã alungã ºi-ºibat joc de mine!

Înduioºat de soarta zãpezii,ghiocelul i-a spus:

- Dacã-þi place culoarea meaalbã, eu o împart bucuros cu tine.

Zãpada primi cu mulþumiredarul ghiocelului. De atunci eapoartã veºmântul alb ca alghiocelului. Drept recunoºtinþã,zãpada îl lasã sã-ºi scoatã cãpºorulafarã, de cum se aratã primãvara.

prof. dr. IULIAN LALESCU

În pribegie...

Cât de grea ºi amarã-i viaþa-ntre strãiniCa o floare gingaºã crescutã printre spini.Se-ntinde dupã soare cãci vrea

sã se-ncãlzeascã,Dar spinii o înþeapã, n-o lasã

sã-nfloreascã.

ªi creºte fãrã soare, dositã ºi strãinã,În umbra existenþei, nici frunzã,

nici tulpinã...Cu þepi din loc în loc pe trupu-i delicatDar nu se dã bãtutã, chiar dac-a sângerat.

Dar mâine ºi mai aprig spre soare se înalþãªi bobocelul mândru o razã i-l rãsfaþã.Iar floarea îºi deschide petalele virgineDãruind gingãºie sterpului mãrãcine.

La fel ca floarea gingaºã, crescutã între spini

Am suferit în tainã, departe-ntre strãini.Am vrut sã mã înalþ, la oare sã ajungAm întâlnit opreliºti ºi-am luptat

sã le-alung.

Oricât de slab e trupul, gândirea sau voinþaÎn suflet stã tãria, în suflet e Credinþa!Oriunde-am fi în lume de þarã-ndepãrtaþiDe Dumnezeu, nicicând, noi nu vom

fi uitaþi!

Am închis uºa inimii în faþa rãutãþii,ªi-am adunat în ochi doar frumuseþea

vieþii.Astãzi mã poartã gândul cu multã nostalgieLa anii ce-mi trecurã, pierduþi

prin pribegie.

prof. MIRELA TURCULEANU

Nu am ºtiut...Eu n-am ºtiut cã uneori ºi iarnaPoate sã fie-o caldã primãvarãªi în mijlocul unui ger nãprasnicCopacii pot sã înfloreascã iar.

Eu n-am ºtiut cã-n mijlocul furtunii

Poþi ca sã ai cea mai sublimã paceªi ranele ce dor atât de tareÎn picuri de balsam se pot preface

Nu am ºtiut cã râsul ce te doareÎl poþi vedea un zâmbet fericitªi apele ce vin învolburateSe pot preface-n susur liniºtit.

Nu am ºtiut. Pânã în clipa-n careTe-am întâlnit, o Binecuvântat

IsusLa Golgota când am urcat,

sub cruceAcolo jos, povara mea am pus.

Cãzutã în genunchi, am plâns amarnic

Din inimã eu þi-am cerut iertareªi am simþit cum pacea mã

inundãªi am simþit în suflet vindecare.

De-atunci, viaþa mea de pe pãmânt

Cu Tine, este umblet fericitªi nimeni ºi nimic n-ar fi în stareSã-mi ia comoara ce am

dobândit.ROZICA BêULESCU

ANI DE NEUITAT...ANI DE NEUITAT...

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã10

EMINESCU - 160EMINESCU - 160

Sunt date ºi fapte cu privire laasasinat, sunt date ºi fapte cu pri-vire la o moarte naturalã. Suntdouã ipostaze contradictorii scrisede biografii Poetului Naþional pre-cum George Cãlinescu, Zoe Dumi-trescu Buºulenga ºi alþii, ipostazediscutabile, plauzibile, dar nu suntcertitudini.

Existã o singurã certitudine, cedã naºteri la comentarii absolutconvingãtoare: unii dintre contem-poranii poetului Mihai Eminescu i-au dorit, cu orice preþ, îndepãrtareasa din viaþa publicã! În acest scop,au uneltit pe faþã ºi pe ascuns, pentru com-promiterea Poetului, pentru suprimarea saca persoanã publicã.

MIHAI EMINESCU, ca publicist, înspecial, dar ºi ca poet, în unele din creaþiilesale poetice (vezi „Împãrat ºi proletar”,„Doina” ºi „La arme, români!”) devenise ca-tegoric un ghimpe în calea unor persoanecu înalte funcþii publice (compromise),devenise un opozant, o nucã tare, vorbindmetaforic, pânã ºi pentru câþiva cãrturaridin gruparea junimistã, pentru câtevavârfuri din Partidul Conservator, grupare ºipartid la care aderase ºi jurnalistul poet.

Prin urmare, Eminescu trebuia, cum-necum, compromis ºi îndepãrtat din viaþapublicã. În acest sens inamicii sãi, destui lanumãr, trudeau pe brânci, aºteptau oanume ocazie, ce se va ivi pe parcurs, dardespre „ocazie” ceva mai încolo.

Cine anume dorea cu ardoare elimi-narea Poetului din viaþa publicã ºi de ceanume?! Sunt întrebãri la care voi încercasã rãspund cu credibilitate, în cele ce vorurma, iar comentariile, de-i asasinat, de-imoarte naturalã, rãmân pe seama cititorilorde azi, rãmân „cuvinte pentru urmaºi”.

*În toamna lui 1875, Mihai Eminescu

fusese revizor ºcolar pentru judeþele Iaºi ºiVaslui. I-a fost cea mai dragã ºi cea mai

plãcutã slujbã din toate care vor urma. ªi-afãcut misia cu sârguinþã ºi dãruire. Peregri-nase prin satele celor douã judeþe, avuseseprilejul sã cunoascã îndeaproape viaþa a-nevoioasã a þãranilor ºi starea pauperã aºcolilor inspectate, întocmise procese ver-bale ºi fãcuse propuneri pentru îmbunãtãþi-rea condiþiilor de muncã în ºcoli. Într-o ast-fel de împrejurare îl cunoscuse pe instituto-rul Ion Creangã, pe Bãdia Creangã, marelepovestitor, cu care va lega o prietenietrainicã pânã la sfârºitul vieþii.

În primãvara – vara lui 1876, ajungliberalii la cârma Þãrii, Mihai Eminescu estescos din revizorat, fãrã motive! De acumPoetul trebuia sã-ºi câºtige bucata depâine trudind în presã. În sufletul sãu sestrecoarã ºi sporeºte o aversiune faþã de„roºii”, faþã de liberali. Se angajeazã ca re-dactor la „Curierul de Iaºi”, ziarul primãriei.

În toamna lui 1877, prietenul sãu, proza-torul Ioan Slavici, redactor la ziarul „Timpul”din Bucureºti, îl cheamã redactor la acestziar. Director la „Timpul”, în acea vreme,era Titu Maiorescu, personalitate marcantãa culturii române, influentã ºi protectoare apoetului, cel puþin aºa ºtia Eminescu. Cupuþinã vreme în urmã, Maiorescu aranjaseca Eminescu sã fie trimis la studii în Ger-mania, pentru a-ºi lua doctoratul în filo-zofie, studii urmase, dar nu ºi-a susþinutdoctoratul!

Aºadar, Mihai Eminescu ajunge ziarist

la „Timpul”, va trudi în redacþie cuIon Slavici, ceva mai târziu ºi cuIon Luca Caragiale, mareledramaturg.

La „Timpul”, Mihai Eminescu,cu peniþa sa înmuiatã în vitriol,scrie ºi publicã o serie de articoleexplozive, incendiare, prin caredemascã fãrã reticenþã ºi fãrã per-dea abuzurile, privilegiile ºi favo-ritismele claselor sociale avute, adamnat corupþia ºi trãdarea parla-mentarilor vremii. În vizorul sãu austat cu precãdere vârfurile Partidu-lui Liberal, indivizi bãºtinaºi ºi

alogeni cocoþaþi pe etajerele Puterii, pecare Eminescu îi eticheta cu apelativul„Roºii!” ºi faþã de care avea aversiune! Larându-i, Eminescu devine un ghimpe, unulde neclintit, în calea parveniþilor de totsoiul. Se ajunsese la situaþia care pe care...

Poetul ºi publicistul Mihai Eminescu nuera necesar ºi nici de actualitate în vremeasa, cum (atenþie, cititorule!) nu est necesarnici actual în epoca aºa-zisã de „tranziþie”(de la socialism la capitalism), dovadã pro-batorie denigrarea Poetului Naþional în re-vista bucureºteanã „Dilema” (director An-drei Pleºu, român cu doi de „rr”) din februa-rie-martie 1998, denigrare iniþiatã ºi orches-tratã de criticul literar evreu, Zigu Ornea.

În susþinerea tezei de inactualitate a E-minescului, citez o aserþiune dintr-un volumacademic:” Eminescu nu era actual dinaceastã perspectivã (e vorba de articolelepublicate cu iz de vitriol – n.a.), nici în 1877,nu este actual nici în 2003. Existã douãipostaze când se analizeazã aceastã prozãincendiarã, profeticã, virulent polemicã ºivehement patrioticã: îndreptãþirea ei isto-ricã ºi calitatea ei literarã. Eminescu scrieîntr-o epocã de tranziþie de la un sistem laaltul ºi într-un moment în care statul românmodern îºi cãuta o identitate ºi îºiconstruieºte un mecanism de funcþionare,ceea ce înseamnã instituþii, legi, reforme

Un superb ºi inedit dar pentru primarul Iancu Panduru:revista Eminescu - numãr omagial. (Panduru ºi N.D.P.)

continuare în pagina 11

MM II HH AA II EE MM II NN EE SS CC UU –– ÎÎ NN TT RR EEAA SS AA SS II NN AA TT ªª II MM OO AA RR TT EE NN AA TT UU RR AA LL Ãà !!

- Martir al neamului românesc! -

V e s t e a d u m n e a v o a s t r à 11

etc. Eminescu ieºit din mica boierime pã-mânteanã ºi format la ºcoala tradiþiona-lismului spiritual avea motive sã punã cufermitate în articolele sale problema naþio-nalitãþii, vechimii ºi justificãrii istorice. Eladuce în susþinerea lor, nu numai credinþasa sincerã, dar ºi genialitatea sa nutritã de-o filozofie sprijinitã pe modelele clasicitãþii.De aici vine oroarea faþã de reformatorii li-berali ºi de aici iese fantasma strinului(strãinului – n.a.) care îl obsedeazã pe pu-blicistul Eminescu. Eminescu este preocu-pat de demonstraþia ideologicã ºi sociolo-gicã, este intolerant ºi pustiitor cu profeþiidin Vechiul Testament. Gândeºte lumearealã în funcþie de-o schemã idealã (statularhaic, statul natural, þãrãnesc, etnic etc.) ºinu aratã nici o îngãduinþã faþã de adver-sarul, strãinul, roºul fanariot, liberalul carestricã datinile ºi seamãnã imoralitate, omulformelor fãrã fond, care introduce rele legistrãine ºi nesocoteºte bunele legi tradi-þionale” (Dicþionarul General al LiteraturiiRomâne, Editura Academiei Române,Bucureºti, 2003 – 2004, p. 55 – 57).

În context cu argumentele DicþionaruluiGeneral al Literaturii Române, elaborat decel mai înalt for de culturã din România –Academia Românã –, sã vedem suportul,temeiul inclus în câteva dintre articoleleziaristului Mihai Eminescu, publicate înoficiosul ziar „Timpul”.

- În decembrie 1877, Eminescu con-chide în articolul „Actualitatea”: „...Plebeade sus face politicã, poporul de jos sãrã-ceºte ºi se stinge din zi în zi de mulþimeagreutãþilor ce are de purtat pe umerii lui, degreul acestui aparat reprezentativ ºi admi-rativ care nu se potriveºte deloc cu trebuin-þele lui simple ºi care formeazã numai miide pretexte pentru înfiinþarea de posturi ºiparaposturi, de primari ºi notari ºi parano-tari, toþi aceºtia plãtiþi cu bani peºin dinmunca lor pe care trebuie sã ºi-o vânzã pezeci de ani înainte pentru a susþinenetrebnicia statului român”.

- Într-un alt articol, fãrã titlu, din 17 au-gust 1879, redactorul Mihai Eminescu facedeosebirea între liberali ºi conservatori.Eminescu zice: „Conservatorii privescstatul ca pe un product al naturii determinatde natura teritoriului, prin proprietãþile raseilocuitorilor, pe când pentru liberali statul eproductul unui contract rãsãrit din liberularbitru al locuitorilor, indiferentã fiind origi-nea, indiferentã istoria rasei, indiferent, înfine, natura pãmântului chiar. În ochii libe-ralilor, statul nu este decât o maºinã!”

Criticile justificare ale ziaristului Emines-

cu se amplificã, cu urmãri imprevizibile,atunci când s-a propus în plenul parlamen-tului modificarea constituþiei (1878) pentruacordarea în bloc a cetãþeniei române e-vreilor aciuiþi pe la noi!, propunere susþinutãde Petre Carp, preºedintele Partidului Con-servator. Critic fusese Eminescu ºi atuncicând Titu Maiorescu, vicepreºedinteleaceluiaºi partid, lansase proiectul programpentru subordonarea intereselor RomânieiImperiului Austro-Ungar, sacrificând pe ro-mânii ardeleni în ceea ce priveºte renunþa-rea la dobândirea Transilvaniei. În aceastãfazã, Petre Carp, ministru ambasador la

Viena, îi scrie lui Maiorescu, cerându-i sã-l„tempereze pe Eminescu”. Poetul nu þineseama de intervenþia lui Maiorescu, el nuface nici un compromis! El face parte, fãrãdubii, din stirpea lui Avram Iancu, CraiulApusenilor. Eminescu dã replicã în „Tim-pul”: „Suntem noi bãrbaþi sau niºte fameni,niºte eunuci caraghioºi ai marelui Mogul?Ce, suntem comedianþi, saltimbanci peuliþã, sã ne schimbãm opiniile ca pe niºtecãmeºi ºi partidul ca cizmele?”

Ministrul ambasador Petre Carp (subli-niez preºedintele Partidului Conservator)cerea ca „sã jertfim din drepturile noastresuverane ca sã obþinem protecþia Europeiîntregi” (Atenþie, bunule cititor, situaþiesimilarã cu starea pendentã a României deastãzi... - n.a.) Fiind vorba de ciuntireasuveranitãþii statului român, Eminescuriposteazã acidulat ºi fãrã pardon: „...esteguvernul atât de naiv sã creadã cã prinadmiterea de drepturi civile la o jumãtatede milion de vagabonzi (aluzie la evrei –

n.a.) teritoriul român va deveni sacrosanctºi dacã nu s-ar putea menþine un stat apã-rat de Badea Toader, se va menþine unultrãdat din capul locului de Iþic ºi Leiba?”

Atitudinea pro evreiascã a demnitarilorromâni Titu Maiorescu ºi Petre Carp rezidãdin adeziunea lor la francmasonerie, cei doifãceau parte din Loja „Steaua Dunãrii”, fon-datã la Galaþi de cãtre evreimea sionistãinternaþionalã. (Sionism = miºcare naþio-nalistã a burgheziei evreieºti apãrutã lafinele veacului al XIX-lea).

Evenimentele cotidiene devin potrivnicePoetului Naþional dupã data de 24 ianuarie1882, odatã cu fondarea Societãþii „Car-paþi”, la un local din Bucureºti, Societate lacare aderã cu entuziasm ºi Mihai Emi-nescu. În fruntea Societãþii „Carpaþi” se aflastudentul Gheorghe Secãºeanu, naþionalistromân convins, produs al ªcolii de la Blaj,student filolog al Universitãþii din Budapes-ta, eliminat din toate universitãþile Imperiu-lui Austro-Ungar pentru activitate naþiona-listã, venit la Bucureºti pentru studii filologi-ce. Din societatea „Carpaþi” fãceau partestudenþi din Transilvania ºi Banat, din Bu-covina, din teritoriile româneºti aflate subocupaþia austro-ungarã, dar ºi intelectualidin Principatele Române Unite, între ei oseamã de ofiþeri superiori.

Scopul aparent al fondãrii acestei Socie-tãþi era, chipurile, acela de ajutorare a stu-denþilor români veniþi din Imperiul Austro-Ungar, precum ºi a altora, lipsiþi de mijloacede existenþã ºi adãpost. În realitate, obiec-tivul principal al Societãþii „Carpaþi” eraeliberarea Transilvaniei de sub ocupaþiaaustro-ungarã ºi alipirea la România, încare scop ofiþerii din Societate au întocmitplanuri ºi hãrþi topografice militare depãtrundere prin forþa armelor în Ardeal,acte preparatorii ce vor fi folosite la pãtrun-derea în Transilvania în vara anului 1916.Studenþii ºi gazetarii aveau menirea de-ase ocupa de activitatea de propagandã, de-a redacta ºi multiplica manifeste ºi de a lerãspândi în zona Ardealului, fapte petre-cute aievea în mai multe rânduri.

Mihai Eminescu avusese ºi el o misieimportantã de care s-a achitat onorabil: de-a edita ºi tipãri statutele Societãþii, docu-mente imprimate de tipograful ªtefan Miha-lache, în Bucureºti, Strada Covaci nr. 14, a-colo unde se tipãrea ºi ziarul „Timpul”. (Au-gustin Z.N. Pop: „Noi contribuþii documen-tare la tipografia lui Mihai Eminescu”, Edi-tura Academiei Române, 1969, pag. 132).

Elia Miron Cristea, român din Ardeal,este primul din cultura românã care

ºi-a susþinut doctoratul la Pesta cu olucrare despre “viaþa ºi opera” luiEminescu, conducãtor de lucrare

prof. Al. Roman (1894)

urmare din pagina 10

(VA URMA)

NICOLAE DANCIU PETNICEANUDumbrãviþa, 14 iunie 2009

Dacã vorbim despre moºtenirea iconogra-ficã rãmasã din timpul vieþii lui Eminescu,acum la comemorarea a 120 de ani de la tre-cerea sa în nefiinþã ºi tot atâþia de la configu-rarea chipului sãu în sculpturã, putem afirma,pe baza unor riguroase cercetãri, cã acest mictezaur se rezumã doar la cele patru fotografii1,la douã portrete picturã (unul datorat pictoru-lui transilvãnean, Miºu Popp «1827-1892»ºi altul datorat studentei Cornelia Emilian dela ºcoala de bele-arte din Iaºi) ºi la mai multedesene ºi gravuri publicate în presa vremii,dar... nu o lucrare de sculpturã. Sculptoriinoºtri, contemporani cu el, nu s-au lãsatinspiraþi de adonisiaca figurã a tânãrului poetdin anii studenþiei sau de meditativa sa înfã-þiºare de la vârsta deplinei maturitãþi.

O datã cu trecerea în eternitate a mareluipoet, imaginea sa a intrat subit în atenþia atâta unor comitete de iniþiativã care doreau sã-iaducã un pios omagiu postum cât ºi a unorsculptori care îºi propuneau transpunereachipului sãu în piatrã sau bronz. Astfel, închiar ziua înmormântãrii acestuia, la 17 iunie1889, în cotidianul „Naþionalul” se publicã onotiþã din care rezultã cã un „grup de persoa-ne” se hotãrâse deja, sã lanseze liste sub-scripþie în vederea ridicãrii unei statui „nemu-ritorului poet”. Apoi, la 21 iunie, Titu Maio-rescu îºi fãcuse cunoscutã iniþiativa organizã-rii unei subscripþii publice în vederea ridicãriiunui monument la mormânt ºi chiar înãlþareaunei statui cu chipul acestuia în Bucureºti. Iarla 30 iunie, mai mulþi „admiratori ai poetului”încercau sã organizeze o loterie, pentru ridi-carea unei statui, “Maestrului în Bucureºti”.La aceastã succesiune de iniþiative ºi propu-neri se înscrie ºi aceea a sculptorului FilipMarin (cel care la 16 iunie 1889 îi luasemasca mortuarã , pe chipul neînsufleþit dus laSpitalul Brâncovenesc, pentru autopsie), de arealiza un bust Eminescu, pe care spera sã-lºi termine “cam în vreo trei sãptãmâni.”

Iniþiative asemãnãtoare s-au semnalat ºiîn provincie. Astfel, la 24 iunie cotidianul„Curierul român” din Botoºani anunþa cã „uncomitet ar fi pe cale de a se forma în aceloraº, cu lãudabilul scop de a ridica, prinsubscripþiuni publice, bustul lui Eminescu încentrul grãdinii primãriei.” Cu acelaºi scop,la 28 iunie „s-a þinut Botoºani o adunare aadmiratorilor lui Eminescu în saloanele zia-rului Libertate” ºi „s-a constituit un comitetad-hoc”. Iar la 3 iulie, Consiliul Comunal Bo-toºani îºi exprima „voinþa de a se ridica ostatuie marelui poet, pe una din pieþele” ora-ºului sãu natal. Dar acest elan a scãzut, cutrecerea timpului, încât în aceastã primã etapã

nu s-a realizat nimic monumental.Însã, la 26 iunie 1889, corespondentul din

Iaºi al ziarului „Românul” preciza cã maimulþi admiratori ai poetului „au luat iniþiativade a bate o medalie comemorativã în amin-tirea lui Eminescu”, adãugând, în continuare,cã „medalia s-a comandat deja în strãinãtate.”Canalizându-ne cercetãrile în aceastã directrezultatele nu au întârziat sã aparã. Astfel, încolecþia Muzeului Mihai Codreanu - „VilaSonet” - din Iaºi, a identificat o micã medalieunifaþã pe care am ºi publicat-o (vezi:VictorMacarie, Prima medalie cu chipul lui Emi-nescu, „Magazin”, 18 mai 1985, p. 4) , apoiam vãzut o alta în colecþia Muzeului Naþionalde Istorie României ºi în sfârºit o a treia încolecþia profesoarei Victoria Popovici din Bu-cureºti (medalie pe care am achiziþionat-odupã aproape zece ani de „negocieri”). Dar

nimeni din cei ce aveau aceastã medalie nucunoºteau ºi geneza, cine ºi când a realizat a-ceastã micã relicvã eminescianã. Coroborândinformaþiile din cotidianul „Românul” prelua-te ºi de alte ziare din epocã cu datele de pe a-ceastã piesã am ajuns la concluzia cã aceas-ta este prima medalie cu chipul poetului, pri-ma lucrare de sculpturã cu chipul lui Emines-cu. Intuiþia noastrã a fost corectã ºi preluatãde cei mai riguroºi cercetãtori ºi în felul a-cesta am introdus în circuitul numismatic unadin cele mai valoroase piese din medalisticãeminescianã.

Referindu-ne la piesa propriu-zisã, amin-tim cã este vorba despre o micã medalie uni-faþã (plachetã) pe care chipul poetului estemodelat dupã ultima sa fotografie, având re-liefat deasupra portretului numele: „MICHAILEMINESCU”, iar în câmpul aflat de o parte ºi

alta a capului, sunt înscriºi anii de viaþã aiacestuia: „1849 1889". A se observa ortogra-fierea prenumelui poetului, cu „CH” ºi „L”final, iar anul naºterii (1849), evident eronat,aºa cum se cunoºtea în acea perioadã. Dealtfel, acestea au fost elementele principalecare ne-au cãlãuzit cercetãrile. Medalia a fostbãtutã din argint în mai multe variante dedimensiuni: 20, 24, 27 ºi 30 mm ºi eraprevãzutã cu tortiþã, pentru a putea fi purtatãca medalion sau breloc. Exemplarul publicatse afla într-o proastã stare de conservare ceeace ne-a determinat sã credem cã era realizatãîn bronz argintat, mai târziu revenind asupraei am constatat cã era din argint, fiind ºimarcatã de Banca Moldovei din Iaºi, dararticolul apãruse deja tocmai de aceea facemacum corectura necesarã.

Aºadar, în marea lor admiraþie pentru

poetul naþional, ieºenii au fost primii care i-au imortalizat sculptura într-o operã de artã(foto. 1). Dar Eminescu trebuia omagiatprintr-o lucrare de proporþii, un bust sau ostatuie care sã fie amplasat într-un loc demnde marea sa personalitate..

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã12

EMINESCU, PRIMA MEDALIE... PRIMUL BUST...

continuare în pag. 22

Iaºi, iunie 2009VICTOR MACARIE

1 De la Eminescu au rãmas numai patru fotografii-portret realizate la date ºi în localitãþi diferite. Astfel, pri-ma fotografie a fost executatã în septembrie 1869 decãtre fotograful Jan Tomas din Praga, cea de a doua afost realizatã în februarie - martie 1878 atelierul lui FranzDuschek din Bucureºti, pentru tabloul „Junimii”, cea dea treia fotografie a fost tãcutã în vara anului 1885 foto-graful Nestor Heck din Iaºi ºi, în sfârºit, ultima fotografiea fost scoasã între 27 octombrie - 20 noiembrie 1887 decãtre fotograful Jean Bielig din Botoºani.

2 Orice încercare, de a se îmbogãþi acest tezaur ico-nografic cu o nouã imagine, fie din anii ºcolarizãrii de laCernãuþi, fie cu o alta la 19 ani sau colajul de la Mãnãs-tirea Neamþ, a fost definitiv respinsã. Cât priveºte po-sibila identificare a poetului printre participanþii de ladezvelirea statuii lui Ion Heliade Rãdulescu, din Bucu-reºti, fiind imposibilã reþinerea unor detalii, pentruplasticieni, tot înseamnã un portret în plus.

M. Eminescu a cunoscut bine viaþa arde-lenilor ºi bãnãþenilor ºi a fost pus la curent cupresa timpului din aceste pãrþi de þarã. Nume-roase informaþii istorico-literare au apãrut înpaginile publicaþiilor din Banat ºi Transilvaniareferitoare la opera ºi personalitatea poetului.

Am ales dintre ele articolul semnat de V. P.(Volburã Poianã), apãrut în „Tribuna nouã”(Arad, 1924), care pune problema datei ºilocului de naºtere a poetului nostru naþional. Sesusþine cã el s-ar fi nãscut la Dumbrãveni, în 21mai 1849:

„Doamna Constanþa Dunca-ªchiau de Sajo,vãduva consilierului imperial Antoniu deSchiau din Transilvania, care trãieºte la Sibiu,într-o foarte modestã odaie a hotelului Europa,în ceasul când pruncul vãtafului Eminovici s-aivit pe lume, ea se afla la moºia marelui ºiavutului boier Costache Balº, zis dupã titlulprimit în Rusia, „dvaraninul” Balº.

La acest boier moldovean, tatãl luiEminescu îndeplinea serviciul de vãtaf almoºiei. In dimineaþa zilei de Sfinþii împãraþi (21mai), în anul 1849, doamna Dunca de Sajo,copilã pe atunci, se juca laolaltã cu micuþul

bãiat Dimitrie-Muþi Balº, feciorul boieruluiBalº, în parcul cel mare al curþii boiereºti.îndatã, douã fetiþe au apãrut la geamul deschisal unei cãsuþe din fundul grãdinii ºi, fãcândsemn copilei Dunca ºi micuþului Muþi, una dinele, cea mare, a zis:

- Cuconaºule, astã noapte o femeie bãtrânã,ne-a adus un frãþior drãgãlaº...

La care micuþul Balº a rãspuns:- Sã-l botezãm noi...ªi, la botezul copilãresc, mai mult de joacã

ºi de drag fãcut, la care a luat parte Eminovici,vãtaful, frumoasa copilã Dunca a aruncat florialbe deasupra leagãnului, iar micuþul Balº,deschizând o cutie pe care o avea în mânã, a datdrumul fluturilor ce-i avea prinºi. ªi, aºa, cu„flori ºi fluturi” a fost cea dintâi binecuvântare apruncului care ne-a înãlþat poezia la glorialiteraturii europene.

Doamna Dunca (Constanþa Dunca-ªchiau:1843 - (?), care a fost una dintre primelescriitoare feministe de la noi ºi cea maicunoscutã avocatã din Moldova - afirmã cãtoate acestea „le-a vãzut cu ochii, le-a auzit cuurechea ºi le-a fãptuit cu mâna”.

Autorul articolului vorbeºte ºi despre faptulcã, în 1877, în „Adevãrul” a apãrut un articolintitulat Botezul lui Eminescu sub semnãturadoamnei Dunca, dat la redacþie spre publicarede generalul Averescu.

Principesa Ghica, nãscutã Balº, „prin dreptde clironomie devenitã proprietara Dumbrãve-nilor”, a întreprins o serie de cercetãri amãnun-þite referitoare la Eminescu. Tot ea a ridicat,apoi, un monument „în parcul cel mare al curþii,sub ferestrele cãsuþei unde s-a nãscut Emines-cu”. De asemenea, se afirmã cã cele prezentateîn articolul din „Adevãrul” sunt confirmate deînscrisul privitor la data ºi locul naºteriipoetului, gãsit în biserica din Dumbrãveni.

Dar, despre data ºi locul naºterii lui Emi-nescu, atât de discutate, G. Cãlinescu a încheiatcontroversele, hotãrând, în mod definitiv cãpoetul s-a nãscut la 15 ianuarie 1850. Atunci, înmiezul veacului al XIX-lea, în plinã iarnã geroa-sã cu mantie superbã de omãt, pe cerul româ-nesc rãsãrea Luceafãrul. Anul care începea - zi-ceau cãrþile strãvechi ºi înþelepte - se afla substãpânirea Planetei Venus, numitã în popor, Lu-ceafãr! Prof. univ. dr. IULIAN NEGRILÃ

V e s t e a d u m n e a v o a s t r à 13

MMMM.... EEEEmmmmiiiinnnneeeessssccccuuuu -- bbbbooootttt eeeezzzzuuuullll ccccuuuu „„„„ffff lllloooorrrr iiii ºººº iiii ffff lllluuuuttttuuuurrrr iiii ’’’’

În Scrisoarea III se aminteºte de Darius,regele perºilor. M. Eminescu, elev la Cernãuþi,cunoºtea asemenea istorioare din manualele deistorie (în l.germanã), pe care le citea cu plãcereºi pasiune ºi care au format tezaurul decunoºtinþe puse în slujba poeziei. Izvoarelemotivului sunt legendar-istorice.

O scurtã incursiune în istorie ºi în istorioa-rele vechi e ademenitoare. Darius, rege persan(522-486 î.Hr.) din dinastia Ahemenizilor, apurtat o campanie rãzboinicã împotriva sciþilor(514-513 î.Hr.), ajungând pânã pe teritoriul þãriinoastre, în Dobrogea. Relatând expediþiile luiDarius împotriva sciþilor, istoricul grecHerodot, pãrintele istoriei, dã ºi primele infor-maþii sigure ºi mai ample despre dacii (geþii) dela gurile Dunãrii. Tot Darius este acele care aînceput rãzboaiele cu grecii ºi a fost înfrânt deaceºtia la Maraton (490 î.Hr.).

Potrivit unei legende, solii regelui persanDarius, trimiºi sã cearã spartanilor “pãmânt ºiapã”, adicã recunoaºterea fãrã luptã a domina-þiei persane, au fost aruncaþi de greci în fântâni,“ca sã-ºi ia de acolo pãmânt ºi apã”, adicã cevor, anunþând astfel rãzboaiele medice.

Starea de pace sau rãzboi era hotãrâtã printãlmãcirea simbolurilor.

În faþa oºtirii atât de numeroase a lui Darius,fiul lui Istaspe, regele perºilor, care a venit pemare cu 600 de corãbii ºi 700.000 de oºteni,urmãrind pe sciþi în Dobrogea, aceºtia au

aplicat tactica retragerii ºi pustiirii, pedepsin-du-i în felul acesta pe duºmani, prin foamete ºisete, prin hãituiala, evitând lupta în loc deschis.„Fiind cã aceastã stare de lucruri se prelungeamultã vreme - nota Herodot - ºi nu se mai ter-mina”, Darius a trimis un sol la regele sciþilor,întrebându-l de ce nu primeºte lupta. La aceas-ta regele Idanthyrsos a rãspuns: “Noi nu avemnici oraºe, nici pãmânturi cultivate, pentru caresã ne temem sã nu fie cucerite ori nimicite, casã intrãm cât mai repede în luptã cu voi. Dacãvreþi cu tot dinadinsul ºi în grabã sã ajungeþiaci, avem mormintele strãmoºilor noºtri, mer-geþi de le cãutaþi ºi, aflându-le, încercaþi sã ledistrugeþi, ºi veþi ºti atunci dacã vom da sau nubãtãlia pentru a ne apãra mormintele strãmo-ºilor noºtri. În locul pãmântului ºi apei pe caretu mi le ceri, eu îþi trimit aceste daruri maipotrivite.”

În legãturã cu urmãrirea sciþilor de cãtreperºi este ºi episodul menþionat de Herodot,potrivii cãruia Darius a primit cunoscuta “soliea semnelor” - cum a numit-o N. Iorga - princare sciþii, neºtiind a scrie, i-au comunicatregelui persan, printr-o solie, înmânându-i: opasãre, un ºoarece, o broascã ºi cinci sãgeþi.Darius, descifrând semnele, a crezul iniþial cãsunt semne ale supunerii: în faþa sãgeþilor talese supune ºi aerul ºi pãmântul ºi apa, darînþeleptul Gobrias, din suita regelui, “citind” ºitãlmãcind semnele, l-a avertizat, astfel: “Dacã

nu veþi zbura în înaltul cerului, o, perºi,preschimbaþi în pãsãri, sau dacã nu vã veþiascunde sub pãmânt, preschimbaþi în ºoareci,sau dacã nu veþi sãri în bãlþi, preschimbaþi înbroaºte, înapoi n-o sã vã întoarceþi, cãci veþipieri de aceste sãgeþi.”

Când în Scrisoarea III, Mircea îi aminteºtelui Baiazid de:Împãraþi pe care lumea nu putea sã-i mai încapã, Au venit ºi-n þara noastrã de-au cerut pãmânt

ºi apã -

sintagma: pãmânt ºi apã, nu e o figurã de stil, ometaforã ori un calambur inventat de poet.Pãmântul ºi apa au o semnificaþie aparte, fiindizvorâte din adâncul istoriei. În istoriapopoarelor vechi, pãmântul ºi apa erau semnede închinare ºi supunere, cerute de cuceritori,aºa cum pâinea ºi sarea exprimã buna primire,ospitalitatea ºi prietenia. Pãmântul ºi apa erausenine ale resemnãrii ºi predãrii, ale renunþãriila lupta pentru apãrarea þãrii. În poem seaminteºte “despre partea închinãrii”. Aºadarsintagma pãmânt ºi apa cu înþeles simbolic atâtde adânc a fost inversatã în expresia ultimã:ªi nu voi ca sã mã laud, nici cã voi sã

te-nspãimânt, Cum venirã, se fãcurã toþi o apã ºi-un pãmânt.

O apã ºi-un pãmânt e de data aceasta ometaforã prin care se sugereazã ideea dedezastru. De la apãrarea mormintelor pânã laapãrarea sãrãciei nu-i decât un pas.

GRAÞIAN JUCAN

Sintagma „Pãmânt ºi apã” la M. EminescuSintagma „Pãmânt ºi apã” la M. Eminescu

Lung e drumul Clujului, dar nici drumulMehadiei nu este tocmai scurt. Cred cã dintrebãnãþenii din Banat am parcurs traseul –încântãtor – cel mai întins: de lagraniþa vesticã a þãrii, din veci-nãtatea Serbiei, pânã aproape deHerculane. Dupã patru ore derulat cu maºina, am scãpat pri-mul moment, cel de la primãriacomunei Mehadia, unde dl. pri-mar Iancu Panduru i-a întâmpi-nat cordial (mi s-a spus) pe oas-peþi. În schimb, momentele ur-mãtoare mi s-au pãrut adevãratedelicii spirituale, ºi asta datoritãpasiunii organizatorice ºi docu-mentare a dlui Nicolae DanciuPetniceanu, un veritabil promotor cultural alBanatului ºi nu doar al celui montan. De fapt,Domnia sa reprezintã o impenetrabilã enig-mã: în timp ce Timiºoara atrage ca un mag-net, N.D.P.ul i-a dat cu tifla metropolei de peBega ºi s-a stabilit în Mehadia, comunã cu izde legendã, coborâtã parcã din basmelenoastre pe pãmânt întru fericirea locului. Demenþionat cã, la iniþiativa Societãþii Literar-Artistice „Sorin Titel” (preºedinte scriitorulN.D.Petniceanu), în Banat au fost dezvelite 32de plãci memoriale, dintre care 16 doar înTimiºoara.

Momentele de real câºtig spiritual au fost:dezvelirea ºi sfinþirea plãcii memoriale (a 7-aîn localitate) dedicate redacþiei ziarului localGrãnicerul (1932 – 1937) al cãrui proprietarºi redactor a fost Ion Marghetich, vizitareaunei expoziþii reprezentative a portului popu-lar din Mehadia ºi zonã (realizatã cu dãruireºi competenþã de învãþãtoarea pensionarãNely Feneºan) ºi „Simpozionul presei mon-tane” din Banat. Au susþinut comunicãri: isto-ricul dr. Alexandru T. Nemoianu (SUA), dr.

Ilie Domaºnea, prof. Ana Drãghici, prof.Traian Galetaru, Nicolae Ieremia, Ion Iones-cu, dr. Iulian Lalescu, Ignea Loga, prof. Pavel

Panduru, prof. Ctin Juan Petroi, Gabrielaªerban, Dana Oprescu, ca sã realizãm o enu-merare (aproape) alfabeticã). Au trimis comu-nicãri: prof. Gheorghe Rancu-Bodrog, ing.Traian Trifu Cãta (Petrovasâla, Serbia), prof.dr. Gheorghe Luchescu (Lugoj), prof. univ.dr. Iulian Negrilã, prof. Doru Dinu Glãvan,prof. Vasile Barbu (Uzdin, Serbia). Materiale-le prezentate vor constitui sumarul unui vo-lum ce va apãrea cu sprijinul afectiv ºi efectival primarulu Iancu Panduru, la iniþiativa re-vistei Vestea din Mehadia. Au aureolat mani-festarea celebrele interprete de muzicã po-pularã: Ana Pacatiuº – regina cânteculuibãnãþean ºi Maria Tudor – diadema cânte-cului moþesc, ambele soliste ale Radiote-leviziunii Române.

Nu se putea sã nu trãiesc o deosebitã sur-prizã, mai mare ºi mai luminoasã decât lunaplinã ºi rotundã într-o noapte caldã ºi seninãde varã. Nu de mult mi-a parvenit manuscri-sul original din 1972 (literaturã de sertar) alþãranului scriitor Ghiþã Bãlan-ªerban (1908 –1975) din Comloºu Mare, alcãtuit din trei

pãrþi:- „Cronica comloºanã. Aspecte de la vizita

în Comloºu Mare a Mareºalului Ion Antones-cu (duminicã 25 iunie 1944)”;

- „Care a fost semnificaþiavizitei la Comloºu Mare a Mare-ºalului Ion Antonescu?”;

- „Despre vizita la ComloºuMare a Mareºalului Ion Anto-nescu. Prânzul de la AurelHerzovi”.

Cel care l-a adus pe fostulºef al statului tocmai în comunanoastrã era ministrul agricultu-rii, dr. Petru Nemoianu, „minis-trul nostru, al plugãrimi”, „cu-noscut ca economist reputat ºi

scriitor (gazetar)”, dupã cum îl caracterizeazãautorul manuscrisului. N.D.Petniceanu ºiinimosul primar Iancu Panduru au reuºit operformanþã similarã: l-au adus din America,din Jackson, Michigan, pe nepotul fostuluiministru, istoricul dr. Alexandru T. Nemoia-nu, editor al Information Bulletin de la „TheRomanian-American Heritage Center”. Mãtreceau frisoanele doar gândindu-mã la varalui ’44 ºi la toamna acestui an. Ce stranie ºifericitã coincidenþã pentru mine! Sperãm dinsuflet ca actualul Nemoianu – istoriculamerican – sã ne înnobileze paginile revisteiprin distinsa colaborare a Domniei sale. Cuatât mai mult, cu cât îl „cunoºteam” dinpaginile revistelor Eminescu (Timiºoara),Viaþa de pretutindeni (Arad) ºi Vestea(Mehadia).

Iatã ce pot face doi oameni ºi un consiliulocal, sprijiniþi de intelectualitatea comunei ºizonei, toþi conºtienþi de importanþa faptuluicultural. Alese felicitãri!

prof. TRAIAN GALETARUcomuna Comloºu Mare, judeþul Timiº

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã14

Profesorul Mihai Feneºan, directorul Liceului “Nicolae Stoica deHaþeg” deschide lucrãrile simpozionului

Manifestare cultural-artisticã de excepþieManifestare cultural-artisticã de excepþiela Mehadia, judeþul Caraº-Severin, 19 septembrie 2009

ECOURI:

ANUNÞ IMPORTANT!!!„A sosit domnul Eminescu”, compendiu cultural, peste

700 pagini ºi sute de fotografii ºi ilustrate, zeci de facsimile,redactor coordonator N.Danciu Petniceanu, Editura Gordian,Timiºoara, 15.01.2010. Între coperte, ilustre personalitãþi cul-turale: G.I.Tohãneanu, Ivan Evseev, Ion Neaþã, Simion Dã-nilã, Eugen Evu, Cornel Ungureanu, Gh. Jurma, PantelimonCristescu, Dumitru Jompan etc. ºi, prioritar, Mihai Eminescu.

Cartea – capodoperã – se poate procura de la N.D.P.,Mehadia, str. Pãdurii 389, telefon 0255 523 204. (Redacþia)

POEZII DE TICU LEONTESCU:

Un fiu îndrãgostitPoetului Grigore Vieru, in memoriam

Un fiu îndrãgostit de mamãca de patrie.îndrãgostit de patrieca de mamã.îndrãgostit de limba românãca de graiul mamei.De þara de dincolo de Prutca de ograda natalã interzisã.

Un fiu îndrãgostit de Cer ca de-o eternã Patrie, ca de-o eternã Mamã, ca de o vie un... Vier –de dorul cãrora a plâns ºi l-a durut ca de-o nevindecatã ranã...

Acum, iatã,patria i-a-mbrãþiºat la sânu-i somnul,mama - plânsul,Cerul - visul.Pânã ne-om revedea cu dânsul,nouã, fraþilor rãmaºi,el ne-a lãsat:cântul - încântul.

Iaºi, 29.01.2009

*

Cuvinte de buzunarDoamne, dã-mi un cuvânt sau douã-treisau câte Tu vrei.

Pornesc la drum ºi vreau sã am cu mine câteva cuvinte mãcar, de cheltuialã, de buzunar,de va fi cazul... Sã nu plec aºa cu mâna goalã. Poate va trebui sã dau cuiva –vreunui strãin flãmând, însetat –sãrac în duh, vreun cuvânt.

Nu ai zis Tu:“E mai ferice sã dai”?

*

Insomnii de noiembrieÎn noaptea astade noiembriecerul - ca o faþã violetãde masã - aºternutã gata,pentru o cinã de tainã.Luna - ca o felie

de pepene-galben copt -proaspãt tãiatã.În preajmã -ca un sâmbure -o stea...Mirificã naturã moartã!

Vrând-nevrând,îmi zboarã gândulla Cina din împãrãþie,unde cei poftiþila masã cu Împãratul,alãturi de pâine ºi vin,vor serviºi câte o feliede... pepene-galben.

23.11.2009

*

Rugã la mormântul Iancului

Iancule, mãria ta Leapãdã codrul frunza, N-o leapãdã de uscatã Ce cade de supãratã.

Mugurit-o-n primãvarã Cu drag mare pentru þarã. Acu-i sãtula sã batã Peste-o þarã dezbinatã.

C-or ajuns astãzi românii Sã se muºte ca ºi câinii. Haite acu s-or adunat Sã muºte pe apucat.

Nu-s români de viþã veche Ce parcã-s loviþi de streche, Nu-s în haitã ca sã strângã Ce-n dãrãbi þara sã frângã.

Sã ºi-o-mpartã la tot neamul, Þara-ntreagã li-i ciolanul. Nu s-o umple de mãrire Ci s-o sece de simþire.

De la munte pân la mare Þara îi fãrã suflare. De la mare pân la munte, Hoþi, cu mii îs ºi cu sute.

Crãiºor de sub pãmânt Ochii þi-i aud plângând.,Pentru vremea ce-o sã vinã Nu-þi gãseºti în lut hodinã.

Cã s-or dus în cer cu toþii De prin þarã patrioþii, ªi-or rãmas doar cei cu hula Care ºtiu sã dea cu jula.

Doamne, pentru a lor fapte În ruºine sã se-ngroape, Plata le dã pe mãsurã, Îngroapã-i cu banii-n gurã.

Pentru ce-or fãcut cu þara În iad sã îi ardã para,

Pentru oameni ce-or fãcut,Loc sã nu-ºi afle în lut.

Stârvu sã le putrezeascã Viermi din ei sã se hrãneascã, Pentru þarã îs blestem La sapã ne-o-adus de lemn.

Doamne te rog dupã moarte Sã-ºi poarte averea-n spate, În lumea ta de lumina Nu-i lãsa s-aibã hodinã.

Nouã ne dã doar putereSã trecem peste durere ªi din lutul Iancului. Fã-ne om la locul lui.

Suflet s-aibã pentru þarã, De români în piept sã-l doarã, Vrednic sânge din strãbuni Domn sã fie la români.

Dã-ne Doamne-n lume rost Sã fim vrednici cum am fost, Sã piarã pe totdeuna Hoþia ºi cu minciuna.

Vierii lui IisusStau frunzele cãzute în ultima oarãpom al vieþii de îndrãgostiþiVia ce naºte în ceþuriseara de sarãIisus culegând boabele din sângele vinuluiFrunza cu frunzãOamenii pe dealuriToamna aceasta de culoarea mustuluiFoºnetul de pelin al izvoarelorCântecul vierilor amurgindiarna CrãciunuluiUltima oarãUltima orãToamna ruginind CerulCuiele din Trupul MeuDoamne

Cluj-Napoca, 31.10.2001IONUÞ ÞENE

Paºi de dascãlPãºesc pe ritmuri de sonetãAsemeni unui paºnic zborPe drumul albului de cretãªi al firescului fior.

Îmi scald simþirea printre flori,Ce poartã nume de copiiPe calea dintre „plus” ºi „ori”Mã simt al meu în orice zi.

Cu inima împrejmuitãDe gardul anilor prea viiMireasma toamnei îmi recitãPoem cu murmur de copii

Le dau tãria sã doreascãSã-ºi ducã viaþa între mâiniAtunci când ºtiu cum sã pãºeascãPe drumul dintre douã pâini.

IONUÞ DRÃGAN

V e s t e a d u m n e a v o a s t r à 15

POEZIE CONTEMPORANÃPOEZIE CONTEMPORANÃ

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã16

Dr. Ernest Marton ºi cu mine am convenit cuEmil Haþieganu ca doi-trei dintre conducãtoriievreilor din Transilvania de Nord sã treacã înRomânia pentru a lãrgi cãile de trecere pestegraniþã, de pe o parte, pe de alta pentru a obþinedin partea factorilor oficiali din România unstatut de siguranþã pentru refugiaþii evrei.

Guvernul român se afla sub presiunea conti-nuã a germanilor, care erau informaþi despre fugaevreilor din Ungaria în România, Consiliul Ger-maniei de la Cluj informa conºtiincios ambasadaGermaniei de la Bucureºti despre amploareatrecerii graniþei de cãtre evrei în România. Ion An-tonescu a ºi trebuit sã publice, la 3 mai 1944, undecret prin care evreii care treceau clandestingraniþa erau condamnaþi la moarte, ca ºi cei carele ofereau adãpost. Frontierele României urmausã fie pãzite ºi de cãtre soldaþi germani. În legã-turã cu acest decret trebuie însã sã menþionez cãnu cunosc nici un caz de condamnare la moarte avreunui evreu pentru trecerea frauduloasã a fron-tierei României în perioada mai-septembrie 1944.

Fiindcã evenimentele acelor vremuri nu suntcunoscute de cãtre istoricii din România, cum nueste cunoscutã nici amploarea operaþiunii desprecare vã vorbesc, datoritã cãreia s-au salvat de ladeportare ºi moarte mii ºi mii de evrei, vã cerpermisiunea sã mai fac câteva precizãri.

Încã la începutul lunii aprilie, în 1944, ampropus conducerii Judenratului din Cluj trimi-terea unui comitet de acþiune în România., com-pus din trei persoane. Emil Haþieganu a conside-rat utilã aceastã propunere, informând la rândulsãu ºi autoritãþile din România despre misiuneaacestui comitet. Proiectul a fost însã pãrãsit decãtre Judenrat din cauza riscurilor la care se ex-puneau cei ce urmau sã treacã graniþa, între timpa trebuit sã atrag atenþia lui Raoul ªorban asuprapericolului de a mã vizita, fiindcã eram seversupravegheat de autoritãþile naziste ºi maghiare.

Abia în ultimul moment, Judenratul a ajuns laconcluzia, care coincidea ºi cu opinia lui EmilHaþieganu, cã proiectul trebuie totuºi realizat, îninteresul refugiaþilor. A fost trimis nu un comitetci o singurã persoanã în România. Cel desemnatam fost eu.

Raoul ªorban a pãrãsit Clujul, la data de 13mai 1944, iar eu am pornit peste frontierã, pe undrum periculos, a doua zi, la 2 mai. Am pornit nufãrã frica, dar decis sã risc de a mã folosi de o cale,care a fost folositã, la îndemnul meu. de sute de alþievrei. Am ajuns la Aiton, de acolo lIa Turda, iarpeste câteva zile cãlãtoream spre Bucureºti cudocumente false: al meu era întocmit pe numeleAkos Szabadosi, iar al soþiei mele pe numele deBorbala Deak. „Cãlãtoria” aceasta am descris-oîntr-un articol intitulat „întrecerea cu moartea”.

Aici aº vrea sã amintesc de un grup de evreicurajoºi din Turda, între ei în mod deosebit sã-lnumesc pe Aryeh Eldar (Hirsch), care ºi-au pus

viaþa în pericol pentru a-i ajuta pe cei peste12.200 de refugiaþi veniþi din Ungaria la Turda,pe care i-au gãzduit, cãrora le-au procurat actefalse, hranã, bani de cãlãtorie de la Turda laBucureºti.

Toate acestea au fost fãcute cu ºtirea ºi cuasentimentul autoritãþilor române de la Turda.

Dupã ce am sosit la Bucureºti, am fost ajutatdin nou de Raoul ªorban, întrucât el s-a alãturatacþiunii de salvare a evreilor condusã de A. L.Zissu. ºeful miºcãrii sioniste din România.

Prin mijlocirea lui Raoul ªorban am intrat în

legãturã cu Iuliu Maniu.Au trecut de atunci peste 40 de ani. Dar în toþi

aceºti ani nu am uitat cum a apreciat Maniunefasta utilizare a agresivitãþii naþionalismului destat din Ungaria împotriva minoritãþilor.

Cele ce au urmat acestei întâlniri aparþine totistoriei acelor vremuri, fiindcã prin intermediul luiManiu ºi al lui Vasile Stoica s-a realizat o înþelegereîntre Zissu, Dr. Ernest Marton ºi Mihai Antonescucu mai multe rezultate decisive în favoarearefugiaþilor evrei din România, din care voi aminti:

- cã ei au primit documente de identitate petimpul ºederii în România;

- ºi au mai primit documente oficiale decãlãtorie pentru a putea pleca în Palestina.

Eu însumi am plecat spre Turcia, în iulie1944, cu un asemenea document, din portulConstanþa.

De la Iuliu Maniu am mai obþinut ºi 1.300 delegitimaþii în alb ale partidului naþional-þãrãnescpentru a servi ca documente de identitate evreilorce urmau sã mai treacã din Ungaria în România.

Am cerut ºi sfaturi de la Maniu. Cândl-amîntrebat cu ce am meritat bunãvoinþa sa, mi-arãspuns: „Te rog sã spui peste tot cã ºi româniisunt, ca edificatori de þarã, ca oricare alþii”. Am sionorat aceastã dorinþã; ultima datã în 1986, laWorld Ccmgress of Jewish.

Raoul ªorban, gata sã facã orice sacrificiu, aluat formularele pe care le-am primit de la IuliuManiu ºi a trecut clandestin graniþa în Ungaria, laCluj, ca sã le împartã evreilor ce urmau sã vinã în

România. Dar la Cluj nu a mai gãsit evrei. Maghia-rii au golit ghetoul din Cluj în numai 6 sãptãmâni.Cu aceastã ºtire cumplitã a revenit Raoul ªorban laBucureºti... Am întârziat de data aceasta.

La Bucureºti am vãzut apoi munca suprau-manã a conducãtorilor evreimii în relaþiile lor cuautoritãþile româneºti, dar în special cu MihaiAntonescu. Am întâlnit sute de refugiaþi evrei înbirourile si în curtea Organizaþiunii Române deTurism, cu sediul în Calea Vãcãreºti nr. 14. Amvãzut ºi lupta de a primi un loc pe o ºalupãconstruitã pentru transport de cãrbune, ce urmasã plece, pe mare, în Palestina. Toate acestea s-au putut întâmpla în lunile mai-iunie din anul1944, în timp ce submarine germane erau ama-rate în portul Constanþa!

În capitala României, am circulat liber,nestingherit de nimeni. Fãrã fricã am frecventat.însoþit de Filderman. birourile Crucii Roºii.Puteam sã mã întâlnesc cu A.L. Zissu, A. Iancu,M. Benvenisti, cu ªef Rabinul Alexandru Safran,care ziua ºi noaptea osteneau în interesul refu-giaþilor evrei ºi al plecãrii lor în Palestina. ªtiamcã munca lor nu e fãrã pericole, cã în ianuarie1944 conducãtorii tineretului sionist au fostarestaþi, cã însuºi Zissu a fost internat pentru câ-teva sãptãmâni la Târgu-Jiu. La începutul anului1942 a participat la douã ºedinþe guvernamen-tale, sub preºedinþia lui Mihai Antonescu ºi aputut trata oficial, ca delegat în România al luiJewish Agency, în interesul emigraþiei evreieºti.

În iunie 1944, Mihai Antonescu îi adreseazão scrisoare lui Zissu, prin care se acordã permi-siunea oficialã pentru înfiinþarea Biroului Orat,sub conducerea lui Zissu ºi se aprobã ca patruvase, sub pavilion strãin, sã plece din portulConstanþa având la bord refugiaþi, cu condiþia caºi copiii orfani din Transilvania sã fie duºi înPalestina, iar în cazul când ar mai fi rãmas locuri,sã plece ºi evreii din România, dacã vor sãemigreze. Zissu a reuºit sã obþinã, prin urmare,pe seama refugiaþilor evrei, nu numai azil politic,ci ºi posibilitatea de a emigra, de a cãlãtori maideparte spre Palestina.

Ungaria a asasinat 80 la sutã din evreii sãi,pe care i-a trimis în camerele de gazare de laAuschwitz - Maidanek, în timp ce România a vrutsã salveze ceea ce se mai putea salva ºi a aruncatcolacul de salvare celor ce se aflau in pericolulde a se îneca.

Hitler a pierdut rãzboiul; evreimea a pierdut 6milioane din membrii sãi; lumea ºi-a pierdut uma-nitatea, la fel ºi iubirea creºtineascã a aproapelui.

Poporul român s-a strãduit în schimb sã-ºisalveze credinþa în omenie.

Iar noi - evreii - îi suntem ºi îi rãmânemrecunoscãtori pentru aceasta.

New York, în luna mai 1988MOSHE CARMILLY-WEINBERGER

- sfârºit -

Monumentul martirilor români de laMoisei, operã a sculptorului Vida Geza

HHOOLLOOCCAAUUSSTT ÎÎNN RROOMMÂÂNNIIAA??!!Mãrturisirile semnate de rabinul Moshe

Carmilly Weinberger se publicã gândind lablãnarul Vasile Cristea, ardelean ºi bunromân (azi decedat, fost locuitor al oraºuluiTimiºoara), care soldat fiind, la sugestiamareºalului Ion Antonescu, ca soldaþii sãrealizeze cãsãtorii fictive cu tinere evreice pen-tru a le salva de persecuþia hitleristã, el, neaVasile, s-a cãsãtorit de-adevãratelea cu o e-vreicã din Ardeal, cu care a fãcut doi bãieþi.

În 1948, Vasile Cristea plecase prin þarã

dupã materie primã (avea atelierul sãu de blã-nãrie, în Timiºoara pe Strada Reºiþa), în acesttimp soþia cu cei doi copii au plecat definitiv înIsrael. Fusese trãdat în sentimentele lui.

Copiii se vor realiza, unul va ajungemedic în America, altul om de afaceri înGermania. Îi va vizita din doi în doi ani, cusprijinul semnatarului acestor rânduri. Lamoartea sa, copiii vor trimite condoleanþe ºinimic mai mult, celei de-a doua soþii,muncitoare blãnarã, fosta sa angajatã.

Asemenea lui nea Vasile Cristea a pro-cedat ºi scriitorul Ion Stoia-Udrea, bãºtinaºdin Greoni. ªi soþia acestuia cu un copil, învreme ce el fusese arestat (motive politice) înacelaºi an 1948, soþia sa, cu pruncul, aemigrat în Israel. Fiul sãu va ajunge ofiþersuperior în marina israelitã ºi, deºi aveaposibilitãþi, nu a venit la moartea lui uicaIon, la Greoni, nici mãcar scrisoare de con-doleanþe nu trimisese. Ce urâtã e, uneori,bestia de viaþã. (NDP).

V e s t e a d u m n e a v o a s t r à 17

PRO MEMORIAProf. ANA-EELISABETA VLAICU

(1969 - 2009)

Marele creator a hãrãzit fiecãruia unghem de argint. Firul începe sã sedeºire din prima zi a venirii pe lume.Cât de lung? Cât de scurt? Doar cel ceni l-a dat ºtie. El hotãrãºte, noi îl ajutamdoar, respectând însã destinul scris deel.

Tuta s-a nãscut cu acel ghem, l-adeºirat lin, frumos, l-a împodobit cu ofloare, cu iubire faþã de cei mici, s-auitat pe sine pentru cei dragi, pentru ceidin jur...

ªi-n lacrimi albe de nor, bocet devânt, firul s-a rupt cu zgomot uriaº,ecoul sãu lovind ºi îndurerând sufletelecelor dragi, celor ce au preþuit-o ºi auiubit-o.

Acum primul gând eretic mã face sãpun sub semnul întrebãrii dreptateaMarelui Creator: de ce, Doamne??

A fost mamã copiilor florii ei, mamãcopiilor, cãrora le-a închinat cariera,soþie credincioasã soþului drag... firul s-a rupt la 40 de ani. Urci treaptã dupãtreaptã, lin sau opintit ºi, când totulpare senin... se opresc trepteletemplului sãu!

Te duci în eternitate lãsând lacrimi,goluri-hãuri negre, dar de sus, dintãriile Raiului îi vei veghea pe cei dragi.În sufletele noastre vei fi mereu, vei fialãturi de cei dragi, bucurându-te debucuriile lor ºi plângând cu ei la greulvieþii lor. Îi vei veghea pe micuþiigrãdiniþei ºi pe noi cei ce te-am îndrãgitºi apreciat.

Prof. MIRUNA ªCHIOPU

A CÃZUT O STEA A ÎNVÃÞÃMÂNTULUI PREªCOLAR DIN MEHADIA:ELISABETA ANA VLAICU

„ªi sunt cu voi în toate zilele pânã la sfârºitul lumii” (Matei 28,28)

ªOSEAUA MORÞII!!!...În octombrie 2009 s-a dat în exploatare pe „variantã”, un

segment de ºosea naþionalã ce ocoleºte Mehadia, în lungime decirca doi kilometri. O ºosea modernã, ce ademeneºte pe automo-biliºti la un trafic frecvent cu o vitezã nebunaticã, cum doar peºoseaua Bucureºti – Piteºti se mai circulã! Circulaþia vehiculelor,mici ºi mari (automarfare indigene ºi strãine) se face cu o vitezãcuprinsã între 100 ºi 150 km la orã!!!

Am intuit pericolul unor accidente grave. ªoseaua este traversatãzi de zi de copii, ºcolari ºi preºcolari. Am publicat un articol în„Vestea”, trãgând un semnal de alarmã. Am fost personal la PoliþiaMehadia ºi l-am rugat pe ºeful de post pentru a lua mãsurile derigoare pentru împiedicarea unor evenimente tragice. S-au luat cevamãsuri, dar vitezomanii îºi fac în continuare de cap.

În noaptea de 31 decembrie 2009 / 1 ianuarie 2010 a fost acci-dent grav – muncitorul pensionar Ion Scânteie, zis Niþã Olteanu,care ulterior a decedat în spitalul din Drobeta Turnu-Severin. Po-trivit afirmaþiilor soþiei sale, Florica Busuioc, Niþã a fost accidentatpe trecerea de pietoni.

Este absolut necesar patrularea unui agent de ordine de la PoliþiaMehadia, pentru a sancþiona pe vitezomani. Rugãm sã intervinãInspectoratul Judeþean de Poliþie pentru a da ordin în acest sens.

LAE CARABINÃ

DOLIU ÎN LUMEA MEDICALÃBÃNÃÞEANÃ

Recent a trecut la cele veºnice domnule doctor Ale-xandru Mihnea, fost medic la Spitalul de Stat din oraºulde la poalele Muntelui Mic, urbea Caransebeº, un medicde-o bunãtate crasã, de o omenie rarã, de-o specialitateaparte. Doctorul uman Alexandru Mihnea, ardelean desorginte, român neaoº, a funcþionat în tinereþe ºi înlocalitãþile: Topleþ, Bãile Herculane ºi Mehadia.

Domnul doctor Alexandru Mihnea a adus pe lumebucurii în casele oamenilor simpli, a adus copii, aºacum a adus pe lume ºi bobocul de fetiþã, micuþaAexandra, care îi poartã numele, o rãsplatã pentru darulcare l-a oferit familiei mele.

Prin moartea sa, medicina româneascã din arealulBanatului este vãduvitã de o mânã de aur ºi un sufletnobil, de un urmaº al lui Hipocrate.

Prin moartea sa a cãzut o stea de pe firmamentul ce-rului românesc, iar curcubeul este mai puþin strãlucitor.

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace, în lumea celordrepþi.

ENACHE ªOªOI, Mehadia, ianuarie 2010

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã18

Pregãtirea copiilor pentru ºcoalã impune fondarea unordeprinderi ºi priceperi elementare de activitate independentã. Acestedeprinderi se formeazã prin munca independentã a copiilor, fiind unadintre cele mai active, operative ºi eficiente metode.

Munca independentã a copiilor preºcolari folositã în activitãþilematematice urmãreºte:

sã le formeze priceperea de a gândi in mod independent;sã le formeze capacitatea de a se orienta în diferite situaþii;sã-i obiºnuiascã a sesiza probleme ºi a gãsi metoda necesarã

pentru rezolvarea ei;dobândirea de cãtre preºcolari, pas cu pas, a cunoºtinþelor noi;sã le cultive spiritul de rãspundere faþã de sarcinile pe care le

primesc .Aceste fiºe matematice, cu desenele ºi cu figurile lor, pentru

copii, devin o ,,joacã”, ei observã, descoperã, sesizeazã, comparã,clasificã, gândesc relaþiile din interiorul acestor noþiuni.

Prin aceste fiºe educatoarea urmãreºte sã obþinã de la copiiurmãtoarele comportamente:

sã realizeze corespondenþa de la 1 la 1, pentru a arãta cã un ºireste mai mare sau mai mic;

sã construiascã grupuri de obiecte prin corespondenþa de la 1la 1;

sã construiascã grupuri de obiecte pe baza unui numãr dat(treptat, de la 1 la 10);

sã recunoascã cifrele treptat de la 1 la 10;sã punã în corespondenþã cifra cu numãrul de obiecte;sã traseze cifrele peste linii deja trasate;

sã scrie independent cifrele.Alte fiºe matematice referitoare la numãr, numãrare, cifrã, acestea

fiind doar unele sugestii pe care le realizãm cu preºcolarii:1) „Sã încercuiascã grupul cu mai multe obiecte”;2) ,,Deseneazã tot atâtea elemente, imagini sau simboluri, câte îþi

aratã cifra (operaþie) desenul sau simbolul”;3) ,,Coloreazã primele douã steluþe cu roºu si pe celelalte patru cu

galben”;4) ,,În pãtrat sã fie tot atâtea elemente câte ne indicã cifra, iar în

cercurile (roºii, albastre) sã fie mai mult cu un element”;5) „Completeazã cu steluþe dupã cum îþi aratã cifra, iar în cercurile

albastre sã pui mai puþin cu un element”;6) „Completeazã cu liniuþe, dupã cum îþi aratã liniuþa, iar în

dreptunghiurile roºii sã pui cu un element mai mult”;

7) ,,Rezolvã operaþiile de adunare ºi scãdere dupã modelul dat”;8) „Completeazã în fiecare caz ce lipseºte. Corecteazã greºelile”.Aceste fiºe ma-

tematice stimuleazãcreativitatea copi-lului, dezvoltã gândi-rea, ducând la dez-voltarea unor de-prinderi.

Copiii care nu potîndeplini sarcina depe fiºã, chiar dacã lis-au dat explicaþiilenecesare, se recurgeia o diminuare a sar-cinilor, þinând contde nivelul lor de dez-voltare.

Aceste fiºe mate-matice se folosesc îndiferite etape ale ac-tivitãþii dupã posibi-litãþile fiecãrui copil.

În etapa reactualizãrii cunoºtinþelor se folosesc fiºe dupãposibilitãþile copiilor, fiind împãrþite pe trei grupe, în funcþie derapiditatea sarcinilor rezolvate:

a) pentru copiii care au o gândire mai rapidã, se foloseºteurmãtoarea fiºã:

formeazã grupe cu 5 obiecte, 4 obiecte, 3 obiecte, 2 obiecte, 1obiect, ºi pune cifra potrivitã sub fiecare grupã.

b) pentru copiii care au o gândire mai lentã se foloseºteurmãtoarea fiºã:

uneºte cifra cu mulþimea corespunzãtoare.c) pentru copiii cu dificultãþi în gândire, se foloseºte urmãtoarea

fiºã:deseneazã atâtea mingi câte aratã cifra.

Prin aceste fiºe copilul înþelege ºi asimileazã cunoºtinþe noi. Înunele activitãþi matematice, copiii sunt puºi în situaþia de a descopericunoºtinþe noi, care pot fi folosite astfel:

- descoperã care figurã geometricã lipseºte ºi deseneaz-o înpartea de jos a fiºei,

În etapa de fixare a cunoºtinþelor ºi de evaluare se pot folosiurmãtoarele fiºe:

- „formeazã mulþimi cu tot atâtea elemente câte îþi aratã cifra”;- „descoperã ºi încercuieºte cifra care ne aratã câte ciupercuþe

sunt”;- „încearcã sã obþii tot atâtea elemente, apoi încercuieºte cifra care

ne aratã câte elemente are mulþimea.Prin aceste fiºe educatoarea controleazã nivelul fiecãrui copil

dupã o activitate sau mai multe activitãþi matematice, ele fiindrealizate în funcþie de particularitãþile individuale, având sarcinidiferenþiate.

Fiºele matematice contribuie la dezvoltarea gândirii copilului, lastimularea creativitãþii, la pregãtirea lui din punct de vederematematic.

Folosirea unor metode prin aplicarea fiºelor matematice

Educatoare VLAICU ANA ELISABETA

V e s t e a d u m n e a v o a s t r à 19

Steluþe pe la geamuri

Pe la geamuri sunt steluþe, iarpe foc sunt sãrmãluþe, bradul e încoltul lui, moºul e la treaba lui sãne fie noua bine iatã ºiCRÃCIUNUL VINE.

Sã vã fie casa, casaCu bucate noi pe masãMoº Crãciun cu sacul plin,Drumu’n viaþã cât mai lin,Bogãþie câtã vreþi,Sãnãtate pentru toþi.Iar la anul care vineSã vã fie ºi mai bine.În prag de sãrbãtori, cu pacea,

luminã ºi cãldurã în suflet, vãdoresc sã aveþi parte de zileminunate, de un Moº Crãciundarnic ºi bun, sã vã bucuraþi ºisã aºteptaþi anul ce vine. Un anmai bogat în împliniri, mai înaltîn aspiraþii ºi plin de succese!

Crãciun fericit ºi La mulþi ani!

Prof. dr. MIHAI MIRON

Prima ºcoalã a fost înfiinþatã în anul 1867,avea clasele I - IV ºi avea ca limbã de predaremaghiarã.

Marea Unire din 1918 face ca limba depredare sã devinã româna ºi începând cuaceastã perioadã,încet, dar constant,ºcoala din BãileHerculane sã sedezvolte tot maimult. În acest an înºcoala din BãileHerculane învãþau24 de elevi, în ºaseclase cu un singurcadru didactic.

Tot cu un singur cadru didactic ,dar cu unnumãr de 17 elevi funcþioneazã ºcoala în anul1940. Odatã cu reforma învãþãmântului din1948 numãrul de elevi creºte la 35, apoi în anii1953/1954 la 43 de elevi, ce duce la înfiinþareacelui de-al doilea post de învãþãtor.

În anul ºcolar 1955 – 1956 se pun bazele

învãþãmântului gimnazial, iar în anul ºcolar1957 – 1958 se inaugureazã localul din zonaVicol (U.G.S.R.).

În anul ºcolar 1974 – 1975 se inaugureazãlocalul din zona cartierului de blocuri ºi odatã

cu acesta se înfiin-þeazã prima treaptãde liceu.

În anul ºcolar1990 -1991 esteînfiinþat Liceul Teo-retic – Bãile Her-culane, careîncepând cu anulºcolar 2001- 2002

devine Liceul “Hercules”.În prezent Liceul “Hercules” din Bãile

Herculane are 35 de clase la toate nivelurile deînvãþãmânt preuniversitar:

Sunt înscriºi peste 744 de elevi deinstruirea ºi educarea cãrora se ocupã 50 decadre didactice.

Inst. MIRELA PARASCHIVA BOLBOTINÃ

Profesorii de excepþie Icoana ºi Nistor Budescu

1. Elevii lui PitagoraSe spune cã Pitagora, fiind întrebat de

cãtre Polycrates (tiarnul Samos-ului) câþielevi are, a rãspuns: „Jumãtate din elevistudiazã matematica, un sfert muzica, aºaptea parte asistã în tãcere ºi, în plus, maisunt încã trei femei”. Câþi elevi erau în total?

2. Dorinþa lui ArhimedePe mormântul lui Arhimede a fost dãltuit,

dupã dorinþa savantului, un cilindrucircumscris unei sfere – ilustraþie a uneiprobleme din tratatul sãu Peri Sferas KeKylindru – despre care demonstrase cãraportul dintre aria sferei ºi aria totalã acilindrului este egal cu raportul dintrevolumul sferei ºi volumul cilindrului.

Demonstraþi!

Prof. NISTOR BUDESCU

Învãþãmântul din Bãile Herculane are vechime ºi tradiþie

ªcoala de pe Cerna

PROBLEME DIN OPERELEUNOR MATEMATICIENI

Academia Românã ºi generalul Nicolae CenaBucureºti, 4 decembrie 2009

Domnului Nicolae Danciu PetniceanuPreºedinte

Societatea Literar - Artisticã „Sorin Titel” din BanatComuna MehadiaStr. Pãdurii nr.389

Stimate Domn,Vã mulþumesc pentru cartea „Lumina de la Vãrãdia” pe care aþi avut amabilitatea de a mi-

o dãrui. În ce priveºte propunerea dumneavoastrã ca generalul Nicolae Cerna sã fie alesmembru post-mortem al Academiei Române, doresc sã menþionez cã este în evidenþa Secþieide istorie ºi arheologie, pentru a fi analizatã în contextul unei liste mai lungi de propuneri.

Având în vedere apropiata venire a unui nou an, vã doresc sãnãtate, bucurii ºi împliniri înactivitatea pe care o desfãºuraþi. La mulþi ani 2010!

Acad. IONEL HAIDUC

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã20

Tipãrit la Editura GORDIANEditura GORDIAN, Timiºoara, Str. Herculane nr. 35, tel. 0256 / 215615

DETRACTORILOR POETULUIMIHAI EMINESCU

Deºi plin de indignare,Eu doar atât pot sã zic:Eminescu e prea mareSã-l înghitã un pitic.

*Pentru cã suport cu greu,Marea lui ticãloºie,Bate-l Doamne, în locul meuSã nu intru-n puºcãrie.

*Aceluiaºi înrãit detractorNu-i deloc întâmplãtoareÎnrãita lui mãsurãNu ºtiai cã prostul areAlergie la culturã?

*Te rog, Doamne, ia o mãsurãSã vinã-o cereascã ploaieCa sã fie ºi culturaCurãþatã de gunoaie.

Timiºoara, martie 2007

UNOR POLITICIENI CARE AU DEVIZA: „SCOPUL

SCUZÃ MIJLOACELE” Când cu laude întruna Pãcãlesc bietul popor Au tot dreptul Cãci minciuna E adevãrul muncii lor.

UNOR OFIÞERESE Oºtirea noastrã din femei E mult mai bravã dragi mei; Noi ºi în trecut aveam armatã Dar nu destul de... regulatã!

UNEI ASISTENTE MEDICALEÎn serviciul de noapte Conºtiinþa mea e ne-mpãcatãCã tu din searã pânã-n zori

M-ai înþepat de-atâtea ori Iar eu pe tine niciodatã.

GHEORGHE LUNGOCI, actor

* * *

HOROSCOP NEFERICITEl: peºte, ea: vãrsãtoare ªi-au ajuns într-o instanþã: Cântãrindu-ºi ca atare, Bunurile... în balanþã!

„BOIERII DUMNEAVOASTRÔSunt vremuri de calvar ªi pline restriºti Ieri nomenclaturiºti, Iar azi... miliardari!

RUGA UNUI BEÞIVDoamne Sfinte, fie-þi milã Mã transformã în cãmilã, Dar în loc sã-mi faci cocoaºe Pune-mi douã butoiaºe!

LA CABINETUL DE COSMETICÃPrea frumoasa fetiºcanã E machiatã þipãtor; Parcã e o coþofanã Cu penajul... bicolor!

EFECTE SOCIAL-POLITICEAstãzi Þara Româneascã se luptã C-o democraþie stângace ºi coruptã Cãci, dupã o consfinþitã revoluþie Are ºomaj, inflaþie ºi prostituþie.

PROZATORULUI N.D. PETNICEANU

Noi ºtim cã bei cu plãcere- Votcã, þuicã, vin sau bereCe-ai tu-n clin sau mânecãCu… „Apa de duminicã?”!

ION PETRE STOICA

Epigrame ºi epigramiºtiEpigrame ºi epigramiºti