Daniel Arasse

ruW \TMMKryX MXWXffit

Descrieri

Traducere din limba franceziqi note de Laura Albulescu

AEDITURA

ART

Cuprins

Cara GiuliaMarte ;i Venus surprin;i de Vulcan, Tintoretto

Privirea melculuiBunavestire, Francesco del Cossa

Un ochi negruAdora[ia Magilor, Bruegel cel BS.trAn

Blanila Magdalenei

Femeia din cufar.. 95

Venus din Urbino, Titian

Ochiul maestrului ........... 135

Meninele,Yelilzquez

Notele traducdtorului............. ........... 166

Credite fotografice............. ..............., 167

23

45

75

Cara Giulia,

SCRISOAREA ACEASTA, un pic cam lungi, poate si te sur-prindi sau chiar si te irite. Sper si nu te superi pe mine, insi tre-buie sl-1i scriu. Aga cum m-am gr[bit s[-1i spun, nu reugesc siinleleg cum !i se intimpli uneori si privegti pictura gi si nu veziceea ce pictorul gi tabloul i1i arati.

Avem aceeasi pasiune pentru picturl; cum se face ci,in inter-pretarea anumitor opere, putem fi atAt de departe unul de celi-lalt? Nu suslin ci operele nu ar avea decit un sens gi ci n-am vorbi,prin urmare, decit de o interpretare,,buni". Asta-i Gombrich, el

a spus-o, gi tu gtii ce cred despre asta. Nu, ce mi preocupi pe mineeste mai degrabi tipul de ecran (compus din texte, citate gi trimi-teri exterioare) pe care lii morlig si-l interpui in anumite momente

intre tine si operi, ca un soi de filtru solar care te-ar proteja de

strilucirea operei gi ar pistra intacte obignuinlele de gindire pe

care se intemeiazi gi in care se recunoagte comunitatea noastriacademici. Nu e prima dati cAnd avem p[reri diferite, dar, de data

aceasta, lin si-!i scriu. Nu-mi fac prea mari iluzii c[ o si te con-ving, dar poate o s[ te fac micar si-1i pui nigte intreblri gi s[ cla-

tin ceea ce pentru tine sunt certitudini, iar pentru mine motivede orbire.

Las deoparte Psyche ;i Cupidon de Zucchi. Ar fi multe de spus,

i1i dai seama, dupi lectura pe care ai propus-o luna trecuti. Poate

cu alti ocazie. Nu o s[ vorbesc acum decAt despre intervenlia tape marginea pinzei lui Tintoretto, Marte ;i Venus surprin;i de

Vulcan. in multe privinle, ai fbcut observa{ii juste gi m-ai fbcut slvid ce nu vizusem pAn[ atunci. De pildi, ai dreptate cind suslii clVulcan, aplecat deasupra patului gi a corpului gol al luiVenus, aduce

cu un satir descoperind o nimfh. imi place aceasti idee a dorin-

lei neagteptate a blrbatului in fala trupului frumos al soliei sale.

-"et

Dar, o si vezi, eu trag de aici concluzii foarte diferite de ale tale.La fel, cand spui ci erotismul acestui trup, oferit cu generozitateprivirii,le inciti pe femeile care ar privi tabloul si se identifice cuzeila dragostei, concluzia ta incepe bine. insl cAnd, dezvoltindralionamentul - sub pretextul ci doarVulcan ar fi demn, in timpce Venus ar fi jenanti, iar Marte ridicol -, suslii cl aceastl inci-tare este morali, c5. Tintoretto exploat eazd, puterea imaginii siseducfiile penelului siu pentru a canaliza dorinla feminini. (nuacegtia sunt termenii tii, dar cam asa suna), atunci nu mai suntde acord. Spui, de pildi, ci Venus incearcd si-gi acopere goliciu-nea surprinsi; dar ce te face sd, crezi cl, din contrl, ea nu-gi dez-vS.luie aceasti goliciune pentru a-l seduce pe Vulcan? De ce n-arexista gi pulin umor in acest tablou? Impresia mea este ca tu, atitde joviall de obicei, ai refuzal si practici istoria artei cu bucurie.Ca gi cum ar fi o datorie profesionali si nu rizi. $i chiar si nuzAmbegti. N-ar fi o dovadl de seriozitate. Serio ludere,,,a te jucaserios" - cunogti totugi acest proverb al Renagterii gi gustul aceleiepoci pentru r6.s 9i paradox. S-ar zice ctr,pentru a fi serios, trebuiesi te iei in serios, s6,fii seriosa,ntJ seria, cum spuneti voi, italie-nii, s[ spui parola acestor paznici de cimitir care se infbgoari inpretinsa demnitate a disciplinei lor gi care, in numele unei tristegtiinfe, vor ca nimeni si nu ridi in fala picturii. Tu, Giulia, seriosa?

Te rog!

Aga ci, daci n-ai aruncat pAni acum scrisoarea, iau totul de lazero. Sunt de acord cu tine c[, in acest tablou, Tintoretto a tratatintr-o manieri neagteptatd bituta gi rizbituta teml. Marte ;iVenussurprin;i de Vulcan. De reguli, Marte si Venus sunt goi, intingipe patul adulterului, pringi in nivodul aruncat peste ei de Vulcan,avertizat de Apollo. Nimic din toate acestea in tabloul pistrat laMiinchen. Venus este goal[, asta-i clar, frumos intinsi pe pat. insinu e singuri; Marte s-a ascuns sub masi, in armuri si cu coiful pe

^=-

le ale tale.

nerozitate

:ntifice cuezvoltind.n,intimp:asti inci-maginii Ei

rinini (nu

L mai sunt:e goliciu-nu-qi dez-)e ce n-arca tu, atatu bucurie.iriar sa nu

-a te iucasnrl acelei

os, trebuier-oi, italie-tisoari inunei tristeia. seriosa?

totul de lato a tratatte gi Venus

1oi, intingile \rulcan,

pdstrat la€ pat. inse

r coifirl peTimtotetto, Marte ti Venus surprinsi de Vukan,1579

Alte Pinakotekh, Miinchen

11

cap, in timp ce Vulcan, cu un genunchi pg pat, ridici diafana pinzhcare ascunde sexul femeii sale. Ling5. ei, sub fereastr5, intr-un lea-gin, Cupidon a cizut pradl somnului. Nu ai v\nfi gi nici nu o s[mai vezi vreodatl tema tratatl in acest fel. Tu crezi cd.,reprezen-tind scena intr-un mod atit de paradoxal, Tintoretto ar fi vruts[ exalte, printr-un contraexemplu, virtulile fidelitilii conjugale.N-ar fi prima dati cAnd s-ar specula adulterul lui Venus pentru a

le induce teami tinerilor cisltorifi. Conced. in sprijinul tezei tale,invoci mai multe texte publicate la Venefia in scopul condam-nlrii adulterului gi a imaginilor erotice.Am rimas perplex. Faptulci aceste texte existi, chiar daci vor fi fost publicate ln acelagi timpin care a fost pictat tabloul, nu inseamni ci ele contribuie obli-gatoriu la explicarea tabloului. Ar fi prea simplu. Pot exista foartebine, in acelagi timp, in aceeagi societate, puncte de vedere sau ati-tudini contradictorii. $tii asta la fel de bine ca mine. Pentru a-!isusline punctul de vedere, ai mers pini-ntr-acolo incAt sugerezi citabloul ar putea face aluzie la un episod din viala privati a lui Tin-toretto gi ci s-ar putea referi la tAnira lui solie. Aici ai ajuns, inmod categoric, prea departe. in primul rind, nu se cunoagte delocun asemenea episod, si apoi, daci tabloul dateazl. din jurul anu-lui 1550 (datare pe care chiar tu ai propus-o), acesta este, dupltoate aparenfele, anul in care se cisitoregte Tintoretto; dar el are

atunci treizeci gi doi de ani. Faptul ci va sfArgi prin a semina -dupi aproap e pa1luzeci de ani - cu Vulcanul siu nu ar trebui sine facl si vedem aici, anticipativ, un autoportret deghizat, nicimicar trimisul siu in tablou. Egti de acord cu mine?

Trec la esenlial.Interpretarea ta se bazeazLpe un principiu sim-plu, pe care l-ai enunlat cam a$a: Marte;iVenus surprin;i deVulcande Tintoretto nu este o reprezentare obisnuiti a temei, ci este, prinurmare, o alegorie. Un pic cam facil! Nu tot ce este neobisnuit este

in mod necesar gi alegoric. Poate fi sofisticat, paradoxal, parodic,

ilrapimza[r- In lea-

cinuosareprezen-ar fi lrutnniugale.tlEtrtru atezei tale,

ondam-u- Faptuldafltimpxfe oUti-ma ioartere sau ati-entru a-F

rryFrezi ca

alui Tin-aiuns, in

rSe delocun.l anu-:*e" dupidar el are

;smina -trebui se

rizat, nici

:Siu sim-de \"ulcan

esteprin

5nuit este

, parodic,

CGara Giulia

Marte giVenus surprin;i de Vulcan

cum vrei. Comic, de exemplu. Tu singuri ai remarcat foarte binec[ Marte este ridicol, ascuns aga, sub mas[, cu coiful pe cap. ins5.

te-ai repezit si lipegti o dimensiune morali peste aceasti scenide vodevil: dupi tine, postura ridicoli a lui Marte l-ar injosi peamant pentru a pune mai bine in valoare demnitatea melanco-lici a bitrinului so! batjocorit. Dar care demnitate melancolic5.?

Vulcan este la fel de ridicol! Privegte! Ce face, concret, acest so!batjocorit? Ce cauti el intre coapsele nevestei? Ce dovezi? Ce

urme ar fi putut lisa acolo Marte? Nu insist. Gestul si privirealui ml duc cu gindul mai mult la o tivileall demni de PietroAretino decit la o exortatie moral5.. De altfel, dupi cum ni-l pre-zinti Tintoretto, bietul Vulcan nu e doar gchiop: tot bltind nico-vala, trebuie si fi devenit gi al naibii de surd. Dovada: nu aude

nici mlcar ciinele. Iar potaia chiar face scandal: latri de nu maipoate ca si-l dea de gol pe Marte. O javri in toati regula! DarVulcan nu aude nimic. Ghicegti, oare, de ce? Nu ctr ar fi surd; cipentru ci se gAndegte la cu totul altceva. Fix in acel moment (gi

Tintoretto a fbcut tot ce a putut pentru a ne induce ideea uneiclipe surprinse), Vulcan uitl pentru ce venise. Altceva ii atrage

atenlia. Clci ceea ce vede acolo, intre coapsele soliei sale, il face

orb (gi surd) la orice altceva. $i nu mai vede decAt asta, nu se maigAndegte decAt la asta. Nu inventez nimic. E de-ajuns s[ ne arun-cim o privire in oglinda mare din spatele lui pentru a vedea ce

o si se intimple imediat dupi.Apropo, citeva cuvinte despre aceastl oglindl. N-ai remarcat

ci este o oglindi foarte bizar plasatl. Nu numai ci acoperi o buniparte din fereastra din fala noastri, dar este gi plasati foarte jos,

practic la inlllimea patului pe care ste toliniti Venus, 9i, in oricecaz,maijos decAt leaginul in care doarme Cupidon. De fapt, daciprivegti cu atenlie, nici mlcar nu e agllati de perete; probabilc[ e sprijiniti de o mobili mascati de masa sub care s-a ascuns

13

Marte. Ce cautl ea acolo? La ce poate servi, atAt de jos pusi? Sireflecte zbenguielile lui Venus? Foarte posibil. Nu mi indoiescci se puteau gisi destule dispozitive de genul acesta in Veneliasecolului al XVI-lea. insi o asemenea ipotezhne indepirteazi gi

mai mult de o reprezentare moralizatoare. Doar dacl nu e vorbacu adevirat de o oglindi. Tu ai zis c5. ar putea fi scutul lui Marte.Cazin care e un scut al naibii de ciudat. Nu numai dimensiunealui imi pune probleme (este, intr-adevir, foarte mare), ci mai ales

ipoteza ci ar putea servi pe post de oglind5.. Ag crede mai degrabic5. neted gi lustruit era scutul lui Perseu, astfel incAt si aibi pu-terea de a o impietri pe Meduza. E adevirat ci gi Enea avea unscut-oglindi. Erasmus Weddigen ne amintegte acest aminunt,vorbind chiar despre tabloul lui Tintoretto. Megtegugit de ciclopi,acest scut magic era inzestrat cu puterea de a arita pe suprafalalui destinul grandios al Romei. Comparalia e arbitrari (de alt-fel, nici n-ai evocat-o), dar mie-mi convine. Chiar aga, ce se vedein oglinda-scut a lui Tintoretto? Tu n-ai vorbit decit de reflexia(slab perceptibiln) a unei a doua oglinzi, aflate in afara cAmpuluivintal,in partea noastri de sceni: ar fi vorba de oglinda de toa-letl a lui Venus, pusl pe marginea patului, reflectAndu-se in scu-

tul lui Marte. (Frumoasi imagine, in treacit fie spus, a dorinteiimpirtigite: oglinda unui partener reflectAndu-se in scutul celui-lalt gi transformindu-se in oglindS. a dragostei.) Weddigen vor-begte gi el de aceasti oglindi aflati inafara cAmpului, dar, fiindcln-ai scos nici un cuvAnt despre textul lui,las deoparte reconstruc-

lia optici pe care o propune qi concluziile pe care le trage de aici.Sunt foarte indep5.rtate de ale tale, dar nici nu prea conteazd.Pentru tine, aceasti oglindi pe care nu o vedem, aceastl oglindiascunsi, i-ar permite lui Venus s[-l vadi pe Vulcan venind din capi-tul celalalt al camerei chiar gi atunci cAnd ea s-ar intoarce cu spa-tele la ugi - iar tu, intr-un mod foarte inteligent, ai pus in opozifie

14

'..l--

Cara Giulia

Mafte giVenus surpringi de Vulcan

; pusa? Sn

r indoiesc

n \enefiafuteaza gi

ruevorbahrd \tarte.xnsi tnea

i rnai ales

!i degFaba

r aihi pu-I {r-ea unaminunt,le ci*Jopi"

s4'naraTa

i tde alt-

- ser-ede

ie retleriacimpulurLa de toa-se in scu-

r dorinleinul celui-igen r-or-rr, tiindcdconstmc-ge de aici.conteaza.

i oglindedin capa-

- cu spa-r opozi{ie

aceastl oglindi, instrument al ingeliciunii, cu alta, indreptati inspre

perete, oglindi care ar dezvalui adev[rul. Si admitem. Dar des-

pre ce adevir vorbim aici?

Tu gi Weddigen tot vorbili despre reflexia oglinzii lui Venus inscutul lui Marte. Ag fi ultimul care v-ar reproga ci vi oprili asu-

pra unui detaliu aproape invizibil. insl voi nu scoateli un cuvAntdespre ce ni se oferl in mod evident privirii tocmai in scutul cupricina: Vulcanvdzutdin spate, aplecat deasupra trupului lui Venus.

Totugi, privegte mai cu atenlie: este o reflexie cu totul aparte, stra-

nie, anormali. Fiindci, de la gestul pe care il are lingl Venus gi

pAn[ la reflexia lui in oglindi, Vulcan gi-a schimbat pozilia. Pri-vegte! in primul plan, nu se sprijini pe pat decAt cu genunchiuldrept; gamba dreapti este intinsl, un pic cam leapinl (firesc pen-

tru un gchiop), iar piciorul sting este pus jos, destul de departe

de pat. in schimb, in oglindi, cum perfect demonstreazi detaliulpe care l-ai proiectat, Vulcan pare si-gi fi sprijinit gi genunchiulsting (devenit genunchiul lui drept in reflexie) pe marginea patu-

lui. Nu cred deloc, sub nici o formi, c6, ar fi vorba de o stAnglcie

sau de o neatenlie a pictorului. Dimpotrivi, in fala noastri, clarca buni ziua, oglinda ne arat| ce se va intAmpla imediat duplmomentul pe care il vedem rcprezentat in prim-planul tablou-lui: Vulcan se va cilira in pat - iar continuarea ne-o putem foarte

bine imagina. Ji se pare o idee impertinenti? N-ag zice: dac6, e

vorba de scutul-oglindl al lui Marte, atunci func{ioneazS.precwcel al lui Enea gi ne arati viitorul (apropiat) al acestei scene de

vodevil. Iar daci este, aga cum crezi tu, o oglind| carc dezviluieadevirul, atunci ni se livreazl,lec\ia ce trebuie lnvilatl din scena

pe care o vedem, morala fabulei. Rimine de vizut despre ce ade-

vlr gi despre ce mbrali ar fi vorba.

Ce se intimpll, de fapt, cu Vulcan? El venise si curme zben-

guielile (in plinl desfbgurare) ale lui Venus gi Marte. in ristimp,

15

in loc si ia aminte la lltratul ciinelui, se apuci. si caute intre coap-sele nevestei dovada presupusei lui nefericiri, insi, din cate ne aratioglinda, ce vede el acolo are darul de a-l face s[ uite complet res-tul. Este vrijit de sexul soliei sale gi se trezegte, chiar tu ai spus-o,excitat ca un satir descoperind o nimfh. $i weddigen aminteste,printre allii, de scena in care Tarquinius se pregitegte si o violezepe Lucretia. La prima vedere, analogia este paradoxali - in defi-nitiv, Vulcan si Venus sunt c5.sitori{i, gi cea infideli este Venus.insi,la o privire mai atenti, se dovedegte a fi o comparalie des-tul de perspicace, deoarece, in desenul pregititor tabloului, pis-trat Ia Berlin, furia sexuali cireia ii cade pradi vulcan este foarteexpliciti: in absenla lui Marte, a lui Cupidon gi a ciinelui, Venuspare ch ar vrea si fugi, in timp ce Vulcan aduce bine-mersi cu unviolator gata si treaci la fapte. in tablou, punerea in context estom-peazh violenla expliciti a acestei poze tipice: Vulcan (cel dinprim-plan) nu mai este decit un b5.trAn,,verde" (cel din oglindl).Pentru mine, acest decalaj (exceplional) intre sceni si reflexia eieste fundamental pentru ideea pe care Tintoretto gi-o face des-pre propriul tablou, pentru ceea ce se numeqte o invenzione spe-cifici: in el se regisesc esenla comici a tabloului gi morala carese poate desprinde din mirunta comedie imaginati de TintorettoplecAnd de la Ovidiu.

Pentru c5. acest tablou este unul comic.Iarti-mi c5. insist, Giulia,dar trebuie s-o fac, din moment ce lie nu ti-a trecut prin cap -imi asum riscul de a fi un pic agasant, nepoliticos! Marte este ridi-col, ascuns acolo sub masi ca amantul in gifonier. Comic este giVulcan, care se lasi inci o dati tras pe sfoari, orbit de fanta luiVenus. La fel de comici este gi potaia care latri frenetic in gol. pAna

gi Cupidon adormit este comic: epuizat de propriul efort, s-a invinspe el insugi (nu mai e valabil Omnia vincit Amor, ci Amorem vin-cit Amor).Yaza de sticli agezatl.pe pervaz e un element ceva mai

intre coap-

ite ne arati)mplet res-

r ai spus-o,,rninteste,

i o violezei - in defi-ste Venus.

araSe des-

oului, pis-es e foarte*ui, Venusrersi cu ulfe.it estom-n (cel dinn oglinda).reflexia ei

r face des-

uione spe-prala care

Tintoretto

sis, Giulia,prin cap -e este ridi-mic este gi

,e fanta luin gol PAni

; s-a invinsnotetn vin-rt ceva mai

17

subtil, fiind, dupi toate aparenlele, o aluzie mai necuviincioasi:e greu si nu zAmbegti, din moment ce evoci irezistibil transpa-

renla virgin alei vaze a Fecioarei Maria,,,cea-fi ri- de-prihanl'l PXni

Ei felul in care este construitl perspectiva ar putea foarte bine sifie incircat de un comic latent: dramatizeazi scena, direclionAndprivirea spre uga pe care a intrat Vulcan, dar tot el o conduce - dinaceeagi arunclturl de ochi gi prin gestul sugerat de arltltorui luiMarte - inspre o vilvitaie in mod clar astimplratl. Cea a luiVulcan? Sau cea a lui Venus, pe care Vuican se va simli datoa dupice o va fi stins din gregeall, sl o reaprindi?

in fine, singurul personaj cu adevirat neamuzant din toatiscena este Venus. Ea se afli, evident, intr-o situalie inconfortabili;a riscat umilirea gi ridicolul. Dat o dat5 in plus Ei in ciuda a ceea

ce povestegte Ovidiu, o sl iasl bine din toati povestea gi fbri cel

mai mic efort - daci nu chiar gi cu cel mai mic pre!: cAt costlo partidi cu Venus? Ce cadou ii va face solul ei satisfrcut? in orice

caz, e clar cl Vulcan nu se va apuca si o trosneascl, fhcindu-i pe

to{i zeii si ridi pe seama lui. La cit de ocupat o sl fie, n-o s[-lvadi gi nici n-o si-l audi pe Marte tulind-o pe vArfuri in armura

sa. Or, daci aceasti fabuli are o morali - deocheati, desigur, gi

machisti -,eaar suna cam aEa: toate femeile sunt la fel, nigte curve,

niEte seducitoare care ne iau minlile noui, birbaliloa care ne

exploateazl orbirea, care se joacl cu noi gi cu dorinla noastri,care ne duc de nas (de sex, de fapt) gi ne reduc fie la nigte tinerinecioplili, nevoili si se ascundi sub mas[, fie la nigte incorno-rali mullumi1i.

Concluziile mele sunt, agadar, radical diferite de ale tale. O sl-mispui c[ toati povestea mea este amuzantl, simpatici, bine con-

struiti, dar c6, nu e decit o interpretare subiectivi, ci n-am texte

care si suslini tot ce-am spus. Gregit! Din canza ta, datoriti !ie,ca si-1i pot scrie gi ca si mi iei in serios, am scormonit dupi texte.

18