MargaretAtwood

Povestea SlujitoareiTladucere din limba englezl

de Diana Marin Caea

AEDITURAART

,w

CupnrNs

I. Noapte . 7

II. Cumpdrituri 13

III. Noapte. .... 57

IV Sald de aqteptare . . . ........ ' 66

V Un pui de sontn. . . ....103VI. GospodErie. ....'....117VII.Noapte '...151VIII. Zi de naqtere. . . . . . .'......159D( Noapte ......211X. Rulouri pentru suflet . . ' ' '....219Xl.Noapte. .....279XII. Lalzabela. ........ 289

XIII. Noapte. ....377XfV Salvare. '.......... 387

XVNoapte. ...........421Nsrn Isronrcr. ,........431

I

NOAPTE

Clprror,ur. I

Dormeam in ceea ce fusese clndva o sali de sport. Pe

podeaua din lemn licuit erau trasate cu vopsea linii gi

cercuri pentru meciurile jucate odinioarl aici, iar inelele

penuu cogurile de baschet se mai aflau lnci la locul lor,

degi plasele displruserl' lnclperea era lnconjurati de o

galerie penuu spectetori gi, la fel ca in cazul ulei ima-

gini remanente, mi se pirea cl simt pe neagteptate izul

inEepitor de uanspiragie, odati cu unda dulceagi a mi.

rosului de le guma de mestecat gi parfumul fetelor care

priveau meciurile, Putend la incePut fuste din flanel -aga cum vizusem in fotografii' pe urmi firste mini, iar mai

tdrziu pantaloni gi apoi cite un singur cercel 9i niqte 9wi9e

verzi prin pir. Aici se ginuseri petreceri cu dans, iar mu-

zica incl mai risuna - un palimpsest de sunete niciodetl

auzite, gen dupl gen, un ritm de tobe abia perceput' un

vaiet deznidijduit, ghirlande din flori de hfutie, demoni

din carton, un glob migcitor din oglinzi, cernAnd deasu-

pra dansatorilor o zlpadl de lumini.

Camera emana miros rAnced de sex 9i singurltate, o

af teptare a ceva fhri formi sau nu-.. imi amintesc ci

tAnjeam dupi un lucru care era mereu Pe Punc$l de e se

intlmpla 9i care n-avea nirnic de-a face cu miinile agezate

I

Mlncanrr Arwooo

atunci, in acel loc, pe spatele nostru, deasupra goldurilor,

sau in spate, in parcare, ori ln camera cu televizorul, cu

sonorul dat incet gi imaginile ecranului luminlndu-necarnea frLmlntati.

Tlnjeam dupi viitor. De und€ cipitasem pofta aceea

nestipeniti? Era ln aer,9i mai stiruia in aer, ca umbraunui glnd, pe clnd lncercam si dormim in paturile de

campanie care firseseri. aqezate ln giruri,la distangi unele

de altele, ca si nu putem vorbi. Aveam ceargafiri de ffnet,ca pentru copii, 9i piruri vechi din stocurile armatei, pecare lnci mai scda USt. Ne lrnpituriserim cu griji hainele

gi le puseserim pe nigte sciunele, la capetele paturilor.Luminile erau mai slabe, dar nu fuseserl stinse de tot.Mlnr"la Sara gi Min4a Elizabeth \i ftceau rondul; la brlueveau atarnate bastoane cu electrogocuri pentru mA.nat

vitele, prinse de nigte curele din piele.

Nu aveau totugi arme; nici micar lor nu li se acorda

atita incredere, Armele erau pentru Paznici, special alqidintre lngeri. Paznicilor li se didee voie si intre in clidiredoar daci erau chemagi, iar noi aveam voie si iegim doaretunci clnd ne ftceam plimbirile, dc doui ori pe zi, douicAte doui, lmprejurul terenului de fotbal care era acum

lngridit cu un gard din plasl avdnd deasupra slrmi ghim-patl. ingerii stlteau in afue ingrlditurii, cu spatele la noi.

Ne inspirau frict dar gi altceva. Micar daci ne-ar ft privit !

Mi.car doci. le-am ff putut vorbi ! Ne gindeam ci le-am ffputut da ceya ln schimb, ci am ff putut fece vreun soi de

drg cu ei, ci am ff putut ajunge la o inEelegere clti vreme le

mai puteam oferi trupurile noastre. ,{qa ne lnchipuiam noi.

I United Stetes (Statele Unitc).

l0

Pottana Shjhoatci

invlgaserim cum si vorbim ln goapti 6rl si scoa-

tem aproape niciun sunet ln semiln$neric, atunci clnd

Mimgile nu se uitau ne pweam intinde braple' atingen-

du-ne mlinile in spaEiul care ne despirpa. lnv{aserlm si

citim pe buze, intoarse Pe-o pafte, c1l ceP€tele liPirc de Pet,

privindu-ne gurile, futfel am putut si spunem una alteia

cum ne cheami, transmigAndu-ne numele de la un pat la

altul,Alma. Janine. Dolores. Moira. June.

1l

II

CUMPARATURI

Ceprror,ur,2

LJn scaun, o masi, o lampi. Sus, pe avanul alb, un or-

namcnt ln reliefde forma unei cununi din frunze, avind

In centru un spagiu gol acoperit acum cu tencuiali, ca un

chip ciruia i s-a scos un ochi. Probabil ci acolo fusese

clndva un candelabru. Nu mai exista nimic de care slpoqi prinde o frXnghie.

O fereastri, douiperdele albe. Sub fereastrl" o bincuflcu o perni deasupra. CAnd fereastra e pe jumltate des-

chisi - se deschide doar pe jumitate - poate intra aerul,

f{cAnd perdelcle si se migte. Pot si stau cu mlinile im-

preunate, pe scaun sau pe blncuga de la fereastrl, gi siprivesc toate astea. Prin fereastri intri gi lumina soarelui,

clzlnd pe podeaua din qipci inguste gi foarte lustruite.

Simt mirosul de cearl pentru pardoseali. Pe podea se afliun covor oval, gesut din clrpe. ,Asta-i genul de decoraliuni

pc care-l preferi: arti populari veche, realizati de femei

ln timpul lor liber, din lucruri care nu mai sunt folosite.

O intoarcere la valorile madiiionale. Nu faci risipi - nu-gi

lipsegte nimic. Eu nu mi risipesc, Atunci de ce simt cl-milipsegte ceva?

Deasupra scaunului, pe un perete se afli un tablou

inrimat, dar fui sticli: o teproducere fotograffci a unei

r5

MARGARET ATwooD

acuarele in care apar flori - nigte stinjenei albagtri. Florile

inci mai suntpermise. Oare fiecare dintre noi are aceeagi

reproducere, acelagi scaun, aceleagi perdele albe ? Din sto-

curile guvernamentale ?

Gtndigi-vi cl suntegi ln armati, zicea Mltupa Lydia.

Un pat. De o singuri persoani, cu saltea de fermitate

medie, acoperiti cu o cwertwi migoasi de culoare albi.

Patul foloseqte doar ca si dormi in el; sau ca si nu dormi.

incerc si nu-mi fac prea multe gdnduri. La fel ca toate

celelalte lucruri, Ei gindurile trebuie ragionalizate. Sunt

o grimadi de lucruri la care nu mi simt in stare si migAndesc. Statul pe glnduri igi poate micaora gansele de-a

rezista, iar eu nu vreau si mi dau bituti. $tiu de ce nu

e pusi sticli peste reproducerea acuarelei cu stenjeneii

albagtri, de ce se deschide fereastra doar pe jumitate gi

de ce are geam incasabil. Nu se tem ci am putea fugi.

N-am avea cum sl ajungem prea departe. Se tem insi ciam evada pe alte cii, cele pe care le pogi deschide in tine

insigi daci ai un obiect tiios,

Aga deci, in afara acestor detalii, lnciperea ar putea

aduce cu o cameri de oaspegi de la un colegiu, destinatl

unor musafiri mai puEin importan;i, sau cu o cameri din-

tr-o pensiune de odinioari, penuu doamne cu mijloace

limitate. A,ga cum suntem noi acum, Mijloacele ne-au fost

limitate - acelora dintre noi care mai avem mijloace.

insi un scaun, lumina soarelui gi nige flori nu sunt lu-

cruri de lepldat. Sunt vie, triiesc, respir, imi intind palma

desficuti ln lumina soarelui. Locul in care mi aflu eu nu

e o inchisoare, ci unul privilegiat, dupi cum mi-a spus

t6 17

Pouestea Slujitoarei

Mituga Lydia, cireia ii plicea si faci distincgii clare intre

lucruri: erau ffe intr-un fel, ffe lntr-altul.

Suni clopotul care misoari trecerea dmpului. Aici,timpul e misurat de bitaia clopotelor, aga cum se intdm-

pla pe vremuri la mAnistiri, $i, tot ca la ministiri, avem

putine oglinzi.

Mi ridic de pe scaun, lnaintez prin lumina soarelui cu

tilpile incilEate in pantofti rogii cu toc jos, care nu-gi strici.

pira spinirii gi nu-s buni pentru dans. Minugile rogii zac

pc pat. Le iau ti mi le trag pe mAini, deget cu deget. Cu

cxcepjia aripilor care imi inconjoari chipul, totul e rogu:

culoarea singelui, cea care ne caract€rizeazi. Fusta largi gi

lu ngi pani la glezne se aduni sus inu-o betelie turtiti care

rrrci pini peste sini, iar minecile sunt 9i ele largi. $i aripile

albe gin de obligaEiile care ne-au fost impuse: rolul lor este

sl nu putem vedea, dar nici si nu ffm vizute. Nu mi-a stat

rriciodati bine in rogu; culoarea asta nu mi se pocrive;te.

Iau cogul de cumpirlturi 9i mi-l pun pe brag.

Uga camerei - nu-i camera mea, refuz si. spun ci.-i a

nca - nviinctiati, De fapt, nici nu se inchide cum tre-

buic. Ies in holul lustruit pe mijlocul ciruia e lntinsS. o

rnocheti de un roz-prifuit, aritandu-mi calea, asemenea

unci cirari din pidure sau a unui covor penrru capere

lncoronate.

Mocheta se pliazi 9i coboari in josul sc5.rii, iar eu co-

bor odati cu ea, cu o mAni pe balustrada care, dintr-uncopac cum era odati, a fost transformati. intr-un alt secol

ln ceea ce e azi, apoi a fost lustruiti de-atita folosire, cipi-tlnd un luciu cald. Casa - din epocavictoriani tArzie - a

Menc,lREr AT'vooo

fost construiti pentru o familie numeroasi 9i bogati. in

hol se afli o penduli mare care drimuieqte timpul, apoi

urmeazi o uqi ce duce spre salonul pentru mame aflat in

fa91 - e decorat in culorile cirnii Ei lncircat de simboluri.

Un salon in care nu mi agez niciodati: stau doar in pi-

cioare ori in genunchi. La capitul holului, deasupra uqii

de la intrare este o fereastri din sticli colorati, ln formi

de evantai, cu flori rogii gi albastre.

Acolo, pe un perete al holului, a mai rimas o oglindi.

Daci imi risucesc capul astfel incit aripile albe care imi

incadreazi faga si-mi indrepte privirea ciffe ea, o pot ve-

dea ln timp ce cobor scirile: o oglindi de perete mare,

rotundi, convexi ca ochiul unui pe;te, cu reflexia mea

distorsionatl ca o umbrl, ca o parodie a ceva, ca un per-

sonaj de basm imbricat intr-un vegmlnt ro;u, lislndu-se

purtati in jos, citre o clipi de neatentie care-i aidoma

pericolului. O Sori scildati ln slnge.

La capltul scirii se afli un cuier pentru Pilirii $i um-

brele, din acela din lemn curbat, cu brage lungi 9i lndoite,

risucindu-se pentru a deveni cArlige in forma listarilor

de ferigi. De el sunt atArnate mai multe umbrele : una

neagri, pentru Comandant, una albastrl, pentru Sogia

Comandantului ;i una care mi-a fost rePartizati mie' de

culoare rogie. Las umbrela la locul ei, pentru ci fereastra

lmi spune ci e o zi lnsoriti. Mi inreb daci Sogia Coman-

dannrlui se afli sau nu ln selon' Nu sti tot timpul agezati.

Uneori o aud plimbAndu+e in sus gi-n ios, un pas greoi

gi-apoi unul ugor, pe urmi bocinitul slab al bastonului ei

pe covorul de un roz-prifuit.

18 19

Pouexea Slujitoarei

lnaintez pe hol, trecind pe lingi u9a salonului qi pe

llngi cea care di in sufragerie, apoi deschid uqa din capi-

tul holului qi piuund in bucitirie. Aici nu mai miroase

a ceari pentru mobili. iniuntru se afli futa, care sti lamasa de bucitlrie acoperitl cu o melamini albi care s-a

rnai ciobit prin unele locuri. Poarti rochia obignuiti aunei Marthe, de un verde-gters care aduce cu halanrl unui

chirurg de odinioarl. Ca formi, vegmlnnrl ei seamini cu

al mcu - e lung gi ficut si acopere ton , dar are deasupra

un gorg prins pe dupi glt gi-i lipsesc aripile 9i vilul. Ctndicse a6ri igi pune vilul, dar niminui nu-i prea pasi de

cci care ar putea vedea faqa unei Marthe. Are mlnecile

suflecate pini la coate, lisindu-i la vedere bragele cu piele

tnchisi la culoare. Face piine, izbind cocoloagele de aluat

pcntru a le mai friminta rapid inci o dati, lnainte si le

dca forma pouiviti.Rita mi vede gi di din cap - e greu de spus daci in chip

dc salut sau doar ca si arate ci m-a vizut -, apoi igi gterge

rnlinile pline de fhini pe gorg gi incepe si scotoceascl prinscrtarul bufetului dupi caietul de cupoane, Rupe incrun-

tatl trei cupoane ti mi le di, Ar putea avea un chip bllnddaci ar zimbi. Dar incruntarea n-are nimic de-a face cu

pcrsoana mea: dezaprobarea ei se indreapti spre rochia

rogie, cu tot ceea ce simbolizeaz i ea. Are impresia ci poate

fi ceva molipsitor, ca o boali sau precum ghinionul.

Uneori uag cu urechea din spatele ugilor inchise, lucru

pe care nu l-ag ff fbcut niciodati inainte. Nu trag prea

rnult cu urechea, pentru cl nu vreau si fiu prinsi asupra

faptului. Odati am auzit-o totugi pe futa ziclndu-i Corei

Mencennt Arwooo

cieanu s-ar injosi a9a. Nu gi-a cerut-o nimeni, i-a rispuns

Cora. $i daci s-ar intAmpla, ce-ai putea face?

M-ag duce in Colonii, a zis Rita. Ar putea si aleagi

asta.

Laolaltl cu Nefemeile, si mori de foame 9i Dumne zeu

mai gtie ce altceva? a intrebat Cora. Haida de!

Curigau mtz ire ;i, ln ciuda ugii aproape lnchise, auzeam

zorniitul boabelor tari cizind in castronul de metal, Am

auzit-o pe Rita mormiind sau oftdnd, in semn de protest

sau de aprobare,

in orice caz, ele fac treaba asta pentru toati lumea -a spus Cora - sau aga Prednd ei. DacI nu mi-ag fi legat

trompele gi a; fi fost cu zece ani mai tiniri, puteam fieu in locul ei. Nu-i chiar aga de riu. Nu pogi s-o numegti

munc5, grea.

Bine ci nu sunt in locul ei, a zis Rita, iar eu am deschis

uga. Pe chipuile lor era acea expresie pe care o vezi la femei

clnd te vorbesc pe la spate gi cred clle-ai auzit: jenati, dar

gi pu,tin sffditoare, ca 9i cum ar fi fost lndreptigite s-o faci'

in acea zi, Cora s-a purtat cu mine mai ftumos decdt de

obicei, iar Rita a fost mai ursuzi.

Astizi, in ciuda expresiei impenetrabile a Ritei 9i a bu-

zelor ei bine strAnse, mi-arplicea si stau aici,la bucitirie.

Ar putea si vini gi Cora de pe undeva, dintr-o alti parte

a casei, clrind dupi ea sticla cu ulei €senfial de limeiel

gi pimituful de praf, iar Rita ar face cafea - in casele

Comandangilor inci se mai gisegte cafea adevirati - 9i

I Uleiul de llmiie este folosit adesea pentru a curiia diferite obiecte,

penuu scoaterea petelor, pentru lustruirea lemnului, ca dezinfectanr ;ica insecticid.

Poue*ea Sluji'toarei

noi ne-am aseza la masa de bucitlrie a futei, care in rea-

litate nu-i mei aparline Ritei mai mult decit imi apargine

mie propria masi, 9i am vorbi despre chinuri, suferinge 9i

boli, despre dureri de picioare, de spate gi tot soiul de ne-

cazuri pe care ni le pot pricinui trupurile noastre, aseme-

nea unor copii obraznici. Am da din cap una citre cealalti

ca si subliniem cele spuse, arltlnd ci da, gtim cum Yine

rsta. Am face schimb de leacuri 9i ne-am lntrece in enu-

merarea betegugurilor noastre; ne-am viiciri incetigor,

pe un ton scizut, jelindu-ne ca porumbeii cuibirigi pe

stregini. .$tiu ce vrei si spui", am zice. Sau am folosi o

cxpresie invechiti, pe care inci o mai auzi rostitl de bi-trani: .in,teleg incotro te-ndrepqi", de parci vocea lnsigi

ar ff un cilitor, sosind dintr-un loc lndeplrtat' Ceea ce

ar putea fi; ceea ce este.

Cum mai dispreluiam clndva astfel de vorbe! Acum

tinjesc dupi ele. igi dau micar prilejul de-a vorbi.

Sau am putea bArft. Marthele gtiu tot felul de lucruri,

discuti intre ele, transmit din casi-n casi tot felul de gtiri

neoffciale. La fel camine, ascultl gi elepe la ugi, fbri-ndo-

iali, gi vid tot felul de lucruri chiar 9i atunci cdnd igi feresc

privirea. Le-am auzit clteodati, am prins clte ceva din

discugiile lor. ,S-a niscut mortl Sau: .I-a infipt o an&ea

drept in burtl. Tiebuie si fi fost din pricini c-o rodea

gelozial' Ori vorbe insuflAnd sperange degarte: ,,A folosit

dezinfectant pentru toaletl. I-a mers de minune, degi ai

zice ci el lar fi putut simgi gustul. Trebuie si fi fost beat

mort, dar au descoperit-o, vezi binel

Sau a; putea-o ajuta pe futa sl faci piine, cufundAn-

du-mi mAinile in materia aceea caldi care nu-!i opune

2t