alb negru culoare apel contributii

3
ÎNTRE ALB ŞI NEGRU: CULORILE ÎN SIMBOLICA MEDIEVALĂ Colocviu Național organizat de Centrul de Studii Medievale al Universităţii din Bucureşti 15-16 aprilie 2016 Apel la contribuţii Între alb şi negru – spectrul curcubeului. Între (non-)culoarea „laptelui şi a zăpezii” care se răsfrînge în toate culorile şi (non-)culoarea care le cuprinde pe toate celelalte în aparenţa ei negativă e cuprinsă infinitatea de tonuri prin care percepem existenţa. Venind de dincolo de noi în existenţa fizică, spectrul cromatic cuprins între albul fondator şi negrul corolar (sau între negrul-matcă şi albul reunificării în simplitatea absolută) aduce în lume vocaţia semnificării şi invită la transgresiunea perpetuă spre metafizic. Decorative numai în ipostaza lor cea mai săracă 1 , pentru omul medieval culorile sînt sensuri şi simboluri, iar la capetele şirului lor (variabil de la o epocă la alta), albul şi negrul oferă raţiunea explorării limitelor existentului. Fixate în materie prin descompunerea albei lumini care este, pentru lumea veche, manifestarea în contingent a transcendentului, culorile poartă cu sine atributele strălucirii, intensităţii, nuanţei, care apun sau sînt absorbite în întuneric. Despre toate acestea s-a scris şi s-a gîndit fără încetare într-o îndelugatradiţie europeană avîndu-şi originea la Aristotel şi Theophrast, apoi în neoplatonismul plotinian , marcată decisiv, pentru Evul Mediu Occidental, de Abatele Suger. Opera de o viaţă a lui Michel Pastoureau a despuiat de taine întreaga cromatică simbolică a lumii medievale (din nou: îndeosebi occidentale), stabilind cuvenitele distincţii între diferitele perioade ale evului de mijloc, însumînd şi depăşind jaloanele stabilite, în timp, de Newton, Goethe, Wittgenstein ori de fizica modernă. Nu ne propunem nicidecum să răsturnăm noile accente pe care Michel Pastoureau le aduce în teoria culorilor medievale, în limitele căreia ar fi impropriu, cel puţin pentru Evul Mediu timpuriu, să negăm albului şi negrului calitatea de ‘culori’, iar ‘spectrul’ newtonian nu este nicidecum actual. Ceea ce propunem astăzi ca punct de pornire este o viziunea asupra albului şi negrului ca pretext, context, sursă, scop al culorii , în sens propriu sau figurat, concret-plastic, metaforic sau simbolic. În fond, chiar şi pentru Pastoureau, albul şi negrul sînt culori-limită, faţă de care se defineşte întreg cromatismul. Semantica temei noastre, circumscrisă, potrivit canoanelor moderne, în sfera esteticului, este solid ancorată, din perspectiva lumii vechi, în mitologie, metafizică, epistemologie, alegoreză, cosmologie, morală, actualizîndu-se perpetuu în istorie, mentalităţi, moravuri. Descriind esenţa lumii coborîtă în vizibil, gramatica culorii se constituie într-un cod util nu numai esteticii şi istoriei artelor, ci şi teologiei, filozofiei, antropologiei culturale, teoriei literaturii, heraldicii, psihologiei, sociologiei, ştiinţelor limbii. În toate aceste domenii ori în altele şi-ar putea vădi pertinenţa următoarele teme derivate sau înrudite, pe care le înfăţişăm aici exempli gratia: 1 Camilian Demetrescu, Culoarea, suflet şi retină, Bucureşti, Editura Meridiane, 1966, passim.

Upload: ioana-munteanu

Post on 30-Jan-2016

223 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Call for papers, Colocviul Centrului de Studii Medievale din aprilie 2016

TRANSCRIPT

Page 1: Alb Negru Culoare Apel Contributii

ÎNTRE ALB ŞI NEGRU: CULORILE ÎN SIMBOLICA MEDIEVALĂ

Colocviu Național organizat de Centrul de Studii Medievale al Universităţii din

Bucureşti – 15-16 aprilie 2016

Apel la contribuţii

Între alb şi negru – spectrul curcubeului. Între (non-)culoarea „laptelui şi a

zăpezii” care se răsfrînge în toate culorile şi (non-)culoarea care le cuprinde pe toate

celelalte în aparenţa ei negativă e cuprinsă infinitatea de tonuri prin care percepem

existenţa. Venind de dincolo de noi în existenţa fizică, spectrul cromatic cuprins între

albul fondator şi negrul corolar (sau între negrul-matcă şi albul reunificării în

simplitatea absolută) aduce în lume vocaţia semnificării şi invită la transgresiunea

perpetuă spre metafizic.

Decorative numai în ipostaza lor cea mai săracă1, pentru omul medieval

culorile sînt sensuri şi simboluri, iar la capetele şirului lor (variabil de la o epocă la

alta), albul şi negrul oferă raţiunea explorării limitelor existentului. Fixate în materie

prin descompunerea albei lumini care este, pentru lumea veche, manifestarea în

contingent a transcendentului, culorile poartă cu sine atributele strălucirii, intensităţii,

nuanţei, care apun sau sînt absorbite în întuneric.

Despre toate acestea s-a scris şi s-a gîndit fără încetare într-o îndelugată

tradiţie europeană – avîndu-şi originea la Aristotel şi Theophrast, apoi în

neoplatonismul plotinian –, marcată decisiv, pentru Evul Mediu Occidental, de

Abatele Suger. Opera de o viaţă a lui Michel Pastoureau a despuiat de taine întreaga

cromatică simbolică a lumii medievale (din nou: îndeosebi occidentale), stabilind

cuvenitele distincţii între diferitele perioade ale evului de mijloc, însumînd şi depăşind

jaloanele stabilite, în timp, de Newton, Goethe, Wittgenstein ori de fizica modernă.

Nu ne propunem nicidecum să răsturnăm noile accente pe care Michel Pastoureau le

aduce în teoria culorilor medievale, în limitele căreia ar fi impropriu, cel puţin pentru

Evul Mediu timpuriu, să negăm albului şi negrului calitatea de ‘culori’, iar ‘spectrul’

newtonian nu este nicidecum actual. Ceea ce propunem astăzi ca punct de pornire este

o viziunea asupra albului şi negrului ca pretext, context, sursă, scop al culorii, în sens

propriu sau figurat, concret-plastic, metaforic sau simbolic. În fond, chiar şi pentru

Pastoureau, albul şi negrul sînt culori-limită, faţă de care se defineşte întreg

cromatismul.

Semantica temei noastre, circumscrisă, potrivit canoanelor moderne, în sfera

esteticului, este solid ancorată, din perspectiva lumii vechi, în mitologie, metafizică,

epistemologie, alegoreză, cosmologie, morală, actualizîndu-se perpetuu în istorie,

mentalităţi, moravuri. Descriind esenţa lumii coborîtă în vizibil, gramatica culorii se

constituie într-un cod util nu numai esteticii şi istoriei artelor, ci şi teologiei, filozofiei,

antropologiei culturale, teoriei literaturii, heraldicii, psihologiei, sociologiei, ştiinţelor

limbii.

În toate aceste domenii ori în altele şi-ar putea vădi pertinenţa următoarele

teme derivate sau înrudite, pe care le înfăţişăm aici exempli gratia:

1 Camilian Demetrescu, Culoarea, suflet şi retină, Bucureşti, Editura Meridiane, 1966, passim.

Page 2: Alb Negru Culoare Apel Contributii

1. Culoarea/Lumina ca res / ca signum. Diverse instanţe ale

creării/instituirii culorii/luminii. Experienţă/experimentare şi

discurs/verbalizare/semioză ale luminii/culorii.

2. a. Lumină, întuneric, penumbră, cu posibile deschideri către tot

ceea ce ar putea fi lumină incertă, ceaţă, nebulos. Colorat/Incolor, tonuri medii, griuri.

Avatarurile curcubeului.

b. Lumea strălucirii, între licăr, scînteie, rază, văpaie, cu

varianta Strălucire şi diafan/translucid/opacitate.

3. Culorile/Lumina la pragul Vizibilului/Oglinzii. Cromatica

onirică.

4. Culoare/Lumină şi Formă/Spaţiu. Culoare/Lumină şi Timp. Răsărit şi Amurg, Miază-Noapte şi Miază-Zi, Zenit şi Nadir. Lumină latentă, lumină

patentă. Culori mundane şi extramundane, cu varianta Lumină mundană şi

extramundană. Surse celeste şi terestre de lumină. „Corpuri de iluminat”.

5. Culoare/Lumină şi Sunet. Cromatica sunetului/Sonoritatea culorii,

transferuri între codurile senzoriale. Armonia culorilor/Armonia sunetelor.

6. Lumina şi Culorile între senzaţii, afecte, spirit, intelect.

7. Culorile Bestiarului/Lapidariului/Herbolariului. Culori/Lumină

şi regnuri ale naturii.

Bogata bibliografie pe care o aflăm în lucrările lui Pastoureau poate lăsa

impresia epuizării acestui domeniu de cercetare. Pentru a preîntîmpina o descurajare

sterilizantă, vă semnalăm, mai jos, cîteva colocvii şi acte ale unor colocvii organizate

recent pe teme asemănătoare:

- Du visible à l’invisible. Lumière et ténèbres de l’Antiquité à la Renaissance,

Actes des deux colloques organisés au CESR-Tours en collaboration avec

Christian Trottmann, publiés aux éditions H. Champion (coll. « Savoir de

Mantice »), Paris, 2004

- prmul număr al revistei electronice Revista de História da Arte a Institutului

de Istoria Artei de la Lisabona (ISSN 1646 -1762) este dedicat colocviului

“Medieval Colours: between beauty and meaning. An interdisciplinary

conference on the study of colour in medieval manuscripts”, organizat de

Departamentul de Conservare şi Restaurare în colaborare cu Institutul de

Istoria Artei şi Institutul de Studii Medievale ale Universităţii din Lisabona, pe

10-11 septembrie 2009 (https://revistadehistoriadaarte.wordpress.com/)

- colocviul « De verres et de pierres : La lumière dans l’architecture du Moyen

Âge »; Institut Universitaire de France, avec la collaboration de l’Université

Lyon 2, l’Université de Lyon 3, de la Ville de Lyon et du Service

Archéologique de la Ville de Lyon, et avec le soutien de la compagnie Saint

Gobain. Lyon, les 6, 7, 8 décembre 2011, dans le contexte de la « fête des

lumières » (https://colloquelumierelyon.wordpress.com/)

- “Capturing Light in Late Antique, Medieval and Early Modern Art”. 6th

Annual Imago Conference. January 23-24, 2013, Haifa University

(https://sites.google.com/site/imagoisrael/activity/6th-annual-conference)

- colocviul « Couleur et lumière : de l’émanation du divin à la réception des

lumières », Tours, CESR, 2 décembre 2013, organizat de Centre d’Études

Supérieures de la Renaissance, UFR de l’Université François Rabelais de

Tours (http://cesr.cnrs.fr/actualites/archives/couleur-et-lumiere)

- Colloque International « La lumière dans les religions du Livre/une approche

pluridisciplinaire », Beyrouth; 13-14 décembre 2013. Organizatori şi parteneri:

Page 3: Alb Negru Culoare Apel Contributii

Agence Universitaire de la Francophonie, Institut Français du Proche Orient,

Maison de l’Orient et de la Méditérranée, Université de Balamand, Institut

Français (http://www.ifporient.org/node/1405)

Cei care doresc să se exprime cu privire la oricare dintre aceste probleme sau

cu privire la altele, neindicate de noi, din aceeaşi nesfîrşită arie de interes, sînt invitaţi

să-şi anunţe intenţia de participare expediind, pînă la data de 1 martie 2016, un

rezumat de cel mult 200 de cuvinte al viitoarei lor intervenţii, la adresa:

[email protected]. De asemenea, la aceeași adresă de e-mail ne puteți

scrie dacă aveți orice întrebare sau nelămurire.