KIRA IORGOVEANU-MANTSU

AINODEKAM

2

3

KIRA IORGOVEANU-MANTSU

AINODEKAM

(Poemati tru limba armânâ)

EDITURA NICO

4

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

IORGOVEANU-MANTSU, KIRA AINODEKAM (Poemati tru limba armânâ) / KIRA IORGOVEANU-MANTSU - Târgu-Mureş : Editura Nico, 2013 ISBN 978-606-546-258-8 821.135.1-1

Coperta de Wanda Mihuleac Editura NICO

Târgu-Mureş, str. Ilie Munteanu nr. 29 Apărut 2013

Lector Nicolae Băciuţ Copyright© Kira Iorgoveanu/Mantsu 2013

Toate drepturile rezervate Tehnoredactare Sergiu Paul Băciuţ

Format 16/61x86, coli tipo 11 Tiparul executat la INTERMEDIA GROUP

Târgu-Mureş, str. Cuza Vodă nr. 57 România

Hărgiurli trâ tipuseari furâ anvâliti di autoru.

5

FALANGA ALI LIMBÂ

6

7

Falanga ali limbâ Cumu s-fâtsemu s-mutămu Unâ nauâ falangâ giuneascâ Tsi s-higâ cipitli a ljei suligoasi Tu zboarâli-ali limbâ S-li pliyueascâ, s-lâ curâ sândzâ, Shi ca ashkeri s-ankiseascâ S-aurlâ shi s-greascâ?! Cumu s-fâtsemu s-mutămu Unâ nauâ falangâ giuneascâ? S-nâ pingâ tu-ali istúrii cutaru: Vulusits tu tâxeri psefti, Nipututs, fâr’ di cumândaru! Kirolu n-arâsi, nâ-u putu Di nâ-ntribămu tora: Câtâ iu? Câtâ iu? Câtâ iu? Cumu s-fâtsemu s-mutămu Unâ nauâ falangâ giuneascâ? S-higâ cipitli-lj suligoasi Tu carni, tu inimâ, tu oasi S-nâ scoalâ ditu somnulu ditu casi S-nâ lja isihia, s-minduimu: Tsi-adrămu? Câtâ iu? Cari himu? 04.02.08

8

Patridha imaginarâ Sinurli-a tali suntu Zboarâli ditu kirolu-ahândosu Ligati unu di-alantu Singiru vecljiu, sânâtosu. Sh-locurli tu zboarâ bâneadzâ: Aminciu, Avdhela, Samarina… Sh-tu ponlu-a pâpânjiloru Sh-tu somnulu a paplui-a meu Mina. Vlihuru eara loclu armânescu Hoarili- apreasi shindănji – Tsiva nu kiru, nica suntu Ascumti, duruti fidănji! Zmurticatu tsâ fu truplu livendu Shi zboarâli-arcati la cânji – Noi, adzâ, diznău li-adunămu Tu cărtsâ – tinjisinda pâpânji! Shi vâr’ nu poati s-li-ashteargâ Cu sândzulu a nostru sunt scrisi: Isturia – nipututu vâsilje – S-dishteaptâ pe-anarya ditu yisi!

9

Zârtsinjili-a Nâdiljei Dealihea himu lucrâtori! Putemu daima s-nâ scumbusimu Sh-lucurlu s-lu bitisimu! Dealihea lucrâtori himu Sh-ti-atsea di multu ahurhimu Râdzâtinjili-ali Nâdii S-li tâljemu, s-li spâstrimu! Nu-i lucru lishoru: Suntu groasi, ahândoasi, S-li zmuldzâ - va s-asudz, Va s-frândzâ oasi! Ama noi nu n-aspâremu Di copusu, di sâdoari … Altâ mileti ahtari Tru lumi nu shi-ari! Alantsâ nâ mutrescu Sh-harauâ dukescu: Cu tsi giunaticu putemu Zârtsinjili-ali Nâdii S-li tâljemu! 06.12.1997

10

Nâdii istoricâ Nâ-ngruparâ pe-anarya, trâ daima… Sh-noi nâ mutrimu angruparea… N-arcarâ tu lumi ca puilji xinits Nâ loarâ horli, fuljeaua, amarea... Nâ bâgarâ di multu sh-tu muzeu - Nâ-nyrâpsirâ sh-cartea di moarti Fârâ s-nâ-ntreabâ vâr’ tsi dukimu Desi nâ vremu altâ banâ i soarti! Alâvdats tsi populu dhurusitu nâ himu Cumu lucrămu sh-cumu câpâimu Xeani vâsilii vârtoasi s-mutămu Shi-a noastâ fuljeauâ cumu u-ngrupămu! Tuts nâ mutrescu pritu yilia-a loru: Elj suntu acshi, pirifanji, musheats... Di noi – aoa shi-aclo tu isturii vâr’ toru Tu cărtsâ sh-yilii minciunoasi-ngrupats. A loru alâvdari, trâ noi i lângoari... Nâ sculămu ditu somnu mashi s-asudămu S-mutămu muri trâ marea aveari Cu cari, tutu noi, deadunu, nâ-ngrupămu. Pirifanji nâ himu: nu-avemu ducunjeari! Tuts himu tu-aradhâ; cu locuri sh-casi Ma, unâ dzuuâ, tuti va n-ardâ ca jearu: Kirearea di multu nâ doarmi tu oasi !

11

Pirifanji nâ himu: nu câftămu a vârnui! Cumata di pâni di bolcâ u-avumu! Apreasimu foclu – ama altsâ-ngâldzâmu Sh-limba tora nâ easti ca scrumu Tsi gura nâ umpli shi-anasa nâ-i greauâ... Ama dorlu di ea ahurhi ta s-nâ doarâ! Tra s-u-adutsemu diznou tu yuneauâ Ananghi avemu di ploaia di zboarâ! Tsi s-cadâ ca sfulgu, ca-arâu fuvirosu S-nâ la amârtia di greaua-Agârsheari... Limba tra sh-intrâ tu trupu sânâtosu Di noi ari-ananghi, di noi, di-azburari!

12

Stamna armâneascâ S-frâmsi di multu stamna-armâneascâ: Zboarâli s-virsarâ Shi xeani ayri-adâparâ... Adzâ, noi, poetslji, Tsi nu s-ari-adratâ - adrămu: Truplu-ali limbâ dizgrupămu... Nu-i mortu, câ durnjia Dzuua aestâ di multu-ashtipta... Ia mutrits tu-a noasti cărtsâ: Canda easti nveastâ nauâ Ca lilicili tu-arauâ! Ia hârsits-lj pirifanjia Mushuteatsa cu-anamea Mutrits-u cumu sâ sculă Sh-tu-a limbiloru coru intră! Ea nâ-i casa Easti measa, Easti murlu, Easti sturlu, Easti munti fuvirosu Easti loclu ahândosu Easti Elimbulu a nostu Tu inima-a noastâ-mprostu! Alinats-lu shi-ahurhits Lucurlu s-lu bitisits : Limba caftâ mashi zburari Cântari shi-adyivâseari... Yinaru 2007

13

Iarba agârsheariljei Iarba agârsheariljei Creashti pi murmintulu a limbâljei! Cupii xeani arâirâ s-u-anjiurdzeascâ S-u pascâ shi s-prucupseascâ… Cupiili-a noasti u kirurâ calea Pondu-armasi muntili, valea… Yâcilu, mâtritsili nâ li tâljiarâ Sh-njeljii nifitats nica azghearâ Sh-nu n-alasâ somnu arihati Tu naua sh-muderna crivati… Iarba agârsheariljei nâ umplu uborlu Prosupi xeani pi ea nâ tragu corlu… Di cânticlu-a nostu mashi iholu armasi Di zboarâli-a noasti mashi frâmtili oasi Adunati tu trastili-arupti, tsiru… Iu s-afli vecljiulu, sânâtoslu hiru S-ligămu di elu, zboru dupu zboru S-câlcămu diznău pi-a limbâljei toru? Iarba agârsheariljei pi oclji nâ creashti Ma vârâ di noi nu-adukeashti... Imnămu hârioshi, avuts, ama-amuts - Cumu di nu dukits tuti aesti, voi, tuts?! 1999

14

Urnimii „Dukea-ti ca-nveastâ nauâ! Arucâ-ti tu-a numtâljei harauâ!“ Ânj dzâsi Anvirinarea - Cându intramu tu dzuua lâitâ Sh suflitlu-nj si mina ca amarea Zurlâ, etimâ cârăyili s-angljitâ... Nu shtea ea – Anvirinarea di moarti Câ Hlambura, Cânticlu, Stranjilu di numtâ Di xenjilji yranyeadz nâ furâ furati Di-armasi nveasta nimârtatâ sh-plâmtâ?! Nivishteshtsâli, Yrambeatitsli, Tu sfinduki-s vulusiti, agârshiti... Nâ-nvishtemu tora cu peatitsli Muderni, cu psefta tehni-mbupsiti. Anvirinarea - stranjilu di cathi dzuuă Tsimtu pi truplu-nj curmatu di-ashtiptari: Yranyeadz s-ankiseascâ, s-n-aducâ Numta ditu soni – Haraua-atsea Mari! 07.01.09

15

Furlâkea istoricâ U shtits: nai ma lishoru s-furâ istúria! Nu-ari ni nomu, ni ahapsi tr-aestâ furlâki Cari s-fatsi dzuuâ di dzuuâ, pi lunjinâ, Fârâ s-mindueascâ desi suflitu stuhinâ! Câ, de, nu easti vârâ lucru furatu, Sh-nu easti zborlu ti vâr’ omu vâtâmatu! Trâ furlâkea istoricâ nu ari culâseari, Nu-ari avinari, ahapsi, giudicari. Sh-atselji tsi u facu sunt mutrits cu tinjii Nâ-nveatsâ s-minciunămu, nâ da urnimii, Ditu vârâ avdzâtâ, natsiunalâ, academii! Zboarâli li-arâdhâpsescu cu mâsturlâki: Nu prindi sâ s-dukeascâ aestâ furlâki! Ascumtâ ghini tu cărtsâ-arâdhâpsiti Furlâkea pitreatsi câtsuti-ntruljisiti S-nâ talji itsi lumaki, râdzâtinâ, S-nâ scoatâ ocljilji, sh-fârâ lunjinâ S-pusputimu tu gekili-arupti ali istúrii Naca armasi sh-trâ noi vârâ semnu, vârâ flurii?

16

Tsi-armasi di noi? Tsi-armasi di noi, Dumnidzale? Unâ mnatâ di yiptu-asprânditâ! Arcatâ di vimtu tru lumi Tru xeani biriketi fitursitâ! Tsi-armasi di noi, Dumnidzale? Avuts dicunjiari tsi câftămu Sârmi di pânea tsi-u deadimu: Pânea-ali Limbâ diznău s-u mâcămu! Tsi-armasi di noi, Dumnidzale? Toarâ trâ xeani pâtunji! Tu oara ditu soni tsi bati, Plâcârsimu: deadunu s-vrei s-n-adunji! Tsi-armasi di noi, Dumnidzale? Pârmâtii trâ xenlu sinferu! Trâ noi – tsiva nu-artiseashti: Mashi cocala di putridlu meru! Tsi-armasi di noi, Dumnidzale? Ti-ntribămu, ama noi nâ-ntribămu Canda ts-avdzâmu Dimândarea: Hlambura mashi noi putemu s-u mutămu! 14.02.2011

17

Cundriri Dau s-azboairu Ama ărkili-s lemnu! Pâtuna calcâ-ahânda Ama nu-alasâ semnu! Nâpoi ânj si toarnâ Zboarâli griti … Sh-gura nj-u-astupâ Ushi plâscâniti! Calji cu areapiti Eara minduerli … Dultsi ca njeari Hâidipserli, bâsherli! Tsi-alargu mutrea Ocljiu-nj dishteptu … Ciudia-nyisatâ Nica u-ashteptu: Murilji-ali farâ Diznou sâ-lj mutămu! Ama dzuuâ di dzuuâ Ma multu-lj surpămu! Fâtsemu arigeai Blâstemu s-avinămu! Sh-dzuuâ di dzuuâ Grailu-ngrupămu!

18

Agârshearea-i groapa Tsi lu stizmuseashti… Cari va lu-avdâ Câ nica-ancâneashti?!

19

Crimâ balcanicâ V-adunatu tuts Sh-vâ zburâtu S-mi-ngrupats... Fârâ njilâ câ, de, Nu earamu frats! Noaptea, tu kisa a mintiljei, U featsitu pi-ascumta Vâ featsitu câ nu-adukitu Câ inima nica-nj bâtea... Mi-ngrupatu di yii, Featsitu niljirtatâ-amârtii! Tora, vârâ oarâ sh-altâ Ânj bâgats vârâ misali Sh-cu boatsi trimburatâ, Pseftâ, prifaptâ, Nj-alâvdats tinjia, axia, Câ, de, shtits câ nu mata potu S-vâ mintescu isturía...

20

Easti amânatu... Easti amânatu pristi Lumi Sh-easti-arâcoari... Easti-amânatu s-ma spunemu Tsi nâ doari... Trâ tsi s-pusputimu tu frândzâ di cărtsâ, Sâ-nvitsămu atsea tsi voru: câ himu mortsâ?! Trâ tsi ahânti-antribări nâ frimitâ? Fârmaclu i-ascumtu tru pâni, tru pitâ Tru laptili-a nostu tsi nu s-mata-ncljeagâ trâ

cashu Pi budza di njelu tsi doru amu s-u bashu... Pi numta-ali Limbâ yranyeadz xenji giucarâ Mâcarâ, cântarâ, nveastâ-arushunatâ-alâsarâ! Easti-amânatu pisti Lumi Sh-easti-arâcoari... Cumu sâ-nkiseshtsâ Cu ligati cicioari? Curi sâ spunemu Tsi nâ doari?

21

Alumtă absurdâ Noi, alâvdats armatoli, Trâ tuti vâsiliili trâ cari-asudămu, Adzâ, mashi anamisa di noi n-alumtămu... Tutu ma greu n-astrâximu deadunu Canda nu-i duri câ isturia N-asprândi unu câti unu! Noi, alâvdats stizmuitori Di adârâminti tsi, di-ahânti ori, Pristi noi mashi câdzurâ: Di skinâratlu nâ-lu kisarâ Di ketsari sh-bârtsiri Di noi alâsarâ... Ca tsi lai Farâ Di noi ari armasâ Di nu putemu s-bânămu Deadunu tu-unâ casâ? Di iu nâ vini aestâ cripari? Tsi lai numâ ari aestâ lângoari?

22

Giudico balcanicu Tu Balcanlu câpâitu di niakicâseari Mi giudicarâ sh-mi culâsirâ: Poetâ fârâ di Patridhâ! Mi-nviscurâ tu stranjilu a xinitiljei Shi-nj deadirâ cali: Leftirâ s-alagu di locu-locu Sh-dicunjiarâ la pâlătsli di cileki Tsi-ntsapâ niorilji… Alâgaiu multu pân-akicâsiiu: Patridha nu easti peaticu di locu Angârditu di thâmâheari Iu creashi mashi biriketea Tsi u seaminâ elji Tra s-aducâ ankirdâseari di bolcâ… Tu Patridha a mea zboarâli alagâ Ca njeljii prumveara Nâinti di Pashti, Sh-vâr’ nu poati s-li talji Zboarâli-a meali… Haristo! - vâ dzâcu Ânj deaditu cu giudicarea Dukearea trâ xinitia Sh-libirtatea absolutâ! Patridha nu putets S-nj-u mata loats canâoarâ Câ nu shtits iu u-amu ascumtâ! Sh-câ nu shtits câ ea poati s-hibâ Mashi Adiljiatu, Idhee niazvimtâ! 21.09.2009

23

Realitati balcanicâ Nj-u tâljiarâ Limba S-nu mata grescu Zborlu di dadâ… Nu mata strâxea Nitsi tru cânticu s-lu avdâ! Hirisi vârnâoarâ nifaptâ Cu inima-nj featsirâ: S-nu mata amu Doru Di-atseali tsi minduescu Câ suntu furnjii Di nidurnjeari, di niisihii Sh-niuidusiti trâ kirolu di adzâ. Sh-mi-adrarâ patriotlu perfectu: Fârâ murmintu di pâpânji Iu unâ tsearâ s-aprindu, Fârâ unu locu iu s-mi-apridunu Iu truplu-nj curmatu sâ-nj lu tindu… Trâ yiurtuserli-a loru Hlambura cu pirifanji lâ-u giocu A mea – arcatâ pârtsălji - Cari mata shtii tu cari locu? Patriotlu balcanicu perfectu Mi-adraiu! Sh-nu mata voiu s-nj-azburâts Di-atselu Graiu!

24

Fara mea aruvisatâ di-ashtiptari Fara mea aruvisatâ di-ashtiptari Cari adashtsâ s-ti-ascapâ? Cari? Ncotu mutreshtsâ Calea Mari Celnitslji ankisirâ pi cali mult‘ lungâ Shi agârshirâ nâpoi cumu s-agiungâ. Tâxeri scâpiroasi lâ zdruminâ tinjia Altsâ u calcâ adzâ Calea Egnatia... Tini tsâ priimnji pri ea mashi Nâdia Aruptâ cumăts di zulapea Isturía! Fara mea aruvisatâ di doru Nveastâ lâitâ tsi nu s-acatsâ-n coru... Fara mea aruvisatâ di lângoari Ari yitrii, ari...

25

Noi himu… Noi himu râdzâtina Ama pomlu i xenu… Himu njiurizma a liliciljei Nâinti frutu s-agiungâ. Noi nu himu frutlu Himu mashi dultseamea, Nustimadha a lui… Noi himu thimeljiu Ama, altsâ hârsescu casa Himu lunjinâ, câldurâ Tsi bati tu firidzli-a loru-ncljisi Câ nica au frixi S-nu lâ câlcămu uborlu Shi s-lâ surpămu thimeljilu – Tu-atselu uboru Iu numtâ s-fatsi Ama noi nu himu câlisits Lâ si pari câ, di-ahântâ lucrari, Tr-ahtări harei – himu apustusits!

26

Aylisturu kiro Aylisturu kiro tsi nu-ai dânâseari Nitsi câtu kicuta di ploai Pi prosuplu ascuru di cripari, Nitsi câtu lacârma di cilimeanu Tsi-sh caftâ sinlu tr-aplicari... Aylisturu kiro Peajâ subtsâri pi cari imnămu Daima pi-ayunii Cu-adiljatlu-azgrumatu Trâ tuti tsi-avemu s-li-adârămu Cu frixea bânămu Câ easti-amânatu... Aylisturu kiro Mi pimdzâ tu pirazmo... Alumta cu tini u kiruiu: Nu potu s-ti-ahulescu, S-ti dânâsescu Mashi dzuuâ di dzuuâ-adukescu Cumu nj-aushescu...

27

Câravea a Nâdiljei Câravea a nâdiljei dânâsi tru-unu muzeu, Cumu s-trapsi amarea - nitsi-adukimu… Earamu fugats tu lumi Averi s-amintămu Sh-di-atumtsea lj-ashtiptămu turnarea, Hunipsimu…

28

Anjiurdzeashti câpsalâ… Anjiurdzeashti câpsalâ Tru isturia a noastâ… Cărstâli nâ suntu di multu cinushi Mashi atseali ditu minti Li purtămu-ndoi, Crutsi di gushi…

29

Stepsulu Stepsulu tuts lu poartâ pi-anumiru Singurâ nu dipuni greaua sartsinâ Keatra a mindueriloru fârâ di numiru U matsinâ kirolu, u matsinâ… Muhlidzashti dzuua nilucratâ-angâtanu Fugu pâdurli – agârshiti – alâsati – Cumu fudzi oara shi anu dupu anu Fucurina ashteaptâ leamni uscati. Agiuni ashteaptâ hârăkili-ahândoasi Simitsa di yiptu – njicu semn‘ di nâdii Nu-au isihie a strâaushiloru oasi: Ponlu-a loru tru noi va sâ-nyii!

30

Cumu s-adari? Cumu s-adari tra s-amintsâ unâ alumtâ Ditu ahurhitâ kirutâ?! Kimati di-alâthuseri ts-agudescu prosuplu Tini vrei s-ti-alumtsâ cu eali Tsânânda-mbratsâ – tr-afireari – Averuri crehti, Tsi kimatli li frângu tr-oarâ Li-asprândescu: Njits dhiamanti ti hari Tsi, fârâ cuveti, mashi anyilicescu Di mintea nâ u zurlusescu… Averuri crehti, câlcati, Thimeljiu trâ pseftâ pâlati, Apanghiu trâ pututa minciunâ Tu-aestâ istúrii, calpâ, nibunâ…

31

Suflitlu-a poetlui Suflitlu-a poetlui daima-i tu lângoari Di Idhee pliyuitu, anâkisitu... Nu dukeashti ni iarnâ, ni câroari Niakicâsitu, nihârsitu, nihâbârsitu... Suflitlu-a poetlui - daima spindzuratu di zboru Aburu nividzutu-i tsi vâ treatsi dininti… Nu-lj dukits njiurizma di ponu sh-di doru Tra s-vâ kirets niheamâ di minti?! Suflitlu-a poetlui – câravi bâtutâ di vimtu Pi-amarea ali isturii mintitâ, ahândoasâ… Daima tu exodu sh-fârâ murmintu Nu shtii isihia ditu murilji di casâ. Suflitlu-a poetlui – lilici câlcatâ-n cicioari - Kisatâ di nihâbârseari, nianjiurdzitâ – Nâdii tsi vârnâoarâ nu keari, nu moari – Icoanâ tu bâsearica-ali Farâ – yluyisitâ!

32

Deaspirlu-a poetsloru Deaspirlu-a nostu vremu s-hibâ shi-a vostu S-vâ umplâ guleatsa ditu casili mări, ama-arăts... S-dukits cumu bâneadzâ poetlu Cu suflitlu-aruptu, peatits, cumăts... Alâsats unâ dzuuâ câldura-a parălui Sh-mâcats atsea dzuuâ mashi unu poemu... Va s-dukits tsi lishoru poati s-treacâ Vluyia - tu urutlu, di eti, blâstemu ! Va-lj dukits dultseamea di pâni di zboarâ Pishmanji va vâ ftsets di nu va-lu câftats! Vâ tâximu: tuti cripărli va s-kearâ Sh-va n-aflămu diznău, tru Limbâ, ca frats !

33

IDHEEA

34

35

Idheea (I) Tsi va s-earamu fârâ ea? Ambari fârâ yiptu Pomu tu locu nihiptu; Ghiumlu fârâ di-apâ Murmintu fârâ groapâ… Pâni fârâ njedzu - S-moru fârâ s-bânedzu! Carti fârâ yrami Cupaciu fârâ poami; Steali fârâ tseru Hlamburâ fâr’ meru; Casâ fâr’ citii Corlu fârâ-avlii; Vimtu tsi sâ scoalâ Sh-leagânâ ca hutu Sârmânitsâ goalâ! Albulu fârâ laiu Anlu fâr’ di Maiu! Maiu 2008

36

Idheea (II) Mi-avinâ shi nu-nj da arihati Mi-apridunâ cu vreari, nj-u poati! Mi-arucâ tu-ntribari Tu greaua luyurseari... Ânj urdinâ tu sândzâ – Mi minteashti Cu zurleatsa-a vreariljei Mi cârteashti. Mi-avinâ shi u-avinu: Avinatu shi-avinâtoru... Alagâ shi nu-alasâ toru, Mashi njiurizmâ, adiljiatu, Ca truplu di dultsi natu... Cu mintea gâgoshlu lu-aminaiu Sh-mutrescu tsi-amintaiu: Idheea tsi u-avinaiu!

37

Idhei tu serâ Ea crishtea Idhei tu serâ… Li-avea angâtanu, li mutrea Cu lăcârnji li uda… Pânâ vârtoasi crishtea Sh-ca iadira s-tindea Di u-mbârtsâta Shi u-astrindzea, Anasa lj-u loa… Ea bâna cu Idheili tu serâ Tsi s-fâtsea nafoarâ Nu mata shtea… Mâca idhei, durnjea cu idhei Bana-lj tritsea Fâr’soari, fâr’ njelji… Pitu vinili-a ljei Idhei mashi cura, Dukeri, mârânyipseri, Nu-u mata curma… Idhei – dyiamanti tâljioasi Salbida keali lj-u hârâsea, Shi sândzâ nu mata cura, Nu mata cura… 08.10.2008

38

Hroma ali Idhei Tsi hromâ ari idheea? Naca-i albâ ca hâryia? Ari njiurizmâ? Cumu creashti, Ca tu maiu, dultsea cireashi? Naca-i pâni albâ, sfungu? Naca-i tsi unu potu s-agiungu? Ari njedzu, s-lu ciumulimu? Yitrii-i s-putemu s-durnjimu? Naca easti mashi frimtari?! Naca-i kimata di-amari? Naca-i spulbiratlu vimtu? Niadratlu adârâmintu? Naca-i dorlu ti-alumtari Cu-ashkerli di mindueari? Naca-i mashi haraua goalâ Cari suflitlu tsâ scoalâ Sh-lu pitreatsi tu-ntribari Sh-lu-arucâ tu mindueari?

39

Aspindzuratu pri Idhee Sulitlu-a meu pri Idhee-aspindzuratu Lu yitripsescu pri tâxeari, pi-unu giuratu! Câtâ iu s-ti ducu, lăi, mârate? Ti-ashteaptâ nividzutslji, sotslji, S-ti scoatâ, corbe, ditu tsitate! Sh-aurlâ ca mâshcats, prudotslji: “Avemu ananghi di-arihati, Di lucârli-ngiumiticati! Ca tsi hâiri va s-avemu Ideili ma s-li discusemu? Câ eali s-higu, fârâ s-dukimu, Aclo, tu doaga iu durnjimu, Ca penuri-ntsâpâtâljioasi Di intrâ frixea pân’ di oasi!” Fudziiu, alâsaiu tsitatea cârtitâ - Câtâ Ascâpitatâ, câtâ Apiritâ? Suflitlu-nj lu-adunaiu ca natu: Tu hâryii - pri Idhee-aspindzuratu! 2009

40

Idheea nj-azbura... „Io hiu albulu pârumbu! Tradzi, ma s-pots s-cutedz! Peanili albi aroshi va s-facâ Sh-laiu dinâintea a ocljiloru va s-vedz! Io hiu albulu pârumbu! Alatslu cu cari s-mi-nkeadits vrei Nu poati s-mi-agiungâ vârnoarâ: Ni tru niori, ni tru munts cu pishtirei! Io hiu albulu pârumbu: Azboairu ca nicurmata planetâ Di vrei, nu pots s-mi dânâseshtsâ Va ti-aflu pânâ sh-tu-altâ etâ... Atsea tsi tini nu-u cânoshtsâ Sh-tsi yini, siyura, trâ tuts... Va s-himu sh-aclo deadunu, tsâ dzâcu: Ca doilji yranyeadz nidispârtsâts!“

41

Idheea-nj ciuciura... “Bana prindi s-aibâ Noimâ!” Ânji ciuciura idheea la ureaclji - Ciuciuratlu avea tsiva eroticu Shi, tra s-u pistipsescu Shi s-intru tu-agioclu-a ljei, Sâ-ntrupuia bârbatu Cari nu puteamu ni s-lu-avinu, Ni s-mi-arucu tru bratsâli-a lui! Deapoia yinea noptsâli nidurnjiti Cându dealihea videamu Bârbatu câvalâ alâgânda: Nj-arca unâ funi Ânj liga mânjili, cicioarli sh-mintea Tra s-nu mata potu s-fugu Canâoarâ di ea: Idheea tsi-nj ciuciura...

42

Idheili Suntu zârcadhi cari-alagâ Pri câmpulu a noaptiljei... Li vedu cumu ansaru, Tra s-nu poatâ vârâ gâgoshu S-li-agiungâ! Mashi mini, ascumtu avgi, Nj-andregu tufekea cathi noapti Shi ashteptu... Sh-cându lâ vedu mushuteatsa U-ascundu tufekea sh-lâ grescu S-yinâ, s-li hârsescu, S-mi-mbetu di alâgarea a loru S-nj-apuituescu istoriclu Doru!

43

Idheea nu-i biutura...

Trâ Mariana Bara Ea nu easti biutura ditu putiru Cari tu cicioari-ts cadi Sh-truplu-ts asvindzi! Ea poati s-hibâ biutâ Ditu putiru nividzutu, Mashi cu mintea... Tra s-ti hârseshtsâ Di tuti hărli-a ljei! Ea easti kisa ditu suflitlu-a tău Cari nu-ts da arihati… Ea easti Noima Ali Banâ sh-ali Moarti!

44

Idheea cari furâ isihia... Fârâ Ea – va-nj eara isihu somnulu Kirolu va-lu hârgiuiamu cu harauâ Sh dzâlili va li-ashtiptamu Tu yuneauâ – ca-nveasta-atsea nauâ! Ama ea vini, ashi, ca unu furu - Nitsi dukiiu cumu isihia nj-u lo Di-agiumshu s-batu câljiurli-ali noapti Di nu nj-aflu loclu nitsi-Aoa, nitsi-Aclo! Ea vini câvalâ, ca tâxitlu yrambo - Pi oclji sh-pri minti zâvonlu nj-arcă… Mi pimsi tu hâidi, tu-a vreariljei pidimo Mi-apreasi, mi lândzidzâ sh-mi-alâsă… Di nu potu s-dukescu njiurizma di pâni, Sh-nu potu s-mi hârsescu di cireashili coapti - Di nu mata shtiu desi-i adzâ i mâni Cându-ahânti lucri suntu nica nifapti!

45

Ca tseara niasteasâ Ea ardi tru mini ca tseara apreasâ Sh-vârnâoarâ asteasâ... Vimturi batu, arâuri s-arupu, Muntsâ s-aruvuescu Tsiva nu poati s-u-astingâ Tu kisâ s-u pingâ... Ea-i lunjina tsi canâoarâ nu keari Sh-mi tsâni tu atsea pistipseari Tsi-nj udâ prosuplu cu lacârma niplâmtâ Tu-aestâ banâ – ca elpidâ frâmtâ.

46

47

LUMAKEA DI MASINU

(poemati ditu cartea „Ramura de măslin“, tipusitâ tu limba rumunâ tu“Editura Cartea Românească”,

1985)

48

49

Discânticu Ânj si ligarâ mânjili Ca tu-unâ fuviroasâ mâyie Shi-agârshiiu discânticlu „Di dizligarea a mânjiloru“. Sh-mi dushu la maia s-lj-aspunu: Nu s-njiră, nu s-aspâre Shi-ahurhi s-mi-nveascâ tu zboarâ, Niakicâsiti zboarâ… Cumu s-vâ spunu deapoaia Tsi thamâ bânaiu? Pe-anarya-anarya mi lishuramu Di-ahânti minduieri ca prici Sh-mânjli-nj si dizliga Shi-acâtsa trupu di lilici.

50

Cara Cara nu ti voru ningâ elji Armânji daima ningâ tini… Va s-hii cama siyuru di jgljioatili Tsi va li fats pi telea teasâ Anamisa di dauâ dzâli sirini… Va s-hii domnu Pi-azbuirarea ta ditu yisu Câ vâr’ nu va s-ayunjiseascâ S-tsâ tindâ dighiosu vârâ sazmâ Ma s-hibâ s-tsâ frândzâ ărkili! Cara nu ti voru anamisa di elji Hii cama leftiru s-mindueshtsâ Tsi pots s-adari cu truplu-ts: S-lu hidz tu falanga a mindueariljei I s-lu-tindzâ pi crutsea-nduplicariljei. Cara nu ti voru anamisa di elji Ureacljea-ts va ts-armânâ daima viryinâ… Sh-tsâ spunu: va lu-avdzâ Orfeu tr-oarâ! Sh-tsâ spunu câ Euridice Nica nâ oarâ nu poati tra s-moarâ!

51

Ciudoasa apârnjiseari Nu shtiu di iu ahurheashti sh-iu bitiseashti Aestu câmpu - sh-nitsi câ shtiu Cumu di-agiumsi pân’ aoa casa mea cu cirnidz… Pundiulu, zero-lu anvârliga-lj mashi creashti Singurlu semnu di banâ – cârvănji di furnidz. Nitsi-unâ vreavâ, nitsi unâ adiljiari Niminari, ciudoasâ-apârnjiseari, leani – Câtsutlu hiptu tu lemnulu di ushi – ca-ntribari Shi pi-aoa vârnoarâ’ nu-a s-treacâ ni calu, nitsi cârvani! Ocljilu-ali fântânâ-nj greashti - sh-mi-aplecu Cofa s-u-arucu - ama goalâ-nj si toarnâ! Cumu poati ocljilu di apâ s-hibâ sh-secu? Njiurizma di locu hiavrâ antsearnâ. Lunjina-nvârliga-i ca lapti – virsatâ - Sh-noaptea tsi yini nu lja nicurmarea Aoa easti loclu iu easti-avinatâ Armunia, Isihia, Nyisarea… Lunjina pitreatsi câtsuti-ntruljisiti Sh-minduearea alagâ-ntsâpatâ di nisomnu Lunjinâ eternâ, mashi albâ lunjinâ - Bâsearicâ albâ, fârâ prosupu di domnu! Mursicatili sticuri câ tse nu ma trecu? Kirolu tsi-lu vrei - ma nu pots ta s-lu-azvindzâ? Tu-aestu câmpu tu banâ mi tsâni Câ ari Elimbu, câ shtiu c-ari muntsâ!

52

Niuiduseari Mâna mea-ndreapta nu s-mata-andâmuseashti Cu mâna-a mea nastânga! Ocljiu di nandreapta mi doari Sh-atselu di nastânga zori nu sh-ari! Ciciorlu nandreptu va sâ-nkiseascâ Ama nastângulu nu va tra s-lu-alasâ… Ureacljea mea-ndreaptâ cântări ascultâ Di cari - nastânga-i sâtulâ! Frâmtea, tsi-i singurâ - fineri apreasâ - Tru sinea-lj, trâ ea mashi lunjinâ… Pritu inimâ trecu dureri tsi nu doru Plumonjilji adiljii aerâ di-arinâ… Dhemunjilji-ali minti - lucrâtoru lao - Mindueri minuti ditu gremu va s-amintâ. Dintsâlji mâshcâ di imishea nicoaptâ Sh-gura-nj si umpli di sândzâ… Mâna hârseashti câpiclu di natu Sh-natlu-ahurheashti tra s-plângâ! Doamne, lja-nj aestâ catastasi urutâ Sh-ndreadzi-li tuti cumu shtii tini ghini - Toarnâ-nj diznău armunia kirutâ: Sâ-nj mi-aflu diznău tru mini cu mini.

53

„Anna soror“ Tini, cu minduerli-a tali, Minteshtsâ ohturli di-arinâ Eyipteani. Tini, cu minduerli-a tali, Pindzâ pristi-amări cârăyi Fenitsiani. Tini cu minduerli-a tali, Dzuua u fats noapti cu lunâ Sh-fats Nordulu tu Notu tra s-dipunâ. Tini, cu minduerli-a tali, Muts ditu ahândimi Atlantida. Tini, cu minduerli-a tali, Nj-aduts aminti versulu ditu Eneida Cându Didona ciuciurâ: “Anna soror”… …………………………………………………………….. Di-unu kiro minduerli tuti mi doru!

54

Pundiulu muta oahti di-arinâ Pundiulu muta oahti di-arinâ tu casa mea. Isihâ, mutreamu cumu s-tindea Sh-cumu va sâ-ngljitâ tuti, tuti… Shideamu pi mardzina-ali noapti. Unu ohtu di-arinâ s-aprukea di mini: Tora, tora, tuti va s-bitiseascâ… Minduiiu atumtsea câti nica amu ti-adrari. Shi, mutrindalui mânjili-nj Ancrutsiljati shi discurmati-n poalâ Lâ dzâshu: “Ljirtari, mânjili-a meali, câ nica hits musheati!”

55

Ahânti fapti Ahânti fapti ditu isturiili moarti Mi-aducu anvârliga noapti di noapti. Cu vâsiljadz, kiola sh-imperatori Mi-andâmusiiu tru yisu di multi ori. Cu Filip – Veryina-nmurmintatu - Trupu di-amiră di-alumti mursicatu. Cu-Aristotel – di mânâ cu-Alexandru Pri sumu cubelu di mindueari sh-oleandru. Nu-amu isihii aestâ noapti,-ntrebu: “Sucrati, S-aruts fârmaclu, naca nica s-poati?”

56

THIMISERI DITU UNU ETHUSU BIZANTINU Momentu bizantinu (I) “Putea s-l-alasâ macari oslu Cu cari cânli s-arâdi, Unâ funi anvârliga di gurmadzu – ca vârâ shamii – Unâ tsearâ cu cari s-da focu a pailjiloru Câ tutu nu-avea prăvdzâ s-li-aroamigâ - Unâ tâpsii cu lapti tr-aspâreatlu Njelu Tsi eara-ndreptu trâ curbani - Unu arburu - trâ sârmânitsa A natsloru tsi nu putea sâ s-amintâ, Unâ mnatâ di gârnu trâ pântica Agiunâ a câmpuriloru stearpi…” Mi-mpuliseamu s-nj-aducu di-aminti Cari nj-avea dzâsâ zboarâli-aesti Sh-câ tse minduescu tora la eali?!

57

Momentu bizantinu (II) Avea-acâtsatâ cali lungâ… Tu muntsâ grei, pâduri lâiti Nâpoi lâsa stulii, cârunâ Arâsu di natu, arădz mâriti… Oclji-lj eara dauâ fântânji Di eti canda-eara sicati Imna ca pimtâ di fantazmâ… Imna,-ntru mânâ c-unâ Carti. Tuts u mutrea ca ciulduits: “Musheata tsi tu Carti pistipseashti!” Cu oclji-a mintiljei kiruts Dukea câ altâ lumi-lj greashti! Hâbari tu tsitati agiumsi Tsi căljiuri vâsiljioanja bati… Ashkeri pitricurâ – u-aflarâ Tr-unu skitaryio – durnjea-arihati! Cartea di cari nu s-dispârtsa Di truplu-a ljei – eara-alâkitâ… U-arupsirâ, frândzâ cu frândzâ, Tra s-hibâ crima bitisitâ! Ma frândzâli, tru vimtu-arcati, S-turna ca ploai-nfârmâcatâ! Hâryia-aspusi altâ crimâ: Ashkerea tutâ avea moartâ!

58

Sh-unu vimtu vini… Di-iu-nkisi, Di-adusi frândzâli nâpoi, Di s-adunarâ pali-n Carti: S-u-adyivâsimu ets dupu noi!?

59

Thimiseari ali unâ vâsiljoanji bizantinâ “S-avea hiumusitâ s-nj-arupâ stulia di perpirâ. Eara unâ ashkeri di-agiunji, cu stranjili pârtsălji. Pi-scamnulu vâsilikescu Avea alinatâ unu bâbâlitu-ncusuratu Sh-aurla: “Vremu Bizantsulu!” Nj-u mutarâ câruna ditu arinâ Sh-u bâgarâ pi caplu-a-ncusuratlui… Nj-arupsirâ stulia di perpirâ Tra s-hiu mâshcatâ di-arshinea guleatsâljei… Thamâ atumtsea s-featsi! Ahurhirâ s-alagâ-aspâreats Cându vidzurâ câ sumu stulia di perpirâ Stulii di steali purtamu Sh-câ pi toarâli a meali Armânea câti-unu ocljiu di yilii Tu cari-sh vidzurâ prosupli zmurticati. Ashi-nj xanaamintaiu vâsilia Stulia di perpirâ sh-scamnulu a Bizantsului!”

60

Di dzuua-atsea… Di dzuua-atsea crivati nj-u-amu tufekea ‘Nflucata-i di trandafili di focu Sârakea mâcâ-ndreapta giudicatâ - Mi-ascundu alargu, tu niaflatlu locu… Cu albulu-ts stranjiu tsi-nj disica mutrita Pâreai Elimbu urdinatu di dzei, Di vreari aplucusitâ, agârsheamu C-ari prudari, arâdeari, sh-farisei… Ti mâyipsi atsea hlamburâ albâ Tsi u purtamu pirifanâ-n Tsitati… U loashi niheamâ: cumu di nu-adukishi Inima-a Farâljei a meali cumu-sh bati? Sh-nâ noapti mi-agudi ca unu câtsutu - Sh-cupii di zboarâ-nj pitricushi, pi lunâ! Ma tu hâryii, nâ boatsi canda-avdzâiu: “Câdzu Bizantsulu? Naca-i nâ minciunâ?”

61

Nâpârtica ali singurami Nâpârtica-ali singurami minghiushlji shi-lj asunâ Tu-a noaptiljei firidâ scutidea mashi bati… Io nj-u portu bana - cilimeanu di mânâ - Sh-voiu s-u ducu alargu, nafoarâ di tsitati. Ama cârâuli portsâli li-aveaglji Batu… ama mashi mini nj-u avdu bâtearea… Mi-apridunu-acasâ – ca xinitipsitlu - Tsi Shtearea-sh kiru – Pistea, Ihtibarea… Mânâstirli-s ermi – fârâ zboru di psaltu - Sufliti dipunu tu-api lăi, mâryiti… Cari n-arâdâpseashti unu pristi-altu, stogu, Oasili aushiti, di-amârtii spâstriti?

62

Sh-nica nâ noapti albâ… Nica nâ noapti albâ ca spuma-atsea di-amari Ca iasamina, hlambura di numtâ Stuliili bizantini aspindzurâ andzari Pânji albi, caldi, mintea mea frimitâ. Ocljiu pliyuitu - armasu fârâ lunjini - Tricutlu sticu – i dultsi ayunii - Unu Numiru fârâ njedzu hiu fâr’ di tini, Dervish-ndzânucljiatu tu-unâ pundii. Deadunu ardeamu tu focu fâr’ bitiseari… Cu neauâ mi-nvâlishi – tru munts cu dzadâ - Dukeamu atsea dureari fârâ di yitripseari: Canda-nj fudzea ficiorlu tu lungâ crutsiljadâ!

63

Kirutâ i neaua… Kirutâ i neaua… ama scântealji cadu Sh-focuri bengalitsi* tru mini s-aprindu Truplu-nj di leamni - mizi potu s-lu-astingu - Minduinda la avra di vearâ, ditu Pindu… Sh-mâna ta caldâ, ca lâna di njelu, Câ tse-nj da hiavrâ ca skithica** iarnâ? Pi prosuplu-a meu mashi lăcrânj s-prilingu Sh-hândăki ahândoasi-ahurhirâ s-ashtearnâ… Tsâ caftu s-mi-aruts tu nopts nidurnjiti… Nu voiu sâ-nj mi-analtsu… Dininti s-tsâ stau! Câmeshi sândzânati, di-alumti mâryiti, Dzuuâ di dzuuâ s-mi-alashi s-tsâ li lau… *Bengalen – reghionu istoricu tu India iu uboarili a pâlătsloru vâsiljadzloru eara lunjinati cu-aesti lunjini cu buiei. ** Skitia(gr.Σκυθία): reghionu tu Eurasia (anamisa di Asia shi Evropa)

64

Tu-atsea bitisitâ di vearâ Tu-atsea bitisitâ di vearâ Unu gljetsu câdzu pristi noi, unu nâvaljiu! Ti-avea acâtsatâ nâ fugari barbarâ Ama nu ti dânâsiiu, nu ti-acljimaiu! Ahâtu mashi putuiu, cu lăcârnji, s-grescu: “Nu ti du! Nu ti du! Nu ti du!” Sh-di-atumtsea, singurâ, tu noapti lu-acljemu: “Enkidu, Enkidu, Enkidu!”* *Enkidu: herou ditu epopeea sumerianâ “Ghilgamesh”

65

Dukescu singuramea Dukescu singuramea-ali Kleopatrâ tu-ostâ noapti… Arâvdâtoari, sâ-nj pitrets, ashteptu Uheaua, tu cushorlu mplinu di hitsi coapti, Somnulu sâ-shi lu aflâ pi-a meu tiniru keptu. Ea, mâshcânda, anarga-anarga s-moarâ… Io, anfârmâcatâ, adukinda: Câ tsiva nu poati tra s-mi doarâ Sh-câ potu nica s-hiu - bânând-murinda…

66

Yrafii pi suflitu Doamne, sâ-nj dzâts câ tse mi-alâsashi S-dipunu noaptea-aestâ tru suflitlu-a meu? Aclo, skitaryio pâryisitu mi-ashtipta Sh-calea câtâ elu – fu pidimo multu greu! Steali câdea tru elu ca tru-amari Lunjina loru trâ unu sticu mi fâtsea S-vedu unâ gurâ hâscatâ di lamnji Tsi agiunâ, dicunjiarâ,- ashtipta… Sâmtsâ bizantinji ca natslji plândzea Cu shamia l-ashtershu salbidli fatsi. Ditu stiznji di eti canda fuga-sh câfta Agârshinda yiurtiili, a preftsâloru boatsi… Tu-atselu skitaryio ditu suflitlu-a meu Seamni fârâ noimâ murilji-aspunea - Ocljilji-azgârlits, dilatats di-ntribări Anyrâpseri tu-unâ limbâ-agârshitâ-alidzea…

67

Milanea a Bizantsului Milani nica yii pi murilji di Tsitati Ditu marea Politii tsi doarmi ca Musheata… Aushilji mashi cânoscu njiurizma-a ljei ditu Carti Tsi poati s-tsâ lja-anasa, deadunu cu bana sh-njiata… Aoa dumnea vârnoarâ Cuvenda, Puiziia, Ama-nkisirâ-agiuni, pâgânili Ashkeri S-ashteargâ itsi toarâ tsi-u pitritsea Vluyia Ditu Psalturli ascumti - tu muri, tu mânâstiri. Ayalmili tsânea tu mânji veclji putiri Tsi nica eara-mplini – milani nivirsatâ - Mâxânjilji mashi nu-lj shtea buiaua di cubeu - Tsitatea si-afla tora la Marea Giudicatâ! Stuliili bizantini – mashi thimiseri tsi doru… S-muta tu Politii ashkerli cu cuveti Cari-aurla: “Milanea-i atsea tsi minciuneadzâ Tu cărtsâli Comneani shi Porfirogheneti!”

68

Minutsâtâ kiatrâ Minutsâtâ kiatrâ truplu nâ-lu hârneashti Budzâli mizi potu s-ma hibâ molji Cohi di mânâstiru - sihatea tsi bati Kirolu-ampârtsâtu namisa di noi. Mindueri minuti mintea nâ-u hârnescu Sândza-n veni s-dutsi, ama nu-sh si toarnâ Vârnâ nu nâ greashti ; dipârtărli-acrescu Iu hits vruti Miri ditu tricuta toamnâ?! Minutili doruri urdinâ pritu somnu Ama nu-au puteari vrearea s-nâ dishteaptâ Acâ s-fânârseashti prosupu di-omu, di domnu Treatsi ca tu yisu, nu poati s-ashteaptâ. Minutili sticuri batu firida frâmtâ: Cadi ploai greauâ – apa-i nispâstritâ - N-anvâlimu pri oclji cu cartea-nyrâpsitâ Cu yrami di sândzâ – shi niadyivâsitâ!

69

Hârsinda unu vecljiu rosarium Mi keru tu catidralili di mindueri Sh-unu fumu hipnoticu canda mi-apridunâ Lumbarda-aprindu, ama ea s-astindzi – Mârmurusitâ-armânu sumu alba lunâ… Tu-a mintiljei pâhnii – unu njelu mizi fitatu - Cu frixi mi mutreashti, cu-ntribari… Hâryia-adusi pârmâteftsâlji pseftsâ Tsi-nj loarâ njelu, s-lu vindâ tru pâzari. ……………………………………………………………… Di-atumtsea tutu mi keru tu catidrali Shi-nj port pampori di mindueri tu-acvarium… Durerli, shtiu, sunt veclji, antsestrali, Sh-li yitripsesc‘, hârsinda-unu vecljiu rosarium…

70

71

POEMATI LA EYEE

72

73

Lumakea di masinu (I) Cu-arâvdari, sumu vahtea a multsâ anj Ca masinlu mi-armâtusescu cu imishi. Nu-nj dats tsiva – câ soarli easti trâ tuts! Sh-mini pitrecu câtâ voi arâuri di untulemnu Shi-aesti imishi ti nisheani Cari-agiutarâ caluyarilji shi dervishilji S-treacâ pundiurli mări a suflitlui. Tâcutâ, anamisa di-ahânti furtunji mutati Di zboarâli ca limbi di fârmâcoasi nâpârtits, Trecu cu frâmtea-ncârunatâ Cu-unâ lumaki di masinu, siminatu Di mâna-ali maie – la amealu di Eyee, La mardzinâ di Kavalâ shi La mardzina atsea di ma-nghiosu A farâljei a meauâ... (ditu cartea ”Lumakea di masinu”/”Ramura de măslin”, 1985)

74

Lumakea di masinu (II) Durnjeamu tu-unâ livadi Fârâ canâ aumbrâ di arburi. Mashi unâ lumaki di masinu S-discurma pi keptulu a meu... Vinirâ nâpârtitsli-nfârmâcoasi a pundiului Mi mutrirâ… shi fudzirâ. Vinirâ lukilji agiunji a pâduriloru Mi mutrirâ … shi fudzirâ. Vinirâ ursili-a muntsâloru Mi mutrirâ … shi fudzirâ. Lumakea di masinu Di tuti mi-afirea! Vinishi sh-tini tu somnu shi Ti-avdzâiu: “Ia, yinu s-ts-aducu Mesopotamia, Fenitsia, Eyiptulu Shi Makidunia, marea-a ta vreari!” Diunâoarâ livadea amintâ: Iarba tsi-ashtipta cusuiari! (ditu cartea ”Lumakea di masinu”/ ”Ramura de măslin”, 1985)

75

Eyeeicâ S-tsâ hâidipsescu mardzina di-amari daima albâ Has ca unâ minari di cupii ... S-mi-arucu tu apili-a tali Has ca tu-unu munti di lânâ albâ. S-calcu kitritsealili-a tali Shi s-mi-ntsapâ cumu curnitsili di njelji. Sâ-nj necu lâcârnjili Tu oclji-a tălji atselji multsâ, Câ nu mata potu s-lu-avdu paplu Cumu grea di Kavala: “Amarea!” “Amarea!” (ditu cartea ”Lumakea di masinu”/ ”Ramura de măslin”, 1985)

76

Atseali trei amări a suflitlui S-vâ dukescu daima ninga mini, Acâ, alargu di voi, Mi leagânâ mashi kimatli-a yisiloru! Mashi voi mi-nvitsatu S-potu s-imnu pri-api Fârâ s-mi-asparu Câ va-nj necu suflitlu! Euxin – giunami,-ntunearicu, sirinu! Mediteranâ – vâsiljoanj, capidanâ! Eyee – trupu di muljeari, di dzee! Ascâldats-mi, diznău amintats-mi Ca atumtsea, vâr kiro! (ditu cartea ”Lumakea di masinu”/ ”Ramura de măslin”, 1985)

77

Paradoxuri Unu papu sh-una maie-azburăscu Cu nipotlu: Gârtseashti! Unu papu sh-unâ maie cântâ A nipotlui: Vâryâreashti! Unu papu sh-unâ maie lu hâidipsescu Nipotlu: Arbinisheashti! Unu papu sh-unâ maie adyivâsescu A nipotlui: Rumâneashti! Unu papu sh-unâ maie ciudusits mutrescu: Nipotlu lâ plândzi pri-Armâneashti! Pefkohori, 19.06.2008

78

Yisu Aveamu muritâ aoa sh-njilji di anji… Tu-alumtâ fuviroasâ, nitinjisitâ – Mi-ngruparâ cu scumpi stulii Tu loclu iu di daima pâpânjilji Hârnirâ altsâ sh-mâshcarâ-amârtii … Aestâ noapti, tu câtranea yislui Videamu: Callu troianu iarba pâshtea Di pi murmintulu a meu! Pefkohori,Yismâciunj, 2009

79

Pâriyurii trâ Kristina Gioga Câ tse adzâ kimatli Ânj pitrecu muzicâ fuviroasâ? Amarea - urutu s-nârâi! Ma amânatu, aprukeaiu hâbarea jiloasâ: Unâ featâ armânâ muri... Nâ fugu nâdiili N-azboairâ pilisterilji Tru xeani cubairi apridunats I la-Atselu di-Analtu alinats... Dânâsea, Doamne, aestâ kireari Sh-toarnâ-nâ pilisterilji nâpoi Ntrupuits tu-a Farâljei vreari Tra s-na-aflămu noi cu noi... Pefkohori,10.07.2009

80

Amarea Adzâ amarea easti isihâ Has unâ muljeari câpâitâ Cari tuti li-andreapsi, li bitisi… Sh-tora s-teasi tu crivatea kirolui Sh-mutreashti nâpoi, vârnâoarâ nâinti… Vârâ suskiru, vârâ uhtatu Minâ peaja a apiljei Sh-tsercljiuri njits, anyilicioasi Aducu ditu ahândami dhiamanti… Isihâ easti muljearea adzâ Sorâ deadunu cu-amarea: Tsiva nu u cârteashti, nu u doari Câ tuti li featsi, li bitisi, Li-adră pi-aradhâ, tu-aradhâ, Tora, trâ daima, sh-trâ eta a etiloru! Pefkohori, Yismâciunj, 2009

81

Amarea di masinji Dinintea-a ocljiloru tihea nj-ahârzi Amarea di masinji – di-asimi nishani… Mi-ascaldu cathi dzuuâ tu ea sh-mindueri Ahurhescu s-alagâ cârvani, arivani… O, ciuciuratlu a frândzâloru, seara - Sh-dzuua: nyilicearea sumu soari! Nu voiu s-bitiseascâ aestâ vearâ Nu voiu sâ shtits tsi mi doari! Aynanyea – Eyeea mi-acljeamâ S-fâtsemu muabeti, siryeani – Cumu s-featsi di adzâ-nj criscurâ Ărchi cu peani? Pefkohori, Yismâciunj, 2009

82

Xinitipseari Xeanâ tru patridha tru cari mi-amintaiu Xeanâ tru-atsea tru cari bânedzu - Xeanâ tru patridha tru cari mi turnaiu Iu s-nj-avinu xinitipsearea-nyisedzu... Ama di ea nu potu s-fugu vârnâoarâ Ca nauâ keali pri-a meu trupu acriscu U portu ca fortumâ sh-ca dhoarâ: Xinitipsearea di daima tru sândzâ nâ fu... Pefkohori, 11.07.2010

83

Eyeea ca dhiamantulu Adzâ Eyeea anyiliceashti ca dhiamantulu... Lishoru ca leava di dultsili vimtu Ânj lu dukescu truplu Afundatu tu truplu-a ljei Sh-dukescu unâ câroari Ca di-ambârtsâtari di vreari... Adzâ Eyeea anyiliceashti ca dhiamantulu Mutrescu ahânda Shi-nj vedu suflitlu: Unu pescu tsi mizi adilji! Unâ sh-unâ mi-acâtsă heavra Tu câroarea a dzuuâljei di vearâ Shi gljetslu antarcticu Câdzu pristi Eyee Sh-pristi mini... Pefkohori, 11.07.2010

84

Amarea mea vrutâ La tini yinu, Amarea mea vrutâ, Sâ-nj yitripsescu pliyuerli... Ama sarea ta-nj li dishcljidi sh-ma multu Sh-pliyuerli sândzâneadzâ... Truplu-nj, tu scalda ta, Alasâ toarâ sândzinati Apâ aroshi anvârliga-nj... Oaminji mutrescu ciudusits Sh-pistipsescu câ easti Unu fenóminu paranormalu! Elji nu-au cumu s-adukeascâ Câ easti suflitlu-a meu armânescu Tsi, di eti, tu-aestâ parti di lumi, Sândzâneadzâ... Pefkohori,14.07.2010

85

Pi-amealu di Eyee Grets, Arbineshi, Vâryari Sh-anamisa di elji – cari shtii Câts Armânji tukits S-hârsescu di mushuteatsa ta... Mini shedu pi-amealu Sh-lâ mutrescu hârsearea cu tini! Yinati, zilii mi-acatsâ Câ mini nu potu s-bânedzu aestâ harauâ Câ elji potu sâ-shi neacâ Njitslji gaileadz di cathi dzuuâ Tu apa a ta kiskinâ ca dhiamantulu Sh-câ a melji gaileadz Suntu ahântu grei sh-di-ahânti eti Câ nu lj-ncaki nitsi tini, Vruta mea Eyee... Pefkohori,16.07.2010

86

Nifapta numtâ Ncot ashtiptats armâtusits: Numta nu s-mata fatsi! Elada – nveasta musheatâ sh-avdzâtâ - Vârâ yrambo nu va s-yinâ s-u caftâ... Cuscârilji dânâsirâ trâ daima Keroneea*... *Loclu iu Filip Doilu amintă atsea ma mari alumtâ cu gretslji sh-iu, trâ prota oarâ, lo parti sh-Alexandru. Pefkohori,17.07.2010

87

Limbili-a Balcanlui Pi-amealu di Eyee – Avdu tuti limbili-a Balcanlui Mashi a mea - iuva! Zilia mi fatsi ziya s-nj-u keru Shi-nj si pari câ avdu limbi barbari Sh-canda-nj yini s-l-aurlu: “Limbâ ca-a mea altâ nu sh-ari!” Mi-apridunu: mârata-nj minti Canda u lo dipu pi shcreta Sh-canda agârshiiu câ nu-i ca Nâinti Sh-câ tora altâ-i aradha, altâ eta... Pefkohori, 20.07.2010

88

Andamusi cu Eneas Durnjeamu sumu aumbra di masinu Sh-mi hârneamu dupu istorica-agiunari… Aclo-avea dânâsitâ Eneas cu-a lui soie Curmats di lunga cali pi-amari, Avinats, fudzits ditu Troia vrutâ Sh-mi-ntribarâ desi-i calea Câtâ Patridha tâxitâ… Mini, di njilji di anji xinitipsitâ, Âlj mutreamu cu ascumtâ zilii… Shteamu câ elji va s-agiungâ Pi-amealu-ali tâxita Italii… Sh-câ mini, trâ daima, ashtiptânda Sumu aumbra di masinu Minduinda sh-anyisânda, Patridha tsi nu u-aflu iuva: Mashi ascumtâ, aclo, iuva… 11.08.2010

89

Ocljilji-ali Eyee Trâ maia mea, Kiratsa Caracota Cându-u vidzuiu prota oarâ Eyeea Anj si pâru câ ocljilji njirlji-ali maie Lj-avea datâ atsea hromâ… Shi u videamu maia cumu mutrea-ndzari: Ocljilji-lj si dilata, canda vrea s-agiungâ Pân’ di Kavala… Nica-nyisa sh-nica nu shtea Câ u-avea alâsatâ trâ daima! S-turna ma nâpoi câtâ mini, Fitica tsi nica nu-avea vidzutâ amarea, Sh-ahurhea sâ-nj pirmithuseascâ: “Amarea easti ashi, njirlâ, cumu ocljilji-a melji, Sh-apa-i dihaminâ, bunâ trâ scaldâ, Ma s-hibâ di intrashi unâ oarâ Suflitlu lândzitu va ts-armânâ trâ daima… Shtiu tsi tsâ dzâcu, feata mea, Tricuiu-nveastâ câvalâ pritu Kavala, Cuscârilji-arca bamboani pi căljiuri… Yranyeadz hârioshi, dânâsimu Pi-amealu di Eyee sh-nâ giurămu Vreari sh-tinjii… Amarea n-avdzâ shi s-hărsi… Ma nâpoi, câ noi u-alâsămu, Siyura s-cârti, s-nârâi… Sh-ti-atsea, adzâ, ncotu câftămu Macari unâ oarâ s-u mata videmu!” Ashi-nj dzâsi maia cu ocljilji yalanji …

Sh-mini, cathi oarâ, pi-amealu di Eyee Mi-andâmusescu cu ocljilji-ali maie.

Pefkohori, 02.09.2010

90

Ocljilji ca masina Trâ maia mea, Maria Irguvan Alantâ maie, cu oclji lăi ca masina, Ânj pirmithusea cumu suntu aesti fruti Criscuti tu locurli tsi mini nica nu le-aveamu câlcatâ. Ânj zuyrâpsea pomlu: nu multu analtu, Cu frândzâ asimcati, cu lumăki ca bratsâ teasi Canda daima etimu s-tsâ da tsiva! Anj dzâtsea câ au unâ nustimadâ ahoryea, Câ potu s-ti hârneascâ tra s-trets tuti pundiurli A banâljei shi-a lumiljei… Ea, tora, bâna mashi cu thimisearea ali nustimadâ Tu atsea hoarâ oarfănâ, iu mira u-avea arcatâ… Shi shtea câ vârnâoarâ nu va s-mata veadâ Vârâ masinu ca atselji ancârcats di fruti, Toamna, tu Kalcidika di ninga Amarea Eyee… Maia-nj cânta shi “Featâ, ocljiu-ts mâsinatu” Tra sâ-nj hibâ sh-ma mari apuria… Cându vidzuiu prota oarâ câmpuri cu masinji Fu ashi cumu nj-avea zuyrâpsitâ maia! Poati dorlu-a ljei mi-arcâ aoa, tu-aestu locu, Iu cathi tahinimâ, vedu dininti unâ livadi cu masinji… Pefkohori, 05.09.2010

91

Calea trâ Ithaka Mplinâ di keadits – calea trâ Ithaka... Ascâpiroasi tâxeri ashteaptâ La mardzinâ di căljiuri, la stâvrândonji... Seamni psefti, bâgati tra s-ti-arâdâ Shi s-ti pitreacâ tutu ma alargu di ea. Ama tini imnâ-ts Calea, nu li mutrea, Trets keaditsli, aravdâ seatea, foamea S-nu ti-arâdz! Anyilicearea-asprânditâ di musheati fineri I di fluriili-arcati s-ts-ancupârâ suflitlu S-nu ti toarnâ ditu cali! Ma ghini s-armânji dicunjearu Trâ totna - la poarta-ali Nâdii! Sh-cara nu va tsâ vindzâ suflitlu Calea – câtâ Ithaka va ti ducâ!

92

Dultseamea a piricljiului Adzâ vruiu s-adukescu Tsi gustu ari piricljilu: Acâ nu shtiu s-u calcu amarea Mi-arcaiu tru ea sh-mi dushu multu-alargu Minduiamu câ va mi-ngljitâ Sh-va mi yitripseascâ trâ totna Di-aestâ idhee nitihiroasâ. Ama, ea, Amarea, Sâlâghi kimati lishoari Tsi mi ligâna, Mi-apriduna... Adukeamu câ pi bratsâ mi loa Sh-canda dada-nj cânta...

93

Fratslji di la Eyee Frats, voi, frats mârats, Fârâ s-adukits, cântats Taha cânticlu di banâ Ama-i cânticu di câmbanâ Tsi nâ greashti trâ-ngrupari: Limba tsi-ancâneashti, sh-moari! Cumu putets pânea s-mâcats Di vindearea-vâ di frats? Pâni laie, nfârmâcatâ Cu lăcrânji di frats frimtatâ... Cârvealjea tsi-avets pri measâ Easti Fara-a noastâ teasâ Voi di mârshea a ljei mâshcats Sh-nu-adukits câ, nfârmâcats, Yitripseari va s-câftats... O, Armânji, lăi, frats mârats!

94

Ma ghini... Ma ghini dicunjiari la poarta ali Nâdii Di kihâeadz la poarta-ali Minciunâ! Ma ghini tu stranjiu ampiticatu Di-atselu di pirpirâ cu vindearea-ancupâratu! Ma ghini goala sinii tsi ca feata ashteaptâ Tihia-atsea buna, aleaptâ, Di measa-mplinâ di bunetsli furati Di vindearea di Farâ, di Frati!

95

Pi-amealu di Kalcidicâ “Vlahos”, “Vlakakia”, “I Avyi ton Vlahon” Anyilicioasi reclami acljeamâ turishtsâlji... Afendicadz tsâ li-asunâ Ca yâryârici tru mânâ... Intru sh-ntrebu: “Zburâts armâneashti?” Sh-nj-u toarnâ pi gârtseashti, Vâryâreashti, arbinisheashti, aruseashti... Hunets di birâ, putiri di plasticó Arcati pi-arina caldâ - iutsido... Shutsu caplu, s-nu vedu blasfemia: Turishtsâlj sh-arucâ tu Eyee cupria Adunatâ tu suflitlu lândzitu di curmari Di bana di-unu anu, tricutâ tu lucrari... Mutrescu aclo – câtâ munti Sh-tsi vedu? Picurarlji armânji, tsi iarna aoa dipunea Ama arina s-u calcâ nu cutidza... Eyeea di aynanghea-u hârsea Tu truplu-lj caldu varnâoar’ nu intra: Trâ elji, Eyeea eara veryira featâ, Musheatâ, nicârtitâ, niarushunatâ...

96

Noi, xinitipsitslji... Noi, xinitipsitslji sh-arcatslji Alargu di locurli iu Voi nica bânats Vâ purtămu Dorlu tsi Voi lu-agârshitu Sh-Ponlu tsi-armasi niyitripsitu... Voi durnjits sh-trâ nisomnulu a nostu Tra s-lu tsânemu Pindulu tru inimâ-mprostu! Voi u-arushunats Limba cu nizburarea Noi âlj câftămu njedzlu, putearea... Voi hits sâtulji di pâni, di somnu, Aclo iu Elimbulu easti Domnu... Noi bâgămu pri measâ pânea di zboarâ Tsi nâ hârneashti, nâdia s-nu moarâ... Trâ sâmtsâ prudots Voi tsearâ-aprindets Sh-cu-aestâ suflitu di frati vindets... Noi plâcârsimu Hristolu, Stâ-Mâria Corlu-ali Limbâ s-giucămu cama-nyia Yinits, vâ pricâdemu, deadunu s-lu giucămu Blâstemlu,-ampârtsarea tu gremu s-li-arucămu.

97

Dzuuâ di vearâ la Eyee Cânjina câtsuti arucâ Pisti hoara iu oaminjilji S-apridunarâ tru casi... Mini – andrupâtâ di unu masinu Âlj hârsescu aumbra... Ancljidu ocljilji trâ niheamâ discurmari Canda apustusiiu tu ayru, la sitsirari... Andrupâtâ di masinu – hârioasâ Ca dada tsi prota oarâ sh-lu veadi natlu... Ningâ mini: Sârmânitsa cu poematli-a meali! Pefkohori, agustu 2011

98

99

ALEXANDROS

100

101

Vrearea-a ta-nj hârni njiata-nj… Ti câftamu, tsâ greamu shi nu ti-aflamu… Mi-avdzai shi ditu lârdzimea-a kirolui Ânj dâmândai: “Marea Vreari easti atsea tsi nu pots S-u agiundzâ! Mashi ea armâni dealihea kiskinâ, Nimâryitâ, niaguditâ, niarudzinatâ! Mashi ea poati s-azvoamâ Shi s-curâ fârâ dânâseari tu eta a etiloru! Marea Vreari easti Merlu Tsi nu va lu mâshtsâ canâoarâ (Ma s-mâshtsâ di meru, va s-dai sh-di yermu!)! Marea Vreari easti s-ai tu vreari Truplu a vrutlui – nihârsitu canâoarâ! Marea Vreari easti mashi Ashtiptari, Shi shtearea câ nu va s-yinu canâoarâ Câvalâ – bârbatu livendu, azvingâtoru… Marea Vreari easti s-mi-ashteptsâ Sh-mini s-hiu fumlu, Iluzia tsi ti tsâni tu banâ!” Tricurâ anj multsâ di-anda avdzâiu aesti zboarâ… Câ tse-nj li-aducu di-aminti tâshi tora, tu-ostâ oarâ?! 24.09.2007

102

Vreamu s-earamu mashi zângheili Vreamu s-earamu mashi zângheili A callui a tău: Va mi câlcai cathi dzuuâ Shi va tsâ dukeamu putearea… Nu va ti-mpârtsamu cu altâ muljeari Câ nu va s-putea vârâ altâ sâ s-facâ cileki, Zânghelji, trâ callu-a tău… Va s-avinamu itsi ehtru, Cari va s-aprukea s-ti pliyuiascâ! Va ti tsâneamu alargu di boatsea Tsi cu-ahântâ njiari ahurhea s-tsâ greascâ S-ti lja ditu crivati, ditu Fara-ts cu hari S-tsâ si umplâ Yislu Tra s-agiundzâ trâ eti - “Atselu Mari”

103

Thama ashtiptatâ Nâ dzâsirâ s-n-adunămu tuts Tu unu locu, tu unâ vâsilii Sh-nâ tâxirâ câ va s-bânămu Unâ dealihea thamâ, unâ vluyii! N-adunâmu tu-unâ mari avlii, Nâ mutrimu unu-alantu Sh-nâ-ntribămu: „Tu cari vâsilii?” Unlu dzâsi: “Tu-atsea iu dormu oasili Armânjiloru, A pâpânjiloru shi-a strâpâpânjiloru!” Altu apândâsi: “Oasili-a loru suntu iutsido Tu tutu Balcanlu, aoa sh-aclo!” “S-n-adunămu aclo iu n-apreasimu! Dzâsi altu… Sh-di eti di-aclo nâ teasimu!“ “Ama, adzâ, aclo, fucurina-i asteasâ, Altsâ tsânu foclu, altsâ bagâ measâ!” “S-n-adunămu tu vâsilia iu easti ma ghini Ubi bene, ubi patria - nu-i zboru di-arushini!” Eara mari avlia iu n-aveamu adunatâ… Muabetea di lungu kiro s-dizvârtea Ama Akicâsearea, Apufusearea nu yinea… Sh-atumtsea s-dishcljisi poarta Sh-unu calu albu intrâ: Fârâ Câvâlaru, fârâ Amiră! Andzânuclje sh-canda nâ grea: Cari di voi poati s-mi-ncalicâ, S-mi cumândâseascâ S-mi gioacâ, s-mi imiripseascâ?

104

Nâ mutrimu diznău tru-a ocljiloru yilii Shi n-adyivâsimu istorica-amârtii: Tuts vrea s-hibâ Amirălu, Câvâlarlu, Yrambolu pi calu albu, Hâsâvyearlu! Nu putumu s-alidzemu mashi UNLU, Atselu ma axi, ma bunlu! Atumtsea albulu calu sâ sculă, aruji Sh-cu deaspiru-ntr-oclji Ahurhi s-alagâ sh-plâscâni Cu ciciorlu poarta ditu avlii Sh-afanu s-featsi, ca ti ciudii! Armasimu mârmurusits, Ca di kiritu agudits! Dukimu câ n-avea trâ daima fudzitâ Thama, Vluyia cari nâ fu tâxitâ! 22.10.2009

105

HROMATICU KIRO

106

107

Hromaticu kiro Tu-atselu hromaticu kiro Hâryia yinea cu albulu di lapti Mirindea s-umplea di galbinlu di soari Tsi s-tindea pi veardi di pomu, di padi Sh-seara, tu-amurgishu, Ahurhea thama tsi n-ashtipta noaptea: Soarli dipunea Tserlu ahurhea s-arusheascâ Sh-tu iambula a vreariljei Ardea aroshea pirâ Apreasâ di aprukearea A trupuriloru a noastri…

108

Urnimii bizantinâ Ashi-i ghini: Gioni s-hii! Alasâ-nj a njia trimburarea, Anduplicarea! Ai angâtanu di calji, Tufekili s-nu-arudzinâ, Nu-s nica tuti alumtili-amintati! Mini va tsâ-ndregu Mashi stranjili, armatili, Sh-trastulu cu mâcari Tu cari Nu va s-agârshescu s-arucu Ndauâ mindueri, Tâxiti bâsheri, Treamburu di suflitu apresu Shi sârmi di dorlu-nj Niastesu… 1988

109

Pumoarâ Noaptea, muntsâ di-arinâ S-aruvuescu pristi yisili-a meali.. Pusputescu tu kisâ sh-nu mi-aflu... Truplu-nj sh-kiru mărdzinjili Mi-ahulescu sh-nu mi-aflu... Tsâ grescu s-mi dishteptsâ Ama nitsi tini nu ti-aflu... Pumoara mi-astrindzi Tu bratsâ di cileki Sh-mi-alasâ Fârâ di-anasâ... Sh-mi-aspindzuru di-unu hiru, Di-unâ Idhee tsi di mult‘ u-adukiiu ... Oarili curâ cumu fârina ditu tsiru Sh-mi-aspâreaiu câ di multu-aushiiu... Doamne, tsâ grescu, spuni Iu potu s-aflu nâ caldâ shiguni S-u tindu, s-dormu-arihati - Mărdzinjili s-nj-aflu sh’ s-avdu Câ tu keptu inima-nj bati…

110

Câmeashea a dzuuâljei Tutu ma strimtâ s-fatsi Câmeashea a dzuuâljei… Canda pârintsâlji agârshirâ S-ti-nveascâ tu câmeashea A fratilui ma mari… Aladz, dzuuâ di dzuuâ, Anamisa di idyili seamni Cu nâdia câ, unâoarâ, Va s-dai di-Ndzeanâ, di Cubeu… Ayunjisitu, asudatu, Câmeashea a dzuuâljei S-alâkeashti di truplu-ts Sh-nu mata pots s-u-aruts… Poati, vârâoarâ, iuva…

111

Niturnari Trâ tati-a meu, Sima Iorgoveanu Nai ma multu mi doari Câ tsiva nu-ari turnari! Mi doari câ nu potu s-mi tornu Tu anjilji-nj cu njiatâ… Tu truplu njicu, nicriscutu, Di zârcadhâ, di featâ… Mi doari câ nu potu s-mi tornu Cându pâpânji tu sivdăi nâ crishtea Cându njelu aleptu di paplu Iarbâ ditu mânâ-nj pâshtea ! Mi doari câ nu potu s-mi tornu Tu-avlia cu sorâ sh-cu frati Adzâ tutu dorlu lâ portu Ditu xeana singurâtati… Mi doari câ nu potu s-mi tornu Tu kirolu când’ Tati bâna… Fârâ vrearea shi-arâslu-lj Tsiva nu-i ca ninti, tsiva ! Mi doari câ nu potu s-mi tornu Tu dzâlili bânati, musheati, Nâinti - calea nj-u-aspuni Mashi toarâli sh-boatsea alu Tati! 1996

112

Arinâ shi-aumbrâ Arinâ shi-aumbrâ: Truplu-nj lu portu … S-deapinâ, s-deapinâ, Albu-laiu tortu … Arinâ shi-aumbrâ Yisu shi pumoarâ … Di-unu kiro ahurhirâ Multi s-mi doarâ! Arinâ shi-aumbrâ Murilji nj-aspunu … Ca natu nipututu Ninga tini mi-adunu! Arinâ shi-aumbrâ Kirolu anganâ … Zulapi tsi-ngljiti Cumătsli di banâ! Arinâ shi-aumbrâ Pi measâ-nj si tindi … Kindruitâ nâ-lj Calea Câtâ Didindi! Frankfurt, 1998

113

Cara s-puteai … Cara s-puteai s-dukeshtsâ niheamâ Câtâ-nvirinari mi-adutsea-anvârliga, Ca cilimeanu - mbratsâ Va mi loai, va-nj cântai, Va mi ligânai, va mi durnjiai… Va-nj ciuciurai pânâ va s-puteai S-avinji minduierli tsi-aurlâ Sh-cu halatlu-a loru Isihia nj-u curmâ! Atumtsea mashi va s-puteamu Suflitlu-ntru mânâ sâ-nj lu ljau Sh-tu a Nâdiljei apâ sâ-nj lu lau! Frankfurt, 1994

114

Shi-aestâ dzuuâ … Angljitu shi-aestâ dzuuâ Acrâ, nicoaptâ dzardzalinâ! Mi tindu tu-ashtiptari : Ama, geaba, anghillu nu va tra s-yinâ! S-ascumsi, nu-lu vedu, nu-nj greashti Shi cu-aestâ-agârsheari mi-agudeashti: Cadu lândzitâ tu dzuua fârâ lunjinâ: Acrâ, nicoaptâ dzardzalinâ! Frankfurt, 9-li di Maiu 1994

115

Bâtearea ărkiloru di flituri Mashi bâtearea ărkiloru di flituri Tu soarli di vearâ, Tu-amiridzâ, Mi toarnâ tu ficiurami, Tu nicâbati, tu-nyisari! Kiola sh-tini, câtivâroarâ, Mi duts pi căljiuri Tsi nu le-amu câlcatâ, Tu bana di-nveastâ, di featâ … Ca doi anghilji kiruts, Tu lumi câdzuts, Nâ hârseashti bâtearea Ărkiloru di flituri – veara - Pisti trupurli-a noasti teasi Di soarli di-amiridzâ-apreasi! Agustu 1994

116

Tirănjili a numirloru Fugu niheamâ ditu ahapsea a numirloru: Mi zurluseashti ixactulu a loru! Câ unâ cu unâ facu daima dauâ Nu mi-alasâ s-adiljiu Musheata hâvaie a iarbâljei cu-arauâ! Ahurhescu s-misuru: Azgrâmâ-nioriljii di dinintea mea Tsi lunjina nj-u lja... Câti frândzâ câlcaiu cu ciciorlu... Câti yrami ari zborlu... Câti dzâli-s pânâ ti Cârciunu... Tsi s-fatsi unu fârâ unu...!? Câti dzâli hârâsimu Di cându n-andâmusimu... …………………………………………. Mi tornu câpâitâ, fârâ ipati, Tu-ahapsea a numirloru ixacti. Eali –ashteaptâ s-lâ dau minti Sâ s-ducâ lucurlu nâinti … Sh-mini, dinintea-a loru, Ca cilimeanu fâr’ di-agiutoru Nu shtiu cumu s-adaru Tra s-fugâ lucurlu-ambaru: Unâ cu unâ s-facâ trei, s-zurluseascâ! Sh-suflitlu-a meu s-nu mata lândzidzascâ. Frankfurt, 12-li di Brumaru 1994

117

Thimisearea Priimnu tu pâduri dorlu, adâstarea… Ponjilji-aestâ toamnâ canda zurlusirâ: Ploai di frândzâ turlii-turlii arucâ Shi suflitlu-nj dealihea ânj lu-aputursirâ! Dukescu cumu perlu-nj pân' di mesi criscu Lu-adunu tu cusitsâ, ca tu anjilji cu njeati … Mi vedu alargu - tu stranjiu di nâdii - Ashtiptânda-nj tihia - anamisa di feati… Deapoaia,-amânatu, la mardzinâ di-Eyee Armashi, agârshits, pi-aestâ-msheatâ lumi… Câruna di vreari-nj bâgashi - ca nâ dzee - Earamu mashi noi doi, fârâ anj, fârâ numi… Aestâ mushuteatsâ tsi-i mashi ti-unâ oarâ Nu-alasâ Dumnidză daima s-bâneadzâ! N-alasâ putearea, ma nâpoi, ca adzâ, Tu thimiseari diznou s-u-anyiadzâ! Sumedru 2005

118

Isihâ dzuuâ Tsi dzuuâ isihâ adzâ: Mâduua goalâ di mindueri Luna laie – fâr’ di-aradzâ Dzuua di-adzâ fâr’ di-aeri! Cumu cârvealjia fârâ njedzu Caplu doarmi tu crivati - Somnu – fârâ sâ-nyisedzu! Di-iu-nj yini-ahtari-arihati?! Dau di mini – mi-ahulescu Canda dormu tu kivuri… Minduerli canda-nj grescu Nu voiu s-li-avdu! Nj-easti duri! Tsi dzuuâ isihâ adzâ: Soarli-nj bati tâshi pi keptu Minduerli-aurlâ, grescu Tu-alba dzuuâ s-mi dishteptu Tra s-fâtsemu iara sutsatâ S-nâ-ntribămu, s-nâ luyursimu - Fârâ di-a loru sâltânatâ Pulbiri sh-arinâ himu! 28.06.08

119

Niaprukeata harauâ Nu voiu s-mi hârsescu di mushuteatsa Alishtei dzuuâ di prumvearâ Tra s-nu-nj hibâ greu Cându nu va-u mata amu... Ponjilji angâlbâdats di stulia liliciloru Yinu câtâ mini, s-mi-ambârtsâteadzâ ... Mini – nu-aprokiu aestâ harauâ Câ shtiu di tora câ Pomlu ditu mini Nu va s-mata poatâ Canâoarâ S-bubukiseascâ! 03.04.09

120

Nu ti-aspari! Trâ Yiani S-minâ loclu pri cari imnji? Dukeshtsâ cumu fudzi sumu cicioari? Nu ti-aspari, vrute, nu ti-aspari Câ amintari, alinari nu-ari Fârâ lacârma ditu suflitlu tsi doari! Dukeshtsâ câ tsâ-lj greauâ alinarea? Câ nu ti-ncapi truplu, -nvirinarea Nu ti-aspari, vrute, nu ti-aspari Alba dzuua va nâ da hâbari: Daima doilji – dultsi-ndziminari! Dukeshtsâ cumu kirolu ancâneashti? Avdzâ di-alargu boatsi tsi nâ greashti? Arudzinati dzâli di va nâ kindruiascâ Bânata banâ daima-i ma giuneascâ! Nu ti-aspari, vrute, nu ti-aspari Di tsi-i bânatu, tsiva, tsiva nu keari! Bad-Nauheim, Alunaru, 2007

121

Sâltânata mindueriloru Sâltânata mindueriloru Niarihatea dukeriloru Nâ fatsi s-luyursimu Câ bânămu, nâ hârsimu... Anvârliga – nishtearea, niputearea Ca tse himu S-acâkisimu! Tsi hâbari va-nj da gârdina? Tsi câtrani va-nj spunâ lunjina? Câtâ iu calea? Va u-aflu valea? Tsi-nj ciuciurâ vimtulu? Tsi-ascundi astimtulu? O, voi, minduieri sâltânati Tsi s-u voiu dzuua tu-arihati? Tsi s-lu voiu dultsili somnu tu crivati Tsi mi-aproaki di isiha moarti?! Dânâsits! Siryeani s-nâ fâtsemu Ideili s-li mutămu ditu gremu Ca nuca tu toamnâ s-li cripămu: Di nostimlu njedzu s-nâ sâturămu! Pefkohori, Yismăciunj, 2009

122

Nostalyii Atsea prumvearâ sh-vearâ nu mata yinu Ni tserlu-atselu analtu, mult‘ sirinu… Amarea-atsea puté nu va n-ascaldâ Sh-iholu-atselu puté nu va s-ma avdâ! Tsi vrondu-adra trupurli-a noasti-agiuni Ascumti sumu a vreariljei shiguni! Sh-cumu noaptea-ntreagâ alâgamu pâduri Sh-cumu nu-aveamu frixi di ayrimi, di furi… Cu tsi harauâ kisa u-vâtâmamu Sh-cumu tu lunjina-a noastâ u-ngrupamu! Sh-intramu tu dzuuâ ca dolji vâsiljeadz Tsi-sh bagâ stranjiu, cârunâ di yranyeadz! Atsea prumvearâ sh-vearâ nu s-ma toarnâ… Armasi mashi aratsea iarnâ, toamnâ? Câtranea-a noaptiljei ca ti lâhtarâ Va u-avinămu mashi cu-unâ-apreasâ tsearâ... Va s-yinâ-arcoarea sh-va nâ hibâ greu… Ama shigunea-armasi trâ daima tru muzeu!

123

Arinâ Di-arinâ easti casa Shi scamnulu sh-crivatea Arinâ tutu matsinâ Kirolu, sâhatea… Pi oahti di-arinâ Truplu-nj tu somnu – Di-arinâ nâ featsi Marli-a nost‘ Domnu! Iu-s casi di keatrâ, Căljiuri bâtuti, Di cârvănji ancârcati Di cupii nishtiuti? Kiruti sunt’ tuti?! Arinâ… arinâ… Cari shtii câtâ iu Kirolu-a nâ minâ!

124

Plâcârii Ti plâcârsescu: alasâ-mi arihati! Nu-nj mata adu aminti! Alasâ-li tuti aclo iu furâ… Cathi thimiseari easti unu singiru Unâ keadicâ nj-easti… Mândzulu, njelu, yumurâtslu Culastra – iu suntu? Nu shtii s-nj spunji, Tr-atsea, ti plâcârsescu Alasâ-mi arihati, Nu-nj mata adu aminti! Bâtearea di lilici bâbukisitâ A suflitlui… Somnulu tu copa di palji Sumu stealili trimburati, Aroaua pi hirili di iarbâ, Pâtuna friptâ di arina di vearâ… Tuti suntu, trâ daima, alargu, Shi-ncotu li caftu adzâ… Tr-atsea, ti plâcârsescu: Alasâ-mi arihati! Nu-nj mata adu aminti!

125

Nelu Cathi dzuuâ mâna-nj hârseashti Nelu tsi-nj dhurusishi… Cându a noasti mânji s-andâmusescu Haraua a nealiloru nu-ari spuneari: Asunâ, cântâ, azburăscu Sh-nâ vearsâ tu suflitu Mashi njeari! 1988

126

Nu caftâ… Nu caftâ s-u-nvets lândura Tu cari casâ sâ-sh-adarâ cubairu, Nitsi shumuronjilu s-bâneadzâ Tu lunjinâ… Nitsi yearakina s-imnâ pri locu, Nitsi vreari fârâ di-a pirâljei focu… Nu caftâ sâ-nvets poetlu S-misurâ… Trâ elu, tuti, dupu alti nomuri Curâ: S-hârseashti trâ kicuta di ploai, Di-aroauâ, Sh-câ unâ cu unâ nu facu Daima dauâ!

127

Kiro “Va s-aflu kiro!” Ânj dzâcu… Ama iu va lu-aflu? Di iu va lu ljau? Di la cari?

128

Minduerli Minduerli – trenuri cicârdâsiti – U kirurâ calea di heru Sh-alagâ pri iarbâ Shi nu shtiu câtâ iu… Deadunu cu eali shi truplu-nj S-priimnâ… Agiungu tru xenlu locu Iu easti negurâ, arcoari Shi-nj vedu prosuplu Tru firidzli tsi yilipsescu Bunetsli tsi artisescu Sh-nu mata mi pricânoscu Sh-nj-ashtergu pi-ascumta Lacârma Câ, mashi ea, easti Dealihea a mea! Frankfurt, 2011

129

Aplo filosofii Di-Aoa pân‘ Aclo Easti isa ca di-Aclo pân’ Aoa. Ama di-Aoa pân‘ Aclo: Mi-nkidicaiu, câdzuiu, Plâmshu, mi-nvirinaiu… Di-Aclo pân‘ Aoa: Giucaiu, mi hârsiiu, Vrutlu-nj bâsheaiu… Sh-tutu ashi: Di-Aoa pân’ Aclo Di-Aclo pân’ Aoa: Bana mea, bana ta Treatsi kirolu… Nu-armâni tsiva?! 25.01.2013

130

REFERENTSI CRITITSI

131

MIHALI PREFTI: Kira Iorgoveanu–Mantsu (cumăts ditu unu eseu trâ “Steaua di doru”)

(…)Tru anlu 1983 alânceashti cartea di

puemati Steaua di Doru, unu ascâpirâtoru sh-bumbunidzâtoru MANIFESTU a ponlui, a trayidiiljei shi-a voliljei Armâneascâ – atsea câ alumta lipsea ahurhitâ ti-ascâparea di keardiri a Armânjiloru tsi-s rifudziarâ tu tâbâbii Rumânia. (…)

Cu-a ljei spiritu amazoneanu, di-alumtâtoari ninfricuitâ,(…) Kira Iorgoveanu arupi iambula cunspirativâ shi-ascoati hasili noimi tru migdani, atseali tsi zuyrâpsescu hala a noastâ sh-datlu a nostu tu-atselu ditu soni kiro tu isturii. (…)

Puizii di deaspiru, di virinu etnicu sh-cu risimnari icâ alâsari a soartiljei etnicâ tru mânjili a kirolui, icâ a “pruvidentsâljei dumnidzascâ”, icâ a voliljei oarbâ a isturiiljei yinitoari, s-anyrâpsi multu tu-aeshtsâ vârnâ sutâ tsindzăts di anji, sh-ma multu tu-atselji ditu soni anji, ama puizia ali Kira Iorgoveanu-Mantsu adavgâ la atselu deaspiru unâ cljimari cu bots di câmbănji tsi-arâsunâ shi-arsunâ tu sinishtearea/sinidisea a cathi unlui Armânu. Sh-ma multu, cljimarea tu deaspiru easti anviscutâ t-unâ dukeari tsi-astrâbati tu unu ipifanicu shi-anyiluforicu mistiryiu tutâ puizia etnico-sutsialâ a puetâljei – NÂDIA. (…)

Pueta nu-alasâ soartea a culturâljei a noastâ tu mânjili a kirolui, a pruvidentsâljei, icâ a altoru puteri. Tu-a ljei amazoneanu spiritu di-alumtâ adarâ ditu Steaua di Doru unu MANIFESTU ti-

132

alumtâ, ti polimu contra a keardiriljei. Apala ti-alumtari, putearea, soartea – tuti elementi elipsi ti calea ti-ascâpari – suntu tru NOI, tru mânjili a noasti, “...câ steaua easti tu noi / Mashi aradzâli s-lj-adnămu.” Di-alihea, puizia ali Kira Iorgoveanu easti tutâ unâ mitafurâ a deaspirlui dinintea a keardiriljei, unâ mitafurâ a vreariljei fârâ sinuri ti farâ sh-cultura a ljei, sh-ma nsusu di tuti , unâ mitafurâ a nâdiiljei sh-tu nai ma lai hauâ: “Câti ori ditu laia kisâ / Nu iesu yisi ditu pirmiti?!”

Misuixistentsa a Armânamiljei poati s-aibâ nica tihi ti-andridzeari, ti-amplinâtati, ama mashi pritu ea insâshi. Tu sinishtearea sh-pistea di cileki a puetâljei, tuti hărli nica bâneadzâ tu noi sh-potu s-hibâ turnati tu-avlakea a farâljei, ama mashi unu lucru va – YRAMÂ. “Cartea albâ – tutu dishcljisâ / Zboarâ ashteaptâ arâdhâpsiti...” Cartea, yrama – ricurdarea a limbâljei, a culturâljei, a tutâloru urnekiloru artistikeshtsâ sh-dapoa, cultivarea a loru cu mintiminii sh-tinjii ti axiili clirunumisiti – aestâ-i ascâparea, aestu-i misagilu tsi Steaua di Doru lu-adutsi.

Agiumsi misagilu a puetâljei tru sinishtearea /sinidisea sh-suflitlu a Armânjiloru? Apandisea ti-aestâ antribari easti ishishi dzuua di 23 di Maiu, 2006, ama Armânjilji ashtiptarâ dzăts di anji ti-aestâ dzuuâ. Cututu, ea nu adnă ntreaga Armânami, ama atsea dzuuâ yini, yini cu jgljioati mări sh-ti tuti fâlcărli ditu pathrida a noastâ mithicâ sh-istoricâ. Ivropa ahurheashti unâ nauâ isturii, cându cathi mileti, njicâ i mari, va-shi azburascâ limba-lj di dadâ sh-va s-aibâ sculii tu limba a ljei. (…)

133

Puiziea ali Kira Iorgoveanu-Mantsu easti sh-di-arada clasicâ, cu-arhiticturâ clasicâ pirfectâ, ama sh-mudernâ. Cu ea ahurheashti sh-puizia a noastâ mudernâ. Cututu, putearea, vârtutea ixprisivâ a kindinăriloru di zboari u da dictsiunea a puetâljei. Kira Iorgoveanu ari nâ mari hari ti ufilisiri a zboariloru nai ma uidisiti. Dukeri sh-minduieri nali suntu câlupisiti tu zboari sh-sintagmi idiumatitsi veclji ama tu-aspuneri, uidiseri shi-arâdhâpseri, frasi, nali tsi curuescu, plâseadzâ, idei, minduieri nali, niavdzâti, niplâsati nintea-a ljei. (…)

Ti cathi puematâ pots s-anyrâpseshtsâ unâ carti ahoryea. (…)

Ca omu, ca Armânâ, sh-maxusu ca puetâ Armânâ, tsi ari sinishtearea a rispunsabilitatiljei ti soartea a Armânamiljei, Kira Iorgoveanu nu-shi keari nâdiea vârnâoarâ, a s-hibâ sh-pimtâ tu nai ma lai hauâ a deaspirlui, pueta nu-ari izini ta s-risimneadzâ, ta sh-kearâ umutea – Nâdiea. Nâsa poartâ pi-anumirlji a ljei fortuma greauâ ti-alumtari shi-ascâpari di keardiri a Armânamiljei. (…)

Sh-ma multu, finumenlu spiritualu-artisticu Kira Iorgoveanu nu easti unâ astihisiri, ama elu yini ditu fundulu a kirolui culturalu matriarhalu, ca unâ urneki arhitipalâ, cându kiro di njilji di anji cultura a noastâ eara tu mânjili a muljeriloru, tu templi, tru sculiili ditu templi – prifteasili – eali insâshi protili dhascalitsi, sh-ditu cari naima axioasili avea s-armânâ atseali nauâ muzi. Aestâ muljeari-puetâ di adzâ easti unâ riitirari arhitipalâ pisti kiro.

134

(…) Spiritlu amazoneanu, di-alumtâtoari fârâ dânâseari ali Kira Iorgoveanu-Mantsu nu easti mashi ti scupadz mări a farâljei, ama sh-tu hopi di catandisi minuti di cathi dzuuâ ea-i etimâ s-tsâ tindâ mâna icâ s-ascoatâ “apala”, apala-lj di zboari sh-yramâ, shi s-ti apârâ. Cu molavu sumarâsu thimisescu cumu, unâoarâ, cariva s-paralo shi-arcă ndauâ zboari cirutsi trâ io, sh-nica cumu avdzâ Kira s-himusi cu-apala-lj. Ama thimisea nai ma imprisiunantâ ti-a ljei spiritu di sutsatâ Ahileanu icâ Alexandreanu u amu di la atselu ditu soni Cungresu di Freiburg. Nâ turnamu cu trenlu Frankfurt. Dupâ tsi mi-anikisi (dauâ ori) tu-atselu duelu ti cari s-pâlteascâ sh-ti trenu sh-ti gustari, sh-dupâ dultsili muabets, vini oara s-dipunemu. Cumu dipushu, ânji vini ca nâ noimâ câ giuldanea u-aveamu agârshitâ pi trenu. Kira-nj dzâsi: “Nu-i tsiva, Mihali. Alinâ-ti avrapa sh-du-ti tu cumpartimentu câ va-u afli. Io va s-tsânu trenlu.” Mi-alinai nâpoi shi zboarili a ljei tutu mi ciudisea. “Tsi va s-dzâcâ bre feata aestâ câ ea va-s tsânâ trenlu?!” Anda xanadipushu, Kira, c-unu cicioru pi scara di trenu shi-unu mpadi sh-cu mâna acâtsatâ di mânaru - tsânea trenlu. Trenlu azghira, cunductorlu shuira, ama Kira lu tsânea, nu-lu alâsa s-fugâ…

Pritu STEAUA DI DORU – câmbana a farâljei, Kira Iorgoveanu-Mantsu, tsânu Kirolu trâ Farâ pânâ n-aprâftâsi libirtatea.

135

YIORYI VRANA : “Nâinti s-mi minduescu la vârâ criticâ literarâ ânj yini s-dzâcu dipriunâ: Haristo! Ânj yini s-dzâcu: tsi ashtiptats di la io? Nu u cunushtets Kira? Cumânicats-vâ cu zborlu a ljei! Hârsits-vâ câ avemu unâ multu mari poetâ tu limba di dadâ! Shi-aestâ poetâ sta aradha cu mărili poeti a lumiljei: Gabriela Mistral, Cecilia Meireles, Delmira Agustini, Emily Dickinson, Elisabeta Bagriana, Desanka Maksimovici. Has aesti douâ poeti di-tu soni, Elisabeta Bagriana shi Desanka Maksimovici, Kira Iorgoveanu-Mantsu nu cântâ mashi ti mirăchili a ljei, ama sh-ti mirăchili a unlui populu.” “Tu poezia a noastrâ si-aflâ alithea isturie armâneascâ. Poezia a tauâ easti nai ma analta expresie a geniului a nostru theaminu. Geniulu a nostru theaminu nâ tsânu tu bana, geniulu a tău poeticu nâ sculă di-tu mortsâ.” “(…) tini hii trâ armânami Poeta, nai ma marea poetâ. Nai ma marea poetâ Armână vru Dumnidzălu si-nyrâpseascâ tu limba-lj di dadâ.”

136

YIORYI VRANA: Poeta Kira Iorgoveanu-Mantsu, Amarea Eyee, Elladha shi-Armânjilji

Aoa shi-ndoauâ dzâli, aprucheai ndoauâ poemati di la Kira Iorgoveanu-Mantsu, scriati mardzina di Amarea Eyee sh-mi hârsii. Ti-apurie himu noi poetslji! S-nâ hârsimu anda adhyivâsimu poemati scriati cu milanjea a sândzilui...Ti-apurie aestâ emotsie estheticâ! Itsido mushuteatsâ ascundi prighiosu unâ pleagâ, unâ aranâ disfaptâ. Idhyea si-adarâ sh-cu Eyeea a poetâljei.

Oaminjilji di-aradhâ nu u duchescu aestâ pleagâ tsi easti siminatâ handa tru lumi sh-tru suflitlu a lumiljei... Ama durearea sh-haraua easti siminatâ sh-tru suflitlu a loru shi trâ atsea itsido omu easti axiu si s-emotsioneadzâ, dinintea a poeziiljei shi a artâljei.

Dhyafuraua anamisa di poetsi/ artishti shi oaminjilji di-aradhâ easti câ protsilji bâneadzâ dzuuâ di dzuuâ ayonicu, dzuuâ di dzuuâ u duchescu pleaga a lumiljei. Poezie shi artâ di-alithea, fârâ curbani, nu ari. Poezia, io u luyursescu ma-ndzeanâ di tuti artili. Câ tse? Câ easti artâ, ama easti shi altutsiva.

Tru elina veaclji, tuti artili si-acljima tehni,

cu noima di artâ/ mâsturlichi, mashi literatura si-

137

acljima altâ luyie, si-acljima loγotehnia/ artâ a loγoslui.

Acshi easti shi tru Vângheljiu: “Tru ahurhitâ eara Zborlu/ Loγoslu shi Zborlu eara la Dumnidză shi Dumnidză eara Zborlu (...)”

Ti-atsea, poezia, tsi easti forma nai ma analtâ di literaturâ, easti vahi, arta nai ma conshtienta, arta tsi doari nai ma multu.

Noi Armânjilji, tsi bânămu dipriunâ ayonicu, noi tsi avemu unâ mirâ apocalipticâ, vahi himu acljimats si scutemu tru padi, si exprimămu maxusu atseali lucri di prota simasie, lucrili fundamentali...Tamamu trâ aestâ, poezia a noastrâ armâneascâ easti unâ poezie handa humanistâ, unâ poezie tsi u scoati tru padi cu-ahântâ puteari, conditsia shi drama umineascâ.

Tru-aestu chiro postmodernu shi antimetafizicu, noi, Armânjilji, scriemu cu milanjea a sândzilui unâ poezie handa metafizicâ. Câ tse? Câ unâ mari pleagâ easti tru noi shi noi u avemu conshtiintsa/ sinidhisea a pleagâljei.

Tru aestâ Evropâ decadentâ shi antispiritualâ, noi, Armânjilji, putemu s-himu memoria a ljei di prota, yilia iu evropeanjilji potu si-shi xanaaflâ arhiili, fântâna, conditsia humanâ, humanismulu, clasicismulu.

Vahi, nu easti unâ tihisiri câ, mashi tru limba a noastrâ prusvulisitâ shi-aguditâ, zborlu

138

uminitati, sinonimu cu humanismu, dânâsi pritu eti.

Acshi cumu scoasi tru padi Theodor Capidan, tru tuti limbili neolatini, zborlu humanismu easti neoloyismu. Neoloyismulu humanismu lu loarâ tuts neolatinjilji di-tru latina clasicâ pri unâ cali cultâ.

Tora, s-mi tornu la poematli a poetâljei: Ti ciudie, tu protili cărtsâ tsi li scrie Kira

Iorgoveanu-Mantsu, Eyeea nu ishea maxusu tru padi, ama unu toposu eyeanu putea si s-misuducheascâ:

“Unâ maie anyiseadzâ livădz di masinji,/Alantă-shi mutreashti numta la Kavala...”1

“Di daima alargu di tini/La bârnu ti portu ca

apala.../Sh-maia nu poati ta s-moarâ,/U-ngreacâ mashi doru di Kavala (...)2

Tru anlu 1985, la Editura Cartea Româneascâ, di Bucureshti, Kira Iorgoveanu-Mantsu u tipuseashti cartea Ramura de Măslin/ Lumakea di Masinu, scriatâ tru limba româneascâ.

1 Protili stihuri di-tru poema Fumeaľe, tipusitâ Bucureşti, tru cartea

Steauâ di doru – prota ediţie, 1983 2 Poema “Makidunia” tipusitâ tru idhyea carti, Steaua di doru.

139

Tru-aestâ carti, iasi tru padi prota oarâ, zborlu Eyeica, tsi zburashti maxusu trâ Amarea Eyee:

“Să-ţi mângâi ţărmul mereu alb,/Ca o unduire de turme./Să mă arunc în apele tale/Ca-ntr-un munte de lână albă./Să calc pe pietricelele tale/Şi să mă-nţepe corniţe de miei./Să-mi înec lacrimile-n/Ochii tăi cei mulţi,/Că nu-l mai pot auzi pe bunicul/Strigând din Kavala:/“Amarea!” “Amarea!”

“Si-ts hâidhipsescu mardzina di-amari

albâ,/hasu unâ ligânari di cupii./S-mi-arucu tru apili-a-tali/Dipu ca tru unu munti di lânâ albâ./S-imnu pri kitritsealili a tali/Shi s-mi-ntsapâ curnitsi di njielji./S-nji-li necu lăcrinjilji tru/Ocljilji a tălji atselji multsâ,/Câ nu mata potu s-lu-avdu paplu/Cumu greashti di Kavala:/“Amarea!” “Amarea!”3

Poema, cumu s-veadi, easti scriatâ tru limba româneascâ... Mashi zborlu amarea easti armânescu shi tru aestu zboru, mashi a-ulu proteticu u-adarâ dhyafuraua di limba româneascâ. Tru contextulu românescu, aestu zboru, amarea, asunâ exoticu, ama exoticâ easti tutâ poezia, tsi zburashti ti unâ nostalyie, ti unu

3 Poema Egeică/ Eyeeicâ, tipusitâ tru Ramura de măslin/ Lumachea di Masinu. Varianta armâneascâ easti tradutsearea a mea.

140

locu, ti unu toposu, tsi nu ari noimâ trâ yeoyrafia fizicâ shi spiritualâ a Românjiloru. Ama câtâ noimâ ari trâ noi, Armânjilji, tsi vinimu tru Românie di-tru Elladhâ!

Eyeea, tru poema di-ndzeanâ, easti unâ amari alâxitâ la fatsâ/ metamorfodzatâ, unâ amari armâtusitâ, stulusitâ cu sensibilitatea armâneascâ. Easti unâ amari alâxitâ di nostalyia a picurarlui Armânu... Easti unâ amari-fandasmâ tru cari si reflectâ/ si-nyiliceashti nostalyia a omlui dipusu di-tru munti.

Ti-apurie easti aestâ Eyee! Easti unâ amari-balsamu, unâ amari tsi vindicâ unu doru armânescu... Metamorfodzatâ tru unâ di-alithea patridhâ mithicâ, Eyeea, tru aestâ poemâ, nu mata easti unâ realitati marinâ/ thallassicâ... Undzeashti cu unu yisu, tru cari poeta va s-hibâ di-alithea.

Sonjea a poeziiljei easti paradoxalâ. Expresia “Amarea!” “Amarea!” easti unâ tradutseari armâneascâ sh-latineascâ trâ avdzâta expresie grâtseascâ,“Thallassa!” “Thallassa!”

Tuts u cunushtemu isturia pirmithusitâ di Xenofonlu4.

4Xenofonlu bânâ anamisa di anlu 427 ninti di Hristo shi anlu 355 ninti di Hristo. Fu generalu/ arhiyo, ama fu shi scriitoru. Fu ipiretlu/ discipolu a filosoflui Socrate. Xenofonlu scrie ma multi cărtsâ: Anabasis Kyrou, Hellenica, Thimisiri ti Socrate, Ciropedia, Oeconomicus. Oeconomicus fu tradusâ tu latinâ di Cicero.

141

Xenofonlu lj-ari cumândusitâ Gretsilji tru alumta di Cunaxa. Tru-aestâ alumtâ di Cunaxa, Gretslji alumtarâ di partea alu Cyrus atselu tinirlu, contra alu Artaxerxes doilu. Shi Cyrus shi Artaxerxes avea mirachi si si-alinâ pri scamnulu ali Persie. Acshi cumu dzâshu, Gretslji lu vrea pri scamnulu ali Persie, Cyrus. Ascherea alu Cyrus azvimsi tru alumta di Cunaxa, di ninga Eufratu, ama Cyrus muri.

Aestâ fu afurnjia trâ cari dzatsi njilji di Grets si tragu tru nâpoi shi-nchisescu unâ cali ti pâvrie, unu anu sh-disu câtrâ Pontus Euxinos. Pri aestâ cali tsi u featsirâ câtrâ Pontus Euxinos, Gretslji li trapsirâ nitraptili, vidzurâ multâ zori, avurâ multi alumti sh-chirurâ multu. Dupâ shasprâdzats di meshi di zori, Gretslji deadunu cu Xenofonlu, agiumsirâ Trapezunt iu u vidzurâ amarea. Aoa Xenofonlu lji-avdzâ Gretslji cumu grescu cu boatsi sh-cu harauâ “Thallassa!” Thallassa!”

Tuti aesti li pirmithuseashti ishishi Xenofonlu, tru cartea-lji “Anabasis Kirou”.

Anda Gretslji u vidzurâ amarea shi-u vidzurâ patridha. Noima easti câ patridha a Gretsloru easti amarea.

Ama cari easti patridha a Armânjiloru? Tru unu eseu-epistulie5 scriatu ti Spiru

Fuchi, dzâtseamu:

5 Eseulu si-acljeamâ Ti eseulu MITHOPLASIA shi alti minduiri.

142

“(...) Mi-arisi multu di multu ahurhita a eseului a tău, imaginea cu soarili tsi iasi pri ciuma a muntilui Daiti sh-cu poetlu tsi sheadi singuru pri balconi, anvâlit cu manta a lui tristâ sh-lu-adarâ siryeani “thiriulu tâcutu”.

“Thiriulu tâcutu” – tsi metaforâ mushată shi undzitâ ti munti.

Di-apoia, imaginea cu balconjea, ti niheamâ di oarâ ânji fură mintea. U thimisii diunâoarâ poema “Despedida/ ‘Mpârtsâri” alu Federico Garcia Lorca:

“Macâ va moru,/alâsats balconjea disfaptâ./Cilimeanlu mâcâ purtucălji./(Di-tru Balconea a mea lu vedu.)/ Sitsirâtorlu lu seatsirâ yiptulu/(Di-tru Balconea a mea lu vedu.)/Macâ va moru,/ alâsats balconjea disfaptâ.”

Tsi cuvârdhă hii cu mini amârtioslu, o lai Spiro, tsi stihuri mushati ânji pitrets: “Cu chicutitsili di ploai scriu/ Pri fatsa ahântâ yalanâ a muntilui/ Poema di-tu soni ti tini”. Aesti stihuri alu Mihal Hangiari6 suntu ti-anami ma s-li mutrimu estheticu. Ma ti noi, ca Armânji, câtâ noimâ au naparti di harea a loru estheticâ. Di-alithea ore Spiro, tu mintea a noastrâ stihurli alu Mihal Hangiari s-traducu 6 Mihal Hangiari easti unu mari poetu armânu di-tru Arbinishie, tsi scrie arbinisheashti. Spiru Fuchi ari armânjipsitâ unâ antoloyie di-tru creatsia poeticâ alu Hangeari. Armânjipsearea alu Spiru Fuchi si-aflâ tru manuscriptu.

143

armâneashti. Si-aducu tora aminti, douâ zboarâ di zâmani:“Casa a noastrâ easti muntili”7/“Armânlu tu muntsâ easti ca amarea arihitipsitâ”8

Muntili easti ti noi atselu cama stabilu lucru, easti apanghiulu a nostru. Elu easti, nu mashi casâ di-aradhâ, ama sh-casâ a suflitlui, iu putemu s-nji-u aflămu arihatea/isihia.

Un poetu modernu armânu, pistipsescu câ, Thiuhari Mihadashlu, dzâtsea ti munti câ easti “curaua a noastrâ di chischineatsâ”.

Mihal Hangiari, tu stihurli a lui nâ zburashti ti muntili epitafu, ti atselu munti memorie iu easti scâlisitâ canda statuaru, poema di-tu soni a poetlui.Mi-arisirâ shi-alanti stihuri alu Mihal Hangiari: ”Muntili a meu yalanu/Mini hiu cheatra a tauâ ma njicâ/Elevlu a tău ma mitricu/Oaspitli a tău ma pistimenu/Muntili a meu yalanu/Tâxea-nj niorilji”

Tsi stihuri mushati shi-ahândoasi ari scriatâ Mihal Hangeari. Tu stihurli di-ndzeanâ afli mashi unu stihu-metaforâ ahântu musheatu “Muntili a meu yalanu” tsi s-repetâ/ difthurseashti unâoarâ, di-apoia afli unâ declaratsie di-mbistusini/fidelitati shi-unâ câftari tsi easti di dipu antiteticâ: “Tâxea-nj niorilji”. 7 Aestâ pârmie u da Tache Papahagi tru avdzâtulu lexico: Dicţionarul Dialectului Aromân, frândza 249; 8 Pârmia si-află tru Antologie Aromânească, tipusitâ Bucureşti tru anlu 1922, la frândza 5.

144

Stihurili di-tru soni adarâ unâ antitezâ perfectâ cu “Mini hiu....oaspili a tău ma pistimenu”. Sh-di-apoia stihlu “Tâxea-nj niorlji” tsi ambiguitati adunâ tu elu. Poati s-dzâcâ: elefthirsea-mi. Ti Armânji, muntili fu unu cubairu ti eleftherie. Ma idhyiulu stihu poati s-dzâcâ “Tâxea-nji niorlji” cu noima di adu-nji anisihia a creatsiiljei. (...)”

Trâ tsi u thimisii hermeneutica tsi u-adrai ti poezia alu Mihal Hangeari? Câ tse, tru ea aflai unâ noimâ trâ mira dramaticâ a Armânamiljei. Tru textulu di-ndzeanâ putemu s-lu videmu muntili epitafu, muntili memorie, muntili avigljitoru ti identitatea a noastrâ, ama putemu si-u videmu shi anisihia a creatsiiljei, mirachea ti eleftherie/ ti libertati.

Muntili fu ti noi Armânjilji, avigljitoru, ti atsea tsi easti identitati armâneascâ primitivâ shi spâstritâ. Muntili fu di-apoia avigljitoru ti aratsa a noastrâ sh-ti identitatea a noastrâ romanicâ. Identitatea a noastrâ romanicâ sh-limba maxusu, tsi easti nai ma buna provâ/ apodixi ti aestâ identitati furâ nai ma ghini avigljiati tru munti. Muntili sh-maxusu Pindulu furâ ti noi di-alithealui unu castru, unâ tsitati.

Tru munti, aratsa a noastrâ eara avigljeatâ di nomurli a farâljei shi a celnicatlui. Vârnu nu putea si-u cârteascâ aratsa a noastrâ tru munti.

145

Vahi easti interesantu si-u adutsemu aminti, adetea armâneascâ di-aoa shi-unu chiro tsi u pirmithuseashti shi Keramopulos:

“Cându s-tihiseashti, unu Armânu si si-ncurunâ cu unâ muljeari xeanâ di-tru câmpu, aestâ si curdhiseashti aclo câ, nveastili nu negu cu bârbatslji tru munti. Acshi câ, aratsa tru munti, armâni spâstritâ”9

Constantin Papanace tsi lu scoati tru padi textulu alu Keramopulos, dzâtsi câ, unâ ahtari adeti avea shi Uvreilji shi-Armenjilji.10

Ama idhyiulu Papanace, tru cartea-lji “Fermentul Aromân”, scoati tru padi shi exiyiseashti câ mira a noastrâ fu s-himu unu populu fermentu anamisa di-alanti populi.

Papanace âlji scoati tru miydani tuts câlâtorilji, istorianilji shi etnoyrafilji tsi zburăscu trâ aestâ axie a noastrâ. Adaru shi io aoa unâ listâ fârâ vârnâ aradhâ: D.I. Popović, Kanitz, Simion Mehedintsi, Cjivić, Oscar Randi, Pouqueville, Gustav Weigand, L. Schultze, Martin Leake, Mary Adelaide Walker, Gerhard Gesemann, Alexander Pecz, V. Bologa, Sir Arthur I. Evans, V. Berard, etc., etc.

9 Keramopulos (A): “Ti einai oi Kutsovlahoi “(Tsi suntu Kutsovahilji), Athina 1939, frândza 87-88; 10 Constantin Papanace –“Pro Balcania şi Fermentul Aromân În Sud-Estul European”, frândza 189, Societatea Academică Moscopolitană, Editura Justin şi George Iustinian Tambozi, Bucureşti 2004.

146

Ta si zburăscu ti atsea tsi minduiashti Papanace, ti unu populu fermentu, prindi si scriu unu studiu ahoryea.

Tora di oarâ, voi s-dzâcu câ, populu fermentu easti atselu tsi si-adarâ curbani anamisa di-alantili populi, trâ nchirdâsearea shi trâ progreslu aishtoru populi.

Nu easti vârâ shubeie câ, Armânjilji furâ di-alithea unu populu fermentu shi câ avurâ unâ vocatsie internatsionalâ.

Ama nai ma ghini mira a unui populu u duchescu poetsilji.

“(...)/Ia-l-ia tora cu tâmbarea./ Tu11cirdachea istoriljei ânj/fatsi seamni cu mâna./Ocljilji a lui asunâ /Aljiurea ca /tu guvâ di topâ./Âlj si arsirâ pri pâltări tahnărli. Sumu/tseru alâgarea /cu boia-lj di yisi pri unâ /lai Evropâ./Elu si-agârshi imnândalui,/câlcândalui eta sumu drâshcljei, /zâmanea a ljei /dzuâ di dzuâ, câ /âlj vidzui aumbra-lj di fumu, /arivanea pritu căljiuri dishcljisi./Ia-u-a pri hiotea a chirolui /cârvanea sh-nâpoi-lj mashi /niorlu a caimolui, /mashi torlu a /nihârsitlui Ulisse12”

Poezia alu Cutova, tsi u hipshu ma-ndzeanâ,

ari unâ mari axie estheticâ, easti multu di multu 11 Poema “Âlj si arsirâ pri pâltări tahnărli”, alu Ioan Cutova, tipusitâ tru cartea” fânarea al doge”, la Editura Litera, Bucureşti, tu anlu 1985.

147

mushatâ ma si-u mutrimu artisticu, ama câtu njiedzu ari ti noi Armânjilji, câtâ angricari ari trâ mira a noastrâ istoricâ shi metafizicâ!

Tsi videmu tu poezia alu Cutova? Alâgarea, imnaticlu nâinti hasu unâ fatalitati, calea, Odhissea/ Ulisse.

Cârvanea - arhetipu, simbolu trâ cali, ama shi simbolu trâ bana traditsionalâ, armasi iuva nâpoi pri hiotea a chirolui, deadunu cu niorlu a caimolui sh-cu torlu a nihârsitlui Ulisse.

Tru chirolu di-tru soni io dzâshiu ahânti ori câ, noi, Armânjilji, urdinămu anamisa di unâ vatrâ, fucurinâ niasteasâ13 shi unâ cali nibitisitâ. Pri aestâ cali noi nâ fumu sh-himu xinits.

Tsi angreacâ ma multu tu cultura sh-tu isturia a noastrâ? Ithaka i calea?

Shi io pistipsescu dipu ca poetlu genialu Cutova câ angreacâ ma multu calea, metafizica a caliljei. Ama ti paradoxu dzâcu io, pri aestâ cali noi sigura va xinitipsimu macâ nu va u lomu tu trastru sh-tu inimâ Ithaka nostalyicâ, Ithaka-memorie, Ithaka-aranâ.

Dipu cumu si-adarâ tu poema “Ithaka” alu Kavafis, trâ noi, trâ Armânji, angreacâ ma multu

12 Ulisse easti numa latineascâ ti Odhisseea/ Odhisseus. 13 Sintayma fucurinâ niasteasâ easti a poetlui Zicu Araia.

148

calea, experientsa a banâljei tsi u-amintămu pri cali, di alithea Ithakâ di-u nâ anchisimu aventura. Ithaka a noastrâ tsi fu aspartâ di unâ shcretâ mirâ sh-tsi nu si-aflâ pri vârnâ hartâ fizicâ, nica, nâscântsâ di noi u purtămu tu suflitu, fucurinâ niasteasâ. “Banâ di banâ pânâ /tse chiari /tserlu sumu cioru,/cu-anasa tr-aripidinari/di hiavrâ, di zboru./Dorlu strâ searâ nâ /bati /irushi, zâlumi,/puljiu ca di xenu tu hâiati,/ mashi noi fârâ numi./ Lumi di lumi tu/marli theatru./Sfinxulu s-bitseashti, nâ-s treatsi/ Hâirea tâljiatâ tu patru/di cânticu di boatsi./Yini ca noapti, ca/ascâlnari, /yislu pri grunjiu ânj si teasi./ Alagu câtrâ sticlu tse/moari / tu chetri, tu oasi.14” Poema alu Ioan Cutova easti angricatâ di unâ polimorfie di simasii shi easti amârtie si-adari unâ hermeneuticâ. Tsi mata pots s-dzâts anda adhyivâseshti aesti stihuri “Dorlu strâ searâ nâ /bati/irushi, zâlumi,/ puljiu ca di xenu tu hâiati,/mashi noi fârâ numi.”

Câtu averu easti tu zboarâli alu Cutova. Noi agiumsimu s-xinitipsimu tru hâiatea a noastrâ, tru fuljeaua a noastrâ, tu patridha a noastrâ. Noi, Armânjilji, himu iutsido, ama numa a noastrâ nu

14 Poema alu Ioan Cutova Alagu câtrâ sticlu ţe moari, di-tru idhyea carti, fânarea al Diogen.

149

easti iuva. Numili a noastri furâ astimti. Iu easti toponimia a noastrâ pri harta a Elladhâljei? Si-aflâ pri-aoa, pri-aclo, iu nu fu astimtâ.

Istorianlu armânu Socrate Liaku, di-tru Elladhâ, tu cartea-lj tsi fu publicatâ Thessaloniki, cu titlul: I KATAGOGHI ton ARMONION (toupiklin BLAHON) –L’ORIGINE DES ARMÂGNI (OU MACEDONOVALAQUES), dzâtsi câ toponimia armâneascâ dânâsi pânâ tru anlu 1830, cându ishi tru miydani noulu amintatu shovinismu a nvitsatsloru grets. Socrate Liaku zburashti ti unâ camarilâ a nvitsatsloru grets ehtri trâ Vlahi/ Armânji ((“Blahomahon”). Ama prindi si zburâmu vahi sh-cama multu trâ ehtsrâlji di-tru fara a noastrâ tsi si-ampulisirâ s-nâ-u-astingâ shi numa shi isturia sh-limba.

Mi timshu multu, ama ahtări minduiri mi-aplucusirâ anda li-adhyivâsii poematili nvirnati scriati di Kira Iorgoveanu-Mantsu, mardzina di Eyeea.

Atsea tsi-aduchi poeta, aduchii sh-io Elladha: harauâ, xanaaflari, mirachi sh-dureari. Eyeea di tora a poetâljei, nu mata easti unâ fandasmâ, unu yisu mushatu, easti unâ amari di-alithea, realâ. Eyeea tu poema tsi va u dau ma-nghiosu easti unâ amari tsi “anyiliceashti ca dhiamantulu”, easti unâ amari senzorialâ di cari pots s-dai, sh-poeta da di ea. Poema Eyheea ca

150

dhiamantulu, ari tsiva di picturâ poeticâ italicheascâ, cumu aflămu la Eugenio Montale shi Umberto Saba, ama si-aleadzi pritu dramatismulu a ljei ahoryea, pritu putearea a ljei ahoryea di minduiari/ reflexivitati sh-pritu spiritlu a ljei antiteticu sh-metaforicu. Mi-arisi Eyheea ca dhiamantulu, câ easti unâ poemâ tsi u scoati tru padi bana concretâ, ama nu mashi bana nudâ (goalâ)... U scoati tru padi sh-bana problematicâ, spiritlu dramaticu, fragilitatea a banâljei shi-a-suflitlui. Tsi metaforâ mushatâ: “mutrescu ahânda/ shi-nji vedu suflitlu:/ unu pescu tsi mizi adilji!”

“Eyheea ca dhiamantulu” easti unu poemu existentsialu schetu, unu di nai ma mushatili tsi si-au scriatâ tu poezia armâneascâ.

Si-u ascultămu poeta: “Adzâ Eyeea anyiliceashti ca dhiamantulu... Lishoru ca leava di dultsili vimtu Ânj lu dukescu truplu Afundatu tu truplu-a ljei Sh-dukescu unâ câroari Ca di-ambârtsâtari di vreari... Adzâ Eyeea anyiliceashti ca dhiamantulu Mutrescu ahânda Shi-nj vedu suflitlu: Unu pescu tsi mizi adilji! Unâ sh-unâ mi-acâtsă heavra

151

Tu câroarea a dzuuâljei di vearâ Shi gljetslu antarcticu Câdzu pristi Eyee Sh-pristi mini...”

Li dau ma-nghiosu alantili doauâ poemati, tsi u scotu tu padi altâ luyie Eyeea: “La tini yinu, Amarea mea vrutâ, Sâ-nj yitripsescu pliyuerli... Ama sarea ta-nj li dishcljidi sh-ma multu Sh-pliyuerli sândzâneadzâ... Truplu-nj, tu scalda ta, Alasâ toarâ sândzinati Apâ aroshi anvârliga-nj... Oaminji mutrescu ciudusits Sh-pistipsescu câ easti Unu fenóminu paranormalu! Elji nu-au cumu s-adukeascâ Câ easti suflitlu-a meu armânescu Tsi, di eti, tu-aestâ parti di lumi, Sândzâneadzâ...”

(“Amarea mea vrutâ”)

“Grets, Arbineshi, Vâryari Sh-anamisa di elji – cari shtii Câts Armânji tukits S-hârsescu di mushuteatsa ta... Mini shedu pi-amealu Sh-lâ mutrescu hârsearea cu tini!

152

Yinati, zilii mi-acatsâ Câ mini nu potu s-bânedzu aestâ harauâ Câ elji potu sâ-shi neacâ Njitslji gaileadz di cathi dzuuâ Tu apa a ta kiskinâ ca dhiamantulu Sh-câ a melji gaileadz Suntu ahântu grei sh-di-ahânti eti Câ nu lj-ncaki nitsi tini, Vruta mea Eyee...”

(“Pi-amealu di Eyee”) Tru aesti doauâ poemati, mplini di metafori

sh-di dramatismu, Eyeea, pali si-alâxeashti la fatsâ. Ama aestâ Eyee nu mata easti unâ amari-balsamu, unâ amari tsi vindicâ unu doru armânescu cumu âshi fu tru “Lumakea di Masinu”.

Dinintea aishtei amări, a poetâljei, nu mata-lj yini s-greascâ acshi cumu grea unâoarâ paplu a ljei mplinu di harauâ “Amarea!” “Amarea!”

Eyeea tora undzeashti cu unâ yilie ti drama a Armânjiloru di-tru Elladhâ, cu unâ yilie realistâ shi surrealistâ tru idhyiulu chiro.

153

MARIANA BARA – KIRA Ma s’vrei s’anvets ma multi ti Kira, tu unâ listâ arâdâpsitâ di anda bitisi facultatea, va u afli la http://roa-rup.wikipedia.org/wiki/Kira_I._Mantsu-Antologhia Ma s’vrei s’trets anaparti di aesti informatsii, prindi s’dishcljidz unâ câti unâ cărtsâli a ljei. Ma s’avushi tihea s’u cunuscushi Kira, va s’ai nica unâ turlii di akicâseari, a câ tu teorii dzâcu crititslji câ taha autorlu easti ahoryea di operâ. Di câti ori va sâ zburâshtsâ cu nâsâ, va tsâ da urnimii fârâ zboarâ ti axia sh simasia tsi anvescu bana tu culturâ. Prota, prindi s’nâ hârsimu di poemili pirifani, nviscuti tu forma clasicâ, fronimâ, câtse sh poeta easti pirifanâ. Easti pirifanâ tu bana di cathi dzuuâ, câ ea cunoashti cumu s’uidiseascâ stranjili, nealili, perlu, ghiurdănjli. Ashi uidiseashti hromili, ashi caftâ di arâdhâpseashti zboarâli. Tu poemili a ljei, zboarâli s’ciucutescu unu di alantu cu unâ muzicâ crehtâ, canda canâ oarâ nu s’avea andâmusitâ pânâ tu oara tsi poeta lâ gri deadunu. Mintimena poetâ nâ spuni câ Ideea easti naima zilipsita tâcâmi, ashi cumu zborlu armânescu dzâtsi câ easti unâ flurii:

„S-u portu di gushi ca unâ ghiurdani! Anyilicea ca silivărili Ali Zenobie, tu Palmira di malâmâ! Nâ minutâ pistipsiiu Câ hiu andreaptâ sâ-nj bagâ Câruna di vâsiljioanji! ...”

154

Nj aveamu tu scupo s’ulu pâtedzu aestu textu MANDISA. Icâ Vâsiljoanja, ashi cumu nâsâ s’veadi shi s’dukeashti:

„Nj’amu cârunâ di lunjinâ Tutu tsi portu mini cântâ”

Di multu kiro, minduescu la Kira ca la unâ mandisâ tsi greashti a zboarâloru agârshiti s’adilji, s’minâ, s’mutâ mproasti, deapoa li ampilteashti zboarâli sh li alâxeashti tu fexi, tu dultseami, tu miraki. Anda adyivâseshtsâ opera a ljei, tsâ si fânârsescu dininti locuri, caduri, kirolu mitoloyicu. Armânamea, ideea di armânami prâxitâ, stulisitâ, amirâreascâ. Anda ascultsâ boatsea a ljei, dinintea a ta s’amintâ lumea armâneascâ, cu ayalmi sh cu bairi di masinj, mardzina di amari, tu locu iu toarili cârtsânescu pi ploaci. Aestâ dictsii ahoryea, frazarea sh actsentulu pirifanu sh tragicu, duhlu di theatrinâ sh di mâyistrâ li vidzu tu poemili a ljei sh Mihali Prefti, anda nyrâpsi tu rivista Daima, 2008: Kira tsânea trenlu ta s’nu fugâ. Calu alâga fârâ câpestru, ama poeta aflâ culaie s’ul dinâseascâ. Pistea a ljei tu artâ, tu fortsa tsi yini ditu culturâ, tu borgea tsi u ari andicra di cultura armâneascâ nj li ari difturusitâ di câti ori u amu ntribatâ tsi scupo ari tu banâ. Mashi Kira u amu ntribatâ aestu lucru, cu ptsânj oaspits tu banâ pots s’tsâ dishcljidz suflitlu, sh ashi cumu nj ari dzâsâ unâ oarâ Spiru Fuchi, tu sufliti suntu multi ahândânj tsi nu voru cârteari. Ea află unâ metaforâ tsi u zuyrâpseashti bana a tutuloru: Nâpârtica njicâ, cu cari nica

155

s’agiuca anda eara fiticâ. Nâpârtica s’fatsi lamnji, prindi s’anvitsâmu s’u cumândusimu. Kira criscu tu unâ fumealji armânâ emigratâ tu Românii, criscu cu dorlu ti Makidunii, cu yisi cu Marli Alexandru, cu pirmithi aspusi di paplu, cu mirâki sh cu ponuri. Ti aesti itii, ea shidzu noptsâ ntredz pânâ tu apiritâ, pânâ tu atsea hâryii nicripatâ iu sh Yioryi Vrana aveaglji zboarâli ta s’nu kearâ, ta s’nu armânâ di eali mashi unâ sârmâ tu unâ gepi agârshitâ. Tu apiritâ yinu naima mshatili yisi, dzâtsea Homeru, strâpaplu a nostu. Niscânti di eali intrâ tu banâ pitu poarta di osu, ashi cumu li videa Penelopa. Atseali yisi s’facu dealithea. Unlu di yisili ali Kirâ aspuni câ ea adunâ unu aloatu mayicu, mâyirgioanji di elitâ, frimitâ, pispileashti sari, asudâ, aprindi cireaplu sh coatsi pâni ti noi alantsâ. Ca unâ mandisâ ditu kirolu alu Homeru, ea yini dinintea a noastâ cu aestâ pâni. Noi alantsâ u ascultâmu sh nitsi nu dukimu cumu, preayalea, nâ alâxeashti mintea, nâ plâkiseashti sh nâ disfatsi unâ cali. Easti unâ turlii di alumtâtoari tsi tu altu kiro vrea s’arâkea hlambura sh tufekea, apala, vrea s’arca pi unu calu sh va nâ dutsea ca unâ kihâioanji calea ninti, va nâ trâdzea azvarna. Mash câ tu kirolu di tora, cu tufeki di metafori sh cu plâscâneri di biligicuri, poeta easti unâ mandisâ di zboarâ, di ritmu sh di mushuteatsâ. Prindi s’u vedz ca unâ armânâ fârâ inhibitsii, modernâ, ashi cumu u ari zuyrâpsitâ Alexandru Gica anda analiza ma multu proza a

156

ljei, ama sh ca unâ alumtâtoari, ashi cumu u veadi Mihali Prefti. Tu lumea armâneascâ, tu aestu networku tsâsutu di tuts noi, cu proiectili a noasti, cu yisi, cu nvirinâri, cu nkizmu, cu glârinj, cu mâreatsâ, cu ncâceri, cu uidiseri, cu hârseri, cu tuti atseali catandisi tsi u avinâ bana, unâ pâduri di sufliti, bânâmu tuts arada. Di noi tuts, hari au ptsânj. Cama ptsânj shtiu s’da urnimii. Naima aleapta urnimii u da atsleu tsi dishteptâ tu noi vrearea. Tsi easti poezia ali Kirâ? Unâ mushuteatsâ ntunicatâ di caimo, unâ arpâ trayicâ sh unâ voltâ kindisitâ cu malâmâ, cu hrisafi sh cu sirmi tu pathrida ditu suflitli a tutuloru. Tu poemi, tu yisili ditu Makidunii, yisi apreadunati tu diaspora anamisa di cupii di Bashkioi sh deapoa tu diaspora anamisa di milets sh di cârtsâ ditu Yirmânii. Aclo iu suflitlu mutreashti tu yiliili frâmti sh aflâ tu cathi cumatâ unu universu. Kira ari datâ sh da cathi oarâ urnimii artisticâ. Ashi fitrusi pareia di muzicâ „Steaua di vreari”, alânci poeta durusitâ Sirma Guci, ishi tu miydani Aura Pasha, criscu boatsi Clarisa Cavachi, s’dirinâ Mihaela Shutsu sh alanti bots di feati tsi cântâ sh suntu pilisteri sh birbilj s’plâsarâ cu kiskineatsâ sh pirifanji: Ianula, Aurelia, Florentina, Elena... Ti tuti aesti sh ti tuti tsi nica va nâ li duruseascâ, tora - cu stihlu alu Gicâ Godi – lj pitrecu di aua unâ vândaki li lilici, cu trandafili sh cu irguvanu… Yismâciunj 2008

157

SPIRU FUCHI - MÂYIA A POETESÂLJEI, REFLEXIUNI… “Fara a mea aruvisatâ di-ashtiptari” Fara armâneascâ, di ahântâ multu ashtiptari, amurtsâtâ di nidizbâteari, si surupâ, si aruviseashti, cumu nâ dzâtsi poetesa. Calea Mari, easti simbolu a existentsâljei pri-tu cali. Aclo, celnitslji, isnafea ali farâ, au moartâ di cându. “Celnitslji ankisirâ pi cali mult’ lungâ/ shi agârshirâ nâpoi cumu s-agiungâ./ Cumu si veadi, agârshirâ si s-toarnâ la farâ. S-nu vâ neagâ mintea la celnitslji cu alâxâmintu popularu, cu calji, cupii di oi fârâ di misurâ, shi banâ mâyistrâ bucolicâ: easti simbolu a astâseariljei a noastrâ la farâ, easti vrearea a noastrâ trâ farâ shi borgea ta s-u scutemu anaparti… Himu noi inshishi tsi nu nâ turnămu la soea a noastrâ. Furnjia ti aestâ niturnari, easti câ elji si mânjearâ di “tâxearili scâpiroasi”, shi nu câ chirurâ calea. Shi câ tse Calea Mari si adâră di Imperiulu Romanu ta si calcâ, ea easti hârioasâ si calcâ shi di jgljioati xeani, ma si s-calcâ, di câtu si azdruminâ di griutatea a niasunariljei… Fara a meauâ easti farâ paradoxalâ. Ea ari nâdii la Calea Mari. “Loatu Calea atsea Marea”, va nâ dzâtsea strâaushilji nârâits, cându va nâ videa armâtusits cu pseftsili tufechi. Calea Mari easti tora, Cala a Cumâticiloru. Di aestu sticu, ea nu si-acljeamâ Calea Mari. Isturia ma câ u acljeamâ ashi alâthipseashti, ama ma putsânu di noi. Calea Mari nu alâthipseashti dipu: cumâticili sântu aclo,

158

atseali tsi nu videmu cu ocljilji a noshtri, li vedu altsâ oclji. Tsi nvirinu.Ma ari nâdii. Poetesa nu nâ spuni cari easti nâdiia. Aestu mistiryiu, poetesa u shtii. Easti obsea a anjiurizmadhâljei. Poetesa fanuriseashti cu pinelju a suflitlui hroma a singhinisiljei, cari ti ciudie, apruscuchitâ cu aestu livandu tsi aminămu ma susu, nu bitiseashti cu pesimismu. Monotonia a masturlichiljei poeticâ? Nu! Artâ di-alithhea. Zborlu ashtiptari tu ahurhita a poeziiljei, tu ntribarea a poetesâljei ljea unâ furtie greauâ shi singhinisitoari ironicâ. Aestâ ironie durutâ si spuni ma multu di antiteza a caliljei. Ashtiptarea shi Calea poati s-treacâ? Nu. Ama tsi videmu? Calea Mari tora easti Calea a Cumâticiloru, numâsitâ di Isturia, cari poetesa u acljeamâ prici. Ironia ritmicâ si aruzvueashti di aestâ Cali Nicâltsatâ shi aspartâ. Tu soni si s-toarni tu nvirinu. Tsi nvirinu, dzâtsemu noi cându videmu aestâ Cali Mari câtândâsitâ ashi. “Pumoarâ” La aestâ poezie videmu cumu si adarâ cu tehni poeticâ, singhinisea di-alithhea tsi ts-adutsi arta. Pri yisili ndilicati a poetesâljei si aruzvuescu muntsâ di arinâ. Aestu fanuminu undzeashti noaptea. Canda si tucheashti shi poetesa ishishi, cheari obsea, shi tuti si tornu tu arinâ. Tutâ aestâ pumoari si ampuluseashti cu vrearea. Vrearea easti ascâpari, ndrupâciuni, easti turnari di niformâ tu conturu. Bratsili di cilechi sântu făltsili a pumoriljei. Vrearea nu s-veadi iuva. Armâni poetesa spindzuratâ di hirlu a mirâljei. Di Idhea tsi easti bana a ljei. Idhea a poetesâljei adari obsie. Pumoarea strindzi tu bratsi di cilechi nu

159

poetesa, ma Idhea tsi di multu u aduchi, u materialidzâ chiola. Oarili si ntsearnâ ca frinâ tu tsirlu a chirolui. Tuti si frângu shi si apitrusescu. Ta si-himu tu anumiri, s-nâ misurâ shi noi mâni, ta s-bânămu tu dzâlili di azâ, prindi s-nu agârshimu tricutlu, dizvâlitu di poetesa cu simbolju artechipalu reprezantativu. Shi ashi poetesa si achicâseashti ghini. Shi inima lji bati. Nâdie, nâdie. “Urnimii” Easti unâ sintezâ ironicâ shi nvirinatâ dupu pârearea a meauâ, a isturiiljei modernâ armâneascâ. Poezia poati s-u aducheshti shi ca unâ anâstâsiri di-nvirinu. Easti unâ filosofie poeticâ a poetesâljei tsi si vearsâ di poeziili a ljei shi nâ spunâ a nauâ câ nu ari mashi nvirinu. Ma s-u videmu ashi, aoa nu ari locu ti ironie. Nu fârâ di-altâ prindi s-câftămu iutsido ironia ca semnu di mushuteatsâ. Ironia nu tsi adutsi harauâ. Ama cându grimu ti artâ, ironia shi autoironia ti ciudie easti mistiryiu ma brilantu tsi adutsi la poezii unâ mushuteatsâ fârâ di preachi cari u fatsi poezia s-nu moarâ vârnâoarâ. Starea a Armânjiloru easti tragicâ. Ironia ti ascapâ di tragismu. Nu autoironia a tauâ ca populu. ironia a poetsloru ti dutsi tu unu altu arâpasu. Dramâ? Ashi vremu s-pistipsimu tu subcinshientsa a noastrâ. Cumu u dzâsimu ma susu, tu aestâ stari tragicâ, Armânlu safi, hasu, armâni s-hibâ Armânlu virtualu vârtushâtu cu suflitlu chischinu a poetsloru, tsicara tu suflitu ari amârâciunea a nvirinlui. Furlichea isturicâ, unâ temâ bâtutâ tu poeziia armâneascâ contemporanâ, si disvâleashti farsi tu aestâ

160

poezie. Trâ atsea u videmu poetesa tu partea iu nvirinlu u urminipseashti. Uhtămu shi uhtămu: nâ furarâ isturia, iroilji a noshtri, zâconili, zâmanea, prizentulu tuti nâ li furarâ. Armasimu dispuljeats, shi alâxits cu stranjili psefti a politizmolui. S-na aduchimu: Alantsâ nu si alâxescu cu alâxâminti populari? cu stranji moderni shi elji si nvescu mâratslji, culturâ veaclji avea shi elji, ma di-apoea ti tsi furlichi easti zborlu? Easti cumu nu easti. Canda nu himu iuva. Câ omlu ta si-acljamâ omu prindi si anvileascâ cu stranji, peatitsi moderni, shi ta si-aibâ obsi aestu trupu anvilitu a populiloru, prindi s-hibâ alâximintulu a unui altu trupu tsi lu nvishtemu cu nostalyia a noastrâ, praxili istorici, adetsli shi alti. Cumu u simnămu ma nsusu, nâdia easi farsi nveastâ musheatâ shi flambura a mistiryiului u tsânu yranyeadzlji a noshtri. Ma nâdia tu soni easti cutsutu ca dauâ lipidhi. Poetesa ufiliseashti zborlu yranyeadz, cu epitetlu xenu. Iarâ tu soni, sântu yranyeadzlji cu epitetlu nividzut a noshti , cari mizi di lji ashtiptămu s-nâ aducâ tu numta di-tu soni – Haraua atsea Mari. (Hara di noi cu ahtari yranyeadz: tuts Alexandzri…) Mini pistipsescu câ aoa poetesa dupu nâdie, misuascumtâ tsâni ironia, fiticâ njicâ cu unâ tumbâ di lilici ti nveasta ascâpiroasi – Haraua atsea Mari. Ari premisâ ti ironie, ironie ayâlisitâ, ndilicatâ. Shi poetesa fatsi canda nu u aducheashti aestâ ironie vinitâ di subconshientsâ a virinlui. Ama aestâ ironie poati s-hibâ codlu ta si-acleamâ Yrambolu di Alithea tsi prindi si yilinceascâ ca Armânlu di Soi, ta si-aducâ Haraua

161

atsea Mari ti ishishi omlu aleptu a rasiljei, poetlu, cari siyura nu easti multsimea di metru, ama intelectulju, suflitlu tsi nu moari shi dupu moartea a corpulu armânescu, ca aumbrâ va alagâ ta s-lâ iasâ tu somnu atsiloru tsi nindreptulu u au modu ti bânari personalâ, ama vârnoarâ au shi bâteari di shi sinidhisi/contsiintsâ tru suflutlu a loru cari, cându facu bilantsulu a banâljei, vedu câ au bânatâ cu unâ idhei pseftâ. S-veadi iuva aestu Yrambo? Nvirinu, nvirinu. Poati, misterlu a numtâljei tsi easti cljeaea ti disfâtseari Casa a noastrâ, va yini la populu a nostru ca mâyia a creatsiljei poeticâ. Tsi simasie ari ti noi poetslji cându va videmu di-apoea Armânjilji cându va adarâ tu uborlu aishtei casâ lumbrusitâ, unu cutaru cu coasti di lunjini shi anvilitu cu fearicâ artificialâ (adâratâ ahântâ cu tehni di Barbaria Urbanâ, câtu aspari dipu ca fearicâ tâljeatâ di paplu a poetesâljei di-adunu cu celnitslji di chiro chiruts, inyeats câtrâ vâroarâ tu baiurili a ljei). Voi s-pistipsescu câ dupu solemnitatea a nâdiiljei si misuascundi unâ ironie intelectualâ. Shi a s-hiu alâthipsitu. Singhinisea tsi nji si-adari tu suflitu di starea nvirinatâ a criatorlui easti ti nispuneari. Di-alithhea aducu aminti tu aestu sticu, Lacrimoasa alu Mozart. Nu Recuiem-lu dirijatu di Karajan. Ma Lacrimoasa, tricutâ ti prota oarâ tu mâduua genialâ alu Mozart. Nji si-umplâ ocljilji di lâcrinji. “Crimâ balcanicâ” Genialâ! Altu tsiva dipu di poeziili tsi si-acljeamâ mări aoa, tu Balcanu. Altu tiva di idhea pseftâ cu bazâ istoricâ falsificatâ alu I. Kadare.

162

Easti idhyiulu ponu istoricu ca alu Fatos Arapi. Ma Fatos Arapi plândzi njearca, iarâ Kira Mantsu easti tu idhyiulu chiro shi idhyiulu locu. S-nâ xiyisimu: Identitatea a omlui si-adarâ pri-tu cultura a lui, nu pri-tu sândzi. (Cându aestâ culturâ, si-adarâ di oaminji tsi au unu sândzi, s-dzâtsemu di-alithhea, nu armâni tutâna nimisticatu, atumtsea si-adari unâ culturâ, natsionalâ multu ahândoasi.) Fatos Arapi si achicâseashti Arbinesu, pistipseashti câ easti arbinesu, shi noi u paratinjisimu aestu lucru. Ashi cumu tinjisimu shi identitatea fanurisitâ alu Ismail Kadare. Kira Mantsu easti criscutâ tu Românie, aclo u lo cultura a ljei, ma ea ari shi unâ identitati altâ, atsea di suflitu, cari si vearsâ tu poezii. Ashi shi alantsâ poets armânji iutsido tu Balcanji. Li shtii Fatos Arapi râdzâtinjili a lui? Li shtii Ismail Kadare râdzâtinjili a lui? Di aestâ nishtintsâ cari si-znjieashti? Poati icivârnu. Multu multu, pri budza a vârnui va si veadâ unâ fliturâ ironicâ. Shi ahântâ. Salman Rujdie. Mâghistritsa ali Firentsâ. Tu eta 15-lea tu Sârunâ si-astâxi unâ culunie mari du uvrei di-tu Ispanjii. Shi tu Aryirocastru…Trâ atsea noi Armânjilji nu va ishimu vârnâoarâ pisuprâ. Easti unâ themâ tsi shi mini nu mi alasâ dhyieafuru. Amu unâ poemati tsi nu u bâgai tu “Alchimia a Dipirăriljei”, minduinda câ tsiva lji lipseashti:

Semnu di existentsâ Trâ unu mari scriitoru. (I.K.) Tots atselji tsi au ngiuratâ Armânjilji, tots atselji tsi au câlcatâ Armânjilji, tots atselji tsi au pruzvulisitâ Armânjilji, u au faptâ cu mari efculie,

163

minduinda mâratslji câ aestu populu eara mortu. Nu-u apândâxea câ unâ dzuuâ Armânjilji va si scula di-tu moarti, va li lua tuti aesti giuvahiri tsi scoasirâ din gurâ sh-vâ lâ li bâga pri curuna a alavdâljei tsi ahântâ cu fudulichi u tsânu pri caplu a loru di Zeusu!

“Furlâkea istoricâ” Tora moartea u acljeamâ shi moarti linguisticâ… Tora furlichea u acleamâ shi furlichi istoricâ…Aoa, tu Balcanu shi nu mashi aoa, cathi populu ari isturia a lui, scriatâ pi dupu mintea-lj. Ti idhyiulu factu istoricu si scrie altâ soi. Shi aishti istoritsi tsi sântu cu etnii dhyeafuri, au idhyili nishenji stintsifitsi: doc. prof. Profchili nu s-vedu iuva, elji sântu serioji tu psema a loru. Ahântu serioji câtu existentsa a isturiiljei a loru, a existentsâlji a popului a loru. Ti aestâ nitinjie, ti aestu niprofesionalismu, ti aestâ idhei câ ma s-scrie ashi, a sheflui va lji-arâseascâ, shi a alidzâtoriloru va lâ paraarâseascâ, shi fumealjea a loru va bâneadzâ ma ghini, nâ greashti cu mari pezâ aestâ poezie. Tots facu artâ. Tsi simasie câ aestâ artâ poti s-hibâ pehlivanlichi, trâ cari pehlivanilji si giustificu câ tsânu lemnu ziyipsitoru ashi cumu trecu pi funea a isturiiljei shi populji spectatori armânu cu gurâ hâscatâ cându eli facu

164

pehnivanlichea di-aradhâ. Poetesa, sigura agudeashti cu cutsutlu ironicu a poeziiljei, istoritsilji cu arazgâ armâneascâ, tsi ahântâ multu adârarâ ta s-u ngroapâ tu părtsili ma scutidhoasi shi lâvoasi a isturiiljei, fara a loru. Aestâ nu câ elji vrea s-u fâtsea shi s-u facâ, ma câ elji ca putsânji altsi potu di u facu aestu lucru. Ama isturia easti shi ea pehlivanâ. Ari gechi ascumti tru alâxâmintulu a ljei di theatrinâ. Atseali gechi tsi si vedu sântu arupti. Aclo easti fluria a undziriloru, ascumtâ tru gechili ascumti. Tots adutsemu aminti cându aestu (mâyipsitoru), ascundi fluria shi napandiha… scoati porunghi… Aplaudziri fuviroasi, spectatorilji frângu pălnjili… Tsi s-dzâtsemu, ponlu e poetâljei easti mari. Nâ doari shi noi. Ma poetslji sântu furi??? “Giudico balcanicu” Si-pari canda easti unu parapunu ti vitsinjilji, ti xenjilji. Ma nu sântu vitsinjilji shi xenjilji tsi nâ au stepsu. Shi noi himu vitsinji shi xenji ti altsâ… La noi ishii prindi s-câftămu câbatea. Armânlu, ca omu balcanicu, easti singuru tsi nu putu si-adarâ patridhâ. Videts. Ma s-u adhyiavâseascâ Armânjilji aestâ va nji da dhichi, ma shi mini alâthipsescu, agârshimu shi mandzilji, tsiganjilji… Poetslji armânji nu au patridhâ/ shi tsi dracu u vrea erma di tishchirauâ?/ Shi ca tots Armânjilji, alâxits cu stranjili a xinitiiljei, u ascundu patridha a loru tu suflitu. Aoa poetlu di-alithhea nâ pripuni nâ patridhâ imaginarâ. Disbati cu patridha tsi u ari nuntru-lji. Si zuyrâpsescu di poetesa a noastrâ tu aestâ patridhâ imaginarâ simbolurili archetipali: njelu, nostalyia shi curbanea, cara prindi si

165

implineadzâ…Tu aestâ patridhâ, poetesa easti vâsiloanji. Vârnu nu poati s-lji talje njeljilji. Ma njelju easti shi metafoara a curbaniljei trâ farâ. Ashi cumu Hristolu si featsi curbani ti noi, njelu u fâtsemu curbani ti Hristolu, ashi shi noi fa nâ curbânâsimu ti limbâ, shi limba va s-hibâ curbanea ti anâstâsirea a noastrâ ca farâ. Easti unâ lumi ntreagâ tsi u fatsi vâsiloanji poetesa, tsi li zmâryeashti, semnurili di tinicheauâ, la zulummărili Acadhimi di-tu Balcanji… Sântu mirăchili, miryiuloili, boatsili, thimisirili istorici, nostalyia, nâdiili, tsi angreacâ ma multu di tuti, shi câ tse nu, shi di lucrili tsi voru s-li facâ si-angreacâ cu zori bâgânda seamni di tinicheadz… Seamnurili tsi si fanurisescu tu bana a noastrâ di cathi dzuuâ, nu si paru tsiva dinintea a seamnuriloru di-tu lumea ascumtâ a cathiunui di noi, shi a tutuloru. Aestâ patridhâ easti shi bâneadzâ tu suflitlu a poetsloru. Elji lji da formâ: adarâ căljiuri, sculii, gârdinitsi, blocuri, acadhimii, theatri. Iu sântu Armânjilji si-discoparirâ Atlantida? “Alumtâ absurdâ" Easti unu zviciu tsi agudeashti shi ustrâ multu conshtintsa a noastrâ, aestâ poematâ. Alâvdats armatolji di-unâoarâ, tora si mâcâ unu cu alantu. Câ tse? Câ tse adârâmintili tsi adârămu, câdzurâ pisti noi? Cari adârâminti câdzuri di nâ chisarâ schiniratlu? Atseali tsi adârămu ti vitsinjilji, ma atseali tsi mutămu ti noi? Tuti nâ apitrusirâ. Shi atseali tsi sculămu pi-aesti locuri vluyisiti, shi ateali tsi scularâ mâratslji di poetslji a noshtri. Shi cându unu populu si

166

zdruminâ di binaili di-alithhea shi di atseali virtuali, mâratlu di nâsu… Nu ari poezii ma tristâ di aestâ. Tehnea suptsâri a poetesâljei alâxeashti obsia simpathicâ a autoironiiljei, shi videmu tu loclu a ljei ironia, ca tu unu reactsie chimicâ shi ironia si torni tu sarcazmâ. Agudeashti. Surupâ binaea a fudulăchiljei a noastrâ tivichelâ tsi si scoalâ pânu tu tseru. Ntribărili tsi si paru alegoritsi sântu ntribărili tsi li fatsi cathiunu Armânu tsi si-achicâseashti Armânu. Ma câ aesti ntribări nu si facu la cathiunu di noi, atumtsea suflitlu si tucheashti, nu s-vedi iuva, nu ari suflitu, poezia va armânâ moartâ, ironia di furtia artisticâ tsi ari va arâtseascâ shi va si toarnâ tu pumoarâ. Poetlu va ngleatsâ di aestu dzidziru shi turnânda tu Armânu di-aradhâ astâxeashti actulu finalu a chiririljei etnicâ: moarâ tutâ Armânamea. Crimâ si chearâ arta a ironiiljei. Arta tsi ari ahântu moralu câtu nu cheri obsia a ljei, shi morali tsi ari ahântâ artâ câtu si fanuriseashti tu forma a lui ma lumbrusitâ. Di-alithhea di-u yinu aesti cripări? Apandisea s-aflâ la alâvdarea a noastrâ tivichelâ, shi la ishishi câbatea, tsi nu yini di la xenji, ma alagâ ca putanâ anamisa di noi. Cari sântu atselji tsi stipsescu? Armâtuladzlji cu anami tsi apârâ fara a noastrâ paraalâvdatâ nu sântu multsa. Icâ putemu s-dzâtsemu sântu faptsâ tsivali shi cathi tsivali di-a loru u tsânemu ca lipsanâ noi idholatrilji ali farâ. Armâtuladzlji, atselji tsi vigljea Calea Mari nâ ntrebu tsi numa ari aestâ lângoari? Câ tse nâ mutrescu ashi? Noi, ndoi poets mârats himu. Noi

167

aflarâ di nâ ntrebu? Noi, ndoi mârats di poets himu, naca stipsescu shcretslji di poets? “Aylisturu kiro” Poezia easti farsi liricâ. Unu lirizmu ayâlisitu.Themâ universalâ. Niputearea a omlui. Nostalyia tsi yini di aestâ niputeari, shi mâreatsa câ himu tu banâ sh-tsi cara câ aestâ banâ easti efemerâ. Ashi si pari cu protu ocljiu. Rithmolu farsi a poeziiljei nâ adutsi tu minti niputearea a rasiljei umanâ dinintea a chirolui. Spuni bana efemerâ a omlui, dininti a chirolui fârâ di chiro shi tindeari. Ma nvirinlu intelectualu a poetesâljei u dutsi la caimolu a ljei, la caimolu ti farâ. La vrearea a ljei. Ti ciudie, aestu caimo easti pânâ tu soni tsi armâni. Chirolu eara, easti, shi va s-hibâ, bârnili umineashti yinu shi trecu, trupurili aludzâscu shi cathi bârnu si astâxeashti tu vlihuritatea a isturiiljei cu carnâ nauâ. Ma atsea tsi armâni easti caimolu estheticu a poetâljei tsi sta materialidzatu tu conshtiintsa a bârniloru tsi yinu shi trecu. Omlu rafinatu, atselu tsi ari lucratâ suflitlu, aducheashti câ chirolu nu easti materialu. Elu curâ tu gremlu a golui. Di-aynanghea di chiro, ti ciudi si vedu semnuri archetipale: lâcârma di cilimeanu tsi caftâ sinlu tr-aplicari. Si uidisescu ta s-nâ spunâ câtu ndilicats himu, dinintea a casâljei fârâ stiznji. Minduirili a noastri di cathi dzuuâ, trupurili a noastri inshishi, sântu semnuri materiali, tsi andicrâ di chirolu tsi curâ, si aglisturâ tu hauâ. Ma chirolu nu lu avemu dininti mashi ca categorie abstractâ. Elu easti shi sumu noi, ca peajâ supsâri

168

pi cari imnămu. Lirizmu personalu lja tora axii universali. Poetesa vrea si-armânâ la fara a ljei. La caimolu câ nu putu, tu aestâ banâ limitatâ, si-adâra câtu prindi. Câ daima calcâ pi cheala supsâri a chirolui. Shi ea u shtii câ aestu motivu moralu nu easti universalu la armânji. Alti mâsâlats au Armânjilji. Ma astâsirea a zghiclui tu chiro, ngljitsarea a lui shi materializarea pri-tu poezie, ca trupu, va s-tragâ pânâ tu soni câshtiga a Armânjiloru. Videmu tu soni cumu truplu umanu aushadzâ. Ashi prindi. Simasie ari câ aestu zghicu si-astâxeascâ di-aynanghea di chiro shi pi chiro. S-hibâ nvirinu, dipu laiu. Ta si-armânâ, s-treacâ bârnili shi nvirinlu nâpoi atselu: lumbrusitu ca dhyiamantu laiu, tu chiro shi fârâ di chiro! Nji adutsi tu minti aestâ poemati durutlu a nostru, mâyistru a zboariloru shi a ponlui armânescu, Ioan Cutova. “Trecu lângâ aghlisturarea di eti”. Shi nji si aduchi Yioryi Vrana, câtu multu u vrea aestâ poezie. “Pânâ la astamâtsirea a ta unâ cali./ Lumi aruvuinda pri Via Egnatia,/ ilichiili a tali.” Traghizmu a banâljei, tricutu dultsi shi mulaticu, pri-tu nostalyia atsiljei tsi cheari shi tini nu fats dotu tsiva, tricutu pi-tu arta a poeziiljei, si fatsi drama. Câ trayedia personalâ, si fatsi dramâ colectivâ mashi pi-tu alchimia misturyioasâ a poeziiljei. “Easti amânatu” Yini momentulu tsi shi parada shi gionli di poetu! Unu sticu shi si parada, shi Doamna Nvirinatâ. Atsea tsi dhuruseashti ahântâ harauâ ti

169

alantsâ, shi tutu nvirinlu u priaduni tru suflitlu a ljei, s-nu tsiva di ngljeatsâ aestâ farâ anapudha shi paraxenâ, cumu cu ndreptu dzâtsi Yioryi Vrana, si adarâ tora ishishi nvirinu intelectualu. Nvirinlu tsi ayâlisitu, câtiyuriseashti. Câ tse easti arcoari? Câ tse easti amânatu? Falsificarea a isturiiljei, pleaga di frati, chirearea a adetsiloru, sântu lucruri tsi unâ minti cultivatâ poati s-li aducheascâ, shi si s-nvirinâ di aestâ, shi si s-nvirinâ sh-ma multu, câ fara a ljei nu aducheashti tsi fatsi, ma tu somnulu iu ari câdzutâ, agiutâ la aestâ stari dipiratâ artisticâ. Easti unâ altâ capodoperâ. Mushuteatsa fârâ di preaclji, ca di unu dhyiamantu laiu, nu angljigatu tu unâ scârfilici pseftâ, aflatâ amarea luvushitâ a oaminjiloru di metru, ma tu suflitlu a poetlui, tsi ca unâ burlidhâ mistiryioasi, adunâ shi chitripseashti tuti dipirărili, miryiuloili, cheatra di sândzi, ironia aleaptâ, shi li toarni tu dhyiamantu. “Easti amânatu pisti Lumi,

Shi easti arcoari…” Easti tragedie? Nu. Dramâ, va s-dzacâ Yioryi Vrana. S-pistipsimu câ dupu plângulu a poetsloru, va s-yinâ haraua a Armânjiloru, cumu ieasi Soarli dupu ploaea dipiratâ, shi cumu nji arâseashti a njia s-dzâcu, Armânjilji va si-aflâ di-apoea calea a loru di-alithhea, cându va s-vedâ aestu dhyiamandu adâratu di oaminjilji a loru ma scunchi, shi tu ocljilji a loru va si veadâ spidhili a limuryeauâljei… “Diaspirlu a poetsloru”

170

Multsâmea di oaminji lucreadzâ ti unâ banâ materialâ, ti nâshi inshishi shi ti fumealjea a loru. Ta si-agiungâ aesti bunlichi personali, elji prota shi prota, sh-tu ma multi arasti, vatâmâ suflitlu, shi imnu dininti tu alavda shi tinjia a loru. Di câtrâ alantâ parti, sântu poetslji. Elji sântu nvirinats. Nvirinlu si fatsi miryioloiu, diaspiru, pi dupu scara a inspiratsiiljei shi a talentului. Oaminjilji cu limuryeaua a loru adarâ câsâbălu fârâ di suflitu. Duhlu a poetlui, easti sistemlu eletricu, shi apa caldâ tra si s-facâ aestu câsâbă, pulitie. Ma oaminjilji, pi atsea a loru: elji si mârescu câ adarâ casi mări, shi nu ari simasie dipu câ sântu arăts. Aestâ niaducheari trâ urbanizari easti prohuma iu si-ncheadicâ apa caldâ tsi adarâ eletricitatea a poetlui, adarâ laclu a nvirinlui. Ma tu aestâ poezie, poeta nu si achicâseashti singurâ. Ca unâ alhimistâ mâyistrâ, ea toarnâ diaspirlu tu sperantsâ, tu unâ strigari arâsculâtoarâ, shi tu unu ciocu mari tra s-batâ sinidhisea/conshtintsa faptâ cheatrâ, tsi cheatrâ, sturnari, a oaminjiloru a ljei vruts. Fârâ di poezie aesti bunlichi va si armânâ aratsi. Aoa poezia easti câldurâ ti adârâmintili materiali a oaminjiloru, easti catalizatoru ti astâxirea a oaminjiloru la scupolu trâ adârari bunlichi materiali. Fârâ di poetesa shi sotslji a ljei poets, siyura câ Armânjilji va s-chearâ. Aduchimu câ tu aestâ poezie ascâparea a unâljei etnie, va s-yinâ pri-tu discupirirea a poeziiljei. Ashi putemu s-dzâtsemu câ diaspirlu a poetsloru easti cljeaea tsi dishcljidi usha a

171

harauâljei shi si lumbruseascâ caldâ shi alâvdatâ casa a fanurisiriljei armâneascâ. Easti unâ aducheari armâneascâ, ama shi universalâ. Easti rolu universalu, shi borgea universalâ a poeziljei, cari cumu si veadi shi cumu si aducheashti easti suflitlu a undziriloru. Mashi poezia, canda nâ dzâtsi poetesa, easti culaclu di ascâpari a lumiljei tu amarea isihâ shi psemâtosâ a consumlui, umplutâ cu shishi plastitsi, iu sântu ncljisi mesagili tsi hâbârsescu afundusirea a lumiljei. “Suflitlu a poetsloru” Easti unâ altâ poezie trâ poetlu, suflitlu a lui. Tu bana spirutualâ etnicâ armâneascâ, poetlu si poezia a lui sântu tru prota thesi. Ishishi poetslji aduchescu griutatea a misiljei a loru. Ma tu alumtâ ti aduts cu ushtamanji gionji, tsi shti s-tsânâ armi, s-vatâmâ ti natsia a loru, sâ shtii si-adarâ cheptarlu apârâtoru, cu lamarina a complexului trâ vrearea a patridhâljei, si-vatâmâ dushmanji ta si adarâ elji, irinjea a patridhâljei. Shi di-apoea poetslji si adarâ cântsitsi trâ praxili a loru. Ma undzeashti aestu lucru trâ poetslji di-alithhea? Problema si veadi cându mediocritatea a poeziiljei si tucheashti cu aestâ armatâ armâtusitâ pânâ di dintsâ, inyeatâ tu bimtsili scutidhoasi a manipulatsiiljei a munaficâljei - isturiiljei. Ma poetesa a noastrâ nu easti di aestâ ratsâ. Ari ascâpatâ di cându. Ea ari unâ damcâ tru frâmti, shi suflitlu bucăts. Ea si ducheashti poetesâ. Bâneadzâ tu altâ patridhâ. Ea bâneadzâ tu patridha virtualâ aclo iu nvirinlu

172

shi diaspirlu si andâmusescu cathi dzuuâ cu poetslji shi sântu chiola muza a loru. Câ tse? Propunirili a loru, idheili a loru, sântu aplo, farsi. Inima lâ si frândzi cându li vedu arcati mpadi ca unu lucru fârâ axie. Poetslji sântu pliyuits shi poati di idheea a loru pseftâ. Naca bâneadzâ shi elji cu complexulu a idheiljei pseftâ. Naca fratslji a loru nu alâthipsescu? Ma multu lji doari câ sântu niachicâsits di frats. Nihârsits di praxea a fratsloru niachicâsits unu cu alantu shi cu nâshi inshishi. Ma multu sântu pliyuits câ elji li au faptâ lucrili ma ghini shi ma piripsiti di cathi Armânu di aradhâ shi di atseali tsi nu pâpsescu cu pirifanea a loru tivichelâ si spunâ domnjilji a noshtri! Câtu nvirinu si eshti faptu curbani cu armili a tehnâljei a tauâ. Poetesa pritu enumeratsiunea pispilitâ pritu strofili nvirinati, u acljeamâ, suflitlu a poetsloru armânji, aburu nividztu, câravi bâtutâ di vimtu, daima tu exudu, fârâ di murmintu, easti lilici câlcatâ-n cicioari, nianjiurzitâ, icoanâ vluyisitâ tu bisearica-ali Farâ. Si pari câ tru terlu aishtui paradisu terestralu, cu oaminji di-aradhâ, tru tserlu a loru uminescu, si veadi amarea virtualâ iu vâzeashti câravea, ca semnu di ascâpari tru amarea furtunoasi a isturiiljei, iu si fitrusescu lilicili cu petali di niori, ca semnu di crifteatsâ shi ca izvuru tsi zvoami mushuteatsâ, iu si stizmâseashti cu murili fârâ muri a ndzariljei, bisearica ali Farâ, shi aclo nuntru, fanurisitâ shi chitrusitâ, icoana a suflitlui poeticu armânescu. Easti unu paradisu terestralu tsi nu ncljidi calea câtrâ Dumnidză. Easti calea tra si aflămu Calea câtrâ Dumnidză.

173

Poetslji sântu anghilji tsi dishcljidu ininjili obscuri shi scoalâ di-tu somnu aeshtsâ oaminji tsi sântu nicats tu amarea uscatâ a consumlui. “Dzuuâ di vearâ la Eyee” Easti drama liricâ a poetesâljei ma tsi fârâ di-altâ-i shi a farâljei. Easti unâ astixeari nimoartâ tu chiro. Nimoartâ câ avemu simboli fârâ di moarti: Poetesa armânâ, masinlu, sârmânitsa, Amarea Eyee. Ma dupâ astixirea tru chiro, poetesa si adarâ Muma durutâ ali Armânami, shi sârmânitsa shi tu sârmânitsâ, natlu a ljei tsi cu piculjiulu a inimâljei, cu lâcârmea sâratâ shi upuritâ, u materialidzâ tru natlu cu ooasi si carni ali Armânami. Easti Ayalma eternâ Armâneascâ mardzina di Eyee, shi poezia, natlu cari easti yinâtorlu ali Armânami. 4. PRELUDIU. Nyisedzu unâ Patridhâ virtualâ iu Armânjilji, u adârarâ pânâ tu soni Muscopolea a loru. Ca yeoyrafie, poati shi ma mari di-tu Balcanlu. Shi aibâ shi muntsâlji shi amârili tsi ahântâ multâ si miryiulusirâ di poetslji armânji. Nyisedzu bisearitslji di malamâ, (s-nâ xiyisimu, malamâ tricutu tru tsirlu a inimâljei), shi lituryia cu muzicâ aleaptâ bizantinâ. Nyisedzu Academia ali Muscopuli, asculatâ cu cheatrili adunati di Armânjilji xinits, tsi li tsânea tu pulitiili xeani ca haimalii. Nyisedzu academiceanilji armânji tsi scriu pi limba armâneascâ, nu mashi formulili ayisiti, ali Sâmtâ Scripturâ, ama shi filosofie, matematicâ shi literaturâ chiola… Nyisedzu academiceanilji tsi nu

174

agârshescu si scrie shi limba veaclje elenâ, katharevousa… Nyisedzu unu musiu, iu sântu spusi tuts coditslji furats, ma shi ascumts shi atselji arshi cu ursirea a Patriacanâljei, trâ buneatsa nu alu Dumnidză shi a isturiiljei, ma a Eladhâljei ca notsiuni ncljisâ etnicâ. Nyisedzu murili a musiului umpluti shi di cadhurili cu glârinjili a noastri, cusurili a noastri, câbatea a noastrâ, ma shi Himerili alu Paciurea… Nyisedzu Armânjilji pri-tu Agori shi Forumi nviscuts tu malamâ shi asimi, cându sta shi avdu Senatorilji armânji cându legiferiadzâ pi dupu nomurili a poeziiljei, constitutsea tsi pi anarga pi anarga, ljea obsi. Constitutsia tsi bagâ thimealjili a Vinjitorlui. Nyisedzu strânipotslji a măriloru Armânji vinits inshishi tu Forum, ni acljimats di vârnu, anda scotu di-tu sfânduchili a loru, cărtsili scriati pi armâneashti, shi sinudhipsits tu sfondu cu Recuiem-lu alu Mozart, fârâdialtâ dirijatu di Herbert von Karajan, cu corlu tsi cântâ aestâ aradhâ stihurili ali Kira Iorgoveanu Mantsu “Suflitlu-a poetlui”. Vedu cărtsili alu Kostas Kristalis, Yioryos Seferis, Lasgush Poradeci, Mitrush Kuteli, Migjeni, Mihal Hangeara, Fatos Arapi, Ilias Foukis shi altsâ tsi ashteaptâ la ushâ ma nu lji alasâ portarlu câ yiurtia ahurhi, shi sala a Forumlui easti ma njicâ di câtu prindi…

175

AINODEKAM (aradha a poematiloru) FALANGA ALI LIMBÂ/5 Falanga ali limbâ/7 Patrida imaginarâ/8 Zârtsinjili-a Nâdiljei/9 Nâdie istoricâ/10 Stamna armâneascâ/12 Iarba agârsheariljei/13 Urnimii/14 Furlâkea istoricâ/15 Tsi-armasi di noi?/16 Cundriri/17 Crimâ balcanicâ/19 Easti amânatu…/20 Alumtâ absurdâ/21 Giudico balcanicu/22 Realitati balcanicâ/23 Fara a mea aruvisatâ di-ashtiptari/24 Noi himu…/25 Ayilsturu kiro/26 Caravea a Nâdiljei/27 Anjiurdzeashti câpsalâ…/28 Stepsulu/29 Cumu s-adari?/30 Suflitlu a poetlui/31 Deaspirlu a poetsloru/32 IDHEEA/33 Idheea (I)/35

176

Idhhea (II)/36 Idhei tu serâ/37 Hroma ali Idhei/38 Aspindzuratu pri Idhei/39 Idheia nj-azbura…/40 Idheia-nj ciuciura…/41 Idheili/42 Idheia nu-i biutura…/43 Idheea cari furâ isihia/44 Idheea easti ca…/45 Ca tseara niasteasâ/46 LUMAKEA DI MASINU/47 Discânticu/49 Cara/50 Ciudoasa apârnjiseari/51 Niuiduseari/52 “Anna soror”/53 Pundiulu muta oahti di-arinâ/54 Ahânti fapti/55 Momentu bizantinu (I)/56 Momentu bizantinu (II)/57 Thimiseri ali unâ vâsiljioanji bizantinâ/59 Di dzuua atsea…/60 Nâpârtica ali singurami/61 Sh-nica nâ noapti alba…/62 Kirutâ i neaua…/63 Tu-atsea bitisitâ di vearâ…/64 Dukescu singuramea/65 Yrafii pi suflitu/66 Milanea a Bizantsului/67 Minutsâtâ keatrâ/68 Hârsinda unu vecljiu rosarium/69

177

POEMATI LA EYEE/71 Lumakea di masinu (I)/73 Lumakea di masinu (II)/74 Eyeeicâ/75 Atseali trei amări a suflitlui/76 Paradoxuri/77 Yisu/78 Pâriyurii/79 Amarea/80 Amarea di masinji/81 Xinitipseari/82 Eyeea ca dhimantulu/83 Amarea a mea vrutâ/84 Pi-amealu di Eyee/85 Nifapta numtâ/86 Limbili a Balcanlui/87 Andamusi cu Eneas/88 Ocljii ali Eyee/89 Ocljii ca masina/90 Calea trâ Ithaka/91 Dultseamea a piricljiului/92 Fratslji di la Eyee/93 Ma ghini…/94 Pi-amealu di Kalcidicâ/95 Noi, xinitipsitsljii…/96 Dzuua di vearâ la Eyee/ 97 ALEXANDROS/99 Vrearea-a ta-nj hârni njiata-nj…/101 Vreamu s-earamu mashi shingheljili/102 Thama ashtiptatâ/103

178

HROMATICU KIRO/105

Hromaticu kiro/107 Urnimii bizantzinâ/108 Pumoarâ/109 Câmeashea a dzuuâljei/110 Niturnari/111 Arinâ sh-aumbrâ/112 Cara s-puteai…/113 Sh-aestâ dzuuâ…/114 Bâtearea ărkiloru di flituri/115 Tirănjili a numirloru/116 Thimisearea/117 Isihâ dzuuâ/118 Neaprukeata harauâ/119 Nu ti-aspari!/120 Sâltânata mindueriloru/121 Nostalyii/122 Arinâ/123 Plâcârii/124 Nelu/125 Nu caftâ…/126 Kiro/127 Minduierli/128 Aplo filosofii/129

REFERENTSI CRITITSI/130

Mihali Prefti – Kira Iorgoveanu-Mantsu/ 131 Yioryi Vrana - Poeta Kira Iorgoveanu-Mantsu, Amarea Eyee, Elladha shi-Armânjilji/135 Mariana Bara – KIRA/153 Spiru Fuchi – Mâyia a poetesâljei, reflectsiunj…/157

179

180

„Tu-a ljei amazoneanu spiritu di-alumtâ adarâ ditu „Steaua di Doru“ unu MANIFESTU ti-alumtâ, ti polimu contra a keardi-riljei.(...) Pritu STEAUA DI DORU – câmbana a farâljei, Kira Iorgoveanu-Mantsu tsânu Kirolu trâ Farâ pânâ n-aprâftâsi libirtatea.“(Mihali Prefti)

„Ti noi, Armânjilji, sh-ti mini personalu, Kira Iorgoveanu-Mantsu easti unâ flamburâ. Shi-aestâ di dauâ ori. Unâoarâ câ tse cu ea anchisi poezia theaminâ armâneascâ.(…) ea easti prota a noastâ poetâ sh-nu mashi câ easti prota a noastâ poetâ, ama easti unâ di protili poeti tu gârdina a poeziljei armâneascâ. Nâsâ, dupu pârearea a mea, ânyie mitlu armânescu, shi nu mashi câ lu-nyie, ama lu-nviscu tu unu stranjiu modernu.“ (Yioryi Vrana)

„Kira criscu tu unâ fumealji armânâ emigratâ tu Românii, criscu cu dorlu ti Makidunii, cu yisi cu Marli Alexandru, cu pirmithi aspusi di paplu, cu mirăki sh cu ponuri (...)Tsi easti poezia ali Kirâ? Unâ mushuteatsâ ntunicatâ di caimo, unâ arpâ trayicâ sh unâ voltâ kindisitâ cu malâmâ, cu hrisafi sh cu sirmi tu patridha ditu suflitli a tutuloru.“ (Mariana Bara)