1

Njurizmi di suflit armănescu Di adză sh-di văr chiro,

Di cătă aua sh-di cătă aclo,

Di iuva sh-di iutsido…

Antuluyii

di puizie armănească

Editsii ilictronică Arădăpserea di Custandini Trandu

Anlu 2020

2

HIRITSIRILI-ALI STÃ-MÃRII

(Fragment)

Hãrsea-ti, cà cu Tini va s-ascapirã harauùa.

Hãrsea-ti, cà cu Tini va s-astingã blãstemlu.

Hãrsea-ti, cà Tini va lu scolji Adamlu di tru Adlu.

Hãrsea-ti, cà Tini va u-ascachi Eva di làcrãnjli.

Hãrsea-ti, anãltsime, iu minti omineascã nu poati sã si-alinã.

Hãrsea-ti, ahãndame, tsi nu pot s-ti veadã ocljilji-a Anghiljlor.

Hãrsea-ti, Virghinà, cà hii scamnu ampirescu.

Hãrsea-ti, tini, tsi-l tsãnji ampiràlu shi El u tsãni lumea.

Hãrsea-ti, steauùa dit apirita tsi adutsi soarli.

Hãrsea-ti, pãnticà tsi lu-ncãrnuseshi Duhlu.

Hãrsea-ti, cà cu Tini ãnyeadzã natura.

Hãrsea-ti, cà cu Tini s-natureadzã Dumnidzàlu.

Hãsea-ti, ‘Nveastã Virghinà.

Videts tu soni tuti Hiritsirili ndriptati di Yoryi Platari-Tzima Aminceanlu

3

Aradha…

3 - Zboari di poet

4 - Fitserea

6 - Minduieri ti poemati

7 - Notā di la editor

8 - Njurizmi di suflit armānescu di vār chiro

229 - Njurizmi di suflit armānescu di azā

451 - Njurizmi di suflit armānescu di cātā aua sh-di cātā aclo

519 - Aradha di poets sh-puizii

537 - Hiritsirili-ali Stā-Mārii

4

Zboari di poet…

“Suflitlu-a poetlui – câravi bâtutâ di vimtu

Pi-amarea ali isturii mintitâ, ahândoasâ...

Daima tu exodu sh-fârâ murmintu”

Kira Mantsu

“Puizia easti mash unā hiintsā cu trup alargu di murmintu

iu bat arada ahānti inimi tāsh canda bat tu un abis di sāndzi

Toma Enache

“Limba a noastã,

murmintu tu cari mi’ngropu, icoanã tu cari mi’anãstãsescu”

“Hiu un poetu amintatu fara patridhā, Singura-nj patridhā: inima…

Yoryi Vrana

“Poemi, poemi shedu cu bratsãli teasi

Shi’nj grescu di pri iutsido, S’li trecu tu cartea a chirolui.”

Mihali Prefti

“Poeziili a-meali, unā cāti unā, Li-adunai tu carti, li feciu cārunā

Eali sānt nihadz, livi di primvearā, Tumbi di liluci, ti limbā sh-farā

Constantin Colimitra

5

ā

…Sh-tu ahurhitā ira mash zborlu…

Shi zborlu cāfta oaminj s-lu zburascā…

Sh-cānd Dumnidzā vidzu cā nu-ari

oaminj pisti loc….alji featsi Armānjlj

Sh-li dzāsi:

-Voi s-li zburāts zboarili tsi caftā oaminj

Sh-limba va s-vā hibā armāneascā!

Sh-ashi zboarāli sh-aflarā oaminj;

“Armānjlji/Rāmānjlji”

Di harau Armānjlji sh-li kindisirā suflitli

Cu zboarā armāneshts

Li uidisirā zboarāli

Li siminarā tu gārdinji

Dumnidzā lā deadi vluyia...

Flitursirā poemati

Cu soi di soi di hromi sh-di njuirizmi…

Oaminjlji Li bāgarā pi aradā, tu puizii….

6

Poematili…

“Puiziea easti cama mushată lilici a suflitui”

“Poematili nu sănt a poetlui, ma sănt a farăljei cari lu-amintă…”

“Nu easti numa-a poetlui tsi ari ahătă

simasii căt easti suflitlu-a lui, di Dumnidză datu.”

“Poematili sănt yishteri dizgrupati dit suflitu-a poetlui, purtati tu lunjină, di cărvănjlji-a lui di mindueri…”

“Poematili s-amintă dit ducherili-a suflitui; mădua, mash li ljea sh-li-ntsasi bairi, tu războilu a zboarilor…”

Custandini Trandu

7

Notā di la editor:

Agiunsim tu-un an cu-unā mutritā biblicā..2020

Armānamea, rāspānditā ca arina pi vimtu, ninga adilji, bāneadzā, s-veadi, s-avdi...

Cama di ma multi ori, Armānamea plāndzi cā armasi oarfānā, ama di multi ori arādi, cāntā gioacā di harau cā ninga ari cilimeanj tsi lj-u lunjineadzā suflitu sh-lj-u hrānesc

nādia...

Mults, hilji sh-hilji-a ljei, ālj bāgarā cumāts di banā tu pirmithi, tu poemati, tu cāntitsi sh-isturii ta s-u tsānā yii pānā sh-dupu moarti ...

Armānjlj, ninga dit eta XVII, ahurhirā s-tipuseascā njilji di cārts tsi sta pi la un sh-alantu, icā tu vārā bibliotecā iu mash ndoi pot s-agiungā… .Multi cārts muhlidzārā, alti

s-arsirā, alti s-kirurā...

Niscānts di elji lj-adunarā scriitorlji sh-poetslji, di-aua sh-di-aco, tu Antuluyii, ca tsiva cālivi pi toapi di munts, deadun sā-sh spunā isturiili, pirmitili, poematili, cāntitsili

...ama cāts armānj pot s-ljea-calea ta s-lj-ascultā…

*****

Ama vini sh-ti Armānami eta XXI, cānd tehnulugja intrā tu cutarili-a armānjlor sh-lj-avinā dit cālivi.

Armānjlji sh-featsirā alti “cālivi”, alti “cutari”, pi internet, virtuali, pi FaceBook sh-YouTube…iu s-amintā Armānamea Virtualā, iu armānjlji s-adunā, s-vedu. facu

muabets, cāntā, gioacā, spun pirmithi, isturii sh-poemati.

Di iu mizi adiljea, ali Armānami ālji vini nāpoi adiljeaticu giuneatsa. haraua. nādia...

8

Lunjina nādiiljei li tuchi aumbrili a cheardiriljei…

Avem cārts tu format digital, avem unā Bibliotecā Virtualā-dinitrandu.com-ama, minduii cā armānjlji ar ananghi sh-di unā Antuluyie Virtualā, digitalā, di poezie

armāneascā, iu tuts armānjlji, iutsido iu bāniadzā, iutsido iu s-aflā, s-aibā cali discljisā ta s-intrā tu suflitili-a poetslor armānj di azā sh-di vār chiro...

Tu aistā Antuluyii ilictronicā adunai “Njiurizmi di suflit armānescu” di azā sh-di vār chiro, di cātā aua sh-di cātā aclo…puizii tsi li-aflai publicati on line, pi internet, pi

Face Book

Bunā easti cā, aistā Antuluyii putem s-u avdādzemu lishor dupu cum nā easti ananghi.

Lj-u bāgai numa “Bibliea-a puiziiljei armāneascā” cātse cā Bibliea easti simbolu ti ghivāseari ...

Di cāti ori va s“discljidets” aistā Biblie, va s-duchits cā patridha armānjlor ninga bāneadzā! Noi, lipseashti mash s-u cāftām tu

suflitu a poetlui...!

Armānjlji di azā sānt noulu Apirit-a Armānamiljei di māni!

Ia tsi na spuni unā poetā dit dzua di azā…Mihaela Shutsu

“Di limba armaneascā dzāts cā-i oarfanā tu zboarā

Sh-ca nu-ari multu pān ea va sh-aflā sonea, a-s-moarā?

I oarfanā ti-atsel tsi nu-i armān cu suflit mari

Ti-atsel tsi tatsi sh-dip tsiva nu sh-ari ti-a dzātseari.”

9

Njurizmi di suflitu armānescu

di vār chiro…

…cum mi chiream pi cāmpu a internetui “online”, soi di

soi di njiurizmi di suflit armānescu/rrāmānest, nj-

isherā n-cali sh-cānda mizi ashtipta s-ni adunām tu

muabeti…sh-dapoea mini, ta s-nu s-chearā, li ashtirai,

unā cāti unā, ca icoani, pi frāndzili aishtei “BiBlii”…

10

Niniti di 1900…A, B, C, D…

Belemace, Constantin

Batzaria, (Cola) Nicolae

Beza, Marcu

Araia, Zicu

Boga, Leonida

Caciona, Tachi

Ceara, (Yioryi) George

Constante, Constantin

Foti, (Oani) Ioan

Hentsu, Mihali

Murnu, (Yioryi) George

Scrima, Nacu

Tulliu, Nushi

Velo, (Cola) Nicolae

Dupu 1900…A, B, D, C…

Babu Cola

Bacu Dumitru

Cutova (Oani) Ioan

Colimitra Constantin

Caranica Despa

Caratanã Cola

Caragiu M. Matilda

Cãdrovranu, Hristu

Caloir Cutuli

Colonjea Ilie

Guli, Costa

Mihadashi, Teohari

Nasta, Atanasie

Padioti, Gogu

Papanace Constantin

Perdichi George

Scrima, Leonida

Varduli, Tachi

Zeanã,(Yianachi) Ionel

Zuca, (Todi)Theodor

Zahu Panã

11

Constantin Belemace Mulovishti 1849 -1932 Biutli

Părinteasca dimândari

Părinteasca dimândari

Nă spigiurâ cu foc mari

Frats di mumă shi di-un tată

Noi, Armănji di eta toată.

Di sum plocili di murmintsâ

Strigă a noshtsâ bunji părintsâ:

"Blâstem mari s-aibă-n casâ

Cari di limba lui si-alasâ.

12

Cari-shi lasâ limba lui

S-lu-ardă pira focului,

Si-s dirină yiu pri loc,

Si-lji si frigă limba-n foc.

El tu vatra-lji părintească

Fumealjia s-nu-sh hârâsească

Di fumelji curunji s-nu bashi,

Nat tu leagăn si nu-anfashi

Cari fudzi de-a lui mumă

Shi di părinteasca-lji numă,

Fugă-lji doara Domnului

Shi dultseamea somnului!"

13

Cântic

Un căntic ca di jeali

Cântam nă oară eu

Shi dipuneam tu vali

Di tr-un lai munti greu.

Shi valea-nji turna grailu

Cu shcljimuri,suskiros,

Di-arăsuna tut plailu

Shi muntili jilos.

Iu hits,bre gionji cu-aname,

Fumelji di fărshirots?

Iu eshtsâ,armâname,

Shi grămusteanji,cu tots?

Armasiră cârărili

Ca pondi făr di voi

Shi s-dusiră fălcărili

Cu turmili di oi.

Di la câsheri fluiara

Ma nu si-avde prit munts,

Ni pravdă ca s-azgheară

Di jali him pitrumts.

14

Mulovishtea

La-a căşariel’ei călivă

Cându suflă dulţea livă

Aniurdzimea ţea muşeată

A lilicilor ti-amneată.

Şi cand soarile pitrunde

Ligănata frândză-n unde,

Vedzî un trap ca braţ di dzînă

Albu , dulţe, din fântână.

Ciuciuraticu prit cupace

Cu birbil’i cum di-ncace.

Şi se-anană canda-i price

Diznirdată prit lilice.

O! Muşeată Muluvişte,

Maşi la tine suntu nişte

Locuri scumpe ş-ahărzite

Ca paradhis alincite.

15

Dorlu

-Cu-a tăi ocl’i ca di amure

Arseşi inima la gioni,

Piturnicl’ie dit pădure

Ţi tut cânţi pi la fântâni.

Curmă-ţi cînticlu , muşeată

Di te-adună-n cuiblu a tău,

Că va-s cheri un gione, feată

Şi’l’i picat di Dumnidzău.

-Nu cânt gione, tră inate,

Ca s-ţă fac a ţâia arău,

Ma-ni plang dorlu tră un frate

Că-i diparte ş-nu-l ved eu.

Era soare di pri dzeană

Şi cu ocl’iul di schifter,

avea budza-l’i ca mirgeană

Anghil viu cădzut din ţer

-Doare soră arde loclu

Chică lacăma ca jar

Cînd tri frate ş-veară foclu

Di dureare şi amar!

16

Aushlu picuraru

O lai murgu, frate bun,

Pânã tora fum deadun;

De-aua sh-ninte nu vã s-him,

C-amândoil'i ausim.

Auseaticlu, e greu

O lai murgu, frate-a meu;

Tute oasile mi dor

Shi-aduchescu cã va-s mor.

Aide, murgu, aide, frate,

Aide s-voi, lilice toate,

Ai sh-nirdzem tu eta-alantã,

Shi n-aflãm na bana altã.

Picurarlu

-Picurar ,cu percea lungã

Trã ţe plîndzi cu boaţe-n strungã?

-Cum s-nu plângu, când mi doare

Inima tr-a noastre hoare?

Ved Armânil’i cã tuţ fug’

Lasã hoarele şi s-duc!...

17

-Picurar cu percea lungã

Di-iu ştii tini di la strungã

Cã Armânil’i fug de-auaţe,

Ca si-l’i plândzi aşi, cu boaţe ?

-Avum doauã-avdzaâte hori’

Şi-amândoauã ca surori:

Una s-cl’ima Rucutina

Alãntei îl’i dzâc Birina.

Tr-unã escu faptu eu’

Tru aţea-alantã tatã-neu;

Ş’ di tr-aţea că tuţ fudziră’

Şi-amândoauă s-pustirã

Câcotlu

Cucoate să-ţ cadă creasta,

Că nu-ni diştiptaşi nîveasta;

Cucoate s-armâni agiun

Ş-fâr’di peane la Cârciun

Lăsaşi boaţea cucului

Di pi dîrma nucului

s-frînga vruta-ni tu-aştirnut’

Tu cucoate, nişciut

18

Va s-ţi tal’iu găl’inili toate’

Ca s-ti fac cu cuclu frate.

Toamna tu arniu

Vini toamna şi cu ploili

Tuţ armânil’i fug co oili

Fug diparti ca s-ierneadzã

Cã ma multu nu s-băneadză.

Di lăi neguri,neguri groase

Şi di vimturi furtunoase

Iarba tută lăi-n pade

Şi cu frundza care cade.

Prit vulodzile muşeate

Vearsa niorl’i cu gãleate;

Dzua ploaie,noaptea-arcoare

Di mărata pravdă moare.

Zghiară oile,-aurlă cânil’i’

Fug mâraţl’i fug Armânil’i

Cu fumeilie pri tu căl’iuri

Priste câmpuri ,dzeni şi văl’iuri.

19

-Sănătate , munte frate,

‘Ţ lasă-a ţîia oile toate

Care-n tine au bânată

S-te-află ghine tu turnată

Di tru-a arniului amar !

-Oară-bună,ş-calea-ambar!

Picurarlu câtrâ vruta a lui

Vrui nã oara,vrui doau’ ori

Vrui tu-ahati sãrbatori’

Şi tot vrui ta s-vin la voi

Tru turnata di la oi.

Ma-l-l’i tată-su ţi le-are-

Căprâle şi oile-a meale,

Loară,tute, ca si-afeată

Cînd vrea s-vin la voi, muşeatã.

Afitarã-n ţemurica

Şi di zlape ni-era frică

Eu mătiţele s-le-alas,

Vrutã , singure la mas.

20

Astã-searã ascăpai :

Un fărtat a meu lăsai’

Di la noatini, di la neale’

Ca si-avegl’e ş-oile-a meale.

Şi-ia că viniu la voi, in hoară

Viniu ca zmeil’i cându-azboară

Că di tini ni-era dor

Şi di dorlu-a tău vrea s-mor.

Hoara

Soie mare multe case

Earam noi tru hoara noastră

Ma di toate adzî n-armase

Ni călivă s-veadă-mproastã!

Alţî fudziră alţî murirã

Alţă furl’i-l’i vâtâmară

Şi pri toţi n-arâspãndiră

Viaţã vie nu-aăsară!

La bisearica din hoară

Iu-s murminţîl’I părineşţî

Chiatră-n loc nu alăsară

21

Ti l’ia nila s-le mutreşţî!

Soarta hoarăl’ei fu greauă

Călătorl’i spun jiliţi

Că tut avdu cucuveaua

Priste murl’i părnăsiţi!

22

Nicolae Batzaria Crushova 1874 – 1953 Bucureshti

Kita la Bisearica

Spune Kita sh-iara spuni,

Iar fărtatsilji de-anvârliga,

Teshi la stani, tuts lu-ascultă,

Până njelu s-li si frigă.

Spuni Kita:O lo-lji tat-su

Tsi nji-vidzură ocljii aseară,

Căndu neshu la băsearică

Ca s-aprindu sh-eu nă tseară.

Tse-sh-fu mare, bre, bisearica!

Nu sâ spuni câtă-i mari.

Sh-tsi s-vedz nuntru?Thamă,frate!

Iu s-mutreshti,mintea ts-keare.

Sh-lumi! Lumi cătâ s-caftsâ,

Sh-cănda-i mută, văr nu greashti.

23

Mash doi oaminji tut s-incaci.

Tatsi un, alant zburashti.

Oi fârtate!, antreb vitsinlu.

Atselji doilji tsi s-vârghescu?

Tsi s-tsâ creapă! el nji-u toară,

Nu vedz oarbe? Psăltisescu!

Sh-ia ,di naparti di ushi

Iasi un cu barba mari,

Sh-nishti stranji, cum nu-i vârnu.

S-lu-afli noaptea, ljeai lăhtarea.

Tsăni-n mănâ un ca cloput

Sh-tut asună sh-fudzi ndreptu.

Căti shapti...tutâ lumea

Bagâ mănjili tut pri keptu.

Tuts s-aplecă,s-trag din cali,

Nu-ari un s-lji sta dininte.

Dzăcu: Sâ s-aproaki mashi di mini

Sh-am s-lu-adar eu s-tsănă minti.

Nu-nji ljeau oclji iu si-dutsi,

Căndu ia-ljea ninga mini.

24

Tsi-u mâc pânea, tsi-nji dzâc Kita,

Si-mi-asparim eu di tini?

Mut cârligu, nu-lji dau oară,

Sh-pân si shutsă s-mi mutrească,

U mâcă , si-lji facâ ghini,

Ună -n cap picurărească.

Tse tsâ s-pari? lji-u-am atumtsea,

Nu-aflashi om si-lji hibâ frică.

Tsăni minti: unui Kita,

Tsi cu dintsii ti disică.

El zgileashti, iar alantsâ

S-sâlâghescu tuts pri mini.

Vrea s-mi-acatsâ s-nji-umflâ kealea,

Nu vrea s-iasâ lucrul ghini.

Fuga Kita, fac atumtsea,

Sh-pân s-dzătsi tsintsi ies dit hoară.

Fu ca zori pân loai dzeana,

A s-mi acatsă ei nafoară.

Dip kirută dusi tseara.

Vream s-nji-agiutâ la furari

25

Ma, nu-ndreapsim, ved, cu ayilji,

Elji câfta, vahi, cama mari.

Ore, frate, tsi s-lji-u dzâtsim?

Nu-i trâ fugă di la oi.

Va s-lji-ai lucrili curati

La bisearitsi nu-i di noi.

Sh-draclu fudzi di armãn

Unãoarã cãnd Armãnlu

Sh-ara di cu dimneatsã,

Si-lj Creapã-Numa-lj dzãse:

"Fãrtate, cu mbãreatsã!"

– "S-bãnedz", lj-u toarnã omlu,

Shi zboarã dupã zboarã

Nãsh featsirã sutsatã

Sh-giurat elj doilji loarã.

Deadun s-lucreadzã loclu

Sã mpartã-apoi ca frats

Tsi s-easã cãtrã vearã,

Cum fac doi bunj urtats.

Trã ninte-lã lucrarea!

Sh-tut grãn elj siminarã

Sh-ca s-nu-aibã ãncãceare

Cu cale nãsh aflarã:

26

Armãnlu la mpãrtsãre,

S-lja parte ma putsãnã

Prisuprã itsi creashte!

Alantã tsi s-armãnã

Sh-cu tute-arãdãtsinjle

Ea, draclu las s-u-adunã.

– "Ai shedz cu sãnãtate."

– "Ea, du-ti, oarã bunã!"

Fãrtatslji si dispartu,

Sh-da mãna, s-bashe n gurã,

Fac zbor s-adunã veara,

Cum lã-easte n ligãturã.

Shi s-dutse cateshunlu

La lucrulu tsi sh-are.

Armãnlu tsi-a s-adarã

Nu poate ca s-mi-arãdã,

Ãnj yine sh-a mea oarã."

Sh-ma talje Sãtãnãlu,

Asudã sh-tut ma s-curmã,

Ma frãndzã sh-earã frãndzã,

Pãtate nitsi urmã. Armãnlu lja nã sapã

Sh-tsi s-vedz, la-arãdãtsine!

Cã deade Dumnidzãlu

Sh-ambãrle s-hibã mpline.

27

Cãnd veade-ashitse draclu,

Fudzi nãirit ca foc:

"Cu-Armãnlu nu s-acatsã,

Cã-i shapte drats tru-un loc."

Cu foartica

Eara doilji; nãsu sh-nãsã.

Ma di cãndu s-cunuscurã

Albã dzuã, ca dunjaea

Pãn-atumtsea nu tricurã.

Sh-eara ndreptu nãs, crãshtinlu,

Ma ndisi muljare lae.

Dzãc aushlji, cã nu-i ghine

S-ljai ãnveastã cu sivdae.

Nu tsãnea mãratlu minte

S-hibã doilji pi un zbor.

– Lj-avea-intratã ali Evã

Draclu-atsel cu un cicior.

Dzãtse omlu "easte albã",

"Easte lae" nãsã strigã.

– "Ai muljare, hearbe carnea",

Nãsã troarã ca s-u frigã.

Ma, de, corbul tsi vrea s-facã?

Tatse-aravdã, hunipseashte.

28

Nicuchirã cu curunã!

Ni s-alasã, ni s-lãeashte.

Sh-cum vã dzãc, cã sh-imna doilji,

S-dutsea, vahi, tu vãrnã hoarã

Shi stãturã la livade,

Si s-discurmã theamã oarã

Eara veara, ca Sumchetrul,

Criscu earba mare-mare

Avea-agiumtã, cumu s-veade,

S-hibã bunã trã tãljare.

– "Vedz, ãnveastã", dzãse omlu,

"Vedz tsi earbã prucupsitã,

Nã stãmãnã sh-aide coasa,

Cum va s-cadã-arucutitã".

– "Tsi, bãrbate, ts-fudzi mintea?

Nacã vrei s-ts-arãdz di mine?

Nu cu coasa s-talje earba,

Ma cu foartica crãshtine."

– "Dumnidzãlu si-nj ts-u-aducã!

Tut anapuda va s-greshti?

Ea, lja foartica s-videarim

Cum va s-pots s-u cusueshti?"

– "Tora tine nu mi nveatsã.

Eu tsã dzãcu sh-ninga nãoarã,

29

Cã cu foartica u talje,

Ashi fatse ntreaga hoarã."

– "Bre cu coasa, uryisitã,

Cui vrei ocljilj si-lj lji scots?"

– "E, cu foartica, bãrbate,

Strigã tine cãtu s-pots."

– "Nu s-aravdã", dzãse omlu,

"Yine suflitlu la nare:

Ea, grea ghine, dzã cu coasa,

Yin pri minte, lea muljare."

Ma muljarea... ts-aflash omlu!

Nu cu coasa, sh-nu shi nu.

Nu vrea s-dzãcã blãstimata,

Vahi uryia lj-u putu.

"S-ti lja draclu, ma-i ashitse,

Altã halã nu-i cu tine,

Va s-ti nec, ca s-tsã ljai zverca

Shi s-ascap unãoarã ghine."

Unã dzãse shi ts-u-arucã

Tu-unã baltã cama mare:

"Aide, du-ti la tuts dratslji,

Ghidi cap ca di mulare".

S-duse, s-duse, u lo apa,

Pãn di gushe i nicatã.

30

"Dzã cu coasa", strigã omlu,

"Dzã, ca s-eshti ascãpatã".

Ma muljarea mutã mãna

Shi ca foartica u minã.

"Nu cu coasa, crechi, barbate”!

Sh-cade nghios tu balta mplinã

Nu armãnlu ma curaua

Cripã draclu, cumu s-dzãtse,

Sh-unã dzuã, mare thamã!

S-duse Greclu la Armãnlu

Pri-unã tsinã ca si-l cljamã.

Njardze omlu shi ca oaspe

Tut ashteaptã oara s-yinã,

Ma nu veade tsiva s-hearbã,

S-ciudiseashte tsi va s-tsinã.

Sh-ea-u livenda nicuchirã

S-dutse nyie di firmitã

Sh-cãndu-i oara tri tsinare,

Nãsã yine cu-unã pitã.

Ear Armãnlu strãmbã narea: –

"Tsi mãcare, s-u lja neclu.

Unã pitã, sh-ea di veardzã.

Tsi trã mine sh-tsi ti Greclu..."

31

Tatse omlu – tsi s-adarã?

Vedz cã tu-unã xere-arauã

Pãnã sh-grãndina, bre frate,

Va s-u-ashteptsi cu harauã.

Bagã s-mãcã, ma di prota

Sh-ahãt bunã nu s-pãrea,

Cã urdzãtsli – s-nu si veadã

– Tu grumazlu-lj si tsãnea.

Mãcã sh-Greclu sh-cama troarã,

Bitiseashte, tradze mãnã,

Cã de, omlu mindueashte

Sh-tri fumealje ca s-armãnã.

Noulu oaspe: dã-lj-u ninte,

Dã-lj-u, lucrulu sh-mutreashte.

Lj-eara foame sh-cum tsi s-hibã,

Bunã, slabã-arucuteashte.

Pita fudze, s-hiriseashte Veade

Greclu sh-cu tut Greacã:

"S-tsã s-acatsã, dzãc nãsh doilji,

Gugosh, Doamne, s-nu tsã treacã".

S-duse, frate, giumitatea,

Cãndu s-avde-unãoarã pac.

"Cripã-Armãnlu", strigã Greaca,

"Plãscãni un vurculac".

32

– "Nu Armãnlu ma curaua",

Dzãtse omlu ca peagalea,

"Sh-featse ghine di s-arupse,

Ved cã nãsã tsãnea calea".

Sh-dã-lj-u, mãcã sh-eara ndeasã,

Nu-avea seamne, ca si s-tragã,

– "Ore oaspe", fatse Greclu,

"Va s-u deapinj pita ntreagã?

Nu ti ntreb, ore crãshtine,

Cã di-iu eshti, dit tsi hoarã?

Om cu orixe ahtare

Nu-am vidzutã vãrnãoarã".

– "Sãmãrnjat, ore fãrtate,

Ea, s-tsã spun, cã mi ntribash,

La noi easte mari-arshine,

Di mãcare ma s-alash".

– "Sãmãrnjate, Sãmãrnjate,

Ma-i ashitse cum dzãts tine,

Nu ti-alas s-u deapinj tine,

A s-mi satur, barim ghine"

Sh-mãcã Greclu, mãcã-Armãnlu,

Mash tipsia sh-alãsarã,

Ear fumealja sh-nicuchira

Ploci pi pãnticã bãgarã.

33

Marcu Beza Clisura 1882 – 1949 Bucureshti

Vruta câtrâ picuraru

Tsi negurâ!Tsi vimturi!...

Jilos cupiilji bat.

Agiumsi toamnă greauă,

Lăi picurar mârat!

Shi-nji fudz tini diparti,

Nu-nji avdzâ plămtul grai,

Căndu căsheara goală

S-dirină pisti plai.

Ah, singurâ a mea vreari,

Lăi minduiri-nji spun

Că, poati, vârnâoară

Nu va s-bânăm deadun.

Va-s-creascâ lundzâ skinji

Pri calea di la oi,

Sh-că tini nu va s-yinji,

Giuneale, nu va s-yinji!

34

Cântic

Da cap luna pisti noapti,

ca nă galbinâ curunâ.

Dzânili cu kepturi goali

Pi la shopati si-adunâ.

Sh-tu minuta aistâ dultsi

S-avdu cărvănari pri cali

cum tut urdină sh-ma căntă

lăcrămos cu ahăntâ jeali,

di si antreabâ sh-lailji muntsâ

dishtiptats di-a lor cântari

'' Tsi au, moi, di-shi plăngu ashetsi

cărvănarlji-n calea mari?''

Aushlu

Diparti shadi luna

Videala-a ljei s-mpartā

Mushatā ca icoanā.

Pri un puljiiu la poartā

Dipusi anargaa totlu-

Aush dit vecljea banā.

Cu percea-a lui alghitā

Tācut shidzu. Sh-di-ndzeanā

35

Flueri durute loarā

Si plāngā tu-amurdzitā.

Ca undzāle di-amare

Curmate si-arāsunā

Sh-cu nāse plāmsi sh-totlu

Sh-io lu-ntribai s-nj-aspunā:

“ Fluerli tse lā doare

Di vearsā-ashi totunā

Ahānti lācārnj yii?”

-Nipoate, dzāsi aushlu

S-ti fats tini ma mare

Sh-atumtsea va sā shtii!”

Di cāti ori apoia

Trātsea cārvānj sum case

Sh-tu ploi sh-tu nopts greale

Dzimāndalui jiloase,

Ca suflitli-atseale

Tsi-sh caftā a lor nādie

Eu lu-ntribam aushlu:

-“Cāvānjli tsi li doare?.”

-“Nipoate, s-ti fats mare

Sh-atumtsea va sā shtii.”

36

La noi videam niveaste

Sh-bārbats cu plāmte dzeane

Videam cum mor ficiorlji

Sh-cum alts fug tu xeane,

Sh-nji si pārea, moi, toate

Ca nishte lāi ciudii

Di lu-ntribam aushlu,

Ma nās ānj grea-“Nipoate

S-ti fats tini ma mare

Sh-atumtsea va sā shtii”.

Pi muri a noastre cordzā

Si-umplurā di-arudzinā

Lāite, fārā Domnu

Sh-un brats nu-avea s-li minā

Sh-li-ascuturā dit somnu

Cu bratsili giuneshti...

Sh-io lu-ntribam aushlu

Ma nās uhta:-“ Nipoate

S-ti fats tini ma mare

Sh-atumtsea va s-ducheshts.”

“ Cā anj arāi nā loarā

Sh-ahāntā, ahāntā jale

37

Se-astinse aua cāntarea

Sh-anamea di-altā oarā.

Noi him mintita spumā

Cālcats, bātuts di-arali

Fumeljie. vatrā sh-numā

S-dirinā de-anvārliga

Nipoate, cā nu-i vārnu

S-nā tragā azi cāshtiga!

Minduiri

Nvitsai cā taha pangul

Essti suflitu a vārnui

Care-l poartā cātrā mine

Vrearea lui

Sh-unā dzuā: -“Pangu frate

Lu-ntribai cu oclji udz,

“ Tse mai deapin? Tse-s aisti

Lāi furfudz”?

-“Ts-fac un savan! Aflāts ninga

Nā cutie sh-unā crutse

Cā vedz, moartea, di-anvārligs

Ma ti-adutse.”

38

Sh-aplicat apoia pangul

Pisti caplu-a meu, aproape

Cāti lucri nu ānj spuse

Di la groape

39

Zicu Araia Samarina 1877 - 1948 Samarina

Fudzi haraua di la noi…

Fudzi haraua di la noi

Shi-arãslu nã si asteasi!

Jilitã-i lumea di la oi

Shi-i jali multã-n casi!...

Tu munts sh-pri dzenji nu si-avd flueri,

Ni cântits tu-arâzboaie…

Avemu noi tora multi veri

Cu plãng’ sh-cu miryiuloaie…

La masuri celnits sh-picurari

Lã-i inima cãrbuni…

Cãt sh-chiprili di tsachilji mãri

Tsãnu yisu di-ngrupãciuni.

Pritu hori, niveasti ca fidãnji

Sh-cu oclji lãi gãili

Tu locu di galbini ghiurdãnji

Apoartã lãi mãndili.

40

Sh-la numts’ nu-s ceamcuri tu uboru,

Cu tãmpãnji ca ‘nã oarã;

Ni nunji cu hlambura tu coru

A hljinjiloru tra s-lã oarã.

’N udadzlji-atselji cu ciorgi ncljigats

Nu s-vedu parei di tiniri

Cari s-njeargã-apoi la fadzlji-analts

Tra s-gioacã trã Stã-Vinjiri,

Shi-n dzãlili di Stã-Mãrii,

Cãnd bat’ hãros cãmbãnjili

Cu fãrã “Ceaciu” sh-fãr di-avyiulii

Digeaba s-frigu, curbãnjili!

Fudzi haraua di la-armãnji,

O, gione, o, xinite!

Sh-pri fatsa loru curã fãntãnji

Di lãcrãnji upãrite.

Cã sh-au mãratslji-n cheptlu-a loru

Unu doru tsi treacãtu nu-ari!

Sh-chireari-ashteaptã unu popor

Cãnd dultsea-i limbã-i cheari!

41

Dor shi Jali

Pri tzer,la noi,tu lai niori

Az soarli na s-ascundi,

Ca inima na s-bati-arau,

Ca mal batut di undi.

Pri muntz s-ashtearna negura

Sh-pri-araurli cu spumi,

Sh-pri-a nostru suflit sandzinat

Virinu-amar s-dipuni.

Un pulj nu canta cum canta

Sh-birbiljilu n plai nu bati,

Ca muma-armasi far di hilj

Sh-ca sora-i far di frati.

Tacuti-s dzenjli di fluieri,

Ca n noapti ntunicata,

Ca feata armasi oarfana

Sh-ficiorlu far di tata.

Făntănjli mash tzi murmura

Sh-vazescu di vimt tutz ponjlji

Di lăcrinjili-a nveastilor

42

Cari sh-chirură gionjlji.

Lj-avea cljimată patria

Si s-ducă si s-alumtă.

Shi s-dusiră tutz harioshi,

Cantanda ca la numtă.

Diparti-aclo iu soarli da,

Tu sinurli dushmani,

Sh-tra alba -albastra flambură

Cadzura tutz curbani.

Voi steali,cari va dislachitz

Din tzer tu noptz sirini

Sh-tu lumea suflitlor s-nidzetz

Ca chicuti di asimi,

Spunetz un zbor la-a noshtri mortz:

Ca flambura albastră

Mutreashti cu-oclju mult arau

Pri dultzea limba-a noastră.

43

Calea

Ascâpăm di iara greauă,

Sus tu munts nu-armasi neauă.

Cresc lilici tindilina,

Ies armânjili Samarina.

Ncarcâ casili pi cârvani,

Cailji tuts imnă rivane,

Un spri un,ti ljia haraua

Mor cu elji tută dunjiaua.

Cilnicadzlji trag năinti

Si-află loc musheat,cum prindi,

Tra s-nu-lji află vârnu-arău

Pristi noaptea-al Dumnidzău.

Di pri calji dipun hârăili,

Ia, că-ndreapsiră sh-purăvili.

Soarili-ascăpită;si-aproaki,

Tută lumea-i tu cunaki.

Featili cu bucla-n mănă

S-duc s-ljea apă la făntănă,

S-duc bârbats shi s-duc ficiori

S-mulgă oili plicători.

44

Tuts durnjiră.Easti noapti.

Mashi un cloput di oi bati.

Poati domnu-su li-adună

S-doarmă tuti dipriună.

Cărvănarlji gresc dadoara.

Trâ-ncârcari vini oara.

Ncarcă calji tuts ca ieri,

Gionlji armânji fărâ kideri!

Elji tut fug nă sâptâmână,

Gioni cu feati s-tsăn di mănă,

Calea tută imnă sh-căntă,

Canda-i Pashti, canda-i numtă...

Cum di mira nu n-alasă

S-njiardzim tu loc-nă acasă,

Tra s-bânăm ca tuts armânljii,

S-murim sh-noi ca tuts pâpânjli?

45

Nida Boga Velish 1886 – 1974 Rumania

Tu avlia a bāsearicljei

Anafura pân’ nu lă easti dată,

Dit loclu-a nu s-veadi un si s-mină,

Aşteaptă tuţ aradha ca s-lă vină,

Adetea cum îl’i ari învăţată.

Cu ficiuriţ tu braţă ies mumânili;

Pareili tu avlie adunati

Să-ntreabă di hăbari şi sănătati,

Mul’erli başi a auşlor mânili.

Tu-avlie cartea armânească s-vindi,

La Stampa aţea noauă tipusită,

Ţi vreari ti lumină lă aprindi.

Voshopoleana’ ntraga tinirani,

Di tu sculiili xeani ţi-i vinită,

Va s-u analţă-a noastră armânami.

46

Voshopole

Thimel'ilu

Voshopole thimel'ilu că-l băgară

Uiaril'i, ş-numa-l'i poate ca s-nă spună;

Aclo lă vinită fu scriata si-s adună,

Şi-a lor vinită s-lă hibă ambară.

Tuţi cu tămbarea viniră pi-anumiri,

Ş-cu pîne sumulaie tu tisagă,

Tu mînă cu vîrtoasă nă ciumagă,

Cu căpri şi-oi dzeadzite s-li-anumiri.

Vahi nu era puiată niţi stane,

Apanghiu n-avea omlu, pravda, cînil'i,

Sirinlu, ţer era a lor tăvane.

Hirbea pădurile-mpline di aghrime,

Di frică ma nu para ştiu Armînil'i,

Nu vor să ştibă niţi di cingrime.

Ciudia cu Voshopolea

Ca nividzută iară nă ciudie,

Voshopolea-aţea arsă şi surpată,

L'ia ca s-arsară multu ma muşată

Tu mintea-armânilor di tu xinitie.

47

Tu marmar anviscută, nu-are seară

Di pi iconile-aduse s-nu s-dipună

Ş-tu măghipsite vise s-lă si spună,

Că ş-dzua faţa-l'i nu putea s-lă cheară.

Acaţă dimîndările s-l'i aleagă,

Di vruta fără s-lă si-aprindă dorlu,

Di bana di acasă s-lă si-ncl'eagă.

Cu-aistă nividzută nă ciudie

Ş-Voshopolea şi-pitreaţe agiutorlu

S-armînă fara armânească vie.

48

Tachi Caciona Avdela 1885 – 1971 Bucureshti

Di-acasā

Noi cu suflitu plin di suskir

Ausheaticlu dit Ipir

Dit shaptidzāts di hoari

Tu-al Papahagi Ghits mānā

Dām apeana ta s-vā spunā

Pārinteshtsāli-nā zboarā:

Cali lungâ cartea ari

Sanatoshi, fārā långoari

S-va-aflā nāsā ni-ncljināmu

Cā-l ma tsāni un dor ninga

Suflitu-nā s-nu s-astingā:

Dorlu easti c-adāstām!

S-vā videm ninga nā-oarā

Hilji! Dushmanlji nu alāsarā

Sh-acātsarā cārāurli

Cati chin ascundi antartu

49

Cati tufā sh-capitanlu

Nicālcatā nu-i pāduri

Sh-mplinu easti Pindu munti

Cāljurili sh-cārārli tuti

Ncljisi sānt, niurdinati

Cārvānarlji diunāoarā

Di mult cali lungā loarā

Cātrā voi tu xinātati

Dzāli nu-avem dot sirini

Sārbātoari cāndu yini

Ea-i fārmacu trā noi, amarā

Gioacā hāriosh dushmanjlji

Sh-noi plāndzemu, plāndzemu fidanjlji

Morts trā limbā, dush trā farā!

Ma cādea tufechi nāoarā

Aducheam cā-i numtā n-hoarā

Feati, gionj cā gioacā ncor

Shi s-avets hilji sānātati

Boatsea peanilor di moarti

East adz tu vreava-a lor

Domnji sānt dushmanjlji n-munti

50

Apili tricut voi tuti

Sh-alāsats tu xeani-amari.

Hilji, di-averi nā dispuljearā

Sh-mea tu soni giurat loarā

Ta s-aspargā a noasti hoari

Oh, sh-cum ni ardi dorlu

Nu ni-ascultā, hilji ciciorlu

Nitsi bratslu nu n-agiutā

Cā sānt oasili curmati

Sh-frāmtul trup di anj nu poati

S-poartā armi, pljiuburi s-mutā.

Di tr-atsea vā scrisim carti

Ta s-nu stats aclo, diparti

Lāi ficiori, cā vinji oara

Cu dushmanjlji s-nā bātem

Noi cu grailu voi cu apala

S-apārām az, limba sh-fara!

51

Cicārdisitlu

Io, oarfān picurar di munti

Mash un cārligu avearea-nu tutā

Ea, cā nā featā di pāshe

Ca featā di pāshe, avutā.

Io, picurar fārā di anami

Di vārnu numa-nj cānuscutā

Ea, feata Pindului, litici

Avdzātā tu-armanamea tutā.

Io, cheatrā pustā, arucutitā

Sh-di vimtu frundzā azbuiratā

Di-a muntsālor āntreaga farā

Cu-arādātsinjili ea ligatā.

Io, suflitu niurat, fārtat cu noaptea

Ea, sorā cu sirinlu tser scāldat di soari

Io, shcreti dzāli, lāi anj fār di nādie

Ea, tuti dzālili, di sārbātoari

Io, frapsin ascālnat tu pishtirei

Tsi vor s-lu-arupā vimturli sh-fortuna

52

Ea, mer mushat tsi acreshti tu livedz

L-diznjeardā soarili cald, l-bashi luna.

Ea, moscu di lilici, trandafir

Io, lai arin, bātut di neau shi di ploi

Dārutā ira ea n-hoarā di lumea tutā

Io, dārut mash di cānjlji di la oi!

Durnjea ea tua-ljei casā ca pālathea

Sh-mushati di murāxi sh-cāpitinji avea

Io, cāpitinj aveam aratsea cheatrā

Sh-pālathi aveam tu munts tāmbarea-a mea

Nvirinat, niavut, bātut di-arali

Un oarfān picurar dit munts!

Ma nj-earam gioni sh-trāmbura di mini

Tuti zulāchili sh-furljj tuts!

Di oili dit cupia-a mea

Nu avui eu unā di zulāchi aspartā

Sh-di furi arāi nā noatinā nu-nj fu

Nu-nj fu nā noatinā furatā.

Sh-cāntam trā sots ahānt mushatu

53

Tu-aumbra fadzlor la cāshari

Cā picurarlji sh-agārshea

C-ashtaptā oili la muldzeari

Sh-nopts cu steali cānd aveam

Cāntam jilos cu a mea fluiarā

Sh-deadun cu ea chinetlu tut

Sh-fāntånjli jalea-nj murmurarā

Sh-arupti steali di la tser

Cādea pi loc sh-yinea s-nj-aspunā

C-agiumsi cānticu-nj la steali

C-agiumsi cānticlu-nj la lunā

Cā nvitinati sānt sh-eali

Di-a cānticlui amarā jeali.

Sh-aveam nā inimā

Ma ghini s-nu nj-u aveam

Nā inimā di-a dorlui foc apreasā

Tsi nu vru dot di inima mea s-ascultā

Ah, pira atsilui foc su-aveam asteasā

U aflai nā dzuā la fāntānj

Sh-mea vrui si-lj spun..si-lj spun tsi vrui?

Mārata-nj vreari! Vreari ca di zurlusit

54

Vreari di om tsi nu-i tu mintea-a lui

Di dzua atsea nu nj-aflai loc

Imnai prit munts sh-pāduri hai-hui

Dultseamea somnului chirdui

Sh-tut suschirai di-a dorlui foc

Ca fur yineam eu nopts ntredz

S-lj-aduc lilici di la munti

Sh-la prag di vårn nividzut

Eu lj-ashtiram ...sh-cu eali tuti

Amari suschirārli-nj murmurati

Sh-ashi tricurā nopts multi, multi

Ma cānd luna noau mi-nvitsā

Shi stealili a tserui tuti

Ca s-ljeau flueara mea shi s-cānt

Dorlu dit inima-nj amarā

Deadun cu pusta mea fluearā

Cu-a mea fluearā mi ligarā

Tuts dzāsirā cānd mi loarā

Ca zurlu mānjlji si-nj leagā

Cā picurarlu nu ari mintea

55

Māratlu nu ari mintea-ntreagā

Sh-tr-a Pindului lilici dultsi

Stātui ncljis, mi-ncljisirā

La mānāstir! “ Cicārdisitlu”

Tuts blāstāmstslji-nj dzāsirā

Sh-arāilji tuts, sh-arāsirā

Di mini cānjisitlu...

Sh-mea adz, dit minti ta s-u scot

S-u scot dit mitea-nj alācitā

Ca glarlu cānt aua sh-aclo

Cu-a mea fluearā urghisitā

Sh-cu frāmta inimā-nj tuchitā

Di-a featiljei amar caimo

Sh-di mini arādi cartsido

Voi tsi-ascultats nā inimā tsi fu dirinatā

Di dor, di suschirāri...un suflitu cānjisit

S-nu suschirats ca mini cā sā shtits:

Di suschirāri tu lumea aestā mori...circādisit!

56

George Ceara Xirolivadi 1881 – 1939 Varyaria

Nji pitricu muşeata-ni dor

Nji pitricu muşeata-ni dor

Lilice dit hoara lor

Si-tu lilice carte-avea

Si tu carte ni scria,

Îni scria jilos şi-amar

“Gione picurar!

O, lai gione di tu munte,

Cu luţeafirle tu frune,

Gione picurar!

O, lai gione picurar,

Di când niarsişi cale-ambar-

S-lândzidzâră laile oi,

Că nu-i vârnu dinăpoi;

Putridzî şi-a meu cutar

Gione picurar!

57

Putridzî fadzl’i fântânile,

S-deapiră, s-dirină chinil’i

Gione picurar!

O lai gione picurar

Di când niarsişi cale-ambar-

S-lândzidzâră nialile,

Nialile ca stelile,

Că nu pot tra s-le-angan iar,

Gione picurar!

Şi va s-cheară laile niale!

Nila nu-ai, gione, di eale,

Gione picurar?

O, lai gione, gionle-a meu,

Si-ni te-agiungă dorlu greu,

Dorlu greu di vâcil’i-a tăi,

Şi di doil’i-ni ocl’i lăi

Şi s-te-aducă cama tr-oar’

Gione picurar !

Vinu, gione vinu, frate,

Nu-i pâcat di-a meale niate,

Gione picurar?

58

Te-aştiptai aseară s-yini

Sum umrata ţea de chini

Pat di muşcl’iu si-ţ adar,

Feata mea di picurar,-

Te-aştiptai şi nu vinişi

Vruta mea, mi agărşişi?

Si-agărşeaşte-ahâta vreare,

Dulţe ,scumpa mea vişteare?

Moi lilice dit livădz,

Tot cu tine mi-nvisedz;

Azi dimineaţa când sârmai

Tot tră tine io-ntribai !

Munţâl’i mi-ntriba cu dor:

-“Iu-i lilicea munţâlor?”

Şi fântâna-ni puşpura:

-“Iu-ni ţ-u gione, vruta ta ?"

Sent from my iPhone

59

Constantin Constante Crushova 1880 – 1964 Bucureshti

Al Constantin Tsumana

Suflit mari, njica boi, tsi ti fara shi ti soi –

etim easti sh-da shi bana!

Gramustea

Gramusti - musheata hoara

Earai tini una oara:

Hoara mari shi avuta,

Tu dunjeai canascuta –

Ca-aveai muntsa-mplinji di oi,

Di calji, capri, mlari shi boi;

Ca-aveai cilnicadz alepts,

Pi binets tsi shidea-ndrepts

Ca na tseara tu shindani

Sh-tu gardina na fidani...

Oi nashi, panavirli tuti,

Cafi an eara batuti,

Carvanji antredz, shi nu numash

Cu umtu, ghiza shi cu cash,

Ma sh-cu harzits harari di lana,

60

Caprina, cu vreari dusi pana An Poli, di ninga-amari,

Di iu vinea napoi cu sari.

Cand polim tatsea Turchiea

Cu Afstria, sh-cu Rusiea -

Pan la Duna, tu Vlahii,

Cljimats s-faca angarii

Eara mash nashi - Gramusteanjlji,

Cu-a lor carvanji, daileanjlji!

Nashi - s-aduca ti ashcheri

(Fara ca s-tsana tifteri)

Sh-tendza, ma shi gripcanei,

Turlii-turlii di zairei -

Di la pani pan la sari,

Tut tsi easti ti macari,

Carni, cash, ghiza shi umtu,

Ca lailji di Turtsa suntu

Mortsa – tara di pilafi

Sh-dupa purni ti hushafi...

Ca Gramustea didea lapti

Ca s-harneshts taburi sheapti!

Laptili, cari naoara

Pi tu chiunghi vinea-n hoara,

Di tu-a muntsalor vini,

Cum la shopat apa vini.

61

Sh-eara lucrat la casheari,

Pan di Sta-Maria Mari...

Shi ti-atsea, tu na zamani,

Un sultan deadi firmani -

Andoi celnits, nai ma-avuts,

Tashi an Poli canascuts,

La sarai elji dixits

Sh-di vizirlu tinjisits, Dumanica, anda-a s-priimna,

Cu paputsa-aroshi s-imna!

'Ndrept tsi nu lu-avea tuts,

- Mash pasheadzlji-atselji avuts!

***

Ma, tsi-i aza nu shi-u mani,

Sh-di tsi fu - tsiva nu-armani...

Ca-aza, Gamusti marata

Moarta eshtsa sh-ningrupam...

Vatra pani nu tsa coatsi,

Di cambanji nu s-avdi boatsi,

Baseritsli tsa fura-apreasi,

Tserli di .furljiasteasi...

Sh-tut tsi sh-fu candilji, iconji –

Ta sa spuna ea sun gionji,

Cu eioe, eumats Ii fiitsea,

Sh-cu nasi trastili umplea...

62

Dit ugeaeuri, fum nu easi,

Hoara-annasi fiirdi easi!

Ca tuti tsa Ii surpara,

Sh-tu-a lor loe - ealivi-adrara!

Tu-arazboi, pandza nu s-tsasi,

Pi la favri foe s-asteasi.

Coarali ta s-li-anvarteasea

Sh-featili sa-shi lji matreasea...

Isozmati shi numtsa-atsia,

Nu-ari eari s-tsana tinjia,

Ni taifuri di cuscri, s-alaga

Sh-fodiri di dugradz ta s-traga

Candu s-dutsea eu haraua

Ta s-u ljea-nveasta-atsea naua...

Sh-Iaptili, pit ehiunghi-n hoara,

Nu eura, ea alta oara...

Muntsalji di eupii s-gulira,

Celnitslji tuts ma fudzia,

Anangasits ea shi-alasa

Loelu-a lor shi-a lor easa!

Ca sh-vini una zamani,

Cand Turehiea sh-fu ziindani!

Lailji ealeara cu-astangul,

Sh-vini zalumea eu plangul...

63

Canli nu-shi eanoashti domnul

Shi-Amanjlji nu-Iji ljea somnul.

Caljiurli di furl s-umplura,

Tutipata la si fura,

Ca sh-fac di cap tihilailji

Sh-nu-au la eari s-planga, lailji!

A sultanlui iradei,

Tora easti nafilei;

Ca di-" Poli, sh'"panMureaua,

Nu-l da varou di eureaua...

Di-atselji eari vor s-baneadza,

Ma ti nashi altsa s-luereadza!

***

Ca fieiorlji fara tata,

Casa shi nicuchirata...

Ni di ehipur, ni di bots –

Di na eta, s-avdz nu pots!

Gionjlji, anamisa di hoara,

Nu s-aduna varnaoara .

Ca sh-chirura nashi casmetea,

Sh-di cahari s-dusi sh-vetea,

Di fug dupa una dohi,

Sh-ti-arahati una cohi...

Shi-una dzua, jeali mari,

64

Cu uhtari shi suschirari -

Ca shi-alasa nashi mirmintsalji

A parintsalor, sh-parintsalji... A

ncalar, barbat, muljeari,

Cari pi cal, cari pi mulari,

Di tu Gramustea s-dipuna,

Bana tuta ta shi-u spuna!

* * *

Gramustea-a mea, zilipsita,

Ca na feata mult pripsita –

A talji hilji nu ti-agashira

Sh-tu iaramati ti-ngrapsira,

Shi tu malama tuchiti

Sh-tu-a lor sufliti duchiti!

Sh-va ti tsana, lailji,-aminti -

Ca un ~ilj a lui parinti...

Sh-soarli pan va s-lunjineadza

Gramusteanjli va s-baneadzii!

Cu tutipata tsi-armasi,

Ni furata; sh-tsi nu arsi,

Catandii mash tu sats

Sh-pi-aesti - ficiori i nats,

Di tu Gramustea s-dipuna,

Bana tuta ta shi-u spuna!

65

Ion(Oani) Foti Clisura 1887 – 1946 Bucureshti

Io, u chirdui

Lāetsili tuti sti loc

Cu greu, Io putui s-li-aravdu

Lāetsili tuti sti loc

Sh-blāstemili tsi fu s-li avdu

Sh-a nārāitsilor oclji foc

Putui s-lu aravdu

Ma tini nu-nj ishish la giocu

Di plāmg oclji tsi si-umflarā

Di dor nu vrush ta s-yini la-agioc

Cu cari nu vrush ti māritarā

Sh-di-atumtsea Io, nu nj-aflu loc

Cā nj-ngruparā

Duruti yisi sh-ti chirdui

Sh-pri tini sh-ponda-a mea nādie

66

Sh-ma dultsea banā u chirdui!

Mushatslji anj, nu va s-nyie.

C-atsea ma scumpa a mea fluturi

Io, u chirdui!

Yislu a picurarlui

Mushatā masti ca di dzānā

Āmyie, yinu nu mi-amānā

Cā sotslji-a mei fudzirā nclo

Cā-nj zghearā oili di caimo

Nu-armasi prici sus tu munti

Shi-nj trec ca neguri pristi frunti

Urāti minduiri di dor

Sh-cum stau ashi s-mi frāngā vor

Durnjeam chirut shi-n yis asearā

Di neguri si-alasā lishoarā

Nā dzānā-albā sh-cum mi ljea

Un pon ermu ti dzāna-atsea

Sh-mi diznjirda cu shuptir dultsi

-Di cāti ori va s-vrei s-ti cultsi

Io va-nj trā es tu somnul greu

67

S-tsā spun atsia dorlu a-njeu

Cā singurā nj-armash di eti

Sh-va vegljiu aoa cupiili shcreti

S-va-ascapu di-arāu, ghinets s-v-aduc

Ca nā garofilā mi-usuc

Cā soatsli-nj fudzirā toati

Si s-hārāseascā tu pālati

Tu-alantā lumi avem sh-noi

Bunets sh-nu n-astindzem ca voi

Sh-voi mash plāndzets, la voi i deapir

Sh-tu tserlu-a vost i mash ascapir

Sh-bumbunidzāri sh-di moarti zghic

La voi nu creashti vrutlu zghic!

Striaushlji

(ti atselji tsi murirā tu 1821 ti ascāparea Murauāljei)

Iu hits, iu vā chirdets, aleapti

Mushati-aumbri cati noapti

Vā ved ca fantazmi tsi azboarā

Cānd ljea hāryiea ta s-arsarā

Sh-nu-avets ni banā nitsi-arasti

68

Sh-fudzits ca tihilaea oasti.

Mi-ntreb, tsi-avets, di-ahāntā jali

Arāspāndits tu-a voastā cali.?

I plāng greu la voi cānjinā

Striauslji-a njei sh-nu va s-vā yinā

Nā dzānā albā di ghineatsā

S-vā fugā poda di lāiatsā

Videts cā-s moarti a voastri hoari

Videts c-anamea voastā cheari

Shi sti murmints fār di crutsi

Armasitu-vārnu nu v-adutsi

Ti suflit tsearā ta s-aprindā

Sh-nivoljea-acatsā aclo si s-tindā.

Ti cari murit sh-vā deadit bana?

Nā banā avut shi shtiut, dailjeana

S-u dats ca liundari ni-azvimtsā

Ti crutsi alumtatu aprimtsā

Hristolu vru s-vā da curbani

Sh-giuneatsa voastrā fu nishani!

69

Mihail Hentsu Gopish 1900 – 1974 Bituli

Hoarā ca soare

O, Crusova! O, Crushova

Hoarā mare eshti ca soare

Lunjinedz pi alte hoare

Mushuteatsa-tsi vārn nu ts-ari

Eshti analtā shi cu hare!

Cu mushata-a ta curie

Sh-nica baltā uranie

Cu hotelea la cirdachi

Eshti hoarā ti mirachi

Casi-analte ca cunāchi

Cu mushate njits sucāchi

Cu lilice tu uboare

Ma mushate nu ari hoare

Fete-analte gratsioase

Cu oclji verdz, hārioase

Cu oclji lāi, cu gura arāse

Ma mushate nu ari ca nāse

70

Sh-seara pe sirinā lunā

Tiniramea toatā s-adunā

Acātsats sānt tots sumsoarā

Shi s-priimnā pi tu hoarā

Shi cānd iase luna-n plinā

La cirdache totsi s-alinā

Tu-a lor cāntise cu giocuri

Sh-li-astingu-a lor focuri!

O, Crushova tsi mirache

Cu cafenea la cirdache

Tinereamea iu s-adunā

Un cu-alantu dor sh-aspunā!

Pitu Guli

Tu unā njilji nausuti trei

S-alimtarā gionj ca zme

Pitu Guli capidhan

Gioni-alept ca fidan

Nās era cap tsi trapse

Foc cu pirā aprease

Ta si s-veadā mult diparte

71

Cā sh-nāsh caftā-a lor parte

Nafoarā vrea pi turts s-arucā

Crushova, slobodie ta s-aducā

Njic shi mari si scularā

Republicā ta s-adarā

Sh-tu unā dzuā di vearā caldā

Lumea toatā vrea ta s-avdā

“Pitu Guli sh-a lui sots

Ndrepturi caftā s-aibā totsi”

Ti Ayiu Ilie si scularā

Republicā ta s-adarā

Aroshe flamburā scularā

Slobodie nāsh cāftarā!

Pān di dints ānarmats

Totsi tu ceatā adunats

Zetse dzile s-alumtarā

Si-li da turtsālj tuts nafoarā

Foc trādzea sh-agudea

Turts n-padi arucutea

Caldu sāndzi se versa

72

Republica nāsh u-adāra

Dzatse dzāli singuri āsh furā

Dzatse dzāli slobodie avurā

Nauā ashcheri di ghios pān s-dedi

Pitu Guli di nsus pān-lj vedi

Cu spade n-mānā alāgā

Sh-la sots-a lui lā strigā:

“Sots! Cu turtslji s-nā alumtām

Sh-vār di noi s-nu nā pridām

Totsi atsia noi sā giurām

Caldu sāndzi noi s-virsām

Republica s-u apārām

La turts s-nu u dām!

Pitu Guli cu-a lui sots

Ca un suflit tsi ira totsi

La armi s-apucarā

Pusiuri acātsarā

Sh-cānd turtslji cu irushe

Vrea s-lu-acatsā Pitu de gushe

Tufechi sh-topuri plāscānea

73

Turts npadi-arucutea

Sh-Crushova legjendarā

Tu Republicā adārarā

Caldu sāndzi atsia virsarā

Sh-tu un loc tuts vātāmarā!

Mirā lae

O, lea mirā, mirā lae

Tsi mi fitsesh sum steauā lae

Tot s-slagu eu, pit cāljuri

Pisti munts shi pisti vāljuri

Pi-ntuneric noaptea tutā

Car s-veadā, pāte s-nu poatā

Pi lunjinā ca di cāndilā

Noaptea steali, cānd n-tser s-alinā.

Nu shiu cale, ni cālitsā

Cāljuri calcu shi vālitsā

Ta si nj aflu scriitura

Mira-lj lae, tāljitura

Ntunericu nj-i ntr-oclji

Cali nu vedu-a melj oclj

74

Pi furtunj cu ploi sh-cu soare

Eu nji imnu pi cāljiuri goale

O, noapte albastrā ntunicatā

Toatā bana nji-i nfārmācatā

A mea banā dulteami nu-are

Scrietura tot mi moare

O, mirā, mirā a mea, lae

Tsi mi feciu sum steauā lae

Dzuā albā s-nu pot s-vedu

Tu ntunericu mpadi shedu!

75

George Murnu Veryea 1866 – 1957 Bucureshti

Grailu armânescu

Grailu-a meu di mumă,grailu a meu di tată,

Vatra mea iu nji-ardu anjli tse-am bănată.

Grai picurărescu di păduri shi plaiuri,

Zbor tsi-avdzăi dit gura-a paplui shi-ali maiei,

Zbor di budză vrută,Dumnidzască njilă,

Njiurismă di frangă shi di trandafilă.

Lavă di căshare,boatse di călivă,

Suflă vindicare a ta dultsi livă.

Adiljat di moscu,duh di primuveară

Bana nji-u cutreamburi ca ună flueară

Tsi di dor pitrunde noaptea tu pundie,

Inima-nji ti cântă,mâna-nji tut ti scrie.

76

Stau,tsi-ascultu plângul,jalea shi niholu,

Ved ancrutsiljiată Soia-nji ca Hristolu

Shi mizi lji-si-avdi zborlu a tău dit gură.

Scumpa mea fântănă tsi anarga cură,

Măni,poati, măni,di dushmanji biută,

Va si-armănji tu etă, pondă shi tăcută.

Dor di vruta

Nji-adunai tu xeane

Bair di mirdzeane,

Jarlu-nji dit cinushă,

Shi-ali pirushani

Feciu ună ghiurdani,

Stolismă di gushă.

Ună căti ună

Măna mea nji-adună

Steale după steale,

Hrisusite beale,

Tra s-lji-adar curună

S-u-ncurun cu eali,

Malmă tsi-asună

Tu cântărili a meali.

Tra si-nji vindic ponlu

77

Măyipsit di lună

Disvălii dit sprună

Foc di pirpirună

Shi-lji tsăsui zăvonlu,

Dorlu-nji tse ca yionlu

Noaptea dipriună

Suskiră sum lună.

Toamna cînd fug Armânjli tu arniu

Flurii di frândză stoguri sum faģi si-aştearnă ’mpade,

Niorļi alagă dzenuri şi neguri tu liváde.

Mizie soarle arîde pi lacrima dit erghi,

Pitrunde tu pădure iu pascu bluchĭ di çerghi.

Cu ’ndreapta ţîn cârliglu ş’ deanumire tămbarea

Giońi picurări, şi-angană cupia ş’ ļia cărarea.

Di clòpute, di chipre văzescu greu curiile,

Căşări jălescu erme că fug tu arniu cupiile.

Şi s’trunduescu munţiļi di chiprile di eape

Şi di-arujirea cailor çe padea nu-ļi încape

Şî di-a fumeilor lavă şi di-aurlarea câńilor

Cum treambură tot loclu jălos di fug’ Armâńilor!

Vedzi tu ubor iu’ ncarcă aveare ş’ cătăndie,

78

Hărăi pi cheptu mută şi ’ndoapără furtie.

Şi-aoaçe frig numaļe, aclò ’ngucescu splina

Că duca lă-i ambară. Si’ mbroastă aripidina.

Nu-au marģine cărvăńle çe-aradha şi’nchisiră,

Bărbasļi imnă, giońļi arsar şi naturi s’ńiră,

Şi cărvănari livendzi ma şuiră şi strigă

Şi-anarga s’mină caļli, mulărle cu câştigă.

Muďeri ļia di căpestru cărvanea ş’trag didinde.

Voi gioane ’nveaste Armâne, cum inima vă prinde!

Sti frâmte balţul, poala sum brân, mutrita vie,

Undzescu căpitane tu-aumbra dit curie.

Aoà si-alinã ’n geanã, ma’nclň dipun în vale

Cu disńirdat imnatic şi cu nihò di jale —

Şi imnă Armâńļi dzua şi noaptea imnă eară

Şi-aclò iu şed fac tendi şi hori di tendi adară.

Sălghescu toţi cărvanea, şi si-avde dulçe aroput

Di giungiunari, di cântic amisticat cu cloput,

Di apa scļimuratã sum plàtańi di la şoput,

Di caļi çe pascu, oamińi çe grescu, câńi çe-alatră,

Di plasea çe si-adună şi doarme ningă vatră.

79

Dinsus mutrescu steale cu ģeanile discļise

Cum somnul ļi discurmă şi hoara ’şi ved tu vise.

Şi inima lă-i frâmtă. Ma eļi va s’toarnă eară,

Ma s’da tu plaiu si-asună flueri di primuveară.

Auşļi corghiļi singuri tăcuţi tu-arniu maş ńergu,

Năpoi mutrita arucă şi lacrima ’şi-astergu.

Ţîn palma lor pi frâmte tu-açea dit sone oară,

Diparte ved cum cheare tu negură a lor hoară

Şi sùschiră, fac cruçe s’ ļi-agiută a çerlui hare,

Că-i dipărtoasă calea ş’nu ştiu a lor turnare.

80

Nacu Scrima Perivoli 1900 – 1941 Rumania

Dit xeani

Analt, livend shi scuturat

Ca brats vārtos di munte

Tritsea un tinir Pirvuljeat

Cālare pi in ayru at

Cu perlu meali arucat

Pi dupā alba frunte

Eara alāxit sh-amārtusit

Ca-atselj tsi yin dit xeani

Un gione-avut shi zilipsit

Ahāt mushat eara sh-pripsit

Pārea un anghil zuyrāsit

Un anghil fārā peani

Pi māna ndreaptā anvārtea

Nā veargā di flurie

Cu nāsā Baljilu zāpitea

81

Sh-dultsi zboari-lj diznjirda:

-“O, du-mi Baljiu, nādia mea

Acasā cama n’yie

“Acultā, Baljio, dorlu a meu

Azboairā, fudz ca vimtu

Sh-du-mi iar tu loclu a meu

Di hoara mea azi nj-easti arāu

Cā sunt anj di cāndu eu

Di dorlu-lj escu azvimtu.

Shi sāntu Anj din cāndu, Vai!

Fuzii di la pārints

Di cānd dzua bunā-nj loai

Di la pāduri, munts sh-plaiu

Sh-di la ocljiu dultsi sh-lai

Tsi mi scutea din mintsi!

Aisti Bailu cum avdza

Vrea loclu s-disicā

Sārea n-sus shi arujea

Cu dintslji fārnul sh-lu mushca

Ca vintu apoia ndrept u loa

82

Prit mealuri fār di fricā

Tricu pāduri, tricu cāmpii

Sh-munts sh-api multi

Sh-avute locuri shi irnjii

Cālive, hori sh-apulitii

Shi mushitets, turlii, turlii

Ncale-lj ashternute

Cu oara-agiumsi asudat

La-a hoarāljei fātānā

Dipusi gionili mushat

Di-ahātā cali greu curmat

Pri Baillu-a lui niadāpat

Sh-lu adāpā cu-a lui mānā.

Ma cāt depune ia-L cā da

Cu oclji di-unā Armānā

Nā tinirā tsi si pārea

Cādzutā steauā, nu altutsiva

Sh-nāsā poati va s-ira

A shoputului dzānā.

Purta pi perlu-lji disputit

83

Shamie arucatāAvea un oclji lai, yrāpsit

Sh-un dultsi grai jilos, tuchit

Sh-truplu-a ljei tut zāyrāpsit

Ca din cundilju adāratā.

Cu apā vasili sh-umplea

Cānd gionili ālj oarā

-Lea, bunā dzua, feata mea!

-Ambar s-tsā hibā sh-calea ta

Mushata, nāsā lj-u turā

Sh-apleacā oclji-ntroarā.

-Mushatā, dā-nj, cara s-vrei

Nā chicā di-apā aratsi

Cā sānt dzāli, dzāli trei

Di cānd apā-n oclji-a melji

Tu-aeshts munts analts sh-grei

Cu greu dininti-nj treatsi

Di-unāoarā, pociu-l mutā ea

Sh-a gionlui lu tindi

Ljea gione, ljea di bea

84

Sh-astindzi marea setea a ta

Sh-fārmatse, doruri agrāshea

Di asāndzā nāinti.

Cu seate gionili surghi

Dit pocilu-atsel mushatlu

La featā, dultse apoi mutri

Ma di-unoarā lāhtārsi

Nāpoi nā jiglotā arsāri

Di tsi-sh vidzu, māratlu

Pri dzeana featiljei giuca

Di-asimi lācrāmeali

Sh-lishor pi fatsā alunica

Sh-fatsa-lj albā lj-u spila

Ma oclji-lj dultse anyilicea

Sirinj ca dauā steali

-Tse-ai featā oclji n-lācrimats?

Tse ai di plāndz mushatā?

Tse-u dorlu-amar tu carie bats?

Murirā poate a tālj mārats?

Pārints, surāri sh-a tālj frats

85

Sh-poati fara-ts toatā.

-Nu, gione, nu! A melj pārints

Bāneadzā shi sānt ghine!

Sh-fratslj-a melji, atselj cu mints

Mushats sh-analts ca nishte prints

Tse-acatsā foclu cu-a lor dints

Ca-aslanj sta ninga mine.

-Sh-di vedz cā plāng, nu plāng tri elji

Tsi plāng lāita-nj mirā

A-meali njate sh-anjlji a melj

Tse furā-amari sh-multu grei

Di cānd-un gione cu oclji lāi

Tse-arca ca foclu pirā

Cu-a lui mutritā sh-cu-a lui graiu

Nj-ishi di njic-n cale

Analtu ca bradlu di stri plaiu

Mushat sirin ca meslu Maiu

Cu dzeanā traptā, perlu laiu

Tse-lj cadi, neale, neale.

-Cāndu-l vidzui, eu lu-arāsii

86

Duchii di-tru atsea oarā

Cā fār di nās cu atselj yii

Di-ahāt mult tsi-l zilipsii

Nu pot s-bānedz, ti-atsa mutrii

Dit mānā s-nu nj-azboarā

-Sh-noi nā lom sh-fum deadun

Un an mashi, ah tse dultse!

Ma tse u vrei, cā nu shtiu cum

Fudzi! Cātrā iu, nu pots s-tsā spun !

Sh-doisprats di anj de-atumtsea sunt

Sh-aminte nu n-adutse! !

-Eu, pri-al tāu gione-l cunuscui

Shain cu scrise peane

Shi oaspe scump eu ālj fui

Shi mult..ca pe un frate-l vrui

Ma scrisā-lj fu tu mira-a lui

Tra s-moarā aclo tu xeane!

-Tu oara cānd el murea

L-tsineam cu dor-n bratsā

Māratlu nās...tut ma plāndzea

Pri tini-aminte ti-adutsea

87

Sh-tut de tine ānj zbura

Cu lācrānjle pe fatsā.

-Iar cānd muri lu-mprumutai

Cu savan shi cu tsearā

Musheat morminte lj-anāltsai

Sh-grān sh-colivā lj-adārai

Ma tute dzāsi s-nj li dai

Cara s-mi tor vāroarā.

Di-ndzeanā tserlu si surpa

Pi loc si-u apitruseascā

Sh-locu ndau ca cripa

Pri nāsā yii si-u ngljitā

Ahāt arāu nu vrea s-lj-eara

Sh-dor nu vrea s-ducheascā.

Cu zboarili tse lji gri

A ljei xinitimenlu

Ca tseara corba ngālbini

Lji vinea arāu ma dānāsi

Lāita, ea cā s-mindui

Cā-avea dininte-lj xenlu.

88

Sh-lji dzāse: - Tse lu-mprumutashi

Shi tute tsi lj-ai datā

Cā mira vru di ti turnashi

Sh-pri mine n-cale mi aflashi

Eu va-ts-li dau, cā-atse tsi adrashi

Lipseshte s-aibe platā.

-Shi tut atumtse cānd murea

Nj-cāftā unā bāshare

Shi eu lj-u ded, cā el dzātsea:

“Cāra si fudz, trets pi la ea

Sh-caftā-lj, dzā-lj trā numa-a mea

Si-ts da tse ts-am tri dari”

-Bāshari, gione maca-ts lo

Ti toarnā di lj -u caftā!”

-Mushatā, eu hiu gionli-a tāu

Cu cheptu plin di asimco

Mi tornu asāndz eu di-aclo

Te-atsea tsi tut mi-ashteaptā

-Ma easti ashe cum tini-aspunj

Un semn dzā-nj di-acasā!

-La poarta-ts mari sānt doi prunj

89

Sh-la scarā-ashi cum ti dipunj

N-andreapta sunt dau cārunj

Di trandafilā, teasā!

-Vāroarā poati dicunjear

Te-ai faptā ah-le-ai vidzutā

Ma cara s-eshti-a meu giunar

A meu lutseafir sh-liundar

Ca s-pots spuni-nj tini iar

Un semn di mine, tutā

-Pri cheptu tse nj-anduiram

Eu caplu ti-nghisare

Pri gusha tsi u diznjirdam

Sh-n perlu-atsel tsi nj-ngrupam

Eu fatsa albā di-ts furam

Din gura ta bāsharea:

-Nu va si shtiu tse seamne avea

Sh-mistirylje tse-ascunde?

Pi sin-lu a tāu, tsān minti eara

Un pulji adrat di māna-a mea

C-ashi-nj pari cā tse-arāsea

Tu diznjirdāri s-ti- afundu!

90

El ghine zborlu nu bitsi

Cā nāsā, ca shainā

La sinlu-a lui si silighi

Di-gushe troarā lu-arāchi

Sh-vrearea-ntreagā lj-dizvili

Sh-dorlu ts-u dirinā.

Iar el di-unoarā u-arāchi

Cu dor u-strease n-bratsā

Sh-apoi cu nāsā arsāri

Pri Bailu-a lui tsi aruji

Cā sh-el māratlu achicāsi

A-dimnu-sui ghineatsā.

A-Bailu tora ma lishor

Cu dolji nāsh azboarā

Cum puiljiu zboarā sum nior

Shi-lj dutsi mplinj di mult dor

Ālj dutsi iar tu loclu-a lor

Ālji dutsi tu-a lor hoarā.

91

Nushi Tulliu Avdela 1872 – 1941 Bucureshti

Noapti di veara

Jilos tu munti bati

Cavalu di cu seară,

Jilos la stani plăndzi

Sh-un căntic di fluiară.

I noapti...njiadză-noapti...

Fântănjili dorm tăcuti,

Mashi kipurili asună

Pri tu pădurili muti.

Diparti treatsi luna

Sirină shi musheată,

Tuts muntsălji scântiljiadză

Sum munda-a ei curată.

Di oară-oară cănji

Alatră căte nă-oară,

92

Si-astimsirâ lunjinjili

Shi doarmi dunjeaua-n hoară.

Mashi suflitu-nji nu doarmi

Tu noptsili di veară,

Ma, lăcrimos ascultă

Cum plăndzi nă fluiară...

Loai cârliglu

Loai cârliglu cu tâmbarea,

Feciu-n sus, ân sus,cărarea,

Si-nji mi ducu la oile mljioare,

Trâshi tu muntsâlji cu nioare,

Si-nji mi ducu shi la mătritse,

Ca livendili fititse.

Di-aclo la-alanti njiale,

La caleshile a meali.

Căt ishii ma nsus di hoară,

Cânta puilji si-nji mi moară!

Căt u loai ân partea stăngă,

Cânta cucu si-nji mi frăngă!

Căndu agiunshu ninga Nana,

Piturnicljia-nji tăljie bana

Cu a ei boatse suskiroasă,

93

Cu cântarea-lji mult jiloasă!

Cum feciu giuglu, giuglu-dzeana,

Un birbiljiu scriat cu peana

Jili inima-nji mărata

Cu cântarea lui musheată,

Vimtul shi-iarna si-nji lu bată!

Năsu mi featsi tra si-nji plăngu,

Di-nji sicai ocljiul astăngu,

Ânji bâgă dorlu tu keptu,

Di-nji sicai shi-ocljiu andreptu.

Că-shi cântă căntic di vreari,

Cănticlu a li primuveari,

Di-nji plândzea sh-făntănjili

Iu bea apa dzânjili,

Dzânili daileanjili,

Zvelti ca fildanili.

Iu bea apa sh-vrutili,

Njierlili cu sutili,

Iu s-discurmă featili,

Featili, mushatili

Tsi-nji ardu hicatili

Foclu s-lji-ardă njiatili!

Iu s-discurmă sh-tserbili,

Puilji sh-căprioarili

94

Cându apuni soarili

Ân muntsâlji cu njioarili!

Aravdã inimã mãratã

Aravdã inimã mãratã,

Pãnã sh-hginã primuveara,

S-batã cuclu pi tu plãiurí,

Piturnichea 'n muntsã iara;

Aravdã mailu pãnã s-hginã,

Faglu dultsi s-mushutsascã

Shi livandu di lilici

Pi tu cãmpurí s-arnyudzeascã.

Shi atumtsea, djurú pri oclyi-ny,

Djurú pri vruta amea Armãnã

Cã va-ny tsing di mesi apala

Shi va-ny lyaú martina 'n-mãnã,

Ta-s s-mi ducú tu munti singurú,

Nsus tu muntili furescu,

Di pi creashtic hoara tutã

Dimneatsa s-nyã-u mutrescu.

Va-ny cãntã aclo birbilyi

Shi pãdurli va-ny vãzeascã

Cãndu ãn dzarea hrisusitã

95

Harasma va-ny lutseascã.

Aclo, nsus, io cãrãuli

Va-s veglyu dipriunã,

Tutú cãntãndalui di jali

Shi pi soari shi pi lunã.

Va li veglyu cãrãulyli

S-li vedú cãrvãnyli di diparti,

S-lyi-acatsú, lailu-ny cãrvãnarlyi

Ta-s s-lã daú ti vruta carti:

S-easã seara shi dimneatsa

Tãsh tu muntili furescu,

Tut cu lirã shi flurii

Frãmtea-ly albã ta-s s-lyu nvescu.

Aravdã inimã mãratã,

Aravdã shi nu-ny ti nvirinã;

Nica patru meshí aravdã,

Pãnã trandafilili sh-hginã !...

Cântic di jali

Sunt gol’i di turmi munţâl’i

Şi plaiurili di stâńi,

96

Pâdurili plâng jiliti,

S-dirinâ lail’i-Armâńi.

Unu mânḑu nu-arujeaşti,

Câ nu-ari irghilii;

Si-aspargu-a noastri hoari,

Vuloḑli sunt irńii.

Cârărili suntu udi

Di sânḑi armânesc;

Pri leşuri nu veḑ vulturi,

Ma corghil’i maşi lâesc.

Câ vulturil’i di-tu Pindu

Diparti fugu di doru,

S-nu-şi avdâ zghicu di jali,

Caimolu-Armâniloru.

Niţi cuţl’i nu ma cântâ

Pi dârmili di-alunu,

Ma, frâmţâ di câńinâ,

Cu-Armâńil’i fugu dadunu.

Agalea–agalea…

Agalea-agalea ş-trâgânosu

Ma suschirâ fluerili

Când bagâ-Armâńil’i stăńiurili

Tu munţâ, primâverili.

97

Cupiili lăi totu arâesc

Pri ḑenuri, pri mâyuli;

Câşarlu cântâ sumu unu chinu

Şi-aveagl’i cârâuli.

Di chipri şi di ciocani

Pâdurea ma şi-vâzeaşti,

Şi tu l’eanura di fâḑetu

ʼNâ turturâ jileaşti.

Aclo diparti tu surinu

Ambairâ ş-cârvăńili –

Ah, mâni i dumânicâ

Şi-n hoarâ batu câmbăńili!

Câmbăńili ş-toaca-aţea di heru

Ma s-frângu di bâteari,

Când easi luna di-tu chinetu –

Di-amalamâ yisteari.

Nsusu tu munti

Jalea câńiloru -Jalea Armâńiloru

Nsusu tu munti-aurlâ câńil’i,

Picuraril’i plâng acasâ:

Voru si s-ducâ tra s-l’i-anganâ,

98

Ma mul’erili nu-l’i alasâ,

Câ chirdurâ oili toati,

Şi nu potu tra s-l’i hrâneascâ –

S-mutâ perlu cându l’i-avḑâ,

Mintea sta si si-alâceascâ!

Nsusu pri ḑeanâ-aşteaptâ bacil’i,

Cu sfârlicili tu mânâ,

Ma nu vedu iuva, mâraţl’i,

Ni cupie, nicâ stânâ;

Şi când fugu, bâtuţ di jali,

Munţâl’i gol’i di oi mutrescu;

Dupâ nâşi di foami câńil’i

Pisti ḑenuri ma zghilescu!

Munte frate

Munte frate, munte shedz cu sanatati

Izvurli tsa plangu vimtul ma-ñi ti bati

Turmili-ñi ti-alasa cuclu nu-ñi tsa canta

Munte frate, munte inima ñi-u framta.

Inima ñi-u framta cand mutresc la tini

Iu tsa sunt padurli di birbii implini

Avdza frate, munte bradzilli cum vazescu

Mushuteasta aza canda ts-u jilescu.

99

Mushuteatsa samta si alba primuveara

Cand pit vaiuri s-avdi cantic dit fluiara

Di dishteapta noaptea bacilli la casheari

S-furilli dit limeri anda luna-ansari.

Munte frate, munte-ts cadzu frandza toata

Si doilli ochii tu lacrañi greali,greali-anoata

Puilli a tai jilescu gioñi tsi fug tu xeani

Gioñi ti alasa dinapoi zugrapsiti dzeani.

Zugrapsiti dzeani s-fats ca di navai

Si-ochii lai tsi plang cu lacrañi di sivdai

Lacrañi tsi tuchescu mushutets di dzani

Cum sunt munte frate featili armani.

Munte vrute, munte shedz cu sanatati

Inima-ñi ti plandzi, jealea-ñi ti stribati

Cand ni-aduc aminti ca va-ñi mor diparti

Munte frate, munte bana ari sh-moarti.

100

Niculaki Velo Mulovishti 1882 – Mulovishti 1924

Shana sh-ardirea Gramustiljei A trubadurlui a nostu national Constantin Belemace

"Ah, nămuzea măni nj-cheari!

Tsi Ii voi cupii sh-aveari,

Tsi-nji voi bana di-aoa sh-ninti?!"

Tut ashlu sh-dzătsea tu minti,

Hagi-Sterghiu, celnic mari

Cum tu Gramosti-altu nu-ari;

Tsi-ari casi ca palati

Sh-turmi di-oi nimisurati,

Tsi lăescu muntsălji tots

Shi-umplu cămpurli di bots

Primuveara căndu yin

Sh-toamna iar, cănd cu virin,

Lasă muntili tut gol

Di-sh si duc trăsh ăn Tricol;

Tsi-ari sh-irghileadză suti

Sh-iapi tsi fug ca cărshuti,

101

Sh-tsintsi ats, binetslji-a lui,

Tsi s-par hiljlji-a vintului.

Sh-pristi tuti shi-ună feată

Cum e luna di mushata

Alba-aroshi, ca mirgeana,

Sh-numa-a ljei musheată, Shană.

Ma di-ună săptimănă,

Năs di tuti trapsi măna;

Nu călca pi la căshari,

Ni s-primna pi at călari,

Ma shidea tut cu mirachi,

'Ncljis an casă-lji, pi ciurdachi,

Cu-alba-lji barbă păn pi cheptu,

Andupărat pi bratslu-ndreptu,

Sh-căti ori Shana sh-videa

Peascumta năs lăcărma.

* * *

Ma ia, că ti prăndzu oară

Vini-un picurar di-afoară:

- "Bună dzua, celnic mari,

Eu tsa-aduc bună hăbari:

Turmili li-avem noi ghini,

Ma nă fu mintea la tini;

Nă stămănă nă-agarshishi,

102

Tsi pătsashi di nu vinishi?"

- "0, moi Mitra, picurare,

Tsi mi crehi cu-a ta ntribari?

Shi s-tsă spun,s-mi-agiuts nu pots

Dipriună cu-a tăi sots.

Cănli-atsel di-Ali Pashe,

Carti-aoaltari nji scrie:

Să-Iji dau Shana, feata-a mea

Sh-măni vin semenji s-u ljea.

Ah, măratlu, tsi-nji voi bana

Ma să-nj Ijea păngănlu Shana!

Dau cupiili tuti di oi,

Mash nămuzea s-cher, nu voi!"

- "Hagi Sterghiu, celnic mari,

Nu ai frica, nu ti-aspari,

A păngănlui s-nu-Iji si pară

Că va s-facă sh-tu-aestă hoară,

Ca tu horili gărtseshts

Sh-ca tu-atseali-arbinisheshts.

Eu mi duc să spun la sots

Sh-măni, dipriună tots,

N-cali noi va lj-ishim

Sh-ca pi luchi va Iji-agunim

Fudzi Mitra, la oi s-dusi

103

Sh-pi la sots, lă tuts Ii spusi,

Iar a daua zi, di dimneatsa,

Tuti căljurli li-acatsă;

Sh-cănd simenjlji vrură s-treacă,

Pala zmulsiră dit teacă;

Ca zmei gionjlji s-alumtară,

Multă săndză năshi virsară,

Fără njilă ălji tăljară;

Sh-mash cu fuga-ndoi scăpară.

Ma nu treatsi nă stămănă,

Cănd sa scoala ca furtună

Sh-Gramusti, tu munti, yin

Arbineshi di Tepelin,

Cu Ali Păshelu ninti,

Ca cicărdăsit di minti,

Tsi vinea cu suti sh-njilji

S-arichească-al Steryiu hilji.

Ma cănd s-apruche di hoară,

Njic shi mari să sculară

Sh-Ioară armili tru mănji

Pănă sh-fetili di-Armănj.

Doamne Mare, Dumnidzali,

Săndzăli s-virsa ca vali!

104

Tut tru cari trag Armănjlji,

Ma ca-arina sunt păngănjlji,

Suti cad diunăoară,

Altsă loclu la Ijea tr-oară,

Trag Armănjlji, lji-arăstoarnă,

Fug păngănjlji sh-iara s-toarnă,

Dzua-ntreagă s-bat păn seara

Sh-a daua-dzuuă s-alumtă iara,

Iar a treia zi alts yin,

Arbinesh di Tepelin,

Ljea irushi s-intră-n hoară,

Trag Armănjlji sh-cu tăpoară,

Fug păngănjlji pănă-nclo,

S-toarnă iar la funico;

S-alumtă stămănji ntredz,

Multsă cad, nu pots s-Ij-aledz.

Sh-tut ma s-bat ashi doi meshi

Grămusteanji cu Arbineshi.

Grămusteanjlji s-tsăn, nu s-da,

Ma barutea s-bitisea,

Sh-cănd băruti nu l-armasi

S-alumtară di pit casi.

Arbineshlor agiutor

La vinea oaminji di-a lor,

105

Sh-cu irushi-intrară-n hoară

Sh-după Shana mult căftară.

Ma la Hagi-Steryiu-n poartă,

Shana năshi u-aflară moartă,

Cu-armili nica tru mănă

Cum s-bătu mărata-Armănă,

Cu-albu-lji sin di săndză-mplin

Sh-cănda dăztsi cu virin:

"Loats-nj mărshea voi, păngănji!

Nu s-da yii, feati di-Armănj"

Di inati, -Ali Pasha

La-Arbineshi lă dimănda,

S-ardă hoara, să-lji da foclu,

S-nu s-cunoască iu-lji fu loclu.

Shi-arsi Gramustea mushată,

S-dusi Gramostea-alăvdată,

Sh-di văr dzatsi njilji di casi

Nitsi semnu az nu-arămasi!

106

Muscopole!

Piste şeapte oahte-analte

Ş'piste şease văľĭurĭ alte,

Cu-a ľeĭ ńiľe di palate

Maşĭ tu marmură ncľigate,

Cu grîdińĭ di trandafile,

Di zambile ş'caramfile,

Ca icoana raĭuluĭ,

Cum nu-ĭ dată-a graĭuluĭ

Ca si-u cîntă ş'ca si spună

Muşuţeţli-ľĭ dipriună ;

Tru-aţea pustă Arbinşie,

Tru fureasca Toscănie,

Di duşmańĭ anvărligată,

Zlipsită şi-alăvdată,

Ţe tru lux antreaţe ş'Polea —

Doarme, doarme Muscopolea !

Luna luńineadză 'n sus,

Ş'canda pardislu-ĭ dipus.

Pi-ascumta nîsă străbate

Prit avutile palate

Ş'veade stoluzma din case :

Ţe fustăńĭ maşĭ di mătase,

Ţe chilińĭ dit Misirie,

107

Ţe γiliĭ dit Viniţie,

Pîń ş’pri mestre-s minduhiĭ,

Ş'meturle poartă fluriĭ.

Doamne, Doamne, cîtă-aveare,

Nu-are tu vîr graĭŭ spuneare !

Tr'aţea cîńĭľi di-Arbineşĭ

Ţe pri nîşĭ nu-aŭ ni cîmeşĭ,

Totuna ziľĭu ľĭ-avură

Ş’vor si-u mpradă, vor si-u fură.

Ma Muscopolea nu s'lasă,

Că sunt gĭońĭ tu iţi casă,

Suntu ş'featile gĭuneale,

Ţe tu carne trag fîr’ jale !

Ņĭadză-noapte... Dormu toate ;

Niţi vimtul nu ma bate ;

Niţi frundza ş’ea nu s'mină.

Maşĭ diparte ’nă luńină

Tru ’nă casă ńică s'veade,

Ş’tu firidă nveastă şeade.

E Bilina, e Bilina,

Nveasta al Nicola-al Sina: —

Sihărichi-aseară-ľĭ loară

Că va-ľĭ yină gĭonle-astară,

Gĭonle-a ľeĭ fugat tru xeane

108

Cu treĭdzăţĭ di caľĭ cărvane,

Trîşĭ la Pesta ş'ma diparte,

Iu nu-agĭundze niţi carte.

Tr'aţea somnul nu u-acaţă,

Stă cu-un ficĭuric în braţă,

Cu ma nale strańe ndreaptă,

Vrutlu nîsă 'şi lu-aşteaptă.

Ş'tut mutrindaluĭ în dzare,

Greaşte : „Doamne, ţe nu lu-are?

Nacă furĭ ľi-inşiră ’n cale ?...

S’lu-aĭ tu mînă, Dumnidzale !”

S'toarnă-apoĭ cîtră ficĭor

Şi-l dizńĭardă cu mult dor :

— „Stăĭ, nu dorńi puĭlu-a meŭ,

Că va s'yină tată-tăŭ,

Va-ńĭ ti veadă că criscuşĭ,

Tine, scumpe di Mitruşĭ ;

Ş'va-ńĭ ţ'aducă fesi ş'brîn,

Ş’un mînzac cu şeaŭă ş'frîn,

Şi-alte multe muşiteţ,

Ţe laĭ doară şi ghineţ !”

Cu-adăstare-apoĭa ĭară

Ocľi-şĭ toarnă cîtr'afoară

Ş'greaşte corba di Bilină :

109

„Ţe nu lu-are, Doamne, s'yină?!”

Ma nu treaţe oară multă,

Ş’cum sta nîsă di ascultă,

Avde-a călăuzluĭ cloput

Ţe yinea di cîtră Şoput.

Călăuzlu arujeaşte

Iar Bilina s’hăriseaşte :

„Yine, yine !" strigă 'nă-oară ;

Fudze crundu piste scară,

Ş’cu-alăgare ease ’n cale.

Ma acloţe... Dumnidzale !

Ţe-ľĭ ved ocľi-a li Biline ?

Călăuzlu singur yine,

Cu sîmarlu-arăsturnat

Şi-arujeaşte ca turbat.

Ea ’l mutreaşte cu ńirare

Ş'greaşte-apoĭa cu lăhtară :

— „Ah, cărvanea u mprădară

Ş’pi Nicola ’l vîtîmară !

Lele corba, corba-ńĭ di-eŭ,

Ţe si-ńĭ fac trî gĭonle-a meŭ ?!”

Tru-aţea oară cîndu greaşte,

Ia, că veade nclo că-algheaşte

Pi-altu at un om călare,

110

Ş'yine, yine cu-alăgare ;

Ia-l, se-aproache, îl cunoaşte,

E bărbat-su şnîsă-ľĭ greaşte :

— „Ţe-aĭ pîţîtă, Cola frate,

Ş’ĭu-ĭ cărvanea, moĭ mărate?...

— „Nu mi ntreabă, lea muľĭare,

S’duse tută-a noastră-aveare,

Arbineşľi mi mprădară;

Ma dă-ńĭ armile truoară

Ca s’nă batem cu gĭunatic ;

Dă-ńĭ şi cornul di-avinatic

S'diştiptăm Muscupuleanľi,

Pîń nu-agĭumsiră Dibreanľi,

Cu-aţeľi cîńĭ di Culuńĭaţ

Ş'Malesoţľi blăstimaţ ;

Sute ş’ńiľe se-adunară

Ş’yin s’nă calcă-aestă seară”.

Armile atunţ ľi-aduţe,

Nîsu ’şĭ faţe treĭ orĭ cruţe

Ş’di tru cornu treĭ orĭ bate.

Boaţea văľĭurle străbate

Şi s'dişteaptă ńicu ş'mare, —

Ştiŭ că nu-i bună hîbare !

Muscopolea s'luńineadză

111

Ş’pi tu case scîntiľiadză

ńiľe di luńińĭ ca steale ;

Gĭońĭľi es cu arme ’n cale,

yin şi feate nimărtate

Cu fuşeţle adărate,

S’ducă a gĭońilor agĭutor

Di strigă ţ’un laĭ ficĭor :

— „Yinu, moĭ fitica meao,

Cu fuşeţle tru pudeao,

Noaptea estă easte-arao !”

Vińe oara oarăľeĭ,

Oara chirdăcĭuniľeĭ !

Arbineşľi se-aprucheară

Ş'Muscopolea nvărlîgară.

Ma atumţea, Dumnidzale!

Acăţară s'cadă steale.

Taĭfurle di-Armîńĭ nu-aşteaptă,

S’duc şi s’bat la luptă ndreaptă,

Toţ cu armile tru mîńĭ,

Bagă moartea tru pîngîńĭ ;

Trag cu ĭutîgăńĭle ndreptu,

Şi-Arbineşľi nu ţîn cheptu ;

Fug înclo şi s'toarnă ĭară,

Piste nîşĭ tupoare-azboară,

112

Cad ca frundza tu Brumar

Şi ca schiclu tru-Alunar ;

Mulţî cad di doaŭle părţî,

Stogurĭ, stogurĭ s’fac di morţî;

Sîndzile ca valea cură,

Şi-Arbineşľi-atunţ vidzură

Că nu s’ţîne chept cu Armîńĭľi,

Ş’ĭară s'trapsiră pîngîńĭľi.

Ma cînd vińiră-a doaŭ’ oară,

Fîră ńilă se-alumtară,

Piste mărşi năşĭ călcară

Ş'tu Muscopole intrară.

Di inate ţe-ľĭ avură

Că tru dzaţe ańĭ nu ptură

Ca si-u calcă ş'ca si-u fură,

Nîşĭ si-u mpradă nu ma vrură.

Ma dit dosprădzaţĭ di locurĭ

Îľĭ băgară, cîńĭľi, focurĭ,

Ca ţiva s'nu ma se-aleagă ;

Ș’tr’ună siptămînă ntreagă

S'dusiră averle toate

Ş’cu palatele muşeate !

Azĭ Muscopolea îţ pare

Ca vîrnu murmintu mare ;

113

Mărmurĭ frîmte-aclo s'ved nică,

Ş'inima ţî si dińică

Cîndu treţĭ di u mutreştĭ,

Ş'firă s'vreĭ îţ yine s'greştĭ :

„Doamne, ţe lîeţ au faptă

Di Armîńĭľi-ahîte-aŭ traptă ? !”

114

…dupu 1900…

Cola Babu Dishnitsa 1901 – 1967 Bucureshti

S-nu pistuseshts, o moarte…

Fudzirâ!…Hârâsea-ti o moarte, hârâsea-ti!

Dişcľidi laea-ţ poartâ, câ azâ, sânâtati,

Virdeaţâ, pońi, lilici va s-cadâ tu-a ta mânâ!

Ia cľeamâ-ţ soea-ntreagâ, ia cľeamâ-ţ-u sâ-ľi ţânâ

Aţeľi ţi nu voru s-intrâ tu casa-ţ muhlidzătâ,

Tu casa-a ta di-iu vroarâ nâ boaţi nu-i avdzătâ!

Ti vedu, afurisitâ, cumu gioţ ş-cânţ’ di haraua;

Ti stuluseşţ’ tu nauâ tâş ca nâ-nveastâ nauâ,

Ş-aştepţâ ta s-baţ curuńi, curuńili-ţ afumati,

Cu mâna a ta lâvoasâ, pi frămţâli curati!

S-nu pistuseşţâ, o moarte, câ va nâ seţ fântâna

Cu gura-ţ farfańeacâ! Nu duţi doru Rămăna

Ti-aţeľi ţi yinu cu tini, câ vatra ľi-easti-mplinâ!

Niorľi tuţ din lumi, a soarilii luńinâ,

Cu truplu a loru câtrani nu a s-poatâ ta s-nâ chearâ!

Nâ şcâmbâ arucutitâ tu vali nu-a s-asparâ

115

Pi unu munti analtu di şcâmbi! Aşi şi Rămănamea,

Tu aestâ mintireaji şi-tu alti hăľiuri, ‘namea

Nu va-ľi si-astingâ vroarâ! Fumeaľea a ľei ľi-u mari

Aţelu ţ-i datu s-alumtâ, di moarti nu s-aspari!

Unã noapti pi Tomor (fragmenti)

Pi chipita di munti, pi caplu-ali Dodoni

Pi-atsel Tomor iu-altoarã pãpãnjlji sã-ncljina,

Musheat, shi-analt’ ca bradu, ljundaru Toli Cacioni,

Cu ceata-a lui, din tseruri, ca anghil dipuna!

Tu-aestã noapti, Luna, di steali-anvãrigatã,

Cu oclju-a ljei - cãndilã - pi loc lunjina calea;

Sh-birbiljlu cu-a lui boatsi di mushutets ‘ncljigatã

Cãnta, ahãt cu pirã, di-nyea pãdurea sh-valea!

Pãrnari, dzadã multã, giuneapinji adunarã,

Sh-cãnd’ stoglu ira etim, apreasirã un foc,

Di s-lunjinarã muntsãlji - shi-a cãnticlui lji-u loarã

Ta s-nu cuteadzã-agrimea sh-si-aproachi di-a lor loc!

Grãmàdzli s-arãstoarã! S-cutreamburã tut loclu!

Murmintslji dishcljid poarta sh-pitrec pi-a lor fumealji

S-ljea parti ca ‘nãoarã di-avrigãra di foclu

Iu sh-si-ncljina pãpãnjlji-nviscuts tu stranji nali!

Aushlu Pindu-ascultã! Murava-i aspãratã!

Moscopolea-ù dishteaptã, pi Shipisca, pi-a ljei sor!

116

Tuts vulturlji di Lunca sh-di Grabova sutsatã

S-duc Gramustea sã-lji dzãcã tsi s-fatsi pi Tomor!

Cu vuzvali sh-cãciubi Bãiasa-i ãncãrcatã

Di-aushlu Pind’ s-li-arucã tu-“Amarea blãstimatã”

Talazili sã-lji pingã, s-u measticã, s-u batã,

S-acãchiseascã Roma cà-i “dada mult’ cãftatã”!

Aoa, la-aist’ foc mari, tuts mortsãlji s-adunarã;

Tuts gionjlji tsi-alumtarã tri farã sh-tri tinjii,

Shi cãpidan Cacioni tu mesi lu bãgarã,

Sh-dit gura-a lui vrea s-aflã disi-i Dodona yii!

Un sem Cacioni featsi, tuts s-ashtirarã-mpadi;

Cu boatsea-a lui - cilechi - el greashti:

Frats Rãmãnji! Tomor, tu-aestã noapti shi-Atsel-di-Analt’,

nã deadi Iznã, cà bãrli tuti, nipots shi strã-pãpãnji,

S-yinim aoa, tu casa-a mariljei Prifteasã,

Ta s-u-ntribàm pi nãsã ti Fara rãmãneascã,

S-nã dzãcã cu-a ljei gurã, cu limba-a ljei aleasã,

“Disi-a s-yinã Roma tu muntslji-a noci s-Domneascã!”

Tu muntslji-a noci iu itsi cupaci shi-ari mirmintlu,

Aoa iu iarba tutã-i udatã di-a nost’ sãndzi,

Aoa, iu tuts u-ashteaptã, iu-adastã apa, vintlu

Iu “Terra Valachorum” al Tsezar sh-Pompei plãndzi!

Aoa, iu mults’ chirurã, cãnd’ s-alumta cà s-facã

Cuibair tri fumealji pit gremuri sh-pishtirei

117

Tomor, Murava, Pindul shi-Olimbul nu pot s-tacã,

Elji shtiù cà Nãsã, Roma, fu Doamnã pi-a lor cljei!

Shtiù vàljuri, pãduri, dzenuri, pàdinji, fãntãnji, rãuri,

Cãtã sãndzã! Tsi làcrãnji virsarã-aoa Romanjlji!

Shtiù puljlji, plasea tutã, cà-aoa iu ira mash hàùri

Rãmãnlu ti-a lui casã s-bãtu cu tuts pãngãnjlji!!

Shtim noi, vulturi dit munts’, cà nu cursuiam sãndzi

Atumtsea, cãnd’ crãshtinjlji la noi cãfta-agiutor;

Ashà fac sh-para-nipotslji, tri-inima tsi plãndzi;

Lucreadzã, s-bat, s-alumtã,