agenŢia de turism – principalul intermediar Între prestatorii Şi beneficiarii de servicii...

8/16/2019 AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTRE PRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII TURISTICE

1/25

CAPITOLUL 1

AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTREPRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII TURISTICE

Dezvoltarea fără precedent a industriei turistice a impus perfecţionarea

activităţii manageriale a întreprinderilor de turism în vederea realizării de produse

turistice care să satisfacă în cât mai mare măsură necesităţile şi dorinţele turiştilor.

Turismul, înţeles ca ansamblul relaţiilor şi fenomenelor generate de

satisfacerea nevoilor de consum ale călătorilor, răspunde cerinţelor unui domeniu

distinct de activitate, reprezentând o ramură importantă a economiei unei ţări, regiuni,

etc.

Turismul a devenit unul dintre sectoarele majore ale economiei mondiale şi

una dintre componentele importante ale comerţului internaţional. Astfel, până în !!,

"rganizaţia #ondială a Turismului $"#T% previzionează &,' miliarde de sosiri de

turişti internaţionali şi încasări din turismul internaţional de trilioane dolari.

(n ansamblul unei economii naţionale, turismul acţionează ca un element

dinmi!t"# l $i$tem%l%i e&"n"mi& 'l"(l, el presupunând o cerere specifică de

bunuri şi servicii, cerere care antrenează o creştere în sfera producţiei acestora. De

asemenea, cererea turistică determină o adaptare a ofertei, care se materializează îndezvoltarea structurilor turistice şi, indirect, stimularea producţiei ramurilor

participante la) construirea şi realizarea de noi mijloace de transport, instalaţii de

agrement pentru sporturi nautice, de iarnă etc. Turismul are, aşadar, un important

e)e&t de nt#en#e* de $tim%l#e +#"d%&,iei -n lte d"menii

Turismul, deoarece este una din formele de activitate care satisfac cerinţele

personale, este o verigă premergătoare consumului final, iar prin rolul pe care îl are

$de a participa la refacerea capacităţii de muncă% turismul &"nt#i(%ie l +#"d%&e#ede .enit n,i"nl. *ontribuţia turismului la crearea de venit naţional se impune

atenţiei şi prin faptul că activităţile specifice nu epuizează +materia primă+ pe baza

căreia se dezvoltă totodată turismul are în vedere valorificarea de resurse naturale

nevalorificate altfel $ape minerale, peşteri, etc.%, e-ploatarea suplimentară a unora

dintre cele care intră în cîmpul de acţiune şi al altor domenii $pădurile, nisipul de

plajă, soarele, etc.%, precum şi valorificarea anumitor creaţii realizate în alte scopuri

$monumente istorice, de artă şi aritectură, muzee, etc.%.

&


2/25

De mare importanţă pentru economia fiecărei ţări este aportul de valută, prin

participarea pe piaţa turistică internaţională, fapt ce atestă +"$i(ilitte de

e&/ili(##e 0i e#e %n%i $"ld +"!iti. , &ti. -n +#"+#i (ln, de +l,i prin

respectarea unui raport raţional între încasările şi plăţile e-terne.

/e lângă contribuţia la crearea de venit naţional, la ecilibrarea balanţei de

plăţi şi la valorificarea superioară a unor posibilităţi interne, activitatea turistică joacă

un rol important şi în de!."lt#e n%mit"# 2%de,e* !"ne 0i l"&lit,i din ,#, iar

prin amenajările şi condiţiile pe care le presupune contribuie la ridicarea economică şi

culturală a perimetrelor respective şi la crearea de condiţii mai bune de viaţă pentru

populaţia locală.

Totodată, turismul are un rol important în ten%#e de&l2el"# #e'i"nle,

prin intermediul mutaţiilor pe care le determină în dezvoltarea în profil teritorial.

Turismul în dezvoltarea lui, favorizează utilizarea în plan local a diferitelor

resurse, a disponibilităţilor de forţă de muncă. (ntre efectele inevitabile ale acestei

dezvoltări se înscriu $t(ili!#e )"#,ei de m%n&, eliminarea fenomenelor de

migrare, ridicarea nivelului de instruire şi de calificare a acesteia, cu toate

consecinţele ce decurg de aici pentru nivelul de trai. /e lângă locurile de muncă

permanente, turismul oferă şi locuri de muncă sezoniere, reprezentând circa &01 din

total, şi măreşte cererea de forţă de muncă pentru alte sectoare şi ramuri de activitate $

în calitatea sa de consumator de bunuri şi servicii, turismul influenţează benefic

utilizarea forţei de muncă în ramurile furnizoare ale acestuia, cum ar fi agricultura,

industria alimentară, construcţii etc.%. /rin urmare, turismul joacă un rol important în

economia unei zone şi prin faptul că generează noi locuri de muncă ducând astfel la

ten%#e 0"m2%l%i.

2fectele economice ale activităţii turistice cunosc şi alte forme de manifestare.

Astfel, prin contribuţia la refacerea capacităţii de muncă şi la îmbogăţireacunoştinţelor personale, turismul participă la creşterea capacităţii creative a celor

ocupaţi în diverse ramuri ale economiei, cu consecinţe pozitive pe planul eficienţei

economice în toate ramurile de activitate prin preluarea veniturilor populaţiei sub

forma celtuielilor pentru turism, contribuie la $i'%##e %nei &i#&%l,ii (ne0ti

n"#mle.

3n studiu realizat de fundaţia americană *45 arată că turismul românesc are

un potenţial însemnat, însă piedicile care stau în calea dezvoltării acestui sector suntdestul de greu de depăşit. *onform acestui studiu, realizat în vara anului !!1,


3/25

produsele turistice actuale care pot fi e-ploatate pentru a atrage turişti străini sunt)

turismul cultural, turismul ecologic şi rural, turismul balneoclimateric şi de tratament,

turismul urban. /rintre produsele care pot fi dezvoltate în viitor se numără) parcurile

tematice, turismul de aventură şi călătoriile de afaceri. Deşi competiţia pe piaţa

mondială este foarte strânsă, produsele enumerate mai sus au câteva avantaje faţă de

ceea ce e-istă în ţările din jur $*imitirul 6esel de la 7ăpânţa sau bisericile de lemn din

Transilvania sunt absolut unice în lume%. /iaţa scandinavă, cea germană şi cea

franceză ar trebui să se afle în capul listei de promovare a ţării noastre, aceste pieţe

având mari şanse de a deveni principalii furnizori de turişti străini pentru 8omânia. /e

locul doi în topul potenţialilor furnizori se află 73A şi #area 9ritanie.

(n prezent, în 8omânia, raportul dintre incoming şi outgoing este cu mult în

favoarea outgoing:ului. /rimirile de turişti, care pot aduce venituri importante

8omâniei, ar trebui să fie din ce în ce mai mari, economia românească având nevoie

de o infuzie de capital, care poate veni şi pe această cale. Astfel, sosirea unui turist

străin va aduce, în plan orizontal, multe beneficii comercianţilor şi implicit ţării) banii

pe care turistul îi scoate din buzunar rămân în ţară şi implicit vor crea locuri de

muncă, în special în sfera serviciilor. Astfel, autorităţiile statului ar trebui să înţeleagă

rolul pe care poate să:l aibă incoming:ul asupra economiei româneşti şi să:l

încurajeze. (n acest sens, ar trebui să se meargă pe varianta adoptată de Turcia cu ani

în urmă) pentru fiecare turist adus, statul a creat anumite facilităţi financiare sau de

altă natură agenţiei care a adus turistul.

(n prezent, principalele piedici în calea dezvoltării industriei turistice

românesti sunt) inconsecvenţa politică şi legislativă, bugetul de promovare insuficient,

infrastructura slab dezvoltată, lipsa investiţiilor străine, teama de instabilitate politică,

percepţia pe care tour:operatorii străini o au despre 8omânia $aceştia tind să vadă

8omânia ca pe o ţară atractivă, dar cu un nivel scăzut al serviciilor de cazare, precumşi al serviciilor de asistenţă medicală în afara oraşelor importante%. Alte obstacole care

impiedică creşterea numărului de turişti străini sunt corupţia, calitatea scăzuta a

produselor oferite străinilor, dezvoltarea slabă a organizaţiilor profesionale din

domeniu, nivelul scăzut al abilităţilor de management al persoanelor care au afaceri în

industrie dar şi lipsa de profesionalism a tour:operatorilor români.

*el mai mare rol al turismului în realizarea unor efecte sociale şi economice

constă în aceea că toate acestea sunt urmarea firească a actului turistic, elenepresupunând eforturi şi măsuri speciale.

1


4/25

(nsă, îndeplinirea de către turism, în condiţii superioare, a menirii sale este

posibilă numai în măsura în care întreaga activitate turistică se desfăşoară la un nivel

calitativ ridicat. /rodusul turistic poate fi de calitate superioară doar în măsura în care

toate elementele care concură la crearea sau intră în structura sa sunt de calitate

ridicată. De regulă, creşterea sau descreşterea circulaţiei turistice şi deci a economiei

unei ţări, regiuni, oraş etc. a fost pusă pe seama calităţii serviciilor prestate de

structurile de cazare, masă, divertisment, mijloace de transport dar şi a agenţiilor de

turism.

;


5/25

CAPITOLUL 3

TIPOLOGIA AGENŢIILOR DE TURISM ŞIPROFILUL ACTIVIT4ŢII LOR

Agenţia de turism este o structură specializată în valorificarea ofertei turistice

către consumator $ pacete sau componente separate ale acesteia %, atât în sistem

direct, cât şi prin intermediari.

Agenţiile de turism au apărut după &=:lea%, când Tomas

*oo? organizează primele călătorii în grup, având drept scop social, participarea la

reuniuni cu caracter religios şi moral, cu un tarif redus, dus:întors. (n primele decenii

ale secolului al ==:lea, turismul se dezvoltă organizat mai ales în >talia, 2lveţia,

Austria şi 5ranţa.

351 C"n&e+te +#i.ind 'en,i de t%#i$m

(n literatura de specialitate şi în terminologia "rganizaţiei #ondiale a

Turismului $"#T% se foloseşte noţiunea de agenţie de voiaj, ca fiind o firmă

independentă sau o reţea de firme având ca obiect rezervarea şi comercializarea

biletelor pentru mijloacele de transport şi vânzarea produselor turistice +fabricate@ decătre tour:operatori.

7pre deosebire de ţările cu activitate turistică intensă şi care folosesc noţiunea

de agenţie de voiaj, în 8omânia în acelaşi scop nu este utilizat acelaşi termen $agenţie

de voiaj%. /racticienii români motivează neutilizarea termenului voiaj prin aceea că se

crează riscul confuziei cu agenţiile de voiaj 7..*.5.8. De fapt, în condiţiile

prezentate, nu e-istă o deosebire de esenţă între obiectul de activitate al unei agenţii

de turism, care vinde şi bilete la mijloacele de transport, şi cel al unei agenţii de voiaj7..*.5.8., atâta doar că în primul caz se vor vinde şi produse turistice $sejururi,

circuite cuprinzând pacete de servicii%. Ba rândul său, 7..*.5.8. poate +monta@

astfel de produse, pe care să le vândă prin agenţiile sau sucursalele proprii

*iar dacă cele două noţiuni +agenţie de voiaj+ şi +agenţie de turism+ nu sunt

similare în totalitate, în continuare vom folosi termenul de agenţie de turism, această

variantă fiind mai apropiată de conţinutul activităţilor care fac obiectul său de

activitate.

C


6/25

(n practica şi legislaţia românească $ 4otarârea uvernului 8omâniei nr. C&1 0

august &EE< % agenţia de turism este definită ca fiind o unitate specializată care

organizează, oferă şi vinde pacete de servicii turistice sau componente ale acestora

Agenţia de turism este intermediarul privilegiat între prestatorii de turism şi

turist. Datorită diversităţii serviciilor solicitate de către clienţii F turişti, agenţiile de

turism s:au specializat în timp, ceea ce a condus la clasificarea acestora în mai multe

tipuri. Astfel, în literatura de specialitate $cu privire la turism%, agenţiile de turism, în

funcţie de specializare, sunt clasificate în)

• agenţia de turism tour-operatoare - are ca obiect de activitate organizarea şi

vânzarea pe cont propriu a pacetelor de servicii turistice sau a componentelor

acestora, direct sau prin intermediari cu alte cuvinte se poate spune ca acest tip de

agenţie este specializată în alcătuirea produselor, programelor şi acţiunilor sau

numai a unor servicii pe care le comercializează direct către consumatorii interni

sau e-terni sau prin intermediul altor agenţii detailiste $pe bază de contracte de

comision%

• agenţia de turism detailistă (vânzătoare) - vinde sau oferă spre

vânzare, în contul unei agenţii de turism tour:operatoare, pacete de servicii sau

componente ale acestora, contractate cu aceasta.

(n practică e-istă însă numeroase agenţii cu activitate mixtă, o îmbinare a celor

două tipuri de agenţii de turism, mai sus prezentate. Dacă o agenţie de turism

acţionează în calitate de intermediar pentru o agenţie tour:operatoare care nu este

stabilită în 8omânia, aceasta este considerată ca organizator de călătorii turistice în

raporturile cu consumatorii.

/entru a delimita +fabricarea@ călătoriilor de distribuţia acestora trebuie făcută

distincţia între agenţii angrosişti şi organizatori, pe de o parte, şi agenţii detailişti, pe

de altă parte. Astfel, organizatorii sau fabricanţii prepară, înainte ca cererea să fie

formată, călătorii şi sejururi organizând transportul, rezervând diferite mijloace de

cazare şi propunând alte servicii. /e de altă parte, agenţii detailişti furnizează

publicului informaţii asupra călătoriilor posibile, cazări şi alte servicii, inclusiv

onorariile şi condiţiile de servire.

(n prezent, noi tipuri de agenţii de turism şi variante de operare îşi fac apariţia

datorită noilor tenici şi uşurinţei de intrare în afaceri. *ele mai comune tipuri de

agenţii sunt)

'


7/25

a. Agenţiile cu ofertă de servicii complete – cu toate că aceste agenţii se ocupă de

toate tipurile de voiaj, mai mult de jumatate din cifra lor de afaceri provine din

categoriile de voiaj de grup şi individuale. American 2-press şi Tomas *oo?

sunt două din cele mai mari agenţii din lume care oferă servicii complete, având

birouri în majoritatea ţărilor lumii.

b. Agenţii de stimulare(incentive) – aceste agenţii sunt specializate în întocmirea

programelor de voiaj pentru grupuri $membrii ai bisericilor, veterani de război%,

firme şi societăţi care îşi recompensează salariaţii cu e-cursii plătite pentru ei şi

familiile lor. 6oiajele de stimulare conţin prestaţii care nu figurează în broşurile

tour:operatorilor clasici. *ălătoriile incentive sunt oferite de firme unui grup de

angajaţi, care călătoresc împreună către aceeaşi destinaţie. (ntrucât voiajele

incentive se adresează persoanelor care călătoresc ca urmare a unei recompense

acordate la locul de muncă, ele sunt socotite ca făcând parte din turismul de

afaceri. Deşi pacetele de vacanţă incentive reunesc aceleaşi elemente ca un

pacet clasic $transport, cazare, e-cursii, agrement%, ele se deosebesc de vacanţele

liber alese. (n cazul vacanţelor incentive, diferitele elemente ale aranjamentului

sunt alese în funcţie de stilul de viaţă si aşteptările participanţilor $organizarea de

bancete, participarea la evenimente culturale sau sportive, vizitarea locurilor de

interes, adesea legate de munca angajaţilor etc.%.

c. Forme derivate ale agenţiilor de stimulare – trebuie remarcat că voiajele incentive

reprezintă unul din domeniile cele mai promiţătoare ale turismului. 7e apreciază

că, în lume, în jur de && milioane de oameni călătoresc anual ca urmare a premierii

cu e-cursii incentive.

d. Agenţiile comerciale – sunt specializate în intermedierea afacerilor din turism şi

intră mai puţin sau deloc în legătură cu clienţii. Agenţiile intră în legătură, la

telefon, cu clienţii, rezervă bilete de avion, camere la otel şi înciriază maşini.5oarte adesea ele aranjează întâlniri între clienţii lor $8osen 9lut Travel,

2.G.T.8. etc.%.

e. Agenţiile pentru croaziere – vând produse turistice de croazieră, pe vase special

amenajate, oferind clienţilor cazare în cabine confortabile fără zgomot şi balans.

5oarte important pentru aceste agenţii este cunoaşterea porturilor care oferă cele

mai interesante locuri de vizitat. (n cele mai multe cazuri, biletele de croazieră

sunt vândute prin agenţiile de voiaj obijnuite. /entru că aceste agenţii de voiaj nuau o e-perienţă suficientă în vânzarea croazierelor, ele au fost înlocuite în ultimii

H


8/25

ani cu agenţii specializate care oferă o paletă mai largă de servicii) nave de

croazieră, specializate pe anumite tipuri de călătorii, servicii complete la bord,

porturi de ancorare diverse $Atlantis Travel AgencI, rand 2uropean Tours,

#undI *ruising etc.%.

f. Agenţiile de tip implant sunt amplasate în sediile unor firme şi corporaţii mari

clienţii lor, care sunt salariaţii acelor firme, pot obţine bilete şi alte aranjamente pe

loc şi personal. Aceste agenţii, de obicei, sunt filiale ale agenţiilor comerciale. (n

unele cazuri, agenţiile comerciale preferă să nu descidă un birou +implant+, ci să

instaleze un punct de lucru pentru imprimarea biletelor la sediul clientului.

g. Agenţiile organizatoare de circuite – organizează e-clusiv e-cursii în circuit care

sunt vândute direct către public şi acţionează ca agenţiile de voiaj. *ircuitele sunt

vândute fie prin poştă, fie prin reclamă în reviste de specialitate.

. Agenţii organizatoare de voiaj prin po!tă – nu au sedii propriu:zise, ci operează

prin poştă, în special pentru persoanele în vârstă şi pentru grupuri speciale cum ar

fi persoane invalide sau asociaţii de andicapaţi. Aceste agenţii oferă voiaje pentru

perioade mai lungi şi acordă reduceri pentru clienţii care îşi fac singuri rezervările

la companiile aeriene sau, mai simplu, ceamă agenţia le telefon să le elibereze

biletul pe care ei deja l:au rezervat.

35151 A'en,iile de t%#i$m t"%#6"+e#t"#e

Tour:operatorul este creatorul şi organizatorul călătoriilor turistice forfetare,

respectiv a pacetelor de servicii. /entru a îndeplini aceste atribuţii, operatorul de

turism trebuie să încorporeze în structura organigramei sale funcţiuni comple-e, a

căror interacţiune se materializează în crearea ofertei turistice destinate

comercializării.Tour:operatorii $producători de voiaje, voiajişti sau angrosişti%, îşi asumă rolul

de a asambla diferitele părţi componente ale produselor turistice $servicii de transport,

de cazare, de servit masa, de agrement, de încirieri etc.% şi de a le oferi, în forme mai

mult sau mai puţin complete clientelei vizate. Tour:operatorii pot avea statut de

întreprinderi cu scop lucrativ, de organizaţii fară acest statut, de organisme de turism

mutuale sau de asociaţii, e-istând şi cazuri în care statutul lor este acela de agenţii de

turism. De asemenea, organizatorul de turism este o întreprindere cu statut juridic şi


9/25

rol funcţional, atât în sfera producţiei, a elaborării ofertei, cât şi a vânzărilor, operând

şi în aria primirilor, dar şi în aceea a trimiterilor de turişti.

Tour:operatorii, spre deosebire de agenţiile de turism, sunt întreprinderi de

mari dimensiuni, puternic concentrate pe plan naţional şi internaţional, atât pe

orizontală cât şi pe verticală. De asemenea, specializarea tour:operatorilor în

fabricarea voiajelor forfetare îi diferenţiază de agenţiile de turism care nu intervin

decât în comercializarea produselor turistice. Tour:operatorii au deci statutul juridic

de agenţie de turism, dar şi cel de asociaţie care +fabrică@ şi vinde forfetar produsele

turistice integrate.

De cele mai multe ori, tour:operatorii oferă spre vânzare un mijloc de

deplasare $auto, feroviar, aerian, naval sau o combinaţie a acestora% împreună cu

celelalte servicii turistice $de cazare, masă, agrement etc%. u sunt e-cluse însă nici

cazurile în care ei oferă doar călătorii +seci@.

Deşi e-istă o mare varietate de tour:operatori, ei pot fi încadraţi în trei

categorii mai importante)

"enerali!tii sunt producători de voiaje şi sejururi în formule dintre cele mai

diverse, oferite unei clientele nestructurate, care:şi propun să valorifice la

ma-imum aşa:numitul +efect al gamei@. Aceştia sunt confruntaţi cu o serie de

probleme care ţin de)

o competenţa în asigurarea calităţii $cu cât gama de produse turistice este mai

diversificată cu atât competenţa în fiecare caz particular este mai joasă%

o capitalul necesar, acesta fiind, de regulă, mai mare decât în cazul

organizatorilor specializaţi

o poziţia faţă de furnizorii dominanţi de servicii, care este, în principiu,

nefavorabilă este însă favorabilă poziţia faţă de ceilalţi furnizori, ei având

oricând posibilitatea să introducă sau să scoată unele servicii din

structura produselor turistice pe care le oferă detailiştilor şi

consumatorilor, putând astfel renunţa uşor la unii dintre aceştia

o competenţa în negocieri F cu cât gama de produse este mai diversificată cu

atât această competenţă este mai greu de asigurat etc.

#peciali!tii sunt tour:operatorii care asamblează doar câte un singur tip de produse

turistice, care pot să fie centrate pe o anumită temă, pe o anumită destinaţie, pe o

anumită clientelă, pe un anumit circuit etc.

E


10/25

$roducătorii de voiaje punctuale sunt profilaţi pe servicii turistice la comandă

pentru grupuri constituite, pentru congrese, manifestări artistice etc.

De asemenea, %n funcţie de serviciile pe care se o&ligă să le asigure clientelei ,

tour:operatorii se împart în)• acompaniatori, care se obligă să însoţească turiştii pe întregul traseu propus,

pentru a le asigura cele mai bune servicii

• gazde, care întâlnesc turiştii în zonele de destinaţie, asigurându:le serviciile în

cadrul acestora, fără a:i însoţii pe traseu

• integratori, care asigură doar integrarea serviciilor individuale în produsul

turistic complet, neîntâlnindu:se cu turiştii nici pe traseu, nici la destinaţie.

Agenţiile de turism tour:operatoare selectează destinaţiile şi otelurile înfuncţie de nevoile şi gusturile clienţilor lor. /rin contract, tour:operatorul îşi poate

rezerva un număr de camere $contingent%, interesul său fiind obţinerea celor mai

avantajoase tarife. Astfel, otelurile alese vor figura în broşura $catalogul% de vânzare

a respectivului tour:operator. Tour:operatorii pot oferii voiaje incentive personalului

agenţiilor de turism cu care colaborează, în felul acesta sperând să:i fidelizeze, să:i determine

să le promoveze ofertele în rândul clienţilor lor

Tour:operatorul a apărut din necesitatea de a concepe produsul şi a asigura

distribuţia, vânzarea şi derularea acestuia printr:un sistem funcţional şi amplu de

factori implicaţi în acest mecanism. Anglia a fost prima ţară în care a apărut

organizatorul de călătorii turistice în calitate de creator al voiajelor forfetare, acesta

constituindu:se, încă de la bun început, pe structura societăţiilor de turism sau a

companiilor aeriene. (n prezent, prezenţa agenţiilor angrosiste este mai frecventa în

2uropa, în special în Anglia şi ermania, dar este mai dinamică în celelalte ţări

europene şi Japonia.

(n decursul timpului, agenţiile de turism şi:au individualizat şi diversificat

sfera de activitate, asimilând rapid inovaţiile apărute astfel, şi:au făcut apariţia şi s:au

adaptat destul de rapid la piaţă unele agenţii de turism care practică forme recente de

distribuţie, cum ar fi cele care vând oferta prin telefon sau care utilizează >nternetul.

&!


11/25

35153 A'en,iile de t%#i$m .i#t%le

>nternetul este astăzi unul dintre cele mai noi canale de informare, distribuţie

şi comercializare, un nou instrument al mar?etingului. Dezvoltarea lui a redistribuit

rolurile în sectorul serviciilor, în general, şi mai ales în domeniul turismului.

Astăzi, dezvoltarea agenţiilor de turism s:a scimbat în mod dramatic.

Agenţiile de turism se confruntă cu mulţi competitori. De e-emplu, companiile

aeriene doresc să se adreseze direct clienţilor, pentru a economisi anumite costuri. De

asemenea, clienţii doresc să aibă acces direct la un Keb site, pentru a:şi identifica

soluţiile de călătorie. Datorită acestor motive, pe viitor rolul agentului de turism va fi

acela de consultant.

2:turismul prezintă un avantaj strategic concretizat în mutaţii importante în

peisajul turistic prin apariţia noilor actori, Lagenţiile de turism virtuale@ şi a noilor

profesii ca urmare a dezintermedierii şi dematerializării sistemului turistic tradiţional.

T(el%l n#5 351 Cele mi +e#)"#mnte $ite6%#i de &lt"#iiA'en,ii de t%#i$m C"m+nii e#iene 7"tel%#i

2-pedia $37A% *ontinental $37A% 4ilton $37A%TravelocitI $37A% American Airlines $37A% 5our 7easons $37A%

"rbitI $37A% ortKest $37A% Adams #ar? $37A%*eaptic?ets $37A% America Gest $37A% 9est Gestern $37A%9ridge te Gorld $3M% 9ritis #idland $3M% GIndam $37A%TravelocitI $3M% 2asIJet $3M% 4Iatt $37A%Bastminute $3M% 9ritis AirKaIs $3M% #arriott $37A%"podo $3M% 6irgin Atlantic $3M% Accor $5ranta%

#ursa' evista apital, nr*++../0

&&


12/25

C+it"l%l II

Cte'"#ii de +#e$tt"#i din t%#i$m $i #eltiile l"# &% 'entiile det%#i$m5

"rganizarea activităţii turistice se realizează de către diverşi agenţi economici

din turism. Aceştia sunt persoane juridice, societăţi comerciale cu capital de stat,

privat, mi-t, societăţi familiale sau persoane fizice care prestează servicii specifice

acestei activităţi) oteluri, servirea mesei, transport, tratament balnear, servicii de

agrement (a se vedea figura nr* 1*1.

Fi'%# n#5151 Cte'"#ii de +#e$tt"#i din t%#i$m

#ursa' 2iaconu 3i4aela, 5urism prin 6nternet – experienţe !i tendinţe, 7d*5ri&una 7conomică, 8ucure!ti, +../,

pg*1+

Dintre toţi prestatorii, transportatorii şi societăţile oteliere sunt principalele

categorii de prestatori de servicii turistice.

351 Unit,ile de &!#e

(ntr:o zonă, staţiune, localitate etc., turismul se poate dezvolta satisfăcător

numai în ipostaza că e-istă suficiente posibilităţi pentru cazare, alimentaţie şi

&

3nităţide

cazare

3nităţi dealimentaţie

3nităţi detransport

tr

3nităţi deagrement

3nităţi detratament

Agenţiitour : operatoare

Agenţii deturism

detailiste

*lienţi$turişti%


13/25

agrementare a vizitatorilor. De aceea, din formele de bază materială, capacitatea de

cazare condiţionează, poate în cea mai mare măsură, volumul activităţii turistice.

(n general, prin capacitatea de cazare se înţelege acele dotări de bază materială

care asigură înnoptarea şi odina turiştilor pe o anumită durată de timp, în baza unor

tarife determinate, diferenţiate în funcţie de gradul lor de confort, perioada din an

$sezon% în care sunt solicitate serviciile de cazare etc. *apacitatea de cazare cuprinde

totalitatea formelor de cazare $oteluri, moteluri, anuri, cabane, campinguri etc.%,

care, în vederea asigurării unui sejur cât mai atractiv, oferă turiştilor, pe lângă condiţii

optime de adăpostire $înnoptare% şi alte funcţii caracteristice de domiciliu temporar

$alimentaţie, agrement etc.%.

(ntre formele de cazare comercială, /"tel%l este tipul de unitate operaţională

cel mai reprezentativ. 4otelul este, potrivit Alianţei >nternaţionale de Turism, un

stabiliment în care, cu condiţia plăţii, voiajorii pot să se cazeze, precum şi să se

rănească şi să se distreze. /rin urmare, spaţiile de alimentaţie şi cele aferente altor

prestaţii de Lsub acelaşi acoperiş@ fac parte integrantă din otel.

/entru mai buna cunoaştere a ofertei, otelurile, în colaborare cu un

transportator, poate invita agenţi de turism să le viziteze otelurile. /e această cale se

realizează şi motivarea agenţiilor de turism tour:operatoare, pentru ca să propună

activ clienţilor lor rezervarea de camere în otelurile respective.

(ntre tour:operatori şi societăţile oteliere, integrarea care apare urmează un

flu- preponderent unilateral. >ntervenţiile tour:operatorilor în domeniul activităţii

otelire se manifestă cu intensitate)

control indirect, dar eficace, prin contingente masive de locuri pe care le obţine

un tour:operator cu o forţă de negociere deosebită $T3> etc.%

trecerea de la rezervările e-clusive, la participaţiile minoritare, simbolice ciar, la

capitalul otelurilor $prin cluburi, oteluri:club, oteluri de loisir etc.%

participaţii conjuncturale, urmare a unor oportunităţi de cumpărare, a presiunii

autorităţilor ţării de primire a turiştilor sau a e-tensiei reţelei informatice a tour:

operatorului

integrarea propriu:zisă, în situaţia în care societatea mamă $uneori provenind din

alt domeniu de activitate, cum este transportul aerian% îşi creează şi o filială

otelieră $MB# are olden Tulip >nternational etc.%

&1


14/25

strategii mai coerente ale tour:operatorilor interesaţi de o filială otelieră proprie

$împreună cu 7teigenberger, T3> a constituit lanţul 8obinson *lub Tomson şi

ouvelles 5rontiNres sunt alte e-emple%.

>ntervenţiile societăţilor oteliere în direcţia activităţii tour:operatorilor sunt

mai puţin numeroase şi spectaculoase)

pe anumite pieţe, unde ocuparea otelurilor se face cu dificultate, lanţurile

oteliere elaborează un produs turistic propriu:zis, pe care îl comecializează

printr:o filială

în mai multe cazuri, tour:operatori de dimensiuni mijlocii au fost preluaţi ori s:au

aliniat cu întreprinderi oteliere $câţiva tour:operatori, între care Africatours, au

fost regrupaţi de Accor într:o filială, care dispune de propria:i reţea de

distribuţie%.

Din păcate, deoarece în 8omânia mulţi dintre proprietarii de oteluri nu au

studii de specialitate, managementul nu este întotdeauna clar. De aceea, nu se înţelege

şi nu se cunoaşte *odul de paractici dintre oteluri şi agenţiile de turism. Din acest

motiv, au e-istat situaţii în care o agenţie de turism primeşte preţuri mai mari decât la

recepţie

(n concluzie, pentru a evidenţia relaţia dintre o agenţie şi un otel, se poate

spune că, dacă un client îi solicită agenţiei de turism o rezervare într:un anumit otel,

ea va contacta un birou de rezervări, de unde comanda va fi transmisă la otelul în

cauză. 9iroul de rezervări va fi contactat de către agenţie prin intermediul unui sistem

global de distribuţie, telefonic, sau prin fa-. 8emunerarea agenţiilor de turism, de

către oteluri, se face pe bază de comision.

353 Unit,ile de t#n$+"#t

Transportul reprezintă o latură a activităţii economice a societăţii omeneşti,

organizată în scopul învingerii distanţelor. Transporturile au apărut şi au evoluat odată

cu societatea omenească. "amenii şi mărfurile, în permanentă mişcare dintr:o parte în

alta a planetei şi nu numai, au determinat dezvoltarea rapidă a mijloacelor de transport

în toate mediile.

Definit din punct de vedere turistic, transportul reprezintă una din

componentele de bază ale prestaţiei turistice el asigură deplasarea turiştilor de la

&;


15/25

locul de reşedinţă la cel de petrecere a vacanţei, în cazul turismului de sejur, sau pe

toată durata călătoriei, în cazul celui itinerant.

7erviciul de transport are un conţinut comple-, vizând, pe lângă voiajul

propriu:zis, ansamblul operaţiunilor, condiţiilor şi facilităţilor legate de organizarea

deplasării fizice a turiştilor, a bagajelor şi a mărfurilor destinate consumului acestora.

Transporturile au un rol bine determinat în relaţie cu turismul) în primul rând, prin

intermediul lor se asigură pătrunderea turiştilor în zonele de mare atractivitate şi,

odată cu aceasta, întâlnirea ofertei cu cererea, transformarea lor din +potenţiale@ în

+efective@. De asemenea, asigură crearea condiţiilor de acces, conducând la

valorificarea potenţialului turistic al zonei sau ţării respective.

(n desfăşurarea efectivă a traficului turistic se apelează la o gamă variată de

mijloace de transport astfel, după natura mijloacelor de transport folosite, se poate

vorbi de transport aerian, feroviar, naval şi rutier.

35351 T#n$+"#t%#ile e#iene

Transporturile aeriene reprezintă o componentă importantă a economiei

mondiale şi joacă un rol deosebit în desfăşurarea activităţii turistice prin evoluţia lor

spectaculoasă, prin avantajele pe care le oferă în privinţa vitezei de deplasare şi a

confortului ele stimulează călătoriile, contribuind, totodată, la desciderea de noi

pieţe, de regulă, îndepărtate de ţările generatoare de turişti şi inaccesibile cu alte

mijloace de transport.

#ijloacele aeriene sunt utilizate cu preponderenţă pe distanţe lungi şi foarte

lungi. (n acest sens, studiile unor organisme de specialitate relevă că avionul este

folosit ca mijloc de deplasare în proporţie de C!O pe distanţe între &!!! şi ;!!! ?m şi

aproape în e-clusivitate pe rute ce depăşesc ;!!! ?m. 3rmare a acestor evoluţii şi

caracteristici, coroborate cu tendinţele cererii, transporturile aeriene au înregistrat în

ultimele două decenii dinamica cea mai accentuată , ceea ce le:a asigurat un loc

important pe piaţa călătoriilor turistice $de la circa &CO în totalul traficului turistic în

&E

Deoarece, în prezent, companiile aeriene trec printr:o perioadă dificilă, acestea

doresc să:şi reducă celtuielile. Astfel, în ţările 32, acestea au redus deja

comisioanele, deşi acolo, prin agenţii se vinde cam H!O din volumul de bilete. Pi în

&C


16/25

ţara noastră, tendinţa companiilor aeriene este de a scădea comisionul datorat

agenţiilor de turism ciar şi până la !O, în conte-tul în care, companiile aeriene vând

ciar peste

renunţa la plata către agenţii a unui anumit procentaj din valoarea biletelor de avion

vândute. (n scimb, se are în vedere un sistem de remunerare care să aibă la bază

crearea de beneficii mutuale oferind compensaţii financiare agenţiilor care generează

eficienţă şi trafic

7erviciile furnizate de liniile aeriene reprezintă componenta cu cea mai mare

incidenţă asupra activităţii turistice. Acestea sunt, în mod obişnuit, subdivizate în)

servicii regulate sau curse de linie, servicii neprogramate sau carter şi servicii de ta-i

aerian.

ursele regulate operează pe rute fi-e, bine definite $ale căror puncte de

îmbarcare, debarcare, escală sunt programate pe baza unor orare publice%, interne şi

internaţionale. Aceste servicii sunt oferite de companii aeriene publice $din ce în ce

mai puţine la număr% sau private. *ălătoriile pe curse regulate sunt solicitate de

persoanele care se deplasează individual, pe cont propriu, al căror traseu coincide cu

rutele stabilite de companiile aeriene şi care sunt dispuse0acceptă să plătească mai

mult pentru aceste servicii, în sensul că se acită costul integral al transportatorului.

(n elaborarea produselor lor, tour:operatorii au posibilitatea să folosească

cursele regulate ale diferitelor companii aeriene la tarifele obişnuite pe care aceştia le

practică. De regulă, tour:operatorii angajează relaţii cu companiile de transport aerian

prin prisma intenţiei de a obţine un tarif preferenţial prin acorduri de tipul +inclusive:

tour@, +part:carter@, +courtage@etc.

Aranjamentul 65 $voiajul forfetar% este o călătorie turistică organizată de un

tour:operator sau o agenţie de turism şi o companie aeriană, prin intermediul unei

curse regulate. /reţul acestei călătorii este o sumă globală, dinainte stabilită, ceacoperă costul transportului, cazarea şi masa, un minim de program de agrement şi

celtuielile organizatorului. (n aceste aranjamente, preţul transportului este inferior

tarifului obişnuit pentru clasa economică $cu până la C!O% şi este acceptat de

companiile aeriene în scopul asigurării unui grad mai ridicat de ocupare a navelor.

Aceste aranjamente impun respectarea anumitor condiţii referitoare la)

certitudinea datelor de plecare, călătoria dus:întors, restricţii în privinţa rutelor, durata

minimă a sejurului, mărimea grupului. (n plus, tour:operatorul sau agenţia de turismcare comercializează aceste aranjamente trebuie să fie agreate de >ATA şi să asigure o

&'


17/25

publicitate adecvată produselor. Aceste aranjamente pot fi individuale $ >T= % sau de

grup $ >T %, condiţiile de realizare fiind reglementate prin rezoluţiile >ATA.

Formula part-c4arter constă în încirierea parţială de către tour:operator a

cursei de linie şi vânzarea locurilor în sistem carter. Această formulă este considerată

mai eficientă F de către compania aeriană, care vinde o parte din locuri în sistem bloc,

având astfel mai puţine responsabilităţi :, şi mai fle-ibilă, de către tour:operator, care

dispune, pe întreg sezonul, de un număr de locuri pe o linie aeriană, repartizate pe mai

multe zboruri, date şi ore. Pi în acest caz intervin restricţii referitoare la rute, durata

sejurului, gradul de ocupare etc.

C%#$ele &/#te# 8l &e#e#e9, în opoziţie cu cele regulate, nu operează pe baza

unor orare prestabilite şi, în general, nu sunt promovate de companiile aeriene, ci de

intermediari F cel mai adesea, de tour:operatori. Aceştia înciriază aeronavele pentru

o sumă fi-ă şi preiau întreaga responsabilitate privind comercializarea locurilor,

stabilirea frecvenţei zborurilor şi ciar rutele. Avantajul deosebit al curselor

carter este preţul transportului F foarte mic în comparaţie cu alte aranjamente F dar el

este condiţionat de respectarea unor restricţii referitoare la orele şi zilele de zbor,

gradul de umplere $care trebuie să fie de

aeronavei%, durata sejurului, mărimea grupului etc. Pi în cazul curselor carter e-istă

mai multe tipuri, dintre care cele mai importante sunt) carter de grup cu sau fără

afinitate, carter inclusive tours, carter pentru uz propriu, carter specializat.

(n cazul 8omâniei, destinaţiile noi şi tarifele rezonabile au făcut ca în !!1

românii să abandoneze e-cursiile cu autocarul sau cu maşina personală în favoarea

unei e-cursii carter. *reşterea faţă de !! a fost de peste 1!O, fapt care a contribuit

cu aproape nouă milioane de euro la veniturile agenţiilor. De asemenea, destinaţiile

noi şi tarifele foarte rezonabile au determinat, în vara anului !!;, un număr dublu$1;.!!!% de români faţă de !!1 să abandoneze e-cursiile cu autocarul sau cu maşina

personală în favoarea unei e-cursii carter, aducând agenţiilor încasări estimate la !

milioane de euro. 8eprezentanţii industriei estimează că în !!C piaţa curselor carter

va creşte cu cel puţin C!O, iar peste C!.!!! de români vor putea alege una din

următoarele nouă ţări pentru vacanţa de vară) Turcia, 7pania, >talia, Tunisia, 2gipt,

#alta, recia şi probabil *roaţia plus /ortugalia. (n !!C, numărul turiştilor care vor

prefera o vacanţă carter se va majora considerabil, din mai multe motive) datorităcreşterii pieţei, cu &!:&CO, deci sunt mai numeroşi românii care îşi permit să:şi

&H


18/25

petreacă vacanţa în străinătate, creşte numărul persoanelor care îşi permit două

concedii pe an, se adaugă şi cei care renunţă la o e-cursie cu autocarul sau maşina în

favoarea uneia cu avionul.

*reşterea numărului de curse carter este în avantajul turiştilor, deoarece cu

cât numărul de locuri oferit pe o destinaţie este mai mare, cu atât tarifele sunt mai

mici. (n plus, turiştii pot beneficia de ofertele lansate de agenţii pe ultima sută de

metri, oferte care pot avea un tarif mai mic ciar şi cu C!O decât în mod normal, şi

asta pentru că agenţiile preferă să facă reduceri semnificative decât să decoleze cu

avionul gol, în condiţiile în care ele oricum plătesc pentru toate locurile din aeronavă,

iar când trebuie să aciţi între !.!!! şi 1!.!!! de dolari pentru o singură cursă, orice

dolar în plus contează. #ai e-act, în cazul unei curse carter, una sau mai multe

agenţii înciriază un avion, plătind locurile respective ciar dacă le vinde ulterior sau

nu. (n prezent, tic?eting:ul ocupă o pondere mare în cifra de afaceri a majorităţii

agenţiilor de turism acreditate >ATA. (n 8omânia, majoritatea agenţiilor noi lansate pe

piaţă vând bilete de avion, înainte de a vinde un produs turistic. (nsă, acestea nu

trebuie să se a-eze numai pe vânzarea de bilete şi asta pentru că nu ar putea să

supravieţuiască. De aceea, aceste agenţii, trebuie să:şi identifice rapid noi segmente,

noi nişe aducătoare de profit.

35353 T#n$+"#t%#i t%#i$ti&e #%tie#e* )e#".i#e 0i n.le

Transporturile rutiere ocupă un loc încă important pe piaţa călătoriilor

turistice, deopotrivă interne şi internaţionale. (n multe ţări, ele reprezintă forma

dominantă de deplasare în călătoriile interne, întrunind H!:

pentru cele efectuate în afara graniţelor. Acest tip de transport se realizează prin

intermediul autocarelor, microbuzelor şi autoturismelor. Autocarele şi microbuzele

sunt utilizate, cu prioritate, în cadrul formelor organizate de turism, sunt destinate

transporturilor colective şi se află în proprietatea şi0sau administrarea organizatorilor

de turism $societăţi de transport, agenţii de turism şi tour:operatori%.

"pţiunea turiştilor pentru mijloace rutiere este motivată de avantajele pe care

acestea, şi în mod deosebit automobilul, le oferă pe linia libertăţii de mişcare,

atractivităţii voiajului, preţului mai redus al călătoriei etc. Deşi în ce priveşte

rapiditatea şi confortul deplasării, mijloacele rutiere sunt puternic concurate de cele

&


19/25

aeriene şi feroviare, participarea lor la traficul turistic se menţine importantă. Aceste

avantaje, asociate perfecţionărilor în producţia mijloacelor rutiere şi dezvoltarea unor

reţele moderne de căi de circulaţie, s:au reflectat în utilizarea lor şi în călătoriile în

afara graniţelor, făcând din autocar şi automobil concurenţi demni de luat în seamă ai

transporturilor aeriene şi feroviare.

(n privinţa deplasărilor cu autocarul, deşi mai persistă ideea că acest mijloc

este depăşit, inconfortabil sau bun pentru vârsta a treia, se remarcă o serie de

caracteristici F avantaje care le asigură un loc important pe piaţa voiajelor. 2ste vorba

de convivialitate, securitate, un anumit confort, contactul direct cu natura, supleţe,

preţ accesibil, posibilitatea utilizării pe distanţe lungi etc. Acestea, asociate unor

avantaje:facilităţi legate de organizarea călătoriei, precum) practicarea unor

aranjamente de tipul Ltotul inclus@ $care oferă pe lângă transport şi servicii de rană şi

cazare%, ori construirea, e-ploatarea unor autocare:dormitor, au determinat o uşoară

creştere a numărului solicitărilor, atât din partea clientelei tradiţionale $ populaţia de

vârsta a >>>:a %, cât şi din partea tinerilor şi a celor dornici de aventură.

7erviciile oferite de transportatorii specializaţi în domeniu se divizează în) rute

e-pres F interne şi internaţionale, încirierea de autocare sau rute la cerere $carter%,

organizarea de circuite sau e-cursii, operaţiuni de transfer.

/iaţa serviciilor de transport cu autocarul este, aşadar, în continuă adaptare la

particularităţile cererii turistice.

Transporturile feroviare reprezintă una din cele mai veci forme de călătorie

şi a jucat un rol important în dezvoltarea turismului în prima jumătate a acestui secol.

/e măsura consacrării unor noi tipuri de mijloace şi manifestării unor noi tendinţe în

desfăşurarea călătoriilor, transporturile feroviare au înregistrat un declin F mai

accentuat după &E


20/25

au realizat garnituri care asigură deplasarea simultană a turistului şi automobilul său

$aranjamentul 8A>B 8"3T2%.

(n organizarea transporturilor turistice cu mijloace feroviare se folosesc atât

cursele regulate, cât şi cele carter. (n cazul curselor de linie, agenţiile de turism,

pentru satisfacerea cererii de transport, înciriază o parte a capacităţii garniturilor.

*ursele carter sunt organizate în perioadele de sezon şi la sfârşitul săptămânii. 2le

pot fi e-ploatate, integral sau parţial, de organizatorii de turism. Tarifele pot fi şi ele la

nivel normal sau mai ridicate, în cazul unor comenzi speciale.

Asociat acestor modalităţi de organizare a călătoriilor, în practica turistică se

întâlneşte o gamă largă de aranjamente. *el mai important, din care derivă şi celelalte,

este aranjamentul 8>T F 8ail >nclussive Tour el constă în comercializarea, de către

agenţia de turism, la un preţ global, a unui pacet de servicii ce include) călătoria cu

trenul, cazarea şi masa şi un minim de prestaţii de agrement şi se adresează turismului

organizat, de grup sau individual.

Aranjamentul 8>T $8>T:>, 8>T:>.., 8>T:./., 8>T:Q etc.% se poate realiza în

multe variante) circuite, călătorii dus:întors, călătorii într:o singură direcţie, curse

combinate de asemenea, el se poate diferenţia în funcţie de mărimea grupului,

perioada de organizare, categoria de vârstă a clienţilor. (n fiecare caz în parte se

stabilesc tarifele şi condiţiile0restricţiile de desfăşurare a călătoriei, prin înţelegeri

$contracte% între agenţia de turism şi compania de cale ferată $e-emplu) reduceri de

C!O pentru copii, elevi şi studenţi, bonificaţii pentru conducătorii de grup etc.%.

Transportul naval , ca modalitate de deplasare spre destinaţiile turistice, deşi

are o istorie îndelungată, este mai puţin utilizat, datorită caracteristicilor sale) viteză

mai redusă de deplasare, preţuri ridicate, folosirea acestor mijloace este condiţionată

de e-istenţa porturilor şi a unei flote adecvate, acest mijloc de transport nu se pretează

la toate destinaţiile, şi asta pentru că doar o mică parte din destinaţiile turistice estesituată în vecinătatea locurilor de acostare şi, de aici, necesitatea continuării călătoriei

cu alte mijloace.

7erviciile oferite clientelei în domeniul transporturilor navale pot fi

subdivizate în) curse de linie, linii de croazieră, deplasări scurte $ferrI% sau mini:

croaziere, călătorii în interior pe râuri, lacuri, canale, călătorii individuale cu vase de

agrement.

!


21/25

Transporturile turistice pe cale nautică au evoluat de la o simplă formă de

călătorie spre una care îmbină deplasarea cu agrementul, dând naştere croazierelor $de

vacanţă, de lu-, e-otice sau de aventură%.

*roaziera se defineşte ca un produs turistic : pacet de vacanţă F pentru care

se plăteşte un preţ global ce acoperă deplasarea şi serviciile de cazare, masă şi

distracţie la bordul navelor. Dacă la început, datorită preţurilor foarte ridicate,

croazierele erau apanajul claselor sociale cu venituri mari, cu timpul ele au devenit

accesibile unor segmente mai largi ale clientelei turistice. Acest lucru a fost posibil ca

rezultat al dezvoltării tenologice, care au redus pe de o parte, reducerea costurilor de

e-ploatare şi, corespunzător, a preţurilor, iar pe de altă parte, o diversificare a

producţiei de nave din punctul de vedere al tipului, capacităţii, confortului, siguranţei

etc. (ntre tour:operatori şi transportatori se afirmă relaţii strânse şi comple-e.

35:5 St#%&t%#i de +#imi#e t%#i$ti&e &% )%n&ti%ni de limenttie +%(li&

>n conformitate cu normele metodologice, in 8omania pot functiona urmatoarele

ti+%#i de $t#%&t%#i de limenttie pentru turism)

&. restaurant

. restaurant cu specifica national, local, cu program artistic

1. braserie, berarie, gradina de vara

;. bar

C. fast:food F restaurant fast:food

'. bufet tip e-pres si bistrou

H. pizzerie


22/25

1.2.4. Zahana x x x x 1.2.5. Dietetic x x x x 1.2.. !acto"e#etarian x x x x 1.2.$. %a&ilial'pensi(ne x x x x1.3. C( speci)ic

1.3.1. Cra&ă x x x x1.3.2. C( speci)ic local x x x x1.3.3. C( speci)ic na*ional x x x x

1.4. C( pro#ra& artistic x x x1.5. +raserie x x x1.. +erărie x x x1.$. ,răină e "ară x x x x

2 Bar 2.1. +ar e noapte x x x2.2. +ar e zi x x x x

2.3. Ca)e-ar/ ca)enea x x x x2.4. Disco-ar 0iscotecă/ "ieotecă x x x x2.5. +()et - ar x x x

3 Fast-food 3.1. Resta(rant - a(toser"ire x x x3.2. +()et tip expres'istro( x x x3.3. Pizzerie x x x3.4. Snac-ar x x x

4 Cofetărie x x x x x5 Patiserie, plăintărie, si!i"erie x x x

Alimentatia publica pentru turism in 8omania a cunoscut ritmuri inalte de

dezvoltare, superioare celor inregistratre in alte sectoare. >n anul !!


23/25

Mi2l"&e de$tinte di$t#&tiil"#) cluburi de agrement, sali de jocuri, sali de

jocuri mecanice, sali polivalente, parcuri de distractie, instalatii de boKling,

popicarii, terenuri de joaca pentri copii, cluburi, discoteci, videoteci

Mi2l"&e de t#n$+"#t +e &(l%< Mi2l"&e de '#ement $+"#ti.) terenuri si sali de sport, stadioane,

velodromuri, ipodromuri, terenuri de tenis

B!ine de in"t de$&/i$e $i &"+e#ite $unele cu apa termala%

C"m+le=e de )itne$$

Ptin"#e* +#tii de $&/i* de $&/i6("( etc., care asigura turistilor variate

posibilitati de destindere, pentru petrecerea agreabila a timpului liber, atat in

calitate de spectatori cat si in calitate de participanti activi la diferite actiuni.

>n 8omania, in reteaua de turism functioneaza o importanta baza de agrement,

bazata pe) parcuri de distractii, sporturi de agrement, discoteci, jocuri mecanice si o

capacitate de transport pe cablu de apro-imativ 1C.!!! de persoane 0 ora. Aceasta

baza de agrement este concentrata indeosebi pe litoral si in principalele statiuni

balneare si montane. >n mijloacele de transport pe cablu, turismul praovean, inclusiv

/oiana 9rsov, detine aproape H!O din totalul instalatiilor.

35>5 T%#i$m%l (lne#

5actorii naturali de cură, în special apa minerală, au fost în atenţia omului încă

din cele mai veci timpuri, fapt dovedit de numeroasele descoperiri areologice care

au scos la iveală părţi din instalaţiile vecilor băi romane utilizate în scop balnear la

"eoagiu, $cunoscută încă din timpul dacilor sub numele de "armisara, iar în timpul

romanilor 5ermae 2odonae), 9erculane, ălan, #ăcelu-"orj,:cna #i&iului,

3oneasa, 8uzia!,*ălimăneşti:*ăciulata. Totodată la *allatis şi Tomis romanii

foloseau ca sursă de tratament apa de mare şi izvoarele sulfuroase mezotermale.

După o perioada de intensă utilizare a factorilor naturali de cură din timpul

stăpânirii romane, aceştia au fost folosiţi sporadic, de populaţia locală, şi după

retragerea aureliană precum şi în tot evul mediu, fapt consemnat de unele documente

istorice care fac referire la) 8ăile Felix-1 3ai, 8orsec, 5opliţa, risturu #ecuiesc !*a**

#area şi muntele pot avea indicaţii şi contraindicaţii terapeutice comune, dar

şi speciale.

1


24/25

>ndicaţiile speciale se referă la unele afecţiuni cardiace, la bolile de nutriţie,

reumatice, renale, ginecologice. etc. Astfel, cei cu ipertensiune arterială în stadiul > şi

>> îşi pot petrece concediul în staţiunile balneare cu profil cardiovascular,de la

munte,dar şi pe litoral ,având grijă să evite acţiunea razelor infraroşii,iar înotul sau

alte sporturi să nu suprasolicite organismul.

/entru cei cu forme articulare ale reumatismului se recomandă staţiunile )

Felix, 1 3ai, ălimăne!ti, :cna #i&iului etc.Afecţiunile ginecologice,de genul

ne-itelor şi metroane-itelor, tulburările funcţionale ovariene şi stările portoperatorii ,

se pot trata eficient în staţiunile ) #ovata, 8azna, :cna #i&iului, Amara şi cele de pe

litoral. /entru afecţiunile otorinolaringologice$rinite, faringite, sinuzite cronice%,sunt

recomandate , pe lângă staţiunile demunte şi cele de pe litoral. 5u&erculozele strict

extrapulmonare, cum sunt morbul lui /ott si tumorile albe, precum şi raitismul,

necesită cură eliomarina.

(n ceea ce priveste 4elioterapia(cura de soare),aceasta poate fi practicata atat

la munte cat şi la mare. 7oarele este un puternic factor natural de radiaţii terapeutice,

de mare eficacitate în prevenirea şi combaterea diferitelor afectiuni,benefic pentru

întărirea şi refacerea organismului.

8ăile de mare (talazoterapia) au efecte terapeutice prin acţiunea apei, care are

urmatoarele caracteristici) temperatura, actiunea mecanica a valurilor, mineralizarea

apei de mare si diferenţa de potential electric între corpul omenesc şi apa mării. 7e

ştie ca apa căleşte organismul ,marind rezistenţa la răceli,iar valurile produc un masaj

ce intensifica circulaţia sângelui.

35?5 Bn&ile

Deşi băncile nu intră în categoria prestatorilor din turism, mai nou, agenţiile deturism pot fi considerate intermediare ale acestora. Astfel, pentru a atrage mai mulţi

clienţi, (n&ile îşi vând acum produsele şi prin agenţiile de turism.

Deşi în portofoliul băncilor e-istă de ceva vreme acest produs specializat, din

vara anului !!;, băncile au început să înceie pentru prima dată parteneriate cu

agenţiile de turism pentru vânzarea de pacete turistice pe credit. Tendinţa devine

astfel clară pentru acest produs bancar) vânzarea creditelor direct la furnizorul de

servicii. (n prezent, sunt numeroase băncile care au înceiate astfel de convenţii cuagenţiile de turism, printre acestea aflându:se) 9*8, 98D:roupe 7ociRtR RnRrale,

;


25/25

9anc /ost, 6ol?sban?, 9anca Transilvania şi 9anca 8omânească. #ajoritatea

creditelor pentru vacanţă se acordă pe baza documentelor justificative, banca fiind cea

care plăteşte agenţiei de turism vaucerul de călătorie.

*reditele de vacanţă au fost concepute pentru familiile cu venituri medii şi

peste medie, pentru clienţii care:şi doresc vacanţe în >talia, 5ranţa, 7pania, recia, dar

nu în zona de lu- a staţiunilor din aceste ţări. De e-emplu, un astfel de sejur, de şapte:

opt zile costă în medie &.!!! de euro pe familie, condiţii în care rata lunară pentru un

astfel de împrumut contractat pe o perioadă de un an de zile nu poate depăşi E! de

euro. *u toate acestea, cumpărătorii întârzie să apară.

8olul de mediator între consumatori şi prestatori implică activităţi

laborioase de creare a programelor, produselor şi agrementelor turistice şi asigură un

cadru organizator şi operativ de comercializare a acestora. /restaţiile $serviciile%

cuprinse în produsele şi programele comercializate sunt asigurate prin contracte ferme

înceiate cu prestatorii şi reconfirmate, prin fa-, înaintea derulării.

agenŢia de turism – principalul intermediar Între prestatorii Şi beneficiarii de servicii...

Documents