raport la studiul de evaluare a impactului asupra...

Octombrie 2012

Printat pe hârtie reciclată

1

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

FORAJUL SONDEI DE EXPLORARE-EVALUARE A1

NĂDLAC

- SC AMROMCO ENERGY SRL -

Copie nr. 1

Şoseaua N. Titulescu nr. 16, Sector 1, Bucureşti

Punct de lucru: Str. Ana Davila, nr. 37, et. 2, Sector 5, Bucureşti Tel/Fax: 021-33.55.195 Mobil: 0745.08.44.44 [email protected] www.epcmediu.ro

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI

FORAJUL SONDEI DE EXPLORARE-EVALUARE A1

NĂDLAC

Colectiv de elaborare (CE):

Ing. Răzvan DUMITRU

Ecolog Marcel ŢÎBÎRNAC

Geograf Adela BONCIU

Econ. Mihai VENTONIUC

Descrierea documentului şi revizii

Rev Nr.

Detalii Data Elaborat Verificat

Aprobat Tehnic Calitate

00 Draft Intern 01 Octombrie 2012 CE AD AD -

01 Raport EIM 05 Octombrie 2012 RD AD AD MN

Referinţă document: Raport EIA_Amromco_Sonda A1 Nadlac.docx

Lista de difuzare Rev Destinatar Nr. copie Format Confidenţialitate

01 APM Arad 1 Printat, Electronic

- Amromco Energy 2 Printat, Electronic EPC Consultanţă de mediu 1 Electronic

Verificat: Aprobat:

Ing. Alexandra DOBA Dr. Ecolog Marius NISTORESCU Director General

mailto:[email protected]

http://www.epcmediu.ro/

Forajul sondei de explorare-evaluare A1 Nădlac

SC AMROMCO ENERGY SRL

Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Pagina 3

COPYRIGHT

Exclusiv pentru EIA

Forajul sondei A1 Nădlac

AMROMCO ENERGY




Pagina 4

CUPRINS

1 INFORMAŢII GENERALE ...................................................................................................... 10

1.1 INTRODUCERE ................................................................................................................................................... 10

1.2 DESCRIEREA PROIECTULUI ŞI ETAPELOR ACESTUIA............................................................... 12

1.2.1 Prezentarea generală a proiectului ...................................................................................................... 12

1.2.2 Localizarea proiectului ...................................................................................................................... 13

1.2.3 Descrierea proiectului ......................................................................................................................... 16

1.2.4 Necesitatea şi scopul .......................................................................................................................... 30

1.2.5 Durata etapei de funcţionare .............................................................................................................. 30

1.2.6 Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării

producţiei 30

1.2.7 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice ................................................. 30

1.3 INFORMAŢII DESPRE POLUANŢII FIZICI ŞI BIOLOGICI ............................................................................... 35

1.4 DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE .......................................................................... 39

1.5 PLANIFICARE / AMENAJARE TERITORIALĂ.................................................................................................. 39

1.6 MODALITĂŢILE PROPUSE PENTRU CONECTARE LA INFRASTUCTURA EXISTENTĂ .............................. 39

2 PROCESE TEHNOLOGICE ..................................................................................................... 42

3 DEŞEURI .................................................................................................................................... 44

4 IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA ........................ 48

4.1 APA ...................................................................................................................................................................... 48

4.1.1 Date generale .................................................................................................................................... 48

4.1.2 Alimentarea cu apă ........................................................................................................................... 55

4.1.3 Managementul apelor uzate ............................................................................................................... 56

4.1.4 Prognozarea impactului .................................................................................................................... 60

4.1.5 Măsuri de diminuare a impactului.................................................................................................... 61

4.2 AERUL ................................................................................................................................................................. 63

4.2.1 Date generale .................................................................................................................................... 63

4.2.2 Surse şi poluanţi generaţi ................................................................................................................... 64

4.2.3 Prognozarea poluării aerului ............................................................................................................. 70

4.2.4 Măsuri de diminuare a impactului ..................................................................................................... 72

4.3 SOLUL .................................................................................................................................................................. 74

4.3.1 Date generale .................................................................................................................................... 74




Pagina 5

4.3.2 Surse de poluare a solurilor ................................................................................................................ 76

4.3.3 Prognozarea impactului ..................................................................................................................... 76


4.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI .................................................................................................................................. 79

4.4.1 Date generale .................................................................................................................................... 79

4.4.2 Impactul prognozat ............................................................................................................................ 80


4.5 BIODIVERSITATEA ............................................................................................................................................ 82

4.5.1 Date generale .................................................................................................................................... 82

4.5.2 Impactul prognozat .......................................................................................................................... 94


4.6 PEISAJUL ............................................................................................................................................................. 97

4.6.1 Date generale .................................................................................................................................... 97

4.6.2 Impactul prognozat .......................................................................................................................... 97


4.7 MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC ..................................................................................................................... 100

4.7.1 Date generale ................................................................................................................................. 100

4.7.2 impactul prognozat ......................................................................................................................... 103

4.7.3 Măsuri de diminuare a impactului .................................................................................................. 104

4.8 CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL ................................................................ 105

4.8.1 Date generale ................................................................................................................................. 105

4.8.2 Impactul prognozat ......................................................................................................................... 106

4.8.3 Măsuri de diminuare a impactului .................................................................................................. 106

5 ANALIZA ALTERNATIVELOR ............................................................................................ 107

5.1 ALTERNATIVE DE REALIZARE A INVESTIŢIEI ........................................................................... 107

5.2 ALTERNATIVELE DE ALEGERE A AMPLASAMENTULUI ............................................................................ 109

5.3 ALTERNATIVE DE PROIECT .......................................................................................................................... 109

6 MONITORIZAREA................................................................................................................... 110

7 SITUAŢII DE RISC ................................................................................................................... 112

8 DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR ......................................................................................... 115

9 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ............................................................................... 116

10 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ .................................................................................................. 118




Pagina 6

INDEX TABELE

Tabel nr. 1-1 Coordonatele careului de foraj şi drumului de acces la sonda de explorare-evaluare A1 Nădlac 14

Tabel nr. 1-2 Programul de construcţie al sondei A1 Nădlac ................................................................................... 26

Tabel nr. 1-3 Reactivi utilizaţi pentru prepararea fluidului de foraj utilizat în forajul sondei A1 Nădlac .......... 32

Tabel nr. 1-4 Informaţii despre substanţele şi preparatele chimice ce se vor utiliza pentru realizarea proiectului

.................................................................................................................................................................... 33

Tabel nr. 1-5 Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate ................................................ 38

Tabel nr. 3-1 Managementul deşeurilor în perioada de execuţie a lucrărilor .......................................................... 46

Tabel nr. 4-1 Coordonatele forajelor de captare a apei subterane ............................................................................ 51

Tabel nr. 4-2 Coordonatele punctelor de delimitare a zonei de protecţie hidrogeologică aferentă frontului de

captare Nădlac .......................................................................................................................................... 52

Tabel nr. 4-3 Indicatorii de calitate a aerului determinaţi în cadrul staţiei de monitorizare amplasată în oraşul

Nădlac ........................................................................................................................................................ 64

Tabel nr. 4-4 Surse staţionare nedirijate........................................................................................................................ 67

Tabel nr. 4-5 Debite masice de pulberi în suspensie rezultate în urma fenomenului de eroziune eoliană ........ 67

Tabel nr. 4-6 Debite masice de COV generate la depozitarea motorinei pe amplasament .................................. 68

Tabel nr. 4-7 Alte surse mobile ...................................................................................................................................... 68

Tabel nr. 4-8 Surse mobile în perioada de execuţie .................................................................................................... 69

Tabel nr. 4-9 Concentraţii maxime pe diferite intervale de mediere ........................................................................ 71

Tabel nr. 4-10 Comparaţie între concentraţiile maxime şi valorile limită ................................................................ 71

Tabel nr. 4-11 Instalaţii pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor evacuate), măsuri de prevenire a poluării

aerului ........................................................................................................................................................ 72

Tabel nr. 4-12 Tabelul fitosiciologic rezultat în urma efectuării releveelor din cadrul zonei de studiu .............. 89

Tabel nr. 4-13 Prezentarea elementelor de patrimoniu de pe raza localităţii Nădlac .......................................... 105

Tabel nr. 7-1 Caracterizarea riscurilor ......................................................................................................................... 114

INDEX FIGURI

Figura nr. 1-1 Localizarea oraşului Nădlac în cadrul judeţului Arad ........................................................................ 13

Figura nr. 1-2 Localizarea amplasamentului analizat .................................................................................................. 15

Figura nr. 1-3 Instalaţie de foraj SK775 amplasată pe una din locaţiile Amromco Energy ................................. 20

Figura nr. 1-4 Aspect rampă de prăjini şi jilip amplasată pe una din locaţiile Amromco Energy ....................... 21

Figura nr. 1-5 Habă de apă amplasată pe una din locaţiile Amromco Energy ....................................................... 22

Figura nr. 1-6 Rezervor cilindric de combustibil amplasat pe una din locaţiile Amromco Energy .................... 23




Pagina 7

Figura nr. 1-7 Reprezentare grafică a impactului activităţilor desfăşurate pe amplasament în perioada de

execuţie asupra nivelului echivalent de zgomot din zona analizată ................................................. 36

Figura nr. 2-1 Reprezentare schematică a procesului de forare rotativă cu recircularea fluidului de foraj ........ 42

Figura nr. 4-1 Apele subterane în zona proiectului ..................................................................................................... 48

Figura nr. 4-2 Amplasarea obiectivului faţă de perimetrul de protecţie hidrogeologică aferent frontului de

captare Nădlac .......................................................................................................................................... 51

Figura nr. 4-3 Amplasarea obiectivului faţă de forajul de captare a apei geotermale (fosta sondă de explorare

4672 Nădlac) ............................................................................................................................................. 53

Figura nr. 4-4 Baraca în care se află amplasat forajul de captare a apei geotermale .............................................. 53

Figura nr. 4-5 Reţeaua hidrografică în zona amplasamentului sondei A1 Nădlac ................................................. 54

Figura nr. 4-6 Reprezentarea grafică a principalelor tipuri de soluri din zona amplasamentului viitoarei sonde

A1 Nădlac ................................................................................................................................................. 75

Figura nr. 4-7 Harta geologică a zonei amplasamentului viitoarei sonde A1 Nădlac ............................................ 80

Figura nr. 4-8 Localizarea obiectivului analizat faţă de ariile naturale protejate ..................................................... 82

Figura nr. 4-9 Localizarea zonei de studiu în scopul investigării biodiversităţii ..................................................... 83

Figura nr. 4-10 Aspecte privind identificarea şi delimitarea tipurilor majore de ecosisteme din cadrul zonei de

studiu: A – agrosistem (teren cultivat cu Prunus domestica L.); B – agrosistem (teren cultivat cu

Zea mays L.); C – teren abandonat; D – păşune (islaz) şi drum vicinal (de interes local) ............. 84

Figura nr. 4-11 Aspecte privind identificarea şi investigarea structurii vegetaţiei spontane din zona de studiu:

A – suprafaţa careului de foraj sondă A1 Nădlac; B – zona din Nordul careului de foraj; C –

zona din Estul careului de foraj; D – zona din Sudul careului de foraj; C – zona din Vestul

careului de foraj ........................................................................................................................................ 85

Figura nr. 4-12 Aspect privind investigarea compartimentului faunistic de amfibieni din zona de studiu ........ 85

Figura nr. 4-13 Harta distribuţiei tipurilor de ecosisteme identificate în zona de studiu ...................................... 86

Figura nr. 4-14 Tipuri de agrosisteme identificate în cadrul zonei de studiu: A – teren cultivat cu Prunus

domestica L.; B – teren abantonat; C – teren cultivat cu Zea mays L. ................................................. 87

Figura nr. 4-15 Păşunea identificată în cadrul zonei de studiu .................................................................................. 87

Figura nr. 4-16 Ecosistem lentic (în prezent secat în mare parte) identificat în cadrul zonei de studiu ............. 88

Figura nr. 4-17 Ecosistem primar acvatic (canal de irigaţie secat) identificat în cadrul zonei de studiu ............ 88

Figura nr. 4-18 Localizarea releveelor fitosociologice efectuate în zona de studiu ................................................ 92

Figura nr. 4-19 Indivizi de Rana ridibunda identificaţi în zona de studiu: A – mediul natural; B – partea dorsală;

C – partea ventrală ................................................................................................................................... 93

Figura nr. 4-20 Galerii identificate (probabil de Microtus arvalis) identificate pe păşunea investigată din zona de

studiu ......................................................................................................................................................... 94

Figura nr. 4-21 Suprafeţele de teren productiv ocupate temporar în scopul realizării investiţiei ........................ 95

Figura nr. 4-22 Peisaj din vecinătatea amplasamentului ............................................................................................. 97




Pagina 8

Figura nr. 4-23 Liniile electrice aeriene din vecinătatea amplasamentului ............................................................... 98

Figura nr. 4-24 Sonde de gaz din vecinătatea amplasamentului ............................................................................... 98

Figura nr. 4-25 Evoluţia numărului de locuitori în oraşul Nădlac, intervalul 1990 - 2011 ................................. 100

Figura nr. 4-26 Structura etnică a populaţiei în localitatea Nădlac ......................................................................... 101

Figura nr. 4-27 Repartiţia suprafeţei aferente oraşului Nădlac, pe categorii de folosinţă ................................... 101

Figura nr. 4-28 Evoluţia numărului de salariaţi în oraşul Nădlac, intervalul 1991-2010 ..................................... 102

Figura nr. 4-29 Evoluţia numărului de şomeri în localitatea Nădlac, intervalul ianuarie 2010 – iulie 2012 ..... 103

Figura nr. 5-1 Alternativele de amplasare a drumului de acces ............................................................................... 109

ANEXE

Anexa A – Planuri şi hărţi

Plan de încadrare în zonă;

Plan de situaţie;

Plan de amplasare a instalaţiilor în interiorul careului de foraj;

Gospodărirea apelor pe amplasament.

Anexa B – Dispersia poluanţilor în atmosferă

Dispersia poluanţilor PM10 – Concentraţia maximă orară;

Dispersia poluanţilor PM10 – Concentraţia maximă zilnică pe 8 ore;

Dispersia poluanţilor PM10 – Concentraţia medie zilnică;

Dispersia poluanţilor SO2 – Concentraţia maximă orară.

Anexa C – Rapoarte de încercare deşeuri

Raport de încercare deşeu nr. 2012/25.06.2012 pentru o probă de detritus provenită din foraj sondă

cu fluid de foraj pe bază de clorură de potasiu şi Glydrill;

Raport de încercare deşeu nr. 608/14.03.2012 pentru o probă de detritus provenită din foraj sondă

cu fluid de foraj pe bază de apă.

Anexa D – Documente

CUI Amromco Energy SRL;

Certificat de urbanism nr. 88/12.09.2012 emis de Primăria Oraşului Nădlac;




Pagina 9

Contract de închiriere teren;

Contract încheiat între Amromco Energy SRL şi Indeco Grup SRL privind colectarea deşeurilor;

Contract privind asigurarea de materii şi servicii pentru fluidul de foraj (M-I Petrogas Services

România);

Contract privind prestarea serviciilor de colectare a deşeurilor menajere încheiat cu SC GE Invest

Nădlac SRL;

Contract de prestări-servicii privind transportul necesarului de apă pe amplasament precum şi

vidanjarea apelor uzate generate în cadrul amplasamentului încheiat cu Vitserv SRL însoţit de

contractul de novaţie încheiat între Amromco Energy LLC – Sucursala Bucureşti şi Amromco

Energy SRL.

Anexa E – Fişe tehnice de securitate




Pagina 10

1 INFORMAŢII GENERALE

1.1 INTRODUCERE

Prezenta lucrare reprezintă Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru

proiectul Forajul sondei de explorare-evaluare A1 Nădlac, aparţinând SC AMROMCO

ENERGY SRL Ploieşti, localizat în extravilanul localităţii Nădlac, judeţul Arad şi a fost elaborat în

vederea obţinerii Acordului de mediu pentru realizarea investiţiei.

Necesitatea întocmirii prezentului studiu decurge din prevederile Ordonanţei de Urgenţă 195/2005

privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările

ulterioare.

Raportul privind impactul asupra mediului este elaborat conform cerinţelor Ordinului nr. 863/2002

privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a

impactului asupra mediului, HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte

publice şi private asupra mediului şi Ordinului nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de

aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private. Structura

Raportului privind impactul asupra mediului respectă recomandările din Anexa nr. 2, Partea a II-a a

Ordinului MAPM nr. 863/2002.

La elaborarea prezentului Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-au avut în

vedere următoarele elemente:

Documentaţia tehnică pusă la dispoziţie de beneficiar:

Memoriu tehnic pentru obţinerea Certificatului de Urbanism din partea Consiliului Local

Nădlac, judeţul Arad, elaborat de SC Team Oil SRL Ploieşti;

Plan de situaţie, elaborat de SC Team Oil SRL Ploieşti;

Schiţă cu amplasarea instalaţiilor de foraj în incinta careului;

Documente emise de instituţii abilitate:

Certificat de urbanism nr. 88/12.09.2012 eliberat de Primăria Oraşului Nădlac;

Hotărârea de Guvern nr. 764/14.05.2004 privind aprobarea acordurilor de concesiune a 11

perimetre de dezvoltare – exploatare şi exploatare petrolieră, încheiate între Agenţia

Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, Societatea Naţională de Gaze

Naturale „Romgaz” SA Mediaş şi Compania Amromco Energy LLC, în calitate de

concesionari;

Date şi informaţii culese în timpul vizitelor în teren;

Literatura de specialitate, studii, anuare, monografii;

Legislaţia în domeniu.




Pagina 11

Titularul proiectului SC AMROMCO ENERGY SRL Ploieşti

Adresa: Bd. Republicii, nr. 152K, etajele 2, 3, 4, 5, mansardă,

Municipiul Ploieşti, judeţul Prahova

Tel. 0244 512361, fax 0244 512373

Persoană de contact: Mădălina Gogorici – Manager Protecţia

Mediului, Sănătate şi Securitate în Muncă

Tel. 0728 029 089

Proiectant general SC TEAM OIL SRL PLOIEŞTI

Elaboratorul studiului de

evaluare a impactului

asupra mediului

SC EPC CONSULTANŢĂ DE MEDIU SRL Bucureşti

Adresa: Str. Ana Davila, nr. 37, et. 2, Sector 5, Bucureşti

Tel./fax 0213355195, tel. 0374003284, fax 0754711320

E-mail: [email protected]

Web: www.epcmediu.ro

Persoane de contact: Dr. Ecolog Marius Nistorescu – Director

General, tel. 0745.084.444, ing. Alexandra Doba – Director

executiv, tel. 0751.129.999.

Certificat de înregistrare în Registrul Naţional al elaboratorilor

de studii pentru protecţia mediului (RM, RIM, BM, RA, EA) -

poziţia nr. 209, emis în 13.04.2010.

mailto:[email protected]

http://www.epcmediu.ro/




Pagina 12

1.2 DESCRIEREA PROIECTULUI ŞI ETAPELOR ACESTUIA

1.2.1 PREZENTAREA GENERALĂ A PROIECTULUI

Proiectul analizat constă în “Forajul sondei de explorare – evaluare A1 Nădlac”, în perimetrul de

dezvoltare – exploatare petrolieră Nădlac, în baza Acordului de concesiune nr. 84 I.S. / 17 ianuarie

2002, încheiat între Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM), SNGN Romgaz SA şi

Amromco Energy LLC, aprobat prin HG 764 / 14 mai 2004, şi a Acordului 778 / 23 aprilie 2004

privind transferul drepturilor şi obligaţiilor de la Amromco Energy LLC la Amromco Energy SRL.

Amplasamentul pe care va fi realizată investiţia este situat în judeţul Arad, în extravilanul oraşului

Nădlac, în partea de sud - est a acestuia (Plan de încadrare în zonă, Anexa A).

Lucrările analizate în prezentul Raport constau în:

studiu pedologic al terenului ce urmează a fi scos din circuitul agricol, executat de Oficiul

Judeţean de Studii Pedologice şi Agricole Arad;

executarea unui drum provizoriu de acces a utilajelor la careul sondei cu ampriza drumului

proiectat de 5 m şi lungimea de cca. 30 m, ce se va desfăşura pe o suprafaţă de 150,0 m2;

amplasarea organizării de şantier (decopertarea solului fertil, planeizarea terenului, executarea

şanţurilor de gardă în exteriorul careului sondei, săparea beciului sondei etc);

amplasarea şi montajul tuturor instalaţiilor şi dotărilor necesare pentru forajul sonei;

forajul sondei de explorare-evaluare A1 Nădlac;

efectuarea probelor de producţie/lăsarea sondei în stare de conservare plină cu fluid de foraj

stabil;

readucerea la starea iniţială a suprafeţei ocupată de careul sondei prin:

o demontarea instalaţiei de foraj;

o degajarea amplasamentului de materiale şi deşeuri;

o nivelarea amplasamentului;

o realizarea studiului pedologic al terenului utilizat care să confirme aducerea solului la

parametrii iniţiali;

o redarea terenului în circuitul iniţial de folosinţă.

Planul de situaţie al lucrărilor este prezentat în Planşa nr. 2, Anexa A, iar detalii de amplasare sunt

prezentate în Planşa nr. 3 – Plan amenajare careu sondă elaborat de Team Oil SRL Ploieşti.

În urma investigaţiilor geologice realizate până în prezent, locaţia sondei A1 Nădlac a fost

identificată având următoarele coordonate în sistemul Stereo 70: X (N) =173491; Y (E) =527487.




Pagina 13

Obiectivul proiectat are drept scop în primă fază explorarea fundamentului cristalin în vederea

confirmării existenţei unor resurse de gaze naturale şi ulterior punerea în valoare a acestora pentru

asigurarea necesarului de gaze industrial şi casnic.

Forajul sondei face parte din Programul Naţional de Asigurare a Resurselor Energetice. Echilibrul

balanţei gazelor naturale poate fi menţinut în principal prin descoperirea şi exploatarea de noi

rezerve existente şi reducerea consumurilor specifice de gaze naturale utilizate atât în combustie cât

şi în scopuri tehnologice. Amplasamentul sondei de explorare este determinat de informaţiile

geologice existente la data prognozării lucrării cu privire la existenţa stratului în care s-au acumulat

hidrocarburile.

1.2.2 LOCALIZAREA PROIECTULUI

Amplasamentul proiectului este localizat în partea vestică a judeţului Arad, pe teritoriul

administrativ al localităţii Nădlac, în extravilanul acesteia.

Localitatea Nădlac este localizată în partea vestică a judeţului Arad (Figura nr. 1-1), la o distanţă de

aproximativ 35 km faţă de Municipiul Arad (oraşul reşedinţă de judeţ). Reţeaua de transport din

cadrul teritoriului administrativ al oraşului Nădlac este compusă dintr-un drum european (E68) şi

două drumuri judeţene (DJ709D şi DJ709J).

Figura nr. 1-1 Localizarea oraşului Nădlac în cadrul judeţului Arad

Ungaria




Pagina 14

Localitatea Nădlac are următorii vecini:

Nord – graniţa cu Ungaria

Est – comunele Peregru Mare şi Şemlac;

Sud – comunele Şeitin şi Sânpetru Mare;

Vest – graniţă cu Ungaria.

Terenul propus pentru realizarea proiectului, în suprafaţă totală de 6.150 m2, este situat pe teritoriul

administrativ al localităţii Nădlac, fiind localizat în partea sud - estică a acesteia, în imediata

vecinătate a zonei industriale. Obiectivul este localizat la aproximativ 300 m SE faţă de cea mai

apropiată casă din localitatea Nădlac şi la 55 m E faţă de cea mai apropiată construcţie industrială

(fosta fabrică de cânepă Nădlac).

Locaţia sondei A1 Nădlac a fost identificată având coordonatele (Stereo 70): X (N) =173491, Y (E)

=527487.

Conform Certificatului de urbanism nr. 88/12.09.2012 eliberat de Primăria Oraşului Nădlac, terenul

pe care vor fi realizate lucrările analizate are în prezent folosinţă agricolă şi aparţine unor proprietari

privaţi şi domeniului public al oraşului Nădlac. Terenul este liber de construcţii.

Accesul la sondă se va face din drumul judeţean DJ709J (Arad – Pecica – Nădlac) urmând apoi

drumul betonat existent în incinta unei proprietăţi private (fosta fabrică de cânepă), prin prelungirea

acestui drum cu un drum nou în lungime de cca. 30 m ce va fi executat odată cu amplasarea sondei

A1 Nădlac.

Coordonatele conturului careului de foraj al sondei de explorare – evaluare A1 Nădlac, precum şi

coordonatele drumului de acces proiectat, în sistem STEREO 70, sunt prezentate în tabelul nr. 1-1.

Tabel nr. 1-1 Coordonatele careului de foraj şi drumului de acces la sonda de explorare-evaluare A1

Nădlac

COORDONATE CAREU DE FORAJ

X (N) Y (E)

173540,386 527499,690

173487,121 527527,311

173441,087 527438,537

173494,352 527410,916

COORDONATE DRUM PROIECTAT

X (N) Y (E)

173435,978 527493,979

173462,662 527480,142

173460,360 527475,703

173433,676 527489,540

Detalii privind amplasarea obiectivului analizat sunt prezentate în Figura nr. 1-2 şi în Planşa nr. 1 -

Plan de încadrare în zonă, Anexa A.




Pagina 15

Figura nr. 1-2 Localizarea amplasamentului analizat




Pagina 16

Relieful. Suprafaţa oraşului Nădlac se caracterizează printr-un relief sub formă de câmpie, a cărei

altitudine nu depăşeşte 50 m. Astfel, terenul din cadrul viitorului amplasament este aproximativ plan,

nefiind probleme de stabilitate locală sau generală.

Geomorgologie. Teritoriul administrativ al oraşului Nădlac face parte din marea unitate a Câmpiei

de Vest a României, districtul Câmpiei Mureşului Inferior. Câmpia de Vest este a doua mare regiune

agricolă a ţării şi posedă numeroase resurse naturale (petrol, gaze naturale, roci de construcţie,

izvoare termale şi minerale), fapt ce a favorizat dezvoltarea activităţilor economice. De precizat şi

faptul că acest sector de câmpie (component al Văii Mureşului) prezintă un coeficient mare de

meandrare, ca rezultat al unei intense aluvionări în albie.

Geologie. Din punct de vedere geologic, amplasamentul studiat aparţine unităţii tehnostructurale

Depresiunea Panonică. Depresiunea Panonică are un fundament constituit din şisturi cristaline ce nu

au fost regenerate de orogeneza alpină, fiind fragmentat şi scufundat în blocuri la diferite adâncimi.

Cuvertura sedimentară este alcătuită mai ales din formaţiuni tortoniene, sarmaţiene, sarmato-

pliocene în facies panonic şi cuaternare.

Reţeaua hidrografică. Cel mai apropiat curs de apă de suprafaţă cadastrat faţă de amplasamentul

analizat este reprezentat de râul Crac - cod cadastral IV-1.161, bazinul hidrografic Mureş, situat la

cca. 300 m vest. De asemenea în apropierea amplasamentului, la o distanţă de aproximativ 23 m, se

află un canal de irigaţii.

Clima. Suprafaţa teritoriului administrativ al oraşului Nădlac corespunde zonei de climă continental

moderată, cu influenţe submediteraneene, cu temperaturi medii multianuale ce oscilează între

10÷12ºC. Media multianuală a precipitaţiilor se situează între 560÷580 l/m2. Principalele

caracteristici ale climatului cu influenţe submediteraneene sunt: iarna, advecţii de aer cald din sud-

vest, generate de ciclonii mediteraneeni, care determină un climat mai cald, cu precipitaţii mai

frecvent sub formă de ploaie şi lapoviţă, fenomene climatice de iarnă slabe ca intensitate, durata mică

a stratului de zăpadă (15÷20 de zile), durată a intervalului de îngheţ dintre cele mai lungi din ţară; în

unii ani, îngheţul a fost periodic, iar durata perioadei de vegetaţie a fost aproape continuă. În regimul

anual al precipitaţiilor se înregistrează un maxim principal în mai-iunie şi altul secundar în decembrie.

Activităţile propuse în proiect nu se regăsesc în Anexa nr. I la Convenţia privind evaluarea

impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991,

ratificată prin Legea nr. 22/2001.

1.2.3 DESCRIEREA PROIECTULUI

Proiectul constă în execuţia prin foraj a sondei de explorare-evaluare A1 Nădlac în perimetrul de

dezvoltare-exploatare petrolieră Nădlac, în baza Avizului nr. 268 – C / 21.06.2012 emis de Agenţia

Natională pentru Resurse Minerale (ANRM), pentru confirmarea prin probe de producţie a

conţinutului de hidrocarburi şi valorificarea volumelor de resurse din fundamentul cristalin.




Pagina 17

Terenul propus pentru amenajarea sondei A1 Nădlac este situat pe teritoriul administrativ al oraşului

Nădlac, judetul Arad. Suprafaţa de teren ce va fi ocupată de instalaţia de foraj este de 6.150 m2.

Terenul se află în proprietatea Consiliului Local al oraşului Nădlac, pentru utilizarea acestuia fiind

încheiat un contract de închiriere pe o perioadă de 2 ani între Amromco Energy SRL şi Primăria

oraşului Nădlac.

Pentru realizarea proiectului a fost obţinut Certficatul de Urbanism nr. 88/12.09.2012, eliberat de

Primăria oraşului Nădlac. Atât Contractul de închiriere a terenului cât şi Certificatul de Urbanism

sunt anexate prezentei documentaţii în Anexa C – Documente.

Procedeul de foraj ce urmează a fi utilizat pentru execuţia sondei este forajul rotativ cu circulaţie

permanentă a fluidului de foraj. Echipamentul principal, care asigură execuţia forajului este

instalaţia de foraj SK 775 autopropulsată.

Principalele faze de realizare a forajului sondei sunt:

A. Executarea drumului de acces şi lucrărilor de construcţii - montaj pentru amplasarea instalaţiei de

foraj;

B. Executarea lucrărilor de foraj;

C. Efectuarea testelor de producţie şi punerea în conservare a sondei;

D. Executarea lucrărilor de demobilizare a careului de foraj;

E. Redarea terenului în circuitul iniţial de folosinţă.

Personalul operator va fi alcătuit din inginer şef sondă, toolpusher şi două schimburi ce lucrează câte

11 ore/zi, fiecare schimb fiind alcătuit din cinci persoane (sondor şef, mecanic, podar şi doi

sondori). De asemenea permanent vor fi prezenţi pe locaţie un electrician, un sudor şi un muncitor

necalificat. Beneficiarul va delega de asemenea un supervizor de foraj ce se va afla permanent pe

locaţie pentru a asigura o bună desfăşurare a programului de lucru. Contractorul de specialitate

pentru fluidul de foraj va avea permanent pe locaţie un inginer care va monitoriza desfăşurarea

operaţiei de săpare a sondei şi un specialist în exploatarea echipamentelor.

Activitatea de foraj se încadrează în categoria lucrărilor de explorare a zăcămintelor de petrol şi gaze

şi are caracter temporar, durata depinzând de adâncimea la care se află obiectivul sondei. În cazul

sondei A1 Nădlac, durata de execuţie a lucrărilor de foraj şi a probelor de producţie va fi de cca. 60

de zile.

Durata de realizare a probelor de producţie este de circa 18 - 22 zile, după care, dacă sonda este

productivă, va fi pusă în conservare în vederea efectuării unor teste ulterioare (câmpul fiind un câmp

de explorare este necesară colectarea a cât mai multor date). Sonda este lăsată în conservare plină cu

fluid de foraj stabil. La suprafaţă, pe o adâncime de circa 10 m, se plasează un lichid antigel.

Dacă testele sunt negative este posibil ca sonda să fie abandonată, în baza unui aviz ANRM şi cu

respectarea tuturor cerinţelor legale pentru acest tip de operaţiune.




Pagina 18

1.2.3.1 Lucrările pregătitoare şi amenajarea careului sondei

În cadrul lucrărilor pregătitoare se vor executa următoarele categorii de lucrări:

Executarea drumului de acces;

Amenajarea terenului pentru amplasarea instalaţiilor de foraj, a anexelor tehnologice şi a

dotărilor sociale.

Executarea drumului de acces

Accesul la sondă se va face printr-un racord simplu din drumul local betonat existent în zonă, care

este racordat la drumul judeţean DJ709J (Arad – Pecica - Nădlac), iar în continuare pe drumul de

acces proiectat la sonda A1 Nădlac, în lungime de 30 m, ce va fi executat o dată cu locaţia sondei.

Ampriza drumului proiectat este de 5,0 m, fiind necesară ocuparea unei suprafeţe de teren arabil de

150 m2. Partea carosabilă a drumului de acces provizoriu este constituită din platelaje demontabile

din lemn cu dimensiunile de 3,0 x 2,0 m şi 3,0 x 1,0 m.

Amenajarea terenului pentru amplasarea instalaţiilor de foraj, a anexelor tehnologice şi a

dotărilor sociale

Amenajarea careului de foraj se va realiza pe o suprafaţă de 6.150 m2. Pentru executarea forajului se

va utiliza o instalaţie de foraj SK 775 cu acţionare termică.

Pentru amenajarea terenului se execută următoarele categorii de lucrări:

Studiu pedologic al solului ce urmează a fi scos temporar din circuitul agricol, realizat de către

Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi Agricole Arad;

Decopertarea solului fertil pe o adâncime de 0,20 metri, de pe suprafaţa careului. Pământul

fertil va fi depozitat în depozitul de pământ fertil amenajat la marginea careului sondei, urmând a

fi reutilizat pentru reconstrucţia ecologică a amplasamentului la terminarea lucrărilor;

Planeizarea terenului – lucrările executate prin excavaţii şi împingerea pământului rezultat pe

laturile viitorului careu al sondei, astfel încât să se realizeze un dig de protecţie pentru

împiedicarea pătrunderii apelor pluviale scurse de pe versanţi în careul sondei;

Executarea şanţurilor de gardă în exteriorul careului sondei cu lungimea de 300m, secţiunea

de 0,25 m² şi adâncimea de 0,4 m; profilul şanţului de gardă va fi trapezoidal. Execuţia

împrejmuirii incintei careului de foraj;

Pozarea unui strat de nisip cu grosimea de aproximativ 10 cm pe suprafaţa careului de foraj;

Pozarea foliei de protecţie peste stratul de nisip;

Pozarea unui strat suplimentar de nisip cu grosimea de aproximativ 10 cm peste folia de

protecţie, pentru a asigura integritatea acesteia;




Pagina 19

Finisarea platformei careului de foraj şi execuţia suprafeţelor carosabile. Pentru sistemul

rutier interior, platformele tehnologice şi zona de amplasare a barăcilor (organizarea de şantier)

se vor utiliza platelaje de diferite dimensiuni (3 x 2 m, 3 x 1 m şi 3 x 0,5 m);

Săparea lăcaşului pentru beciul sondei şi turnarea pereţilor acestuia. Beciul sondei este

realizat prin săpare având dimensiunile: lungime 2 m, lăţime 2 m şi adâncime de 2 m, atât pereţii,

cât şi baza beciului fiind cimentate pentru protejarea solului şi prevenirea surpării, grosimea

pereţilor fiind de 0,2m.

Suprafaţa careului sondei are următorul bilanţ teritorial:

Instalaţia de foraj: 1.320 m²;

Platforme şi drumuri de acces interioare dalate: 1.020 m²;

Suprafaţă careu camp: 600 m2;

Suprafaţa ocupată de echipamentele anexe instalaţiei de foraj: 400 m2;

Drum de acces: 150 m2;

Suprafaţa liberă neprotejată: 2.660 m2.

1.2.3.2 Organizarea de şantier

Instalaţiile şi echipamentele prezente în careul sondei A1 Nădlac vor fi următoarele:

Instalaţia de foraj tip SK 775 cu acţionare termică autopropulsată, ce realizează manevrarea

garniturii de foraj în gaura de sondă. Instalaţia de foraj este compusă din: şasiu, două motoare

termice alimentate cu motorină, două unităţi de transmisie hidraulică, o trasmisie intermediară,

troliu de foraj, turlă telescopică, cablu manevră şi sistem macara cârlig (Figura nr. 1-3);




Pagina 20

Figura nr. 1-3 Instalaţie de foraj SK775 amplasată pe una din locaţiile Amromco Energy

Substructura - reprezintă platforma de lucru pe care operează personalul desemnat. Aceasta

cuprinde sistemul masă rotativă cu ajutorul căruia se realizează rotirea garniturii în gaura de

sondă. Pe podul sondei care este parte componentă a substructurii se montează pupitrul de

comandă al sondorului şef şi panoul indicator de greutate;

Rampa de prăjini, centru de rampă şi jilip – are rolul de stocare a materialului tubular ce

urmează a fi introdus în sondă. Centrul de rampă şi jilipul facilitează o mai uşoară manipulare a

materialului tubular către platforma de lucru;




Pagina 21

Figura nr. 1-4 Aspect rampă de prăjini şi jilip amplasată pe una din locaţiile Amromco Energy

Instalaţia de preparare şi circulare noroi (IPCN): ansamblu format din şase habe metalice

etanşe (trei cu capacitatea de 10 m3 şi trei a câte 40 m3 fiecare), cu legături metalice etanşe între

ele. Cu ajutorul acestei instalaţii se realizează prepararea, depozitarea şi întreţinerea noroiului de

foraj în circuit închis şi etanş. Din acest ansamblu mai fac parte şi sitele vibratoare,

hidrocicloanele, centrifugele şi degazeificatorul (descrise în secţiunea 1.1.2.3 punctul A). Este

inclus de asemenea şi manifoldul de aspiraţie şi refulare al pompelor de noroi, precum şi linia de

împingere şi încărcătorul care fac legătura între IPCN şi garnitura de foraj;

Habe apă – două habe metalice cu capacitatea de 40 m3 fiecare, utilizate pentru depozitarea apei

în scopul asigurării necesarului zilnic de apă tehnologică şi a rezervei intangibile de incendiu;




Pagina 22

Figura nr. 1-5 Habă de apă amplasată pe una din locaţiile Amromco Energy

Habă detritus – habă metalică cu capacitatea de 40 m3, etanşă, îngropată, în care se depozitează

detritusul rezultat din curăţarea noroiului foraj;

Două grupuri moto-pompă – alcătuite fiecare dintr-o pompă tip Magnum 1000 şi motor

Detroit Diesel. Acestea au rolul de a ajuta la prepararea noroiului, iar apoi la circulaţia acestuia în

gaura de sonda în timpul forajului;

Rezervor de combustibil – rezervor cilindric compus din două compartimente, unul orizontal

cu capacitatea de 19000 l şi unul vertical cu capacitatea de 3700 l, pentru stocarea combustibilului

(motorină) necesar alimentării tuturor motoarelor existente pe locaţie (motoarele instalaţiei de

foraj, generatoare electrice, motoarele grupurilor motopompă), construit conform normelor de

siguranţă în vigoare. Alimentarea acestui rezevor se va face direct de la o autocisternă de

combustibil prin intermediul unor legături flexibile cu conexiuni din material antiscânteie,

măsurarea nivelului realizându-se automatizat. Rezervorul este dotat cu cuvă de retenţie metalică,




Pagina 23

prevăzută cu grătar, în zona legăturilor flexibile şi flanşelor, pentru colectarea scurgerilor

accidentale;

Figura nr. 1-6 Rezervor cilindric de combustibil amplasat pe una din locaţiile Amromco Energy

Distribuitor electric – are rolul de a distribui energia electrică realizată de grupurile

electrogeneratoare către consumatori într-un mod securizat, fiind prevăzut cu un întrerupător

general de urgenţă;

Generatoare de curent electric – două generatoare cu puterea de 450 kVA fiecare, antrenate

de motoare termice Diesel, care au rolul de a genera energia electrică necesară alimentării

barăcilor personalului, a tuturor echipamentelor ce necesită o astfel de energie pentru

funcţionare şi a iluminatului locaţiei;




Pagina 24

Echipament pentru prevenire erupţie – alcătuit din două prevenitoare, unul orizontal cu două

rânduri de bacuri (pentru închidere totală şi închidere parţială pe prăjinile de foraj), de tip

„Cameron U” 11 in x 350 bar şi unul vertical de tip VH 11 in x 350 bar şi un manifold de erupţie

3 in X 350 bar care vor asigura securitatea sondei în cazul unei posibile erupţii naturale;

Comandă hidraulică a prevenitoarelor de erupţie – este un echipament ce permite închiderea

şi deschiderea echipamentului de prevenire a erupţiilor ce se afla pe gura sondei, într-o manieră

sigură şi rapidă. Are în componenţă şi un pupitru auxiliar care se găseşte pe platforma de lucru;

Grup de amestec – alcătuit din două pâlnii mixer şi manifold de presiune, cu rolul de preparare

şi tratare a noroiului de foraj;

Baracă chimicale – baracă metalică izolată pentru depozitarea chimicalelor necesare preparării

diferitelor fluide necesare forajului sondei;

Rac scule – cutie metalică de dimensiuni reduse în care sunt depozitate diferite scule şi alte

piese metalice (reducţii, sape, freze etc.) ce sunt utilizate în timpul forajului;

Atelier mecanic - magazie – incintă metalică echipată sumar cu scule, banc de lucru, precum şi

rafturi pentru depozitarea materialelor şi pieselor de schimb neceasare funcţionării instalaţiei;

Grup social – incinte închise care deservesc peronalul operaţional. Cuprinde trei barăci

dormitor, o baracă birou, o baracă bucătărie, o baracă grup sanitar, o baracă club;

Rezervor apă menajeră – rezervor cilindric din fibră de sticlă cu capacitatea de 10 m3 protejat,

în care se stochează apa menajeră necesară personalului operator;

Bazin vidanjabil ape uzate menajere – rezervor cilindric ecologic pentru colectarea apelor

uzate fecaloid menajere ce rezultă din utilizarea grupului sanitar şi a bucătăriei. Acest rezervor

este golit periodic de către o companie specializată în efectuarea acestor operaţiuni.

Legăturile între rezervorul de motorină şi rezervoarele proprii ale motoarelor termice alimentate cu

combustibil lichid sunt realizate din conducte metalice cu conexiuni din materiale antiscânteie

(bronz).

Legăturile electrice între grupurile electrogeneratoare şi consumatori sunt realizate prin cabluri

electrice care corespund din punct de vedere al amperajului şi puterii fiecărui consumator în parte.

Toate aceste legături vor fi pozate în interiorul unor valize metalice pentru a fi protejate împotriva

distrugerii şi coroziunii (în cazul conductelor), totodată şi pentru o mai uşoară manipulare.

1.2.3.3 Forajul sondei

După terminarea lucrărilor pregătitoare, amplasarea şi montajul tuturor instalaţiilor şi dotărilor, se

încep lucrările de foraj ale sondei. Activitatea de foraj presupune realizarea unei găuri de sondă cu

diametre diferite şi protejarea acesteia prin tubarea unor coloane de burlane după un program de




Pagina 25

construcţie stabilit prin proiectul de foraj. Proiectul de construcţie a sondei cuprinde următoarele

acţiuni principale:

A. Executarea forajului;

B. Tubare şi cimentare;

C. Efectuarea probelor / conservarea sondei.

A. EXECUTAREA FORAJULUI

După terminarea fazei de montaj se începe activitatea de foraj, care presupune realizarea unei găuri

de sondă cu diametre diferite şi protejarea acesteia prin tubarea unor coloane de burlane după un

program de construcţie stabilit prin proiectul de foraj. Conform documentaţiei tehnice a proiectului

de foraj, pentru realizarea obiectivului propus s-a adoptat următorul program de construcţie:

Faza I-a: în intervalul 0 – 40 m;

Faza a II-a: în intervalul 40 – 1.570 m;

Faza a III-a: în intervalul 1.570 – 2.980 m.

În intervalul de 0 – 40 m, executat pentru a izola formaţiunile slab consolidate de suprafaţă,

caracterizate printr-un grad mare de instabilitate şi permeabilitate, şi pentru prevenirea contaminării

apelor freatice, consolidarea terenului de fundaţie şi eliminarea pierderilor de circulaţie de suprafaţă,

garnitura de foraj va avea următoarea alcătuire:

sapă cu role de tip R 17 ½ in;

40 m de prăjini grele normale cu diametru de 8 in.

În intervalul de 40 – 1.570 m, executat pentru fixarea coloanei de ancoraj şi de prevenire a erupţiilor

libere şi prevenirea contaminării apelor freatice, garnitura de foraj va avea următoarea alcătuire:

sapă cu role de tip R 12 ¼ in;

72 m de prăjini grele normale cu diametru de 8 in;

1.570 m de prăjini de foraj cu diametru de 5 in.

În intervalul 1.570 – 2.980 m, în scopul tubării coloanei de exploatare, garnitura de foraj va avea

următoarea alcătuire:

sapă cu role tip R 8 ½ in;

100 m prăjini grele normale cu diametrul de 6 ½ in;

2.980 m prăjini de foraj cu diametrul de 5 in.




Pagina 26

Tabel nr. 1-2 Programul de construcţie al sondei A1 Nădlac

Denumirea coloanei

Diametrul coloanei (in)

Adâncimea de tubaj

(m)

Interval de cimentare

(m)

Ghidaj 17 1/2 40 0÷40

Ancoraj 121/4 1.570 40÷1.570

Exploatare 81/2 2.980 1.570÷2.980

Pentru forajul sondei se utilizează trei tipuri de fluid de foraj (câte un tip de fluid de foraj pentru

fiecare fază de foraj) astfel:

pentru faza I se utilizează cca. 40 m3 de fluid de foraj tip SPUD MUD, fără conţinut de

cloruri, cu densitatea cuprinsă între 1,05 – 1,10 kg/dm3 şi pH-ul de 9,5 - 10;

pentru faza a II-a se utilizează cca. 40 m3 de fluid de foraj tip DISPERSED, fără conţinut de

cloruri, cu densitatea cuprinsă între 1,10 – 1,15 kg/dm3 şi pH-ul de 8,9 – 9,5;

pentru faza a III-a se utilizează cca. 100 m3 de fluid de foraj tip KLA-SHIELD, pe bază de

cloruri (concentraţia de 35.000 mg/l), densitatea de 1,15 – 1,25 kg/dm3 şi pH-ul de 9 - 10.

Circuitul complet al fluidului de foraj este următorul:

a) fluidul de foraj este aspirat din habe metalice şi refulat sub presiune prin conducte orizontale şi

verticale, în capul hidraulic prin prăjini şi orificiile sapei;

b) apoi fluidul de foraj încărcat cu detritus urcă prin spaţiul inelar format între prăjini şi pereţii

sondei la suprafaţă;

c) la suprafaţă fluidul cu detritus trece prin sitele vibratoare, unde are loc îndepărtarea detritusului,

după care prin jgheaburi ajunge în habele de stocare;

d) fluidul de foraj este curăţat de particulele fine (nisip, rocă) cu ajutorul hidrocicloanelor si a unei

centrifuge, este degazeificat, omogenizat şi tratat;

e) fluidul astfel curăţat este recirculat în sondă;

f) detritusul separat din fluidul de foraj este stocat într-o habă metalică îngropată cu capacitatea de

40 m³.

Circuitul fluidului de foraj presupune transportul materialului dislocat. Pentru reţinerea acestui

material (detritus) au fost prevăzute următoarele instalaţii pentru curăţirea mecanică a fluidului de

foraj:

Sitele vibratoare sunt montate deasupra habei sitelor. În habă se depun particulele grosiere

separate (detritus), iar fluidul ajunge pe jgheaburi în celelalte habe de stocare;

Hidrocicloanele şi centrifugele sunt destinate să îndepărteze particulele foarte fine ce nu pot

fi îndepărtate cu ajutorul sitelor. Prin folosirea acestor instalaţii performante practic detritusul nu




Pagina 27

mai conţine fluid de foraj, devenind un deşeu ce poate fi stocat în condiţii sigure la depozitul de

deşeuri specifice;

Degazeificatoarele au drept scop eliminarea gazelor pătrunse în fluidul de circulaţie, din roca

dislocată sau din pereţii sondei. Degazeificatorul este de tip atmosferic sau cu vid, amplasat

amonte sau aval de site. Prin degazeificarea fluidului de circulaţie se elimină pericolele de

incendiu şi riscurile pentru personal.

B. PROGRAMUL DE TUBARE ŞI CIMENTARE

Prin acest program se realizează consolidarea sondei. Programul de tubare cuprinde coloane de

ghidaj, de ancoraj, intermediare şi coloana de exploatare. La gura sondei se tubează şi se betonează

într-un beci săpat manual un burlan de ghidare.

Coloanele de ghidare şi de ancorare au următoarele roluri:

dirijează fluidul de foraj din sondă în sistemul de curăţire şi stocare a acestuia;

închid formaţiunile superioare cuaternare slab consolidate, împiedicând contaminarea apelor

subterane;

protejează gura sondei şi fundaţiile instalaţiei de foraj;

izolează circuitului fluidului de foraj de apele de suprafaţă şi subterane;

împiedică ieşirea gazelor de suprafaţă din stratele fisurate.

Adâncimile de tubare sunt următoarele:

coloana de ghidare este de 40 m;

coloana de ancoraj este de 1.570 m;

coloana de exploatare este de 2.980 m.

Prin program de cimentare se înţelege aplicarea/pomparea în sondă a unui ciment special numit

ciment de sondă (alcătuit dintr-o categorie foarte largă de materiale liante, fin măcinate), sub formă

de suspensie stabilă, care în momentul în care se întăreşte capătă proprietăţile fizico-mecanice dorite

şi anume: rezistenţă mecanică şi rezistenţă anticorozivă, aderenţă la burlane şi roci, impermeabilitate.

În cazul sondei de explorare-evaluare A1 Nădlac se va utiliza pastă de ciment de clasa G cu o

densitate de 1,750 kg/dm³ - 1,8 kg/dm³ pentru coloana de ancoraj, iar pentru coloana de exploatare

se va cimenta cu o pastă de ciment de tip G cu o densitate de 1,9 kg/dm³.




Pagina 28

C. EFECTUAREA PROBELOR / CONSERVAREA SONDEI

La terminarea lucrărilor există următoarele variante:

efectuarea imediată a probelor de producţie urmate sau nu de pornirea sondei;

punerea în conservare a sondei.

Probele de producţie se efectuează cu ajutorul instalaţiei de foraj. Proba de producţie constă în:

1. Punerea în comunicaţie directă a stratului cu gaura sondei. Se execută operaţiuni pregătitoare care

constau în verificarea instalaţiilor, pregătirea fluidului cu care se va lucra şi se va efectua

perforarea, controlul garniturii de ţevi de extracţie.

Pentru a se realiza comunicarea între stratele poroase din spatele coloanei de extracţie şi interiorul

coloanei este necesară perforarea sondei. Operaţia de perforarea se execută de către o companie

autorizată şi este realizată cu ajutorul unor dispozitive speciale, numite puşti, care sunt introduse în

sondă cu un echipament adecvat. Gloanţele care produc efectiv perforarea coloanei de exploatare

sunt încărcate cu 25 grame încărcătură explozivă, fiind detonate electric de la suprafaţă. În timpul

operaţiei de perforare sunt instituite şi respectate cu stricteţe condiţiile de siguranţă specifice acesteia.

Echipamentul de prevenire şi etanşare folosit asigură prevenirea accidentelor care ar putea afecta

mediul înconjurător, datorită unor emisii necontrolate.

2. Pornirea sondei este operaţiunea prin care se provoacă afluxul de fluid în gaura de sondă. Pentru

pornirea sondei se efectuează următoarele operaţiuni:

Circulaţia şi spălarea sondei – prin aceste operaţii sunt îndepărtate fragmente de rocă rămase în

gaura de sondă. Apa reziduală este colectată în haba de stocare;

Pistonarea – are drept scop eliminarea fluidului din garnitura de ţevi de extracţie. Fluidul (fluid

de lucru şi/sau apă de zăcământ) este colectat şi stocat în habe metalice etanşe;

O dată cu eliminarea fluidului, datorită scăderii diferenţei de presiune la nivelul stratului

(perforaturilor), acesta începe să debiteze gaze şi/sau hidrocarburi, care datorită presiunii de

zăcământ „curg” la suprafaţă prin interiorul garniturii de ţevi de extracţie.

În cazul în care prin pistonare nu se va reuşi pornirea sondei, în sondă se vor introduce spumanţi

pentru a reduce tensiunea superficială a apei de zăcământ şi a facilita eliminarea acesteia din sondă.

Apa eliminată astfel este colectată în haba de stocare.

Se mai poate utiliza metoda introducerii de azot în sondă pentru a dezlocui fluidul din garnitura de

ţevi de extracţie, iar datorită faptului că acesta are o greutate specifică mult mai mică decât apa de

zăcământ, provoacă afluxul acesteia în gaura de sondă şi mai departe eliminarea ei la suprafaţă. O

dată cu eliminarea apei se povoacă scăderea diferenţei de presiune la nivelul perforaturilor, rezultând

debitarea stratului productiv.

La această etapă de derulare a proiectului nu se cunoaşte cu exactitate metoda care va fi utilizată

pentru pornirea sondei, dar oricare dintre metodele folosite presupune colectarea apei de zăcământ




Pagina 29

eliminată din sondă în circuit închis, măsurarea cantitativă şi calitativă şi stocarea în haba metalică

etanşă.

Eliminarea apei de zăcământ se va face prin injecţie într-o sondă de injecţie autorizată. Transportul

apei la sonda de injecţie se va face cu autovidanja.

Durata de realizare a probelor de producţie este de circa 18 - 22 zile, după care, dacă sonda este

productivă, va fi pusă în conservare în vederea efectuării unor teste ulterioare. Sonda este lăsată în

conservare plină cu fluid de foraj stabil. La suprafaţă, pe o adâncime de circa 10 m, se plasează un

lichid antigel.

Dacă testele sunt negative este posibil ca sonda să fie abandonată, în baza unui aviz ANRM şi cu

respectarea tuturor cerinţelor legale pentru acest tip de operaţiune.

1.2.3.4 Executarea lucrărilor de demobilizare şi reducere a careului de foraj la nivelul

careului de producţie şi redarea terenului în circuitul agricol

La terminarea lucrărilor, suprafeţele de teren ocupate temporar, aferente careului sondei, sunt redate

deţinătorilor de teren la starea iniţială. Suprafeţele de teren ocupate temporar se readuc la starea

iniţială prin următoarele operaţiuni principale:

demontarea şi transportul instalaţiilor şi dotărilor din careul sondei (transport la altă locaţie sau

în „parcul rece”);

degajarea amplasamentului de materiale şi deşeuri (detritus, ape reziduale etc);

nivelarea terenului;

redarea în circuitul iniţial de folosinţă a suprafeţelor de teren ocupate temporar. Pentru redarea

în circuitul iniţial de folosinţă (agricol) se efectuează recopertarea terenului fertil, scarificarea

terenului, arătură, fertilizarea cu îngrăşăminte naturale şi anorganice, însămânţarea.

Înainte de începerea lucrărilor de foraj se efectuează analize agrochimice ale solului (studiu

pedologic), urmând ca la terminarea lucrărilor de redare a terenului în circuitul agricol să se efectueze

din nou aceste analize care să ateste refacerea solului cel puţin la categoria de calitate avută iniţial.

În cazul în care sonda se va dovedi productivă careul de producţie aferent sondei va ocupa o

suprafaţă de aproximativ 24 m2 şi va fi împrejmuit cu gard din plasă de sârmă zincată pe stâlpi

metalici, cu înălţimea de 2 m (pentru asigurarea securităţii capului de erupţie). Ulterior va fi necesară

realizarea lucrărilor pentru conectarea la facilităţi de suprafaţă (grup de producţie) existente sau

construirea unor facilităţi noi pentru această sondă, ce vor face obiectul unui proiect distinct.




Pagina 30

1.2.4 NECESITATEA ŞI SCOPUL

Obiectivul proiectat are drept scop punerea în valoare a resurselor de hidrocarburi naturale necesare

consumului industrial şi casnic. Forajul sondei face parte din Programul Naţional de Asigurare a

Resurselor Energetice. Echilibrul balanţei de hidrocarburi poate fi menţinut în principal prin

descoperirea şi exploatarea de noi rezerve, cât şi prin reducerea consumurilor.

Zăcământul de hidrocarburi reprezintă o formaţiune geologică de roci poros permeabile în care

acestea s-au acumulat şi care pot fi exploatate industrial. Substanţa minerală fluidă reprezintă una

dintre cele mai importante resurse de materii prime şi energetice.

Utilitatea publică constă în realizarea unor noi investiţii în zonă, fapt ce conduce la creşterea

potenţialului socio-economic al zonei şi asigurarea unor noi rezerve energetice economiei româneşti.

1.2.5 DURATA ETAPEI DE FUNCŢIONARE

Proiectul supus prezentei evaluări de impact nu se referă la perioada de funcţionare propriu-zisă a

sondei, ci la execuţia acesteia.

Durata aproximativă de execuţie a lucrărilor este de 60 de zile, dintre care circa 40 de zile vor fi

necesare pentru executarea lucrărilor de foraj.

Durata de funcţionare va depinde de caracteristicile zăcămintelor interceptate.

1.2.6 INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA CARE SE VA REALIZA ŞI RESURSELE FOLOSITE ÎN

SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURĂRII PRODUCŢIEI

În această etapă nu se poate estima producţia de gaze naturale produsă de sonda A1 Nădlac, scopul

acestui proiect fiind de evaluare a formaţiunilor geologice pentru confirmarea prin probe de

producţie a conţinutului de hidrocarburi din aceste strate. Dacă aceste probe confirmă prezenţa unei

rezerve de gaze naturale considerabile, sonda de explorare – evaluare A1 Nădlac va deveni sondă de

exploatare.

În cazul în care sonda se va dovedi productivă, gazele naturale exploatate în cadrul acestui obiectiv

vor fi destinate consumului industrial şi pentru combustie.

Gradul de recuperare a resursei din zăcământ se estimează a fi de peste 80 %, ceea ce constituie un

grad de recuperare superior, cu efecte benefice asupra utilizării resurselor naturale.

1.2.7 INFORMAŢII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANŢELE SAU PREPARATELE CHIMICE

În etapa de execuţie a lucrărilor pentru forajul sondei de explorare-evaluare A1 Nădlac se vor

utiliza carburanţi şi uleiuri pentru funcţionarea instalaţiilor şi a utilajelor implicate în lucrările




Pagina 31

specifice acestei etape şi substanţe chimice necesare pentru prepararea fluidului de foraj. Acestea din

urmă au următoarele caracteristici periculoase:

Prezintă riscuri pentru sănătatea personalului dacă sunt manipulate fără respectarea normelor

specifice de manipulare – stocare şi utilizare;

Prezintă riscuri de incendiu şi explozie, dacă nu sunt respectate măsurile de prevenire a

incendiilor.

Riscurile de sănătate apar la inhalare (prafuri) şi la contactul cu epiderma, provocând acţiuni nocive

sistemului respirator, asupra ochilor şi a pielii. Riscurile de incendiu apar atunci când substanţele se

depozitează lângă surse de căldură. Prin ardere pot degaja fumuri şi gaze toxice (monoxid de

carbon). Pericolul de explozie apare la amestecul praf – aer.

În scopul reducerii pericolului utilizării unor substanţe cu caracteristici periculoase, la prepararea

fluidului de foraj au fost înlocuiţi constituenţii şi aditivii, inclusiv lubrifianţii şi inhibitorii de

coroziune cu toxicitate ridicată, cu alţii mai puţin toxici. Astfel s-au înlocuit sărurile de crom,

motorina din fluidele de emulsie inversă cu poliglicoli, sodă caustică cu baze organice, polimeri

biodegradabili. Pentru cuantificarea toxicităţii fluidelor de foraj se utilizează indicatorul concentraţia

letală LC50, care se exprimă în ppm. Valorile mari ale parametrului LC50 indică toxicitate redusă şi

invers, valorile scăzute semnifică un nivel ridicat de toxicitate. Fluidele cu LC50 mai mic de 30.000

ppm sunt interzise. În cazul forajului acestei sonde, fluidele utilizate au LC50 de 80.000 ÷ 90.000

ppm, ceea ce denotă un grad de toxicitate redus.

Pentru stocarea materialelor şi a aditivilor folosiţi la prepararea fluidului de foraj, în careul sondei se

va amplasa o baracă pentru chimicale. Aceasta va fi realizată din tablă de oţel, cu acoperiş cu

învelitoare impermeabilă. Baraca va fi montată pe paletaje din lemn. Substanţele vor fi păstrate în

ambalajele originale ale furnizorului şi vor fi etichetate conform HG nr. 1408/2008 privind

clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase. Aprovizionarea

materialelor, depozitarea, manipularea şi utilizarea acestora se efectuează de către operatorul

specializat în fluide de foraj.

Pentru forajul sondei se utilizează trei tipuri de fluid de foraj (câte un tip de fluid de foraj pentru

fiecare fază de foraj) astfel:

pentru faza I se utilizează cca. 40 m3 de fluid de foraj tip SPUD MUD, fără conţinut de cloruri,

cu densitatea cuprinsă între 1,05 – 1,10 kg/dm3 şi pH-ul de 9,5 - 10;


cloruri, cu densitatea cuprinsă între 1,10 – 1,15 şi pH-ul de 8,5 – 9,5;


cloruri (concentraţia de 35.000 mg/l), densitatea de 1,15 – 1,25 şi pH-ul de 9 - 10.

Fluidul de foraj utilizat în Faza I şi II este fluid de foraj de tip natural dispersat, pe bază de apă.

Fluidul de foraj folosit pentru Faza a III-a este pe bază de apă cu cloruri. Niciunul dintre tipurile de




Pagina 32

fluid de foraj utilizat nu este pe bază de produse petroliere. Caracteristicile detritusului rezultat în

urma operaţiunilor de foraj sunt prezentate în Capitolul 3.

Utilizarea fluidelor de foraj se face în circuit închis. Prin programul de tubare se împiedică pierderea

fluidului de circulaţie, care astfel ar putea ajunge în apele subterane sau pe sol. Instalaţiile de curăţire

a fluidului de foraj asigură eliminarea impurităţilor astfel încât să poată fi reutilizat în totalitate, iar

detritusul nu mai conţine urme de fluid.

Materiile prime şi reactivii utilizaţi pentru prepararea fluidului de foraj sunt prezentaţi în Tabelul nr.

1-3.

Tabel nr. 1-3 Reactivi utilizaţi pentru prepararea fluidului de foraj utilizat în forajul sondei A1 Nădlac

Tip Denumire Compoziţie

Învâscoşant (reduce pierderile

de lichide) DUO VIS

Glyoxal (<1%) şi gumă de xanthan (60 -

100%)

Defloculant DESCO CF Sulfat de fier (10%), cuarţ (< 1%)

Coagulant Floculant C575 Acid adipic (4,5%)

Reducători de filtrare POLYPAC Celuloză polianionică (60-100%)

Agenţi de îngreunare

SAFECARB Carbonat de calciu (60-100%); cuarţ,

siliciu cristalin (<1%).

M-I Bar Barită (60 – 100%), cuarţ siliciu cristalin

(5-10%)

Agenţi pentru controlul rocilor

argiloase KLA STOP

Polieteramine (40 – 70%), acetat de

polieteramină (30 – 60%)

Modificator de pH

Sodă caustică Hidroxid de sodiu solid (60 – 100%)

SODA ASH Carbonat de sodiu (60-100%)

Bicarbonat de sodiu Bicarbonat de sodiu (100%)

Aditivi pentru fluidul de foraj Clorură de potasiu Clorură de potasiu (90 – 100%)

Inhibatori de coroziune Conquor 404 Săruri de fosfat ester (30–60%), apă (30-

60%)

Cantităţile de substanţe şi preparate necesare pentru fluidul de foraj au fost estimate pe baza

„reţetelor” (Drilling fluid program) propuse de compania producătoare pentru alte sonde similare.

Compoziţia fluidului de foraj se ajustează pe amplasament în funcţie de cerinţele specifice.

În tabelul următor sunt prezentate substanţele şi preparatele chimice ce se vor utiliza pentru forajul

sondei de explorare-evaluare A1 Nădlac, împreună cu cantităţile estimate precum şi proprietăţile

acestora.

Nu toate substanţele chimice sunt utilizate în prepararea fluidului de foraj, o parte din acestea fiind

depozitate pe amplasament (în baraca de chimicale) şi utilizate doar în caz de nevoie -condiţionări

ale fluidului de foraj în situaţii de urgenţă (conform prevederilor Regulamentului de Prevenire a

Erupţiilor). Fişele tehnice de securitate ale substanţelor utilizate în prepararea fluidului de foraj,

prezentate în Tabelul nr. 1-4 (haşurate cu albastru) sunt ataşate în copie în Anexa E – Fişe tehnice de




Pagina 33

securitate, iar pentru restul substanţelor (depozitate în cadrul amplsamentului) fişele tehnice de

securitate se regăsesc în variantă electronică pe CD-ul ataşat studiului.

Tabel nr. 1-4 Informaţii despre substanţele şi preparatele chimice ce se vor utiliza pentru realizarea

proiectului

Denumirea materiei prime, a substanţei

sau preparatului chimic

Cantitate estimată

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau preparatelor chimice*

Categorie Periculoase/

Nepericuloase (P/N) Periculozitate** Fraze de risc*

Substanţe utilizate în prepararea fluidului de foraj

Bentonită API SEC 9 4000 kg N - -

Sodă caustică 800 kg P Coroziv R35

Acid citric 1000 kg P Iritant R36

LUBE 167 1249 litri N - -

MIX II MED 793,8 kg P Nociv*** R20***

NUT SHELL MEDIUM

1750 kg P Nociv*** R20***

Bicarbonat de sodiu 500 kg N - -

Clorură de sodiu 12000 kg N - -

Clorură de potasiu 10000 kg N - -

PIPE – LAX W EH 832,7 litri P Iritant R10, R37/38,

R41, R67

Floculant C575 250 kg N - -

Var 500 kg P Iritant R36/38

Black Fury 1249 litri N - -

KLA STOP 832,7 litri P Corosiv R34

DEFOAM – X EH 832,7 litri N - -

FORM A SQUEEZE 2177 kg N - -

PERKALK 2000 kg N - -

Soda ASH 500 kg P Iritant R36

Sare 12000 kg N - -

Safe Carb 40 (M) 4000 kg P Nociv*** R20***

Safe Carb (C) 200/250 2000 kg P Nociv*** R20***

Safe Carb (F) 10 6000 kg P Nociv*** R20***

Desco CF 680 kg P Nociv R22, R36/38,

R48/20

Duo Vis (gumă de xantan)

500 kg P Nociv, îritant*** R20, R36/38, R43, R68***

Sulfat de sodiu 250 kg N - -

Conqor 404 416 l N - -

M-I BAR (barită) 15000 kg P Nociv*** R20***

Polypac UL (grafit) 2000 kg N - -

Polypac R 500 kg N - -

G-SEAL PLUS 1000 kg N - -

Carbosan 135/R 150 kg P Nociv R22, R43

LEGENDĂ: Substanţă ce intră în prepararea




Pagina 34

Denumirea materiei prime, a substanţei

sau preparatului chimic

Cantitate estimată

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau preparatelor chimice*

Categorie Periculoase/

Nepericuloase (P/N) Periculozitate** Fraze de risc*

Substanţe utilizate în prepararea fluidului de foraj

fluidului de foraj

Substanţe necesare funcţionării instalaţiilor şi utilajelor implicate în lucrările de execuţie

Motorină nd P Nociv, Periculos

pentru mediu R20, R38, R40, R51/53, R65

Ulei de motor M15W40 20 l P Iritant, Periculos pentru mediu***

R11, R16, R38, R41, R51/53***

Ulei de transmisie L150 200 l N - -

Ulei de transmisie 80W90

200 l P Nociv, Iritant*** R22, R41, R43,

R51/53***

Ulei de transmisie 75W90

20 l P Nociv, Iritant*** R22, R41, R43,

R51/53***

Ulei de transmisie TIN 220 EPS

60 l N - -

Ulei H10 (ET10) 200 l P Nociv R65

Ulei Nuto H 32 200 l N - -

Ulei ATF 320 20 l N - -

Ulei 600 XP 200 l N - - * Conform Hotrârii de Guvern nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor şi preparatelor

chimice periculoase

** Conform Art. 2 din HG nr. 1408/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor

chimice periculoase

*** Gradul de periculozitate şi frazele de risc se referă la substanţele componente ale preparatului

Măsurile luate pentru minimizarea efectelor negative ale substanţelor toxice şi periculoase în cadrul

proiectului analizat sunt:

utilizarea de substanţe cu grad redus de toxicitate, pentru prepararea fluidului de foraj (LC50 =

80.000 ÷ 90.000 ppm);

depozitarea substanţelor într-un spaţiu special amenajat (baraca chimicale), în ambalaje

corespunzătoare, etichetate conform prevederilor legale în vigoare;

utilizarea substanţelor se face de către un operator specializat, cu respectarea normelor de

protecţie a muncii şi prevenirea incendiilor;

utilizarea unui circuit închis şi sigur pentru fluidul de foraj şi protecţia asigurată de către

coloanele de tubare (ancorare);

folosirea unei instalaţii performante de curăţire a fluidului de foraj, care împiedică pierderile de

fluid ce necesită a fi eliminate ca deşeu.

Din prezentarea măsurilor şi dotărilor pentru protecţia mediului se constată că acestea au un caracter

integrat, deoarece rezolvă în mod unitar aspectele generate de construirea obiectivului. Măsurile şi




Pagina 35

dotările pentru protecţia factorilor de mediu (apă, aer, sol, ecosisteme terestre şi acvatice),

gospodărirea deşeurilor şi a substanţelor toxice şi periculoase, fac parte integrantă din fluxul

tehnologic adoptat pentru forajul sondei.

1.3 INFORMAŢII DESPRE POLUANŢII FIZICI ŞI BIOLOGICI

Principala formă de poluare fizică asociată proiectului analizat va fi reprezentată de zgomotul şi

vibraţiile generate de funcţionarea anumitor instalaţii, echipamente şi vehicule în perioada de

realizare a lucrărilor.

Analiza proiectului propus nu a dus la identificarea unor surse potenţiale de poluanţi biologici. De

asemenea, nu a fost identificată prezenţa unor alte potenţiale surse de poluare fizică, precum

radiaţiile (radiaţie electromagnetică, radiaţie ionizantă).

Principalele surse de zgomot şi vibraţii de pe amplasament pe durata execuţiei lucrărilor vor fi

reprezentate de:

Funcţionarea utilajelor terasiere folosite pentru amenajarea terenului;

Funcţionarea motoarelor de acţionare a instalaţiei de foraj, a grupurilor moto-pompă şi a

generatoarelor electrice;

Manipularea materialului tubular.

Sursele de zgomot vor avea un caracter temporar, având următoarele durate aproximative:

utilajele terasiere folosite la amenajarea terenului: 10 zile; 10 ore/zi;

instalaţia de foraj: 30 zile; 24 ore/zi;

activitatea manipulării materialului tubular ce urmează a fi introdus în sondă: 30 zile; 2 ore/zi.

Sursa principală va fi reprezentată de echipamentele situate în arealul ocupat de turlă, nivelul de

zgomot echivalent produs de această sursă fiind de aprox. 102 dB(A). Această sursă nu va funcţiona

simultan cu utilajele terasiere, acestea din urmă nemaifiind utilizate în perioada în care se efectuează

lucrările de foraj.

Pentru evaluarea impactului generat de proiectul propus a fost realizată o modelare a surselor de

zgomot cu ajutorul aplicaţiei software Sound Plan Essential 2.0. S-a considerat scenariul cel mai

defavorabil al funcţionării simultane a tuturor surselor de zgomot din interiorul amplasamentului

(instalaţie de foraj, grup electrogen, grupuri motopompă etc), precum şi prezenţa şi funcţionarea

unui mijloc de transport de mare tonaj.

Datele de intrare au fost reprezentate de:

informaţiile puse la dispoziţie de proiectant (număr de utilaje, distanţe, suprafeţe, timpi şi durate

de operare);

modelul digital al terenului;




Pagina 36

estimări făcute cu ajutorul Sound Plan Essential 2.0;

informaţii din literatura de specialitate.

Nivelul de zgomot reglementat de STAS 10009-88, „Acustică urbană, limite admise ale nivelului de

zgomot” este de 65 dB(A) la limita amplasamentului. Conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr.

536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al

populaţiei, nivelul acustic echivalent continuu, măsurat la 3 m de peretele exterior al locuinţei la 1,5

m înălţime de sol, trebuie să nu depăşească 50 dB(A) şi curba de zgomot 45. În timpul nopţii (orele

22,00 - 6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie să fie redus cu 10 dB(A) faţă de valorile din

timpul zilei.

Rezultatele modelării (Figura nr. 1-7) au pus în evidenţă faptul că şi în condiţiile scenariului cel mai

defavorabil (funcţionarea simultană a principalelor surse de zgomot), contribuţia proiectului la

valoarea nivelului echivalent de zgomot la nivelul receptorilor sensibili (locuinţele învecinate din

oraşul Nădlac) se încadrează în prevederile Ordinului 536/1997.

Figura nr. 1-7 Reprezentare grafică a impactului activităţilor desfăşurate pe amplasament în

perioada de execuţie asupra nivelului echivalent de zgomot din zona analizată

Aşa cum se observă în figura anterioară, izolinia de zgomot corespunzătoare nivelului de 50 dB se

suprapune doar peste obiectivele industriale din zonă (zona de sud-vest a amplasamentului),




Pagina 37

receptorii sensibili reprezentaţi de cele mai apropiate case rezidenţiale încadrându-se între izoliniile

corespunzătoare valorilor de 40-45 dB.

Sursele de zgomot prezentate anterior pot avea un potenţial impact asupra personalului direct

implicat în aceste activităţi. Pentru acesta disconfortul fonic poate fi diminuat prin respectarea

normelor de protecţia muncii, respectiv folosirea echipamentelor speciale pentru protecţia personală.

În cadrul obiectivelor Amromco Energy, utilizarea echipamentelor de protecţie este obligatorie atât

pentru personal, cât şi pentru vizitatorii obiectivelor.

Pentru limitarea efectelor zgomotului generat în perioada de construcţie sunt propuse următoarele

măsuri suplimentare:

o utilizarea de echipamente şi utilaje performante, cu un nivel redus de zgomot;

o efectuarea verificărilor tehnice periodice ale autovehiculelor implicate în proiect şi menţinerea

acestora într-o stare corespunzătoare de funcţionare;

o amenajarea şi întreţinerea permanentă a drumurilor de acces cu platforme de circulaţie

dimensionate corespunzător gabaritelor de tranzit;

o oprirea motoarelor utilajelor şi vehiculelor de transport în perioadele în care nu sunt implicate în

realizarea lucrărilor;

o în scopul reducerii nivelului de zgomot la limita careului sondei, manipularea materialului tubular

se va realiza cu atenţie pentru a fi evitate lovirile repetate ale prăjinilor constituiente din garnitura

de foraj.




Pagina 38

Tabel nr. 1-5 Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate

Tipul poluării Sursa de

poluare

Nr. surse

de poluare

Poluare maximă

permisă

(limita maximă

admisă pentru

om şi mediu)

Poluare

de fond

Poluare calculată produsă de activitate şi

măsuri de eliminare/reducere

Măsuri de

eliminare/

reducere a poluării Pe zona

obiectivului

Pe zone de

protecţie/

restricţii

aferente

Pe zone rezidenţiale, de

recreere sau alte zone protejate

cu luarea în considerare a

poluării de fond

Fără măsuri

de eliminare/

reducere a

poluării

Cu

implementarea

măsurilor de

eliminare/

reducere a

poluării

Fonică

Funcţionarea

motoarelor;

manevrarea

tubulaturii

4

65 dB(A) – la

limita incintei

50 dB(A) la limita

aşezării umane

35

dB(A) 62,8 dB(A) 40,2 dB(A) < 50 dB(A) - Nu sunt necesare




Pagina 39

1.4 DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE

Principalele alternative analizate au fost cele legate de realizarea investiţiei (alternativa „0”), de

alegerea amplasamentului şi de proiect (soluţii tehnice). O descriere detaliată a acestora este

prezentată în capitolul 5 al acestei lucrări.

1.5 PLANIFICARE / AMENAJARE TERITORIALĂ

Pentru realizarea investiţiei propuse a fost obţinut Certificatul de urbanism nr. 88 din 12.09.2012,

emis de Primăria Oraşului Nădlac.

Terenul în suprafaţă de 6.150 m2, pentru care a fost obţinut Certificatul de urbanism, este situat în

extravilanul oraşului Nădlac, cea mai mare parte a acestuia fiind aflat în proprietatea Consiliului

Local al oraşului Nădlac, iar o mică parte parte aferentă drumului de acces proiectat fiind în

proprietatea unei persoane private. Pentru utilizarea terenului societatea Amromco a încheiat

contracte de închiriere cu ambii proprietari.

În prezent terenul pe care se vor executa lucrările de amenajare a careului de foraj are categoria de

folosinţă arabil.

Investiţia propusă nu interferează cu alte Planuri, Programe sau Proiecte ce urmează să se deruleze

în zonă.

1.6 MODALITĂŢILE PROPUSE PENTRU CONECTARE LA INFRASTUCTURA

EXISTENTĂ

Accesul la sondă se va realiza din drumul judeţean DJ709J (Arad – Pecica – Nădlac), urmând

apoi drumul betonat existent în incinta unei proprietăţi private, prin prelungirea acestui drum cu

un drum nou în lungime de cca. 30 m ce va fi executat odată cu amplasarea sondei A1 Nădlac.

Accesul la sondă nu va interfera cu lucrările la autostrada Nădlac – Arad sau drumul de legătură

dintre aceasta şi DN7. Precizăm că Certificatul de Urbanism emis pentru investiţia propusă,

considerând acestă variantă de drum de acces, nu solicită obţinerea unui Aviz din partea

CNADNR.

Alimentarea cu apă. În perioada execuţie a lucrărilor pentru realizarea sondei de explorare-

evaluare A1 Nădlac, apa va fi utilizată în scopuri tehnologice, igienico-sanitare, precum şi pentru

asigurarea rezervei intangibile de incendiu (a se vedea şi secţiunea 4.1).

Apa potabilă va fi asigurată prin contract de firma Cumpăna SRL (prin încheierea unui Act

adiţional pentru această locaţie la contractul existent) şi va fi transportată pe amplasament în

bidoane de 19 litri.

Apa menajeră, precum şi apa tehnologică şi pentru asigurarea rezervei intangibile de

incendiu va fi transportată periodic cu cisterna pe amplasament, acest serviciu fiind asigurat de

societatea Vitserv, în baza contractului încheiat între Amromco Energy LLC şi aceasta.




Pagina 40

Contractul de prestări servicii este însoţit de Contractul de novaţie încheiat între Amromco

Energy LLC (Sucursala Bucureşti) şi Amromco Energy SRL (Sucursala Ploieşti) prin care

Sucursala Bucureşti şi-a transferat toate activităţile desfăşurate către Amromco Energy. Atât

Contractul de prestări servicii cât şi Contractul de novaţie sunt ataşate în copie la prezentul

studiu în Anexa C – Documente.

Apa menajeră se va stoca într-un rezervor cilindric din fibră de sticlă cu capacitatea de 10 m3,

prevăzut special în acest scop, amplasat în zona grupului social. Aceasta apă va fi folosită în

exclusivitate pentru consumul menajer.

În cadrul organizării de şantier vor exista o baracă bucătărie, trei barăci dormitor, o baracă club,

o baracă birou şi o baracă grup sanitar. Alimentarea cu apă se va realiza la baraca bucătărie şi la

grupul social, care cuprinde trei latrine, trei duşuri şi trei chiuvete. Toate aceste obiective sunt

construcţii portabile, care la terminarea lucrărilor sunt transportate pe alt amplasament.

Personalul operator va fi alcătuit din inginer şef sondă, toolpusher şi două schimburi ce lucrează

câte 11 ore/zi, fiecare schimb fiind alcătuit din cinci persoane (sondor şef, mecanic, podar şi doi

sondori). De asemenea permanent vor fi prezenţi pe locaţie un electrician, un sudor şi un

muncitor necalificat. Beneficiarul va delega de asemenea un supervizor de foraj ce se va afla

permanent pe locaţie pentru a asigura o bună desfăşurare a programului de lucru. Contractorul

de specialitate pentru fluidul de foraj va avea permanent pe locaţie un inginer care va monitoriza

desfăşurarea operaţiei de săpare a sondei.

Apa tehnologică şi pentru asigurarea rezervei intangibile de incendiu se va stoca în două

habe metalice cu capacitatea de 40 m3 fiecare. Apa tehnologică este consumată şi intră în produs

la prepararea şi corectarea caracteristicilor fluidelor de foraj. De asemenea este folosită pentru

răcirea fluidului de foraj. Circuitul de utilizare al apei în cadrul instalaţiei de foraj exclude teoretic

problema formării şi evacuării de ape uzate, deoarece apa este utilizată şi transportată în circuit

închis. Necesarul de apă tehnologică trebuie să asigure compensarea debitelor de apă şi a

pierderilor prin evaporare.

După finalizarea lucrărilor şi executarea lucrărilor de demobilizare şi redarea terenului în circuitul

iniţial de folosinţă, pe amplasament nu va mai fi necesară alimentarea cu apă, aici rămânând doar

sonda.

Evacuarea apelor uzate. În zona amplasamentului nu există reţele centralizate de canalizare, de

aceea soluţia de evacuare a apelor uzate se va rezolva local.

În perioada de execuţie vor rezulta următoarele tipuri de ape uzate (a se vedea şi secţiunea 4.1):

Ape uzate fecaloid – menajere;

Ape reziduale tehnologice;

Ape pluviale potenţial impurificate;




Pagina 41

Energie electrică. În perioada de execuţie a lucrărilor alimentarea cu energie electrică va fi

asigurată prin intermediul a două generatoare electrice cu puterea de 450 kVA fiecare (unul în

funcţiune iar celălalt fiind folosit ca rezervă), antrenate de motoare diesel. Aceasta se utilizează

pentru asigurarea iluminatului locaţiei, alimentării barăcilor personalului şi acţionarea

echipamentelor electrice ce vor fi utilizate în cadrul proiectului. După finalizarea lucrărilor pe

amplasament nu va fi necesară alimentarea cu energie electrică.

Energie termică. Încălzirea spaţiilor (grup social) se va asigura cu ajutorul unor dispozitive

electrice (sisteme de aer condiţionat şi calorifere electrice pe bază de ulei), alimentate de la grupul

electrogen.




Pagina 42

2 PROCESE TEHNOLOGICE

Procesul tehnologic supus evaluării este acela de forare rotativă cu circulaţie permanentă a fluidului

de foraj. Instalaţiile şi echipamentele necesare derulării acestui proces tehnologic au fost prezentate

în capitolul anterior.

Echipamentul principal care asigură execuţia forajului este instalaţia de foraj SK 775 Termica

autopropulsată. Aceasta realizează manevrarea garniturii de foraj în gaura de sondă, fiind compusă

din şasiu, două motoare cu ardere internă alimentate cu motorină, două transmisii hidraulice, o

transmisie intermediară, troliu de foraj, turlă telescopică, cablu manevră şi sistem macara cârlig.

Garnitura de foraj este alcătuită din sapă cu role şi prăjini. Tehnologia de forare presupune

manevrarea garniturii de foraj în gaura sondei cu asigurarea circulării permanente a fluidului de foraj

prin prăjini şi orificiile sapei.

Fluidul de foraj are rolul de a colecta fragmentele de rocă (detritus) dislocate de sapa cu role şi de a le

transporta la suprafaţă. Secundar, fluidul de foraj are rolul de a răci sapa. Fluidul de foraj încărcat cu

detritus urcă la suprafaţă prin spaţiul inelar format între prăjini şi pereţii sondei.

Figura nr. 2-1 Reprezentare schematică a procesului de forare rotativă cu recircularea fluidului de

foraj

La suprafaţă, fluidul de foraj încărcat cu detritus trece prin sitele vibratoare, unde are loc

îndepărtarea detritusului, după care prin jgheaburi ajunge în habele de stocare. Curăţarea fluidului de

foraj de particulele fine de detritus se realizează cu ajutorul hidrocicloanelor şi a unei centrifuge.




Pagina 43

Fluidul este apoi degazeificat, omogenizat şi tratat, iar apoi recirculat în sondă. Recircularea în sondă

se face prin aspirarea din habele metalice şi refulat sub presiune prin conducte orizontale şi verticale,

în capul hidraulic (sapa cu role).

Detritusul separat din fluidul de foraj este stocat la suprafaţă prin intermediul unor habe metalice cu

capacitate de 40 m3.




Pagina 44

3 DEŞEURI

În urma analizării activităţilor propuse în cadrul proiectului au fost identificate următoarele tipuri de

deşeuri:

Deşeuri tehnologice rezultate din activitatea de foraj şi activităţile anexe:

o detritus;

o deşeuri metalice;

o deşeuri de ambalaje;

o deşeuri de materiale de construcţii;

o deşeuri textile impregnate cu produse petroliere (lavete);

o ulei hidraulic uzat;

o ulei de motor uzat;

o filtre de ulei;

Deşeuri menajere rezultate din activitatea socială a personalului;

Ape de zăcământ ce vor rezulta în urma probelor de producţie, prin separarea din gaze cu

ajutorul unui separator de gaz – lichid, ce se încadrează însă în categoria deşeurilor lichide. Apele

de zăcământ au un grad de mineralizare ridicat, conţinând în principal ioni de Ca2+, Mg2+, Na+,

K+, Cl-, SO42-. Volumul acestor ape nu se poate estima la această fază de derulare a proiectului.

Această categorie de ape uzate va fi monitorizată atât cantitativ cât şi calitativ, deoarece

informaţiile furnizate vor fi utilizate în tehnologia de extracţie a gazelor naturale.

Prin modul de gestionare a deşeurilor se va urmări reducerea riscurilor pentru mediu şi populaţie şi

limitarea cantităţilor de deşeuri eliminate prin transportare la depozitul de deşeuri. Se va avea în

vedere posibilitatea recuperării şi valorificării a cât mai multor materiale, atât în scopul reducerii

cheltuielilor, cât şi în scopul protecţiei mediului.

În perioada de execuţie a lucrărilor se va menţine evidenţa deşeurilor, conform prevederilor HG nr.

856/2002.

Detritusul este adus la suprafaţă de fluidul de circulaţie şi separat din acesta cu ajutorul instalaţiilor

de curăţire (IPCN). La forajul acestei sonde se estimează că vor rezulta cca. 490 m3 detritus (Deşeuri

şi noroaie de foraj pe bază de apă dulce) rezultat în intervalul de forare 0 – 1.570 m şi cca. 206 m3

detritus (Noroaie de foraj şi deşeuri cu conţinut de cloruri) rezultat în intervalul de forare 1.570 –

2.980 m.

Aşa cum a fost prezentat anterior, forajul sondei se va executa în 3 intervale de forare, pentru fiecare

dintre acestea utilizându-se câte un tip de fluid de foraj astfel:




Pagina 45

pentru faza I se utilizează cca. 40 m3 de fluid de foraj tip SPUD MUD, fără conţinut de cloruri,

cu densitatea cuprinsă între 1,05 – 1,10 kg/dm3 şi pH-ul de 9,5 - 10;


cloruri, cu densitatea cuprinsă între 1,10 – 1,15 şi pH-ul de 8,9 – 9,5;


cloruri (concentraţia de 35.000 mg/l), densitatea de 1,15 – 1,25 şi pH-ul de 9 - 10.

Detritusul rezultat în faza I şi faza II este similar din punct de vedere al compoziţiei, datorită tipului

de fluid de foraj utilizat (fluid natural dispersat pe bază de apă). În vederea clasificării deşeului

generat în aceste faze a fost efectuat un Raport de încercare elaborat de un laborator acreditat

RENAR. Astfel conform Raportului de încercare nr. 608 din 14.03.2012 efectuat pentru o probă de

detritus (aferentă intervalului de forare I şi II) provenită de la operaţiunile de forare a unei sonde cu

fluid pe bază de apă (anexat prezentului Studiu), toţi indicatorii analizaţi se încadrau sub valorile

limită conform Ordinului 95/2005, Secţiunea 2 – Criterii pentru acceptarea deşeurilor la depozitare,

încadrând acest tip de deşeu în categoria deşeuri nepericuloase (cod deşeu 01 05 04). Conform

Raportului de încercare nr. 2012/25.06.2012 efectuat pentru o probă de detritus (aferentă

intervalului III) provenită de la operaţiunile de forare a unei sonde cu fluid pe bază de clorură de

potasiu (anexat prezentului Studiu), majoritatea indicatorilor analizaţi se încadrează sub limitele

admise pentru deşeuri nepericuloase, conform Ordinului 95/2005, Secţiunea 2 – Criterii pentru

acceptarea deşeurilor la depozitare. Indicatorul cloruri înregistrează valori apropiate de valoarea

limită pentru deşeuri periculoase, conducând la încadrarea acestui tip de deşeu în categoria deşeuri

periculoase (cod deşeu 01 05 06*).

Precizăm că pentru realizarea obiectivului nu este necesară amplasarea unei instalaţii pentru deşeuri,

aşa cum este definită în art. 4, punctul 15 din HG 856/2008 privind gestionarea deşeurilor din

industriile extractive.

Detritusul va fi colectat într-o habă metalică de stocare cu un volum de 40 m3, de unde va fi încărcat

cu un utilaj cu cupă în autocamion şi transportat la un depozit de deşeuri, unde va fi depozitat final,

în baza contractului încheiat de Amromco Energy cu M-I Petrogas Services România, producătoarea

fluidul de foraj.

Cu privire la modul de gestiune a fluidului de foraj trebuie făcute următoarele precizări:

La forajul sondei se utilizează o cantitate de aproximativ 180 m3 fluid de foraj. Instalaţiile de

curăţire din dotare (site vibratoare, hidrocicloane, centrifugă) permit reutilizarea acestuia,

reducând la minim cantitatea de fluid de foraj care necesită eliminare;

Fluidul de foraj rămas de la execuţia sondei este preluat de contractorul de fluid şi trasportat la

depozitul propriu în vederea recondiţionării şi refolosirii la alte foraje de sonde;

Evidenţa gestiunii deşeurilor este menţinută de către personalul de la punctul de lucru (şeful de

sondă) şi monitorizată de către departamentul HSEQ al beneficiarului.




Pagina 46

Deşeurile metalice sunt deşeuri feroase care rezultă la tăierea coloanelor, cabluri de oţel, piese de

schimb înlocuite. Se estimează producerea unei cantităţi de cca. 0,5 tone de deşeuri metalice. Aceste

deşeuri se vor valorifica prin unităţi de colectare specializate.

Deşeurile de ambalaje rezultate sunt reprezentate de:

butoaie metalice care, în funcţie de produsul conţinut, se reutilizează sau se predau ca deşeuri

periculoase;

ambalaje din hârtie şi carton care se colectează şi se predau la unităţile de colectare autorizate.

Deşeurile de materiale de construcţie. La amenajarea terenului se folosesc platelaje din lemn de

esenţă tare specifice pentru activităţile de foraj. La terminarea lucrărilor paletelajele sunt reutilizate în

alte locaţii pentru activităţi similare.

Deşeurile textile (lavete) impregnate cu produse petroliere se vor colecta în recipienţi etanşi de

unde vor fi preluate de către o firmă autorizată.

Filtrele de ulei şi uleiurile uzate. Acestea rezultă de la motoarele instalaţiei de foraj (pompe şi

granic). Preluarea filtrelor se va face de către firma Indeco, iar a uleiurilor uzate de către firma

Indeco, pe baza contractelor încheiat cu Amromco Energy (anexate la documentaţie în Anexa C –

Documente).

Deşeurile menajere vor fi precolectate în containere (pubele) amplasate în careul sondei.

Eliminarea şi depozitarea deşeurilor menajere se face prin preluarea de către G&E Invest 2003 SRL,

în baza contractului încheiat cu Amromco Energy (anexat la documentaţie în Anexa B). Se estimează

o cantitate de aproximativ 6 m3 de deşeuri menajere în perioada de foraj.

Apele de zăcământ vor fi colectate într-o habă metalică cu capacitatea de 40 m3, de unde sunt

evacuate prin vidanjare şi transportate la un sistem de injecţie autorizat.

După finalizarea lucrărilor nu se mai produc deşeuri decât în cazul unor eventuale intervenţii la capul

de erupţie. Pe amplasament nu vor exista activităţi permanente care să genereze deşeuri.

Tabel nr. 3-1 Managementul deşeurilor în perioada de execuţie a lucrărilor

Denumire deşeu* Cantitate

prevazută a fi generată

Starea fizică (Solid-S, Lichid-L,

Semisolid-SS)

Cod deşeu*

Managementul deşeurilor – cantitate prevăzută a fi generată

valorificată eliminată rămasă în

stoc

Detritus (Noroaie de

foraj şi deşeuri cu

conţinut de cloruri)

~206 m3 S 01 05 06* - ~206m3 -

Detritus (Deşeuri şi

noroaie de foraj pe

bază de apă dulce)

~490 m3 S 01 05 04 - ~490 m3 -

Amesteuri metalice 0,5 t S 17 04 07 0,5 t - -

Ambalaje de hârtie şi 0,3 t S 15 01 01 0,3 t - -




Pagina 47

Denumire deşeu* Cantitate

prevazută a fi generată

Starea fizică (Solid-S, Lichid-L,

Semisolid-SS)

Cod deşeu*

Managementul deşeurilor – cantitate prevăzută a fi generată

valorificată eliminată rămasă în

stoc

carton

Materiale plastice 0,2 t S 17 02 03 0,2 t - -

Lemn 0,1 t S 17 02 01 0,1 t - -

Lavete 0,05 t S 15 02 02* - 0,05 t -

Filtre de ulei 20 buc S 16 01 07* - 20 buc -

Ulei de motor uzat 800 l L 13 02 06* - 800 l -

Deşeuri menajere 0,8 t S 20 03 01 - 0,8 t -

Apă de zăcământ n.d. L 16 10 02 - n.d. -

* În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, prevăzută în Anexa nr. 2 din HG nr. 856/2002 privind evidenţa

gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, completată de HG

210/2007




Pagina 48

4 IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ,

ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE

REDUCERE A ACESTORA

4.1 APA

4.1.1 DATE GENERALE

4.1.1.1 Informaţii de bază despre apa subterană

În zona amplasamentului sondei A1 Nădlac conform Planurilor de Management ale Spaţiilor

Hidrografice Mureş, Criş şi Banat, au fost identificate trei corpuri de apă subterană: ROMU20 –

Conul aluvial Mureş, ROCR08 – Arad – Oradea – Satu Mare şi ROBA18 – Banat (Figura nr. 4-1).

Figura nr. 4-1 Apele subterane în zona proiectului

Corpul de apă subterană freatică ROMU20 – Conul aluvial Mureş este cantonat în depozite

poros – permeabile proluviale de vârstă holocen şi Pleistocen-superior depuse în conul aluvial al

râului Mureş. Litologic acviferul este constituit din pietrişuri, nisipuri, local bolovănişuri cu

intercalaţii argiloase cu granulometrie ce scade dinspre NV. Acviferul este continuu, aflat la adâncimi

mici (2 - 5 m), având grosimea de cca. 120 – 150 m din care însă numai primii 30 m sunt consideraţi




Pagina 49

a forma corpul freatic. Direcţia de curegere în general este SE-NV. Parametrii hidrogeologici

principali pentru acest corp sunt : K = 5 - 7 m/zi, T = 150 – 2000 m2/zi. Stratul acoperitor are o

constituţie prăfos-nisipoasă-argiloasă, discontinuu, cu grosimi, în general, de maxim 2-4 m.

Conform Planului de Management al Bazinului Hidrografic Mureş, corpul de apă subterană

ROMU20 se încadrează din punct de vedere al calităţii apei în starea de calitate slabă şi din punct

de vedere cantitativ în stare bună.

Corpul de apă subterană de mare adâncime ROCR08 – Arad – Oradea – Satu Mare este

cantonat în depozite poros - permeabile, aluvionare lacustre, de vârstă Panoniană, situate în zona de

câmpie piemontană la nord de râul Mureş şi până în râul Tur. Adâncimile la care este găsit acoperişul

acestui corp este în general de 150 m în zona de câmpie şi se micşorează spre rama piemontană unde

depozitele pannoniene aflorează.

Din punct de vedere litologic, depozitele purtătoare de apă sunt constituite din orizonturi subţiri de

nisipuri, nisipuri argiloase, rar pietrişuri sau gresii prinse într-un fond argilo-marnos preponderent.

Grosimile acumulate ale orizonturilor permeabile variază într-un ecart larg, de la 10 m la cca. 150 m.

Corpul are ape sub presiune, uneori arteziene, dar trebuie subliniat că posibilităţile de comunicare

hidraulică, mai ales pe verticală, sunt foarte reduse.

Direcţiile de curgere sunt în general E-V cu excepţia zonei din lungul văii Ierului care, şi la acest

nivel mai profund drenează, dar într-o proporţie mai mică, apele subterane. Aplatizarea remarcată la

acest nivel a suprafeţei piezometrice denotă o dinamică regională mai lentă decât în corpurile

superioare. Gradienţii hidraulici sunt elocvenţi în acest sens: 0,003 în zona Crişului Repede şi numai

0,0003 în zona Someşului. Transmisivităţile variază în general între 10-50 m2/zi, iar conductivităţile

între 0,2-4 m/zi ceea ce evidentiază un slab potenţial al acestui corp care dealtfel este numai pe

alocuri exploatat pentru alimentări cu apă. Debitele obţinute au valori de 0,2-15 l/s pentru denivelări

de 1,5-47 m. Din punct de vedere calitativ şi cantitativ corpul de apă subterană ROCR08 se

încadrează în starea bună pe întreaga suprafaţă.

Corpul de apă subterană de mare adâncime ROBA18 – Banat are caracter transfrotalier şi este

cantonat în depozite poroase fluvio-lacustre (nisipuri, pietrişuri, silturi) de vârstă Panonian-superior

Cuaternar-inferior. Stratul acoperitor este format din corpurile de ape freatice, ceea ce-i conferă

acestuia un tampon protector la poluarea de suprafaţă.

Alimentarea acestui complex acvifer se face direct prin infiltrarea precipitaţiilor atmosferice în ariile

de aflorare din zona piemontană din E şi, prin drenarea apelor freatice sau superficiale în zonele de

contact direct. Parametrii hidrogeologici principali sunt, pe plan regional, următorii: K = 5-25 m/zi

(cu valorile cele mai frecvente 5-15 m/zi), T = 100-500 m2/zi (în general, valori de 100-300 m2/zi)

şi qsp = 1-6 l/s/m. Direcţia de curgere este E-V cu o pantă hidraulică descrescatoare în acelaşi sens

de la 0,0015 la 0,0003.

Conform Planului de Management al Spaţiului Hidrografic Banat corpul de apă subterană ROBA18

– Banat se încadrează în starea bună din punct de vedere calitativ şi cantitativ.




Pagina 50

Facem precizarea că amplasamentul studiat se află în vecinătatea frontului de captare a apei

subterane ce asigură necesarul de apă a oraşului Nădlac prin intermediul a 7 foraje cu adâncimi de

110 – 123 m şi cu un debit de 9 l/s/foraj.

Analiza impactului lucrărilor de execuţie a forajului sondei A1 Nădlac asupra frontului de captare a

apei subterane s-a realizat pe baza informaţiilor culese din „Studiul hidrogeologic privind

redimensionarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică pentru

forajele aparţinând frontului de captare Nădlac, judeţul Arad” realizat de Institutul Naţional de

Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) în septembrie 2012.

Redimensionarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică a fost

necesară întrucât în cadrul frontului de captare Nădlac au fost abandonate 2 foraje de captare a apei

subterane, acestea fiind înlocuite ulterior de alte două foraje amplasate pe locaţii diferite faţă de

vechile foraje.

În urma redimensionării zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică,

careul de foraj al sondei A1 Nădlac se află în prezent în afara perimetrului de protecţie

hidrogeologică, la o distanţă de aproximativ 133 m faţă de acesta (Figura nr. 4-2), spre deosebire de

situaţia anterioară când locaţia sondei A1 Nădlac se afla în interiorul perimetrului de protecţie

hidrogeologică datorită existenţei celor două foraje (abandonate în prezent) în apropierea

obiectivului studiat.

Conform Studiului hidrogeologic direcţia de curgere a apei subterane este de la Est spre Vest ceea ce

înseamnă că amplasamentul studiat se află în aval faţă de frontul de captare Nădlac, minimizând

astfel posibilitatea ca lucrările de execuţie a forajului să afecteze parametrii calitativi şi cantitativi ai

apei subterane captate prin cele 7 foraje aferente frontului de captare Nădlac.




Pagina 51

Figura nr. 4-2 Amplasarea obiectivului faţă de perimetrul de protecţie hidrogeologică aferent

frontului de captare Nădlac

Coordonatele forajelor de captare a apei subterane precum şi ale zonei de protecţie hidrogeologică în

proiecţie Stereo 70 sunt prezentate în tabelele următoare.

Tabel nr. 4-1 Coordonatele forajelor de captare a apei subterane

Nume foraj Coordonate Stereo 70

X Y

P1 Nădlac 173568.551 526745.262

P2 Nădlac 173711.633 527016.343

P3 Nădlac 173592.378 527123.470

P4 Nădlac 173782.795 527306.725

P5 Nădlac 173872.190 527476.986

P6 Nădlac 173892.364 527652.599

P7 Nădlac 173970.763 527708.376




Pagina 52

Tabel nr. 4-2 Coordonatele punctelor de delimitare a zonei de protecţie hidrogeologică aferentă

frontului de captare Nădlac

Număr punct Coordonate Stereo 70

X Y

1 173789.808 527823.254

2 174981.091 527932.589

3 174981.111 527848.028

4 174948.293 527417.276

5 174928.079 527214.523

6 174882.543 527104.975

7 174774.488 526515.345

8 174540.846 526266.193

9 173485.575 526686.516

10 173499.127 526880.493

11 173507.451 527018.935

12 173523.889 527241.594

13 173700.811 527445.792

14 173766.153 527502.844

În zona analizată se află de asemenea o resursă importantă de apă geotermală, exploatată printr-un

foraj ce asigură agentul termic în oraşul Nădlac. Acest zăcământ de apă geotermală situat între văile

Crişului Negru şi Mureşului este cantonat în Pliocen la adâncimi cuprinse între 1.500 – 2.000 m.

Forajul de captare a apei geotermale situat în apropierea amplasamentului analizat este reprezentat

de o fostă sondă de explorare gaze (Sonda 4672 Nădlac) executată în anul 1978. În urma probelor de

producţie efectuate la acea dată s-a recurs la retragerea acesteia în stratele superioare, producând

astfel ape termale din Pliocen. În prezent sonda a fost retrasă din fondul sondelor de gaze Petrom şi

preluată de SC Foradex SA, aceasta fiind utilizată pentru captarea apei geotermale în scopul asigurării

agentului termic în oraşul Nădlac.

Forajul este amplasat într-o baracă metalică din incinta fostei fabrici de cânepă Nădlac, la o distanţă

de cca. 71,6 m faţă de viitoarea sondă de explorare – evaluare A1 Nădlac (Figura nr. 4-3 şi 4-4).




Pagina 53

Figura nr. 4-3 Amplasarea obiectivului faţă de forajul de captare a apei geotermale (fosta sondă de

explorare 4672 Nădlac)

Figura nr. 4-4 Baraca în care se află amplasat forajul de captare a apei geotermale

4.1.1.2 Informaţii de bază despre corpurile de apă de suprafaţă

Cel mai apropiat curs de apă de suprafaţă cadastrat faţă de amplasamentul analizat este reprezentat

de râul Crac - cod cadastral IV-1.161, bazinul hidrografic Mureş, situat la cca. 300 m vest. De

asemenea în apropierea amplasamentului, la o distanţă de aproximativ 23 m, se află un canal de

irigaţii.




Pagina 54

Figura nr. 4-5 Reţeaua hidrografică în zona amplasamentului sondei A1 Nădlac

Râul Crac este afluent de dreapta al râului Mureş. Suprafaţa bazinului hidrografic este de 150 km2,

iar lungime de 21 km. Altitudinea medie este de 101 m, iar panta medie a bazinului este de 1 ‰.

Conform Planului de Management al Bazinului Hidrografic Mureş, râul Crac se încadrează, atât din

punct de vedere al stării chimice cât şi din punct de vedere al stării ecologice, în stare bună

(confidenţă scăzută).

La o distanţă de cca. 2,4 km sud faţă de amplasament se află râul Mureş, cel mai important curs de

apă de suprafaţă din zona analizată. De asemenea la cca. 2,6 km vest faţă de amplasament se află

lacul Nădlac.

4.1.1.3 Descrierea surselor de alimentare cu apă

În zona analizată principala sursă de alimentare cu apă este reprezentată de apele subterane.

Alimentarea cu apă a oraşului Nădlac se realizează prin intermediul a 7 foraje de captare a apei

subterane cu o capacitate instalată de 115 m3/h (32 l/s). Toate aceste foraje se află în vecinătatea

amplasamentului sondei, cel mai apropiat foraj fiind identificat la aproximativ 290 m NE faţă de

sonda A1 Nădlac.




Pagina 55

4.1.2 ALIMENTAREA CU APĂ

În perioada desfăşurării lucrărilor pentru realizarea proiectului „Forajul sondei de explorare evaluare

A1 Nădlac”, apa va fi utilizată în scopuri igienico-sanitare, tehnologice, precum şi pentru asigurarea

rezervei intangibile de incendiu.

Apa menajeră. Apa utilizată în scop igenico-sanitar va fi transportată cu cisterna din surse autorizate

şi stocată pe amplasament într-un rezervor cilindric din fibră de sticlă, având capacitatea de 10 m3.

În cadrul organizării de şantier vor exista o baracă bucătărie, trei barăci dormitor, o baracă club, o

baracă birou şi o baracă grup sanitar. Alimentarea cu apă se va realiza la baraca bucătărie şi la grupul

social, care cuprinde trei latrine, trei duşuri şi trei chiuvete. Toate aceste obiective sunt construcţii

portabile, care la terminarea lucrărilor sunt transportate pe alt amplasament.

Apa tehnologică şi pentru asigurarea rezervei intangibile de incendiu. Apa tehnologică se

asigură prin transport cu autovidanja. Rezerva de apă tehnologică şi pentru combaterea incendiilor

este stocată în rezervoare metalice cu capacitatea totală de 80 m3.

Circuitul de utilizare a apei în cadrul instalaţiilor de foraj exclude teoretic posibilitatea formării şi

evacuării de ape uzate, apa fiind utilizată în circuit închis. Apa tehnologică este consumată (intră în

produs) la prepararea şi corectarea caracteristicilor fluidelor de foraj, pentru răcire, precum şi pentru

spălarea sondei (îndepărtarea fragmentelor de rocă rămasă în gaura de sondă). Necesarul de apă

tehnologică trebuie să asigure compensarea debitelor de apă şi a pierderilor prin evaporare.

Necesarul zilnic mediu de apă tehnologică este de 20-25 m3, iar rezerva pentru combaterea

incendiilor este de 80 m3.

Necesarul de apă tehnologică şi menajeră este asigurat prin transport cu autocisterna în baza

contractului de furnizare a apei încheiat cu societatea Vitserv SRL, ataşat în copie la prezenta

documentaţie în Anexa C –Documente.

Pentru consum potabil se va asigura apă achiziţionată din comerţ (Contract Cumpăna).

Necesar de apă în scopuri igenico-sanitare:

Qn zi med men = 60 l/zi.om x 15 pers = 0,9 m3/zi

Qn lunar med men = Qn zi med men x 30 zile = 27 m3/lună

Qn per exec med men = Qn zi med men x 60 zile = 54 m3/perioada de execuţie.

Necesar de apă pentru refacerea rezervei de incendiu:

Qn inc = 80 m3

Necesar de apă în scopuri tehnologice :

Conform datelor puse la dispoziţie de beneficiar necesarul de apă pentru nevoi tehnologice va fi:




Pagina 56

Necesarul de apă pentru prepararea fluidului de foraj: 665 m3/perioada de execuţie a

forajului (40 zile), din care 15 m3 pentru Faza I 0-40 m, 400 m3 pentru Faza II 40-1570 m,

250 m3 pentru Faza III 1570-2980 m;

Necesarul de apă pentru spălarea instalaţiei şi răcire granic: 48 m3 / perioada de execuţie a

forajului (40 zile);

Necesarul de apă pentru cimentarea coloanelor: 110 m3 / perioada de execuţie a forajului

(din care 10 m3 pentru cimentarea primei coloane (0-40m), 50 m3 pentru cimentarea coloanei

tehnice (40-1570 m), 50 m3 pentru cimentarea coloanei de exploatare (1570-2980 m)).

Durata proceselor tehnologice în care se foloseşte apă este de 40 de zile. Qn total teh = 665 m3 + 48 m3 + 110 m3 = 823 m3/perioada de execuţie Qn zi teh med = 20,575 m3

/zi. Qn zi med = Qn zi med men + Qn zi teh med = 21,475 m3/zi.

NECESAR TOTAL DE APĂ

Qn total = Qn per exec med men + Q n total teh + Qn inc = 54 + 823 + 80 = 957 m3/perioada de execuţie.

În etapa de funcţionare a obiectivului nu va fi necesară alimentarea cu apă, pe amplasament

rămânând doar sonda. Suprafaţa care va rămâne ocupată definitiv va fi de 24 m2 şi se va împrejmui

cu gard din sârmă şi stâlpi din beton.

4.1.3 MANAGEMENTUL APELOR UZATE

4.1.3.1 Descrierea surselor de generare a apelor uzate

În perioada de execuţie a lucrărilor vor rezulta următoarele categorii de ape uzate:

Ape uzate fecaloid – menajere rezultate din activitatea socială a personalului care execută

lucrările (provin de la grupul sanitar şi de la bucătărie);

Ape reziduale tehnologice rezultate în urma scurgerilor tehnologice accidentale datorate

neetanşeităţilor din circuitul de utilizare a apei tehnologice, precum şi a operaţiilor de spălare a

instalaţiilor tehnologice. Această categorie de ape uzate poate conţine materii în suspensie şi

urme de produse petroliere provenite din sistemele de lubrifiere ale instalaţiilor. Pierderile

estimate sunt de circa 1 – 3 % din cantitatea de apă tehnologică utilizată;

Ape pluviale potenţial impurificate ce vor fi colectate din zonele potenţial contaminate ale

amplasamentului organizării de şantier (terenul din jurul turlei, a habelor de curăţire şi de

aspiraţie a fluidului de foraj şi zona habelor de reziduuri). Acestea pot conţine urme de produse

petroliere şi materii în suspesie;




Pagina 57

Ape de zăcământ, ce se încadrează în categorie deşeuri lichide, ce vor rezulta în urma probelor

de producţie, prin separarea din gaze cu ajutorul unui separator de gaz – lichid. Apele de

zăcământ au un grad de mineralizare ridicat, conţinând în principal ioni de Ca2+, Mg2+, Na+, K+,

Cl-, SO42-. Volumul acestor ape nu se poate estima la această fază de derulare a proiectului.

Această categorie de ape uzate va fi însă monitorizată atât cantitativ cât şi calitativ, deoarece

informaţiile furnizate vor fi utilizate în tehnologia de extracţie a gazelor naturale.

Apele uzate fecaloid – menajere care provin de la barăcile pentru personal (grupuri sanitare şi

bucătărie) sunt colectate într-o fosă septică impermeabilizată, care va fi golită periodic prin vidanjare,

în baza contractului de prestări-servicii încheiat cu SC Vitserv SRL, apele uzate fiind trasportate la

cea mai apropiată staţie de epurare. Copia contractului de prestări-servicii este ataşată prezentei

documentaţii în Anexa C – Documente.

Grupul social, care cuprinde trei latrine, trei duşuri şi trei chiuvete, precum şi baraca bucătărie,

utilizate pentru nevoile personalului, sunt construcţii portabile, iar la terminarea lucrărilor vor fi

transportate pe alt amplasament.

Apele reziduale tehnologice - careul sondei este prevăzut cu rigole şi canale interioare de colectare

a apelor uzate tehnologice şi pluviale potenţial impurificate. Apele uzate colectate sunt conduse la

bazine de colectare care sunt executate din tablă de oţel (habe).

Apele reziduale tehnologice, rezultate în urma scurgerilor tehnologice accidentale datorate

neetanşeităţilor din circuitul de utilizare a apei tehnologice, precum şi apele pluviale potenţial

impurificate din interiorul careului sondei vor fi evacuate întru-un bazin de colectare reziduuri (habă

metalică cu capacitatea de 40 m3, montată îngropat).

Apa tehnologică reziduală are practic aceleaşi calităţi fizice şi chimice ca şi ale apei folosite în

procesul tehnologic. Din prepararea fluidelor de foraj şi paste de ciment nu rezultă ape uzate

tehnologice.

Apele de zăcământ (deşeuri lichide) separate din gazul extras au în mod natural, un conţinut mare

de săruri dizolvate. Pentru ca această apă să nu ajungă pe sol, în ape de suprafaţă sau în apa freatică,

sunt prevăzute sisteme de separare, colectare, stocare temporară şi injecţie în stratele de adâncime. În

cazul proiectului prezentat în această documentaţie apele de zăcământ rezultate în urma executării

probelor de producţie la sondă vor fi evacuate la o sondă de injecţie a apelor de zăcământ autorizată.

Evacuarea tuturor categoriilor de ape uzate se va realiza în baza unor contracte încheiate cu societăţi

autorizate.

Astfel, aşa cum este organizat fluxul tehnologic al apei, nu se produc restituţii în emisarii naturali de

suprafaţă sau subterani care să modifice regimul natural al acestora.

În perioada de funcţionare a obiectivului nu vor rezulta ape uzate.




Pagina 58

4.1.3.2 Cantităţi şi caracteristici fizico – chimice ale apelor uzate evacuate

Pentru calculul restituţiei apelor uzate s-au utilizat prevederile SR 1846-1/2006 „Determinarea

debitelor de ape uzate de canalizare”, respectiv formula: Qu = Qc, unde Qc reprezintă debitele de apă

de alimentare caracteristice cerinţei de apă.

Astfel, cantitatea de apă uzată (Qu) se determină cu formulele:

Qu zi med= Qu (m3/zi)

Qu zi max= kziQu zi med (m3/zi)

Qu orar max= k0Qu zi max/24 (m3/h)

În care:

Qu - debitul specific al restituţiei de apă;

Qu zi med- debitul zilnic mediu de apă uzată;

Qu zi max- debitul zilnic maxim de apă uzată;

Qu orar max- debitul orar maxim de apă uzată;

kzi– coeficient de neuniformitate al debitului zilnic, 1,2;

k0– coeficient de neuniformitate al debitului orar, 2,8.

Ape uzate menajere

Qu zi med men= 0,9 m3/zi

Qu zi max men= 1,08 m3/zi

Ape uzate tehnologice – ape uzate rezultate de la spălarea podului sondei

Qu zi med spălare= Qc zi med spălare = 1,35 m3/zi

Qu zi max spălare = 1,62 m3/zi

Calculul apelor pluviale s-a realizat prin înmulţirea cantităţii multianuale de precipitaţii

corespunzătoare zonei (respectiv 580 l/m2.an), cu suprafeţele totale ale incintelor construite şi

neconstruite şi cu coeficienţii de scurgere prevăzuţi de SR 1846-1:2006 (0,10 pentru suprafeţe

înierbate, 0,85 pentru suprafeţe betonate, 0,90 pentru suprafaţa acoperişurilor construcţiilor). Dat

fiind faptul că platformele şi drumurile de acces interioare sun realizate din dale de beton, pentru

calculul apelor pluvial colectate a fost utilizat coeficientul de 0,1.

Qp = 0,1 x 7.731 m2 x 550 l/m2.an = 425,205 m3/an = 1,18 m3/zi.




Pagina 59

4.1.3.3 Sistemul de colectare a apelor uzate şi condiţiile tehnice pentru evacuarea acestora

În perioada de realizare a lucrărilor, sistemul de colectare a apelor uzate va consta în:

Fosă septică impermeabilizată pentru colectarea apelor uzate fecaloid – menajere rezultate

din activităţile igienico - sanitare ale personalului, montată conform normelor în vigoare. Golirea

fosei septice se va face periodic prin vidanjare, în baza contractului încheiat cu SC Vitserv SRL.

Grupul social, care cuprinde trei latrine, trei duşuri şi trei chiuvete, precum şi baraca bucătărie,

utilizate pentru nevoile personalului, sunt construcţii portabile, iar la terminarea lucrărilor vor fi

transportate pe alt amplasament.

Habă de colectare a apelor tehnologice şi pluviale cu capacitatea de 40 m3 - Apele

reziduale tehnologice, rezultate în urma scurgerilor tehnologice accidentale datorate

neetanşeităţilor din circuitul de utilizare a apei tehnologice, precum şi apele pluviale potenţial

impurificate din interiorul careului sondei vor fi evacuate întru-un bazin de colectare reziduuri

(habă metalică cu capacitatea de 40 m3, montată îngropat). Haba va fi în prealabil hidroizolată cu

soluţie bituminoasă aplicată în două straturi, urmând a fi aşezată pe un strat drenant de nisip cu

grosimea de 10 cm şi va fi prevăzută cu capac de protecţie şi împrejmuită. Colectarea apelor

tehnologice şi a apelor pluviale potenţial impurificate se va face prin intermediul unui sistem de

rigole şi canale interioare. Colectarea apelor pluviale se va realiza prin intermediul unui şanţ din

pământ cu secţiunea trapezoidala şi adâncimea de 0,25 m, în lungime de 300 m. Atât apele

reziduale tehnologice şi cele pluviale potenţial impurificate cât şi apele de zăcământ vor fi

evacuate de pe amplasament cu ajutorul autovidanjelor şi vor fi transportate la sonde de injecţie

autorizate.

Evacuarea tuturor categoriilor de ape uzate se va realiza în baza unor contracte încheiate cu societăţi

autorizate.

Pentru a reduce la minim formarea apelor uzate, careul sondei este prevăzut perimetral cu un şanţ de

gardă care permite colectarea şi evacuarea apelor pluviale convenţional curate. În acest fel se elimină

de asemenea posibilitatea pătrunderii apelor pluviale de pe terenurile învecinate în careul sondei.

O schiţă a sistemului de colectare a apelor uzate în perioada de execuţie a lucrărilor este prezentată

în Planşa nr. 4, Anexa A.

În etapa de funcţionare a sondei A1 Nădlac nu va necesară executarea unui sistem de colectare a

apelor uzate pe amplasament deoarece nu vor rezulta ape uzate din activitate.

4.1.3.4 Indicatori ai apelor uzate – concentraţii de poluanţi

Limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce trebuie să caracterizeze apele uzate

evacuate de pe amplasament în staţia de epurare sunt cele prevăzute de normativul NTPA-002

privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în




Pagina 60

staţiile de epurare (HG nr. 352/2005 privind modificarea şi completarea HG nr. 188/2002 pentru

aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate). Aceste

limite reprezintă concentraţii momentane.

4.1.3.5 Instalaţii de preepurare şi/sau epurare

În etapa de execuţie a lucrărilor cât şi în etapa de funcţionare nu sunt prevăzute instalaţii de

epurare/preepurare a apei uzate evacuate.

4.1.4 PROGNOZAREA IMPACTULUI

Lucrările de realizare a proiectului „Forajul sondei de explorare evaluare A1 Nădlac” nu se

constituie în surse cu impact potenţial asupra calităţii apelor subterane şi de suprafaţă.

Aşa cum a fost prezentat în secţiunile anterioare, zona studiată este mai sensibilă din punct de vedere

al apelor subterane, lucrările de foraj derulându-se în apropierea perimetrului de protecţie

hidrogeologică aferent frontului de captare Nădlac, precum şi în apropierea unui foraj de captare a

apei geotermale, utilizată pentru asigurarea agentului termic în oraşul Nădlac.

În urma consultărilor avute cu experţii geologi implicaţi în dezvoltarea proiectului apreciem că o

contaminare a apelor subterane în etapa de foraj cu substanţe ce intră în compoziţia fluidului de foraj

este practic imposibilă dacă se respectă tehnologia de foraj descrisă în prezentul studiu. Această

tehnologie implică tubarea şi cimentarea pereţilor sondei pe măsură ce se înaintează în adâncime,

precum şi menţinerea constantă a presiunii specifice fiecărui strat litologic traversat, prin utilizarea

unor agenţi de îngreunare ce modifică densitatea fluidului de foraj în funcţie de situaţie.

Prin menţinerea în echilibru a presiunilor din fiecare strat litologic traversat de instalaţia de foraj se

reduce posibilitatea ca în momentul pătrunderii în zăcământul de apă geotermală (aflat sub presiune)

presiunea să se modifice astfel încât potenţialul ascensional al acestora să fie afectat.

Trebuie precizat de asemenea faptul că pe structura Nădlac, ulterior forării sondei 4672 Nădlac ce

asigură în prezent exploatarea apei geotermale, au fost forate şi alte sonde (dintre care sonda 100 în

imediata vecinătate a amplasamentului sondei A1 Nădlac) ce nu au afectat funcţionarea sondei

geotermale.

Eventualele poluări ale apelor de suprafaţă pot fi favorizate de acţiunea fenomenelor meteorologice.

Ca urmare a acţiunii fenomenelor meteorologice sezoniere (ploi, vânturi puternice), materialele

rezultate în urma lucrărilor de executare a drumului de acces şi de amenajare a terenului pentru

organizarea de şantier pot influenţa calitatea apelor de suprafaţă, prin materiile în suspensie ce sunt

dislocate şi transportate în acestea.

De asemenea, în această etapă calitatea apelor subterane ar putea fi afectată de pierderi accidentale

de carburanţi sau uleiuri pe sol, provenite de la mijloacele de transport şi utilajele necesare




Pagina 61

desfăşurării lucrărilor, precum şi de la operaţiunile de umplere a rezervorului de motorină ce va

exista pe amplasament. Legăturile între rezervorul de motorină şi rezervoarele proprii motoarelor

termice alimentate cu combustibil lichid (cele două motoare ale instalaţiei de foraj, cele două

motoare de la grupurile electrogeneratoare, cele două motoare de la grupurile motopompă) sunt

realizate din conducte metalice cu conexiuni din materiale antiscântei (bronz).

Modul propus pentru gestionarea apelor uzate rezultate în urma lucrărilor de execuţie este conform

cu cerinţele legislaţiei de protecţia mediului.

Trebuie menţionat însă că impactul potenţial asupra resurselor de apă datorat lucrărilor de execuţie a

proiectului poate apărea accidental, gestionarea corespunzătoare a materialelor şi produselor utilizate,

precum şi a apelor uzate generate reducând în mod semnificativ probabilitatea apariţiei.

În ceea ce priveşte etapa de funcţionare, în cazul în care sonda va fi productivă, careul de

producţie va ocupa o suprafaţă de 24 m2 şi va fi împrejmuit cu gard din plasă de sârmă zincată pe

stâlpi metalici cu înălţimea de 2 m. Pentru această etapă nu au fost identificate surse cu impact

potenţial asupra calităţii apelor subterane şi de suprafaţă. În cazul executării de lucrări capitale sau

lucrări de închidere a sondei, sursele cu impact potenţial asupra calităţii apelor subterane şi de

suprafaţă vor fi similare cu cele aferente etapei de foraj a sondei. Pentru aceste situaţii se vor executa

însă proiecte specifice, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

4.1.5 MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

În etapa de execuţie a lucrărilor aferente proiectului analizat, principalul aspect ce trebuie analizat

se referă la tehnologia de execuţie a lucrărilor şi la măsurile adoptate în perimetrul în care acestea se

vor desfăşura. Având în vedere că lucrările propuse sunt amplasate în apropierea perimetrului de

protecţie hidrogeologică aferent frontului de captare Nădlac, se va acorda o atenţie deosebită în

prevenirea poluării solului şi a apelor subterane prin aplicarea unor măsuri şi a unor mijloace

tehnologice corespunzătoare.

În scopul reducerii riscurilor de poluare a apelor subterane şi de suprafaţă, în perioada de execuţie a

lucrărilor se vor lua următoarele măsuri:

Adoptarea unei tehnologii de forare adecvată, prin care să se reducă riscul de accidente care să

pună în pericol calitatea apei freatice sau a celei de suprafaţă;

Pentru protecţia apelor subterane Programul de construire a sondei prevede realizarea coloanelor

de ghidare şi ancoraj la adâncimea de 1.570 m cu rol de închidere a formaţiunilor slab

consolidate şi de izolare a circuitului fluidului de foraj de apele de suprafaţă şi subterane;

Pentru primele două intervale de forare (0 – 40 m şi 40 – 1.570) se va utiliza un fluid de foraj tip

natural dispersat. În acest interval se evită folosirea substanţelor periculoase ce ar putea prezenta

un risc pentru contaminarea stratelor acvifere;




Pagina 62

Pentru a nu se modifica potenţialul ascensional al apelor geotermale în etapa de forare, presiunea

specifică a acestor strate se va menţine în echilibru în permanenţă prin modificarea greutăţii

specifice a fluidului de foraj, utilizându-se agenţi de îngreunare specifici;

Rigolele şi canalele din interiorul careului sondei vor fi astfel amplasate încât să colecteze atât

scurgerile accidentale de ape reziduale tehnologice, cât şi apele pluviale potenţial impurificate din

zonele potenţial contaminate (terenul din jurul turlei, a habelor de curăţire şi de aspiraţie a

fluidului de foraj şi zona habelor de reziduuri). Aceste ape vor trebui decantate şi separate de

eventualele urme de produse petroliere;

Exploatarea va trebui să se realizeze într-un mod care să nu permită depăşirea cotei de gardă a

habei de stocare a apelor uzate;

Pentru a reduce la minim formarea apelor uzate, careul sondei va fi prevăzut perimetral cu un

şanţ de gardă care va permite colectarea şi evacuarea apelor pluviale convenţional curate;

Deşeurile solide nu se vor arunca în cursurile de apă. Se va realiza colectarea selectivă a acestora

şi evacuarea de pe amplasament în vederea valorificării/eliminării prin firme autorizate;

Se va asigura buna stare tehnică a vehiculelor, utilajelor şi echipamentelor care vor fi utilizate la

realizarea lucrărilor;

Operaţiile de întreţinere şi alimentare cu combustibil a vehiculelor nu se vor efectua pe

amplasament, ci în locaţii cu dotări adecvate;

Legăturile între rezervorul de motorină şi rezervoarele proprii motoarelor termice vor fi pozate

în interiorul unor valize metalice pentru a fi protejate împotriva distrugerii şi coroziunii (în cazul

conductelor), precum şi pentru o mai uşoară manipulare;

Se va elabora un Plan de prevenire a poluărilor accidentale şi instruirea personalului pentru

respectarea prevederilor acestuia.

Pe durata execuţiei lucrărilor se va avea în vedere respectarea prevederilor legislaţiei în domeniul

gospodăririi apelor şi a prevederile care vor fi cuprinse în Avizul de gospodărirea apelor ce va fi emis

de Administraţia Naţională Apele Române – Administraţia Bazinală de Apă Mureş.

În etapa de funcţionare nu sunt necesare măsuri pentru protecţia calităţii apelor de suprafaţă şi

subterane.




Pagina 63

4.2 AERUL

4.2.1 DATE GENERALE

4.2.1.1 Condiţii de climă şi meteorologice pe amplasament / zonă

Prin poziţia geografică zona analizată face parte din zona de climă temperată prin altitudine şi relief

din tipul de climat de câmpie, iar prin localizare se află în aria influenţelor oceanice.

Regimul precipitaţiilor este dependent de circulaţia maselor de aer ce asigură cantităţi anuale

ridicate care valoric cresc de la sub 550 mm (în vest şi sud-vest) la peste 650 mm la contactul cu

dealurile şi în nord. Ele cad în cca. 130 – 150 zile. În timpul anului intervalul ploios durează în mai şi

până în august fiind legat de frecvenţa maselor de aer oceanic. Cantităţile lunare cele mai ridicate

sunt în luna iunie (peste 80 mm în sud şi 75-80 mm în nord) şi în luna mai (în jur de 70 mm); valorile

ridicate din iulie şi august (50-70mm) se datoresc în bună parte ploilor de natură convectivă.

Potenţialul termic relevat prin valori moderate, indică veri calde dar nu fierbinţi, cu un număr

restrâns de intervale secetoase şi de uscăciune, toamne lungi, ierni scurte şi cu puţine zile geroase şi

primăveri timpurii. Desfăşurarea izotermelor este aproape paralelă şi ca dispunere în scădere de la

vest la est.

Circulaţia maselor de aer este dominant vestică facilitată de deschiderea largă pe această direcţie.

Ea cunoaşte o pondere diferită spaţial şi în timp pe trei coordonate – din sud-vest (mase umede,

calde mediteraneene), vest (mase umede şi răcoroase) şi nord-vest (reci şi umede).

Fenomenele atmosferice au o dezvoltare inegală în timp şi scad de la estul la vestul sau nordul la

sudul câmpiei. Bruma este frecventă în lunile de toamnă (octombrie şi noiembrie) şi în primăvară

(martie), viscolul este rar (0 – 2 zile), chiciura (3-5 zile), poleiul (2-5 zile), ceaţa (40-45 zile), secetele

(15-25 zile).

4.2.1.2 Scurtă caracterizare a surselor de poluare staţionare şi mobile existente în zonă,

surse de poluare dirijate şi nedirijate

În zona amplasamentului analizat nu există surse locale importante de impurificare a aerului

ambiental. Principalele activităţi care se pot fi constituie în surse de poluare a aerului în zona

amplasamentului sunt cele aferente traficului auto ce se desfăşoară pe drumul european E68 şi

lucrărilor agricole desfăşurate pe terenurile din vecinătate.

Calitatea aerului în localitatea Nădlac este monitorizată prin măsurători continue realizate în cadrul

staţiei de monitorizare a calităţii aerului amplasată la ieşirea din localitate, în apropierea limitei de

frontieră. Această staţie este parte integrantă din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Caliţăţii

Aerului (RNMCA) în care se realizează măsurători continue pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de




Pagina 64

azot (NO, NO2, NOX), monoxid de carbon (CO), pulberi în suspensie (PM10, PM2,5), ozon şi

precursori organici ai ozonului (benzen, etilbenzen, toluen, o-xilen, m-xilen, p-xilen).

Concentraţiile medii lunare de poluanţi înregistrate în anul 2011 la această staţie conform Raportului

anual privind calitatea aerului ambiental în judeţul Arad, elaborat de Agenţia pentru Protecţia

Mediului Arad sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel nr. 4-3 Indicatorii de calitate a aerului determinaţi în cadrul staţiei de monitorizare amplasată

în oraşul Nădlac

Luna

Indicatori monitorizaţi

NO2

µg/m3

SO2

µg/m3

PM10

µg/m3

CO

mg/m3

Benzen

µg/m3

Ian 20,99 9,61 27,06 0,81 7,53

Febr 21,16 9,84 33,94 0,83 6,64

Mar 17,47 11,34 29,16 1,02 4,62

Apr 15,95 6,27 25,94 1,01 2,64

Mai 15,78 5,35 19,56 0,30 1,87

Iun 12,91 5,10 15,26 0,17 ND

Iul 12,01 4,14 18,09 0,16 1,23

Aug 14,89 5,65 21,14 0,30 1,31

Sept 19,87 5,42 30,19 0,80 1,45

Oct 18,75 7,02 28,80 0,32 ND

Noi 19,63 9,39 53,81 0,96 ND

Dec 12,23 7,45 21,90 0,86 ND

Valori limită

conf. L

104/2011

M.O.L

200

µg/m3

M.O.L

350

µg/m3

M.Z.L

50

µg/m3

V.M.Z

10

mg/m3

M.A

5

µg/m3

M.O.L = Medii orare lunare M.Z.L= Medii zilnice lunare,V.M.Z = Valoarea maximă zilnică, M.A = Media anuală,

ND = Valoare nedeterminată

În urma analizării valorilor înregistrate la staţia de monitorizare a calităţii aerului ambiental Nădlac se

observă o depăşire a indicatorului PM10 pe luna noiembrie, aceasta putându-se datora influenţei

traficului, încălzirii rezidenţiale, precum şi condiţiilor meteo de calm atmosferic, nefavorabile

dispersiei. Conform analizei anterioare concluzionăm că în prezent calitatea aerului în zona

proiectului este bună, indicatorii analizaţi încadrându-se în limitele prevăzute de normativele în

vigoare, în condiţii meteorologice normale.

4.2.2 SURSE ŞI POLUANŢI GENERAŢI

În perioada de execuţie a lucrărilor pentru realizarea sondei de explorare-evaluare A1 Nădlac,

principalele surse de impurificare a aerului vor fi reprezentate de:




Pagina 65

Activităţile de manevrare a maselor de pământ (decopertare sol fertil, săpături, umpluturi,

nivelări, încărcare – descărcare, transport), a unor materiale de construcţie şi a deşeurilor de

construcţie – surse staţionare nedirijate. Poluanţi: particule;

Eroziunea eoliană de pe suprafeţele de teren perturbate sau lipsite de vegetaţie – surse staţionare

nedirijate. Poluanţi: particule;

Activităţile de cimentare a beciului sondei – surse staţionare nedirijate. Poluantul principal:

particule;

Degazeificatorul fluidului de foraj – sursă staţionară dirijată. Poluanţi: CO şi hidrocarburi

gazoase. Degazeificatorul poate fi de tip atmosferic sau cu vid, amplasat amonte sau aval de site.

Prin degazarea fluidului de foraj se elimină pericolele de incendiu şi pentru sănătatea

personalului. Debitele masice pentru această categorie sunt greu cuantificabile, deoarece în

această fază de derulare a proiectului nu există informaţii detaliate care pot conduce la o estimare

a cantităţilor de gaze evacuate şi a naturii acestor gaze;

Grupurile electrogene pentru asigurarea alimentării cu energie electrică (două generatoare cu

puterea de 450 kVA, dintre care unul de rezervă) . Poluanţi: NOx, SOx, CO, COV, particule;

Două motoare termice pentru acţionarea instalaţiei de foraj autopropulsată SK 775 – sursă

staţionară dirijată. Poluanţi: NOx, SOx, CO, COV, particule;

Două grupuri motopompă utilizate pentru prepararea fluidului de foraj şi circulaţia acestuia în

gaura de sondă în timpul forajului – sursă staţionară dirijată. Poluanţi: NOx, SOx, CO, COV,

particule;

Stocarea motorinei pe amplasament în rezervorul de 20 m3. Poluanţi: compuşi organici volatili;

Sursele de emisie mobile (vehicule şi utilaje ce participă la amenajarea terenului şi la transportul

materialelor şi echipamentelor, precum şi la aprovizionarea cu substanţe şi materiale pe durata

executării lucrărilor de construcţie a sondei A1 Nădlac). Poluanţi: NOx, SOx, CO, compuşi

organici volatili, particule cu conţinut de metale grele.

Sursele specifice perioadei de construcţie vor fi în principal surse de suprafaţă, deschise, libere.

Funcţionarea acestora va fi intermitentă, în funcţie de programul de lucru şi de graficul lucrărilor.

Durata lucrărilor de foraj este estimată la circa 60 de zile. După finalizarea lucrărilor de construcţie,

sursele menţionate mai sus vor dispărea.

Materialele de construcţie necesare nu vor fi preparate pe amplasament, ci vor fi aprovizionate de la

unităţi de preparare specializate din zonă.

Lucrările aferente proiectului vor fi realizate cu utilaje moderne (excavator, buldozer, încărcător,

instalaţie de foraj SK 775 etc).




Pagina 66

În perioada de exploatare a sondei A1 Nădlac singurele surse de poluanţi atmosferici sunt cele

aferente vehiculelor care asigură mentenanţa. Prezenţa lor pe amplasament va fi ocazională, fapt

pentru care nu au fost estimate emisiile atmosferice.

4.2.2.1 Emisii din surse staţionare nedirijate

Sursele staţionare nedirijate de impurificare a atmosferei în perioada de execuţie a lucrărilor propuse

sunt reprezentate de activităţile de manevrare a maselor de pământ (săpături, umpluturi, nivelări,

încărcare – descărcare, transport) pentru amenajarea careului sondei, de manevrare a unor materiale

de construcţie, precum şi de activităţile de prelucrare a elementelor metalice (tăieri şi sudură) şi de

cimentare a beciului sondei.

Lucrările de săpătură pentru amenajarea careului sondei se vor executa mecanic. Pentru amenajarea

organizării de şantier şi a careului sondei se va îndepărta stratul vegetal pe o grosime medie de 20 cm

de pe o suprafaţă de cca. 6000 m2. În exteriorul careului sondei se vor executa şanţuri de gardă.

Beciul sondei va fi realizat prin săpare şi va avea următoarele dimeniuni: lungime 2 m, lăţime 2 m şi

adâncime 2 m. Pereţii şi baza beciului vor fi izolate cu geomembrane şi cimentate cu un strat cu

grosimea de 20 cm.

Cea mai mare parte a acestor operaţii se vor constitui în surse de emisie a prafului în atmosferă.

O sursă suplimentară de praf este reprezentată de eroziunea eoliană, fenomen care însoţeşte, în

mod inerent, lucrările de construcţie. Fenomenul apare datorită existenţei, pentru un anumit interval

de timp, a suprafeţelor de teren neacoperite expuse acţiunii vântului.

Praful generat de manevrarea materialelor şi de eroziunea vântului este, în principal, de origine

naturală (particule de sol, praf mineral).

Operaţiile de tăiere a elementelor metalice pot conduce la emisii de particule metalice.

Se menţionează faptul că surselor caracteristice activităţilor din etapa de execuţie a lucrărilor nu li se

pot asocia concentraţii în emisie, fiind surse libere, deschise, nedirijate. Din acelaşi motiv, acestea nu

pot fi evaluate în raport cu prevederile Ordinului nr. 462/1993 şi nici cu alte normative referitoare la

emisii.

Specificăm faptul că emisiile de particule din timpul lucrărilor de manevrare a pământului sunt direct

proporţionale cu conţinutul de particule mici (d < 75 μm), invers proporţionale cu umiditatea

solului/pământului şi, după caz, cu viteza de deplasare şi cu greutatea utilajelor.

Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă de ca urmare a manevrării maselor de pământ s-au

determinat cu ajutorul metodologiei „EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook

2009” (CORINAIR), în care au fost utilizaţi factorii de emisie specifici fiecărui indicator şi suprafaţa

pe care aceste tipuri de lucrări se desfăşoară. Valorile totale din tabel referitoare la emisiile de

particule reprezintă debite masice maxime orare care ar apărea, în mod ipotetic, dacă întreaga gamă

de lucrări s-ar executa simultan.




Pagina 67

Tabel nr. 4-4 Surse staţionare nedirijate

Denumirea sursei

Debite masice de particule pe spectru dimensional

TSP PM 10 PM 2.5 TSP PM 10 PM 2.5

g/s t/perioada de execuţie

Manevrarea maselor de

pământ 0,032 0,016 0,0015 3,276 1,642 0,164

Debitul masic de pulberi (TSP) evacuate în atmosferă ca urmare a eroziunii eoliene s-a determinat cu

ajutorul metodologiei US EPA - AP42 (Secţiunea 11.9 – Western Surface Coal Mining), în care a

fost utilizat factorul de emisie specific fenomenului de eroziune eoliană de 0,85 Mg/ha.an şi

suprafaţa pe care se vor desfăşura lucrările de execuţie a proiectului de 0,615 ha. Conform literaturii

de specialitate debitul masic pentru poluantul PM10 este considerat a fi 75% din valoarea debitului

masic corespunzător poluantului TSP. Rezultatele calculului sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel nr. 4-5 Debite masice de pulberi în suspensie rezultate în urma fenomenului de eroziune

eoliană

Denumirea sursei Poluant Factor de emisie (conform

US EPA – AP42)

Debit masic

t/an t/lună g/s

Eroziunea

vântului

TSP 0,85 0,52 0,0435 0,016

PM10 ND 0,39 0,0325 0,0125

* ND – Factorul de emisie este nedeterminabil în metodologia propusă de US EPA – AP42 pentru eroziunea eoliană

Depozitarea motorinei pe amplasament. Poluanţii caracteristici acestui tip de sursă sunt compuşii

organici volatili (COV). Cu privire la emisia de COV, trebuie reţinut că aceasta are un caracter

intermitent şi este variabilă în timp, fiind dependentă de cantitatea de motorină depozitată. Pe

amplasament va exista un rezervor cilindric de 20 m3, construit conform normelor de siguranţă în

vigoare, pentru stocarea motorinei necesară alimentării tuturor motoarelor termice existente pe

locaţie (motoarele instalaţiei de foraj, generatoarele electrice, grupurile motopompă).

Alimentarea acestui rezevor se va face direct de la o autocisternă de combustibil prin intermediul

unor legături flexibile cu conexiuni din material antiscânteie, măsurarea nivelului realizându-se

automatizat.

Pentru a cuantifica emisiile aferente depozitării motorinei am considerat situaţia cea mai

defavorabilă: rezervorul de motorină este plin, iar emisiile de COV au loc continuu. Debitele masice

au fost calculate pe baza factorilor de emisie propuşi de metodologia US EPA - AP42, respectiv 0,12

kg/m3 zi.




Pagina 68

Tabel nr. 4-6 Debite masice de COV generate la depozitarea motorinei pe amplasament

Nr. rezervoare Capacitate (m3) Grad de umplere

(%)

Emisii COV

(g/s) (kg/h)

1 22,7 100 0,027 0,100

4.2.2.2 Emisii din alte surse mobile

Pentru alimentarea cu energie electrică a organizării de şantier sunt prevăzute două generatoare

(grupuri electrogene), cu puterea de 450 kVA fiecare, unul fiind de rezervă, antrenate de motoare

Diesel alimentate cu combustibil lichid (motorină). Generatoarele asigură energia electrică necesară

alimentării barăcilor personalului, iluminatului locaţiei şi a tuturor echipamentelor ce necesită o astfel

de energie pentru funcţionare. Consumul de motorină la funcţionarea la capacitate maximă este de

aproximativ 50 l/h. Evacuarea gazelor arse se va realiza prin intermediul unui eşapament dotat cu

amortizor de zgomot Generatoarele vor fi prevăzute cu regulator mecanic de turaţie, alternator,

şasiu, rezervor de combustibil montat pe şasiu, amortizoare vibraţii între grup şi şasiu, carcasă

insonorizantă, dispozitiv de reducere a zgomotului.

Pentru acţionarea instalaţiei de foraj autopropulsată SK 775, ce realizează manevrarea garniturii de

foraj în gaura de sondă, sunt utilizate două motoare termice alimentate cu combustibil lichid

(motorină). Consumul de motorină este de aproximativ 70 l/h. Motoarele termice sunt prevăzute cu

eşapament dotat cu amortizor de zgomot, având Hc = 2 m.

Cele două grupuri motopompă, formate fiecare dintr-o pompă de tip Magnum 1000 şi motor

Diesel Detroit, au rolul de a ajuta la prepararea noroiului de foraj, iar după aceea la circulaţia acestuia

în gaura de sondă în timpul forajului. Consumul de motorină este de aproximativ 20 l/h. Evacuarea

gazelor arse se va realiza prin intermediul unui eşapament prevăzut cu amortizor de zgomot.

Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă din aceste surse s-au determinat cu ajutorul

metodologiei „EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook 2009” (CORINAIR),

utilizând factorii de emisie specifici tipului de activitate în funcţie de combustibilul utilizat (motorină)

şi consumul de combustibil aferent fiecărei instalaţii. Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai

jos.

Tabel nr. 4-7 Alte surse mobile

Sursa de emisie Emisii g/h g/s

Generator

NOx 1377,264 0,382

CO 450,324 0,125

NMVOC 142,170 0,039

SO2 210,000 0,058

PM10 87,612 0,024

Grup motopompă NOx 655,840 0,182

CO 214,440 0,059




Pagina 69

Sursa de emisie Emisii g/h g/s

NMVOC 67,700 0,018

SO2 100,000 0,027

PM10 41,720 0,011

Instalaţie de foraj

NOx 1928,169 0,535

CO 630,453 0,175

NMVOC 199,038 0,055

SO2 294,000 0,081

PM10 122,656 0,034

*Ordinul 462/1993 nu prevede limite pentru aceste tipuri de surse.

4.2.2.3 Surse mobile

În perioada de execuţie a lucrărilor necesare pentru execuţia sondei A1 Nădlac, sursele mobile vor fi

reprezentate de utilajele necesare desfăşurării lucrărilor de amenajare a terenului, de vehiculele care

vor asigura transportul materialelor de construcţii, precum şi aprovizionarea cu materiale şi substanţe

necesare execuţiei, şi de vehiculele necesare evacuării apelor uzate şi deşeurilor de pe amplasament.

Pentru calculul emisiilor orare de poluanţi atmosferici s-a luat în calcul ipoteza prezenţei

/funcţionării simultane pe amplasament a două autovehicule grele şi a unui utilaj terasier, de diferite

capacităţi. Toate aceste surse sunt echipate cu motoare care utilizează ca şi carburant motorina.

Pentru execuţia lucrărilor se va utiliza motorină cu un conţinut de 0,2 % sulf, în cantitate de

aproximativ 0,1 tone/zi.

Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă de sursele mobile s-au determinat cu ajutorul

metodologiei „EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook 2009” (CORINAIR),

utilizând factorii de emisie specifici tipului de autovehicul, tipului de carburant, categoriei de drum,

vitezei de rulare, luând în considerare consumurile de carburant şi numărul de kilometri parcurşi.

Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel nr. 4-8 Surse mobile în perioada de execuţie

Denumirea sursei Poluanti si debite masice (g/h)

NOx CO2 CO Pb N2O

TOTAL surse mobile 7,559 0,650 1,634 0,664 0,061

Ordinul 462/1993 nu prevede limite pentru sursele mobile. Ordinul indică faptul că emisiile

poluante ale autovehiculelor rutiere se limitează cu caracter preventiv prin condiţiile tehnice

prevăzute la inspecţiile tehnice ce se efectuează periodic pe toată durata utilizării autovehiculelor

rutiere înmatriculate în ţară.




Pagina 70

4.2.3 PROGNOZAREA POLUĂRII AERULUI

Prognozarea poluării aerului ambiental s-a realizat cu ajutorul aplicaţiei software OML-Multi. Acesta

utilizează un model bazat pe o ecuaţie Gausiană a penei de poluant pentru surse continue de emisie.

Modelul calculează concentraţiile de poluanţi dispersaţi în mediul înconjurător pe baza unui set de

date de intrare care includ:

Caracterizarea condiţiilor meteorologice (direcţia principală a vântului, viteza vântului,

turbulenţă, temperatura aerului, mediu rural/urban);

Caracterizarea sursei (tipul sursei, debitul masic, înălţimea, viteza gazelor, temperatura gazelor);

Caracterizarea spaţială a zonei investigate (cu posibilitatea reprezentării grafice a isoliniilor de

concentraţii pe hărţi sau imagini).

Pentru modelarea dinamicii poluanţilor au fost utilizate ca date de intrare debitele masice de poluanţi

prezentate în secţiunea anterioară. Valorile concentraţiilor maxime şi distanţa la care acestea pot fi

atinse sunt prezentate în tabelele următoare. În anexele acestui studiu se găsesc reprezentările grafice

realizate pentru dispersia în atmosferă a poluanţilor de interes.

Raportarea valorilor concentraţiilor maxim obţinute s-a făcut la valorile limită şi pragurile de alertă

prevăzute de Legea 104/2011 privind calitatea aerului ambiental.

S-a constatat astfel că pentru toţi poluanţii atmosferici emişi în mediu, atât la limita amplasamentului

cât şi la nivelul celor mai apropiaţi receptori sensibili, concentraţiile se situează sub limitele prevăzute

de ordinul mai sus amintit, indicând lipsa unui impact potenţial asupra calităţii aerului ambiental.

Facem precizarea însă că, în condiţiile cele mai nefavorabile (lipsă precipitaţii, viteză mică a vântului,

derularea simultană a mai multor operaţii de manevrare pământ pe întreaga suprafaţă a careului

sondei) depăşiri ale limitelor orare (praguri de alertă) pentru PM10 pot apare în zona fronturilor de

lucru (interiorul ampasamentului).

Subliniem faptul că în zona analizată nu există surse importante de impurificare a aerului, astfel încât

emisiile generate din activitatea analizată să poată contribui la depăşirea limitelor prevăzute de Legea

104/2011.




Pagina 71

Tabel nr. 4-9 Concentraţii maxime pe diferite intervale de mediere

Sursa Poluant Interval de mediere

Concentraţia maximă

Observaţii Cmax [μg/m3]

Prag de alertă (PA)

[μg/m3]

Valoare limită = prag de intervenţie

(VL/PI) [μg/m3]

Manevrare pământ PM10 Media zilnică 29,71 35 50 <PA; <VL/PI

Funcţionarea instalaţiei de foraj şi a

generatorului

SO2 Media orară 178,2 245 350 <PA; <VL/PI

CO Valoarea maximă zilnică a mediilor

pe 8 ore 384,4 700 1000 <PA; <VL/PI

Tabel nr. 4-10 Comparaţie între concentraţiile maxime şi valorile limită

Poluant

Distanţa dintre sursă şi receptorii

sensibili [m]

Plaja de concentraţii

[μg/m3]

Concentraţia de poluant înregistrată la nivelul celui mai apropiat receptor

sensibil [μg/m3]

Pragul de alertă pentru sănătate

(PA) [μg/m3]

Valoare limită = prag de intervenţie

pentru sănătate (VL/PI) [μg/m3]

Valoarea limită de protecţie a

vegetaţiei/ecosisteme [μg/m3]

Observaţii

PM10 175,89 0 - 175,89 <2 26,25 37,5 - <PA; <VL/PI

SO2 208,08 0 – 208,08 30 - 40 183,75 262,5 - <PA; <VL/PI

CO 208,08 0 – 208,08 <80 525 750 - <PA; <VL/PI




Pagina 72

Cu privire la dispersia poluanţilor atmosferici trebuie făcute următoarele observaţii:

Dispersia poluanţilor se va realiza preponderent pe direcţia NE (în direcţia predominantă a

vântului);

Concentraţiile maxime se vor înregistra la distanţe cuprinse între 56 - 249 m de amplasament.

La aceste distanţe nu se găsesc, pe niciuna din direcţiile geografice, receptori sensibili;

Concentraţiile maxime estimate nu sunt în măsură să depăşească pragurile de evaluare pentru

sănătatea umană şi pentru vegetaţie impuse în L 104/2011;

Concentraţiile maxime estimate nu sunt în măsură să depăşească valorile limită prevăzute de

legislaţia în vigoare;

Lucrările analizate aici au o desfăşurare pe maximum 60 zile, astfel că ele nu pot fi raportate

la limitele anuale privind protecţia vegetaţiei şi a ecosistemelor.


4.2.4.1 Soluţii tehnice pentru controlul poluării aerului

Deşi, aşa cum a fost arătat anterior, nu există riscul depăşirii valorilor limită prevăzute pentru

indicatorul particule cu dimensiunea mai mică sau egală cu 10 m (PM 10), se recomandă ca

eventualele lucrări de manevrare a maselor de pământ să se facă în urma umectării materialului dacă

aceste operaţiuni vor avea loc în sezonul cald.

Apreciem că pentru celelalte surse de poluanţi atmosferici nu este necesară adoptarea unor măsuri

pentru controlul poluării aerului.

4.2.4.2 Instalaţii propuse pentru controlul emisiilor şi eficienţa lor

Instalaţiile existente pe amplasament pentru controlul emisiilor atmosferice sunt:

Sistemul de degazeificare a apelor de foraj (utilizat în perioada probelor de sondă) care are rolul

de a reţine urmele de hidrogen sulfurat (HsS) din apa de foraj;

Instalaţiile aferente motoarelor termice staţionare, echipamente noi cu nivele reduse ale emisiilor

de poluanţi.

Tabel nr. 4-11 Instalaţii pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor evacuate), măsuri de prevenire a

poluării aerului

Denumirea sursei de poluare

Denumirea şi tipul instalaţiei de

tratare

Poluanţii reţinuţi

Eficienţa instalaţiei, în concordanţă cu

documentaţia tehnică de proiectare

Alte măsuri de prevenire a poluării

Degazeificator Filtru HsS HsS 95% -




Pagina 73

4.2.4.3 Alte măsuri de diminuare a impactului asupra aerului

Pentru diminuarea impactului asupra calităţii aerului, se recomandă luarea următoarelor măsuri în

perioada de execuţie a lucrărilor:

Utilizarea în perioada de execuţie exclusiv a unor echipamente şi utilaje noi, conforme din punct

de vedere tehnic cu cele mai bune tehnologii existente;

Verificări tehnice periodice ale autovehiculelor şi utilajelor folosite la realizarea lucrărilor;

Reducerea vitezei de circulaţie pe drumurile publice a vehiculelor grele pentru transportul

materialelor;

Amenajarea drumurilor de acces către şi în interiorul organizării de şantier cu platforme de

circulaţie dimensionate corespunzător gabaritelor mijloacelor de transport şi întreţinerea

permanentă într-o stare bună a acestora;

Prevenirea ridicării prafului din zona de desfăşurare a lucrărilor de execuţie prin acţiuni de

stropire în perioadele de vreme uscată;

Asigurarea unui management corect al materialelor utilizate în perioada de construcţie;

Oprirea motoarelor utilajelor în perioadele în care nu sunt implicate în activitate;

Oprirea motoarelor vehiculelor în intervalele de timp în care se realizează încărcarea/ descărcarea

materialelor şi substanţelor.




Pagina 74

4.3 SOLUL

4.3.1 DATE GENERALE

Regiunea de vest a ţării, în care se va realiza proiectul ce face subiectul acestui studiu, este

caracterizată, din punct de vedere pedologic, prin prezenţa unui număr variat de soluri din categoria

celor de luncă, de terasă şi de câmpie. Solurile din cadrul acestor grupe sunt formate exclusiv pe

aluviuni şi au evoluat sub influenţa directă a apei freatice. Aceste soluri s-au format sub acţiunea

dominantă a procesului pedogenetic de bioacumulare. Acestea au evoluat diferit, în funcţie de roca

parentală asupra căreia a acţionat (loess, aluviuni), de pânza freatică sau activitatea antropică. Toate

solurile actuale se găsesc intr-un stadiu de evoluţie secundară şi conţin un procent ridicat de săruri

usor solubile.

Astfel, clasele de soluri specifice secţiunii considerate pentru regiunea de vest a ţării (secţiunea B,

figura nr. 4-6), sunt, conform SRTS (Sistemul român de taxonomie a solurilor) 2003:

Cernisoluri;

Salsodisoluri;

Hidrisoluri;

Protisoluri şi antrisoluri.

De asemenea, conform claselor de sol amintite anterior, în regiunea studiată sunt prezente mai multe

tipuri de sol. Astfel, tipurile de sol specifice clasei cernisolurilor, prezente în această regiune, sunt

cernoziomurile şi faeoziomurile. Din clasa salsodisolurilor, tipul predominant de sol este reprezentat

de soloneţ, iar din clasa hidrisolurilor este prezent solul de tip gleisol. În lungul cursurilor de apă,

există şi aluvisoluri, tipuri de soluri aparţinând clasei protisoluri şi antrisoluri, in timp ce, din clasa

pelisolurilor, sunt prezente soluri de tip vertisol.

Din clasa cernisolurilor, la vest, nord-vest de amplasament, tipurile caracteristice de sol sunt

cernoziomurile, soluri cu o textură lutoasă, respectiv lutoargiloasă. Acest tip de sol s-a format pe

materiale parentale care conţin carbonat de calciu, reprezentate de loess şi depozite loessoide şi, în

unele cazuri, depozite nisipoase, aluviuni vechi, argile şi luturi. Cernoziomurile au proprietăţi fizice,

hidrofizice, chimice, termice şi de aeraţie foarte bune, fiind indicate pentru toate folosinţele şi

culturile agricole.

În anumite areale încadrate în secţiunea B, inclusiv la nord de amplasament,există soluri de tip

soloneţ, a cărui material parental este constituit din depozite aluviale cu diferite texturi, sau din

marne salifere de vârste geologice diferite. Acest tip de sol prezintă proprietăţi fizice, chimice şi

biologice deficitare, motiv pentru care fertilitatea naturală este foarte mică. Astfel, în condiţii naturale

sunt ocupate de pajişti de foarte slabă calitate, nefiind recomandate culturilor agricole nici în

condiţiile aplicării unor lucrări de ameliorare radicală, precum: lucrări hidrotehnice, lucrări de

îmbunătăţiri funciare, lucrări agrofizice, măsuri agrochimice, sau biologice. Terenul propus pentru

realizarea viitoarei sonde A1 Nădlac, prezintă caracteristicile clasei hidrisoluri, tipurile specifice de sol




Pagina 75

fiind lăcoviştile, soluri cu o textură lutoasă şi o alcalinizare slab-moderată. În partea de nord a

amplasamentului există lăcovişti sărăturate, în timp ce, pentru restul arealului, caracteristicile acestui

tip de sol sunt reprezentate de apartenenţa la genul de lăcovişti sărăturate, formate pe depozite

fluviatile şi fluvio-lacustre recente.

În zona analizată solul este utilizat în scopuri agricole. Din punct de vedere ecologic acest fapt

prezintă avantaje şi dezavantaje. Avantajele sunt date de menţinerea funcţiilor ecologice prin

existenţa unui ecosistem semi-natural, iar dezavantajele sunt date de limitarea rolului productiv al

acestei componente la a susţine specii vegetale de interes socio-economic (un grad de biodiversitate

scăzut).

În prezent nu există informaţii privind starea structurală şi calitativă a solului din amplasament, însă

studiul pedologic va evidenţia aceste caracteristici şi va putea constitui un reper pentru lucrările

ulterioare de refacere a acestei componente de mediu.

Figura nr. 4-6 Reprezentarea grafică a principalelor tipuri de soluri din zona amplasamentului

viitoarei sonde A1 Nădlac

B

A

B

A

B

B

B




Pagina 76

4.3.2 SURSE DE POLUARE A SOLURILOR

Din punct de vedere structural, lucrările propuse vor duce la afectarea temporară a unei suprafeţe de

cca. 6.150 m2 (careul sondei şi drumul de acces proiectat). Pe o parte din această suprafaţă solul fertil

va fi decopertat şi depozitat în vederea reutilizării acestuia la finalizarea lucrărilor. Următorul orizont

de sol va fi afectat din punct de vedere structural prin lucrări de nivelare şi expunere la acţiunea

agenţilor erozionali.

Din punct de vedere al poluării solului facem precizarea că prin analiza proiectului au fost

identificate doar surse potenţiale de poluare a solului. Apariţia unor poluări poate fi doar de natură

accidentală şi presupune nerespectarea măsurilor prevăzute în proiect sau manifestarea unor riscuri

(vezi capitolul 7).

Sursele potenţiale de poluare a solului sunt:

Gestionarea neadecvată a fluidului de foraj, detritusului şi a apelor reziduale;

Scurgeri accidentale de carburanţi, lubrifianţi şi substanţe chimice;

Gospodărirea incorectă a deşeurilor (vezi capitolul 3).

Aşa cum a fost prezentat în secţiunile anterioare, fluidul de foraj poate să conţină produşi cu diferite

grade de periculozitate (în principal în privinţa expunerii personalului).

Poluanţii care pot afecta calitatea solului sunt: hidrocarburile din produsele petroliere, unele săruri

(cloruri, sulfaţi), acizi (HCl), sodă caustică, substanţe tensioactive.

4.3.3 PROGNOZAREA IMPACTULUI

Impactul asupra stratului de sol fertil. Aşa cum a fost prezentat anterior, proiectul presupune

decopertarea solului fertil de pe o parte a suprafeţelor aferente acestuia, pe o adâncime de 20 cm.

Solul decopertat va fi depozitat în vederea refacerii amplasamentului la finalizarea lucrărilor.

Depozitarea acestuia se va face în vecinătatea careului de foraj, pe o înălţime ce nu va depăşi 1,5 m.

Această măsură va permite salvarea solului fertil şi reducerea riscurilor privind contaminarea acestuia

cu eventuale scurgeri accidentale de produse. Facem totuşi menţiunea că sub aspect biologic,

capacitatea productivă a solului decopertat va fi redusă prin depozitare. Refacerea acestei capacităţi

se va face într-un interval de 2-3 ani şi este independentă de eventualul aport de fertilizanţi prevăzut

pentru etapa de refacere a amplasamentului.

Impactul asupra celui de al doilea orizont de sol. Lucrările propuse vor afecta structural solul

aflat în cel de al doilea orizont prin realizarea unor lucrări permanente (beciul sondei) şi a unor

lucrări temporare (excavare/nivelare pentru amenajarea terenului). Apreciem că ocuparea temporară

cu lucrări a amplasamentului nu va fi în măsură totuşi să genereze un impact puternic asupra celui de

al doilea orizont de sol care să ducă la schimbări ireversibile în structura şi capacitatea sa productivă.

Impactul datorat unor poluări accidentale. Aşa cum a fost prezentat anterior, prezenţa unor

produse periculoase pe amplasament conduce la considerarea unor riscuri privind apariţia unor




Pagina 77

poluări accidentale. Natura produselor periculoase (carburanţi, uleiuri, fluid de foraj, ingrediente

solide ale fluidului de foraj) face ca în urma unor eventuale scurgeri / împrăştieri de produse la

suprafaţa solului să se poată interveni rapid pentru colectarea solului contaminat (cu gestionarea

adecvată a acestuia) şi îndepărtarea riscurilor privind extinderea poluării. Aplicarea corectă a

măsurilor de intervenţie în caz de poluări accidentale va asigura în astfel de situaţii un impact redus la

nivelul solului cu posibilitatea limitării şi minimizării efectelor acestuia.

În privinţa posibilităţii pătrunderii lichidului de foraj în sol şi apa subterană în timpul execuţiei

forajului facem precizarea că tehnologia de execuţie a sondei presupune:

Realizarea beciului sondei, o construcţie din beton dimensiunile 2 x 2 x 2 m. Rolul acestui beci

este tocmai acela de a proteja solul din jurul găurii de sondă precum şi de a preveni producerea

unor surpări.

Execuţia unei coloane de ancoraj cu adâncimea de 40 m, al cărei rol este acela de a asigura

închiderea stratelor de suprafaţă slab consolidate şi de a împiedica poluarea solului şi a apelor

subterane.

Transportul fluidului de foraj către sapă printr-un circuit închis care să evite scurgerea fluidului la

suprafaţa terenului. Se realizează astfel protejarea solului la gura sondei, dar şi a personalului.

Date fiind elementele prezentate mai sus apreciem că impactul asupra solului este unul redus ca

intensitate şi extindere spaţio-temporală, având în considerare şi reversibilitatea acestor procese

(refacerea terenului pe o suprafaţă de peste 99% din cea afectată de proiect, deoarece la terminarea

lucrărilor va rămâne ocupată o suprafaţă de 24 m2 pentru careul de producţie).


Ca măsură de intervenţie în caz de poluări accidentale ale solului este necesară asigurarea unui

recipient metalic (de minim 1 m3) în care să poată fi stocat pământ contaminat în eventualitatea

apariţiei unei poluări accidentale a solului cu fluid de foraj sau hidrocarburi. Existenţa acestui

recipient va permite desfăşurarea unor intervenţii rapide în cazul producerii unor poluări accidentale

şi astfel minimizarea efectelor poluării şi a riscurilor privind extinderea poluării. Recipientul va trebui

să nu aibă o altă întrebuinţare pe toată durata derulării proiectului.

Depozitarea solului fertil se va face astfel încât să se evite contaminarea acestuia. Înălţimea de

depozitare nu trebuie să depăşească 1,5 m.

Din măsurile prevăzute în proiect pentru protecţia şi refacerea solului amintim aici:

Ocuparea terenului numai după decopertarea solului fertil. Acesta se depozitează şi apoi, la

terminarea lucrărilor, este folosit la refacerea amplasamentului;

Amplasarea utilajelor şi instalaţiilor se va face numai pe platelaje din lemn dimensionate

corespunzător;




Pagina 78

Utilizarea habelor metalice etanşe pentru colectarea reziduurilor (detritus, ape reziduale, deşeuri

de fluid de foraj);

Minimizarea cantităţilor de fluid de foraj prin prevederea unui sistem de curăţire a fluidelor care

permite recircularea acestora, după îndepărtarea impurităţilor şi tratare în vederea corectării

caracteristicilor acestora;

Utilizarea unui circuit închis şi sigur pentru circulaţia de suprafaţă a fluidului de foraj;

Realizarea rigolelor de colectare a scurgerilor, protejate, pentru a nu permite infiltrarea sau

deversarea pe sol şi conducerea acestor categorii de reziduuri în habele de stocare;

Dotarea careului sondei cu spaţii amenajate corespunzător pentru stocarea carburanţilor,

lubrifianţilor şi a substanţelor chimice folosite la prepararea şi corectarea caracteristicelor

fluidelor de foraj;

Manipularea şi utilizarea substanţelor chimice şi a fluidelor de foraj de către operatori specializaţi;

Amenajarea spaţiilor speciale pentru colectarea şi stocarea temporară a altor categorii de deşeuri

(ambalaje, uleiuri uzate, deşeuri menajere);

Eliminarea controlată a deşeurilor generate pe amplasament prin intermediul unor firme

autorizate.

La finalizarea lucrărilor amplasamentul este degajat de echipamente, materiale şi deşeuri şi se trece la

refacerea solului prin lucrări agrotehnice specifice. Lucrările de refacere vor fi precedate de analize

ale calităţii solului pe baza cărora să fie selectate măsurile de refacere necesare. Calitatea solului la

predarea amplasamentului trebuie să corespundă condiţiilor iniţiale. Etapele prevăzute pentru

refacerea amplasamentului constau în:

demontarea şi transportul instalaţiilor şi dotărilor din careul sondei;

transportul materialelor şi deşeurilor (detritus, ape reziduale);

transportul materialelor folosite la amenajarea platformelor (dale, platelaje din lemn, balast, piatră

spartă) în baza de producţie a constructorului sau la altă locaţie;

împingerea cu buldozerul a pământului din depozitul de pământ pe toată suprafaţa, astuparea

şanţului de gardă perimetral;

scarificarea, urmată de arătură, fertilizarea cu îngrăşăminte naturale şi anorganice;

prelevarea de probe de sol cu respectarea Ordinului 756/1997 al MAPPM şi analiza acestora în

laboratoare specializate (OSPA). Rezultatele analizelor se compară cu valorile determinate iniţial

(înainte de începerea lucrărilor la obiectiv), pentru a se verifica modul de refacere a

amplasamentului.

Facem de asemenea precizarea că suprafaţa care rămâne ocupată definitiv (24 m2) va fi împrejmuită

cu gard din sârmă şi stâlpi din metal (pentru asigurarea securităţii capului de foraj). Accesul la sondă

cu mijloace de transport şi utilaje se va face doar în cazul reparaţiilor capitale, lucrări ce se vor

programa şi executa de regulă în afara perioadei de vegetaţie a culturilor.




Pagina 79

4.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.4.1 DATE GENERALE

4.4.1.1 Caracterizarea subsolului pe amplasament

Din punct de vedere geologic, regiunea în care se încadrează amplasamentul analizat este situată în

partea de vest a aliniamentului Munţilor Apuseni şi Munţilor Poiana Ruscăi din orogenul Carpaţilor

Occidentali, unde se desfăşoară o structură de platformă rigidă cu fundament carpatic. Aceasta intră

în contact tectonic cu fundamentul Depresiunii Panonice în lungul unei falii crustale, situată la vest

de graniţa României. Până în Miocenul inferior, această regiune a funcţionat asemeni unei arii

continentale. Între Miocen inferior şi sfârşitul Ponţianului, arealul a intrat în submersie, după care a

existat o evoluţie, în condiţii subaeriene, fiind supusă factorilor modelatori externi, din care, reţeaua

hidrografică venită din Carpaţi a avut cel mai important rol. La nivelul Cuaternarului apar cele mai

importante forme de acumulare, fiind cunoscute, la suprafaţă, depozitele din perioada Pleistocenului

superior, care formează un sistem de conuri de dejecţii, terase şi câmpii aluviale ale reţelei

hidrografice principale.

Amplasamentul aferent viitoarei sonde A1 Nădlac s-a creat prin eroziune a unei zone largi

depresionare, în care s-a depus marele con aluvionar al Mureşului, ce atinge grosimi de 100 - 140 m.

Ultima etapă de evoluţie a teritoriului se derulează la nivelul Holocenului superior, când, în condiţii

fluvio-lacustre, s-au depus depozite diferite fine, de natură nisipos-argiloasă-prăfoasă: argile gălbui,

uneori cenuşii prăfoase sau nisipoase, nisipuri argiloase-prăfoase şi prafuri argiloase. Acestea pot

atinge grosimi de 8 – 12 metri, după care sunt interceptate aluviuni precum nisipurile şi pietrişurile,

care conţin apă subterană (Figura nr. 4-7).

4.4.1.2 Structura tectonică, activitate seismologică

Din punct de vedere seismic, zona studiată este situată gradul 7, zona de calcul C (conform

Normativului P100-2006 – România, Zonare seismică), cu coeficientul seismic Ks=0,16 g şi o

valoare a perioadei de colţ Tc(sec)=0,7 s ”.




Pagina 80

Figura nr. 4-7 Harta geologică a zonei amplasamentului viitoarei sonde A1 Nădlac

4.4.2 IMPACTUL PROGNOZAT

În perioada de execuţie, impactul asupra mediului geologic se manifestă direct prin extragerea unui

volum de cca. 696 m3 de material, de pe o adâncime de până la 2.980 m.

Evaluarea impactului asupra mediului geologic a proiectului propus s-a realizat prin analizarea

următoarelor aspecte:

Posibilitatea contaminării stratelor acvifere subterane cu fluid de foraj;

Posibilitatea antrenării unor poluanţi existenţi în acviferul freatic şi transportul lor către stratele

acvifere de adâncime.

În privinţa posibilităţii pătrunderii fluidului de foraj în stratele subterane, îndeosebi în cele freatice au

fost identificate următoarele aspecte:

pentru primul interval de forare (0-40 m) se utilizează un fluid de foraj tip SPUD MUD, fără

conţinut de cloruri, cu densitatea de 1,05 – 1,10 kg/dm³ şi pH-ul de 9,5 - 10. În acest interval se

evită folosirea produselor periculoase care ar putea prezenta un risc pentru contaminarea

stratelor acvifere;




Pagina 81

pentru cel de-al doilea interval de forare (40 – 1.570 m) se utilizează fluid de foraj tip

DISPERSED, fără conţinut de cloruri, cu densitatea cuprinsă între 1,10 – 1,15 şi pH-ul de 8,5 –

9,5;

pentru ultimul interval de forare (1.570 – 2.980) se utilizează fluid de foraj tip KLA-SHIELD, pe

bază de cloruri (concentraţia de 35.000 mg/l), densitatea de 1,15 – 1,25 şi pH-ul de 9 - 10.

Pentru protejarea pe termen lung a stratelor acvifere se realizează o coloană de ancoraj al cărei rol

este acela de a asigura închiderea stratelor de suprafaţă slab consolidate şi de a împiedica apariţia

unor fenomene de poluare.

Tehnologia de forare exclude practic posibilitatea contaminării stratelor acvifere. Facem totuşi

precizarea că la adâncimi mai mari de 40 m, urme de fluid de foraj pot rămâne totuşi la nivelul

pereţilor sondei. Cantităţile de fluid pierdute în interiorul sondei sunt însă reduse şi nu prezintă risc

pentru sănătatea oamenilor şi a mediului.

Privitor la posibilitatea antrenării unor poluanţi potenţial existenţi în acviferul freatic şi transportul

lor în stratele acvifere de adâncime au fost considerate următoarele aspecte:

Presiunea cu care circulă fluidul de foraj în gaura sondei face practic imposibilă pătrunderea apei

subterane în sondă;

În eventualitatea în care aceste substanţe pătrund, ele vor fi colectate de fluidul de foraj şi

transportate în instalaţia de preparare şi control a fluidului (IPCN). Prezenţa eventualilor

poluanţi va putea fi identificată vizual (în cazul produselor petroliere) sau prin analizele ce se

efectuează periodic;

Realizarea coloanei de ancoraj va asigura închiderea stratelor de suprafaţă slab consolidate şi

astfel va împiedica infiltrarea apelor ce ar putea să conţină urme de poluanţi.

În perioada de exploatare a sondei, impactul direct va fi acela de exploatare a resursei de gaz.

Extragerea gazului presupune exploatarea acestei resurse naturale fără posibilitatea refacerii sale, ceea

ce poate fi considerat un impact negativ asupra mediului geologic. Exploatarea resursei de gaz se

face în scopul asigurării cerinţelor socio-economice ale populaţiei. Analizând integrat aspectele ce

privesc exploatarea gazului trebuie însă făcute următoarele precizări comparativ cu exploatarea altor

resurse fosile neregenerabile:

Extracţia gazului generează cel mai scăzut impact asupra mediului;

Conversia acestei resurse în agenţi poluanţi (emisii atmosferice şi deşeuri) este cea mai favorabilă;

Obligaţiile de mediu (în principal în termenii reconstrucţiei ecologice) sunt cele mai scăzute.


Apreciem că măsurile propuse de proiectant sunt corecte şi pot asigura evitarea producerii unor

poluări a stratelor geologice.




Pagina 82

4.5 BIODIVERSITATEA

4.5.1 DATE GENERALE

4.5.1.1 Amplasarea obiectivului analizat în raport cu cele mai aproiate arii naturale

protejate

Conform analizei GIS, reprezentată grafic în figura nr. 4-8, cele mai apropiate arii naturale protejate

faţă de obiectivul analizat sunt reprezentate de:

ROSCI 0108 Lunca Mureşului Inferior (suprafaţa totală a sitului – 17457 ha, dintre care 83%

(14489,31 ha) pe teritoriul jud. Arad, iar 17% – jud. Timiş), situat la o distanţă de aproximativ 2

km S faţă de amplasament;

ROSPA0069 Lunca Mureşului Inferior (suprafaţa totată a sitului – 17428 ha, dintre care 83%

(14465,24 ha) pe teritoriul jud. Arad, iar 17% – jud. Timiş), situat la o distanţă de aproximativ 2

km S faţă de amplasament;

Parcul Natural Lunca Mureşului amplasat la o distanţă de aproximativ 2,1 km S faţă de

amplasament.

Figura nr. 4-8 Localizarea obiectivului analizat faţă de ariile naturale protejate




Pagina 83

4.5.1.2 Activităţile de investigare a biodiversităţii din cadrul zonei de studiu

În scopul investigării biodiversităţii din cadrul zonei amplasamentului au fost efectuate studii de

teren în perioada 15÷16 august 2012. Astfel, s-a selectat o suprafaţă de aproximativ 542.179 m2 ca

zona de studiu (Figura nr. 4-9), care a acoperit suprafaţa careului de foraj al viitoarei sonde A1

Nădlac şi zonele din proximitatea acesteia. O atenţie deosebită a fost acordată zonelor localizate în

vecinătatea amplasamentului (zone cu vegetaţie spontană şi ecosisteme primar acvatice), datorită

faptului că acesta prezintă o extindere spaţială de dimensiuni reduse (aproximativ 6000 m2), iar

potenţialul impact asupra compartimentelor biotice (floristice şi faunistice) se poate extinde asupra

acestor zone limitrofe.

Figura nr. 4-9 Localizarea zonei de studiu în scopul investigării biodiversităţii

Investigaţiile de teren au vizat următoarele activităţi:

Identificarea tipurilor majore de ecosisteme din zona de studiu (figura nr. 4-10);




Pagina 84

Figura nr. 4-10 Aspecte privind identificarea şi delimitarea tipurilor majore de ecosisteme din cadrul

zonei de studiu: A – agrosistem (teren cultivat cu Prunus domestica L.); B – agrosistem (teren cultivat cu Zea

mays L.); C – teren abandonat; D – păşune (islaz) şi drum vicinal (de interes local)

Investigarea structurii vegetaţiei (inclusiv a asociaţiilor vegetale) din zona de studiu (figura nr.

4-11);

A

D C

B




Pagina 85

Figura nr. 4-11 Aspecte privind identificarea şi investigarea structurii vegetaţiei spontane din zona de

studiu: A – suprafaţa careului de foraj sondă A1 Nădlac; B – zona din Nordul careului de foraj; C – zona din

Estul careului de foraj; D – zona din Sudul careului de foraj; C – zona din Vestul careului de foraj

Investigarea faunei (prezenţa speciilor, indicatori numerici) în zona de studiu (Figura nr. 4-

12).

Figura nr. 4-12 Aspect privind investigarea compartimentului faunistic de amfibieni din zona de

studiu

A

E

D

C

B




Pagina 86

Configuraţia structurală a ecosistemelor şi elementelor/compartimentelor biotice

investigate în zona de studiu

În zona de studiu s-au identificat următoarele tipuri de ecosisteme (Figura nr. 4-13):

Figura nr. 4-13 Harta distribuţiei tipurilor de ecosisteme identificate în zona de studiu

ecosisteme terestre:

- agrosisteme (inclusiv terenuri abandonate) (figura nr. 4-14);




Pagina 87

Figura nr. 4-14 Tipuri de agrosisteme identificate în cadrul zonei de studiu: A – teren cultivat cu Prunus

domestica L.; B – teren abantonat; C – teren cultivat cu Zea mays L.

- ecosisteme praticole (păşune/islaz) (figura nr. 4-15);

Figura nr. 4-15 Păşunea identificată în cadrul zonei de studiu

A

C

B




Pagina 88

ecosisteme acvatice:

- ecosistem lentic (pârâu, secat pe unele porţiuni din lungimea sa, care asigură

conectivitatea hidrologică cu zonele umede şi canalele de irigaţie din zonă) (figura nr.

4-16);

Figura nr. 4-16 Ecosistem lentic (în prezent secat în mare parte) identificat în cadrul zonei de studiu

- ecosistem primar acvatic (canal de irigaţie, în prezent secat, dar care probabil

traversează perioade anuale de acumulări de ape) (figura nr. 4-17).

Figura nr. 4-17 Ecosistem primar acvatic (canal de irigaţie secat) identificat în cadrul zonei de studiu

Toate categoriile de ecosisteme identificate în zona de studiu sunt supuse actual unor presiuni

antropice semnificative, exercitate în special prin practicarea agriculturii şi creşterea animalelor.

Porţiune secată




Pagina 89

În urma cercetărilor asupra caracteristicilor structurale privind compartimentul producătorilor

primari (prin metoda inventarierii floristice), s-au realizat cinci relevee fitosociologice (Tabelul nr. 4-

12), utilizând scara de Abundenţă-Dominanţă elaborată de Braun-Blanquet (1928, 1951)

modificată ulterior.

Tabel nr. 4-12 Tabelul fitosiciologic rezultat în urma efectuării releveelor din cadrul zonei de studiu

Taxon Număr releveu Denumire

populară Durata de

viată Bioforma Fenologia

Arealul de răspândire 1 2 3 4 5

Cynodon dactylon (L.)

Pers. 3 2a + - r

Pir gros, Iarba

câinelui perenă G. VI-VIII Cosm.

Poa bulbosa L. 2a r - - - Firuță

bulboasă, Firicea

perenă H. IV-VII Euras.

Ononis spinosa L.

+ + - - -

subarbust Ch.-H. VI-VII Eur.

Lotus corniculatus L.

r - - - -

perenă H. V-IX Euras.

Lolium perenne L.

1 - - - 1

Iarbă de gazon, Raigras

englezesc

perenă H. V-IX Cosm.

Poa angustifolia L.

1 2a - - -

perenă H. V-VI Euras.

Festuca valesiaca

Schleich. ex Gaudin

1 - - - -

perenă H. V-VII Cont. euras.

Cichorium intybus L.

2a + - - -

perenă H. VII-IX Euras.

Daucus carota L.

+ + - - -

anuală de iarnă

Ht. VI-IX Euras.

Convolvulus arvensis L.

+ r - - - Volbură perenă G.(H.) V-IX Cosm.

Achillea setacea

Waldst. et Kit.

r - - - -

perenă H. VI-VIII Euras. cont.

Plantago lanceolata L.

r - r - - Pătlagină cu frunze înguste

perenă H. V-VIII Euras.

Lamium purpureum L.

r - - - - Sugel

puturos anuală T. III-IX Euras.

Verbascum blattaria L.

r - - - -

bisanuală Ht. V-VII Euras.

(submedit.)

Dipsacus fullonum L.

r + - - - Varga

ciobanului bisanuală Ht. VII-VIII Submedit.

Rosa canina L.

r - - - -

arbust Ph. VI-VII Eur.

Hordeum geniculatum

All. + - - - -

anuală T. V-VII Cont. euras.

Crepis tectorum L.

r r - - -

anuală T. V-VII Euras.

Trifolium r r - - - Trifoi perenă H. VI-IX Euras.




Pagina 90


populară Durata de



fragiferum L. frăguț

Coronilla varia L.

+ - - - -

perenă H. VI-VIII Centr.-eur.-submedit.

Linaria vulgaris Mill.

+ - - - -

perenă H. VI-IX Euras.

Tanacetum vulgare L.

- r - - - Vetrice perenă H. VII-IX Euras.

Xanthium spinosum L.

- + - - - Holeră anuală T. VII-X Adv. (Am. de S) azi Cosm.

Xanthium strumarium L.

- r - - -

Scaietele popii,

Cornuți

anuală T. VII-X Euras. azi

Cosm.

Malva sylvestris L.

- - r - - Nalbă bisanuală-

perenă Ht.-H. VI-IX Euras.

Hordeum murinum L.

- 3 - - - Orzul

șoarecilor anuală T. VI-IX Euras.

Polygonum aviculare L.

- + - - - Troscot anuală T. VI-X Cosm.

Cirsium vulgare (Savi)

Ten. - r - - -

Crăpușnic, Scai

bisanuală Ht. VII-X Euras.

Carduus acanthoides L.

- + - - -

bisanuală Ht. VI-IX Eur.

Morus alba L. - r - - - Dud alb arbore Ph. V China

Rubus caesius L.

- + - - - Mur de

miriște arbust Ph. V-VI (IX) Eur.

Potentilla argentea L.

- + - - - Scrântitoare perenă H. VI-VII Euras.

Juncus inflexus L.

-

4 - -

perenă H. VI-VIII Euras.

Mentha longifolia L.

- - 2a r -

Izmă proastă,

Izma calului

perenă H. VI-X Euras.

Inula ensifolia L.

- - r - - Buruiană

pentru vânt perenă H. VII-VIII

Pont.-pan.-balc.

Phragmites australis

(Cav.) Steud. - - - 4 -

perenă G.(HH.) VII-IX Cosm.

Typha angustifolia L.

- - - 2a -

perenă G.(HH.) VII-VIII Circ.

Lycopus europaeus L.

- - - + - Piciorul lupului

perenă H.(HH.) VI-VIII Euras.

Sorghum halepense (L.)

Pers. - - - - 2m

Costrei, Bălur

perenă G. VI-VIII Medit.

Crepis tectorum L.

- - - - +

anuală T. V-VII Euras.

Setaria pumila (Poir.)

Roem. et Schult.

- - - - 1 Mohor

roșcat anuală T. VI-X Cosm.

Datura stramonium L.

- - - - + Ciumăfaie anuală T. VI-IX Adv. (Am. de

N), azi




Pagina 91


populară Durata de



Cosm.

Abrevieri folosite în tabel: G. – Geofită; H. – Hemicriptofită; Ch. – Camefită; Ht. – Hemiterofită; T. –

Terofită; Ph. – Fanerofită; HH. – Hidrohelofită; I-XII – perioada înfloririi sau maturării sporilor la ferigi;

Cosm.- Cosmopolit (ubicvist); Euras. – Eurasiatic; Eur. – European; Cont. euras. – Continental eurasiatic;

Submedit. – Submediteranean; Centr.-eur.-submedit. – Central-european-submediteranean; Adv. (Am. de

S/N) – Adventivă (America de Sud/Nord); Pont.-pan.-balc. – Pontic-panonic-balcanic; Circ. –

Circumpolar; Medit. - Mediteranean

Scara de Abundenţă-Dominanţă elaborată de Braun-Blanquet modificată:

r = un individ izolat ici colo;

+ = 2-5 indivizi sau tulpini ce acoperă < 5% din suprafaţa analizată;

1 = 6-50 indivizi sau tulpini cu acoperire < 5% din suprafaţa analizată;

2m = peste 50 indivizi sau tulpini ce acoperă < 5% din suprafaţa analizată;

2a = nr de indivizi indiferent, gradul de acoperire 6-15% din suprafaţa analizată;

2b = nr de indivizi indiferent , grad de acoperire 16-25% din suprafaţa analizată;

3 = nr de indivizi indiferent , grad de acoperire 26-50% din suprafaţa analizată;

4 = nr de indivizi indiferent , grad de acoperire 51-75% din suprafaţa analizată;

5 = nr de indivizi indiferent , grad de acoperire 76-100% din suprafaţa analizată.

Releveele fitosociologice au fost realizate în cele mai reprezentative şi importante ecosisteme (din

punct de vedere a capacităţii funcţionale şi ponderii de reprezentare) din zona de studiu (figura nr. 4-

18).




Pagina 92

Figura nr. 4-18 Localizarea releveelor fitosociologice efectuate în zona de studiu

Pe baza consultării lucrărilor de sinteză care cuprind diagnozele diverselor asociaţii vegetale din zona

de studiu (Doniţă şi colab., 2005, Gafta şi Mountford, 2008, Sanda şi colab., 2008) şi a tabelului

fitosociologic rezultat în urma investigaţiilor din teren, s-au identificat cinci asociaţii vegetale:

Cynodonto-Poëtum angustifoliae (Rapaics 1926) Soó 1957 – releveu nr. 1;

Hordeo murini-Cynodontetum (Felföldy 1942) Felföldy ex Borhidi 1999 – releveu nr. 2;

Junco inflexi-Menthetum longifoliae Lohmeyer 1953 – releveu nr. 3;

Scirpo-Phragmitetum Koch 1926 – releveu nr. 4;

Setario pumilae-Sorghetum halepensi Ştefan et Oprea 1997 – releveu nr. 5.

Asociaţiile vegetale identificate nu corespund vreunui tip de habitat Natura 2000, acestea având

corespondenţă doar în sistemul de clasificare Palaearctic Habitats, având valoare conservativă

moderată (cazul păşunilor şi vegetaţiei din cadrul ecosistemelor primar acvatice) şi redusă

(agrosistemele şi terenurile abandonate) ce nu necesită măsuri speciale de conservare.

Din totalul speciilor de plante identificate în zona de studiu, niciuna nu este inclusă în vreo Listă

Roşie sau în OUG 57/2007 (Ordonanţă de Urgenţă privind regimul ariilor naturale protejate,




Pagina 93

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice) aprobată prin Legea 49/2011 ori în

Convenţia de la Berna.

Pe canalul de irigaţie (lângă releveul nr. 4), în porţiunea în care acesta avea apă, s-au identificat 5

indivizi de Rana ridibunda L. (Figura nr. 4-19). Această specie este menţionată în Anexa nr. 5A (Specii

de interes comunitar. Specii de plante şi de animale de interes comunitar, cu excepţia speciilor de

păsări, a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management) ale OUG

57/2007.

Figura nr. 4-19 Indivizi de Rana ridibunda identificaţi în zona de studiu: A – mediul natural; B – partea

dorsală; C – partea ventrală

Este destul de probabil ca în sezoanele ploioase canalul de irigaţie să fie inundat pentru diferite

perioade de timp şi să fie utilizat, în acest context, de către alte specii locale de amfibieni în scopul

depunerii pontelor. Aspectul regimului hidric variabil şi temporar este indicat de prezenţa şi

abundenţa speciei Phragmites australis (Cav.) Steud., care manifestă un puternic caracter hidrofil-

higrofil.

Pe păşunea inventariată au fost identificate galerii (Figura nr. 4-20), cel mai probabil realizate de către

Microtus arvalis L. (conform caracteristicilor galeriilor, precum şi a informaţiilor furnizate de către

localnicii din vecinătatea păşunei), deşi pe durata vizitei în teren nu au fost observaţi indivizii acestei

specii.

A

A

C

A

B

A




Pagina 94

Figura nr. 4-20 Galerii identificate (probabil de Microtus arvalis) identificate pe păşunea investigată

din zona de studiu

În zona de studiu (inclusiv în localitatea Nădlac) în perioada petrecută pe teren au fost identificate

trei specii de păsări:

Hirundo rustica (Rândunică). Au fost observate două exemplare lângă fosta fabrică de cânepă

situată în Nord-Vestul amplasamentului;

Passer domesticus (Vrabie). Au fost observate aproximativ 14 exemplare pe suprafaţa zonei de

studiu;

Streptopelia decaocto (Guguştiucul). Peste 25 de exemplare de guguştiuc au fost observaţi în

apropiere fostei fabrici de cânepă.

Dintre aceste păsări menţionate mai sus, Streptopelia decaocto (Guguştiucul) este menţionată în Anexa

5C (Specii de interes comunitar a căror vânătoare este permisă) a OUG 57/2007.


Pentru realizarea investiţiei „Forajul sondei de explorare-evaluare A 1 Nădlac” va fi ocupată

temporar (aproximativ 60 zile, dintre care circa 40 de zile vor fi necesare pentru executarea lucrărilor

de foraj) o suprafaţă totală de 6.065 m2 de teren productiv (figura nr. 4-22), dintre care:




Pagina 95

- 2072 m2 teren arabil (în prezent cultivat cu porumb) – din suprafaţa aferentă careului de

foraj;

- 3928 m2 păşune/islaz – din suprafaţa aferentă careului de foraj;

- 30 m2 teren arabil (în prezent cultivat cu porumb) – din suprafaţa aferentă drumului de acces

proiecat;

- 35 m2 canal de irigaţie – din suprafaţa aferentă drumului de acces proiectat.

Figura nr. 4-21 Suprafeţele de teren productiv ocupate temporar în scopul realizării investiţiei

De precizat faptul că restul de teren (85 m2) din suprafaţa totală propusă pentru realizarea proiectului

se suprapune pe o porţiune din suprafaţa fostei fabrici de cânepă (drum acces şopron) – teren

neproductiv.

După finalizarea lucrărilor, în cazul în care sonda va fi viabilă, suprafaţa ocupată definitiv va fi de 24

m2 – careul de producţie (o porţiune din păşune şi din terenul cultivat, în prezent cu porumb).

Ocuparea temporară a terenului se va face cu îndepărtarea vegetaţiei şi decopertarea stratului de sol

fertil. În privinţa vegetaţiei, trebuie făcută precizarea că aceasta este reprezentată de specia de cultură

– Zea mays L. (în cazul terenului agricol) şi specii spontane (cazul păşunii). Decopertarea stratului de

sol fertil în scopul depozitării şi protejării acestuia va avea ca efect, în funcţie de condiţiile de

depozitare, o scădere a capacităţii sale productive (pe fondul unei scăderi a activităţii microbiologice),

dar cu menţinerea caracteristicilor sale naturale.

3928 m2

30 m2

35 m2

2072 m2




Pagina 96

Activităţile propuse în cadrul proiectului pot afecta componentele naturale existente în vecinătatea

amplasamentului doar prin poluări accidentale. Facem această afirmaţie pe baza următoarelor

considerente:

emisiile atmosferice generate de lucrările de construcţie (particule) şi noxele generate de

motoarele staţionare nu sunt în măsură să genereze un impact potenţial asupra componentelor

biotice din zona analizată, în principal prin durata scurtă de desfăşurare a lucrărilor (60 zile);

a fost identificată existenţa unor riscuri privind producerea de poluări accidentale (împrăştierea

de fluid de foraj sau componente ale fluidului de foraj şi de produse petroliere).

Dată fiind:

- natura activităţilor propuse;

- ponderea nesemnificativă (faţă de zona studiată) a suprafeţei proiectate pentru amenajarea

terenului (forajul sondei A 1 Nădlac);

- neidentificarea vreunei specii (floră sau faună) protejate;

- măsurile de prevenire şi diminuare a impactului,

apreciem că realizarea proiectului va avea un impact redus, la o scară spaţio-temporală limitată,

asupra componentelor biotice şi implicit asupra biodiversităţii.


În cadrul proiectului au fost prevăzute următoarele măsuri pentru diminuarea impactului activităţilor

propuse asupra componentelor biotice:

Utilizarea unui sistem închis şi sigur pentru circuitul de suprafaţă al fluidului de foraj, detritus şi

al apelor reziduale;

Prevederea unui sistem de curăţire a fluidului de foraj ceea ce permite reducerea volumului de

noroi utilizat la sondă;

Înlocuirea constituienţilor şi aditivilor, a lubrifianţilor şi inhibitorilor de coroziune, cu toxicitate

ridicată folosiţi la prepararea noroaielor de sondă (fluide de foraj şi probe) cu substanţe mai

puţin toxice (LC50 = 80 – 90 mii ppm);

Eliminarea apelor reziduale prin injecţie, sub nivelul apelor de adâncime, în sonde de injecţie

autorizate;

Folosirea aditivilor şi spumanţilor biodegradabili;

Interzicerea evacuării apelor reziduale în receptorii naturali;

Folosirea materialelor de îngreunare, fără conţinut de Cd şi Hg;

Utilizarea de echipamente noi, performante, cu nivele reduse de noxe şi zgomot;




Pagina 97

Realizarea lucrărilor de reconstrucţie ecologică a amplasamentelor ocupate temporar.

Considerăm că nu sunt necesare măsuri suplimentare pentru reducerea impactului asupra

componentelor biotice (a se vedea şi măsurile propuse în celelalte secţiuni ale capitolului 4).

4.6 PEISAJUL

4.6.1 DATE GENERALE

În zona analizată, peisajul existent este reprezentat, în prezent, de elemente aparţinând următoarelor

categorii:

- Elemente naturale şi seminaturale (păşunea şi culturile agricole);

- Elemente construite.

Considerăm că peisajul prezintă un grad redus de armonizare, având în vedere faptul că elementele

predominante sunt cele antropice sau influenţate antropic (figura nr. 4-22).

Figura nr. 4-22 Peisaj din vecinătatea amplasamentului

Se menţionează că în zona în care va fi amplasat obiectivul analizat nu există zone protejate

(rezervaţii, parcuri naturale, zone tampon, etc.)


Lucrările de construcţie a sondei prezintă un caracter temporar (aproximativ 2 luni), iar în cadrul

acestui interval, putem identifica trei perioade distincte:

Etapa lucrărilor de amenajare (drum de acces şi careul sondei), etapă în care zona

amplasamentului va fi caracterizată de prezenţa utilajelor de construcţii şi a celor care realizează

transportul materialelor şi echipamentelor;

Etapa lucrărilor de foraj, când amplasamentul va fi ocupat de organizarea de şantier şi dominat

din punct de vedere vizual de prezenţa instalaţiei de foraj (a cărei înălţime depăşeşte toate

celelalte elemente naturale sau construite din zonă);




Pagina 98

Etapa lucrărilor de dezafectare a organizării de şantier şi refacere a mediului, caracterizată,

asemenea primei etape, de prezenţa utilajelor de construcţii şi transport.

Derularea activităţilor prezentate anterior pot face o notă discordantă în peisajul local însă, pentru

aprecierea impactului, am ţinut cont de următoarele aspecte:

lucrările de amenajare şi forare au un caracter temporar. Modificările definitive constau în

existenţa unui cap de erupţie (construcţie metalică realizată din ţevi şi robinete cu o înălţime de

maxim 1,5 m) şi a perimetrului de protecţie aferent acestuia (24 m2), îngrădit cu plasă de sârmă;

în urma derulării proiectului, peste 99 % din suprafaţa terenului afectat temporar va fi redată

folosinţei anterioare (agricole), iar suprafaţa ocupată definitiv va fi preponderent înierbată;

în zonă există atât numeroase alte elemente construite (linii electrice aeriene, incinte industriale

etc), uşor vizibile (figura nr. 4-23), precum şi alte sonde de gaz (figura nr. 4-23). Prezenţa

sondelor de gaz este greu decelabilă în peisaj, datorită dimensiunilor reduse ale capetelor de foraj

şi a menţinerii perimetrelor înierbate în jurul acestora.

Figura nr. 4-23 Liniile electrice aeriene din vecinătatea amplasamentului

Figura nr. 4-24 Sonde de gaz din vecinătatea amplasamentului

Impactul asupra peisajului în cadrul lucrărilor de amenajare este unul temporar, fiind aferent

lucrărilor de construcţie. În această perioadă, ar putea exista un impact vizual neplăcut, cauzat de




Pagina 99

lucrările aferente acestei prime etape (muncitori, utilaje, mijloace de transport, etc.), atât pe

amplasament, cât şi pe arterele de circulaţie utilizate de către utilajele şi mijloacele de transport

necesare în dezvoltarea proiectului.

În concluzie, apreciem că impactul generat de proiectul propus aupra peisajului este unul scăzut, cu

manifestare limitată în timp.


Măsurile prevăzute în cadrul proiectului pentru dezafectarea instalaţiilor şi refacerea mediului la

finalizarea lucrărilor sunt suficiente pentru realizarea unui impact minim asupra peisajului şi

asigurarea integrării elementelor permanente (cap de erupţie şi perimetrul aferent) în peisaj. Aceste

măsuri au fost analizate pe larg în capitolele anterioare ale studiului.




Pagina 100

4.7 MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

4.7.1 DATE GENERALE

Amplasamentul propus este localizat în imediata vecinătate intravilanului oraşului Nădlac, respectiv

la aproximativ 300 SE faţă de cea mai apropiată gospodările şi 55 m E faţă de cel mai apropiat

obiectiv industrial.

Conform informaţiilor oferite de Istitutul Naţional de Statistică (INSSE), această localitate, cu o

suprafaţă totală de 133,15 km2 avea, la nivelul anului 2011, o populaţie de 7.990 locuitori şi o

densitate medie a numărului de locuitori de aproximativ 61,23 loc./km². Informaţiile statistice cu

privire la evoluţia populaţiei în oraşul Nădlac pentru perioada 1990 – 2011, arată o tendinţă generală

de scădere, care se accentuează începând cu anul 2001 (figura 4-25). Astfel, de la 8.471 locuitori în

anul 1990 şi 8.558 locuitori în 1992, la 8.021 în 2007 şi 7.990 în 2011.

Figura nr. 4-25 Evoluţia numărului de locuitori în oraşul Nădlac, intervalul 1990 - 2011

Populaţia acestui oraş, se caracterizează prin diversitate culturală, convieţuind comunităţi de etnie

română (44,50%), slovacă (47,64%), maghiară (3,55%), rromă (2,53%), sau alte naţionalităţi (1,75%)

(Figura nr. 4-26). Atrage atenţia populaţia slovacă, prin faptul că reprezintă cea mai mare comunitate

a acestui grup etnic, de pe întreg teritoriul României.

7700

7800

7900

8000

8100

8200

8300

8400

8500

8600

8700

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Nr. locuitori




Pagina 101

Figura nr. 4-26 Structura etnică a populaţiei în localitatea Nădlac

Economia oraşului Nădlac este centrată pe agricultură, suprafaţa ocupată cu teren agricol fiind de

12.117 ha (Figura 4-27), reprezentând aproximativ 91% din suprafaţa totală a suprafeţei

administrative a oraşului, culturile cu ponderea cea mai ridicată fiind cele de porumb, grâu şi secară.

Figura nr. 4-27 Repartiţia suprafeţei aferente oraşului Nădlac, pe categorii de folosinţă

Industria uşoară se rezumă la sectorul alimentar, textil și de prelucrare a lemnului. O altă latură

eonomică o reprezintă micii meseriaşi: zidari, zugravi, dulgheri, tâmplari, etc. La nivelul orașului

există circa 150 de agenţi economici, 3 bănci şi o cooperativă de credit.

44.50%

47.64%

3.55% 2.53%

1.75%

Români Slovaci Maghiari Rromi Alte naţionalităţi

12117

385 393 309 111 0

Teren agricol Ape

Constructii Cai de comunicatii rutiere şi ferate

Terenuri degradate si neproductive




Pagina 102

O altă sursă de venit al locuitorilor acestei localităţi, care poate fi perceput şi asemeni unui potenţial

de dezvoltare, constă în existenţa punctului de trecere vamal Nădlac, unul dintre cele mai tranzitate

la nivelul României.

Numărul populaţiei cu un loc de muncă stabil, având reşedinţă permanentă în oraşul Nădlac

prezintă, în ultimii 20 de ani fluctuaţii semnificative, cea mai ridicată valoare fiind reprezentativă

pentru anul 1992 (2.346 salariaţi), iar cea mai scăzută (1.066 salariaţi). Conform INSSE, în anul 2010,

numărul total de salariaţi a fost de 1.105 persoane.

Figura nr. 4-28 Evoluţia numărului de salariaţi în oraşul Nădlac, intervalul 1991-2010

Un aspect important ce caracterizează şi nivelul de trai al populaţiei, este reprezentat de căştigul

mediu salarial. Începând cu anul 2005, pentru judeţul Arad, câştigul salarial nominal mediu brut

lunar, era de 1.521 RON.

În ceea ce priveşte numărul de persoane cu reşedinţă stabilă în oraşul Nădlac, care beneficiază de

ajutor de şomaj, în perioada ianuarie 2010 – iulie 2012 prezintă o tendinţă generală de scădere,

ajungând de la 355 în luna ianuarie a anului 2010, la 139 în luna iunie 2012 (Figura 4-29).

0

500

1000

1500

2000

2500

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Nr. Salariati

Nr.

per

soan

e

Ani




Pagina 103

Figura nr. 4-29 Evoluţia numărului de şomeri în localitatea Nădlac, intervalul ianuarie 2010 – iulie

2012


În ceea ce priveşte impactul proiectului propus asupra mediului social şi economic local, se pot face

următoarele observaţii:

Proiectul nu este în măsură să genereze un impact negativ direct asupra condiţiilor de viaţă a

populaţiei locale. În această afirmaţie ţinem cont de evaluările făcute în privinţa surselor de

impurificare a aerului, surselor de zgomot, gestiunea apelor uzate şi a deşeurilor, gestiunea

substanţelor periculoase;

Realizarea proiectului va contribui la creşterea veniturilor colectate la nivelul bugetului local al

oraşului Nădlac;

Realizarea proiectului poate asigura locuri de muncă pe o durată de 2 luni. Funcţionarea

ulterioară a obiectivului permite creşterea numărului de angajaţi ai societăţii beneficiare cu

posibilitatea angajării unor localnici.

Aşa cum am precizat în cadrul primei observaţii cu privire la impactul proiectului asupra mediului

social şi economic, conform evaluărilor efectuate în cadrul acestui raport, viitoarea sondă nu crează

modificări în ceea ce priveşte calitatea locuirii şi securitatea rezidenţilor.

Un aspect important, ce trebuie luat în considerare la evaluarea impactului asupra mediului social

economic este potenţiala contribuţie a sondei la asigurarea necesarului energetic naţional. Procentual,

producţia ulterioară a sondei poate fi considerată nesemnificativă raportată la producţia naţională de

gaz. Facem precizarea însă că în condiţiile energetice actuale (acoperirea necesarului de gaze din

import, ponderea încă neînsemnată a surselor de energie regenerabilă) realizarea sondei reprezintă o

necesitate de ordin social şi economic. De altfel, aşa cum am amintit la începutul lucrării, executarea

0

50

100

150

200

250

300

350

400

Nr. someri

Luni

Nr.

per

soan

e




Pagina 104

sondei se înscrie în Programul Naţional de Asigurare a Resurselor Energetice şi are scopul de a

contribui la asigurarea echilibrului balanţei producţie/consum de gaze naturale.


Apreciem că impactul cumulat asupra mediului social şi economic este unul pozitiv şi, prin urmare,

nu sunt necesare măsuri pentru diminuarea impactului asupra mediului socio-economic.

Cu toate acestea, pentru reducerea la minim a impactului asupra mediului social, în etapa de execuţie

se recomandă luarea următoarelor măsuri:

Informarea cetăţenilor din zonă cu privire la programul lucrărilor;

Curăţarea zilnică a căilor de acces în vecinătatea zonelor de lucru şi întreţinerea acestor drumuri;

Protecţia şi semnalizarea zonelor de lucru, cu marcaje clare privind limita de siguranţă în

perimetrul lucrărilor;

Interzicerea accesului în zonele de lucru pentru persoanele neautorizate;

Utilizarea de vehicule, echipamente şi utilaje noi, conforme din punct de vedere tehnic cu cele

mai bune tehnologii existente.




Pagina 105

4.8 CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

4.8.1 DATE GENERALE

Oraşul Nădlac este recunoscut ca fiind unul dintre oraşele cu cea mai mare populaţie de slovaci din

România, reprezentând 47,64 % din populaţia oraşului.

În ceea ce priveşte patrimoniul cultural, în zona studiată au fost descoperite până în prezent o serie

de vestigii arheologice. Acestea dovedesc faptul că, încă din epoca medievală, omul a fost prezent în

vatra localităţii. Prima atestare documentară sigură datează din 11 martie 1313, când este amintită

într-un testament sub numele de Noglog.

Conform Ordinului nr. 2.361/2010 pentru modificarea Anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii şi

cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei monumentelor

istorice dispărute, pe teritoriul oraşului Nădlac, există cinci astfel de obiective, respectiv: Ansamblul

urban Nădlac, Ansamblul bisericii "Sf. Ierarh Nicolae”, Biserica "Sf. Ierarh Nicolae”, Incintă cu gard

de fier forjat şi Biserica slovacă evanghelică (tabelul nr. 4-13). Toate elementele de patrimoniu

amintite în Lista monumentelor istorice sunt localizate în intravilanul oraşului. În imediata vecinătate a

amplasamentului nu există obiective înscrise pe lista monumentelor istorice elaborată de Ministerul

Culturii şi Cultelor - Institutul Naţional al Monumentelor Istorice.

De asemenea, elementele incluse în Lista monumentelor istorice, se regăsesc şi pe lista elementelor de

patrimoniu ale Institutului Naţional de Patrimoniu. Localizarea aproximativă a tuturor siturilor, este

cuprinsă, în prezent, în sistemul eGISpat - Programul Naţional de Implementare a unui Sistem

Informaţional Geografic (GIS) pentru Protecţia Patrimoniului Cultural Naţional Imobil (Arheologie

şi Monumente Istorice), dezvoltat de Institutul Naţional al Patrimoniului

(http://www.egispat.inmi.ro/).

Conform datelor Institutului de Memorie Culturală - Repertoriul Arheologic Naţional, pe teritoriul

oraşului Nădlac, sunt menţionate 2 situri arheologice, datând din Epoca medievală, respectiv

Mănăstirea Cneazului de lângă Nădlac şi Cimitirul medieval timpuriu de la Nădlac-Lutărie (Tabelul

nr. 4-13).

Tabel nr. 4-13 Prezentarea elementelor de patrimoniu de pe raza localităţii Nădlac

Nr. Descrierea elementului de patrimoniu Cod de identificare

I Lista monumentelor istorice şi Elemente de patrimoniu (eGISpat)

1 Ansamblul urban Nădlac AR-II-a-B-00633

2 Ansamblul bisericii "Sf. Ierarh Nicolae” (sec XIX) AR-II-a-B-00634

3 Biserica "Sf. Ierarh Nicolae” (1822 -1829) AR-II-m-B-00634.01

http://www.egispat.inmi.ro/




Pagina 106

Nr. Descrierea elementului de patrimoniu Cod de identificare

4 Incintă cu gard de fier forjat (1822) AR-II-m-B-00634.02

5 Biserica slovacă evanghelică (1812 – 1822, turnul – 1895) AR-II-m-B-00635

II Repertoriu arheologic naţional (CIMEC)

6 Mănăstirea Cneazului de lângă Nădlac (epoca medievală/sec XII – mijl. Sec. XIII)

9636.02

7 Cimitirul medieval timpuriu de la Nădlac-Lutărie (epoca medievală / a doua

jumătate a sec. X, începutul sec. XI) 9636.01


În cadrul proiectului analizat nu au fost identificate elemente care să poată conduce la afectarea

condiţiilor etnice din această zonă.

Obiectivele de importanţă culturală înscrise pe lista monumentelor istorice prezentate în tabelul nr.

4-13 se află la o distanţă mare faţă de careul de foraj al sondei, cel mai apropiat dintre acestea fiind

identificat la o distanţă de cca. 1,8 km. Datorită distanţei mari între obiectivul studiat şi obiectivele

de importanţă culturală considerăm că implementarea proiectului nu este în măsură să genereze un

impact negativ asupra elementelor culturale din zonă.

Proiectul nu propune dezafectarea unor obiective de interes cultural sau istoric.


Aşa cum a fost prezentat în secţiunea anterioară proiectul nu este în măsură să genereze un impact

negativ asupra elementelor culturale din zona analizată. Cu toate acestea în eventualitatea în care, pe

parcursul lucrărilor se vor descoperi complexe arheologice ce necesită conservare „in-situ”, poate

apărea necesitatea adaptării proiectului la situaţia descoperită.




Pagina 107

5 ANALIZA ALTERNATIVELOR

În vederea luării deciziei de realizare a investiţiei ce face subiectul acestui studiu, au fost analizate mai

multe alternative, ce pot fi grupate, după cum urmează:

Alternative de realizare a investiţiei;

Alternative de alegere a amplasamentului;

Alternative de proiect.

5.1 ALTERNATIVE DE REALIZARE A INVESTIŢIEI

ALTERNATIVA 0 - Varianta nerealizării investiţiei (alternativa 0) presupune menţinerea

folosinţei actuale a terenului fără implementarea proiectului. În continuare, sunt prezentate

avantajele şi dezavantajele alegerii alternativei „0”.

Avantaje:

Menţinerea capacităţii productive a terenului;

Asigurarea şi valorificarea producţiei vegetale de pe amplasament.

Dezavantaje:

Pierderea oportunităţii de valorificare a resurselor de gaz (dezavantaje de ordin socio-

economic);

Pierderea oportunităţii de investigarea structurală şi calitativă a solului, apei freatice şi

geologiei amplasamentului;

Pierderea oportunităţii de creare a unor noi locuri de muncă;

Pierderea unor surse suplimentare de venit la bugetul local şi potenţiale surse de venit la

nivel naţional.

Concluzionând, putem afirma că alegerea alternativei „0” nu este în măsură să contribuie la

îmbunătăţirea calităţii mediului în zona analizată, dar prezintă însă dezavantaje de ordin economic şi

social.

ALTERNATIVA 1 - Varianta iniţială realizării investiţiei (alternativa 1), presupune realizarea

accesului pe amplasament printr-un racord simplu al drumului de exploatare existent în zonă cu

drumul cu drumul judeţean DJ709J. În afara elementelor de infrastructură amintite anterior, pentru

realizarea accesului la viitoarei sonde A1 Nădlac, în cadrul proiectului este prevăzută executarea unui

nou tronson de drum, cu o lungime totală de 426 m, drum propus spre executare în perioada de

construcţie a sondei.




Pagina 108

Ampriza drumului proiectat este de 4 m, fiind necesară ocuparea unei suprafeţe de teren de 1.731 m2

arabil aflat în proprietatea primăriei Nădlac.

Avantaje:

Accesul instalaţiilor şi a utilajelor pe amplasament se face pe un teren ce aparţine

domeniului public;

Evită zonele locuite ale oraşului Nădlac.

Dezavantaje:

Este necesară realizarea unui drum nou de acces ce va ocupa temporar o suprafaţă relativ

mare de teren arabil;

Traseul de acces este relativ ocolitor fiind necesar să se parcurgă cca. 1 km de drum de la

ieşirea de pe DJ709J.

Facem precizarea că această alternativă nu poate fi realizată, ca urmare a adresei primite din partea

CNADR Direcţia Naţională de Drumuri şi Poduri Timişoara, prin care s-a adus la cunoştinţă faptul

că drumul propus pentru realizarea accesului pe amplasamentul viitoarei sonde se suprapune peste

viitorul drum de legătură dintre DN7 şi Autostrada Nădlac-Arad, motiv pentru care este necesară

alegerea unei alte soluţii.

ALTERNATIVA 2 - Varianta finală de realizare a investiţiei (alternativa 2), presupune modificarea

căii de acces pe amplasament, prezentată în cadrul alternativei 1 şi executarea unui drum provizoriu

de acces a utilajelor la careul sondei cu ampriza drumului proiectat de 5 m şi lungimea de cca. 30 m,

ce se va desfăşura pe o suprafaţă de 150 m2. Accesul se va realiza prin incinta fostei fabrici de

cânepă, existentă în nordul amplasamentului, pe un drum betonat existent.

Avantaje:

Este necesară o suprafaţă mică (de 150 m2) pentru amenajarea drumului de acces,

deoarece în zonă există un drum de acces ce se desfăşoară în apropierea viitorului careu

de foraj;

Distanţa parcursă de utilajele necesare execuţiei proiectului de la ieşirea de pe DJ709J

este mică (cca. 275 m).

Dezavantaje:

Drumul de acces proiectat traversează un canal de irigaţii, în acest sens fiind necesar să se

proiecteze un element de traversare suplimentar (podeţ);

Accesul se face pe un domeniu privat, printr-o platformă industrială ce prezintă elemente

construite pe marginea drumului existent.




Pagina 109

Figura nr. 5-1 Alternativele de amplasare a drumului de acces

5.2 ALTERNATIVELE DE ALEGERE A AMPLASAMENTULUI

Alegerea amplasamentului s-a făcut în urma unor prospectări geofizice. În baza raportului geologic

întocmit şi a Studiului de evaluare a resurselor şi rezervelor a fost propusă locaţia analizată ca fiind

cea mai favorabilă din punct de vedere al eficienţei de explorare / exploatare a resurselor de gaz.

5.3 ALTERNATIVE DE PROIECT

Alternativele legate de proiect au constat în alegerea echipamentelor de forare şi a modului de

poziţionare a echipamentelor şi altor obiective în careul sondei.

De interes din punct de vedere al protecţiei mediului este alegerea produselor chimice care vor fi

înglobate în fluidul de foraj. Alegerea acestor produse s-a făcut astfel încât compoziţia fluidului de

foraj să întrunească cel mai scăzut grad de periculozitate cu privire la efectele asupra mediului şi a

sănătăţii umane. Trebuie menţionată aici totodată alegerea utilizării pentru primii 1570 m de foraj a

unui fluid de foraj natural care să elimine orice risc privind o posibilă contaminare a structurii

hidrogeologice.

Poziţionarea echipamentelor şi facilităţilor în interiorul careului sondei a fost făcută astfel încât să

permită un grad maxim de mobilitate al personalului şi utilajelor şi să minimizeze riscurile apariţiei

unor accidente la nivelul instalaţiilor de foraj şi al facilităţilor anexe ce pot avea impact asupra

mediului (fosa vidanjabilă, habe cu fluid de foraj, haba detritus).




Pagina 110

6 MONITORIZAREA

În perioada de execuţie a lucrărilor pentru proiectul propus se vor respecta condiţiile şi cerinţele

proiectului şi a actelor de reglementare obţinute.

Având în vedere specificul activităţilor ce se vor desfăşura pentru realizarea lucrărilor de foraj şi

echipare de suprafaţă a sondei de gaze A1 Nădlac, se apreciază că nu este necesară implementarea

unui program complex privind monitorizarea calităţii factorilor de mediu.

Realizarea proiectului va fi monitorizată de beneficiar, pentru a verifica modul de respectare a

parametrilor constructivi şi funcţionali şi a reglementărilor privind protecţia mediului.

În ceea ce priveşte monitorizarea factorilor de mediu se propun următoarele măsuri:

efectuarea analizelor agrochimice asupra solului înainte şi după efectuarea lucrărilor de foraj şi a

probelor de producţie, în vederea refacerii amplasamentului şi redării în circuitul agricol;

determinarea cantităţilor de apă de zăcământ şi păstrarea evidenţei privind cantităţile rezultate şi

vidanjate;

efectuarea de analize privind calitatea apei de zacământ (caracteristici fizico – chimice);

evidenţa cantităţii de apă uzată menajeră vidanjată;

eliminarea deşeurilor generate numai prin intermediul societăţilor autorizate, înregistrarea

cantităţilor de deşeuri urmând a se face în conformitate cu prevederile HG nr. 856/2002;

verificarea periodică a stării tehnice şi a parametrilor de funcţionare ale utilajelor şi

echipamentelor de execuţie a lucrărilor şi asigurarea funcţionării în permanenţă a dotărilor cu rol

de protecţie a mediului;

instruirea personalului privind procedurile de exploatare şi de prevenire a poluărilor accidentale

şi verificarea periodică a respectării acestora, precum şi privind respectarea prevederilor din

Acordul de mediu ce va fi emis pentru acest obiectiv de către Agenţia de Protecţia Mediului

Arad.

Analizele şi determinările necesare pentru controlul calităţii factorilor de mediu vor fi realizate de

către laboratoare acreditate, cu echipamente de prelevare şi analiză adecvate, folosind metodele de

lucru în vigoare.

Pe durata execuţiei proiectului se va ţine evidenţa incidentelor de mediu, a reclamaţiilor, precum şi a

măsurilor întreprinse pentru soluţionarea acestora.

Personalul care va desfăşura activitatea de construire a sondei este obligat să cunoască şi să respecte

regulamentul de prevenire a erupţiilor. Acest regulament cuprinde un set complet de măsuri concrete

pentru fiecare loc de muncă şi instalaţie, necesare a fi luate pentru prevenirea sau intervenţia în caz

de situaţii deosebite.




Pagina 111

Autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului vor fi informate imediat cu privire la modificările

faţă de Acordul de mediu sau orice incident care poate avea efecte negative asupra mediului

înconjurător.

Responsabilităţile pentru respectarea prevederilor legale în domeniul protecţiei mediului aparţin

executanţilor lucrărilor şi beneficiarului acestora.




Pagina 112

7 SITUAŢII DE RISC

Riscul este definit ca fiind probabilitatea de expunere a omului, a bunurilor create de acesta, precum

şi a componentelor mediului înconjurător la acţiunea unui anumit hazard de o anumită mărime.

Riscul reprezintă nivelul probabil de pierderi şi pagube produse de un anumit fenomen natural sau

grup de fenomene, într-un anumit loc şi într-o anumită perioadă.

Riscul este definit ca:

R = f x C

Unde:

R = riscul, în unităţi de “consecinţă” pe unitatea de timp;

f = frecvenţa de apariţie a evenimentului (unităţi de timp)-1;

C = consecinţa evenimentului, în unităţi corespunzătoare (pierderi financiare, impact asupra

sănătăţii).

Alegerea unei metode de evaluare a riscului depinde în primul rând de activitatea, obiectivul sau

substanţa supusă analizei, dar şi de datele şi cunoştinţele avute la dispoziţie.

Procedura de evaluare a riscului include următoarele etape:

Identificarea hazardelor;

Evaluarea expunerii (determinarea magnitudinii efectelor fizice ale evenimentelor nedorite);

Evaluarea consecinţelor (evaluarea posibilelor daune cauzate prin manifestarea

evenimentelor nedorite);

Estimarea riscului (integrarea estimării asupra probabilităţii de manifestare a evenimentului

nedorit cu evaluarea consecinţelor).

Evaluarea riscului de mediu nu este întotdeauna cuantificabilă matematic. Motivele includ lipsa unei

metodologii general acceptate, lipsa unor studii de caz şi nu în ultimul rând a datelor necesare pentru

a desfăşura o analiza de risc cuprinzătoare.

Pentru proiectul supus analizei au fost identificaţi următorii factori de risc:

Risc seismic (factor de risc natural);

Factori de risc antropici:

o Riscul întreruperii/nefinalizării lucrărilor;

o Riscul producerii unor poluări accidentale;

o Risc de explozie;

o Riscul producerii unor accidente de muncă.




Pagina 113

Riscul seismic. Se referă la producerea unui eveniment seismic deosebit asociat sau nu apariţiei

altor factori de risc. Caracterizarea riscului seismic a fost făcută în secţiunea 4.4.1.2. Manifestarea

unui cutremur de mare magnitudine poate conduce la apariţia unora dintre riscurile analizate mai jos.

Riscul întreruperii lucrărilor. Acest risc poate apare în una din următoarele situaţii:

La iniţiativa beneficiarului, în urma unor dificultăţi administrative;

La iniţiativa unui organism de control ca urmare a înregistrării unor evenimente sau a

nerespectării unor angajamente asumate;

În situaţii de forţă majoră.

Efectele generate de întreruperea activităţii depind de stadiul lucrărilor la momentul respectiv.

Pentru oricare din situaţiile de mai sus, beneficiarul păstrează obligativitatea asigurării securităţii

sondei (închidere, punere în conservare) şi a refacerii structurale şi calitative a mediului după

încetarea activităţii.

Măsurile prevăzute în proiectul de execuţie al sondei ne îndreptăţesc să considerăm că probabilitatea

de apariţie a acestui risc este una scăzută.

Riscul producerii unor poluări accidentale. Este cazul aici a apariţiei următoarelor situaţii:

Poluarea solului şi / sau a apei subterane cu fluid de foraj ca urmare a nerespectării tehnologiei

de forare sau a măsurilor de prevenire prevăzute în proiect;

Poluarea solului şi a apei subterane cu produse chimice sau ape uzate ca urmare a manevrării

necorespunzătoare a acestora la nivelul facilităţilor de stocare sau în urma producerii unor

accidente.

Pentru ambele situaţii descrise anterior efectele asupra mediului vor fi negative. Magnitudinea

efectelor este în funcţie de cantitatea de produse / deşeuri ce se eliberează accidental în mediu.

Gradul scăzut de periculozitate al produselor ce vor fi utilizate pe amplasament ne conduc la

aprecierea moderată a impactului asupra mediului în condiţiile apariţiei unor poluări accidentale.

Proiectul sondei şi lucrarea de faţă furnizează suficiente măsuri necesare prevenirii şî intervenţiei în

caz de poluări accidentale.

Riscul de apariţie a unor erupţii / explozii. Acest risc este asociat preponderent unor decizii

tehnologice greşite sau unor defecţiuni tehnologice majore. În literatura de specialitate există descrise

efectele apariţiei unor astfel de situaţii. Efectele pot varia de la înregistrarea unor pagube materiale

până la decesul membrilor echipei şi chiar a populaţiei rezidente. Cazurile de deces sunt foarte rare,

iar afectarea populaţiei a fost înregistrată în situaţii în care execuţia sondelor s-a făcut fără

cunoaşterea geologiei amplasamentului (concentraţii mari de H2S) sau cu ignorarea oricăror măsuri

de prevenire şi intervenţie în caz de accidente. Aşa cum afirmam anterior, factorii care pot conduce

la apariţia acestor accidente pot fi:

Neprevederea echipamentelor de prevenire şi intervenţie în caz de erupţii;




Pagina 114

Nerespectarea regulilor operaţionale privind tehnologia de forare;

Pierderea controlului asupra presiunii în sondă printr-un management neadecvat al fluidului de

sondă;

Lipsa intervenţiei imediate în caz de producere a erupţiilor. În acest sens trebuie precizat că în

cazul apariţiei unui accident major ce are ca urmare pierderea controlului sondei, intervenţia

trebuie făcută în sensul aprinderii gazului şi astfel a reducerii dispersiei gazelor toxice. În acest

sens subliniem că emiterea accidentală de hidroxid de sulf poate genera efecte letale la

nivelul persoanelor aflate în vecinătatea sondei.

Analiza prevederilor proiectului cu privire la prevenirea erupţiilor a condus la aprecierea că sunt

întrunite elementele necesare pentru minimizarea riscului apariţiei unor astfel de accidente.

Subliniem însă că magnitudinea efectelor constă în egală măsură în capacitatea de intervenţie a

executantului / operatorului în cazul producerii unor astfel de evenimente.

Riscul producerii unor accidente de muncă. Pe amplasament vor exista numeroase puncte de

risc în privinţa siguranţei de muncă. Acestea se grupează în principal la nivelul instalaţiei de forare.

Existenţa a numeroase elemente în mişcare, utilizarea energiei electrice precum şi a unor substanţe

ce au un anumit grad de periculozitate (în principal iritant) face necesară prevederea echipamentelor

de protecţie, adecvate fiecărui loc de muncă precum şi instruirea permanentă a personalului operativ.

Producerea unor accidente de muncă poate genera o gamă largă de efecte ce includ: iritarea ochilor şi

a mucoaselor, loviri, arsuri, electrocutări, răniri şi chiar decese. Şi în acest caz, măsurile de prevenire

trebuie să fie însoţite de asigurarea unei capacităţi maxime de intervenţie în caz de producere a unor

accidente (existenţa dotărilor pentru prim ajutor, disponibilitatea unor vehicule pentru asigurarea

transportului rapid a accidentaţilor, accesul facil pe amplasament a mijloacelor de intervenţie

specializate).

Tabel nr. 7-1 Caracterizarea riscurilor

Obiectiv Eveniment Probabilitatea

de apariţie Consecinţe

Caracterizarea riscului

Întreg amplasamentul

Cutremur de 8 grade

O dată la 50 de ani

Oricare sau toate riscurile de mai jos.

Mediu

Poluări accidentale

Pierderi / împrăstieri ale

fluidului de foraj

Accidental Poluarea solului. Mediu

Scurgeri de ape uzate

Accidental Infiltrarea apelor uzate

preepurate sau neepurate în sol şi apa subterană

Scăzut – există măsuri de prevenire.

Rezervorul de motorină

Accidental

Emisia liberă a COV-urilor cu posibilitatea infiltrării motorinei în sol (pătrunderea în freatic este

redusă)

Scăzut – existenţa cuvei betonate


Erupţii / Incendiu

Medie Pagube materiale, posibile

victime umane

Medie – au fost prevăzute măsuri de prevenire şi




Pagina 115

Obiectiv Eveniment Probabilitatea

de apariţie Consecinţe

Caracterizarea riscului

intervenţie


Întreruperea lucrărilor

Scăzută

Întreruperea lucrărilor ar conduce la afectarea peisajului şi

la pierderea valorificării potenţialului socio-economic al

zonei.

Scăzut

Analiza situaţiilor de risc pune în evidenţă faptul că activităţile propuse în cadrul proiectului nu

prezintă un grad de risc ridicat pentru sănătatea populaţiei şi a mediului înconjurător. Precizăm însă

că aprecierea efectelor s-a făcut ţinând cont de măsurile propuse pentru minimizarea riscului şi a

efectelor asociate.

8 DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

Principalele dificultăţi întâmpinate în cursul realizării Sudiului de evaluare a impactului asupra

mediului au fost legate de disponibilitatea informaţiilor de detaliu cu privire la condiţiile de mediu

existente în zona proiectului (în principal privind calitatea apei freatice şi a aerului).

Beneficiarul lucrărilor a acordat întreg sprijinul pe perioada derulării evaluării, furnizând toate datele

şi informaţiile solicitate şi a considerat revizuirea unor aspecte tratate în cadrul proiectului ca urmare

a recomandărilor făcute de echipa de evaluare.




Pagina 116

9 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Lucrarea de faţă reprezintă Raportul la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului generat de

realizarea proiectului Forajul sondei de explorare-evaluare A1 Nădlac, aparţinând SC Amromco

Energy SRL Ploieşti. Proiectul propus va fi realizat în extravilanul oraşului Nădlac, judeţul Arad.

Explorarea zăcământului se face în baza Acordului de concesiune nr. 84 I.S. / 17 ianuarie 2002,

încheiat între Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM), SNGN Romgaz SA şi Amromco

Energy LLC, aprobat prin HG 764 / 14 mai 2004 şi a Acordului 778 / 23 aprilie 2004 privind

transferul drepturilor şi obligaţiilor de la Amromco Energy LLC la Amromco Energy SRL. Forajul

sondei face parte din Programul Naţional de Asigurare a Resurselor Energetice.

Proiectul constă, atât în operaţiunea propriu-zisă de forare, cât şi în lucrări complementare, precum:

Instalarea unor echipamente şi facilităţi în vecinătatea viitoarei sondei, necesare desfăşurării

procesului tehnologic şi a cerinţelor personalului angajat pe durata lucrărilor de construcţie;

Executarea unui drum provizoriu de acces a utilajelor la careul sondei cu ampriza drumului

proiectat de 5 m şi lungimea de cca. 30 m, ce se va desfăşura pe o suprafaţă de 150 m2;

Amplasarea şi montajul tuturor instalaţiilor şi dotărilor necesare pentru forajul sonei;

Efectuarea probelor de producţie/lăsarea sondei în stare de conservare plină cu fluid de foraj

stabil;

Lucrări de tubare şi cimentare, prin care se realizează consolidarea sondei.

Terenul propus pentru realizarea proiectului ocupă o suprafaţă totală de 6.150 m2, fiind, în prezent,

încadrat în categoria de folosinţă teren agricol. Durata aproximativă de execuţie a lucrărilor este de

60 de zile, dintre care circa 40 de zile vor fi necesare pentru executarea lucrărilor este de foraj, iar

durata de funcţionare va depinde de caracteristicile zăcămintelor interceptate.

Principala cale de acces spre amplasament este reprezentată drumul judeţean DJ709J (Arad – Pecica

– Nădlac), urmând apoi drumul betonat existent în incinta proprietăţii private, prin prelungirea

acestui drum cu un drum nou în lungime de cca. 30 m ce va fi executat odată cu amplasarea sondei

A1 Nădlac.

În imediata vecinătate a acestui amplasament nu există arii naturale protejate, situri arheologice sau

elemente culturale / istorice protejate. Cele mai apropiate arii naturale protejate sunt situate la

aproximativ 2 km sud faţă de amplasament (ROSCI 0108 Lunca Mureşului Inferior, ROSPA 0069

Lunca Mureşului Inferior, Parcul Natural Lunca Mureşului), iar cele mai apropiate elemente de

patrimoniu sunt localizate în partea centrală a intravilanului oraşului Nădlac.

Procedeul de foraj ce urmează a fi utilizat pentru execuţia sondei este „forajul rotativ cu circulaţie

permanentă a fluidului de foraj”. Tehnologia presupune utilizarea unei sape cu role ce va fi introdusă

în gaura sondei cu ajutorul unor ţevi înşurubate una în alta, numite prăjini. Ansamblul tuturor

prăjinilor se numeşte garnitură de foraj. Sapa este rotită de la suprafaţă cu ajutorul garniturii de foraj.




Pagina 117

Prin interiorul garniturii de prăjini se pompează fluidul de foraj care iese prin orificiile sapei, spală

talpa sondei, răceşte sapa şi apoi trecând în spaţiul inelar format între prăjini şi pereţii sondei,

antrenează cu el la suprafaţă particulele de rocă dislocate de sapă.

Sonda va fi săpată până la o adâncime de 2.980 m, fiind structurată în 3 faze. În prima fază,

intervalul 0 – 40 m, se va realiza izolarea formaţiunilor slab consolidate de suprafaţă, în faza

următoare, 40 – 1570 m, este executată o coloană de ciment care va permite izolarea de apele

subterane şi astfel evitarea contaminării acestora, iar în ultima fază, pe intervalul 1.570 – 2.980 m

sonda va fi tubată, iar la săpare se va folosi un fluid de foraj aditivat cu produşi cu toxicitate redusă.

La suprafaţa terenului, vor funcţiona două generatoare cu puterea de 450 kVA fiecare, antrenate de

motoare termice Diesel, care au rolul de a genera energia electrică necesară alimentării barăcilor

personalului, a tuturor echipamentelor ce necesită o astfel de energie pentru funcţionare şi a

iluminatului locaţiei. De asemenea, încălzirea spaţiilor se va face tot prin intermediul enegiei electrice.

Consumul apei se va face pentru asigurarea nevoilor personalului, pentru completarea necesarului de

apă tehnologică (apă de răcire şi lichid de foraj) şi pentru asigurarea rezervei intangibile de incendiu.

Apele uzate generate sunt de natură menajeră, tehnologică şi pluviale. Au fost prevăzute măsurile

adecvate pentru gestionarea corespunzătoare a fiecărei categorii de ape uzate. Pentru apele

tehnologice şi cele de ploaie am propus instalarea unui decantor – separator care să prevină

evacuarea apelor cu încărcari de materii în suspensie sau urme de produs petrolier.

În cadrul lucrării de faţă au fost evaluate cantităţile de poluanţi emise în mediu şi a fost realizată o

analiză a efectelor potenţiale pe care acestea le pot avea. Concluzia evaluării este aceea că proiectul

propus are un impact scăzut asupra mediului şi acesta se manifestă la scară locală şi pe o durată

redusă de timp.

Lucrările de foraj pentru explorarea sau exploatarea gazului prezintă riscuri în privinţa siguranţei

personalului angajat şi a mediului. Proiectul analizat aici propune măsuri pentru prevenirea apariţiei

riscurilor asociate acestei activităţi, care pot fi considerate a fi la nivelul celor mai bune practici

disponibile.

Un aspect important, ce trebuie luat în considerare la evaluarea impactului asupra mediului social şi

economic este potenţiala contribuţie a sondei la asigurarea necesarului energetic naţional. Procentual,

producţia ulterioară a sondei poate fi considerată nesemnificativă raportată la producţia naţională de

gaz. Facem precizarea însă că în condiţiile energetice actuale (acoperirea necesarului de gaze din

import, ponderea încă neînsemnată a surselor de energie regenerabilă) realizarea sondei reprezintă o

necesitate de ordin social şi economic. De altfel, aşa cum am amintit la începutul lucrării, executarea

sondei se înscrie în Programul Naţional de Asigurare a Resurselor Energetice şi are scopul de a

contribui la asigurarea echilibrului balanţei producţie/consum de gaze naturale.




Pagina 118

10 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Doniţă, N., Paucă-Comănescu, M., Popescu, A., Mihăilescu, S., Biriş I.-A., 2005, Habitatele

din România, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti;

2. Gafta, D., Mountford, O., 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România,

Editura Risoprint, Cluj-Napoca;

3. Sanda, V., Öllerer, K., Burescu, P., 2008, Fitocenozele din România – Sintaxonomie, Structură,

Dinamică şi Evoluţie, Editura Ars Docendi, Universitatea din Bucureşti.

raport la studiul de evaluare a impactului asupra...

Documents