foaie de capat - apmar.anpm.roapmar.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/apm arad... · 2...

0

P.F.A. DUMESCU FLORIN Expert de mediu

Proiectant autorizat de Ministerul Mediului Înscris în Registrul NaŃional al Elaboratorilor

de studii de protecŃia mediului CUI 20472016, NR. ORC F02/1898/2004

310052 Arad, Str. Ceaikovski Nr. 12 Tel/Fax 0257 – 213066, 0744606574

FOAIE DE CAPAT

Denumirea lucrarii: RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PENTRU INVESTIłIA „EXTINDERE CAPACITATE DE PRODUCłIE”, SC TAKATA-PETRI ROMANIA SRL Arad

Beneficiar: SC TAKATA-PETRI ROMANIA SRL Proiectant: P.F.A. DUMESCU FLORIN Intocmit: Prof. Univ. Dr. Florin Dumescu Expert de mediu

Arad, octombrie 2012

1

Borderou de piese A. PIESE SCRISE

1. Raport la studiu de evaluare a impactului asupra mediului; 2. Extras Carte Funciară; 3. DSP Arad, Notificare nr. 94/08.02.2012; 4. ISU Arad, Aviz de securitate la incendiu nr. 7018/A/2012; 5. Bilant si Plan management 2011 solventi turnatorie; 6. Bilant si Plan management 2011 solventi lacuire si vopsire; 7. Bilant si Plan management 2011 solventi spumatorie; 8. Bilant si Plan management 2011 solvenŃi cusătorie; 9. Bilant si Plan management 2011 şi 2012 centuri; 10. Plan de reducere COV pentru spumatorie; 11. Bilant si Plan management 2011 solventi cusatorie; 12. Bilant si Plan management 2011 solventi centuri; 13. Calcul emisii fugitive COV; 14. Rapoarte de încercare ECOIND Buc. nr. 787, 788, 789/PA/2012 şi

interpretarea rezultatelor nr. 413/2012; 15. Rapoarte de încercare APM Arad nr. 60,61,62,63/2012; 16. Rapoarte de încercare ECOIND Buc. nr. 328, 329/PA/2012 şi interpretarea

rezultatelor; 17. ANALIZA COMPARATIVA A PERFORMANTELOR DE MEDIU

PENTRU INSTALATIA DE TURNARE ALUMINIU DE LA FABRICA TAKATA DIN ASCHAFFENBURGH – GERMANIA cu documentele de referinta privind cele mai bune tehnologii disponibile (BAT) pentru turnatorii

18. ANALIZA COMPARATIVA A PERFORMANTELOR DE MEDIU PENTRU INSTALATIA DE TURNARE MAGNEZIU DE LA FABRICA TAKATA ARAD cu documentele de referinta privind cele mai bune tehnologii disponibile (BAT) pentru turnatorii

B. PIESE DESENATE

1. Plan de situaŃie şi plan de încadrare în zonă; 2. Plan retea apa potabila; 3. Plan retea apa tehnologica; 4. Plan retea canalizare menajera; 5. Plan retea canalizare pluviala.

2

RAPORT LA STUDIU DE EVALUAREA A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

0. BAZELE LEGALE ALE LUCRĂRII

În cadrul Comenzii lansată de SC TAKATA PETRI ROMÂNIA SRL către PFA DUMESCU

FLORIN, se prevede realizarea lucrării RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA

MEDIULUI în vederea obŃinerii acordului de mediu pentru proiectul EXTINDERE

CAPACITATE DE PRODUCłIE, LOC. ARAD.

RAPORTUL LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

este întocmit in conformitate cu Legea 265/2006 privind protecŃia mediului cu modificarile si

completarile ulterioare, HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi

private asupra mediului, pe baza metodologiei impuse de OM 863/2002 privind aprobarea

ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra

mediului - Partea II si in baza Adresei emisa de ARPM Timişoara.

PFA Dumescu Florin este abilitat de Ministerul Mediului şi Gospodăriei Apelor pentru

elaborarea rapoartelor privind impactul asupra mediului conform CERTIFICATULUI DE

ATESTARE (poziŃia 450 din Registrul NaŃional al elaboratorilor de studii pentru protecŃia

mediului).

Sursele de informare care stau la baza elaborării lucrării sunt:

- documente şi informaŃii furnizate de beneficiar – date tehnice ale instalatiei,

elemente de proiectare si alimentare cu utilitati, Memoriu Tehnic depus la APM

Arad;

- informaŃii culese pe teren cu ocazia derulării investigaŃiilor.

1. INFORMAłII GENERALE

1.1. InformaŃii despre titularul proiectului

- Numele companiei: SC TAKATA PETRI ROMÂNIA SRL ARAD

- Adresa sediu: Arad, Zona Industrială Vest, str. III nr. 9, CP 310375

- Tel/fax: 0257-230100, 0257-203700, mail: [email protected]

- Adresa Punct de lucru: Arad, Zona Industrială Vest, str. III nr. 9

- persoane de contact:

- administrator: Shimizu Hiroshi, Zimlich Iürgen; Dir. Fabrica volane – Dan Tulvan

- responsabil pentru protecŃia mediului: Vlad Agotici

3

1.2. InformaŃii despre autorul testat al studiului de evaluare a impactului asupra

mediului şi al raportului la acest studiu

PFA Dumescu Florin, str. Ceaikovski nr. 12 Arad

Persoană de contact –Prof. Univ. Dr. Florin Dumescu, Arad, tel 0744606574, fax 0257-

243777

1.3. Denumirea proiectului

Obiect de activitate: SC TAKATA PETRI ROMÂNIA SRL are ca obiect de activitate

producŃia de piese şi accesorii pentru autovehicule.

Denumirea proiectului propus: EXTINDERE CAPACITATE DE PRODUCłIE

Titularul investiŃiei, S.C. TAKATA-PETRI ROMANIA S.R.L., isi propune extinderea

capacitătii de productie cu turnătoria de aluminiu. Turnătoria de aluminiu, este destinată

realizării de piese din aluminiu prin procesul de turnare, proces realizat cu echipamente

speciale, automatizate. Capacitatea maxima pentru turnatoria de aluminiu este de 7,5 tone/zi.

Mentionam ca, instalatia de turnare aluminiu este in functiune la Sucursala TAKATA din

Aschaffenburgh – Germania, urmand sa fie demontata, transportata la punctul de lucru Arad si

montata/pusa in functiune aici. Prin urmare toate datele referitoare la consumul de utilitati si

materii prime se refera la perioada de functionare din cadrul unitatii TAKATA din

Aschaffenburgh – Germania.

Activitati/instalatii existente pe amplasament:

Activitatea desfasurata in cadrul unitatii S.C. TAKATA-PETRI ROMANIA S.R.L este de

producere a volanelor si centurilor de siguranta pentru autovehicule. Activitatea de productie

din cadrul unitatii se desfasoara in cadrul a trei fabrici:

• fabrica de volane cu secŃiile:

- producŃie schelete volane turnate (din magneziu) şi volane inele sudate;

- spumarea scheletelor de volane;

- învelit volane în piele (cusatorie);

• fabrica de volane din lemn – unde se aplică cochiliile pe volane şi are loc finisarea

acestora;

• fabrica de centuri care produce centuri de siguranŃă.

In momentul de fata pe amplasamentul fabricii SC TAKATA PETRI ROMÂNIA SRL din

Arad se deruleaza activitatea de turnare a metalelor neferoase – turnare piese din magneziu.

Desi activitatea de turnare magneziu intra sub incidenta Directivei IPPC, capacitatea de

4

productie actuala fiind mai mica de 20 t/zi (18 t/zi piese turnate), unitatea nu a fost considerata

instalatie IPPC si nu este luata in evidenta autoritatilor de mediu ca instalatie integrata.

Prin implementarea proiectului de extindere a activitatii cu o turnatorie de aluminiu (cu

o capacitate de 7,5 t/zi), capacitatea insumata de turnare metale neferoase va depasi pragul

de 20t/zi si unitatea va deveni instalatie IPPC.

In conformitate cu OUG nr. 152/2005 Anexa nr.1, privind prevenirea si controlul integrat

al poluarii, pct. 2.5, dupa extindere, unitatea SC TAKATA PETRI ROMÂNIA SRL, Arad se

încadrează la punctul:

2. Productia si prelucrarea metalelor

2.5 Instalatii pentru:

b) Topirea metalelor neferoase inclusiv a aliajelor şi a produselor recuperate (rafinare,

turnare, etc.) cu o capacitate mai mare de 4 tone/zi pentru plumb şi cadmiu ori 20

tone/zi pentru toate celelalte metale.

Conform ANEXEI A3 la Ordinul 1144/2002, codurile NOSE-P şi SNAP2 sunt:

- Cod NOSE-P – 105.12

- Cod SNAP2 – 0403

Codul CAEN al activitatii principale desfasurate pe amplasamentul unitatii SC TAKATA

PETRI ROMÂNIA SRL Arad este:

- Cod CAEN 2932 – fabricarea de piese şi accesorii pentru autovehicule şi motoare de

autovehicule

Alte activitati desfasurate in cadrul unitatii si Codul CAEN al acestora sunt :

- Cod CAEN 2573 – fabricarea uneltelor

- Cod CAEN 2896 – fabricarea utilajelor pentru prelucrarea maselor plastice si a

cauciucului

- Cod CAEN 2899 – fabricarea altor masini si utilaje specifice

- Cod CAEN 3312 – repararea masinilor

- Cod CAEN 4941 – transporturi rutiere de marfuri (marfuri periculoase)

Prezenta lucrare, „Studiul de evaluare a impactului asupra mediului” este elaborata

pentru întreaga platformă a unitatii care include atât activitatile prevazute in cadrul

proiectului cat si activitatile existente – in continuare se va trata impactul cumulat al tuturor

activitatilor desfasurate pe amplasamentul unitatii SC TAKATA PETRI ROMÂNIA SRL

Arad.

5

In cadrul Studiului de impact se realizeaza si o analiza de comparare a performantelor

instalatiilor de turnare magneziu si aluminiu cu recomandarile si reglementarile

corespunzatoare BAT.

1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia

Descrierea proiectului:

Titularul investiŃiei, S.C. TAKATA PETRI ROMANIA S.R.L., solicită extinderea capacitătii

de productie cu turnătoria de aluminiu.

Acest proiect a fost prevăzut iniŃial pentru a fi realizat în aceeasi etapă constructivă care

viza si extinderea halei de productie cu turnatoria de magneziu (proiect autorizat prin

AutorizaŃia de construcŃie nr. 440 din 26.05.2010). Ulterior, beneficiarul a defalcat constructia

in doua obiective separate respectiv două proiecte separate. In prima etapa realizandu-se

extinderea halei si marirea capacitătii de productie pentru turnătoria de magneziu, iar in etapa a

doua urmand sa se realizeze extinderea capacitătii de productie pentru turnătoria de aluminiu.

Prin urmare, hala de producŃie destinata extinderii turnatorieie de aluminiu a fost deja

construita si este amplasată în incinta unitatii pe un spaŃiu liber de construcŃii ca extindere a

halei existente de turnătorie de magneziu, realizată în etapa I, la est de aceasta.

Justificarea necesitatii proiectului

Necesitatea implementarii proiectului deriva si se justifica prin nevoia de dezvoltare a

activitatii, prin cresterea capacitatii de productie in conditiile in care amplasamentul permite

acest lucru:

- exista spatii de productie nefolosite, rezultate din extinderea halei de productie in prima

etapa

- infrastructura de alimentare cu utilitati de pe amplasament permite extinderea activitatii

Realizarea unei investiŃii de această factură, cu elemente de dotare moderne, plastică

arhitecturală şi grad de finisare ce conferă reprezentativitate, contribuie la menŃinerea

standardului investitorului şi la implementarea strategiilor de dezvoltare ale acestuia. Situl

studiat are caracter de natură economică - industrială şi de investiŃii, în consecinŃă specificul

solicitat de beneficiar corespunde zonei studiate.

Turnătoria de aluminiu, este destinată realizării de piese din aluminiu prin procesul de

turnare, proces realizat cu echipamente speciale, automatizate.

Elemente specifice caracteristice proiectului propus

Lucrarile de executie care fac obiectul prezentului proiect, extinderea capacitatii de

productie cu turnatoria de Al, se refera la:

6

• amenajarea halei existente

• montarea a 3 cuptoare de topire aluminiu - capacitatea maxima a unui cuptor este de

400 kg aliaj aluminiu /h

• montarea a 5 maşini de turnare a aluminiului - capacitatea maxima a unei masini de

turnare Al este de 1,5 tone/zi, respectiv 7,5 t/zi pentru cele 5 masini.

Produsele rezultate din această hală, turnatoria de Al, vor intra în circuitul de producŃie

existent al unitatii din cadrul Fabricii de Volane (Spumatorie, Cusătorie) în vederea obŃinerii

produsului finit.

Obiectivul propus se va realiza în incinta S.C. TAKATA PETRI ROMANIA S.R.L. Arad.

Montarea instalatiilor si utilajelor se face in hala existenta, situata in prelungirea turnatoriei de

magneziu realizata in etapa I. Hala este amplasata la est de turnatoria de magneziu.

Din punct de vedere funcŃional, hala se compune din 6 compartimente distincte:

- spaŃiul de producŃie (turnatoria de Al)

- depozitul de forme

- compartimentul destinat dotarilor cu caracter social

- un birou cu sală de sedinte

- un atelier de intretinere

- o sală destinată echipamentelor pentru aer comprimat

SeparaŃia dintre aceste spaŃii se realizează prin intermediul peretilor rezistenti la foc, din

zidărie cu grosimea de 25cm.

ConstrucŃia este configurată pe structură metalică, cu stâlpi şi grinzi. Închiderile

perimetrale sunt realizate din panouri de tablă cutată în două straturi (interior/exterior),

prevăzute cu termoizolaŃie din vată minerală bazaltică cu grosimea de 150 mm, cu acoperiş în

două ape şi învelitoare din panouri de tablă cutată în două straturi (interior/exterior), prevăzute

cu termoizolaŃie din vată minerală bazaltică cu grosimea de 200 mm.

In interior, pardoselile turnătoriei de aluminiu, depozitului de forme şi atelierului de

întretinere sunt de tip industrial, realizate din plăci ceramice montate pe pat suport vibrat. In

sala destinată echipamentelor pentru aer comprimat se va realiza o pardoseală industrială cu

cuart sclivisită mecanic, iar în restul spatiilor se vor realiza pardoseli din plăci de gresie

ceramică antiderapantă, pentru trafic intens. Accesele pentru uz industrial în spaŃiile configurate

sunt amplasate pe faŃadele estică şi vestică ale clădirii, iar cele destinate personalului sunt

amplasate pe faŃadele vestică şi nordică ale clădirii

În planul acoperişului, este amplasat un luminator de coamă din policarbonat translucid

cu dimensiunile de 51,00x3,00m, prevăzut cu un număr de 9 ochiuri mobile (cu dimensiunile de

3,0 x 1,0m) cu deschidere manuală şi automată, pentru asigurarea unui iluminat corespunzător

pe timp de zi şi ventilaŃiei spaŃiului de producŃie.

7

Descrierea etapelor proiectului

Implementarea proiectului presupune derularea următoarelor etape:

- realizarea proiectului tehnic şi obŃinerea tuturor avizelor necesare - termen estimat

trimestrul IV 2012;

- executia lucrarilor – termen estimat trimestrul I 2013

- punerea în funcŃiune a instalatiilor si utilajelor, prin executarea de probe tehnologice -

trimestrul I 2013.

Lucrari de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia investitiei

Toate lucrarile prevazute in cadrul proiectului se realizeaza in hala existenta din incinta

unităŃii, situata in prelungirea turnatoriei de magneziu.

Realizarea proiectului nu presupune lucrari de constructii/montaj in exteriorul halei ci

doar amenajari interioare (lucrari de montare a cuptoarelor de topire si a masinilor de turnare).

Ca urmare nu va fi afectat terenul de pe amplasament si deci nu vor fi necesare lucrari de

refacere.

Cai de acces

Incinta, S.C. TAKATA PETRI ROMANIA S.R.L. Arad beneficiază de acces auto

carosabil şi pietonal din artera carosabilă asfaltată adiacentă laturii estice, respectiv strada III

din Zona Industriala Arad Vest.

Hala in care se amenajeaza turnatoria de Al, este deservită de alei carosabile şi pietonale

de acces şi de trotuare de gardă şi întreŃinere. Dispunerea obiectivului nou propus, în raport cu

punctele cardinale nu necesită cerinŃe speciale cu privire la însorirea spaŃiilor.

Accesul carosabil în incintă cât şi aleile carosabile de serviciu şi întreŃinere vor fi

menŃinute practicabile pentru intervenŃii de orice fel în caz de urgenŃă.

Realizarea Proiectului propus nu creaza cai noi de acces si nu modifica pe cele existente

interioare sua accesul din exterior.

1.5. Durata etapei de funcŃionare

Termenul de funcŃionare este nelimitat. Timpul real de funcŃionare a instalaŃiilor va

depinde de cererea de produse (autovehicule) de pe piaŃă. Ca urmare în această etapă nu se

prevăd lucrări de închidere şi post-închidere pentru obiectivul propus.

Termenul de executare a lucrărilor este de 3 luni de la obŃinerea acordului integrat de

mediu.

Momentan, nu s-au prevăzut alte dezvoltări viitoare ale obiectivului.

8

1.6. InformaŃii privind producŃia care se va realiza şi resursele folosite în scopul

producerii energiei necesare asigurării producŃiei

1.6.1. Asigurarea utilităŃilor

Racordarea la retelele utilitare existente in zona

Pentru realizarea si functionarea investitiei propuse in cadrul proiectului nu se impun noi

racorduri la retelele de utilitati existente in zona (apa, energie electrica si termica).

Pentru implementarea si functionarea turnatoriei de Al se vor utiliza sistemele existente

de utilitati de pe platforma unitatii. Mentionam ca instalatia de turnare Al se va monta intr-o

hala existenta care este racordata la utilităŃile existente în incintă şi beneficiaza de sisteme de

ventilaŃie şi încălzire.

Pentru realizarea proiectului (in faza de montare a utilajelor si instalatiilor)

consumurile de apa si energie electrica vor fi nesemnificative fata de cele existente.

ALIMENTAREA CU APA

Alimentarea cu apă a unitatii se realizează din reŃeaua de apă potabilă a oraşului Arad

printr-un racord situat in partea de est a amplasamentului.

Conform datelor furnizate de operator consumul actual de apa este de 30 000 mc/an

(medie a ultimilor ani)

Implementarea proiectului se estimeaza ca va aduce un consum suplimentar de 20%,

respectiv de 6 000 mc/an

Consumul final estimat dupa implementarea proiectului va fi de 36 000 mc/an.

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ

Energia electrică necesară funcŃionării instalaŃiilor din incinta unitatii S.C. TAKATA

PETRI ROMANIA S.R.L. este preluată din reŃeaua ENEL (statiile ENEL 110 kV Bujac si Gai)

prin LES 20KV in bucla.

Cele doua sectii majore de pe amplasament (fabrica de volane si fabrica de centuri de

siguranta) sunt alimentate din retele separate.

Fabrica de volane

Tensiunea se reduce 20/0,4KV in 2 posturi trafo PT 1810-1 si PT 1810-2. In fiecare PT

se afla cate 6 transformatoare de 630 KVA legate in bara comuna, din care unul este rezerva

rece. Transformatoarele sunt uscate, cu ventilatie naturala.

9

Puterea totala instalata in transformatoare este 6 MW, iar puterea maxima simultan

absorbita este de 4 MW (contractat 4,8MW)

Alimentarea consumatorilor din sectii se face din posturile trafo prin LES 0,4KV , cu

cabluri CYABY 3x240+120mmp.

Fabrica de centuri

Tensiunea se reduce 20/0,4KV intr-un post trafo PT 1812. In PT se afla 2

transformatoare de 630KVA legate in bara comuna. Transformatoarele sunt uscate, cu ventilatie

naturala.

Puterea totala instalata in transformatoare este 1,2 MW iar puterea maxima simultan

absorbita este de 0,4 MW (contractat 1MW)

Alimentarea consumatorilor din sectii, se face din posturile trafo prin LES 0,4KV, cu

cabluri CYABY 3x240+120mmp.

Posturile trafo de 20/0,4 kV apartin furnizorului

Puterea instalată pentru intreaga platforma S.C. TAKATA PETRI ROMANIA S.R.L. este

de 7,2 MW.

►Alimentarea cu energie electrică a obiectivului din cadrul proiectului (turnatoria de

Al)

Alimentarea cu energie electrica a halei in care se monteaza turnatoria de Al se realizeaza

din reteaua existenta a fabricii de volane (nu este necesar sa se realizeze un racord nou la

reteaua de energie electrica). Bransamentele electrice la hala sunt prevazute cu racorduri aeriene

cu conductori de aluminiu, pe stalpi de beton armat.

Dupa realizarea proiectului, energia electrică este folosită în principal pentru:

- acŃionarea instalaŃiilor si utilajelor din cadrul turnatoriei de Al

- iluminatul din interiorul halei

Conform datelor furnizate de operator (din perioada de functionare a instalatiei de

turnare Al) consumul specific de energie electrica raportat la produsul finit a fost de:

300 kWh/tona de aluminiu turnat

Prin urmare, consumul de energie electrica al instalatiei propuse in cadrul proiectului

va fi de:

- 93,75 kWh/ora, respectiv

- 2 250 kWh/zi, respectiv 675 MWh/an

►Alimentarea cu energie electrică a instalatiilor existente pe amplasament

In cadrul unitatii, energia electrică este utilizată pentru:

10

- acŃionarea aparatelor şi utilajelor din sectiile de productie si auxiliare (turnatoria de

magneziu, spumarea scheletelor de volane, cusatorie, fabrica de volane din lemn, fabrica de

centuri, etc)

- iluminatul interior şi exterior

Conform datelor furnizate de operator, consumul anual (la nivelul anului 2011) de

energie electrică pentru toata unitatea a fost de:

- 23 811 MWh.

Se estimeaza ca implementarea proiectului va aduce un consum suplimentar de 2,8 %,

respectiv 675 MWh/an .

Consumul final estimat dupa implementarea proiectului va fi de 24486 MWh/an

(respectiv 81,62 MWh/zi).

Consumurile zilnice şi anuale de energie electrică pentru intreaga unitate si pentru

activitatile IPPC (turnatoria de magneziu si cea de aluminiu) la capacitate maximă de

producŃie, sunt prezentate în Tabelul 1.1

ALIMENTAREA CU GAZ METAN

Ca si in cazul energiei electrice, alimentarea cu gaz metan se face prin doua retele

diferite, la cele doua fabrici din incinta.

Fabrica de volane

Gazul metan se utilizeaza doar ca si combustibil pentru cele 3 cazane ale centralei

termice. Procesele tehnologice nu utilizeaza gaz metan, inclusiv turnatoria de magneziu

utilizeaza doar energie electrica.

Centrala termica se alimenteaza din reteaua E-ON de presiune medie (2-6bar) in SRM 2

(statie de reglare si masura 2), printr-un regulator/reductor de presiune redusa (0,5 bar) si teava

OL-Dn 145. Prin teava OL-Dn 145 si inca un regulator/reductor de presiune joasa (25 mbar) se

alimenteaza cele 3 cazane de apa calda.

Cazanele sunt de tip Wiessmann Vitomax 100, M155003, 2000 KW, V=3280 Lt cu

arzator Weishaupt Monarh G 9/1-D 3600 KW.

Fabrica de centuri

Gazul metan se utilizeaza doar ca si combustibil la cele 2 cazane ale centralei termice.

Alimentarea se face din reteaua E-ON de presiune medie (2-6bar) prin SRM 1 (statie de

reglare si masura 1), apoi printr-un regulator/reductor de presiune redusa (0,5 bar) si teava PE-

Dn 110.

Prin teava OL-Dn 114 si inca un regulator/reductor de presiune joasa (25 mbar) se

alimenteaza cele 2 cazane de apa calda.

11

Cazanele sunt de tip Wiessmann Vitomax 100, M155002, 1400 KW, V=2450 Lt cu

arzator Weishaupt Monarh G 9/1-D 3600 KW.

►Alimentarea cu gaz metan a obiectivului din cadrul proiectului (turnatoria de Al)

Perntru alimentarea cu gaz metan a halei de turnatorie aluminiu se utilizează infrastructura

de alimentare cu gaz existentă pe amplasamentul unitatii la fabrica de volane

Alimentarea cuptoarelor se face din reteaua E-ON de presiune redusa (0,5-2bar) in PM 1

(post de masura 1), prin teava PE-Dn125 si printr-un regulator/reductor de presiune joasa (25

mbar) cu teava OL-Dn 80.

Consumatorii sunt cuptoarele de topire, de tip Striko de 650 KW, cu 2 cuve:

- una de 550 KW care are un brenner ZIO-165A - 11/2”- 628 KW pentru topirea Al;

- una de 100 KW care are un brenner ZIO-65A - 1”- 116 KW pentru mentinerea Al topit

Dupa implemetarea proiectului, se utilizeaza gazul metan doar pentru cuptorul de topire a

aluminiului, instalatiile de turnare avand cuptoare de mentinere a temperaturii topiturii cu

functionare electrica.

Conform informatiilor primite de la operator (din timpul functionarii instalatiei),

consumul de gaz metan va fi de

- 1 260 MWh / an

- 4 200 kWh/zi

Raportat la produsul finit, consumul specific de gaz metan este de

560 kWh/tona de aluminiu turnat

►Alimentarea cu gaz metan a instalatiilor existente pe amplasament

In cadrul unitatii, gazul metan se utilizeaza pentru producerea energiei termice.

Asigurarea energiei termice pentru toata unitatea se realizeaza prin intermediul centralelor

termice:

- centrala termică a Fabricii de volane este dotată cu 3 cazane tip Viessmann cu o putere de

2000KW fiecare, cu un consum de gaz de 820 000Nmc/an.

Evacuarea gazelor de ardere se face prin 3 coşuri metalice cu diametru de 300mm si inaltimea

de 18m.

- centrala termică a Fabricii de centuri este dotată cu 2 cazane tip Viessmann cu o putere de

2000KW fiecare, cu un consum de gaz de 163 000Nmc/an.

Evacuarea gazelor de ardere se face prin 2 coşuri metalice cu diametrul de 300mm si inaltimea

de 18m.

12

Consumurile zilnice şi anuale de gaz metan pentru intreaga unitate si pentru activitatile

IPPC (turnatoria de magneziu si cea de aluminiu) la capacitate maximă de producŃie, sunt

prezentate în Tabelul 1.1

ALIMENTAREA CU GAZE TEHNICE

Pentru buna desfasurare a proceselor tehnologice se utilizeaza gaze tehnice: aer

comprimat, azot comprimat, oxiden, acetilena, freon ecologic R134a. Cu exceptia aerului

comprimat care este produs in incinta cu ajutorul unei statii de compresoare, celelalte gaze se

achizitioneaza de la furnizori, in butelii de diferite tipuri si capacitati. Gospodariile de gaze

tehnice sunt gestionate corespunzator de operator pe platforma industriala.

Extinderea activitatii prin implementarea proiectului actual nu necesita alte gaze tehnice

in afara celor existente pe platforma.

Hala nou construita va dispune de o instalatie de aer comprimat necesar procesului

tehnologic. Racordarea se face pe de o parte la reteaua interioara existenta in hala „Turnatorie

Magneziu 2” respectiv la statia de compresoare amplasata in corpul social.

Lucrarile referitoare la instalatia de aer comprimat sunt urmatoarele:

- realizarea unui inel de distributie pentru a deservi tronsonul nou construit;

- realizarea de coborari pana la cota + 3,00 m pentru alimentarea masinilor

Inelul se va realiza din teava zincata cu diametru DN 80 imbinata prin sudura.

Consumurile de gaze tehnice estimate pentru platforma industriala TAKATA dupa

implementarea proiectului sunt:

- azot comprimat – 120 000 mc/an;

- freon R 134a – 2 000 kg/an;

- oxigen – 300 kg/an;

- acetilena – 300 kg/an.

In Tabelul 1.1 sunt prezentate informaŃii despre producŃia anuală şi resursele energetice

folosite în scopul asigurării producŃiei. Pentru a compara consumurile energetice specifice ale

instalatiei cu cele aferente BAT se tine cont de faptul ca in incinta industriala se desfasoara si

alte activitati decat cele de turnatorie magneziu si aluminiu – activitati IPPC. De aceea in tabel

sunt prezentate consumurile de energie atat pentru intreaga platforma cat si pentru pentru cele 2

activitati de turnare. Consumurile energetice pentru celelalte activitati non-IPPC nu sunt luate

in considerare in compararea cu BAT.

13

Tabelul 1.1 InformaŃii privind producŃia şi necesarul resurselor energetice

ProducŃie Resurse folosite în scopul asigurării producŃiei

Denumire Cantitate anuală, [t]

Denumire Cantitate anuală

Furnizor

Instalatia de turnare magneziu – activitate IPPC existenta

18 t/zi

Energie electrică

11690 MWh

ENEL

Energie electrică

675 MWh ENEL Instalatia de turnare aluminiu- activitate IPPC – propusa

7,5t/zi Gaz metan

109 500 mc,

(1 260 MWh)

EON-GAZ.

Energie electrică

12 121 MWh ENEL Activitati non- IPPC existente

-

Gaz metan 1049 271 mc,

(12060 MWh)

EON-GAZ.

Conformare la cerinŃele BAT – CONSUMURI SPECIFICE resurse energetice

CerinŃe / Recomandări BAT Conformare

Turnatoria de magneziu

Consumurile specifice de utilitati nu sunt impuse prin BAT. Se accepta ca in practica exista variatii foarte mari ale consumurilor specifice de la o instalatie de turnare la alta.

Consumuri energetice conform datelor de functionare: - energie electrica: 4167 kWh/t

Turnatoria de aluminiu

Nu există limite impuse privind consumul energetic; consumurile BAT medii sunt: Energie electrica - 172 kWh/tona Gaz natural - 717 kWh/tona Total energie - 889 kWh/tona

Consumuri energetice conform datelor din timpul fuctionarii Energie electrica -300 kWh/tona Gaz natural -560 kWh/ tona Total energie -860 kWh/tona

In ceea ce priveste turnarea aluminiului: consumurile specifice de utilitati nu sunt impuse prin documentele de referinta BAT tocmai pentru ca ele variaza mult de la o instalatie la alta in functie de tipurile de echipamente, capacitatea de productie, gama de produse finite si multe alte variabile. Cu rol orientativ s-a facut totusi o comparare a consumurilor specifice ale instalatiei studiate cu alte instalatii similar. In cazul de fata instalatia de referinta are o capacitate mult mai mare decat cea studiata, ceea ce conduce in mod normal la scaderea consumurilor specific.

14

Performanta instalatiei studiate - se constata ca consumul energetic pentru instalatia

studiata este mai mic, are insa o structura putin diferita (ponderea energiei electrice este mai

mare

1.6.2. Produse finite, materii prime şi substanŃe sau preparate chimice

►Instalatii propuse in cadrul proiectului - Turnătorie de aluminiu

Materiile prime si materialele auxiliare intrate in proces precum si produsele finite sunt

prezentate mai jos.

Materii prime:

Materia primă - lingouri aluminiu

Se utilizeaza doua sortimente de aliaje de aluminiu cu puritati diferite:

- Al 226 cu continut de aluminiu de 85-86%;

- MAG 59 cu continut de Al de 91%

Principalele elemente de aliere sunt siliciul si cuprul pentru sortimentul Al 226,

magneziul, siliciul si manganul pentru sortimentul MAG 59

Bilantul utilizarii materiei prime (aluminiul) este urmatorul:

- 98% se regaseste in produsul finit;

- 2% se elimina sub forma de deseu (zgura) care se valorifica la firme specializate.

Materiale auxiliare:

- Apa dedurizată cu circuit închis - nu se evacueaza la canalizare

- SubstanŃa de separare (pentru desprinderea scheletului de pe matriŃă ) – Safety Lube 7765

– fara emisii de COV

- SubstanŃa de ungere a pistoanelor – Power Lube 754

- Ceara de piston Power Lube PLP 296

- Ulei hidraulic Fragol Hydrolub 125 G sau Marlotherm SH

- SoluŃie răcire scheleŃi (Curatech PA 266)

- DetergenŃi pentru spălare scheleŃi (Eskaphor N6814, Eskaphor 310 şi agent de pasivare

Dow Corning Z6011-Silan)

Produse finite:

ScheleŃi de aluminiu care sunt apoi transportaŃi in sectiiile Fabricii de volane –

Spumatorie si Cusatorie.

15

►Instalatii existente pe amplasament

Materii prime si auxiliare

InformaŃii despre materiile prime si cele auxiliare sunt redate în Tabelul 1.2.

Tabelul 1.2. InformaŃii despre materiile prime şi materialele auxiliare Denumire materie prima, auxiliara, caracteristici Clasificarea şi etichetarea

substanŃelor sau preparatelor chimice*

Denumire

alternativa (comercială)

ComponenŃi chimici

Cantitatea anuală/

existentă în stoc,

kg/an mc/an

Categorie Periculoase/

nepericuloase (P/N)

Fraze de risc*

Turnătorie magneziu

Acetilena COV 100%

Acetilena dizolvată

Acetilena 246 P R5, 6, 12, S9, 16, 33

Azot Azot comprimat Azot 424 N Oxigen comprimat

Oxigen comprimat

Oxigen 272 P R8, S17

Spumă de protecŃie la coroziune

Curatech PA 266 Amestec de alcanolaminele. 2-Amino-Etanol

1980 P R20/21/22, 36/37/38, S26, 36

Detergent neutru fără amine

Eskaphor N 6814 Amestec de boraŃi, fosfaŃi, inhibitor de coroziune, tenside fără amine

3600 N

Amplificator de degresare

Eskaphor EM 310

Amestec de substanŃe tensioactive neionice

1210 P R22.41. S26, 39

Gaz lichefiat COV 41%

Stabylan G 1000 Propan; butan 120 (COV-49,2)

P R12, S2, 23,24,51, 61

Gleitmo 160 NEU

Unsori complexe de aluminiu cu lubrifianti solizi

1033 N

R 134a COV 99%

R 134a 1,1,1,2 - tetra-fluor-etan,

1700 (COV-1683)

P

Lubrifiant hydrotherm 46 M

Glicol; aditivi 7700 N

Lubrifiant Safety lube 7765 Solvent naphtha, hidrogen

6720 P R65.R66, S23,S53, 62

Lubrifiant Marlotherm 320 dibenziltoluen 4400 P R 50/53, S57

Lubrifiant PLP 267 ceara 2420 N Magneziu aliaj Magneziu aliaj Aliaj cu Mg, Al,Zn 2907000 N Solvent pentru curăŃare COV 50 %

Renoclean UWF Fara compuşi aromatici 11748 (COV-5874)

P R65, 66

Liant SilanZ6011 3 amino propil trietoxilan

880 P R22, 34, S26,36/37/39/45/ 51

Emulsifiant anti coroziune

Plantocool S 320 glicol eter, etoxilat 770 N R36, S26

Spumătorie

PigmenŃi în Gama ISOPUR SA

Polipropilen glicol 81937,7 P

16

polipropilen glicol (colorpaste) COV 2-6%

(COV-4470,55)

Pasta de culoare (farbpaste) COV 2%

farbpaste 2500 (COV - 50,06)

P

Pasta de culoare Pasta carbone COV 2%

30 (COV - 0,6)

P

Pasta darjkava COV 2%

505 (COV -10,1)

P

Vopsele/paste/lacuri pentru piese din material plastic COV 73,31-76,5%

Gama Isothan butil acetat; izobutilmetilcet ona; propilenglicol monometil eter acetat; xilol

21645 (COV-16212,22)

P R10, 66, 67 S 36, 43, 60

Lac darkjava Produs pe bază de apă

90 N

Aditivi pentru poliol

Colorless component A

Amestec de polioli cu material de umplutură

2824 N

SoluŃie de curăŃare COV 57,5%

Isothan-HW-00950/0025-

Butan-1-ol; Xilol; Toluol

4020 COV - 2311,5)

P RI 1,20/22, 41,37/38, 67; S9, 16, 26, 33, 62

Plastifiant Mesamoll C10-C21 alchilsulfonatest er de fenoli

75

SubstanŃă de separare COV 94%

Acmosol 133-19 N-Etil-2-pirolidon; 2-Butoxi-etanol

120 (COV - 112,8)

P R41, S26, 28,41,46, 37/39

SubstanŃa de curăŃat COV 50%

WBC 8 Amestec de hidrocarburi alifatice

920 (COV - 460)

P R65,66, S23,24,62

SubstanŃă de separare COV 82%

Acmosil Dispersia de ceară şi de siliconi în izoparafine. Izoalcan C9-C12; Nafta fracŃia grea de cracare; Stanan, Dibutil-,Bis(C8-18- şi CI 8- nesaturatFettacy loxy) derivat; Nafta fracŃia grea de cracare desulfurizat; Etanol

10020 (COV-8216,4)

P R52/53,66; S23, 24,61

întăritor COV 34,3 %

Isotan-Hardner LH

PoliisocianaŃi Alifatici; 2-Metoxi-l- metiletilacetat; 2Methoxipropil acetat

4400 (COV - 1509,2)

P R10, 36, 43, 52/53; S25, 26, 36/37, 51,61.

SubstanŃă de Form treil 433 Izoalcani 3800 P R52/53-66

17

separare (dispersia de ceară şi de siliconi în izoparafine). COV 81%

(COV - 3078)

SubstanŃă de separare (dispersia de ceară şi de siliconi în izoparafine). COV 50%

Form treil 199 Izoalcani 3900 (COV - 1950)

P R36/38-41

SubstanŃă de curăŃare JC 676 COV 1%

JC 676 Produs pe bază de apă

490 (COV - 4,9)

P

Lacuri pe bază de apă COV 0,88%

Lack titanblack, carbone, alpacagrau, paint black etc

Produse pe bază de apă

12435,9 (COV-74,33)

P

întăritor COV 0,88%

Isothan WH 15628/0083

isocianat în soluŃie (poliisocianat alifatic, carbonat de propilen)

812,2 (COV-7,15)

P R36, 43, S26, 36/37,51

Poliol componenta A Amestec de polioli 1529000 N

Izocianat componenta B amestec de substanŃe periculoase cu aditivi nepericuloli. Metilendifenildi isocianat

800000 P R20, 36/37/38, 42/43, S2, 23, 36/37, 45

Aditiv al sistemului poliuretanic

suprasec 2020 difenil metan 4, 4- disocianat; MDI modificat, difenil metan 2, 4- disocianat

12526 P R20,R36/37/38, R 42/43; S 23, 36/37, 38, 45

SubstanŃă de curăŃire TRAIL 437 COV 81%

TRAIL 437 650 (COV - 526)

P R 52-53-65- 66-21/22- 36/38

Adeziv Glue delo PUR 2 componente potiuretanice

1900 N

Cusătorie

Solvent COV 100%

ISA 111 Acetat de etil; acetonă; 2 butanonă; amestec de hidrocarburi naftenice

83807 (COV-83807)

P R11, S9,16,23,33

Adeziv COV 71,76%

Isarcoll5109 Acetona; acetat etilic; butanona

60380 (COV - 43329)

P R11,

Cianoarilat adeziv COV 3%

Sicomet 8400 Cianoacrilat de etil 1870 (COV - 56)

P R36/37/38, S 23,24/25

18

Acetonă COV 100%

Acetonă 98 (COV - 98)

P Rl1-36-66-67

Benzină COV 100%

EXXSOLDSP 100/140

Octan (şi izomeri) Heptan (şi izomeri); Metil ciclohexane; Ciclohexan; Hexan; amestec de izomeri

14 (COV -14)

P R11, 38, 51/53, 65, 67; S09.16, 23, 24, 33,43, 57, 60, 61, 62

Volane lemn

Lac COV 46,5%

UPE Lux Lack Z Spritzen

Stiren; etil acetat 2523 (COV-1173,2)

P R10, 20, 36/38, S9, 23, 26 ,36/37 ,51,60

Agent antispumare COV 99,2%

Entschäumer fur UPE lake

Stiren; solvent naphta

54,2 (COV - 53,8)

P R10, 20,36/38, 52/53 S9,23,36/37,51,61

Aditiv COV 100%

Ventilation additive

N butil acetat; nafta uşor hidratat

135,3 (COV-135,3)

P RH, 51/53, 65; S9,16, 23,25, 33, 57

Accelerator COV 83,8%

Beschleuniger etil acetat; cobalt bis 2 etilhexanoate; xilen; etilbenzen

54,2 (COV-45,44)

P Rl 1,20/21,36; S9, 16, 23, 36/37, 51,60

Accelerator COV 83,2%

Beschleuniger H18009E

126,9 (COV-105,54)

P RI0, 36, 66, 67

Acetonă COV 100%

Acetonă Acetonă 8290 (COV - 8290)

P

Aditiv de lacuire COV 87,6%

zusatzlack fur UPE lack

etil acetat; toluen; acetona; amestec de ciclohexanonă peroxid; di izononil ftalat; diizobutil ftalat

524,3 (COV-459,29)

P R7,11,20,34; S3/9/14, 7, 26, 36/37/39, 45,51, 60

Aditiv de lacuire COV 87,5%

zusatzlack H1024E10

1024 (COV - 896)

P R7, 22,34;

Agent de curăŃare COV 100%

Reingungsflussig keit fur polistirol

Heptane; 2 propanol 1 (COV - 1)

P RH, 38, 50/53, 65, 67; S9,16,23, 25, 51, 57

Lac COV 80,5%

Puridur 27,4 (COV-22,02)

P Rl 1-36-52/53-67

Accelerator întărire COV 69,4%

Puridur harter N butil acetate; poliizocianat; xilen; etilbenzen

5,4 (COV - 3,76)

P R10, 43, 67, S23, 24/25,37, 43,51, 60

Material de lustruit COV 19%

Polish Heptan; etandiol;quartz ; 2 etilaminoetano 1

13 (COV - 2,47)

P Rl 1,38,51/53, S9,16, 23, 37,57, 60

SoluŃie de curăŃare COV 44,4%

PolystollD 1036 HB E

5391 (COV-2393,6)

P Rl 0-20-36/38

Masă de şpăcluire COV 19,8-22,5%

Gama UPE Ziehspachtel

Stiren; n butii acetat 56,1 (COV-11,61)

P R10, 20, 36/38; S9, 23, 26, 36/37, 43, 60

19

Masă de şpăcluire grea

Harderpaste fur UPE Ziehspachtel

ametec din 1 hidroperoxicicl ohexil cu aditivi nenocivi

1,4 P R7, 22, 34; S3/7, 14, 26, 36/37/39, 45, 60

Lac pentru pulverizare COV 75,6%

Puridur isoliergrund

n butii acetat; 2 metoxi 1 metiletil acetate; amestec de diverse benzotriazol derivate

176 (COV-133,08)

P R10, 43, 67; S23, 24/25,37, 43,51, 60

ComponenŃi de izolare COV 70,2%

5,9 (COV-4,13)

P Rl 0-20-36/38

întăritori COV 64-72,1%

Puridur hardener 150,8 (COV-108,64)

P R10-20-36/38

Vopsea COV 69,8-95,9%

Gama NC kantenfarbe

Etanol; n butii acetat; propan2ol; izopropil acetat; 1 metoxi 2 propanol; nafta petroleum

32,7 (COV-26,48)

P R11,67; S9, 16, 24/25, 33,43,

Lac COV 84,6-91,5%

Gama Patinaierlack

Etanol; n butii acetat; 1 metoxi 2 propanol2 propanol; isopropil acetat

32,4 (COV - 28,2)

P Rll,67; S9, 16,24/25, 33, 51,60

Vopsea COV 2-2,3%

Gama Hhydroplus beize

apă 153,4 (COV - 3,24)

P

Apa oxigenata 35%

apa oxigenata H202 216 P R22, 37, 41; S 17, 26, 28, 36/37/39, 45

Vopsea COV 0-0,6%

Gama pickle compound

Etanol; propanol 2 ol; 1 metoxi 2 propanol; n butii acetat

6,6 (COV-0,02)

P R10, 20, 36/38

Pentru izolare COV 72,8%

Kontracid G1068Q

Fara formaldehida

690 (COV-502,32)

P R10-20-36/38

Lac de pulverizare COV 64,8%

Gama Cellonit 24,7 (COV-15,97)

P R10

BaiŃ COV 92,7%

Lutophen 230 (COV-213,21

P Rl 0-20-36/38

Pasta COV 33,8%

Ton paste weiss 0,8 (COV - 0,28)

P RlO.20,36/38

BaiŃuri COV 91,3-99,2

Gama Aquaphen Fara formaldehidă

862,3 (COV-809,45)

P R10,20,36/38

Agent de albire 66,5 P Rl 0,20,36/38 Fabrica de centuri

Alcool izopopilic COV 100%

alcool izopopilic 2-propanol 150 (COV - 150)

P Rll , 36, 67 S2,7,16,24/25, 26

Diluant COV 100%

SOLVADIL D 506

Toluen; butanol; acetat de butii; xilen

373 (COV - 373)

P Rll , 20, 21, 22

Diluant COV 100%

Teroson Reiniger

n-Hexan; naftha, uşor hidratata, < 0,1 Benzol

13,2 (COV-13,2)

P Rll , 38, 51/53, 65, 67; S9, 16, 23,24,

20

33,61,62 Lubrifiant Solvent Grease

250 48 N

Separator lufrificant siliconic universal (aerosol) COV 40%

Silicone Extra spray

hidrocarburi alifatice propulsive

10 (COV-4)

P R12, S2, 23,51

Adeziv COV 1%

Loctite 648 l-Acetil-2-fenilhidrazina; Hidroxipropil met acrilat; hidroperoxid; acid acrilic; Cumolhidroper oxid

3,7 (COV-0,04)

P R41, 37/38, 43, S24/25, 26, 37/39, 51

Amestec siliconic

Invoice 885 Gasket Solvent 885

Amestec siliconic 54 N

Unsoare Multitemp amestec de substanŃe nepericuloase

126 N

Cianoarilat adeziv COV 3%

Sicomet 8400 Cianoacrilat de etil 1 (COV - 0,03)

P R36/37/38, S 23,24/25

Lubrifiant de protecŃie la coroziune COV 67%

wd 40 aerosol C02; naptha din petrol

1,67 (COV-1,12)

P R10,66, S2,23,24,46,51, 56

Lubrifiant COV 3,5%

CASTROL Safety-Film 616

76 (COV - 2,66)

P

Solvent COV 83%

Greblon Xilen; n metil 2 pirolidona; butirolactona; 2metoxi lmetiletil acetat

150 (COV-124,5)

P R10,20/21/22, 36/38 S51,26

Ulei mineral extrem de rafinat

Hyspin AWS ulei mineral extrem de rafinat

40 N

CombinaŃie de solvenŃi COV 100%

Diluant Nitro Acetat de butii; butanol; toluen; acetona.

18,7 (COV- 18,7)

P R10,11,20,22,36,37/38,41,66,67, S2,13,16,25,

Unsoare COV 3%

MerkanN4128 Produs pe bază de uleiuri minerale rafinate şi uleiuri sintetice cu un conŃinut de hidrocarburi aromatice policiclice (PCA sau P14), determinat cu metoda IP 346, mai

3 (COV- 0,09)

P

21

mic de 3% Silicon COV 1%

Loctite5910 carbonate de calciu; răşini silicone; Oximino silan; acidorganic;Ca rbon

36 (COV - 0,36)

P

Silicon Silicon Pur 100 6 N Vaselina lichidă COV 62,6%

Beko Nafta uşor hidratata

3 (COV - 1,88)

P R12,38, 52/53, 67, S23, 24,51

Lubrifiant sintetic şi aditivi. Agent de îngroşare

Optitemp LG 2 144 N

Adezivi COV 0>13%

Gama Terostat 57,3 (COV - 3,55)

P

Degresant de scindare COV 13%

Duo split c9-l 1 alcool etoxilat; disodium dicarboxietil cococpropilend iaminei

10,7 (COV-1,39)

P

Capse (microgenerator de gaz)

Generator de gaz Nitroceluloza; difenilamina;s ulfat de potasiu; perclorat de potasiu; zirconiu; wolfram

16046012 buc N

Notă: - în vederea conformării cu prevederile Regulamentului CE nr.842/2006, societatea a

înlocuit la toate maşinile de turnat magneziu hexafluorura de sulf cu SF6 cu freon ecologic Rl

34a.

Alte materiale:

- sârmă OL pentru schelete metalice;

- piele;

- piese din lemn (cochilii);

- componente electronice, electrice şi pneumatice pentru maşinile de asamblat.

Depozitarea materiilor prime şi materialelor se face astfel:

o lingou magneziu - în magazii special amenajate, amplasate lângă hala de turnare,

capacitate 80 t, respectiv 120 t;

o sârmă OL pentru schelete metalice, depozitată în corpul de legătură turnătorie-

spumătorie;

o lubrifianŃi şi uleiuri ambalate în butoaie şi depozitate în magazia de lubrifianŃi;

o azot - depozitat în rezervor LINDE cu 2 compartimente (5 mc respectiv 6 mc),

22

o freon R 134a, acetilena şi oxigenul - depozitate în butelii închise în Ńarc, capacitate

maximă de stocare l t;

o depozitarea substanŃelor periculoase se face în butoaie, în magazii special amenajate,

având următoarele capacităŃi de stocare : depozit cusătorie-spumătorie - 10 tone; depozit

la volane de lemn - 8 tone; depozit ia fabrica de centuri - 1,5 tone.

o poliolul şi izocianatul sunt depozitate în 2 rezervoare de câte 30 mc fiecare amplasate în

hala de producŃie şi câte 2 rezervoare de 340 1 fiecare amplasate la cele 18 staŃii de

spumare;

o piele, materiale abrazive, cârpe - depozitate în magazia de lângă halele de producŃie;

o Generatoarele de gaz sunt depozitate într-un depozit special amenajat pentru capse

pirotehnice (81 mp),

Modul de gospodărire a substanŃelor şi preparatelor chimice periculoase

SubstanŃele sunt depozitate în spaŃii existente cu destinaŃie specială, cu regim

controlat (gestionar autorizat şi personal instruit pentru manipulare).

SpaŃiile în care se depozitează lichide periculoase sunt prevăzute cu cuve de

retenŃie. Transportul şi depozitarea acestora se face fie în ambalajele originale fie în

ambalaje agrementate tehnic pentru destinaŃia respectivă.

Aprovizionarea cu aceste substanŃe se face ritmic, în aşa fel incât să nu se creeze stocuri

peste cantităŃile ce se consumă în mod curent. Toate aceste substanŃe sunt depozitate într-o

magazie existentă prevazută cu sistem de ventilaŃie (instalaŃie de exhaustare), a cărei capacitate

de depozitare este de max. 45 mc (cu stoc max. de cca. 20 tone).

Produse finite:

Produsele finite rezultate din activiatea de productie existenta sunt:

- volane acoperite cu spuma

- volane invelite in piele

- volane de lemn

- centuri

Produsele finite se depoziteaza in spatii special amenajate in cadrul fiecarei sectii.

Dupa implementarea proiectului, produselel finite care rezulta din activitatea de

productie sunt tot volane acoperite cu spuma sau invelite in piele.

23

Conformare la cerinŃele BAT - MATERII PRIME

Nu exista limite considerate BAT privind consumurile de materii prime. Consumurile

specifice de materialevariaza mult de la o instalatie la alta in functie de tipurile de

echipamente, capacitatea de productie, gama de produse finite si multe alte variabile. Cu rol

orientativ s-a facut totusi o comparare a consumurilor specifice ale instalatiei studiate cu alte

instalatii similare.

Desi instalatia studiata are capacitate mai mica, consumurile specifice sunt

asemanatoare cu cele ale instalatiei de referinta sau chiar mai mici in unele cazuri.

In plus, operatorul urmareste calitatea materiilor prime folosite, (conŃinut redus de

impurităŃi). Prin aceasta selectie a materiilor prime se realizeaza o minimizare a

consumurilor de materii prime, utilitati şi implicit a emisiilor.

1.7. InformaŃii despre poluanŃii fizici şi biologici care afectează mediul, generaŃi de

activitatea propusă

Poluanti biologici

Activitatea propusă si cea care se desfasoara in cadrul unitatii S.C. TAKATA-PETRI

ROMANIA S.R.L nu generează poluare biologică.

Poluanti fizici

• Instalatia propusa in cadrul proiectului

Principalele surse de zgomot din cadrul turnatoriei de aluminiu sunt: masinile de turnat,

ventilatoarele de aer, pompele, turbogeneratoarele, compresoarele, mecanismele de transport.

Instalatia de turnare Al care urmeaza sa se monmteze in cadrul unitatii, este dotata cu

utilaje si echipamente silenŃioase care asigură reducerea emisiilor de zgomot la nivele

acceptabile. Utilajele din cadrul instalatiei sunt la nivelul celor mai noi realizări în domeniul

prelucrarii metalelor neferoase.

Conform datelor de proiectare în timpul funcŃionării utilajele vor genera un nivel de

zgomot <65dB(A) la limita incintei industriale. In plus instalatia de turnare se va monta in

interiorul unei hale, care are pereti cu vată minerală de 14 cm.

In aceste conditii nu se impun masuri speciale de protectie impotriva zgomotului.

24

• Instalatiile existente pe amplasament

InstalaŃiile si utilajele existente in cadrul unitatii sunt dotate cu echipamente silenŃioase

care asigură reducerea emisiilor de zgomot la nivele acceptabile. Utilajele si echipamentele

existente sunt la nivelul celor mai noi realizări în domeniul prelucrarii metalelor neferoase.

Totuşi activitatea în ansamblu genereaza zgomot atât datorită unor utilaje cu piese în

mişcare (masinile de turnat, ventilatoarele de aer, pompele, turbogeneratoarele, compresoarele,

mecanismele de transport) cât şi traficului rutier aferent.

Toate activitatile se desfasoara in interiorul halelor care sunt prevazute cu pereŃi cu vată

minerală de 14 cm.

Obiectivul este amplasat in zona industriala, fara receptori sensibili la zgomot. Zonă de

locuit cea mai apropiata (cartierul Gai) se află la cca. 1400 metri spre est.

Conform măsurătorilor realizate (Raportul de încercare nr. 36/24.03.2011 întocmit de

APM Arad la fabrica existentă), nivelul de zgomot la limită de incintei a fost de 61,4 dB(A),

valoare situata sub limita admisa de 65 dB(A).

InformaŃii despre poluanŃii fizici şi biologici care afectează mediul generaŃi de

activitatea propusă sunt cuprinse în Tabelul 1.3.

Tabelul 1.3. InformaŃii despre poluanŃii fizici şi biologici care afectează mediul generaŃi de

activitatea propusă

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de

eliminare/reducere Pe zone rezidenŃiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a poluării de fond

Tipul poluării

Sursa de poluare

Nr.

sur

se d

e po

luar

e

Pol

uare

max

imă

perm

isă

(lim

ita m

axim

ă ad

mis

ă pe

ntru

om

şi m

ediu

)

Pol

uare

de

fond

Pe

zona

obi

ectiv

ului

Pe

zone

de

prot

ecŃie

/res

tric

Ńie a

fere

nte

Făr

ă m

ăsur

i de

e lim

inar

e/ r

educ

ere

a po

luăr

ii

Cu

impl

emen

tare

a m

ăsur

ilor

de

elim

inar

e/ r

educ

ere

a po

luăr

ii

Măsuri de eliminare/ reducere a poluării

25

zgomot - InstalaŃia de turnare Mg - InstalaŃia de turnare Al

2

65 dBA*

Sem

nifi

cati

vă

Nu există zone de protecŃie

Nu e cazul

Nu e cazul - InstalaŃiile sunt dotate cu echipamente silenŃioase - Ungerea şi întreŃinerea pieselor în mişcare la instalaŃiile generatoare de zgomot - halele sunt prevazute cu pereti cu vată minerală de 14 cm.

-Nu sunt necesare alte măsuri

zgomot CirculaŃia autovehiculelor în incinta

unităŃii

P

olua

re d

ifuz

ă

65 dBA*

Alte activitati din zona

industriala invecinata si trafic rutier

exterior de intensitate

scăzută

Sem

nifi

cati

vă Nu există

zone de protecŃie

Nu e cazul

Nu e cazul Nu e cazul

*- nivelul de zgomot pentru incinte industriale, conform STAS 10009/88

Conformare la cerinŃele BAT – ZGOMOT

Instalatiile se conformeaza recomandarilor BAT privind reducerea zgomotului - toate

operatiile si utilajele generatoare de zgomot sunt amplasate in hale inchise. Instalatiile

permit aplicarea de bune practici vizand reducerea poluarii fonice.

1.8. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică

Nu e cazul.

1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi

indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Proiectantul a avut în vedere o singură variantă de realizare a proiectului şi anume pe

amplasamentul unde funcŃionează deja o fabrică de volane pentru autovehicule (cu turnătorie de

magneziu), fabrica de centuri de siguranŃă pentru autovehicule.

Nu s-a pus problema de a se lua in considerare alte alternative privind amplasarea

proiectului intrucat acesta are ca obiectiv extinderea capacitatii de productie si utilizarea unei

hale existente.

1.10. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru

alternativele la proiect

Singurul amplasament luat în studiu este cel care face obiectul prezentului proiect,

respectiv incinta unitatii SC Takata Petri România SRL. Amplasamentul este situat în zona

industrială NV a municipiului Arad, str. III, nr. 9.

26

Datele tehnice ale construcŃiei in care se va amplasa instalatia de turnare Al sunt:

1. SuprafaŃa construită - Ac=2008,93 m²

2. SuprafaŃa desfăşurată - Ad=2008,93 m²

3. SuprafaŃa utilă totală - Au=1904,78 m²

4. Volum total - V=14.661,50 mc

Mod de încadrare în planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului.

Pentru realizarea lucrările de extindere/modernizare s-a obŃinut Certificatul de Urbanism

nr. . 2080/30.12.2011 emis de Primăria Municipiului Arad (Certificatul de Urbanism este

anexat).

Din punct de vedere urbanistic zona in care se va desfasura activitatea are funcŃiune

industriala, servicii, comerŃ, etc., conform Planului de Urbanism General al municipiului Arad.

Reglementare de mediu

Pe amplasamentul SC TAKATA PETRI ROMÂNIA SRL situat în loc. Arad se derulează

urmatoarele activitati:

• producŃie schelete volane turnate şi volane din inele sudate

• spumarea scheletelor de volane

• învelirea volanelor în piele

• aplicarea cochiliilor de lemn pe volane şi finisarea acestora

• producŃie de centuri de siguranŃă.

Pentru aceaste activitati beneficiarul deŃine AutorizaŃia de mediu nr. 8317/3.04.2008

revizuită în data de 30.03.2010.

VecinătăŃi

Platforma S.C. TAKATA PETRI ROMÂNIA S.R.L. este amplasată în nord-vestul

Municipiului Arad (Zona Industrială Nord Vest). In prezent societatea se învecinează cu

societăŃi comerciale de producŃie (textile, cablaje auto). VecinătăŃile obiectivului sunt:

- N – canalul Ier;

- S – SC Leoni Wiring System SRL;

- E – SC Aries Textile SRL;

- V – teren viran.

Cea mai apropiata zona rezidentiala (cartierul Gai) se află la cca. 1400 metri spre est.

In vecinatatea amplasamentului nu se afla cai ferate, retele de alimentare cu apa,

canalizare sau conducte de gaz metan care deservesc localitatea Arad.

In ANEXA sunt prezentate Planul de încadrare în zonă şi Planul de situaŃie.

27

Utilizarea actuală a terenului

Intrucat in cadrul actualului proiect nu se vor executa lucrari de constructie sau

demolare, bilantul teritorial al obiectivului va ramane neschimbat.

SuprafaŃa totală a terenului aparŃinând societăŃii este de 182 800 mp, din care 31 785 mp

reprezintă aria construită.

♦ Fabrica de volane cuprinde următoarele construcŃii şi amenajări:

- corp administrativ (Ac=582 mp; Ad=1795 mp)

- hala turnătorie magneziu (Ac=Ad=2430 mp)

- depozite magneziu (96 mp - capacitate 80 t, 136 mp - capacitate 120 t)

- corp legătură turnătorie-spumătorie cu laborator Rx (Ac=Ad=827mp)

- hala spumătorie (Ac=Ad=2961 mp)

- corp legătură (Ac=Ad-1080 mp)

- secŃia cusătorie cu 2 hale separate prin spaŃii de depozitare (Ac=8312 mp, Ad=9116 mp)

- depozit cusătorie - spumătorie (diluant - adezivi, capacitate 10 t)

♦ Fabrica volane de lemn - suprafaŃa construită totală a fabricii de volane este de 19184 mp,

din care:

- spaŃii de producŃie (Ac=1545 mp, Ad=1664 mp)

- depozit (capacitate 81)

- centrala termică (Ac=Ad=429 mp)

- post trafo

- cabina poarta

- depozit de colectare selective a deşeurilor de la turnătorie (Ac-Ad=454 mp, din care pentru

depozitul de deşeuri de magneziu 210 mp)

- depozit de colectare selectivă a deşeurilor de la spumătorie (Ac=Ad=210 mp, capacitate 1,5 t).

♦ Fabrica de centuri - suprafaŃa construită totală a fabricii de centuri este de 12601 mp si

cuprinde următoarele construcŃii şi amenajări:

- corp administrativ (Ac=880 mp; Ad=1760 mp)

- corp birouri (Ac=1323 mp; Ad=2646mp)

- hala producŃie centuri (Ac=Ad=96I8 mp)

- centrala termică (Ac=Ad=380 mp)

- depozit la fabrica de centuri (vopsele, uleiuri, vaselină, capacitate 5600 1)

- depozit capse pirotehnice (Ac=Ad=81 mp)

- rampa ecologică (Ac=Ad=170 mp)

28

- rezervor incendiu (Ac=Ad=81 mp)

- casa pompelor (Ac=Ad=68 mp).

♦ Hala in care se va monta turnătoria de aluminiu - suprafaŃa construită este de 2008,93 m².

Actualul proiect nu prevede modificarea suprafetei construite , deci a gradului de

ocupare al terenului. Turnatoria de Al se va monta intr-o hala existenta.

Bilantul teritorial al SC TAKATA PETRI ROMÂNIA SRL (inainte si dupa extindere) este

prezentat în tabelul 1.4.

Tabelul 1.4. Utilizarea terenului pe platforma SC TAKATA PETRI ROMÂNIA SRL, [mp]

SuprafaŃă construită- platforme betonate, cladiri, retele, căi de transport auto

Teren liber Total suprafeŃe

31 785 151 015 182 800

Procentul de ocupare a terenului este:

Sc/St = 31785 / 182800 X 100 ≈ 39 %

Constructiile de pe amplasamentul studiat se incadreaza in:

- categoria de importanŃă C (construcŃii de importanŃă normală).

- clasa de importanŃă III.

Amplasamentul se gaseste în zona seismica caracterizata prin ag=0,16 si Tc = 0,7 sec,

conform normativului conform normativului P 100/1-2006.

Coordonatele stereo ale amplasamentului sunt prezentate în anexă.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de producŃie

2.1.1. Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor

necesare; alternative avute în vedere

TURNĂTORIE DE ALUMINIU

a. Capacitate de producŃie

Principalele utilaje din cadrul instalatiei de turnare Al sunt:

29

- 3 cuptoare de topire aluminiu - capacitatea maxima a unui cuptor este de 400 kg aliaj

aluminiu/h, respectiv 9,6 tone aliaj aluminiu /zi, (respectiv 28,8 t aliaj aluminiu /zi pentru cele 3

cuptoare)

- 5 maşini de turnare a aluminiului - capacitatea maxima a unei masini de turnare Al

este de 1,5 tone/zi, respectiv 7,5 t/zi pentru cele 5 masini.

Capacitatea maxima de productie pentru turnatoria de Al este data de capacitatea

masinilor de turnare si este:

Capacitatea maxima de producŃie = 7,5 tone aluminiu / zi

Modul de functionare al instalatiei este 3 schimburi/zi, 6 zile/săptămână, 300 zile pe

an.

Capacitatea maxima de prelucrare anuala, in aceste conditii, este de 2250 t/an.

b. BilanŃ de materiale

Intrari:

Materia primă este constituita din lingouri de Aluminiu (Al 226 cu continut de aluminiu de

85-86% si MAG 59 cu continut de Al de 91%)

Bilantul utilizarii materiei prime (lingou de aluminiu) este urmatorul:

- 98% se regaseste in produsul finit;

- 2% se elimina sub forma de deseu (zgura) care se valorifica la firme specializate.


- Apa dedurizată (cu circuit închis)

- SubstanŃa de separare ( pt. Desprindere schelet de pe matriŃă ) – Safety Lube 7765 (fără

COV)

- SubstanŃa de ungere a pistoanelor – PLP 296

- Ulei hidraulic Hydrolub 125

- SoluŃie răcire scheleŃi (Curatech PA 266)

- DetergenŃi pentru spălare scheleŃi (Eskaphor N6814, Eskaphor 310 şi agent de pasivare

Dow Corning Z6011-Silan)

Ieşiri:

- ScheleŃi Aluminiu (care sunt apoi transportaŃi în secŃiile Spumătorie pentru a fi acoperiŃi cu

spumă poliuretanică, Cusatorie pentru a fi inveliti cu piele)

- Deşeuri zgură Aluminiu (provenită din cuptorul central de topire şi care vor fi predate în

vederea reciclării către societăŃi autorizate)

30

- Deşeuri bavură Aluminiu (bucăŃi Aluminiu rezultate în urma tăierii surplusului de pe schelet)

se recircula in procesul tehnologic (se introduc in cuptorul de topire)

- Apa de răcire (5 bazine x 200 l = 1000 l) cu Curatech PA 266 este cu circuit închis iar la

schimbul săptămânal al acesteia este predată în vederea eliminării către SC Indeco Grup SRL

conform contractului anexat

- Apa pentru spălarea scheletelor este de asemenea cu circuit închid (3 bazine – unul cu

Eskaphor N 6814 – 300 L, unul cu Eskaphor 310 – 300 L şi unul cu Dow Corning Z 6011-

Silan 200 L – Total 800 L) este schimbată săptămânal şi predată în vederea eliminării către

SC Indeco Grup SRL conform contractului

c. Descrierea procesului tehnologic

Materia primă (lingourile de aluminiu) sunt livrate pe paleŃi din lemn (cca. 1000 kg/palet)

şi introdusă în cuptorul central care funcŃionează cu gaz metan, (putere instalată 0,5 MWh)

unde este topit la cca. 8000C.

Aluminiul topit din cuptorul central este transferat într-un creuzet ceramic cu ajutorul

motostivuitorului şi introdus în cuptoarele maşinilor electrice de turnare aluminiu.

Cuptoarele maşinilor de turnat menŃin aluminiul în stare lichidă pentru a fi introdus în

formele de turnare.

Pentru a preveni aderenŃa metalului la forma de turnare se foloseşte o substanŃă de

separare pe bază de hidrocarburi alifatice superioare, fără COV.

Principalele faze ale procesului tehnologic de turnare aluminiu precum si parametrii de

monitorizare a procesului sunt prezentate in Tabelul 1.5

Tabelul 1.5. Fazele procesului tehnologic si parametrii de monitorizare a procesului

Nr. Crt

FAZA PROCES TEHNOLOGIC

PARAMETRII PROCESULUI

LOCUL UNDE ŞI CUM SE SEMNALIZEAZĂ

1. Topire aluminiu (în cuptor cu gaz) - temperatura de topire - tablou comandă - acustic 2. Transferul aluminiului topit din

cuptorul cu gaz în maşina de turnat, unde este menŃinut la temperatură constantă

- temperatura cuptor 800 0C - tablou comandă – optic şi

acustic

3. Alimentarea cu metal lichid a capului de injecŃie, prin curgere gravitaŃională

- curgerea liberă a aluminiului

- senzori traseu curgere – tablou comandă

- presiune ulei 140 bar Manometru local - temperatura ulei Termometru local

4. Turnarea propriu-zisă : AcŃionarea hidraulică a formei Împingerea cu presiune a aluminiului în formă Retragerea hidraulică a formei

- nivel ulei Vizor rezervor ulei hidraulic

31

5. Ridicarea piesei turnate de către braŃul mobil

6. Răcirea piesei turnate - nivel soluŃie de răcire - plutitor aducŃiune apă - presiune ulei acŃionare piston

- manometru local 7. Debavurarea piesei turnate

- presiune instalaŃie hidraulică

- manometre locale

Obs: NU se curăŃă forma (se foloseşte aceiaşi soluŃie de separaŃie ca şi în cazul

magneziului). Procesul este similar turnătoriei de magneziu cu excepŃia faptului că alimentarea

maşinii de turnare se face cu aluminiu topit şi nu direct cu lingouri.

Schema procesului tehnologic aferent Instalatiei de turnare aluminiu de la fabrica TAKATA

este prezentata in Fig. 1.

33

a. Utilaje si echipamente

Instalatia de turnare piese din aluminiu este compusa din

- 3 cuptoare topire aluminiu –putere instalată 0,5 MW,

- 5 maşini de turnare a aluminiului, (fiecare cu o capacitate de 1500 kg aliaj/zi),

- 5 prese debavurare,

- instalaŃie apă răcire matriŃe – centralizată,

- instalaŃie aer comprimat – centralizată, instalaŃie azot (mediu inert creuzet) –

centralizată,

- cuvă emulsie răcire,

- instalaŃie ungere matriŃa (prin pulverizare),

- instalaŃie ungere tijă piston,

- panouri de comandă şi control.

Surse de poluare din cadrul turnatoriei de aluminiu

♦ emisii in aer

- emisii din surse fixe de gaze de ardere cu conŃinut CO, NOx şi SO2, pulberi si COV –

coşul cuptoarelor de topire aluminiu

- emisii difuze sau fugitive de COV si aerosoli de la masinile de turnare aluminu

♦ emisii in apa

- ape uzate industriale de la spălare/racire piese turnate

- ape uzate industriale de la circuitele de racire inchise ale utilajelor de turnare

- ape uzate menajere

♦ emisii de deseuri

- deşeu de aluminiu – se recircula in procesul tehnologic (in cuptoarele de topire)

- zgura de aluminiu

Conformare la cerinŃele BAT - PROCES TEHNOLOGIC – turnatoria de Al

InstalaŃia se conformează cerinŃelor BAT în toate fazele procesului tehnologic, atât

din punct de vedere al tehnicilor utilizate cât şi al utilajelor şi echipamentelor propuse.

Suplimentar, gradul înalt de automatizare garantează consumuri specifice şi emisii de

poluanŃi reduse.

O analiza completa a performantelor instalatiei comparativ cu cerintele BAT este

prezentata in ANEXA.

34

2.1.2. Descrierea proceselor tehnologice existente, a echipamentelor si utilajelor

In prezent, activitatea de productie din cadrul SC TAKATA-PETRI ROMANIA SRL se

desfasoara in cadrul a trei fabrici:


- producŃie schelete volane turnate (din magneziu) şi volane inele sudate;




acestora;


Deoarece capacitatea de productie pentru turnatoria de Mg este de 18 t/zi unitatea nu a fost

considerata instalatie IPPC. Prin extinderea capacitatii de turnare Al cu 7,5 t /zi capacitatea

insumata de turnare metale neferoase va depasi pragul de 20t/zi si unitatea va deveni instalatie

IPPC.

2.1.2.1. Fabrica de volane

I. Turnatoria de Mg - activitatea IPPC

a. Capacitate de producŃie

Capacitatea maxima de producŃie: 18 t/zi (14 masini de turnare)

Capacitatea de productie in anul 2011 a fost de 3 173 344 buc volane turnate din magneziu.

b. BilanŃ de materiale

Materie primă - lingouri magneziu

Se utilizeaza sortimente de aliaje de magneziu cu diferite compozitii. Principalele

elemente de aliere sunt aluminiul si zincul.

Capacitatea de turnare a fost utilizata in anul 2011 in proportie de doar cca. 50%.

Consumul de materie prima (magneziu) a fost de 2805 t/an ceea ce corespunde la cca. 9

tone/zi.

Cantitatea de deseuri de magneziu rezultata a fost de 1627 t/an. Gradul de transformare a

materiei prime a fost de:

- 42% in produs finit;

- 58% in deseu de magneziu valorificat prin firme specializate

35


- SubstanŃa de separare (pentru desprinderea scheletului de pe matriŃă ) – Safety Lube

7765 – fara emisii de COV – 2916 kg/an

- Solvent de curatare industriala RENOCLEAN (UWF) – 10274 kg/an

- Freon ecologic R134a – 1124 kg/an

- Azot comprimat – 61200 mc/an

- Ulei hidraulic HFC 46 – 37956 kg/an

- Ulei (agent) termic Marlotherm SH – 15460 kg/an

- SoluŃie răcire scheleŃi (Curatech PA 266) – 1907 kg/an

Produse finite:

ScheleŃi de magneziu care sunt apoi transportaŃi în una din urmatoarele sectii:

Spumătorie (pentru a fi acoperiŃi cu spumă poliuretanică), cusatorie (pentru a fi inveliti

cu piele) sau volane de lemn pentru a fi aplicate cochiliile de lemn.

Bilantul de materiale este prezentat in Tabelul 1.6 pentru intreaga Fabrica de volane

(sectia turnatorie, spumatorie, cusatorie)

c. Procesul tehnologic

Fazele procesului tehnologic sunt: alimentare cuptor cu lingouri de magneziu, topire

magneziu în mediu protejat (azot şi R134a), alimentarea capului de injecŃie prin curgere liberă,

injectarea magneziului topit în matriŃă, răcirea piesei turnate, debavurarea piesei turnate,

retuşarea piesei debavurate, broşare/ găurire/filetare; spălarea (degresarea scheleŃilor în vederea

spumării).

Principalele faze ale procesului tehnologic de turnare magneziu precum si parametrii de

monitorizare ai procesului sunt prezentate in Tabelul 1.7

Tabelul 1.7. Fazele procesului tehnologic si parametrii de monitorizare a procesului

Nr. Crt.

FAZA PROCES TEHNOLOGIC

PARAMETRII PROCESULUI LOCUL UNDE ŞI CUM SE

SEMNALIZEAZĂ 1. Alimentare cuptor

MDO 250 - preîncălzirea lingoului - introducerea lentă a lingoului în cuptor

- presiune azot - tablou comandă - acustic - temperatura cuptor 680- 700 0C - tablou comandă – optic şi

acustic

2. Topirea propriu-zisă a magneziului în cuptor

- presiune R134a 3. Alimentarea cu metal lichid a

capului de injecŃie, prin curgere gravitaŃională

- curgerea liberă a magneziului - senzori traseu curgere – tablou comandă

- presiune ulei 140 bar Manometru local 4. Turnarea propriu-zisă : AcŃionarea hidraulică a formei - temperatura ulei Termometru local

36

Împingerea cu presiune a magneziului în formă Retragerea hidraulică a formei

- nivel ulei Vizor rezervor ulei hidraulic

5. Ridicarea piesei turnate de către braŃul mobil

6. Răcirea piesei turnate - nivel soluŃie CURATECH - plutitor aducŃiune apă - presiune ulei acŃionare piston - manometru local 7. Debavurarea piesei turnate - presiune instalaŃie hidraulică - manometre locale

8. Retuşarea piesei debavurate 9. Broşarea , găurirea , filetarea 10. Spălarea scheleŃilor turnaŃi sau

sudaŃi - -

11. Colectarea deşeurilor rezultate - Din procesul tehnologic rezultă maxim 100 g bavuri sub formă de bandă şi maxim 100 g praf, aşchii şi şpan de magneziu.

- Deşeurile colectează în permanenŃă , pe sorturi în containere curate , uscate , fără urme de rugină , şi se depozitează în afara halei de producŃie în loc amenajat amplasat la 40 m distanŃă de vecinătăŃi.

d. Dotari si utilaje

Activitatea de turnare a magneziului se desfasoara in doua hale industriale, cu 10

respectiv 4 masini de turnare. Instalatia de turnare a magneziului are in componenta

urmatoarele dotari:

o 14 zone de lucru prevăzute fiecare cu utilaj de turnat magneziu în mediu protejat, presă

debavurare, maşină de broşat verticală, maşină de găurit şi filetat verticală, maşină de

nituit, instalaŃii auxiliare specifice (acŃionare hidraulică piston, acŃionare hidraulică

presă, acŃionare hidraulică semimatriŃă, ungere matriŃă, ungere tijă piston, răcire cap

injecŃie, ungere ghidaj piston, panouri de comandă şi control);

o maşină de îndoit şi sudat sârmă OL pentru armătură,

o instalaŃie centralizată răcire matriŃe (cu apă),

o instalaŃie centralizată de aer comprimat cu 2 compresoare KAESER ASD 47.

o instalaŃie centralizată pentru azot, 1 rezervor de azot LINDE cu 2 compartimente (5 mc

respectiv 6 mc),

o cuvă emulsie răcire;

o instalaŃie de iluminat electric cu protecŃie antiexplozivă;

o instalaŃie de ventilaŃie (debit 84000 mc/h) şi tubulatură pentru evacuare gaze amplasată la

înălŃimea de 3 m de la sol, având o secŃiune de 3000x1000 mm,

o Ńarc cu butelii de Rl34a, C2H2, O2;

o maşină pentru spălat armături (cu un bazin de spălare 600 1 şi un bazin pentru clătire 250 l)

37

Conformare la cerinŃele BAT - PROCES TEHNOLOGIC – turnatoria de Mg

InstalaŃia se conformează cerinŃelor BAT în toate fazele procesului tehnologic, atât

din punct de vedere al tehnicilor utilizate cât şi al utilajelor şi echipamentelor propuse.

Suplimentar, gradul înalt de automatizare garantează consumuri specifice şi emisii de

poluanŃi reduse.



II. SecŃia spumare schelete volane (spumătorie)

a. Capacitatea de productie

Capacitatea de productie in anul 2011 a fost de 3 570 538 buc volane acoperite cu

spuma.

b. Bilant de materiale

Principalele materiale care se utilizeaza in cadrul sectiei sunt :

- Schelet volan - Lac - Întăritor - PUR - Spumă - Pastă color




O celulă de confecŃionare este constituită din 4 staŃii de formare (suporturi forme), care

sunt dispuse în linie. În cadrul acestei linii se găsesc pentru fiecare celulă de confecŃionare câte

o maşină de spumare, câte un agregat hidraulic pentru fiecare suport de formă şi totodată

capurile de amestecare iar după cerinŃă un aparat de dozare a vopselei.

Capacitatea secŃiei este de 21 celule de confecŃionare .

Pentru asigurarea necesarului cantităŃii de componente A şi B se asigură umplerea

recipienŃilor de lucru prin intermediul unui sistem aerian de Ńevi de la două rezervoare de 30

mc .

Cele două componente A şi B sunt luate din recipientele de lucru cu ajutorul unor

pompe de înaltă presiune şi propagate sub presiune (valoarea presiunii trebuie să fie de la 180

până la 200 bar) prin circuit până la capul de amestecare. În capul de amestecare acestea

pătrund mai întâi într-o cameră de amestecare aceasta având duze de 2 mm în diametru,

38

componentele vor fi amestecate în contracurent curgând apoi în forma închisă. Temperatura

formei va fi de circa 50+/- 10° C.

Prin reacŃii exoterme ale amestecului rezultă dioxid de carbon, care acŃionează ca gaz de

spumare. Materialul produce spuma şi umple astfel forma, învelind scheletul de volan în spumă

. Temperatura spumei va fi de 30 – 80° C .

Forma, înaintea oricărui proces de spumare este stropită cu o substanŃă de separare şi o

dată pe fiecare schimb de lucru se va curaŃa forma de substanŃa de separare şi respectiv de

resturile de spumă. În caz de necesitate se poate efectua o curăŃare la rece chiar şi în timpul

schimbului.

Fiecare suport de formă este plasat într-o cabină de absorbŃie în formă de U. La

aplicarea substanŃei de separare pe formă, aerul este absorbit şi curăŃat cu ajutorul unui filtru de

perete (filtru sub formă de reŃea).

Aerul evacuat din cabina de absorbŃie va fi ghidat spre un sistem de legătură cu un

colector şi prin tubulatură direct în atmosferă.

Descrierea procesului de producŃie

• Se îndepărtează surplusul de spumă, pâlniile de ieşire se gresează cu pistolul de pulverizat

soluŃia de separaŃie după care se uscă cu aer comprimat;

• Se apasă butonul de deschidere a matriŃei. Se deschide matriŃa de spumare, se extrage volanul

spumat, se înŃeapă cu sula pentru a permite aerului să iasă după care se realizează controlul

vizual şi apoi se aşează pe lera de răcire;

• Volanul va sta pe lera de răcire până la scoaterea următorului volan spumat din formă, după

care va fi luat şi aşezat pe stâlpul de răcire;

• MatriŃa de spumare se gresează cu pistolul de pulverizat soluŃia de separaŃie iar apoi se va

usca cu pistolul cu aer comprimat;

• Forma de spumare se va lăcui parŃial cu ajutorul pistolului de lăcuit.

• Se ia scheletul de pe cărucior, se introduce în matriŃă si se porneşte procesul automat de

spumare acŃionând butonul (pedala).

d. Dotari

♦ Depozit componente

- 2 recipienti: 2x 30 000 l pentru A şi B (poliol si izocianat)

- 1 recipient: 1500 l pasta de culoare

- 3 recipienti A 340 l PWL, PW, Aditiv (lac/vopsea, substanŃa de gresat

şi substanŃa de curăŃat)

39

♦ 21 celule de spumare PU, fiecare cu alcătuirea:

- 2 recipiente a 340 l A şi B

- 2 pompe presiune componenta A şi B

- 4 purtător matriŃă + matriŃă (pentru fiecare staŃie câte una)

- Sistem conducte

- InstalaŃii auxiliare:

o sistem pentru acŃionare hidraulică

o aparatura control parametrii

o sistem pulverizare soluŃie separaŃie

o sistem pulverizare vopsea.

o tubulatură pentru evacuarea gazelor - evacuarea gazelor de la staŃiile de

spumare în exteriorul halei, se face prin 4 coşuri metalice, cu înălŃimea de 12

m, secŃiunea 800x300 mm

o o cabină pentru spălarea pistoalelor, prevăzută cu ventilator de 2000 mc/h,

tubulatură metalică rectangulară cu secŃiunea de 300x150 mm, înălŃimea de 8

m

III. SecŃia învelit volane în piele (cusătorie)


Capacitatea de productie in anul 2011 a fost de 2 306 621 buc volane invelite cu piele.





SecŃia cusătorie este alcătuita din două hale de producŃie identice separate de spaŃii

comune pentru depozitare materiale şi pentru pregătirea prin croire a fâşiilor de piele care

vor fi cusute pe volan.

În secŃie, potrivit principiului FIFO, intră volane spumate, ca produs finit al secŃiei

spumare volane.

Învelirea în piele a volanelor spumate se realizează manual, la 2 x 350 posturi de lucru

cu câte un muncitor.

40

Produsul rezultat, volan învelit în piele se supune controlului de calitate după care

ajunge în faza de montaj a diferitelor componente auxiliare.

Descrierea procesului tehnologic:

- Volanul spumat se şmirgluieşte, se şterge cu diluant şi se verifica de greşeli;

- Se poziŃionează pielea pe volan, astfel încât spiŃele să se potrivească perfect, iar

cusăturile fâşiei de piele să fie exact în canale (dacă este cazul);

- Se unge uniform cu clei atât pielea cât şi volanul, întâi pe partea superioară a spiŃelor,

după zvântare se lipesc cu atenŃie astfel încât să corespundă colŃurile pielii exact în colŃul

volanului;

- Se lipeşte partea posterioară a volanului, în zona spiŃelor, iar în zona inferioară a

volanului, pe segmentele mici între spiŃe se lipeşte coroana;

- Se stânge volanul pe dispozitiv, se lipeşte toata coroana pe segmentul mare;

- Se coase volanul, aŃa se trage uniform cu ajutorul sulei, având grijă ca aŃa să nu fie

trasă prea tare pentru a nu se rupe pielea. La trasul aŃei se foloseşte sula, şi se trage astfel încât

direcŃia de tras a aŃei să nu fie spre capul sau corpul cusătoarei pentru a evita accidentele;

- Se curăŃă volanul de eventualele resturi de clei;

- Se usucă cu foenul;

- Se predă la control;

- Se trimite la montaj;

- CTC final.

d. Dotari

- 2x350 posturi de lucru la mese, fiecare post fiind dotat cu scule de mână (paleta cu

smirghel, benzina de spălat, pensula, ac, aŃă, 20/3 Serafil, foarfeci, sula, rola, cârpe de

şters, mijloc de protecŃie de plastic, cuŃit de tăiat resturi de piele, burete, cleşte cu cap plat,

eticheta cu coduri de bare etc);

- fiecare hală este prevăzută cu câte un agregat de ventilaŃie care funcŃionează în 2 trepte:

treapta inferioară cu un debit de 30000 mc/h, treapta superioară cu un debit de 60000 mc/h,

evacuarea gazelor se face prin coşuri metalice la înălŃimea de 5 m, cu secŃiunea de

2500x1500 mm, conectate la instalaŃiile de prefiltrare cu filtre saci, filtre textile, pâslă şi la

instalaŃiile de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili prin adsorbŃie pe cărbune

activ (tip KS KOPA 450). Fiecare instalaŃie este prevăzută cu 100 de unităŃi filtrante cu 2

kg cărbune activ fiecare;

- depozitul de adezivi şi solvenŃi este dotat cu ventilator cu debitul de 1000 mc/h,

cu evacuarea gazelor prin tubulatură metalică, diametrul 0200, înălŃimea 5 m.

41

Tabelul 1.6. BilanŃ de materiale - Pentru fabrica de volane (sectiile turnatorie, spumare si cusatorie)

INTRARI IESIRI

materie prima, materiale auxiliare

UM Cantitate produs finit, emisii

UM Cantitate

Lingou magneziu to/an 4500 Produs finit:

Volane buc 3 800 000

Azot Nmc 140000,0 Deşeuri PU-Schaum Comp.A to/an 1900,0 Deşeu industrial mixt to/an 263,6 PU-Schaum Comp.B to/an 1000,0 Deşeu carton to/an 229,2 Lac to/an 3 Deşeu PU to/an 379,00 SoluŃie separaŃie to/an 18 Deşeu Fe to/an 32,00 Diluant to/an 75 Deseu magneziu to/an 1627,0

Clei to/an 53 Deşeu lac,diluant,clei,sol.sep

to/an 33,6

Piele buc 2.500.000 Deşeu poliol si difenilmetandiizocianat

to/an 16,40

Utilitati Emisii Apa reŃea oraş m³ 22000 Emisii COV to/an 197 Energie electrică MWh 20000 zgomote Locatie sud dB (A) 57,1 Gaz natural Nm³ 820000 Apă uzată menajeră m3 22000

2.1.2.2. Fabrica volane lemn


Capacitatea de productie in anul 2011 a fost de 107 114 buc volane din lemn.


Materiale implicate in procesul de productie:

- Peroxid;

- Înălbitor (apă oxigenată);

- BaiŃ pe bază de apă;

- Vopsea pentru canturi;

- Lac;

- Puridur-grund;

- Puridur-Intăritor;

- Lac poliesteric;

- Diluant special;

- Accelerator;

- Întăritor;

- Diluant pentru curăŃire.

42


Fazele procesului tehnologic:

- Controlul mărfurilor la intrare;

- Tăierea şi frezarea cochiliilor;

- Împachetarea şi încleerea cochiliilor de lemn;

- Şlefuirea cochiliilor de lemn;

- BăiŃuirea cochiliilor;

- Lăcuire cu lac poliesteric;

- Şlefuirea umedă şi lustruirea suprafeŃelor lăcuite;

- Controlul mărfurilor la ieşire.

Descrierea proceselor semnificative:

a. Lăcuire volane lemn

Lista componentelor: volan de lemn, aditiv lăcuire, lac poliesteric, acetonă.

Mijloace de producŃie: 2 instalaŃii automate lăcuire, 2 instalaŃii dozaj, cuptor uscare

Descrierea procesului de producŃie propriu-zise:

- Se vor lua volanele din cărucioare şi se montează unul câte unul pe lanŃul transportor

al automatului de lăcuire, folosind programul de încărcare;

- Se lăcuiesc volanele folosind programul de lăcuire specific tipului de volan; Lăcuirea

are loc automat, prin acŃionarea pistoalelor automate şi dozarea lacului poliesteric bicomponent

(lacul propriu zis + aditivul de lăcuire 10%). Lacul propriu zis are în componenŃă un poliester,

un accelerator, un despumant şi un diluant (acetonă 5%). Acestea se amestecă cu puŃin timp

înainte de a fi folosite într-o încăpere special amenajată.

- Se repetă operaŃia de lăcuire (se aplică 7 straturi);

- Se usucă accelerat lacul depus pe volane folosind programul de uscare UV al

automatului de lăcuire;

- Se scot volanele din automat si se aşează în cărucioare;

- Se introduc volanele lăcuite în cuptor unde se usucă la 50-70◦C timp de câteva ore

- La terminarea fiecărui lot de volane se spală capacele şi diuzele pistoalelor cu diluant

(acetonă);

- La terminarea zilei se spală circuitul de alimentare cu lac, folosind circuitul de spălare

cu diluant (acetonă).

b. Vopsitoria Lista componentelor :volan de lemn şlefuit, diverse substanŃe pentru colorare.

Mijloace de producŃie : 3 cabine de vopsire.

43

Descrierea procesului propriu-zis: - Se vor lua volanele din cărucioare şi se albesc prin pulverizarea cu pistolul a unui

amestec de peroxid pe bază de apă şi aditiv de albire. Se depozitează volanele în cărucioare

timp de 48 ore;

- Volanele se băiŃuiesc cu diverse nuanŃe de baiŃuri pe bază de apă, funcŃie de culoarea

dorită;

- Volanele se grunduiesc cu grund în amestec cu un întăritor;

- Volanele se retuşează, se aplică culoarea de cant după care se patinează;

- Volanele se izolează cu grund în amestec cu întăritor.

d.Dotari

Fabrica volane de lemn este dotată cu :

- freze, prese de lipire, instalaŃii de încleiere,

- instalaŃie de şlefuire (cu instalaŃie de exhaustare conectată la un ciclon având capacitatea

de 6 mc, debit 5000 mc/h, evacuarea aerului fără pulberi se face prin tubulatură metalică

cu secŃiunea 2000x1000 mm, Ia înălŃimea de 8 m),

- 2 instalaŃii automate de lăcuire şi uscare accelerată cu UV, evacuarea gazelor făcându-se

prin tubulatură metalică, cu diametrul 0700 mm, debit 7500 mc/h, conectate fiecare la

câte o instalaŃie de prefiltrare cu filtre saci, filtre textile, pâslă şi la instalaŃii de reducere

a emisiilor de compuşi organici volatili prin adsorbŃie pe cărbune activ (tip KS KOPA

450), prevăzute fiecare cu câte 48 de unităŃi filtrante (cu 2 kg cărbune activ/unitate).

Evacuarea gazelor filtrate se face prin 2 coşuri la înălŃimea de 3,5 m; o instalaŃie de

dozaj;

- cuptor pentru condiŃionare volane din lemn la 50°-700, timp de câteva ore;

- 3 cabine de vopsire (cu sistem propriu de ventilaŃie, debit de 5000 mc/h, evacuarea

gazelor făcându-se prin coşuri metalice individuale, cu diametrul 0500 mm, înălŃimea de

3,5 m;

2.1.2.3. Fabrica de centuri de siguranŃă c. Capacitatea de productie

Capacitatea de productie in anul 2011 a fost de 20 474 697 buc centuri de siguranta.

d. Bilant de materiale

Materiile prime utilizate in cadrul sesctiei sunt:

- componente din plastic sau metal;

- sub-ansambluri formate din mai mult componente.

44

Bilantul de materiale pentru Fabrica de centuri este prezentat in Tabelul 1.8

Tabelul 1.8. BilanŃ de materiale - Pentru fabrica de centuri

INTRARI IESIRI materie prima,

materiale auxiliare UM Cantitate produs finit,

emisii UM Cantitate

Material textil to 2000 Produs finit: Centuri

Buc. 17.600.000

Materiale plastice to 1500 Deşeuri Materiale neferoase to 8500 Deşeu industrial mixt to 156 to Materiale feroase to 5300 Deşeu carton to 549 Gas generator buc 2.200.000,0 Deşeu mase plastice to 0,0 Diverse materiale chimice

to 1,0 Deşeu gas generator buc 17.640,0

Utilitati Emisii Apa reŃea oraş m³ 8500 COV to 0,41 Energie electrică MWh 2500 Apă uzată menajeră m3 8500 Gaz natural Nm³ 163000


Procesul de fabricaŃie a centurilor de siguranŃă constă în asamblarea manuală cu ajutorul

maşinilor a mai multor componente, respectiv sub-ansambluri, pentru obŃinerea produsului

finit. ProducŃia de centuri de siguranŃă este realizată într-un spaŃiu format din hala de producŃie

şi două spaŃii de depozitare. Unul pentru materii prime, de unde se alimentează producŃia din

hala cu componentele şi materiile necesare şi cel de-al doilea spaŃiu pentru depozitarea

produselor finite. În hala de producŃie sunt amplasate 100 linii de asamblare. În funcŃie de tipul

produsului şi a complexităŃii operaŃiunilor, distingem linii pe care lucrează începând cu 1

operator şi ajungând la linii pe care lucrează 14 operatori.

Mai multe componente mărunte sunt îmbinate şi presate în forma unui sub-ansamblu.

Aceasta este supus unei inspecŃii a funcŃionalităŃii după care este transferat pe liniile finale,

unde i se mai adăuga centura şi alte componente sau chiar alte sub-ansambluri, rezultând

produsul finit, centura de siguranŃă şi componente de centura siguranŃă (high ajuster şi slider

bar), care sunt supuse unei inspecŃii a funcŃionalităŃii şi unui control al calităŃii.

În cadrul compartimentului de Machine Design se proiectează şi se construiesc masini

de asamblat ale componentelor centurilor de siguranŃă (Cod CAEN 2956- Fabricarea altor

maşini şi utilaje specifice).

Piesele sunt comandate de la diferiŃi furnizori iar eventualele prelucrări mecanice se

execută în cadrul Fabricii de Scule.

Compartimentul Machine Design are 18 angajati care lucrează în 2 schimburi

45

In ceea ce priveste cercetarea (cod CAEN 7310- Cercetare-dezvoltare în ştiinŃe fizice şi

naturale), SC Takata-Petri Romania SRL va face studii privind optimizarea procesului de

aşchiere respectiv optimizarea maşinilor şi uneltelor implicate în acest proces. De asemenea

societatea noastră va implica şi alte instituŃii in ceea ce priveşte cercetarea (universităŃi,

laboratoare de încercări, etc.)

d. Dotari

Fabrica de centuri de siguranŃă cuprinde urmatoarele utilaje si echipamente:

• 100 linii de asamblare: producŃie subansambluri şi produs final.

- Liniile de producŃie subansabluri sunt dotate cu : presă pneumatică, maşina de tăiat

centura, maşina pentru îmbinat componente, maşină pentru inspecŃia funcŃionării,

maşină de înşurubat, maşina presat componente, maşina pentru control ultrasonic al

presării;

- Liniile pentru produsul final sunt dotate cu: maşini de cusut, maşină presat buton,

maşină sudat ultrasónica, imprimante pentru etichete, presă pneumatică la masa de

montaj, maşină pentru inspecŃia funcŃionării produsului final, maşină de nituit,

maşină presat componente.

• InstalaŃie de vopsire şi uscare shafturi. InstalaŃia de vopsire şi uscare este dotată cu

ventilator cu debitul de 3000 mc/h, tubulatură metalică de evacuare a gazelor, diametrul 0

200 mm, înălŃimea de 5 m;

• instalaŃie aer comprimat cu 2 compresoare KAESER ASD 47,

• compartimentul Machine Design este dotat cu o maşină de tăiat cu pânză, 2 maşini de

găurit,

• o echipamente de testare a centurilor de siguranŃă.

PARCUL AUTO

Mijloacele de transport utilizate in cadrul societatii sunt:

- autocamion,

- motostivuitoare,

- 45 autoturisme.

Motostivuitoarele sunt alimentate cu motorină depozitată în butoaie pe suprafaŃă betonată în

depozitul de lubrifianŃi, autocamioanele şi autoturismele sunt alimentate cu carburanŃi la societăŃi

autorizate. IntreŃinerea şi reparaŃiile la autovehiculele din dotare se fac la societăŃi specializate,

autorizate.

Surse de poluare din cadrul proceselor tehnologice desfasurate pe amplasament

♦ emisii in aer

- emisii din surse fixe de gaze de ardere cu conŃinut CO, NOx şi SO2, pulberi – coşurile

cazanelor termice

46

- emisii din surse fixe de COV - de la cusatorie si volane lemn

- emisii difuze sau fugitive de COV si aerosoli - de la masinile de turnare magneziu

- emisii difuze sau fugitive de COV si pulberi - de la spumatorie, cusatorie, volane lemn

si centuri

♦ emisii in apa

- ape uzate industriale de la spălare/racire piese turnate de magneziu

- ape uzate industriale de la circuitele de racire inchise ale utilajelor de turnare magneziu

- ape uzate menajere

♦ emisii de deseuri

- deşeu de magneziu

- deşeu de spumă poliuretană

- deşeu de ulei uzat

- deşeu de piele

- deşeuri diverse: chimice, de ambalaje, emulsii, etc.

2.1.3. Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici

disponibile

Valorile limită ale parametrilor relevanŃi atinse prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici disponibile se prezinta separat pentru turnatoria de Al (tabelul 2.8) si turnatoria de Mg (tabelul 2.9). Tabelul 2.8. Valorile limită ale parametrilor relevanŃi (consum de apă şi energie, poluanŃi în apă

şi aer, generarea deşeurilor) atinse prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici

disponibile pentru turnatoria de aluminiu

Valori limită

Tehnici alternative propuse de titular

Parametru

(unitatea de măsură)

1 …n

Prin cele mai bune tehnici disponibile

(BAT)

Conform celor mai bune practici de

mediu*

Legislatie nationala

Utilitati

Necesar de apa de racire, mc/t 0,02 - - - -

Energie electrică, kWh/t 300 - 172 - -

Energie termica, kWh/ t 560 - 717 - -

Total energie, kWh/ t 860 889

Emisii în aer Nivel limita Ord. 462/1993

47

Pulberi, mg/ Nm3 8,13 - 20 - 50

SO2, mg/ Nm3 21 - 50 - 500

NOx, mg/ Nm3 113 - 120 - 500

CO, mg/ Nm3 41 - 150 - -

COV, mgC/ Nm3 14,7 - 150 - 50

Aluminiu 0,12 - - - -

Magneziu 0,0004 - - - -

Cobalt 0,0002 - - - 1

Nichel 0,0005 - - - 1

HF 0,02 - - - 5

HCl 0,25 - - - 30

Mercur 0,0001 - - - 0,2

Deşeuri

Deseu aluminiu 28% - 30% - -

Zgura de aluminiu 2% 3,5%

*- Conform recomandarilor Comisiei de la Helsinki (HELCOM) privind impolementarea masurilor tehnologice pentru tipuri de activitati relevante.

Tabelul 2.9. Valorile limită ale parametrilor relevanŃi (consum de apă şi energie, poluanŃi în apă

şi aer, generarea deşeurilor) atinse prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici

disponibile pentru turnatoria de magneziu

Valori limită

Tehnici alternative propuse de titular

Parametru

(unitatea de măsură)

1 …n

Prin cele mai bune tehnici disponibile

(BAT)

Conform celor mai bune practici de

mediu*

Legislatie nationala

Utilitati

Necesar de apa de racire, mc/t 50 - - - -

Energie electrică, kWh/t 4 167 - - - -

Deşeuri

Deşeu de magneziu 58% 50-60%

2.2. ActivităŃi de dezafectare

Realizarea proiectului nu presupune activităŃi de demolare a unor construcŃii sau

dezafectare de utilaje.

48

3. DESEURI

3.1 Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea

deşeurilor

In perioada de implementare a proiectului

Pe perioada execuŃiei lucrărilor de montare a turnatoriei de Al, se vor utiliza materiale

prefabricate, caz în care cantitatea de deşeuri de pe amplasament va fi foarte redusă.

Este dificil de făcut o estimare cantitativă sau calitativă, dar cu siguranŃă cantităŃile vor

fi nesemnificative şi nu vor exista deşeuri toxice sau periculoase. Eliminarea lor de pe

amplasament se va face de catre executantul lucrarilor de constructie-montaj, respectându-se

normele în vigoare.

►Dupa realizarea proiectului in perioada de functionare a turnatoriei de Al

CantităŃile de deşeuri rezultate la functionarea turnatoriei de Al la capacitate maximă de

producŃie (7,5 t/zi) sunt redate în Tabelul 3.1.

49

Tabelul 3.1. Managementul deşeurilor aferent sectiei de turnatorie Al (activitate noua)

Managementul deşeurilor- cantitate prevăzută a fi generată

Denumire deşeu

Can

titat

ea p

revă

zută

a f

i ge

nera

tă, t

/an

Star

ea f

izic

ă (S

olid

-S;

Lic

hid-

L;

Sem

isol

id-S

S)

Cod

deş

eu

Cod

pri

vind

pri

ncip

ala

prop

riet

ate

peri

culo

asă

Cod

cla

sifi

care

sta

tistic

ă

Valorificată

Eliminată

rămasă în

stoc

Zgură de aluminiu

45 S 160118 45 - -

Bavură de aluminiu

630 S 160118 630 - -

Apă de răcire schelete aluminiu

48 L 161002 - 48 -

Materiale abosrbante, cârpe

S 150202* - - -

Deşeuri metalice

96 S 160117 96 - -

Ambalaje hârtie-carton

96 S 150101 96 - -

Ambalaje de mat. plastic

12 S 150102 12 - -

Deşeuri menajere

420 S 200301 420 - -

Ambalaje mat. cu reziduuri de subst. peric.

60 S 150110* - 60 -

Nămoluri metalice cu conŃinut de ulei

48 S 120118* 48

In plus, fata de desurile care vor rezulta din sectia de turnare Al mai rezulta desuri si din

sectiile de spumare si cusatorie. Tipurile de deseuri aferente acestor sectii sunt identice cu cele

care rezulta in prezent in cadrul celor doua sectii. Cantitatea acestor deseuri va fi mai mare cu

41,6% dupa implementarea proiectului (capacitatea de productie creste cu 41,6%). Modul de

gestionare al deseurilor va fi acelasi cu cel practicat in prezent.

Modul de stocare si valorificare/eliminare al deşeurilor este prezentat in tabelul 3.2

50

Tabelul 3.2. Modul de gospodărire a deşeurilor

Tip deseu Cod Deseu Mod de stocare Mod de valorificare/ eliminare

zgură de aluminiu 16 01 18 Saci tip “big bags” – cca 700 kg/sac

Reciclare prin operator specializat

bavură de aluminiu 16 01 18 Containere metalice 12 tone

Reintroducere in cuptorul de topire

apă pentru spălare schelete de aluminiu

16 10 02 5 bazine x 200 l fiecare

Operator specializat SC Indeco Grup SRL

materiale absorbante, cârpe contaminate

15 02 02* Recipient plastic Operator specializat SC Indeco Grup SRL / SC Pro Air Clean SA

deseuri metalice 16 01 17 Containere metalice Valorificare prin unitati autorizate (SC REMAT SA)

ambalaje de hârtie si carton 15 01 01 pubele Valorificare prin unitati autorizate (SC REMAT SA/ SC ASA SRL )

ambalaje de materiale plastice 15 01 02 pubele Valorificare prin unitati autorizate (SC REMAT SA)

deseuri menajere 20.03.01 pubele Depozitare in depozit local de catre firma de salubrizare, pe baza de contract (SC ASA Servicii Ecologice SRL)

ambalaje metalice cu reziduuri de substanŃe periculoase

15 01 10* europaleŃi Eliminare prin operator specializat (SC Indeco Grup SRL/ SC Pro Air Clean SA)

Nămoluri metalice cu conŃinut de ulei

12 01 18* Butoaie metalice de 200 L cu capac amovibil

Eliminare prin operator specializat (SC Indeco Grup SRL)

Conformare la cerinŃele BAT – DESEURI

Cuptorul de topire aluminiu, se conformeaza prevederilor BAT in ceea ce priveste

emisia de deseu (zgura), mod de gestionare si valorificare.



51

► ActivităŃile de producŃie existente

Managementul deşeurilor rezultate din activitatile existente este prezentat în Tabelul

3.3. (cantităŃi de referinŃă 2011)

Tabelul 3.3. Managementul deşeurilor rezultate din activitatile existente

Managementul deşeurilor- cantitate prevăzută a fi generată

Denumire

deşeu

Can

titat

ea p

revă

zută

a f

i gen

erat

ă,

t/an

Star

ea f

izic

ă (S

olid

-S;

Lic

hid-

L;

Sem

isol

id-S

S)

Cod

deş

eu

Cod

pri

vind

pri

ncip

ala

prop

riet

ate

peri

culo

asă

Cod

cla

sifi

care

sta

tistic

ă

Valorificată

Eliminată

rămasă

în stoc

Deseu de magneziu

2160,37 S 16 01 18 2160,37 Valorificare prin agenti economici autorizati Salgometal Kft Ungaria si Metall Service GmbH Austria

- -

Deseuri de Mg cu ulei uzat

48,48 S 12 01 18* - 48,48 Eliminare prin firme specializate SC Indeco Grup SRL

-

Spumă poliuretan

458,52 S 07 02 13 327,92 Valorificare prin agenti economici autorizati BSW-Berleburger Schaumstoffwerk GmbH Germania

130,60

Eliminare prin firme specializate SC A.S.A. SRL

-

Industrial mixt

4317mc S 20 03 01 - 4317 mc Eliminare prin firme specializate SC A.S.A. SRL

-

Deseuri metalice

50,66 S 16 01 17 50,66 Valorificare prin agenti economici autorizati SC Remat S.A

- 5,66

Echipamnete electrice

0,80 S 16 02 14 0,800 Valorificare prin SC Recolamp S.A

- -

Materiale izolante

9,46 S 17 06 04 - 9,46

Eliminare prin firme specializate SC A.S.A. SRL

-

AbsorbanŃi, mat. Filtrante

12,85 S 15 02 02* - 12,85 Eliminare prin firme specializate SC Indeco Grup SRL / SC Pro Air Clean SA

-

52

Difenil metan izocianat şi poliol

4,64 S 07 01 04* - 6,46 Eliminare prin firme specializate SC Pro Air Clean SA

-

Diluant, vopsele, lacuri, clei

58,08 L 08 01 11* 08 04 09*

- 58,08 Eliminare prin firme specializate SC Pro Air Clean SA

-

Lichid răcire ape uzate spălare utilaje

0,141 L 16 10 02* - 0,141 Eliminare prin firme specializate SC Indeco Grup SRL

-

Emulsie ulei + apă

0,896 L 13 01 05* 0,896 Valorificare prin SC Ecomaster SA

- -

Centuri 0 S 16 01 18 - - -

Resturi de piele

2,0 S 04 01 08

- 2,0 Eliminare prin SC

A.S.A. SRL

-

Ambalaje plastic

15,54 S 15 01 02 15,54 Valorificare prin SC A.S.A. SRL/ SC Remat S.A

- -

Ambalaj de carton

1729,8 S 15 01 01 1634,1 Valorificare prin SC A.S.A. SRL/ SC Remat S.A

- 95,7

Ambalaj amestecat

256,67 S 15 01 06 78,74 Valorificare prin SC A.S.A. SRL

177,93 -

Ambalaje metalice- recipienti

28,85 S 15 01 10* - 28,85 Eliminare prin firme specializate SC Pro Air Clean SA

-

Ambalaje medicale

0,036 S 18 01 03* - 0,036 Eliminare prin firme specializate

SC Alviserv SRL

-

Modul de gospodărire a deşeurilor

Deseurile se colectează de pe zonele de producere şi se depozitează temporar, in spatii

special amenajate in acest sens. Toate spatiile pentru depozitare temporara a deseurilor sunt

platforme asfaltate. Deseurile lichide se depoziteaza in spatii prevazute cu cuve de retentie.

Deseurile periculoase (difenilmetan diizocianat, poliol, diluant nitro, ulei, ambalaje

metalice impregnate cu substante periculoase, deseuri medicale, etc) se depoziteaza temporar

in depozitul de deseuri cu regim special in vederea preluarii de catre firme specializate (SC Pro

Air Clean SRL , SC Indeco Grup SRL, SC Alvi Serv SRL)

53

Conformare la cerinŃele BAT – DESEURI

Instalatia de turnare magneziu, se conformeaza prevederilor BAT in ceea ce priveste

cantitatea de deseuri rezultata, modul de gestionare si valorificare.

O analiza completa a performantelor instalatiilor comparativ cu cerintele BAT este


4. IMPACTUL POTENłIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. Apa

4.1.1. CondiŃii hidrogeologice ale amplasamentului

Apa subterană

Apele freatice sunt cantonate în depozite cuaternare alcătuite din nisipuri cu

granulometrie diferită, pietrişuri cu intercalaŃii de argile, prafuri argiloase sau argilo-prăfoase.

În partea superioară a acestor depozite permeabile se dezvoltă formaŃiuni cu o permeabilitate

mai redusă care fac ca în anumite zone nivelele hidrostatice să prezinte caractere ascensionale.

În acelaşi timp, formaŃiunile cu granulometrie fină şi apariŃia unor orizonturi genetice de soluri

impermeabile, bine dezvoltate, fac ca deasupra acestora (0,4 - 0,6 m) să se acumuleze strate

acvifere sezoniere (suprafreatice) influenŃate de condiŃiile climatice, motiv pentru care prezintă

oscilaŃii sezoniere accentuate. Aceste strate sunt discontinue şi se află în interdependenŃă cu

stratele freatice propriu-zise.

Nivelurile apelor freatice în câmpia joasă se întâlnesc între 0,0 şi 3,0 metri, excepŃie fac

areale reduse de 3,0 - 5,0 metri care sunt situate în zonele grindate. Niveluri de 0,0 - 2,0 metri

se întâlnesc în zonele depresionare şi pe fostele albii părăsite. În zonele înalte, apele freatice se

drenează mai repede (din cauza materialului mai grosier al stratului acvifer) decât în zonele

plane şi depresionare. Alimentarea pânzelor acvifere se face în cea mai mare parte din

precipitaŃii şi mai puŃin din Mureş. CondiŃiile cele mai favorabile de alimentare sunt în zona în

care predomină materialele ceva mai grosiere.

Maximele de nivele se produc, de regulă, în lunile februarie şi martie. În continuare

nivelul scade treptat până în lunile octombrie-noiembrie când se înregistrează valorile minime.

Nivelul hidrostatic, având adâncime relativ mică este supus şi influenŃei climatice în

sensul că primăvara când se produc infiltraŃii acesta se ridică uşor, iar vara, când

evapotranspiraŃia creşte, nivelul scade. OscilaŃiile nivelului freatic prezintă amplitudini de 1,0 -

1,5 metri în apropierea Mureşului, în depozitele grosiere, ele pot atinge până la 2,0 - 2,5 metri

54

iar în zonele de interfluvii, acestea sunt situate între 0,5 - 2,5 metri. Datorită amplitudinii mari,

în depresiuni nivelele freatice se întâlnesc uneori la suprafaŃă sau aproape de suprafaŃă din care

cauză se semnalează fenomene de băltiri. OscilaŃii ale nivelurilor freatice se întâlnesc şi de la un

an la altul, funcŃie de regimul precipitaŃiilor. Trebuie subliniat că tendinŃa în ultima vreme este

ca aceste niveluri să scadă.

Regimul apelor freatice este puternic influenŃat de îndiguiri şi desecări. ReŃeaua

canalelor de drenaj de adâncime construită în toată câmpia a determinat înlăturarea parŃială a

pânzelor de ape suprafreatice şi a contribuit la coborârea nivelului freatic.

În cazul obiectivului analizat, în urma executării lucrărilor de investigare (studiul

geotehnic), efectuate în aprilie – mai 2002, apa subterană a fost decelată în foraje la 2,1 m

adâncime.

Chimismul apelor freatice

Orizonturile acvifere cantonate în depozite grosiere în care şi circulaŃia apei este mai

mare, mineralizarea şi duritatea prezintă valori reduse. Calitate mai slabă au apele din zonele

joase, unde drenajul este lent şi unde depozitele fine din acoperişul acvifer îngreunează

regenerarea apelor subterane prin infiltraŃii verticale. Chimismul variază de la un foraj la altul

pe distanŃe relativ reduse.

Reziduul fix al apelor freatice poate varia între 0,4 şi 1,5 g/litrul de apă, deci întâlnim

toată gama de ape, de la dulce la sălcie.

Apele de adâncime din zona Câmpiei Aradului sunt cuprinse în marea unitate a

Bazinului Artezian Vestic. Puternica fragmentare a soclului condiŃionează un circuit propriu

care face ca la suprafaŃă să apară ape termale. În forajele efectuate în Câmpia Mureşului până la

adâncimi de 424 metri, în depozite cuaternare, au fost distinse 12 orizonturi acvifere

ascensionale.

Resurse de ape subterane

Sunt deosebit de valoroase atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ, contribuind decisiv

la satisfacerea nevoilor populaŃiei şi ramurilor economice, în special industriale.

Astfel, conul aluvionar al Mureşului este cunoscut astăzi ca fiind cea mai mare

hidrostructură din România, care a permis construirea uneia din cele mai mari captări de ape

subterane din Ńară, cea a Aradului, care acoperă cca. 25 % din totalul rezervelor de apă. De

asemenea conul de dejecŃie al Crişului Alb are un bun potenŃial şi rezolvă problemele apei

potabile pentru o serie de localităŃi.

55

Conul aluvionar al Mureşului

Conul de dejecŃie al râului Mureş se desfăşoară spre vest ca un larg evantai, la ieşirea

din culoarul Mureşului imediat aval de Lipova, având o lungime între Lipova şi Nădlac de cca.

70 km şi o lăŃime maximă de 59 km pe linia Secusigiu – Grăniceri totalizând o suprafaŃă de

2.210 km2, din care 2.040. km2 pe teritoriul României. Debitul acestei hidrostructuri este de

11,1 m3/s omologat în 1983.

FaŃă de axa Mureşului se observă o dezvoltare asimetrică în sensul că sectorul situat la

nord de râu ocupă o suprafaŃă mult mai mare (1.590 km2) faŃă de sectorul situat la sud de Mureş

(450 km2). De asemenea, în Ungaria, conul ocupă o suprafaŃă de aproximativ 170 km2.

Limitele acestei hidrostructuri sunt următoarele: la sud o linie ce trece pe la Lipova -

Zăbrani – Frumuşeni – nord Şagu – vest Vinga – Mailat – Satu Mare – sud Nădlac; la vest o

linie pe la N-V de Nădlac – Peregu Mare – Battonya (Ungaria) – Grăniceri; la nord aliniamentul

Grăniceri – Şiria – Şimand – Olari – nord Caporal Alexa; la est aliniamentul Caporal Alexa –

vest Pâncota – vest Şiria – CovăsânŃ – Ghioroc – Păuliş. De menŃionat că în lungul limitei

nordice depozitele conului aluvionar al Mureşului se întrepătrund cu cele ale conului Crişul Alb

delimitarea lor fiind dificilă.

Orizonturile acvifere din con sunt separate în unele sectoare prin intercalaŃii lenticulare

de argile, argile nisipoase şi prafuri argiloase care nu asigură decât parŃial izolarea stratului

acvifer freatic de stratele acvifere de medie adâncime. IntercalaŃiile argiloase sunt în general

mai groase şi din ce în ce mai numeroase spre extremităŃile vestice, nordice şi sudice.

Deschiderile de foraje au evidenŃiat un important complex acvifer acumulat în principal

în depozite fluvio – lacustre şi aluvionare în care, în porŃiunile cu strat separator de argilă apar

două strate acvifere: freaticul, până la 30 m adâncime şi cel subiacent, considerat de medie

adâncime.

Acviferul freatic este alimentat atât din precipitaŃiile căzute pe toată suprafaŃa conului

aluvionar, cât şi din infiltraŃii din râul Mureş. Studiile cu foraje ale I.S.P.I.F. în albia Mureşului

au stabilit că între Păuliş şi Arad pe o lungime de 16 km râul are un aport de 640 l/s la

alimentarea acviferului. Nivelul hidrostatic întâlnit este de regulă cuprins între 2-5 m iar în

luncile Mureşului, Ierului şi al principalelor canale de desecare de 0-2 m. Aspectul curgerii este

în general divergent, reŃelele de descărcare drenând în general freaticul.

Grosimea medie a stratului acvifer freatic, studiat mai aprofundat în lungul frontului nou

de captare al municipiului Arad este de 12-17 m, iar debitele exploatabile pe foraj de 10-14 l/s

la denivelări de 0,2 – 2,1 m.

Acviferul de medie adâncime este localizat în depozite fluvio – lacustre, reprezintă cea

mai importantă sursă de apă subterană din care se alimentează majoritatea folosinŃelor.

56

Grosimea orizonturilor acvifere sunt cuprinse pe întreg arealul între 20-80 m. Cele mai

mari grosimi fiind în zona Arad – Zimandul Nou – Sântana, care coincid cu amplasarea captării

noi a municipiului Arad. CoeficienŃii de permeabilitate au în general limite largi, valorile

extreme fiind K=10 – 140 m/zi.

Stratele acvifere au caracter ascensional, nivelul piezometric situându-se între 3 –7 m.

La pompările experimentale debitele forajelor au fost apreciabile: Q=25-30 l/s la denivelări de

1,4 – 4,7 m, întâlnindu-se însă şi valori mai mari.

ObservaŃiile efectuate asupra nivelurilor hidrostatice din forajele de studii, de exploatare

şi fântâni, conduc la concluzia că direcŃia generală de curgere a apei subterane este SE – NV

sau chiar S-N sau E-V, în funcŃie de zona luată în considerare, iar panta medie este de 0,5 – 1

‰.

Hidrologie

Râul Mureş constituie principala arteră care drenează municipiul Arad de la est spre

vest. EvoluŃia sa reprezintă cea mai importantă şi mai complexă evoluŃie de vale din Câmpia

Banatului.

Panta scăzută şi frecventele meandre au făcut ca unda de propagare a viiturii să fie

redusă (2 - 4 km/h ).

Scurgerea minimă se produce la sfârşitul verii şi începutul toamnei, datorită prelungirii

secetelor (la Arad în 1962 a fost 0,93 mc./sec.).

Debitul solid cărat de Mureş este la Arad de 86 kg/sec; el fiind rezultatul afluenŃilor

mari pe care îi are în Podişul Transilvaniei. AfluenŃii mici din MunŃii Zărandului îi aduc un

debit solid redus - fapt explicat prin natura petrografică şi gradul ridicat de împădurire.

Temperatura apei variază în funcŃie de temperatura aerului. Temperatura maximă a apei

la staŃia Arad a fost de 29 grade C. În cazul când temperaturile negative persistă, se întâlnesc

formaŃiuni de gheaŃă (în medie la staŃia Arad se înregistrează 47 de zile, maxim 64 de zile).

Tipul de mineralizare al apelor Mureşului în cursul inferior este carbonat - calcică, deşi se

întâlnesc şi mari cantităŃi de cloruri.

Chimismul apei Mureşului este influenŃat şi de chimismul apelor reziduale, industriale şi

menajere.

ReŃeaua hidrografică a municipiului Arad este formată şi din cursuri mai mici precum

Valea łiganca din cartierul Aradul Nou, Mureşul Mort care îşi are originea într-un meandru

puternic al Mureşului, chiar în interiorul oraşului Arad, Valea Sânleani care îşi are originea în

perimetrul comunei Vladimirescu.

57

4.1.2. Alimentarea cu apă

Consumurile de apa la S.C. TAKATA PETRI ROMANIA S.R.L. sunt prezentate in

urmatoarele situatii:

- consumuri pentru etapa existenta

- consumuri pentru etapa de extindere a capacitatii

- consumul final dupa implementarea proiectului

►Alimentarea cu apa a instalatiilor existente pe amplasament

In incinta societatii S.C. TAKATA PETRI S.R.L.Arad sunt in functiune retele de apa

potabila, apa pentru stingerea incendiului si retele de canalizare menajera si pluviala.

Alimentarea cu apă a unitatii se realizează din reŃeaua de apă potabilă a oraşului Arad

printr-un racord situat in partea de est a amplasamentului. DistribuŃia apei la punctele de

consum (clădirea administrativă, halele de productie) se realizează prin intermediul reŃelei

interne cu lungimea totala L = 500m realizată din conducte PE de 63 mm.

În cadrul unităŃii, pentru instalatiile existente, apa se utilizeaza:

- în scop igienico-sanitar

- in procesul tehnologic:

o apă de răcire a utilajelor la turnatoria de magneziu (în circuit închis)

o pentru spalarea scheletelor de volane din Mg

o spălarea armăturilor metalice (cu detergenŃi) la fabrica de volane

o la fabrica de centuri;

- apă de incendiu

Conform datelor furnizate de operator consumul actual de apa este de 30 000 mc/an

(medie a ultimilor ani)

►Alimentarea cu apa a obiectivului din cadrul proiectului (turnatoria de Al)

Retelele existente pot deservi extinderea propusa prin prezentul proiect, cu conditia

inlocuirii ultimului tronson din conducta de apa potabila, cu o conducta de minimum Dn. 63

mm.

Alimentarea cu apa a halei in care se va monta turnatoria de Al se va realiza deci din

reteaua interna de distributie a apei, de la Fabrica de volane – Turnatoria de magneziu 2.

Lucrarile referitoare la instalatia de apa rece sunt urmatoarele:

- realizarea unei instalatii de distributie pentru a deservi tronsonul nou construit;

- realizarea de coborari pana la cota + 3,00 m pentru alimentarea masinilor

58

Dupa realizarea proiectului, in faza de functioanre a turnatoriei de aluminiu, apa

preluata din reteaua orasenesca se utilizeaza in scop:

● igienico-sanitar – pentru personalul care deserveste turnatoria de Al

- Număr persoane angajate: 120 x 3 schimburi = 360

- qsp = 50 l/om/zi cf. STAS 1343/2006

- coeficient de variaŃie zilnică: kzi = 1,35

- coeficient de neuniformitate orară: kor = 3,0

Debitul zilnic mediu va fi:

Q1zi med = [ ] [ ] [ ]∑ == zimcxxNpersxqspx /0.18503601000/11000/1

Debitul zilnic maxim va fi:

Q1zi max = [ ] [ ]∑ = zimckziNpersxqspxx /3.241000/1

Debitul orar maxim va fi:

Q1orar max = [ ] [ ] [ ]∑ = hmckzixkorNpersxqspxx /04.324/11000/1

● tehnologic - pentru racirea matritelor (in circuit inchis) si spalarea/racirea

scheletelor de volane din Al.

Debitul zilnic mediu de apa tehnologica va fi:

Q2zi med = 2 mc/zi

Consumul total de apa estimat pentru functionarea turnatoriei de Al va fi:

Qzi med = 20 mc/zi

Qanual med = 6 000 mc/an

Implementarea proiectului se estimeaza ca va aduce un consum suplimentar de 20%,

respectiv de 6 000 mc/an

► Consumul final estimat dupa implementarea proiectului va fi de 36 000 mc/an.

Reteaua de alimentare cu apa a unitatii este prezentata in ANEXA.

BilanŃul consumului de apă în [m3/zi] respectiv [m3/an] este prezentat in Tabelul 4.1.1.

Tabelul 4.1.1. BilanŃul consumului de apă (m3/zi /m3/an).

Apa prelevată din sursă Consum industrial

RECIRCULATĂ/ REUTILIZATĂ

Pentru compensarea pierderilor în

sistemele cu circuit închis

Proces tehnologic Sursa de apă

(furnizor)

Consum total de apă

(coloanele 4,10,11)

Total Consum menajer Apa

subterană Apa de

suprafaŃă

Apa subterană

Apa de suprafaŃă

Apa de la propriul obiectiv

Apa de la alte

obiective

Comentarii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Fabrica de volane si centuri (activitati existente)

100/

30 000

100/

30 000

90/

27 000

- - - 10/

3 000

0 0 -

Turnatoria de Al – activitate propusa

Compania Apa-Canal

Arad 20 / 6 000

20 / 6 000

18/ 5 400

- - - 2/ 600

0 0 -

Total 120/ 36 000

120/ 36 000

108/ 32 400

- - - 12/ 3 600

0 0 -

63

Conformare cu cerinŃele BAT

Consumurile specifice apa nu sunt impuse prin documentele de referinta BAT, pentru ca

ele variaza mult de la o instalatie la alta in functie de tipurile de echipamente, capacitatea de

productie, gama de produse finite si multe alte variabile. Cu rol orientativ s-a facut totusi o

comparare a consumurilor specifice ale instalatiei studiate cu alte instalatii similar.

In ANEXA este prezentata analiza completa a performantelor instalatiei comparativ cu

cerintele BAT.

4.1.3. Managementul apelor uzate

►Pe perioada implementarii proiectului nu rezulta ape uzate tehnologice.

► Ape uzate rezultate din activitatile existente

Ape uzate menajere

Debitele de apa uzate menajere sunt:

Q1 zi uz men = 0,8 x 90 = 72 mc/zi

Q1 zi uz men = 0,8 x 27000 = 21 600 mc/an

Apele uzate menajere sunt evacuate în reŃeaua de ape uzate din zona industrială, după ce

se colectează într-un bazin de 150 mc de unde se pompează in canalizarea oraseneasca.

Chesonul menajer este echipat cu 4 pompe WILLO TC 80 (o pompa in lucru si 3 in rezerva);

Qmax= 95 mc/h. Functionarea este intermitenta, reglata din panoul de automatizare in functie de

nivelul apei din bazin.

Serviciile de preluare a apei menajere sunt asigurate prin contract de COMPANIA DE

APĂ CANAL SA Arad.

Ape uzate industriale rezulta de la:

- spalarea volanelor turnate de magneziu – 0,4 mc/zi

- Q2 zi uz ind = 0,4 mc/zi

- Q2 an uz ind = 120 mc/an

Apele uzate rezultate de la racirea volanelor turnate de Mg se elimina saptamanal prin

firme specializate (SC Indeco SRL). Aceste ape nu se evacueaza in sistemul de canalizare

deoarece au o incarcare organica foarte mare.

- circuite de racire

63

- Q3 zi uz ind = 9,6 mc/zi x 0,8 =7,7 mc/zi

- Q3 an uz ind = 2310 mc/an

Apele uzate din circuitele de racire se evacueaza in sistemul de canalizare. Aceste ape

uzate nu au incarcare organica (apa din circuitul de racire nu intra in contact cu materiile prime

si auxiliare).

Ape pluviale

Apele pluviale de pe amplasamentul unitatii se evacueaza prin canalizarea pluviala a

platformei, in canalul de desecare ANIF. Inainte de evacuare apele pluviale sunt trecute

printr-un decantor-separator de hidrocarburi. Evacuarea apelor pluviale se face la

parametri de calitate prevăzuŃi de HG 352 / 2005 - NTPA 001.

Nu există riscul contaminării acestor ape cu substanŃe toxice sau periculoase deoarece

toate activitatile de productie se desfasoara in interiorul halelor, pe suprafete betonate.

► Ape uzate rezultate din activitatea propusa – turnatoria de Al

Ape uzate menajere

Debitele de apa uzate menajere sunt:

Q’1 zi uz men = 0,8 x 18 = 14,4 mc/zi

Q’1 zi uz men = 4 320 mc/an

Apele uzate menajere sunt evacuate în canalizarea interna de ape menajere si evacuate in

reŃeaua de ape uzate din zona industrială.

Ape uzate industriale rezulta de la:

- spalarea volanelor turnate de aluminiu

– Q’2 zi uz ind =0,16 mc/zi (1mc/saptamana)

Apele uzate rezultate de la racirea volanelor turnate de AL se elimina saptamanal prin

firme specializate (SC Indeco SRL). Aceste ape nu se evacueaza in sistemul de canalizare

deoarece au o incarcare organica foarte mare.

- circuite de racire

- Q’3 zi uz ind = 1,84 mc/zi x 0,8 =1,47 mc/zi

- Q’3 an uz ind = 441 mc/an

63

Apele uzate din circuitele de racire se evacueaza in sistemul intern de canalizare. Aceste

ape uzate nu au incarcare organica (apa din circuitul de racire nu intra in contact cu materiile

prime si auxiliare).

Ape pluviale

Implementarea proiectului nu modifica debitul de ape pluviale rezultat de pe platforme

deoarece nu se schimba suprafata construita. Acrtivitatile desfasurate dupa implementare

proiectului se vor desfasura in interiorul halei, pe suprafete betonate, prin urmare nu există

riscul contaminării acestor ape cu substanŃe toxice sau periculoase.

BilanŃul apelor uzate evacuate este redat în Tabelul 4.1.2

63

Tabelul 4.1.2. BilanŃul apelor uzate (m3/zi /m3/an).

Totalul apelor uzate generate

Ape uzate evacuate Ape direcŃionate spre reutilizare/recirculare

menajere industriale pluviale în acest obiectiv

către alte obiective

Sursa apelor uzate, Proces tehnologic

m3/zi

m3/an

m3/zi

m3/an m3/zi

m3/an m3/zi m3/an m3/zi

m3/an m3/zi m3/an

Comentarii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Fabrica de volane si centuri (activitati existente)

79,7 23910 72 21600 7,7 2310

Turnatoria de Al – activitate propusa

15,87 4761 14,4 4320 1,47 441

TOTAL 95,57 28671 86,4 25920 9,17 2751

Apele uzate de la racirea/spalarea pieselor turnate (de magneziu si aluminiu). Nu se evacueaza in canalizare si ca atare ele nu se regasesc in tabelul

centralizator de mai sus. Se elimina saptamanal prin firma specializate si sunt considerate deseuri.

64

Caracteristicile fizico- chimice ale apelor uzate evacuate

►Ape uzate menajere

Impurificatorii ce se pot regăsi în apele uzate evacuate in canalizarea oraseneasca sunt

specifici apelor menajere (caracterizate prin încărcare organică, biodegradabilitate şi suspensii).

Tot in canalizarea oraseneasca sunt evacuate si apele uzate din circuitele de racire ale

diferitelor utilaje. Aceste ape uzate nu au incarcare organica (apa din circuitul de racire nu intra

in contact cu materiile prime si auxiliare).

Limitele admise conform normativului HG 352/2005 - NTPA 002 sunt prezentate în

Tabelul 4.1.3

Tabelul 4.1.3. Limitele admise conform normativului HG 352/2005 - NTPA 002

Indicator U.M. HG 352/2005 - NTPA 002

pH unităŃi pH 6,5÷8,5

Materii în suspensie mg/dm3 350

SubstanŃe extractibile în eter de petrol mg/dm3 30

CCO-Cr mg/dm3 500

CBO5 mg/dm3 300

DetergenŃi sintetici biodegradabili mg/dm3 25

Monitorizare

Operatorul monitorizeaza anual (conform Autorizatiei de mediu) calitatea apei uzate

menajere din bazinul colector. In perioada analizata (2008-2012) nu s-au inregistrat depasiri

ale limitelor admise de HG 352/2005 - NTPA 002 la indicatorii aanlizati (materii in suspensie,

CBO5, detergenti, pH). In ANEXA este prezentat buletinul de analiza.

►Ape uzate industriale

Apele uzate industriale rezultate de la racirea volanelor turnate de Mg se elimina

saptamanal prin firme specializate (SC Indeco SRL). Pentru aceste ape nu sunt impuse limite de

incarcare cu poluanti.

►Apele meteorice si pluviale pot conŃine doar materii în suspensie rezultate din

antrenarea prafului. Toate activităŃile de productie se desfăşoara în spaŃii închise şi betonate

prin urmare nu există riscul contaminării acestor ape cu substanŃe toxice sau periculoase.

65

Limitele admise conform HG 352/2005 - NTPA 001 pentru poluanŃii potenŃiali care ar

putea, în situaŃii deosebite (avarii), să afecteze calitatea apelor pluviale sunt prezentate în

Tabelul 4.1.4.

Tabelul 4.1.4 Limitele admise conform HG 352/2005 - NTPA 001

Indicator U.M. HG 352/2005 - NTPA 001

pH unităŃi pH 6,5÷8,5

Materii în suspensie mg/dm3 35

CCO-Cr mg/dm3 70

Produse petroliere mg/dm3 5

InstalaŃii de preepurare şi /sau epurare a apelor uzate

Pentru apele uzate menajere si apele uzate rezultate din circuitele de racire ale unor

utilaje nu se impun faze suplimentare de preepurare a acestor ape.

Apele pluviale colectate de pe platforma unitatii sunt trecute printr-un decantor-separator

de hidrocarburi inainte de evacuarea in canalul de desecare ANIF.

Sistemul de canalizare

ReŃeaua internă de canalizare a obiectivului este de tip divizor. Apele uzate menajere se

colectează si se evacueaza separat de aple pluviale. De asemenea apele uzate din sistemul de

racire a pieselor turnate de Mg si Al se colecteaza separat de celelalte ape uzate rezultate de pe

amplasament.

Apele uzate din sistemul de racire al utilajelor se evacueaza impreuna cu apele uzate

menajere in canalizarea oraseneasca.

ReŃeaua internă de canalizare este prezentată în ANEXĂ – Plan reŃele interioare.

4.1.4. Prognozarea impactului

Pe perioada de implementare a proiectului nu rezulta ape uzate tehnologice.

Dupa implementarea proiectului rezulta aceleasi tipuri de ape uzate. Debitul de ape uzate

creste cu 20 % fata de situatia existenta.

Nu se pune problema impactului transfrontier la funcŃionarea unitatii.

66

4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului

Toate activitatile se desfasoara in spatii inchise si betonate sau pe platforme betonate prin

urmare nu există riscul contaminării apelor pluviale cu substanŃe toxice sau periculoase. In plus

inainte de evacuare, aceste ape sunt trecute printr-un deactor-separator de hidrocarburi.

Nu sunt necesare masuri suplimentare pentru diminuarea impactului in cazul apelor uzate

menajere sau a apelor uzate provenite din sistemele de racire ale unor utilaje.

Nu se pune problema afectării unor ecosisteme acvatice sau a unor folosinŃe de apă.

Conformare la cerinŃe BAT – TRATAREA APELOR UZATE

Prevederile BAT pentru apele uzate se referă la necesitatea încadrării calităŃii efuentului în

limitele admise în funcŃie de natura emisarului (apă de suprafaŃă, canalizare urbană) precum

şi la minimizarea emisiilor în emisar.

O analiza completa a performantelor instalatiilor comparativ cu cerintele BAT este


4.2. AERUL

4.2.1. Date generale

Date climatice şi meteorologice

Municipiul Arad este situat în Câmpia Aradului, care este caracterizată printr-o

uniformitate a reliefului, ce are ca urmare omogenizarea elementelor climatice, ceea ce îi oferă

compoziŃiei unicitate. Ea este mărginită la nord de Câmpia Crişurilor, la vest de Câmpia

Peregului, la sud de lunca Mureşului şi Câmpia Vingăi, iar la este de MunŃii Zarandului care

apoi are un zid înalt de circa 400 m.

Din punct de vedere climatologic, Câmpia Aradului se încadrează în climatul Câmpiei

Tisei adică într-un climat continental moderat, cu uşoare influenŃe ale climatului mediteranean şi

oceanic, cu ierni relativ blânde şi cu veri călduroase şi nu prea secetoase.

LanŃul CarpaŃilor o adăposteşte împotriva invaziilor aerului rece continental, iar

deschiderea dinspre vest, permite acoperirea câmpiei cu aer temperat maritim.

Pentru caracterizarea climatică a zonei Municipiului Arad s-au analizat principalele

elemente meteorologice: temperatura aerului, umezeala aerului, precipitaŃiile atmosferice şi

regimul eolian.

În vestul Ńării procesele şi fenomenele atmosferice cât şi regimul elementelor

climatologice sunt influenŃate de circulaŃia aerului umed din vest şi sud-vest.

67

TEMPERATURA AERULUI

CirculaŃia maselor de aer specifice latitudinilor medii imprimă trăsături distincte

temperaturii aerului din partea de vest a Ńării.

Intensificarea circulaŃiei maselor de aer umed dinspre vest în lunile iunie, iulie şi august

face ca diferenŃa medie de temperatură dintre lunile cele mai calde să fie doar câteva zecimi de

grad.

Temperaturi medii anotimpuale (0C)

iarna primăvara vara toamna

1,9 10,2 20,0 10,8

O caracteristică a regimului termic este faptul că temperaturile medii lunare cresc din

ianuarie şi până în iulie, urmând o curbă descendentă până în ianuarie.

Luna cea mai rece este ianuarie (-1,80C) şi cea mai călduroasă iulie (21,00C).

O particularitate este aceea că primăvara începe brusc şi mai devreme decât în restul Ńării,

iar masele de aer maritime dau o nuanŃă mai blândă a climei în cursul iernii şi veri nu prea

secetoase.

Iernile sunt blânde cu o temperatură medie de 1,90C, ca o consecinŃă a advecŃiilor maselor

de aer de origine mediteraneană.Verile sunt călduroase cu temperatura medie de 200C.

Anotimpurile de tranziŃie au o valoare medie de 10,50C. În general toamna prezintă valori

termice mai constante decât primăvara datorită faptului că de obicei, toamnele se găsesc sub

influenŃa unui anticiclon pronunŃat care menŃine timpul senin şi cald, mai multe săptămâni

continuu.

Amplitudinea anuală este de 23,30C.

De asemenea se constată că media maximelor lunare este pozitivă în tot cursul anului, iar

cea a minimelor este negativă doar în lunile de iarnă.

Temperatura maximă absolută: 39,10C (21.08.2000).

Temperatura minimă absolută: -27,20C (31.01.1987).

UMEZEALA AERULUI

Umezeala aerului constituie un indicator important pentru caracterizarea regimului

climatic a unei regiuni şi pentru ecologie.

Regimul anual se caracterizează printr-un maxim în perioada rece a anului şi un minim în

perioada caldă.

68

Urmărind evoluŃia umezelii relative medii anuale a aerului în comparaŃie cu temperatura

medie anuală se constată raportul invers dintre cele 2 elemente caracteristice. În schimb deficitul

de umiditate urmează îndeaproape mersul temperaturii aerului, lunile cele mai călduroase

caracterizându-se printr-o mare uscăciune a aerului.

Valorile maxime ale deficitului de umiditate sunt înregistrate în lunile iulie şi august,

atunci când temperaturile sunt maxime.

PRECIPITAłII ATMOSFERICE

PrecipitaŃiile atmosferice reprezintă elementul component al climei care reflectă în cea

mai mare măsură cadrul natural al unei zone.

PrecipitaŃiile sunt fenomene meteorologice care se disting printr-o accentuată variabilitate

în timp şi spaŃiu. Ele se modifică de la o lună la alta în funcŃie de frecvenŃa şi de direcŃia de

deplasare a maselor de aer şi a fronturilor.

Regimul anual al precipitaŃiilor în Municipiul Arad este de tip continental caracterizat prin

existenŃa unui singur maxim în luna iunie şi un singur minim în luna februarie.

În lunile de iarnă precipitaŃiile sunt mai scăzute, ele încep să crească începând cu luna

aprilie, mai datorită activităŃii ciclonilor şi a pătrunderii maselor de aer umed şi instabil dinspre

Oceanul Atlantic. Ele au caracter de aversă însoŃite de descărcări electrice.

Începând cu luna iulie acestea încep să scadă datorită frecvenŃei mai accentuate a

anticiclonilor, până în luna noiembrie, când se observă o uşoară creştere datorită ciclonillor din

Marea Mediterană.

Stratul de zăpadă este prezent în lunile cu temperaturi negative şi numărul zilelor cu strat

sunt în medie de 11 în luna ianuarie, 7 în februarie, 2-3 în martie şi 5-6 în decembrie.

REGIMUL EOLIAN

Vântul este un factor climateric important, deoarece direcŃia lui indică originea maselor de

aer care pătrund în zonă, modificând mersul vremii.

Regimul vânturilor este determinat de dezvoltarea diferitelor sisteme barice care

traversează Câmpia Aradului: Anticiclonul Azoric, anticiclonul euroasiatic, depresiunea

Islandeză şi ciclonii mediteraneeni.

La Arad, vântul predominant este din sectorul sud-estic şi sudic. Acestea scot în evidenŃă

influenŃa aerului mediteranean ce determină un climat cu nuanŃă mai blândă în Câmpia

Aradului.

69

De asemenea o frecvenŃă destul de ridicată o au şi vânturile din sectorul nordic şi nord-

vestic care aduc mase de aer rece.

VariaŃiile frecvenŃei vânturilor pe direcŃii în timp de un an pot fi scoase în evidenŃă şi mai

bine prin analiza acesteia pe anotimpuri.

FrecvenŃa vântului creşte spre amiază ca urmare a încălzirii suprafeŃei active şi a aerului

de deasupra ei. Cele mai mari deosebiri de frecvenŃă a vânturilor scurte între orele din timpul

dimineŃii şi amiezii, apar rar. FrecvenŃa calmului se reduce la mai mult de jumătate la orele

14:00 faŃă de valorile de la orele 7:00

Viteza vântului variază în strânsă legătură cu mărimea gradientului baric orizontal, cu

factorii fizico-geografici şi cu asperităŃile suprafeŃei subiacente deasupra căruia se mişcă. Cea

mai mare valoare a vitezei vântului este din sectorul nord-vestic 4,3 m/s.

De asemenea se înregistrează 2 maxime ale vitezei vântului: una primăvara şi alta la

sfârşitul toamnei, fiind cauzate de deplasarea în regiune a maselor de aer polare şi intensificarea

fronturilor atmosferice în această perioadă.

Vânturile din sectorul nordic au viteza cea mai mare, produc scăderi de temperatură şi

sunt periculoase îndeosebi primăvara, aducând brumă şi îngheŃuri târzii.

Vânturile din sectorul sudic au viteze mai mici şi sunt calde care provoacă uscăciune.

Aerul reprezintă de asemenea vectorul care conduce la efecte globale asupra mediului care

îşi au cauza în poluarea atmosferei şi anume: precipitaŃiile acide, degradarea stratului de ozon

stratosferic, efectul de încălzire globală cunoscut şi sub denumirea de efect de seră. La noi în

Ńară problema protecŃiei atmosferei este reglementată prin STAS 12754/87 “Aer în zonele

protejate - condiŃii de calitate”; Ordinul 462/1993 “Norme metodologice privind determinarea

emisiilor de poluanŃi atmosferici produşi de surse staŃionare”; Ordinul 524/2000 – privind

elaborarea inventarelor de emisii a poluanŃilor în atmosferă; ConvenŃia de la Viena “Privind

protecŃia stratului de ozon” (legea 24/1994); Protocolul de la Montreal “Privind substanŃele care

epuizează stratul de ozon”; OrdonanŃa de UrgenŃă nr. 243/2000 privind protecŃia atmosferei şi

Protocolul de la Kyoto privind emisiile de gaze cu efect de seră.

Calitatea aerului în zonă. Surse de poluare

Amoniacul

Sursele de poluare cu amoniac apar în procesul fabricării sau utilizării acestuia ( nu este

cazul în judeŃul Arad după închiderea SC Archim SA). O altă sursă de poluare cu amoniac,

importantă cantitativ, provine din agricultură ca de exemplu: arderea biomasei rezultate din

defrişări, fermentarea reziduurilor provenite de la animale, solurile cultivate emit mari cantităŃi

70

de amoniac. Nu în ultimul rând proasta gestionare a deşeurilor menajere de la colectare,

transport şi depozitare conduc la degajarea de mari cantităŃi de amoniac rezultat din procesul de

fermentare a acestora, proces favorizat de umiditate şi temperaturi ridicate a aerului.

Ponderea cea mai mare în emisiile de dioxid de sulf o are arderea combustibililor pentru

producere de energie (93,4%) iar cantitatea cea mai mare de oxizi de azot emişi provine din

transport (58,7%).

Din determinările efectuate se desprind următoarele concluzii:

pH-ul minim înregistrat a fost de 3,6 înregistrat la postul pluvio Arad în intervalul 10 –

16.09.2001 la o cantitate de precipitaŃii de 25 l/m2. Acest pH nu caracterizează precipitaŃiile

căzute la nivelul judeŃului Arad mai ales în anul 2001 caracterizat ca fiind bogat în precipitaŃii;

valoarea medie ponderată a pH - ului a fost de 6,47 faŃă de 5,84 în anul 2000 având drept

cauză cantitatea mare de precipitaŃii căzute în 2001 faŃă de anul 2000 ( la postul pluvio Arad în

2001 s-au înregistrat 728 l/m2 faŃă de 256 l/m2 în anul 2000);

incidenŃa ploilor acide (pH<6,5) a fost de 47 % faŃă de 95 % în anul 2000 tot din cauza

precipitaŃiilor abundente;

media ponderată a conductivităŃii a fost de 128,03 (Scm-1 aproape constantă faŃă de anul

2000 (133,9 (Scm-1 ).

Concluzia generală este că în anul 2001 calitatea precipitaŃiilor a fost mult îmbunătăŃită

faŃă de anul 2000 fapt confirmat şi de scăderea concentraŃiilor în SO2 şi NO2.

POLUAREA DE FOND

Receptori sensibili la poluare

Obiectivul este amplasat in zona industriala NV a municipiului Arad. Zona rezidenŃială

cea mai apropiata de obiectiv, constituită din cartierul Gai, se află la cca. 1400 m est de

amplasamentul unitatii.

4.2.2. Surse şi poluanŃi generaŃi

a) In perioada de implementare a proiectului (executie a lucrarilor)

71

In perioada de executie a lucrarilor sursele de poluare a aerului sunt difuze si locale, la

nivelul halei in care se monteaza turnatoria de Al. Lucrarile de constructie vor fi de anvergura

redusa si limitate pe o perioada relativ scurta de timp.

b) Dupa implementarea proiectului -

Sursele de poluanti pentru aer asociate turnatoriei de aluminiu sunt urmatoarele:

- cuptoarele de topit aluminiu, consum gaz metan: 150 mc/zi/cuptor x 300 zile =

45.000 mc/an/cuptor (emisie dirijata). Emisiile in atmosfera sunt constituite din gaze de ardere

cu conŃinut CO, NOx şi SO2, pulberi si COV care se evacueaza în mediu prin intermediul unui

cos metalic cu diametru 300 mm şi înălŃime de 14m.

- maşinile de turnare aluminiu (5 buc) cu funcŃionare pe curent electric (emisii difuze si

fugitive). Emisiile difuze sunt constituite din COV si aerosoli.

In Tabelul 4.2.1 sunt prezentate caracteristicile surselor de emisii dupa implementarea

proiectului

Tabelul 4.2.1. Caracteristicile surselor fixe de emisii dupa implementarea proiectului

Caracteristicile sursei de evacuare

Caracteristicile emisiilor

Faza tehnologică/

Simbol emisie

Natura emisiei InstalaŃii de reŃinere poluanŃi

Număr surse

Tipul sursei de evacuare H,

[m] D; lxl [mm}

v [m/s]

Q [Nm3/s]

Topire Al gaze de ardere cu conŃinut CO, NOx şi SO2 si pulberi si COV

Nu exista 1 Cos de dispersie

14 300 7,8 1,22

c) Activitati existente

Din punct de vedere al emisiilor in atmosfera, activitatile existente se pot imparti in 2

categorii:

► Activitati generatoare de COV prin utilizare de solventi (sub incidenta HG 699/2003)

• emisii din surse fixe de COV - de la cusatorie si volane lemn

• emisii difuze sau fugitive de COV - de la masinile de turnare magneziu

• emisii difuze sau fugitive de COV - de la spumatorie, cusatorie, volane lemn si centuri

► Activitati generatoare de alte tipuri de emisii

• emisii din surse fixe de gaze de ardere cu conŃinut CO, NOx şi SO2, pulberi – coşurile

cazanelor termice :

72

- Centrala termică a Fabricii de volane, dotată cu 3 cazane tip Viessmann cu o putere

de 2000KW fiecare, cu functionare pe gaz metan. Evacuarea gazelor de ardere se face

prin 3 coşuri metalice cu diametru de 300mm si inaltimea de 18m.

- Centrala termică a Fabricii de centuri, dotată cu 2 cazane tip Viessmann cu o putere


prin 2 coşuri metalice cu diametrul de 300mm si inaltimea de 18m.

• emisii difuze de pulberi de la spumatorie, cusatorie, volane lemn si centuri

• emisii difuze de aerosoli de la turnatorie

Activitati generatoare de COV

InstalaŃiile care utilizează preparate si solventi pe bază de compuşi organici volatili sunt:

1. SecŃia turnătorie, cu un consum de solvenŃi de 12,44 to/an. Evacuarea gazelor se face

forŃat cu ajutorul unui agregat de ventilaŃie centralizat cu un debit de 84000mc/h, fără

epurarea gazului evacuat, printr-un cos la inaltimea de 5m. Măsurătorile efectuate indică

faptul ca această instalaŃie respectă valoarea limită de emisie stabilită de HG 699/2003,

anexa 2, pct.8.

2. Sectia spumătorie, cu un consum de solvenŃi de 260,35 to/an. Evacuarea gazelor se face

forŃat, prin 4 cosuri de evacuare cu o inalŃime de 12m, la care sunt conectate cele 21 cabine

de spumare, fiecare cabină fiind dotată cu un sistem de ventilatie cu un debit de 2400mc/h.

Măsurătorile efectuate indică faptul ca această instalaŃie respectă valoarea limită de emisie

stabilită de HG 699/2003, anexa 2, pct.5 (şi 8). Această secŃie respectă planul de reducere a

emisiilor de COV.

3. SecŃia cusătorie 1 şi cusătorie 2, cu un consum de solvenŃi de 128,70 to/an. Evacuarea

gazelor se face forŃat , cu ajutorul câte unui agregat de ventilaŃie centralizat cu un debit de

30000mc/h în trapta I şi 60000mc/h în treapta II, cu epurarea gazului rezidual,prin două

cosuri, la o inaltime de 5m, dotate cu instalaŃii de reducere a emisiilor de COV pe bază de

cărbune activ.. Măsurătorile efectuate indică faptul ca această instalaŃie respectă valoarea

limită de emisie stabilită de HG 699/2003, anexa 2, pct.16 (şi 5).

4. Fabrica de volane de lemn - cu un consum de solvenŃi de 18,50 to/an

În cadrul Fabricii de volane de lemn există:

- 2 instalaŃii de lăcuire. InstalaŃiile funcŃionează automat, în sistem inchis, fiecare cu

ventilaŃie cu debit de 7500mc/h, cu epurarea gazului rezidual (filtre cu carbune

activ),evacuarea făcându-se prin 2 coşuri, la înălŃimea de3,5m. Măsurătorile

efectuate indică faptul ca aceaste instalaŃii, respectă valoarea limită de emisie

73

stabilită de HG 699/2003, anexa 2, pct.10, cu toate că datorită consumului redus nu

se depăşeşte valoarea prag de 15 to/an solvenŃi.

- cabinele de vopsire – sunt prevazute cu sistem de ventilaŃie, fiecare cu un debit de

5000mc/h. Evacuarea se face prin 3 coşuri la o inaltime de 3,5m. Datorită

consumului redus de solvenŃi, această instalaŃie NU intră sub incidenŃa HG

699/2003.

- cuptor pentru uscarea volanelor din lemn. Evacuarea aerului se face printr-un coş

la înălŃimea de 3,5 m.

5. Fabrica de centuri, cu un consum de solvenŃi de 0,85t/an. Există o cabină de vopsire

shafturi, cu sistem de ventilaŃie, cu un debit de 3000mc/h, si evacuarea gazelor printr-un

cos la inaltimea de 5m. Măsurătorile efectuate indică faptul ca această instalaŃie

respectă valoarea limită de emisie stabilită de HG 699/2003, anexa 2, pct.8, dar datorită

consumului redus de solvenŃi, această instalaŃie NU INTRĂ sub incidenŃa HG 699/2003.

Pentru InstalaŃiile si activităŃile care utilizează preparate si solventi pe bază de compuşi

organici volatili, sunt prezentate in ANEXA planul de gestionare a solvenŃilor, bilantul de

solventi (ambele pe anul 2011).

Mentionam ca, la nivelul intregii corporaŃii TAKATA-PETRI EUROPA este in studiu de

fezabilitate înlocuirea actualelor preparate şi solvenŃi cu preparate pe bază de apă.

In Tabelul 4.2.2 sunt prezentate caracteristicile surselor fixe de emisii existente pe

amplasamentul unitatii

Tabelul 4.2.2. Caracteristicile surselor fixe de emisii existente pe amplasamentul unitatii

Caracteristicile sursei de evacuare

Caracteristicile emisiilor

Faza tehnologică/

Simbol emisie

Natura emisiei

InstalaŃii de reŃinere poluanŃi

Număr surse

Tipul sursei de evacuare

H, [m]

D; lxl [m}

v [m/s]

T [0C]

Q [Nm3/s]

Cusatorie1 COV Filtru 1 Cos de dispersie 4,5 1,23 x2,13 3,9 20 10,2 Cusatorie 2 COV Filtru 1 Cos de dispersie 4,5 1,23 x2,13 4,0 20 10,5

Fabrica volane lemn- lacuire1

COV Filtru 1 Cos de dispersie 3 0,6 x 0,9 3,7 20 2,0

Fabrica volane lemn- lacuire2

COV Filtru 1 Cos de dispersie 3 0,6 x 0,9 5,1 19 2,8

Centala termica centuri – cazan 1

Gaze ardere

Nu exista 1 Cos de dispersie 15 0,4 6,7 120 0,84

Centala termica centuri – cazan 2

Gaze ardere


Centala termica volane – cazan 1

Gaze ardere



Gaze ardere


74


Gaze ardere


4.2.3. Prognozarea poluării aerului

Nivelul emisiilor pe perioada implemetarii proiectului

Activitatea de montare a instalatiei de turnare Al poate genera emisii difuze în atmosferă

de pulberi şi gaze de ardere. Având în vedere că aceasta activitate va fi însă redusă şi temporară

şi se va desfăşura discontinuu si in interiorul halei, nu va determina degajarea şi/sau acumularea

unor cantităŃi importante de noxe.

Nivelul emisiilor dupa implementarea proiectului – aferent turnatoriei de Al

Pentru determinarea nivelului de emisii la cuptorul de topire Al s-au realizat masuratori

la cosul de dispersie aferent instaltiei. Masuratorile s-au efectuat in perioada de functionare a

instalatiei la Sucursala TAKATA din Aschaffenburgh – Germania (luna august 2012).

In cazul instalatiei studiate exista o singura emisie dirijata, cea de la cuptorul de topire a

aluminiului. Combustibilul utilizat este gazul natural. Gazele de ardere vin in contact si se

amesteca cu gazele tehnologice rezultate din topitura si se evacueaza impreuna pe acelasi cos de

dispersie. In aceasta situatie valorile limita de emisie care trebuie impuse instalatiei sunt cele

corespunzatoare proceselor tehnologice industrial, impuse prin Ordinul MAPPM nr. 462/1993.

In Tabelul 4.2.3 sunt prezentate rezultatele masuratorilor de emisii efectuate in luna

august 2012 comparativ cu valorile limita de emisie impuse prin Ordinul MAPPM nr. 462/1993

si limitele de emisie asociate BAT.

Tabelul 4.2.3. Rezultatele masuratorilor de emisii efectuate in luna august 2012 comparativ cu

valorile limita de emisie impuse prin Ordinul MAPPM nr. 462/1993 dar si cu limitele de emisie

asociate BAT.

Parametru Valori masurate la cosul cuptorului de

topire

VLE cf. Ord. MAPPM nr. 462/1993

VLE asociate BAT

Pulberi 8,13 mg/Nmc 50 mg/Nmc 20 mg/Nmc

NOx 113 mg/Nmc 500 mg/Nmc 120 mg/Nmc

VOC 14,7 mg/Nmc 50 mg/Nmc 100 - 150

75

SO2 21 mg/Nmc 500 mg/Nmc 30 - 50

CO 41 mg/Nmc - 150 mg/Nmc

Al 0,12 mg/Nmc - -

Mg 0,0004 mg/Nmc - -

Co 0,0002 mg/Nmc 1 mg/Nmc -

Ni 0,0005 mg/Nmc 1 mg/Nmc -

HF 0,02 mg/Nmc 5 mg/Nmc -

HCl 0,25 mg/Nmc 30 mg/Nmc -

Hg 0,0001 mg/Nmc 0,2 mg/Nmc -

Interpretarea rezultatelor

� Documentul de referinta pentru turnatoriile de aluminiu prevede valori limita de emisie

asociate BAT, doar pentru 5 parametri.

� S-a decis efectuarea unei investigatii de laborator mai extinse, la 12 parametrii, deoarece

procesul de productie poate genera in cantitati mai mici, poluantii respectivi. Obiectivul

investigarii a constat in verificarea modului in care instalatia studiata se poate incadra si

in legislatia de mediu din Romania

� Se constata ca limitele asociate BAT pentru parametrii pulberi, NOx si SO2 sunt mai

mici decat cele din legislatia romaneasca, in schimb limita pentru COV este mai mare

� Parametrul CO nu este limitat prin legislatia romaneasca in cazul emisiilor din procese

industriale. Consideram ca limitele de la arderea combustibililor nu se aplica in acest caz.

� Valorile masurate pentru cei 5 indicatori nu depasesc nici una din limitele impuse

� S-au determinat si continutul de HF si HCl in idea ca exista posibilitatea impurificarii cu

compusi cu fluor sau clor a materiei prime. Valorile masurate sunt mult mai mici decat

limitele din Ordinul MAPPM nr. 462/1993

� Din pulberi s-a determinat continutul in metale grele (Co, Ni, Hg) precum si Al si Mg.

Ele pot fi intalnite in urme in aliajele de aluminiu care constituie materia prima.

Concentratiile de metale din pulberi se situeaza mult sub limitele impuse prin Ordinul

MAPPM nr. 462/1993

Pe baza nivelelor de emisii masurate s-a efectuat un studio de dispersie in vederea

evaluarii impactului emisiilor dirijate de la turnatoria de Al asupra calitatii aerului. Au fost luati

76

in considerare doar parametrii reprezentand componentele gazelor de ardere (CO, SO2, NOX),

pulberi si COV. Ceilalti parametrii masurati se situaeaza la valori atat de mici incat nu se

justifica simularea procesului de dispersie pentru ei.

Nivelul emisiilor din activitatile existente

Nivelele de emisii din activitatile existente rezulta din monitorizarea realizata de

operator. Se monitorizeaza cele 5 surse de emisii ale centralelor termice si cele 4 emisii dirijate

de COV-uri de la sectiile cusatorie si volane de lemn.

Buletinele de analiza sunt prezentate in ANEXA. Se constata ca toate nivelele de emisii se

incadreaza in limitele stabilite prin Ordinul MAPPM nr. 462/1993 respectiv HG 699/2003.

Limite de emisii conform HG 699/2003 sunt:

- pentru sursele cusatorie 1 si cusatorie 2 – 50 mg C/Nmc

- pentru lacuire volane lemn 1 si 2 - 100 mg C/Nmc


In perioada de implementare a proiectului nu sunt necesare echipamente de depoluare

sau măsuri suplimentare de protecŃie.

Situatia existenta

♦ In vederea incadrarii emisiilor dirijate in limitele impuse de Ordinul MAPPM nr.

462/1993 si HG 699/2003 s-au implementat urmatoarele sisteme de retinere:

- sectiile cusatorie 1 si 2 sunt conectate la instalaŃiile de prefiltrare cu filtre saci, filtre textile,

pâslă şi la instalaŃiile de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili prin adsorbŃie pe

cărbune activ (tip KS KOPA 450). Fiecare instalaŃie este prevăzută cu 100 de unităŃi

filtrante cu 2 kg cărbune activ fiecare;

- instalaŃie de şlefuire din cadrul sectiei volane lemn este prevazuta cu instalaŃie de

exhaustare conectată la un ciclon având capacitatea de 6 mc, debit 5000 mc/h, evacuarea

aerului fără pulberi se face prin tubulatură metalică cu secŃiunea 2000x1000 mm, la

înălŃimea de 8 m

- cele 2 instalaŃii automate de lăcuire şi uscare accelerată cu UV (din cadrul sectiei volane

lemn) sunt conectate fiecare la câte o instalaŃie de prefiltrare cu filtre saci, filtre textile,

pâslă şi la instalaŃii de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili prin adsorbŃie pe

cărbune activ (tip KS KOPA 450), prevăzute fiecare cu câte 48 de unităŃi filtrante (cu 2 kg

cărbune activ/unitate)

77

- sectia turnatorie Mg - emisiile difuze de COV si aerosoli de la masinile de turnare Mg sunt

colectate local (la nivelul fiecarei masini) si evacuate in hala de productie dupa depoluarea

lor. Se utilizeaza ca sisteme de retinere precipitatoare electrostatice amplasate pe fiecare

masina.

♦ Emisiile dirijate de la centralele termice nu necesita epurarea gazelor. Evacuarea lor se

face prin cosuri dimensionate corespunzator pentru a asigura o buna dispersie a gazelor.

Dupa realizarea proiectului - Turnatoria de Al

Evacuarea gazelor de ardere de la cuptorul de topire aluminiu se face prin intermediul

unui coş metalic care asigură o dispersie corespunzătoare a gazelor de ardere.

Fiecare maşină de turnare sub presiune este prevăzuta cu filtru electrostatic pentru

reŃinerea pulberilor şi aerosolilor. Filtrele sunt curăŃate săptămânal cu ultrasunete iar reziduurile

rezultate în urma acestei operaŃiuni (nămoluri metalice cu conŃinut de ulei) sunt predate în

vederea eliminării către firme specializate.

Conformare la cerinŃe BAT – Factor de mediu AER

Unitatea se conformeaza in ceea ce priveste implementarea masurile pentru reducerea

emisiilor in aer.

In ANEXA este prezentata analiza completa a performantelor instalatiilor comparativ

cu cerintele BAT.

4.3. Solul si subsolul

Geologia amplasamentului

Învelişul de sol al municipiului Arad reflectă în mod fidel interferenŃa factorilor

pedogenetici (litologici, geomorfologici, climatici, hidrologici şi alŃii, asociaŃi în timp cu

activitatea factorului antropic).

Cernoziomurile tipice şi cambice sunt soluri ce ocupă suprafeŃe întinse în cadrul

municipiului Arad. Ele se definesc prin prezenŃa orizontului diagnostic Am (molic) de culoare

negricioasă sau brun-închisă.

O caracteristică a acestor tipuri de soluri este conŃinutul scăzut de humus (la suprafaŃă 2-

3 %) ceea ce face necesară aplicarea îngrăşămintelor organice.

Cernoziomurile tipice s-au format pe depozite leossoide, pe luturi şi argile şi aproape

toate se găsesc sub influenŃa apei freatice. Textura cernoziomurilor tipice este predominant

lutoasă, lutoargiloasă şi devine mai uşoară spre profunzime.

78

VariaŃia principalilor indici fizici şi hidrofizici arată că aceste soluri sunt puŃin tasate

(1,33-1,41 gr./mc.), cu o porozitate bună şi o permeabilitate bună-mijlocie.

ConŃinutul de humus în orizontul Am este mic (2,0-3,0 %) şi scade treptat în profunzime.

ConŃinutul de N-total este mijlociu în orizontul Ap şi scade în adâncime. Fosforul mobil prezintă

valori mijlocii, rezerva de K asimilabil este mijlocie-bună. Capacitatea de schimb cationic

prezintă valorile cele mai mari în orizontul Am (30 - 32 me la 100 gr. Sol) şi scade în

profunzime.

Pe cernoziomurile tipice se practică cultura cerealelor, porumbului, florii-soarelui,

mazării, lucernei ş.a.

Cernoziomurile cambice se deosebesc de primele prin apariŃia orizontului Bv (cambic)

sub orizontul Am.

Materialele parentale pe care s-au format aceste soluri sunt foarte variate (luturi, loessuri,

argile luto-nisipoase).

În funcŃie de adâncimea nivelului freatic, cernoziomurile cambice au fost influenŃate

diferit de franja capilară.

Textura acestor soluri este foarte variată de la luto-nisipoasă la argiloasă, proprietăŃile lor

fizice şi chimice fiind influenŃate de natura şi caracterul depozitelor pe care s-au format.

Indicii fizici arată că cernoziomurile cambice sunt soluri tasate, cu densitate aparentă

mare, cu valori ale porozităŃii totale mici şi foarte mici. Au un conŃinut moderat de humus (sub 3

% în orizontul Am şi cca. 1,5 % în orizontul Bv). CarbonaŃii sunt spălaŃi pe profil şi acumulaŃi în

orizontul C (între 4 şi 16 % CaCO3). Prin procesul de levigare sunt îndepărtate şi o parte din

bazele schimbabile, fapt ce determină un grad de saturaŃie în baze (V) în jur de 90 % în orizontul

Am şi cca. 95 % în orizontul Bv. În orizontul C al cernoziomurilor cambice aflate sub influenŃa

apelor freatice se constată frecvent o alcalizare de la slabă la foarte puternică.

ReacŃia solurilor este slab – acidă - neutră în orizonturile Am şi Bv şi slab alcaline-

puternic alcalină în orizontul C. Aprovizionarea cu elemente nutritive este slabă-moderată

pentru P-mobil şi bună pentru K-mobil.

Cernoziomurile cambice formate pe argile gonflante s-au luturi fine gonflante care

prezintă un orizont vertic a cărui limită superioară este situată între baza orizontului Am şi 100

cm adâncime, sau numai crăpături de orizont vertic care pot urca până la suprafaŃă, au fost

individualizate ca cernoziomurio vertice. Cernoziomurile cambice sunt considerate cele mai

fertile soluri din zonă şi sunt utilizate la cultura grâului, porumbului, orzului, florii-soarelui,

sfeclei de zahăr ş.a.

79

Lăcoviştile sunt soluri ce se definesc prin orizontul Gr a cărui limită este situată în primii

125 cm, cu un profil de tipul Am – Ago - Gr. Aceste soluri s-au dezvoltat pe văi părăsite şi în

zonele depresionare cu apa freatică la 1,0 - 1,5 m (uneori la /sau aproape de suprafaŃă).

Textura lăcoviştilor este variată (lutoasă, luto-argiloasă, argiloasă), nediferenŃiată pe

profil. - Ele sunt bogate în humus (3-8 %), gradul de saturaŃie în baze nu coboară sub 80 %,

reacŃia este de la slab-acidă la alcalină, sunt soluri bine sau foarte bine aprovizionate în substanŃe

nutritive. Sub aspectul stării fizice şi hidrofizice, lăcoviştile prezintă caracteristici nefavorabile,

regimul aerohidric fiind defectuos.

Lăcoviştile sunt utilizate predominant ca păşuni şi fâneŃe, mai puŃin pentru culturi din

cauza excesului de umiditate.

Solurile gleice se caracterizează prin orizont Gr în primii 125 cm. Cu profil de tipul Ao-

AGo-Gr. Se formează în zone depresionare ca urmare a excesului de umiditate de provenienŃă

freatică.

ReacŃia acestor soluri este mai acidă, procesele de reducere au o intensitate mai mare, se

formează cantităŃi mai mici de humus (1-3 %) şi adesea are caracter acid.

Textura este de la mijlocie la foarte fină. Regimul aerohidric este defectuos. Gradul de

saturaŃie în baze este scăzut (80-55%). Aprovizionarea cu substanŃe nutritive şi activitatea

microbiologică este slabă.

Din cauza excesului de umiditate, solurile gleice sunt utilizate ca păşuni şi fâneŃe .

Solurile aluviale se definesc prin prezenŃa unui orizont Ao de 20 cm., urmat de un

material parental constituit din depozite fluviatile sau fluvio-lacustre. Ele se întâlnesc în lunci, în

arealele ieşite de sub influenŃa revărsărilor sau inundate numai la intervale mari de timp. În

aceste condiŃii a fost posibilă manifestarea solificării, a cărei intensitate este în general cu atât

mai mare cu cât timpul scurs la ultima revărsare este mai îndelungat. În absenŃa revărsărilor se

creează condiŃii pentru instalarea unei vegetaŃii şi deci acumularea unui orizont humifer destul

de profund sub care urmează materialul parental.

Solurile aluviale au un conŃinut de humus şi elemente nutritive diferenŃiat în funcŃie de

textură. ReacŃia solului este neutră, slab-alcalină, gradul de saturaŃie în baze este de 100%.

Datorită fertilităŃii lor cât şi a regimului hidric favorabil, aceste soluri sunt propice culturilor de

porumb, sfeclă de zahăr, grâu, orz, floarea-soarelui, cartofi, legume ş.a.

GEOLOGIE GENERALĂ

Din punct de vedere geologic, municipiul Arad se situează în sectorul românesc al

Depresiunii Pannonice.

80

Depresiunea Pannonică reprezintă o unitate geologică cu extensie mare, (600km

lungime şi 400km lăŃime) dezvoltată, de la vest spre est, pe teritoriile Austriei, Ungariei, Cehiei,

Slovaciei, Iugoslaviei şi României. Sectorul românesc al acesteia ocupă partea vestică a

teritoriului României, fiind limitat spre est şi nord de structurile MunŃilor CarpaŃi, iar spre vest şi

sud, de frontiera României cu Ungaria şi Serbia.

EvoluŃia acestei unităŃi geologice, ca arie depresionară intramontană, s-a făcut începând

din neogen, simultan cu ridicarea structurilor muntoase carpatice. Această situaŃie a condus la

separarea a două etaje structurale distincte, care se regăsesc în toată Depresiunea Pannonică.

Etajul inferior, constituit din formaŃiuni preneogene, prezintă o structură complexă, ca

urmare a consolidării în mai multe cicluri tecto-genetice şi a evoluŃiei ulterioare îndelungate, în

regim subaerian.

Etajul superior, constituit din formaŃiuni neogene, prezintă o structură mai simplă,

determinată de răspunsul casant al etajului inferior la eforturile tectonice şi de viteza de

subsidenŃă diferită a blocurilor rezultate.

Zona Arad se situează în partea centrală a sectorului românesc al Depresiunii Pannonice,

la cca. 25 km vest de rama MunŃilor Zărand. Ca urmare a acestei poziŃii, în etajul structural

inferior, s-au putut identifica elemente ce atestă prelungirea spre vest a unităŃilor carpatice,

respectiv ale MunŃilor Zărand.

Etajul structural superior este rezultatul acumulării sedimentelor neogene şi cuaternare,

iniŃial în mediu marin şi ulterior, pe măsura scăderii salinităŃii, salmastru , lacustru şi deltaic-

fluviatil.

Acest aranjament structural face ca la alcătuirea structurii geologice a sectorului unde se

situează municipiul Arad, să participe depozite aparŃinând fundamentului cristalin, corespunzând

etajului structural inferior, şi depozite sedimentare neogene şi cuaternare, aparŃinând etajului

structural superior.

Fundamentul cristalin se găseşte la adâncimi ce variază între 1100 şi 1400 m,

corespunzând unuia dintre blocurile ridicate ale sectorului românesc al Depresiunii Pannonice.

El este constituit din şisturi epimetamorfice, cu un grad de metamorfism scăzut,

corespunzător faciesului şisturilor verzi, izogradul cloritului, astfel încât pot fi recunoscute unele

dintre particularităŃile texturale şi structurale ale rocilor precursoare.

S-au identificat şisturi cloritoase, şisturi clorito - epidotice, şisturi clorito- cuarŃoase,

sernifite cu aspect grafitos, şisturi cuarŃoase cu aspect pătat, şisturi filitoase, conglomerate

brecioase, metamorfozate, intens cataclazate.

81

Ele sunt constituite în principal din mică albă (sericit, muscovit), cuarŃ şi clorit, la care se

adaugă subordonat amfiboli, epidot, biotit. Prezintă structură lepidoblastică şi textură şistoasă

accentuată.

Din partea de sud a MunŃilor Zărand, din şisturile cristaline ale Dealului CetăŃii Şiria, s-

au recoltat probe care, prin conŃinutul palinologic, indică vârsta devonian superior-carbonifer

inferior a rocilor. Astfel, s-au identificat speciile: Stenozonotriletes simplicissimus Naum.,

Trachitriletes sp., Punctatisporites globatus (Luber.) Luber, Leiotriletes microrugosus (Ibr.)

Naum., Zonotriletes cf. auritus Waltz.

Rocile cristaline ce constituie fundamentul zonei Arad, prezintă acelaşi facies petrografic

cu formaŃiunile descrise în Seria de Păiuşeni, din alcătuirea MunŃilor Zărand, precum şi din

MunŃii Bihor (bazinul văilor Runcu şi Poşaga).

Etajul structural superior este constituit din roci sedimentare aparŃinând la două cicluri

sedimentare : miocen superior (badenian-sarmaŃian inferior) şi ponŃian-cuaternar.

Ciclul miocen superior (badenian-sarmaŃian) reprezintă un ciclu transgresiune-

regresiune, ca s-a manifestat pe arii extinse în întreaga Depresiune Pannonică, fiind dealtfel

perioada caracterizată prin iniŃierea şi dezvoltarea proceselor de extensie, însoŃite de subsidenŃa

intensă a unor sectoare, fenomene ce au condus la configuraŃia actuală a zonei.

În zona Aradului, datorită distanŃei relativ reduse faŃă de rama muntoasă, fenomenele de

subsidenŃă s-au manifestat mai târziu şi cu o amploare redusă, fapt ce a condus la acumularea

unei stive relativ mici de sedimente. Dacă la aceasta se mai adaugă şi evoluŃia în sistem

subaerian instalată în sarmaŃianul mediu, care a îndepărtat o parte din rocile acumulate, devine

explicabilă grosimea redusă a depozitelor miocen superioare cunoscute în zonă.

Peste rocile cristaline ale fundamentului, în zona Aradului, se dispune, discordant şi

transgresiv, o serie de roci sedimentare, de vârstă miocen superioară, cu grosimi ce variază între

30 şi 80 m. Se constată prezenŃa unui complex carbonatic, constituit din calcare compacte, alb-

gălbui, cu resturi fosilifere, cu intercalaŃii de marne calcaroase, cenuşii-albicioase.

La partea superioară a seriei, se dezvoltă un orizont de tufuri vulcanice, cenuşii-

albicioase, alterate. PrezenŃa acestuia este rezultatul magmatismului subsecvent tardiv din

MunŃii Apuseni, care a întreŃinut o activitate vulcanică ce a avut o evoluŃie specifică, atât ca

timp, cât şi în ceea ce priveşte chimismul şi cantitatea produselor eliberate. FracŃia cea mai fină,

cenuşa vulcanică, a fost transportată la mari distanŃe, şi s-a acumulat în bazinele sedimentare

adiacente zonei muntoase.

Ciclul ponŃian - cuaternar constituie ultimul ciclu sedimentar al zonei şi marchează

colmatarea finală a Depresiunii Pannonice.

82

PonŃianul, ca etaj final al miocenului, corespunde ultimei transgresiuni de amploare din

Depresiunea Pannonică. Datorită întreruperii legăturilor cu domeniul oceanic, încă din timpul

badenianului, Marea PonŃiană are un caracter evident dulcicol, marcat prin dispariŃia speciilor

marine şi salmastre şi dezvoltarea unor specii caracteristice mediului lacustru.

Limita superioară a depozitelor ponŃiene nu este tranşantă, întrucât evoluŃia bazinului

sedimentar nu a fost sincronă, pe toată aria sa de dezvoltare. Astfel, zonele marginale au fost

primele colmatate, moment din care sedimentarea a continuat în regim fluviatil, cu acumularea

unor depozite specifice. La ieşirea râurilor din zona montană în câmpie, s-au acumulat conuri

aluvionare ale căror dimensiuni au fost în funcŃie atât de debitul râurilor, cât şi de distanŃa faŃă

de aria sursă a sedimentelor şi rata de subsidenŃă a sectoarelor din imediata vecinătate.

FaŃă de această situaŃie, s – a adoptat o separare a stivei sedimentare ce corespunde

ciclului ponŃian – cuaternal, pe criterii litologice, în două serii:

- seria inferioară, predominant pelitică, ce corespunde sedimentării în mediul lacustru

ponŃian;

- seria superioară, predominant psamitică, ce corespunde sedimentării în domeniul

fluviatil, eventual deltaic.

Grosimea depozitelor ce aparŃin celor două serii variază, în zona Aradului, între 1000 şi

1400 m .

Seria inferioară prezintă grosimile cele mai variabile, între 300 şi 800 m, prin adăugarea

de sedimente la partea inferioară a seriei. Începând din bază spre partea superioară, se disting

câteva complexe:

- complexul marnos inferior cu frecvente intercalaŃii grezoase - nisipoase, având o

dezvoltare locală şi grosimea maximă de cca. 200 m;

- complexul marno-calcaros, cu dezvoltare areală şi grosimi de cca. 100 m;

- complexul marnos superior, cu dezvoltare areală şi grosimi de cca. 300 – 400 m.

Complexul marnos inferior este constituit din marne cenuşii, compacte, fosilifere, în care

s-au identificat specii de macrofaună ca: Paradachna abichiformis, Didacna oliophora,

Lymnocardium promultistriatus, L. sp., Planorbis sp.Ostracode, la care se adaugă microfaună cu:

Globigerina bulloides, Elphidium macellum, Bakunella dorsoarcuata, Cyprideis pannonica,

Silicoplacentina hungarica.

Complexul marno-calcaros este constituit din calcit microcristalin, în amestec intim cu

material argilos. În proporŃii reduse mai apar granule de cuarŃ, mică, resturi de plante

incarbonizate, pirită în cuiburi.

83

Complexul marnos superior este constituit de asemenea din marne cenuşii verzui, slab

nisipoase, cu intercalaŃii de argile nisipoase, prezentând un conŃinut faunistic asemănător

complexului inferior. Acesta conduce la atribuirea vârstei ponŃiene depozitelor descrise.

Mai apar intercalaŃii nisipoase, grezoase, cu grosimi mici şi dezvoltare locală.

Seria superioară prezintă în acest sector, variaŃii mai mici de grosime decât cea

inferioară. Astfel grosimea medie se menŃine în jurul valorii de 590 m. Este constituită din

depozite detritice de dimensiuni psemitice la psamitice, cu frecvente intercalaŃii marnoase,

argiloase.

La partea superioară a seriei, se dezvoltă depozitele de vârstă cuaternară, constituite din

pietrişuri şi nisipuri, aparŃinând terasei joase, luncii şi zonei de divagare a Mureşului. Acestea

prezintă structuri tipice unui mediu sedimentar fluviatil, şi anume sectorului caracterizat prin

gradient hidraulic scăzut, curenŃi cu putere de transport scăzută, detritusul fiind transportat în

suspensie şi mixt (sediment târât şi/sau în suspensie, sistem fluviatil meandrat).

Aceasta a condus la apariŃia unor structuri în care se poate recunoaşte traseul canalelor de

curgere, a căror umplutură este mai grosieră decât cea a malurilor, pe de o parte, iar pe de alta,

se constată o granoclasare pozitivă a sedimentelor (dimensiunile particulelor scad pe verticală,

de jos în sus).

Fenomenele de meandrare au de asemeni ca rezultat apariŃia unor structuri în care

dezvoltarea stratelor s-a realizat prin acreŃie laterală, marcată prin apariŃia laminelor.

Grosimea depozitelor cuaternare este apreciată la cca. 80 m, fără însă a exista o

confirmare a acesteia pe baze biostratigrafice.

ImportanŃa deosebită a seriei superioare a ciclului sedimentar ponŃian - cuaternar rezidă

în importantele acvifere pe care le cantonează în depozitele de pietrişuri şi nisipuri, acvifere ce

sunt în comunicaŃie hidrodinamică, pe cca. 300 m din grosimea seriei. Aceasta se datorează

caracterului discontinuu al stratelor de argile şi marne, ce apar în succesiunea litologică, caracter

ce le împiedică să se constituie în ecrane ale acviferelor.

La partea superioară a depozitelor cuaternare, se dispune pătura de sol.

PotenŃialul seismic al zonei

Conform “Normativului pentru proiectarea antiseismică a construcŃiilor de locuinŃe

social-culturale, agrozootehnice şi industriale - Indicativ P 100 -92” oraşul Arad se încadrează,

în zona “D” din punct de vedere al valorilor coeficienŃilor Ks, ceea ce înseamnă KS = 0,16, iar

din punct de vedere al perioadelor de colŃ Tc (sec), în zona TC = 10. Pe baza acestor date, din

84

tabelul A.2. al Normativului menŃionat mai sus, rezultă că oraşul Arad se încadrează în zona de

intensitate seismică VII (exprimată în grade MSK ).

Adâncimea de îngheŃ – dezgheŃ, conform STAS 6054 – 77 este de 0,70 – 0,80 m.

4.3.1. Surse de poluare a solului si subsolului

In timpul implementarii proiectului

Nu exista surse de poluare a solului si subsolului. Activitatea de montare a instalatiei de

turnare Al nu implica lucrari de constructii/montaj. In general lucrarile care se vor realiza se vor

desfasura in interiorul halei.

Dupa implementarea proiectului

Din descrierea activităŃilor ce se vor desfasura in cadrul turnatoriei de aluminiu nu se

genereaza emisii controlate pe sol sau subsol.

Activitati existente

Activitatea de confectionare volane si centuri nu genereaza emisii controlate pe sol sau

subsol. Unitatea nu deŃine rezervoare de carburanŃi subterane. Sursele potenŃiale de poluare a

solului prin infiltrare in cadrul amplasamentului, pot fi:

- depozitarea si manipularea necorespunzatoare a materiilor prime;

- gestiunea incorectă a unor categorii de deşeuri- stocarea temporară necorespunzatoare a

diverselor categorii de deşeuri rezultate din procesul tehnologic

- emisiile in atmosfera de substante nocive, care depasesc limitele admise si care se pot

depune pe sol, in urma dispersiei;

- depozitarea si gestionarea necorespunzatoare a substantelor periculoase;

- scurgeri ocazionale din reteau de canalizare a apelor uzate

4.3.2. Prognozarea impactului

Toate activităŃiile prevazute a se realiza in faza de executie a proiectului cat si dupa

implementarea proiectului se desfăşoară în spaŃii închise prevazute cu pardoseală de beton sau

pe platforme exterioare betonate, asigurându-se în acest fel o protecŃie a solului faŃă de orice fel

de scăpări sau evacuări de substanŃe poluante.

Având în vedere că toate activitătile (existente si propuse in cadrul proiectului) se

desfăşoara pe platforme betonate, nu se preconizează a fi un impact asupra solului si subsolului.

Orice contaminare a solului si subsolului este exclusă la o funcŃionare normală a unitatii.

85


In perioada de realizare a proiectului se vor lua măsuri adecvate de organizare de şantier

şi de limitare a zonelor de impact. Nu se impun măsuri suplimentare pentru protecŃia solului si

subsolului pe amplasamentul studiat.

Dupa implementarea proiectului, in zona halei de turnare aluminiu nu se impun măsuri

suplimentare pentru protecŃia solului şi subsolului.

Pentru a se evita poluarea solului si subsolului in cadrul unitatii s-au luat următoarele

măsuri:

• pardosele betonate, izolate în halele de producŃie şi spaŃiile anexe;

• realizarea sistemelor de canalizare a apelor uzate, pentru a se evita degradarea prematură

a acestora şi apariŃia unor pierderi în sol.

• utilizarea de echipamente şi instalaŃii fiabile, corect proiectate şi montate, pentru a se

evita apariŃia de scurgeri.

• colectarea deşeurilor pe tipuri si depozitarea temporara a acestora in spatii special

amenajate

• betonarea tuturor suprafetelor de lucru.

Pe lângă măsurile prezentate mai sus, la intrarea în funcŃiune a obiectivului nou se vor

lua următoarele măsuri operaŃionale şi de management:

• elaborarea şi implementarea unor programe de întreŃinere preventivă a tuturor

echipamentelor, utilajelor şi instalaŃiilor aferente fabricii;

• elaborarea şi implementarea unui plan de management al deşeurilor adecvat

particularităŃilor instalatiei noi;

• implementarea unui sistem pentru managementul securităŃii şi al riscului, precum şi al

unui plan de intervenŃie în situaŃii de urgenŃă.

Prin urmare, orice contaminare a solului si subsolului este exclusă la o funcŃionare

normală a instalatiilor existente pe amplasamentul unitatii. Nu se impun măsuri suplimentare

pentru protecŃia solului si subsolului pe amplasamentul studiat.

86

4.4. Biodiversitatea

4.4.1. Impactul prognozat

Activitatile desfasurate atat in faza de realizare a proiectului cat si dupa implementarea

acestuia, nu afectează vegetaŃia, fauna sau biotopul. Nu se produc modificări de suprafeŃe

acoperite de păduri, mlaştini, corpuri de apă, nu se alterează habitatele, nu se produc influenŃe

asupra speciilor de plante sau animale incluse în Cartea Roşie sau cu importanŃă economică.

Activitatile desfasurate in cadrul unitatii nu afectează ecosistemele terestre şi acvatice, în

imediata vecinătate a amplasamentului nu există ecosisteme sensibile.

În zona adiacentă amplasamentului nu se găsesc păduri şi nici zone declarate arii sau

ecosisteme protejate, amplasamentul fiind departe de parcuri şi rezervaŃii naturale, arii de

protectie avifaunistica (SPA) şi situri de interes comunitar (SCI).


Nu sunt necesare măsuri suplimentare pentru reducerea impactului asupra biodiversităŃii.

4.5. Peisajul

Amplasamentul studiat este situat in Zona Industriala NV Arad. Din punct de vedere

urbanistic terenul are functiune industriala..

Terenul aferent investitiei este deja construit astfel încat realizarea proiectului nu va

modifica peisagistica zonei.

In arealul amplasamentului nu se găsesc zone împădurite

4.5.1. Impactul prognozat

Intrucat in cadrul actualului proiect nu se vor executa lucrari de constructie sau

demolare, bilantul teritorial al obiectivului va ramane neschimbat.

Utilizarea terenului pe amplasamentul S.C. TAKATA-PETRI ROMANIA S.R.L (inainte si dupa

extindere) este redată în Tabelul 4.6.1.

87

Tabelul 4.6.1. Utilizarea terenului pe amplasamentul unitatii.

SuprafaŃa, [m2] Utilizarea terenului

Inainte de punerea în aplicare a proiectului , [m2]

După punerea în aplicare a proiectului

Recultivată

Zone construite (curŃi, suprafaŃă construită, platformă, parcare)

31 785 31 785 -

Teren liber - spatii verzi - zona de protectie

151 015 151 015 -

Drumuri - Alte terenuri: - - vegetaŃie plantată - teren nefolosit - fostul batal de dejectii

TOTAL 182 800 182 800 -

Nu se pune problema utilizării altor terenuri din vecinătăŃile amplasamentului pentru

funcŃionarea sau extinderea unitatii.

Realizarea investiŃiei nu modifică suprafeŃele construite şi deci nu se pune problema unui

impact asupra cadrului natural, fragmentării biotopului, valoarea estetică a peisajului nefiind

afectată.


Nu sunt necesare

4.6. Mediul social şi economic

Realizarea unei unităŃi de producŃie va avea un efect benefic asupra mediului socio-

economic prin crearea de noi locuri de munca, contribuŃia la reducerea ratei şomajului şi prin

creşterea de venituri la bugetul local.

In zona de impact a proiectului nu exista receptori sensibili. Zona rezidentiala cea mai

apropiata – Cartierul Gai - este situat la peste 1400 m de obiectiv, deci in afara zonei de impact,

asa cum rezulta si din Studiul de dispersie efectuat pentru emisia dirijatea principala – cosul de

dispersie al turnatoriei de Al.

88

Pe amplasamentul analizat, activitati similare se deruleaza de mai multi ani si nu au

existat pana acum reclamatii ale locuitorilor.

Realizarea proiectului nu va genera modificari in structura populatiei sau fenomene de

migratie a locuitorilor.

Prin realizarea proiectului si functionarea unitatii la capacitate maxima nu se va produce

un impact negativ asupra infrastructurii rutiere din zona unitatii.


Impactul produs asupra zonei rezidentiale, zona de NV a localitatii Arad, este

nesemnificativ, iar starea de sănătate a populaŃiei din zona cea mai apropiată (cartierul Gai) nu

va fi afectată

Nu se impun masuri suplimentare de diminuare a impactului.

4.7. Conditii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

In zona S.C. TAKATA-PETRI ROMANIA S.R.L nu se află obiective de patrimoniu

cultural, arheologic sau monumente istorice.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

In aceasta sectiune sunt analizate cele doua alternative constand in:

- neimplementarea proiectului – alternativa 0

- realizarea proiectului – extinderea capacitatii de turnare Al cu 7,5 t/zi, fata de

capacitatea de turnare Mg de 18 t/zi. Prin aceasta extindere unitatea devine IPPC.

Pentru extinderea capacitatii de turnare, operatorul a luat in studiu achizitionarea

instalatiei de turnare Al care a functionat la Sucursala TAKATA din Aschaffenburgh –

Germania. In acest sens s-a realizat o analiza comparativa a performantelor tehnice si de mediu

ale Instalatiei de turnare aluminiu de la fabrica TAKATA din Aschaffenburgh – Germania, cu

documentul de referinta Best Available Techniques in the Smitheries and Foundries Industry -

May 2005 (in ANEXA este prezentat acest Studiu).

In conformitate cu studiul efectuat se constata ca:

● Instalatia de turnare aluminiu analizata se conformeaza recomandarilor din

documentul de referinta privind toate aspectele:

- Gestionarea materiilor prime, materialelor, produselor finite

- Consumurile specifice de materii prime, materiale si utilitati

89

- Gestionarea apelor uzate, a deseurilor si a emisiilor in atmosfera

- Alegerea procesului tehnologic si implementarea bunelor practice

- Incadrarea in valorile limita de emisii asociate BAT

● Instalatia de turnare aluminiu se incadreaza in limitele de emisii din Romania

(Ordinul MAPPM nr. 462/1993) si in performantele de mediu solicitate de legislatia din

Romania

In concluzie, soluŃiile tehnice şi tehnologice ale proiectului propus sunt conforme cu

cerinŃele BAT din domeniul prelucrarii metalelor neferoase, astfel încât nu se impune studierea

altor variante tehnologice.

In ceea ce priveste amplasarea obiectivului nu au fost luate in considerare alte variante,

deoarece pe amplasamentul studiat operatorul detine o hala de productie, cu acces la utilitati si

capacitati de prelucrare a volanelor turnate (acoperirea cu spuma si invelirea cu piele).

Efectele proiectului faŃă de alternativa ”0” care corespunde situaŃiei fără realizarea

proiectului sunt prezentate în Tabelul 5.1. S-a utilizat un sistem tip grilă pentru evaluarea

comparativă a tipurilor de impact care pot apare în cele două situaŃii.

90

Tabelul 5.1. Efectele proiectului faŃă de alternativa ”0”

Alternativa ”0” (fără proiect)

Alternativa care implică realizarea obiectivului Aspecte de mediu

Efecte Efecte Măsuri de diminuare a efectelor 1. Modul de folosire a terenului - ConstrucŃie şi

infrastructură utilităŃi existente - neutilizare hala

- amenajarea halei - extinderea capacitatii de turnare volane din Al (si implicit a capacitatii de productie a sectiilor de spumatorie si cusatorie)

Nu sunt necesare

1.1. FolosinŃa propusă ar putea intra în conflict cu folosinŃele terenurilor învecinate

NU NU

1.2. Proiectul va intra în conflict cu politica actuală de folosire a terenurilor (plan de urbanism, amenajare teritoriu, etc.)

NU NU

1.3. Proiectul va fi amplasat într-o zonă dens populată sau în vecinătatea unor zone sensibile

NU NU

1.4. Terenul are o valoare agricolă NU (terenul a fost scos din circuitul agricol)

NU (terenul a fost scos din circuitul agricol)

1.5. Proiectul va fi amplasat într-o zonă de agrement sau turistică

NU NU

2. Efecte asupra arealelor protejate conform legislaŃiei naŃionale

2.1.Proiectul va fi amplasat în vecinătatea unor habitate importante sau valoroase

NU NU

2.2. Există în zonă specii rare sau periclitate

NU NU

91

(continuare Tabelul 5. 1)



Efecte Efecte Măsuri de diminuare a efectelor

2.3. E posibil ca amplasamentul să nu se preteze la revegetare naturală sau artificială

NU NU

2.4. Proiectul va fi amplasat în vecinătatea unor obiective istorice sau culturale importante

NU NU

3. InfluenŃă asupra stării sociale şi de sănătate a populaŃiei

3.1. Proiectul va afecta piaŃa forŃei de muncă

NU DA - benefic - crearea de noi locuri de muncă

3.2. Proiectul va influenŃa caracteristicile demografice ale zonei

NU NU

3.3. Proiectul va afecta în mod deosebit starea de sănătate a populaŃiei

NU NU

4. Producerea deşeurilor 4.1. Proiectul va necesita decopertare teren

NU NU

4.2. Proiectul va necesita îndepărtare de deşeuri orăşeneşti sau industriale

NU NU

NU • deseu de aluminiu - zgura (provenită din cuptoarele de topire)

- depozitare temporara in spatii special amenajate in cadrul halei, va fi predata în vederea reciclării către societăŃi autorizate.

• Deseuri de aluminiu - depozitare temporara in cadrul halei si valorificarea lor ca materie prima in cuptorul de topire

• apa uzata rezultata de la spalarea/racirea pieselor turnate

- Se preda saptamanal catre firma SC Indeco SRl

4.3. Tipuri de deşeuri produse

92





5. Emisii de poluanŃi în aer DA (emisii de gaze de ardere, pulberi si COV)

Emisii de gaze de ardere si COV

- Evacuarea gazelor de ardere de la cuptoarele de topire aluminiu se face prin intermediul unui coş metalic care asigură o dispersie corespunzătoare a gazelor de ardere – Emisiile difuze cu continut de COV si aerosoli de la masinile de turnare sunt colectate si reduse prin prin utilizarea de precipitatoare electrostatice

6. Contaminarea solului şi subsolului NU NU Masuri preventive: - activitatile tehnologice se desfasoarain spatii inchise, pe suprafete betonate prevazute cu sisteme de canalizare - colectarea deşeurilor pe tipuri si depozitarea temporara a acestora in spatii special amenajate

7. Apa de suprafaŃă 7.1. Proiectul va afecta calitatea sau debitul apelor de suprafaŃă

NU NU

7.2. FolosinŃa apei va afecta sursele locale de alimentare cu apă

NU NU

7.3. Proiectul va limita folosirea apei pentru agrement, pescuit, sportiv şi piscicultură

NU NU

8. Contaminarea pânzei freatice NU NU

9. Proiectul va avea impact asupra receptorilor sensibili, datorită zgomotelor, vibraŃiilor sau radiaŃiilor

NU NU

93





10. Peisaj şi aspect vizual 10.1. Proiectul va fi amplasat într-o zonă de calitate sau sensibilitate ridicată a peisajului

NU NU

10.2. Proiectul va fi amplasat într-o zonă in care va fi văzut de un număr semnificativ de oameni

NU NU

10.3. Proiectul va avea impact asupra potenŃialului estetic în zonă

NU NU

11. ConsideraŃii generale 11.1. Proiectul va provoca controverse publice. Dacă s-au manifestat îngrijorări deosebite în privinŃa proiectului.

NU NU

11.2. Există probleme transfrontiere care trebuie avute în vedere

NU NU

11.3. Proiectul comportă efecte posibile care sunt foarte incerte sau implică riscuri necunoscute

NU NU

Se observă că faŃă de alternativa ”0”, varianta care implică realizarea proiectului determină apariŃia unor efecte asupra mediului care sunt

însă foarte mult diminuate prin măsurile prezentate în coloana 3 a grilei, ducând în final la un impact redus şi local asupra calităŃii mediului

înconjurător.

In plus, varianta realizării proiectului genereaza efecte benefice din punct de vedere socio-economic şi a forŃei de muncă din zona.

94

6. MONITORIZAREA

6.1. In faza de implementare a proiectului nu se impune monitorizarea factorilor de

mediu.

6.2. Situatia existenta

In prezent, in conformitate cu Autorizatia de mediu, operatorul monitorizeaza

urmatoarele emisii si factori de mediu:

► Monitorizarea emisiilor în aer

� Masuratori de emisii la sursele fixe:

- cosurile de la centralele termice

o indicatori: pulberi, CO, NOX, SO2,

o frecventa: anual

- cosurile de emisie controlate de la cusatorie, lacuire volane de lemn o punct de prelevare – inainte si dupa instalatiile de filtrare cu carbune activ, in

vederea verificarii randamentului acestora si a incadrarii in limitele de emisie

prevazute prin HG 699/2003

o indicatori: COV

o frecventa: semestrial

� Elaborarea anuala a bilanturilor de solventi cu continut de COV si a planurilor de

gestionare a solventilor cu continut de COV. Calcularea-estimarea emisiilor fugitive de

COV pentru toate halele cu emisie controlata (cusatorie, lacuire volane de lemn) care

intra sub incidenta HG 699/2003. Valoarea emisiei fugitive se exprima ca procent din

cantitatea de solventi organicicu continut de COV utilizata semestrial (dupa efectuarea

determinarilor de COVdin gazele reziduale)

� Imisii - măsurători la limita incintei

o indicatori: pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile

o puncte masurare: 2 puncte situate in apropierea halei volane de lemn si turnatorie magneziu

o frecventa: anual

►Monitorizarea emisiilor în apă � Apa uzata menajera

o indicatori: materii in suspensie, CBO5, detergenti sintetici anion biodegradabili, pH

95

o puncte masurare: bazinul colector de ape menajere

o frecventa: anual

►ZGOMOT

o puncte masurare: in vecinatatea utilajelor si agregatelor exterioare halelor, in functiune

o frecventa: anual

►DESEURI

o Păstrarea evidenŃei deşeurilor conform HG 856/2002

Rezultatele măsurătorilor vor fi păstrate într-un sistem separat de evidenŃă şi anual se

face raportarea rezultatelor la autoritatea de mediu.

6.3. Situatia dupa implementarea proiectului de extindere (realizarea turnatoriei de

aluminiu)

La sistemul de monitoring existent se propune monitorizarea urmatoarelor emisii si

factori de mediu:

► Monitorizarea emisiilor în aer

� Masuratori de emisii la sursele fixe:

- cosul de emisie controlata de la turnatoria de Al o punct de prelevare – cosul de dispersie

o indicatori: COV, pulberi, CO, NOX, SO2

o frecventa: semestrial

� Elaborarea anuala a bilantului de solventi cu continut de COV si a planului de

gestionare a solventilor cu continut de COV pentru turnatoria de aluminiu

►DESEURI

o Păstrarea evidenŃei deşeurilor conform HG 856/2002 si pentru turnatoria de Al

6.4. Monitorizarea in timpul fazelor de inchidere, refacere a mediului si post-

inchidere

Nu se impun masuri de monitorizare a factorilor de mediu in fazele de inchidere si post-

inchidere ale unitatii.

7. SITUATII DE RISC

96

Având în vedere amplasarea obiectivului nu se prevede existenŃa unor riscuri naturale

importante.

Accidente potenŃiale (analiza de risc) cu impact semnificativ asupra mediului

InstalaŃia de turnare Al este compusă din utilaje de ultimă generaŃie din domeniul

prelucrarii metalelor neferoase. Procesele vor fi automatizate şi monitorizate continuu. Riscul

apariŃiilor unor avarii sau accidente este minim.

Analiza posibilităŃilor apariŃiei unor accidente

Pentru intervenŃie operativă în cazul producerii unui accident, beneficiarul are o echipă

de intervenŃie internă cu stabilirea responsabilităŃilor pentru fiecare tip de accident a modului şi

timpilor reali de anunŃare a evenimentului şi de intervenŃie.

AnunŃarea evenimentelor se va face inclusiv la autoritatea de mediu. Se apreciază că

următoarele categorii de incidente au probabilitatea mai mare de a se produce.

1. Avarii pe traseul de gaze naturale a instalatiei de turnare Al

- oprirea instalaŃiei – se face automat

- intervenŃia pentru remedierea cauzelor avariei

- interventii pentru inlaturarea efectelor asupra mediului

- evaluarea evenimentului şi a eventualelor daune aduse factorilor de mediu.

2. SituaŃie de incendiu:

- anunŃarea evenimentului

- intervenŃia pentru stingerea incendiului conform normativelor PSI

- spălarea platformelor şi evacuarea apelor în canalizara industriala

- evaluarea evenimentului şi raportarea la autoritatea locala de mediu a daunelor aduse

factorilor de mediu.

Operatorul detine un Plan de intervenŃie la poluări accidentale.

Masuri de prevenire a accidentelor

Nu se impun măsuri suplimentare faŃă de cele prevăzute de conducerea şi controlul

procesului tehnologic.

Pentru reducerea riscului general de producere a unor poluări accidentale se impun

următoarele măsuri, la nivelul conducerii şi organizării activităŃii obiectivului:

- conformarea la toate standardele de depozitare, transport şi manipulare a produselor

petroliere, la prevederile de protecŃie a muncii;

97

- monitorizarea parametrilor tehnologici

- revizuirea periodică a măsurilor de securitate şi analiza anuală a rezultatelor

monitorizării;

- perfecŃionarea lucrătorilor şi distribuirea clară a responsabilităŃilor;

- controalele periodice efectuate de beneficiar privind managementul şi siguranŃă

procesului tehnologic

La încetarea activităŃii urmează a se parcurge etapele prevazute in Plan de inchidere a

unităŃii care respecta prevederile Ghidului tehnic general, aprobat prin Ordinul nr.36/2004.

Principalele masuri prevăzute pentru dezafectarea ”instalaŃiei” şi care vizează problematica

protecŃiei mediului sunt:

- oprirea fluxurilor tehnologice din sectiile de productie

- stocurile de materii prime (lingouri de Al, Mg, substante periculoase, piele, cochilii de

lemn, etc) vor fi epuizate

- stocurile de produse finite (volane, centuri) vor fi lichidate

- eliminarea stocurilor de deseuri

- golirea si curatarea structurilor subterane: retele de apa potabila si industriala, retele de

canalizare menajera, industriala si pluviala

- întreruperea furnizarii de energie electrica si dezafectarea instalatiilor

- întreruperea furnizarii de gaze naturale si dezafectarea centralelor termice

Planul de închidere trebuie sa identifice resursele necesare pentru punerea lui în practica

si sa declare mijloacele de asigurare a disponibilitatii acestor resurse, indiferent de situatia

financiara a titularului Autorizatiei.

Titularul activitatii are obligatia ca in cazul incetarii definitive a activitatii sa ia masuri

necesare pentru evitarea oricarui risc de poluare si de aducere a amplasamentului si a zonelor

afectate intr-o stare care sa permita reutilizarea lor.

Toate operaŃiile se vor executa înainte de încetarea definitivă a activităŃii pentru a avea

acces la facilităŃile existente pentru evacuarea materialelor, apelor reziduale şi deseurilor.

In continuare pe baza unor proiecte specifice de demolare se va proceda la dezafectarea

instalatiilor, echipamentelor, utilajelor şi în final a clădirilor dacă este cazul.

OperaŃiile de dezafectare şi demolare se vor face în baza principiului valorificării la maximum a

materialelor rezultate.

Operatorul platformei îşi asumă obligaŃiile de mediu eventual rezultate în baza bilanŃului

de mediu, obligaŃii care vor cuprinde şi monitorizarea sitului post-închidere în condiŃiile

stabilite de autoritatea de mediu.

98

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Nu au existat dificultati.

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

a). Descrierea activităŃii:

propuse:

Titularul investiŃiei, S.C. TAKATA-PETRI ROMANIA S.R.L., isi propune extinderea

capacitătii de productie cu turnătoria de aluminiu. Turnătoria de aluminiu, este destinată

realizării de piese din aluminiu prin procesul de turnare, proces realizat cu echipamente

speciale, automatizate. Capacitatea maxima pentru turnatoria de aluminiu este de 7,5 tone/zi.

existente:

Activitatea desfasurata in cadrul unitatii S.C. TAKATA-PETRI ROMANIA S.R.L este de

producere a volanelor si centurilor de siguranta pentru autovehicule. Activitatea de productie

din cadrul unitatii se desfasoara in cadrul a trei fabrici:


- producŃie schelete volane turnate (din magneziu) şi volane inele sudate; capacitatea

maxima pentru turnatoria de magneziu este de 18 tone/zi.




acestora;


Prin implementarea proiectului de extindere a activitatii cu o turnatorie de aluminiu (cu o

capacitate de 7,5 t/zi), capacitatea insumata de turnare metale neferoase (Mg si Al) va depasi

pragul de 20t/zi si unitatea va deveni instalatie IPPC.

b) Metodologii utilizate în evaluarea impactului asupra mediului

Pentru evaluarea impactului asupra mediului s-a pornit de la inventarierea si analiza

proceselor tehnologice si a bilanturilor de materii prime, materiale si utilitati. Pe baza datelor de

proiectare s-au calculat emisiile de poluanti in mediu.

99

Intr-o alta etapa s-a facut o inventariere a receptorlior sensibili aflati in aria potentiala de

impact a obiectivului.

Prin compararea nivelelor de emisii calculate cu normativele de emisii si cu standardele

de calitate a factorilor de mediu au rezultat concluzii privind impactul activitatii asupra

receptorilor sensibili si a mediului in general.

Un alt instrument utilizat in cuantificarea impactului de mediu a constat in compararea

permanenta a tehnologiilor utilizate, a consumurilor de materiale si utilitati, a emisiilor de

poluanti si deseuri cu recomandarile BREF pentru industria de prelucrare a metalelor neferoase.

S-a făcut evaluarea impactului prin referire la valorile limită admise (BAT sau legislatie

nationala) pentru fiecare tip de emisie şi factor de mediu.

c) Impactul prognozat asupra mediului

1. Factorul de mediu APA şi PANZA FREATICA

►Surse de generare a apelor uzate din activitatile existente

●Ape uzate menajere - sunt evacuate în reŃeaua de ape uzate din zona industrială, după

ce se colectează într-un bazin de 150 mc de unde se pompează in canalizarea oraseneasca.

●Ape uzate industriale rezulta de la:

- spalarea volanelor turnate de magneziu - Apele uzate rezultate de la racirea volanelor

turnate de Mg se elimina saptamanal prin firme specializate (SC Indeco SRL). Aceste ape nu se

evacueaza in sistemul de canalizare deoarece au o incarcare organica foarte mare.

- circuite de racire - Apele uzate rezultate din circuitele de racire se evacueaza in

sistemul de canalizare. Aceste ape uzate nu au incarcare organica (apa din circuitul de racire nu

intra in contact cu materiile prime si auxiliare).

●Ape pluviale - de pe amplasamentul unitatii se evacueaza prin canalizarea pluviala a

platformei, in canalul de desecare ANIF. Inainte de evacuare apele pluviale sunt trecute printr-

un decantor-separator de hidrocarburi. Evacuarea apelor pluviale se face la parametri de calitate

prevăzuŃi de HG 352 / 2005 - NTPA 001.

Nu există riscul contaminării acestor ape cu substanŃe toxice sau periculoase deoarece

toate activitatile de productie se desfasoara in interiorul halelor, pe suprafete betonate.

►Surse de generare a apelor uzate din activitatea propusa

●Ape uzate menajere - sunt evacuate în canalizarea interna de ape menajere si evacuate

in reŃeaua de ape uzate din zona industrială.

●Ape uzate industriale rezulta de la:

100

- spalarea/racirea volanelor turnate de aluminiu - Apele uzate rezultate de la racirea

volanelor turnate de AL se elimina saptamanal prin firme specializate (SC Indeco SRL). Aceste

ape nu se evacueaza in sistemul de canalizare deoarece au o incarcare organica foarte mare.

- circuite de racire - Apele uzate din circuitele de racire se evacueaza in sistemul intern de

canalizare. Aceste ape uzate nu au incarcare organica (apa din circuitul de racire nu intra in

contact cu materiile prime si auxiliare).

● Ape pluviale - Implementarea proiectului nu modifica debitul de ape pluviale rezultat

de pe platforme deoarece nu se schimba suprafata construita. Acrtivitatile desfasurate dupa

implementare proiectului se vor desfasura in interiorul halei, pe suprafete betonate, prin urmare

nu există riscul contaminării acestor ape cu substanŃe toxice sau periculoase.

2. Factor de mediu AER

►In perioada de implementare a proiectului (executie a lucrarilor)

In perioada de executie a lucrarilor sursele de poluare a aerului sunt difuze si locale, la

nivelul halei in care se monteaza turnatoria de Al. Lucrarile de constructie vor fi de anvergura

redusa si limitate pe o perioada relativ scurta de timp.

►Dupa implementarea proiectului

Sursele de poluanti pentru aer asociate turnatoriei de aluminiu sunt urmatoarele:

- cuptoarele de topit aluminiu (cu functionare pe gaz metan) – susrsa fixa de emisie.

Emisiile in atmosfera sunt constituite din gaze de ardere cu conŃinut CO, NOx şi SO2, pulberi si

COV care se evacueaza în mediu prin intermediul unui cos metalic cu diametru 300 mm şi

înălŃime de 14m.

- maşinile de turnare aluminiu (5 buc) cu funcŃionare pe curent electric – surse de

emisii difuze si fugitive. Emisiile difuze sunt constituite din COV si aerosoli.

Rezultatele masuratorilor de emisii efectuate la cosul cuptrului de topire Al (in perioada

de functionare) se incadreaza in limitele impuse de Ordinul MAPPM nr. 462/1993 si se

situeaza sub valorile limitelor de emisie asociate BAT.

► Activitati existente

Din punct de vedere al emisiilor in atmosfera, activitatile existente se pot imparti in 2

categorii:

♦ Activitati generatoare de COV prin utilizare de solventi (sub incidenta HG 699/2003)

• emisii din surse fixe de COV - de la cusatorie si volane lemn

• emisii difuze sau fugitive de COV - de la masinile de turnare magneziu

101

• emisii difuze sau fugitive de COV - de la spumatorie, cusatorie, volane lemn si centuri

♦ Activitati generatoare de alte tipuri de emisii

• emisii din surse fixe de gaze de ardere cu conŃinut CO, NOx şi SO2, pulberi – coşurile

cazanelor termice :

- Centrala termică a Fabricii de volane, dotată cu 3 cazane tip Viessmann cu o putere


prin 3 coşuri metalice.

- Centrala termică a Fabricii de centuri, dotată cu 2 cazane tip Viessmann cu o putere


prin 2 coşuri metalice.

• emisii difuze de pulberi de la spumatorie, cusatorie, volane lemn si centuri

• emisii difuze de aerosoli de la turnatorie

♦Activitati generatoare de COV

InstalaŃiile care utilizează preparate si solventi pe bază de compuşi organici volatili sunt:

1. SecŃia turnătorie - Evacuarea gazelor se face forŃat cu ajutorul unui agregat de ventilaŃie

centralizat fără epurarea gazului evacuat, printr-un cos de dispersie. Măsurătorile efectuate

indică faptul ca această instalaŃie respectă valoarea limită de emisie stabilită de HG

699/2003, anexa 2, pct.8.

2. Sectia spumătorie. Evacuarea gazelor se face forŃat, prin 4 cosuri de evacuare la care sunt

conectate cele 21 cabine de spumare, fiecare cabină fiind dotată cu un sistem de ventilatie.

Măsurătorile efectuate indică faptul ca această instalaŃie respectă valoarea limită de emisie

stabilită de HG 699/2003, anexa 2, pct.5 (şi 8). Această secŃie respectă planul de reducere a

emisiilor de COV.

3. SecŃia cusătorie 1 şi cusătorie 2. Evacuarea gazelor se face forŃat cu ajutorul câte unui

agregat de ventilaŃie centralizat, cu epurarea gazului rezidual, prin două cosuri, Măsurătorile

efectuate indică faptul ca această instalaŃie respectă valoarea limită de emisie stabilită de

HG 699/2003, anexa 2, pct.16 (şi 5).

4. Fabrica de volane de lemn

- 2 instalaŃii de lăcuire. InstalaŃiile funcŃionează automat, în sistem inchis, fiecare cu

ventilaŃie proprie si cu epurarea gazului rezidual (filtre cu carbune activ),evacuarea

făcându-se prin 2 coşuri. Măsurătorile efectuate indică faptul ca aceaste instalaŃii,

respectă valoarea limită de emisie stabilită de HG 699/2003, anexa 2, pct.10, cu

102

toate că datorită consumului redus nu se depăşeşte valoarea prag de 15 to/an

solvenŃi.

- cabinele de vopsire – sunt prevazute cu sistem de ventilaŃie. Evacuarea se face prin

3 coşuri. Datorită consumului redus de solvenŃi, această instalaŃie NU intră sub

incidenŃa HG 699/2003.

- cuptor pentru uscarea volanelor din lemn. Evacuarea aerului se face printr-un coş

la înălŃimea de 3,5 m.

5. Fabrica de centuri. Există o cabină de vopsire shafturi, cu sistem de ventilaŃie si

evacuarea gazelor printr-un cos la inaltimea de 5m. Măsurătorile efectuate indică faptul

ca această instalaŃie respectă valoarea limită de emisie stabilită de HG 699/2003, anexa

2, pct.8, dar datorită consumului redus de solvenŃi, această instalaŃie NU INTRĂ sub

incidenŃa HG 699/2003.

Din monitorizarea realizata de operator la cele 5 surse de emisii ale centralelor termice

si cele 4 emisii dirijate de COV-uri de la sectiile cusatorie si volane de lemn, se constata ca

toate nivelele de emisii se incadreaza in limitele stabilite prin Ordinul MAPPM nr. 462/1993

respectiv HG 699/2003.

3. Factor de mediu SOL SI SUBSOL

► In perioada de implementare a proiectului (executie a lucrarilor)

Nu exista surse de poluare a solului si subsolului. Activitatea de montare a instalatiei de

turnare Al nu implica lucrari de constructii/montaj. In general lucrarile care se vor realiza se vor

desfasura in interiorul halei.

►Dupa implementarea proiectului

Din descrierea activităŃilor ce se vor desfasura in cadrul turnatoriei de aluminiu nu se

genereaza emisii controlate pe sol sau subsol.

►Activitati existente

Activitatea de confectionare volane si centuri nu genereaza emisii controlate pe sol sau

subsol. Unitatea nu deŃine rezervoare de carburanŃi subterane. Sursele potenŃiale de poluare a

solului prin infiltrare in cadrul amplasamentului, pot fi:

- depozitarea si manipularea necorespunzatoare a materiilor prime;

103

- gestiunea incorectă a unor categorii de deşeuri- stocarea temporară necorespunzatoare a

diverselor categorii de deşeuri rezultate din procesul tehnologic

- emisiile in atmosfera de substante nocive, care depasesc limitele admise si care se pot

depune pe sol, in urma dispersiei;

- depozitarea si gestionarea necorespunzatoare a substantelor periculoase;

- scurgeri ocazionale din reteau de canalizare a apelor uzate

4. BIODIVERSITATEA

Activitatile desfasurate atat in faza de realizare a proiectului cat si dupa implementarea

acestuia, nu afectează vegetaŃia, fauna sau biotopul. Nu se produc modificări de suprafeŃe

acoperite de păduri, mlaştini, corpuri de apă, nu se alterează habitatele, nu se produc influenŃe

asupra speciilor de plante sau animale incluse în Cartea Roşie sau cu importanŃă economică.

Activitatile desfasurate in cadrul unitatii nu afectează ecosistemele terestre şi acvatice,

în imediata vecinătate a amplasamentului nu există ecosisteme sensibile.

În zona adiacentă amplasamentului nu se găsesc păduri şi nici zone declarate arii sau

ecosisteme protejate, amplasamentul fiind departe de parcuri şi rezervaŃii naturale, arii de

protectie avifaunistica (SPA) şi situri de interes comunitar (SCI).

5. PEISAJ

Amplasamentul studiat este situat in Zona Industriala NV Arad. Din punct de vedere

urbanistic terenul are functiune industriala..

Terenul aferent investitiei este deja construit astfel încat realizarea proiectului nu va

modifica peisagistica zonei.

In arealul amplasamentului nu se găsesc zone împădurite

6. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

Realizarea proiectului propus va avea un efect benefic asupra mediului socio-economic

prin crearea de noi locuri de munca, contribuŃia la reducerea ratei şomajului şi prin creşterea de

venituri la bugetul local.

In zona de impact a proiectului nu exista receptori sensibili. Zona rezidentiala cea mai

apropiata – Cartierul Gai - este situat la peste 1400 m de obiectiv, deci in afara zonei de

impact, asa cum rezulta si din Studiul de dispersie efectuat pentru emisia dirijatea principala –

cosul de dispersie al turnatoriei de Al.

Pe amplasamentul analizat, activitati similare se deruleaza de mai multi ani si nu au

existat pana acum reclamatii ale locuitorilor.

104

Realizarea proiectului nu va genera modificari in structura populatiei sau fenomene de

migratie a locuitorilor.

d) Descrierea zonei în care se resimte impactul

Impactul generat de instalaŃia propusa va fi unul local care se va resimŃii doar in incinta

industrială şi eventual în vecinătăŃile imediate. Această arie nu conŃine zone rezidenŃiale sau de

altă natură)

e) Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu

Nu sunt necesare masuri suplimentare pentru diminuarea impactului in cazul apelor

uzate menajere sau a apelor uzate provenite din sistemele de racire ale unor utilaje.

Toate activitatile se desfasoara in spatii inchise si betonate sau pe platforme betonate

prin urmare nu există riscul contaminării apelor pluviale cu substanŃe toxice sau periculoase. In

plus inainte de evacuare, aceste ape sunt trecute printr-un deactor-separator de hidrocarburi.

Nu se pune problema afectării unor ecosisteme acvatice sau a unor folosinŃe de apă.

2. Factor de mediu - AER

►In perioada de implementare a proiectului nu sunt necesare echipamente de

depoluare sau măsuri suplimentare de protecŃie.

►Situatia existenta

♦ In vederea incadrarii emisiilor dirijate in limitele impuse de Ordinul MAPPM nr.

462/1993 si HG 699/2003 s-au implementat urmatoarele sisteme de retinere:

- sectiile cusatorie 1 si 2 sunt conectate la instalaŃiile de prefiltrare cu filtre saci, filtre textile,

pâslă şi la instalaŃiile de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili prin adsorbŃie pe

cărbune activ (tip KS KOPA 450). Fiecare instalaŃie este prevăzută cu 100 de unităŃi

filtrante cu 2 kg cărbune activ fiecare;

- instalaŃie de şlefuire din cadrul sectiei volane lemn este prevazuta cu instalaŃie de

exhaustare conectată la un ciclon având capacitatea de 6 mc, debit 5000 mc/h, evacuarea

aerului fără pulberi se face prin tubulatură metalică cu secŃiunea 2000x1000 mm, la

înălŃimea de 8 m

- cele 2 instalaŃii automate de lăcuire şi uscare accelerată cu UV (din cadrul sectiei volane

lemn) sunt conectate fiecare la câte o instalaŃie de prefiltrare cu filtre saci, filtre textile,

pâslă şi la instalaŃii de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili prin adsorbŃie pe

105

cărbune activ (tip KS KOPA 450), prevăzute fiecare cu câte 48 de unităŃi filtrante (cu 2 kg

cărbune activ/unitate)

- sectia turnatorie Mg - emisiile difuze de COV si aerosoli de la masinile de turnare Mg sunt

colectate local (la nivelul fiecarei masini) si evacuate in hala de productie dupa depoluarea

lor. Se utilizeaza ca sisteme de retinere precipitatoare electrostatice amplasate pe fiecare

masina.

♦ Emisiile dirijate de la centralele termice nu necesita epurarea gazelor. Evacuarea lor se

face prin cosuri dimensionate corespunzator pentru a asigura o buna dispersie a gazelor.

►Dupa realizarea proiectului - Turnatoria de Al

Evacuarea gazelor de ardere de la cuptorul de topire aluminiu se face prin intermediul

unui coş metalic care asigură o dispersie corespunzătoare a gazelor de ardere.

Fiecare maşină de turnare sub presiune este prevăzuta cu filtru electrostatic pentru

reŃinerea pulberilor şi aerosolilor. Filtrele sunt curăŃate săptămânal cu ultrasunete iar reziduurile

rezultate în urma acestei operaŃiuni (nămoluri metalice cu conŃinut de ulei) sunt predate în

vederea eliminării către firme specializate.

3. Factor de mediu - SOL SI SUBSOL

►In perioada de realizare a proiectului se vor lua măsuri adecvate de organizare de

şantier şi de limitare a zonelor de impact. Nu se impun măsuri suplimentare pentru protecŃia

solului si subsolului pe amplasamentul studiat.

►Dupa implementarea proiectului, in zona halei de turnare aluminiu nu se impun

măsuri suplimentare pentru protecŃia solului şi subsolului.

Pentru a se evita poluarea solului si subsolului in cadrul unitatii s-au luat următoarele

măsuri:

• pardosele betonate, izolate în halele de producŃie şi spaŃiile anexe;

• realizarea sistemelor de canalizare a apelor uzate, pentru a se evita degradarea prematură

a acestora şi apariŃia unor pierderi în sol.

• utilizarea de echipamente şi instalaŃii fiabile, corect proiectate şi montate, pentru a se

evita apariŃia de scurgeri.

• colectarea deşeurilor pe tipuri si depozitarea temporara a acestora in spatii special

amenajate

• betonarea tuturor suprafetelor de lucru.

106

Pe lângă măsurile prezentate mai sus, la intrarea în funcŃiune a obiectivului nou se vor

lua următoarele măsuri operaŃionale şi de management:

• elaborarea şi implementarea unor programe de întreŃinere preventivă a tuturor

echipamentelor, utilajelor şi instalaŃiilor aferente fabricii;

• elaborarea şi implementarea unui plan de management al deşeurilor adecvat

particularităŃilor instalatiei noi;

• implementarea unui sistem pentru managementul securităŃii şi al riscului, precum şi al

unui plan de intervenŃie în situaŃii de urgenŃă.

Prin urmare, orice contaminare a solului si subsolului este exclusă la o funcŃionare

normală a instalatiilor existente pe amplasamentul unitatii. Nu se impun măsuri suplimentare

pentru protecŃia solului si subsolului pe amplasamentul studiat.

4. BIODIVERSITATEA.

Nu sunt necesare măsuri suplimentare pentru reducerea impactului asupra biodiversităŃii

5. PEISAJUL

Nu sunt necesare masuri de reducere.

Realizarea investiŃiei nu modifică suprafeŃele construite şi deci nu se pune problema

unui impact asupra cadrului natural, fragmentării biotopului, valoarea estetică a peisajului

nefiind afectată.

6. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

Nu sunt necesare măsuri suplimentare pentru diminuarea impactului proiectului asupra

mediului natural şi economic.

f) Concluzii majore

Se estimează că promovarea obiectivului Extinderea capacitatii de productie prin

punerea in functiune a turnatoriei de Al, atât în faza de execuŃie, cât şi în cea de funcŃionare, va

genera un impact redus şi local asupra calităŃii mediului înconjurător.

InstalaŃia propusa – turnatoria de Al cat si cea existenta – turnatoria de Mg- se

conformează în totalitate cerinŃelor BAT pentru industria de prelucrare a metalelor neferoase..

107

g) Prognoza asupra calităŃii vieŃii

Realizarea investiŃiei nu are impact asupra calităŃii vieŃii şi condiŃiilor sociale în

comunităŃile din apropiere. Din punct de vedere economic va avea chiar un impact pozitiv,

benefic pentru dezvoltarea localitatii.

Întocmit, Prof. Univ. Dr. Florin Dumescu Expert de mediu

foaie de capat - apmar.anpm.roapmar.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/apm arad... · 2...

Documents