LADA CU ZESTRE

Jubileu gastronomic

SARACENS TIMIŞOARA- A TREIA CUPĂ

A ROMÂNIEI!

Teatrul „Merlin” -

Două noi premii prestigioase

Muzeul Naţional al Banatului

ARMURIERUL

noiembrie 2015CJTAGENDA

IMIŞ

www.cjtimis.ro

Se distribuie gratuit

Consiliul Judeţean TimişPeriodic de informare administrativă

IMIŞ

Tiraj: 3 500 exemplare

Anul XI, Nr. 100, mai 2016

AGENDĂ

TITU BOJIN

„Pentrumai binele

timişenilor”

EXPOVENATORIA 2016

„Maşina bănăţeană”, o idee la care timişenii

nu renunţă

C. J. Timiş- casa

cea mare,pentru ceifără casă

Pag. 10

Pag. 9

Pag. 15

Pag. 3

Pag. 15

Pag. 7

Pag. 2

Pag. 4

2

mai 2016AGENDĂ

IMIŞ

Mediul de afaceri şi administraţia judeţeanădin Timiş nu renunţă la ideea de a realiza, odată,un automobil construit integral în vestul ţării,după ce zona a avut o Uzină Auto care în 1989a produs Lăstunul, o maşină de mic litraj.

Chiar dacă proiectul de atunci s-a dovedit afi un fiasco, deoarece Elena Ceauşescu, ‘pro-motoare’ a polimerilor industriei chimice, voiaca aproape toate componentele maşinii să fierealizate din material plastic şi răşini sintetice,investitorii de azi din industria de profil nu auuitat ideea, mai ales că industria automotivereprezintă 25% din ponderea industriei timi -şene, însă se doreşte un proiect la alte standardedecât cele din perioada comunistă.

„Este de marcat faptul că firmele din sectorulautomotive din judeţ produc o parte im portantădin componentele unei maşini - curele de trans-misie, anvelope, radiatoare, lămpi, componentede motor, centuri de siguranţă, huse şi volane,structuri metalice pentru scaune, soluţii soft,componente electrice, sisteme de siguranţă, ca-blaje auto, astfel încât dacă încercăm să ne imag-inăm cum ar arăta o maşină realizată princooperarea companiilor de la nivelul regiunii devest şi în mod deosebit în Timiş, remarcăm nece-sitatea apariţiei unui integrator pentru a puteaproduce o maşină completă în regiunea Vest, să-i spunem „maşina Banatului”, consideră TituBojin, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş.

La o întâlnire cu producători din industriade automotive, care a avut loc la Timişoara, afost lansată această provocare din partea CJT,care ar putea contribui la acest proiect de viitorcu spaţii, dar şi cu mână de lucru calificată înşcolile de meserii puse pe picioare în judeţ. ‘Noilansăm o provocare în domeniul automotiv.Sunt producători de componente, acoperim ogamă destul de largă. Se vorbeşte despre ogamă largă de componente care se realizează înBanat şi care acoperă aproape 50% dintr-un au-

tomobil. Noi, în regiunea de vest, ne-am doritîntotdeauna să avem un constructor pe piaţa au-tomotivelor, cu o maşină inspirată, îndrăzneaţă,şi care să facă ceea ce face Dacia pe piaţa ex-ternă. Industria automotive este cea mai impor-tantă din Timiş, în economia judeţuluiînsemnând peste 25%, deci este industria ceamai importantă în acest moment, pentru cărestul de procente se distribuie pe alte ramuri”,consideră şi Sergiu Bălaşa, directorul Agenţieide Dezvoltare Timiş (ADETIM). În cele 50 defirme din Timiş profilate pe producţia de auto-motive, lucrează peste 16.000 de angajaţi, in-vestitorii străini fiind atraşi să-şi dezvolteafacerile aici datorită mai multor facilităţi:apropierea de frontiera vestică a României, carefacilitează conexiunile rapide cu infrastructurilede bună calitate din Occident, existenţa Aero-portului Internaţional ‘Traian Vuia’ Timişoara,care asigură co nexiuni rapide, centrul universi-tar Timişoara, atitudinea autorităţilor locale faţăde sectorul de afaceri şi investitori, structurilede sprijin ale afacerilor. Se poate spune că ab-solvenţii şcolilor profesionale cu profil mecanicşi cei ai Facultăţii de Meca nică din Timişoaraar avea locurile de muncă asigurate.

Ideea unui Lăstun modern este în atenţiaRenault. Un model de segment, având denu-mirea KWID, a fost proiectat şi prezentat deRenault şi va putea fi comer cializat se pare lanivel global, stârnind interesul şi “invidia” com-petitorilor. Cei din conducerea companiei Re-nault au anunţat, spre regretul românilor, că

modelul KWID nu va fi produs sub sigla Dacia.Borguerra K. membru al Car Virtuel a dezvăluitpe site-ul cu acelaşi nume câteva fotografiireprezentând noul model spre uimirea tuturor,chiar sub sigla Dacia. cu origini marocane a datchiar şi indicii referitor la numele “de botez” almodelului, acesta fiind Lăstun 900, făcândaluzie la vechiul Dacia 500 produs la sfârşitulanilor ‘80 în capitală Banatului.

c. MANoLE

„Maşina bănăţeană”, o idee la care timişenii nu renunţă

Timișorenii au sărbătorit 80 de ani de la înființareaaerodromului Cioca asistând, duminică 14 mai, la ac-robații ae riene în cadrul de mon straţiei „Aero Show

Blue Eagles”. Peste 500 de spec tatori, pe o vremea mo ho râtă, au putut admira, elicoptere militare, girocoptere, avioaneul tra ușoare, avioa ne utilitare, mo to-parapante, mo nodel ta pla ne, pla noare și multe altele. În timpul mi tingului avi atic nuau lipsit evo luțiile în aer ale aeronavelor, în formație și solo, zboruri de prezentare, lansări de para șutiști și vâ nătoare debaloane. Evenimentul este organizat de Consiliul Ju deţean Timiş, de care aparține Aero dro mul Cio ca. Prima bază ae ri -ană din judeţul Timiş a de ve nit operaţională în timpul Primei Conflagraţii Mondiale, fiind situată în marginea comuneiDudeştii Noi, pe pă şunea comunală. A func ţionat cu această destinaţie între noiembrie 1915 şi aprilie 1917 pentru încăr-carea şi repararea dirijabilelor germane. De aici au bombardat zeppelinele nem ţeşti Bu cureştiul, Plo ieştiul, Chi şi năul şiSa loni cul. Primul ae roport civil al Ti mi şoa rei, unul provizoriu, este dat în folosinţă la 10 iulie 1935, pe un teren si tuatîntre Ca lea Lipovei şi Calea Ara dului. Un an mai târziu, guvernul alocă o sumă (5 mili oa ne de lei) pentru realizarea unuiaeroport civil definitiv. Banii erau desti naţi con strucţiei unei aerogări, a unui han gar şi a altor două clă diri ce ur mau să

ser vească drept posturi de transmisiuni şi te -le grafie, amplasate în câmpia “Cioca”. Înanul 1938 admi ni straţia Aeroportului civilse mu tă pe terenul câmpiei Cioca, în CaleaTorontalului. Zborurile se des făşoară totaici. Solul argilos era însă impro priu, per-mitea stagnarea apei la su prafaţă, aşa s-a re-nunţat la proiectul am pla sării definitive aaeroportului civil pe câmpia “Cioca”, iarconstrucţiile deja existente au fost ce da te In-stitutului Meteorologic Central. Aeroportul“Cio ca” func ţio nează azi ca ae ro drom utili -tar.

c. T.

AeroShow BlueEagles

În vederea desfășurării în bune condițiia alegerilor locale din data de 05.06.2016,pentru a veni în sprijinul cetățenilor ale căroracte de identitate au termenul de valabilitateexpirat și a celor care nu deţin astfel de docu -mente, în preziua şi în ziua desfăşurăriialegerilor locale din data de 05 iunie 2016,respectiv 04 iunie 2016 şi 05 iunie 2016, Ser-viciul Public Comunitar Local de Evidenţă aPersoanelor Giroc va deservi cetăţenii dupăurmătorul program special:

SÂMBĂTĂ, 04 iunie 2016, orele 8:00 –16:00

DUMINICĂ, 05 iunie 2016, orele 7:00– 21:00

Pentru eliberarea unui nou act de identi-tate (carte de identitate sau carte de identitateprovizorie), ca urmare a expirării termenuluide valabilitate, pierderii, furtului, deteriorăriisau distrugerii actului de identitate, cartea deidentitate se întocmește și se eliberează pebaza cererii scrise a persoanei și a docu-mentelor cu care, potrivit legii, se facedovada numelui, datei de naștere, statutuluicivil, cetățeniei române și a domiciliului.Contravaloarea producerii şi eliberării cărții

de identitate este de 7 lei, iarcetățenii vor prezenta și un timbrufiscal în valoare de 5 lei. În cazurileîn care nu pot fi prezentate anumitedocumente, respectiv certificate destare civilă sau dovezi cu privire ladomiciliu, se va elibera carte deidentitate provizorie, caz în care sevor depune și 3 fotografii demărime 3/4 cm, se va achita taxa de1 leu și timbrul fiscal de 5 lei.

Laura JEFLEA Şef serviciu S.P.c.L.E.P.

GIRoc

PROGRAM SPECIAL LA GIROCServiciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor

Miercuri, 11 mai 2016, a avut loc inau-gurarea cabinetului de matematică, realizatîn memoria prof. univ. dr. Dan Mălai.

I-am avut ca oaspeți pe doamna dr. AncaMălai, , fosta lui soţie, colegi, prieteni, mem-bri ai familiei, elevi și profesori ai școliinoastre.

“Viața de dascăl”, cum îi plăcea regreta -tu lui prof. dr. Dan Mălai să spună, a începutpentru el la vârsta de 10 ani. Era în clasa aIII-a și pre da lecții de aritmetică copiilorunor prieteni care nu reușeau să aprofundezeîmpărțirea și în mul țirea. În clasa a VIII-aavea deja elevi silitori de clasa a IV-a, iar dinliceu a început să predea matematica copiilor

din clasa a VIII-a. Obișnuia să spună că ratalui de promovabilitate la examenul de ad-mitere la fa cultate era de 120%, adică intrautoți care spunea dânsul și încă 20% dintre ceicare spunea că nu vor intra. A predat până înultimul moment, până nu a mai putut să ținăcreta în mână și nu a mai putut să urce singu -ra treaptă care-l despărțea de catedră. Dum-nezeu să-L odihnească!

Elevii și profesorii școlii noastre sunt re -cunoscători pentru sprijinul acordat dedoam na dr. Anca Mălai în realizarea cabine-tului de matematică în memoria prof. univ.dr. Dan Mălai!

Ioana PoPEScu

Congres de medicină dentară

Inaugurarea cabinetului de matematica la Școala Gimnazială "Sf. Antim Ivireanul"

La Timişoara, între 19-21 mai a.c., s-a desfăşurat în Aula Magna aUniversităţii de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” Congresul de Me -di cină Dentară cu participare Internaţională şi a XXI-a ediţie a ZilelorStomatologice Bănăţene. În cadrul Congresului s-au desfăşurat con fe -rinţe cu teme de medicină dentară, dar s-au dezbătut şi relaţiile cu Casa

de Asigurări de Sănătate. Au conferenţiat cadre de prestigiu

din Cadrul Facultăţii de MedicinăDentară a UMF “Victor Babeş” dinTi mişoara, cadre reprezentative aleFacultăţii “G.T. Popa” din Iaşi, aleFacultăţii “Iuliu Haţeganu” din Cluj

Napoca, Facultăţii de Medicină Den tară din TârguMureş, Facul tăţii de Medicină Dentară din Cra iova, aleUniversităţii “Avram Iancu” din Arad.

Au fost prezenţi profesorii Kinga Laczkone Turzo (Seghedin), An-gela Kamer (SUA), Kiro Papakoca, Adrian Mănescu (Italia). Congresuls-a înscris în activităţile de Educaţie Medicală Continuă şi a fost acreditatcu 24 de credite. Cu teme de actualitate dezbătute, Congresul a fost unsistem de socializare şi informare într-un mediu de colaborare eficientă.

Preşedinte de onoare al Congresului a fost prof. univ. dr. OvidiuGrivu, iar copreşedinţi prof. dr. Cristina Borţun (foto, dreapta) şi medicprimar dr. Delia Barbu (foto, stânga), preşedintele Colegiului MedicilorDentişti din judeţul Timiş.

M.B.

AUDIENŢE ŞI RELAŢIICU PUBLICUL

Programul de audienţe:

La preşedintele ConsiliuluiJudeţean Timiş, dl.Titu Bojin,marţi şi joi, între orele 11-13. În-scrierile se fac în ziua desfă şu -rării audienţei la Registra tură,telefoane 0256/406 406, 0256/406 413.

La vicepreşedintele C.J.Timiş, dl. Ionel Călin Dobra,luni, între orele 11-13. Înscrie -rile se fac zilnic la secretariatulcabinet vicepreşedinte, camera207, telefon 0256/406 334.

La vicepreşedintele C.J.Timiş, dl. Florian Zanfir, mier-curi, între orele 11-14. În scrie - rile se fac miercuri, între orele8-10, la Registratură, telefoane0256/406 406, 0256/406 413.

La secretarul general alC.J.Timiş, dl. Ioan DănuţArdelean, vineri, între orele 11-14. Înscrierile se fac vineri, întreorele 8-10, la camera 201, tele-fon 0256/406 324.

3

mai 2016AGENDĂ

IMIŞ

coMPoNENŢA coMISIILoR DE SPEcIALITATEa) comisia economică1. Bologa Gheorghe - preşedinte2. Radu Marina - Rodica - secretar3. Stancu Filip - membru4. Lelescu Tiberiu-Procopie - membru5. Juravle Petru - membru6. Lăzureanu Aurel - membru7. Daviţoiu Ion - membru

b) comisia de urbanism, amenajarea teritoriului, lucrări publice şi protecţia mediului1. Mihoc Marcel - preşedinte2. Costa Cosmin-Lăscuţ - secretar3. Cutu Dorin-Pompiliu - membru4. Szatmari Ioan-Ştefan - membru5. Cocean Liviu-Marius - membru6. Plavoşin Deian-Dan - membru7. Stanciu Pompiliu - membru8. Bojin Mihăiţă - membru

c) comisia pentru agricultură şi dezvoltarerurală1. Lăzureanu Aurel - preşedinte2. Daviţoiu Ion - secretar3. Petrescu Balint - membru4. Vasile Marian Constantin - membru5. Lelescu Tiberiu - membru

d) comisia pentru cultură, învăţământ,tineret şi sport1. Negoiţă Adrian Valentin - preşedinte

2. Păşcuţă Adrian - secretar3. Popescu Marin - membru4. Bitea Nicolae-Florin - membru5. Pau Radu-Adrian - membru

e) comisia pentru sănătate şi protecţie socială1. Borha Liviu - preşedinte2. Crăciunescu Gabriela-Rodica - membru3. Moldovan Paul-Bogdan - membru4. Gavriliţă Bianca - Miruna - membru

f) comisia pentru administraţie publică locală1. Demea Dorel-Ioan - preşedinte2. Stancu Traian - secretar3. Marinconi-Marcu Flavia - membru

-Steluţa-Georgeta4. Plavoşin Deian-Dan - membru5. Pau Radu-Adrian - membru6. Cutu Dorin - membru

g) comisia pentru relaţii şi cooperare internă şi externă1. Rus Alain-Florin - preşedinte2. Gaita Oana-Dana - secretar3. Ritivoiu Mihai - membru4. Crişan Teodor Adrian - membru5. Crăciunescu Gabriela- Rodica - membru

Publicaţia „Agendă c.J.T.“este supliment al Monitorului oficial

al consiliului Judeţean Timiş.Apare în baza O.G. nr. 75 din 28.08.2003

colegiul de redacţie:Ada Marincu, Jana Lavrits, Cornel To dor,Cornel Bogdan, Claudiu Manole, MarcuSma ran da, Agneta Kardoş, BogdanNădăştean

Consilier editorial:

Dinu Barbu

Administrare ediţie electronică:Mariana Brânzan

FOTO: Constantin Duma

Prepress & tipar:West Tipo Internaţional

Timişoara

ISSN: 1842-323XRedacţia: Telefon: 0256/406 330,

0256/406 401

0727/232 822

e-mail: agenda.cjtimis@gmail.com

www.cjtimis.ro

IMIŞ

AGENDĂ

R. Dle preşedinte Titu Bojin, prin ho -tărâre de guvern, Muzeul Banatului dinTi mișoara a devenit Muzeul Național alBanatului.

Titu Bojin: Este primul muzeu din vestulțării care primește acest titlu binemeritat. Tit -lul are şi efecte în plan profe-sional, cultural şi social.Mu ze ul, de exemplu, poateparticipa nu doar la pro iectenaţionale, ci şi la pro iec te înpar teneriate in ter na ționale.Cer cetătorii ştiinţifici sunt şiei recunoscuţi în plan in ter -naţional. Este o premieră, unacare va intra în istoria Bana -tu lui! Fie că unora le place saunu, avem acum, sub sem -nătura mea, acest titlu șiangaja mentul că vom asigurafon durile necesare pentru ma-jorarea cu 25% a salariilorpentru an gajații Muzeului.Sperăm să urmeze în viitorulapropiat Mu zeul de Artă și Muzeul SatuluiBănățean, pentru că ambele merită aceasta.

R. E un titlul binevenit, dar mai edestul de lucru la reabilitarea muzeului!

T.B. Aşa este. Suntem în faza de rede -punere a proiectului de cinci milioane deeuro, pentru că atât prevede acum axa pe cul-tură, nu putem primi mai mult de cinci mil-ioane. Urmează să vedem care este va loareatotală a lucrărilor, în funcție de ce se aprobăși eu sper să se aprobe. Nu am făcut decât săreducem anumite acțiuni din proiectul vechi,imposibil de realizat. Se va face proiectul pecele cinci milioane de euro, cu diferența re-spectivă, dacă va costa mai mult, pe care ova da Consiliul Județean Timiş. Sper ca pânăla 1 decembrie 2018 muzeul să îşi redeschidăporţile în centrul Timișoarei.

R. Una dintre problemele rămase înaer, să zic aşa, este realizarea centurii mu-nicipiului Timişoara.

T.B. Șoseaua de centură a Timișoarei adevenit, ca acum patru ani, subiect de cam-panie electorală. Deocamdată, centura nu sepoate realiza pentru că nu aparține Consiliu-lui Judeţean Timiş! Toți ne dorim centură,sunt unul dintre cei mai mari susținători alaces tei mari lucrări de infrastructură rutierăși singurul care a participat la discuțiile des -pre masterplan, dar centura aparțineCNADNR. Consiliul județean va sprijini tot

ce înseamnă avize, dar pro iectul, în valoarede 100 mi lioane, nu poate fi sus ținut, pentrucă ar în semna tot bugetuljudețului Timiş! Un ase -menea obiectiv major deinfrastructură se reali zea -

ză doar da căexistă o re la -ţie realis tă,co rectă, dec o n l u c r a r ema ximă întreprimar, pre șe -dintele consi -liului ju de țeanși, mai ales,

guvern! Consiliul Județean Timiș a demarattotuși proiectele privind descărcările supli-mentare de pe autostradă și acestea vor fi fă-cute. Este vorba de descărcarea de la Ghizela

și cea de la Bet hausen, care aparțin de Consi -liul județean și de administraţia locală, depri mării. A treia des cărcare dorită, la Sînan-drei, aparține Di rec ției de Drumuri Re-gionale. În perioada ur mătoare urmează sădemareze proiectarea și execuția pentru toatecele trei des cărcări.

R. A fost semnat contractul pentrumult dorita macara de 70 de metri înăl -ţime!

T.B. Doamne ajută! Reprezentanții noş -tri, ai Consiliului Județean Timiș, au semnat,miercuri, 18 mai, contractul pentru utilajulcare va intra în dotarea Inspectoratului pen-tru Situații de Urgență (ISU) Banat. E opromisiune făcută anul trecut şi m-am ţinutde cuvânt. Utilajul va fi furnizat la un preț

de 5,2 milioane de lei, deși valoarea estimatăera de 6 milioane. Din banii economisiți vor

fi cumpărate, tot pentru ISU,salvări. Este un utilaj mai multdecât necesar. Cei de la ISU nuau posibilitatea să poată inter-veni, în caz de nevoie, la clădiriînalte - Catedrala Mitropolitană,City Business Center, nocturnade pe sta dionul «Dan Păltinișanu», la blocu -rile înalte cu 10 etaje.

R. Sunteţi, Consiliul Ju deţean, în luptăcu Zika…

T.B. Am primit mai multe adrese trimisede Direcţia de Să nătate Publică, DirecţiaSanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Ali-

mentelor Timişşi Auto ritateaNaţională Fito -sanitară. Suntavertizări refe -ritoare la vi ru -sul Zika. Esteun virus peri -cu los, aşa căac ţiunea de de -

z insecţie împotriva virusului este una abso-lut necesară, Zika provocând, pe lângădis confort, şi transmiterea unor boli gravecare duc la decese rapide şi la malformaţiicongenitale. C. J. Timiș a adoptat și în 2016un proiect similar, care venea și în sprijinulPrimăriei Ti mișoara, rămasă fără posibili-tatea dezin sec ţiei necesare...

R. Domnule pre şedinte, aţi adresat re-cent o scrisoare des chisă ministrului agri-culturii, lucru mai puţin obişnuit...

Titu Bojin: Am fă cut-o pentru că paore-lui i-a ajuns cuţitul la os! Un singur exem-plu: suntem ultima ţară din UE care nu şi-aplătit integral subvenţiile către niciun fer-mier! Sunt foarte mulţi care nu au primit niciun leu din drepturile cuvenite! Crescătorii de

animale suferă la fel de mult. Nu cunoscniciun crescător de animale care să fi primitsub venţia pe cap de animal. Apoi, nu ştiudacă vor mai avea unde să-şi vândă laptele,brânza sau carnea. Aşa ceva nu este posibil

într-o ţară europeană! Multe dintre treburileagriculturii s-ar fi rezolvat mai repede şi maiuşor dacă era reali zată des centralizarea, iaro parte din acţiunile şi acti vităţile specificeministerului erau dirijate şi coordonate lanivel judeţean.

R. Judeţul Timiş a finalizat Proiectulprivind gestiunea deşeurilor, ceea ce mar -chează o premieră naţională.

T.B. După judeţul Bistriţa Nasaud, sun-tem a doilea judeţ din ţară care finalizeazăacest important proiect, implementat deCon siliul Judeţean Timiş cu sprijinul Asoci-aţiei de Dezvoltare Intercomunitară DeşeuriTimiş. Valoarea de implementare a fost de162.201.736 de lei, o valoare de fi nanţarefoarte mare, cea mai mare parte ve nind dela Uniunea Europeană. Au fost im plicatetoate unităţilor admini strativ-te ri toriale dinTimiş, cele 99 de primării, ca şi Consiliuljudeţean, criteriu absolut obligato riu.Proiectul a avut un scop principal, şi anumeimplementarea unui sistem integrat de man-agement al deşeurilor în judeţ şi realizareaprogramului de investiţii pentru judeţulTimiş. Au fost îndeplinite obligaţiile asumateîn sectorul deşeuri şi s-a asigurat în acelaşitimp îmbunătăţirea calităţii mediului şi acondiţiilor de viaţă ale locuitorilor ju de ţului.Vreau să mulţumesc echipei care a coordonatacest proiect de o valoare foarte mare, man-ager fiind domna Marieta Mate escu dincadrul C. J. Timiş

cornel ToDoR

PENTRU MAI BINELE TIMIŞENILOR

4

mai 2016AGENDĂ

IMIŞ

C.J.Timiş - casa cea mare, pentru cei fără casăConsiliul Judeţean Timiş are oameni de suflet, care nu

au lăsat nicio clipă în îndelungă deznădejde cea mai năpăs-tuită categorie a populaţiei judeţului: copiii şi bătrânii fărăfamilii, fără adăpost, singuri, neajutoraţi, cu nevoi intelec-tuale speciale, sau pe care familiile i-au înlăturat fără niciocăinţă. Şcolile speciale preluate de C J Timiş în administrareau avut ele însele probleme: activitate desfăşurată în imobilecu alţi proprietari decât administraţia judeţeană, dar care tre-buiau să le asigure copiilor spaţii adecvate şi sigure, le-areno vat sediile şcolilor, le-a creat internate şi săli speciale încare şi micuţii să se poată simţi bine, şi să se poată obţineprogrese în activitatea lor, pe măsura putinţei fiecăruia.

Pentru aceste obiective, CJTimiş a alocat în ultimii anibani, deloc puţini, aproape 40% din bugetul Consiliului. „Înjur de 37% din buget s-a dus pe probleme sociale. Am reuşitsă continuăm investiţiile în domeniul Direcţiei de Protecţiea Copilului, în domeniul social, la şcolile şi liceele cu pro -bleme speciale, din subordinea C J Timiş. Am reuşit să alo -căm sumele necesare cumpărării clădirii Şcolii Ciumă geanu,se negociază de către comisii şi sper ca anul acesta să fiecumpărată. Un sediu pentru Centrul Şcolar pentru Educaţie

Incluzivă «Dumitru Ciumăgeanu» din Timişoara, care să fieproprietatea C.J.Timiş a fost şi este stringent necesar, întrucâtnefiind proprietate, nu se poate investi, iar cei care au desuferit cel mai mult sunt copiii. Imobilul în care-şi des-făşoară activitatea copiii cu nevoi speciale de aici este în pro-prietatea Ordinului Surorilor de Notre Dame, pentru careC.J. Timiş plăteşte o chirie anuală de 40.000 de euro. Nuputem vorbi despre investiţii în consolidarea acelei clădiri,pentru că nu e a noastră şi nu ne permite legea. Sper caaceastă comisie pe care am ales-o să poată negocia variantacumpărării şi să putem discuta, apoi, şi despre consolidareaclădirii din punct de vedere seismic”, spune Titu Bojin.

Liderul Consiliului Judeţean îşi doreşte să se finalizeze câtmai repede cumpărarea clădirii, pentru că ştie că se vor puteaface investiţii în interior, care vor avea efecte benefice asupracopiilor şcolarizaţi acolo, iar aceia sunt copii cu deficienţementale severe, copii cu tulburări din spectrul autist, copii careau nevoie de un climat afectiv şi educogen propice.

C.J. Timiş a alocat bani şi pentru Centrul de Resurse şiAsistenţă Educaţională (CRAE) „Speranţa”, în condiţiile încare spaţiul de desfăşurare a activităţilor zilnice presupunesuprafeţe mai mari, întrucât numărul copiilor cu dizabilităţicare se adresează acestui centru, este în continuă creştere.„Am alocat bani şi pentru liceul«Speranţa», pentru care se va construio clădire nouă, pe lângă lucrări demodernizare şi de reparaţii la toateşcolile speciale pe care le avem, chiarşi în teritoriu, la Lugoj, la Periam, laRecaş sau la Ciacova”, precizează Bo -jin. Conducerea de la Centrul „Sper-anţa” nu poate decât să se bucure căaleşii judeţeni au cuprins ca obiectivde investiţii pentru acest an reactu-alizarea documentaţiei şi demarareaexecuţiei construirii unei clădiri caresă fie destinată funcţionării şcolii.„Acest lucru este o necesitate, încondiţiile în care spaţiul în care nedesfăşurăm activităţile în prezent se

află doar în administrarea C.J. Timiş şi, prin urmare, nuputem aduce îmbunătăţiri majore; creşte anual numărul decopii cu dizabilităţi care ni se adresează (peste 300), fiindnevoiţi să-i trecem pe listă de aşteptare; la nivelul judeţuluisunt reduse alternativele de servicii similare gratuite”, spunreprezentanţii Centrului „Speranţa”.

Problemele acestor copii fără copilărie nu se rezumă doarla actul educaţional, atâta cât poate fi pe măsura capacităţiilor, ci şi la hrană. Sunt copii care au şi regim de internat, iarla sfârşit de săptămână pot pleca acasă, dar din păcate,acolo dau de sărăcia cruntă. Nu de puţine ori, ei îşidoresc să revină cât mai repede în centre, pentru căau trei mese pe zi asigurate. La întrebarea personalu-lui din aceste centre: „Ce ai mâncat acasă?”, răspunsulmicuţilor este „seara, un ceai cu pâine”.

“C.J. Timiş a reuşit să majoreze şi alocaţia dehrană zilnică la toţi copiii din sistem şi totodată amreuşit să dăm şi cei 12% din hotărârea de guvern dintoamna trecută, care i-a ajutat extraordinar de mult,pentru că a stabilizat cât de cât salariile şi oamenii,pentru că nu a vrut să se mai ducă nimeni, fiind un

domeniu extrem de delicat”, completeazăBojin.

Munca în aceste şcoli nu este deloc uşoară.Este un mediu deprimant, mai ales pentrutineri dascăli, care au cu totul altă imagine despre ceînseamnă munca la catedră, cu performanţe de un altnivel şi de o altă factură. În astfel de şcoli este nevoiede conlucrare a unor echipe multidisciplinare formatedin profesori psihopedagogi, profesori itineranţi, pro - fe sor-educator, învăţător-educator, kinetoterapeuţi,medic psihiatrie pediatrică, asistent social, asistentmedical, care să asigure copiilor cu cerinţe edu-caţionale speciale accesul la educaţie incluzivă, pre-cum şi la servicii de specialitate educativ-terapeutice,care să-i ajute să fie integraţi în/prin comunitate şi săse evite stigmatizarea, excluderea sau marginalizarealor. Aşadar, într-un astfelde mediu, nu poate

rezista oricine, conducerile şco-lilor îi avertizează pe dascăliinoi că fără foarte multă dăruirenu pot face faţă. Unii pleacă,alţii rămân să înfrunte greutăţileşi să lupte pentru viaţă alături deaceşti copii.

Pe de altă parte, pentru copiiicare provin din familii foartesărace, C.J Timiş a alocat sumepentru cumpă rarea de re chizite,manuale, le-a asigurat trans-portul şco lar, materiale cultural-sportive, pentru a preveniabandonul şcolar. Acţiunile so-ciale ale CJT nu se opresc aici,pentru că „socialul” nu se lim-itează doar la copii, după cumspuneam, ci şi la persoanelevârstnice neajutorate. „Ne stră-duim să preluăm acum cele două cămine de bătrâni. Noi amdat Hotărârea de Consiliu Judeţean, iar Consiliile LocaleComloş şi Jimbolia au dat şi ele hotărârile. Aşteptăm să

vedem răspunsul la solicitarea făcută de noi la MinisterulMuncii şi Protecţiei Sociale pentru a putea prelua în totalitatecele două cămine. Din acest punct de vedere, mă simt mulţu-mit şi eu şi Consiliul Judeţean, că am putut face ceva pe liniaprotecţiei sociale pentru copii şi bătrâni”, explică liderul ad-ministraţiei timi şene.

Deşi nu este încă în grădina C J Timiş, administraţiajudeţeană a mai alocat fonduri pentru cele două cămine debătrâni din Comloşu Mare şi Jimbolia, întrucât acestea nu

puteau funcţiona doar cu finanţare de la bugetul local. LaComloşu Mare îşi duc bătrâneţea în jur de 90 de persoanedin tot judeţul, fiecare având propria cameră. Căminul arecantină, clădire administrativă şi centrală pe combustibilsolid. La Căminul din Jimbolia sunt 60 de vârstnici, pentrucare a fost alocată suma de opt sute de mii de lei. Conformdatelor Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie SocialăTimiş, în prezent funcţionează în sistem public, ca furnizoriacreditaţi pentru servicii rezidenţiale pentru persoane vârst-nice Căminul pentru Persoane Vârstnice (situate pe str. I.Klein) cu 84 de locuri, Direcţia de Asistenţă Socială Comu-nitară Lugoj – Cămin pentru Persoane Vârstnice cu 20 de

locuri, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi ProtecţiaCopilului cu trei centre de îngrijire la Ciacova, acestea având110, 45 şi 50 de locuri. În sistem privat, există Arhiepiscopia

Timişoara (în curs de acreditare) cu12 locuri, Serviciul de Ajutor Maltezcu 20 de locuri, Uniunea AdamMuller Guttenbrunn cu două cămine,unul în Timişoara de 80 de locuri şiunul în Bacova de 17 locuri, AsociaţiaGerro de la Buziaş – cu 25 de locuri,Asociaţia Aniteheim Lugoj – cu 16locuri, Asociaţia Caritas Banat Sanc-tus Gerhardus Ciacova cu 50 delocuri, Asociaţia Fabian (Timişoara)cu 40 de locuri, Federaţia Caritas aDiecezei Timişoara cu două centre,unul de 10 locuri şi altul de 12 locuri.

claudiu MANoLE

În urmă cu doi-trei ani dascălii de la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă „Dumitru Ciumăgeanu”l-au invitat şi l-au avut ca oaspete pe liderul trupei „TAXI” Dan Teodorescu, aflat la Timişoara pentru asusţine un concert. Cele care i-au făcut invitaţia au fost profesoarele lui Edi, un băiat de 15 ani, care

suferă de autism, dar care este mare fanTaxi. Dan Teodorescu a fost o surprins defaptul că Edi, diagnosticat cu autism lavârsta de şapte ani, a cântat alături de el în-treaga piesă „Cele două cuvinte”. Teo do -res cu a declarat că a fost copleşit deper formanţa copilului, că întâlnirea cu Edia fost un moment unic, care nu i s-a maiîntâmplat până atunci, şi că profesorii de laCentrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă„Dumitru Ciumăgeanu” sunt nişte dascălimerituoşi. C.T

5

mai 2016AGENDĂ

IMIŞ

Cel mai vechi canal navigabil din România actuală a fostconstruit în urmă cu trei veacuri, de austrieci. Mulţi românidin restul ţării râdeau pe la începutul anilor 2000, când TituBojin, director pe atunci la Apele Române Banat, a demaratun proiect curajos, vorbind despre curăţarea drumului de apăa Canalului Bega, numit decolmatare. Cei din sudul ţării nuînţelegeau ce înseamnă decolmatarea canalului. Au urmatani de muncă serioasă, de probleme cu banii care nu erau ni -ciodată suficienţi. Au lucrat mai multe entităţi administrative,inclusiv C.J.Timiş la acest proiect, care poate fi exploatatturi s tic, economic, social.

Preşedintele C.J.Timiş, Titu Bojin, cel care a deschisprocedu rile pentru prima etapă a redevenirii Begheiuluicanal navigabil, prin decolmatarea până la frontiera cu Ser-bia, afirma că din punctul de vedere al lucrărilor pentru navi -gabilitate: „Putem spune că lucrările sunt încheiate. Putemspune că pe Bega putem naviga, azi, până la nodul hidro -tehnic de la Sânmihai, unde nodul, împreună cu ecluzele,este în lucru, reparăm ecluzele care nu au mai fostfuncţionale după 1958. După încheierea reparaţiilor se vaputea naviga pe Bega spre Uivar şi mai departe, spre graniţacu Serbia. (...). Având în vedere scumpirea carburanţilorpoluarea tot mai masivă, posibilităţile de transport industrialpe apă, comercial, cred că vor putea prinde viaţă”, spuneapreşedintele Titu Bojin.

Strategia comună de dezvoltare şi valorificare a poten -ţialului turistic al Canalului Bega în zona trans frontalierăRomânia-Serbia a fost fost aprobată deja, anul trecut, de con-silierii judeţeni. În cadrul proiectului s-au derulat lucrărilede dragare, ecologizare, consolidare, reparaţii ale malurilor,prin Administraţia Bazinală de Apă Banat, iar tronsonul timi -şorean al Canalului Bega a devenit navigabil, atât cât săpoată menţine la apă vaporaşele. Dar există şi un al treileaproiect, potrivit lui Titu Bojin, şi anume „să adunăm toateaceste entităţi, primăriile localităţilor până la graniţa cu Ser-bia şi toate primăriile din Serbia de pe tot traseul până la văr-sarea în Dunăre a Begheiului, pentru a putea crea un pro iectfoarte bine dirijat, care poate aduce satisfacţii”.

Conform strategiei, până în anul 2030, bazinul bănăţeanal Canalului Bega va deveni unul dintre punctele de atracţiepreferate ale turiştilor, pe care cei doritori se vor puteaplimba cu vapoare uşoare de agrement, din România pânăîn Serbia, dar şi pe teritoriul ţării vecine.

Primul pas s-a făcut de autorităţile locale din Timiş şi deriveranii sârbi în cadrul studiului privind „Valorificareapotenţialului turistic de-a lungul Canalului Bega România -Serbia şi promovarea investiţiilor prioritare transfrontalierecomune”, derulat de administraţia judeţeană prin Agenţia deDezvoltare Timiş (ADETIM), proiect cofinanţat de UniuneaEuropeană prin Programul de Cooperare TransfrontalierăRomânia - Serbia şi care beneficiază de un buget total de500.000 de euro (din care 424.000 de euro reprezintă parteanerambursabilă, 44.000 de euro este cota de participare a Gu-vernului României, 6.780 de euro este contribuţia ConsiliuluiJudeţean Timiş şi cu 24.000 de euro, a partenerilor sârbi).

„Noi gândim valorificarea Begheiului într-o viziune maiamplă, nu ne limităm la canal, ci ne gândim şi la dezvoltareaeconomică din zona riverană. Ne interesează atât transfor-marea Canalului Bega într-o destinaţie turistică facil vizi -tabilă, cât şi la extinderea şi diversificarea ofertei turistice,la creşterea calităţii serviciilor turistice, la renovarea, reabili -

tarea, modernizarea şi construirea infrastructurii posibile detransport a pasagerilor şi a nodurilor intermodale pentrucreşterea conectivităţii transportului de pasageri, terestru,fluvial şi aerian”, spunea Lucia Pătruică, manager de proiect.

În paralel, administraţiile locale riverane şi cea judeţeană,dar şi vecinii sârbi, schiţează, deja, evenimente de impact(cul turale, artistice, ecumenice, sportive, pachete de serviciituristice integrate etc), care să satisfacă dorinţele oaspeţilorce vor veni în zonă.

NODUL HIDROTEHNIC DE LA SÂNMIHAI,‘CHEIA’ NAVIGABILITĂŢII PE BEGA

Pentru a ne vedea visul împlinit, este nevoie ca nivelulapei să fie menţinut la cotele optime de navigabilitate, lucrucare depinde de sistemul de ecluze de la Nodul hidrotehnicde la Sânmihaiu Român, sistem construit tot în timpul Im-periului Austro-Ungar. Acest pas ar putea fi realizat printr-ocolaborare cu vecinii sârbi, pentru obţinerea finanţării nece-sare în cadrul Programului IPA România - Serbia trans-frontalier, proiectul calificându-se în etapa a doua deevaluare.

POTENŢIALUL ECONOMIC AL CANALULUI BEGA

Deşi poate părea o poveste îndepărtată, Timişul, prin Ti -mişoara, ca parte integrantă a judeţului, a demonstrat că esteprimul judeţ din ţară în care circulă vapoare de mici dimen-siuni, pentru călători. Acest lucru este impulsul care ne spunecă „se poate” şi că trebuie să privim cu îndrăzneală spre vii -torul nu prea îndepărtat. Să nu uităm că, în urmă cu zece ani,Bu cu reştiul râdea de bănăţeni că aceştia vor vapoare pe Begaşi faleze amenajate până la frontiera cu Serbia.

Putem dezvolta, în timp, un port internaţional industrialşi comercial, în Timişoara, cu implicarea administraţiilor lo-cală şi judeţeană, după repararea nodului de la Sânmihai, iarun port înseamnă prosperitate.

„Reluarea navigaţiei pe Bega ar crea o alternativă eco -nomică pentru transportul de mărfuri şi pasageri, în specialpentru cel al produselor de dimensiuni mari şi perisabilitatemică. Prin realizarea conexiunii cu Dunărea, este posibil ac-cesul direct la coridorul de transport VII - Dunăre-Mein-Rincare traversează Europa Centrală şi de Vest şi asigură legă-tura dintre Marea Neagră şi Marea Nordului. Între 1888-1950, o mare parte a transporturilor de la şi spre Timişoarase desfăşura prin portul dunărean Baziaş, cu care era legatăTimişoara prin calea feroviară Timişoara-Vîrşeţ-Iasnovo-Baziaş”, afirmă specialistul naval Alexandru Bărboi, şefulOficiului de Căpitănie Timişoara.

Bega este primul canal navigabil de pe teritoriul actualal României, construit între anii 1728-1760. Amenajarea luidefinitivă s-a făcut mai târziu, pentru exploatarea bogăţiilorBanatului, dar şi pentru reducerea pericolului de inundaţii.În noiembrie 1732, pe canal a circulat primul vapor, până laPancevo. Din cauza dificultăţilor de navigare, în special anumeroaselor praguri de nisip, traseul a fost abandonat. Înanul 1857, Canalul Bega a fost utilizat pentru transportulunui lot de patru locomotive aduse la Timişoara din Austria,cu care au fost înzestrate primele garnituri de tren care aucirculat pe relaţia Timişoara - Stamora Moraviţa - Iasnovo -Baziaş. Canalul Bega are o lungime de 44 km pe teritoriulRomâniei şi 72 km pe cel al Serbiei, este cale navigabilă efi-cientă şi ieftină până la Dunăre şi Rin, având o legătură di-rectă pentru transportul mărfurilor şi al pasagerilor până laRotterdam.

Pe Canalul Bega, de la Timişoara până la confluenţa cuTisa sunt construite şase noduri hidrotehnice, din care pe teri -toriul României sunt două (la Sânmihaiu Român şi Sânmi-haiu Maghiar), iar pe teritoriul Serbiei, patru. Primele cursede pasageri pe Canalul Bega au avut loc în anul 1869, când

se transportau anual, cu vapoarele, peste 50.000 de oameni,ajungând la peste 500.000 de oameni în 1944. La începutulsecolului XX, peste 500 de ambarcaţiuni comerciale tranzi-tau Canalul Bega. Portul Timişoara făcea legătura între Begaşi Tisa, şi Regensburg, iar apoi, prin transbordare pe Rin,până la Marea Nordului, facilitând transportul produseloragricole din Banat până la Viena, dar şi pe coasta Adriaticii.Transportul de mărfuri a fost întrerupt în timpul celui de-AlDoilea Război Mondial şi reluat în 1948, pentru ca în 1958să fie închis definitiv, iar cursele de pasageri au fost sistateîn 1967.

„Eu văd un port industrial construit în afara Timişoarei,deoarece un astfel de obiectiv presupune construirea unor

bazine mai mari, în care să poată andoca navele de transportmarfă. Pentru aceasta este necesară infrastructura: macarale,curent, toate dotările aferente. Portul ar urma să angajeze oa-meni - circa 100-200, în funcţie de activitatea care va avealoc aici. În primul rând, trebuie terminate ecluzele de la Sân-mihai şi Uivar, deoarece, fără ele nu putem face nimic, pen-tru că nu au cum să intre navele”, spune Alexandru Bărboi.

CANALUL BEGA, LEAGĂN SPIRITUAL ŞI CULTURAL AL BANATULUI ISTORIC

La fel cum Dunărea este un leagăn al Europei, Begapoate fi considerată leagănul spiritual şi cultural al Banatuluiistoric, un canal cultural care nu desparte, ci uneşte comu-nităţile, iar acest aspect este exploatat şi de Asociaţia Tim-işoara Capitală Culturală Europeană 2021. Astfel, CanalulBega va deveni elementul central al conceptului pe bazacăruia va fi promovată candidatura Timişoarei la titlul deCapitală Culturală Europeană (CCE) 2021, care va transmitemesajul legăturii dintre oameni, aspiraţii, valori şi idei. Totul,sub mottoul „Shine your light - Light up your city!”.

„Bega ne leagă de vecinii noştri din ţară şi din afară.(...).Conceptul nostru, de «Channel of Cultures», reflectă tocmaigeografia, valorile şi spiritul Timişoarei şi îmbină diversi-tatea culturală şi ideea de cooperare internaţională, ceea ceva contribui la promovarea unei imagini româneşti reprezen-

tative în context european. Canalul Bega - al cărui rol coagu -lant, dar şi de comunicare transnaţională şi trans-danubianăîl avem în vedere - devine punctul de referinţă al conceptului.Simbolistica lui face posibilă redefinirea vechiului şi nouluiînţeles al Timişoarei şi va ajuta la reinventarea identităţiioraşului, la integrarea lui în circuitul de valori al Europei”,spunea Simona Neumann, director al Asociaţiei TimişoaraCapitală Culturală Europeană (TCCE).

Din acest „Canal al Culturilor” pot deriva o serie de di-recţii de dezvoltare a programului, cum ar fi canale aleartelor, tineretului, de business, ale literaturii, sportului, iaraceastă combinaţie dintre cultura de limbă română a ma-jorităţii locuitorilor de astăzi şi pluralitatea moştenirilor is-torice valorificate pentru viitor reprezintă modelul unic subegida căruia Timişoara candidează la titlul de Capitală Cul-turală Europeană 2021.

claudiu MANoLE

Canalul Bega va deveni atracţia turistică euroregională, până în 2030

În data de 21 mai 2016 s-a desfăşurat la Giroc un simpozion internaţional având ca tematică „Mişcări de populaţii înBanat”. Simpozionul a fost iniţiat de Asociaţia „Ars Lumen”Giroc, Consiliul Local Giroc, Primăria Giroc, Asociaţia „MoiseBota” Giroc şi Liceul „David Voniga” din Giroc. Au participatpersonalităţi culturale din Banatul istoric printre care îi amin -tim pe dr. Ioan Haţegan, prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu,dr. Vasile Dudaş, pe dr. Teodor Groza Delacodru (Serbia), dnaAristida Gogolan, drd. Adela Marincu Popa, dnii prof. Ion Mu-rariu şi Octavian Gruiţa.

După un cuvânt mobilizator din partea dlui primar IonelToma, lucrările simpozionului au continuat dezbătând problemelegate de tematica propusă şi anume colonizări, emigrări, de-portări, exodul populaţiei de la sate spre oraş şi exodul ger-manilor spre ţara mamă. T.c.

În perioada 18 - 22 aprilie 2016, la Muzeul SatuluiBănăţean s-a desfăşurat Săptămâna Altfel, prin care instituţiagazdă a venit în întâmpinarea preşcolarilor şi a elevilor, cu oofertă generoasă, propusă sau cerută de vizitatori.

Pe lângă expoziţii, ghidaje, lecţii libere în Muzeu, anulacesta am continuat cu Atelierele de creaţie, gândite bineînţelespe categorii de vârstă. Pentru preşcolari am pregătit Atelierelecu jucării de hârtie (broscuţe, bărci s.a) desene şi pictură pe mi-croceramică (medalioane); pentru clasele I-VIII, Ateliere decreaţie în domeniul ţesătoriei (pe războiul de ţesut jucărie),brăţări ţesute, dar şi brăţări multicolore, împletite cu pai,podoabe, etc, iar pentru clasele de liceu am deschis Ateliere deconfecţionat brăţări cu noduri, aşa numitele „brăţări ale priete-niei”, podoabe din mărgele, ş.a.

Atelier preşcolari. Jucării din hârtie (broscuţe) şi desene cuCasa din Bata. Brăţări multicolore

În cadrul acestor Ateliere au fost invitaţi anul acesta şi meşteripopulari cunoscuţi, care ne-au învăţat să deprindem din tainelemeşteşugurilor populare, tradiţionale. Astfel în data de 18 şi 19aprilie, Viorica Lazăr din Seceani, judeţul Timiş, ne-a vorbitdespre războiul de ţesut şi despre meşteşugul tradiţional prac-ticat în satele noastre româneşti...

Meşter popular Viorica Lazăr, în mijlocul elevilor

În data de 19 aprilie meşterul popular Andrei Racu, dinBasarabia, ne-a vorbit despre „Păpuşile bunicii”, cu demon-straţii extrem de atractive, confecţiond păpuşi din cârpe.Povestea păpuşilor tradiţionale, alături de meşteşugul con-fecţionării lor, au avut un succes nemaipomenit.

Miercuri, 20 aprilie, am încercat o combinare a tuturormeşteşugurilor propuse, dar Atelierele de podoabe (cercei,mărgele şi brăţări din mărgele) au avut, se pare, cel mai mare

succes.În 21 şi 22 aprilie, 2016, doamna Adriana Bejan, din Timi -

şoara, alături de eleve şi doamne profesoare de la diverse liceedin Timişoara, ne-a învăţat meşteşugul confecţionării brăţărilorcu noduri, „brăţările prieteniei”, care a avut mare trecere în rân-dul tinerelor.

Deschis pentru colaborare, dar şi pentru reconstituire,Muzeul Satului Bănăţean se pregăteşte acum pentru o nouă săr-bătoare, Ziua copilului, din 1 iunie, 2016, cu o Expoziţie defilumenie organizată de doamna Dorotea Momir, după care, in-vitatul special Andrei Racu împreună cu soţia ne va face o nouădemonstraţie legată de „Păpuşile bunicii”, sperăm, în faţa unuipublic numeros.

Vă aşteptăm cu drag!

Dr. etnolog Maria MâNDRoANE,Muzeul Satului Bănăţean, Timişoara

AGENDĂ

IMIŞ

6

mai 2016

Săptămâna Altfel la Muzeul Satului Bănăţean

În 22 aprilie la Uzdin şi 7 mai 2016 laSăcălaz s-au desfăşurat lucrările Sim-pozionului internaţional „Oameni de seamăai Banatului”, acţiune ce caută să readucă înmemoria noastră chipuri de oameni ce aulucrat cu mintea şi inima pentru prestigiul

cultural al Banatului. Manifestare de lungătradiţie, deja ajunsă la cea de-a XX-a ediţie,a fost inţiată de Societatea Literar-Artistică„Tibiscus” din Uzdin.

La Uzdin în prima sesiune de comu-nicări s-au prezentat mai multe lucrări con-sacrate aducerii în memoria prezentă a unorpersonalităţi ale Banatului. De asemenea s-au mai des făşurat şi alte acţiuni, participarea

la Sfânta Liturghie, fiind sărbătorit hramulbisericii, participarea la vernisajul unei ex-poziţii de artă naivă, iar după masă s-a mersla Toracul Mare unde s-a dezvelit o placăcomemorativă a regretatului om de culturăşi ziarist, Pavel Filip.

Prezent la acest sim-pozion internațional, ju-rnalistul Nicolae Toma,din Lugoj, acum strămu-tat la Timişoara, aprezentat lucrarea “Ghe-orghe Luches cu, sol-datul credincios alBanatului”.

Poetul și publicistulVasile Barbu, pre -ședintele S.L.A. „Tibis-cus”, Uzdin, a conferitcu acest prilej două pre-mii pentru contribuțiiaduse la istoria Banatu-lui istoric.

Este vorba de Premiile “Dr. GligorPopi”, care pe anul 2016 au fost acordate luiMircea Măran, din Petrovăsâla (Serbia) șijurnalistului lugojean Nicolae Toma.

Cartea lui Nicolae Toma, “Lugoj 20 de-cembrie 1989 – revoluție, adevăr, dezinfor-mare, impostură”, apărută la EdituraEubeea, Timișoara, în 2015, a fost apreciatăși premiată pentru contribuția adusă la isto-

riografia românilor. Nicolae Toma a anunțatproiectul unei antologii de poezie româ -nească, Lugoj – Uzdin, motivaţia fiind călegătura dintre cele două localități o facerâul Timiș. Antologia va cuprinde poeziisemnate de poeți din Uzdin și Lugoj.

În data de 7 mai s-a consumat sesiuneade comu nicări în Banatul românesc a sim-pozionului internaţional „Oameni de seamăai Banatului”. Săcălazul, prin asociaţia cul-turală „Armonia”, a fost gazda ospitalieră aacestui important eveniment cultural.

La căminul cultural din localitate, în-cepând cu ora 10, au început lucrările sim-pozionului, prezidiul fiind format din:Vasile Barbu( preşedintele Societăţii Lite -

rar-Artistice „Tibiscus” din Uzdin), LiviuVasiu (consilier local) şi Gheorghe Blejuşcă(preşedintele Asociaţiei „Armonia”).

În cursul desfăşurării simpozionului s-au prezentat 15 lucrării consacrate în prin-cipal spiritualităţii şi culturii bănăţene. Aufost prezentate lucrări de sinteză şimedalione a unor ierarhi, preoţi, poeţi, is-torici, culegători de folclor, pictori, muzi-cieni, pietrari, primari, învăţători, animatoriculturali.

Acest simpozion este deosebit de impor-tant pentru culturabănăţeană fiindcăface muncă de resti-tuire şi aducere am-inte a unor oamenipeste care s-a aşter-nut vinovat colbuluitării. Lu crărilesimpo zi o nu lui re-suscitează oa meni şiidei ce au străbătutdemn şi luminoscursul istoriei aces-tei pro vincii adânczbuciumate şi me -reu supusă presiu-

nilor expansioniste ale statelor adiacentespaţiului românesc.

Ioan TRAIA

UZDIN-SĂCĂLAZ: „Oameni de seamă ai Banatului”

„Mişcări de populaţii în Banat”

7

mai 2016AGENDĂ

IMIŞ

O veste foarte bună a venit în luna mai pentru Muzeul de Is-torie al Banatului, aflat în subordinea Consiliului Judeţean Timiş,care a fost ridicat la rang de muzeu de interes naţional de cătreMinisterul Culturii şi care se va numi Muzeul Naţional al Banatu -lui. Acest lucru înseamnă foarte mult. După ani buni de demersurifăcute în acest sens, de autorităţile judeţene la Bucureşti, în sfârşit,li s-a recunoscut atât valoarea de excelenţi profesionişti ai celorcare din cenuşă refac documente şi vestigii descoperite de arhe-ologi, dar este apreciată şi valoarea patrimonială, materială amuzeului. Pentru ca un muzeu să devină de interes naţional, tre-buie să aibă minimum 40.000 de piese, în timp ce MuzeulNaţional al Banatului are aproape 500.000 de poziţii. Ridicareaîn rang a Muzeului Naţional al Banatului va aduce multe avantajeatât pentru instituţie, cât şi pentru comunitatea timişoreană, putândfi atrase inclusiv fonduri europene, ceea ce ar putea atrage dupăsine o altă performanţă, respectiv un sediu distinct cu rol de„muzeu în muzeu”, în care să fie expuse piesele LaboratoruluiZonal de Restaurare, care acum este total neco res pun zător pentrumiile de exemplare pe care le deţine.

„În primul rând, este o recunoaştere a valorii patrimoniale aMuzeului Banatului şi a specialiştilor care lucrează în acest dome-niu, de la muzeograf până la cercetător, conservator, restaurator,investigator. Avantajul practic este că printr-un muzeu naţional sepot atrage fonduri naţionale şi chiar europene. Muzeul Banatuluiîşi câştigă astfel locul în elita muzeelor din România. Vorbim deelita muzeelor, pentru că toate cele trei muzee din Timişoara,adică, cel de Istorie al Banatului, al Satului Bănăţean şi cel deArtă, sunt membre ale Consiliului Internaţional al Muze elor(ICOM), cu sediul la Paris”, spune dr. Dan Octavian Paul, co-ordonatorul Laboratorului Zonal de Restaurare din cadrul Muzeu-lui Naţional al Banatului, cel care a ajutat la revitalizareaMuzeului Brukenthal din Sibiu.

******

MUZEELE C.J. TIMIŞ DIN TIMIŞOARA, ÎN CIRCUITUL TURISTIC INTERNAŢIONAL

Cele trei muzee din subordinea CJT pot intra într-un circuitturistic a ceea ce înseamnă „city break”, turism urban, scurt, pe

MUZEUL NAŢIONAL AL BANATULUI

Casa Muzeului Naţional al Banatului este Castelul Huniade,care, cel mai probabil, va fi terminat de renovat şi va fi deschisde Ziua Marii Uniri, pe 1 Decembrie 1918. Lăcaşul de cultură

din Piaţa Huniadeva deveni una dintreprincipalele atracţiituristice atât pentruistoria aşezământu-lui, cât şi pentru co -lecţiile deţinute desecţiile componente.În curtea acestuimu zeu, au desco pe -rit cu şapte-opt aniîn urmă o fântânămedievală, în curteainterioară a lăcaşuluide cultură, care, înmod surprinzător,încă mai are izvoare

de apă, şi în care, potrivit legendei, Selim Paşa ar fi ascuns comoriinestimabile, în momentul în care turcii au fost nevoiţi să serefugieze din faţa trupelor lui Eugeniu de Savoya, în 13 septem-brie 1716.

MUZEUL DE ARTĂ

Până a face primul pas în galeriile de artă, vizitatorul nu poatetrece cu vederea splendoarea arhitectonică exterioară a PalatuluiBaroc, o clădire monumentală triseculară, construită între anii1752 - 1754, fostă reşedinţă a guvernatorului civil şi militar alBanatului, Claudius Florimund Mercy. După anul 1799, impună-toarea clădire devine Casa Comitatului şi prefectură. Între 1849şi 1860, Palatul Baroc serveşte ca sediu al Voivodinei Sârbeşti şia Banatului Timişan, pentru ca, din 1860, să redevină Prefectura

Timişului. În perioada postbelică, între 1955 - 1980, clădirea afost folosită de Institutul Agronomic, iar după 1980 spaţiul a fostdestinat Secţiei de Artă.

După ce faci primii paşi în muzeul propriu-zis, găseşti ocolecţie unică de lucrări şi obiecte personale ale pictorului Cor-neliu Baba, compusă din 90 de piese. Alte trei secţiuni includcolecţiile de artă contemporană, decorativă şi europeană. În patri -moniul lăcaşului de cultură se mai găsesc colecţii de picturăromânească, bănăţeană şi pictură religioasă, iar parterul este dedi -cat expoziţiilor temporare.

Colecţia de artă europeană este cea mai extinsă ca suprafaţăexpoziţională, cuprinzând picturi reprezentative pentru cele maiimportante şcoli de pictură europene, pe o perioadă care începedin secolul al XVI-lea până în secolul XX. Sunt reprezentate şco-lile de artă italiană, flamandă, olandeză, germană, austriacă şimaghiară. Exponatele prezente în Secţia decorativă sunt doar o

selecţie din cele peste 1.500 de piese prezente în colecţia muzeu-lui. Printre obiecte se găsesc piese de mobilier, faianţe şi porţela-nuri, căni de bere (produse în ateliere europene şi locale), ceasuri.Sunt reprezentate variantele stilistice baroc, rococo, clasic, empiresau biedermeier.

MUZEUL SATULUI BĂNĂŢEAN

Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara rămâne o atracţie tur-istică în orice sezon, îmbogăţindu-şi permanent oferta turistică,cu câte-o nouă gospodărie ţărănească tradiţională.

Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara doreşte să creezeimaginea unui sat tradiţional, eterogen, cu case ţărăneşti cu prispădeschisă, prelungită pe toată lungimea construcţiei sau parţială,cu acoperişul sprijinit pe stâlpi de lemn, decoraţi prin cioplire şicrestare, cu ornamente geometrice tradiţionale, ori cu acoperişuldin paie sau şindrilă, case de ţărani şi de meşteri olari, o biserică,o primărie, un atelier de rotărie, instalaţii tehnice ţărăneşti, mori,văiugi, oloiniţe, câteva podeţe şi o mulţime de obiecte reprezen-tative pentru simplitatea în care trăiau odinioară oamenii dinaceastă parte de ţară.

Foarte apreciate de turişti sunt casele tradiţionale din ţinuturileBanatului şi ale Crişanei din veacurile trecute, reprezentative fiindCasa din Bata (judeţul Arad, sec. al XVIII-lea), gospodăria dinCăpâlnaş (judeţul Arad, sec. al XIX-lea), cele două gospodării

din Chizătău (veacurile XIX-XX), gospodăria de olar dinJupâneşti (Timiş, sec al XIX-lea) sau biserica de lemn din Topla(Caraş-Severin, sec. al XIX-lea), dar şi casele tradiţionale ţărăneştide pe Aleea minorităţilor (slovacă, ucraineană, maghiară, ger-mană, sârbească, bulgărească sau a romilor).

Un recent proiect al Agenţiei de Dezvoltare Timiş (ADETIM)va transforma Muzeul Satului Bănăţean într-un spaţiu ‘viu’, fiindridicate patru case tradiţionale dotate corespunzător, fiecare cu unanumit specific meşteşugăresc: olărit, fierărie, ţesătorie şi agri-cultură. Cele patru gospodării se doresc a fi locuite de familii caresă primească turişti în vizită şi să le devină gazde şi ghizi.

Muzeul de Istorie a devenit Muzeul Naţional Banatul

CONCENTRICAO manifestare experiment-CONCENTRICA a cărei pre-

mieră a fost în 19 mai, joi, ora 1200 în Piața Libertății dinTimi șoara. Un prilej cu care Biblioteca Județeană Timiș„Sorin Titel” a propus cel mai mare și inedit eveniment delectură din istoria Timișoarei.

Cititori din cele mai diferite categorii socio-profesionales-au reunit în Piața Libertății din Timișoara. Titlul ma -nifestării pornește de la noul aspect al celei mai vechi piețedin Timișoara. Grupurilede cititori au acoperit „secțiuni” alecercurilor de cărămidă roșie care circumscriu piața. În acestformat, un text literar a fost citit integral, fragmentele salefiind repartizate câte unui reprezentant din aproape fiecaregrup, astfel încât lectura să fie efectuată de voci și figuri din-

tre cele mai diverse. Au participat bibliotecari, elevi, studențidin întregul județ, repezentanți ai altor instituții de cultură,ai I.S.U., Jandarmeriei, Retim,membri ai Asociaţiei Seniorilor,repre zentanţi ai Primăriei Timi şoa -ra, dar şi rugbyştii de la echipa desub 20 de ani ai echipei TimişoaraSaracens.

CONCENTRICA s-a des fășu -rat în spiritul consacrat al manifes -tărilor Bibiliotecii Jude țene Timiș„Sorin Titel”, încercând să reu -nească protagoniști din cele mai di -ferite zone sociale, fapt carere de finește statutul și impactul eve -

ni mentului cultural.Sute de timişoreni au

fost pre zenţi în Piaţa Liber -tăţii şi au citit din volumulde versuri „O casetă cuşerpi”, de Petre Stoica,unul dintre cei mai im por -tanţi poeţi şi traducătoripostbelici. Fie ca re cerc ceface parte din ima gineanouă a Pieţei Li ber tăţii afost reprezentat de câte ungrup de ti mi şoreni care a

citit un anumit fragment din „O casetă cu şerpi”, aşa căpractic cartea a fost dată din mână în mână şi citită în Piaţă.

“Concentrica” a fost un bun prilejpentru tânărul şi entuzias tul mana -ger general al Bibliotecii Ju deţeneTimiş, Tudor Creţu, să descrieevenimentul literar ca pe o bunămodalitate de a adapta structura deorganizare a spaţiilor urbane încare astfel de spectacole de lecturăvor pot fi organizate: “Ediția adoua nu se va mai desfășura aici șiva purta un nume dat de spațiul re-spectiv. Promovăm lectura pu bli -că, încercăm să consolidăm

tradiția lecturii publice în Timişoara și în România, cafenomen de incluziune socială (…) Toată lumea citește și eși un mod de a spune că strângem cercul ce e, de fapt, în jurulcărții...”

B. J. Timiş „Sorin Titel”, câştigătoare, în 2012 şi 2013, atrofeului de Cea mai bună bibliotecă din România la GalaIndustriei de Carte Bun de tipar, a lansat în ultimii ani con-cepte şi proiecte originale, chiar la nivel naţional: Pătura careciteşte, Picnic urban de lectură; Lecturi aprinse, Lecturi pu -blice în surse inedite de lumină; Fototeca B.J.T., scriitori înipostaze „profesionale” unice; “LitVest, vestival naţional deliteratură”.

M.B.

8

mai 2016AGENDĂ

IMIŞ

După trei zile de spectacole, de readucereîn faţa publicului a tradiţiilor, obiceiurilor,dansurilor, cântecelor, costumelor şi a graiu-lui bănăţean, ediţia din anul 2016 a Festiva -lului-concurs „Lada cu zestre” şi-a desemnatcâş tigătorii.

Secţiunea„Coregrafie”

Subsecţiunea „Ansambluri de cântece şidansuri”: Premiul I: Ansamblul „CununaTimişului” - Ghiroda şi Ansamblul „Ghio-celul” - Giroc; Premiul II: Ansamblul„Sânzâiene bănăţene” - Giarmata; PremiulIII: Ansamblul „Izvoraşul” - Buziaş şiAnsamblul „Flori din câmpie” - GiarmataVii, comuna Ghiroda; Ansamblul „Datina” -Ghiroda; Menţiuni: Ansamblul „Hora Be-linţului” - Belinţ şi Ansamblul „HoraPişchiei” - Pişchia.

Subsecţiunea „Ansambluri pe generaţii”:Premiul I: Ansamblul „Cununa Timişu-lui” - Ghiroda; Premiul II: Ansamblul„Ghiocelul” - Giroc; Premiul III: Ansamblul„Boldureanca” - Boldur.

Subsecţiunea „Ansambluri de obiceiuri”:Premiul I: Ansamblul „Datina”, din Ghi-roda, cu „Cămaşa de izbândă” şi Ansam-blul „Ghiocelul” din Giroc, cu „Nunta”;Premiul II: dansatorii din Chişoda, comunaGiroc, cu „Mătcălăul”; Menţiuni: „Sân zâie -

nele” din Urseni, comuna Moşniţa Nouă şi„Obicei” din Sebeş, artiştii amatori din Albi -na, comuna Moşniţa Nouă.

Subsecţiunea „Dansuri de fete”: PremiulI: Ansamblul „Brestoviceana” - Brestovăţ;Premiul II: Ansamblul „Flori de iasomie” -Şag.

Subsecţiunea „Dansuri de băieţi”(Căluşari): Premiul I: Ansamblul „Flori

din câmpie” - Giarmata Vii, comuna Ghi-roda; Premiul II: Ansamblul „Ghiocelul” —Giroc; Premiul III: Ansamblul „Dudeşteana”- Dudeştii Noi.

Subsecţiunea „Solişti dansatori perechi”:Premiul I: Ionel şi Isabela Şipoş - Giroc;Premiul II: Daniel Chira şi Cristina Bădălău- Ghiroda; Premiul III: Cristian Spoeală şiAndrada Olaru - Giarmata şi Râul Lazăr şiCosmina Dejeu - Giarmata Vii, comuna Ghi-roda; Menţiuni: Cristian Rădoi şi ManuelaSafta - Dudeştii Noi şi Denis Toma şi DenisaŞoldan - Belinţ; Premiul pentru autenticitate:Liviu Mircu şi Velinca Ciure - Orţişoara;Premiul tinereţii: Dans solistic copii - Giroc-Chişoda.

Subsecţiunea „Grupuri de dansatori”:Premiul I - Chişoda, comuna Giroc; Pre-miul II: Giarmata Vii - comuna Ghiroda;Premiul III: Sânmihaiu Român; Menţiuni:Urseni - comuna Moşniţa Nouă şi comunaDudeştii Noi; Premiul pentru păstrarea

jocurilor tradiţionale: Răchita, comunaDum brava, şi Pietroasa.

Subsecţiunea „Formaţii mixte sub 14ani”: Premiul I: „Hora micilor bănăţeni”- Ghiroda; ,Bănăţeanul” - Găvojdia; Pre-miul II: Giroc-Chişoda, Ghilad, Recaş; Pre-miul III: Gătaia, Dudeştii Noi; Menţiuni:Giulvăz, Belinţ, Chevereşu Mare, Checea.

Subsecţiunea „Formaţii mixte peste 14ani”: Premiul I: Ansamblul „Ghiocelul” -Giroc şi Ansamblul „Cununa” - Ghiroda;Premiul II: Recaş şi Sânnicolau Mare; Pre-miul III: Giarmata şi Voiteg; Menţiuni: Tra-ian Vuia şi Ghilad; Premiul special pentrupăstrarea jocurilor tradiţionale din Banat:Ansamblul „Datina” - Ghiroda.

Subsecţiunea „Grupuri de dansatorietnii”: Premiul I: Tormac - dans maghiar;Premiul II: Dudeştii Noi - dans german; Pre-miul III: Deta - dans maghiar; Menţiune -Checea - dans croat.

Subsecţiunea „Grupuri de dansatori etniicopii”: Premiul I: Sânnicolau Mare - dansmaghiar; premiul II: Deta - dans german;Premiul III: Deta - dans sârbesc; Menţiuni:Biled - dans german, Dudeştii Vechi - dansbulgăresc, Variaş - dans german.

Secţiunea muzicalăSubsecţiunea „Tarafuri populare”: Pre-

miul I: Taraful comunei Giroc; Premiul II:„Hora Belinţului” - Belinţ.

Subsecţiunea „Orchestre folclorice”:Premiul I: Ansamblul „Cununa Timişu-lui” - Ghiroda.

Subsecţiunea „Grupuri instrumentale”:Premiul I: comuna Dudeştii Noi; PremiulII: oraşul Buziaş; Premiul III: comunaPişchia; Menţiune: comuna Ghilad.

Subsecţiunea „Fanfare”: Premiul I:Fanfara Bisericii Baptiste din Bucovăţ,comuna Dumbrava; Premiul II: Fanfara detineret - comuna Giroc.

Subsecţiunea „Coruri mixte”: Premiul I:Corul „Floris” - oraşul Jimbolia; PremiulII: Corul Bisericii Ortodoxe Române Ghi-roda; Premiul III: Corul „Sfântul Dimitrie”al Bisericii Ortodoxe Române Dudeştii Noişi Corul din Deta.

Subsecţiunea „Cor bărbătesc”: PremiulI: Corul „Sfântul Dimitrie” al Bisericii

Ortodoxe Române Dudeştii Noi; PremiulII: Corul Parohiei Ortodoxe Române Com-loşu Mare.

Subsecţiunea „Grupuri corale de adulţi”:Premiul I: „Dudeştenii” - Dudeştii Noi;Premiul II: „Izvoraşul” - Buziaş; Premiul III:Corala „Comloşana” - Comloşu Mare.

Subsecţiunea „Grupuri corale de copii”:Premiul I: Grupul coral din Periam.

Subsecţiunea „Rapsozi populari”: Pre-miul I: Viorica Lazăr - Orţişoara; PremiulII: Florentin Mărgineanţu - Jebel; PremiulIII: Doru Gilezan - Săcălaz; Menţiuni: Ghe-orghe Ciupav - Orţişoara şi Iulia Bimbiră -Checea.

Subsecţiunea „Solişti vocali ai etniilor”:Premiul I: Doriana Talpeş (etnia bulgară)- Giroc; Premiul II: Deiana Miroslav (etniasârbă) - Checea şi Jiva Crastin (etnia sârbă)- Săcălaz; Premiul III: Bianca Opariuc (etniasârbă) - Giroc.

Subsecţiunea „Solişti vocali, vârsta 8-12ani”: Premiul I: Laura Cioară - Periam;Pre miul II: Adorian Drăgoi - Lugoj; PremiulIII: Roxana Goia - Sânpetru Mare; MenţiuniI: Anda Sabadoş - Liebling şi MinodoraCadar - Găvojdia; Menţiuni II: Denisa

Gavriluţ - Fârdea şi Denisa Scrofan - Gătaia;Premiul special al tinereţii: Sorina Petric -Giroc.

Subsecţiunea „Solişti vocali, vârsta 13-18 ani”: Premiul II: Simona Bădulescu -Periam; Premiul II: Sebastian Râmneanţu -Buziaş; Premiul III: Gabriela Popovici -Chevereşu Mare şi Dorinei Gavriluţ -Fârdea; Menţiune: Marius Călin Bălu - Ghi-roda.

Subsecţiunea „Solişti vocali, vârsta peste18 ani”: Premiul I: Florin Pistrilă - Giroc;Premiul II: Iasmina Iova — Giroc; PremiulIII: Cristian Spoială - Giarmata; Menţiuni:Simona Hrihor - Săcălaz şi Larisa Lungu -Boldur.

Subsecţiunea „Solişti instrumentişti,vârsta 8-12 ani”: Premiul I: Edward Engel-mann - Dudeştii Noi; Premiul II: DariusBriciu - Ghiroda; Premiul III: Deian Lele -Liebling; Premiul special pentru interpretare:Cristiano Mărunţelu - Moşniţa Nouă.

Subsecţiunea „Solişti instrumentişti,vârsta 13-18 ani”: Premiul I: MădălinaPurişel - Sânnicolau Mare; Premiul II:

Laureaţii Festivalului-concurs „Lada cu zestre”Ediţia a X-a

Comoara folclorului bănăţeanÎn urmă cu mai bine de un an, semnalam faptul că Agenda cul-

tural-sportivă a județului Timiș era un document stufos, carecuprindea, de-a valma, ac ți uni precum „Ziua vârstnicilor”, „Târ-gul meș te ri lor populari”, serate muzicale prin orașele bănățene,simpozioane pe tema prevenirii criminalității în zona rurală, darși multe altele asemenea.

Comisia de Cultură, Învăţământ şi Sport din cadrul Consiliu -lui Judeţean Timiş a acţionat în acest sens gradat. Dacă în anul2013 aveam aproape 5.000 de activități în acest domeniu, în anul2015 acţiunile au fost înjumătăţite în mod obiectiv şi necesar şi s-a ajuns pe undeva pe la 2.800 de acţiuni. Era loc în continuare dea reduce din ele, pentru că erau activități care se refereau repetativla momente cum ar fi, dau un exemplu, cele din luna martie: și 1

Mar tie, și Ziua Femeii, și Ziua Tinerilor. Anul 2016 a redusnumărul acţiunilor înregistrate pe Agenda Cultural-sportivă la sub500 de acţiuni, mizându-se pe elemenul calitativ, nu pe cel cantita-tiv, după un principiu verificat: decât mult şi prost, mai bine maipuţin, dar bun.

Sigur, în toată această periodă de care vorbesc, de fapt în ul-timul deceniu, o constantă a calităţii şi a valorii actului artistic -cultural a constituit-o Festivalul-concurs “Lada cu zestre”. S-auconturat în scurt timp adevărate centre ale dezvoltării folcloricebănăţene, dacă ar fi să amintesc în ultimii ani doar ansam bluriledin Ghiroda, Giroc, Chişo da, Giarmata Vii, Dudeştii Noi. E unsemn că politica noastră a fost una corectă.

Finala Festivalului Lada cu Zestre s-a desfăşurat anul acestape scena din curtea Centrului de Cultură şi Artă şi în sala de spec-tacole a Centrului. S-au prezentat în faţa spectatorilor aproape

1500 de artişti ama-tori din comunele şioraşele judeţului nos-tru pentru ca juriul sădesemeneze dintre eicâştigătorii, tineri va -lo roşi care vor îm bo -găţi în viitor comoarafolclorului bănăţean

.Florian ZANFIR

Vicepreşedinte C. J. Timiş

9

mai 2016CJTAGENDA

IMIŞAGENDĂ

IMIŞ

Raul Urs - Giarmata Vii, comuna Ghiroda;Premiul III - Ionuţ Lazăr - Moşniţa Nouă;Menţiune: Alexandru Brotnei — Darova.

Subsecţiunea „Solişti instrumentişti, vârstapeste 18 ani”: Premiul I: Marius Filipescu -Ghiroda; Premiul II: Raul Cuciureanu - Ghi-

roda; Premiul III: Cristian Petrovici - Giroc.

Secţiunea„Recitatori dialectali,

teatru popular, creatori”

Subsecţiunea „Teatru popular”: PremiulI: comuna Giulvăz; Premiul II: localitateaBeregsău Mare, comuna Săcălaz; PremiulIII: comuna Boldur; Menţiuni: comunaCriciova şi oraşul Buziaş.

Subsecţiunea „Recitatori dialectali,vârsta 8-14 ani”: Premiul I: Radu Badea -Săcălaz; Premiul II: Cosmin Bec - Giulvăz;Premiul III: Daria Botizan - Boldur; Menţi-une I: Florentina Dariana Dumitrescu -Găvojdia; Menţiune II: Adrian Alupei - Be-linţ; Menţiune III: Manuel Popescu - Boldur;Premiul special pentru cel mai frumos cos-tum: Alexandra Cârdei - Chevereşu Mare;Premiul special al juriului: Raluca Faur - lo-calitatea Răchita, comuna Dum brava; Pre-miul pentru cea mai bună interpretare în grai:Alexandra Bechira - Checea; Premiul pentruautenticitate: Teo dora Covaci - Traian Vuia.

Subsecţiunea „Recitatori dialectali,vârsta 14-18 ani”: Premiul I: AlexandruMihălăchioaia - Checea; Premiul II: BiancaGrad - Liebling; Premiul III: Alin Roşu -Giroc.

„Recitatori dialectali, vârsta peste 18ani”: Premiul I: Violeta Simionescu -Checea.

Subsecţiunea „Creatori în grai”: Premiul

I: Petru Chira - local-itatea Chişoda, co-muna Giroc; PremiulII: Radu Tolcea - Com-loşu Mare; Premiul III:Gheorghe Calbău -Orţişoara.

Secţiunea „Expoziţii,

colecţii”

Subsecţiunea „Co -lecţii de costume popu-lare şi alte elemente deetnografie: Premiul I:Mioara Stancu - Şag; Premiul II: RusalinHoarcă şi Camelia Păian - Giarmata; PremiulIII: Mihai Şipoş - Giroc; Menţiune: MarcelCinca - Ghiroda; Premiul special: MagdaVarga, Aurica Rusu şi Denis Cimpoca - lo-calitatea Beregsău Mare, comuna Săcălaz.

Subsecţiunea „Artă populară”: PremiulI: Attila Bajko, pictură religioasă - Giroc;Premiul II: Ioan Oprea, pictură - Recaş; Pre-miul III: Parohia ortodoxă Giarmata Vii, co-muna Ghiroda - icoane pe sticlă şi Fundaţia„Siguranţa pentru copiii din România” -Checea; Menţiune: Ionel Şipoş, icoane pelemn şi sticlă - Giroc.

Subsecţiunea „Meşteşuguri”: Premiul I:Viorica Lazăr, expoziţie etnografică - lo-calitatea Seceani, comuna Orţişoara; Pre-miul II: Ludovic Labadi, prelucrare lemn -Checea; Premiul III: Terezia Szabo, ţesut -

Dumbrava; Menţiuni: Ana Maria Şandor,sculptură - Comloşu Mare.

Subsecţiunea „Colecţii - expoziţii di-verse”: Premiul I: Călin Cojocaru, expoz-iţie de carte bisericească - Comloşu Mare;Premiul II: Veronica Andruşeac, carte derugăciuni - Recaş; Premiul III: Biserica Orto-doxă Giroc, carte bisericească veche: Con-stantin-Tufan Stan, expoziţie foto, documenteale corului din Chizătău - Belinţ şi SimionDănilă, expoziţie de documente interbelice -Belinţ; Menţiune: Expoziţia Clubului „Sufletde copil” - Checea; Premii speciale: Expoz-iţia de fotografie „Comloşu de altădată”, co-ordonator Sergiu Soica; Maria AnastasiaPelici - caiet colecţie colinde vechi, fotoveche, ouă încondeiate - Recaş.

cornel BoGDAN

Eveniment jubiliar al secţiunii de gastronomieSecțiunea de gastronomie a Fes-

tivalului Judeţean ,,LADA CUZESTRE” a luat fiinţă la iniţiativaprofesoarei MihaelaVertes-Olteanu şia Marioarei Pisat, în anul 2007, ini -ţiativă susţinută de comisia de culturăa Consiliului JudeţeanTimiş şi deCentrul de Cultură şi Artă al judeţuluiTimiş, prin: Răzvan HRENOSCHI,Ciprian CIPU şi Codruţa MOL DO -VAN .

Prima ediţie a secţiunii de gas-tronomie a avut loc în anul 2008, înlocalitatea Comloșu Mare cu ur -mătorii partici panţi, pe zone: Com-loşu Mare cu Şoica şi Putinelu,Dudeştii Noi cu Toader Viorica,Oanea Ramona, Bela Nela, Cenadulcu Fodor Francisc, Breștea cuRadulov Petru, Foieni cu AndronacheMaria, Şagul cu Margineanțu Maria,Roviniţa Mare cu Plustea Floare,Birda cu Popa Maria, Jebelul cu Venea Er-mina, Girocul cu Şipos Nicoleta și TerteciLenuța, Pișchia cu Minea Vasile, Giarmatacu Văipan Otilia, Ghiroda cu Mermeze Sil-via, Jdioara cu Ploscaru Crenguţa și Mus-tață Nicoleta, Belinț cu Iosivoni Marinela,Ciosici Sabina, Coșariu Ileana şi Chizătăulcu Stănesc Norica.

Juriul a fost impresionat de mulţimeamân carurilor tradiţionale, de descoperirea u -nui fel nou de mâncare: ,,Plăcinta cu Șprițu”Produsul a impresionat atât ca mod se pre -zen tare, cât şi ca reţetă de preparare. Mate -rie primă: 1l lapte, 3 căni făină, 8găl be nuşuri, puţină sare, ulei, zahăr pudră,scorţişoară. Mod de lucru: Se opăreşte făina

în lapte şi se lasă larăcit. Apoi se adaugăgălbenuşurile, sarea,se frământă aluatul,se trece printr-undis pozitiv special,iar turtele obţinutese prăjesc în ulei.

Premiul specialal primei ediţii afost câştigat de e -chipa din Jdioara.Aceasta a impresio -nat juriul prin mul ţi -mea produselortra diţionale care aurespectat criteriile dejurizare: gust, pre -zen tarea produselor

(estetica), reţeta produsului (numeleconcurentului), asortarea preparatuluicu salate, murături și băuturile speci-fice, aspectul exterior al produselor şial standului, precum și evenimentelela care sunt servite felurile res pec tivede mâncare, autenticitatea şi îm-brăcămintea concurenţilor. Ediţiileurmătoare ale festivalului au stârnit omare atracție, secţiunea de gastro no -mie, a fost un adevărat festin pentrutoți participanţii la festival, dar maiales pentru vizitatori. Aici s-au pututvedea trăiri şi nostalgii ale vieţii pe-trecute în satul banăţean de altădată.Sala în care au fost expuse produsele

de gastronomie (Centrul de Cultură şi Artădin Timişoara) s-a transformat într-o povestede târg. Bănăţenii stabiliţi în oraş şi împre-jurimi au început să povestească în grai ba-naţean, să retrăiască anii din copilărie.

Cei care au contribuit la acest evenimentau fost: Goloşie Nelu,Foale Nănuca şi UicaMihai din Buziaş cu: sarme de post, pită decasă, păturată cu brânză şi curechi şi fripturăde porc în ţest, Rodica Foancă, Lazea Elena,Baboi Codruţa, Truşcă Mirela şi Kadar Ghe-orghe cu „olaturi” din Mosniţa Nouă, Vidac

Păscuţa, Costi Anorica, Iacobescu Eugeniadin Şanoviţa cu: păturată, fasole bătută,lacşă şi colăcei, Ciosici Sabina din Belinţ cumălai, Balint Iosif, Dineş Robert cu bogracidin Dumbrăviţa, Nicoleta Sipoș și JichireanDana din Giroc cu pogăci tradiționale șipreparate din pește, Mermeze Silvia dinGhiroda cu pomana porcului, precum și alțiparticipanți din tot județul Timiș.

Din anul 2014, Festivalul „Lada cuzeste” a fost preluat cu onoare de prof. Lili -ana Laichici, managerul Centrului de Cul-tură și Artă Timiș și coordonată cu priceperede managerul adjunct Jurist Codruța Moldo -van. Comisiei de jurizare a secțiunii de gas-tronomiei s-a alăturat tânărul bucătar șef dela „Cramele Recaș”, NicolaeTomescu.

Anul 2016 aduce festivalului un deceniude viață, dându-i conotația unui evenimentjubiliar. Secțiunea de gastronomie capătă șiea valențe sărbătorești prin modul de pre -zentare a produselor, calitatea celor tra di țio -nale, gust, originalitate, descoperirea dere țete noi tradiționale, cât și prin abundențade produse. Toți participanții la secțiunea degastronomie au fost foarte mândri de prepa -ratele prezentate juriului.

(continuare în pag. 10)

10

mai 2016AGENDĂ

IMIŞ

Zonele în care festivalul și-a deschisporțile au fost: Comloşul Mare, Şag, Nițchi-dorf și Dumbrava. În aceste localități au fostparticipanți și din satele din împrejurimi.

Premianții acestei secțiuni au fost: I. Secţiunea comune:Menţiune II CheceaMenţiune I BelinţPremiul III comuna Ghiroda, Beregsăul

Mare

Premiul II Comuna Comloşul Mare Premiul I Comuna GirocII. Secţiunea individualPremiul special pentru cel mai tradi -

ţio nal produs - Jurj Luminiţa Traian Vuia- păsulă slăită cu oloi dă ludaie

Siminiuc Tatiana, Jimbolia - tăieței cumac și nucă

Neamţu Elena, Pişchia - platou tematic,,prânzul cosaşului”

Căminul cultural, Curtea - ,,bucatelesatului”

Stana Mirescu Aurelia, Belinţ - sarmede post

Menţiune - Maria Itineanţ, Checea -gogoşi răsucite (minciunele)

Menţiune - Belmustaţă Lia, BeregsăulMare - CĂURMA

Menţiune - Mermeze Silvia, Kumlbur -ger Lilian Gertrude, Ghiroda - pentru cel maiestetic stand gastronomic

Menţiune - Sipoş Nicoleta şi Ansamblul,,Giroceana” Giroc, pentru cea mai bogată șidiversificată masă cu produse tradiţionale

Prezentăm câteva aspecte din cadrulaces tei ediții:

Maria Itineant, Checea - Gogoşi răsucite (minciunele)Belmustaţă Lia, Beregsău Mare -

CĂURMA

Kumlburger Lilian Gertrude, GhirodaRus Nicolae, 91 de ani,

Comloşu Mare - cornuri cu nucăIuliana Vădăstean, Seceani - popricaş cu carne de porc

Marcovici Aurelia, Niţchidorf - „bufleupră curechi”

Sipoş Nicoleta şi Asamblul,,Giroceana”-Giroc

Marioara PISAT

Eveniment jubiliar al secţiunii de gastronomie

EXPOVENATORIA 2016Între 1-31 mai a.c., Clubul de vânătoare Timişoara, AJVPS Timiş, în colaborare cu Muzeul Naţional

al Banatului şi Consiliul Judeţean Timiş, au organizat la Bastionul Therezian Expovenatori - Trofee devânătoare, la care au participat personalităţi ale lumii cinegetice locale, ca şi reprezentanţi ai administraţieijudeţene.

La deschiderea expoziţieie din 5mai 2016, dl Neculai Şelaru, directorulgeneral al Asociaţiei Generale a Vână-torilor şi Pescarilor din România a de-clarat: „În continuarea tradiţiei marilorexpoziţii de trofee de vânătoare, orga-nizate în anii 1978, 1997 şi 2003 decătre AGVPS din România, la nivel in-ternaţional sau cu participare inter-naţională, AJVPS Timiş s-a încumetatsă organizeze propriile expoziţii de tro-fee, la început cu caracter local, apoi cu caracter mai larg, prin expunerea trofeelor membrilor vânători aiAJVPS Timiş şi, ulterior, şi ale altor vânători din România, provenite din diverse judeţe ale ţării, dar şidin alte ţări şi de pe continente îndepărtate.

Meritul AJVPS Timiş este cu atât mai mare, cu cât a reuşit să antreneze, în această manifestare cucaracter cultural, istoric şi ştiinţific, deja devenită tradiţională, şi anumite instituţii ale statului, interesatede frumos şi de util în oraşul de pe Bega.

EXPOVENATORIA, ajunsă la cea de-a V-a ediţie, are deja în urmă o multitudine de trofee oficialomologate, aparţinând faunei României, care sunt înscrise în prezentul „Catalog al trofeelor de vânătoare”,editat de AJVPS Timiş, ce se constituie într-o veritabilă istorie, mai mult sau mai puţin recentă, a eficienţeigospodării cinegetice, în locurile din care provin aceste trofee. Aceasta fiindcă trofeele de vânătoare, pelângă valoarea lor estetică şi sentimentală, au, neîndoielnic, şi o importanţă ştiinţifică şi istorică aparte,reflectând, prin evoluţia punctajelor, vigurozitatea în timp a faunei cinegetice şi, totodată, eficienţa şievoluţia managementului cinegetic, conceput de specialişti şi aplicat de vânători.”

Direczorul AJVPS România consideră că astfel de expoziţii de trofee de vânătoare se impun a fiorganizate cât mai des şi în cât mai multe locaţii, cu tot efortul implicat, inclusiv din punct de vedere fi-nanciar, în acest scop. EXPOVENATORIA constituie, cu certitudine, şi un exemplu bun de urmat şi, înacelaşi timp, o provocare pentru alte asociaţii similare din ţară, dar şi pentru AGVPS din România, care

şi-a propus deja, pentru anii viitori, sprijinirea or-ganizării unor expoziţii locale asemenea, în câtmai multe judeţe ale ţării, şi aducerea la zi a„Catalogului naţional al trofeelor de vânătoare”editat în anul 1997, catalog în care au fost în-scrise toate trofeele româneşti omologate oficialpână la acea dată, cu ocazia expoziţiilor inter-naţionale şi mondiale la care România a partici-pat, în străinătate şi la noi în ţară (1978).

Participanţii la deschiderea EXPOVENA-TORIA 2016 au apreciat în mod deosebit efor-tul depus de organizatori, printre care domnulpreşedinte Puiu Oprea de la Clubul de vânătoareTimişoara şi domnul director Lera Cornel de lşaAJVPS Timiş, ajutaţi de alţi câţiva membri-vânători împătimiţi ai AJVPS Timiş.

T.c.

Lada cu zestre 2016

cLASAMENT FINAL coMuNE / oRAȘE

PREMIu

LocuL I Ghiroda 49 puncte

LocuL II Dudeștii Noi 16 puncte

LocuL III Sânnicolau Mare 11 puncte

Checea 11 puncte

Comloșu Mare 11 puncte

MENȚIuNE 1Giarmata 10 puncte

2Periam 9 puncte

2Săcălaz 9 puncte

2Buziaș 9 puncte

3Orțișoara 8 puncte

3Recaș 8 puncte

Două evenimente cu armâniSâmbătă 28. 05. 2016, de la ora 20, la pensiunea Rafa din Dudeştii Noi, aromânii

au sărbătorit ziua lor, amânată cu cinci zile, cu un spectacol avanpremieră la Festi-valul Etniilor de la Muzeul Satului Bănăţean, unde Comunitatea Aromânilor va figazda festivalului.

Mulţi dintre nepoţii celor plecaţi din Dudeşti şi stabiliţi în jurul Constanţei înanii şaptezeci, formează Grupul Vanghilizmo, un ansamblu care prin programeleprezentate dau un exemplu convingător că tineretul poate duce mai departe tradiţia

şi obiceiurile neamu-lui.

Sâmbătă a fostun program interac-tiv, intervenţia pu bli -cului fiind per misăîn orice mo ment, in-tegrarea unuia saualtuia com pletând şidând consistenţă şiunici tate fiecăruimo ment.

Corlu mari, hora mare de la final, a adunat la un loc toţi actorii, interpreţi şispectatori s-au unit într-un cerc care poate fi rotit ore în şir.

Spectacolul de gală a fost duminică, la Muzeul Satului Bănăţean, unde s-a cântatacapella imnul aromânilor Dimândarea părintescă (Diata părintescă) şi cânteceleşi dansurile ne-au dus spre strămoşii din Munţii Pindului, cu obiceiurile, dorurile şiaspiraţiile lor, prezentate de adolescenţi cu vârste sub douăzeci de ani. „Nu chiari nîpîduri, fidăñilicănd ľi-acresc” (Nu piere o pădure, vlăstare când îi cresc) spune unvechi provesc aromânesc. Haristo, Vanghilizmo! Mulţumim, Vanghilizmo !

La casa gazdelor, deocamdată o casă de împrumut, s-au servi bucate tradiţionale,preparate după reţete de acum două-trei sute de ani, cu respectarea tuturor regulilorde preparare, reţeta de „pită”, celebra plăcintă, fiind furată inclusiv de conaţionalulnostru, profesorul Dinu Barbu, un „ciuban” maestru al preparatului tradiţional întoate variantele sale, încât ne pare rău că pentru acest eveniment ne-a fericit doar cudouă. Credem că o carte ca Aromâni şi megleniţi din Banatul Timişan, a distin-sului autor citat mai sus, carte unică în spaţiul armânec, nu a fost scrisă din întâm-plare şi ne aşteptăm şi la va urma…

Tot două „ pite” a adus şi Aurel Şunda, la concurenţă cu domnul profesor Barbu,dar aici avem dubii cu privire la autor (poate muma - bunica...), dar ne-a bucuratparticiparea fostului mare fotbalist de la Poli..

Celelalte bucate au fost pregătite de membri ai comunităţii armâne din DudeştiiNoi, caracterul internaţional fiind dat de participarea unui turc şi al unui albanez laaceste pregătiri. Cu această ocazie am aflat că din aluatul de „ pită” machedonii facsaleuri, fursecuri sau sărăţele.

Tineri şi bătrâni au aşteaptat cu nerăbdare Festivalul Etniilor de la Muzeul Satu -lui Bănăţean, mai ales că pentru anul acesta s-a pregătit un program special sporindinteresul publicului. Mulţumirile machedonilor prezenţi la festival au mers cătreprimăriile din comunele Mihail Kogălniceanu din judeţul Constanţa şi Dudeştii Noidin judeţul Timiş, către Consiliu Judeţean Timiş, Centrul de Cultură şi Artă al Ju -de ţului Timiş, şi Muzeul Satului Bănăţean, instituţii care au făcut posibil ca acestelucruri să se întâmple. Victor ENAchE

Aleşii judeţeni au votat în plenul C.J.Timiş de la finelelunii mai 2016 acordarea titlurilor de Cetăţeni de Onoareai judeţului Timiş unor înalţi prelaţi: ÎPS Ioan, MitropolitulBanatului, PS Alexandru Mesian, episcop eparhial greco-catolic de Lugoj şi, post-mortem, ÎPS Nicolae. Lapro punerea preşedinteluiC.J.Timiş, Titu Bojin, ÎPSIoan Mitropolitul Banatuluiprimeşte această distincţiesupremă a judeţului „pentrucontribuţia extraordinară înpromovarea intereselor şi aimaginii judeţului Timiş, aregiunii istorice Banat şi aRomâniei în lume, cât şipen tru întreaga activitate şti -inţifică, culturală şi socială, aducând astfel ţării noastrerenume şi prestigiu internaţional”. Înmânarea colanului, adiplomei şi a plachetei va avea loc în cadrul unei ceremoniiorganizate de către Consiliul Judeţean Timiş. Sumele nece-sare realizării diplomei, a plachetei şi a colanului se suportădin bugetul propriu al C.J.Timiş.

În aceeaşi şedinţă a C. J. Timiş s-a hotărît acordarea

titlu rilor de Cetăţeni de Onoare ai judeţului Timiş şi pentruP.S Alexandru Mesian, episcop eparhial al Eparhiei Greco-Catolice de Lugoj (propunere a consilierului judeţean Mi -hai Bojin). „Având în vedere implicarea activă a P.S

Alexandru Mesian, episcop eparhial al Eparhiei Greco-Catolice de Lugoj, începând cu data de 5 mai 1996, dată lacare a avut loc întronizarea ca episcop diecezan la Lugoj,la dezvoltarea judeţului Timiş, prin diferite acţiuni socialeşi caritabile, exercitând un rol activ în dezvoltarea comu-nităţii catolice şi a întregii spiritualităţi româneşti, ţinândcont că au fost îndeplinite cerinţele legale, respectiv, ‘’sunt

îndreptăţite să fie propuse pentru acordarea titlului person-alităţi cu recunoaştere naţională sau universală, care şi-auadus contribuţii la dezvoltarea judeţului Timiş şi care, prinrealizările lor deosebite, au făcut cunoscut numele judeţului

în ţară şi în stră inătate” (...), vărugăm să analizaţi şi să avizaţiproiectul de hotărâre în acestsens”, arată expunerea de mo-tive a consilierului MihaiBojin.

La propunerea pre şe din -telui C.J.Timiş, Titu Bojin, s-aacordat distincţia de Cetă ţeande Onoare al judeţului Timişpost-mortem şi fostului Mitro-polit al Banatului, Nicolae Cor -nea nu, pentru întreaga sa

con tribuţie pe care a avut-o în promovarea ecu menismuluireligios în Banat, în opera de ctitorire a lăcaşelor de cultmonahale şi de mir din Banat, dar şi pentru activitatea în-tregii sale vieţi monahale, ca om de cultură şi de aleasă no-bleţe sufletească.

claudiu MANoLE

În luna mai 2016, Muzeul Naţional al al Ba-natului a prezentat în cadrul evenimentului "Ex-ponatul lunii", o parte din medalistica cuceririiBanatului Timişoarei la 12 octombrie 1716, cândcând otomanii capitulează în fața armatei Imperiu -lui Romano-German, condusă de prinţul Eugeniude Savoya.

Instituţia deţine 11 astfel de medalii, adevărateopere de artă barocă, creaţii ale unor vestiţi gra-vori: Daniel Warou (Suedia 1674? – Kremnitz,23.11.1729), Martin Brunner (Nürnberg,28.02.1659 – Nürnberg, 09.11.1725), Georg Wil-helm Vestner (Schweinfurt, 01.09.1677 – Nürn-berg, 24.11.1740), Peter Paul Werner (Nürnberg,1689 – Nürnberg, 1771), Benedikt Richter (Stock-holm, 1670 – Viena, 18.04.1735), Christian Wer-muth (Altenburg, 16.12.1661 – Gotha,

03.12.1739), Johann Georg Junker (elev al luiChristian Wermuth între 1708-1716), unul dintremembrii familiei Roettiers (probabil GeorgesRoettiers).

Medaliile expuse sunt realizate de Georg Wil-helm Vestner. În colecţia numismatică a MuzeuluiNaţional al Banatului se regăsesc şase piese aleacestui artist, ce se referă la cucerirea Timişoareidin anul 1716. Sunt expuse două copii gal-vanoplastice (din care una are aversul realizat dePeter Paul Werner) și o medalie originală, toateavând acelaşi revers.

Avers. Portretul împăratului, sub acesta sigla

sau semnătura autorului, circular legenda CAR-OLVS VI D.G. – ROM.IMP.SEMP. AVG. (Carolal VI-lea, prin graţia lui Dumnezeu, împărat ro -man, pururi augus tus). Revers. Transilvania per-sonificată sub forma unei femei, ce priveşte spredreapta, în mâna dreaptă o cunună de lauri, iar cumâna stângă ţine la picior un scut oval cu stemaTransilvaniei. Pe acelaşi antebraţ are sprijinit uncorn al Abundenţiei, jos în stânga personajului,sigla V (Vestner). Legenda SECVRITAS TRANS-SYLVANIAE RESTYTVTA (Siguranţa Transil-vaniei restabilită), în exergă THEMESVVARIOOCCVP/D. 12.OCT.1716 (Ocuparea Timişoarei înziua de 12 octombrie 1716). Cupru bronzat cumiez din plumb?, 42,9 mm, 28,4g, nr.inv. 59/1,43,7 mm, 44,35g, nr.inv 59/3 (ambele copii) şizinc cu cui din cupru, 43,7mm, 26,4g, nr.inv. 202,

toate bine conservate.În privinţa cuiului din

cupru introdus în masamedaliei din zinc, trebuiespus că această practică afost des uzitată în sec.XVII-XVIII pentru caomul de rând să nu con-funde pisele respective cumedaliile din argint, careaveau şi un rol monetar.Este o metodă oarecumfolosită şi în zilele noastre.Din 1965, când SUA re-

nunţă la emiterea monedelor de circulaţie dinargint, pe noile monede cu acelaşi design și dinaliaj alb s-a aplicat pe circa jumătate din grosimeamuchiei lor cupru, pentru a se diferenţia de mone -dele identice din argint. Mai multe detalii despreaceste medalii şi despre cucerirea Banatului Timi -şan din 1716, puteți afla luna viitoare, când înspațiul expo zițional al Muzeului Banatului dinBastionul Maria Theresia, va fi deschisă o expozi -ţie dedicată împlinirii a 300 de ani de la acelefapte de arme cu implicaţii majore în istoria aces-tei părţi a Europei.

M.N. B.

11

mai 2016AGENDĂ

IMIŞ

MEDALIA ELIBERĂRIIORAŞULUI TIMIŞOARA

Colane şi plachete pentru titlurile de Cetăţenide Onoare ai judeţului Timiş

ARMURIERULCertificat de excelenţă acordat breslaşului ar-

murier Adrian Fota, primit în 2013, un Ad Honoremacordat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei, suntdoar două titlul de onoare primite de restauratorulMuzeului Naţional al Banatului, care, zilele trecute,“s-a extras” oficial dintre colegii muzeografi şi res -tauratori, venind vremea pensionării.

Cine este Adrian Fota? Să vorbească faptele lui!Considerat de presa de specialitate drept “unul din-tre cei mai valoroşi şi talentaţi restauratori dinsud-vestul Europei”, a realizat replici fidele aleunor piese originale aflate în posesia M.N.B., aşacum sunt armele folosite de mercenarii spanioli şiitalieni aflaţi în Cetatea Timişoarei în urmă cu 500de ani. A finalizat în anul 2000 o lucrare de excepţie,în doar câteva săptămâni: întreaga colecţie de armea vestitului Castel al Corvineştilor din Hunedoara.

Din nou la Muzeul Naţional al Banatului, unde arestaurat locuinţa şi peştera neolitică, aşa cum arătauele acum 7 milenii. Tot Adrian Fota a restaurat, cumigală, armura unui legionar roman descoperită laSarmisegetuza, unică în felul ei pentru că are apă -rătoarea păstrată (manica), restaurată de timişoreanîn proporţie de 70 la sută. E o armură care poate fi văzută pe Columna luiTraian de la Ro ma. O minune a fost şi restaurarea sabiei celte, un unicat, şia tecii acesteia, descoperite la Reme tea Mare şi la a căror restaurare Fota alucrat sute de ore.

Sigur, cea mai vizibilă lucrare a lui Adi Fota este replica “PomuluiBreslelor”. În urmă cupeste trei decenii, PomulBreslelor a fost van dalizatde ne cu noscuţi, când i-aufost smulse două braţe.Restauratorul Adrian Fota arealizat o replică fidel, lacare a muncit trei luni.Lemnul, cules în PădureaVerde, a fost tratat cu plasticşi învelit într-o cu tablăoţelită. Toate niturile de pereplica Pomului Bres lelorau fost copiate la milimetru.O lucrare de mare profe-sionist, o replică superbăaflată în stradă, în apro pi -erea Bazarului, spre a fi ad -mi rată de trecători, o ri ginalulfiind prezervat în depoziteleMuzeul Naţio nal al Banatu-lui.

cornel ToDoR

Ca substituent al ipotezei de lucru aducem aserţiunea căanterior aculturaţiei creştine înfăptuită cu începere dinprimele secole ale Erei Postcristice au existat – în spaţiul degeografie umană al Vechii Civilizaţii Europene pe care s-aconstituit Banatul Istoric în calitatea lui de entitate culturalăcel puţin trei ,,straturi aculturative" (i.e. susceptibile să su-porte, să intre şi să concure coroborându-se şi ocazionândastfel succesiunea, complexitatea genetică şi continuitateanivelurilor precreştine ale aculturaţiei creştine; mai departe,în virtutea acestei continuităţi generice se va contura, con-stitui un ansamblu deschis şi perpetuu al succesiunilor, con-comitenţelor, influenţelor şi reciprocităţilor erei creştineconcretizându-se prin mari şi complexe sinteze cultural –spirituale în Banatul Istoric ca entitate culturală a EuropeiCentrale, entitate deopotrivă exprimabilă şi cantitativ printr-o suprafaţă de aprox. 28.000 km 2 şi estimativ, într-o primăaproximaţie, prin Euroregiunea DKMT.

Tot în spaţiul substituent al ipotezei de lucru aducem onotiţă a unei constatări personale pe care coordonatorul deastăzi al echipei de cercetare pentru elaborarea Atlasuluietnografic al entităţilor administrativ – teritoriale actualeexistente pe teritoriul Banatului Istoric (Judeţul Timiş,Voivodina – Serbia, Judeţul Caraş - Severin) a făcut-o înultimul deceniu al secolului XX în Voivodina în perioadadin preajma şi chiar după declanşarea războaielor civileinter-etnice de pe teritoriul fostei Iugoslavii (anii 1991 -1997).

În asemenea condiţii tensionate, prin discuţii libere culocuitori mai vârstnici din Uzdin, Torac, Simiai (Locve) amaflat că aproape în aceleaşi cuvinte, sintagme şi propoziţii,interlocutorii ne-au spus că ei se înţeleg bine cu slovaciilor, cu ungurii lor, cu rutenii lor, cu ţiganii lor, cu româniilor, cu sârbii lor, le-am indicat fără echivoc cine şi care suntceilalţi, ca exemple: ungurii de la Budapesta, românii de laBucureşti şi sârbii de la...Belgrad. Ciudată, dar foarte

limpede exprimare metonimică pentru celălalt, expresiefără echivoc nu doar a alterităţii, ci şi a extraneităţii.

Fapte empirice. În palierul sintagmatic cel al actualităţii,al ,,vremii noastre" socotim oportună o deplasare de accentîn sensul că prioritară trebuie să devină nu raportarea măr-cilor alterităţii/ extraneităţii la mărcile identitare proprii,ceea ce ar duce la blocaje etnocentrice, ci raportarea – para-doxală ! – a mărcilor identitare proprii la ele însele (para-doxul constă chiar în prezumţia că astfel am eşuafatalmente în etnocentrism).

Poate ar fi aşa dacă mutaţia accentului nu ar fi însoţităde un artificiu metodologic: schimbarea perspectivei: de lasincronie şi sintagmatic la diacronie şi paradigmatic. Astfel,vom raporta paradigmatic mărcile identităţii etnice propriila semnificaţiile lor anterioare, ceea ce ar duce la translaţiiprogresive în timpul revolut a acestor semnificaţii până laatingerea semnificaţiei centrale a fiecărui fapt empiric pre-supus cel puţin ipotetic a fi semnificativ. Ori, semnificativi -tatea esenţială şi cea mai cuprinzătoare pentru BanatulIstoric se află în tipul de fapte empirice prezentat şi schiţatprin evocarea exemplului de mai sus.

În această perspectivă diacronică ce vizează paradig-maticul identitar sub specia faptului cultural, vom putea -logic şi teoretic – să decalăm în parcurgerea prin aprofun-darea planurilor sintagmatice succesive în urmărirea cutăruisau cutărui fapt de cultură imaginile în şirul succesiuniilui, succesive şi mereu mai profunde ale semnificaţiei fap-tului respectiv pe axa paradigmatică până la imaginea pro-toconceptului primar, care poartă în sine semnificaţiaoriginară pe care o putem numi, după un logician contem-poran, precum Mario Bunge, semnificaţia centrală (cf Teo-ria sintetică a semnificaţiei). Arătăm – în încheierea acesteiscurte comunicări a noastre – că forţa motrice care asigurămobilitatea imaginilor succesive care poartă ,,succedanee"ale ipostazelor semnificaţiei originare, centrale este conti-

nuitatea care străbate perechea ei epistemic necesară şianume discontinuitatea; ori , în cazul faptelor culturii, con-tinuitatea este cea care defineşte trăsătura definitorie a cul-turilor ,,de tip folcloric", a căror denumire consacrată şiactualizată este cea de cultură etnografică (denumireagenerică) respectiv culturi etnografice pentru a desemnavarietatea în timp şi spaţiu a acesti tip de cultură – tip com-plementar culturilor constituite, culturi ,,non - folclorice"– în termenii lui Lucian Blaga, conceptul generic de Culturămajoră.

Ne vom limita să arătăm aici două lucruri: Mai întâi, căaceastă componentă metodologică este una principală încercetarea orientată în Atlasul etnografic al Judeţului Timişajuns în prezent la volumul IV, Zona etnografică Lugoj – iarîn ziua de astăzi foarte precis la Giroc şi Chişoda, selectateîn acest volum al patrulea şi al doilea că cercetarea noastrăeste guvernată de principiul semnificativităţii (nu de cel alreprezentativităţii), întrucât principiul pentru care au optatimpune cunoaşterea şi aprofundarea semnificaţiilor nu la al-teritate/extraneitate pentru a căuta reprezentativitatea în ra-port cu acestea, ci prin raportare la semnificaţia centrală.

Al doilea lucru pe care îl spunem aici în încheiere esteacela că Stratul ultim, de maximă adâncime, unde îşi auoriginea paradigmele faptelor culturii etnografice – pentruBanatul Istoric – este Vechea Europă sau Vechea CivilizaţieEuropeană care a precedat cu 2-3 milenii primul val al in-filtraţiilor populaţiei indo – europene patriarhale şi pas-torale cu 4200 – 4000 de ani Î.Chr. – precum arată MarijaGimbutas în cartea sa Civilizaţie şi Cultură, apărută în Edi -tura Meridiane, 1989 (p. 117).

Prof. univ. Dr. Ioan Viorel BoLDuREANuDrd. Adela MARINcu

12

mai 2016AGENDĂ

IMIŞ

Drumurile pe care circulau căruţele şi carele cu boi vorrămâne doar în amintirea timişenilor, pentru că administraţiajudeţeană şi-a propus să lichideze şi ultimii 17 kilometri dedrum de pământ din judeţ, lucrările de asfaltări continuând,pentru că de calitatea drumurilor depinde şi gradul de atrac-tivitate al investitorilor pentru o anumită zonă. În urmă cuvreo zece ani, în judeţul Timiş nu auzeai de la administra-torii judeţului despre reabilitări de drumuri, altele decâtDN6, care nici nu era judeţean, ci naţional, ori despre as-faltarea potecii spre Vama Cenad. În ultimii patru ani, sutede kilometri de drumuri judeţene s-au refăcut, s-au reparatori modernizat. Cu aceeaşi cotă de bani pe care o aveau alo-cată în perioada 2004-2012, în 2015 s-a făcut un numărdublu de kilometri de drumuri. Mai mult decât atât, pentrua ajuta satele şi comunele sărace care nu au suficienţi banisă repare drumurile rurale, CJT a transformat drumuri co-munale în drumuri judeţene, pentru a le putea reface.

„Putem spune că anul 2015 a fost cel mai bun an din is-toria Banatului la construirea de drumuri, am avut acceptulşi acordul C J Timiş, am luat creditul şi am reuşit să cheltuimtoţi banii, cu folos. Este un lucru extraordinar, pentru că înanii anteriori (2004-2012) s-au alocat pentru drumuri 426de milioane de lei şi s-au făcut 492 km de drumuri, din care223 km sunt lucrări de tratamente bituminoase, adică sedădea de două ori pe an cu emulsii pe aceleaşi suprafeţe şinu se vedea nimic. În schimb, între 2012-2015 s-au realizat436 km de drumuri judeţene cu 438 milioane de lei. Deciavem 123 km doar în 2015”, spune preşedintele Titu Bojin.

Se poate afirma că, într-adevăr, anul 2015 a fost anul de

aur din istoria Banatului în ceea ce priveşte lucrările la dru-muri, dar şi de cele de canalizare şi alimentare cu apă pota-bilă, pentru că s-au realizat aproape 400 de kilometri (maiexact, 393 km) de reţea nouă de alimentări cu apă, o partedintre cele vechi au fost reabilitate cu altele noi şi 379 kmde reţea nouă de canalizare, precum şi schimbarea în total-itate a celor vechi cu altele noi.

Administraţia judeţeană a avut la dispoziţie pentruaceste lucrări, în anul 2015, un total de 133 de milioane delei pentru drumuri, de la C.J.Timiş 60 de milioane de lei,din creditul CEC 38 de milioane de lei şi 32 de milioane

de lei din PNDL şi s-au realizat 123 km de drumurijudeţene. Din punct de vedere al întreţinerii drumurilor, în2015 au fost alocaţi 61 de milioane de lei, din care 32 demilioane de lei sunt banii de la C.J.Timiş, restul atraşi.

“Din punct de vedere al drumurilor, pentru 2016 putemspune că administraţia judeţeană este aproape de ceea ce

reprezintă necesarul de drumuri pentru judeţ, până la finelelui 2016 ar trebui să nu mai fie niciun kilometru de drumneasfaltat”, spune preşedintele C.J. Timiş.

Din sutele de kilometri de drumuri de pământ, în judeţulTimiş au mai rămas doar 17 kilometri de drumuri nepietru-ite, de pământ, care au fost preluaţi de judeţ de la comune,în 2015, care vor fi pietruite, restul drumurilor judeţene, decirca 1.300 km, fiind asfaltate

***Lucrările de modernizare a satului bănăţean continuă şi

în ceea ce priveşte canalizarea, pentru că până în anul 2018trebuie ca 95% din localităţile judeţului să aibă canalizareşi să fie racordate la sistem de alimentare cu apă potabilă.Dacă, în urmă cu zece ani, judeţul Timiş avea un grad decanalizare de sub 2%, acum trece de 75%.

„În ceea ce priveşte canalizarea judeţului, astăzi amajuns la 75%, dar până în anul 2018 va trebui să avem 95%din localităţile rurale cu canalizare”, spune liderul adminis -tra ţiei timişene. Planul este posibil de îndeplinit, întrucât s-au încheiat alocările de 119 milioane de euro, conformfondurilor europene, către AQUATIM, pe POS Mediu 1,pentru alimentări cu apă, canalizări, staţii de epurare şi detratare şi va urma etapa a doua, POS Mediu 2, care pre-supune 149 de milioane de euro, cu un total de 270 de mili -oane de euro pe ceea ce înseamnă infrastructură apă-canalşi staţii epurare în judeţ. „În 2018 va trebui să avem 95%din alimentările cu apă încheiate în tot judeţul şi 90%încheiat din punct de vedere al canalizării”, subliniazăBojin. claudiu MANoLE

Lucrările la infrastructura de asfaltări şi canalizări rurale continuă

STRATURI DE ACULTURAŢIE SUCCESIVEFundament al peisajului etnografic al Banatului Istoric ca entitate culturală a Europei Centrale

13

mai 2016AGENDĂ

IMIŞ

PAŞI SPRE CENTRUL DE ARŞIAccidentele de muncă colective care se finalizează cu victime ce suferă arsuri, dar

mai ales tragedia de la Colectiv, din toamna anului 2015, a arătat că niciun spital dinţară nu este pregătit să primească un număr mai mare de astfel de răniţi. În vestul ţării,singurul spital prevăzut cu o clinică de arşi funcţionează în cadrul Spitalului Judeţeande Urgenţă nr 1.Timişoara, în cadrul Casei Austria. Numai că şi aici, doar patru victime

pot beneficia de serviciilemedicale.

„Ne apropiem de finali -zarea lucrărilor de extinderea spaţiului clinicii de la casaAustria cu circa 500 de metripătraţi. Aveam la etajul II dinCasa Austria o terasă care afost închisă, va fi şi o nouă

sală de operaţii şi vrem să facem şi şase rezerve pentru bolnavii în stare gravă, destinatămarilor arşi”, spune dr. Marius Craina, manager general al Spitalului Judeţean Timişoara.Aici au loc şi lucrări de reparaţii, dotări şi modernizări ale sistemului de climatizare, darşi lucrări de consolidare, cu sprijin de la C J Timiş.

Rezervele pentru bolnavi vor fi boxe speciale septice, separate pentru fiecare bolnavîn parte şi izolate. Odată cu noile dotări de la Casa Austria, Timişoara va deveni cel maiimportant centru-pilot pentru recuperarea bolnavilor cu arsuri grave din ţară.

Până acum, la Casa Austria sunt funcţionale patru paturi de microchirurgie şichirurgie plastică şi politraumă destinat marilor arşi, un compartiment super-utilat cuaparatură, cu condiţii speciale pentru ceea ce înseamnă tratamentul unor astfel de pa-cienţi. În momentul de faţă, în absenţa unor astfel de centre regionale, toate cazurilegrave ale a marilor arşi sunt transferata la Spitalul de Arşi din Bucureşti. La secţiile demari arşi nu sunt necesare zeci de paturi, de regulă este vorba despre patru până la şasepaturi speciale de bolnavi. La Casa Austria din Timişoara, pacienţii cei mai frecvenţiproveneau în urma unor explozii din gospodării sau minerii din zona Anina, victime aleunor accidente de muncă.

În general, situaţia nu mă -rului de paturi în Timi şoara,dotate cu echi pa mente degrad cores pun zător pentruintervenţii majore în caz decatastrofe este extrem demic, de doar 70 de locuri, înUnităţile de Primiri Urgenţe,cele mai multe fiind la Judeţean (24 de paturi, cu posibilitate de mărire la 50 de locuri)şi la Municipal (circa 16 paturi). Judeţeanul dispune de 7 ventilatoare pentru întreţinerearespiraţiei sau pentru înlocuirea activităţii mecanice a plămânului, cu posibilitate de su-plimentare până la 12 ventilatoare.

EXPLOZIA DE LA TOMNATIC Propunere de ajutorare

Liderul administraţiei timişene, Titu Bojin, a propus în plenul din luna mai, ajutarea celorcare au avut de suferit în explozia de la Tomnatic, după finalizarea anchetei. Ajutorul ar constafie la reconstrucţia casei, fie cu diverse sume de bani pentru a-şi reface gospodăria şi viaţa. Îndemersul său îi stă alături şi mitropolitul Banatului, ÎPS Ioan.

„Acolo sunt mai multe familii necăjite, iar noi trebuie să încercăm să-i ajutăm. Urmeazăsă mergem împreună cu primarul acolo, cu preotul din sat, să vedem ce înseamnă familia carea fost acolo (...). Dacă sunt membrii care au rămas în urma acestei explozii, le dorim sănătateşi celor duşi cu avionul militar la Bucureşti, vom evalua situaţia. De obicei ajutorul îl dai celorcare au nevoie, nu neapărat că sunt sfinţi, că sunt cuminţi sau mai puţin cuminţi. Vom intervenisă sprijinim, după ce se clarifică lucrurile din punct de vedere legal, în legătură cu ce a fostacolo”, spune Titu Bojin.

Patru tineri au suferit arsuri grave şi iniţial au fost aduşi cu elicopterul şi cu ambulanţelela Timişoara, în urma unui incendiu într-o locuinţă din Tomnatic. Ulterior, medicii timişoreniau decis să îi transporte la Bucureşti, pentru a primi tratament de specialitate la Spitalul deArşi. Pe de altă parte, autorităţile au anunţat că cei patru tineri făceau experimente cu ulei decanabis, care a luat foc şi a provocat explozia, în urma unui scurtcircuit.

Spitalul Judeţean nu a folositdezinfectanţi Hexi Pharma

Spitalul Judeţean Timişoara şi CJT pot sta cu fruntea sus în faţa scandalului dezinfectanţilorHexi Pharma, pentru că unitatea medicală a folosit alte tipuri de dezinfectanţi, concentraţi.„Noi nu avem probleme. La Spitalul Judeţean Timişoara, doar tinctura Hexio provine de laHexi Pharma şi nu sunt probleme”, spune managerul spitalului, dr. Marius Craina.

Tinctura Hexio este un dezinfectant în stare concentrată pe care îl diluează spitalele,mai departe, în concentraţia cerută de protocoale. Astfel că nu se poate să se livrezealtceva decât ce e pe etichetă.

De la începutul anului, în Timiş s-au înregistrat 360 de infecţii nosocomiale raportatede spitale.

10 ani de chirurgie vascularăClinica de Chirurgie Vasculară din cadrul Spitalului

Judeţean Timişoara este cea mai tânără, împlinind 10 ani, darşi una dintre cele mai prolifice în privinţa ajutorului dat bol-navilor, pentru că a salvat sute de pacienţi, de la amputareamembrelor inferioare.

Performanţele s-au datorat atât excelenţei medicilor cliniciiconduse de prof. dr. Mihai Ionac, cât şi condiţiilor create pepartea de infrastructură şi aparatură, la care şi-a adus con-tribuţia, din plin, şi Consiliul Judeţean Timiş.

Clinica de Chirurgie vasculară a Spitalului Judeţean Tim-işoara a împlinit zece ani, timp în care aici au fost introdusecele mai moderne tehnici şi dotări de aparatură medicală, pen-tru a salva vieţi şi pentru a-i ajuta pe pacienţi să evite operaţiade amputare. „Am introdus tehnica de chirurgie endovascularăcu mari eforturi, dar avem şi primele succese. Este tehnica de

a desfunda vasele de sânge minim invaziv, care este folosită în Europa de către chirurgii vas-culari de peste 20 de ani. Prin aceste intervenţii endovasculare, operaţiile se fac acum prinpuncţie, iar rezultatele sunt formidabile, pentru că a doua sau a treia zi pacienţii pleacă acasăcu problema rezolvată, fără operaţie, fără complicaţii, fără întreaga perioada de recuperarede după operaţie”, a declarat presei, vineri, prof. dr. Mihai Ionac, şeful Clinicii de Chirurgievasculară a Spitalului Judeţean Timişoara, iniţiatorul acestor proiecte.

Potrivit medicului, doar în acest an, 30 de pacienţi au beneficiat de o astfel de intervenţie,iar beneficiile sunt uimitoare pentru bolnavii care erau în risc de amputare a picioarelor, maiales la suferinzii vasculari care auşi probleme de diabet zaharat.

Clinica, renovată total la în-ceputul acestui an, beneficiază deun program de finanţare a acesteitehnici endovasculare, astfel încâtpacientul nu plăteşte intervenţia.Anual, prin mâinile chirurgilor dela spitalul timişorean trec aproapedouă mii de pacienţi. Profesionalis-mul medicilor de aici are la bază in-struirea de pe băncile facultăţii şimai apoi, toată viaţa. Bunăoară, treichirurgi ai Universităţii de Medi-cină şi Farmacie (UMF) „VictorBabeş” din Timişoara se vor instrui în Olanda şi Germania în chirurgie endovasculară, încadrul unui Program ERASMUS+. Ce vor face ei acolo? Vor fi circa 20 de medici din ţarăcare vor fi instruiţi în chirurgia endoscopică, fără tăietură de ţesut, dar primul val de medicicare pleacă în străinătate sunt trei chirurgi timişoreni. Ceea ce medicii timişoreni vor învăţaacolo, vor veni şi le vor arăta şi celorlalţi medici din ţară. Domeniul chirurgiei vasculare în-registrează, în lume, o schimbare crucială a tehnicii de lucru. „Aceasta înseamnă că se trecede la chirurgia deschisă, pe viu, unde se creează o plagă deschisă, cu distrugere de ţesuturi şilucrezi înăuntru, la tehnica endovasculară, care este asemănătoare cu ceea ce fac colegii noştride la chirurgie cardiovasculară, respectiv, dilată, desfundă arterele coronare cu ajutorul unorcatetere. Este o tehnică minim invazivă”, a explicat Ionac. Chirurgii îşi doresc să poată tratastadii de boală care până acum nu se puteau trata, iar cu aceste tehnici vor putea prelungiviaţa membrelor acestor pacienţi şi să se evite amputaţia.

Totuşi, la metodele clasice chirurgicale în domeniul vascular, nu se renunţă complet, maimult decât atât, medici străini luând lecţii de la cei timişoreni. „Şi noi avem să-i învăţăm peei unele lucruri. Este foarte interesant. Sunt clinici în Europa Occidentală în care aceste tehnici(noi, n.r.) au preluat aproape complet tratamentul pacienţilor şi nu se mai folosesc tehnicileclasice chirurgicale, deschise. Din acest motiv, rezidenţii lor nu mai ştiu să lucreze în tehnicadeschisă şi aici este un dezavantaj pentru ei. Dacă, de exemplu, se rupe un vas în timpul di-latării vasului sanguin cu un balon, pacientul trebuie operat deschis. Noi facem numai acesttip de operaţie şi atunci pe străini îi interesează să-şi trimită rezidenţii la noi să vadă şi săînveţe cum operăm noi în aceste cazuri”, a explicat Mihai Ionac.

Clinica de Urologie a Spitalului Judeţean 35 de ani de la

realizarea primuluitransplant de rinichi.

În acest an se împlinesc 35 de ani de când, în Clinica deUrologie a Spitalului Judeţean de Urgenţe Timişoara s-a re-alizat, în 1981, primul transplant de rinichi cu organul prele -vat de la un donor decedat. O clinică performantă, de undenu a plecat niciun angajat în străinătate în ultimii şase ani,ci, dimpotrivă, s-au angajat mai multe asistente şi infir-miere. Clinica de Urologie este cea mai mare secţie aJudeţeanului, cu 80 de paturi şi 10 medici primari. Clinica are specialişti foarte buni,specializaţi în transplantul renal, care va fi reluat în curând, după ce se vor finaliza şi ul-timele două săli din blocul operator. Investiţia se ridică la circa 300.000 de euro şi vizeazăinclusiv montarea liniei de aer laminar (180.000 de euro). După ce vor fi finalizate acestelucrări, va urma avizul Ministerului Sănătăţii. Pe listele de aşteptare avem circa 700 debolnavi din vestul ţării care au nevoie de un rinichi sănătos.

Primul transplant de rinichi cu organul prelevat de la un donor decedat a fost efectuatla Timişoara de o echipă condusă de prof. dr. Petru Drăgan, în 1981. (foto).

Pagină realizată de claudiu MANoLE

„Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Man-agementul Situațiilor de Urgență – ADIVEST imple-mentează proiectul „Management în comun pentrupre ve nirea riscurilor în situații de urgență în aria de coope -rare transfrontalieră româno – sârbă”, în cadrul Programu-lui IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Serbia2007 – 2013.

AXA PRIORITARĂ 2: Mediu şi pregătirea pentru situ-aţii de urgenţă

MASURA 2.3: Dezvoltarea unor abordări şi sistememai eficiente în domeniul pregătirii pentru situaţii de ur-genţă

Parteneri de proiect

• Agenţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Man-agementul Situaţiilor de Urgenţă ADIVEST

• Agenţia Regională de Dezvoltare Banat, Zrenjanin

Beneficiar indirect

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Banat” aljudeţului Timiş şi structurile de intervenție în caz de dezas -tre din Jud. Timiș şi Provincia Vojvodina.

Grupuri ţintă

Administraţia locală și județeană din aria de cooperaretransfrontalieră ,

• Structurile specializate de intervenţie din aria de co-operare transfrontalieră

• Populaţia din judeţul / districtul partener

Echipa de proiect

• Sergiu BĂLAȘA - Coordonator proiect• Bogdan Mihăescu - Manager proiect• Lucia PĂTRUICĂ - Asistent manager proiect• Corina GRUNFELD - Expert achizitii• Gabriela LĂBUNEȚ - Manager financiar

Tematica proiectului

Cooperare la nivelul administraţiilor publice judeţeneşi locale şi al instituţiilor specializate de intervenţie dinaria de cooperare transfrontalieră în vederea îmbunătăţiriibazei tehnice de intervenţie, consolidării capacităţii profe-sionale a personalului de intervenţie, dezvoltării unui sis-tem comun de management al riscurilor.

Obiectivele proiectului

Elaborarea şi implementarea în comun a unor activităţide conştientizare a opiniei publice, de pregătire profesion-ală, de planificare strategică în domeniul pregătirii pentrusituaţii de urgenţă;

Investiţii la scară redusă în infrastructura fizică comunălegată de pregătirea pentru situaţii de urgenţă

Justificarea proiectului: nevoi identificate înregiune/judeţ

Pe teritoriul judeţului Timiş la fel ca şi în PovinciaVoivodina se produc cu o frecvenţă mai mare sau mai mică,fenomene naturale distructive de tipul inundaţiilor şialunecărilor de teren care provoacă adesea pierderea devieţi omeneşti, mari pagube materiale şi importante preju-dicii cadrului natural.

În acest context, administraţiilor publice centrale şi lo-cale le revine sarcina de a adopta toate măsurile

necesare în vederea prevenirii şi atenuării efecteloracestor fenomene si reducerea impactului produs asuprapopulaţiei şi a bunurilor, printr-o planificare adecvată şiprintr-o politică care să corespundă standardelor şi aştep-tărilor comunităţilor umane, în condiţiile protecţiei mediu-lui.

Este necesar ca administraţiile publice de o parte şi dealta a graniţei să poată alege măsurile specifice comune deprotecţie împotriva dezastrelor naturale şi de dezvoltare re-gională, precum şi modul de cooperare care să permită unacord comun, concentrat, asupra problemelor complexeasociate şi o implicare autentică a tuturor actorilor în cadrulresponsabilităţilor ce le revin.

Județul Timiș (România) și Provincia Voivodina (Ser-bia) sunt confruntate cu acelaşi tip de probleme de dez-voltare şi oportunităţi, diferite ca amploare şi scop, privinddezvoltarea lor durabilă pe termen lung, în acord cu strate-giile naţionale respective. Ele împart aceeași responsabili-tate referitoare la utilizarea durabilă şi siguranţa ecologicăa teritoriilor lor, teritorii vecine, despărţite doar de graniţefizice.

Municipalităţile acordă un interes special relaţiilor decolaborare transfrontaliere, economiei în contextul dez-voltării durabile, şi abordării comune a prevenţiei şi edu-caţiei în domeniul Situaţiilor de urgenţă.

Inundaţiile şi alunecările de teren provoacă adeseapierderi de vieţi omeneşti, mari pagube materiale şi impor-tante, constituie fenomene naturale care au marcat şi mar -chează profund dezvoltarea societăţii umane, ele fiind dinpunct de vedere geografic cele mai răspândite dezastre depe glob şi totodată şi cele mai mari producătoare de pagubeşi victime omeneşti.

Consecinţele dezastrelor naturale, au condus, pe fondulunei creşteri a responsabilităţii sociale la o nouă abordare,aceea de management al riscului, abordare în care conşti-entizarea şi implicarea comunităţilor umane au un rol esen -ţial în evitarea pierderilor de vieţi omeneşti şi reducereapagubelor. Această abordare este astăzi cvasi generală şieste aceea care a deschis calea spre a face faţă provocărilorviitoare prin introducerea unor noi concepte şi mai ales prinasimilarea conceptului dezvoltării durabile în managemen-tul riscului.

Practica a demonstrat că riscurie de dezastre nu pot fievitate, însă ele pot fi gestionate, iar efectele lor pot fi re-duse printr-un proces sistematic de măsuri şi acţiuni menitesă contribuie la diminuarea lor. Managementul riscurilorpoate fi uşurat daca se identifică în prealabil locul lor demanifestare prin realizarea unor hărţi de risc şi este posibilăo avertizare prealabilă.

Managementul riscului înseamnă aplicarea unor poli -tici, proceduri şi practici având ca obiective identificarea

riscurilor, analiza şi evaluarea lor, tratarea, monitorizareaşi reevaluarea riscurilor în vederea reducerii acestora, astfelîncât comunităţile umane, toţi cetăţenii, să poată trăi, muncişi să-şi satisfacă nevoile şi aspiraţiile într-un mediu fizic şisocial durabil.

Apărarea localităţilor şi suprafeţelor arabile din aria decooperare transfrontalieră româno – sârbă contra inundaţi-ilor necesită măsuri active de prevenire, precum şi soluţiipractice de intervenţie. Prin acest proiect se inlesneşteachiziţia unor astfel de soluţii practice şi se creează şicadrul abordării, discutării şi agreării în comun, promovăriiunor abordări comune de prevenire şi intervenţie în situaţiide urgenţă.

Proiectul răspunde de asemenea nevoilor de pregătireprofesională, pe de o parte a personalului instituţiilor spe-cializate, pe de altă parte a personalului din administraţiapublică judeţeană şi locală având responsabilităţi în acestdomeniu.

Principalele activităţi

• Achiziţia unui sistem de dig modular format dinpanouri metalice înclinate sprijinite pe un picior metalic,care se aşează în zonele ce trebuie protejate de viituri;

• Achiziţionarea altor tipuri de echipamente: diguri gon-flabile şi echipamente specifice intervenţiei în caz decutremure;

• Dezvoltarea şi implementarea unei campanii depregătire profesională referitoare la prevenirea situaţiilorde urgenţă;

• Pregătirea şi organizarea unor întruniri publice în ve -de rea informării şi ridicării gradului de conştientizare aopiniei publice;

• Dezvoltarea în comun a unui plan de management ariscurilor în cazul situaţiilor de urgenţă;

Principalele rezultate obţinute/echipamente achiziţionate prin proiect

• Campanie de informare / conştientizare a opinieipublice realizată

• Plan de management al riscului realizat• Diguri din panouri metalice, diguri gonflabile şi

echipamente specifice intervenţiei în caz de inundatii

Buget total al proiectului (buget Ro + buget Se)(Euro): 775.580,00

Buget ADIVEST (Euro)Buget Total – 305.000,00 Euro • Finanțare nerambursabilă – 259.250,00 Euro – 85 %• Finanțare buget de stat – 36.318,00 Euro – 11,90 %• Contribuție proprie – 9.432,00 Euro – 3,10 %Din punct de vedere financiar s-a stabilit ca bugetul

total aferent partenerului român, ADIVEST, să fie de305.000,00 Euro, din care: 259.250 Euro ( 85 %) contri -buția IPA, 39.650,00 Euro ( 13 %) contribuția Bugetului deStat și 6.100,00 Euro ( 2 %) contribuția proprie ADIVEST.

Sergiu Bălaşa Bogdan MIhĂEScuDirector ADIVEST Manager de Proiect

14

mai 2016AGENDĂ

IMIŞ

Management în comun pentru prevenireariscurilor în situații de urgență în aria

de cooperare transfrontalieră româno-sârbă

Rugby-ştii de la Timişoara Saracens RCM UVT, cam-pioni naţionali 'en titre', au demonstrat încă o dată că suntşi rămân cei mai buni, reuşind pentru a treia oară consecutivsă câştige Cupa României la rugby, după ce a învins-o peCSM Ştiinţa Baia Mare cu scorul de 37-12 (16-5), în fi-nala disputată pe stadionul "Dan Paltinişanu" din Timi -şoara.

Timisoara Saracens a obţinut cel de-al treilea trofeucucerit consecutiv (2014, 2015, 2016), devenind a treiaechipă din istoria competiţiei care reuşeşte o astfel deperformanţă după Dinamo Bucureşti (2000, 2001,2002), respectiv Steaua Bucureşti (2005, 2006, 2007).

Echipa bănăţeană a dominat cu autoritate finala, iarValentin Calafeteanu a marcat nu mai puţin de 22 depuncte.

Punctele învingătorilor au fost reuşite de Calafeteanu(un eseu, 4 transformări, 3 lovituri de pedeapsă), Umaga(eseu), Popârlan (eseu), la care se adaugă un eseu de pe-nalizare. Pentru Ştiinţa, Samharadze şi Van Heerden aumarcat eseuri, unul fiind transformat de Maravunawa-sawasa.

După ce Calafeteanu a deschis scorul dintr-o loviturăde penalitate, Ştiinţa a preluat conducerea (3-5) graţie în -cercării semnate de Samharadze. Timişoara Saracens a avutiniţiativa în continuare şi la pauză avea avantaj pe tabelă,

16-5. În repriza secundă, timişorenii au dominat categoricjocul şi s-au impus clar, cu 37-12.

Valentin Calafeteanu, care a fost desemnat jucătorulmeciului, a devenit şi cel mai eficient marcator al acestei

ediţii a Cupei României, cu un total de 65 de puncte (uneseu, 15 transformări şi 10 lovituri de pedeapsă).

Au evoluat echipele: Ştiinţa Baia Mare: 1. ConstantinPristaviţa, 2. Florin Bărdaşu, 3. Paul Rusu, 4. Andrei Iurea,

5. Florian Roşu, 6. Johannes Van Heerden, 7. Sean Mor-rell, 8. Răzvan Ailenei, 9. Bidzina Samharadze, 10.Taniela Maravunawasawasa, 11. Adrian Apostol, 12.John Leiataua, 13. Sione Fakaosilea, 14. AlexandruBucur, 15. Luke Samoa. Rezerve: 16. Ovidiu Cojocaru,17. Waisea Nailago, 18. Siviu Suciu, 19. ConstantinEne, 20. Alexandru Palîi, 21. Georgel Catuna, 22. PaulOprea, 23. Mtya Dumani.

Timişoara Saracens: 1. Gigi Militaru, 2. Andrei Ră -doi, 3. Alexandru Ţăruş, 4. Valentin Popârlan, 5. MarianDrenceanu, 6. Daniel Ianuş, 7. Dorin Lazăr, 8. StelianBurcea, 9. Valentin Calafeteanu, 10. Jody Rose, 11.Stephen Shennan, 12. Jack Umaga, 13. Tevita Manu-

mua, 14. Fonovai Tangimana, 15. Cătălin Fercu. Rezerve:16. Eugen Căpăţână, 17. Sione Taupaki, 18. Samuel Mariş,19. Ionuţ Mureşan, 20. Lotter Pretorius, 21. Florin Popa,22. Vlăduţ Zaharia, 23. Vasile Rus. c.M.

15

mai 2016AGENDĂ

IMIŞ

Rugby: Timişoara Saracens a câştigat Cupa României!

Frontiera Triplex Confinium de la Beba Veche,acolo unde se întâlnesc graniţile României, Ungarieişi Serbiei, a fost deschisă temporar sâmbătă 28 maişi duminică 29 mai 2016, cu prilejul întâlnirii anualea reprezentanţilor de frunte ai Euroregiunii Dunăre -Criș - Mureș - Tisa, instituţie înfiinţată în anul 1997la iniţiativa dr. ing. Viorel Coifan, preşedintele C.J.Timiş în perioada 1992-2000, având ca scop declaratdezvoltarea zonei de la granița dintre România, Ser-bia și Ungaria.

Frontiera Triplex Confinium a fost deschisă anulacesta în prezența preşedintelui Consiliului JudeţeanTitu Bojin, a preşedintelui Consiliul Județean Cson -grád Kakas Béla și a lui Branislav Bugarski, Secre-tarul provincial al Voievodinei pentru Colaborarea

Interregională și Autoguvernarea Locală. Cu prilejulîntâlnirii de la Tr iplex Confinium, dl Titu Bojin apredat la Sannicolau Mare preşedenţia EuroregiuniiDKMT dlui Kakas Béla.

În cele două zile de sâmbătă şi duminică s-a pututcircula între cele trei ţări pe baza cărții de identitatesau a pașaportului, conform legislației în vigoare. În2015, în cele două zile în care a fost deschis acestpunct de frontieră, au trecut între 1500 și 2000 deper soane, în marea lor majoritate oameni din lo -calităţile aflate în zona frontierei de la Triplex Con-finium.

Prezenţa gardului de sârmă ghimpată ridicat lagraniţa de la Triplex Confinium a Ungariei cu cele-

lalte două ţări vecine a încercat să fie explicată depreşdintele judeţului Csongrad, dl. Kakas, drept oprezenţă vremelnică, drept un episod care “nu seadresează locuitorilor care trăiesc de o parte sau dealta a graniței”, ci este urmare a valului de emigranţicare a potopit Europa venind din Orientul Mijlociu.“Noi ne propunem nu să ridicăm garduri, ci să con-struim punți care să lege comunitățile”,a susţinutpreşedintelşe Kakas.

Branislav Bugarski, Secretarul provincial al Vo -ievodinei pentru Colaborarea Interregională și Auto-guvernarea Locală, a fost mai tranşant: “Europa arenevoie de politici comune, nu de garduri. Dacăîncerci să rezolvi doar problema din propria ta curte,fără să ții cont de ce face vecinul tău, fără să vezi Eu-

ropa ca pe o uniune, o uniune adevărată, vei rămânecu problemele nerezolvate. Nu vei face decât sătransferi problemele tale vecinului și nu aceasta esteideea Europei moderne.”

Primarul comunei din Beba Veche susține cănoul gard pe care ungurii l-au ridicat la frontiera cuRomânia va izola localitatea. Cei mai afectați vor fisă tenii care au rude peste graniță: “La nivel de ad -ministrație locală am început colaborări împreună cuomologul meu din localitatea Kobegada. Am de-marat mai multe proiecte transfronta liere care e posi-bil să pice din cauza acestui gard de sârmă”,consideră primarul Ioan Bohâncanu.

cornel ToDoR

Teatrul „Merlin” -

Două noi premiiprestigioase

Teatrul „Merlin” a participat la cea de-a XXIV-a ediție a Festivalului In-ternaţional de Animaţie „Gulliver”, eveniment desfăşurat timp de o săp -tămână la Galați. Timișorenii au ales să prezinte pe malul Dunării unul dintrecele mai frumoase spectacole ale ultimilor ani, basmul „Tinerețe fărăbătrânețe și viață fără de moarte” (foto), în regia lui Toma Hogea. Juriul con-cursului (alcătuit din prof. univ. dr. Anca Doina Ciobotaru - preşedinte, şidin membrii Ilie Zanfir - managerul Bibliotecii „V.A. Urechia” şi MihaiGruia Sandu, actor şi regizor), a acordat celor de la „Merlin” premiul pentrupromovarea basmului cult românesc. Din distribuția spectacolului au făcutparte Laurențiu Pleșa, Alex Pîntea, Mariana Ivașcu, Radu Văduva, ConsuelaEgyed, Maria Gornic, Octavia Petrișor, Luana Uncruțiu, Dragoș Lupău șiDiana Stampar, scenografia fiind semnată de Eugenia Tărășescu. „Tinerețefără bătrânețe și viață fără de moarte” a fost distins în cu alte alte două premiila Festivalul Internațional al Teatrului Contemporan de Animație ImPuls,desfășurat în București. Actrița Maria Gornic a câștigat Premiul pentrumânuire, răsplată a rolurilor Baba, Bătrâna și Ghionoaia din acelaşi specta-col.

Marele Premiu a rămas la Galaţi. Spectacolul „Cenușăreasa”, în regia luiCiprian Huțanu, jucat de actorii Teatrului de Păpuși “Gulliver”, a primitaceastă distincţie. Un alt premiu a rămas tot la Galaţi a fost Premiul pentrumuzica originală din spectacolul „Cenușăreasa”, regia Ciprian Huțanu, alTeatrului de Păpuși „Gulliver”. Acesta a fost acordat lui Eugen Dan Drăgoi.

Celelalte premii importante ale ediţiei din acest an a Festivalului Inter -naţional de Animaţie „Gulliver”: Premiul special al juriului, primit VavaȘtefănescu pentru coregrafia spectacolului „Bambi”, regia Attila Vizauer, alTeatrului Excelsior București, Premiul pentru regie, Attila Vizauer pentruregia spectacolelor „Muzicanții din Bremen” și „Bambi”, ale Teatrului„Ţăndărică” şi, respectiv, Excelsior din București, Premiul pentru originali-tate scenografică, Natalia Gocheva (Bulgaria) pentru scenografia spectacolu-lui „Povestea lui Muck cel Mic”, al Teatrului de Păpuși „Prichindel” AlbaIulia, Premiul pentru interpretare feminine, Carmen Palcu Adam pentru rolulMic Prinț din spectacolul „De-a Micul Prinț”, regia Ioana Petre, al Teatrului„Ion Creangă” București, Premiul pentru interpretare masculine, GabrielApostol pentru rolurile interpretate în „Eu, Oblio”, regia Nina Ciobanu, alTeatrului „Țăndărică” București M.B.

foto: Alin ZELENco

Triplex Confinium

Titu Bojin a predat preşedinţiaEuroregiunii DKMT

S f â n t u lFlorian pro -venea dintr-ofamilie demi litari derang înalt, elînsuşi deve -nind ofiţer înarmata impe-rială. Şi-ades f ă şu ra tactivitatea îna do ua ju mă -tate a secolu-lui al III-lea,

şi, la fel ca şi alţi militari, a trecut la creştinism. Ulti -mele decenii ale acestui secol au fost oarecum liniş -tite şi paşnice, astfel că Florian, după satisfacereastagiului militar, se retrage ca şi veteran în regiuneaNoricum, la Mantem (lângă Krems). În timpul dom-niei împăratului Diocleţian, în anul 303, a izbucnitdin nou persecuţia creştinilor. Florian, atunci cânda aflat că lângă Lorch 40 de creştini au fost arestaţi,a pornit în ajutorul lor. Dar înainte să ajungă în oraş,dezvăluindu-şi apartenenţa la creştinism, este arestatşi el şi dus în faţa jude că torului Aquilinus, care l-acondamnat la moarte prin aruncare în apă cu o piatrălegată de gât. Pedeapsa a fost executată la data de 4mai în anul 304, fiind aruncat în apă de pe podulEnns. Cadavrul a fost scos din apă şi îngropat de ovăduvă pe nume Valeria. Deasupra mormântului s-a construit mai târziu o biserică, care a ajuns în grijacălugarilor benedictini. În jurul acesteia s-a construitvestitul loc de pelerinaj St. Florian (la est de oraşulLinz).

Sfântul Florian este venerat în Bavaria, în Aus-tria şi Ungaria, fiind un apărător împotriva inun -

daţiilor şi incendiilor. Începând cu secolul al XVII-lea, imaginea sau statuia sa poate fi foarte des întâl-nită pe teritoriul Ungariei, apoi în Transilvania şiBanat, în biserici, pe case, pe lângă drumuri. Esteprezentat în haine militare, deasupra unei case înflăcări, peste care aruncă apă. Această reprezentareare două motivaţii. Conform legendei, pe când eraîncă copil, în urma rugăciunilor sale s-au stinsflăcările care mistuiau o casă. O altă legendă spunecă un cărbunar pentru a obţine cărbune a făcut unrug prea mare, care în urma unui vânt foarte puter-nic s-a aprins. Omul, încercând să stingă focul acăzut în flăcări. Cuprins de disperare, a cerut aju-torul Sfântului Florian: "Sfinte Florian, care ai de-venit martir în apă, trimite apa în ajutorul meu şisalvează-mi viaţa!". În momentele următoare focula fost stins de apă şi omul a scăpat.

Sfântul Florian este considerat protectorul pom-pierilor, berarilor, hornarilor şi al vechilor fabricanțide săpun. În anul 1866, în centrul Jimboliei, a fostaşezată statuia Sfântului Florian, cea care va deveniun simbol al oraşului. Sfântul este considerat pro-tector al Jimboliei şi al pompierilor localnici,aceasta după înfiinţarea formaţiunii de pompierivoluntari din oraş, în anul 1875. Asociaţia Pompie -rilor Civili din Jimbolia a înfiinţat în anul 1993Muzeul pompierilor „Florian”. Colecţia muzeuluideţine obiecte şi dotări specifice formaţiilor volun -tare de pompieri din Banat din perioada anilor 1880- 1970, dar şi tablouri sau fotografii, documentespecifice, diplome ori trofee obţinute de-a lungulanilor de pompierii voluntari la concursurile profe-sionale.

În anul 2002, statuia protector al oraşului Jim-bolia a fost restaurată de specialistul timișorean IonOprescu.

c.T.

ISU „BANAT” LA CSONGRADÎn perioada 02 - 03 mai a.c., cu ocazia zilei Sfântului Florian, protectorul

pompierilor, o delegație a Inspectoratului pentru Situații de Urgență "Banat"al județului Timiş a fost prezentă în orașul Szeged în baza acordului de co-operare derulat cu Direcția Județeană de Apărare împotriva CatastrofelorCsongrád. Pompierii din ţara vecină au prezentat modul de gestionare a situ-ațiilor de urgență pe raza județului Csongrád şi tehnica de intervenție dindotare. De asemenea, partenerii români şi maghiari au discutat despre vi-itoarele exerciții de cooperare şi despre modul de comunicare într-o situațiede urgență produsă la granița dintre cele două țări.

În data de 03.05 a fost organizat un concurs de alergare pe distanța de3,5 km prin orașul Szeged, la care a participat, ca singur reprezentant al uneițări străine din competiție, sublocotenent Lucian Bogdan Mutu. Concursula fost inedit, deoarece pompierii au alergat complet echipaţi, iar pe parcursultraseului aceștia au trebuit să urce și să coboare mai multe seturi de trepte.La sfârșitul cursei a fost organizată o festivitate cu ocazia celebrării zileiSfântului Florian, la finalul căreia participanții au primit premii. La acesteveniment a participat, ca invitat de onoare, inspectorul șef al ISU ”Banat”,locotenent-colonel Lucian Vasile Mihoc.

16

mai 2016AGENDĂ

IMIŞ

Protectorul pompierilor, berarilor, hornarilor şi săpunarilor

Turiști în TimișPeste 250 de specialiști din Japonia, Germania, Portugalia, Tunisia,

Maroc, Bulgaria, Ucraina, Rusia, Slovacia, Cehia, Polonia, Lituatia, Slove-nia, Anglia, Italia, Suedia și România se vor afla, aproape de finalul acestuian, la Timișoara. Aceștia vor participa la Conferința Europeană Yazaki NYS(New Yazaki System) și la Concursul European Cercurile calității în Yazaki,evenimente organizate de Compania Yazaki. “Conferința va reuni respon-sabilii kaizen și anagajați Yazaki din peste 35 de locații Yazaki din Europa.Preconizăm să avem un schimb profesional și cultural cu un grup de aprox-imativ 250 de persoane din Romania. Pe lângă caracterul profesional alacestor evenimente dorim să adăugăm și componenta culturală, a tradiți-ilor românești firma Yazaki deținând în prezent patru fa brici de pro duc -ție în domeniul automotive - Arad, Ploiesti, Caracal, Brăila - și un centrude design în Timișoara”, explică Daniela Oprea, training and developmentcoordinator, HR Department Yazaki Company.

Toți invitații conferinței de la Timișoara vor avea ocazia să descopereobiectivele turistice ale orașului, locurile încărcate de tradiție și istorie. “Aso-ciația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului (APDT) în județul Timișva oferi participanților la eveniment materiale de promovare turistică și su-portul necesar organizatorilor pentru ca invitații lor să aibă parte de expe-riențe frumoase din punct de vedere turistic, în Timișoara. Vor fi vizitateobiective turistice din oraș și împrejurimi, iar unul dintre aceste locuri esteMuzeul Satului Bănățean din Timișoara. Aici, invitații din toată lumea vorputea descoperi tradițiile zonei și, pentru că evenimentul este programat laînceputul lunii decembrie, vor putea să asiste la obiceiuri precum cele deIgnat”, explică reprezentanții APDT Timiș. O vizită la MSB a fost efectuatăla mijlocul lunii mai de organizatorii Conferința Europeană Yazaki NYS,aceştia fiind primiţi de managerul MSB, dl Dan Radosav (foto).

Delia S. BARBu