CURSANTEugen-Mihai Balaj

TITULAR DE CURSGeorgeta Diac

DIFICULTĂȚILE SPECIFICE ADULȚILOR ÎN

DOBÂNDIREA LIMBII SECUNDARE ȘI POSIBILE

SOLUȚIONĂRI

1

Disciplina: Psihopedagogia adolescenților și adulților Titular de curs: Georgeta DiacCursant: Eugen-Mihai Balaj, Litere

Dificultățile specifice adulților în dobândirea limbii secundare

și posibile soluționări

Argument

Dobândirea unei limbi secundare prezintă provocări specifice pentru fiecare grupă de vârstă. În

cazul adulților provocările sunt multiple, pe planul motivări, al timpului liber disponibil, al

prejudecăților, dobândirea vocabularului, etc. Acest eseu se va axa pe problemele motivației și

ale dobândirii vocabularului.

Introducere

Dobândirea limbii secundare (DLS) reprezintă cercetarea felului în care limbile

secundare sunt învățate și factorii care influențează acest proces. Cercetătorii DLS examinează

cum se formează competențele comunicative . De asemenea cercetătorii DLS studiază și

impactul factorilor non-lingvistici cum ar fi influența culturii, mediul geografic, anxietatea sau

motivația asupra dobândirii unei limbi străine.

În general studiile DSL au fost realizate la copii, pe urmă pe adolescenți și cel mai puțin

asupra adulților. Complexitatea vieții adulților a făcut ca cercetarea DLS despre dobândirea

limbii lor secundare să fie grea de realizat. Investigarea aspectului cultural nu este ușuoară când

avem de a face cu o populație în mișcare, instabilă, și cu diverse contexte de învățare a unei limbi

străine (ex. ore de pregătire la serviciu, ore generale de DLS, meditații, etc.). Cunoașterea

mecanismelor de dobândire a unei limbii străine este folositoare pentru profesori; predarea unei

limbi străine nu poate fi realizată în absența cunoașterii mecanismelor dobândirii unei limbi.

2

Fiecare vârstă are specificul ei la învățarea unei limbi secundare, în cazul adulților este important

să:

,,Adulții au capacitățile cognitive bine dezvoltate, pot gândi abstract și este utilă

folosirea schemelor, regulilor, a unei abordări clare și bine structurată a unei

limbi străine, de asemenea au o durată a atenției mai ridicată. Pe de altă parte

adulții care învață o limbă străină destul de târziu în viață ar putea găsi sarcina

destul de dificilă. Elevii adulți întimpină dificultăți în dobândirea unei limbi

străini din cauza vârstei si din cauza programului lor încărcat.” (Vizental

2007:122)

Dobândirea unei limbi străine este dependentă de mai mulți factori cum ar fi motivarea

sau vocabularul. Aceste eseu va analiza pe rând aceste aspecte încercând să aplice aceste

cunoștințe la adulți.

3

Motivația

Motivația este în centrul cercetării DLS de mulți ani. Dornyei (2002a, p8) identifică

motivația ca fiind ,,cât de mult oameni sunt dispuși să facă ceva, cât de mult vor să susțină

activitatea și cât de mult sunt dispuși să se lupte pentru a dobândi ceea ce caută”. Lingvistul

Robert Gardner (1985; Masgoret & Gardener, 2003) examinează factorii care au afectat

canadieni englezi/francezi în dobândirea limbii celeilalte comunități. Studiile sale relevă teoria

motivației de integrare (dorința de a învăța o limbă secundară pentru a facilita integrarea în

societatea majoritară). Această motivație pare să promoveze DLS indiferent de vârstă și dacă

limba este străină sau doar secundară. Chiar dacă persoanele care învață o limbă străină nu dețin

această motivație pozitivă pot avea motivarea instrumentală adică doresc să știe o limbă străină

pentru a atinge un scop, cum ar fi reușita profesională, accesul la mai multe resurse bibliografice,

etc. acest tip de motivație este relevat și de Laura Carmen Cuțitaru:

,,Factorul care contribuie cel mai mult la învățarea unei

limbi străine a unui adult este profesional. Muncind pentru o firmă

străină poate presupune călătorii în străinătate sau chiar în propria țară

,pot exista șefi străini astfel ambele situații necesită cunoașterea unui

limbi străine (de regulă engleza ca limbă internațională). În prezent

este mai important ca niciodată să folosim un calculator și să vorbim o

limbă străină pentru a avea succes în carieră.”(Cuțitaru 2007:60-61)

Profesori pot facilita motivarea elevilor prin identificarea țelurilor pe

termen scurt și să reflecteze asupra progresului și reușitelor atinse. De

exemplu adolescenții cât și adulții pot avea o listă săptămânală cu țelurile de

atins, pe care o vor bifa când respectivul țel este atins, sau poate lua forma

unui jurnal de progres , acest proces ajută elevi să dobândească autonomie

și să preia contorul asupra procesului de învățare(Marshall, 2002).

4

Acesta motivație nu este stabilă și se poate schimba de la o zi la alta

sau chiar de la o sarcină la alta ( Dornyei, 2002b; Dsrnyei & Kormos, 2000).

O posibilă remediere a acestei situații este desigur o lărgire a diversități

activităților din clasă. Munca în echipă conduce la îmbunătățirea relațiilor

socio-umane și la sporirea motivației. În cazul adulților putem aplica tehnica

simulării.

,,Simularea este un joc de roluri realist, realizat la scară mare. De regulă sunt

folosite cărți de roluri pentru elevi dar pot fi folosite și alte materiale cum ar fi cărți

de vizită, memorandumuri, articole din ziare, înregistrări audio, etc. aceste resurse

pot fi folosite de la începutul simulării sau pe parcurs ca să stimuleze

adaptabilitatea elevilor. Intenția este crearea unei lumi complexe cum ar fi o

întâlnire business, îngrijirea pacienților, un studio de televiziune sau altfel de situați

menite să simuleze circumstanțe realiste pentru elevi.”(Scrivener 2010:159)

Elevii vor putea astfel să comunice între ei. Rolul profesorilor este să creeze un mediu propice

dezvoltării elevilor.

În ciuda faptului că viețile adulților sunt mai aglomerate decât cele ale

elevilor, asta nu înseamnă cu sunt scutiți de munca de acasă, o limbă străină

se dobândește prin exercițiu. O idee folositoare este realizarea de proiecte.

Adulți se vor simți cel mai bine motivați să realizeze proiecte dacă acestea

sunt legate de ceea ce ei fac la munca lor, din acest motiv este indicat să ne

cunoaștem elevi. Dacă avem de a face cu un grup de elevi care lucrează în

același domeniu putem elabora cu ușurință teme pentru ei, când avem un

5

grup heterogen situația devine un pic mai complicată. Însă oriunde este

posibil trebuie să oferim elevilor adulți libertatea de a alege.

Cercetarea asupra relației dintre motivare și dobândirea limbii secundare este continuă.

Profesorii sunt responsabili pentru motivarea elevilor. În legătură cu adulții cea mai folositoare

abordare este una legată de nevoile lor profesionale.

Vocabularul

Dobândirea vocabularului unei limbi este o componentă esențială a

comunicări, și este important pentru producerea si comprehensiunea unei

limbi secundare (Coady și Huckin, 1997). De altfel cum putem determina în

mod eficient dobândirea cuvintelor. Qian (1999:49) definește cunoașterea

vocabularului ca ,,înțelegerea în adâncime a cuvintelor, pronunțarea lor,

înțelesurile multiple pe care le pot avea, scrierea cuvintelor, frecvența cu

care este folosit și caracteristicele morfo-sintactice și felul în care un cuvânt

se combină cu un alt cuvânt.

Cercetările recente s-au axat pe vocabularul incidental (vocabularul

dezvoltat atunci când elevii sunt axați pe dezvoltarea altor sarcini în afara de

învățarea vocabularului). Laufer (1997) precizează că un elev trebuie să sție

în jur de 3,000 familii lexicale ( familia lexicală a verbului ,to think include

think, thinks, thought, thoughtful, thoughtfully) pentru a putea desluși

înțelesul din context al a unui cuvânt. Profesori pot ajuta elevii să își

construiască un vocabular furnizând lecții specifice, și arătând cuvintele chei.

6

Cititul de asemenea este vital pentru dezvoltarea vocabularului, iar toți elevii

au doar de câștigat prin lecturare. Cititul însoțit de activități specifice de

dezvoltarea vocabularului conduc la creșterea vocabularului. Profesori

trebuie să furnizeze texte pentru dezvoltarea vocabularului în clasa, acestea

trebuiesc alese în funcție de nivelul și necesitățile elevului. Acestea ar trebui

să conțină vocabularul , să predea cuvinte cu frecvență ridicată și să ajute

elevii să folosească dicționare în mod eficient(Burt, Peyton, & Adams, 2003).

În cazul adulților aceste activități se pot materializa sub forma unor texte pe

care adulți le pot întâlni cum ar fi scrisori, facturi, articole științifice, etc.

Însă pentru a reține vocabularul elevii trebuie să îl folosească. În primul rând profesorii trebuie să

vadă o dovadă clara a folosirii cuvintelor din acest motiv, elaborarea de propoziții cu cuvintele

noi este esențială. Există și o serie de jocuri pentru vocabular cum ar fi Bingo sau Password sau

Concentration.

Concluzie

În ciuda faptului că adulți au probleme specifice, că motivația lor nu este întodeauna cea

mai bună profesori au reușit să găsească soluționări. Chiar dacă la prima vedere poate părea o

sarcină imposiblă și adulți pot dobândii o limbă secundară, adesea putem aplica anumite strategii

educative menite copiilor și adulților cum ar fi jocurile.

7

8

Bibliografie

Burt, M., Peyton, J. K., & Adams, R. (2003). Reading and adult English language learners: A review of the research. Washington, DC: Center for Applied Linguistics.

Bygate, M. (2000). Introduction. Language Teaching Research, 4, 185-192.

Clement, R., Dsrnyei, Z., & Noels, K. A. (1994). Motivation, self-confidence, and group cohesion in the foreign language classroom. Language Learning, 44, 417-448.

Cuțitaru, Laura Carmen (2007), Elements of Psychology and Pathology of Langauge, Universitas XXI, Iași.

Coady, J., & Huckin, T. (Eds.). (1997). Second language vocabulary acquisition: A rationale for pedagogy. United Kingdom: Cambridge University Press.

DeCarrico, J. (2001). Vocabulary learning and teaching. In M. Celce-Murcia (Ed.),Teaching English as a second and foreign language (pp. 285-299). Boston: Heinle & Heinle.

de la Fuente, M. J. (2002). Negotiation and oral acquisition of L2 vocabulary: The roles of input and output in the receptive and productive acquisition of words.Studies in Second Language Acquisition, 24, 81-112.

Dornyei, Z. (2002a).Teaching and researching motivation. Essex, England: Pearson Education Limited.

Dornyei, Z. (2002b). The motivational basis of language learning tasks. In P. Robinson (Ed.), Individual differences and instructed language learning(pp. 137-158). Amsterdam: John Benjamins.

Dornyei, Z. (2003). Attitudes, orientations, and motivations in language learning: Advances in theory, research, and applications. Language Learning, 53(Suppl. 1), 3-32.

9

Dornyei, Z., & Csizer, K. (1998). Ten commandments for motivating language learners: Results of an empirical study. Language Teaching Research, 4, 203-229.

Dornyei, Z., & Kormos, J. (2000). The role of individual and social variables in oral task performance. Language Teaching Research, 4, 275-300.

Doughty, C., & Pica, T. (1986). "Information gap" tasks: Do they facilitate second language acquisition? TESOL Quarterly, 20, 305-325.

Doughty, C., & Williams, J. (Eds.). (1998). Focus on form in classroom second language acquisition. New York: Cambridge University Press.

Ellis, R. (1997). Second language acquisition. New York: Oxford University Press.

Ellis, R. (1999). Learning a second language through interaction. Philadelphia: John Benjamins.

Ellis, R. (2000). Task-based research and language pedagogy. Language Teaching Research, 4, 193-220.

Ellis, R., Basturkmen, H., & Loewen, S. (2001). Learner uptake in communicative ESL lessons. Language Learning, 51, 281-318.

Ellis, R., & He, X. (1999). The roles of modified input and output in incidental acquisition of word meanings. Studies in Second Language Acquisition, 21, 285-301.

Ellis, R., Tanaka, Y., & Yamazaki, A. (1994). Classroom interaction, comprehension, and the acquisition of L2 word meanings. Language Learning, 44, 449-491.

Florez, M. C., & Burt, M. (2001). Beginning to work with adult English language learners: Some considerations. Washington, DC: National Center for ESL Literacy Education. Available fromwww.cal.org/caela/esl_resources/digests/beginQA.html

Gardner, R. C. (1985). Social psychology and second language learning: The role of attitude and motivation. London: Edward Arnold.

Gass, S. M. (1997). Input, interaction, and the second language learner. Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum.

Gass, S. M. (1999). Discussion: Incidental vocabulary learning. Studies in Second Language Acquisition, 21, 319-333.

Gass, S. M. & Selinker, L. (2001). Second language acquisition: An introductory course. Mahwah, NJ: Erlbaum.

10

Laufer, B. (1997). The lexical plight in second language reading: Words you don't know, words you think you know, and words you can't guess. In J. Coady & T. Huckin (Eds.), Second language vocabulary acquisition: A rationale for pedagogy(pp. 20-34). United Kingdom: Cambridge University Press.

Long, M. H. (1996). The role of the linguistic environment in second language acquisition. In W. C. Ritchie & T. K. Bhatia (Eds.), Handbook of research on language acquisition: Vol. 2. Second language acquisition (pp. 413-468). New York: Academic Press.

Long, M. H. (2000). Focus on form in task-based language teaching. In R. D. Lambert & E. Shohamy (Eds.), Language policy and pedagogy: Essays in honor of A. Ronald Walton (pp. 179-192). Philadelphia: John Benjamins.

Mackey, A. (1999). Input, interaction, and second language development: An empirical study of question formation in ESL. Studies in Second Language Acquisition, 21, 557-587.

Marshall, B. (2002). Preparing for success: A guide for teaching adult English language learners. Washington, DC, & McHenry, IL: Center for Applied Linguistics & Delta Systems.

Masgoret, A. M., & Gardner, R. C. (2003). Attitudes, motivation, and second language learning: A meta-analysis of studies conducted by Gardner and associates.Language Learning, 53(Suppl. 1), 167-210.

McKay H., & Tom, A. (1999). Teaching adult second language learners. New York: Cambridge University Press.

Moss, D., & Van Duzer, C. (1998). Project-based learning for adult English language learners. Washington, DC: National Center for ESL Literacy Education. Available from www.cal.org/caela/esl_resources/digests/ProjBase.html

Noels, K. A., Clement, R., & Pelletier, L. G. (2003). Perceptions of teachers' communicative style and students' intrinsic and extrinsic motivation. Modern Language Journal, 83, 23-34.

Norris, J. M., & Ortega, L. (2001). Does type of instruction make a difference? Substantive findings from a meta-analytic review. Language Learning, 51(Suppl. 1), 157-213.

Oxford, R., & Shearin, J. (1994). Language learning motivation: Expanding the theoretical framework. Modern Language Journal, 78, 12-28.

Paribakht, T. S., & Wesche, M. (1997). Vocabulary enhancement activities and reading for meaning in second language vocabulary acquisition. In J. Coady & T. Huckin (Eds.), Second language vocabulary acquisition: A rationale for pedagogy(pp. 174-200). United Kingdom: Cambridge University Press.

Pica, T. (1994). Research on negotiation: What does it reveal about second-language learning conditions, processes, and outcomes? Language Learning, 44, 493-527.

11

Pica, T. (2003). Second language acquisition research and applied linguistics.Working Papers in Educational Linguistics, 18.

Scrivener, Jim (2008), Learning Teaching, Macmillan

Qian, D. D. (1999). Assessing the roles of depth and breadth of vocabulary knowledge in reading comprehension. Canadian Modern Language Journal, 56, 262-305.

Savignon, S. (1997). Communicative competence: Theory and classroom practice. New York: McGraw-Hill.

Schmidt, R., & Frota, S. (1986). Developing basic conversational ability in a second language: A case study of an adult learner of Portuguese. In R. Day (Ed.),Talking to learn: Conversation in second language acquisition (pp. 237-326). Rowley, MA: Newbury.

Swain, M. (1995). Three functions of output in second language learning. In G. Cook & B. Seidlhofer (Eds.) Principle and practice in applied linguistics: Studies in honour of H. G. Widdowson (pp. 125-144). Oxford, England: Oxford University Press.

Van Duzer, C., & Burt, M. (1999). A day in the life of the Gonzalez family. Washington DC, & McHenry, IL: Center for Applied Linguistics & Delta.

Vizental, Adriana(2007), Metodica predării limbi engleze, Polirom Iași

12