Formator: prof. ing.

IMPLEMENTAREA UNUI PROGRAM DE FORMARE A ADULŢILOR

1. PROIECTAREA PROGRAMELOR DE FORMARE A ADULŢILOR

Titlul programului: Etica în afaceri

Tipul de program: Program de formare de lungă durată;

Publicul ţintă vizat: cadre didactice din învăţământul preuniversitar care predau

discipline economice

Durata: 90 ore

Module tematice/conţinuturi şi corelarea acestora cu numărul de ore:

Conţinuturi Număr ore

1. Cadrul conceptual al eticii şi moralei 25

1.1. Eticǎ şi moralǎ; 8

1.2. Principiile de bazǎ ale eticii; 8

1.3. Etica şi factorii de influenţǎ; 9

2. Etica profesionalǎ; 30

2.1. Cadrul conceptual al profesiei şi profesionalismului; 7

2.2. Etica profesionalǎ; 7

2.3. Codurile etice; 8

2.4. Concepte esenţiale în etica profesionalǎ 8

3. Etica afacerilor 30

3.1. Eticǎ şi moralitate în afaceri 7

3.2. Mituri şi prejudecǎţi despre lumea afacerilor 8

3.3. Aplicarea eticii în afaceri 7

3.4. Principii de bazǎ ale eticii în afaceri 8

Evaluare finală: 5 ore

2

Scopul: de a forma o gândire eticǎ, moralǎ, având o abordare modernǎ, actualǎ, conform

cerinţelor în domeniul afacerilor.

Competenţe specifice acumulate:

o Aplicǎ principiile eticii în relaţie cu ceilalţi;

o Analizeazǎ factorii de influenţǎ ale eticii

o Elaboreazǎ coduri etice şi de conduitǎ;

o Analizeazǎ conceptele esenţiale în etica profesionalǎ

o Identifică mituri şi prejudecǎţi din lumea afacerilor;

o Utilizeazǎ principiile de bazǎ ale eticii în afaceri.

Strategii: strategiile utilizate prefigurează traseul metodic cel mai potrivit, cel mai logic

şi mai eficient pentru realizarea obiectivelor propuse, prin utilizarea diferitelor metode:

o Metoda studiului de caz;

o Metoda brainstorming-ului;

o Metoda piramidei;

o Problematizarea de grup;

o Jocul de rol.

Modalităţile de evaluare:

o Evaluarea pe parcursul desfăşurării cursurilor: aplicaţii practice ale cursanţilor

o Evaluarea finală: portofoliu elaborat de către fiecare cursant pe durata cursului, cu

asistenţa formatorului. Cursantul va alege una din piesele portofoliului si o va susţine în

fată comisiei şi a colegilor, după o formă de prezentare aleasă de cursant.

Portofoliul va avea următoarea componenţă:

o Un cod etic aplicabil la instituţia la care lucrează cursantul, sau în caz contrar la instituţia

la care ar dori să lucreze cursantul;

o Analiza unui studiu de caz (din cele existente în suportul de curs) pe baza răspunsului la

întrebările care preced studiul de caz

3

o Eseu cu tema: Etică şi drepturi

Formatorii: Lelea Gabriela

Modul de certificare: certificat

2. APLICAREA METODELOR ŞI TEHNICILOR DE FORMARE

Metoda studiului de caz

Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală, autentică, luată drept exemplu tipic, reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematice1.

Scopurile acestei metode interactive, valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau în:− Realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe, autentice dintr-un domeniu dat, cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale, operative, optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele probleme;

− Verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor însuşite, a priceperilor şi deprinderilor, a comportamentelor, în situaţii limită;

− Sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor, autoevaluarea din partea fiecărui participant în parte, a gradului de aplicabilitate a acestora în situaţiile create;

− Educarea personalităţii, a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv, tratarea cu maturitate a situaţiilor;

− Exersarea capacităţilor organizatorice, de conducere, de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale.

Aplicarea metodei pe baza conţinuturilor de formare

Aplicarea metodei studiului de caz în cadrul cursului este legată de competenţele specifice şi conţinuturile formării şi are implicaţii directe privind performanţa cursanţilor. Astfel în cadrul Modulului 3 Etica afacerilor, subpunctul 3.3. Aplicarea eticii în afaceri, apliacţiile practice vor fi bazate pe studii de caz şi teme de analiză.

În aplicarea metodei se parcurg şase etape şi anume:

1 www.educatori.isjbihor.ro – cursuri digitizate (metode active de predare-învăţare)

4

Etapa 1. Prezentarea cadrului general în care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv: (anexa 1)

formatorul va alege mai întâi un „ caz” semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse, care să evidenţieze aspectele general-valabile;

cazul va fi prelucrat şi experimentat mai întâi pe un grup restrâns, apoi va fi propus participanţilor spre analiză;

prezentarea trebuie să fie cât mai clară, precisă şi completă;

Etapa 2. Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu înţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi:

are loc stabilirea aspectelor neclare;

se pun întrebări de lămurire din partea participanţilor;

se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse bibliografice);

Etapa 3. Studiul individual al cazului propus:

documentarea participanţilor;

găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţi;

Etapa 4. Dezbaterea în grup a modurilor de soluţionare a cazului:

analiza variantelor, fie mai întâi în grupuri mici (5–6 membri) şi apoi în plen, fie direct în plen, fiecare îşi expune variantă propusă;

compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă, moderată de formator;

ierarhizarea variantelor;

5

Etapa 5. Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanime.

Etapa 6. Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi, analizându-se gradul de participare. Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare în vederea aplicării lor la situaţii similare.

Rolul formatorului, al instructorului este, în primul rând, acela de conducător al discuţiilor, de stimulator al gândirii divergente, în scopul obţinerii cât mai multor soluţii la problema analizată.2

De asemenea rolul formatorului este de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului. Cu abilitate şi discreţie, el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare faţă de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul, punând accent pe participarea activă şi productivă, individuală şi de grup.

2 Programul de formare profesională: Formator - Copyright © 2012 – S.C. SCHOOL CONSULTING S.R.L. SIGHIŞOARA

6

3. MARKETING-UL FORMĂRII

Planul de marketing al formării

3.1. Expunere introductivă

3.1.1.Scopul: scopul acestui plan de marketing este analiza mediului de marketing în care

acţionează cursurile de formare în vederea accesării pieţei ţintă. Se urmăreşte în acest sens

dimensionarea serviciilor educaţionale în consens cu nevoile, preferinţele, gusturile,

aşteptările, exigenţele calitative ale formabililor, dar şi cu dezideratele politicii de formare.

3.1.2.Obiective generale de marketing:

investigarea pieţei, a consumului de educaţie şi a mediului;

adaptarea politicilor de marketing la cerinţele mediului;

promovarea unui management eficient al resurselor umane care, împreună cu resursele

materiale şi informaţionale să stimuleze efectele sinergice ale valorilor şi serviciilor

educaţionale şi să asigure realizarea obiectivelor prestabilite.

Realizarea unui instrument de sondare a nevoilor necesită corelarea cu scopul şi obiectivele

generale cuprinse în planul de marketing. Cel mai utilizat instrument de cercetare în marketing

este cu siguranţă chestionarul. Chestionarul reprezintă un instrument de cercetare flexibil, care

permite culegerea datelor primare prin intermediul unor întrebări, structurate după principii bine

definite, astfel încât să trezească interesul şi să antreneze subiecţii investiţii pentru a răspunde cât

mai sincer şi cât mai clar la întrebările care le sunt adresate prin intermediul lui.

7

3.2. Chestionar – sondarea nevoilor de formare

FIŞĂ DE SONDARE A OPINIEI ÎN LEGĂTURĂ CU UNITATEA DE CURS:

ETICA ÎN AFACERI

Vă mulţumim că aţi acceptat să completaţi acest chestionar. Răspunsurile dumneavoastră

ne vor ajuta în elaborarea unor programe de formare care sa satisfacă cerinţele

dumneavoastră în ceea ce priveşte formarea profesională.

1. Sunteţi o persoană de sex:

o feminin; o masculin.

2. Vă rugăm să selectaţi categoria de vârstă din care faceţi parte:

o 20 şi sub 20;

o 21 – 25;

o 26 – 30;

o 31 – 35;

o 36 – 40;

o 41 – 45;

o 46 – 50;

o 51 – 55;

o 56 şi peste 56;

3. Ocupaţia dumneavoastră:

o Tehnicican calculatoare;

o Educaţie;

o Inginerie;

o Specialist;

o Muncitor în producţie;

o Vânzător;

o Finanţe;

o Resurse umane/training;

o Domeniu juridic;

o Supraveghetor – şef;

o Angajat în domeniul relaţiilor cu

publicul;

o Funcţie de conducere;

o Fabricaţie;

o Marketing/publicitate;

o Medicină;

o Managemtnul intermediar al firmei;

o Conducerea superioară a firmei;

o Angajat în administraţia firmei;

o Vânzări;

o Servicii;

8

o Alta ..............................................................................................................................

4. Ultima instituţie de învăţământ absolvită:

o Liceu;

o Facultate (fară licenţă);

o Nivel de licenţă;

o Diplomă

universitară/postuniversitară

5. La ce alte cursuri de formare aţi mai participat?

...........................................................................................................................

6. Aţi dori să participaţi cursul de formare cu tema “Etica în afaceri”?

o Da;

o Posibil;

o Improbabil;

o Nu.

7. Ce aşteptări aţi avea de la acest curs? (se completează dacă raspunsul la întrebarea

6 este pozitiv)

..............................................................................................................................

..............................................................................................................................

8. Care sunt subtemele pe care aţi dori să le studiaţi în cadrul acestui curs?

...............................................................................................................................

...............................................................................................................................

3.3. Mixul de marketing al formării

Mixul de marketing este un concept important de marketing, care se referă la modul în care o

organizaţie acţionează atunci când îşi pune în practică strategia de marketing. Mixul de

marketing este un instrument al marketingului care în domeniul educaţional poate cuprindă mai

multe elemente sau zone de interes: produsul educaţional, distribuţia, promovarea, participanţii,

întâlniri, activităţi, evenimente.

3.3.1. Produsul educaţional

9

Produsul educaţional este denumirea generică dată ofertei organizaţiei educaţionale. În acest

caz oferta educaţională se concretizează sub forma unui curs care se va înscrie în pliantele de

ofertă educaţională şi pe site-urile de Internet. Cursul este intitulat „Etica în afaceri” şi are ca

scop formarea unei gândiri etice, morale, având o abordare modernǎ, actualǎ, conform cerinţelor

în domeniul afacerilor.

În eforturile de adaptare a ofertei şi de propunere a unor noi modalităţi de realizare a educaţiei se

impune utilizarea unor tehnologii moderne: instruirea şi evaluarea asistată de calculator, noi

conţinuri educaţionale în formate MP3, MPEG sau multimedia, noi forme de prezentare a

conţinuturilor- prin proiecţii la clase, prin filme, prin tehnologii 3D, noi forme de livrare a

cursurilor- prin Ipod, sau MP3 Playere sau folosind Internetul, site-uri, bloguri, platforme

online).

3.3.2.Distrbuţia

Distribuţia cursului se va realiza la nivelul judeţelor Bihor, Cluj şi Sibiu. Instituţiile de la nivelul

acestor judeţe vor primi oferta produsului educaţional, urmând ca potenţialii cursanţi să se înscrie

on-line, după care vor întocmi un dosar de înscriere. În funcţie de numărul de solicitanţi şi de

existenţa formatorilor în zonă, se vor constitui centrele de formare.

3.3.3.Promovarea

Promovarea produsului educaţional se va realiza prin mass-media (presa scrisă, televiziune,

radio), prin intermediul propriilor site-uri de Internet, prin distribuirea pliantelor, afişelor,

posterelor şi prin întâlniri cu reprezentanţi ai altor instituţii.

3.3.4.Participanţii

Participanţii la oferta educaţională concretizată în acest caz sub forma unui curs pot fi

reprezentaţi de: instituţii, organizaţii, autori, formatori, experţi, formabili etc.

3.3.5. Întâlniri, activităţi, evenimente

În această categorie se includ conferinţe, evenimente de prezentare a cursului şi a obiectivelor

acestuia, întâlniri privind evaluarea de impact şi alte activităţi care contribuie la desfăşurarea în

condiţii optime a cursului.

10

3.4. Analiza SWOT a formării

Puncte tari:

Personal calificat;

Dotare tehnico-materială optimă;

Ofertă educaţională adaptată cerinţelor pieţei;

Cunoştinţe în domeniul marketingului educaţional;

Existenţa suportului de curs în format fizic şi digital;

Puncte slabe:

Lipsa resurselor financiare;

Lipsa timpului liber a formabililor;

Oportunităţi:

Existenţa unui interes pentru formarea continuă din partea cadrelor didactice;

Favorizarea unui climat educaţional deschis, stimulativ;

Creşterea ponderii cadrelor didactice formate profesional

Ameninţări:

Posibile atacuri ale concurenţei;

Posibila instabilitate socială şi economică.

4. Raportul final

Finalitatea planului de marketing o constituie redactarea unui raport final, care vizează evaluarea

de impact în ceea ce priveşte programul de formare. Aceasta se va realiza prin interviuri conduse

de operatori cu formatorii şi cursanţii şi prin elaborarea unui chestionar care va fi aplicat

formabililor după desfăşurarea cursului de formare, urmând ca grupul de experţi să realizeze

analiza şi interpretarea datelor culese pentru a redacta raportul final al programului de formare.

11

1. EVALUAREA PROGRAMELOR DE FORMARE

FIŞĂ DE EVALUARE A UNITĂŢII DE CURS CU TEMA:

ETICA ÎN AFACERI

Vă mulţumim că aţi ales să particpaţi la cursul cu tema „Etica în afaceri” şi sperăm că aşteptările dumneavoastră au fost satisfăcute.

Aceste întrebări ne ajută să îmbunătăţim calitatea serviciilor prestate , aşa încât toate răspunsurile sunt foarte importante pentru noi

1. Aşteptările dumneavoastră în ceea ce priveşte acest curs au fost satisfăcute?Dezacord total

Acord total

2. Cunoştinţele acumulate pot fi aplicate în domeniul dumneavoastră?Dezacord total

Acord total

3. Care este probabilitatea ca dumneavoastră să recomandaţi acest curs şi altor persoane?Imposibil Foarte

probabil

4. Consideraţi că suportul de curs este pe masura aşteptărilor dumneavoastră ?Dezacord total

Acord total

5. Ce parte a cursului a fost mai utilă pentru dumeavoastră?

STANDARDUL CURSULUI:

6. Găsesc teoria prezentată în unitatea de curs …

12

Nesatisfăcătoare Foarte bună

7. Găsesc pragmatismul unităţii de curs …Nesatisfăcător Foarte bun

8. Găsesc conţinutul academic al materialelor ….Nesatisfăcător Foarte bun

ALTE TEME DE STUDIU SOLICITATE:

Vă rugăm să formulaţi comentarii suplimentare asupra unor aspecte care nu sunt cuprinse în întrebările anterioare şi le consideraţi a fi de interes pentru dumneavoastră:

FORMULAŢI O APRECIERE/REMARCĂ LA ADRESA FORMATORULUI:

13

Anexa 1

Studiu de caz – „Nutritional Foods”3

9. Primele avertizări: Fred James, directorul de la Nutritional Foods Inc, o companie cu cifra de afaceri de 50 milioane dolari ascultă cu îngrijorare pe vicepreşedintele departamentului de producţie care îi prezintă rapoartele venite cu o oră înainte. Rapoartele erau trimise de la două departamente de sănătate publică, unul din Seatle, celălalt din zona de sud a Californiei. În fiecare raport departamentul de sănătate raporta o posibilă legătură dintre o toxiinfecţie alimentară şi un produs al companiei Nutritional Foods, distribuit în partea vestică a Statelor Unite. Aceste departamente nu au mai menţionat şi alte cauze posibile. Informaţiile suplimentare nu erau disponibile încă şi Healy nu avea încă codul de bare al produsului în cauză. Nutritional Foods a devenit repede o binecunoscută marcă pentru produse naturale sau fără aditivi alimentari (coloranţi şi conservanţi) din vestul Statelor Unite. Compania avea două puncte de producţie: unul în Central Valley California şi altul într-un oraş pe coastă, din California Centrală. Fructele şi legumele proaspete erau expediate din regiunile de unde cresc la cele două centre de producţie pentru prelucrare, conservare şi aşezare în sticle. Manipularea acestor produse a fost criticată, deoarece contaminarea s-ar fi putut produce în momentul culegerii, al transportului sau al prelucrării produselor proaspete. Distribuţia a fost, de asemenea, criticată pentru prospeţimea şi siguranţa produselor companiei. Distribuţia zilnică de la centrele de producţie ale companiei se realizează cu camioane echipate cu sisteme de refrigerare care aparţin companiei pentru a asigura prospeţimea produselor.Produsele naturale au devenit foarte populare pe piaţa produselor sănătoase de mulţi ani, dar Nutritional Foods a fost compania care a avut cel mai rapid succes. Succesul companiei a condus la o rapidă creştere a activităţii care a impus crearea centrului de producţie de la Central Valley. „Bine, John, a spus James, care este răspunsul nostru? Ar trebui să facem ceva imediat? Noi avem doi ani, dar niciunul dintre acestea nu a fost nefavorabil produselor noastre. Nu ar trebui să aşteptăm raportul final de la departamentul de sănătate care trebuie sa apară în câteva zile?”

10. Preocupări reale: Healy a trimis câte un reprezentant al companiei în fiecare din cele duoa state care au emis rapoartele ce indică o posibilă toxiinfecţie de la unul din produsele companiei. El a primit în scurt timp şi un al treilea şi un al patrulea raport, similare cu celelalte două. Deşi nu erau concludente, aceste rapoarte l-au făcut pe Healy să se întrebe dacă au făcut ceva rău. Healy a trimis imediat reprezentanţi şi în aceste două noi state, grăbindu-i pe cei patru reprezentanţi să aducă cât mai repede codul de bare al produselor puse în discuţie. Totodată a cerut o întrevedere cu James. „Ce ar trebui să facem acum?” a întrebat Healy. „Ar trebui să avertizăm distribuitorii cu amănuntul cerându-le să oprească vânzarea produselor? Ar trebui să avertizăm şi publicul? Aceste actiuni ar putea afecta mult

3 Acest studiu de caz este unul fictiv care a fost dat ca exemplu în cadrul unui seminar de etică de la Ethics Center Roundtable for Executives. Studiul de caz care se intitulează “Alimente sănătoase” a fost creat de Kirc O. Hanson. Preluat din Ţigu, Gabriela, Etica afacerilor în turism, Ed. Uranus, Bucureşti, p. 34-36

14

reputaţia companiei şi va duce la scăderea acţiunilor. Nu avem cumva obligaţia să ne gândim mai mult şi mai bine înainte de a face acest pas? Câtă siguranţă trebuie să avem şi cât de serioasă trebuie să fie o problemă ca noi să acţionăm?”

11. „E timpul să acţionăm?” Healy a fost foarte îngrijorat atunci când a aflat de la reprezentanţii trimişi în cele patru state că departamentele de sănătate erau sigure că produsele Nutritional Foods au fost implicate în aceste toxiinfecţii. Totuşi, nu erau încă disponibile toate codurile de bare de la două produse care au fost fabricate în aceeaşi zi. Healy a fost şi mai îngrijorat când alte trei rapoarte despre o posibilă toxiinfecţie au venit la sfârşitul zilei de lucru, iar două erau prezentate de reporteri în ziare. Fiecare cerceta reclamţiile consumatorilor potrivit cărora produsele Nutritional Foods erau vinovate de îmbolnavirea lor. Unul din rapoarte implica acum şi un alt produs al companiei. De aemenea, dupa amiază, târziu, Healy a aflat de la unul din copiii săi că pe Internet apăruse un articol în care se apunea ca Nutritional Foods e implicat într-un caz de toxiinfecţie alimentară. Acum Healy se întreabă dacă e timpul pentru acţiuni mai dramatice şi, dacă da, care ar fi acestea.

12. Criza La 7 p.m. Nutritional Foods a anunţat public şi prin reţeaua de detailişti ca vor retrage toate produsele asociate cu acest incident. Odată ce ştirea a fost transmisă, 50 de apeluri au fost primite la sediul central al companiei, multe de la consumatorii care pretindeau că au fost intoxicaţi de unele dintre produsele companiei. La 9 a.m. în dimineaţa următoare, James a întrunit Crisis Action Commitee, o adunare ad-hoc care a fost formată cu câteva luni înainte pentru astfel de situaţii de criză. Acum James se adresează acestora ridicând câteva probleme: „Ar fi suficient dacă am retrage produsele în cauză de pe piaţă, cerându-le consumatorilor să returneze toate produsele nefolosite detailiştilor locali şi detailiştilor cerându-le să nu le mai vândă şi să le returneze nouă toare rezervele/stocurile lor? Presa a făcut un lucru bun. Probabil că în 80% din ziarele de mâine pe prima pagină va apărea acest lucru în aria noastră de distrbuţie. Ar trebui să retragem toate produsele noastre? Care ar trebui să fie atitudinea noastră faţă de persoanele care s-au îmbolnăvit? Dacă ne arătăm preocuparea/îngrijorarea nu înseamnă că admitem că suntem răspunzători? Ce ar trebui să facem pentru persoanele afectate deja? S-a raportat că doi copii sunt deja în stare critică. Ce ar trebui să facă compania?”

Întrebări: Explicaţi de ce etica este profitabilă pe termen lung? Consideraţi că recentele scandaluri pe scena economică internaţională (Xerox, Parmalat

etc.) înseamnă un pas înapoi sau o desconsiderare a eticii afacerilor? De ce? Cum poate un preşedinte al unei companii să-şi asume întreaga responsabilitate a

activităţii companiei sale, care are poate zeci de mii de angajaţi? Este cedrul economic corupt şi injust o scuză pentru comportamentul neetic al unei firme?

De ce? Cum apreciaţi etica afacerilor în contextul economiei româneşti? Este necesară sau nu educarea viitorilor economişti, manageri întreprinzători în spiritul

eticii afacerilor?

15

16