Curs 2 Conditiile de admisibilitate a unei actiuni in contencios administrativ vizeaza cele patru elemente fundamentale : reclamantul, paratul, obiectul si procedura.

In sens larg actiunea in contencios administrativ este o actiune asa-zis civila.

Ce inseamna in sens larg actiune civila?In sens larg e civil tot ce nu e penal,e civila orice actiune careia i se aplica ca norma procedurala cadru Codul de Procedura Civila. Intrucat actiunea in Contencios e o asemenea actiune,inseamna ca si actiunii in Contencios i se aplica in subsidiar Codul de Procedura Civila.Si atunci,conditiile referitoare la reclamant ,in primul rand,trebuie sa fie acelea din Codul de Procedura Civila,insa,fiind in contencios,aceste conditii sufera niste modificari importante.

Mai intai vom trata o paralela intre conditiile generale din Codul de Procedura Civila si conditiile speciale din Contencios Administrativ.In 15 februarie 2013 a intrat in vigoare un Nou Cod de Procedura Civila.

Traditional,in CPC sunt instituite trei conditii : capacitatea,calitatea procesuala activa si interesul.

O sa incepem cu trei spete care sa ilustreze in mare cele trei conditii.

Prima speta : prin anii 1991 1992 in acel interval de timp in care erau zorii democratiei si prin urmare abuzurile erau mai dese poate decat astazi,un grup de cetatenii vrea sa infiinteze ASOCIATIA NATIONALA PENTRU DOVEDIREA ABUZURILOR.Potrivit legislatiei la vremea respectiva, ca sa primesti si statut de autoritate publica aveai nevoie de autorizare de la Guvern.Formuleaza cerere pentru a primi aceasta autorizare si Guvernul sau nu raspunde nimic sau refuza si atunci fac actiune in Contencios Administrativ pe aceasta asociatie,care evident inca neavand autorizatia nu avea personalitate juridica.Cauza ajunge la Curtea Suprema de la vremea aceea, sectia de Contencios Administrativ care da urmatoarea solutie irevocabila: se respinge actiunea ca fiind formulata de o persoana fara capacitate juridica civila.Ramane sa vedem daca e corecta si ce ar fi trebuit sa faca persoanele in cauza.

A doua speta: la alegerile publice locale din anul 2000,intr-una dintre comunele din tara unul dintre consilieri,pe varii motive este invalidat de catre consiliu.Potrivit legii 215,consilierul vatamat prin invalidare poate formula actiune in contencios in termen de 5 zile de la data cand i s-a comunicat invalidarea.Acesta nu face niciun fel de actiune insa acest consilier avea o persoana in intretinere,majora,persoana respectiva face ea actiune in contencios administrativ impotriva actului de invalidare.Cel aflat in intretinere avea interesul ca,probabil tatal lui, sa aiba venituri cat mai mari.Printre altele,unul dintre veniturile sigure era indemnizatia de consilier.Prin urmare el avea interesul ca tatal sau sa ramana consilier ca sa obtina indemnizatia,ca el sa poata lua o parte din aceasta.Instanta da urmatoarea solutie: respinge actiunea pe motivul ca nu are calitate procesuala activa in sensul ca nu este consilier.Textul spunea : consilierul vatamat poate face actiune in contencios.Ultima speta: acum vreo 10,15 ani o persoana a formulat actiune impotriva Arhiepiscopiei Vadului Feleacului si Clujului solicitand obligarea acesteia sa se abtina de a mai bate clopotele duminica la ora 12 pentru ca locuieste in piata si o deranjeaza la masa sunetele si vrea sa manance in liniste.

Acestea sunt spetele de la care o sa pornim sa discutam despre cele trei conditii in procedura civila dupa care sa le particularizam in contencios.

Prima conditie, capacitatea.Ce inseamna capacitate civila in general?O aptitudine generala si abstracta de a avea drepturi si obilgatii putand intra in diverse raporturi juridice civile.Ce vrea sa insemne capacitatea procesuala civila,care e o parte a capacitatii generale civile?Aptitudinea de a sta ca parte intr-un proces,introducand actiuni sau aparandu-te,de la caz la caz.Ceea ce trebuie sa retinem e ca capacitatea este o aptitudine abstracta ,adica posibilitatea unei persoane de a fi parte in orice fel de proces,in general.Ca regula,eu personal daca pot fi parte in procesul cutare,pot fi parte in toate procesele si daca nu pot fi parte intr-un proces nu pot fi parte in niciun fel de proces.Capacitatea este de folosinta si de exercitiu.Persoanele de peste 18 isi pot face singure actiunile,cele sub 18 ani isi fac actiunile fie prin reprezentanti fie asistati daca au intre 14 si 18 ani.Nu exista din punctul acesta de vedere nicio diferenta in contencios. Revenim la speta cu ASOCIATIA NATIONALA PENTRU DOVEDIREA ABUZURILOR.Este corecta solutia?Capacitatea si ideea de capacitate este strans legata de aceea de personalitate juridica.Daca nu ai personalitate juridica nu ai capacitate,in mod normal asa a gandit si Inalta Curte.Ceea ce nu e corect in speta este faptul ca nu e luata in considerare teoria capacitatii de exercitiu anticipatala persoanele juridice.Adica au acea capacitate,acea aptitudine de a incheia acte necesare infiintarii persoanei juridice.In speta acele acte necesare erau reprezentate de autorizare.Prin urmare persoanele respective au facut cerere la Guvern pt acea autorizatie,daca li s-a refuzat,actiunea in contencios era singurul remediu pentru a obtine aceasta autorizatie.Prin urmare aceasta actiune intra in notiunea de capacitate anticipata pentru ca era necesara pentru dobandirea personalitatii juridice depline.Deci,in temeiul capacitatii anticipate,sa nu uitam ca exista si asa ceva defapt solutia trebuia sa fie invers.Cum se putea face altceva ca sa nu ai probleme asta daca,in calitate de avocat nu te duce mintea sa invoci capacitatea de exercitiu anticipata?Reclamant putea fi nu cel fara personalitate,in speta asociatia, ci toate persoanele fizice care s-au asociat sau o parte din ele,care ar fi invocat ca li se incalca dreptul la asociere. Calitatea procesuala activa: In general in procedura civila cine poate introduce o actiune?Ce inseamna in primul rand calitate procesuala activa?Inseamna o aptitudine,dar de data asta nu abstracta,ci concreta de a fi parte,mai exact de a fi reclamant intr-un anumit litigiu.In general calitate procesuala activa are cel caruia i-a fost incalcat un drept in general daca vorbim de drept civil.Daca cineva a suferit o fapta ilicita,victima faptei ilicite,poate creditorii lui si asa mai departe.Deci problema calitatii este legata de problema interesului despre care o sa discutam in continuare.Exista insa situatii si in procedura civila cand se cere o calitate speciala pentru a actiona,pentru ca asa cere textul si daca nu ai acea calitate nu ai cum sa faci actiunea si asa se deosebeste calitatea de interes.Cea mai cunoscuta situatie pentru care iti trebuie o calitate speciala pentru a actiona intr-un litigiu civil este atunci cand se invoca nulitatea relativa.Norma care instituie nulitatea relativa o instituie pt a proteja anumite persoane,de pilda minorii.Majorul care a contractat cu un minor ar putea avea interesul sa desfiinteze vanzarea pt ca de pilda i-a vandut unui minor un bun cu un anumit pret iar dupa un an sau doi piata a crescut si pretul s-a dublat.Ar putea cere desfiintarea pe motiv de minoritate,sa isi ia bunul inapoi si apoi sa il vanda la dublu.Acesta nu poate totusi sa faca asta,instanta spunandu-i ca da,are interes dar nu are calitate pentru ca textul legal spune la cererea minorului iar acesta nu e minor.La fel e si in cazul vanzarii facuta de un sot fara consimtamantul celulialt sot,vanzarea putand fi desfiintata doar de sotul necontractant;vanzarea facuta cu incalcarea drepturilor de preemtiune ale vecinilor,statului,etc poate fi desfiintata intotdeauna doar de titularul dreptului de preemtiune.Acestea sunt situatiile in care trebuie sa existe o calitate speciala a reclamantului. Interesul: Ce inseamna interes de a actiona? Folosul pe care l-ar obtine reclamantul in ipoteza teoretica a admiterii actiunii lui.Foarte rar se intampla sa existe actiuni fara niciun fel de interes in sensul ca cine promoveaza actiuni fara sa obtina nimic cu siguranta e dus cu pluta.Un judecator find de serviciu la registratura,vine o doamna care face o cerere de chemare in judecata care suna in felul urmator: subsemnata cutare prin prezenta va solicit sa constatati ca eu sunt adevaratul Isus Hristos si nu vecina mea numita cutare pe care o chem in judecata.Daca aceasta actiune s-ar fi admis reclamanta nu ar fi obtinut nimic ( ()) ) . In general e foarte greu sa gasesti o actiune fara interes insa un interes veritabil trebuie sa indeplineasca mai multe conditii : sa fie actual,sa fie serios,etc.Exista o conditie care ne intereseaza : in procedura civila se spune printre altele ca interesul trebuie sa fie legitim.Ne intereseaza pentru ca aceeasi sintagma interes legitim o foloseste si LCA si atunci de intereseaza sa stabilim daca interesul legitim din procedura civila e unul si acelasi lucru cu interesul legitim stabilit de LCA.Ce inseamna in primul rand in viziunea teoreticienilor civilisti si de procedura civila notiunea de interes legitim?Se spune asa: interesul legitim este acel interes care nu este prohibit de lege.Observam ca este o definitie negativa nu este prohibit de lege.Exemplul traditional pe care il dadeau inca din anii 60-70 e in felul urmator : imaginati-va o persoana care se afla in intretinerea de fapt a alteia.Ceea ce este important este ca intre cele doua persoane nu exista niciun raport juridic,adica nu exista nici o obligatie legala nici una contractuala de intretinere.Cel care presta intretinerea decedeaza ca urmare a unei fapte ilicite(accident de circulatie,omor,etc.).Se pune problema,cel care primea intretinerea de fapt are dreptul la despagubiri din partea autorului faptei ilicite?Si aici discutiile sunt in felul urmator: unii spun ca da ca asa e echiatbil ca el a pierdut ceva,altii spun ca nu,nu are dreptul la despagubire pentru ca avea un simplu interes si atunci neavand un drept vatamat nu are dreptul la despagubire.Jurisprudential la inceput,apoi si doctrina a admis,pe ideea ce avem un interes extrem de larg neprohibit de legi asemenea actiuni si acum prin noul cod civil chiar s-a stabilit ca o astfel de persoana este indreptatita deci acest interes legitim s-a transformat intr-un veritabil drept prin lege. Insa daca in acelasi exemplu nu era vorba de un raport de intretinere,daca cel care este victima faptului illicit,adica cel lovit de masina,asasinat s.a.m.d era sa zicem un consumator de droguri cel care-I furnizeaza droguri nu poate sa faca actiune si sa spuna si-a pierdut un client,si-a pierdut profitul,deci cel care l-a omorat pe clientul sau sa-i plateasca profitul pe care il obtinea din vanzarea de droguri.La nivel theoretic acest interes este vadit nelegitim pentru ca in general de prohibit de legi si sa consumi sis a vinzi droguri. CONDITIILE REFERITOARE LA RECLAMANT IN VIZIUNEA LEGII CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV

Conditia capacitatii ca principiu ramane la fel ca in civil,adica reclamantul in mod normal ar trebui sa fie o persoana fizica sau juridica.Chiar daca la nivel general conditia capacitatii ramane aceeasi din procedura civila,la nivelul LCA exista o exceptie aparenta si extreme de discutabila si anume grupul de persoane fara personalitate juridica.Avem art 2(1) lit.a care ne spune ca persoana vatamata este orice persoana titulara a unui drept sau a unui interes legitim vatamata printr-un act administrativ si ca este asimilat persoanei vatamate si grupul de persoane care pe de o parte nu are personalitate juridica dar este titular de drepturi si interese legitime private pe de alta parte.Daca acest text era in vigoare cand s-a judecat acea cauza cu Asociatia Nationala pentru dovedirea abuzurilor nu am fi avut nicio discutie.Care e problema daca discutam la nivel teoretic,abstract aceasta prevedere este un paradox,o contradictie de termeni.Notiunea intermediara intre drept si interes legitim si personalitate juridica este patrimoniul.Nu ai personalitate juridica cu siguranta nu ai patrimoniu.Daca nu ai patrimoniu atunci ce drepturi sa se vatame?Daca esti titular de drepturi inseamna ca ai si un patrimoniu,ai patrimoniu,inseamna ca in mod normal ai personalitate juridica deci nu pot fi fara.In practica textul de fapt doar simplifica niste actiuni,de exemplu 50 de oameni fac o asociatie si pot sa faca actiune in contencios chiar daca nu au niciun fel de personalitate juridica.Acest text doar asa ar putea fi interpretat corect in sensul ca titulari sunt membrii grupului nu grupul in sine pentru ca daca grupul nu are personalitate juridical nu are in ce sa fie vatamat. Calitatea : ne uitam la art 1 din LCA si de acolo desprindem regula in contencios:cine are actiune in contencios? Orice persoana fizica sau juridica.Cu alte cuvinte de aici putem observa,ca regula,pentru reclamant ca nu trebuie sa aiba o calitate speciala.Calitatea procesuala activa presupune o calitate speciala(sa fie minor,sot,etc.).In contenciosul administrativ regula este ca nu trebuie niciun fel de calitate speciala.O autorizatie de construire a unui bloc langa aeroport-actiune,la nivel de calitate poate sa faca oricine.Conditia este sa iti justifici interesul,doar atat,in rest nu are importanta.Prin exceptie,exista texte speciale care instituie o anumita calitate speciala a reclamantului.Legea 215/2001 a administratie publice locale e un bun sediu al materiei de exemplificat.Textele ne spun,in materia invalidarii primarilor,ai consilierilor locali sau judeteni,a incetarii mandatelor acestora ,de exemplu: consilierul vatamat poate formula actiune in contencios administrativ si in ce conditii poate formula aceasta actiune.Sunt niste elemente specifice ale aceste actiuni in contencios.In asemenea situatii reclamantul trebuie sa aiba o calitate speciala pe care o prevede legea: primar,consilier,s.a.m.d adica avem situatia de exceptie care cel putin in mod aparent deroga de la regula.Regula generala este oricine,in anumite situatii speciale nu oricine ci numai cei care au si calitatea speciala.Ca o norma de exceptie sa poata deroga de la o norma regula conditia este ca aceasta sa aiba o forta juridica cel putin egala cu a normei reguli.Nu putem deroga prin hotarare de consiliu local,de exemplu,de la lege.Textele speciale sunt in principiu in legea 215.Aceasta lege are forta juridica de lege organica.Regula orice persoana fizica sau juridica am regasit-o in art.1 din LCA care e tot o lege organica,deci aparent raspunsul este ca pana aici au forta egala si prin urmare este posibil,dar din pacate pentru aceasta ide,regula aceasta nu figureaza numai in art.1 al LCA ci si in art. 52 din Constitutie.Defapt art.1 din LCA reia prevederile art 52 din Constitutie si atunci regula aceasta ca orice persoana fizica sau persoana vatamata poate face actiune in contencios administrative impotriva actului care o vatama are forta constitutionala.Problema este ca aceasta exceptie are forta inferioara,deci se pune problema neconstitutionalitatii.Este acest text constitutional sau nu?Sunt doua operatiuni prin care putem verifica.Prima operatiune este sa le comparam.Acestea par a fi contrare.Cand exista macar aparenta de contrarietate,singura situatie in care nu neaparat este neconstitutionala-neconstitutionalitate conditionata-de interpretare,in sensul ca la nivel de interpretare textul sa poata sa presupuna doua interpretari,una constitutionala,una neconstitutionala si atunci textul in continuare va ramane in vigoare dar va trebui sa fie interpretat in sensul in care convine nu contravine Constitutiei.Prima interpretare care aparent ar fi neconstitutionala ar fi in sensul evident si anume in situatiile acelea consilierii pot face actiune si ceilalti nu.Asta ar fi neconstitutional in interpretare pentru ca ar bloca accesul unor persoane vatamate la contencios.Alta interpretare ar fi ca este o diferenta de procedura.Intotdeauna textele speciale instituie si o procedura speciala:ai actiune in 5 zile,te judeci in 30 de zile,se da solutie irevocabila,instanta competenta e una,procedura prealabila nu trebuie,prin urmare daca introduce actiune o alta persoana decat cea cu acea calitate ea nu se va prevala de textul special din legea 215 ci de LCA si prin urmare evident ca pentru ea termenele sunt cele obisnuite,trebuie procedura prealabila,exista si recurs,s.a.m.d,deci e o alta procedura.Trebuie sa retinem,ca aceste exceptii,cand exista o calitate speciala sunt defapt exceptii numai in aparenta in sensul ca cei care au acea calitate speciala au si o procedura speciala la indemana.Ceilalti insa intotdeauna in temeiul art.52 din Constitutie vor avea actiunea in Contencios obisnuita.Trecem la a treia conditie:

Intersul reclamantului de a actiona.

Prima interbare: oare acest interesa procesual, chiar asacum e vazut el legitim, adica nepohibit de legi, ar fi sufficient pentru o actiune in contencios administrativ?

Traditional, adica inca de la izvoarele dreptului administrative, prin anii 1800 dacanu ma insel, asa 1880, raspunsul a fost nu, si dreptul administrative pratic care la noi a durat exact pana acum 9 ani, spuneau nu-I sufficient un simplu interes chiar asa legitim cum este el, reclamantul terbuie sa fie vatamat intr-un drept subectiv.

Si sa pornim de aici: sa vedem de ce la inceput a existat aceasta diferenta. Va reamintesc speta si Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului , reclamantul avea un interes sa formuleze actiunea? Da! Ce obtinea daca I s-ar fi admis? Nimic ca era.. nu-I asa? Bun1 chestia asta este prohibita de lege? Nu! Bun! Intrebarea este, fara sa stiti prea multa teorie legata de contencios-administrativ : vi se pare normal sa se admita actiunea? Ganditi-va la o alta ipoteza. Asta nu-I speta din practica: ambele formuleaza actiunea sa fie consatatata politia si salvarea ca noaptea sa nu mai circule pe strazi cu soneria, cu alarma, pe om pt ca are dreptul la liniste la viata private, si asa mai departe , theoretic sunt niste texte constitutionale , da?! I s epoate admite o actiune? Chiar fara sa stiti teorie . Bun, Nu! Si n-o s-o admita nimeni . Bun dar vezi! Nici nu poti sa respingi o actiune in contencios in mod arbitrar , nu ca nu vreau, nu ca nu-I de bun simt, nu ca nu mi se pare normal , niciun judecator n-o sa scrie asa, da! Si atunci ar trebui create o teorie . pe lang interesul asta procesual simplu , de fapt in spate reclamantul tebuie sa sufere o vatamare mai importanta , si care-I explicatie, care-i diferenta de tratament inter o actiune in contencios is o actiune civila propriu-zisa? Aciunea civla are in spate dreptul civil , ii aceeasi explicatie, distinctia dinter dreptul administrativsi dreptul civil , chestier despre care am discutat anul trecut. Bun! Dreptul civil e un drept al, cuvantul in jurul caruia graviteaza dreptul civil este (particular, nu , nu-ti spune nimic, consimtamantul e o aplictie, si aaia e o alicatie, mai aproape de adevar, in afara de asta, da ptuteti sa ajungeti toti e acolo. Sa ..fraternitate) deci dreptul civil este un drept al , dar n-am mai discutat o data? Ma rog, asa.., ce poti face in dreptul civil? Tot ce nu e interzis de lege, prin urmare dreptul civil e un drept al LIBERTATII, bineinteles, poti sa inchei ce fel de contract, cand vrei, cum vrei, cu cine vrei, poti sa inchei daca vrei in limitele stabilite de legi, eh! Cum dr civil e in general un drept al libertatii, bineinteles cainteersdul pe care l aperi in spate este legitim, daca, si asta I definitia civilista, nu e prohibit de legi, at e legitim pt ca legea aici promoveaza libertatea bun! In contenciosul administrative ii o diferenta fundamental , si anume , dreptul administrative dimpotriva e un drept al constrangerilor. Ma rog al inteeresului public, iar pt cetateni este un drept al constrangerilor care se intampla prin puterea publica, da! Prin urmare vedeti una este sa promovezi un interes legitim in dreptul civil si alta este sa vrei sa anulezi un act admin care pana la proba contrara se presupune ca ce? Se presupune ca ar satisface sau ar urmari realizarea unui interes public, da? Si atunci , vedeti, exista si acte administrative ilegale care a urmarit un interes public, va dau numai un exemplu, ganditi va la niste acte e rechizitie a unor bunuri mobile facute de o persoana necompetenta , da? Prefectul organul competent, poate e demis si nu exista nici subprefect, ce sa facem? Poi nimic! Primarul cu forta vine si zice rechizitionat, actul e legal? Nu , ca e emis de organul necompetent, dar este in interese public? Poi da, ca altfel s-ar putea ca asa o comunitate sa fie rasa de o calamitate de pe suprafata pamantului.

Deci! Vedeti, si atunci ca sa il inlatur din ordinea juridical, un asemenea act admin care se presupne ca e emis in interes public, doctrina vine si spune ca nu e sufficient un asemenea interes procesual slab, trebuie sa justifici o vatamare mai grava , primul pas a fost un drept subiectiv. Dupa care intr-adevar in sistemele occidentale si apoi ne-am aliat si noi, asa ! notiunea asta a fost extinsa si la aceea relative vecina, sau sa-i spunem asa, interes legitim.

Dar! Asta nu echivaleaza cu acest interes legitim, o sa vedem cand ajungem sa le definim, deci! Vedeti, cu alte cuvinte, ca sa poata actiona in contencios admin, si ne-o spune art 1: ce se considera vatamat intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, ce o sa discutam noi in continuare este ce ins fiecare dintre aceste notiuni, bun! Ce inseamna un drept subiectiv? Asta ar rtebui sa stiti toti, de la, iarasi, TGD, ce inseamna un drept subiectiv?

Vom discuta in continuare distinctia dinter drept si interes:

Ce inseamna drept subiectiv? N-ati invatat la ncii o materie pana acuma? ( o doamne) va repet, eu nu neaparat ca sunt adeptul definitiilor formale dar nici nu stiti ce e aia? Prin ce se caracterizeaza un drept? E o prerogative pe care o are cineva, o facultate pe care o are cineva, poti sa faci ecva! Da? Dar atat? Deci, dreptul se caracterizeaza prin (foarte multe discutii etc) dreptului subiectiv ii corespunde intotdeauna si o obligatie corelativa a cui? A cui? A subiectului pasiv daca exista sau a statului sau o societatii in general, dupa natura dreptului, daca e drept real e intr-un fel, daca e drept de creanta e intr-un alt fel etc, iar ceea ce conteaza este ca pe deoparte dreptului subiectiv ii corespunde o obligatie corelativa a altcuiva fie a statului fie a altei personae, mai departe, altfel incat daca acest drept nu este respectat sau nu este realizat de la caaz la caz de buna voie acest drept are la , poate fi protejat cu ajutorul fortei de constranegere a statului, astea sunt trasaturie clasice , traditionale ale dreptului civil.

Nu are nici o obligatie corelativa si nu are nici forta de constrangere a statului.

Imaginati-va urmatoarea, hai sa-I zic, nu speta , exemplu. Ca stiu eu, domnul de la Xerox, domn sau doamna, nu stiu ce e , ar avea stiu eu, ar avea pe langa Xerox, din alea de vanzare ar avea si un Ferrari de vanzare la 1000 de lei , exemplul e absurd dar asa o sa intelegi cred ca mai bine , distinctia dinter drept si interes, cine din sala asta ar avea interesul sa cumpere un Ferrari cu 1000 de lei? Poi daca va pun sa ridicati mana , cred ca ar ridica mana toata umea chiar daca n-are carnet, pt ca il vinzi, si ramai cu banii, nu? Are cineva vreun drept asupra acelui Ferrari? Da sau nu? Nununu, nu ne ineterseaza proprietarul, dinter noi toti cei de aici, are cineva und rept asurpa acelui bun? Nu! Toti au simple interese, adica cine o sa-l cumpere? Daca se da anuntul acuma afara , stiu io, cine o sa-l cumpere? Cine ajunge primul, nu-I asA? Cine ajuge primul da banu si isi ia masina, ce putem sa spune ca a facut cu inetersele celorlalti? Le-a incalcat! Nu-I asa? E adevarat? =)))) e adevarat sau nu e adevarat? Adica ceilalti nu mai vad nciiun Ferrari, da? Bun. Pe cand cel cae l-a cumparat ce se intampla , interesul lui s-a tranformat in drept.

Pana cand ai dobandit autoturismul aveai un simplu interes, o vocative extreme de abstracta si numai cine a ajuns sa-l cumpere, intersul lui se tranforma in drept subiectiv, si daca altul ia masina ce se intapl? Spunem ca I s-a incalcat dreptul si spunem ca exista forta de constrangere a statului, ceilalti au un simplu interes, nu-I asa? Bun! Deci pana acuma e clar acre e diferenta din ter drept si interes? Cumsa va spun? Stiti sau a ti inceput sa observati ca o sa va dati seama si mai bine peste 2-3 ani ca societatea asta in realitate e o jungle si fiecare in niste limite care ajunge primul la ceva isi satisface interesul si alalaalt nu, eh! Statul intervine si protejeaza in principiu drepturile, in principiu, eh acuma interbarea este ca acelasi exemplu, ce inseamna notiunea esentiala de interes legitim>? (nu stiu cine o sa invete si partea asta)

In aceeasi speta intrebarea este cine ajunge primul sa cumpere masina? Cine alearga mai repede , e interzis sa alergi mai repede decat altii? Da? Nu! Deci pana aici e un soi de hai sa-I zic asa libera concurenta, da? Bun! Dar intrebare: daca stiu io geamurile astea sau stiu eu de pilda unul sau doi sau 5 dinter voi care ar alerga foarte repede ar fi sechestrat, ar primi un par in cap, da? Incat sa nu mai poata alerga si sigur din cauza asta n-au ajuns sau nici macar nu au avut sansa sa incerce sa cumpere , e acelasi lucru ca pana acuma? Da sau nu? Nu chiar!

Prin urmare, vedeti, si ajungem aici sa dam alt exemplu:

In general inetresul legitim, vedeti? Interesul este protejat d eforta de constrangere a statului , de ce ? Pt ca dreptul asta in primul rand este prevazut de o lege si daca incalci dreptul respective implicit incalci si legea, in general, inetersele simple nu sunt prevazut de nici un act juridic, si prin urmare incalcand acel ineters nu incalci nimci si actiunea ta e licita ca principiu, se poate intampla uneori, ca un asemenea interes sa fie incalcat printr-o actiune ilicita si atunci, la nivel teoretic, unii au venit si au spus: din momentul ala pt ca nu e echitabil (daca e vb) ca cineva sa suporte sa fie subiectul unei actiuni ilicite, interesul sau se legitimeaza, devine unul licit si asta e definitia de aici..

Interesul legitim= un interes care, in idea protejarii starii generale de legalitate, merita protectie.

In general, interesul poti sa il incalci ca nu se intampla nimic, dreptul va primi despagubire, in caz de incalcare indiferent daca actiunea care il incalca e licita sau ilicita. Situatia asta intermediara de interes legitim poate primi despagubire numai daca actiunea care il incalca este ilicita. Din punctul asta de vedere, avem asa o ierarhizare . De exemplu dr de proprietate..cum se poate incalca printr-o actiune ilicita? Printr-un act adm, printr-un fapt civil..n-are importanta vine cineva , imi distruge gardul, intra si construieste pe terenul meu , fara acordul meu..ii o incalcare ilicita a dr meu de proprietate? Da! Se poate incalca si printr-o actiune licita dr de proprietate, in cazul exproprierii si in cazul exploatarii resurselor subsolului ( constitutia presupune acestea). Ex: la mine in gradina se gaseste uraniu, teoretic, pot sa fiu expropriat, dar autoritatea nu are niciun interes pt ca exploatarea poate dura 2 anifapt pt care nu ma va expropria, ci intervin acolo, exploateaza si pleaca. Mi s-a incalcat dr de proprietate? Da, exercitiul atributelor dr de propritate sunt perturbate (nu pot sta cu cortul in gradina), avand un drept, am dreptul la despagubire. Vatamarea dreptului indiferent daca e printr-un act ilicit sau licit presupune despagubire. In schimb, vatamarea interesului legitim va presupune despagubire numai daca faptul sau actul respectiv este ilicit. Ce inseamna in viziunea legiuitorului interesul legitim? Art 2(1) lg cont.adm lit p) si r) interesul legitim este de doua feluri:

1. Privat= legate tot de notiunea din dr civil; dr subiectiv viitor si prefigurat(previzibil)- notiuni incerte- previzibil, prefigurat=trebuie sa aiba un anumit grad de certitudine, nu asa o simpla espectativain exemplul nostru cu ferarri , cel care nu ajunge primul , are un dr subiectiv viitor? Nu prea, pt ca speranta lui nu se bazeaza pe nimic . Nu poti avea speranta ca tu ajungi al doilea si pe primul il calca masina. Alta ipoteza: ferarriul se vinde nu de un particular, ci de o autoritate publica, obligatoriu se vinde la licitatie, se inscriu 5 care intrunesc conditiile, dupa care se liciteaza care da mai mult, unul din cei 5 rezolva cu Comisia ii descalifica pe restul, sau tine cu 2h mai repede licitatia ca ceilalti sa nu afle cei care au fost vatamati si nu au reusit sa cumpere ferarriul (exista vicii acolo) sunt titularii unui interes simplu sau a unui interes legitim? Interesul a fost vatamat printr-o fapta ilicita( aranjamente la licitatie) ..dpdv al teroriei generale interesul a devenit legitimdpdv al definitiei legale avem interes legitim privat? Adica pentru unul din cei 5 se poate spune ca interesul e un drept viitor si prefigurat? Ce sanse avea x care nu apucase sa participe la licitatie sa si castige ?0% daca apucase sa participe = 20% daca putea sa participese deduce un oarecare grad de certitudine trebuie sa ai sansa de a participa in conditii legale!! Dreptul subiectiv viitor si prefigurat inseamna interes legitim privat. Prin urmare, interesul legitim privat se leaga de acele proceduri in dr adm , care tind sa se definitiveze prin dobandirea unui veritabil drept subiectiv, chiar daca pana la urma nu o sa se intample asa..dar exista un inceput de drept subiectiv. Atunci, in ipoteza asta , putem avea interese legitime private: participarea la licitatie, participarea la concursuri( functionari publici), etc. Pana la intrarea in vig a legii 554/2004 , se aplica legea 29/1990 care la art. 1 zice: pt apararea drepturilor subiective. Era celebra speta cu bibliotecara: se scoate la concurs un post, 2 pers participa. Cea de pe locul 2 formuleaza actiune impotriva deciziei de numire a contracandidatei sustinad niste motive de nelegalitate . Solutia ICCJ din 1995: se respinge actiunea pt ca cea care a ajuns pe locul 2 nu are un drept vatamat, are doar o vocatie, deci nu are actiune in contecios administrativ. Daca e doar ideea cu dreptul subiectiv ,la nivel teoretic e in regula Aceeasi speta in extenso: bibliotecara castigatoare a avut un mic avantaj: presedintele comisiei era directorul scolii, sotul ei . Solutia e fundamental gresita, lucrul acesta s-a invocat. Tocmai de aia sistemele occidentale au renuntat la ideea stricta de drept subiectiv. In speta noastra , constructia putea fi in felul urmator: cand ea s-a inscris la concurs, avea dr constitutional la egalitate in fata autoritatii publicein speta nu era legalitate ci o prezumtie puternica de inegalitate..defapt tot un drept se vatama, dar daca ne gandim la dreptul ulterior de a ocupa o functie , avem numai un interes legitim privat. Deci, daca ne gandim de ex ca cineva de pe strada face actiune in contencios : nu e corect , celalalt trebuia sa castige => un tert nu poate justifica un drept subiectiv incalcat, nici un interes legitim privat. Singurul lucru care l-ar putea justifica totusi, ar fi un interes legitim public .

2. Public (lit. f )=un interes care vizeaza ordinea de drept, democratia constitutionala, dr si libertatile, etc in speta avem si un interes legitim public? Luam alt ex: 2 care candideaza pt postul de prefect, guvernul numeste pe cel de-al doileanoi toti din judetul CJ avem interesul sa avem cel mai tare prefect( al doilea) => avem actiune in CA ( asa ar parea) doar ca lg 554 vine si face inca o precizare la articolul 8 (1 indice1 ) : pers fizice si jur de dr privat pot face actiune in CA numai daca prima data invocam incalcarea unui dr sau int leg privat si ne mai aparam si invocam incalcarea unui int leg public( nu poti face actiune in CA intemeiata exclusiv pe vatamarea unui interes legitim public. Daca nu ne covine prefectul numit : putem vb cu prefectul sa faca el actiune, putem sa justificam un interes privat( e destul de greu) , am putea sa facem o asociatie (mai vedem la cont obiectiv) si sa facem pe aceasta P.J care ar putea primi si statut de utilitate publica, sa formulam actiuni in CA pe care nu trb sa justificam neaparat si vatamarea unui interes personal. De ex : In materia autorizatiilor si certificatelor de urbanism ( rosia montana) justitia le anula pt ca erau asociatii , formate din oameni care nu aveau treaba cu rosia montana( nu locuiau acolo) si care nu trb sa justifice un interes personal => numai asta e situatia in care inafara de alte autoritati competente sa formulize un contecios obiectiv, particularii pot sa apere interesul public sau interesul legitim public fara a justifica un drept sau un interes legitim privat. Alte ex( pt a intelege raporturile dintre interesul legitim public si interesul legitim privat) nu e suficient sa invoci in principal un drept sau interes legitim privat si in subsidiar un interes legitim public, ci asa cum spune art.1(1)= intre cele 2 trebuie sa existe un raport de cauzalitate. Vatamarea interesului legitim public decurge logic din incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat. Ex: ar exista norme care ar spune asa: culorile fatadelor in municipiul x trb sa intruneasca urmatoarele conditii..si sa it idea nistre reguli ..cum sa arate edifciileavand asemenea reguli clareCL din CJ adopta urmatoarea hotarare: incepand de maine toate blocurile din manastur sa se vopseasca in culoarea mov ..o pers din cartier locuieste la casa( de casa lui nu se atinge nimeni) => formuleaza actiune in CA si spune: sa anulati hotararea pt ca : arata ca naiba cartierul tot mov ce e aia regula de estetica urbana? Un interes legitim public? Instant cand se vede in fata cu actiunea: cand si cum te afecteaza pe tine ca stai la casa? Raspuns: ori de cate ori ma trezesc dimineata si ma uit in jur imi vine sa vomit, deci mi se incalca dreptul la sanatate(=dr constitutional) => actiunea NU se admite: pt ca nu e niciun drept acesta, nici macar un interes legitim, e un simplu interes. Dar daca reclamantul sta in blocul respectiv si spune: ca mi-au vopsit cu forta blocul mov si asta e proprietatea mea => ar putea fi o problema pt ca aici deja exista un dr de proprietate care ar putea fi afectat ( incalcarea nu e atat de grava -culoarea- dar totusi, macar un interes legitim exista, (trecand peste ideea de dr de proprietate) pentru ca avem niste norme care reglementeaza regulile coloristice( estetica urbana), care sunt incalcate prin culoarea mov, numai ca cel care nu are nicio treaba cu cartierul respectiv nu are cum sa faca actiune in CA, pentru ca nu-l afecteaza cu nimic, in schimb cel care e proprietar ar putea sustine cel putin un interes legitim privat si sa apere prin asta si interesul legitim public. Un alt ex ar fi : o pers care vine si spune: anulati actul x, autorizatia de construire, pt ca aceasta constructie nu are avizul conform al aeroportului CJ ( a gasit el intr-o lege), instanta: pe tine cu ce te vatama? Raspuns: cladirea e prea aproape de mine si inalta, nu mai am lumina in casa => art. 8( 1 indice 1) incalcarea interesului legitim public( citim definitia interesului legitim public) corelat cu anul 1 ( avizul conform= formalitate ce scoate in evidenta competenta, iar competenta e o forma de interes legitim public -art.2 litera r)- am gasit interesul public, cel legat de competenta il pot invoca ? doar daca in mod normal se lega de interesul meu legitim privateste legatura intre avizul aeroportului si lumina de la mine din casa? Adica daca obtineam acel aviz, aveam mai multa lumina? Nu e nicio legatura, daca insa in schimb avem urmatoarea idee: se incalca regulile de inaltime si distanta intre constructii - si aceste reguli sunt de interes public in general si din cauza asta eu nu am lumina in casa, sau cel care se muta acolo vede direct la mine in casa => mi se incalca dr la viata privata, pe langa ast, mai invoc si niste reguli care tin de interesul public. In ipoteza asta pot invoca interesul public, pt ca exista legatura intre interesul public vatamat si interesul privat. Daca de ex e vb de siguranta constructiilor ( si asta intra in ideea de interes public) daca eu sunt vecinul de langa blocul care sta sa se darame, pot face actiune si sa invoc ca se incalca normele legate de siguranta constructiilor! In schimb, daca sunt din cealalta parte a orasului, si spun: nu e corect sa avem in municipiu o asemenea cladire care sta sa se darame si poate se muta un prieten al meu acolo , ma duc in vizita la el si mor acolo => nu se poate , nu am un interes al meu, neavandu-l, nici interesul public nu poate fi invocat.

16