Politicianismul gãunos pune în pericol

Acordul cu sindicatele dinînvãþãmânt

Învãþãmântul românesc se duce încet dar sigur de râpã

Dezastru la simulãrile examenelornaþionalepag. 10 pag. 8-9

EDITORIALÎÎnnaappooii,, mmaarrºº!!Cãtãlin Croitoru

De mai bine de ºaisprezece ani trãim cu senti-mentul cã lucrurile refuzã sã meargã înainte, cãun destin nefast ne condamnã la repetabileeºecuri, la bãtutul pasului pe loc. Schimbareaconducãtorilor, bucuria nebunilor – devine odureroasã realitate, ce ne pune mereu în faþaochilor aceeaºi Mãrie, cu altãpãlãrie. pag. 2

DEZBATEREPrincipiile noului sistem definanþare ºiadministrare a ºcolilor pag. 5

UNIVERSITARIA

Mai bine rector, decât preºedinte

pag. 12

CIFRA LUNII

Aceasta este diferenþa dintre calculul fãcut de inspectorul de matematicã de la ISMB pentru gradaþia de merit a profesoruluiCristian Alexandrescu ºi punctajul acordat de echipa de control a Ministerului Educaþiei.Se vede treaba cã la inspectoratul ºcolar se ºtie bine aritmetica slugãrniciei faþã de ºefu’ cel mare.

{coalaromâneascqrevistã naþionalã

pentru

promovarea reformei

în învãþãmântAnul VI � nr. 7 � aprilie 2006 educaþie ºi atitudine

Director fondator: Cãtãlin Croitoru Redactor-ºef: Dragoº Constantin Neacºuwww.scoalaromaneasca.ro

Singura revistã care spune lucrurilor pe nume

266

PREÞ:3 RON

GORGÃNEANU a demisionat!

OOppiinniiiillee pprreezzeennttaattee îînn „„ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã““ aauu ssccooss llaa iivveeaallãã aaddeevvããrruull ddeesspprree iinnssppeeccttoorruull ddee mmuuzziiccãã.. ÎÎnn uurrmmaa aarrttiiccoolleelloorr ddiinn rreevviissttãã ººii aa ddiissccuuþþiiiilloorr ccuuddiirreeccttoorriiii ººccoolliilloorr ddee mmuuzziiccãã,, mmiinniissttrruull EEdduuccaaþþiieeii aa hhoottããrrââtt ssãã oo sscchhiimmbbee ppee LLuucciiaa CCrriinneellaa GGoorrggããnneeaannuu.. pag. 3

T

2 {coala româneascq � aprilie 2006ACTUALITATE

De mai bine de ºaisprezece ani trãim cu sentimentul cãlucrurile refuzã sã meargã înainte, cã un destin nefast necondamnã la repetabile eºecuri, la bãtutul pasului pe loc.Schimbarea conducãtorilor, bucuria nebunilor – devine odureroasã realitate, ce ne pune mereu în faþa ochiloraceeaºi Mãrie, cu altã pãlãrie.Clientelismul abject, ºpaga, sfidarea legilor, abuzul fãrãlimite, sfidarea interesului general ºi chiar al celui naþio-nal, prãduirea avutului public la drumul mare au devenitcoordonatele cotidiene. Cuprinºi de lehamite tinerii va-loroºi pãrãsesc în masã þara, cei mai buni profesori pãrã-sesc sistemul care încet ºi sigur se degradeazã iremediabil,oamenii oneºti, cinstiþi ºi muncitori duc o viaþã din ce în cemai greu de suportat, nonvaloarea, hoþia, escrocheria,banditismul violent, sunt numai câteva dintre „calitãþile“fãrã de care nu vei „reuºi“ în viaþã. Nu pot decât sã constatcu durere cât de bine a surprins A. Pãunescu în versurilesale esenþa „atitudinii“ noastre:

„Nu-i nimic, e-n regulã,mai aºteptãm douã sute de ani,ce-o sã fie, un biet accident istoric,o socotealã matematicã greºitã,suntem în Estul Europei, nu uitaþi.Ruºii, da, Maghiarii, da,Polonezii, da, Bulgarii, da,noi, nu, noi nu, noi nu progresãm,cã se interpreteazã,când nu voiau vecinii,noi nu puteam, n-aveam voie,când vor vecinii,nu vrem noi, n-avem nevoie,asta e, aºa suntem noi, ai dracului,daþi în Paºte, asta e, daþi în Paºte,nu-i nimic, e-n regulã,mai vedem noi, mai vedem,aveþi rãbdare, nu bateþi din picioare,nu vã pripiþinoi regresãm cu plãcere,noi regresãm cu talent,noi nu ne luãm dupã nimenidecât când regreseazã.Douã sute de ani! Atât!Aveþi rãbdare, nu chemaþi salvarea,nu exageraþi, nu cricniþi,regresaþi cu noi!Înapoi, marº!“

Dacã am fi mai atenþi la atitudinea marii pãrþi a populaþieiþãrilor bogate am putea lesne remarca cã aceºtia respectãurmãtoarele reguli: Etica, Ordinea ºi curãþenia, Integrita-tea ºi cinstea, Punctualitatea, Responsabilitatea, Dorinþade perfecþionare, Respectul pentru legi ºi regulamente,Respectul pentru drepturile celorlalþi, Dragostea pentrumuncã, Efortul de a face economii ºi de a cheltui cu chibzu-inþã. Am putea astfel înþelege de ce suntem sãraci: pentrucã ne lipseºte caracterul pentru a ne comporta dupã aces-te principii de bazã ale bunei funcþionãri a societãþii. Dacãvom continua sã aºteptãm ca Guvernul sã ne rezolve pro-blemele noastre, vom aºtepta toatã viaþa. Numai o schim-bare a atitudinii noastre ne va da ºansa progresului ºi bu-nãstãrii. Iar asta depinde de fiecare dintre noi ºi de refuzulde a mai promova sau accepta compromisuri.

Olimpicii români, admiºi launiversitãþile cele mai bune

Unul dintre elevii participanþi la Olimpi-ada Naþionalã de Matematicã a fost ad-mis la o renumitã universitate din SUA.Marius Pachiþariu, elev în clasa a XII-a laColegiul Naþional din Iaºi, a fost accep-tat sãptãmâna trecutã la UniversitateaPrinceton din SUA. „Am depus ºapte do-sare pânã acum, însã fost acceptat laPrinceton ºi am intrat pe lista de aºtep-tare la Caltech. Este vorba de cele maimari universitãþi din lume, care fac pro-cesul de admitere cât mai elaborat pen-tru a-ºi alege cei mai buni studenþi“, adeclarat Marius Pachiþariu.

Liceu teologic ortodox la Satu Mare

Ministrul Educaþiei ºi Cercetãrii, MihailHãrdãu, a aprobat înfiinþarea unui liceuteologic ortodox în municipiul SatuMare. Astfel, începând cu 1 septembriea.c., ªcoala nr. 3 se va transforma în Lice-ul Teologic Ortodox „Nicolae Steinhart“.Noua unitate ºcolarã va dispune de 17sãli de clasã, patru laboratoare, douãcabinete de informaticã, o bibliotecã,teren de sport, personal didactic califi-cat ºi un lãcaº de rugãciune. Hotãrârea afost luatã având în vedere numãrulmare de elevi care vor sã urmeze cursuride pregãtire în domeniul teologic.

Taxele de ºcolarizare egalepentru cetãþenii UE

De la data aderãrii României la UE, cetã-þenii din statele membre ale Uniunii Eu-ropene, din statele aparþinând SpaþiuluiEconomic European ºi din ConfederaþiaElveþianã vor plãti aceleaºi taxe de ºco-larizare cu cetãþenii români, prevede unproiect de lege aprobat de guvern. Deasemenea, cetãþenii din statele UE, dinstatele aparþinând Spaþiului EconomicEuropean ºi din Confederaþia Elveþianãvor avea acces la toate formele ºi nive-lurile de învãþãmânt în aceleaºi condiþiicu cetãþenii români. Modificãrile suntimpuse de prevederile Tratatului Co-munitãþii europene privind interzice-rea oricãror discriminãri bazate pe na-þionalitate.

FEN criticã discriminareafãcutã de Guvern

Reprezentanþii Federaþiei EducaþieiNaþionale au precizat cã susþin decizia

plenului Camerei Deputaþilor prin carea retransmis Comisiei de Învãþãmântproiectul de lege privind plata diferen-þelor salariale din octombrie 2001 –septembrie 2004. Aceastã hotãrâre adeputaþilor vine sã întãreascã ceea cereprezentanþii FEN au cerut pe toatãperioada negocierilor din noiembrie2005. „Soluþia propusã încã de atuncide Executiv creeazã o discriminare în-tre membri de sindicat ºi ceilalþi profe-sori. În cadrul negocierilor pentru sto-parea grevei din 2005, FEN a solicitatreglementarea plãþii restanþelor salari-ale cu care Guvernul este dator faþã detoþi salariaþii indiferent cã sunt sau unmembri de sindicat printr-o soluþie uni-tarã care sã nu conducã la discriminãrii.Solicitarea FEN s-a lovit în primã fazã deopoziþia atât a pãrþii guvernamentalecât ºi a liderilor celorlalte federaþii pre-zente la negocieri, care ar fi vrut ca aces-te plãþi sã fie fãcute numai membrilorde sindicat. FEN va continua sã susþinãcã plãþile trebuie fãcute integral, într-osingurã platã, pentru toþi salariaþii careau fost pãgubiþi de Guvern prin calcu-larea eronatã a salariilor pe ultimii treiani“, a declarat Cãtãlin Croitoru, preºe-dintele FEN.

Ajutor pentru ºcolile din judeþele afectate deinundaþii

Pentru a putea veni în sprijinul ºcolilordin judeþele afectate de revãrsãrile Du-nãrii, conducerea Ministerului Educa-þiei ºi Cercetãrii a declanºat o campaniede strângere de fonduri. Sumele strânsevor fi folosite exclusiv pentru spri-jinirea cadrelor didactice ºi elevilor dinlocalitãþile sinistrate. Pentru persoane-le care doresc sã contribuie, în mãsuraposibilitãþilor, la constituirea acestuifond de ajutorare, MEdC a pus la dispozi-

þie contul în lei cu numãrul RO97RNCB0080005630300028, deschis la Ban-ca Comercialã Românã, sucursalaDoamnei.

Concursul „Profesor European“

Delegaþia Comisiei Europene în Româ-nia ºi Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii alansat concursul „Profesor European“.Acest proiect se adreseazã profesorilorde educaþie/culturã civicã pentru ciclul

gimnazial. Dascãlii sunt invitaþi sã prop-unã proiecte de lecþii care sã aducã înºcoalã, pe inþelesul copiilor, valorileeuropene. „Vrem sa încurajãm metode-le de predare activã, participativã, pre-cum ºi exemplele de bunã practicã. Spe-rãm astfel sã contribuim la o mai bunãinformare, încã din ºcoalã, privindUniunea Europeanã ºi valorile ei“, adeclarat Jonathan Scheele, ºeful Delega-þiei Comisiei Europene în România. Ter-menul limitã pentru depunerea proiec-telor este 30 iunie 2006. Mai multedetalii precum ºi documentaþia pentruînscriere pot fi gasite la www.profe-soreuropean.ro.

Singura ºcoalã din Româniacu predare în limba bulgarã

Liceul Teoretic din comuna DudeºtiiVechi a sarbatorit duminica, 23 aprilie,260 de ani de la infiinþarea primei ºcolilaice cu predare în limba bulgarã. La oraactulã, liceul este singura ºcoalã dinRomânia cu predare în limba bulgarã calimbã maternã de la gradiniþã pânã înclasa a XII-a inclusiv. La eveniment auparticipat: Marin Anghel – vicepreºe-dintele Republicii Bulgaria; ConstantinAndreev – ambasadorul Bulgariei laBucureºti; Vieroslavia Timar – inspec-tor MECPT minoritatea Bulgaria; ZoltanMarossy – subprefect Timiº; FranciscHalasz – inspector general ADJ – ISJ Ti-miº; Carol Ivanciov – preºedintele Uni-unea Bulgarã din Banat; Niculae Mir-covici – deputat minoritatea bulgarã;Gheorghe Nacov – primar DudeºtiiVechi ºi Aristica-Mihai Pleniceanu – vi-cepreºedinte Federaþiei Educaþiei Naþio-nale Timiº (Liceul Dudeºtii Vechi avândorganizaþie FEN).

ªTIRILE LUNII � ªTIRILE LUNII � ªTIRILE LUNII � ªTIRILE LUNII

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

Director fondatorCãtãlin Croitoru

(catalin@scoalaromaneasca.ro)

Redactor-ºef:Dragoº Constantin Neacºu

(redactia@scoalaromaneasca.ro)

Senior editor:Constantin Ciosu

(sindicat@scoalaromaneasca.ro)

Publicitate:0788.880.200

(comercial@scoalaromaneasca.ro)

DTP:Omni Press & Design(omnipress@rdslink.ro)

„ªcoala româneascã“ foloseºtefotografii din arhiva cotidianului

„Realitatea româneascã“

Tipar:

SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1,Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: costel.danciu@xnet.ro

Publicaþia în curs de auditare BRAT

ISSN 1453 – 7842

{coalaromâneascq

PRECIZARE:PRECIZARE: Autorul rãspunde

din punct de vedere juridic

pentru conþinutul articolului.

De asemenea, agenþiile de presã

ºi personalitãþile citate poartã

integral rãspunderea afirmaþiilor

conþinute în textul preluat

ºi difuzat.

Înapoi, marº!Cãtãlin Croitoru

Cãutam colaboratori!

Eºti elev, student, jurnalist sauprofesor? Crezi cã ai ceva de

spus în ceea ce priveºte educaþia din România?

Vino alãturi de noi. Trimite un CV ºi douã-trei

articole pe adresa de e-mail:rreeddaaccttiiaa@@ssccooaallaarroommaanneeaassccaa..rrooºi în cel mai scurt timp posibil

o sã te contactãm.

Demisia doamnei inspector CrinelaGorgãneanu a creeat, atât în minister,cât ºi în toate ºcolile de muzicã, un ade-vãrat vârtej. Pe de-o parte au fost direc-torii, care susþineau cã nu este adevãratºi nu le venea sã creadã cã au scãpat, iarpe de altã parte au fost susþinãtoriiinspectorului. Dupã ce ºi-a scris demisiaîn faþa ministrului. Lucia CrinelaGorgãneanu a încercat sã revinã asupradeciziei. Ba mai mult, pentru a-i arãtaministrului cât de mult este ea apreciatãîn teritoriu i-a adus acestuia ºi maimulte scrisori de la diferiþi directori dinþarã care o lãudau. Însã, de data aceas-ta, schemele arhicunoscute ºi clienteris-mul nu au mai mers. Potrivit unor sursedin cadrul MEdC, toate scrisorile aveauacelaºi format, fiind parcã dictate decineva.

Avere impresionantãpentru un inspector Din verificãrile fãcute a reieºit cã doam-na Gorgãneanu are o avere destul demare, dacã ar fi sã ne raportãm la salari-ul ei care l-a primit ca ºi inspector despecialitate. Potrivit declaraþiei deavere, Lucia Gorgãneanu deþine, încoproprietate cu soþul ei, o casã devacanþã ºi mai multe terenuri într-olocalitate de pe Valea Prahovei, unde

preþurile sunt destul de piperate. Nusuntem noi îndreptãþiþi sã spunem cumºi-a dobândit doamna inspector averea,mai ales cã în declaraþie salariul soþuluiei este confidenþial. Ciudat este, celpuþin din punctul nostru de vedere, cãsoþul Luciei Gorgãneanu este chiar sub-alternul liderului FSLI, Aurel Cornea,care potrivit informaþiilor noastreocupã funcþia de director la SINDRomânia. Poate acesta este ºi rãspunsulla întrebarea pusã de mulþi directori deºcoli de muzicã: “Cum a reuºit doamnaGorgãneanu sã ocupe postul de inspec-tor în minister timp 8 ani în condiþiile încare majoritatea celor din sistem au arã-tat în numeroase cazuri abuzurilecomise de inspectorul de muzicã?“

{coala româneascq � aprilie 2006 3SUB LUPÃ

Ce este de faptSIND România?

SIND România SRL este societatea care administreazã la ora actualã baza turisticã a fostei organizatii sindicale comuniste UGSR,adica cel mai mare portofoliu hotelier din þarã.Potrivit informaþiilor de la Registrul Comerþului,Sind Romania este deþinutã de: CNSLR-Fraþia37%, Cartel Alfa (28%), BNS ºi CSDR (câte17,5%). Firma a avut în 2004 o cifrã de afaceri de794 de miliarde de lei ºi un profit de 38 de miliarde de lei. Dacã scopul înfiinþãrii societãþii afost la început sã ofere sejururi de vacanþã lapreþuri cât mai mici pentru membri de sindicat,acum aceste bilete se împart dupã anumiteinterese de grup al unor indivizi deveniþi dupãiarna din 1989 „mari“ lideri sindicali.

Articolele prezentate de revista noastrã l-au fãcut pe ministrul Educaþiei, MihailHãrdãu, sã-i cearã socotealã inspectorului de muzicã, Lucia Crinela Gorgãneanu. Dupã ce ministrul Hãrdãu a avut o întâlnire ºi cu reprezentanþii ºcolilor de muzicã,acesta a hotãrât cã este nevoie de o schimbare. Aceastã schimbare s-a ºi petrecut,inspectorul Gãrgãneanu înaintându-ºi demisia. Trebuie spus cã tentaculele familieiGorgãneanu se întind mult mai mult ajungând pânã la liderul FSLI, Aurel Cornea.Potrivit unor documente pe care le-am primit la redacþie, Aurel Cornea este ºeful soþuluiCrinelei Gorgãneanu la societatea SIND România. (Dragoº Constantin Neacºu)

Opiniile prezentate în „ªcoala româneascã“ au scos la ivealã adevãrul despre inspectorul de muzicã

Gorgãneanu a demisionat!

Facsimilele articolelor apãrute în numere anterioareale revistei „ªcoala româneascã“

Deviza „Cine împarte parte-ºi face“ a mers pânãacum foarte bine în cadrul Inspectoratul ªcolar alMunicipiului Bucureºti. La fiecare patru ani, inspec-torii din ISMB au avut grijã ca nici un coleg al lor sãnu rãmânã fãrã acest spor care aduce 25% în plusla salariu. De fiecare datã inspectorii de specialitateerau cap de listã ºi erau punctaþi pentru unele activ-itãþi pe care erau obligaþi sã le facã potrivit fiºei pos-tului. Acelaºi lucru s-a întâmplat ºi în acest an, cândpersoane care nu ar fi trebuit sã aparã pe lista degradaþie au fost incluse doar pentru cã lucreazã înISMB. Printre ei se numãrã ºi inspectorul general,Cristian Alexandrescu, care, cu ajuntorul inspec-

torului de matematicã, a fost propulsat în capul lis-tei pentru gradaþie. A fost nevoie de douã reeval-uãri pentru cã punctajul inspectorului sã ajungãcât de cât la o cifrã realã. Potrivit notei de contatareîntocmitã de MEdC, nu mai puþin de zece inspectoridin cadrul ISMB au primit punctaje umflate de lacolegii lor. Mai grav este cã în echipa de evaluare a

dosarelor pentru gradaþiile de merit numitã deinspctorul general au fãcut parte ºi opt inspectoricare erau ºi pe lista de candidaþi. Acelaºi lucru s-aîntâmplat chiar ºi la contestaþii. ReprezentanþiiMEdC au constatat cã din comisia de soluþionare acontestaþiilor au fãcut parte parte un inspectorºcolar ºi inspectorul ºcolar general, Cristian

Alecandrescu. În ceea ce priveºte contestaþiile din103, câte au fost înregistrate, doar 15 au fost apro-bate. Cu aºa comisie de evaluare nici nu ne aºtep-tam la mai mult. Control MEdC a dus la refacerea listelor ºi recalcu-larea punctajelor. Reprezentanþii ministerului aucerut reevaluarea dosarelor pentru cadrele didac-tice care au îndeplinit în perioada evaluarii pentruobþinerea gradaþiei de merit (1 martie 2002 – 20martie 2006) funcþii de îndrumare ºi control saude conducere în cadrul Inspectoratului ªcolar alMunicipiului Bucureºti fãrã a mai fi punctate activi-tãþile cuprinse în fiºa postului. În plus, s-a dispusrefacerea listelor cu punctajele pe posturi ºi disci-pline dupã reevaluare. Ciudat este cã MinisterulEducaþiei nu a dispus ºi anumite sancþiuni. Cu toatecã în nota de constatare apar foarte multe nereguli,nimeni nu va plãti pentru acestea. Trebuie spus cãrevista „ªcoala româneascã“ chiar a trimis minis-trului o cerere prin care dorem sã ºtim sancþiuniledicatate împotriva celor vinovaþi, însã la adresanoastrã ne-a rãspuns directorul Direcþiei Juridic ºiControl, Violett Blaga, care nu a fãcut altceva decâtsã ne dea unele citate din nota de constatare. Dinaceastã cauzã, îi cerem ministrului, Mihail Hãrdãu,încã o datã, sã ne spunã care sunt sancþiunile prinintermediul paginilor revistei.

Dosar pus la „curã de slãbire“Dacã nu ar fi fost adresa Federaþiei Educaþiei Naþio-nale cãtre Ministerul Educaþiei ºi intervenþiile repe-tate ale persoanelor desemnate de FEN în Consiliulde Adminitraþie al ISMB, domnul inspector Alexan-drescu ar fi primit gradaþie de merit cu un punctajcu mult mare decât cel care l-ar fi meritat. Deºidosarul inspectorului ºcolar Alexandrescu a fostpunctat la prima evaluare cu 466 de puncte, dupãverificarea fãcutã de reprezentanþii MEdC dosarullui a ajuns la doar 200 de puncte. Trebuie spus cã laevaluare fãcutã de sindicate dosarul matematician-ului ºef primise doar 112. La 6 martie, dupã cedosarul a revenit de la inspectorul de specialitaterevizuit, Alexandrescu primise 300 de puncte,printr-o reevaluare plinã de largheþe ºi bunãvoinþãmenitã a finaliza situaþia jenantã în care se puneainspectorul general, comisia de verificare a acordat163 de puncte.

4 {coala româneascq � aprilie 2006ANALIZÃ

Ministerul Educaþiei ne-a dat dreptate!

Dosarul inspectorului Alexandrescua fost supraevaluat

Întrebãri pentru ministrul Educaþiei:

1. Domnule ministru, în urma verificãrii fãcutede persoanele din subordinea dumneavoastrã, s-a constatat cã dosarulinspectorului Alexadrescu precum ºi al altorpersoane din cadrul ISMB a fost punctatfraudulos. Vã rugãm sã ne precizaþi care aufost sancþiunile dictate împotriva celor vinovaþi?

2. Din cauzã cã la prima adresã trimisãMEdC nu am primit nici un fel de informaþiidespre sancþiunile date, ne gândim cã domnul Alexandrescu a scãpat dupãaceastã ilegalitate basma curatã.Consideraþi cã este normal sã promovãmilegalitãþile sau sã le sancþionãm?

3. În ultimul timp, s-a vorbit adesea cã tinerii nu au modele de oameni cinstiþi pe care sãle urmeze. Mãrturie stau ºi sondajele carearatã cã elevii susþin cã pentru a ajunge opersonalitate nu este nevoie de carte. Din punct de vedere etic ºi legal vi se parenormal ca o persoanã care participã la ocompetiþie sã fie ºi în comisia care acordãpremiile?

4. Domnule ministru, printr-o decizie luatã la nivelul Guvernului s-a decis ca prefecþii sã nu mai fie angrenaþi politic. Nu credeþicã ar fi normal ca ºi inspectorii ºcolari generali sã nu mai fie puºi în funcþie de carnetul de partid?

O echipã de control a MinisteruluiEducaþiei ºi Cercetãrii a verificat înperioada 21-22 martie modul în care s-au împãrþit gradaþiile de merit de cãtrereprezentanþii Inspectoratului ªcolar al Municipiului Bucureºti (ISMB).Rezultatul la care a ajuns echipa decontrol a scos la ivealã ceea ce revista„ªcoala româneascã“ a prezentat încãde acum douã numere. În urma verificãrilor, inspectorul ºcolar, Cristian Alexandrescu, a primit doar200 de puncte cu toate cã la primaevaluare fãcutã de un subordonat fusese punctat cu 466 de puncte.(Dragoº Constantin Neacºu)

{coala româneascq � aprilie 2006 5DEZBATERE

Strategia descentralizãrii învãþãmântu-lui adoptatã de Guvernul României lasfârºitul anului 2005 a enunþat principi-ile acestui proces – ºi care sunt valabiledescentralizãrii administraþiei publiceîn general. Enumerãm, în continuareaceste principii, fãrã a detalia conþinu-tul lor: a) Apropierea centrului de decizie de lo-cul în care se realizeazã actul de edu-caþie – pentru a oferi deciziei o maimare consistenþã ºi calitate ºi pentru aresponsabiliza actorii care participãnemijlocit la actul de educaþie – pãrinþi,cadre didactice, autoritãþi locale.b) Autonomia instituþionalã careînseamnã creºterea capacitãþii conduc-erii ºcolii de a lua responsabil, decizii, înconcordanþã cu interesele educaþionaleale elevilor ºi pãrinþilor.c) Valorizarea superioarã a resurselorumane din ºcoalã prin recunoaºterearealã a profesiei didactice ca factor esen-þial al educaþiei copiilor ºi tinerilor ºi alasigurãrii unui climat cultural, etic ºimoral favorabil civismului ºi prosperitã-þii întregii comunitãþi.d) Diversitatea culturalã ºi etnicã, în-semnând prin aceasta, stimularea ele-mentelor de identitate ale diverselorgrupuri socio-culturale care fac partedin comunitatea în care funcþioneazãºcoala.e) Abordarea eticã a serviciului educa-þional, prin adoptarea ºi aplicarea codu-rilor deontologice pentru personaluldidactic, precum ºi a sistemelor de auditºi control al calitãþii actului educativ ºimanagerial.f) Transparenþa actului educaþional caresã asigure accesul liber al pãrinþilor ºi alautoritãþilor publice locale la informaþi-ile privind realizarea procesului edu-caþional.

g) Rãspunderea publicã – însemnândprin acesta cã toate instituþiile ºi orga-nismele care participã la realizarea ser-viciilor educaþionale, indiferent de sta-tutul lor juridic, trebuie sã fie rãspunzã-toare, în mod public, pentru calitatea în-vãþãmântului în raport cu atribuþiile ºiresponsabilitãþile ce le revin prin lege.Principiile de mai sus sunt îndeobºtecunoscute ºi unanim acceptate de ceiimplicaþi în viaþa ºcolii – cadre didac-tice, pãrinþi sau aleºi locali. Mai delicatãsau mai greu de acceptat este manierade punere a lor în practicã.Aplicarea lor în viaþa ºcolii cere în modnecesar realizarea unui cadru legislativcare sã facã posibilã participarea ladeciziile cele mai importante cu privirela viaþa ºcolii a tuturor factorilor impli-caþi în organizarea, administrarea ºifinanþarea învãþãmântului ºi, interesaþiîn rezultatele procesului instructiv edu-cativ. Prin acte normative – legi, HG,metodologii, etc. trebuie sã se stabileas-cã cu claritate atribuþiile ºi rãspunderilefiecãruia dintre partenerii sociali –director de ºcoalã, pãrinþi, consiliul lo-cal, primar, agenþi economici.Este nevoie, de asemenea, de un sisteminstituþional de organizare, conducere,monitorizare ºi control a fiecãrei unitãþide învãþãmânt în ansamblul sãu. ªi nuîn ultimul rând, aplicarea cu ºanse desucces a principiilor descentralizãriiînvãþãmântului nu se poate realiza fãrãun amplu efort uman ºi financiar depregãtire teoreticã ºi practicã a celorchemaþi sã aplice noul sistem – directoride ºcoli, pãrinþi, consilii locale ºi pri-mari, precum ºi salariaþi din comparti-mentele financiar contabile din ºcoalãºi primãrii.În rândurile ce urmeazã, încercãm sãprezentãm succint,

Poziþia ºi rolul actorilorsociali în administrareaºi finanþarea descentralizatã a ºcolii Pentru ca fiecare din aceºti actori sãlucreze eficient ºi ordonat, fãrã a deran-ja, încurca sau obstrucþiona rolul ºi sen-sibilitãþile celorlalþi, este obligatoriu casistemul legislativ sã fixeze cu claritatepoziþia ºi rolul economic al fiecãruipartener social ºi anume:ªcoala trebuie sã devinã o instituþie deeducaþie, învãþãmânt ºi culturã pusã înslujba comunitãþii, iar menirea ei trebu-ie recunoscutã ºi sprijinitã de toþi parte-nerii sociali din respectiva comunitate.Poate pentru unii este mai greu de înþe-les, dar trebuie sã se înþeleagã – cã învã-þãmântul românesc trebuie în mod realsã se debaraseze de sintagma/mentali-tatea de învãþãmânt de stat în care stat-ul comandã totul ºi plãteºte totul ºi tre-buie sã devinã învãþãmânt public adicãun învãþãmânt pus în slujba comunitãþiiºi susþinut inclusiv material ºi bãnesc decomunitate.Cadrele didactice sunt „fãuritorul“ actu-lui de educaþie a copiilor ºi tinerilor prinºcoalã. Esenþiala lor menire este de a în-vãþa elevii sã înveþe ºi de a o influenþafavorabil formarea lor ca membrii cre-ativi, utili, prosperi ºi respectaþi ai socie-tãþii.La rândul lor cadrele didactice trebuierespectate, protejate ºi stimulate moralºi material pe mãsura statutului lorsocial de cãtre pãrinþi ºi de cãtre toþireprezentanþii autoritãþilor locale.Directorul este managerul ºcolii, con-ducãtorul procesului instructiv educa-tiv ºi principalul ei administrator. În sistemul de administrare ºi finanþarea învãþãmântului el trebuie sã devinãcel mai important actor. Pentru a putea

îndeplini acest rol, el trebuie sã fie pro-fesionist în ºtiinþa conducerii ºi admin-istrãrii ºcolii. El trebuie sã fie selectat,numit ºi controlat în aceastã funcþieexclusiv pe criterii morale, profesionaleºi de competenþã managerialã fãrã nicio ingerinþã a politicului.Comunitatea localã susþine material ºifinanciar ºcoala ºi participã prin repre-zentanþii ei în consiliul de administra-þie, la conducerea ºi administrarea ei.Ca beneficiari principali ai educaþieitinerilor prin ºcoalã, pãrinþii ºi comuni-tatea localã în ansamblul ei, trebuie sãsprijine moral, material ºi financiarºcoala, dar sã aibã ºi putere de decizie,prin reprezentanþii lor în consiliile deadministraþie, asupra proiectelor dedezvoltare a ºcolii ºi în evaluarea, stim-ularea/sancþionarea activitãþii direc-torului de ºcoalã ºi a cadrelor didactice.Consiliul local este principalul respons-abil pentru asigurarea condiþiilor mate-riale ºi financiare de funcþionare a ºcolii.

Viaþa ºcolii ºi calitatea actului edu-caþional vor fi din ce în ce mai multinfluenþate de calitatea deciziilor luatede consiliul local cu privire la dez-voltarea, administrarea ºi finanþareaºcolii ºi, mai ales, de consecvenþa cucare aceste consilii vor urmãrii/contro-la punerea în practicã a deciziilor luate.Primarul este ordonatorul principal decredite al ºcolii ºi este obligat sa respec-te legea cu privire la alocarea fondurilorºi sã ducã la îndeplinire hotãrârile con-siliului local cu privire la dezvoltarea,finanþarea ºi administrarea ºcolii.Comunitatea localã, consiliul local ºiprimarul participã la conducerea ºi ad-ministrarea ºcolii prin reprezentanþiilor în consiliul de administraþie al ºcolii.Aceºti factori în acelaºi timp sã aibãdreptul de a controla ºcoala, pe direc-torul acesteia cu privire la respectarealegii privind buna ei administrare ºifinanþare ºi cu privire la rezultatele pro-cesului instructiv educativ. Aceºti actorinu controleazã munca profesorilor con-þinutul ºi calitatea actului educativ, darau dreptul sã cearã sancþionarea celorvinovaþi pentru rezultatele proaste aleelevilor sau proasta administrare aºcolii.Inspectoratul ºcolar ºi organismele deevaluare a calitãþii învãþãmântului mon-itorizeazã ºi evalueazã calitatea proce-sului instructiv educativ din ºcoalã, pre-cum ºi politicile de numire ºi evaluare apersonalului didactic ºi de conduceredin ºcoalã.Ministerul Educaþiei monitorizeazã ºievalueazã la nivel naþional buna func-þionare a sistemului de învãþãmânt, for-muleazã strategii ºi politici de dezvolta-re ºi asigurã cadrul legislativ de funcþio-nare a sistemului de învãþãmânt.ªi tot ministerul, ca organism naþionalde conducere a unuia din cele mai im-portante sectoare sociale – educaþia –iniþiazã, fundamenteazã ºi coordoneazãprogramele naþionale de finanþare, dez-voltare ºi modernizare a învãþãmântu-lui preuniversitar, elaboreazã standard-ele de costuri/elev ºi participã respons-abil la alocarea de la bugetul de stat afondurilor aprobate prin Legea învãþã-mântului.

Ilie DOGARU

Descentralizarea învãþãmântului

Principiile noului sistem definanþare ºi administrare a ºcolilor

6 {coala româneascq � aprilie 2006OPINII

Voi încerca sã nu folosesc pentru noicuvântul de „dascãl“, cu implicaþiile saleuºor arhaice, religioase ºi chiar oare-cum irelevante pentru adevãratele sar-cini ce incumbã profesorilor ºi chiar în-vãþãtorilor. Cadrul didactic de astãzi (sãspunem 2006) are cu totul alte caracte-ristici decât ar trebui sa aibã. ªi, din ne-fericire, nu este vorba doar de un nu-mãr redus de cadre mai „vechi“, atât cavârstã, cât ºi ca mentalitate. Apar acumºi numeroase (prea numeroase) cadremai tinere, produse ale sistemului de în-vãþãmânt superior gata reformat/mal-format, primele generaþii care au absol-vit instituþii de învãþãmânt superior încare admiterea s-a fãcut pe criteriul me-diei de absolvire a bacalaureatului, iarpromovarea examenelor de multe oridoar pe criterii financiare – arhicunos-cute de cãtre toþi cei interesaþi sau impli-caþi, fie cã „birul“ se numea „taxã“ sau„protocol“.Aºadar, dupã cum spunea un cunoscut,cei care doresc sã înveþe pot face acestlucru, iar cei care nu doresc sa înveþe potplãti pentru o diplomã. Acest lucru s-apracticat ºi înainte, dar acum apare pro-blema urmãtoare: diploma în cauzã va fifolositã pentru asigurarea unui post „cãl-duþ“, nu cu un salariu prea mare, dar nicicu multã bãtaie de cap. ªi acest post va fifolosit pentru educarea greºitã a urmã-toarelor generaþii, ucigând astfel oricesperanþã de mai bine, atâta vreme câtgreºelile unei generaþii se perpetueazã(chiar mai accentuate) în generaþiaurmãtoare. ªi se ajunge uneori la situaþiide genul urmãtor: cei mai bãtrâni numai pot sau nu mai vor sã facã faþã, iarcei mai tineri nu au cu ce (neutilaþi int-electual) sau nu au de ce (nu e momen-tul sã o repet, dar salariul unui debutantîn mediul urban aproape cã nu e sufi-cient pentru supravieþuire – ºi sã ajuteDomnul familia în care amândoi soþiisunt cadre didactice). Lucrurile merg, ovreme, din inerþie – foarte mare în sis-tem, dupã care urmeazã o prãbuºire,reflectatã mai ales în rezultatele la exa-mene (bacalaureat, testãri naþionale).Cât despre „calitatea învãþãmântului“,aceasta se poate constata cu ochiul liber– aparatul de control, începând de laºefii de comisie, trecând prin (adeseoriprin buzunarele urmãtorilor) directori,inspectori ºi terminând cu temutele„inspecþii de la minister“ – nu este preo-cupat decât de documente – astfel, dacãun cadru are toate documentele în reg-ulã, atunci, automat el este un bun pro-fesor, chiar dacã uneori rezultatele saucomportamentul personal îl contrazicvehement. Este necesar doar sã fii „aco-perit de hârtii“. Nu mai conteazã preamult atitudinea ºi þinuta personalã ºi in-telectualã a cadrelor, sau chiar cunoºtin-þele lor de specialitate – vechiul PCR (pi-le, cunoºtinþe, relaþii) fiind astãzi îmbu-nãtãþit in PCRS (PCR+ºpagã) ºi avândun randament mai bun decât oricând.Nici calitatea intelectualã a materialuluiuman folosit în procesul de învãþãmântnu a suferit vreo îmbunãtãþire, ci dim-potrivã (sunã cinic, „material uman“,

dar orice persoanã înzestratã cu raþiunecare a lucrat în sistemul de învãþãmântºtie cã nu toþi colegii sunt demni demultã consideraþie). Referitor la „fon-dul de carte“ sau la „accesul la Internet“,nu au existat decât remarci ironice –atunci când au existat ºi acelea –, ni-meni neaºteptându-se la concretizareaacestora. Normal, cine garanteazã cãmãrirea respectivã a veniturilor va fi fo-

lositã chiar la acele lucruri (informaþii,de fapt)? Dacã am fi intenþionat la mo-dul serios ºi realist ceva de acest gen, s-ar fi realizat un sistem de cupoane saude bonuri valorice valabile doar înlibrãrii - asemãnãtor bonurilor de masã.ªi spun „dacã am fi intenþionat“, adicãnoi, profesorii, prin sindicatele care nereprezintã în multe cazuri. Sunt sãtul depãreri de genul „sã vinã“, „sã se facã“,„sã ne dea“ – aºteptãm celebrii „posma-gi muiaþi“, sau intervenþia proniei ce-reºti – ori, mãcar a celei de la Cotroceni(hã, hã - n.a.). E vital sã luãm singurimãsurile pe care le considerãm nece-sare, deoarece avem acum mult maimulte posibilitãþi de a face acest lucru –prin presã, sindicate, chiar ºi prin mult-hulita justiþie românã.

Respectul datorat cadrelor didactice – ºiacest lucru este, de asemenea, cunoscut,dar nu spus cu voce tare – nu este undat, el se câºtigã, se meritã. ªi atuncimulte din cadre vor fi respectate, dacãºtiu cum sã îºi câºtige acest respect (sãnu confundãm respectul cu teama – fiz-icã sau psihicã). Au existat ºi vor existacadre ameninþate de elevi – dar vinapentru aceste situaþii este foarte com-

plexã ºi greu de stabilit. Existã nume-roase posibilitãþi de „descurajare“ a ele-vilor de la comiterea unor astfel de acþi-uni, dar trebuie sã existe sprijinul celor-lalþi colegi, al direcþiunii ºi chiar al co-munitãþii locale ºi autoritãþilor respec-tive. Dar este mult mai simplu însã delãsat povara pe umerii celui „vinovat“ –de multe ori, doar de atitudine obiec-tivã, de ameninþãri cu corigenþa – ºi depus „batista pe þambal“, dacã nu a aflatpresa. ªi, deseori, presa vede ce vrea sãvadã, ce se vinde ºi ce face audienþã, nuolimpici, nu ºcoli ce primesc dotãri, ciprofesori bãtuþi sau ameninþaþi, saucare au avut pur ºi simplu un momentde slãbiciune, speculat ºi filmat de un„cameraman amator“; ar fi interesanterezultatele unui sondaj referitor la tele-

foanele cu camerã foto / video – cineposedã mai multe, profesorii sau elevii?Nu sunt ºi nu mã consider doar un sim-plu profesor, care e plãtit (aºa cum e)doar pentru a-ºi învãþa elevii câteva vor-be în englezã. Educaþia e mult mai com-plexã ºi mai greu de definit de cãtre niº-te ordine ministeriale (fie ele ºi „porum-bei“ ale unei anumite secretare de stat)sau de planificãri, indiferent cât de amã-nunþite. Cred cã, atunci când un cadrudidactic trece pe stradã ºi vede un copilcomportându-se urât, indiferent dacã îlcunoaºte sau nu, dacã e sau nu de laºcoala sau clasa la care predã, e de dato-ria sa sã-i atragã atenþia. O parte din marasmul în care se zbatesocietatea noastrã se datoreazã ºi „poli-ticii de neintervenþie în treburile inter-ne ale altor state“, dupã cum spuneaprimul preºedinte al României, pe atun-ci socialiste. Nu se poate sã nu ne intere-seze „aproapele nostru” sau localitateaîn care locuim, fie ea Bucureºtiul ame-ninþat de gripã aviarã, fie ultimul sãtucinundabil. Altfel, vom ajunge nu maibine, ci mai rãu decât în prezent. ªi ca-drele didactice, mai ales cei tineri, chiar

dacã au salariile jenante pe care le au,nu trebuie sã uite cã, mai mult decâtoameni, suntem educatori/formatoride oameni.Se presupune cã directorul va avea atri-buþii mai mari, ºi deci puteri aproapediscreþionare – dar cum ajunge cinevadirector? ªi cine ar avea acest drept? Unbun manager nu e neapãrat ºi un bunprofesor, ºi viceversa. ªi ce bun manag-er ar accepta un salariu de bugetar, fie elºi de director? Pãrerea autorului este cãpânã acum statul a investit în educareaunui numãr de cadre tinere, care apoinu au mai avut motivul sã rãmânã în sis-tem pentru niºte venituri prea mici pen-tru aspiraþiile / nevoile lor. De multe ori,ºi nu doar în mediul rural, directoriisunt oameni ce ocupã o funcþie doar

pentru cã orgoliul lor le-a cerut-o (sau,pur ºi simplu, pentru bani), fãrã preamulte calitãþi care sã justifice fotoliulmanagerial în afarã de atotprezentamitã, traficul de influenþã, criteriilepolitice sau orice alt nume frumos i-amda pentru a acoperi incompetenþa. Înplus, paradoxal, reclamaþiile împotrivaunui director „uns cu pile“ se fac tot lacei care l-au pus în funcþie – ºi atunci,obiectivitatea îºi va mai lua o bine-meri-tatã pauzã ºi, ca de obicei, tot cel care varidica o problemã va plãti oalele sparte.Fanariotismul renaºte, ca peste tot înRomânia post-1989 – cãci, ca ºi atunci,se cumpãrã funcþii de conducere, iar in-vestiþia trebuie rapid amortizatã ºi chiarcu mare profit; ºi ce consecinþe apar,dacã nu iar ºpagã ºi iar incompetenþã ?Concluzia ar putea fi cã, la fel ca în multealte compartimente ale societãþiiromâneºti contemporane, este o nevoieacutã de organe de control sãnãtoase ºiobiective, care sã descurajeze prin sim-pla lor prezenþã încercãrile de devierede la drumul normal al învãþãmântuluiromânesc. Tot noi avem datoria, pentrunoi înºine, sã veghem asupra acestor

organe de control, fie ele locale – inspec-toratele – , fie centrale – MECT. Para-frazând puþin zicala lui Thomas Jef-ferson, despre guvernarea ce trebuie fã-cutã asupra oamenilor, pentru oameniºi de cãtre oameni, putem spune cã, fãrãîndoialã, conducerea ºi mai ales con-trolul cadrelor didactice trebuie fãcutãpentru cadre ºi de cãtre cadre. În celedin urmã, probabil cã timpul va „cernegrâul de neghinã“, dar pe an ce trece, ob-serv cã prezicere a lui Silviu Brucan dinzilele Revoluþiei, cum cã ne vor fi ne-cesari 20 de ani ca sã trecem peste „grea-ua moºtenire“ era foarte optimistã.

Mihai Modrea-Marin, profesor de istorie ºi limba englezã, ªcoala cu clasele 1- VIII Mileanca,

Botoºani

Schimbãrile din Educaþie vãzute de un cadru didactic din mediul rural

Condiþia profesorului ºi reformaînvãþãmântului

{coala româneascq � aprilie 2006 7OPINII

Pentru a nu crede cumva cã descoperi-rea mitocangurilor ºi a prostozaurilor,prezentatã în numãrul trecut, este ofantezie jurnalisticã, vã vom prezentaun exemplar care activeazã într-un oraºnumit în continuare „oraºul roºu” pen-tru cã aici (?!) în ’89 comuniºtii au pre-luat puterea de la comuniºti pentru a-lduce pe „cele mai înalte culmi de pro-gres ºi civilizaþie“. Evident, mitocangurul despre care vomface vorbire are culoarea roºie. Pânã laschimbarea „eºaloanelor“, omul nostrumânuia cu entuziasm ºi pricepere seceraºi ciocanul cu care cultiva ºi bãtãtoreaconºtiinþa socialistã ºi nu oricum ci încalitate de lector la ªcoala de partid.Bineînþeles cã prietenii care aveau grijãde fostele glorii socialiste l-au dirijatcãtre învãþãmânt, locul unde credeau

ei cã putea cel mai bine sã-ºi continue„cariera“.ªi cum vasta experienþã politicã nu tre-buia sã se piardã, i-au gãsit loc ºi într-unpartid istoric, lângã foºtii tovarãºi.Când nimeni nu l-a mai întrebat ce a fã-cut înainte de ’89 politrucul ºi tur-nãtorul nostru a îmbrãcat haina deapostol sindical devenind brusc pri-etenul ºi apãrãtorul celor pe care pânãmai ieri îi terorizase cu învãþãmântulde partid. Deloc surprinzãtoare a fostºi metamorfozarea fizicã, acestatrecând brusc de la aroganþa activistu-lui de partid la înfãþiºarea umilã a celuicare suferã alãturi de ceilalþi. Ca ºi cumpânã atunci nu le fãcuse viaþa denetrãit.Deºi acum pare doar o umbrã a ceea cea fost, este bine sã nu vã lãsaþi înºelaþi

de aspectul lui de chiriaº al boscheþilorpentru cã vede, aude ºi raporteazã totulcel puþin la fel de bine ca pe vremuri.Vorbeºte încet, dar mult ºi prost... Dacãai curajul sã nu fii de acord cu el, secomportã brusc ca unul fugit de-acolode unde te poþi crede Napoleon, Ale-xandru Macedon sau Muma lui ªtefancel Mare... Altfel, mitocangurul nostru,plin de modestie, se crede doar lider desindicat.De curând, a încercat sã dea lovitura:dupã ce a sunat goarna ºi a adunat înjuru-i câþiva mitocãnguraºi precumVasilicã Utecistu’, Gãbiþã Pioneru’, Pãs-cuþã Securistu’ ºi Mirciulicã ªpagã, avrut sã testeze gradul de elasticitate alegilor forþându-i pe apãrãtorii acestorasã-ºi însuºeascã aberaþiile care-i mobi-leazã mansarda.

ªi a trecutla treabã… Numai cã experimentul luia dat greº ºi a cam plesnitpeste ochii câteva zeci deprostozauri care, în loc sã-ºivadã de treabã ºi sã laseexperimentele în seamaprofesioniºtilor, au þinut mor-þiº sã-i mãreascã turma. No,amu, dragilor, scãrpinaþi-vã!Vreþi sã ºtiþi care estesfârºitul? Simplu! Cumisiunea ratatã, mito-canguru nostru, rãnit, printre rãcnete,împrãºtie cu dãrnicie ameninþãri cuexcomunicarea, cu închiderea PorþilorRaiului, cu încingerea cazanelor cusmoalã ºi cu tot felul de blesteme careau fãcut câteva babe sã se sinucidã de

ciudã.Pânã ºi

prostozauriidin propria tur-

mã s-au sãturat ºi ar dori sã-i tot dea…Omu’ iertãtor e însã ºi-l lasã-n plataDomnului – singurul care-l mai poateînþelege.

T.Rad

MITOCANGURUL ROªU

Avem totuºi sanºa noastrã!

Am pornit cu rãbdare ºi bunavoinþã, fãrãprejudecãþi, la o analizã comparatã acelor douã metodologii de organizare ºidesfãºurare a admiterii în învãþãmântulliceal ºi profesional de stat pentru aniiºcolari 2005-2006, respectiv 2006-2007.Pentru puþin timp am fost avocatul „în-gerilor“ sperând cu adevãrat sã desci-frez argumentele unei schimbari opera-te în calendarul admiterii pentru anulºcolar 2006-2007.În esenþa este vorba de o inversare a or-dinii datelor prevãzute în relaþia Testenaþionale-probe de aptitudini, la liceeleunde existã asemenea situaþii.Deºi „pentru liceele care organizeazãclase cu predare a unei limbi moderneîn regim bilingv ºi intensiv“ (formula-

rea ciudatã aparþine autorilor metodo-logiei), existã proba de verificare acunoºtinþelor la limba modernã respec-tivã (sau maternã) în acelaºi interval 5-7 mai, nu voi comenta pentru cã nu ºtiuºi nu înþeleg.Pentru filiera vocaþionalã, profil artisticînsã voi comenta pentru ca ºtiu ºi înþeleg:a) ªtiu nu poþi susþine proba de admite-re în liceu pânã ce nu ai terminat cursu-rile clasei a VIII-a (aºa cum nu poþi sus-þine admiterea în învãþãmântul superi-or, pânã când nu ai terminat liceul).b) ªtiu cã o lunã în plus la pregãtirea despecialitate (profil) conteazã enorm înfaza de sintezã.c) ªtiu ca dupã Testele naþionale poþipierde o parte a elevilor admiºi (cu

brio) la probele specifice de aptitudini.d) ªtiu cã a opera ulterior pe o lista „derezervã“ este ilegal, imoral, dar simpto-matic pentru menþinerea unui nãravmai vechi al aranjamentelor.e) ªtiu cã nu poþi corela eficient activ-itãþile prevãzute în Grafic pe 9 mai, iarapoi în intervalul 5 mai-10 iunie (referi-toare la instruirea elevilor ºi pãrinþilor,cunoaºterea metodologiei de admitereetc.), în condiþiile în care pe 8 mai seafiºeazã rezultatul la proba de aptitudi-ni; cu alte cuvinte vã voi instrui în legã-tura cu ceea ce aþi fãcut deja.f) ªtiu cã nota din anexa III la OrdinulM.Ed.C 5020 din 23.09.2005 privind Me-todologia de organizare ºi desfãºurare aadmiterii în învãþãmântul liceal obligã,invitã la greºeli; „precizãrile“ referitoarela câþi profesori noteazã ºi în cadrul cãrorprobe induc o stare de confuzie, de bâl-bâialã, iar precauþiunile inutile referi-toare la modalitatea de elaborare asubiectelor pentru proba de teorie-solfegiu-dicteu creeazã dublãri inutile desarcini, paralelisme condescendente.g) ªtiu cã filiera vocaþionalã nu este în-þeleasã ºi nu este reprezentatã la nivelede decizie cu profesionalism; de aici ºiminimalizarea chiar bagatelizarea rolu-lui acestui segment (uneori complexulnecunoaºterii, al neînþelegerii provoacãfrustrãri ºi respingere). La urma urmei locurile neocupate acci-dental în prima sesiune, se pot comple-ta în cea de-a doua; poate fi însã o dublã-tristã experienþã valoricã ºi numericã.Oricum, pentru acest an, zarurile au fostaruncate ºi vom învãþa din greºeliprovocate inutil ca sã avem ce corectaanul viitor.Ceea ce nu ºtiu sunã astfel: – de ce lucrurile fireºti, normale verifi-cate în timp, ce întrunesc acceptul unan-im al specialiºtilor sunt rãsturnate pe ologicã de circumstanþã generalizatoarede cãtre nespecialiºti. Oare numai dindorinþa de simplificare schematicã?– de ce din nou nu conteazã decât ce cre-de un singur om?! Dacã acel om greºeºteºi ºtiu cã greºeste (eu fiind atenþionat deani de zile), atunci nu pot fi exonerat derãspundere când afirm senin: „AmInspector general!“A! era sã uit. Mai ºtiu ceva… ªtiu cã uno-ra le este groazã sã recunoascã faptul cã

greºesc ºi se tem mai mult de reproºu-rile inerente, neluând în calcul spiralaperseverãrii în erori.ªi aºa, tale quale mai trece un an ºcolar,mai adugãm câteva isprãvi pentru a nurãmâne corijenþi doar la planuri cadru,inspecþii ºcolare, regulamente de olim-piade etc.Dacã tot am pomenit de olimpiade, sãmenþionãm previzibila „obiectivitate“ºi profundul „profesionalism“ al juriu-

lui de la Arad (secþiunea suflãtori),unde nu am reuºit nici anul acesta sã-laducem pe Mozart sã scrie cadenþe laconcerte pe care, batã-l norocul, nu le-ascris la timp; ºi dacã nu le-a scris, descali-ficãm elevi excepþionali (ssst!, mai alesde la „Lipatti“ din Bucureºti, de la BaiaMare, Cluj, Odorheiul Secuiesc… indisci-plinaþilor!). Memoriul de protest adre-sat Preºedintelui juriului, prof. univ. Dr.Constantin Ripa, va primi rãspunsul înanul 4000, iar retragerea tot în semn deprotest a unor delegaþii nu mai impre-sioneazã pe nimenea la Directia Învãþã-mântului Preuniversitar din M.Ed.C,fiind trecutã ca multe alte evenimente„minore“ la Recycle Bin. Vor continua ºi lecþiile de mãiestrie lasecþiunea canto, unde în timpul desfãºu-rãrii concursului se vor da indicaþii pre-þioase ºi se vor corecta întocmai ºi latimp defectele sesizate.Cât despre organizarea olimpiadei micide la Suceava, nu vom comenta pãrerileelevilor, pãrinþilor, profesorilor. Ei ca deobicei nu au dreptate ºi nu sunt luaþi înseamã, nu?!. Totuºi este interesant sãconstatam an de an o scãdere numericãºi chiar valoricã la aceastã etapã finalã„organizatã“ de M.Ed.C printr-o grefã

respinsã pe configuraþia unui concursnaþional „Lira de Aur“ ce avea valoare ºirenume. Care or fi cauzele?. Brusc îmiaduc aminte de un rãspuns formulat decolectivul de cadre didactice al unuiliceu de prestigiu din þarã în cadrul unuichestionar pe probleme de specialitate:„olimpiada ºcolarã este cel mai urâtconcurs“.ªi pentru ca am încercat sã vã transmitce ºtiu ºi ce nu ºtiu în legãturã cu doua

teme de actualitate, voi încheia astfel: Nuºtiu ce cred alþii, dar pentru noi„vocaþionalii“, singurul ministru alM.Ed.C, pot spune cu adevãrat provi-denþial este domnul Mihail Hãrdãu. Ne-aascultat în patru întâlniri, cu rãbdare. Aprovocat confruntãri de idei, a consultatþara, directorii ºi inspectorii de speciali-tate, a consultat sindicatele, a analizatîmpreunã cu consilierii ºi apoi a decis: 1. un nou Plan Cadru aºa cum a fost con-ceput de specialiºti pentru acestã etapã.2. acceptarea dezbaterii ºi a soluþionãriitemelor de importanþã vitalã (acte nor-mative, regulamente de olimpiade,autonomie instituþionalã, etc.)3. demiterea Inspectorului General deprofil la nivelul M.Ed.C.ªtiþi de ce abia acum se deschide undrum al normalitãþii? Pentru cã existãvoinþã, dorinþã, respect pentru învãþã-mânt ºi rãspundere pentru deciziile dinsistem. Îþi trebuie pentru aceasta curajºi hotãrâre de a sparge inerþia, uneorichiar nepãsarea, uneori chiar nesimþi-rea din jur…

Prof. Nemeº Florianªeful Departamentului

Învãþãmânt Vocaþional – Arta(DIVA) din cadrul FEN

Limba românã a ajuns sã fie o necunos-cutã pentru majoritatea elevilor de cla-sa a VIII-a ºi a XII-a. Cel puþin la aceastãconcluzie ajungi dacã te uiþi pe rezul-tatele de la simularea examenelor na-þionale din acest an. Potrivit datelor Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii(MEdC), la simularea Testelor Naþionale

doar 49,5% dintre elevi au promovatproba de Limba ºi literatura românã.Dacã ar fi sã luãm în calcul ºi notele cucare au promovat proba, dezastrul ar fiºi mai mare. Mai precis, din cei 87.504de promovaþi, 27.851 au obþinut noteîntre 5 – 5,99, 20.160 între 6,99 ºi nu-mai 8.148 peste nota 9. Judeþele unde

rata de promovabilitate a fost foartemicã sunt Covasna cu doar 28,09% deelevi promovaþi, Harghita cu 32,59% ºiCãlãraºi cu 35,34%. La polul opus seaflã judeþele Vrancea, unde 68% dintrecandidaþi au obþinut peste 5 la simulare,Brãila – 67,57% ºi Braºov – 66,99 %. To-tuºi, la celelalte materii procentele depromovabilitate sunt puþin mai bune.La matematicã, la nivel naþional,55,66% dintre elevi au promovat proba,la Geografie – 71,29%, iar la Istorie –73,48%.

Bac-ul picaþilor Dacã la simularea probei de limba ro-mânã din cadrul Testelor Naþionaleproncentul promovaþilor a fost aproapede jumãtate, la Bacalaureat doar 40 %au obþinut o notã de promovare. Doarîn patru judeþe procentul de promova-bilitate a trecut de 50%. Cel mai scãzutprocent de promovabilitate a fost în Te-

8 {coala româneascq � aprilie 2006ANCHETÃ

Simulãrile examenelor naþionale de anul acesta au arãtat încã odatã cã educaþia este în colaps. Rezultatele au scos în evidenþãslaba pregãtire a elevilor, dar ºi lacunele unui sistem care a fostdat peste cap de fiecare ministru care a trecut pe la MinisterulEducaþiei. Se fac studii peste studii, se impun reguli care nu au nicio legãturã cu învãþãmântul românesc, iar când se trage linia seajunge la acelaºi lucru: elevii români sunt din ce în ce mai îndobitociþi. În cei 15 ani de democraþie nu a fost fãcut nici un plande reformã coerent pe termen mediu sau lung ºi acest lucru aînceput sã se vadã. (Dragoº Constantin Neacºu)

Înscrierea copilului în clasa I, un chin pentru pãrinþi

Directorii au ajuns sã fie cei care decid cine are voieºi cine nu sã se înscrie la ºcoala lor. În unele unitãþide învãþãmânt cu ºtaif buzunarul gros este pus laloc de cinste. Acum, dacã nu ai parale în buzunarsau eºti mai bronzat mai mult ca sigur o sã fi discri-minat. Chiar dacã Legea Învãþãmântului prevedeaccesul tuturor copiilor la educaþie, deci nu ar tre-bui sã fie refuzaþi dacã aleg o anumitã unitate deînvãþãmânt, realitatea este total diferitã. Aron-darea strãzilor, principiu care poate pãrea corect, li-miteazã însã accesul unor copii la ºcoli mai cu pre-tenþii sau apropiate serviciului pãrinþilor. Înaceastã situaþie, pãrinþii mai descurcãreþi recurg laatenþii sau cunoºtinþe, iar cei care nu dispun deaceste mijloace se vãd refuzaþi categoric, rãspunsulcontinuu fiind cã au venit prea târziu ºi locurile s-au ocupat. De altfel, refuzul înscrierii a devenitmotivul a mii de reclamaþii înregistrate la Ministe-rul Educaþiei ºi Cercetãrii. În mod curent, înscrierea la grãdiniþã sau în clasa Itrebuie sã fie încheiatã în aceastã lunã, pe ideea cãîn varã are loc miºcarea personalului didactic ºi tre-buie sã se cunoascã exact numãrul de copii careurmeazã sã pãºeascã la ºcoalã. În Bucureºti, pentruanul ºcolar 2006-2007, s-a prevãzut o cifrã de ºco-larizare de 12.575 de locuri pentru clasa I, la nivelnaþional fiind vorba de aproximativ 260.000 delocuri. La grãdiniþã sunt înscriºi în prezent 645.000de copii, dintre care 22.805 în Bucureºti. Pe grupede vârste, situaþia preºcolarilor din grãdiniþele bu-cureºtene este urmãtoarea: grupa de vârstã 3 ani –

3040 copii; grupa de vârstã 4 ani – 5246 copii;grupa de vârstã 5 ani – 6956 copii; grupa de vârstã6 ani – 7563 copii.

ªcolile cu pretenþii, cele mai cãutatePrintre ºcolile cele mai cãutate de pãrinþi se aflã nudoar cele care dispun de condiþii mai bune – claserenovate ºi nou mobilate, grupuri sanitare curate,siguranþã, rezultate bune la învãþãturã reliefateprin premiile obþinute la olimpiade ºi promovabili-tatea la testele naþionale, ci ºi cele care asigurã semiinternat, deci program pânã la ora 18. De exemplu,la ªcoala Centralã din Capitalã cele 75 de locuri,deci trei clase I, s-au ocupat încã de anul trecut, iarla ªcoala Generalã nr. 11 “Ion Heliade Rãdulescu“(ºcoalã la care învaþã ºi fiul cel mic al fostului pre-mier Adrian Nãstase ºi ai mai multor ºefi de ziare,patroni, directori de bãci etc.) la doar douã sãp-tãmâni de la începerea perioadei de înscriere. “Noisuntem o ºcoalã care are strãzi arondate. Primimcereri ºi de la pãrinþii care au domiciliul în altezone, deci nu cele arondate, dar le spunem cã nu le

garantãm înscrierea. Abia dupã ce i-am înscris petoþi copiii arondaþi putem sã acceptãm ºi copii dinafarã. Pentru cã nu avem spaþiu, nu putem sã orga-nizãm mai mult de trei clase I, chiar dacã avemdestule solicitãri. Poate abia dupã ce o sã ne extin-dem ºi vom avea spaþiu mai mult“, ne-a spusVictoria Barbu, directoarea ªcolii Generale nr. 11.De asemenea, ªcoala Centralã din Capitalã estefoarte solicitatã. Aici, înscrierile demareazã o datãcu începerea noului an ºcolar. Practic, pentru a fisiguri cã prind un loc, pãrinþii depun cereri deînscriere cu un an înainte de a-ºi da copiii la ºcoalã. „Din aceastã toamnã avem ºi noi câteva strãzi aron-date, dar sunt strãzi pe care locuiesc persoanevârstnice, astfel cã ne vin copii din tot Bucureºtiul.Pãrinþii preferã ºcoala noastrã pentru cã asigurãmºi semi internat, deci copiii stau pânã la ora 18, iaumasa la ºcoalã, avem cantinã proprie ºi pãrinþilorle este astfel mai uºor. Avem cereri foarte multe. Deexemplu, cele 75 de locuri alocate s-au ocupat încãde anul trecut, din octombrie. Trebuie sã ºtim dintimp pe ce posturi ne bazãm, în funcþie de numãrulde copii. Poate cã sistemul de semi internat ar

putea fi aplicat ºi la alte unitãþi, dacã directoriirespectivi ar face un oarecare efort. Dar mulþi suntcomozi. “, ne-a spus Maria Lef, director adjunct laªcoala Centralã.

Repartizarea copiilor, dupã metode diferiteO altã problemã este repartizarea copiilor în clase.Indiferent de afirmaþiile directorilor, ciudat este cãmai mereu clasa I A este mai cu moþ decât celelalte,copiii fiind mai buni la învãþãturã faþã de cei de laclasele cu alte litere. „Noi stabilim litera clasei prin tragere la sorþi. Dacãsunt pãrinþi care doresc o anumitã învãþãtoarefacem repartiþia respectivã ºi apoi folosim criteriileobiºnuite. De exemplu, sã avem numãr egal de feteºi bãieþi în clase, iar literele din alfabet sã fie apoirepartizare uniform, în sensul ca fiecare clasã sãaibã copii cu numele de familie care începe cu A, B,C etc. Pentru a nu fi discuþii ºi a nu crede cineva cãA-ul este mai grozav ºi C-ul nu cine ºtie ce, litera cla-sei o tragem la sorþi în faþa pãrinþilor“, a completatdirectoarea Lef.

Prioritãþi la înscriere„Poate cã nu este cea mai bunã soluþie, cea a aron-dãrii strãzilor, dar nu avem o alta mai bunã. În mã-sura în care vorbim de respectarea legii, deci a ac-cesului la educaþie a tuturor copiilor, nu putem sãmergem pe alte variante. Ar fi total nepotrivit sãlãsãm înscrierea copiilor la latitudinea domnilordirectori. Am fi atunci în situaþia de a avea copiirãmaºi neînscriºi. Se ºtie cã domnii directori se uitãla pãrinþi, la cum aratã, cine sunt… ªtiu cã mai suntlicee care au ºi ºcoalã generalã ºi cu toate cã le-amspus sã meargã pe formula de strãzi arondaterefuzã sã facã acest lucru. Dar o sã-i presãm ºi nuvom mai fi în situaþia de a avea mii de reclamaþii dela pãrinþi care ne sesizeazã cã atunci când au mersla ºcoala x li s-a spus cã tocmai s-au ocupat toatelocurile. Evident,de fiecare datã cu o zi înainte sãajungã respectivii pãrinþi. Nu întotdeauna reuºimsã pãstrãm dreapta mãsurã, dar facem eforturi“,ne-a declarat dna Liliana Preoteasa, director gene-ral la Direcþia Învãþãmânt Preuniversitar dincadrul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii.

Primãvara este clar anotimul cândpãrinþii trebuie sã alerge sã vadã undeîºi înscriu copiii, fie cã vorbim de piciide la grãdiniþã, fie de micuþii care audepãºit vârsta grãdiniþei ºi trebuie sãmeargã la ºcoalã, în clasa I. Deºi pare o joacã, în realitateînscrierea la grãdiniþã sau în clasa I nu este chiar aºa, de multe ori pãrinþiilovindu-se de refuzul conducerii unorunitãþi de învãþãmânt. (Mirela Dalais)

Învãþãmântul românesc se duce încet dar sigur de râpã

Dezastru la simulãrile examenelor naþionale

leorman, unde doar 26,99% dintreelevi au obþint peste 5. În acest judeþdoar 28 de elevi din 2.364 de candidaþi

prezenþi au reuºit sã obþinã o notã peste9. Conducerea Inspectoratului ªcolarTeleorman a hotãrât desfãºurarea unei

noi runde de simulare a examenelor na-þionale, dupã rezultatele, considerate„dezastruoase“, deoarece nu au atinsmedia pe þarã, ale elevilor claselor aVIII-a ºi a XII-a. Marin Stelian, inspectorºcolar general adjunct, a precizat cãsubiectele pe care le vor rezolva eleviivor fi elaborate de Inspectoratul ªcolarTeleorman, simulãrile urmând a se or-ganiza în fiecare unitate de învãþãmântºi nu pe centre zonale.Promovabilitate scãzutã a mai fost ºi înjudeþele Ilfov (27,20%), Maramureº(27,49%) ºi Timiº (28,02%).

Cine este de vinã? Aceastã întrebare ºi-o pun în fiecare anatât autoritãþile cât ºi pãrinþii care sevãd obligaþi sã plãteascã zeci de milioa-ne de lei pentru meditaþii. Cei mai mulþidintre aceºtia dau vina pe oamenii de la

catedrã, despre care spun cã au ajuns sãse complacã în aceastã situaþie. „Profe-sorii se fac cã muncesc, iar elevii se faccã învaþã“, declara un pãrinte. În multecazuri, aceastã replicã se ºi aplicã, însãmai sunt ºi profesori care îºi fac treabaconºtiincios chiar dacã ziua de salariueste poate cea mai tristã din lunã. Acestrãspuns este cel mai simplu. Nimeniînsã nu cautã ºi dedesubturile. Nimeninu încearcã sã ajungã la baza problemeiºi sã înceapã de acolo sã rezolve. Nici unministru de pânã acum nu a încercat sãafle exact care este adevãrata bubã a sis-temului. Din cauza subfinanþãrii înde-lungate am ajuns sã avem actualaºcoalã. Fiecare demnitar s-a mulþumitdoar sã schimbe anumite lucruri, decele mai multe ori examenele, doar pen-tru a-ºi pune ºi el în acest fel amprentaasupra sistemului de învãþãmânt. În cel

mai bun caz, s-a fãcut o strategie, darcare a fost aruncatã la coº de urmãtorulministru. Pe lângã lipsa unei strategiiclare, care sã fie aplicatã mai mulþi ani larând, o problemã arzãtoare a fost, înultimii 10 ani, ºi sprijinul financiarfoarte scãzut. Din aceastã cauzã, mulþiprofesori foarte buni au preferat sã iasãdin învãþãmânt ºi sã se orienteze sprealte domenii de activitate. În locul lor,Ministerul Educaþiei a fost obligat sã semulþumeascã doar cu absolvenþi de fac-ultate care nu ºi-au gãsit nici un job ºi aueºuat în învãþãmânt. Nu putem sãspunem cã toþi profesorii care au intratîn ultimii trei ani în învãþãmânt suntslab pregãtiþi, însã rezultatele de laexamenele de titularizare au arãtat cã omare parte dintre cei care s-au prezen-tat la concurs nu au meritat nici mãcarnota 5.

Cine rãspunde? Normal ar fi ca cineva sã rãspundã pen-tru aceste rezultate dezastruoase. Însã,din experienþa anilor trecuþi acest lucrunu se va întâmpla. În 2005, în urma re-zultatelor de la examenele naþionale,ministrul de atunci promisese cã direc-torii ºcolilor cu promovabilitate 0 saufoarte scãzutã vor rãspunde cu funcþia,însã, pânã în acest moment, din infor-maþiile pe care le avem, nici mãcar o per-soanã nu a fost demisã pentru incom-petenþã. Acelaºi lucru se întâmplã ºi înMinisterul Educaþiei, unde inspectorii despecialitate ºi directorii care sunt rãs-punzãtori de soarta învãþãmântului pre-universitar nu au mai fost schimbaþi deani buni, iar unii au fost chiar pro-movaþi în funcþii de inspectori gene-rali. S-a extins astfel aria de influenþãnefastã la nivelul managementuluiunui inspectorat cât ºase judeþe. Rezul-tatele sunt deja catastrofale. Pânãcând, domnule ministru?!

{coala româneascq � aprilie 2006 9ANCHETÃ

Cât vor primi profesorii care participã la exameneTeste NaþionaleCentre testare/examenPPeerrssooaannaa SSuummaaPreºedinte 500 lei/persoanãMembri, secretar 400 lei/persoanãCadre didactice - supraveghetori 40 lei/ziInformatician 1 /centru 1 leu/candidat

Centru zonal de evaluarePPeerrssooaannaa SSuummaaPreºedinte 500 lei/persoanãSecretar ºi membrii 400 lei/persoanãProfesori evaluatori 3,75 lei/lucrareInformatician 1 /centru 0,4 lei/candidat

Comisii judeþenePPeerrssooaannaa SSuummaaPreºedinte 400 lei/persoanãVicepreºedinte, secretar 350 lei/persoanãMembrii 200 lei/persoanã

Bacalaureat Centre de examenPPeerrssooaannaa SSuummaaPreºedinte (pânã la 400 candidaþi) 700 lei/persoanãPreºedinte (peste 400 candidaþi) 1.200 lei/persoanãVicepreºedinte 600 lei/persoanãSecretar, membri 425 lei/persoanãInformatician 1,2 lei/candidat

Centre evaluarePPeerrssooaannaa SSuummaaPreºedinte 500 lei/persoanãVicepreºedinte, secretar 450 lei/persoanãInformatician 0,5 lei/candidatExaminator ptr. oral 3 lei/candidatExaminator ptr. scris 5 lei/lucrareCadre didactice – supraveghetori 45 lei/ziCadre didactice traduce 50 lei/probã

Comisii judeþenePPeerrssooaannaa SSuummaaPreºedinte, 400 lei/persoanãVicepreºedinte, secretar 325 lei/persoanãMembrii 225 lei/persoanã

Calendarul Testelor Naþionale 15 - 26 mai 2006 – înscrierea candidaþilor9 iunie 2006 – încheierea cursurilor pentru elevii claselor a VIII-a19 iunie 2006 – limba ºi literatura românã – test scris20 iunie 2006 – limba ºi literatura maternã – test scris21 iunie 2006 – matematica – test scris22 iunie 2006 – istoria românilor sau Geografia României – test scris25 iunie 2006 – afiºarea rezultatelor (pânã la orele 16) ºi depunerea

contestaþiilor (orele 16 – 20)26-28 iunie 2006 – rezolvarea contestaþiilor29 iunie 2006 – afiºarea rezultatelor finale (pânã la orele 16)

Calendarul examenului de Bacalaureat • sesiunea iunie - iulie 2006

2-12 mai 2006 – înscrierea candidaþilor16 iunie 2006 – încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a26-27 iunie 2006 – limba ºi literatura românã – probã oralã28-29 iunie 2006 – limba ºi literatura moderna – probã oralã30 iunie-1 iulie 2006 – limba ºi literatura maternã – probã oralã3 iulie 2006 – limba ºi literatura românã – probã scrisã4 iulie 2006 – limba ºi literatura maternã - probã scrisã5 iulie 2006 – proba obligatorie a profilului - probã scrisa6 iulie 2006 – o proba la alegere din aria curricularã corespunzatoare

specializãrii – probã scrisã sau practicã

7 iulie 2006 – o probã la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare – probã scrisã sau practicã

10 iulie 2006 – afisarea rezultatelor (pânã la ora 16) si depunerea contestaþiilor (orele 16-20)

11-13 iulie 2006 – rezolvarea contestaþiilor14 iulie 2006 – afiºarea rezultatelor finale

• sesiunea septembrie 200617 - 21 iulie 2006 – înscrierea candidaþilor21-22 august 2006 – limba ºi literatura românã – probã oralã23-24 august 2006 – limba si literatura moderna – probã oralã25-26 august 2006 – limba si literatura materna – probã oralã28 august 2006 – limba si literatura româna – probã scrisã29 august 2006 – limba si literatura materna – probã scrisã30 august 2006 – proba obligatorie a profilului – probã scrisã31 august 2006 – o proba la alegere din aria curricularã

corespunzãtoare specializãrii – probã scrisã sau practicã

1 septembrie 2006 - o probã la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare – probã scrisã sau practicã

4 septembrie 2006 – afiºarea rezultatelor (pânã la orele 16) ºi depunerea contestaþiilor (orele 16 – 20)

5-6 septembrie 2006 – rezolvarea contestaþiilor7 septembrie 2006 – afiºarea rezultatelor finale

10 {coala româneascq � aprilie 2006SINDICATE

FEN TE AªTEAPTà ªI PE TINE!Are cine sã te apere? Chiar o face? Dacã nu, membrii Federaþiei Educaþiei Naþionale te cheamã alãturi. Nu vei regreta. În plus, imediat ce te vei înscrie, o sã primeºti mai multe avantaje. Cu noua legitimaþie FEN pãºeºti în secolul urmãtor. Cardul FEN îþi oferã: � un control stomatologic anual gratuit la unul dintre cabinetele

stomatologice agreate;� indemnizaþie pentru spitalizare în caz de accident

de 100.000 lei/zi; � asigurare pentru îmbolnãvire gravã standard cu o despãgubire

de 10.000.000 lei – afecþiunile grave acoperite sunt: cancer,infarct, transplant major de organe, atac vascular cerebral, afecþiuni coronare care reclamã o intervenþie de tip by-pass, insuficienþã renalã;

� asigurare de deces din orice cauzã, cu o despãgubire de20.000.000 lei.

|þi doreºti un telefon mobil pentru care sã dispui gratuit de 500 de minute de convorbiri lunar cu mem-brii grupului, un abonament ºi tarife, pentru convorbiri în cadrul reþelei Zapp, dar ºi în oricare alte reþele,fãrã concurenþã? Nu ai decât sã devii membru al grupului FEN-Zapp! Cum faci asta? Ia legãtura imediat cu sindicatul local care îþi va furniza toate amãnuntele necesare. Oferta este valabilã ºi pentrumembrii familiei tale; vei putea comunica cu ei timp de 500 de minute lunar, gratuit.Dacã ai nevoie de o legãturã internet rapidã, stabilã, cu costuri mici ºi pe care o poþi lua cu tine ori-unde doreºti, modemul CDMA High Speed Data Z010 de la Zapp este soluþia idealã. Cere lideruluitãu judeþean amãnunte ºi vei putea avea acces instantaneu la internet, adresa de e-mail, vei puteaconversa pe internet cu prietenii, cu colegii tãi din toatã þara ºi vei avea acces nelimitat la bazele dedate ºi informaþii oferite de internet.Acesta este numai începutul. O echipã a FEN cautã în fiecare zi noi avantaje pentru membrii sãi. Se negocieazã deja cu mai multe firme ºi instituþii interesate de dimensiunea grupului FEN pentru caposesorii legitimaþiei FEN sã aibã avantaje în sfera finanþelor, serviciilor, comerþului etc.

DDaaccãã ddoorreeººttii ssãã ddeevviiii mmeemmbbrruu FFEENN ppooþþii pprriimmii ttooaattee eexxpplliiccaaþþiiiillee nneecceessaarree llaa:: tteell..:: 002211//333377..1111..4400 ssaauu 002211//333377..1111..8855 �� ee--mmaaiill llaa ooffffiiccee@@ffeenn..rroo �� wwwwww..ffeenn..rroo

ACTE ALE PARLAMENTULUILEGI

LLEEGGEE nnrr.. 8877 ddiinn 1100 aapprriilliiee 22000066 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã aGuvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitãþii educaþiei (M.Of. nr. 189/28feb. 2006)

ACTE ALE GUVERNULUIORDONANÞE DE URGENÞÃ

OORRDDOONNAANNÞÞÃÃ DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ nnrr.. 1177 ddiinn 2222 ffeebbrruuaarriiee 22000066 cu privire la platadiferenþelor salariale din perioada octombrie 2001 septembrie 2004 pentrupersonalul didactic din învãþãmântul de stat (M.Of. nr. 189/28 feb. 2006)

HOTÃRÂRI DE GUVERNHHOOTTÃÃRRÂÂRREE nnrr.. 229955 ddiinn 22 mmaarrttiiee 22000066 privind modificarea ºi completareaHotãrârii Guvernului nr. 1.277/2005 pentru nominalizarea unitãþilor ºcolareafectate de inundaþiile din perioada aprilie-mai ºi iulie-august 2005 (M.Of. nr.237/16 mar. 2006)

HHOOTTÃÃRRÂÂRREE nnrr.. 440033 ddiinn 2299 mmaarrttiiee 22000066 privind modificarea ºi completareaNormelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 269/2004 privind acordareaunui ajutor financiar în vederea stimulãrii achiziþionãrii de calculatoare, apro-bate prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.294/2004, ºi pentru aprobarea calen-darului desfãºurãrii programului pe 2006 (M.Of. nr. 319/10 apr. 2006)

HHOOTTÃÃRRÂÂRREE nnrr.. 440055 ddiinn 2299 mmaarrttiiee 22000066 privind aprobarea cifrelor de ºcolariza-re pentru învãþãmântul preuniversitar ºi superior de stat în anul ºcolar/univer-sitar 2006-2007 (M.Of. nr. 308/5 apr. 2006)

ACTE ALE MINISTERULUI EDUCAÞIEI ªI CERCETÃRII

ORDINE DE MINISTRU

OO.. nnrr..33..335511//0022--0033--22000066 ((MM..EE..CC..))ORDIN al ministrului Educaþiei ºi Cercetãrii privind aprobarea Metodologiei decalcul al salariilor personalului didactic din învãþãmântul de stat, în vedereadeterminãrii diferenþelor salariale pentru perioada octombrie 2001 – septem-brie 2004 (M.Of. 220/10 mar. 2006)

OO.. nnrr..33..336644//0033--0033--22000066 ((MM..EE..CC..))ORDIN al ministrului educaþiei ºi cercetãrii pentru aprobarea publicãrii anex-elor nr. 1-19 la Centralizatorul privind disciplinele de învãþãmânt, domeniile ºispecializãrile, precum ºi probele de concurs, valabil pentru încadrareaperso-nalului didactic din învãþãmântul preuniversitar 2006, cuprinzând disci-plinele/modulele corespunzãtoare profilului posturilor/catedrelor din aria curricularã tehnologii-discipline tehnologice (M.Of. 253/21 mar. 2006)

OO.. nnrr..33..551188//1133--0033--22000066 ((MM..EE..CC..))OORRDDIINN aall mmiinniissttrruulluuii eedduuccaaþþiieeii ººii cceerrcceettããrriiii privind aprobarea Metodologiei deorganizare ºi desfãºurare a concursului de ocupare a funcþiilor de inspectorºcolar de specialitate/inspector ºcolar de la inspectoratele ºcolare (M.Of.267/24 mar. 2006, rectificat în M.Of. 314/7 apr. 2006)

OO.. nnrr..33..552266//3300--0033--22000066 ((MM..EE..CC..))OORRDDIINN aall mmiinniissttrruulluuii eedduuccaaþþiieeii ººii cceerrcceettããrriiii pentru aprobarea Precizãrilorprivind soluþionarea unor situaþii specifice la încadrarea ºi miºcarea personalu-lui didactic din învãþãmântul preuniversitar în anul ºcolar 2006-2007 (M.Of.334/13 apr. 2006)

OO.. nnrr..33..554411//0044--0044--22000066 ((MM..EE..CC..))OORRDDIINN aall mmiinniissttrruulluuii EEdduuccaaþþiieeii ººii CCeerrcceettããrriiii pentru aprobarea metodologiilorde calcul al drepturilor salariale care se acordã personalului didactic încadratpe funcþiile cuprinse în anexele la Ordonanþa Guvernului nr. 4/2006 (M.Of.351/19 apr. 2006)

OO.. nnrr.. 33..554488//0066--0044--22000066 ((MM..EE..CC..))OORRDDIINN aall mmiinniissttrruulluuii EEdduuccaaþþiieeii ººii CCeerrcceettããrriiii privind completarea ordinelor mi-nistrului educaþiei ºi cercetãrii nr. 5.098, 5.099, 5.100 ºi 5.101 din 3 octombrie2005 pentru aprobarea sistemelor de evaluare privind conferirea titlurilor deprofesor universitar, conferenþiar universitar, cercetãtor ºtiinþific gradul I, res-pectiv cercetãtor ºtiinþific gradul II (M.Of. 318/10 apr. 2006)

OO.. nnrr.. 33..556688//1111--0044--22000066 ((MM..EE..CC..))OORRDDIINN aall mmiinniissttrruulluuii EEdduuccaaþþiieeii ººii CCeerrcceettããrriiii pentru aprobarea Regulamentuluiprivind atribuþiile, competenþa ºi funcþionarea Consiliului Centrului Naþionalpentru Burse de Studii în Strãinãtate(M.Of. 352/19 apr. 2006)

NOUTÃÞI LEGISLATIVE

Acordul încheiat între Guvern ºi sindi-catele din învãþãmânt riscã sã fie ruptdin cauza Executivului, care a transfor-mat înþelegerea din noiembrie 2005într-o luptã în Alianþã. Mai nou, nu semai vorbeºte de interesul învãþãmântu-lui, primordial fiind interesul grupu-rilor din preajma unuia sau altuia. „Cap de afiº este chiar premierul CãlinPopescu Tãriceanu, care a transformatEducaþia în teren de lupte politice ºi rãz-bunãri personale. El nu a înþeles cã vic-toria grevei salariaþilor din învãþãmânteste o victorie a interesului naþional ºicontinuã sã o priveascã ca pe un afrontpersonal. Orgoliile ºi aversiunile politi-ce nu au ce cãuta în comportamentulunui premier. Totodatã, respectareaunui Acord girat cu propria semnãturãeste obligatoriu. A juca la cacealma estepermis doar în poker nu ºi când estevorba de interesele a peste 400.000 desalariaþi ºi a milioane de elevi ºi stu-denþi. Cred cã a sosit momentul capreºedintele Traian Bãsescu, care a avutintervenþii decisive pentru încheiereaAcordului din noiembrie 2005 ºi l-agarantat cu cuvântul sãu, sã se impliceferm pentru respectarea lui ºi sãîmpiedice destabilizarea sistemului

educaþional. Schimbarea în fiecare an aministrului Educaþiei este incompati-bilã cu un sistem care are nevoie depolitici pe termen mediu ºi lung ºi nu vapermite îndeplinirea programului deguvernare. Federaþia Educaþiei Naþiona-le îi someazã pe toþi cei implicaþi sãpunã capãt politicianismului de mahalamanifestat pe spatele educaþiei ºi sã-ºiîndeplineascã obligaþiile asumate prinAcordul încheiat cu partenerii sociali.Altfel, urmãrile vor fi dintre cele mai

grave ºi nu se vor lãsa aºteptate“, adeclarat Cãtãlin Croitoru, preºedinteleFEN.Menþionãm cã pânã în acest momentmai multe puncte din Acord au fost în-cãlcate de partea guvernamentalã:restanþele salariale s-au acordat cu olunã întârziere, legea salarizãrii buge-tarilor nu este nici mãcar în fazã deproiect, iar din miliardul de europromis Educaþiei nu a fost alocat nicimãcar un cent. ((DD..NN..))

Politicianismul gãunos al guvernanþilor pune în pericol

Acordul cu sindicateledin învãþãmânt

Conform art. 1(1) din Legea nr. 54 din24 ianuarie 2003 „Sindicatele, denumi-te în continuare organizaþii sindicale,sunt constituite în scopul apãrãrii drep-turilor prevãzute în legislaþia naþionalã,în pactele, tratatele ºi convenþiile inter-naþionale la care România este parte,precum ºi în contractele colective demuncã ºi promovãrii intereselor profe-sionale, economice, sociale, culturale ºisportive ale membrilor acestora.”Articolul 2 al aceleiaºi legi stabileºte ca-drul ºi câmplul de „acþiune“ al sindicatu-lui, arãtând astfel cã „Persoanele înca-drate în muncã ºi funcþionarii publici audreptul sã constituie organizaþii sindi-cale ºi sã adere la acestea. Persoanelecare exercitã potrivit legii o meserie sauo profesiune în mod independent,membrii cooperatori, agricultorii, pre-cum ºi persoanele în curs de calificareau dreptul, fãrã nici o îngrãdire sau au-torizare prealabilã, sã adere la o organi-zaþie sindicalã.”Faþã de rolul sindicatului, aºa cum esteel definit de Constituþie, legile specialesau de statutele organizaþiilor, acestaapare ca o entitate ce activeazã la nive-lul angajatorului, prin ºi pentru salari-aþi. Existenþa ºi rolul sãu nu pot fi defi-

nite decât raportându-ne la calitatea desalariat. Astfel, în raport de acestea ºi înconformitate cu dispoziþiile art. 2 alin. 1Legea 54/2003, dar mai ales având învedere rolul activ, prezent ºi de actuali-tate al sindicatului, implicit persoaneledin structura organizaþiei ar trebui sãaibã, cel puþin calitatea de salariat al sis-temului ºi sã nu facã obiectul excepþiilorprevãzute de lege.Existã însã situaþii în care, poate fãrãcunoºtinþa membrilor de sindicat saucu acceptul lor tacit, entitãþi sindicalesunt „cârmuite“ de persoane care numai au calitatea cerutã de lege, respec-tiv calitatea de salariat. Ceva mai imora-lã însã apreciez situaþia în care nunumai cã respectivii nu mai au aceastãcalitate, dar la momentul la care ar fiavut-o(?) nu ºi-au exercitat în mod con-cret „nici o orã la catedrã“.

De ce acest aspect estederanjant pentru FEN? În primul rând pentru cã nu este în con-formitate cu dispoziþiile legale. În al doi-lea rând, pentru cã aceste persoane numai au tangenþã efectivã, de actualitate,cu problematicile sistemului, astfelîncât «asistenþa» pe care o oferã, apare

de cele mai multe ori, aºa cum s-a dove-dit, nerealistã, netemeinicã ºi nefiabilã.În al treilea rând, pentru cã aceste per-soane oricum nu mai fac parte din acestsistem, pe care „îl reprezintã“, lipsa inte-resului pentru o continuitate realã, petermen lung a îmbunãtãþirii calitãþii sis-temului de învãþãmânt, este de la sineînþeleasã.Analizez ºi supun atenþiei dumneavoas-trã acest aspect doar pentru cã „ameste-cul“ unor persoane, care nu îndeplinesccondiþiile legale privind calitatea desalariat al sistemului, în luarea decizi-ilor „capitale“ pentru salariat devine nunumai deosebit de imoralã, dar îngri-jorãtor de periculoasã pentru „drep-turile salariaþilor“. În calea reformei reale a sistemului deînvãþãmânt, existã uneori piedici nu nu-mai din partea mentalitãþilor „angaja-torilor“, ci parcã, din ce în ce mai des,din partea acestor persoane, careoricum nu mai au nimic de pierdut.Voi sublinia toate acestea prin exempli-ficarea unei situaþii concrete. La nivelulBucureºtiului, cu ocazia diminuãrii ile-gale a unui numãr însemnat de clase,prin emiterea unui Plan de ªcolarizarefals, FEN a solicitat soluþionarea acestei

chestiuni prin întrunirea Comisiei par-itare de la nivelul ISMB. Deºi scopulacestei Comisii era de a „lãmuri“ bruscaºi nejustificata diminuare a claselor, dinmotivele sugerate mai sus, o parte din„reprezentanþii salariaþilor“, care numai aveau nimic de pierdut, au fost dis-puºi la „negocierea planului de ºcolari-zare“, chiar cu riscul desfiinþãrii unorclase, deci cu riscul desfiinþãrii unorposturi. Desigur nu ne mai întrebãmdacã legile sunt facultative, ci ne între-bãm pentru cât timp va mai fi aºa? Personalul din educaþie „reprezentat“de asemenea lideri, care nu au calitatea

de salariaþi ai învãþãmântului ºi nu maisunt din acest motiv în nici un fel depen-denþi de starea sistemului, ar trebui sãînþeleagã cã, pe de o parte, organizaþialor fiind condusã cu încãlcarea legii sepune în situaþia de a putea fi desfiinþatãprin decizie judecãtoreascã ºi, pe de altãparte, acceptând o atare situaþie îºi facrãu nu numai propriilor interese dar le-zeazã grav interesele generale ale tutur-or salariaþilor din educaþie, prin pres-taþia lamentabilã a unor astfel de „li-deri“. Responsabilitatea faþã de aceastãsituaþie ºi ºansa schimbãrii ei stã înmâna dumneavoastrã.

{coala româneascq � aprilie 2006 11SINDICATE

Consilierul tãu juridic,Alexandra ICHIM

ÎÎnnttrreebbaarree:: AAººaa--nnuummiittuull „„ssaallaarriiuu aall ttrreeiisspprreezzeecceelleeaa““ –– eessttee dduubblluu iimmppoozziittaatt,, iiaarrccoonnttrriibbuuþþiiiillee llaa aassiigguurrããrrii ssoocciiaallee ººii ddee ssããnnããttaattee ssee ppllããtteesscc ppeennttrruu aa ttrreeiisspprreezzeecceeaalluunnãã ddiinn aann,, ddeeooaarreeccee ccuuaannttuummuull ssããuu eesstteeddaatt ddee mmeeddiiaa ssaallaarriiiilloorr ppee aannuull pprreecceeddeenntt,,ddeeccii ccuu ttooaattee ttaaxxeellee ººii iimmppoozziitteellee rreeþþiinnuuttee,,iinncclluussiivv ccoonnttrriibbuuþþiiiillee ddee mmaaii ssuuss.. AAººaaddaarr,,ppeennttrruu ccaaddrree ddiiddaaccttiiccee,, llaa iimmppoozziittaarree eexxiissttããaann ccaalleennddaarriissttiicc ddee 1133 lluunnii??

RRããssppuunnss:: Faþã de chestiunea „aºa numitului“salariu al treisprezecelea”, pe care îl consideraþica un venit dublu impozitat, menþionez urmã-toarele: suma astfel acordatã este o primã ºi nu unsalariu. Prima astfel acordatã, constituindu-se înceea ce Codul fiscal defineºte ca „venit“ trebuieimpozitatã conform dispoziþiilor legale de la

momentul plãþii. Cu siguranþã însã prima acor-datã cu acest titlul nu este de douã ori impozitatã,deorece media la care vã referiþi reprezintã val-oarea salariilor brute( neimpozitate) ºi nu val-oarea salariilor nete.

ÎÎnnttrreebbaarree:: CCâânndd vvoorr ddeevveennii nneecceessaarree ssttuuddiiiilleeddee ssppeecciiaalliittaattee ppeennttrruu ccaaddrreellee ddiiddaaccttiiccee ddiinnîînnvvããþþããmmâânnttuull pprriimmaarr ººii ccee ssee vvaa îînnttââmmppllaa ccuuaacceellee ccaaddrree ccaarree nnuu vvoorr ddoorrii ssãã uurrmmeezzee ssttuuddiiiillee nneecceessaarree;; ddee llaa ccee ddaattãã??

Faþã de chestiunea „ necesitãþii“ „studiilor de spe-cialitate pentru cadrele din învãþãmântul primar”precizez urmãtoarele: condiþiile de ocupare a pos-turilor din învãþãmântul primar sunt prevãzutede art. 7 alin. 1 lit. b Legea 128/1997, care sta-

bileºte ca ºi condiþie „pentru funcþia de învãþãtor:absolvirea cu examen de diplomã a liceului peda-gogic, secþia pentru învãþãtori, sau a secþiei educa-toare-învãþãtori ori a unei ºcoli echivalente“.

ÎÎnnttrreebbaarree:: DDee ccee eessttee nneecceessaarr ccaa ddrraappeelluulluunneeii aalliiaannþþee mmiilliittaarree ((NNAATTOO)) ssãã ffiiee aarrbboorraatt îînnffaaþþaa uunneeii ººccoollii,, aaddiiccãã aa uunneeii iinnssttiittuuþþiiii eedduuccaattiivvee??

Faþã de chestiunea „necesitãþii“ arborãrii drapelu-lui NATO în faþa unei ºcoli, precizez: unitãþile deînvãþãmânt sunt instituþii ale statului român, careprin aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord, adobândit calitatea de stat membru a NATO. În vir-tutea acestei calitãþi, în semn de identificare,poate fi arborat însemnul alinaþei.

Dacã aveþi o problemã de naturã juridicã, aºteptãm întrebãrile

dumneavoastrã pe adresa de email

rreeddaaccttiiaa@@ssccooaallaarroommaanneeaassccaa..rroo, la fax 002211//333377..0011..1177

sau pe adresa: „ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã““,,

SSttrr.. JJuussttiiþþiieeii nnrr.. 6655,, sseeccttoorr 44,, BBuuccuurreeººttii,,cu menþiunea

„Pentru consilierul juridic“

CITITORII ÎNTREABÃ, CONSILIERUL JURIDIC RÃSPUNDE

Sindicalismul cu „ochi albaºtri“

Rolul sindicatului ºi al liderului de organizaþie

12 {coala româneascq � aprilie 2006UNIVERSITARIA

Este un lucru cunoscut cã, pentru oriceabsolvent de facultate, primul an de laangajare, indiferent dacã este vorba de ofirmã de stat sau privatã, ºi indiferent denivelul de pregãtire, este un „an de ºoc“.Nimeni nu are timp sã-i explice ce trebuiesã facã fiindcã toata lumea este ocupatã;are lucrãri de predat ºi atunci apeleazã lacolegii mai cooperanþi ºi încercã ºãînveþe cu mare efort, „din mers“. Pentruca aceastã perioadã de tranziþie sã fie câtmai uºoare SIVECO România a lansatîmpreunã cu Academia de Studii Eco-nomice programul „Academia SIVECO“. Luna trecutã, mai precis pe 11 aprilie2006, primii 30 de studenþi admiºi înprogramul „Academia SIVECO“ au înce-put cursurile. „Academia de StudiiEconomice din Bucureºti este direct

interesatã în formarea unor specialiºticapabili sã se integreze cu rapiditate înpiaþa forþei de muncã. De aceea, consid-er cã programul Academiei SIVECO îipregãteºte pe studenþii Facultãþi deCiberneticã, Statisticã ºi InformaticãEconomicã cu o componentã practicãsolidã, îi instruieºte cu privire la lucrulîn echipã, îi familiarizeazã cu manage-mentul proiectelor informatice, ele-mente de certã valoare în formarea lor profesionalã“, a declarat domnulprof. dr. Ion Gh. Roºca, rectorul Acade-miei de Studii Economice din Bucureºtiîn cadrul ceremoniei de deschidere acursurilor.Recunoscutã drept un participant activîn procesul de informatizare a în-vãþãmântului românesc, compania

SIVECO România este ºi iniþiatoare anumeroase acþiuni educaþionale menitesã promoveze excelenþa în educaþie ºi sãcontribuie la dezvoltarea acesteia.„Ceea ce vã recomand este sã-i întrebaþipe cei care vã vor preda, fie cã sunt pro-fesori de mare valoare din ASE sau oa-meni de la noi din firmã, cât mai multelucruri. Nu vã jenaþi sã întrebaþi ca sã vãclarificaþi toate problemele pe care leaveþi. Este foarte important ca fiecaredintre voi sã-ºi aleagã ºi sã facã meseriacare îi place ºi i se potriveºte. Este omare diferenþã între a fi programator,specialist în vânzãri sau expert contabil.Pentru a avea satisfacþia muncii taleeste important sã fi bine pregãtit dar ºisã faci ceea ce-þi place“, le-a spus doam-na Irina SOCOL, Director General alSIVECO Romania, primei serii de stu-denþi ai programului Academia SIVECO.

Omul potrivit la locul potrivit Având în prezent o echipã de peste 450 de specialiºti, compania SIVECO Romania ºi-a creat o reputaþiesolidã pe piaþa forþei de muncã, ocu-pând un loc fruntaº în topul angajato-rilor realizat de revista Capital. Unul din „secretele“ succesului compa-niei îl reprezintã faptul cã fiecare omocupã locul care i se potriveºte cel maibine. „Dacã ceea ce faci îþi place foarte

mult, nici nu te uiþi la ceas. Veþi vedea cuce plãcere, chiar pasiune, muncesccolegii noºtri. Cel mai bun sfat pe carevi-l pot da este ca de fiecare datã cândsimþiti nevoia sã apelaþi la oricare dintrenoi, sã o faceþi. De altfel, vom avea întâlniri periodice.Veþi constata cã la mine uºa birouluieste în permanenþã deschisã ºi, de ase-menea, cã toti colegii din firmã dorescsã vã fie de folos astfel încât sã vã acomodaþi rapid. Vã dorim mult suc-ces ºi vã aºteptãm în mijlocul nostru!“,

le-a urat Irina Socol viitorilor colegi.Academia SIVECO este un proiect de in-struire complementarã ce are ca scoppregãtirea unor grupe de studenþi lastandarde de înaltã calitate ºi perfor-manþã în domeniul ingineriei software ºial informaticii economice. Academia SIVECO se adreseazã stu-denþilor din anii terminali ºi masteranzicare doresc sã combine cunoºtinþele teo-retice dobândite în timpul facultãþii cupractica la cea mai mare casã de softwaredin România.

Academia SIVECO, o platformã solidã pentru o carierã de succes

SIVECO România oferã studenþilor posibilitatea integrãrii rapide pe piaþa muncii

SIVECO Romania a decis ca, alãturi de Academia de StudiiEconomice Bucureºti, sã demareze un mod inovativ de iniþiere,respectiv un program de instruire cuprinzând cursuri deprezentare, cursuri de vânzãri, cursuri de programare care sãcompleteze cunoºtinþele acumulate de studenþi în ºcoalã cu noþiuni ºi abilitãþi cerute pe piaþa muncii, sã le formeze deprinderipractice, de lucru în echipã, ºi sã-i obiºnuiascã cu rigorile finalizãrii proiectelor reale. Proiectul vine în sprijinul viitorilor angajaþi care, dupã finalizarea cursurilor Academiei SIVECO, vor parcurge mai uºor perioada tranziþie dintre ºcoalã ºi primul job. (Constantin Dragoº Neacºu)

Universitãþile de stat din România au ajuns sã fie lastandardele europene. Nu vorbim însã de dotãrisau de programele de cercetare, vorbim de salariileboºilor. Aceºtia ºi-au votat în senatele universitaresalarii care ajung ºi la 4.000 de euro pe lunã. Astaîn condiþiile în care preºedintele României câºtigãcirca 2.000 de euro pe lunã. Cele mai mari salarii le-am gãsit la rectorii universitãþilor care au foartemulte locuri cu taxã ºi care ºcolarizeazã sute de stu-denþi. Aceºti tineri de cele mai multe ori nu îºi maigãsesc locul pe piaþa forþei de muncã în momentulîn care terminã facutlatea. Însã, ca de obicei, peºefii universitãþilor nu îi intereseazã acest lucru.Aceast adevãr, care domneºte în România de laintroducerea locurilor cu taxã, a ieºit la suprafaþãnumai dupã ce Ministerul Educaþiei ºi Ceretãrii acerut publicarea declaraþiilor de avere. Potrivitreprezentanþilor MEdC ºi în acest moment, la

aproximativ o lunã dupã solicitarea expresã, maisunt peste 10 insitutuþii de învãþãmânt care nu autrimis aceste declaraþii sau nu le-au postat pe site-ulpropriu de internet. Reprezentanþii MEdC au anunþat deja cã cine nu seva conforma ordinului va da cu subsemnatul latrbunal. „Se vor efectua verificãri la universitãþilecare nu furnizeazã aceste informaþii. În cazul încare se va constata cã declaraþiile de avere nu aufost depuse, conducerea MEdC va sesiza Curtea deApel, care poate declanºa, conform prevederilorart. 6 ºi art. 8 din Legea 115/ 1996, cu modificãrileºi completãrile ulterioare, procedura de control.„Având în vedere cã este vorba despre funcþii derãspundere plãtite din bani publici, avem o respon-sabilitate în ceea ce priveºte cheltuirea acestora“, adeclarat ministrul Educaþiei ºi Cercetãrii, MihailHãrdãu.

Rectorii cu cele mai mari venituri UUnniivveerrssiittaatteeaa RReeccttoorr VVeenniitt aannuuaall ((RROONN)) Universitatea „Babeº Bolyai“ Nicolae Bocºan 122.869Academia de Studii Economice Gherghe Roºca 120.000Universitatea Dunãrea de Jos Alexandru Epureanu 120.000SNSPA Mihaela Vlãsceanu 98.344Universitatea Transilvania Braºov Ion Viºa 90.635Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti Dan Stematiu 83.812Universitatea Bucureºti Ioan Pânzaru 74.300

Universitãþile de stat au ajuns moºiile proprii ale celor care le conduc. Puterea datãîn ultimul timp senatelor universitare i-a fãcut pe membrii acestuia sã decidã dupãbunul plac cum se împart banii. Astfel s-a ajuns în situaþia în care cei mai mulþi dintrerectori obþin anul venituri mai mari ºi decât ale preºedintelui þãrii, în condiþiile în careîn majoritatea universitãþilor salariile astronomice se dau din taxele plãtite de studenþi.Trebuie spus însã cã pe lângã profesori, celelalte care didactice din universitãþi, asis-tenþii, preparatori ºi conferenþiarii, au salarii de mizerie. (Dragoº Constantin Neacºu)

ªefii universitãþilor de stat câºtigã lunar mai mult decât Bãsescu

Mai bine rector,decât preºedinte

RReeccttoorruull UUnniivveerrssiittããþþiiii BBaabbeeºº BBoollyyaaiiccâ⺺ttiiggãã ppee lluunnãã eecchhiivvaalleennttuull aa 1133 ssaallaarriiii mmeeddiiii ppee eeccoonnoommiiee

{coala româneascq � aprilie 2006 13ªCOALA INTERNAÞIONALÃ

Învãþãmântântul «made in Danemarca»

Însã dincolo de tot ce am putea spunesau ne-am putea aminti despre ea, Da-nemarca este ºi rãmâne o þarã prosperã,bine organizatã, cu o economie dezvol-tatã ºi un „program“ clar formulat: „Oviaþã bunã pentru fiecare“. Daneziipreferã sã spunã despre ei cã nu suntnici mai buni, nici mai rãi decât alþii, cipur ºi simplu diferiþi. În ciuda tempera-mentului nordic, sunt oameni creativi,cãrora le place lucrul bine fãcut ºi careîºi iubesc þara. Însã multe lucruri devinmai clare dupã ce te familiarizezi cu con-cepþia educaþionalã a statului danez.

Sistemul educaþionalpreuniversitarFinanþat în totalitate de stat, sistemuleducaþional danez asigurã tuturor oinstruire continuã în diferite tipuri deºcoli, în funcþie de dorinþa fiecãrui aspi-rant la instruire. Sistemul este bine gân-dit, perfect ancorat în realitate ºi armo-nizat cu tendinþele moderne pe planinternaþional, pãstrînd totodatã ºi ele-mente tradiþionale, a cãror eficienþã afost confirmatã pe parcursul anilor.În Legea privind învãþãmântul primar ºisecundar inferior din Danemarca (Le-gea 55/1995 – anul promulgãrii ºi intrã-rii în vigoare este printre puþinele ele-mente comune cu sistemul naþional ro-mânesc), se afirmã clar: „Învãþãmântulprimar ºi secundar inferior organizat demunicipalitate (numit în continuareFolkeskole), în cooperare cu pãrinþii, vaurmãri achiziþionarea de cãtre elevi acunoºtinþelor, priceperilor, tehnicilorde lucru ºi a modalitãþilor de autoexpri-mare, contribuind astfel la dezvoltareacompletã a personalitãþii fiecãrui copil“.Folkeskole trebuie sã familiarizeze copi-ii cu cultura danezã ºi sã contribuie laînþelegerea altor culturi ºi a interacþiu-nii dintre om ºi naturã. ªcoala trebuie sãpregãteascã elevii pentru participareaactivã, pentru asumarea responsabilitã-þilor, a drepturilor ºi îndatoririlor într-osocietate bazatã pe principiile libertãþiiºi ale democraþiei. Învãþarea în ºcoalã ºiîn viaþa cotidianã a ºcolii promoveazãlibertatea intelectualã, egalitatea ºidemocraþia. Mai mult, actul normativmenþionat nu lasã loc de interpretãri:„Fiecare ºcoalã în parte va fi respons-abilã de calitatea educaþiei în acord cuobiectivele învãþãmântului primar ºi se-cundar inferior ºi va lua decizii în legã-turã cu planificarea ºi organizarea pro-cesului didactic“.

Structura sistemuluieducaþional• Educaþia preºcolarãLa dorinþa pãrinþilor, copiii de la 3 pânãla 5 ani pot frecventa grãdiniþa, iar înce-pând cu vârsta de 6 ani – clasa pregãti-

toare în cadrul grãdiniþei sau al ºcolii.• ªcoala de culturã generalã includeclasele I-IX (obligatoriu) ºi clasa a X-a(opþional).• Ciclul secundar cuprinde clasele X--XII, liceul, ºcolile vocaþionale sau alte ti-

puri de ºcoli. În licee elevii sunt pregãtiþipentru admitere în instituþiile supe-rioare. În ºcolile vocaþionale ºi în altetipuri de ºcoli, pe lângã o pregãtire gen-eralã, elevii obþin ºi o specializare.

Învãþãmânt de stat vs.învãþãmânt privatDanezii au o butadã, pe care le place s-ospunã ori de câte ori au ocazia: „Copiiinu sunt obligaþi sã facã ºcoalã, ei audreptul sã meargã la ºcoalã“. Potrivitstatisticilor, doar 10% dintre copii frec-venteazã ºcolile particulare. Raportat lastandardul de viaþã al danezilor e puþin,raportat la numãrul de elevi din sistemprocentul e direct proporþional cu aces-ta. Concluzia care se desprinde logic ecã învãþãmântul de stat e performant.Dacã avem în vedere faptul cã proce-durile de înfiinþare a unei ºcoli particu-lare sunt foarte simple (de exemplu,dacã 20 de pãrinþi doresc sã deschidã oºcoalã particularã, ei fac un demers laConsiliul Comunitãþii ºi obþin autoriza-þie, precum ºi acoperirea a 85 % dincheltuielile necesare pentru funcþiona-rea acesteia), concluzia de mai sus devi-ne ºi mai evidentã.Comparaþia cu România e inevitabilã.Încrederea în sistemul public de învãþã-mânt atinge cote alarmante. Calitateaactului didactic e grevatã de salariile de-rizorii. Recent, un raport al Transparen-cy International menþiona educaþiaprintre sectoarele în care corupþia estela ea acasã. Se pare cã în majoritateaºcolilor din România funcþioneazã unsoi de „reciprocitate balansatã“ (în ter-meni mai puþin pretenþioºi „tu îmi daimie – eu îþi dau þie“), ce presupune caprestaþia pentru serviciul fãcut (tre-cerea clasei, note mai mari etc.) sã fie

imediat executatã, egalã ca valoare. Evi-dent, cã la acest capitol discuþia suportãnuanþãri, însã nu acesta e rostul rân-durilor de faþã. Nu e de mirare în acestecondiþii cã ºcolile particulare, cu precã-dere cele primare, se dezvoltã vertigi-nos, iar pãrinþii preferã sã-ºi înscrie co-piii aici. „Dacã tot dãm un ban, mãcar sãºtim cã îl dãm cu folos“ e justificarea celmai des folositã de familiile cu dare demânã atunci când nu aleg sã-ºi înscrieodraslele direct la ºcolile din strãinã-tate.

Manageri ºcolari: un concept operaþionalO ºcoalã de culturã generalã (învãþã-mântul de bazã, clasele I-IX adicã) estecondusã de un director cu statut de ma-nager, numit de Consiliul regional la re-

comandarea Consiliului ºcolii (iatã orig-inea reformei pe cale sã se producã înRomânia prin aducerea unui managerla cârma ºcolii). El are acelaºi statutsocial cu profesorul ºi este responsabilde activitatea administrativã, manage-mentul ºcolii ºi de activitatea legatã deConsiliul ºcolii ºi de Consiliul munici-pal. El discutã cu profesorii ºi asistã lalecþii pentru eficientizarea colaborãrii,

nu neapãrat pentru a-i verifica. Activi-tãþi normale, deoarece responsabilita-tea pentru instruirea ºi educaþia copii-lor le revine cadrelor didactice. Directorul ºcolii trebuie sã se asigure cãînvãþãtorul/dirigintele ºi ceilalþi profe-sori ai clasei îºi proiecteazã ºi desfãºoa-rã activitatea astfel încât sã-i implice petoþi elevii. Stabilirea metodelor de lucruºi selectarea tematicii disciplinelor se vaface, pe cât posibil, prin consultarea din-tre profesori ºi elevi. Dirigintele se vaconsulta cu elevii în rezolvarea unorsarcini legate de clasã, iar profesorului

diriginte i se alocã o orã – plãtitã – înafara programului sãptãmânal, pentrurezolvarea acestora. În fiecare ºcoalãexistã un consiliu pedagogic format dintoate cadrele didactice din ºcoalã, carerol consultativ pentru director.

Curriculum relaxatAnul ºcolar începe la 1 august ºi cuprin-de, de regulã, 200 de zile de ºcoalã. Mi-nisterul Educaþiei decide ºi recomandãce discipline – obligatorii ºi opþionale –urmeazã a fi studiate, precum ºi numã-rul minim de ore pe sãptãmânã (între20 ºi 28, în funcþie de clasã). Consilieriicomunitãþii, împreunã cu profesorii ºidirectorii, stabilesc majorarea sau mic-ºorarea numãrului de ore recomandatela disciplinele respective. Începând cu clasa întâi, disciplinele debazã sunt: limba danezã care le dezvoltãcopiilor identitatea ºi apartenenþa la na-þiunea danezã, matematica – orientatãsã formeze gândirea logicã, muzica ºiartele plastice care educã gustul esteticºi dezvoltã creativitatea ºi sportul (in-

clusiv înotul) care formeazã ºi menþinecondiþia fizicã ºi sãnãtatea copiilor. Dinclasa a VI-a se studiazã limba englezã,iar din clasa a VII-a ºi limba germanã. Educaþia din ºcoala elementarã va in-clude obligatoriu urmãtoarele teme: – educaþie rutierã/siguranþa circulaþiei– educaþie pentru familie ºi educaþie

sexualã– orientare ºcolarã, vocaþionalã ºi pen-

tru piaþa muncii.În clasa a X-a (cea care face tranziþiaspre ciclul superior) învãþãmântul vacuprinde disciplinele: limba danezã,

matematicã, educaþie fizicã ºi sport,studii creºtine/educaþie religioasã, ºtiin-þe sociale, limba englezã ºi fizicã/chi-mie. Dacã un elev nu alege limba dane-zã, instruirea va cuprinde elemente dinaceastã disciplinã, iar dacã nu alegeºtiinþe sociale, instruirea trebuie sãcuprindã fragmente din aceastã disci-plinã. umãrul de elevi dintr-o clasã, în cla-sa pregãtitoare ºi în ºcoala elementarã,nu poate fi mai mare de 28, la începutulanului ºcolar. În situaþii speciale, Con-siliul Municipal poate aproba un numãrmai mare, dar care nu depãºeºte 30.

Precizãri ºi note (nuîntodeauna de subsol)Aprecierea cunoºtinþelor elevilor seface cu urmãtoarele note: 01, 02, 03, 4 –13, cu excepþia notei 12, care nu existã.Înaintea notei 3 se pune 0 pentru a îm-piedica falsificarea celei mai mari note(13), care se acordã în cazuri excepþio-nale, pentru performanþe deosebite.Notele de bazã sunt 8, 9, 10, iar 6 asi-gurã promovarea. Pânã în clasa a VII-a

inclusiv nu se pun note ºi toþi elevii pro-moveazã clasa.Evaluarea se face prin aprecieri verbale:ai fãcut bine, ai putea face ºi mai bine, þi-a reuºit foarte bine etc. La sfârºitul cla-sei a IX-a elevii sunt testaþi la disciplinelede bazã: limba danezã, limba englezã,matematicã ºi istorie. Testele scrise suntelaborate de specialiºtii ministerului,testele orale – de profesori. Dupã clasa aIX-a elevii frecventeazã, opþional, clasa aX-a care constituie o clasã pregãtitoarenecesarã pentru continuarea studiilor.Pregãtirea profesionalã a cadrelor di-dactice se face în instituþii speciale ºi lepermite sã predea cursuri la patru disci-pline diferite. Profesorii au o mare liber-tate în activitate, fac ceea ce considerãcã e bine ºi cum e mai bine însã, în modobligatoriu, în colaborare cu directorul,pãrinþii, colegii ºi copiii. În fiecare regiune funcþioneazã centrede resurse informaþionale pentru susþi-nerea profesorilor, care pun la dispozi-þia celor interesaþi servicii de livrare (ladomiciliu sau în ºcoli) a literaturii despecialitate, a materialelor didactice, în-registrãrilor radio ºi TV. Tot aici, profe-sorii primesc consultaþii, asistenþã me-todicã în materie, frecventeazã cursuride perfecþionare, fãrã de care nu potface faþã cerinþelor.

Alin Bratu

Fiecare român a auzit de cel puþin douã ori în viaþã despreDanemarca. Prima datã, în copilãrie, în poveºtile lui Hans ChristianAndersen („Fetiþa cu chibriturile” e brand literar internaþional). A doua oarã, în adolescenþã ºi nu numai, în „Hamlet”-ul luiShakespeare, prinþul danez torturat de obsesiva întrebare „A fi saua nu fi?”. Pe lângã aceste cliºee exclusiv culturale, la care s-ar maiputea adãuga „Mica Sirenã”, statuia vandalizatã la un momentdat chiar de un conaþional, ºi berea Carlsberg, românii (microbiºtii,în special) îºi aduc aminte cu tristeþe de Danemarca, pentru cã aici,echipa naþionalã a trãit o adevãratã dramã în 2003.

Elevii care acum sunt în clasa a III- a ºide la toamnã vor intra într-a IV-a voravea surpriza sã înveþe istoria ºi geogra-fia într-o manierã complet diferitã faþãde cum au fãcut-o colegii lor mai mari. ªinu pentru cã aºa li s-ar nãzãri doamne-lor învãþãtoare, ci pentru cã din anulºcolar 2006-2007 se aplicã noi progra-me ºcolare pentru clasa a IV-a la respec-tivele discipline. Este vorba de istoria ºigeografia României integrate celor eu-ropene, ceea ce va diminua considera-bil rolul þãrii noastre ºi, în contraponde-re, se va accentua cel al þãrilor europe-ne. De altfel, isteria integrãrii în Uniu-nea Europeanã, chit cã mai marii din Mi-nisterul Educaþiei ºi Cercetãrii nu recu-nosc acest lucru, are consecinþe chiar ºiasupra manualelor elevilor, nu doar lanoi tarife la gaze, energie electricã ºi ter-micã, benzinã, impozite mai mari pecase ºi terenuri ºi câte ºi mai câte. Oricedorinþã a europenilor, chiar dacã estenumitã doar recomandare, deci nu ar fio obligativitate, autoritãþile române otransformã în ceva absolut obligatoriucare trebuie pus în practicã înainte de2007, data când toþi politicienii seviseazã deja în Parlamentul European,pe diurne ºi salarii grase ºi nu vor mai fisimpli parlamentari, ci europarlamen-tari. Cu alte cuvinte, dacã pânã în 1990partidul unic valsa dupã cum cânta fos-ta Uniune Sovieticã, acum am schimbatmacazul ºi în tot mai amara democraþiesuntem „luminaþi“ dinspre Vest, deunde se tot spune cã vine civilizaþia. Par-cã am fi un popor care abia s-a nãscut ºia apãrut pe teritoriul Europei, nu am fipe aceste locuri de mii de ani. Este evi-dentã tendinþa cãtre estomparea spirit-ului naþional ºi integrarea în marea fam-

ilie europeanã, care crede cã deþine ade-vãrul absolut ºi acum ne învaþã ºi cumtrebuie sã predãm istoria ºi geografia.

Ministrul Educaþiei, în ignoranþã Noile programe pentru clasa a IV-a la is-torie ºi geografie, care au fost aprobateîncã din aprilie 2004 ºi sunt în majoritatenecunoscute învãþãtorilor, se vor aplicadin anul ºcolar 2006-2007, deci dinaceastã toamnã. Încã din nota de prezen-tare a programei ºcolare pentru istorie,printre elementele care s-au avut în vede-re se face referite ºi la recomandãrile cu-prinse în documentele elaborate la niveleuropean, în mod deosebit Recoman-darea nr. 15/2001 a Consiliului Europeicu privire la studiul istoriei în secolul XXIºi Memorandumul pentru educaþie per-manentã elaborat de Uniunea Europea-nã. De asemenea, studiul istoriei vaporni de la locul natal al elevilor, în finalajungând la marea familie europeanã.Practic, ºi o istorie a locului în care trãiescelevii. De altfel, cã nu prea s-a auzit denoile programe ºcolare nu mai trebuie sãne mire, dacã însuºi ministrul MihailHãrdãu habar nu avea de ele. Altfel nu s-ar justifica declaraþiile pe care le-a fãcutîn urmã cu vreo douã luni când a fostîntr-o vizitã pe la ºcoli din judeþul Cluj. Lavremea respectivã, ministrul Educaþiei ºiCercetãrii se declara nemulþumit de fap-tul cã elevii nu cunosc istoria ºi geografialocului în care trãiesc ºi promitea cã vacere ca la orele respective sã se studiezeceva ºi despre locul natal. Ei bine, îl anun-þãm pe domnul ministru cã nu trebuie sãse mai oboseascã, acest lucru fiind fãcutde peste un an de cãtre predecesorul sãu,Mircea Miclea.

Dimensiunea europeanã în predareaistorieiUrmãrind Recomandarea nr. 15 a Consi-liului Europei, se poate constata foarteuºor cã programa ºcolarã la istorie arespectat-o cu sfinþenie, farul cãlãuzitorpurtând evident marca „Made in Euro-pa“. „Deoarece construcþia Europei estedeopotrivã expresia liber consimþitã alocuitorilor sãi înºiºi (nu îmi amintescde nici un referendum prin care popu-laþia României sã fie întrebatã dacã vreasã intre în Uniunea Europeanã – n.a.) ºio realitate istoricã, ar fi bine ca: x sã secontinue cu prezentarea relaþiilor isto-rice la nivel local, regional, naþional ºieuropean; x sã fie încurajatã studiereaacelor perioade ºi evenimente cu odimensiune evident europeanã, în spe-cial evenimentele istorice sau culturaleºi acele tendinþe care contribuie la for-marea conºtinþei europene (pânã în1990 ni se vorbea de conºtiinþa omuluide tip nou – multilateral dezvoltat –n.a.); x sã se utilizeze fiecare mijloc posi-bil, în special mijloacele de informaremodernã, pentru a promova cooper-area ºi schimbul între ºcoli pe temeprivind istoria Europei; x sã se dezvolteinteresul elevilor cu privire la istoriaaltor state europene; x sã se introducãsau sã se dezvolte studiul despre însuºiprocesul construcþiei europene.

Avram Iancu sau ªtefan cel MareDupã ce cã istoria va fi altfel predatã,sub influenþa vãdit europeanã, deci cuscopul de a diminua sentimentul naþio-nal ºi a-l cultiva pe cel european, studiulanumitor evenimente istorice sau dom-

nitori se va face la alegere. Practic, dinlista domnitorilor incluse în programaºcolarã învãþãtorii vor avea libertateade a alege cel puþin cinci dintre condu-cãtorii ºi eroii nominalizaþi, respectândproporþia de trei personalitãþi din isto-ria naþionalã la douã din cea universalã

(europeanã, mai bine zis). De aseme-nea, la alegere vor fi ºi cãlãtoriile, cas-telele, cetãþile sau oraºele dintre celeinlcuse în programa ºcolarã. Altfel spus,un învãþãtor îl poate alege pe AvramIancu în defavoarea lui ªtefan cel Maresau pe Mihai Viteazul în a lui Vlad Þe-

14 {coala româneascq � aprilie 2006DOSAR

Noua istorie Pentru a vã face o idee asupra viitoarei istorii pe care ovor învãþa elevii de clasa a IV-a, vom face o trecere înrevistã a programei ºcolare, mai exact asupra conþinu-turilor învãþãrii. Plecând de la istoria localã, copiii vorajunge în final la Europa Unitã, ale cãror simboluri trebuiemusai ºtiute de cei mici, cã altfel nu vor mai putea ajunge,când vor fi mari, sã culeagã cãpºuni prin Spania.Revenind, conþinuturile noii istorii vor fi: � Istoria localã –Familia (istoria familiei, sãrbãtori de familie), Vecinii ºicomunitatea (teritoriu, monumente, castele ºi cetãþi,locuinþa, ocupaþii ºi viaþa cotidianã), Copilãria de ieri ºi deazi; � Popoare de ieri ºi de azi – dacii, romanii, grecii,galii, slavii, turcii (mod de viaþã – ocupaþii, locuinþe,îmbrãcãminte, obiceiuri, culturã, conducãtori); românii,francezii, ungurii, germanii, ruºii, sârbii, bulgarii (localizarepe hartã, inlfuneþe reciproce, tradiþii, obiceiuri, sãrbãtori,comunitãþi ale minoritãþilor pe teritoriul actual al României;� Momente ale istoriei – Conducãtori, eroi ºi evenimente(Alexandru cel Mare, Decebal, Traian, Carol cel Mare,Dragoº, Mircea cel Bãtrân, Vlad Þepeº, ªtefan cel Mare,Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, Napoleon,Avram Iancu, Alexandru Ioan Cuza, Carol I, ReginaMaria, Ecaterina Teodoroiu); Cãlãtori ºi cãlãtorii (MarcoPolo, Cristofor Columb, Megallan, Badea Cârþan,Spãtarul Milescu, Emil Racoviþã, cãlãtoria în cosmos);Castele, cetãþi ºi oraºe (Bucureºti, Cluj, Iaºi, Sibiu,Suceava, Târgoviºte, Curtea de Argeº, Roma, Viena,Constantinopol, Veneþia, Versailles, Castelul Huniazilor,Castelul Bran, Castelul Peleº); � Europa Unitã –Simbolurile Uniunii Europene (drapel, imn, ziua Europei).

Pentru a fi pe placul UE,

Aruncãm spiritul naþional la gunoi

{coala româneascq � aprilie 2006 15DOSAR

peº. Alegerea nu va duce la nimic bun, cidoar la o scãdere a actului educaþional,tendinþã care este tot mai evidentã înultimii ani. Lipsurile cu care românii seconfruntã tot mai mult se repercuteazãºi asupra educaþiei, îndeosebi în mediulrural. În final, vom ajunge un poporasimilat marii familii europene, ideeade anihilare a sentimentului ºi mândrieinaþionale, atât cât mai este, fiind catego-ricã. La cum se deruleazã istoria, însãºiideea de stat unitar ºi naþional va ajun-ge doar o amintire. Dar, aºa cum a de-monstrat-o tot istoria, se pare cã nouã,românilor, ne place teribil de mult sãfim conduºi de alþii ºi sã stãm cu guradeschisã la tot ceea ce ni se spune, trans-formându-ne în niºte bieþi sclavi ai sec-olului XXI.

Înainte ne scriau ruºii istoriaDespre noua programã ºcolarã la isto-rie inspectorii de specialitate din inspec-toratele ºcolare au pãreri diferite. Întimp ce foarte mulþi nu comenteazãadoptând poziþia capului plecat, alþiisunt critici ºi recunosc cã pânã la urmãeste vorba de o implicare evidentã a po-liticului. „Sunt niºte lucruri care vin desus ºi cei care fac programa sunt ca înPatul lui Procust, mai taie, mai adaugã…Înainte ne scriau ruºii istoria ºi acum ne-am apropiat de Vestul Europei, deci nescriu ei istoria. Implicarea politiculuieste evidentã. Dacã istoria ar face-o oa-menii de specialitate, fãrã vreo impli-care din afarã ºi directive de sus, cu sig-uranþã cã ar arãta altfel. Noua programãeste destul de complicatã pentru copiiide clasa a IV-a. Multe lucruri care ar fitrebuit precizate au fost ignorate. Pãre-rea mea este cã se cere sã fie îmbunãtã-þitã ºi istoria sã fie adusã mai aproapede noi, mai ales la ciclul primar”, este depãrere un inspector de specialitate carea dorit sã-ºi pãstreze anonimatul.

„Se doreºte diminuareasentimentului naþional“O altã voce criticã la adresa noii pro-grame ºcolare este a doamnei IleanaTroncotã, profesoarã de istorie la ªcoa-la nr. 190 din Capitalã, singura care aadus critici dar a fost repede pusã la colþde profesorul Doru Dumitrescu, inspec-tor de specialitate în Ministerul Educa-þiei ºi Cercetãrii.„Este o istorie integratã ºi pânã ne vomobiºnui reprezintã un ºoc chiar ºi pen-tru noi. Eram obiºnuiþi numai cu istoriaromânilor. În aceste condiþii va trebui sãintegrãm fiecare etapã din istoria noas-trã în istoria universalã. Este greu despus dacã învãþãtorii vor avea disponi-bilitãþile necesare sã predea aceastã is-torie integratã. Cunosc manualele pen-tru cã am lucrat ºi pot sã vã spun cã nutoate elementele din programã vor pu-tea fi alese. Dupã Napoleon ar trebuipredat Avram Iancu. Dacã pentru noiAvram Iancu este cineva, pus în balanþãcu Napoleon sigur va pãli. Nici un in-spector de istorie din þarã nu m-a susþin-ut ºi atunci când am avut de fãcut criticidl. inspector Dumitrescu m-a repezitimediat. În afara colegului de la Timiº, acãrui voce s-a mai auzit, în rest toatãlumea a preferat sã tacã ºi sã accepte or-beºte noua programã. La o orã de isto-rie pe sãptãmânã ºi cu posibilitatea de aalege domnitori ºi evenimente, nu ºtiucu ce se vor alege elevii de la noi. Se vadiminua sentimentul naþional ºi sedoreºte demitizarea istoriei. Dar exage-

rarea, dupã Nicolae Iorga, s-a fãcut toc-mai pentru formarea sentimentuluinaþional. De exemplu, elevii americanistudiazã doi ani numai rãzboiul de inde-pendenþã ºi este evident sentimentullor profund naþional. Nu spun sã fimatât de exageraþi, dar într-un fel trebuiecultivat ºi sentimentul naþional. Rãmânînsã la speranþa cã învãþãtorii îºi vorface bine datoria ºi vor scoate foartebine în evidenþã personalitatea români-lor ca popor medieval ºi modern. Amtrãit recomandãrile permanente ale cui-va ºi acum suntem din nou în aceeaºipoziþie. Va fi o încercare a învãþãmântu-lui românesc ºi un aport al învãþãtoru-lui. Se aºteaptã noile programe ºi pen-tru alte clase ºi chiar dacã am tot între-bat dacã se va merge pe aceeaºi abor-dare, nu am primit nici un rãspuns. Nuºtim nici dacã la clasele terminale se vamai studiau istoria românilor. Totul esteun mister. Pot sã spun, în final, cã treiluni am adunat materiale ºi am elaboratmanualul, dar am fãcut-o cu sufletulfoarte îndoit“, ne-a declarat dna profe-soarã Troncotã.

„Aºteptãm metodologia“Alþi profesori de istorie se abþin de lacomentarii, preferând sã aºtepte noileindicaþii de la Ministerul Educaþiei ºiCercetãrii. Chiar dacã în gând nu suntîntru totul de acord, declarativ adoptã opoziþie neutrã sau chiar uºor partizanãnoii istorii europene.„Cei de la Ministerul Educaþiei ºiCercetãrii ºi Institut urmeazã sã ela-boreze o metodologie, tocmai pentru anu exista probleme de interpretare. S-adorit sã fie ceva nou ºi într-un fel estebine. Totul este sã vedem cum se va apli-ca ºi cum vor aborda învãþãtorii nouaistorie“, este de pãrere dna Magda Stan,profesoarã de istorie la Liceul „NicolaeIorga“ din Capitalã.

„Sistemul se practicã în toatã lumea“Despre atitudinea pro istorie în luminaeuropeanã a inspectorului Doru Dumi-trescu din Ministerul Educaþiei ºi Cerce-tãrii aproape cã nici nu mai trebuie sãvorbim. Domnia sa se declarã mulþumitcã s-au parcurs toate etapele legale, cãprograma s-a aplicat ºi este sigur cãnoua abordare va fi beneficã elevilordin clasa a IV-a, care oricum sunt la ovârstã fragedã ºi trebuie sã li se spunãistoria ca pe o povestioarã uºor de reþin-ut, fãrã multe date ºi evenimente, carear urma sã fie studiate mai târziu. ªicum aºa au fost dispoziþiile, nu avea ce

sã facã ºi le-a aplicat, deci s-a achitatconºtiincios de atribuþiile de servici. „Sistemul integrat se practicã peste totîn lume. Din punctul meu de vedereeste O.K. Învãþãtorii nu se simt în sigu-ranþã ºi atunci le place sã bârfeascãnoile programe. Dar în perioada veriivom face niºte formãri ºi nu cred cã vorfi probleme. Pe de altã parte, toatãlumea se plânge cã programele sunt în-cãrcate. Dar dacã elevii s-ar uita pesteprograme ar vedea cã nu acesta esteadevãrul, deci nu Ministerul Educaþiei ºiCercetãrii este vinovat, ci domnii profe-sori care se apucã sã mai predea câteceva. Este exact în stilul nostru, al româ-nilor, sã mai adãugãm ceva, cã aºa ni separe nouã. Pe de altã parte, istoria declasa a IV-a este doar o disciplinã de fa-miliarizare a copilului cu istoria“, a pre-

cizat Dumitrescu. Dacã tot se vorbeºtede istoria locului, cine ºtie, poate cãmâine, poimâine, copiii vor ajunge sãînveþe ºi de mãcelarul X, casa de toler-anþã Z ºi mafiotul y, nu ? Lãsând glumala o parte, este clar cã pentru prezen-tarea unor elemente despre istoria locu-lui se puteau aloca doar douã, trei ore,nu sã schimbãm o întreagã programã ºipânã la urmã istorie.

Învãþãtorii, luaþi pe nepregãtiteAºa cum ministrul Educaþiei ºi Cercetã-rii era strãin de noile programe ºcolarepentru istorie ºi geografie la clasa a IV-a,cam la fel sunt ºi învãþãtorii. Nici cei dela ºcoli cu renume, deci de la care se potavea pretenþii, nu ºtiau cã existã noi pro-grame, deci o altã abordare, ºi din toam-

nã se va învãþa dupã noi manuale. Între-bãrile noastre le-a stârnit curiozitateaunora ºi au promis cã se vor uita pe site-ul MEdC sã vadã ce-i aºteaptã. Dacã înBucureºti ignoranþa este atât de mare,la ce ne putem aºtepta în mediul rural,mai ales cã acolo Internetul nu estechiar aºa la îndemâna oricui? Din nouprograme fãcute în grabã ºi care vor fiaplicate dupã ureche, doar pentru cãmai trebuia sã punctãm ceva ºi UE, carestã cu ochii pe noi, ne scoate mereu latablã. Dar nu cã nu mai poate UniuneaEuropeanã dupã noi, ci pentru cã, în eraconcurenþei acerbe, mai are nevoie deceva pieþe de desfacere ºi noi avemdestul potenþial la acest capitol. Ah, sãnu uitãm ! Suntem foarte buni ºi lacules de cãpºuni ºi alte fructe …

Mirela Dalais

Chiar dacã geografia nu este atât de mult impregnatãpolitic european, nici aceastã disciplinã nu a scãpat, fiind,de asemenea, integratã Europei. Potrivit programei, elevii declasa a IV-a vor învãþa la geografie urmãtoarele: �Elemente de geografie a orizontului apropiat ºi local – ori-zontul apropiat (sala de clasã, ºcoala, cartierul, localitatea;orientarea în orizontul apropiat; planul clasei, al ºcolii, planullocuinþei, al cartierului ºi al localitãþii), orizontul local (linia ori-zontului, punctele cardinale, harta simplã a orizontului localºi orientarea pe aceasta), caracteristici geografice ale ori-zontului local (elemente generale despre relieful, hidrografia,vegetaþia, populaþia ºi aºezãrile omeneºti ale orizontuluilocal), de la orizontul local la þarã (treceri succesive descarã ilustrate pe hãrþi); � Elemente de geografie aRomâniei – caracteristici geografice generale (limitele ºivecinii, relieful, clima, apele, vegetaþia, animalele ºi solurile,

locuitorii ºi aºezãrile omeneºti, principalele activitãþi econom-ice), marile unitãþi geografice ale þãrii (Carpaþii, dealurile ºipodiºurile, câmpiile, studiu de caz cu caracterizarea gener-alã a unei unitãþi geografice), organizarea administrativã(prezentarea localitãþii natale, a reºedinþei de judeþ ºi ajudeþului, Bucureºti – capitala României; � România înEuropa ºi pe Glob – România în Europa (þãrile învecinate),Europa – un continent la nivelul planetei (caracteristicigeografice generale, Uniunea Europeanã), Terra – planetaoamenilor (o planetã a sistemului solar). Dacã la Europa unpunct separat este Uniunea Europeanã sã înþelegem cãþãrile care nu s-au îngrãmãdit sã adere nu meritã amintitesau studiate puþin? Deh, dar dacã este mai importantãUniunea Europeanã decât însãºi Europa sau celelalte conti-nente, atunci orice discuþie este inutilã ºi caracterul politiceste evident de la o poºtã.

Terra se învârte în jurul UE

16 {coala româneascq � aprilie 2006ULTIMA PAGINÃ

Nume ºi prenume................................................

Localitate....................................Cod.................

Judeþ/Sector.......................................................

Str.......................................Nr.......Bl........Sc....

Ap............Tel...........................Fax....................

e-mail..................................

*Nr. Reg. Com..................*Cod fiscal....................

*Cont...............................Banca.........................

Doresc un abonament pentru

� 3 apariþii .........8 RON

� 6 apariþii ........16 RON

� 12 apariþii ........32 RON

DATA.......................Semnãtura/ºtampila................

Vã rugãm sã completaþi cu majuscule ºi sã trimiteþi talonul prin fax sau

prin poºtã pe adresa Federaþiei Educaþiei Naþionale, împreunã cu o copie

a documentului de platã. Livrarea abonamentelor se face dupã achitarea

sumei menþionate, în contul FEN.

TALON DE ABONAMENTAbonaþi-vã la

{{ccooaallaa rroommâânneeaassccqq

prin

FEDERAÞIA

EDUCAÞIEI NAÞIONALE

Str. Justiþiei nr. 65, Sect. 4

Bucureºti

tel.: 021/337.11.40;

021/337.11.85

fax: 021/337.01.17

Banca: Bancpost, Suc. Coºbuc Cont:RO68BPOS81006032218ROL01

C

3.000 de euro pentru un post de titular

Perioada pretransferãrilor ºi apropi-erea examenului de titularizare auaruncat în aer spãgile. Deja în maimulte judeþe profesorii vorbesc despremii de euro pentru deblocarea unuipost de titular. Cel mai mult pare a fi înCapitalã, unde un astfel de post ajungeºi pânã la 5.000 de euro. Tarife deordinul miilor de euro sunt ºi în þarã. Deexemplu, în Timiº se vorbeºte de 3.000de euro pentru un post de titular ºi1.000 – 1.500 de euro pentru un postde suplinitor. Cu aºa sume sã te tot facidirector de ºcoalã, inspector generaladjunct sau chiar plin. Suntem curioºicât au cotizat inspectorii pentru a primipostul solicitat, în condiþiile în caredupã cum se vede treaba aceastã funcþieeste destul de bãnoasã.

Ipocrizia unora ºi altoraSpun unii, care au timp sã urmãreascãzilnic aserþiunile unor „specialiºti” în aleeducaþiei, membrii în tot felul de asoci-aþii, comitete ºi comiþii sau condeieri lapublicaþii importante, cã aceiaºi care, nude mult, criticau vehement decizia min-istrului Mircea Miclea de a înãspriicondiþiile de obþinere a titlurilor înînvãþãmântul superior , astãzi sunt ceimai virulenþi în a ataca decizia ministru-lui Mihai Hãrdãu de a relaxa acestecondiþii, ca urmare a solicitãrilor venitedin zona sindicalã ºi acceptate prinAcordul din noiembrie 2005. Sã-i maicredem cã declaraþiile lor zgomotoasesunt dedicate interesului general al edu-caþiei? Mai degrabã, ca de obicei laromâni, „interesul poarta fesul“.

* Bârfe de prin cancelarie

Premiantul

PPeennttrruu ffeelluull ccuumm rreeuuººeeººttee ssãã eelluuddeezzee lleeggeeaa ººii ssãã nnuu ffiiee ppeeddeeppssiittddee ssuuppeerriioorrii,, îîll nnuummiimm îînn aacceeaassttãã lluunnãã

ppee iinnssppeeccttoorruull ggeenneerraall,, CCrriissttiiaann AAlleexxaannddrreessccuu,, pprreemmiiaannttuull lluunniiii..

MMoodduull îînn ccaarree aa rreeuuººiitt ssãã oobbþþiinnããggrraaddaaþþiiaa ddee mmeerriitt,, ssãã „„oorriieenntteezzee““

ccoonnccuurrssuurriillee ppeennttrruu ppoossttuurriillee ddee ddiirreeccttoorriissuunntt nnuummaaii ccââtteevvaa

ddiinnttrree mmaattrraappaazzllââccuurriillee lluunniiii.. R epetentul

MMoodduull îînn ccaarree îînnþþeelleeggee ddoommnnuull TTããrriicceeaannuu ssãã rreessppeeccttee aaccoorrdduull ccuu ssiinnddiiccaatteellee ººii ppee cceeii 440000..000000 ddee ooaammeennii ddiinnîînnvvããþþããmmâânntt nnee ffaaccee ssãã nnee ggâânnddiimm ccãã îînn mmoommeennttuull îînn ccaarree aa ffããccuutt pprroommiissiiuunniillee ppeennttrruu îînncceettaarreeaa ggrreevveeii ggeenneerraallee ss--aa ggâânnddiitt llaa ccaacceeaallmmaa..

G U R Ã S P A R T Ã

GURÃ SPARTÃ

{coala româneascqte ajutã!

Ai o problemã? Ai ceva de spus?

Vrei sã semnalezi o ilegalitate ºi nu ai unde?

Revista {coala româneascq îþi oferã ºansa

sã te exprimi, sã arãþi adevãrata faþã

a învãþãmântului românesc.

Scrie-ne pe adresa redacþiei sau la e-mail:

redactia@scoalaromaneasca.ro.

Împreunã vom readuce Învãþãmântul

unde îi este locul. Suntem aici ca sã te ajutãm!