pag. 2 fen contestã www uniformizarea salariilor 3 ron ºi...

Guvernul se crede mai presus de Constituþie

FEN contestã uniformizarea salariilor

Impactul restructurãrii înÎnvãþãmânt

În perioada 28.02.-2.03.2011 a avut locla Roma întâlnirea partenerilor internaþio-nali pentru educaþie.

SSUUBB LLUUPPÃÃ PPAAGG.. 33

ªcoalaromâneascã, în atenþiaParlamentarilor

EEVVEENNIIMMEENNTT PPAAGG.. 1122

AACCTTUUAALLIITTAATTEE PPAAGG.. 22

ªªCCOOAALLAA LLUU’’ Gqzdaru

SSTTUUDDIIUU PPAAGG.. 88--99

Titularizarea înUniuneaEuropeanã (I)

ªªCCOOAALLAA PPAAGG.. 66

IINNTTEERRNNAAÞÞIIOONNAALLÃÃ

Potrivit unui studiu finanþat de Fundaþia „Soros“, uºor, dar sigur,

Ne pierdem identitatea naþionalã

Peste 10.000 de sindicaliºti au scandat

împotriva „codului sclaviei“

Peste 10.000de sindicaliºti au scandat


româneascq.roSingura revistã care spune lucrurilor pe nume

Anul X � nr. 65 � aprilie 2011 � 3 RON E D U C AÞ I E º I AT I T U D I N E

rreevviissttãã nnaaþþiioonnaallãã

ppeennttrruu

pprroommoovvaarreeaa rreeffoorrmmeeii

îînn îînnvvããþþããmmâânntt

www.scoalaromaneasca.ro

PA

G. 1

1

wwwªCOALA

Guvernul a decis, joi, 7 aprilie, sã înceapãprocedurile de angajare a rãspunderii în Parla-ment asupra proiectului de privind salarizareadin educaþie pentru anul 2011. Federaþia Educa-þiei Naþionale a decis ca imediat dupã adoptaresã conteste Legea care, potrivit preºedinteluiFEN, Constatin Ciosu, încalcã Constituþia.

Premierul a declarat la finalul ºedinþei din 7aprilie cã Legea salarizãrii profesorilor nuîngheaþã salariile din învãþãmânt. „Aceastã legenu plafoneazã sau îngheaþã salariile dinînvãþãmânt. Actul normativ este impus de prac-ticile neunitare de încadrare a cadrelor didac-tice, având în vedere reîncadrarea unora dintreprofesorii din învãþãmântul preuniversitar dinunele zone ale þãrii“, a afirmat premierul EmilBoc. Asta în condiþiile în care Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie a dat câºtig de cauzã cadrelordidactice care au dat în judecatã pentru apli-carea Legii 221/ 2008.

Trebuie spus cã atât FEN, cât ºi Confede-raþia Cartel Alfa ºi FNS Alma Mater, au cerutGuvernului, în cadrul unei conferiþe de presã, sãnu îºi asume acest act normativ. Acestea ausolicitat Executivului ca, respectând deciziaÎCCJ, sã generalizeze aplicarea Legii 221/2008pentru toþi profesorii din România, inclusivprin alocarea sumelor de bani restante. Guver-nul este obligat sã respecte decizia Înaltei Curþide Casaþie ºi Justiþie ºi sã gãseascã resursele fi-nanciare necesare. Se poate solicita federaþiilor

sindicale de cãtre Guvern reeºalonarea datori-ilor cãtre cadrele didactice prin negocieri cufederaþiile din educaþie în privinþa modalitãþiide acordare, dar este un abuz impunerea aces-tora printr-un act normativ neagreat. „Prin acþi-unea sa, premierul Emil Boc mai vrea sã dea opalmã învãþãmântului. Este inadmisibil sã ieioamenilor dreptul de a-ºi cere în instanþã drep-tatea. Dacã îºi asumã aceastã lege nu o sã maivorbim de democraþie, ci de dictaturã guverna-mentalã“, a declarat Costantin Ciosu, preºe-dinte FEN.

Menþionãm cã Executivul a aprobat deja oordonanþã de urgenþã care amânã plata drep-turilor salariale câºtigate în instanþã pentru anii2012, 2013 ºi 2014. De asemenea, Guvernul amai decis ca, începând cu luna aprilie, nicioinstituþie publicã sã nu poatã fi executatã înurma sentinþelor date de judecãtori.

Confederaþia Naþionalã Sindicalã „CartelALFA“ alãturi de Federaþia Educaþiei Naþionaleºi Federaþia Naþionalã Sindicalã ALMA MATERaºteaptã din partea Guvernului:

• cel puþin o demisie de onoare;• sã renunþe la înaintarea unui astfel de act

normativ cãtre Parlament;• sã generalizeze aplicarea hotãrârii judecã-

toreºti cãtre toate cadrele didactice;• sã gãseascã soluþii de acordare a res-

tanþelor salariale în urma dialogului social.

�� DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU

actualitate2

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

RReeddaaccttoorr--ººeeff::Dragoº Constantin Neacºu([email protected])

SSeenniioorrii eeddiittoorrii::Constantin Ciosu

([email protected])

Teodor Fîrþonea([email protected])

Florin Dobrescu([email protected])

DDTTPP:: Omni Press & Design(www.opd.ro • [email protected])

TTiippaarr:: SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: [email protected]

ISSN 1453 – 7842

PPRREECCIIZZAARREE::PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde dinpunct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afirmaþiilorconþinute în textul preluat ºi difuzat.

româneascq.ro

wwwªCOALA

Luni, 21 martie 2011, în cadrul proiectului de parti-cipare a Colegiului Naþional „Iulia Haºdeu“ Lugoj laCampania „Europa, casa noastrã“, elevii de la ColegiulNaþional „Iulia Haºdeu” Lugoj au avut plãcerea sã-l aibãca oaspete, în sala festivã a ºcolii, pe Principele Radu deRomânia. Alteþa Sa Regalã, Principele Radu a dialogatcu elevii pe teme legate de viitorul României ca þarãeuropeanã, pe baza experienþei sale ca reprezentant spe-cial al Guvernului României (2002-2008) ºi consilier alMajestãþii Sale Regelui Mihai I în cadrul vizitelor oficialepentru integrarea Romaniei în NATO ºi UE în MareaBritanie, Belgia, Spania, Luxemburg, Þãrile de Jos, Nor-vegia, Suedia ºi Danemarca.

Înaltul oaspete a pus accentul în discuþiile cu elevii cãîn România, stat membru al Uniunii Europene din 2007,se impune participarea directã ºi implicarea tinerilor laviaþa politicã a þãrii ºi a comunitãþii statelor europene.Printre altele, Alteþa Sa, a accentuat pe cunoaºterea insti-tuþiilor Uniunii Europene, a legislaþiei acesteia, a obli-gaþiilor ºi oportunitãþilor europene, volutariat ca moda-litãþi prin care tânãra generaþie se poate transforma în-tr-o generaþie de cetãþeni activi, implicaþi în problemelereale ale societãþii. La eveniment a participat ºi domnulprimar al municipiului Lugoj, Francisc Boldea.Profesorii care s-au ocupat de organizare au fost IoanSîrbu ºi Camelia Puþinelu. ((HH OO RR AA ÞÞ II UU SS UU CC II UU ))

În cadrul proiectului „Europa, casa noastrã“,

Alteþa Regalã Principele Radu a vizitatColegiul Naþional „Iulia Haºdeu“ Lugoj

Guvernul se crede mai presus de Constituþie

FEN contestã uniformizareasalariilor

wwwªCOALA

româneascq.ro sub lupã 3

În perioada 28.02.-2.03.2011 aavut loc la Roma întâlnirea partene-rilor internaþionali pentru educaþiedin cadrul Proiectului ImpactulRestructurãrii din Sectorul Publicasupra Sãnãtãþii ºi Rolul DialoguluiSocial (HINES.Public-The HealthImpact of Restructuring on Publicsector Employees and the Role ofSocial Dialogue).

Coordonatorul proiectului esteUniversitatea Metropolitanã dinLondra reprezentatã prin SteveJeffeys ºi Henry Leroy.

Parteneriatul propus implicã 7state, care reflectã cele cinci sistemeidentificate în raportul privind ocu-parea forþei de muncã, Relaþiile In-dustriale în Europa 2008. Aceste sis-teme ºi þãrile partenere sunt: zona denord (Finlanda), centru-vest (Germa-nia, Belgia), sud (Franþa, Italia), vest(Marea Britanie) ºi centru-est (Româ-nia). Motivul selectãrii parteneriloreste cã rezultatele proiectului ar îmbu-nãtãþi nivelul de generalizare posibil.

Þãrile cuprinse în partea proiec-tului pentru educaþie sunt Finlanda,Italia ºi România. Reprezentanþii Ro-mâniei în proiect sunt:

LAND-Laurentiu Andronic-par-tener principal ºi Federaþia EducaþieiNaþionale ca partener sindical, fede-raþie din educaþie-Ioan Drãgan secre-tar general, respectiv Cornelia Zamfi-rescu - ªcoala nr.86 Bucureºti.

Programul proiectului a cuprins:- Introducere legatã de proiect,

evenimente ºi obiective (Henry Leroyºi Sebastiano Bagnara);

- rapoarte ºi cercetãri (PerttiJokivuori, Vittorio Campione ºi Lau-renþiu Andronic);

- discuþii ºi aspecte concrete dincele 3 þãri privind educaþia, restruc-turãrile, modele de dialog social;

- concluzii, etapa urmãtoare (stu-diu de caz ºi recomandãri);

În urma prezentãrilor ºi discuþi-ilor s-au conturat mai multe aspecte:

FINLANDA� consensul naþional privind

rolul ºi importanþa educaþiei;

� nivelul ridicat de sindicalizaredin Finlanda (peste 95%);

� gradul ridicat de satisfacþieprofesionalã, inclusiv nivelul salari-ilor (peste 80%);

� contactele de muncã pe perioa-dã determinatã, care sunt ºi cele maivulnerabile la disponibilizãri, sunt înscãdere (sub 10%);

� dialogul social funcþioneazãfoarte bine, federaþiile sindicale dineducaþie organizate pe nivele ocu-paþionale (cercetare, universitar ºipreuniversitar);

� restructurarea a afectat în micãmãsurã educaþia (ºi numai angajaþiipe perioadã determinatã)

� 75% ºcoli în sectorul public;

ITALIA� majoritatea ºcolilor sunt de

stat;� în urma restructurãrii s-a mic-

ºorat numãrul claselor, a scãzut nu-mãrul profesorilor (mai ales cei cucontracte pe perioadã determinatã,25.000 profesori în 2 ani);

� majoritatea cadrelor didacticesunt femei (75-80%, procente regãsi-te ºi în Finlanda);

� numãrul de elevi/profesor este10 elevi per profesor, iar norma depredare 18 ore pe sãptãmânã;

� dialogul social a fost afectat deiniþiativa guvernului de a reduce nu-mãrul managerilor din ºcoli, creºte-rea numãrului de elevi la clasã, dis-

ponibilizãri ºi micºorarea bugetuluieducaþiei;

Dupã prezentarea ºi a raportuluidespre România (cunoscut ºi testatde cãtre noi, sindicaliºtii) s-au impusurmãtoarele concluzii:

� calitate ridicatã a sistemuluide învãþãmânt finlandez determinatãde strategiile privind educaþia ºibugetarea corespunzãtoare; nu s-asimþit impactul crizei în educaþie.

� În Italia, deºi au avut loc re-structurãri, nu au fost afectate salari-ile ºi politica dialogului social;

� România a reprezentat singu-ra þarã cu salarii reduse, buget mic-ºorat, dialogul social nerespectat ºi,mai ales, un nivel de salarii care a ºo-cat restul þãrilor participante.

În finalul întâlnirii s-a precizatcalendarul acþiunilor urmãtoare ºiactivitãþile finale care cuprind studiide caz ºi conturarea unor recoman-dãri general valabile.

Materialele din proiect vor repre-zenta o bazã de date utilã federaþiei înelaborarea strategiilor de negociere ºiacþiune sindicalã.

De menþionat cã toate cheltuielilelegate de proiect sunt suportate decoordonator, deci inclusiv cheltuielilefederaþiei ca partener, reprezentantãa sistemului educaþional din Româ-nia.

�� II OO AA NN DD RR ÃÃ GG AA NN

SS EE CC RR EE TT AA RR GG EE NN EE RR AA LL FFEENN

Impactul restructurãrii

în Învãþãmânt

Proiect internaþional

proiect4


wwwªCOALA

româneascq.ro

IInnvveesstteeººttee îînn ooaammeennii!!Proiect cofinanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritarã 3 „Creºterea adaptabilitãþii lucrãtorilor ºi a întreprinderilor”Domeniul major de intervenþie 3.3 „Dezvoltarea parteneriatelor ºi încurajarea iniþiativelor partenerilor sociali ºi societãþii civile”

OOrrggaanniizzaaþþiiaa ssiinnddiiccaallãã îînn îînnvvããþþããmmâânnttuull pprreeuunniivveerrssiittaarr –– ssuucccceess pprriinn ppaarrtteenneerriiaatt ssoocciiaall ººii ccaappiittaall uummaann ppeerrffoorrmmaannttBeneficiar: Sindicatul Învãþãmântului Preuniversitar GalaþiContract POSDRU/93/3.3/S/54001

Sâmbãtã, 26 martie 2011, a avutloc la Galaþi conferinþa de diseminarea concluziilor obþinute în urma stu-diului de nevoi efectuat atât printrecadrele didactice, cât ºi la nivelulmembrilor Sindicatului Învãþãmân-tului Preuniversitar Galaþi ºi Sindica-tului Învãþãmântului PreuniversitarSibiu, precum ºi în rândul angajaþilorautoritãþilor locale. Rezultatele stu-diului au conturat conþinutul cur-surilor de formare ºi perfecþionarecare se vor desfãºura prin proiectuleuropean ºi care sunt adresate profe-sorilor, membrilor de sindicat ºiangajaþilor autoritãþilor locale.

Pentru a obþine rezultate cât maiconcludente, s-au realizat circa 3.200de chestionare prin care s-a încercatacoperirea echilibratã a tuturor cri-teriilor demografice si geografice –mediu rural ºi urban, femei ºi bãrbaþide diferite vârste, având funcþia de

profesori, educatori ºi învãþãtori cudiferite grade didactice. Cu membriisindicatelor ºi a autoritãþilor locales-au realizat, de asemenea, interviuri

semi-structurate ºi focus grupuri.Prin intermediul acestor acþiuni s-aurmãrit identificarea nevoilor de for-mare ºi dezvoltare profesionalã a an-

gajaþilor din învãþãmânt, dar ºi des-crierea relaþiei pe care o au aceºtia cuelevii, sau cu comunitatea localã.

Preºedintele Sindicatului Învã-þãmântului Preuniversitar Galaþi,Constantin Ciosu, împreunã cu pre-ºedintele Sindicatului Învãþãmân-tului Preuniversitar Sibiu, TeodorFîrþonea, subliniazã cã este nevoie deo schimbare majorã a modului defuncþionare a organizaþiilor pe care leconduc. Membrii organizaþiilor sin-dicale din cele douã judeþe nu au be-neficiat pânã în prezent de niciunprogram de formare care sã asigurecompetenþe în managementul orga-nizaþional, iar la nivelul celor douãjudeþe nu s-a mai desfãºurat niciuncurs acreditat de formare privindmanagementul proiectelor educa-þionale. Cei doi lideri apreciazã ca onecesitate ºi ca o opþiune strategicãorganizarea ºi oferirea de cursuripentru liderii locali, focalizate pefolosirea computerului, comunicare,cursuri de management ºi de leader-ship.

Analiza aspectelor referitoare lanevoia de formare în rândul perso-nalului didactic a relevat faptul cã do-meniul de formare cel mai solicitateste utilizarea calculatorului, con-cluzionându-se cã cele mai potrivite

cursuri de perfecþionare sunt cele dindomeniul Tehnologiei Informaþiilorºi a Comunicaþiilor (TIC), dar ºi celedin domeniul managementului orga-nizaþional. Cele trei cursuri alese încadrul proiectului „Organizaþia sindi-calã în învãþãmântul preuniversitar –succes prin parteneriat social ºi capi-tal uman performant” – finanþat dinFondul Social European prin Progra-mul Operaþional Sectorial Dezvolta-rea Resurselor Umane 2007 – 2013 -derulat de Sindicatul ÎnvãþãmântuluiPreuniversitar Galaþi împreunã cupartenerii: Sindicatul Învãþãmântu-lui Preuniversitar Sibiu, Universita-tea Alexandru Ioan Cuza Iaºi, CasaCorpului Didactic Galaþi ºi SC MED-SOFT S.A., sunt urmãtoarele: „ECDL– start“, „Management organizaþio-nal, comuncare ºi leadership“ ºi „Ma-nagementul proiectelor“.

Sindicatul ÎnvãþãmântuluiPreuniversitar Galaþi stabileºte conþinutul cursurilor de

formare ºi perfecþionare

apr i l ie 201 1

�� BB OO GG DD AA NN NN II SS TT OO RR

„În fiecare dintre cele 100 de zile,cei peste 20 de copii de la programul«Step by step» au adus câte unobiect. La libera lor alegere. Dupãcele 100 de zile, fiecare copil a trebuitsã-ºi prezinte lucrarea. Nici nu vreþisã ºtiþi de câtã imaginaþie ºi creativi-tate au dat dovadã micuþii!“, neexplicã Doina Enache, coordona-toarea grupei de pitici.

Unul dintre copii a uimit partici-panþii la sãrbãtoarea finalã cu un fotba-

list fãcut din buline. Practic, el era fãcutdin 100 de buline, iar puºtiul a fãcut ºi oaluzie la sportul rege: „Sunt cele 100 degoluri pe care i le voi da colegului meude clasã atunci când vom juca fotbal“,spune emoþionat puºtiul.

Un alt copil a construit în cele100 de zile de proiect o lebãdã origa-mi, iar un altul a fãcut un coº în for-mã de fluturaº din 100 de biluþe.

Unul chiar a depãºit orice aºtep-tare ºi a fãcut o machetã în miniaturãa oraºului Bucureºti, din piese lego ºifragmente din alte jocuri. A pus chiar

ºi un mic avion aterizat pe unul din-tre aeroporturile din Capitalã.

Pãrinþii sunt ºi ei entuziasmaþi defelul în care sunt instruiþi copiii lor încadrul programului „Step by step“.„La început am fost scepticã, nuaveam încredere în acest sistem.Acum, sunt atât de mulþumitã, încâtnu ºtiu dacã mi-aº dori altceva pen-tru copilul meu”, spune mama unuiadintre bobocii din clasa întâi.

Ce este programul „Step by step“?

Sistemul „Step by step“ a apãrutîn România în 1994. Un an mai târ-ziu, el a fost experimentat ºi la ªcoala17 din Galaþi ºi de atunci se aplicã cubrio pentru un rând de clase dinînvãþãmântul primar din aceastãºcoalã. Au mai încercat acest sistemºi alte câteva ºcoli din oraº, dar fãrãsucces, aºa cã, în acest moment,ªcoala 17 este singura care imple-menteazã acest program.

Programa ºcolarã pentru ciclulprimar (clasele I – IV) este aceeaºi cucea din învãþãmântul tradiþional.Aceasta înseamnã cã deprinderile ºicunoºtinþele programate a fi asimi-late pe parcursul celor patru ani suntaceleaºi ca ºi pentru învãþãmãntultradiþional. Diferenþa constã în meto-da de formare a acestora.

„O clasã de la Step by step nu arebãnci, aºa cum existã în clasele nor-male. Aici existã cinci centre de acti-vitãþi (n.r. - limba românã – citire ºiscriere, matematicã, ºtiinþe ºi arte),iar copiii se rotesc, rând pe rând,trecând pe la fiecare din aceste cen-tre. Primul centru ºi-l aleg ei dupãcare parcursul pe la celelalte secþiunise face în direcþia opusã acelor deceasornic. Trebuie þinut cont ºi deprofilul psihologic al fiecãrui copil.Clasele step sunt coordonate de 2cadre didactice, în acest caz fiindvorba de mine ºi de colega mea, Alina

Cãtãlina Marin“, mai spune DoinaEnache.

Nu existã teme pentru acasã, nuexistã note sau calificative. Existã, înschimb, un scaun al autorului râvnitde mai toþi copiii pentru cã accedereala el este ca un fel de rezolvare a unuiexerciþiu.

Fiecare copil îºi prezintã dinscaunul autorului rezolvarea sarcini-lor la fiecare centru de activitate, pre-cum ºi orice rezultat al activitãþii saleextraºcolare. Completãrile, întrebãri-le, înþelesurile celorlalþi ºi întrebãrileconducãtoare ale învãþãtorului îl vorface sã-ºi înþeleagã corectitudineademersului, fãrã sã fie notat, clasificat.

Copiii se dezvoltã dupã inteligen-þa fiecãruia, demonstrându-se astfelcã fiecare este unic în felul lui. Copiiibeneficiazã practic de interdiscipli-naritate, îmbinând armonios noþiu-nile teoretice cu cele practice.

Experienþa a arãtat cã un copilcare a fost la „Step by Step” se poate

adapta într-o clasã obiºnuitã. Capaci-tatea de adaptare dobânditã în cadrulunei clase „Step by Step“ îl va ajuta pecopil sã depãºeascã ºi rigorile învãþã-mântului tradiþional. Cât priveºteasimilãrile de cunoºtinþe teoretice,ele sunt similare cu cele din ºcoalatradiþionalã. Mulþi pãrinþi care auavut copiii în clase de „Step by Step“ºi-au exprimat dorinþa de-a continuaacest sistem în ciclul gimnazial.

Mai sunt însã mulþi pãrinþi carepreferã sistemul tradiþional de învã-þãmânt, datoritã cãruia spun ei, potsã se ocupe personal de copiii lor. În-vãþãmântul de tip „Step by step“, nutrebuie confundat cu „After-school“.În România, învãþãmântul Waldorf ºi„Step by Step“ sunt forme de învãþã-mânt de stat, organizate ºi finanþatede Ministerul Educaþiei, Cercetãrii,Tineretului ºi Sportului, spre deose-bire de „After-school“, care este su-portat în totalitate de pãrinþi.

�� BB OO GG DD AA NN NN II SS TT OO RR

câºtigã terenSingura ºcoalã din Galaþi care aplicã acest program – ªcoala «Nichita Stãnescu» - a trecut printr-o nouã sãrbãtoare:

o nouã generaþie a trecut prin testul celor 100 de zile în care a trebuit sã-ºi exprime competenþele ºi imaginaþia.

«Step by step»«Step by step»«Step by step»«Step by step»«Step by step»

Bobocii clasei întâi din cadrul programului „Step by step“ de laªcoala gimnazialã nr. 17 „Nichita Stãnescu“ din Galaþi auajuns zilele trecute la finalul primului lor proiect important. Ei au sãrbãtorit cu mult fast finalizarea proiectului „Step 100“– altfel spus, aniversarea primelor 100 de zile de clasa întâi.

Galaþi

Titularizarea în Uniunea Europeanã (I)Anul trecut, revista „ªcoalaRomâneascã” a dedicat unserial în 7 episoade prezen-tãrii sistemelor de formareiniþialã ºi continuã, recrutareºi selecþie, evaluare ºi pro-movare a personalului didac-tic din diverse þãri ale UniuniiEuropene. În acest numãr ºiîn numãrul viitor vom discutacât se poate de concretdespre procesul de titu-larizare a cadrelor didactice,descriind relativ succint par-ticularitãþile fiecãruia în parte,dar nu numai. Aºadar, despretitularizare, un concept careîn România, potrivit noii Legia Educaþiei, se transformã înavantajul profesorilor. Înopinia altora, mai sceptici,dispare ºi produce numaiefecte negative. Ca de obicei,adevãr absolut nu existã,însã mãcar putem vedeamodele (de succes sau nu) laalþii!

AustriaÎn învãþãmântul austriac sunt re-

glementate atât contractele pe perioa-dã determinatã, cât ºi pe perioadãnedeterminatã (contracte de dreptprivat). Perioada de probã necesarãangajãrii a fost înlocuitã, începând cuanul 1988, cu un an de formare-per-fecþionare. Pentru un contract defuncþie publicã (contract administra-tiv pe termen nelimitat) cadrele di-dactice pot aplica dupã câþiva ani,dacã deþin ºi o evaluare corespunzã-toare. „Profesorii provinciilor” (cadredidactice care predau la nivel deºcoalã generalã/învãþãmânt obliga-toriu) sunt angajaþi de cãtre provinci-ile federale prin Consiliul ºcolar re-gional (Landesschulrat) sau, în anu-mite provincii, de cãtre guvernul re-gional (Landesregierung). Aceste in-stituþii organizeazã recrutarea ºinumesc cadrele didactice. „Profesoriifederali” predau la licee sau la ºcoliprofesionale ºi sunt angajaþi de auto-ritãþile federale (Bund) pe baza unuicontract. Posturile publice sunt stabi-lite de cãtre autoritatea federalã (mi-nister) ºi, prin delegare, sunt trans-mise autoritãþilor regionale. Cadreledidactice sunt angajate ºi numite pebaza unei proceduri de recrutaredeschise. În situaþii speciale, cu acor-dul sãu, profesorul poate fi transferatpe un alt post permanent, în interesulautoritãþii angajatoare. În cazul încare consimþãmântul profesorului nua fost obþinut, instituþia este obligatãsã þinã cont de situaþia socialã, fami-lialã sau personalã a acestuia. Cadruldidactic poate obiecta asupra trans-ferului cerut de instituþie ºi poate ac-þiona în justiþie decizia acesteia. Sta-tutul ºi salariul cadrelor didactice de-pind de angajator. Contractul de tipfuncþie publicã se încheie pe perioadãnedeterminatã cu cadrele didacticedin Austria sau þãrile UE (vârsta max.40 ani), posedând diplome care sãateste calificãrile cerute de postulrespectiv, inclusiv dovada de expe-rienþã practicã, pentru anumite spe-cializãri tehnice.

BelgiaAngajarea presupune 3 etape: pe

perioadã temporarã, temporar prio-ritarã ºi pe perioadã nedeterminatã,dar decizia nu e întotdeauna definiti-vã fiindcã depinde de evaluãrile anu-ale. Existã, de asemenea, angajaþi peperioada de 1 an (suplinitori). Pentruînvãþãmântul public selecþia se facela nivelul ministerului, iar pentruînvãþãmântul privat de cãtre organis-mul care conduce fiecare instituþie.Numirile permanente sunt fãcute deconsiliul de administraþie al grupuluide instituþii ºcolare. În învãþãmântulsubvenþionat (public ºi privat), ca-drele didactice sunt numite de cãtreorganismul administrativ al insti-tuþiei (oraº, provincie, comunitate).Un exemplu din Comunitatea franco-fonã: în cazul restrângerilor de acti-vitate, cadrele didactice vizate sunttransferate pe un alt post. Aºteptareaeliberãrii unui asemenea post poatedura mai mult timp, însã în primii 2ani profesorii sunt remuneraþi.

BulgariaCadrele didactice nu sunt func-

þionari publici. Contractele pot fi peperioadã nedeterminatã sau pe o pe-rioadã determinatã, cuprinzând ma-ximum 3 ani, în cazul în care este în-locuit un cadru didactic titular alºcolii sau de 6 luni în cazul contracte-lor pe o perioadã de probã (pentru ceinou intraþi în profesie). Acest dinurmã tip de contract se încheie o sin-gurã datã. Selecþia se face la nivelulºcolii, concursul fiind organizat decãtre director. În cazul în care existãun post vacant, directorul face publicanunþul de concurs. Candidaþii tre-buie sã depunã documente ce dove-desc calificarea profesionalã (inclusivcea pedagogicã). De asemenea, tre-buie sã facã dovada unui cazier curatºi a unei stãri corespunzãtoare desãnãtate fizicã ºi psihicã. Principalametodã de selecþie este interviul, darpot fi folosite ºi altele (sau o combi-naþie). Fiecare cadru didactic sem-neazã cu directorul ºcolii un contractindividual de muncã, derivat din con-tractul colectiv de muncã agreat cusindicatele. Nu existã reglementãriprivind transferul cadrelor didacticede la o ºcoalã la alta. Fiecare profesoreste liber sã participe la o nouã se-lecþie pentru un post vacant. Profeso-rul titular pe post într-o ºcoalã aredreptul sã solicite rezervare în cazulîn care lipseºte temporar. În aceastãsituaþie, directorul ºcolii încheie uncontract de muncã pe o perioadã de-terminatã cu un alt cadru didactic.

CipruCadrele didactice sunt angajate ºi

numite de cãtre Ministerul Educaþieiºi obþin statutul de funcþionari dupãdoi ani de la angajare. Pentru a rãs-punde nevoilor temporare, autoritã-þile educaþionale din fiecare prefec-turã pot angaja cadre didactice suple-ante, având un contract de un an. Se-lecþia se realizeazã pe baza unui con-curs organizat de Consiliul Naþionalpentru selecþia personalului (ASEP).Cadrele didactice sunt recrutate nu-mai pe baza listei stabilite ca urmarea rezultatelor la concursurile naþio-nale. În baza legii, profesorii au treiposibilitãþi pentru transfer: pentru

necesitãþi educaþionale, dacã existãun motiv puternic pentru a se trans-fera ºi situaþii excepþionale, pe o pe-rioadã de pânã la 42 de zile. Transfe-rurile între oraºe sau regiuni diferitesunt exercitate prin intermediul Co-misiei pentru Servicii Educaþionale.Pentru transferuri în cadrul aceluiaºioraº, autoritatea responsabilã esteDirectoratul pentru Educaþie. Proce-dura de transfer þine seama de nevo-ile particulare ale instituþiei ºi deschema specificã de lucru.

DanemarcaProfesorii din învãþãmântul pre-

primar, primar, gimnazial ºi din cole-giile de învãþãmânt profesional suntangajaþi pe baza unui contract, mulþiavând condiþii similare cu funcþiona-rii publici.

Angajarea se poate face prin una din urmãtoarele modalitãþi: an-gajare permanentã, angajare pe pe-rioadã de probã cu posibilitatea uneiangajãri ulterioare permanente, res-pectiv angajare pe perioadã determi-natã. Autoritãþile care organizeazãselecþia realizeazã ºi angajarea. Auto-ritãþile responsabile pentru numireaprofesorilor sunt: municipalitãþile,incluzând consiliul de conducere aºcolii, directorul unei ºcoli în modparticular. Liceele comerciale ºi teh-nice sunt responsabile de numireaprofesorului. Nu existã posibilitateatransferului în sistemul danez deeducaþie. În cazul învãþãmântului se-cundar superior, dacã un angajat nua lucrat anterior, angajarea pe ter-men permanent depinde de o perioa-dã de probã de 2 ani.

EstoniaProfesorii care deþin o diplomã

pot aplica pentru ocuparea unui postdeclarat vacant. Profesorii au con-tracte încheiate cu o ºcoalã sau cumai multe ºcoli, în limita orelor pre-vãzute de norma didacticã. Profesoriisunt recrutaþi de cãtre conducãtorulinstituþiei, conform unei proceduriaprobate de consiliul de administra-þie. Cadrele didactice din ºcoala pri-marã, gimnaziu, ºcoala vocaþionalã ºiºcolile-hobby au cele mai multe opor-tunitãþi pentru mobilitate; deoarecese pot transfera ºi între ºcoli profe-sionale sau instituþii de învãþãmântsuperior. Condiþiile ºi procedura deevaluare sunt stabilite printr-o regle-mentare a Ministerului Educaþiei.

FinlandaCei mai mulþi profesori (94%)

sunt titulari pe post ca funcþionarimunicipali sau ai statului. Cei care lu-creazã mai puþin de 16 ore pe sãptã-mânã sunt angajaþi part - time. Seapeleazã la profesori suplinitori încazuri în care titularul este bolnav,lipseºte pe termen îndelungat saupostul nu a putut fi ocupat. Evidenþasuplinitorilor este þinutã de munici-palitate. Ca regulã generalã, posturilevacante sunt anunþate public ºi seurmãreºte încadrarea cu personalangajat pe perioadã nedeterminatã.Fiecare autoritate localã, autoritatemunicipalã comunã sau organismprivat de administrare (private main-taining body) poate decide ce orga-nism subordonat, cu atribuþii educa-tive, va fi responsabil de numirea ºi

angajarea de personal (Comitetulpentru educaþie, Consiliul Municipalsau Consiliul ªcolar/directorul ºco-lii). Pentru cã sunt funcþionari publiciai municipalitãþii, profesorii potsolicita ºi obþine transferul la o altãunitate de învãþãmânt, de cele maimulte ori pentru a-ºi completa cate-dra, dar ºi pentru a se muta cu totulla un nou loc de muncã. Cele maimari ºanse de transfer le au cei spe-cializaþi pe o disciplinã, deoarece potpreda la toate nivelurile de învãþã-mânt.

FranþaExistã douã tipuri de angajaþi: pe

perioadã nedeterminatã (titulari) ºiangajaþi pe timp de 1 an (suplinitori).Evaluarea este fãcutã de MinisterulEducaþiei Naþionale, totodatã ºi an-gajator. Un cadru didactic se poatetransfera la altã ºcoalã în baza porto-foliului profesional ºi a unui interviu,

cu acordul (acceptul) directorului dinunitatea care îl primeºte. Cadreledidactice se pot transfera dintr-undepartament în altul din motive per-sonale, transferul fiind decis de cãtreinspector d’academie, cu acordulcomitetului administrativ departa-mental. La nivel naþional, mobilitatease face prin schimb de posturi sautransferuri prin distribuþie naþionalãcomputerizatã. La nivel secundar,procesul de distribuire naþionalã estedescentralizat ºi se realizeazã anual(include etapa inter-academie pentrucadrele didactice la început de cari-erã, pentru cei care doresc mutareaîn altã academie sau cei care se întorcîn sistemul secundar din aceeaºiacademie). Numirile sunt fãcute deminister. Cererile de transfer se faconline ºi sunt procesate printr-un sis-tem automat la nivel naþional, pebaza unei grile, grilã care ia în consid-erare statutul administrativ, vechi-mea, poziþia, numirea, situaþia indi-vidualã ºi familialã a cadrului didac-tic. Distribuirea se face la nivel naþio-nal în funcþie de nevoi ºi de buget.

GreciaÎn primii doi ani dupã ocuparea

unui post (în urma unei repartiþii na-þionale), cadrele didactice sunt anga-jate de probã. Dupã aceastã perioadã,primesc numirea definitivã ºi au con-tract permanent. Pentru intervalescurte de timp, profesorii sunt anga-jaþi temporar pe post de suplinitori,pe baza unui contract cu duratã li-mitã sau ca profesori plãtiþi cu ora.

Numãrul de profesori numiþi înfiecare an ºcolar, pe fiecare domeniuºi specialitate este stabilit în comun,prin hotãrâre a miniºtrilor Economi-ei ºi Finanþelor ºi Educaþiei Naþiona-le. Din 1998 pânã în 2002, sistemulde numire în aceste posturi care sebaza pe lista naþionalã oficialã a ca-drelor didactice ºi care stabilea, în or-dine cronologicã, cererile de înscrierepe aceastã listã, a fost în mod progre-siv suprimat ºi înlocuit cu o selecþiepe baza unui concurs organizat deConsiliul suprem pentru selecþia per-sonalului (ASEP). Începând din2003, cadrele didactice au fost numi-te numai pe baza listei stabilite ca ur-mare a rezultatelor obþinute la con-cursurile naþionale. În plus, estenecesar un certificat de aptitudinipedagogice ºi didactice. Din 2005,numirile profesorilor în învãþãmân-tul primar ºi secundar se fac astfel:60% în urma examinãrilor conduse

de ASEP (Consiliul Suprem pentruSelecþia Angajaþilor) ºi 40% pe bazaunei liste cu profesori suplimentari(pensionaþi, suplinitori sau profesoriplãtiþi cu ora). Numirile devin efec-tive în baza hotãrârii MinistruluiEducaþiei Naþionale. Profesorii suntnumiþi pe un post permanent prindecizia ºefului Directoratului, dupãce sunt recomandaþi de un consiliuregional pentru educaþie. La numirese þine cont de declaraþia candidatu-lui privind preferinþa pentru o zonãgeograficã ºi de alte criterii deplasare. Cadrele didactice sunt anga-jate ºi numite de cãtre MinisterulEducaþiei ºi obþin statutul de funcþio-nari (angajaþi cu contract perma-nent) dupã doi ani de la angajare.Toate transferurile sunt examinatede o comisie specialã ºi puse în exe-cutare printr-o decizie ministerialã,cu excepþia transferurilor de la oºcoalã la alta aparþinând aceluiaºi te-ritoriu, aflat sub autoritatea exclusivãa consiliului local regional. În plus,existã anumite categorii de transfe-ruri legate de motive de sãnãtate saude familie. Profesorii mai pot fi trans-feraþi temporar în cazul în care-ºidesfãºoarã activitatea în cadrulBirourilor Preºedintelui Republicii,Speaker-ului Parlamentului, Cabine-tului Miniºtrilor ºi Secretarilor Gene-rali (ai ministerelor, secretariatelorgenerale) ºi posturilor din ministere.Aceste transferuri temporare au locîn baza unor hotãrâri ministerialecomune. (va urma)

�� RR AA DD UU EE NN AA CC HH EE

ºcoala internaþionalã6


wwwªCOALA

româneascq.ro

Am crezut, am sperat, am obþinutpromisiuni, am aºteptat soluþii ºi iatãcã, într-o zi de martie, profesorii dinBotoºani n-au mai putut suportaumilinþa ºi sfidarea, nedreptatea ºibatjocura, pentru cã le-a ajuns cuþitulla os când nu ºi-au mai primit sala-riile pentru luna februarie 2011 ºi atunci au spus în cor un NU! hotãrât.

Au refuzat sã mai lucreze ºi auprotestat timp de 12 zile în Piaþa Re-voluþiei din Botoºani strigând: „Sã serespecte Legea! Vrem soluþii, nu dis-cuþii! Veniþi în locul nostru ºi noi înlocul vostru! Vrem drepturile noas-tre, nu batjocurile voastre! ªi noiavem copii, ºi multe datorii! Mun-cim, muncim ºi bani nu primim!” etc.

În toatã aceastã perioadã, con-ducerile celor douã sindicate dinînvãþãmânt, am avut întâlniri ºi dis-cuþii cu oficialitãþile locale: Prefec-turã, Primãrie, Direcþia Judeþeanã aFinanþelor Publice, toate aceste insti-tuþii au cãutat sã detensioneze situ-aþia creatã, oferindu-le protestata-rilor atât cât se putea din ce mairãmãsese ca buget, adicã un avans depânã în 500 lei, urmând ca restul deplatã sã fie acordat la începutul luniiaprilie, dupã care avea sã vinã buge-tul din trimestrul al doilea, care ar fiasigurat ºi salariile pentru luna mar-tie 2011 ºi încã pe vreo douã luni.

Dar colegii noºtri au refuzataceastã ofertã ºi au considerat-o umi-litoare, suma fiind o petalã dintr-untot ºi care avea sã conducã la amplifi-carea acþiunilor de protest, oameniicerându-ºi salariile pentru care aumuncit, un drept prevãzut ºi garantatîn Constituþia României.

- Cu ce sã-ºi achite datoriile labãnci ºi CAR –uri, cu ce sã-ºi achitefacturile la întreþinere ºi cu ce sã-ºimai întreþinã familiile?

În una din zile ne-am trezit cã auvenit cu noi ºi grupuri de elevi, înso-þiþi de pãrinþi ca sã ne susþinã, stri-gând din rãsputeri: „Legea respec-tatã, nu negociatã! Asta nu-i demo-craþie, e minciunã ºi-i hoþie!”.

Am solicitat sprijin conducerilorcelor douã federaþii sindicale, respec-tiv FEN ºi FSLI, cât ºi Confederaþii-lor, care s-au implicat în regim de ur-genþã ºi au înºtiinþat MECTS, Ca-mera Deputaþilor, Guvernul Româ-niei, solicitând rezolvarea salarizãriinoastre.

Dar domnul ministru, Daniel Fu-neriu, a reproºat cu tãrie cã nu cu-noaºte aceastã problemã de la Boto-ºani ºi Suceava ºi cã nu se aflã pe or-dinea de zi a Camerei Deputaþilor.

Revoltaþi peste mãsurã de poziþiadomniei sale, colegii noºtri au strigat:„Demisia! Demisia!”.

Nimãnui nu-i pãsa cã unele ºcoliºi grãdiniþe erau închise, parcã nimicnu s-ar fi întâmplat ºi parcã totul ar fifost ceva ce þine de normalitate, noifiind trataþi cu dispreþ, cu indiferenþãºi cu nonºalanþã.

Aºa se face cã protestul avea sã semute la Bucureºti, în faþa MECTS, însperanþa cã ministrul nostru ºi ai

noºtri ALEªI ÎN FRUNTEA ÞÃRII nevor auzi ºi vor gãsi, în sfârºit, soluþiile.

Degeaba! Domnul ministru ne-atrimis acasã, adicã de unde am venit,ne-a indicat sã intrãm la ore ºi sã nefacem datoria pentru cã nu sunt bani,cã este crizã în þarã ºi peste tot înlume ºi cã trebuie sã ne rezolvãmproblemele noastre pe plan local.

Aºa s-a ºi întâmplat, pentru cãatât Prefectura, cât ºi Primãria Boto-ºani, ne-au promis cã vom primi sa-lariile restante pe carduri ºi cã acestesalarii vor include ºi respectarea ho-tãrârilor judecãtoreºti, definitive ºiexecutorii.

Dupã ce am încetat protestul,Guvernul României a anunþat ime-

diat cã va promova un proiect de legecare sã plafoneze mãrirea salariilorpentru profesori, pe motiv cã econo-mia nu poate suporta o astfel decreºtere.

Executivul ia în calcul angajarearãspunderii pentru acest proiect,adicã încã o procedurã neortodoxã ºio modalitate diabolicã de a ne pune lacolþ ºi la punct.

Cu alte cuvinte, ne-am ales cuzilele tãiate din salarii ºi ni se oferãun cadou pe mãsura muncii noastre,ca sã „TRÃIM ªI MAI BINE”, adicãse va da o Lege împotriva altor Legi,astfel încât sã nu se mai respectedrepturile noastre câºtigate în in-stanþã ºi, de aceea, ne întrebãm:

- Este democraþie în România? - Trãim într-un stat de drept?Rãspuns la aceste întrebãri vom

gãsi, probabil, la forurile internaþio-nale, pentru cã aici, la noi, ne-ampierdut orice speranþã.

Colegi din toatã þara, fiþi alãturide noi! Ne aºteaptã vremuri grele ºitrebuie sã fim uniþi, sã ne pãstrãm ºisã ne apãrãm demnitatea noastrã!

Destul! Ne-am sãturat! Nu maiacceptãm acest tratament ºi aceastãsfidare!

Ruºine! Ruºine! Ruºine! Iar dumnealor, ALEªII NEAMU-

LUI, trebuie sã înþeleagã cã nu sun-tem cerºetori, ci suntem cadre didac-tice, care educãm tânãra generaþie,viitorul de azi ºi de mâine al þãrii.

Domnilor guvernanþi, ºtiþi cãînvãþãmântul este prioritate naþio-nalã?

�� PP RR EE ºº EE DD II NN TT EE SSIIPP--FFEENN BB OO TT OO ºº AA NN II ,,EE DD UU CC AA TT OO AA RR EE ,, MMAARRIIAA ÞÞ IIPPRRIIGGAANN

ºcoala botoºãneanã 7

apr i l ie 201 1

wwwªCOALA

româneascq.ro

O societate democraticãºi un stat de drept?!

studiu8


wwwªCOALA

româneascq.ro

Acum, când clasa politicã prin de-mersurile sale ºi societatea civilã prinneimplicare parcã vor sã distrugã ºiultima sãmânþã de mândrie naþiona-lã, de legãturã istoricã cu personali-tãþi precum Burebista, ªtefan celMare, Avram Iancu, Alexandru IoanCuza, Mihai Eminescu, Mihail Kogãl-niceanu, Ion Creangã ºi lista poatecontinua, apar mai multe întrebãri lacare trebuie cu toþii, toþi românii, tre-buie sã rãspundem. Mai sunt româ-nii mândri de identitatea lor? Gene-raþiile viitoare vor mai simþi fiori peºira spinãrii cînd vor asculta „Treceþibatalioane române Carpaþii“?

Acum, când grija zilei de mâineeste din ce în ce mai stringentã, mulþi

par cã au uitat de identitatea naþio-nalã. Mai grav este cã, în rândul ele-vilor, spiritul patriotic, mândria de afi român a început sã atingã cote alar-mante de mici. Visul american, euro-pean sau care o mai fi a început sãdistrugã, ajutat fiind de „furtul de-mocratic“ practicat de politicieniicare s-au perindat în ultimii 20 de anipe la conducerea þãrii, visul român.

Cel puþin aºa reiese dintr-un stu-diu realizat de Fundaþia Soros, careare la bazã un sondaj realizat printreelevi. Prima variabilã de interes luatãîn considerare de autorii studiului înprivinþa mândriei naþionale esteclasa în care se aflã elevul. Dacã întreelevii claselor a VIII-a ºi cei ai clase-

Portretul viitorului cetãþeanDacã elevii din prezent îºi vor pãstra atitudinile formate acum, atunci

cetãþenii de peste 20 de ani nu vor fi cu mult diferiþi de cei din prezent:� Vor fi cetãþeni care se simt mai puþini mândri cã sunt cetãþeni români

decât cei din prezent.� Vor fi, în continuare, cetãþeni care declarã cã se simt ataºaþi de

democraþie dar, în acelaºi timp, considerã cã alte forme de organizare a sis-temului politic, precum un lider puternic, care nu îºi bate capul cu parla-mentul ºi cu alegerile, sau un regim militar, ar putea fi soluþii bune pentruRomânia.

� Vor fi cetãþeni care resping alte grupuri sociale, care sunt „diferite”dupã un criteriu sau altul: vor respinge persoanele cu alte preferinþe sexu-ale, vor respinge romii, dupã cum vor respinge ºi maghiarii, musulmaniisau evreii.

� Vor fi cetãþeni care considerã cã statul ar trebui sã fie puternic, sãintervinã în domeniul economic ºi, mai cu seamã, sã fie responsabil pentrubunãstarea fiecãrui individ, în loc ca indivizii înºiºi sã îºi asigure propriabunãstare.

�Vor fi indivizi nemulþumiþi de modul în care lucrurile decurg în România.� Vor fi indivizi care acordã mare încredere bisericii, dar care trãiesc

într-o societate în care aproape nimeni nu are încredere în instituþiile unuistat democratic: partide, parlament, guvern sau preºedinþie.

� Înaintarea în adolescenþã tinde sã fie însoþitã de îndepãrtarea deimaginea unui „bun cetãþean“, ca persoanã orientatã spre politic ºi o apro-piere de imaginea unui „bun cetãþean“, ca persoanã implicatã social.

Potrivit unui studiu finanþat de Fundaþia „Soros“, uºor, dar sigur,

Ne pierdem identitatea naþionalã

wwwªCOALA

româneascq.ro studiu 9

apr i l ie 201 1

lor a IX-a nu existã nicio diferenþã,procentul elevilor care se simt mân-dri cã sunt români scade de la 67%, înrândul elevilor din clasele VIII-IX,pânã la 54%, în rândul elevilor dinultimul an de liceu. Observãm, astfel,cã, la sfâºitul liceului, aproape jumã-tate dintre elevi se simt foarte puþinatraºi de comunitatea politicã.

Folosind termenii lui Hirsch-man (1970), acest rezultat poate fi

interpretat ca o formã de pãrãsire acomunitãþii politice, fie ea ºi doarsimbolicã. Acest rezultat este îngri-jorãtor: la vârsta de doar 18 ani,aproape jumãtate dintre români nuse simt ataºaþi de ideea de a fi ro-mân, ceea ce ridicã serioase semnede întrebare privind disponibilitateaacestora de a acþiona, ulterior, înconcordanþã cu interesele comuni-tãþii politice.

Raportat la tipul de instituþie deînvãþãmânt în care învaþã elevii, 68%dintre cei care învaþã în grupuri ºco-lare se simt mândri cã sunt cetãþeniromâni, în timp ce printre elevii careînvaþã în licee sau în colegii procentulcorespunzãtor este de aproximativ55%. Este puþin probabil, însã, sãexiste un efect al tipului de instituþieasupra sprijinului pentru comuni-tatea politicã. În acest caz, mai degra-bã, explicaþia rezidã în structura dife-ritã a elevilor din cele trei tipuri deinstituþii, elevii din grupurile ºcolareprovenind, în mai mare mãsurã, dinrândul elevilor cu performanþe ºcola-re mai slabe ºi cu stoc educaþionalfamilial mai redus.

O asociere puternicã se observã ºiîn relaþia dintre mediul rezidenþial ºimândria de a fi român.

Dacã trei sferturi dintre elevii dinmediul rural se simt mândri cã suntromâni, acest procent scade la 63%în rândul elevilor din urbanul mic(oraºe cu mai puþin de 100.000 delocuitori) ºi la 57% în rândul elevilordin urbanul mare (oraºe cu peste100.000 de locuitori). Raportat laetnie, se disting douã grupãri impor-tante. Douã treimi dintre elevii deetnie românã sau rromã se simt mân-dri cã sunt cetãþeni români, în timpce, în rândul elevilor de etnie ma-ghiarã sau de altã etnie procentulcorespunzãtor este mai mic de 50%.Trebuie spus cã aceste rezultate fac

parte dintr-o analizã mai amãnun-þitã, care are în vedere modul în careactualii elevi se vor implica în refor-

marea României atât din vedere alvieþii politice, cât ºi din vedere al so-cietãþii civile.

Cercetãtorii studiului realizat la cererea Fundaþiei Soros au arãtat ºi cât de multafecteazã migraþia românilor care pleacã sã lucreze în strãinãtate rezultateleelevilor. Migraþia internaþionalã de muncã a fost, pe parcursul ultimilor ani, principalul pro-ces de schimbare a societãþii româneºti. Doar în ultimul deceniu, peste 15% dintregospodãriile din România au avut sau continuã sã aibã un membru plecat la muncãîn strãinãtate. O estimare recentã a Bãncii Mondiale indicã un numãr de 2,8 mil-ioane de migranþi din România în 2010, reprezentând 13,1% din întreaga populaþie.Impactul migraþiei este nu doar amplu, ci ºi extrem de complex, cu efecte pe termenscurt ºi lung asupra persoanelor implicate în migraþie ºi asupra familiilor lor, dar ºiasupra restului societãþii. În cazul României a existat un rol economic vizibil datoritãfaptului cã banii trimiºi au balansat puternicul deficit comercial ºi au dus la stabili-tate financiarã, iar taxele din consumul mult crescut al românilor a alimentat buge-tul de stat. În acelaºi timp însã, impactul migraþiei se face simþit ºi asupra altoraspecte ale vieþii sociale: relaþii de familie, consum de servicii de sãnãtate ºi edu-caþie, raportare faþã de instituþiile statului, norme sociale etc.Un prim rezultat remarcabil ce rezultã din analiza sondajului „Elevii ºi culturacivicã“ are în vedere amploarea deosebitã a fenomenului studiat. Astfel, maimult de un sfert dintre elevii de liceu din România aveau la începutul acestui anºcolar cel puþin un membru al familiei plecat în strãinãtate.În privinþa membrilor familiei plecaþi la muncã în strãinãtate la momentulaplicãrii interviului reies urmãtoarele: în proporþii aproape egale, de aproxima-tiv 30%, este mama, tata, respectiv un membru care nu e nici pãrinte ºi nicifrate; în aproximativ 20% dintre cazuri este plecat unul dintre fraþi, iar aceastãproporþie creºte odatã cu vârsta respondentului. În cazul a 14% dintre toþi ele-vii de liceu este plecat în strãinãtate unul dintre pãrinþi sau sunt plecaþi ambiipãrinþi.Studiul a scos în evidenþã cã plecarea unuia din membrii familiei la muncã înstrãinãtate a avut, în cele mai multe cazuri, un efect negativ asupra copiilor.Acest efect este evidenþiat ºi de rezultatele la învãþãturã. Nota medie a elevilorcu rude plecate are de suferit cel mai puþin în ºcolile cu performanþe scãzuteºi cel mai mult în cele cu performanþe ridicate. În acelaºi timp însã, ºcolile maibune tind sã fie mai favorabile implicãrii voluntare în asociaþii a elevilor care aurude plecate decât în cazul colegilor lor. În mod similar, nivelul de moralitatecivicã, dar ºi cel de intoleranþã tind sã fie mai ridicate în aceste ºcoli în cazulelevilor cu rude plecate decât a celorlalþi elevi. În concluzie, cercetãtorii spun cã migraþia de muncã are urmãri asupra câtor-va aspecte importante ale performanþei elevilor de liceu din România, iar aces-tea sunt adesea negative. De aceea reformele ºcolii meritã sã urmãreascã atâtreducerea deficitului de performanþã din perspectiva pieþei muncii, cât ºiînvãþarea de atitudini, deprinderi ºi norme de care depinde funcþionareademocraþiei, þinând cont de contextul resurselor ºi constrângerilor datoratemobilitãþii crescute a populaþiei.

Cifre

�� 5533%% ddiinnttrree eelleevvii ccoonnssiiddeerrãã ccãã aa ffii bbuunn cceettããþþeeaann îînnsseeaammnnãã ddooaarr ssãã rreessppeeccþþii lleeggiillee..�� 3399%% ddiinnttrree ttiinneerrii ccrreedd ccãã uunn bbuunn cceettããþþeeaann nnuu ssee ddeeffiinneeººttee pprriinn iimmpplliiccaarree ssoocciiaallãã ssaauu ppoolliittiiccãã..�� 6622%% ddiinnttrree eelleevvii rrããssppuunndd ccãã ssee ssiimmtt ddeessttuull ddee mmâânnddrrii ssaauu ffooaarrttee mmâânnddrrii,, ssãã ffiiee cceettããþþeennii aaii RRoommâânniieeii,, îînn ttiimmpp ccee 3388%%rrããssppuunndd ccãã nnuu ssee ssiimmtt pprreeaa mmâânnddrrii ssaauu ccãã nnuu ssee ssiimmtt ddeelloocc mmâânnddrrii..�� ÎÎnn ccoommppaarraaþþiiee ccuu eelleevviiii:: 8866%% ddiinnttrree aadduullþþii ddeeccllaarrãã ccãã ssee ssiimmtt ddeessttuull ddee mmâânnddrrii ssaauu ffooaarrttee mmâânnddrrii ccaa cceettããþþeennii aaii RRoommâânniieeii..LLaa vvâârrssttaa ddee ddooaarr 1188 aannii,, aapprrooaappee jjuummããttaattee ddiinnttrree rroommâânnii nnuu ssee ssiimmtt aattaaººaaþþii ddee iiddeeeeaa ddeeaa ffii rroommâânn,, cceeeeaa ccee rriiddiiccãã sseerriiooaassee sseemmnnee ddee îînnttrreebbaarree pprriivviinndd ddiissppoonniibbiilliittaatteeaa aacceessttoorraaddee aa aaccþþiioonnaa,, uulltteerriioorr,, îînn ccoonnccoorrddaannþþãã ccuu iinntteerreesseellee ccoommuunniittããþþiiii ppoolliittiiccee..�� TTrreeii ssffeerrttuurrii ddiinnttrree eelleevviiii ddiinn mmeeddiiuull rruurraall ssee ssiimmtt mmâânnddrrii ccãã ssuunntt rroommâânnii,, aacceesstt pprroocceenntt ssccaaddee llaa 6633%% îînn rrâânndduull eelleevviilloorrddiinn oorraaººeellee mmiiccii ((oorraaººee ccuu mmaaii ppuuþþiinn ddee 110000..0000 ddee llooccuuiittoorrii)) ººii llaa 5577%% îînn rrâânndduull eelleevviilloorr ddiinn uurrbbaannuull mmaarree ((oorraaººee ccuuppeessttee 11000000..000000 ddee llooccuuiittoorrii))..

Efecte ale migraþiei de muncã asupra performanþei ºcolare

Procentul elevilor din mediul rural care se declarã mândri cã sunt români

este mai mare decât al celor din mediul urban


juridic10wwwªCOALA

româneascq.ro

Principalele modificãri prevãzutede noua lege vizeazã urmãtoareleaspecte:

1. Certificatul medical carestabileºte cã o persoanã este aptã demuncã trebuie prezentat înainte deîncheierea contractului individual demuncã, nemaiputând fi acceptat ºiulterior.

2. Referitor la perioada deprobã: Pentru verificarea aptitu-dinilor salariatului, la încheierea con-tractului individual de muncã sepoate stabili o perioadã de probã decel mult 90 de zile calendaristice pen-tru funcþiile de execuþie ºi de cel mult120 de zile calendaristice pentrufuncþiile de conducere.

Pentru absolvenþii instituþiilor deînvãþãmânt superior, primele ºaseluni dupã debutul în profesie se con-siderã perioadã de stagiu. Fac excep-þie acele profesii în care stagiaturaeste reglementatã prin legi speciale.La sfârºitul perioadei de stagiu, anga-jatorul elibereazã obligatoriu adeve-rinþa care este vizatã de InspectoratulTeritorial de Muncã în a cãrui razãteritorialã de competenþã acesta îºiare sediul.

Perioada în care se pot face anga-jãri de probã succesive a mai multorpersoane pentru acelaºi post este demaximum 12 luni.

3. Referitor la întrerupereatemporarã de activitate (ºomajtehnic). În cazul reducerii tempo-rare a activitãþii, pentru motive eco-nomice, tehnologice, structurale sausimilare pe perioade care depãºesc30 zile lucrãtoare, angajatorul vaavea posibilitatea reducerii progra-mului de lucru de la 5 zile la 4 zile pesãptãmânã, cu reducerea corespun-zãtoare a salariului, pânã la reme-dierea situaþiei care a cauzat reduce-rea programului, dupã consultareaprealabilã a sindicatului reprezenta-tiv de la nivelul unitãþii sau a repre-zentanþilor salariaþilor, dupã caz.

4. Referitor la concediereacolectivã. În termen de 45 de zilecalendaristice de la data concedierii,salariatul concediat prin concedierecolectivã are dreptul de a fi reangajatcu prioritate pe postul reînfiinþat înaceeaºi activitate, fãrã examen, con-curs sau perioadã de probã.

În situaþia în care în perioadamenþionatã se reiau aceleaºi activi-tãþi, angajatorul va transmite salaria-þilor care au fost concediaþi de peposturile a cãror activitate este relua-tã în aceleaºi condiþii de competenþãprofesionalã, o comunicare scrisãprin care sunt informaþi asupra re-luãrii activitãþii.

Salariaþii au la dispoziþie un ter-men de maximum 5 zile calendaris-tice de la data comunicãrii angaja-torului, pentru a-ºi manifesta în scrisconsimþãmântul cu privire la locul demuncã oferit.

În situaþia în care salariaþii careau dreptul de a fi reangajaþi nu îºi

manifestã în scris consimþãmântul întermenul de 5 zile menþionat sau re-fuzã locul de muncã oferit, angajato-rul poate face noi încadrãri pe locu-rile de muncã rãmase vacante.

Prevederile referitoare la con-cedierea colectivã (procedura de con-cediere colectivã) nu se aplicã salari-aþilor din instituþiile publice ºiautoritãþile publice, ºi nici în cazulsalariaþilor din sectorul privat care au

contracte individuale de muncãîncheiate pe duratã determinatã, cuexcepþia cazurilor în care aceste con-cedieri au loc înainte de data expirãriiacestor contracte.

5. Referitor la demisie ºi ter-menul de preaviz în cazul aces-teia. Angajatorul este obligat sãînregistreze demisia salariatului. Re-fuzul angajatorului de a înregistrademisia dã dreptul salariatului de aface dovada acesteia prin orice mij-loace de probã. Termenul de preavizeste cel convenit de pãrþi în contrac-tul individual de muncã sau, dupãcaz, cel prevãzut în contractele colec-tive de muncã aplicabile ºi nu poate fimai mare de 20 zile lucrãtoare pen-tru salariaþii cu funcþii de execuþie,respectiv nu poate fi mai mare de 45de zile lucrãtoare pentru salariaþiicare ocupã funcþii de conducere.

6. Referitor la contractulindividual de muncã încheiat peduratã determinatã. Contractulindividual de muncã pe duratã deter-minatã nu poate fi încheiat pe operioadã mai mare de 36 de luni.

Contractul individual de muncãpe duratã determinatã, poate fi pre-lungit ºi dupã expirarea termenului

iniþial, cu acordul scris al pãrþilor,pentru perioada realizãrii unui pro-iect, program sau lucrãri, dacã esteîncheiat în urmãtoarele condiþii :

- înlocuirii unui salariat în cazulsuspendãrii contractului sãu de mun-cã, cu excepþia situaþiei în care acelsalariat participã la grevã;

- creºterii ºi/sau modificãrii tem-porare a structurii activitãþii angaja-torului;

- desfãºurãrii unor activitãþi cucaracter sezonier;

- în situaþia în care este încheiatîn temeiul unor dispoziþii legaleemise cu scopul de a favoriza tempo-rar anumite categorii de persoanefãrã loc de muncã;

- angajãrii unei persoane care, întermen de 5 ani de la data angajãrii,îndeplineºte condiþiile de pensionarepentru limita de vârstã;

- ocupãrii unei funcþii eligibile încadrul organizaþiilor sindicale, patro-nale sau al organizaþiilor neguverna-mentale, pe perioada mandatului;

- angajãrii pensionarilor care, încondiþiile legii, pot cumula pensia cusalariul;

- în alte cazuri prevãzute expresde legi speciale ori pentru desfãºura-rea unor lucrãri, proiecte sau pro-grame.

Între aceleaºi pãrþi se pot încheiasuccesiv cel mult 3 contracte indivi-duale de muncã pe duratã determi-natã.

Contractele individuale de mun-cã pe duratã determinatã, încheiateîn termen de 3 luni de la încetareaunui contract de muncã pe duratãdeterminatã sunt considerate con-

tracte succesive ºi nu pot avea oduratã mai mare de 12 luni fiecare.

7. Referitor la durata maxi-mã legalã a timpului de muncã.

Durata timpului de muncã, ceinclude ºi orele suplimentare, prinexcepþie, poate fi prelungitã peste 48de ore pe sãptãmânã, cu condiþia camedia orelor de muncã, calculatã peo perioadã de referinþã de 4 luni ca-lendaristice, sã nu depãºeascã 48 deore pe sãptãmânã.

Pentru anumite activitãþi sauprofesii stabilite prin contractulcolectiv de muncã aplicabil, se potnegocia, prin contractul colectiv demuncã respectiv, perioade de refe-rinþã mai mari de 4 luni, dar care sãnu depãºeascã 6 luni.

Sub rezerva respectãrii regle-mentãrilor privind protecþia sãnãtãþiiºi securitãþii în muncã a salariaþilor,din motive obiective, tehnice sau pri-vind organizarea muncii contractelecolective de muncã pot prevedea de-rogãri de la durata perioadei de refe-rinþã prevãzutã mai sus, dar pentruperioade de referinþã care în niciuncaz sã nu depãºeascã 12 luni.

La stabilirea perioadelor de refe-rinþã de mai sus nu se iau în calculdurata concediului de odihnã anualºi situaþiile de suspendare a contrac-tului individual de muncã.

Prevederile menþionate mai susnu se aplicã tinerilor care nu auîmplinit vârsta de 18 ani.

8. Referitor la compensareamuncii suplimentare. Munca su-plimentarã se compenseazã prin orelibere plãtite în urmãtoarele 60 dezile calendaristice dupã efectuareaacesteia.

În perioadele de reducere a acti-vitãþii, angajatorul are posibilitateade a acorda zile libere plãtite din carepot fi compensate orele suplimentarece vor fi prestate în urmãtoarele 12luni.

9. Referitor la recompensa-rea muncii de noapte. Salariaþiide noapte beneficiazã:

- fie de program de lucru redus cuo orã faþã de durata normalã a zilei demuncã, pentru zilele în care efectuea-zã cel puþin 3 ore de muncã de noap-te, fãrã ca aceasta sã ducã la scãdereasalariului de bazã;

- fie de un spor pentru muncaprestatã în timpul nopþii de 25% dinsalariul de bazã, dacã timpul astfellucrat reprezintã cel puþin 3 ore denoapte din timpul normal de lucru.

10. Referitor la programa-rea concediului de odihnã. În ca-zul în care programarea concediilorse face fracþionat, angajatorul esteobligat sã stabileascã programareaastfel încât fiecare salariat sã efectu-eze într-un an calendaristic cel puþin10 zile lucrãtoare de concediu neîn-trerupt.

11. Referitor la rãspundereapatrimonialã a salariaþilor. Însituaþia în care angajatorul constatã

cã salariatul sãu a provocat o pagubãdin vina ºi în legãturã cu munca sa,va putea solicita salariatului, printr-onotã de constatare ºi evaluare apagubei, recuperarea contravaloriiacesteia prin acordul pãrþilor, într-untermen care nu poate fi mai mic de30 de zile de la data comunicãrii.Contravaloarea pagubei recuperateprin acordul pãrþilor nu poate fi maimare decât echivalentul a cinci salariiminime brute pe economie.

12. Referitor la sancþiunicontravenþionale

- Primirea la muncã a pânã la 5persoane fãrã încheierea unui con-tract individual de muncã, în formãscrisã, anterior începerii activitãþii, sesancþioneazã cu amendã de la 10.000lei la 20.000 lei pentru fiecare per-soanã identificatã;

- Prestarea muncii de cãtre o per-soanã fãrã încheierea unui contractindividual de muncã, se sancþioneazãcu amendã de la 500 la 1.000 de lei;

- Încãlcarea de cãtre angajator aobligaþiei referitoare la angajareaunei persoane fãrã certificat medicalºi a celei referitoare la þinerea evi-denþei orelor de muncã prestate decãtre salariaþi, se sancþioneazã cuamendã de la 1.500 la 3.000 lei.

- Nerespectarea prevederilorlegale privind înregistrarea de cãtreangajator a demisiei, se sancþioneazãcu amendã de la 1.500 lei la 3.000 lei;

- Încãlcarea de cãtre agentul demuncã temporarã a obligaþiei de a nupercepe taxe salariaþilor temporari înschimbul demersurilor în vederearecrutãrii acestora de cãtre utilizatorsau pentru încheierea unui contractde muncã temporarã, se sancþionea-zã cu amendã de la 5.000 la 10.000lei, pentru fiecare persoanã identifi-catã, fãrã a depãºi valoarea cumulatãde 100.000 de lei;

- Încãlcarea prevederilor referi-toare la obligaþia angajatorului de aînmâna salariatului un exemplar alcontractului individual de muncã, sesancþioneazã cu amendã de la 1.500la 2.000 lei.

13. Referitor la infracþiuni- Constituie infracþiune ºi se

pedepseºte cu închisoare de la 6 lunila 1 an sau cu amendã penalã faptapersoanei, care în mod repetat sta-bileºte pentru salariaþii încadraþi înbaza contractului individual demuncã salarii sub nivelul salariuluiminim brut pe þarã garantat în platã,prevãzut de lege.

- Cu pedeapsa prevãzutã mai susse sancþioneazã ºi infracþiunea con-stând în refuzul repetat al unei per-soane, de a permite, potrivit legii,accesul inspectorilor de muncã înoricare dintre spaþiile unitãþii sau dea pune la dispoziþia acestora docu-mentele solicitate, potrivit legii.

- Constituie infracþiune ºi sesancþioneazã cu închisoare de la 1 la 2ani sau cu amendã penalã primirea lamuncã a mai mult de 5 persoane,

Preºedintele României a promulgatLegea pentru modificarea ºi completarea

Legii nr. 53/2003 – Codul muncii

wwwªCOALA

româneascq.ro juridic 11

apr i l ie 201 1

CURIER LEGISLATIV

�� 11.. HHOOTTÃÃRRÂÂRREE nnrr.. 225577 ddiinn 2200 mmaarrttiiee 22001111 ppeennttrruu aapprroobbaarreeaa NNoorrmmeelloorr ddeeaapplliiccaarree aa pprreevveeddeerriilloorr LLeeggiiii nnrr.. 226633//22001100 pprriivviinndd ssiisstteemmuull uunniittaarr ddee ppeennssiiii ppuubblliicceeEEmmiitteenntt:: GGuuvveerrnnuull PPuubblliiccaatt îînn:: MMoonniittoorruull OOffiicciiaall nnrr.. 221144 ddiinn 2288 mmaarrttiiee 22001111DDaattaa iinnttrrããrriiii îînn vviiggooaarree:: 2288 MMaarrttiiee 22001111

�� 22.. IINNSSTTRRUUCCÞÞIIUUNNII nnrr.. 44 ddiinn 2222 mmaarrttiiee 22001111 pprriivviinndd ffiinnaannþþaarreeaa cchheellttuuiieelliilloorrppeennttrruu eexxaammiinnaarreeaa mmeeddiiccaallãã oobblliiggaattoorriiee ppeerriiooddiiccãã aa ssaallaarriiaaþþiilloorr ddiinnîînnvvããþþããmmâânnttuull pprreeuunniivveerrssiittaarr ddee ssttaatt,, ccuu eexxcceeppþþiiaa cceelleeii ccaarree,, ppoottrriivviitt lleeggiiii,, sseeeeffeeccttuueeaazzãã ggrraattuuiittEEmmiitteenntt:: MMiinniisstteerruull EEdduuccaaþþiieeii,, CCeerrcceettããrriiii,, TTiinneerreettuulluuii ººii SSppoorrttuulluuii PPuubblliiccaatt îînn:: MMoonniittoorruull OOffiicciiaall nnrr.. 221199 ddiinn 3300 mmaarrttiiee 22001111DDaattaa iinnttrrããrriiii îînn vviiggooaarree:: 3300 MMaarrttiiee 22001111

�� 33.. HHOOTTÃÃRRÂÂRREE nnrr.. 228866 ddiinn 2233 mmaarrttiiee 22001111 ppeennttrruu aapprroobbaarreeaa RReegguu--llaammeennttuulluuii--ccaaddrruu pprriivviinndd ssttaabbiilliirreeaa pprriinncciippiiiilloorr ggeenneerraallee ddee ooccuuppaarree aa uunnuuiippoosstt vvaaccaanntt ssaauu tteemmppoorraarr vvaaccaanntt ccoorreessppuunnzzããttoorr ffuunnccþþiiiilloorr ccoonnttrraaccttuuaallee ººii aaccrriitteerriiiilloorr ddee pprroommoovvaarree îînn ggrraaddee ssaauu ttrreeppttee pprrooffeessiioonnaallee iimmeeddiiaatt ssuuppeerriiooaarreeaa ppeerrssoonnaalluulluuii ccoonnttrraaccttuuaall ddiinn sseeccttoorruull bbuuggeettaarr ppllããttiitt ddiinn ffoonndduurrii ppuubblliicceeEEmmiitteenntt:: GGuuvveerrnnuull PPuubblliiccaatt îînn:: MMoonniittoorruull OOffiicciiaall nnrr.. 222211 ddiinn 3311 mmaarrttiiee 22001111 DDaattaa iinnttrrããrriiii îînn vviiggooaarree:: 3311 MMaarrttiiee 22001111

�� 44.. LLEEGGEE nnrr.. 4400 ddiinn 3311 mmaarrttiiee 22001111 ppeennttrruu mmooddiiffiiccaarreeaa ººii ccoommpplleettaarreeaa LLeeggiiiinnrr.. 5533//22000033 -- CCoodduull mmuunncciiiiEEmmiitteenntt:: PPaarrllaammeennttuull PPuubblliiccaatt îînn:: MMoonniittoorruull OOffiicciiaall nnrr.. 222255 ddiinn 3311 mmaarrttiiee 22001111 DDaattaa iinnttrrããrriiii iinn vviiggooaarree:: 3300 AApprriilliiee 22001111

�� 55.. DDEECCRREETT nnrr.. 441100 ddiinn 3311 mmaarrttiiee 22001111 ppeennttrruu pprroommuullggaarreeaa LLeeggiiii pprriivviinnddaapprroobbaarreeaa pprroommuullggããrriiii LLeeggiiii ppeennttrruu mmooddiiffiiccaarreeaa ººii ccoommpplleettaarreeaa LLeeggiiii nnrr..5533//22000033 -- CCoodduull mmuunncciiiiEEmmiitteenntt:: PPrreeººeeddiinntteellee RRoommâânniieeii PPuubblliiccaatt îînn:: MMoonniittoorruull OOffiicciiaall nnrr.. 222255 ddiinn 3311 mmaarrttiiee 22001111 DDaattaa iinnttrraarriiii îînn vviiggooaarree:: 3311 MMaarrttiiee 22001111

�� 66.. OORRDDIINN nnrr.. 33..889900 ddiinn 1100 mmaarrttiiee 22001111 pprriivviinndd aapprroobbaarreeaa NNoorrmmeelloorrmmeettooddoollooggiiccee ddee aapplliiccaarree aa LLeeggiiii nnrr.. 223355//22001100 ppeennttrruu aaccoorrddaarreeaa bbuurrsseelloorrddee mmeerriitt oolliimmppiicc iinntteerrnnaaþþiioonnaall eelleevviilloorr pprreemmiiaaþþii llaa oolliimmppiiaaddeellee ººccoollaarree iinntteerr--nnaaþþiioonnaalleeEEmmiitteenntt:: MMiinniisstteerruull EEdduuccaaþþiieeii,, CCeerrcceettããrriiii,, TTiinneerreettuulluuii ººii SSppoorrttuulluuii PPuubblliiccaatt îînn:: MMoonniittoorruull OOffiicciiaall nnrr.. 222255 ddiinn 3311 mmaarrttiiee 22001111 DDaattaa iinnttrrããrriiii îînn vviiggooaarree:: 3311 MMaarrttiiee 22001111

indiferent de cetãþenia acestora, fãrãîncheierea unui contract individualde muncã.

- Cu pedeapsa închisorii de la 1 la2 ani sau cu amendã penalã se sanc-þioneazã primirea la muncã a uneipersoane, aflatã în situaþie de ºedereilegalã în România, cunoscând cãaceasta este victimã a traficului depersoane.

Pe partea dialogului social seanunþã apariþia unui Cod de DialogSocial, în cursul anului 2011. Mareamodificare aºteptatã de la acest Codde Dialog Social este înãsprirea con-diþiilor pe care sindicatele ºi patrona-tele trebuie sã le îndeplineascã pen-tru a fi reprezentative. O modificaredoritã de angajatori ar fi eliminareacontractului colectiv la nivel naþionalºi aplicarea contractelor colective lanivel de ramurã doar la societãþilemembre ale federaþiilor patronalecare negociazã acele contracte.

Între timp, prin noul Cod alMuncii, Guvernul a limitat duratacontractelor colective de la toate ni-velurile, care se vor încheia dupã in-trarea în vigoare a modificãrilor le-gislative. Astfel, acestea nu pot sãdepãºeascã 31 decembrie 2011, ur-mând cã, dupã aceastã datã, duratacontractelor colective sã fie stabilitãde noul Cod de Dialog Social. Examinarea medicalã obligatorieperiodicã a salariaþilor din învãþã-mântul preuniversitar de stat

În temeiul art. 105 alin. (2) lit.(g), art. 234 alin. (1) din Legea edu-caþiei naþionale nr. 1/2011, ministrulEducaþiei, Cercetarii, Tineretului ºi

Sportului a emis instrucþiuni privindfinanþarea cheltuielilor pentru exa-minarea medicalã obligatorie perio-dicã a salariaþilor din învãþãmântulpreuniversitar de stat, cu excepþiacelei care, potrivit legii, se efectueazãgratuit.

Art. 1 prevede: „Încadrarea ºimenþinerea într-o funcþie didacticãsau didacticã auxiliarã, precum ºiîntr-o funcþie de conducere, de în-drumare ºi control sunt condiþionatede prezentarea unui certificat me-dical, eliberat pe un formular specificelaborat de Ministerul Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului,împreunã cu Ministerul Sãnãtãþii.

Potrivit art. 2 „Finanþarea cheltu-ielilor pentru examinarea medicalãobligatorie periodicã a salariaþilordin învãþãmântul preuniversitar destat, cu excepþia celei care, potrivitlegii, se efectueazã gratuit, se asigurãdin bugetele locale ale unitãþiloradministrativ-teritoriale, respectivale consiliilor judeþene ºi ale sec-toarelor municipiului Bucureºti decare aparþin unitãþile de învãþãmântpreuniversitar de stat.“

Conducerea unitãþii de învãþã-mânt preuniversitar de stat are obli-gaþia sã îºi fundamenteze cheltuielilecu aceastã destinaþie în bugetul pro-priu, în conformitate cu art. 3.

Bugetele elaborate de unitãþile deînvãþãmânt preuniversitar de stat seprezintã spre aprobare autoritãþiiadministraþiei publice locale, respec-tiv consiliilor judeþene ºi ale sectoa-relor municipiului Bucureºti.

�� AA LL II NN AA DD II ÞÞ

Peste 10.000 de protestatari i-au huiduit în PiaþaConstituþiei, între discursurile liderilor sindicali, peguvernanþi ºi pe preºedintele Bãsescu, cerându-le sãplece ºi scandând împotriva „codului sclaviei“, aºacum opoziþia ºi sindicatele au botezat noul Cod almuncii.

Confederaþiile sindicale au încercat sã se reinven-teze, aducând la miting, pentru prima oarã, lideri desindicat europeni, care sã le spunã oamenilor cã ausprijin ºi în afarã ºi cã guvernul lor greºeºte cu actualulCod al muncii. Europenii le-au vorbit românilor dinPiaþa Constituþiei despre unitate ºi solidaritate,dându-le exemple de proteste din þãri europene. I-auºi încurajat, spunându-le chiar cã, în astfel de momen-te, toþi europenii sunt români.

Liderii sindicali au ajuns pânã acolo încât au încu-rajat oamenii sã plece din þarã ºi sã-ºi caute loc demuncã în altã parte, în cazul în care modificãrile laCodul Muncii vor intra în vigoare. Mai mult, niciunuldintre vorbitorii de la tribunã nu pãrea sã mai creadãîn ideea cã moþiunea va trece ºi cã Guvernul Boc vapica, odatã cu recent asumatul Cod al muncii, toateefectele ulterioare fiind deja puse pe umerii parlamen-tarilor „cumpãraþi“, care „asistã ca niºte momâi înParlament“ ºi „fac acelaºi joc de pânã acum“.

Trebuie spus cã Guvernul a reuºit sã îºi asume rãs-punderea pe Codul Muncii, moþiunea de cenzurã aopoziþiei neobþinând numãrul de voturi necesar pentrua fi aprobatã. În plus, în perioada imediat urmãtoare,Executivul vrea sã-ºi asume rãspunderea ºi pe Codulde Dialog Social ºi pe o nouã lege de salarizare în sis-temul de învãþãmânt, care va plafona salariile astfelîncât majorãrile obþinute în instanþã sã nu se aplice.

Peste 1100..000000 ddee ssiinnddiiccaalliiººttiiau scandat


eveniment12


wwwªCOALA

româneascq.ro

Structura anului ºcolar ºi progra-mele naþionale privind consumul dealimente în ºcoli au fost principaleleteme de dezbatere la întâlnirea orga-nizatã pe 30 martie 2011 la Parla-ment. Printre invitaþii la dezbatereapublicã s-au numãrat inspectorii ge-nerali sau generali adjuncþi din toatejudeþele þãrii ºi Muncipiul Bucureºti,directori de ºcoli, reprezentanþi ai Fe-deraþiei Asociaþiilor Pãrinþilor, preºe-dintele Consiliului Naþional al ele-vilor, reprezentanþi ai InstitutuluiNaþional de sãnãtate publicã, APIA,parlamentari PDL din Comisia pen-tru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºisport a Camerei Deputaþilor, dar ºidin alte comisii, câte un deputatUDMR ºi PNL, ministrul Educaþieidomnul Daniel Funeriu, prezent doarîn prima parte a întâlnirii, secretarulde stat MECTS, d-na Oana Badea.

Federaþiile sindicale au fost re-prezentate de cãtre Florin Dobrescu,Vicepreºedinte FEN, responsabilpentru relaþia cu Parlamentul ºi Si-mion Hãncescu, Preºedinte FSLI.

D-na deputat Doiniþa Chircu aprezentat documentarul privindstructura anului ºcolar în statele UE.D-l deputat Marius Göndör a fãcutprezentarea programelor privind în-curajarea consumului de fructe înºcoli ºi a celor prin care se acordãhranã ºcolarilor în statele UE.

Ministrul Educaþiei a prezentatparticipanþilor intenþia MECTS de alucra la o nouã structurã a anuluiºcolar pentru 2012-2013, în funcþie ºide concluziile dezbaterii publice. Înce priveºte hrana elevilor, a explicatcã în Finlanda s-a reuºit acordareaunei mese calde pe zi, în valoare de 1euro elevilor defavorizaþi, eliminândastfel abandonul ºcolar. În România,bursa „Bani de liceu“ se acordã pentru 125.000 elevi. Aproximativ400.000 de elevi din învãþãmântulpreuniversitar provin din familii cuvenituri foarte mici, care trebuie aju-taþi. „Posibile direcþii de acþiune: sãredefinim beneficiarii, doar copiiisãraci ºi nu toþi copiii; sã redefinimprestaþia, adicã o masã caldã, fructe,sau corn ºi lapte; sã regândim presta-torii: consiliile judeþene, comunitatealocalã sau ºcoala. În prezent, progra-mul „Cornul ºi laptele ” costa cca. 100milioane euro anual. O masã caldãdoar pentru copiii defavorizaþi ar pu-tea costa cca. 72 milioane euro”, aspus ministrul Educaþiei.

Au vorbit apoi deputaþii CezarPreda, Sulfina Barbu, Adriana Sãfto-iu (PNL), Gheorghe Tinel, MariusSpânu, în calitate de pãrinþi, dar ºi dereprezentanþi ai legislativului, intere-sat de gãsirea unor soluþii mai bunepentru învãþãmântul românesc.

Directorul Institutului Naþionalde sãnãtate publicã ºi reprezentantulCentrului naþional pentru diabet ºiboli de nutriþie au evidenþiat necesi-tatea accentuãrii laturii educative aprogramelor pentru o alimentaþie sã-nãtoasã, în rândul copiilor ºi adoles-cenþilor. Reprezentanta APIA a expli-

cat modul de implementare, înce-pând cu 2009, a programelor de sti-mulare a consumului de fructe susþi-nute cu fonduri europene (75%). In-spectorul general din judeþul Galaþi,unde pentru programul „Cornul ºilaptele” se cheltuie în prezent 3,5 mi-lioane de euro ºi directorul LiceuluiPedagogic Arad au prezentat conclu-ziile unor anchete, în rândul pãrin-þilor, privind acest program, apreciatîn parte de cãtre aceºtia. Mai alespãrinþii elevilor din ciclul primar ºi înspecial cei din mediul rural s-au pro-nunþat în favoarea aplicãrii acestuia.Inspectorul general din judeþul Ca-

raº-Severin a relevat cã este contrain-dicat sã servim elevilor zilnic acelaºitip de hranã, iar cele 4 sãptãmâni deºcoalã dupã vacanþa de iarnã, pânã lasfârºitul semestrului I nu îºi au ros-tul. Unii dintre vorbitori au apreciatcã se face totuºi multã risipã în deru-larea programului „Cornul ºi laptele”,care din multe puncte de vedere estedepãºit.

D-na Mihaela Gunã, preºedinteleFederaþiei Asociaþiilor Pãrinþilor dinRomânia, a evidenþiat nevoia ca ges-tiunea programelor alimentare sã sefacã la nivelul ºcolii, cu respectareacondiþiilor de siguranþã. Se pot pre-lungi vacanþele de iarnã ºi de primã-varã cu câte o sãptãmânã. Totuºi,

dupã 15 iunie cãldura este prea marepentru a mai desfãºura cursuri, iar înprima parte a lunii septembrie maieste perioada de concedii, iar pãrinþiisolicitã pãstrarea vacanþei, întrucâtpot încã beneficia de programe cuconcedii în extrasezon, mai ieftine.Alexandru Muntean, preºedinteleConsiliului Naþional al elevilor, aprezentat rezoluþia prin care se pro-pune ca debutul anului ºcolar sã fie la1 septembrie. Cele douã sãptãmânide vacanþã sã fie repartizate supli-mentar, de Crãciun ºi de Paºti. Agre-eazã continuarea programelor ali-mentare în ºcoli, dar insistã pentru

revigorarea orelor de educaþie fizicãºi practicarea sportului, pentru o dez-voltare sãnãtoasã a elevilor.

Simion Hãncescu, preºedinte alFSLI, a propus revenirea la trimestreºcolare, debutul anului ºcolar la 1septembrie ºi încheierea la 15 iunie,mãrirea vacanþei de iarnã, acordareaunei mese calde elevilor ºi modifi-carea structurii anului ºcolar înce-pând cu 1.09.2011.

Florin Dobrescu, vicepreºedinteFEN, a subliniat cã existã un segmentimportant de elevi, în grupurile ºco-lare ºi colegiile tehnice, care desfã-ºoarã activitãþi specifice, având celpuþin trei sãptãmâni în plus de prac-ticã comasatã, vara, faþã de ceilalþi

colegi. Mandatul încredinþat de FENpentru dezbaterea din Parlamentvizeazã: modificarea structurii anuluiºcolar, numai dacã existã argumentetemeinice în acest sens ºi nu numaide dragul alinierii la condiþiile dincelelalte state europene. Dacã existãmotive, se poate decide chiar reveni-rea la trimestrele ºcolare. Este deacceptat debutul anului ºcolar la 1septembrie, mãrirea vacanþei de iar-nã ºi de primãvarã cu câte o sãp-tãmânã. Grupul de lucru care va ficonstituit pentru a fundamenta pro-punerilor pentru o nouã structurã aanului ºcolar trebuie sã fie alcãtuit nunumai din experþii Institutului deºtiinþe ale educaþiei, ci ºi din repre-zentanþii celorlalte segmente intere-sate. Noua structurã a anului ºcolartrebuie sã fie corelatã cu modificãrilecurriculum-ului ºi noile planuri deînvãþãmânt. Ar fi de preferat ca actu-alul program de alimentaþie în ºcolisã fie înlocuit cu o masã caldã, acor-datã numai elevilor proveniþi din fa-milii defavorizate. Se impune revigo-rarea activitãþii în cantinele ºcolareunde pot fi arondaþi ºi elevii din ºco-lile vecine pentru a servi masa caldã.De asemenea, reprezentantul FEN asolicitat MECTS sã acþioneze astfel cafondurile pentru decontarea naveteielevilor sã ajungã la timp, deoarece laora actualã se înregistreazã întârzieride pânã la 3 luni. În condiþiile actualeeconomice ºi sociale specifice Româ-niei se impune ca statul sã contribuiemai substanþial, pe baza prevederilorLegii Educaþiei Naþionale, la acor-darea ajutoarelor pentru elevii prove-niþi din mediul rural sau urban, aicãror familii, tot mai numeroase,sunt defavorizate. Nevoia de a le asi-gura ºanse egale impune gãsirea ur-gentã a unor soluþii pentru ca aceºtielevi sã poatã termina studiile ºi sãdobândeascã o calificare pentru a seputea integra pe piaþa muncii. Înacest sens deputaþii, toþi parlamen-tarii, MECTS, MF, Guvernul trebuiesã se implice mai mult. În acest con-text se poate gândi un program dereabilitare a internatelor ºcolare exis-

tente, cu bani mai puþini decât sume-le alocate cu 4-5 ani în urmã pentrucelebrele campusuri ºcolare. Este cu-noscut cã existã multe situaþii în careconstrucþia acestora a fost sistatã îndiferite stadii de execuþie, nemaiexis-tând fondurile necesare. Acum acesteconstrucþii se deterioreazã, nefiindconservate corespunzãtor. Este nevo-ie ca elevii, în special cei de la liceusau ºcoala profesionalã sã poatãlocui, cu sprijinul statului, în inter-natele ºcolare, pe parcursul sãp-tãmânii, pentru a-ºi finaliza studiile.Frecvenþa slabã a elevilor din grupuridefavorizate duce la abandon ºcolar,la diminuarea efectivelor la clasã, iarfinanþarea pe elev conduce la coma-sarea ºcolilor ºi disponibilizarea ca-drelor didactice. Întrucât în Art. 361(f) din LEN se prevede cã introdu-cerea costului standard pe elev seaplicã numai din anul 2012. Este fi-resc sã ne întrebãm de ce se opereazãîn continuare cu aceastã metodã?Realitate demonstreazã cã trebuie sãne aºteptãm la noi comasãri de clase,ºcoli ºi disponibilizãri în învãþãmânt.

Aceste probleme sensibile, ridi-cate de reprezentantul FEN au creatrumoare în salã, deranjând vizibil peunii dintre participanþi. În momentulîn care a fost prezentatã ultima pro-blemã, privind necesitatea promo-vãrii unei OUG care sã permitã,într-un interval limitat de timp, pen-sionarea, cu 3 ani mai devreme, a ca-drelor didactice care îndeplinesc înacest an ºcolar condiþiile prevãzutede Legea Nr. 128 Statutul personalu-lui didactic ºi care doresc acest lucru,deputatul Marius Göndör a propusvicepreºedintelui FEN sã abordezeaceste probleme, dupã încheierealucrãrilor, doar cu deputaþii prezenþila întâlnire. Din pãcate la final, pro-blema a fost discutatã doar cu doam-nele Doiniþa Chircu ºi Anna Farkasdin Comisia pentru învãþãmânt,ºtiinþã, tineret ºi sport a Camerei De-putaþilor ºi cu Oana Badea, secretarde stat la MECTS. Se impune sãînaintãm o propunere scrisã în acestsens, corespunzãtor fundamentatã.

Reprezentata MECTS, d-na OanaBadea a relevat cã ministerul va faceo propunere în viitorul apropiat, pen-tru o nouã structurã a anului ºcolar ºiva þine cont de cele discutate la întâl-nire.

Având în vedere complexitateaproblemelor cu care sistemul nostrude învãþãmânt se confruntã, meritã afi apreciatã iniþiativa parlamentarilordin Comisia pentru educaþie dinCamera Deputaþilor, care au organi-zat aceastã dezbatere. Este de aºtep-tat sã ne fie oferit în curând prilejulde a aborda ºi alte probleme în acestcadru. Urmãrim cu interes efecteledezbaterilor, ale propunerilor fãcuteºi argumentelor aduse în practicanoastrã de zi cu zi.

�� FF LL OO RR II NN DD OO BB RR EE SS CC UU

VV II CC EE PP RR EE ºº EE DD II NN TT EE FFEENN,, RR EE SS PP OO NN SS AA BB II LL PP EE NN TT RR UU RR EE LL AA ÞÞ II AA

CC UU PP AA RR LL AA MM EE NN TT UU LL

ªcoala româneascã, în atenþia Parlamentarilor

actualitate 13

apr i l ie 201 1

wwwªCOALA

româneascq.ro

Cea de a IX-a ediþie a Memorialului „Gheor-ghe Voicu” a constituit pentru luptãtorii C.S.S.-C.T.T. Braºov un bun prilej pentru a-ºi cinstimentorul, prin rezultatele obþinute, într-o com-petiþie de un bun nivel tehnic, cu colegii din alte12 echipe sportive. Organizatã de CSS CTTBraºov, Colegiul Tehnic de Transporturi, Fede-raþia Românã de Lupte, Direcþia Judeþeanãpentru Tineret ºi Sport, actuala ediþie a turneluide lupte greco-romane a reunit, în perioada 18-19 februarie 2011 la Braºov, 75 de sportivi legi-timaþi la cluburile din Satu Mare, Piteºti, Câm-pulung Muscel, Râmnicu Vîlcea, Gloria Arad,Sfinx Buºteni, C.S.S. Transporturi Braºov, Lu-goj ºi Timiºoara.

Gheorghe Voicu s-a nãscut la 26 februarie1936 în Comuna Sãcuieni, Judeþul Dâmboviþa,într-o familie cu 6 fraþi. La 12 ani a venit la Bra-ºov unde a urmat cursurile ªcolii profesionalede pe lângã Uzina de Autocamioane, calificân-du-se în meseria de tâmplar-modelor. Aici afost selecþionat în cadrul clubului sportiv, secþiade lupte greco-romane, unde l-a avut ca mentorpe antrenorul emerit Ion Mureºan. Ca luptãtor,Gheorghe Voicu a obþinut rezultate de mareperformanþã, iar ca antrenor a pregãtit cu multãpricepere ºi dãruire, generaþii de campioni, laClubul Sportiv ªcolar de pe lângã Grupul ªcolarde Transporturi CFR, în prezent ColegiulTehnic de Transporturi Braºov. Bogdan Adrian,Cozma Ianosz, Rãdulescu Constantin, Tohã-neanu Eugen, Dan Constantin, Boriceanu Ion,Grasu Constantin, Bojian Dumitru, DogaruFlorin, Sãvulescu George, Popescu Mihai, Can-temir Emil, Baltag Gheorghe, Milinceanu Viorelsunt numai câþiva dintre aceºtia. Construcþiasãlii de lupte a fost demaratã cu mulþi ani înurmã, la iniþiativa ºi cu contribuþia sa decisivã.O boalã necruþãtoare l-a rãpus prea devreme,pe antrenorul Gheorghe Voicu, în anul 1985.Munca sa a fost însã continuatã de mai tineriisãi colegi, antrenorul emerit Valentin Bârjac,Viorel Milinceanu, absolvent al Liceului deTransporturi CFR Braºov, Horaþiu Albu ºi alþii.În prezent, în sala de lupte se antreneazã spor-tivii braºoveni, dar se organizeazã cantonamen-te ºi competiþii de nivel naþional, cu oaspeþi dinalte judeþe, care beneficiazã, la Colegiul Tehnicde Transporturi, de condiþii foarte bune pentrupracticarea acestui sport, dar ºi de cazare ºimasã. De mai mulþi ani, CSS CTT Braºov ocupãun loc de frunte în ierarhia luptelor greco-romane. ªi-a extins baza de selecþie, activitateade pregãtire cu grupe de copii ºi în comuneledin apropiere, Hãrman ºi Teliu, unde se bucurã

de un sprijin deosebit din partea autoritãþilorlocale.

Antrenorul emerit Ion Mureºan a apreciatpregãtirea tehnicã bunã a sportivilor, la acestnivel, faptul cã, în ciuda condiþiilor dificile pecare le parcurgem, la actuala ediþie a turneuluis-a înregistrat un numãr mare de participanþi,deºi nu este o competiþie oficialã. Organizareafoarte bunã, cãldura cu care au fost întâmpinaþioaspeþii, baza materialã de excepþie, cupele ºimedaliile frumoase decernate ca premii au fostremarcate ºi de cãtre antrenorii, arbitrii, precumºi de sportivii prezenþi la acest concurs.

Locul I, în clasamentul pe echipe a fost ocu-pat de CSS CTT Braºov, urmat de CSS SatuMare ºi de CSS Rîmnicu Vâlcea. Pe podium auurcat 39 de sportivi fruntaºi. Iatã clasamentulindividual.

*Nivelul bun de pregãtire al sportivilor bra-

ºoveni, antrenaþi de Viorel Milinceanu ºi Va-lentin Bârjac, antrenor emerit, a fost confirmatºi prin rezultatele obþinute într-o competiþie ofi-cialã ºi anume Campionatul Naþional pe echipela lupte greco-romane, Liga cadeþi, Etapa I-a,desfãºuratã la Slatina, în perioada 4-5 martie2011. Echipa CSS – CTT Braºov a ocupat locul Icu 82 de puncte, urmatã de LAS Slatina cu 65puncte ºi CS Satu Mare cu 53 de puncte. Pelocul IV, cu câte 41 de puncte s-au clasatechipele de la CSS Nr. 3 „Steaua“ Bucureºti ºiCSS Rîmnicu Vâlcea.

Sportivii Clubului Sportiv ªcolar – ColegiulTehnic de Transporturi Braºov au obþinuturmãtoarele rezultate:

Adresãm felicitãri sportivilor ºi tehnicie-nilor pentru aceste rezultate ºi le dorim succesîn continuare.

Departamentul pentru Învãþãmântul deTransporturi al Federaþiei Educaþiei Naþio-nale a sprijinit permanent nu numai organi-zarea competiþiilor, dar ºi activitatea clubuluisportiv ºcolar. Apreciem cã activitatea de se-lecþie ºi pregãtire desfãºuratã la acest nivel, încluburile sportive ºcolare, meritã mai mul-tã atenþie din partea tuturor factorilor carepot acorda sprijin, indiferent de disciplinasportivã practicatã. Avantajul constã în aceeacã vom creºte baza de selecþie pentru viitoriisportivi de mare performanþã ºi vom oferi câtmai multor tineri alternativa unei vieþi sãnã-toase. Fãrã îndoialã cã tinereþea fãrã bã-trâneþe a sportului românesc îºi are izvorulaici.

�� PP RR OO FF .. FF LL OO RR II NN DD OO BB RR EE SS CC UU ,,VV II CC EE PP RR EE ºº EE DD II NN TT EE FF..EE..NN..

Tinereþe fãrã bãtrâneþe pentru sportul românesc

Memorialul „Gheorghe Voicu“ la lupte greco-romaneEdiþia a IX-a – Braºov 18 -19 februarie 2011

Categoria 32 kg - CopiiLOC I – LOBONÞ SABIN - CS SATU-MARELOC II - SÃVEANU DANIEL - CS SATU-MARELOC III - BÃLÃCEANU COSTEL - CSS TRANSP.

BRAªOVLOC III - DANGA CÃTÃLIN - CS SATU-MARE

Categoria 35 kg - CopiiLOC I – LUPªA DENIS - CSS LUGOJLOC II - IONICA ALIN - CSS LUGOJLOC III - BRUMARU GABOR - CSS TRANSP.

BRAªOVLOC III - SÃVULESCU IONUÞ - CSS LUGOJ

Categoria 38 kg - CopiiLOC I – SPOREA MARIUS - CSS TRANSP.

BRAªOVLOC II - ERDEI IOSIF - CS SATU-MARELOC III - MÃRGEAN GEORGE - CSS TRANSP.

BRAªOVLOC III - CORODAN CRISTIAN - CS S 2

BAIA-MARE

Categoria 59 kg - CopiiLOC I – TIBA BOGDAN - CSS TRANSP. BRAªOVLOC II - CELAU DENIS -CSS LUGOJ LOC III - DINCULEASA OVIDIU - CSM PITEªTILOC III - LAPUSTE OVIDIU - CS SATU-MARE

Categoria 85 kg - CopiiLOC I – SCUTELNICU ALIN - CSS GLORIA ARADLOC II - MOROZ PATRIC - CS SATU-MARELOC III - MARSAVELA VIRGIL - CSS TRANSP.

BRAªOVLOC III - ZGRIBA ALEXANDRU - CSS LUGOJ

Categoria 50 kg CADETILOC I – LÃZÃROIU EDI -CSS RÂMNICU

VÂLCEALOC II - AVORNICESEI GABOR - CSS TRANSP.

BRAªOVLOC III - PEK SANDOR - CS SATU-MARELOC III - MANDICA ALEXANDRU - CSS

RÂMNICU VÂLCEA

Categoria 54 kg - CADEÞILOC I – GABOR GEORGE - CSS TRANSP.

BRAªOVLOC II - BLAGA CLAUDIU - CS SATU-MARELOC III - DOBRIN ADRIAN - CSM PITEªTI

Categoria 69 kg - CADEÞILOC I – STOICA MARIN - CSS GLORIA ARADLOC II - NAZARIN OVIDIU - CSS TRANSP.

BRAªOVLOC III - MARTON MATEI - CSS TRANSP.

BRAªOVLOC III - DAMIAN SERGIU - CSS TIMIªOARA

Categoria76 kg - CADEÞILOC I – CRISTEA MARIAN - CSS TRANSP.

BRAªOVLOC II - MIHAI MARIAN - CSS TRANSP.

BRAªOVLOC III - MARTON ARNOLD - CSS TRANSP.

BRAªOVLOC III - MOLDOVAN DARIAN -

CS SATU-MARE

Categoria 85 kg - CADEÞILOC I – CROITOR EMANUEL - CSM PITEªTI LOC II - ZARIOIU RADU - CSS RÂMNICU VÂLCEALOC III - HOSU RAZVAN - CSS TRANSP.

BRAªOVLOC III - SOLDEREA BOGDAN - CS BISTRIÞA

Categoria 42 kg - CADEÞILOC I – SPOREA MARIUS - CSS - CTT

Categoria 50 kg – CADEÞILOC II - AVORNICESEI GABRIEL - CSS – CTTLOC III - BORZOª CÃTÃLIN - CSS - CTT

Categoria 54 kg – CADEÞILOC I – GABOR GEORGE - CSS - CTT

Categoria 58 kg – CADEÞI LOC I – TIBA BOGDAN - CSS – CTT

Categoria 63 kg – CADEÞILOC III – BRUMAR COSTEL - CSS – CTT

Categoria 69 kg – CADEÞILOC V – MARTON MATYAS - CSS – CTTLOC V – NAZARIN OVUDIU - CSS – CTT

Categoria 76 kg – CADEÞILOC I – CRISTEA MARIAN - CSS – CTT

Categoria 85 kg – CADEÞILOC I – MARTON ARNOLD - CSS – CTT

Categoria 100 kg – CADEÞILOC II – HOSU ªTEFAN - CSS – CTT

dosar14


wwwªCOALA

româneascq.ro

Aplicarea Legii Educaþiei Naþio-nale nu a început deloc sub cele maibune auspicii, dimpotrivã. MinisterulEducaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului bate mai mult pasul pe locºi, în loc de mãsuri concrete care sãfacã aplicabilã legea, ministrul DanielFuneriu se preocupã mai mult de a-iproteja pe bieþii profesori. Protecþieîn mintea domniei sale, pentru cã aplafona veniturile cadrelor didactice,prin blocarea aplicãrii sentinþelorjudecãtoreºti în cazul dascãlilor careau câºtigat aplicarea legii de majo-rare a salariilor, nu se poate numideloc protecþie. Printre cei mai aprigicritici ai Legii Educaþiei Naþionalesunt, de departe, Asociaþia pentrueducaþie ºi cercetare EDU CER,Consiliul Naþional al Rectorilor ºisindicatele din educaþie. Din pãcate,aceºtia rãmân doar cu criticile ºi apli-carea LEN întârzie sau se faceºchiopãtând.

Primii paºi fãcuþi de MECTS nu schimbãregulile jocului

Dupã cum spun reprezentanþiiEDU CER, au trecut trei luni de lapromulgarea Legii Educaþiei Naþio-nale (LEN) ºi douã luni de la intrareaei în vigoare, în 8 februarie 2011.Fãrã a se fi aºteptat sã se întâmpleminuni peste noapte, EDU CER con-statã cã primii paºi fãcuþi de Minis-terul Educaþiei, Cercetãrii, Tinere-tului ºi Sportului în aplicarea LEN nusunt cei care se sperã sã fie fãcuþi„pentru a schimba paradigma ºi a dao direcþie nouã de europenizare aeducaþiei ºi modernizare a statului“.

Criticile aduse de EDU CER au învedere ordinele emise de ministrulDaniel Funeriu, ordine care în opiniaEDU CER au o legalitate îndoielnicãºi sunt cam ascunse opiniei publice.Primul ordin de ministru (OM 3753)privind aplicarea LEN are „o legali-tate îndoielnicã pentru cã legifereazãimplicit peste legea nr. 1/2011, LegeaEducaþiei Naþionale. Universitãþileau interpretat art. 3) din acest Ordinde Ministru, în sensul cã toate struc-turile de management ºi funcþionarerãmân neschimbate, cu toate cã LENspune altceva“.

Au urmat alte douã ordine de mi-nistru privind aplicarea LEN, care austârnit nedumerire, controverse ºidiscuþii aprinse, pentru cã vizeazãcele mai puternice ºi importante co-misii pentru aplicarea LEN, aflate lainteresecþia a douã tentaþii mari: pu-terea ºi banii, se mai spune în comu-nicatul EDU CER. Este vorba de OM3759/09.02.2011 privind numireamembrilor în Consiliul Naþional deAtestare a Titlurilor, Diplomelor ºiCertificatelor Universtiare (CNATD-CU) ºi OM 3794/01.03.2011 privindConsiliul Naþional al Cercetãriiªtiinþifice (CNCS - organism care dis-tribuie banii cercetãrii).

„În primul rând, ne exprimãmdezamãgirea pentru lipsa de infor-maþii oferite de site-ul ministeruluiwww.edu.ro. Aceste ordine de mini-stru, esenþiale în reforma învãþãmân-tului superior ºi a cercetãrii, nici mã-car nu sunt disponibile pe site-ulacestei instituþii, iar pentru a intra în

posesia lor e nevoie de ceva efort. Înal doilea rând, trebuie sã menþionãmdrumul înfundat pe care credem cã l-a ales domnul ministru Funeriu înaplicarea LEN, în ceea ce priveºtemodul de numire a membrilor în celemai importante comisii. Deºi numi-rile fãcute de domnia sa sunt în con-formitate cu LEN, din pãcate faceexact ce au fãcut toþi miniºtrii edu-caþiei în ultimii 20 de ani: numeºteniºte persoane (respectabile sau nu,valoroase sau nu) pe criterii absolutnecunoscute. Nu acceptãm justifi-carea cã sunt „cei mai valoroºi oa-meni din sistem“. Aceastã afirmaþie ofãcea ºi doamna ministru Andrones-cu. Asociaþia EDU CER a cerut, în re-petate rânduri, ca toate numirile înaceste comisii esenþiale în funcþiona-rea sistemului sã se facã prin concursºi selecþie publicã pe bazã de criteriitransparente, dincolo de orice dubiu.La douã luni de la numiri, nici mãcarCV-urile celor numiþi în CNATDCUnu sunt disponibile pe site-ul insti-tuþiei, o continuare a lipsei de trans-parenþã, la umbra cãreia s-a petrecutfalimentul învãþãmântului româ-nesc!

Refuzul de a face selecþie ºi con-curs public pentru aceste numiri lasãloc liber „negocierilor“ ºi „înþelegeri-lor“, care nu mai au în ele nimic aca-demic ºi pot fi doar expresie a subiec-tivismului ºi interesului pe caregrupuri de influenþã le pot avea lanivel de ministru. Din pacate, dom-nul ministru nu schimbã paradigmasistemului ºi joacã dupã aceleaºi reg-uli care au dominat 20 de ani sis-temul. Din acest motiv, nu va fi nimicsurprizãtor dacã anul viitor toate per-soanele numite, fãrã concurs public,sã fie schimbate de noul ministru aleducaþiei. Toate, cu excepþia celorcare se «vor lepãda de Funeriu» ºivor spune noului ministru ce rãu afãcut fostul ministru.”, spune profe-sorul Vlaston ªtefan, preºedinteleEDU CER.

Blocaj în sistemul universitar

Pe lângã refuzul MECTS de a or-ganiza concurs public ºi o selecþietransparentã a tuturor persoanelorcare vor fi numite în comisiile caresunt prevãzute de LEN, EDU CERatrage atenþia ºi asupra blocajului dinsistemul universitar ºi care face vic-time inocente.

Este vorba de posturile de asis-tenþi ºi lectori universitari care, deºis-au deblocat, nu pot fi ocupate legalîn acest semestru universitar. Moti-vul este simplu ºi þine cont de preve-derile legii. Potrivit LEN, metodo-logiile de concurs trebuie elaboratede CNATDCU ºi legiferate prin Hotã-râre de Guvern, iar toate posturiletrebuie publicate pe site-ul ministeru-lui, cu trei luni înainte de concurs.Pânã acum, nu s-au numit comisiilede specialitate CNATDCU ºi nu s-auelaborat metodologiile aferente. Înaceste condiþii, orice concurs de asis-tent ºi lector care s-ar organiza ºidesfãºura pânã la încheierea anuluiuniversitar în curs, adicã 1 iulie 2011,având în vedere cã potrivit LEN artrebui anunþat pe site-ul MECTS cu

trei luni inainte, va fi ilegal, întrucâtlipsesc metodologiile de concurs. Vic-timele acestei stãri de fapt sunt tine-rii, care sunt þinuþi ºomeri de doi anipe considerentul cã posturile au fostblocate.

O altã acuzã are în vedere numi-rile în CNCS, care nu se fac dupãpracticile întâlnite în þãrile dezvolta-te, anume ca membrilor Consiliuluisi comisiilor CNCS sã li se interzicã sã

facã parte din granturi finanþate deinstituþia pe care o conduc.

„Refuzul de a interzice acest stri-dent conflict de interese în OM3794/01.03.2011 lasã loc liber unorpractici care nu mai au nimic euro-pean în ele ºi permite «tranzacþio-narea» granturilor“, mai spune pro-fesorul Vlaston.

Zeci de reglementãrinecesare, dar inexistente

ªi rectorii sunt nemulþumiþi ºiconsiderã cã actuala lege este cu ade-vãrat o problemã. ªi aplicarea aces-teia va genera o scãdere a calitãþiiactului educaþional.

„Aplicarea Legii Educaþiei, fãrãelaborarea anterioarã a unor meto-dologii adecvate, determinã dificul-

tãþi majore, dificultãþi asupra cãroranoi, rectorii, ne-am pronunþat cu fer-mitate ºi am ºi adoptat o rezoluþie aConsiliului Naþional al Rectorilor. Oprimã clarificare are în vedere faptulcã, pentru a se putea aplica, actualalege necesitã elaborarea a aproxima-tiv 55 de Hotãrâri de Guvern ºi a 33de reglementãri de nivel instituþionalsubsecvente acestor hotãrâri. Inad-vertenþele din actuala Lege a Educa-

þiei nu pot fi corectate decât prin actenormative cu aceeaºi putere (legi,ordonanþe de urgenþã). Orice întâr-ziere în elaborarea reglementãrilornecesare ºi a corectãrii greºelilorexistente în aceastã lege a educaþieiva face imposibilã aplicarea ei.”, spu-ne Adrian Gorun, rectorul Universi-tãþii „Constantin Brâncuºi“ din TârguJiu.

Rectorii cer amendareaurgentã a legii

Printre problemele majore aleLEN ºi care au fost semnalate de rec-tori ºi discutate de aceºtia la ultimaºedinþã a CNR, au în vedere urmãtoa-rele aspecte: � deblocarea posturilorîn instituþiile de învãþãmânt superi-or; � aplicarea imediatã ºi iraþionalã

a legii va duce la imposibilitatea con-tinuãrii procesului didactic ºi de cerce-tare, precum ºi imposibilitatea atin-gerii obiectivelor asumate de Româ-nia în faþa Uniunii Europene; � nece-sitatea amendãrii LEN, în regim deurgenþã, pentru a asigura funcþionali-tatea sistemului de învãþãmânt; �anularea autonomiei universitareprin actuala lege a Educaþiei, ceea ceva genera efecte negative asupra

funcþionãrii sistemului prin recentra-lizarea deciziilor; � crearea unei situ-aþii foarte dificile în universitãþi prinpensionarea profesorilor universitarila împlinirea vârstei de 65 de ani, cupierderea calitãþii de titulari, pe de oparte, ºi blocarea scoaterii la concursa posturilor vacante, pe de altã parte;� clasificarea universitãþilor ºi ierar-hizarea programelor de studii fãrã aexista criterii, standarde ºi procedurifac inaplicabilã ºi nerealistã aceastãprevedere a legii ºi va genera insecu-ritate în rândul studenþilor, referitorla studii; � decredibilizarea ºi nelegi-timarea sistemului naþional de învã-þãmânt superior, prin legiferarea dis-criminãrii pe criterii de vârstã; � ig-norarea rolului universitãþilor cu di-mensiuni reduse, importante pentru

Aplicarea Legii Educaþiei Naþionale

dosar 15

apr i l ie 201 1

wwwªCOALA

româneascq.ro

studenþii cu posibilitãþi financiareprecare, dar ºi a dezvoltãrii localitãþi-lor în care acestea funcþioneazã; �promovãri artificiale ºi forþate, în în-cercarea de a compensa resurseleumane performante obligate la pen-sionare; în plus, obligativitatea lapensionare imediatã ridicã problemeimportante cu privire la continuita-tea cursurilor ºi examenelor în anuluniversitar aflat în desfãºurare,având în vedere cã, prin aplicareaLEN, ar trebui sã se pensioneze în jurde 2000 de cadre universitare; �scãderea drasticã a absorbþiei fondu-rilor europene, a veniturilor proprii ºia colaborãrilor internaþionale rea-lizate de cãtre universitãþi, ca urmarea pensionãrii conducãtorilor echipe-lor de cercetare ºi de doctorat; � pre-luarea patrimoniului universitãþilorde cãtre stat în proprietatea privatã astatului, precum ºi lipsa clarificãrilornecesare privind patrimoniul univer-sitãþilor particulare reprezintã aba-teri de la principiile prevãzute înConstituþia României, prin care segaranteazã dreptul la proprietate; �prin modul în care legea distribuieatribuþiile pentru structurile de con-ducere respective, pentru Senatuluniversitar, Consiliul de adminis-traþie ºi, în mod deosebit, prin atribu-þiile rectorului privind numirea pro-

rectorilor, decanilor etc., genereazãpremisele unor conduceri care nu aulegãturã cu autonomia universitarã,garantatã de Constituþie, cu demo-craþia ºi libertatea academicã.

Autonomia universitarã,aproape eliminatã

„În legãturã cu învãþãmântul su-perior sunt foarte multe de discutat,dar afectarea aproape pânã la elimi-nare a autonomiei universitare este,fãrã îndoialã, lucrul cel mai impor-tant care meritã subliniat ºi care arnecesita o corectare urgentã. Pe de oparte, vorbim de descentralizare ºispunem cã decizia trebuie sã ajungãcât mai aproape de locul în care eatrebuie sã se transpunã în realitate,iar pe de altã parte concentrãm ºi re-centralizãm sistemul de învãþãmântsuperior. Ar trebui sã corectãm acelelucruri care o fac inaplicabilã. Acestlucru nu îl spun doar eu, s-ar putea caeu sã fiu bãnuitã de cine ºtie ce, darvã rog sã discutaþi cu profesorii. Amavut dezbateri pe aceastã lege cu sutede profesori ºi dacã îi ascultaþi o sãvedeþi cã toþi au aceeaºi pãrere. Oasemenea lege are nevoie de consen-sul partidelor politice, de consensuldecidenþilor din domeniul public ºiacest consens ar fi fost, fãrã îndoialã,de naturã sã aducã sistemului educa-

þional o stabilitate pe un numãr maimare de ani, nu sã genereze o schim-bare o datã cu schimbarea guvernu-lui“, spune prof. univ. dr. Ecaterina

Andronescu, rectorul UniversitãþiiPolitehnica Bucureºti.

Nemulþumite sunt ºi sindicateledin învãþãmânt, pe diverse conside-

rente. Unii sindicaliºti acuzã cã la pri-ma dezbatere organizatã de MECTS ametodologiilor de aplicare a LEN, me-todologii care de altfel sunt doar ipo-tetice, nu li s-a permis sã-ºi exprimepunctul de vedere. Alþii acuzã cã noualege nu se poate aplica, ministrul Fu-neriu dispunând ca pânã la elaborareametodologiilor necesare sã se aplicecele valabile pentru fosta lege, care defapt a fost abrogatã. În fine, palmauriaºã primitã de sindicaliºti are învedere „grija“ desãvârºitã manifestatãde Daniel Funeriu ºi premierul EmilBoc vizavi de salariile profesorilor.Chipurile, ca sã-i apere de discrimina-re pe profesori, guvernanþii vor sã uni-formizeze salariile dascãlilor. De fapt,se doreºte sã nu se mai aplice deciziilejudecãtoreºti pe care le au mulþi das-cãli ºi prin care au câºtigat sã li se achi-te majorarea salarialã aprobatã prinlege ºi apoi îngheþatã prin ordonanþã.Adicã, Guvernul nu va mai respectanici mãcar hotãrârile judecãtoreºti de-finitive ºi irevocabile, mai ales cã eraupe rol destule procese privind aceastãcauzã ºi Guvernul se vedea tot maimult strâns cu uºa. În aceste condiþii,aplicarea decentã a LEN pare deja outopie ºi mai marii din MECTS facdoar paradã cu minunata Lege a Edu-caþiei Naþionale.

�� MM II RR EE LL AA DD AA LL AA II SS

ar necesita 55 de hotãrâri de guvern

PREZENTARE:Înfiinþatã în martie 1990, Federaþia Educaþiei Naþionale este una dintre cele mai importante organizaþii sindicaledin România, reprezentativã pentru ramura Educaþie. FEN s-a format de jos în sus, de la nivelul unitãþilor deînvãþãmânt ºi a fost înfiinþatã pentru a fi o alternativã la sindicatul naþional din vremea comunismului. La ora actualã, FEN are peste 40 de organizaþii judeþene ºi peste 47.000 de membri. FEN apãrã interesele eco-nomice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul de învãþãmânt atât preuniversitar, cât ºi superior.Federaþia este afiliatã pe plan naþional la Confederaþia Naþionalã Sindicalã „Cartel Alfa“, iar pe plan internaþionaleste membrã fondatoare a Internaþionalei Educaþiei.

MISIUNE: Suntem o organizaþie independentã de partidele politice ºi de organele administraþiei centrale ºi locale. Ne-amconstituit ºi funcþionãm pentru promovarea ºi apãrarea intereselor economice, sociale ºi profesionale ale perso-nalului din sistemul educaþional. Militãm pentru un învãþãmânt bazat pe calitate ºi performanþã, susþinut finan-ciar corespunzãtor importanþei sale strategice. De asemenea, încercãm sã venim în întâmpinarea nevoilor mem-brilor noºtri de sindicat. Noi credem cã fiecare copil din România trebuie sã aibã acces la un sistem de învãþãmântperformant. Credem cã o educaþie de calitate se bazeazã în primul rând pe profesori de calitate.

CE OFERIM: �� Reprezentare profesionistã la nivel naþional

�� Asistenþã juridicã gratuitã

�� Cursuri de perfecþionare interne ºi externe autorizate

�� Asigurãri de grup (de viaþã, medicale)

�� Alternative de petrecere a timpului liber

�� Bilete de odihnã ºi tratament în þarã ºi în strãinãtate

�� Abonamente preferenþiale în reþeaua Vodafone (comunicarea este foarte importantã ºi de aceea am încercat sã obþinem cea mai bunã ofertã în funcþie de calitate ºi preþ)

�� Posibilitatea publicãrii unor articole de specialitate ºi a opiniilor proprii despre învãþãmânt în revista „ªcoala româneascã“. Materialele publicate se puncteazã în cadrul portofoliului personal!

�� Revista presei

CE CEREM DE LA MEMBRII NOªTRI DE SINDICAT: Fiind o organizaþie care s-a constituit de jos în sus, adicã de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, considerãm cã toþicei care facem parte din acest sindicat trebuie sã ne apãrãm ºi sã ne respectãm reciproc.

Noi toþi reprezentãm FEN!

Adevãratul sindicat,un FENomen sindical

Alege FEN ºi nu vei regreta!

CCOONNDDUUCCEERREEAA OOPPEERRAATTIIVVÃÃ FFEENN::

Constantin CIOSU – Preºedinte

Horia SIMASCHIEVICI –preºedinteexecutiv departament universitar

Teodor FÎRÞONEA – preºedinte executivdepartament preuniversitar

Ioan DRÃGAN – Secretar general

VVIICCEEPPRREEªªEEDDIINNÞÞII::

Maria Zvarici - Departament Învãþãmânt Preºcolar ºi Primar

Vasile Pistriþu - Departament Învãþãmânt Gimnazial

Simina Croitoru - Departament Învãþãmânt Liceal

Florin Dobrescu - Departament Învãþãmânt Tehnic ºi de Transporturi

Stela Ciocea - Departament Învãþãmânt Special ºi Protecþia Copilului

Marian Uþã - Departamentul Dezvoltare-Promovare Instituþionalã

Maria Popa - Departament Leadership ºi Management Sindical

ORGANIZAREA FEN:CONGRESUL este organul suprem de conducere al federaþiei, legislativul, ºi se convoacã o datã la cinci ani în sesiune ordinarã. La cererea a 2/3 din numãrul membrilor ConsiliuluiNaþional poate fi convocatã o sesiune extraordinarã a Congresului. Congresul este constituit din delegaþii desemnaþi de organizaþiile membre în conformitate cu norma de reprezentare stabilitã de Biroul Executiv, la propunerea Secretariatului General, care nu poate fi mai micã decât norma de calcul a dreptului de vot în Consiliul Naþional (1:500).

CONSILIUL NAÞIONAL, între douã sesiuni ordinare ale Congresului, este organul de conducere al federaþiei. Consiliul Naþional are în componenþa sa membrii Biroului Executiv ºipreºedinþii organizaþiilor judeþene, zonale ºi ale municipiului Bucureºti.

BIROUL EXECUTIV este organul de conducere operativã a federaþiei, executivul, fiind compus din: preºedinte, preºedinþi executivi, vicepreºedinþi ºi secretarul general.

Nu eºti membru de sindicat sau nu eºti multumit de cum îþi reprezintã interesele actuala organizaþie din care faci parte?

Sunã-ne la tel.: 002211//333377..1111..4400, trimite-ne un fax: 002211//333377..0011..1177sau dã-ne un email: ooffffiiccee@@ffeenn..rroo.

DE CE SÃ ALEGI FEN? Pentru cã FEN este prima organizaþie sindicalã care a vrut sã se rupã de vechea gardã comunistã!

Pentru cã FEN reprezintã viitorul în sindicalismul din învãþãmânt!

pag. 2 fen contestã www uniformizarea salariilor 3 ron ºi...

Documents