adjectivul_

29
1 Formarea adjectivul in limba germana Adjectivul este partea de vorbire care exprima o caracteristica, o insusire a unui lucru sau a unei fiinte. Majoritatea adjectivelor in limba germana sunt formate cu ajutorul sufixelor si prefixelor din:substantive, adverbe, verbe sau alte adjective. Vom studia in continuare pe invat germana online Principalele sufixe intalnite in formarea adjectivelor -ig Cu ajutorul acestui sufix pot fi formate adjective din: 1. Substantive: der Mut (curaj) - mutig (curajos); die Ruhe (liniste) - ruhig (linistit); 2. Adjective: fett (gras) - fettig (unsuros); spitz (ascutit) - spitzig (intepator); 3. Adverbe: heute (astazi) - heutig (contemporan); morgen (maine) - morgig (de maine, ziua urmatoare); dort (acolo) - dortig (local). Beispiel: mutig - curajos; geduldig - rabdator; ruhig - linistit; witzig - glumet. -lich Cu ajutorul acestui sufix pot fi formate adjective din: 1. Substantive: der Freund - freundlich; der Tag - täglich; der Monat - monatlich; das Jahr - jährlich; 2. Adjective: froh - fröhlich; rund - rundlich. Beispiel: schriftlich - scris; mündlich - oral; menschlich - omenesc; glücklich - fericit.

Upload: danpetrepopescu

Post on 21-Nov-2015

15 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

adjectivul_

TRANSCRIPT

  • 1

    Formarea adjectivul in limba germana Adjectivul este partea de vorbire care exprima o caracteristica, o insusire a unui lucru sau a unei fiinte. Majoritatea adjectivelor in limba germana sunt formate cu ajutorul sufixelor si prefixelor din:substantive, adverbe, verbe sau alte adjective. Vom studia in continuare pe invat germana online Principalele sufixe intalnite in formarea adjectivelor -ig Cu ajutorul acestui sufix pot fi formate adjective din: 1. Substantive: der Mut (curaj) - mutig (curajos); die Ruhe (liniste) - ruhig (linistit); 2. Adjective: fett (gras) - fettig (unsuros); spitz (ascutit) - spitzig (intepator); 3. Adverbe: heute (astazi) - heutig (contemporan); morgen (maine) - morgig (de maine, ziua urmatoare); dort (acolo) - dortig (local). Beispiel: mutig - curajos; geduldig - rabdator; ruhig - linistit; witzig - glumet. -lich Cu ajutorul acestui sufix pot fi formate adjective din: 1. Substantive: der Freund - freundlich; der Tag - tglich; der Monat - monatlich; das Jahr - jhrlich; 2. Adjective: froh - frhlich; rund - rundlich. Beispiel: schriftlich - scris; mndlich - oral; menschlich - omenesc; glcklich - fericit.

  • 2

    -isch Cu ajutorul acestui sufix sunt formate, de regula, adjective din substantive. Beispiel: erfinderisch - inventiv; logisch - logic; kindisch - copilaros; hermetisch - ermetic; himmlisch - ceresc; biblisch - biblic; biologisch - biologic; chemisch - chimic; strmisch - furtunos; szenisch - pitoresc; philologisch - filologic; philosophisch - filozofic; musikalisch - muzical; musisch - muzical; napoleonisch - napoleoniene. -bar Cu ajutorul acestui sufix se pot forma adjective din: 1. Verbe: waschen - waschbar; trinken - trinkbar; 2. Substantive: der Dank - dankbar; die Furcht - furchtbar. Beispiel: urbar - regenerat; abrufbar - reparabil; belehrbar - docil; deuthbar - interpretabile; ehrbar - onorabil. -haft Cu ajutorul acestui sufix se pot forma adjective din: 1. Substantive: der Traum - traumhaft; 2. Verbe: leben - lebhaft; 3. Adjective: krank - krankhaft. Beispiel: ernsthaft - serios;

  • 3

    fehlerhaft - defect; lmmelhaft - nerod; fabelhaft - fabulos; mdchenhaft - feminin. -sam Cu ajutorul acestui sufix se pot forma adjective din: 1. Substantive: die Gewalt - gewaltsam; 2. Verbe: schweigen - schweigsam; 3. Adjective: gemein - gemeinsam. Beispiel: gengsam - frugal; heilsam - salutar; biegsam - flexibil; folgsam - ascultator. -(e)n, -(e)rn Cu ajutorul acestui sufix sunt formate, de regula, adjective din substantive. Beispiel: glsern - sticlos; knchern - osos; lstern - senzual; schweinern - silentios; golden - din aur. -los Cu ajutorul acestui sufix se formeaza adjective din substantive. Sufixul "los" din limba germana are ca echivalent in limba romana "fara". Beispiel: schlaflos - nedormit; namenlos - fara nume; hemmungslos - nestapanit; absichtslos - neintentionat; achtlos - neatent; arbeitslos - somer; aussichtslos - fara sperante; bargeldlos - fara numerar; bedenkenlos - fara scrupule; beispiellos - fara precedent; charakterlos - fara scrupule; einfallslos - fara imaginatie; energielos - incapabil; ereignislos - fara evenimente; fehlerlos - perfect; gewissenlos - fara scrupule;

  • 4

    harmlos - inofensiv; ideenlos - neinspirat; kopflos - acefal; lustlos - apatic; makellos - imaculat; namenlos - fara nume; partnerlos - fara partener; restlos - complet; schlaflos - nedormit; tadellos - imaculat; wahllos - fara discriminare; zahnlos - stirb. -arm Cu ajutorul acestui sufix se formeaza adjective din substantive. Beispiel: kalorienarm - sarac in calorii; fettarm - sarac in grasimi; vitaminarm - sarac in vitamine. -reich Cu ajutorul acestui sufix se formeaza adjective din substantive. Beispiel: geistreich - spiritual; genureich - agreabil; ideenreich - imaginativ; regenreich - ploios; trickreich - complicat. -voll Cu ajutorul acestui sufix se formeaza adjective din substantive. Beispiel: angstvoll - fricos; drangvoll - pe deplin patruns; druckvoll - energic; ehrenvoll - onorabil; freudvoll - vesel; friedvoll - calm; geistvoll - spiritual; gemtvoll - sentimental; genuvoll - incantator; glanzvoll - genial; humorvoll - plin de umor; klangvoll - sonor; kraftvoll - puternic; kunstvoll - artistic; lichtvoll - luminoase; liebevoll - iubitor; machtvoll - puternic; prunkvoll - magnific; rnkevoll - intrigant;

  • 5

    trostvoll - mangaietor; weihevoll - solemn; wonnevoll - fericita; wrdevoll - demn. Principalele prefixe intalnite in formarea adjectivului in limba germana un- Adjectivele formate cu ajutorul acestui prefix neaga sensul de baza al adjectivului initial. Beispiel: unbndig - indisciplinat; unbebaut - neamenajat; unbefugt - neautorizat; unbegabt - netalentat; unbelebt - neinsufletit; unbequem - incomod; unbereit - nepregatit; unbetont - neaccentuat; unbewegt - impasibil; unbewut - inconstient; unbillig - nerezonabil; unerhrt - imoral; unfabar - neverosimil; unfertig - neterminat; unfltig - injurios; unfrmig - diform; ungebhr - indecenta; ungeduld - nerabdare; ungeehrt - neonorat; ungefge - neindemanatic. Achtung! Nu toate adjectivele pot forma antonimul cu un-. miss- La fel ca si in cazul prefixului un-, adjectivele formate cu ajutorul prefixului miss- exprima ceva negativ. Beispiel: misstrauische - neincrezatoare; missgnstigen - indignat; missgelaunt - prost dispus; missmutig - descurajat; missverstndlich - echivoc. ber- Adjectivele formate cu ajutorul acestui prefix exprima de regula ceva exagerat. Beispiel: berempfindlich - suprasensibil; bergenau - pedant, excesiv de exact; bergro - enorm, extrem de mare. aller-

  • 6

    Adjectivele formate cu acest prefix sunt folosite mai ales in limbaj colocvial (stil de conversatie familiara), pentru a accentua un superlativ. Beispiel: der allergrt - cel mai mare; der allerliebst - adorabil; der allerwertest - cel mai scump. halb- Adjectivul format cu halb- este folosit pentru a exprima o insusire existenta doar pe jumatate. Beispiel: halbautomatisch - semiautomat; halbblind - pe jumatate orb; halbnackt - pe jumatate gol; halboffen - semideschis. voll- Adjectivele formate cu ajutorul prefixului voll- exprima de regula un lucru sau o actiune completa sau in mare masura realizata. Beispiel: vollautomatisch - complet automatizat; vollentwickelt - pe deplin dezvoltat; vollmechanisiert - complet mecanizat; vollfllt - pe deplin umplut; vollkraft - in deplina forta; vollreife - pe deplin coapte; vollsauge - plin ochi; vollwaise - complet orfan; vollziehe - pe deplin egal.

  • 7

    Formarea adjectivelor compuse In limba germana, adjectivele compuse se formeaza de obicei prin alaturarea a doua cuvinte. Aceste elemente pot fi: 1. Substantiv + Adjectiv; 2. Adjectiv + Adjectiv; 3. Verb + Adjectiv. Beispiel: bild schn feder leicht klitze klein mause tot nagel neu stein reich stein hart stroh dumm bettel arm butter weich ur alt tief blau eis kalt sternen klar knie tief hauch dnn arm dick blut arm welt weit stahl blau hand breit honig gelb staub frei kugel rund wind schief haus hoch feuer rot kerzen gerade genauknall hart todes mutig kern gesund messer scharf neuzaun drr spindel drr hunde mde tag hell lau warm blut jung spiegel glatt samt weich zucker s

  • 8

    ntrebuintarea adjectivului in germana Pentru a avea o imagine cat mai clara asupra declinarii substantivului in limba germana, vom studia mai intai modurile in care poate fi intrebuintat un adjectiv. Asadar, in limba germana, adjectivul se intrebuinteaza: atributiv; ca nume predicativ; cu functie de complement circumstantial; ca element predicativ suplimentar; substantivizat. 1. Adjectivul atributiv este variabil (se acorda cu substantivul pe care il determina). der fleiige Freund - prietenul harnic; ein fleiiger Freund - un prieten harnic; das fleiige King - copilul muncitor; ein fleiiges Kind - un copil muncitor. 2. Adjectivul neprecedat de articol, intrebuintat ca nume predicativ, este invariabil (in limba romana acesta este variabil). Mein Freund ist fleiig. Prietenul meu este harnic. Meine Freundin ist fleiig. Prietena mea este harnica. Meine Freunde ist fleiig. Prietenii mei sunt harnici. Meine Freundinnen ist fleiig. Prietenele mele sunt harnice. Adjectivul precedat de articol, intrebuintat ca nume predicativ, este variabil (se acorda in gen, numar si caz cu substantivul). Aceasta situatie este intalnita destul de rar. 3. Adjectivul folosit ca si complement circumstantial este invariabil. Der Schler antwortet richtig. Elevul raspunde corect. Die Schlerin antwortet richtig. Eleva raspunde corect. Die Kinder antworten richtig. Copiii raspund corect. Die Schler antworten richtig. Elevii raspund corect. 4. Adjectivul folosit ca element predicativ suplimentar este invariabil. In limba romana acesta este variabil. Der Junge kam froh nach Haus. Baiatul a venit voios acasa. Das Mdchen kam froh nach Haus. Fetita a venit voioasa acasa. Die Jungen kamen froh nach Haus. Baietii au venit voiosi acasa. Die Mdchen kamen froh nach Haus. Fetele au venit voioase acasa. 5. Adjectivele substantivizate sunt variabile si urmeaza regulile declinarii adjectivelor atributive. Adjectivele substantivizate de genul masculin si feminin denumesc persoane: der Alte - batranul der Fremde - strainul die Alte - batrana die Fremde - straina iar cele de gen neutru exprima notiuni abstracte: das Neue - tot ce este nou das Schne - tot ce este frumos

  • 9

    Declinarea adjectivului in germana Adjectivul atributiv sta de obicei in fata substantivului pe care il determina si se acorda cu acesta in gen, numar si caz. Terminatiile adjectivului depind de cuvantul determinativ care il preceda (de prezenta sau absenta acestuia). Deosebim in limba germana 3 tipuri de declinare a adjectivelor: Tip 1. Adjective precedate de articol hotarat (declinare slaba) Tip 2. Adjective precedate de articol nehotarat (declinare mixta) Tip 3. Adjective neprecedate de articol (declinare tare) Dupa prezentarea celor 3 tipuri de declinari ale adjectivului, vom studia Cazurile speciale de declinare ale unui adjectiv si Adjectivul atributiv nedeclinat. 1. Adjective precedate de articolul hotarat Terminatiile specifice adjectivului precedat de articol hotarat

    Caz Singular Plural

    masculin feminin neutru masculin feminin neutru

    N -e -e -e -en -en -en

    A -en -e -e -en -en -en

    D -en -en -en -en -en -en

    G -en -en -en -en -en -en

    Se declina la fel si atunci cand adjectivul este precedat de un pronume cu terminatiile articolului hotarat: dieser, diese, dieses (pl. diese); jener, jene, jenes (pl. jene); jeder, jede, jedes; welcher, welche, welches (pl. welche); mancher, mancher, manches (pl. manche); solcher, solche, solches; derselbe, dieselbe, dasselbe; derjenige, diejenige, dasjenige; alle; beide. Declinarea adjectivului precedat de articolul hotarat

    Caz Singular Plural

    masculin feminin neutru m, f, n

    N der nette Schler die nette Schlerin das nette Kind die netten Schler

    A den netten Schler die nette Schlerin das nette Kind die netten Schler

    D dem netten Schler der netten Schlerin dem netten Kind den netten Schlern

    G des netten Schlers der netten Schlerin des netten Kindes der netten Schler

    2. Adjective precedate de articol nehotarat

  • 10

    Terminatiile specifice ale adjectivelor precedate de articolul nehotarat

    Caz Singular Plural

    masculin feminin neutru masculin feminin neutru

    N -er -e -es -en -en -en

    A -en -e -es -en -en -en

    D -en -en -en -en -en -en

    G -en -en -en -en -en -en

    Se declina la fel si atunci cand adjectivul este precedat de articolul nehotarat negat sau de pronumele posesiv adjectival: kein, keine, kein (pl. keine); mein, meine, mein (pl. meine); dein, deine, dein (pl. deine); irgendein, irgendeine, irgendein, irgendwelche. Declinarea adjectivului precedat de articolul nehotarat

    Caz Singular Plural

    masculin feminin neutru m, f, n

    N mein kleiner Bruder meine kleine Schwester mein kleines Kind meine kleinen Brder

    A meinen kleinen Bruder meine kleine Schwester mein kleines Kind meine kleinen Brder

    D meinem kleinen Bruder meiner kleinen Schwester meinem kleinen Kind meinen kleinen Brdern

    G meines kleinen Bruder meiner kleinen Schwester meines kleinen Kind meiner kleinen Brder

    3. Adjective neprecedate de articol Terminatiile specifice ale adjectivelor neprecedate de articol

    Caz Singular Plural

    masculin feminin neutru masculin feminin neutru

    N -er -e -es -e -e -e

    A -en -e -es -e -e -e

    D -em -er -em -en -en -en

    G -en (-es) -er -en -er -er -er

    Se declina la fel si atunci cand adjectivul este precedat de: viele; einige; wenige; andere; mehrere; verschiedene.

  • 11

    Declinarea adjectivului neprecedat de articol

    Caz Singular Plural

    masculin feminin neutru m, f, n

    N frischer Fisch frische Butter frisches Brot frische Eier

    A frischen Fisch frische Butter frisches Brot frische Eier

    D frischem Fisch frischer Butter frischem Brot frischen Eiern

    G frischen Fisches frischer Butter frischen Brotes frischer Eier

    Cazurile speciale de declinare ale adjectivelor Unele adjective care exprima culori si care sunt imprumutate din alte limbi, nu se declina (rosa, indigo, lila, beige, orange). De asemenea, nu se declina nici adjectivele super si prima. Adjectivul care determina un alt adjectiv sau un participiu, este invariabil. Invariabile raman si adjectivele terminate in -er, scrise cu majuscula si care sunt derivate (in special) de la nume de orase. Dupa etwas, viel, mehr, wenig si nichts adjectivele se substantivizeaza, se scriu cu majuscula, primesc terminatia -es si se declina dupa tipul 3. Dupa alles, adjectivele primesc terminatia -e si se declina dupa tipul 1. Adjectivul hoch, in cursul declinarii il pierde pe -c. Adjectivele terminate in -el pierd vocala -e in cursul declinarii. Adjectivele terminate in -er sau -en pot omite vocala -e- in timpul declinarii, in special in limbajul poetic. Adjectivul atributiv nedeclinat Sunt anumite cazuri in care adjectivul atributiv apare nedeclinat. In acest caz el este regasit dupa substantiv, mai rar inaintea lui. Adjectivul atributiv nedeclinat se intalneste indeosebi: - in limbaj poetic, in cantece populare, basme, legende, expresii, proverbe; - in limbajul comercial, reclame; - in substantivele compuse; - in grupurile de doua sau mai multe adjective atributive strans legate prin intelesul lor si unite in scriere prin cratima sau formand chiar un adjectiv compus. In acest caz se declina numai ultimul adjectiv, celelalte ramanand intotdeauna nedeclinate.

  • 12

    omparatia adjectivului in limba germana In limba germana, la fel ca si in romana, adjectivul poate lua diferite forme prin care arata ca o insusire (o caracteristica) exista in grade diferite la doua sau mai multe obiecte (sau chiar la acelasi obiect): klein - mic, kleiner - mai mic, am kleinsten - cel mai mic; tief - adanc, tiefer - mai adanc, am tiefsten - cel mai adanc; reich - bogat, reicher - mai bogat, am reichsten - cel mai bogat. Aceste forme diferite poarta denumirea de grade de comparatie si se impart in trei categorii: Pozitiv (die Grundstufe) Comparativ (die Vergleichsstufe) Superlativ (die Hchststufe)

    Mein Handy ist besonders klein, freut sich Heiko. Meines ist noch viel kleiner, entgegnet Hasso. Aber am kleinsten ist doch zweifellos das meine, prahlt Mirko. Mein alter VW ist noch erstaunlich schnell, erzhlt Heiko. Mein frisierter Manta ist aber schneller, kontert Hasso. Mein tiefergelegter Rennsmart ist am schnellsten, stellt Mirko klar. Dafr ist meine neue Freundin besonders hbsch, trumpft Heiko auf. Du musst zugeben, dass meine deutlich hbscher ist, erwidert Hasso. Schon gut Mnner, aber ohne Frage ist meine am hbschesten, gibt Mirko an. (udoklinger.de)

    Invata pe germana online cele trei grade de comparatie ale adjectivului. 1. Pozitiv Gradul pozitiv reprezinta forma de baza a adjectivului, insusirea, calitatea obisnuita fara a o compara cu alta (adjectivul in sine, neschimbat), : fett - gras, schn - frumos, gut - bun, schnell - rapid, langsam - incet. Atunci cand, la gradul pozitiv, intervine un raport de comparatie, elementele comparatiei se leaga prin >(eben) so - tot atat< sau >wie - cat, ca< si stau la acelasi caz. Pozitivul intarit prin auerordentlich (exceptional), uerst (extrem), besonders (in special), hchst (suprem, ultim), sehr (foarte), beraus (extrem de) are valoare de superlativ. 2. Comparativ Se foloseste atunci cand insusirea unui obiect este comparata cu aceeasi insusire a unui alt obiect sau a aceluiasi obiect dar in momente diferite. Comparativul arata gradul mai mare sau mai mic al insusirii. Comparativul in limba germana se formeaza din adjectivul la pozitiv +umlaut + er. schn + er = schner jung + umlaut + er = jnger kurz + umlaut + er = krzer intelligent + er = intelligenter gro + umlaut + er = grer Asa cum ati observat din exemplele de mai sus, nu toate adjectivele primesc umlaut la

  • 13

    formarea gradului comparativ. Primesc umlaut majoritatea adjectivelor care au a, o sau u in radacina. Atentie: brav - braver, bunt - bunter, froh - froher! In limba germana, nu primesc umlaut la gradul comparativ: - adjectivele care prezinta terminatia -bar, -e, -el, -en, -er, -haft, -ig, -lich, -sam, -au; - adjective de origine negermana; - participiile intrebuintate ca adjective; - anumite adjective monosilabice: barsch, blank, dumpf, fahl, falsch, froh, hohl, kahl, klar, knapp, matt, morsch, plump, roh, rund, sacht, schlaff, schroff, stolz, stumpf, toll, voll, wahr, wund, zahm, zart. Unele adjective pot aparea in limba germana cu sau fara umlaut: banger sau bnger, blasser sau blsser, frommer sau frmmer, gesnder sau gesunder, glatter sau gltter, karger sau krger, krummer sau krmmer, nasser sau nsser, schmaler sau schmler. La gradul comparativ adjectivele terminate in: - el pierd vocala -e: dunkel - dunkler; - en, -er pierd adesea vocala -e: heiter - heit(e)rer, trocken - trock(e)ner, offen - off(e)ner. Atunci cand, la gradul comparativ, intervine un raport de comparatie iar termenii sunt:

    1. Egali, elementul de legatura este wie: Esther war genauso schnell wie Nora. Hans ist genauso fleiig wie Hubert. Die Reparatur ist ebenso teuer wie ein Neukauf. 2. Inegali, elementul de legatura este als: Esther war schneller als Nora. Hans ist fleiiger als Hubert. Die Reparatur ist teuerer als ein Neukauf. (udoklinger.de)

    Spre deosebire de limba romana, in limba germana, termenii de comparat au acelasi caz. Gradul comparativ poate fi intarit prin noch (mai), ungleich (inegal, diferit), viel (mult), weit (de anvergura). Adjectivele atributive la gradul comparativ urmeaza regulile declinarii adjectivelor la pozitiv. 3. Superlativ Superlativul exprima insusirea la cel mai ridicat sau cel mai scazut grad. In limba germana, gradul superlativ se formeaza din: adjectiv pozitiv + umlaut + (e)st. schn + st = schnst jung + umlaut + st = jngst s + est = sest Primesc umlaut la superlativ numai acele adjective care primesc umlautul si la comparativ. Vocala e se intercaleaza intotdeauna la superlativ la adjectivele monosilabice terminate in -d, -s, -ss, -, -st, -t, -tz, -sch, -x, -z: fad - fadeste sanft - sanfteste dreist - dreisteste interessant - interessanteste.

  • 14

    Atentie: adjectivul gro, desi se termina in -, nu intercaleaza e la superlativ! In limba germana, adjectivul la gradul superlativ se intrebuinteaza de obicei: 1. Atributiv - este, de regula, precedat de articolul hotarat si urmeaza regulile de declinare ale adjectivelor atributive; 2. Circumstantial - este precedat de am si se termina in -en: gro - am grten reich - am reichsten weit - am weitesten tief - am tiefsten 3. Predicativ - poate fi precedat de am sau poate fi precedat de articolul hotarat. Gradul superlativ poate fi intarit prin aller (de toate), weitaus (mult mai mult), bei weitem (de departe).

  • 15

    Adjective - cazuri speciale de comparatie In limba germana intalnim cateva cazuri de comparatie care nu se regasesc in ceea ce am studiat pana acum. Vom studia acum 3 cazuri speciale de comparatie. 1. Adjective care formeaza gradele de comparatie neregulat

    Pozitiv Comparativ Superlativ

    gro grer am grten der/die/das grte

    gut besser am besten der/die/das beste

    hoch hher am hchsten der/die/das hchste

    nach nher am nchsten der/die/das nchste

    viel mehr am meisten der/die/das meiste

    wenig minder am mindesten der/die/das mindeste

    weniger am wenigsten der/die/das wenigste

    2. Adjective care au numai doua grade de comparatie: pozitiv (dupa sens) si superlativ

    Pozitiv Superlativ

    der, die, das

    uere uerste

    obere oberste

    hintere hinterste

    innere innerste

    mittlere mittlerste

    niedere niederste

    untere unterste

    vordere vorderste

    3. Adjective care nu au grade de comparatie:

    - adjective de alta origine decat germana care denumesc culori: rosa, beige; - superlative populare: tadernst; - adjective care prin sensul lor nu pot fi supuse comparatiei: tot, laub.

  • 16

    ADVERBUL Adverbul in germana In limba germana, adverbul (Das Adverb, Das Umstandswort) reprezinta partea de vorbire neflexibila care indica o caracteristica a unei actiuni, stari sau insusiri. Adverbele pot arata: - unde se petrece actiunea; - cand se petrece actiunea; - cum se petrece actiunea; - din ce cauza se petrece actiunea. In baza criteriilor enumerate mai sus, vom distinge in limba germana urmatoarele adverbe: - adverbe de loc; - adverbe de timp; - adverbe de mod; - adverbe de cauza. Adverbele nu se declina si nu se conjuga, deci sunt invariabile. Un grup restrans de adverbe pot avea grade de comparatie. Adverbele determina in mod obisnuit verbe; acestea mai determina si substantive, pronume, adjective sau alte adverbe. Adverbul de loc (Lokaladverbien - Adverbien des Ortes) Adverbul de loc raspunde la intrebarea wo? - unde?, wohin? - incotro?, woher? - de unde? si poate indica un loc in mod static sau directia (miscarea intr-o sau dintr-o anumita directie). 1. Exprima locul unde se petrece actiunea sau starea aratata de verb, respectiv pozitia, si raspunde la intrebarea wo? Adverbe care exprima locul actiunii

    Raspude la Wo? Unde?

    Exprima Un loc in mod static

    anderswo altundeva

    auen afara

    da aici, acolo, atunci, apoi

    dort acolo

    drauen afara

    drinnen inauntru

    drben dincolo

    hier aici

    hinten in spate

    innen in interior

    irgendwo undeva

  • 17

    links la stanga

    nirgends niciunde

    nirgendwo nicaieri

    oben sus

    rechts la dreapta

    berall peste tot

    unten jos

    vorn(e) in fata

    wo unde

    2. Exprima miscarea intr-o anumita directie si raspunde la intrebarea wohin? unde? incotro? Aceste adverbe indica directia spre punctul final, orientate dinspre vorbitor. Multe dintre adverbele care raspund la intrebarea wohin? sunt precedate de prepozitia nach. Adverbe care exprima miscarea intr-o anumita directie

    Raspunde la Wohin? Unde? Incotro?

    Exprima Directia spre punctul final

    abwrts in jos

    anderswohin altundeva

    aufwrts in sus

    bergab la vale

    bergauf va deal

    dahin intr-acolo

    dorthin intr-acolo

    heim acasa

    heimwrts spre casa

    hierhin incoace

    irgendwohin undeva

    nach drauen afara

    nach drinnen inauntru

    nach hinten spre/in spate

    nach links la stanga

    nach oben in sus

    nach rechts la dreapta

    nach unten in jos

    nach vorn spre/in fata

    nirgendwohin nicaieri

  • 18

    querfeldein de-a dreptul

    seitwrts intr-o parte

    berallhin peste tot

    vorwrts inainte

    3. Exprima miscarea dintr-o anumita directie si raspunde la intrebarea woher? de unde? Acestea indica directia dinspre locul de pornire, orientate spre vorbitor. Multe dintre adverbele care raspund la intrebarea woher? sunt precedate de prepozitia von. Adverbe care exprima miscarea dintr-o anumita directie

    Raspunde la Woher? De unde?

    Exprima Directia dinspre locul de pornire

    anderswoher de altundeva

    daher de acolo

    dorther de acolo

    hierher incoace, aici

    irgendwoher de undeva

    nirgendwoher de nicaieri

    berallher de peste tot

    von drauen de afara

    von drinnen dinauntru

    von hinten din spate

    von irgendwoher de undeva

    von links de la stanga

    von nirgendwoher de nicaieri

    von oben de sus

    von rechts de la dreapta

    von berallher de peste tot

    von unten de jos

    von vorn din fata

    Adverbele her si hin se folosesc de obicei ca particula separabila pe langa verbe de miscare . Her este folosit pentru a indica directia spre vorbitor iar hin pentru a indica directia dinspre vorbitor. her - spre hin - dinspre Destul de des, adverbele her si hin se combina cu adverbul ein sau cu unele prepozitii si exprima, conform intelesului acestora: intrarea, iesirea, urcarea, coborarea, trecerea. Adverbele compuse cu hin si her sunt folosite indeosebi in limba scrisa.

  • 19

    Wo? Wohin? Woher?

    Pozitia Directia Directia

    hier, da (hier) hin (hier) her

    dort, da dorthin / dahin dorther / daher

    drinnen hinein / rein herein / rein

    drauen hinaus / raus heraus / raus

    oben hinauf / rauf herauf / rauf

    unten hinunter / runter herunter / runter

    drben hinber / rber herber / rber

    In limba vorbita sunt preferate formele scurte, aceleasi pentru ambele directii. Peter, komm doch rein! Peter, vino inauntru! Peter, geh doch rein! Peter, du-te inauntru! Mai putem intalni raus in loc de heraus, rauf in loc de herauf, runter in loc de herunter. Din anumite adverbe de loc s-au format adjective care sunt folosite mai mult atributiv.

    Adverb

    Adjectiv

    auen afara uer exterior, superficial

    dort acolo dortig de acolo, local

    hier aici hiesig de aici, din localitate

    hinten in spate hinter de dinapoi, posterior

    innen in interior inner interior

    links la stanga link stang

    oben sus ober (cel) de sus

    oben sus obig sus-zis

    rechts la dreapta recht drept

    unten jos unter de jos, inferior

    vorn(e) in fata vorder cel dinainte

    Adverbul de timp (Temporaladverbien - Adverbien der Zeit) Adverbul de timp raspunde la intrebarile wann? - cand?, wie lange? - cat timp?, wie oft? - cat de des? si indica momentul inceperii actiunii, durata si frecventa acesteia. 1. Exprima momentul in care incepe o actiune si raspunde la intrebarea wann? cand?

    Raspunde la Wann? Cand?

    Exprima Un moment

  • 20

    (ein) mal (vre) odata

    bald (in) curand

    damals atunci

    dann atunci

    eben tocmai

    einmal odata

    einst odinioara

    frher odinioara

    gerade tocmai

    gestern ieri

    gleich imediat

    heute astazi

    jemals vreodata

    jetzt acum

    kaum de-abia

    krzlich de curand

    morgen maine

    nachler mai tarziu

    neulich recent

    nun acum

    seinerzeit pe atunci

    soeben tocmai acum

    sofort imediat

    spter mai tarziu

    bermorgen poimaine

    vorgestern alaltaieri

    vorher mai inainte

    vorhin mai inainte

    vorhin mai inainte

    zuknftig in viitor

    2. Exprima durata actiunii si raspunde la intrebarea wie lange? cat timp?

    Raspunde la Wie lange? Cat timp?

    Exprima Durata actiunii

    allezeit tot timpul

    bis dahin pana atunci

  • 21

    bis her/ bis jetzt pana acum

    bisher pana acum

    immer mereu

    jahrelang ani in sir

    jahrhundertlang secole in sir

    jederzeit oricand

    lange mult timp

    monatelang luni in sir

    nie nicicand

    niemals niciodata

    noch inca

    stets intotdeauna

    stundenlang ore in sir

    tagenlang zile in sir

    vorlufig deocamdata

    wochenlang saptamani in sir

    zeitlebens toata viata

    3. Exprima frecventa actiunii si raspunde la intrebarea wie oft? cat de des?

    Raspunde la Wie oft? Cat de des?

    Exprima O repetitie, frecventa actiunii

    dienstags martea

    fast immer aproape mereu

    fast nie / kaum aproape niciodata

    immer mereu

    immer fort tot mereu

    immer wieder tot mereu

    jhrlich anual

    manchmal uneori

    mehrmals de mai multe ori

    meistens / meist de cele mai multe ori

    mittags mereu la pranz

    monatlich lunar

    montags lunea

    morgens in fiecare dimineata

    nie / niemals niciodata

  • 22

    nochmals iarasi

    oft / hufig adesea / adeseori

    selten rar(eori)

    tglich zilnic

    viemals de multe ori

    wchentlich saptamanal

    zeitweise uneori

    Adverbul de mod (Modaladverbien - Adverbien der Art und Weise) Adverbul de mod in limba germana raspunde la intrebarile: wie? - cum? in ce fel? auf welche Weise? - la ce mod? in welcher Weise? - in ce mod? wieviel? - cate? cat? wie stark? - cat de mult? wie sehr? - cat de tare? si exprima modul in care se desfasoara o actiune, cantitatea, masura, gradul sau intensitatea acesteia. De asemenea, poate indica o afirmatie, o negatie, o indoiala, o dorinta, o probabilitate, o proximitate sau o precizare. 1. Exprima modul in care se desfasoara o actiune, modul in care se prezinta o stare sau o insusire si raspunde la intrebarile wie?, auf welche Weise?, in welcher Weise?. Beispiel: anders, bestens, blindlings, gern, sichtlich. 2. Exprima cantitatea, masura sau intensitatea si raspunde la intrebarile wie viel?, wie stark? Beispiel: etwas, genug, mehr, viel, wenig. 3. Exprima intensitatea sau gradul actiunii si raspunde la intrebarea wie sehr?. Beispiel: beinahe, etwa, fast, genug, kaum, nur, sehr. Adverbul de cauza (Kausaladverbien - Adverbien des Grundes) Adverbul de cauza, in limba germana, raspunde la intrebarile: warum? - de ce? weshalb? - din ce cauza? weswegen? - pentru ce? wozu? - la ce? la care? pentru ce? pentru care? wofr? - pentru ce? zu welchem Zweck? - pentru ce scop? unter welcher Bedingung? - in ce conditii? wodurch? - prin ce? prin care? womit? - cu ce? cu care? Adverbul de cauza poate exprima: 1. cauza unei actiuni sau a unei stari Raspunde la intrebarile warum?, weshalb? si weswegen? Beispiel: darum, daher, deshalb, deswegen, davon, folglich.

  • 23

    2. scopul actiunii Raspunde la intrebarile wozu?, wofr?, zu welchem Zweck? Beispiel: dazu, dafr, hierzu, hierfr. 3. conditia acesteia Raspunde la intrebarea unter welcher Bedingung? Beispiel: andernfalls, gegebenenfalls, ntigenfalls, sonst. 4. concesia Raspunde la intrebarea mit welcher Einrumung? Beispiel: dennoch, gleichwohl, jedenfalls, trotzdem 5. instrumentul Raspunde la intrebarile wodurch? si womit? Beispiel: dadurch, damit, hierdurch, hiermit

  • 24

    Declinarea articolului in germana Inainte de a trece la declinarea substantivelor in limba germana este bine sa studiem declinarea articolelor hotarat si nehotarat. Intrucat regulile de declinare a substantivelor sunt putin mai "stufoase" este de preferat sa retinem si sa intelegem formele articolelor pentru cele patru cazuri din germana. Vom incepe cu declinarea articolului hotarat urmata de un exemplu de folosire, vom continua cu declinarea articolului nehotarat insotita de un exemplu si vom incheia acest articol cu cazurile de omitere ale articolului. Declinarea articolului hotarat in limba germana

    Cazul Singular Plural

    masculin feminin neutru m, f, n

    Nominativ der die das die

    Akkusativ den die das die

    Dativ dem der dem den + n la substantiv

    Genitiv des der des der

    Exemplu declinare articol hotarat

    Caz Singular

    masculin feminin neutru

    Nominativ der Tisch die Mtze das Brett

    masa caciula scandura

    Akkusativ den Tisch die Mtze das Brett

    pe masa pe caciula pe scandura

    Dativ dem Tisch der Mtze dem Brett

    mesei caciulii scandurii

    Genitiv des Tiches der Mtze des Brettes

    a, ai, ale mesei a, ai, ale caciulii a, ai, ale scandurii

    Caz Plural

    masculin feminin neutru

    Nominativ die Tische die Mtzen die Bretter

    mesele caciulile scandurile

    Akkusativ die Tische die Mtzen die Bretter

    pe mese pe caciuli pe scanduri

    Dativ den Tische den Mtzen den Bretter

    meselor caciulilor scandurilor

    Genitiv der Tische der Mtzen der Bretter

  • 25

    a, ai, ale meselor a, ai, ale caciulilor a, ai, ale scandurilor

    Declinarea articolului nehotarat in limba germana

    Caz Singular

    masculin feminin neutru

    Nominativ ein eine ein

    Akkusativ einen eine ein

    Dativ einem einer einem

    Genitiv eines einer eines

    Articolul nehotarat nu are forme de plural. Substantivele la plural folosesc numai articolul hotarat. Exemplu declinare articol nehotarat

    Caz Singular

    masculin feminin neutru

    Nominativ ein Tisch eine Mtze ein Brett

    o masa o caciula o scandura

    Akkusativ einen Tisch eine Mtze ein Brett

    pe o masa pe o caciula pe o scandura

    Dativ einem Tisch einer Mtze einem Brett

    unei mese unei caciuli unei scanduri

    Genitiv eines Tisches einer Mtze eines Brettes

    a, ai, ale unei mese a, ai, ale unei caciuli a, ai, ale unei scanduri

    Cazuri de omitere a articolului in limba germana In limba germana, exista anumite situatii in care articolul poate fi omis. Acesta este adesea omis atunci cand substantivul este folosit in enunturi, telegrame, titluri sau atunci cand substantivul exprima o notiune abstracta. Articolul poate fi omis: inaintea substantivelor abstracte care exprima o notiune de timp, o stare, o insusire; inaintea numelor de persoana nedeterminate printr-un atribut; inaintea substantivelor care indica grade de rudenie; inaintea numelor continentelor si a celor mai multe nume de tari, provincii sau localitati; inaintea denumirii materiilor de studiu; inaintea denumirilor de materii, folosite in sens general (laptele); inaintea substantivelor folosite ca formule de adresare, exclamari sau chemari; in adrese, titluri, telegrame, anunturi; in enumerari, daca substantivele sunt la plural;

  • 26

    inaintea numeralelor carinale, daca accentuam numarul sau cantitate; in locutiuni verbale, proverbe, expresii idiomatice; in stilul beletristic; la simpla numire a unui substantiv.

  • 27

    Numeralul in germana (Zahlwort) Numeralul (Zahlwort) este partea de vorbire care exprima un numar sau ordinea numerica a obiectelor. Teoretic, numeralul nu poate constitui o parte de vorbire separata intrucat acesta foloseste cuvintele din alte trei parti de vorbire: adjective, adverbe sau substantive. Din punctul de vedere al continutului, deosebim in limba germana mai multe tipuri de numerale: numerale cardinale numerale ordinale numerale ordinale adverbiale numerale fractionare numerale distributive numerale variative numerale multiplicative numerale de repetitie Numeralul cardinal (die Kardinalzahlen) Numeralul cardinal exprima un numar si raspunde la intrebarea "wieviel?".

    1 eins 17 siebzehn 200 zweihundert

    2 zwei 18 achtzehn 444 vierhunder vierundvierzig

    3 drei 19 neunzehn 1000 tausend

    4 vier 20 zwanzig 1001 tausendeins

    5 fnf 21 einundzwanzig 1876 tausendachthundert - sechsundsiebzig

    6 sechs 25 fnfundzwanzig 2000 zweitausend

    7 sieben 30 dreiig 3316 dreitausenddreihundert sechzen

    8 acht 33 dreiunddreiig 4000 viertausend

    9 neun 40 vierzig 900000 neunhunderttausend

    10 zehn 50 fnfzig 1000000 eine Million

    11 elf 60 sechzig 1000 Millionen 1 Milliarde

    12 zwlf 70 siebzig 1000 Milliarden 1 Billion

    13 dreizehn 80 achtzig 1000 Billionen 1 Billiarde

    14 vierzehn 90 neunzig 0 null

    15 fnfzehn 100 hundert

    16 sechzehn 101 hunderteins

    Numeralele cardinale de la 0 la 12 sunt simple. Numeralele cardinale de la 13 la 19, cele intre zeci si cele formate cu sute si mii sunt compuse. Numeralele compuse (13-19) se formeaza din numar + zehn: dreizehn, vierzehn, fnfzehn, achtzehn, neunzehn. Exceptie fac numeralele 16 si 17: Numeralul 16 (sechzehn), format din 6 + 10 (sechs + zehn), pierde s de la sechs. Numeralul 17 (siebzehn), format din 7 + 10 (sieben + zehn), pierde en de la sieben.

  • 28

    Zecile (40, 50, 80, 90) se formeaza din numar + zig: vierzig, fnfzig, achtzig, neunzig. Exceptie fac (20, 30, 60, 70): zwanzig, dreiig, sechzig, siebzig. Numeralele dintre zeci (24, 35, 46, 57, etc) se formeaza din numar + und + zeci. 33 - drei + und + dreiig, 55 - fnfundfnfzig, 65 - fnfundsechzig. Observa: fata de romana, in limba germana ordinea este diferita: 3 si 30, 5 si 50, 5 si 60. Numeralele de la 100 pana la un milion se formeaza din numar + hundert. 400 - vierhundert, 800 - achthundert. Numeralele compuse se formeaza din numar + hunder + regula zecilor. 899 - acht - hundert - neun - und - neunzig (corect se scrie legat: achthundertneunundneunzig). Observa: constructia numeralului este opt + sute + noua + nouazeci. Numeralele de ordinul miilor se formeaza din numar + tausend + regula numerale compuse. 9.899 - neun - tausend - acht - hundert - neun - und - neunzig (corect se scrie legat: neuntausendachthundertneunundneunzig). Numeralele pana la un milion se formeaza dupa cum urmeaza: 868 849 acht - hundert - acht - und - sechzig - tausend - acht - hundert - neun - und - vierzig (corect se scrie legat). Numeralele ordinale (die Ordinalzahlen) Numeralele ordinale exprima o anumita ordine sau un anumit loc pe care il ocupa o persoana, un obiect, o actiune. In limba germana, numeralele ordinale raspund la intrebarea der, die, das wievielte? a cata, al catelea? Numeralele ordinale pana la 19 se formeaza din numeral cardinal + te: erste, zweite, dritte, vierte, zehnte, neunzehnte. Numeralele ordinale de la 20 se formeaza din numeral cardinal + ste: zwanzigste, hundertste, tausendste. Numerale ordinale adverbiale (die Einteilungszahlen) In limba germana, numeralele ordinale adverbiale definesc ordinea intr-o insiruire. Numeralele ordinale adverbiale se formeaza din numeral ordinal + ens. Exemplu: erstens, zweitens, drittens, viertens. Numeralele fractionare (die Bruckzahlen) Numeralele fractionare exprima o parte dintr-un tot. In limba germana, numeralele fractionare se formeaza din numerale ordinale + tel. Exemplu: ein Drittel, ein Viertel, ein Fnftel. Numeralele fractionare se scriu, de obicei, in cifre.

    1/2 ein halb 1 1/2 eineinhalb

    1/3 ein Drittel 2 1/4 zwei einviertel

    1/4 ein Viertel 3 1/2 drei einhalb

    3/4 Dreiviertel 4 3/4 vier dreiviertel

    4/6 vier Sechstel 5 4/6 fnf viersechstel

  • 29

    1/100 ein Hundertstel 6 5/16 sechs fnfsechzehntel

    2/101 zwei Hunderteintel 18 4/8 achtzehn vierachtel

    3/202 drei Zweihundertzweitel 23 1/1000 dreiundzwanzig eintausendstel

    Numeralele zecimale: 2,423 - zwei Komma vier zwei drei. Numeralele fractionare apar adesea in cuvinte compuse, caz in care numeralul este cuvantul determinativ: ein Vierteljahr, eine Viertelstunde, ein Dreiviertelmehrheit. Numerale distributive (die Verteilungszahlen) Numeralele distributive ale limbii germane exprima o grupare numerica. Acestea raspund la intrebarea je (zu) wieviel? Numeralele distributive se pot forma prin constructia je + numeral cardinal: je einer, je zwei, sau prin constructia zu + numeral ordinal: zu zweit, zu dritt, zu viert. Numeralele formate cu je urmeaza regulile declinarii numeralelor cardinale iar cele formate cu zu sunt invariabile. Numeralele variative (die Artzahlen) Numeralele variative exprima un numar de categorii, de specii diferite. Acestea raspund la intrebarea wievielerlei? cate feluri? cate categorii? cate specii? Numeralele variative se formeaza din numerale cardinale + erlei: zweierlei, dreierlei, viererlei, sau din all, viel, manch + erlei: allerlei, vielerlei, mancherlei. Numeralele variative sunt adverbe deci, invariabile. Numeralele multiplicative (die Vervielfltigungszahlen) Numeralele multiplicative arata in ce proportie creste o cantitate. Acestea raspund la intrebarea wievielfach? Numeralele multiplicative se formeaza din numerale cardinale + fach einfach, zweifach, zehnfach sau din mehr, viel, manning + fach mannigfach, mehrfach, vielfach. Numeralele de repetitie (die iterativen Zahlwrter) Numeralele de repetitie arata de cate ori se savarseste o actiune. In limba germana, numeralele de repetitie raspund la intrebarea wie oft? sau wievielmal? Acest tip de numeral se formeaza din numerale cardinale + mal einmanl, zweimal, viermal sau din viel, mehr + mals vielmals, mehrmals. Numeralele de repetitie sunt adverbe deci, invariabile.