adamescu adrian- contributii la repertoriul judetului galati

7/25/2019 Adamescu Adrian- Contributii La Repertoriul Judetului Galati

http://slidepdf.com/reader/full/adamescu-adrian-contributii-la-repertoriul-judetului-galati 1/13

MUZEUL JUDEŢEAN ARGEŞ

ARGESIS, STUDII ŞI COMUNIC ĂRI , seria ISTORIE, TOM XV, 2006

CONTRIBUŢII LA REPERTORIUL ARHEOLOGICAL JUDEŢULUI GALAŢI.

DESCOPERIRILE DIN SECOLELE VIII-XI

I. A. ADAMESCU*

Numărul foarte mare de descoperiri arheologice şi numismatice datând dinsecolele VIII-XI, se datorează eforturilor întreprinse de Ion T. Dragomir, Dan Gh.Teodor, Mircea Petrescu-Dâmboviţa, Ghenuţă Coman, Mihalache Brudiu, care auadunat de-a lungul timpului numeroase informaţii privind vestigiile arheologice dinregiunea de sud a Moldovei.

Încă din primii ani ai secolului XX, în vechiul judeţ Covurlui, au fostdescoperite la Serdaru-Şendreni, printr-o cercetare perieghetică a lui Nicolae Velichi, onecropolă de incineraţie, distrusă apoi de lucrările agricole1. În anii 1950-1960, după cercetările arheologice efectuate de Mihalache Brudiu şi Nicolae Zaharia, la Băneasa, afost descoperit un mormânt de înhumaţie2. Tot în această perioadă, la Bereşti au fostdescoperite două morminte de înhumaţie izolate3. În 1957, pe terasa inferioară a laculuiBrateş, în apropiere de Valea lui Tuluc, a fost descoperită o urnă de incineraţie în cares-au găsit oase calcinate, amestecate cu cenuşă4. În 1971, în cursul campaniei desăpături din cimitirul hallstattian de la Stoicani, întreprinsă de Mircea PetrescuDâmboviţa şi Marin Dinu, s-au descoperit şi trei morminte de înhumaţie aparţinândsecolelor VIII-IX5. O lucrare fundamentală care a repertoriat majoritatea cercetărilor dela est de Carpaţi este aceea elaborată de Nicolae Zaharia, Mircea Dâmboviţa Petrescu,şi Emilia Zaharia, publicată în 1970 şi intitulată A şezări din Moldova de la paleolitic

până în secolul al XIII-lea. O altă contribuţie importantă în aceasta direcţie a avut-o şi

Mihalache Brudiu, care a adus informaţii noi în ceea ce priveşte regiunea de sud aMoldovei. O realizare utilă specialiştilor, este şi lucrarea lui Dan Gh. Teodor întitulată Descoperiri arheologice şi numismatice la Est de Carpa ţ i, apărută în 1997, unde

*Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova.1 N. Velichi, Necropola şi altarul votiv de la Serdaru (Ş endreni), Jude ţ ul Covurlui, în „B. C. M. I.”, V, 1912,p. 120-122.2 N. Zaharia, M. Petrescu-Dâmboviţa, Em. Zaharia, A şezări din Moldova de la Paleolitic până în secolul al

XVIII-lea, Bucureşti, 1970, p. 311, fig. CCXL/20.3 Ibidem, p. 338.4 I. T. Dragomir, Descoperiri arheologice pe actualul teritoriu al Gala ţ iului din cele mai vechi timpuri şi

până la întemeierea ora şului, în „Danubius”, I, 1967, p. 188, fig. 13/3.5 M. Petrescu-Dâmboviţa, M. Dinu, Noi cercet ări arheologice la Stoicani, (Jude ţ ul Gala ţ i), în „S.C.I.V.A.”,25, 1974, 1, p. 91-95, fig. 9.



I. A. ADAMESCU 122

prezintă într-un capitol al lucrării toate descoperirile arheologice din secolele V-XI d.Hr. În 2001 apare lucrarea Rituri şi ritualuri funerare în spa ţ iul extracarpatic în

secolele VIII-X , scrisă de Cristian Luca şi Dragoş Măndescu, lucrare în care suntanalizate problemele necropolelor din secolele VIII-X d. Hr.

*

Din punct de vedere geomorfologic principala caracteristică a acestei zoneeste linia de contact dintre cele două mari unităţi geografice din spaţiul extracarpatic:- Podişul Moldovenesc este situat în partea de nord-est a ţării, unde este

delimitat de valea Moldovei şi de localităţile: Păltinoasa, Cacica, Marginea şi Straja învest; Mălureni, Nicoreşti, Ţepu, Munteni, Corod, Băleni, Tg. Bujor, Oancea în sud şivalea Prutului în nord şi est6.

- Câmpia Română cuprinde întreaga zonă joasă care se desf ăşoară de-a lungulDunării inferioare, între Drobeta-Turnu Severin în vest şi Galaţi în est. Către nord,Câmpia Română este delimitată de Câmpia Piemontană Getică până la valeaDâmboviţei, de unde intră direct în contact cu Subcarpaţii; pătrunde ca un golf de-alungul Siretului şi apoi de la Panciu urmăreşte o linie dreaptă vest-est, până înapropierea localităţii Corod şi apoi Oancea pe Prut7.

Teritoriul judeţului Galaţi în sine prezintă un relief tabular cu o fragmentaremai accentuată în nord şi mai slabă în sud, distingându-se după altitudine, poziţie şi

particularităţi de relief, următoarele unităţi geomorfologice: Colinele Tutovei, PodişulCovurluiului, Câmpia Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Lunca Siretului şi ValeaPrutului8.

*La mai bine de jumătate de secol de la primele descoperiri ale unor astfel de

obiective în sudul Moldovei, realizarea unui repertoriu reprezintă o primă evaluare pecare o considerăm necesară. Repertoriul de faţă se doreşte a fi un instrument de lucru,deoarece el cataloghează rezultatul cercetărilor arheologice sistematice sau de suprafaţă întreprinse pe teritoriul judeţului Galaţi asupra unor obiective plasate cronologic în sec.VIII-XI d. Hr.

Descoperirile sunt grupate pe localităţi, prezentate în ordine alfabetică. Pentrufiecare descoperire s-a trecut unitatea administrativă, toponimul, tipul obiectivului, anulşi autorii descoperiri/cercetării. Precizăm că nu deţinem aceste date pentru toate siturilerepertoriate.

CORPUSUL DESCOPERIRILOR:

Aldeşti, com. Bereşti-Meria, jud. Galaţi1. „C ău şani“. La sud de satul Aldeşti, la circa 600-700 m pe dealul din apropiere s-audescoperit fragmente ceramice lucrate la roată din pastă nisipoasă de culoare cenuşie şiroşiatică, ornamentate cu striuri orizontale şi în valuri, datând din secolele IX-X9.Cercetare de suprafaţă.

6 A. Roşu, Geografia fizică a României, Bucureşti, 1980, p. 403.7 Ibidem, p. 430.8 ***, Jude ţ ul Gala ţ i, Bucureşti, 1980, p. 11-18.9 Gh. Coman, Cercet ări arheologice cu privire la secolele V-XI în sudul Moldovei (stepa colinar ă Horincea- Elan-Prut), în „Arheologia Moldovei” , VI, 1969, p. 278; N. Zaharia, M. Petrescu-Dâmboviţa, Em. Zaharia,op. cit., p. 338.



CONTRIBUŢII LA REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI GALAŢI 123

2. „Pănăşe şti“. În marginea de nord-est a satului, pe partea stângă a râului Pănăşeşti, seaflă o altă aşezare aparţinând secolelor IX-X, cu ceramică corespunzătoare culturiiDridu10. Cercetare de suprafaţă.3. „Cojocari“. În partea de sud-est a satului, s-au descoperit urme de locuire dinsecolele VI-VII, VII-VIII şi IX-X. Ceramica secolelor VI-VII şi VII-VIII este de tipul

celei încadrabile culturii Hlincea I. Din secolele IX-X provin o serie de fragmenteceramice, din vase lucrate la roata înceată, dintr-o pastă brun-cărămizie11. Cercetare desuprafaţă.

Balinteşti, com. Bereşti-Meria, jud. Galaţi4. „ Marginea de nord ”. La circa 700-800 m de sat, pe pantele dealului din apropiere, s-au descoperit fragmente ceramice lucrate cu mâna şi la roată specifice secolelor VII-VIII şi X-XI12. Cercetare de suprafaţă.5. „Pechi şcani”. În partea de sud a satului, la circa 300-400 m, s-au descoperitfragmente ceramice databile în secolele IX-X13. Cercetare de suprafaţă.

Bălăbăneşti, com. Bălăbăneşti, jud. Galaţi6. „ Biserica Sf. Neculai”. În jurul bisericii Sf. Neculai, au fost descoperite fragmenteceramice lucrate la roată datând din secolele X-XI14. Cercetare de suprafaţă.

7. „C ăminul Cultural” . În apropierea căminului cultural, au fost descoperite fragmenteceramice încadrate cronologic în secolele VII-VIII şi VIII-IX15. Cercetare de suprafaţă.8. „ Române şti”. La o distanţă de 2 km nord de comună, au fost descoperite fragmenteceramice datând din secolele VIII-IX16. Cercetare de suprafaţă.

Băleni, com. Băleni, jud. Galaţi9. „ Izvorul lui N ăstase Lupu”. În partea de vest a satului Băleni, s-au descoperit resturiceramice lucrate la roată datând din secolul al X-lea17. Cercetare de suprafaţă.

Băneasa, com. Băneasa, jud. Galaţi10. „Vatra satului”. La circa 300 m de Primărie, au fost descoperite fragmente ceramiceaparţinând secolelor VIII-IX şi un mormânt de înhumaţie din secolele X-XI. În apropierede acest punct în săpătura unui beci s-a descoperit un mormânt de înhumaţie, având cainventar o sabie din fier, f ără gardă, caracteristică secolelor X-XI d.Hr.18. Descoperire

întâmplătoare.

10 Gh. Coman, Cercet ări arheologice în sudul Moldovei cu privire la secolele V-XI , în „S. C. I. V.”, 20, 1969,2, p. 291.11

Ibidem.12 Ibidem, p. 292.13 Ibidem.14

Ibidem, p. 288.15 Ibidem.16 Ibidem.17 M. Brudiu, Cercet ări arheologice în zona valului lui Athanaric, în „Danubius”, VIII-IX, 1979, p. 160; D.Gh. Teodor, Descoperiri arheologice şi numismatice la est de Carpa ţ i în secolele V-XI , Iaşi, 1997, p. 44.18 Gh. Coman, în „S.C.I.V”, 20, 1969, 2, p. 292; N. Zaharia, M. Petrescu-Dâmboviţa, Em. Zaharia, op. cit., p.311; D. Gh. Teodor, op. cit., p. 45; C. Luca, D. Măndescu, Rituri şi ritualuri funerare în spa ţ iul extracarpatic

în secolele VIII-X, Brăila, 2001, p. 12, 32.



I. A. ADAMESCU 124

Bereşti, com. Bereşti, jud. Galaţi11. „ Râpa Sârbilor ”. La vest de localitate, pe albia râului Chineja s-au descoperitvârfuri de săgeţi din fier şi fragmente ceramice datând din secolele X-XI19.12. „Chirvase”. La est de localitate pe valea râului Meria s-au descoperit două morminte de înhumaţie izolate, unul având ca inventar un vas, iar celălalt două obiecte

vestimentare, datând din secolele X-XI20

. Cercetare de suprafaţă.13. „Sediul I.A.S.”. În partea de nord a localităţii, s-au descoperit fragmente ceramicedatând din secolele VIII-IX21. Cercetare de suprafaţă.14. „ Bâzanu”. Situat la 2 km est-nord-est de oraş, în 1954 s-a descoperit întâmplător, înmantaua unei movile, un mormânt de înhumaţie, orientat vest-est, întins pe spate, cumâinile pe lângă corp, având drept inventar un vas metalic turtit, care a fost distrusdupă descoperire22. Descoperire întâmplătoare.

Brăhăşeşti, com. Brăhăşeşti, jud. Galaţi15. „ Izvorul Hanului”. În partea de sud a comunei, la o distanţă de 500 m, în apropiereaizvoarelor pârâului Hanului, au fost descoperite fragmente ceramice apar ţinând culturiiDridu, caracteristice secolelor X-XI23. Cercetare de suprafaţă.

Bujoru, Târgu Bujor, jud. Galaţi

16. „ Internatul liceului”. În partea de nord-vest a oraşului, în jurul clădirii internatului,au fost descoperite fragmente ceramice databile în secolele X-XI24. Cercetare desuprafaţă.

Cavadineşti, com. Cavadineşti, jud. Galaţi17. „ Râpa Glodului”. La 3 km de satul Grăpeni, în malurile surpate s-au descoperitfragmente ceramice, lucrate cu mâna şi la roata înceată, ornamentate cu striuriorizontale şi vălurite, caracteristice secolelor VIII-IX. Dintre acestea se remarcă două fragmente ornate cu „beţişorul înf ăşurat”, datând din secolele VIII-IX. De asemenea,de pe acelaşi loc provin şi resturi ceramice din pastă grosieră şi cenuşie fină databilesec X-XI25. De aici provine şi un vas întregibil (reconstituit), din secolul al X-lea26.Cercetare de salvare.18. „ La Est de sat ”. În partea de est a localităţii, în jurul fostului C.A.P., au fost adunatefragmente ceramice datând din secolele VIII-IX, precum şi din secolele X-XI27.

Cercetare de suprafaţă.

19 M. Petrescu-Dâmboviţa, C ălătorie de cercetare arheologică în Jude ţ ul Covurlui, extras din „Orizonturi” , III, 1940, 5-9, 1941, p. 13; D. Gh. Teodor, op. cit., p. 48-49.20 D. Gh. Teodor, op. cit., p. 49.21 Gh. Coman, în „S. C. I. V.”, 20, 1969, 2, p. 292; D. Gh. Teodor, op. cit., p. 49.22 N. Zaharia, M. Petrescu-Dâmboviţa, Em. Zaharia, op. cit., p. 338; D. Gh. Teodor, op. cit., p. 98, 167; C.Luca, D. Măndescu, op. cit., p. 12, 32.23 M. Brudiu, Cercet ări perieghetice în sudul Moldovei, în „M. C. A.”, IX, 1970, p. 518, fig. 7/10; D. Gh.Teodor, op. cit., p. 57.24 Gh. Coman, în „S. C. I. V.”, 20, 1969, 2, p. 292; D. Gh. Teodor, op. cit., p. 61.25 M. Petrescu-Dâmboviţa, în „Orizonturi”, III, 1940, 5-9, p. 15-16; D. Gh. Teodor, op. cit., p. 61-62.26 I. T. Dragomir, S ă păturile arheologice de la Cavadine şti (r.Bere şti, reg. Gala ţ i), în „M. C. A.”, VI, p. 469,fig. 9/9-11.27Gh. Coman , în „S. C. I. V.” , 20, 1969, 2, p. 292.




Harta descoperirilor din sec. VIII-XI din jude ţ ul Gala ţ i.



I. A. ADAMESCU 126

Comăneşti, com. Cavadineşti, jud. Galaţi19. „ La Izvoare (Deasupra Izvoarelor-La Trei Case)”. În apropiere de râul Horincea, s-au descoperit numeroase fragmente ceramice lucrate cu mâna, datând din secolele VI-VII, precum şi la roată înceată sau rapidă, datând din secolele VIII-IX sau X-XI. Tot deaici provin şi câteva săgeţi din fier caracteristice pentru secolele X-XI28. Cercetare de

suprafaţă.

Cosăţeni, com. Brăhăşeşti, jud. Galaţi20. „ Marginea de nord ”. În marginea de nord a satului, pe dealul din apropiere, au fostdescoperite fragmente ceramice cu linii orizontale, în valuri şi cu alveole, caracteristicesecolelor IX. S-au găsit de asemenea şi fragmente ceramice cu striaţiuni paralele, careatestă o aşezare din secolul al X-lea e.n.29. Cercetare de suprafaţă.

Cuca, com. Cuca, jud. Galaţi21. „ Râpa Ro şie”. Între marginea satului şi movila „Arcari”, s-au descoperit fragmenteceramice lucrate la roată, datând din secolul al X-lea30. Cercetare de suprafaţă.22. „ La Fântâna lui Panait sau Rediul Cucului”. În această zonă s-au găsit doveziarheologice datând din secolul al X-lea31. Cercetare de suprafaţă.

Cudalbi, com. Cudalbi, jud. Galaţi23. „ La Nord de comună”. În timpul unor lucrări agricole, un locuitor din comună adescoperit, în anul 1971, un tezaur alcătuit din 28 de monede bizantine, emisiuni de laAnastasius la Justin I32.

Drăgăneşti, com. Drăgăneşti, jud. Galaţi24. „ Bursucărie”. La 3 km vest de gară şi la 200 m est de linia ferată Tecuci-Făurei, afost descoperit un schelet uman, împreună cu oase de cal şi trei potcoave de fier, toateprovenite dintr-un mormânt aparţinând probabil unui călăreţ nomad din secolele X-XI33. Cercetare de salvare, Mihalache Brudiu, 1982.25. „Pe Terasa Bârladului”. La nord vest de comună, au fost descoperite fragmenteceramice datând din secolele IX-X34. Cercetare de suprafaţă.

Galaţi, jud. Galaţi26. „ Malul Dunării în apropiere de Vadul lui Ra şcu“35. În anul 1946 a fost descoperit întâmplător pe malul Dunării, printre câteva fragmente ceramice (pierdute), un tezaur

28 M. Petrescu-Dâmboviţa, Archäologsche Forschungsreise im Bezirk Covurlui, în „Dacia”, VII-VIII, 1937-1940, p. 437, fig. 9/8; Ghenuţă Coman, în „S. C. I. V.”, 20, 1969, 2, p. 291, fig. 16/6; D. Gh. Teodor, op. cit.,p. 69-70.29 M. Brudiu, în „M. C. A.”, IX, 1970, p. 518, fig. 7/4-5, 9, 9/7-8; D. Gh. Teodor, op. cit., p. 72.30 Costel Ilie, Mircea Nicu, Situri şi puncte arheologice din jude ţ ul Gala ţ i, în „Danubius”, XX, 2002, p. 17;D. Gh. Teodor, op. cit., p. 75.31 M. Brudiu, în „M. C. A.”, 1979, p. 159.32 I. Dimian, Câteva descoperiri monetare bizantine pe teritoriul R.P. R., în „S. C. N.”, I, 1957, p. 190-191.33 D. Gh. Teodor, op. cit., p. 84.34 M. Petrescu-Dâmboviţa, în „Dacia”, VII-VIII, 1937-1940, p. 443, fig. 2/25-26.35 P. Păltănea, Câteva date despre începuturile ora şului Gala ţ i, în „Anuarul Institutului A. D. Xenopol –Iaşi”, VI, 1969, p. 143.




monetar compus din 12 monede de argint bizantine datând din secolul al VII-lea,monede emise între anii 613-685 de împăraţii Heraklius, Heraklius-Constantin,Constantin II şi Constantin al IV-lea36. Descoperire întâmplătoare.

27. „Valea lui Tuluc”. Pe marginea terasei de lângă lacul Brateş, pe Valea luiTuluc în dreptul km 7 de pe traseul liniei ferate Gala ţi – Bârlad, s-a descoperit o urnă

de incineraţie (conţinând oase calcinate) lucrată la roata înceată şi ornamentată cu benzide linii vălurite şi orizontale, datând din secolele X-XI. Vasul este lucrat la roată dintr-o pastă ceramică cu impurităţi, de culoare gălbuie-roşcată, cu urme de afumare. Esteornamentat cu benzi de linii incizate orizontal şi vălurat, aplicate alternativ pe aproape întreaga suprafaţă exterioară a vasului. De asemenea, din împrejurimile oraşului provinşi două monede bizantine de bronz, emisiune de la Constantin al IX-lea (1042-1055)37.28. „Cartierul Dunărea”. Situată pe versantul sudic al terasei din cartierul Dunărea,aşezarea a fost distrusă prin excavări38.

Găneşti, com. Cavadineşti, jud. Galaţi 29. „Cazanul de Ţ uică”. În partea de sud a satului, în jurul cazanului de ţuică şi îngrădinile mai multor locuitori, au fost găsite fragmente ceramice datând din secoleleIX-X39. Cercetare de suprafaţă.30. „Criste şti-sat ”. În partea de est a satului, s-au descoperit fragmente ceramice datând

din secolele VIII-IX40

. Cercetare de suprafaţă.31. „Criste şti-nord ”. În partea de nord a cartierului Cristeşti s-au găsit fragmenteceramice lucrate la roata înceată specifice secolelor VIII-IX41. Cercetare de suprafaţă.32. „ La Izvoare”. În partea de sud-sud-vest a satului, pe locul denumit „La izvoare” aufost descoperite fragmente ceramice caracteristice secolelor VIII-IX, precum şi alteleaparţinând secolelor X-XI42. Cercetare de suprafaţă.33. „Fântâna Mare”. La cca.500 m de marginea sud-estică a punctului Fântâna Mareau fost descoperite fragmente ceramice din secolele VIII-IX şi secolele X-XI43.Cercetare de suprafaţă.

Gârbovăţ, com. Ghidigeni, jud. Galaţi34. „ Arcaci”. În marginea de vest a satului, într-o zonă de alunecări de straturi, pe loculdenumit „Arcaci”, s-au descoperit fragmente ceramice din secolele X-XI şi un depozitde unelte şi arme medievale timpurii44. Cercetare sistematică.

36 I. Dimian, op. cit., 196-197.37 I. T. Dragomir, în „Danubius” , I, 1967, p. 188, fig. 13/3; D. Gh. Teodor, op. cit., p. 91; C. Luca, D.Măndescu, op. cit., p. 12, 32.38 M. Brudiu, Cercet ări privind secolele VIII-XI în zona de sud a interfluviului Prut-Siret , în „Mousaios”, V,1999, p. 119.39Gh. Coman, în „S. C. I. V.”, 20 , 1969, 2, p. 292.40 N. Zaharia, M. Petrescu-Dâmboviţa, Em. Zaharia, op. cit., p. 342, nr.412 b, menţionat sub numele de Vatrasatului; Gh. Coman, în „S. C. I. V.”, 20, 1969, 2, p. 292.41 Gh. Coman, în „Arheologia Moldovei”, VI, 1969, p. 280 (menţionat la satul Cristeşti).42 D. Gh. Teodor, op. cit., p. 92; Gh. Coman, în „S. C. I. V.”, 20, 1969, 2, p. 292.43 Gh. Coman, în „S. C. I. V.”, 20, 1969, 2, p. 292.44 A. C. Florescu, A şezarea din epoca bronzului târziu de la Gârbovăţ (raoinul Tecuci, regiunea Gala ţ i), în„Danubius”, I, 1967, p. 75; D. Gh. Teodor, Depozitul de unelte şi arme medievale timpurii de la Gârbovăţ ,

Jud.Gala ţ i, în „Memoria Antiquitatis”, XXIII, 2004, p. 395; Idem, Descoperiri…, p. 92-93.



I. A. ADAMESCU 128

Gohor, com. Gohor, jud. Galaţi35. „Vatra satului”. În jurul izvoarelor din vatra satului au fost descoperite fragmenteceramice aparţinând secolelor VI-VII, VIII-IX şi IX-X45. Cercetare de suprafaţă.

Ijdileni, com. Frumuşiţa, jud. Galaţi

36. „Via lui Ion Ciurea”.Au fost descoperite fragmente ceramice aparţinând culturiiDridu46. Cercetare sistematică.

Ireasca, com. Gohor, jud. Galaţi37. „ Izvoare”. În partea de nord a satului şi la sud-est de locul denumit „Izvoare”, s-audescoperit fragmente ceramice lucrate cu roata, provenite din borcane având buzarăsfrântă, iar corpul ornamentat cu linii vălurite caracteristice secolelor IX-X47.Cercetare de suprafaţă.

Lunca, com. Jorăşti, jud. Galaţi38. „ Râpa cu oale”. În marginea de sud a satului pe locul denumit „Râpa cu oale”, s-agăsit un cuptor din piatra, în jurul căruia au fost descoperite resturi ceramice dinsecolele X-XI48. Cercetare de suprafaţă.

Măndreşti, com. Valea Mărului, jud. Galaţi39. „Pe vale la peri”. La cca. 1 km sud-vest de vatra satului, pe locul denumit „Pe valela peri”, în apropierea saivanelor , s-a descoperit un amnar din fier cu braţele lungi,subţiri şi bine arcuite, datând din secolele X-XI49. Cercetare de suprafaţă.40. „Vatra satului”. În diferite locuri din vatra satului au fost descoperite între anii1972-1976 vârfuri de săgeţi din fier cu trei muchii, pumnale şi cuţite din fier datânddupă caracteristicile lor fie din secolele VII-VIII, fie din secolele X-XI50. Cercetare desuprafaţă.41. „ La cur ături”. În marginea de nord a satului , cca. 50 m de casele locuitorilor Şoleaşi Pachiţa, lângă pârâul satului, s-au descoperit fragmente ceramice şi un vas întregibildin secolele VII-VIII51. Cercetare de suprafaţă.

Movileni, com. Şendreni, jud. Galaţi42. „ Marginea satului”. Cu ocazia extinderii triajului C.F.R Bărboşi, între anii 1965-

1975, a fost distrusă o aşezare aparţinând secolului al X-lea. Astăzi se mai păstrează doar un martor de terasă, lângă turnul de apă, în jurul căruia se mai păstrează câtevacomplexe din secolul al X-lea52.

45 D. Gh. Teodor, Descoperiri…, p. 95.46 M. Brudiu, Cercet ări privind hallstattul din sudul Moldovei, în „S. C. I. V. A.”, 1991, 3-4, p. 223.47 Idem, în „M. C. A.”, IX, 1970, p. 520, fig. 9/1-6,9.48 I. T. Dragomir, Jude ţ ul Gala ţ i pe scara timpului, Galaţi, 1972, p. 45.49 D. Gh. Teodor, Descoperiri…, p. 115.50

Ibidem.51 Ibidem.52 M. Brudiu, în „Mousaios”, V, 1999, p. 119.




Negrileşti, com. Munteni, jud. Galaţi43. „Gr ădina lui Zaharia”. În curtea şcolii, aflată în vatra satului, pe locul denumit„Grădina lui Zaharia”, s-au descoperit fragmente ceramice lucrate cu roata înceată şiornamentate cu striuri orizontale în val datând din secolele VIII-IX53. Cercetare desuprafaţă.

44. „Confluen ţ a Bârladului cu pârâul Berheci”. În apropierea pârâului Berheci, s-ausemnalat mai multe morminte de înhumaţie lipsite de inventar, neprecizatecronologic54. Cercetare de suprafaţă.

Oancea, com. Oancea, jud. Galaţi45. „Podul de pe Prut ”. Pe terasele Prutului, de o parte şi de alta a podului care trecepeste Prut, s-au descoperit fragmente ceramice din secolele X-XI55. Cercetare desuprafaţă.

Plevna, com. Rediu, jud. Galaţi46. „Pu ţ ul lui Strea şină”. La nord de localitate cu ocazia unor săpături de salvare, s-adescoperit o aşezare din secolele VIII-XI56. Cercetare de salvare.

Puricani, com. Bereşti-Meria, jud. Galaţi

47. „ Marginea de est a satului”. În partea de est a satului, la cca. 500 m, s-audescoperit fragmente ceramice lucrate cu roata înceată ornamentate cu benzi vălurite pebuză şi pe umăr, precum şi cu benzi orizontale, caracteristice secolelor X-XI57.Cercetare de suprafaţă.

Rediu, com. Rediu, jud. Galaţi48. „ La Fântâni”. În marginea de sud-est a localităţii, în zona izvoarelor denumite „LaFântâni”, s-au descoperit resturi ceramice lucrate cu roata datând din secolele IX-X58.Cercetare de suprafaţă.

Rogojeni, com. Suceveni, jud. Galaţi49. „Ş ipote”. În marginea de sud a satului, pe locul denumit „Şipote”, s-au descoperitresturi ceramice din secolul al X-lea59. Cercetare de suprafaţă.

Roşcani, com. Oancea, jud. Galaţi50. „Cruci şoara”. În marginea de est a satului, pe locul denumit „Crucişoara”, s-augăsit cioburi din secolele VI-VII, secolele VIII-IX, precum şi din secolele X-XI60.Cercetare de suprafaţă.

53 D. Gh. Teodor, Descoperiri…, p. 121.54 N. Zaharia, M. Petrescu-Dâmboviţa, Em. Zaharia, op. cit., p. 374; E. M. Constantinescu, Memoria

pământului dintre Carpa ţ i şi Dunăre, Bibliotheca Mousaios 1, Buzău, 1999, p. 258.55 Gh.Coman, în „S. C. I. V.” , 20, 1969, 2, p. 292.56 M. Brudiu, în „Mousaios”, V, 1999, p. 120.57 Gh. Coman, în „S. C. I. V.” , 20, 1969 , 2, p. 291; Idem, în „Arheologia Moldovei”, VI, 1969, p. 279.58 M. Brudiu, în „Danubius”, VIII-IX, 1979, p. 159.59 I. T. Dragomir, Jude ţ ul Gala ţ i…, p. 45.60 Gh. Coman, în „S. C. I. V.” , 20, 1969, 2, p. 293.



I. A. ADAMESCU 130

Salcia, com. Umbrăreşti, jud. Galaţi51. „ Inărie”. La cca. 1 km sud de sat, pe locul denumit „Inărie”, a fost descoperită, înanii 1969-1970, o monedă bizantină, rău conservată, emisiune de la împăratul Focas61.Cercetare de suprafaţă.

Scânteieşti, com. Scânteieşti, jud. Galaţi52. „ Izvor ”. În marginea de est a localităţii, în punctul „Izvor” pe valea Ijdileni, s-adescoperit o aşezare din secolul al X-lea. De aici s-au putut recupera fragmenteceramice, unele lucrate cu mâna datând din secolele VI-VII şi altele la roată, ornate culinii orizontale şi vălurite incizate, datând din secolul al X-lea62. Cercetare de suprafaţă.

Stoicani, com. Folteşti, jud. Galaţi53. „ Dealul de pe râpă”. În urma cercetării necropolei hallstattiene de la Stoicani, aufost descoperite şi trei morminte de înhumaţie orientate vest-nord-vest-est-sud-est,conţinând ca inventar mai multe obiecte de podoabă, dintre care se remarcă o brăţară tubulară din bronz, mai multe inele de bronz dintre care unul ornamentat pe „chatton”cu o cruce, un cercel de aur ornamentat cu granule, mai multe mărgele din pastă desticlă, precum şi câteva cuţitaşe din fier. Tot în zona mormintelor s-au aflat şi câtevafragmente ceramice ornamentate cu striuri orizontale şi vălurite. După inventarul lor,

aceste morminte, care fac probabil parte dintr-o necropolă mai mare, datează, ca şifragmentele ceramice descoperite, din perioada secolelor VIII-IX63. Cercetaresistematică.

Suceveni, com. Suceveni, jud. Galaţi54. „Stobor ăni”. Lângă iazul cu acelaşi nume, au fost observate urme aparţinândsecolelor X-XI d.Hr64.

Şendreni, com. Şendreni, jud. Galaţi55. „Casa lui Secan”. Pe malul de vest al Bălţii Mălina, la cca. 2,5 km nord-est deŞendreni, în punctul denumit „Casa lui Secan”, cu ocazia unui sondaj arheologic întreprins în 1959 de colectivul şantierului arheologic Barboşi, au fost descoperitefragmente ceramice datând din secolele X-XI. În 1961 au fost întreprinse săpăturiarheologice, dezvelindu-se cu această ocazie trei locuinţe-bordei, prevăzute cu sobe

construite din pietre sau cu cuptor din lut, în interiorul cărora s-a găsit o mare cantitatede ceramică lucrată la roată şi bogat ornamentată, câteva unelte şi o monedă de bronz,emisiune de la Roman al III-lea Arghyros (1028-1034). Întregul material datează de lasfârşitul secolului X - primele decenii ale secolului ale XI-lea65. Cercetare sistematică.55. „ Dealul Tirighina”. La sud-est de sat, lângă pepiniera fostului C.A.P. şi pe panteledealului Tirighina de la nordul satului Barboşi, s-au descoperit fragmente ceramice din

61 D. Gh. Teodor, Descoperiri…, p. 142.62 M. Brudiu, în „Danubius”, VIII-IX, 1979, p. 158; D. Gh. Teodor, Descoperiri…, p. 145. 63 M. Petrescu-Dâmboviţa, M. Dinu, în „S. C. I. V. A .”, 1974, p. 91-95, fig.7-9; C. Luca, D. Măndescu, op.

cit., p. 31.64 I. T. Dragomir, Jude ţ ul Gala ţ i…, p. 43-44; D. Gh. Teodor, Descoperiri…, p. 150.65 N. Gostar, S ă păturile şi sondajele de la Ş endreni-Barbo şi (r. Gala ţ i), în „M. C. A.”, VIII, 1962, p. 506-507; D. Gh. Teodor, Descoperirile arheologice de laŞ endreni-Gala ţ i, în „Danubius”, I, 1967, p. 129.




secolele X-XI66. Cercetare de suprafaţă.56. „Vatra nord-estică”. În 1911, pe fosta proprietate a lui C. Tofan, aflată în vatranord-estică a localităţii, s-a descoperit, cu ocazia unor lucrări agricole, probabil întreanii 1910-1911, un cimitir de incineraţie. Vasele, lucrate cu mâna sau la roata înceată,având în compoziţie pietricele şi nisip, erau ornamentate cu striuri orizontale şi în val.

După descrierea ceramicii, necropola ar data din secolele IX-X67

.

Şerbăneşti, com. Lieşti, jud. Galaţi57. „Vest-sud-vestul satului”. La vest-sud-vest de satul Şerbăneşti de lângă comunaLieşti, pe una din terasele Bârladului, în fosta vie a lui I. Mitu, s-au descoperitfragmente ceramice decorate cu linii orizontale şi în val, caracteristice secolelor X-XI68.

Şerbeştii Vechi, com. Şendreni, jud. Galaţi58. La 2 km spre vest, în dreptul şoselei Galaţi-Tecuci, se află la gura văii Lozova oaşezare din secolele X-XI69. Cercetare de salvare.

Tătarca, com. Tuluceşti, jud. Galaţi59. „ La Lut ărie”. În partea de sud a cimitirului satului, într-o ruptură de mal, în punctul

denumit „Lutărie”, s-au descoperit fragmente ceramice caracteristice secolelor IX-X70

.Cercetare de suprafaţă.

Tuluceşti, com. Tuluceşti, jud. Galaţi60. „ Râpa Bălaia”. La punctul numit Râpa Bălaia, s-a găsit o aşezare din secolul al X-lea, de unde au fost adunate fragmente ceramice specifice culturii Dridu71. Cercetare desuprafaţă.61. „Vatra satului”. Aici s-au găsit în mod sporadic fragmente ceramice specificeculturii Dridu72. Cercetare de suprafaţă.

Toflea, com. Brăhăşeşti, jud. Galaţi62. „ Dealul T ănăsoaia”. Pe dealul Tănăsoaia, situat în marginea de sud-vest a satului,cu ocazia săpăturilor întreprinse în aşezarea neolitică şi bronz timpuriu, au fostidentificate şi resturi ceramice sporadice din secolele VIII-IX, dintre care se remarcă un

vas întregibil73

. Cercetare sistematică.

Ţepu, com.Ţepu, jud.Galaţi63. „ Dealul Stâlpilor ”. La vest de punctul Dealul Stâlpilor se află o aşezare din secolul

66 I. T. Dragomir, în „Danubius”, I, 1967, p. 188.67 N. Velichi, op. cit., p. 120-122, fig. de la p. 121; D. Gh. Teodor, Descoperiri…, p. 150; C. Luca, D.Măndescu, op. cit., p. 11, 32,68 M. Petrescu-Dâmboviţa, în „Dacia”, VII-VIII, 1939-1940, p. 443, fig. 2/17-18.69 M. Brudiu, în „Mousaios”, V, 1999, p. 119-120.70 Idem, în „M. C. A.”, IX, 1970, p. 516.71

Ibidem.72 Ibidem, p. 513, fig. 7/1-3; 6-8.73 D. Gh. Teodor, Teritoriul est-carpatic în veacurile V-X I, Iaşi, 1978, p. 81, fig. 48/6.



I. A. ADAMESCU 132

al X-lea74. Cercetare de suprafaţă.

Umbrăreşti, com. Târgu Bujor, jud. Galaţi64. „ La Sud-sud-est de sat ”. La cca. 2 km sud-sud-est de sat pe o pantă lină de pastânga pârâului satului, au fost descoperite fragmente ceramice caracteristice secolelor

VIII-IX75

. Cercetare de suprafaţă.

Umbrăreşti, com. Umbrăreşti, jud. Galaţi65. „ Dealul Bisericii”. În marginea de nord-vest a satului, pe Dealul Bisericii, peteritoriul fostului sat Tămăşani, au fost descoperite fragmente ceramice datând dinsecolele X-XI76. Cercetare de suprafaţă.66. „ Nord-est de sat ”. În nord-estul satului, s-a descoperit întâmplător un schelet alăturide care erau depuse şi patru capete de cal. Din inventar s-a recuperat o zăbală de fierdintr-o tijă cu inele mobile la extremităţi şi mai multe fragmente din fier provenind dela o toartă şi de la cercurile unei căldări de lemn, datând din secolele X-XI77.Descoperire izolată.

Vameş, com. Piscu, jud. Galaţi67. „Valea Gerului”. În 1936, pe Valea Gerului, s-a descoperit întâmplător o monedă

bizantină de bronz, emisiune de la Iustin I şi Sofia (568-579)78

. Descoperire întâmplătoare.

Vădeni, com. Cavadineşti, jud. Galaţi68. „ Marginea de est a satului”. Între biserică şi râul Prut, în marginea de est a satului,au fost descoperite fragmente ceramice datând din secolele VI-VII, secolele VIII-IX, şisecolele X-XI. Din secolele VIII-IX provine un vas întregibil79. Cercetare de suprafaţă.

Vânători, com. Vânători, jud. Galaţi69. „ Dealul Admeraru”. La nord de sat pe pantele dealului Admeraru, au fostdescoperite fragmente ceramice lucrate la roată, caracteristice secolului al X-lea80.Cercetare de suprafaţă 70. „ La Jolică”. Pe terasa inferioară a lacului Brateş, la est de sat, s-au descoperitresturi ceramice datând din secolele X aparţinând culturii Dridu81. Cercetare de

suprafaţă.71. „ La nord de sat ”. În partea de nord a satului, pe hotarul cu localitatea Tuluceşti, s-au descoperit resturi ceramice datând din secolul al X-lea82. Cercetare de suprafaţă.

74 I. Basoc, Cercet ări perieghetice pe teritoriul comunei Ţ epu, jude ţ ul Gala ţ i, în „Danubius”, X, 1981, p. 25,fig 4/10.75Gh. Coman, îm „S. C. I. V.” , 20, 1969, 2, p. 292.76 D. Gh. Teodor, Descoperiri…, p. 161.77 Ibidem, p. 161; C. Luca, D. Măndescu, op. cit., p. 13.78 M. Petrescu-Dâmboviţa, în „Dacia”, VII-VIII, 1939-1940, p. 17.79 Gh. Coman, în „S. C. I. V.”, 20, 1969, 2, p. 292, fig. 6/2; Idem, în „Arheologia Moldovei”, VI, 1969, p.310, fig. 3/6; 4/9; 8/2.80 M. Brudiu, în „M. C. A.”, IX, 1970, p. 513, fig. 7/1-3.81 Ibidem. 82 Ibidem, fig. 7/6-8.




72. „Punct Amiral”. În anul 1980, s-au descoperit trei bordeie, un cuptor şi şapte gropi,toate aparţinând secolelor X-XI83. Cercetare de salvare.

Vârlezi, com. Vârlezi, jud. Galaţi73. „ Biserica Veche”. În jurul bisericii vechi, aflată în centrul satului, au fost găsite

fragmente ceramice datând din secolele VIII-IX şi din secolele X-XI84

. Cercetare desuprafaţă.74. „Vârleaza”. La cca. 700-800 m de marginea de sud-sud-est a satului, în punctuldenumit „Vârleaza”, au fost descoperite resturi ceramice datând din secolele VI-VII,precum şi din secolele VIII-IX85. Cercetare de suprafaţă.

Viile, com. Fârţăneşti, jud. Galaţi75. „ Dealul Bujorului”. În marginea de nord-est a satului, lângă sediul fostului I.A.S.,pe Dealul Bujorului, s-au găsit fragmente ceramice lucrate cu roata înceată,caracteristice secolelor IX-X86. Cercetare de suprafaţă.76. „ La Nord-nord-est de sat ”. La 1 km de marginea de nord-nord-est a satului, pe opantă înclinată, s-au descoperit fragmente ceramice caracteristice secolelor V-VI87.Cercetare de suprafaţă.

Concluzii. Pe baza cercetărilor arheologice întreprinse până în prezent suntcunoscute până în momentul de faţă 76 de obiective din perioada secolelor VIII-XI d.Hr. Din punct de vedere geografic, 30 sunt în zona de câmpie şi peste 40 de obiectivesunt situate în regiunea de podiş. Din cele 76 de obiective s-au întreprins săpăturisistematice sau cercetări mai ample într-un număr de opt aşezări şi necropole, restuldescoperirilor fiind rezultatul unor cercetări de suprafaţă.

RÉPERTOIRE ARCHÉOLOGIQUE DE DÉPARTEMENT DE GALAŢICONCERNANT LES SIÈCLES VII-XI

Résumé

Le répertoire en discussion représente les investigations effectues jusqu’au

présent au sud de Moldavie, concernant les VII-XI siècles.Ce répertoire-ci peut être mis à la disposition de tous ceux qui sont passionnésd’histoire et spécialement d’archéologie. Aussi comme les autres, je n’ai fait autrechose qu’accumuler ces informations et les présenter à ceux qui sont intéressés.

83 M. Brudiu, Cercet ări arheologice de la Vânători (Jud. Gala ţ i), în „M. C. A.” – A XV-a Sesiune derapoarte, Braşov, 1981, p. 407; Costel Ilie, Mircea Nicu, op. cit., p. 40.84 Gh. Coman, în „S. C. I. V.”, 20, 1969, 2, p. 292.85 Ibidem.

86 Ibidem.87 Ibidem.

adamescu adrian- contributii la repertoriul judetului galati

Documents