8/16/2019 Actiunea Luminii Asupra Tegumentului

1/3

Actiunea luminii asupra tegumentului

Tegumentul se constituie un ecran fiziologic fata de radiatiile infrarosii (RIR). Permeabilitatea

tegumentara variaza in functie de lungimea de unda a radiatiei, de propria sa grosime si de

umiditate. Pentru RIR in practica medicala se foloseste urmatoarea clasificare:

A-sunt RIR penetrante in functie de pigmentatie, de temperatura, de doza etc. (lungimi de

unda cuprinse intre !"-#$"" m%).

&-sunt RIR absorbite de catre epiderm si derm (lungimi de unda cuprinse intre #$""-$"""

m%).

'-sunt RIR absorbite doar la nivelul suprafetei tegumentului (lungimi de unda mai mari de

$""" m%).

In cele ce urmeaaza sunt prezentate efectele RIR. Acestea prezinta efect caloric cu atat mai profund (- cm), cu cat lungimea de unda este mai scurta (A). *e produce o vasodilatatie

tegumentara arteriolara si capilara care sta la baza eritemului caloric, cu o persistenta de "-+"

minute si care este urmat rapid de o pigmentatie patata, marmorata (&). Acestei vasodilatatii i

se adauga un usor edem al stratului mucos, edematierea papilelor dermice si infiltratii

leucocitare perivasculare. RIR cu lungime mai lunga si in doze progresiv crecute pot produce

arsuri, alterari sau ciar distrugeri celulare epidermale si aparitia flictenelor. In derm apar 

distructii vasculare, edem pericapilar si infiltratii polinucleare abundente, formandu-se, in

final, escare cu necrozare tisulara, vasodilatatii puternice si modificari biologice ale

substantelor continute interstitial, perivascular. Iradierea moderata cu RIR grupa A produce

vasodilatatie subpapilara, accentuarea fenomenelor osmotice si cresterea debitului sanguin,

accelerarea reactiilor biocimice catalitice cu cresterea metabolismului local si imbunatatirea

 biotroficitatii. ste stimulata resorbtia produselor celulare, sunt activate glandele sudoripare si

sunt stimulate terminatiile nervoase cutanate cu modularea consecutiva a nevralgiilor.

Iradierile moderate accelereaza formarea pigmentului melanic, modificand eritemul actinic

 produs de ultraviolete, este stimulata regenerarea celulelor epidermice, sunt activate secretiile

glandelor endocrine si este stimulat metabolismul general.

Radiatiile ultraviolete (R/) au un grad scazut de penetrabilitate, oprindu-se in straturile

superficiale ale epidermului. 0radul de penetratie este raportat la lungimea lor de unda. Pentru

R/ se foloseste urmatoarea clasificare:

A-sunt R/ tip I sau unde lungi, abundente in spectrul solar (+""-#$ m%).

&-sunt R/ tip II sau unde medii, emise de lampile cu mercur (#$-1" m%).

'-sunt R/ tip III sau unde scurte, utilizate in scop terapeutic, emise prin descarcari

electrice in vapori cu mercur (1"-#1" m%).

Atat absorbtia, cat si penetratia R/ este diferita, in functie de lungimea de unda, cele mai

scurte fiind cele mai penetrante si cu actiune profunda. Actiunea R/ este in stransa legatura

cu activarea terminatiilor nervoase senzitive si cu vasomotricitatea locoregionala, de la nivelul

aplicatiei sau e2punerii.

8/16/2019 Actiunea Luminii Asupra Tegumentului

2/3

ritemul actinic sau ultraviolet reprezinta un fenomen fotocimic precoce, fiind urmat de

 pigmentatie, stergerea sa progresiva si e2folierea epidermului.

ritemul produs de R/ cu lungimi de unda scurta, emise de lampile cu mercur are debut

 precoce, din primele -! ore, cu ma2imum in alte cateva ore, nu atinge intensitati mari,

dispare in -+ zile, fiind urmat de o descuamare periferica slaba si o pigmentatie precoce, putin intensa, cu tenta cenusie si care dureaza -+ saptamani.

ritemul produs de R/ cu lungime de unda medie, provenit din radiatia solara, are un debut

la +-! ore, cu un ma2imum la -+ zile, retrocedand in 1-#" zile, fiind urmat de o pigmentatie

cu tenta aramie, mai stabila in timp.

Intensitatea eritemului produs de radiatiile ultraviolete se apreciaza prin cele patru grade, dupa

cum urmeaza:

3oza suberitematoasa corespunde lipsei de reactie cutanata vizibila la aplicatia de

radiatii ultraviolete.

0radul I, in care eritemul apare lent, in circa +-! ore, pe o suprafata mai mica in

comparatie cu suprafata tegumentului e2pus, prezinta o coloratie rozacee, poate fi usor 

 pruriginos, persista + de ore, se reduce si dispare in #- zile, pigmentatia fiind

inconstanata, putin e2primata, disparand rapid, fara urme.

0radul II, eritemul apare pe suprafata de tegument e2pusa, dupa o perioada de +-! ore,

 prezinta o culoare rosie-vie, este insotit de un grad de senzatie dureroasa, de o senzatie

moderata de prurit, persista -+ zile fiind urmata la #- saptamani de o e2foliere

cutanata fina, furfuracee.

0radul III, in care eritemul depaseste suprafata de tegument e2pusa, are o tenta de

rosu-incis spre violaceu, prezinta un aspect de arsura cu edem, este insotit de

fragilitate cutanata si prurit dureros care persista cateva zile. Pigmentatia incepe dintr-

a patra zi prin puncte rosii cafenii care se e2tind, dureaza cateva saptamani iar dintr-a

#$-a zi incepe e2folierea marcata si masiva urmata de formarea unei cruste.

0radul I/, in care eritemul si e2udatul se accentueaza, straturile epidermice din

 profunzime bombeaza spre suprafata, formand flictene foarte fragile si friabile,

necesitand banda4 adeziv de protectie. Tegumentul devine rosu-cianotic, edematiat,

dureros, epidermul se decoleaza, avand loc o e2foliere masiva, care se finalizeaza inapro2imativ " de zile. Pigmentatia este inibata, putand apare zone de depigmentare,

incon4urate de alou pigmentar.

5ecanismul de actiune al eritemului actinic, produs de R/, este reprezentat de vasodilatatie

si congestie capilara in zona corionului din imediata vecinatate a epidermului, mergand pana

la edem intra si e2tracelular la nivel epidermic, care se poate e2tinde pana la stratul mucos,

insotindu-se de migrare leucocitara. Are loc si cresterea debitului sanguin capilar, cu posibile

alteratii vasculare si rupturi ale peretilor vasculari, cu sufuziuni sanguine si infiltratii de

ematii si leucocite in derm. 'elulele stratului bazal pot prezenta modificari degenerative, cu

regenerarea ulterioara a epidermului prin proliferarea celulara locala, dupa retrocedarea

fenomenelor congestiv-inflamatorii. 3upa cedarea edemului, are loc inlocuirea progresiva acelulelor alterate si cicatrizarea prin proliferarea stratului cornos si prin ingrosarea stratului

8/16/2019 Actiunea Luminii Asupra Tegumentului

3/3

epidermic. Regenerarea epidermului se insoteste de pigmentarea cutanata produsa prin

cresterea continutului de pigment melanic la nivelul celulelor specializate din epiderm.

Pigmentatia melanica a pielii reprezinta un fenomen ce apare in mod obisnuit dupa e2punerea

la soare sau la radiatiile ultraviolete si infrarosii provenite din surse artificiale. Astfel, lumina

este cea care activeaza pigmentatia, actiunea R/ fiind cea care genereaza producereaaccentuata si accelerata de melanina. Activarea pigmentatiei sub actiunea luminii are loc, fie

 prin iradiatie directa cu doze neeritematoase, ceea ce da nastere unei pigmentatii rapide, in -+

zile, neinsotita de eritem, fie unei pigmentatii tardive, aparuta dupa eritemul actinic. In

 producerea eritemului, cele mai eficiente sunt R/ cu lungime de unda lunga, tip I, bogat

reprezentate in lumina solara. Pigmentatia apare precoce, atinge valorile ma2ime rapid, dupa

o singura e2punere, persistand, in functie de doza aplicata si de reactivitatea individuala,

cateva ore, zile sau luni. 3upa acest interval de timp variabil, pigmentul dispare din tegument,

 prin indepartarea sa odata cu descuamarea celulelor epidermale. 6uanta pigmentatiei

melanice difera in functie de sursa, fiind aramie dupa e2punerea la radiatia solara si cu o tenta

cenusie la iradierile provenite din surse artificiale.

Rolul biologic 4ucat de pigmentatie este multivalent. Are loc o ingrosare prin ipertrofie a

stratului cornos de 7eratina a tegumentului e2pus sau iradiat, ceea ce realizeaza un proces de

7eratoza cu rol protector fata de fenomenul de supraincalzire a tesuturilor. In paralel, are loc o

stimulare accentuata a cresterii pilozitatii, accentuarea procesului de termoreglare pe calea

sudatiei8sudoratiei iar pigmentul melanic 4oaca rol de factor de stimulare a activitatii pielii,

asigurand inclusiv efecte antiinfectioase.

In literatura de specialitate este descrisa, alaturi de eritem si pigmentatia cutanata, si

sensibilitatea cutanata fata de radiatiile ultraviolete. *tudiile efectuate au inclus persoanele

care s-au e2pus la R/ in trei categorii, raportat la modul lor de reactie:

Persoane la care eritemul si pigmentatia apar la doze obisnuite,

Persoane la care nu se produce pigmentatie, in scimb, eritemul este puternic si apare

la doze mici de radiatii ultraviolete,

Persoane la care pigmentatia este foarte slaba sau absenta iar eritemul apare dupa doze

mari de radiatii ultraviolete.

*e cunosc o serie de factori care influenteaza particularitatile individuale ale reactiilor 

cutanate fata de e2punerea la R/, si anume: statusul sistemului nervos central, al celuivegetativ, reactivitatea neuroendocrina, varsta, se2ul, grosimea stratului cornos, starea de

umiditate a tegumentului, e2punerile anterioare, mediul de viata si de activitate, sezonul,

climatul si regiunea geografica, regiunea cutanata e2pusa, interventia anterioara a altor factori

fizici, conte2te patologice asociate, tipul sursei de radiatii ultraviolete, valorile lungimior de

unda, dozele aplicate.

9 atentie deosebita trebuie acordata fenomenului de sensibilitate anormala a unor persoane

fata de actiunea R/ sau de fotosensibilitate.