ACREDITAREA SERVICIILOR

SOCIALE PENTRU PROTECŢIA

PERSOANELOR CU HANDICAP

Conf.dr. George NEAMŢU

Serviciile se definesc ca programe specializate,

activităţi organizate, tehnici de intervenţie socială,

metode de identificare a necesităţilor şi tipurilor

specifice de disfuncţionalităţi ale persoanelor cu

probleme.

Cu ajutorul acestor servicii, persoanele cu dizabilităţi –

spre ex. – au şansa să obţină condiţii minime

necesare unei vieţi decente auto-suficiente şi pot să-şi

dezvolte propriile capacităţi şi competente pentru o

integrare normală în comunitate.

Sistemul serviciilor se referă • la organizarea şi rolul instituţiilor care

guvernează această activitate,

• la sfera de activitate propriu-zisă a acestor

instituţii, la cunoştinţele teoretice

specializate, la îndemânările practice

necesitate de respectiva activitate de

asistenţă la programa de acţiune, tehnici

de intervenţie care sunt capabile să

asigure aplicarea măsurilor cerute de

politica socială.

2. Sistemul de servicii şi

prestaţii sociale. • SERVICIILE sociale pot fi servicii primare şi servicii

specializate.

• Serviciile sociale primare sunt măsuri şi acţiuni de proximitate şi prevenţie acordate în comunitate, în scopul identificării şi limitării situaţiilor de risc în care se poate afla la un moment dat persoana, familia sau grupul.

• Serviciile sociale specializate sunt măsurile de suport şi asistenţă care au ca scop menţinerea, refacerea sau dezvoltarea capacităţilor persoanei ori familiei, aflată în situaţii specifice de vulnerabilitate sau de risc de excludere socială, şi sunt acordate de personal calificat şi specializat.

2.1 Clasificarea serviciilor si a

prestaţiilor sociale

• Furnizarea serviciilor sociale se organizează într-un sistem descentralizat, la nivelul comunităţilor locale, pentru a răspunde cât mai adecvat nevoilor sociale identificate, tipologiei potenţialilor beneficiari şi condiţiilor particulare în care aceştia se află.

• Sistemul de servicii sociale se reglementează prin legi speciale.

Furnizorii de servicii sociale pot organiza şi acorda servicii

sociale, cu sau fără găzduire, după cum urmează:

a) în comunitate;

b) la domiciliul beneficiarului;

c) în centre de zi şi centre rezidenţiale, publice sau

private.

PRESTAŢIILE sociale reprezintă transferuri financiare şi cuprind: alocaţii familiale, ajutoare sociale, indemnizaţii şi facilităţi.

Principalele criterii pe baza cărora se acordă prestaţiile sociale sunt următoarele:

a) evaluarea contextului familial;

b) veniturile solicitantului sau ale familiei acestuia;

c) condiţiile de locuire

d) starea de sănătate şi gradul de dependenţă.

2.2 Descrierea serviciilor sociale

Serviciile sociale reprezintă ansamblul complex

de măsuri şi acţiuni realizate pentru a răspunde

nevoilor sociale individuale, familiale sau de

grup, în vederea prevenirii şi depăşirii unor

situaţii de dificultate, vulnerabilitate sau

dependenţă pentru prezervarea autonomiei şi

protecţiei persoanei, pentru prevenirea

marginalizării şi excluziunii sociale, pentru

promovarea incluziunii sociale şi în scopul

creşterii calităţii vieţii.

Principiile şi valorile care stau la baza furnizării serviciilor

sociale sunt:

a) solidaritatea socială;

b) unicitatea persoanei;

c) libertatea de a alege serviciul social în funcţie de nevoia socială;

d) egalitatea de şanse şi nediscriminarea la accesul de servicii sociale şi în furnizarea serviciilor sociale;

e) participarea beneficiarilor la întregul proces de furnizare a serviciilor sociale;

f) transparenţă şi responsabilitate publică în acordarea serviciilor sociale;

g) proximitate în furnizarea serviciilor sociale;

h) complementaritate şi abordare integrată în furnizarea serviciilor sociale;

i) concurenţă şi competitivitate în furnizarea serviciilor sociale;

j) confidenţialitate;

k) parteneriat între părţile implicate în procesul de furnizare a serviciilor sociale şi beneficiarii acestora.

Serviciile sociale primare sunt următoarele: a) activităţi de identificare a nevoii sociale individuale, familiale şi

de grup;

b) activităţi de informare despre drepturi şi obligaţii;

c) măsuri şi acţiuni de conştientizare şi sensibilizare socială;

d) măsuri şi acţiuni de urgenţă în vederea reducerii efectelor situaţiilor de criză;

e) măsuri şi acţiuni de sprijin în vederea menţinerii în comunitate a persoanelor în dificultate;

f) activităţi şi servicii de consiliere;

g) măsuri şi activităţi de organizare şi dezvoltare comunitară în plan social pentru încurajarea participării şi solidarităţii sociale;

h) orice alte măsuri şi acţiuni care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excludere socială.

Serviciile sociale specializate sunt următoarele: a) recuperare şi reabilitare;

b) suport şi asistenţă pentru familiile şi copiii aflaţi în dificultate;

c) educaţie informală extracurriculară pentru copii şi adulţi, în funcţie de nevoia fiecărei categorii;

d) asistenţă şi suport pentru persoanele vârstnice, inclusiv pentru persoanele vârstnice dependente;

e) asistenţă şi suport pentru toate categoriile definite la art. 25;

f) sprijin şi orientare pentru integrarea, readaptarea şi reeducarea profesională;

g) îngrijire social-medicală pentru persoanele aflate în dificultate, inclusiv paleative pentru persoanele aflate în fazele terminale ale unor boli;

h) mediere socială;

i) consiliere în cadru instituţionalizat, în centre de informare şi consiliere;

j) orice alte măsuri şi acţiuni care au drept scop menţinerea, refacerea sau dezvoltarea capacităţilor individuale pentru depăşirea unei situaţii de nevoie socială.

Furnizorii de servicii sociale pot fi persoane

fizice sau juridice, publice ori private. a) serviciul public de asistenţă socială la nivel judeţean

şi local;

b) alte servicii publice specializate la nivel judeţean sau local;

c) instituţiile publice care au constituite compartimente de asistenţă socială.

Furnizorii privaţi de servicii sociale pot fi:

a) asociaţiile şi fundaţiile, cultele religioase şi orice alte forme organizate ale societăţii civile;

b) persoane fizice autorizate în condiţiile legii;

c) filialele şi sucursalele asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în conformitate cu legislaţia în vigoare;

d) organizaţiile internaţionale de profil.

2.3 Personalul care acordă servicii

sociale • Serviciile sociale sunt furnizate de asistentul social,

precum şi de specialişti având diverse calificări şi competenţe, responsabilităţi şi atribuţii specifice domeniului de activitate.

• Echipa interdisciplinară poate cuprinde asistent social, asistent maternal, îngrijitor, însoţitor, asistent personal, ajutor menajer, educator specializat, psihoterapeut, psihopedagog, psiholog, terapeut ocupaţional, kinetoterapeut, logoped, pedagog social, asistent medical şi medic, mediatori şi facilitatori comunitari şi sanitari, consilier juridic, jandarm şi poliţist de proximitate, precum şi alte profesii conexe domeniului social şi medical.

Asistentul social are următoarele atribuţii principale

în furnizarea serviciilor sociale: a) sensibilizarea şi informarea cu privire la serviciile

sociale;

b) identificarea persoanelor şi familiilor aflate în dificultate, precum şi a cauzelor care au generat vulnerabilitate şi nevoie socială;

c) consilierea, orientarea şi ajutorul pentru realizarea demersurilor necesare obţinerii drepturilor sociale;

d) elaborarea planului de intervenţie;

e) participarea la elaborarea planului individualizat de asistenţă şi îngrijire;

f) participarea la monitorizarea, evaluarea şi controlul serviciilor sociale;

g) participarea la elaborarea strategiilor şi planurilor de asistenţă socială judeţene şi, după caz, locale.

2.4 Beneficiarii de servicii sociale

Beneficiarii de servicii sociale sunt:

a) persoane şi familii aflate în dificultate sau risc;

b) grupuri sociale în situaţii de dificultate sau risc,

generatoare de marginalizare sau excluziune

socială;

c) comunitatea care are nevoie de sensibilizare,

prevenire şi combatere a situaţiilor de dificultate

sau risc.

Beneficiarii de servicii sociale au următoarele

drepturi: a) să li se respecte drepturile şi libertăţile fundamentale, fără discriminare pe bază de

naştere, rasă, sex, religie, opinie sau orice altă circumstanţă personală ori socială;

b) să fie informaţi asupra situaţiilor de risc, precum şi asupra drepturilor sociale;

c) să li se comunice, în termeni accesibili, informaţiile privind drepturile fundamentale şi măsurile legale de protecţie, precum şi cele privind condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a le obţine;

d) să participe la procesul de luare a deciziilor în furnizarea serviciilor sociale;

e) să li se asigure păstrarea confidenţialităţii asupra informaţiilor furnizate şi primite;

f) să li se asigure continuitatea serviciilor sociale furnizate, atât timp cât se menţin condiţiile care au generat situaţia de dificultate;

g) să fie protejaţi de lege atât ei, cât şi bunurile lor, atunci când nu au capacitate de decizie, chiar dacă sunt îngrijiţi în familie sau într-o instituţie;

h) să li se garanteze demnitatea şi intimitatea;

i) să li se respecte viaţa intimă;

j) să participe la luarea deciziilor privind intervenţia socială care li se aplică, putând alege variante de intervenţii, dacă acestea există;

k) să participe la evaluarea serviciilor sociale primite;

l) să participe în organismele de reprezentare ale furnizorilor de servicii sociale;

m) să fie respectate toate drepturile speciale care privesc minorii sau persoanele cu handicap.

Serviciile sociale se finanţează din următoarele

surse: a) bugetul de stat;

b) bugetul local al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti;

c) bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti;

d) donaţii, sponsorizări sau alte contribuţii din partea persoanelor fizice ori juridice din ţară şi din străinătate;

e) fonduri externe rambursabile şi nerambursabile;

f) contribuţia persoanelor beneficiare;

g) alte surse de finanţare, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Procesul de acordare a serviciilor sociale are

următoarele etape principale:

a) evaluarea iniţială;

b) elaborarea planului de intervenţie;

c) evaluarea complexă;

d) elaborarea planului individualizat de asistenţă şi

îngrijire;

e) implementarea măsurilor prevăzute în planul de

intervenţie şi în planul individualizat;

f) monitorizarea;

g) reevaluarea;

h) evaluarea opiniei beneficiarului.

3. Protecţia şi promovarea drepturilor

persoanelor cu handicap

Persoanele cu handicap, conform Legii nr. 448/2006

privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor

cu handicap, sunt acele persoane cărora, datorită unor

afecţiuni fizice, mentale sau senzoriale, le lipsesc

abilităţile de a desfăşura în mod normal activităţi

cotidiene, necesitând măsuri de protecţie în sprijinul

recuperării, integrării şi incluziunii sociale.

3.1 Drepturile si obligaţiile

persoanelor cu handicap Protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap au la bază următoarele

principii:

a) respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului;

b) prevenirea şi combaterea discriminării;

c) egalizarea şanselor;

d) egalitatea de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă;

e) solidaritatea socială;

f) responsabilizarea comunităţii;

g) subsidiaritatea;

h) adaptarea societăţii la persoana cu handicap;

i) interesul, persoanei cu handicap;j) abordarea integrată;

k) parteneriatul;

l) libertatea opţiunii şi controlul sau decizia asupra propriei vieţi, a serviciilor şi formelor de suport de care beneficiază;

m) abordarea centrată pe persoană în furnizarea de servicii;

n) protecţie împotriva neglijării şi abuzului;

o) alegerea alternativei celei mai puţin restrictive în determinarea sprijinului şi asistenţei necesare;

p) integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap, cu drepturi şi obligaţii egale ca toţi ceilalţi membri ai societăţii.

Persoanele cu handicap beneficiază de dreptul la:

a) ocrotirea sănătăţii - prevenire, tratament şi recuperare;

b) educaţie şi formare profesională;

c) ocuparea şi adaptarea locului de muncă, orientare şi reconversie profesională;

d) asistenţă socială, respectiv servicii sociale şi prestaţii sociale;

e) locuinţă, amenajarea mediului de viaţă personal ambiant, transport, acces la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional;

f) petrecerea timpului liber, acces la cultură, sport, turism;

g) asistenţă juridică;

h) facilităţi fiscale;

i) evaluare şi reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de către membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani.

Persoanele cu handicap au următoarele obligaţii: a) să se prezinte, din oficiu sau la solicitare, pentru evaluare şi

reevaluare, la comisiile cu competenţă în domeniu;

b) să depună diligenţele necesare pentru a beneficia de drepturile prevăzute de legislatia in vigoare;

c) să urmeze activităţile şi serviciile prevăzute în planul de recuperare pentru copilul cu handicap, respectiv în planul individual de servicii al adultului cu handicap;

d) să depună diligenţe pentru încadrarea în muncă, în condiţiile legii, în raport cu pregătirea, posibilităţile fizice şi psihice, pe baza recomandărilor comisiei cu competenţă în domeniu;

e) să colaboreze cu asistenţii sociali şi specialiştii care au ca scop recuperarea, reabilitarea, orientarea profesională şi integrarea socială;

f) să aducă la cunoştinţă direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în termen de 48 de ore de la luarea la cunoştinţă, orice modificare cu privire la gradul de handicap, domiciliu sau reşedinţă, starea materială şi alte situaţii de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.

Persoana care are în îngrijire, supraveghere şi

întreţinere un copil sau adult cu handicap are

următoarele obligaţii principale: a) să asigure creşterea şi îngrijirea corespunzătoare a persoanei cu handicap;

b) să respecte şi/sau să urmeze activităţile şi serviciile prevăzute în planul de recuperare pentru copilul cu handicap, respectiv în planul individual de servicii al adultului cu handicap;

c) să însoţească persoana cu handicap, la termenul necesar sau la solicitare, pentru evaluare şi reevaluare, la comisiile cu competenţă în domeniu;

d) să se prezinte la solicitarea direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti;

e) să colaboreze cu asistenţii sociali şi specialiştii care au ca scop recuperarea, reabilitarea, orientarea profesională şi integrarea socială;

f) să comunice direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în termen de 48 de ore de la luarea la cunoştinţă, orice modificare cu privire la gradul de handicap, domiciliu sau reşedinţă, starea materială, precum şi alte situaţii de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.

Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap,

denumită în continuare comisia de evaluare, are

următoarele atribuţii principale: a) stabileşte încadrarea în grad de handicap şi, după caz, orientarea

profesională a adultului cu handicap, capacitatea de muncă;

b) stabileşte măsurile de protecţie a adultului cu handicap, în condiţiile legii;

c) reevaluează periodic sau la sesizarea direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, încadrarea în grad de handicap, orientarea profesională, precum şi celelalte măsuri de protecţie a adulţilor cu handicap;

d) revocă sau înlocuieşte măsura de protecţie stabilită, în condiţiile legii, dacă împrejurările care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat;

e) soluţionează cererile privind eliberarea atestatului de asistent personal profesionist;

f) informează adultul cu handicap sau reprezentantul legal al acestuia cu privire la măsurile de protecţie stabilite;

g) promovează drepturile persoanelor cu handicap în toate activităţile pe care le întreprinde.

3.3 Prestaţii sociale pentru

persoanele cu handicap Adultul cu handicap beneficiază, în condiţiile legii, de

următoarele prestaţii sociale:

a) indemnizaţie lunară, indiferent de venituri:

1. în cuantum de 202 lei, pentru adultul cu handicap grav;

2. în cuantum de 166 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;

b) buget personal complementar lunar, indiferent de venituri:

1. în cuantum de 91 lei, pentru adultul cu handicap grav;

2. în cuantum de 68 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;

3. în cuantum de 33,5 lei, pentru adultul cu handicap mediu.

3.4 Centre pentru persoanele cu

handicap

În sensul prezentei legi, tipurile de centre rezidenţiale pentru persoane cu handicap sunt:

a) centre de îngrijire şi asistenţă;

b) centre de recuperare şi reabilitare;

c) centre de integrare prin terapie ocupaţională;

d) centre de pregătire pentru o viaţă independentă;

e) centre respiro/centre de criză;

f) centre de servicii comunitare şi formare;

g) locuinţe protejate;

h) altele.

4. Acreditarea furnizorilor de

servicii sociale Comisia de acreditare este formată din 9 - 11 membri, după cum

urmează:

a) directorul executiv al direcţiei pentru dialog, familie şi solidaritate socială judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, denumită în continuare direcţie teritorială;

b) directorul executiv adjunct pentru asistenţă socială al direcţiei teritoriale;

c) un reprezentant al consiliului judeţean;

d) un reprezentant al direcţiei judeţene de sănătate publică;

e) un reprezentant al inspectoratului şcolar judeţean;

f) un reprezentant al serviciului public de asistenţă socială judeţean;

g) un reprezentant al serviciului public specializat pentru protecţia copilului;

h) un reprezentant al unui serviciu public de asistenţă socială local;

i) 1 - 3 reprezentanţi ai furnizorilor privaţi acreditaţi, desemnaţi de organizaţiile societăţii civile din domeniul serviciilor sociale.

4.1 Noţiuni generale

Preşedintele comisiei de acreditare este directorul executiv al direcţiei teritoriale. În situaţia în care acesta nu poate fi prezent la şedinţă, lucrările comisiei de acreditare sunt prezidate de directorul executiv adjunct pentru asistenţă socială al direcţiei teritoriale.

Mandatul membrilor comisiei de acreditare este de un an şi poate fi reînnoit.

Calitatea de membru încetează în următoarele situaţii:

a) la expirarea mandatului;

b) în caz de deces;

c) în caz de revocare de către instituţia sau organizaţia care l-a desemnat.

Este acreditat furnizorul care îndeplineşte

cumulativ următoarele condiţii: a) este constituit în condiţiile legii şi se încadrează în prevederile art. 11 alin. (1)

din OUG nr. 68/2003;

b) are prevăzute în actul de înfiinţare scopurile şi obiectivele, precum şi acordarea de servicii sociale;

c) scopurile şi obiectivele urmărite respectă principiile fundamentale ale drepturilor omului, legislaţia românească şi actele internaţionale aplicabile;

d) durata de funcţionare, conform actului de înfiinţare, îi permite dezvoltarea serviciilor sociale pentru care solicită acreditarea;

e) are posibilitatea de a susţine material sau demonstrează capacitatea de a atrage resursele financiare necesare acordării serviciilor sociale pentru care solicită acreditarea;

f) dispune de personal cu pregătire profesională adecvată tipului de servicii sociale pentru care solicită acreditarea;

g) respectă sau demonstrează că poate respecta standardele de calitate existente pentru serviciile pentru care solicită acreditarea;

h) acordă sau va acorda servicii sociale pe baza unor criterii de selecţie nediscriminatorii şi conform prevederilor art. 35 din OUG nr. 68/2003;

i) a elaborat proceduri de evaluare periodică a serviciului şi a satisfacţiei beneficiarului.

4.2 Standardele generale de calitate privind serviciile sociale. Descriere

Standardele generale de calitate sunt obligatorii pentru serviciile sociale definite în Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin standarde generale de calitate se înţelege ansamblul de cerinţe privind cadrul organizatoric şi material, resursele umane şi financiare, viziunea integratoare şi tolerantă a personalului implicat în acordarea serviciilor sociale, în vederea atingerii nivelului de performanţă obligatoriu pentru toţi furnizorii de servicii sociale din România.

Standardele generale de calitate se bazează pe 9 principii de excelenţă privind furnizarea serviciilor sociale, principii elaborate în cadrul modelului european al calităţii: organizare şi administrare, drepturi, etică, abordarea comprehensivă, centrarea pe persoană, participare, parteneriat, orientarea pe rezultate, îmbunătăţire continuă.

Standardele generale de calitate reflectă fiecare principiu de excelenţă din trei perspective diferite: abordare, desfăşurare şi rezultate.

Rezultatele analizei fişei de autoevaluare şi a verificărilor de la

sediul furnizorului sunt cuantificate în funcţie de gradul de

îndeplinire a fiecărui standard, acordându-se un punctaj cuprins

între 0 şi 5 puncte pe standard, după cum urmează:

- 0 puncte în cazul în care nu există conformitate, respectiv standardul nu este deloc respectat;

- 1 punct pentru conformitate limitată, respectiv există indicii sau puţine dovezi care atestă faptul că furnizorul respectă cel puţin un element/aspect al unui anumit standard;

- 2 puncte pentru conformitate parţială, respectiv furnizorul respectă unele elemente/aspecte ale standardului;

- 3 puncte pentru conformitate bună, respectiv furnizorul respectă foarte bine mai multe elemente ale standardului;

- 4 puncte pentru conformitate substanţială, respectiv furnizorul respectă majoritatea elementelor standardului într-un mod care poate fi considerat o bună practică;

- 5 puncte pentru conformitate totală, respectiv furnizorul respectă toate elementele standardului într-un mod care poate fi considerat cea mai bună practică.

În situaţia în care se înregistrează conformitate totală, punctajul maxim obţinut în cadrul fiecărui principiu este de 25 de puncte, respectiv de 225 de puncte pentru cele 9 principii.

PRINCIPII I. PRINCIPIU: Organizare şi administrare

Furnizorul are o organizare eficientă şi procese interne eficace necesare acordării unor servicii sociale de calitate. Furnizorul relaţionează şi comunică permanent cu alţi furnizori şi cu întreaga comunitate, promovează o imagine pozitivă a beneficiarilor, cele mai bune practici, inovaţia şi conceptul unei societăţi incluzive.

II. PRINCIPIU: Drepturi

Furnizorii se angajează să protejeze şi să promoveze drepturile beneficiarilor în ceea ce priveşte egalitatea de şanse şi tratament, participarea egală, autodeterminarea, autonomia şi demnitatea personală. Furnizorii întreprind acţiuni nediscriminatorii şi pozitive cu privire la beneficiari.

III. PRINCIPIU: Etică

Furnizorul îşi desfăşoară activitatea în baza unui Cod de Etică, ale cărui prevederi principale vizează respectarea demnităţii beneficiarilor şi a familiilor sau reprezentanţilor legali, precum şi protejarea acestora împotriva eventualelor riscuri.

IV. PRINCIPIU: Abordarea comprehensivă

Pentru acordarea unei game variate de servicii sociale, furnizorul trebuie să beneficieze de aportul unor echipe multidisciplinare şi să dezvolte parteneriate multilaterale cu alţi furnizori, care să valorifice contribuţiile tuturor utilizatorilor de servicii sociale şi ale partenerilor potenţiali, inclusiv ale comunităţii locale, angajatorilor şi altor factori de interes.

PRINCIPII V. PRINCIPIU: Centrarea pe persoană

Furnizorul acordă servicii sociale în funcţie de nevoile beneficiarilor şi are în vedere, permanent, evoluţia situaţiilor de risc şi profilul potenţialilor beneficiari, pentru elaborarea unor planuri de dezvoltare. Furnizorul implică beneficiarii atât în procesul concret de acordare a serviciilor sociale, cât şi în procesul decizional cu privire la dezvoltarea comunitară.

VI. PRINCIPIU: Participare

Furnizorul promovează participarea beneficiarilor la activităţile derulate de acesta, cât şi la cele din cadrul comunităţii. În acest scop, furnizorul cooperează şi se consultă cu organisme şi grupuri de reprezentanţi ai beneficiarilor.

VII. PRINCIPIU: Parteneriat

Furnizorul îşi desfăşoară activitatea în parteneriat cu alţi furnizori, cu angajatori şi finanţatori din sectorul public sau privat, cu asociaţii reprezentative ale beneficiarilor, grupuri locale, familii şi susţinători, în vederea creării unei game variate de servicii sociale şi asigurării unui impact mai eficient asupra beneficiarilor.

VIII. PRINCIPIU: Orientarea pe rezultate

Furnizorul are ca obiectiv principal orientarea pe rezultate în beneficiul persoanelor deservite, familiilor sau reprezentanţilor legali ai acestora şi comunităţii. Impactul serviciilor sociale este monitorizat şi evaluat în permanenţă, reprezentând un element important al proceselor de îmbunătăţire continuă, transparenţă şi responsabilizare.

IX. PRINCIPIU: Îmbunătăţire continuă

Furnizorul are o abordare proactivă pentru satisfacerea nevoilor sociale ale comunităţii şi pentru eficientizarea utilizării resurselor disponibile, are obligaţia de a-şi îmbunătăţi continuu serviciile sociale, de a asigura formarea profesională a personalului, de a realiza o comunicare eficientă, susţinută de valorificarea reacţiilor primite de la organismele finanţatoare, beneficiari şi alţi factori de interes.

4.3 Standarde specifice de calitate. Centrele

rezidenţiale pentru persoane adulte cu handicap Modulul I – Accesarea serviciilor

Informare

Standardul 1 – Centrul rezidenţial deţine şi utilizează materiale informative privind serviciile furnizate, inclusiv în forme accesibile persoanelor cu handicap.

Rezultat – Populaţia are acces la informaţii privind oferta de servicii a centrului rezidenţial.

Evaluare

Standardul 2 – Centrul rezidenţial deţine şi utilizează o procedura privind evaluarea / reevaluarea beneficiarilor.

Rezultat - Beneficiarilor li se asigură servicii în baza evaluării / reevaluării nevoilor individuale.

Planificarea serviciilor

Standardul 3 – Centrul rezidenţial asigură fiecărui beneficiar un plan al serviciilor care îi vor fi furnizate.

Rezultat – Fiecare beneficiar primeşte servicii în baza unei planificări individuale.

Sistarea serviciilor

Standardul 4 – Centrul rezidenţial deţine şi aplică o procedură privind sistarea serviciilor.

Rezultat – Sistarea serviciilor se face conform nevoilor individuale ale beneficiarului, cu respectarea contractului de servicii.

Modulul II – Găzduire Siguranţă şi accesibilitate

Standardul 5 – Centrul rezidenţial asigură beneficiarilor condiţii de locuit conform nevoilor de viaţă şi asistenţă ale acestora.

Rezultat – Beneficiarii trăiesc într-o locaţie sigură, confortabilă şi accesibilă.

Dormitoarele

Standardul 6 – Centrul rezidenţial asigură fiecărui beneficiar un spaţiu personal într-un dormitor, în concordanţă cu nevoile individuale ale beneficiarului.

Rezultat – Fiecare beneficiar deţine un spaţiu personal adecvat într-un dormitor.

Spaţiile pentru prepararea / servirea hranei

Standardul 7 – Centrul rezidenţial deţine spaţii pentru prepararea / servirea hranei care corespund cerinţelor de igienă, siguranţă, accesibilitate, funcţionalitate şi confort ale beneficiarilor.

Rezultat – Prepararea şi servirea hranei se efectuează in spaţii adecvate acestor activităţi şi cerinţelor beneficiarilor.

Spaţiile igienico-sanitare

Standardul 8 – Centrul rezidenţial dispune de spaţii igienico-sanitare suficiente, accesibile, funcţionale, sigure şi confortabile.

Rezultat – Beneficiarii au acces la spaţii igienico-sanitare adecvate nevoilor lor.

Spaţiile comune

Standardul 9 – Centrul rezidenţial deţine spaţii comune suficiente pentru activităţile prevăzute în orarul zilnic.

Rezultat – Beneficiarii au acces la spaţii comune suficiente, sigure, accesibile, funcţionale şi confortabile.

Igiena şi controlul infecţiilor

Standardul 10 – Centrul rezidenţial aplică măsurile de prevenire şi control al infecţiilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Rezultat – Beneficiarii sunt protejaţi contra riscului infecţiilor.

Modulul III – Îngrijire personală Hrănire

Standardul 11 – Centrul rezidenţial asigură beneficiarilor condiţii de hrănire, conform nevoilor şi preferinţelor, cu respectarea normelor legale în vigoare.

Rezultat – Beneficiarii primesc o alimentaţie adecvată, în baza planului individual de intervenţie şi a orarului zilnic.

Supravegherea şi menţinerea sănătăţii

Standardul 12 – În centrul rezidenţial există condiţii de menţinere a sănătăţii beneficiarilor şi a colectivităţii în care trăiesc.

Rezultat – Beneficiarii primesc asistenţă adecvată pentru menţinerea sănătăţii.

Modulul IV – Recuperare

Recuperare

Standardul 13 – Centrul rezidenţial asigură

activităţi de recuperare, în baza evaluării /

reevaluării beneficiarilor.

Rezultat – Beneficiarii desfăşoară activităţi

de recuperare conform nevoilor şi

preferinţelor acestora

Modulul V – Integrare /

Reintegrare socială

Integrare / Reintegrare socială

Standardul 14 – Centrul rezidenţial asigură

beneficiarilor condiţii de participare la

activităţi de integrare / reintegrare.

Rezultat – Beneficiarii sunt încurajaţi şi

sprijiniţi să participe la viaţa socială a

comunităţii.

Modulul VI – Drepturi şi etică

Codul drepturilor beneficiarilor

Standardul 15 – Centrul rezidenţial respectă drepturile beneficiarilor în procesul de furnizare a serviciilor.

Rezultat – Drepturile beneficiarilor sunt cunoscute şi respectate de personal.

Relaţia personalului cu beneficiarii

Standardul 16 – Centrul rezidenţial deţine şi aplică o procedură privind relaţia personalului cu beneficiarii, conformă cu normele deontologice şi cu legislaţia în vigoare.

Rezultat – Beneficiarii sunt trataţi de personal cu onestitate şi respect.

Modulul VII – Reclamaţii şi

protecţie

Reclamaţii

Standardul 17 – Centrul rezidenţial deţine şi aplică o procedură privind înregistrarea şi rezolvarea sesizărilor / reclamaţiilor.

Rezultat – Beneficiarii cunosc modalităţile de efectuare a reclamaţiilor; reclamaţiile sunt soluţionate cu promptitudine şi corectitudine.

Protecţia împotriva abuzurilor şi neglijării

Standardul 18 – Centrul rezidenţial deţine şi aplică o procedură privind protecţia beneficiarilor împotriva abuzurilor, neglijării, discriminării, tratamentului degradant sau inuman, fapte comise deliberat sau din ignoranţă.

Rezultat – Beneficiarii sunt protejaţi împotriva abuzurilor, neglijării, discriminării sau tratamentului degradant sau inuman.

Notificarea incidentelor deosebite

Standardul 19 – Centrul rezidenţial deţine şi aplică o procedură privind notificarea incidentelor deosebite petrecute în procesul de furnizare a serviciilor.

Rezultat – Incidentele deosebite privind beneficiarii sunt notificate.

4.3.1 Lista documentelor aferente Standardelor

specifice de calitate - Centre rezidenţiale

pentru persoane adulte cu handicap

Ghidul beneficiarului;

Manual de proceduri: Procedura privind evaluarea / reevaluarea beneficiarilor;

Procedura privind sistarea serviciilor;

Procedura privind relaţia personalului cu beneficiarii;

Procedura privind înregistrarea şi rezolvarea sesizărilor / reclamaţiilor;

Procedura privind protecţia împotriva abuzurilor şi neglijării;

Procedura privind notificarea incidentelor deosebite.

Fişa de evaluare;

Plan individual de intervenţie;

Orar zilnic;

Fisa medicaţiei;

Foaie de ieşire;

Codul drepturilor beneficiarilor;

Registru privind protecţia împotriva abuzurilor.

4.4 Nomenclatorul instituţiilor de asistenţă socială şi structura orientativă de personal de specialitate

• Instituţiile de asistenţă socială înfiinţate potrivit legii se organizează ca unităţi specializate, publice sau private, care asigură, în principal, găzduire, îngrijire socială si medicală, asistentă, ocrotire, activităţi de recuperare, reabilitare si reinserţie socială pentru copil, familie, persoane cu handicap, persoane vârstnice, precum şi pentru alte persoane aflate în dificultate.

• Tipurile de unităţi specializate se organizează în functie de categoriile de beneficiari, de situaţia în care aceştia se află, de serviciile oferite şi de durata acordării acestora.

• Acordarea serviciilor sociale în sistem rezidential instituţionalizat are în vedere găzduirea pe perioadă nedeterminată. Unităţile specializate din această categorie pot fi cămine, centre de îngrijire şi asistenţă, centre de plasament, locuinţe protejate şi altele.

• Serviciile sociale acordate în unităţile specializate se realizează de personal calificat, cu responsabilităţi şi competenţe specifice.

• Structura orientativă de personal pentru unităţile specializate se stabileşte în funcţie de numărul de beneficiari, de gradul de dependenţă al acestora şi de specificul serviciilor oferite.

Referinţe legislative

Hotărârea nr. 1024/2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, precum şi a Metodologiei de acreditare a furnizorilor de servicii sociale;

Legea nr. 448/2006 republicată, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;

Ordonanţa nr. 68/2003, privind serviciile sociale;

Ordinul nr. 383/2005 pentru aprobarea standardelor generale de calitate privind serviciile sociale şi a modalităţii de evaluare a îndeplinirii acestora de către furnizori;

Ordinul nr. 559/2008 privind aprobarea Standardelor specifice de calitate pentru centrele rezidenţiale, centrele de zi şi locuinţele protejate pentru persoane adulte cu handicap;

www.mmuncii.ro

www.prestatiisociale.ro

SARCINA

• DESCRIETI STANDARDELE DE

ACREDITARE, conform legislatiei in

vigoare, PENTRU O CATEGORIE DE

VICTIME, alta decat categoria

“PERSOANE CU DIZABILITATI

• Descrieti procedura de acreditare a unui

furnizor de servicii acordate victimei din

domeniul AS