acord de mediu nr. 8 din 18.04 - arpmdj.anpm.roarpmdj.anpm.ro/upload/32052_acord rovinari bloc...

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI CRAIOVA


Adresa: Str. Petru Rareş, nr. 1, Craiova, cod 200349

Tel : 0251.530.010; 0746.248.743; Fax : 0251.419.035

e-mail : [email protected]

Pagina 1 din 17

ACORD DE MEDIU

nr. 8 din 18.04.2011

Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu adresată de S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A., cu sediul în oraşul Rovinari, str. Energeticianului nr. 25, jud. Gorj, înregistrată la ARPM Craiova cu nr. 454/12.01.2011, în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, se emite:

ACORD DE MEDIU

pentru proiectul ”Efectuarea lucrărilor de construire pentru instalaţia de desulfurare umedă a gazelor de ardere la blocul energetic nr. 5, din cadrul Complexului Energetic

Rovinari”, - proiect cu finanţare din fonduri comunitare - în scopul stabilirii condiţiilor şi a

măsurilor pentru protecţia mediului care trebuie respectate pentru realizarea proiectului, care prevede:

1. Descrierea amplasamentului, a situaţiei existente şi a celei propuse, a lucrărilor prevăzute de proiect, a instalaţiilor şi echipamentelor, precum şi a lucrărilor de arhitectură 1.1. Amplasamentul Activităţile se desfăşoară în intravilanul oraşului Rovinari, str. Energeticianului nr. 25, în

incinta societăţii S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A.:

conform Certificatului de Urbanism nr. 108 din 15.12.2010, emis de Primăria Oraşului Rovinari, se propune efectuarea lucrărilor de construcţie pentru instalaţia de desulfurare umedă a gazelor de ardere la blocul energetic nr. 5, din cadrul Complexului Energetic

Rovinari, precum şi de organizare de şantier pentru acest obiectiv;

suprafaţa totală a terenurilor ocupate de investiţie este de cca. 5.550 mp (0,55 ha). 1.2. Situaţia existentă S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. este o centrală de condensaţie, concepută ca o

centrală de bază a Sistemului Energetic Naţional, şi a fost realizată în doua etape:

etapa I – cu o putere instalată de 400 MW, formată din blocurile energetice nr. 1 si 2, puse în funcţiune în perioada 1972-1973;

etapa a II-a – cu o putere instalată de 1320 MW, formată din blocurile energetice nr. 3, 4, 5 si 6, puse în funcţiune în perioada 1976-1979.

În prezent, blocurile energetice nr. 1 si 2 sunt în curs de demontare si dezafectare.



AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI CRAIOVA Adresa: Str. Petru Rareş, nr. 1, Craiova, cod 200349

Tel : 0251.530.010; 0746.248.743; Fax : 0251.419.035 e-mail : [email protected]

Pagina 2 din 17

Blocul energetic nr. 5, cu o putere de 330 MW, este prevazut cu urmatoarele echipamente:

* un cazan de abur de 1035 t/h, de tip Benson, cu străbatere forţată, cu un singur drum de gaze (cazan turn);

* o turbină de 330 MW, de tip FIC, cu condensaţie

* un generator electric de 330 MW/388 MVA, 24 kV, 50 Hz;

* un transformator de 400 MVA, 24/400 kV. 1.3. Situaţia propusă Pentru realizarea instalaţiei de desulfurare pentru blocul energetic nr. 4 din cadrul

Complexului Energetic Rovinari s-au avut în vedere tehnologiile recomandate de documentele BREF privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT - Best Available Techniques), astfel încât să se obţină valoarea limită de emisie / eficienţa de desulfurare pentru dioxidul de sulf impusă de legislaţia în vigoare.

Analizând metodele de reţinere a SO2 din gazele de ardere utilizate pe plan mondial si ţinând cont de prevederile legislaţiei de mediu, instalaţia de desulfurare a gazelor de ardere va fi de tip umed, utilizându-se ca substanţă absorbantă calcarul si rezultând, ca produs secundar din procesul de reţinere a bioxidului de sulf, gipsul.

Gazele de ardere, cu o concentraţie medie de SO2 de 5,75 g/Nm3, corespunzătoare unui conţinut mediu de sulf în carbune de 1%, intră într-un absorber de tip turn, unde sunt spălate cu ajutorul unui sistem de pulverizare. Gazele, cu concentraţia de SO2 redusă prin procesul chimic de absorbţie, sunt apoi evacuate prin partea superioară a absorberului, prin cosul de fum umed care are o înălţime de 120 m de la nivelul solului.

Substanţa absorbantă, sub forma de pulbere, este adusă de la furnizor la CE Rovinari prin mijloace auto (camioane speciale) si descarcată pneumatic la un siloz de calcar. De aici, praful de calcar este trimis la un rezervor pentru prepararea suspensiei, prevăzut cu un agitator pentru a menţine concentraţia.

Suspensia de calcar are o concentraţie masică de 20 ÷30%, în funcţie de conţinutul de SO2 din gazele de ardere, care urmează să fie tratate. Din rezervor, suspensia de calcar este trimisă la absorber cu ajutorul unei pompe.

În urma procesului de retinere a bioxidului de sulf în absorber rezultă un produs secundar, slamul de gips, într-o concentraţie de 30 %.

În prima fază, slamul de gips rezultat în urma desulfurării este transportat hidraulic de la absorber la instalaţia de evacuare a zgurii si a cenusii în fluid dens autoîntăritor. De aici, amestecul zgură-cenuşă-gips este evacuat la depozitul de zgură si cenusă al centralei electrice.

Alimentarea cu energie electrică se realizează printr-un nou transformator, conectat la blocul energetic corespunzator. Furnizarea energiei electrice la sistemele de control si la alte echipamente de joasă tensiune se face din staţia existentă, de 6 kV, aferentă blocului energetic. Serviciile proprii se alimentează de la aceeasi staţie de 6 kV.

Fiecare IDG este prevazută cu un sistem de control distributiv (DCS). Automatizarea si monitorizarea este corelată cu sistemele de control ale blocurilor energetice.

Instalatia de desulfurare are propria sa cameră de comandă, conectată cu camera de comandă a blocului respectiv. În timpul funcţionării normale, IDG va fi supravegheată din camera de control a blocului corespunzator.





Pagina 3 din 17

Clădirile si alte spaţii necesare aferente instalaţiilor de desulfurare sunt prevăzute cu sisteme de încălzire, ventilaţie si climatizare.

1.4. Lucrări prevăzute în proiect Instalatia de desulfurare a gazelor de ardere aferentă blocului energetic nr. 5 din CE Rovinari

se realizează prin executarea următoarelor lucrări de construcţii / montaj:

lucrări pregătitoare pentru începerea execuţiei (organizarea de santier, eliberarea amplasamentului, etc.);

lucrări de amenajare a punctului de descărcare a calcarului din mijloacele auto (drumuri, platforme, siloz de calcar pulbere, etc.);

lucrări de construcţii, arhitectură si instalaţii aferente construcţiilor pentru instalaţia de desulfurare a gazelor de ardere, staţia de pompe pentru recircularea în absorber, staţia de hidrocicloane si celelalte instalaţii auxiliare;

lucrări de montaj, echipamente tehnologice si mecanice;

lucrări de montaj aferente instalaţiilor electrice si de automatizare, măsură, control si protecţie;

lucrări de revizie tehnică, controale, verificări si probe de punere în funcţiune. Lucrările incluse în prezenta investiţie se desfăsoară exclusiv în incinta aflată în

administraţia Complexului Energetic Rovinari. Instalaţia de desulfurare aferentă blocului energetic nr. 5 este amplasată pe locul stivei

nr. 1 de cărbune concasat, care se desfăsoară în paralel cu clădirea principală aferentă blocurilor energetice nr. 3 – 6, la cca. 140 m de aceasta.

1.5. Instalaţii şi echipamente Instalaţia de desulfurare a gazelor de ardere este formată din:

a) instalaţia de evacuare a gazelor de ardere; b) instalaţia de absorbţie propriu-zisă a SO2; c) instalaţia de depozitare si preparare a absorbantului (a suspensiei de calcar); d) instalaţia de evacuare a şlamului de gips rezultat din procesul de absorbţie a SO2. a) Instalaţia de evacuare a gazelor de ardere

Cazanul de abur al blocului energetic nr. 5 este prevăzut cu două ventilatoare de gaze de ardere, fiecare putând prelua 55% din sarcina cazanului de abur de 1.035 t/h (gazele de ardere de la cazanul de abur aferent blocului energetic nr. 5 sunt evacuate în momentul de faţă printr-un un coş de fum din beton, după ce acestea au fost desprăfuite în prealabil în electrofiltre). Cele doua ventilatoare de gaze de ardere existente vor fi dezafectate si înlocuite cu un ventilator nou, VGA, dimensionat pentru randament 100%. Instalaţia de desulfurare se va conecta la traseul de gaze de ardere existent prin intermediul unui singur canal de gaze de ardere, cu diametrul 8 m şi lungimea de aproximativ 240 m.

Gazele de ardere desulfurate, după procesul de reducere a SO2 în absorberul instalaţiei de desulfurare, vor fi evacuate în atmosferă direct (fără preîncălzire), printr-un coş de fum nou, de tip umed, amplasat după absorber şi după noul ventilator de gaze de ardere.

Canalele de gaze de ardere sunt confecţii metalice realizate din tablă, rigidizate cu profiluri laminate. Acestea sunt prevăzute cu elemente elastice (compensatori) de preluare a





Pagina 4 din 17

dilatărilor si a vibraţiilor. Susţinerea traseelor de canale de gaze se realizează prin intermediul unor construcţii metalice zăbrelite. Canalele de gaze de ardere se vor izola termic la exterior şi se vor proteja anticoroziv la interior.

Ventilatorul de gaze de ardere, VGA Booster, care funcţionează corespunzător unei variaţii a volumului de gaze de ardere de până la 110%.

Caracteristicile tehnice ale ventilatorului de gaze de ardere sunt următoarele:

Parametru U. M. Valoare

Debitul de gaze de ardere Nm3/h m3/s

2 000 000 667

Creşterea de presiune asigurată mm H2O 600 ÷ 650

Temperatura gazelor de ardere °C 50 ÷ 60 Consumul de energie electrică kW 6 500

Coşul de fum “umed” este realizat dintr-un material plastic, special, ranforsat cu fibră de sticlă, de greutate redusă si rezistent la coroziune. Datorită temperaturii gazelor de ardere desulfurate (50 ÷ 60°C) acest coş de fum este de tip umed, condensul rezultat fiind preluat prin intermediul unui sistem interior de colectare şi introdus printr-o conductă în absorber.

Caracteristicile noului coş de fum sunt următoarele: Dimensiunea U.M. Valoare

Diametrul m 8,4 Înălţimea totală de la cota terenului sistematizat m 120

Înalţimea totală de 120 m a fost determinată astfel încât să se asigure o dispersie adecvată a gazelor de ardere în atmosferă în vederea respectării valorilor limită ale concentraţiilor maxime a substanţelor în aer, impuse de ordinul MAPPM nr. 592/2002.

b) Instalaţia propriu-zisă de absorbţie a SO2 Cantitatea de SO2 din gazele de ardere este cuprinsă între 1.160 şi 3.243 g/s, cu o valoare medie de 2.321 g/s (8,4 t/h).

Gazele de ardere, cu o concentraţie medie de SO2 de 5.752 mg/Nm3, corespunzător unui conţinut mediu de sulf de 1%, urmează a fi tratate într-un absorber de tip turn, cu un diametru de cca. 15 m şi o înălţime de cca. 35 m. Acestea intră în absorber la o cotă de +12 m şi ies prin partea superioară a acestuia, fiind spălate prin pulverizare cu suspensie de calcar.

În următorul tabel sunt prezentate caracteristicile gazelor de ardere.

Gaze de ardere U.M.

Absorber

Intrare Ieşire

Debit m3/s 840 667 Temperatură °C 140 (max. 200) 50 ÷ 60

Conţinut SO2 mg/Nm3 5 752 200* /186,8** Conţinut de O2 % 6 * când combustibilul utilizat este 100 % lignit





Pagina 5 din 17

* când combustibilul utiizat este compus din 92 % lignit şi 8 % gaz natural

Partea superioară a absorberului Gazele de ardere, având o temperatură de 140 oC, intră în absorber pe la cota +12 m, unde

sunt răcite datorită contactului cu suspensia de calcar, iar concentraţia de SO2 se reduce prin procesul chimic de absorbţie, care are loc în interior. Gazele de ardere trec în contracurent prin zona de pulverizare a absorbantului – suspensia de calcar – prin separatoarele de picături de la partea superioară a absorberului şi sunt evacuate în atmosferă prin coşul de fum umed, temperatura acestora fiind cuprinsă între 50 şi 60 °C. După trecerea prin zona de pulverizare, gazele de ardere conţin picături fine de apă, având deci o umiditate ridicată (20 g/Nm3). Această umiditate este redusă (sub 100 mg/Nm3) prin trecerea gazelor de ardere prin separatorul de picături în două trepte, înainte de evacuarea prin coşul de fum. Pentru evitarea înfundării separatorului de picături, acesta este spălat automat periodic, la 8 ore. În momentul intrării gazelor de ardere în absorber, va apărea o zonă umedă /uscată unde acestea vor fi saturate. În această zonă există, de asemenea, posibilitatea evaporării suspensiei de pe pereţii interni ai absorberului, conducând la apariţia de depuneri în zona înconjurătoare intrării gazelor de ardere. Din acest motiv, partea interioară este căptuşită cu o protecţie anticorozivă cu rezistenţă ridicată, şi în mod suplimentar spalată continuu. Absorbantul, sub formă de suspensie de calcar (cca. 30% fiind parte solidă si restul fiind apă), este introdus în partea superioară a absorberului prin patru nivele de pulverizare. Acestea sunt alimentate cu suspensie de calcar, recirculată din partea inferioară a absorberului (din rezervor) prin intermediul a cinci pompe de recirculare, (patru în funcţiune şi una în rezervă). Suspensia de calcar este pulverizată la fiecare nivel printr-un număr optim de duze, asigurându-se o distribuţie uniformă în toată secţiunea absorberului.

Partea inferioară a absorberului Eficienţa procesului de absorbţie a SO2 este menţinută prin introducerea de suspensie de

calcar proaspătă în partea inferioară a absorberului (diametrul rezervorului este de cca. 18 m). Astfel, SO2 din gazele de ardere se neutralizează, formându-se cristale de gips. În partea inferioară a absorberului (rezervorului) va aparea un şlam de gips cu o concentraţie de cca. 30%. Cristalizarea gipsului este finalizată prin introducerea de aer de oxidare, care este dispersat cu ajutorul agitatoarelor în întregul rezervor din partea inferioară a absorberului. Menţinerea unei injecţii adecvate de aer de oxidare se realizează prin saturarea acestuia cu apă înainte de introducerea în rezervorul absorberului. Totodată, prin această masură se evită şi evaporarea părţii lichide din soluţia de slam, la intrarea în contact direct cu aerul de oxidare. Agitatoarele, în număr de cinci, sunt montate pe circumferinţa părţii inferioare a absorberului. Prin intermediul lor se dispersează aerul de oxidare necesar definitivării reacţiilor chimice din partea inferioară a absorberului. Acestea au şi rolul de a realiza o mişcare continuă a şlamului de gips format prin oxidare, astfel încât să nu aibă locsedimentarea cristalelor de gips.

c) Instalaţia de depozitare şi preparare a absorbantului Pentru reducerea SO2 din gazele de ardere, la procedeul de desulfurare umedă a gazelor

de ardere, este utilizat ca reactiv calcarul praf (cca. 20% cu granulaţia de 0,5 mm şi restul cu





Pagina 6 din 17

granulaţia sub 0,5 mm). Calcarul praf, utilizat ca reactiv, este transportat la centrală în camioane specializate închise, fiind astfel adus la staţia de descărcare pneumatică, unde, cu ajutorul aerului furnizat de două suflante, este transferat din mijloacele de transport în silozul de stocare. Silozul este cilindro-conic, dispus vertical, şi asigură o rezervă de calcar pentru funcţionarea a două blocuri la 85% din sarcină pentru 72 de ore (rezervă neatinsă). De la siloz este prevăzut un sistem de transport continuu al calcarului (în formă de pulbere) spre rezervorul de preparare a suspensiei aferent blocului nr. 5. Sistemul de preparare a suspensiei de calcar va fi echipat cu:

* rezervor de preparare a suspensiei de calcar pentru blocurile energetice nr. 4 si 5 – prevăzut cu agitator pentru omogenizare, aerisire, golire de puncte joase, indicator de nivel, gură de vizitare (acesta este cilindric, vertical, cu diametrul de 8 m si înălţimea de 10 m, si asigură un stoc de suspensie de calcar pentru cel puţin 8 ore de funcţionare în sarcină nominală.

* instalaţie dublă de alimentare cu calcar pulbere, prevăzută cu echipamente pentru transport continuu şi transport pneumatic – fie direct din camioane, fie din stocaj. Stocul de calcar pulbere, care constituie rezerva neatinsă, va fi reciclat lunar;

* instalaţie de dozare a prafului de calcar;

* instalaţie de dozare a apei de preparare pentru realizarea concentraţiei suspensiei de calcar;

* instalaţie de transport hidraulic (prin pompare) a suspensiei de calcar la absorber (în circuitul de absorbţie al SO2). Sistemul de preparare şi sistemul de alimentare cu suspensie de calcar trebuie să fie închise,

izolate şi prevăzute cu circulaţie continuă (linii de alimentare şi linii de recirculare), toate conductele fiind din oţel rezistent la eroziune si acţiune chimică.

Ca instalaţii anexe, există:

instalaţii de cântărire;

instalaţii de desprăfuire cu filtre cu saci (prezente în toate zonele în care ar putea apărea acumulări şi depuneri de praf);

instalaţii de ridicat cu acţionare manuală şi electrică pentru diminuarea efortului fizic

la lucrările de întreţinere – mentenanţă si reparaţii. d) Instalaţia de evacuare a şlamului de gips rezultat din procesul de absorbţie a SO2

În urma reducerii SO2 din gazele de ardere, prin procedeul de desulfurare cu suspensie de calcar care are loc în absorber, rezultă ca produs secundar gipsul, sub formă de şlam (cca. 30% parte solidă şi restul parte lichidă ). Din instalaţia de desulfurare se elimină şlam de gips hidroamestec cu concentraţia 1:1, prin pompare la instalaţia de evacuare în fluid dens. Concentraţia şlamului de gips 1:1 (cca. 45 t/h) este obţinută din hidrocicloane care elimină apa din gips (cca. 30 t/h), făcându-l optim pentru mixerele staţiei de fluid dens. Apa eliminată este colectată într-un rezervor şi este refolosită, fiind reintrodusă în circuit (pentru prepararea suspensiei de calcar, pentru spălarea separatoruiu de picături, etc.).

Instalaţia de evacuare a şlamului de gips constă în:

hidrociclonul de şlam;





Pagina 7 din 17

rezervorul de şlam de gips, cu diametrul 8 m si înălţimea de 12 m, şi având o capacitate de cca. 600 m3, care asigură o rezervă de funcţionare de 24 h pentru instalaţia de desulfurare a blocului la sarcină nominală. Rezervoarele vor fi echipate cu supape de siguranţă, precum şi cu indicatoare de nivel.

pompele de transvazare şi transport, care preiau şlamul şi îl trimit la rezervorul de transfer pentru instalaţia de fluid dens. Capacitatea de transport a acestor pompe este de aproximativ 60 t/h; sunt montate câte două pompe la fiecare rezervor (una în funcţiune şi una în rezervă), asigurându-se astfel rezerva de 100%. Pompele sunt prevăzute cu by-pass şi cu conductă de recirculare, cu ventile manuale pe intrare şi pe ieşire, cu ventile de sens unic (clapetă de reţinere) precum şi cu ventil de reglare cu acţionare electrică (pentru reglarea debitului), pompele fiind aferente absorberului blocului respectiv. Sistemul de transport al şlamului de gips prin conductele izolate asigură continuitatea

circulaţiei prin liniile de pompare / repompare. Toate conductele sunt din oţel, rezistent la eroziune si acţiune chimică.

1.6. Lucrari de arhitectura Staţia de pompe a absorberului - cladire de tip hală, cu regim de înaltime parter, pe

structură metalică, cu dimensiunile în plan de 12,5 m × 24 m si înălţimea liberă de 10 m, echipată cu pod rulant si cu cabină.

Staţia de aer pentru suflantele de aer de oxidare - clădire de tip hală, cu regim de înălţime parter, pe structură metalică, cu dimensiunile în plan de 10 x 6 m si înaltimea libera de 6 m.

Staţia de pompe pentru suspensia de calcar - clădire de tip hală, cu regim de înălţime parter, pe structură metalică, cu dimensiunile în plan de 6 x 6 m si înălţimea totală de 6 m.

2. Motivele şi considerentele care au stat la baza emiterii acordului de mediu

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu a fost derulată cu respectarea următoarelor prevederi legislative:

* O.M. nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private; * Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării transpusă în legislaţia românească prin O.U.G. nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, cu modificările şi completările ulterioare; * Directiva 2001/80/EC transpusă în legislaţia românească prin HG 440/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere; * Directiva 99/31 /CE privind depozitarea deşeurilor (Directiva cadru) transpusă în legislaţia românească prin HG nr. 349 din 21.04.2005 privind depozitarea deşeurilor cu modificările şi completările ulterioare; * Directiva 2006/12/CE privind deşeurile transpusă în legislaţia românească prin O.UG. 78/2000 aprobată prin Legea nr. 426/2001, privind regimul deşeurilor, modificată şi completată prin OUG nr. 61/2006, aprobată prin Legea nr. 27/2007.





Pagina 8 din 17

Decizia de emitere a fost luată în urma verificării documentaţiei depuse, în urma consultării publicului şi a autorităţilor publice competente membre ale Colectivului de Analiză Tehnică, pe baza recomandărilor şi a concluziilor raportului privind impactul asupra mediului.

Motivele care stau la baza luării deciziei de emitere a acordului de mediu sunt:

măsurile ce se impun pentru protecţia aerului, apei, solului, pentru gestiunea deşeurilor, pentru reducerea poluării fonice, etc.;

încadrarea în BAT / BREF a tehnologiei adoptate, a consumurilor de resurse;

valorile limită de emisie, compararea cu prevederile Celor Mai Bune Tehnici Disponibile;

respectarea cerinţelor comunitare transpuse în legislaţia naţională;

impactul direct, indirect şi cumulat al proiectului cu celelalte activităţi existente pe amplasament, în sensul că prin implementarea proiectului nu va fi generat niciun impact major asupra ariilor naturale protejate de interes naţional şi comunitar (sit Natura 2000). 2.1. Documentaţia aferentă Aceasta cuprinde:

Cerere de eliberare a acordului de mediu înregistrată la ARPM Craiova sub nr. 454 din 12.01.2011, pentru investiţia: ”Efectuarea lucrărilor de construire pentru instalaţia de desulfurare umedă a gazelor de ardere la blocul energetic nr. 5, din cadrul Complexului Energetic Rovinari” din oraşul Rovinari, str. Energeticianului nr. 25, jud. Gorj;

Memoriu tehnic de prezentare întocmit de Sef Birou Protectia Mediului din cadrul Complexului Energetic Rovinari, str. Energeticianului nr. 25, Rovinari, jud. Gorj;

Certificat de urbanism nr. 108/15.12.2010 – Primăria Orasului Rovinari;

Anunţuri publice pe toate etapele procedurale conform legislaţiei de mediu în vigoare;

Procese verbale ale şedinţelor CAT;

Decizie CAT nr. 1237/25.01.2011 de parcurgere a procedurii EIM ;

Raport la EIM înregistrat la ARPM Craiova la nr. 2376/17.02.2011 ISPE Bucuresti;

Proces Verbal al Dezbaterii publice din data de 16.03.2011;

Decizia de emitere a acordului de mediu; 2.2. Alternative propuse de titularul de proiect, conform Raportului, la EIM

2.2.1. Variante de lucru Varianta 1 - Tehnologia de desulfurare umedă utilizând ca reactiv calcarul Tehnologia de desulfurare umedă, bazată pe utilizarea calcarului drept reactiv, este o metodă

de spălare umedă a gazelor de ardere, fiind tehnologia cea mai frecventă pentru reducerea emisiilor de SO2 rezultate din arderea carbunelui.

Este utilizată o cantitate semnificativă de apă pentru obţinerea suspensiei de calcar, iar produsul rezultat în urma procesului de desulfurare este slamul de gips, care poate fi depozitat împreună cu zgura si cenusa, la depozitul de zgură si cenusă, sau poate fi deshidratat si valorificat ca gips. Gazele de ardere curate sunt evacuate în atmosferă prin cosul de fum existent sau printr-un cos de fum nou.

Varianta 2 - Tehnologia de desulfurare semiuscată utilizând ca reactiv varul nestins Tehnologia de desulfurare semiuscată utilizeza drept reactiv oxidul de calciu (varul nestins),





Pagina 9 din 17

care este umidificat pentru cresterea reactivităţii. Gazele de ardere netratate sunt introduse în reactor, intră în contact direct cu praful de

var umidificat si astfel are loc procesul de absorbţie a dioxidului de sulf. Pe lângă SO2, în gazele de ardere sunt prezente si mici cantităţi de SO3, care sunt absorbite

în reactor, formându-se sulfatul de calciu. Datorită temperaturii gazelor de ardere, apa este complet evaporată, astfel nu rezultă ape uzate.

Varianta 3 – Tehnologia de desulfurare uscată Tehnologia de desulfurare uscată se foloseste pentru emisii reduse de SO2 în gazele de

ardere, la cazanele energetice de capacitate mică si în situaţiile în care limitele nu sunt prea restrictive.

Se injectează reactivul uscat pulverizat în gazele de ardere, la o temperatură mai ridicată decât temperatura de rouă acidă, sau reactivii utilizati (oxidul de calciu, carbonatul de calciu si dolomita) se pot injecta în amestec cu combustibilul, în aerul secundar, în zona flacarii. Produsele rezultate sunt îndepartate, împreună cu cenusa, în instalatia de desprafuire. O parte a produselor filtrate (pâna la 50%) poate fi recirculată prin cazanul energetic pentru a creste eficienţa reactivului si pentru a micsora cantitatea de reactiv nereacţionat din produsele secundare.

Eficienţa desulfurării depinde, în principal, de conţinutul de sulf din combustibilul folosit, de tipul si cantitatea reactivului, precum si de sarcina cazanului.

2.2.2. Varianta optimă Rezultatele analizei comparative a metodelor de desulfurare au pus în evidenţă faptul că

cea mai favorabilă pentru blocul energetic nr. 5 este Varianta 1 – metoda de desulfurare a gazelor de ardere prin procedeul umed folosind ca reactiv calcarul.

Desi costurile iniţiale privind investiţia sunt mai mari în cazul variantei propuse, costurile de exploatare sunt semnificativ mai scăzute, pe perioada de funcţionare a instalaţiei.

2.2.3. Avantajele metodei alese În prezent, la nivel mondial, tehnologia de desulfurare a gazelor de ardere propusă

este cea mai des întâlnită în centralele electrice, considerându-se că ea reprezintă soluţia optimă atât din punct de vedere tehnic, cât si economic.

Principalele avantaje ale acestei metode de reducere a emisiilor de SO2 sunt: - absorbantul (calcarul) nu este toxic, nu este coroziv, este usor de depozitat si de manipulat, este ieftin; - procesul este simplu, ceea ce permite o exploatare usoară; - nu apare poluare secundară; - produsul secundar, gipsul, este un deseu nepericulos, care se poate depozita împreună cu zgura si cenusa, prin tehnologia fluidului dens, sau poate fi deshidratat într-o instalaţie de uscare si apoi valorificat (ca material de constructie si/sau pentru fabricarea panourilor

de gips-carton); - costurile de exploatare sunt relativ reduse.





Pagina 10 din 17

3. Măsuri pentru prevenire, reducere şi compensare a efectelor negative semnificative asupra mediului 3.1. Măsuri de prevenire, reducere şi compensare a efectelor negative

semnificative asupra apei Societatea deţine Autorizaţia de Gospodărire a Apelor nr. 292 din 15.12.2010 privind „Funcţionarea Complexului Energetic Rovinari pe perioada de tranziţie la trecerea în şlam dens”, Judeţul Gorj, valabilă până la 31.12.2011. În urma activitatii care se va desfasura în instalatia de desulfurare vor rezulta urmatoarele tipuri de ape uzate: ape uzate tehnologice, menajere si pluviale. Dupa montarea instalatiilor de desulfurare apele uzate tehnologice, pluviale si menajere se vor colecta si evacua astfel: Apele tehnologice: scurgerile accidentale din zona absorberelor si din zona instalatiilor de preparare a suspensiei de calcar sunt colectate în rezervoarele de drenaje aferente si reutilizate în proces. Datorita faptului ca în prima faza slamul de gips nu va fi deshidratat pentru a fi valorificat, ci va fi trimis la instalatia de fluid dens pentru a fi evacuat si depozitat împreuna cu zgura si cenusa la depozitele existente ale centralei electrice, nu se vor produce ape uzate. Apele pluviale considerate ape conventional curate sunt colectate în reteaua de canalizare din zona blocului nr. 5 si apoi evacuate în râul Jiu. Apele uzate menajere de la grupurile sanitare ale noilor cladiri vor fi colectate si evacuate la reteaua de canalizare menajera existenta a centralei.

3.2. Măsuri de prevenire, reducere şi compensare a efectelor negative semnificative asupra aerului

În faza de construcţie există posibilitatea formării unor emisii fugitive de praf specifice activităţii de şantier cum ar fi:

- praf provenite din manipularea materialelor de construcţii sub formă de pulberi (ex. ciment, var, materiale pentru finisaje, etc), manevrarea solului vegetal şi din alte activităţi specifice construcţiilor (ex. tăiere, şlefuire, perforare etc);

- gaze arse emise de ţevile de eşapament ale utilajelor de transport, etc.;

- gaze emanate din activitatea de sudură : NO2, CO, pulberi. Aceste emisii au caracter discontinuu, fiind funcţie de programul de lucru şi de graficul lucrărilor. După finalizarea acestora, sursele aferente vor dispărea. În perioada de demolare şi de realizare a construcţiei se impune stropirea drumurilor de acces în incinta şantierului şi curăţarea căilor de acces din vecinătatea şantierului iar acolo unde este posibil se vor folosi pentru curăţenie aspiratoare cu filtrare umedă. În timpul exploatării:

a) instalaţia de desulfurare este proiectată să reducă emisia de SO2, care va atinge valoarea maximă de 200 mg/Nm3 atunci când combustibilul utilizat este 100% lignit sau 92% lignit si 8% păcură, respectiv valoarea maximă de 186,8 mg/Nm3 atunci când se utilizează 92% lignit si 8% gaze naturale. În aceste condiţii, concentraţiile de SO2 în aer, momentane şi de durată, la nivel respirator, au valori mai mici decât cele prevăzute de legislaţia de mediu în conformitate cu Ordinul MAPPM nr. 592/2002. Metoda de desulfurare umedă, bazată pe utilizarea calcarului drept reactiv, este o metodă





Pagina 11 din 17

de spălare a gazelor de ardere, fiind tehnologia cea mai frecvent utilizată pentru reducerea emisiilor de SO2 rezultate din arderea cărbunelui.

b) cosul de 120 m inaltime este necesar pentru dispersia gazelor de ardere in atmosferă; c) transportul calcarului se va realiza de la cariera cea mai apropiată de CE Rovinari şi se

va efectua cu mijloace auto specializate, închise şi va fi descarcat pneumatic în silozul de stocare.

3.3. Măsuri de prevenire, reducere şi compensare a efectelor negative semnificative asupra solului

În faza de construcţie lucrarile care se vor efectua pentru realizarea investitiei nu afecteaza solul din punct de vedere chimic sau structural. Instalatia de desulfurare ce se va monta la blocul energetic nr.5 pentru reducerea emisiilor de SO2 din gazele de ardere foloseste ca reactiv pulberea de calcar. Măsuri de diminuare a impactului:

- se vor lua măsuri de colectare, eliminare sau reutilizare a deşeurilor generate ăn perioada de construcţie;

- circulaţia se va realiza pe drumuri deja existente;

- se vor utiiza doar mijloace auto autorizate. În timpul functionării instalaţiei de desulfurare umeda:

- în cazuri accidentale, pot aparea diverse avarii în functionarea absorberului, solutia din rezervor se va evacua într-un rezervor de avarie;

- pentru preluarea diverselor pierderi de suspensie de calcar în zona absorberului sau de slam de gips va fi prevazut un rezervor de drenaje.

3.4. Măsuri de prevenire, reducere şi compensare a efectelor negative semnificative asupra nivelului de zgomot

În faza de construcţie - montaj, zgomotul poate fi dat de zgomotele inerente activităţii de şantier (picamere, tăieri metalice, maşini de transport etc), adica de lucrările de demontare/ demolare şi construcţii se vor desfăşura în incinta CE Rovinari, astfel zgomotul produs se manifestă în limitele incintei industriale; Pentru protecţia împotriva zgomotului se impun următorele măsuri:

- în timpul execuţiei lucrărilor zonele sensibile la zgomot (spaţii publice, locuinţe) se vor separara de zonele de lucru cu panouri fonoabsorbante;

- desfăşurarea lucrărilor va fi programată în intervale orare permise. În timpul functionarii, sursele principale de zgomot din instalaţiile energetice sunt echipamentele ce au subansamble în mişcare, ventilatoare, compresoare, suflante de aer de oxidare, eşapările de abur. Pentru protecţia împotriva zgomotului se impun următorele măsuri:

- aceste echipamente se vor monta în interiorul clădirilor;

- ventilatoarele de gaze de ardere vor fi prevăzute cu carcasă antifonică;

- cazanele de abur sunt dotate cu atenuatoare de zgomot.

- operatorul va asigura mentenanţa corespunzătoare a utilajelor.





Pagina 12 din 17

3.5. Măsuri pentru gestionarea corectă a deseurilor De;eurile prevăzute a fi generate sunt:

Denumirea deşeului Cod deşeu Managementul deşeurilor

Deşeuri rezultate în urma lucrărilor de construcţii montaj Deşeuri metalice 17 04 05 Colectare selectivă în vederea valorificării

interne sau cu firme specializate pe bază de contract

Moloz 17 01 01 Materiale izolante 17 06 04 Inzidiri (cărămizi) 17 01 02 Deşeuri rezultate în urma funcţionării centralei electrice

Produse de ardere (zgură şi cenuşă) 10 01 01 Valorificare în industria materialelor de construcţii sau eliminare pe depozitul de zgură şi cenuşă

Produse de desulfurare - Şlam de gips gips

10 01 05 Eliminare pe depozitul de zgură şi cenuşă

Deşeuri menajere 23 03 99 Firme autorizate pentru colectare în vederea eliminării

Uleiuri uzate 13 01 05* 13 01 10* 13 03 09*

Colectare în recipiente metalice. Gestionarea uleiurilor uzate, se face prin intermediul firmelor autorizate conform prevederilor HG nr. 235/ 2007 privind gestionarea uleiurilor uzate.

3.6. Măsuri pentru protecţia aşezărilor umane şi a peisajului Instalatia de desulfurare nu conduce la o degradare a peisajului, tinând cont de amplasarea acesteia pe o platforma industriala existenta va avea un efect pozitiv prin încetinirea procesului de degradare al cladirilor determinata de influenta emisiilor de SO2.

3.7. Măsuri pentru protecţia biodiversităţii Proiectul de realizare a instalatiei de desulfurare a gazelor de ardere pentru blocul energetic

nr. 5 este un proiect menit sa reducă impactul instalaţiilor termoenergetice asupra mediului, prin reducerea conţinutului de SO2 din gazele de ardere. Prin urmare, efectul prognozat al realizării proiectului asupra vegetaţiei si faunei din zona înconjurătoare nu poate fi decât unul benefic, prin cresterea calităţii aerului. Instalaţia de desulfurare se realizează în afara ariilor de protecţie avifaunistică şi a siturilor de interes comunitar cât şi în afara ariilor protejate de interes naţional.

3.8. Masuri de prevenire a riscurilor de producere a unor accidente În situaţii în care instalaţia de desulfurare a gazelor de ardere suferă avarii şi nu mai poate

funcţiona, CE Rovinari are obligaţia de a lua toate măsurile necesare astfel incât durata cumulată de funcţionare fără echipament de reducere a emisiilor să nu depăşească 120 de ore cumulate intr-un interval de 12 luni sau să sisteze funcţionarea instalaţiei mari de ardere, dacă revenirea la funcţionarea normală nu este posibilă în 24 de ore, conform articolului 12, pct (2), din HG 440/2010.

Se vor respecta cu stricteţe în cadrul centralei toate procedurile existente privind funcţionarea normală, opriri /reporniri, reparaţii, a normativelor, a măsurilor specifice de





Pagina 13 din 17

securitate şi protecţie antiexplozivă de securitate şi sănătate a muncii. 4. Condiţii care trebuie respectate

4.1. Condiţii care trebuie respectate în timpul realizării proiectului Condiţiile de ordin tehnic cerute prin prevederile actelor normative specifice impun

respectarea strictă a tehnologiei de execuţie şi a proiectului; respectarea strictă a calităţii execuţiei şi a proiectului; folosirea de utilaje performante, care nu produc pierderi de substanţe poluante în timpul funcţionării şi care nu generează zgomot, peste limitele admise; respectarea regimului deşeurilor conform prevederilor legislaţiei de mediu în vigoare ;

4.2. Condiţii care trebuie respectate pe toată durata execuţiei şi funcţionării obiectivului

o Ordonanţa de Urgenţă 195/2005 privind protecţia mediului aprobată prin Legea 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

o OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată prin Legea 426/2001 cu modificările şi completările ulterioare;

o Legea 107/1996 – Legea Apelor cu modificările şi completările ulterioare; o HG 188/2002 – pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare in mediul

acvatic al apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare; o Ordinul 756/1997 – Ordin al MAPPM pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea

poluării mediului; o HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările

şi completările ulterioare; o Ordinului 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi

deşeuri de ambalaje; o HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând

deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările si completările ulterioare; o HG 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor

destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor gazoase şi de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecţiei atmosferei;

o Ordinului 462/1993 pentru aprobarea condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferică şi normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare, astfel încât să fie respectate prevederile Ord. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag, a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător

o OUG 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată prin Legea 655/2001cu modificările şi completările ulterioare;

o HG 321/2005 republicată în 2008, privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental; 4.3. Protecţia calităţii apei Se vor respecta condiţiile prevăzute în Autorizaţiei de Gospodărire a Apelor nr. 292 din

15.12.2010:

- calitatea apelor uzate evacuate din zonele de lucru, atât în etapa de construcţie, cât şi în





Pagina 14 din 17

cea de exploatare, către reţeaua de canalizare existentă în centrală va respecta indicatorii prevăzuţi în normativul NTPA 002 "Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare" aprobat prin H.G. nr. 188/2002, modificată şi completată de H.G. nr. 352/2005.

- indicatorii de calitate ai apei pluviale evacuate trebuie să respecte valorile limită de emisie prevăzute de NTPA 001;

- titularul va lua măsuri pentru a preveni evacuări necontrolate de ape uzate în emisar, atât pentru faza de construcţie cât şi pentru faza de exploatare;

- titularul va lua măsuri pentru evitarea pierderilor accidentale de ape uzate poluate sau substanţe chimice, asigurarea de materiale absorbante atât pentru faza de construcţie cât şi pentru faza de exploatare;

- nu se vor evacua ape tehnologice şi menajere neepurate în receptorii naturali;

- în situaţii de avarie la instalaţia de desulfurare CE Rovinari va notifica ARPM. Craiova, GNMCR Vâlcea, APM Gorj şi GNMCJ Gorj.

4.4. Protecţia calităţii aerului Este realizata o comparatie a valorilor limita de emisie stabilite prin legislatia aplicabila în

România, documentele BAT/BREF si Directiva IED 2010/75/EU.

Sursa

Poluant

Valori limita de emisie (mg/Nm3)

Conform HG 440/2010

Conform

BAT BREF

Conform IED2010/75/EU

Prin tehnologiile propuse

Lignit 100%

Lignit 92%+gaz

natural 8%

Lignit 100%

Lignit 92%+gaz natural 8%

Instalaţie de desulfurare (coş)

SO2 400 100÷250 200 186,8 200

186,6

În timpul funcţionării instalaţiei se impune - buna funcţionare a ventilelor de reglare; - asigurarea temperaturii şi presiunii optime pentru buna desfăşurarea proceselor fizice şi

chimice.

4.5. Protecţia solului, subsolului Vor fi urmarite respectarea în totalitate a prevederilor legii calităţii în construcţii, cât şi

respectarea în exploatare a regulamentelor specifice instalaţiilor de producere energie termică care va conduce la evitarea producerii unui impact semnificativ asupra factorului de mediu sol, precum si evacuarea controlată de ape uzate si pluviale.

4.6. Zgomot Zgomotul pentru lucrări trebuie să respecte 65 dB la limita incintei conform STAS 10009 /

1988 4.7. Gestiunea deşeurilor Se vor respecta prevederile O.U.G. 78/2000 privind regimul deşeurilor cu modificările şi completările ulterioare, gestionarea deşeurilor se va realiza cu respectarea prevederilor H.G. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor cu modificările şi completările ulterioare.





Pagina 15 din 17

4.8. Prevenirea riscurilor producerii unor accidente

- executarea lucrărilor se va face cu respectarea riguroasă a proiectului;

- se vor respecta cerinţele de siguranţă în funcţionare şi fiabilitate la proiectarea, construcţia, exploatarea şi întreţinerea oricărei instalaţii, unităţi de stocare, echipament şi infrastructură legată de exploaterea acesteia şi care prezintă pericole de accidente majore în interiorul obiectivului;

- se vor respecta măsurile cuprinse în planurile de intervenţie în caz de accidente, avarii etc, care pot avea impact major asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător; dotarea obiectivului cu instalaţii specifice de semnalizare, precum şi cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor;

- se va interzice accesul persoanelor neautorizate în incintă;

- se vor lua măsuri pentru eliminarea riscului de incendiu şi explozii;

- orice defecţiune sau avarie apărută pe parcursul derulării lucrărilor de execuţie, care are sau poate avea un impact negativ asupra populaţiei sau mediului, va fi adusă operativ la cunoştinţă autorităţilor de mediu şi celorlalte autorităţi implicate, conform prevederilor legale, acţionându-se potrivit celor prevăzute în planurile de alarmare şi intervenţie;

- orice incident care poate conduce la accident cu impact semnificativ asupra mediului se va notifica la ARPM. Craiova, GNMCR Vâlcea, APM Gorj şi GNMCJ Gorj în termen de maxim 2 ore de la constatarea acestuia.

4.9. Conformarea la prevederile BAT/BREF În conformitate cu documentele de referinţă privind cele mai bune tehnice disponibile

(Best Available Technologies), doar un procent de 40 - 60% din energia combustibilului (măsurată ca putere calorifică inferioară) poate fi convertită în energie electrică în cadrul unei centrale electrice care produce exclusiv energie electrică. Restul este pierdută, ca şi căldură reziduală de joasă temperatură m aer, in apă sau in ambele. Pentru emisiile SO2, în cazul centralelor electrice pe lignit, prevederea de instalaţii de

desulfurare a gazelor de ardere şi utilizarea cărbunelui cu conţinut redus de sulf, sunt considerate BAT. Desulfurarea umedă este considerată BAT pentru unităţi cu puterea termică > 100 MWt (BREF-BAT IMA 2006, Cap.4.5.8, ediţia engleză, pag. 272).

4.10. Monitorizarea a) Monitorizarea calităţii aerului In perioada de construcţie Se vor monitoriza emisiile difuze specifice activităţii de şantier, cum ar fi:

- pulberi rezultate din spargeri de beton săpături de pământ, etc;

- gaze arse evacuate prin ţevile de eşapament ale utilajelor de transport;

- gaze emanate din activitatea de sudura. In perioada de funcţionare

După finalizarea instalaţiei de desulfurare a gazelor de ardere, monitorizarea substanţelor poluante se va realiza continuu.





Pagina 16 din 17

b) Monitorizarea calităţii apelor uzate Monitorizarea se va face în conformitate cu HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor

norme privind conditiile de descarcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificata si completata cu HG 352/2005.

Monitorizarea calitatii apelor uzate evacuate se efectueaza:

prin analize de laborator, în laboratoarul de specialitate al SC CE Rovinari SA dupa tehnicile specificate de STAS-urile în vigoare;

cu laboratoare autorizate ale Directia Apelor Jiu, DSP Gorj. Debitele de ape uzate evacuate se vor încadra în prevederile din Autorizatia de Gospodarire

a Apelor nr. 292/15.12.2010. Monitorizarea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate din incinta CE Rovinari SA

se va realiza cu frecventa stabilita în Autorizatia Integrata de Mediu nr. 12/19.07.2006 –zilnic sau saptamânal, functie de parametrii care trebuie analizati.

c) Monitorizarea emisiilor de poluanti în sol: Monitorizarea emisiilor de poluanti în sol se va face conform prevederilor Ord. MAPPM

nr. 756/1997 şi conform Autorizatiei Integrate de Mediu nr. 12/19.07.2006. d) Monitorizarea nivelui de zgomot: Nivelul zgomotului la locurile de munca, în timpul probelor mecanice si tehnologice si în

timpul desfasurarii procesului tehnologic va fi monitorizat periodic şi trebuie să respecte 65 dB la limita incintei conform STAS 10009 / 1988.

e) Gestionarea deseurilor: Evidenta deseurilor generate va fi tinuta lunar, conform prevederilor H.G. nr. 856/2002,

modificata si completata de HG nr. 210/2007 si va contine urmatoarele informatii: tipul deseului, codul deseului, instalatia producatoare, cantitatea produsa, data evacuarii deseului din instalatie, modul de stocare, modul de tratare, data predarii deseului, cantitatea predata catre transportator /valorificator/eliminator, date privind expeditiile respinse, date privind orice amestecare a deseurilor.

4.11. În timpul închiderii, dezafectării, refacerii mediului şi postînchidere La încetarea activităţii, titularul acesteia are obligaţia de a Notifica ARPM Craiova pentru stabilirea obligaţiilor de mediu care trebuie asumate, conform prevederilor OUG 195/2005 privind protecţia mediului aprobată prin Legea 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare; 5.Informaţii cu privire la procesul de participare a publicului în procedura derulată:

anunţuri publice date pe toate etapele de procedură : o de către ARPM Craiova pe site-ul www.arpmdj.anpm.ro: de solicitare (13.01.2011),

decizia etapei de încadrare ( 1237/25.01.2011), anunţ dezbatere publică Raport la EIM (21.02.2011), anunţ decizie emitere acord ( 08.04.2011)

o de către titularul proiectului: solicitare ( Gorjanul– 14.01.2011); decizia etapei de încadrare (Gorjanul– 19.01.2011); dezbatere publică a Raportului la EIM (Gorjanul– 21.02.2011); decizie emitere acord de mediu (Gorjanul– 11.04.2011 )

acord de mediu nr. 8 din 18.04 - arpmdj.anpm.roarpmdj.anpm.ro/upload/32052_acord rovinari bloc...

Documents