Acidul citric este foarte raspandit in stare libera, in plante si animale. Cel mai raspandit

este in sucul fructelor din specia citrus- lamai, portocale, grepfruturi, ceea ce i-a conferit si

numele.

In zeama de lamaie, Citrus medica, ajunge la o concentratie de 7-9%. Se mai gaseste in

afine, coacaze, agrise, sfecla, alaturi de acidul malic in visine, zmeura, fragi, capsuni. Ca

acid liber sau ca sare se gaseste in sucul si semintelor multor flori si plante. Vinul poate

contine cca 0,4 g/l, iar laptele acru poate avea intre 1- 4 g/l. Ionul citrat se gaseste in

frunzele de tutun sub forma de sare de nicotina. Ionul citrat exista in mod normal in sange,

urina, fluidele animale. Serul sanguin contine cca 25 mg/l. Omul elimina normal prin urina

0,5 g/zi.

Acidul citric (acid 2- hidroxi-1,2,3-propan tricarboxilic.acid -hidroxicarbalilic) are formula

moleculara C6H8O7, structurala HOOC-CH2-C(OH)(COOH)- CH2-COOH, se gaseste

sub forma de cristale translucide, inodor, cu gust placut usor acid, poate cristaliza din

solutii apoase la rece ca monohidrat, sub forma de cristala rombice.

Acidul citric monohidrat este stabil la aer cu umiditate ,dar pierde usor apa de cristalizare

in atmosfera uscata sau in vid.

Acidul citric este usor solubil in apa, partial solubil in alcooli alifatici inferiori si greu

solubil in eter etilic.Acidul anhidru este insolubil in cloroform, tetraclorura de

carbon,benzen, toluen, sulfura de carbon.

Este un acid organic destul de tare.

Acidul citric este folosit ca un aditiv alimentar, dar si in sapunuri si detergenti, datorita

proprietatii de a combina metalele in apa dura. In alimentatie, este utilizat la conservarea si

aromatizarea bauturilor si alimentelor si apare sub numele de E330.

Acidul citric mai este folosit si in producerea medicamentelor si in biotehnologie. Are si

alte utilizari cum ar fi: Circa 6% acid citric va indeparta pete de apa dura de pe sticla fara

frecari, ca ingredient in inghetata sau folosit cu bicarbonat de sodiu, ajuta la indigestie.

Acidul citric este considerat a fi sigur pentru a fi folosit in alimente datorita faptului ca este

prezent in aproape toate formele de viata si, in exces, este eliminat cu usurinta din

organism. Cu toate acestea, exista cazuri rare de intoleranta la acidul citric.

In trecut, E330 a fost considerat o cauza majora a cancerului. Aceasta confuzie a aparut si

in urma confundarii cuvantului “Krebs” – cancer, ger – cu cel care a descoperit ciclul

Krebs – Sir Hans Adolf Krebs. Acidul citric nu mai este considerat daunator corpului, daca

este consumat singur.

Doza zilnica admisa: nelimitata.

Datorita efectului sau natural de conservant se utilizeaza in industria alimentara, dar si

pentru a da gustul specific acid, acru. Sporeste efectul antioxidant al altor substante, dar

este si agent de chelare si de curatare care nu afecteaza mediul.

Se foloseste in sucuri, mustar si in foarte multe alte produse. Intareste gelul din gemuri si

incetineste procesul de oxidare la fructe si produse din fructe, combinandu-se cu metalele

prezente in mod natural si prevenind decolorarea. La branzeturi este folosit pentru a crea

rapid mediul pentru activitatea enzimelor, in locul metodei traditionale. De asemenea,

poate fi utilizat la inghetata pentru a mentine separate globulele de grasime.

Este utilizat pe scara larga in industria de vinuri, cand sunt folosite fructe cu aciditate

redusa, dar si pentru ca se combina cu fierul liber si previne formarea de compusi fier-tanin

care fac vinul tulbure. In procesul de fabricatie a berii reduce pierderea de zahar din orzul

germinat. Impreuna cu bicarbonatul de sodiu are efect efervescent si se foloseste sub forma

de pudra, tablete, sare de baie, degresant.

Datorita proprietatii sale de chelare, acidul citric e folosit la sapunuri, detergenti si la

dedurizarea apei. Se combina cu ionii de metal din apa dura si ii elimina formand citrati,

permitand formarea spumei. O solutie cu 6% acid citric elimina petele lasate de apa dura

pe pahare. In industrie este folosit la dizolvarea ruginei. Regleaza pH-ul din produsele de

curatare domestice si din medicamente.

Acidul citric este o componenta normala a celulelor organismului si este metabolizat,

degradat si eliminat de corp fara efecte adverse. Contactul cu o solutie concentrata de acid

citric produce iritatia pielii sau a ochilor. Consumat in exces, poate ataca smaltul dintilor.

In concentratie mare poate degrada si decolora parul, intrucat deschide cuticula si scoate

mineralele din firul de par.

Acidul citric (E330) sa găseşte în mod natural în orice fiinţă vie (fie ea plantă sau animal),

în ţesuturile şi fluidele corpului şi într-o mulţime de fructe şi legume, în special în citrice,

kiwi, căpşuni. El ia parte la procesele metabolice de la nivelul celulelor. Acidul se prezintă

sub forma unui compus organic incolor, cristalin, iar la temperatura camerei ca o pudra

albă cristalizată.

La scară industrială este produs prin fermentarea melasei sau a trestiei de zahăr în

combinaţie cu ciuperca Aspergillus niger. Din soluţia rezultată este filtrată ciuperca, apoi

prin combinaţie cu hidroxid de calciu se obţine citrat de calciu (precipitat), din care acidul

citric este regenerat prin tratarea cu acid sulfuric.

ACIDUL CITRIC NU PRODUCE CANCER.

Dacă ar produce, atunci toate celulele noastre ar fi transformate în celule canceroase

întrucât acidul citric este prezent în toate celulele, aproape de ADN. Din contră, E330 este

unul din cei mai siguri aditivi alimentari. Este complet nepericulos sa manânci dintr-odata

100 grame de acid citric. Singura legătură cu cancerul este că este anti-cancerigen.

Ciclul acidului citric în organism se numeşte ciclul lui Krebs, după numele

descoperitorului său în 1930, şi se referă la oxidarea fiziologică a grăsimilor, proteinelor şi

a carbohidraţilor în dioxid de carbon şi apă. În limba germana cuvântul Krebs înseamnă

cancer şi de aici aceasta confuzie care durează din anii ’70 şi care a creat panică in Europa

în anii ’80.

Doza zilnică admisă: nelimitată.

Datorită efectului său natural de conservant se utilizează în industria alimentară, dar şi

pentru a da gustul specific acid, acru. Sporeşte efectul antioxidant al altor substanţe, dar

este şi agent de chelare şi de curaţare care nu afecteaza mediul.

Se foloseşte în sucuri, muştar şi în foarte multe alte produse. Întăreşte gelul din gemuri şi

încetineşte procesul de oxidare la fructe şi produse din fructe, combinându-se cu metalele

prezente în mod natural şi prevenind decolorarea. La brânzeturi este folosit pentru a crea

rapid mediul pentru activitatea enzimelor, în locul metodei tradiţionale. De asemenea,

poate fi utilizat la îngheţată pentru a menţine separate globulele de grăsime.

Este utilizat pe scară largă în industria de vinuri, când sunt folosite fructe cu aciditate

redusă, dar şi pentru că se combină cu fierul liber şi previne formarea de compuşi fier-tanin

care fac vinul tulbure. În procesul de fabricaţie a berii reduce pierderea de zahăr din orzul

germinat. Împreună cu bicarbonatul de sodiu are efect efervescent şi se foloseşte sub formă

de pudră, tablete, sare de baie, degresant.

Datorită proprietăţii sale de chelare, acidul citric e folosit la săpunuri, detergenţi şi la

dedurizarea apei. Se combină cu ionii de metal din apa dură şi îi elimină formând citraţi,

permiţând formarea spumei. O soluţie cu 6% acid citric elimină petele lăsate de apa dură

pe pahare. În industrie este folosit la dizolvarea ruginei. Reglează pH-ul din produsele de

curăţare domestice şi din medicamente.

Acidul citric este o componentă normală a celulelor organismului şi este metabolizat,

degradat şi eliminat de corp fără efecte adverse. Contactul cu o soluţie concentrată de acid

citric produce iritaţia pielii sau a ochilor. Consumat în exces, poate ataca smalţul dinţilor.

În concentraţie mare poate degrada şi decolora părul, întrucât deschide cuticula şi scoate

mineralele din firul de păr.

"Sarea de lamaie" - mai precis acidul citric - nu este nimic natural sau sanatos si nici un

produs din lamaie asa cum sugereaza numele, ci un acid organic produs cu ajutorul unor

paraziti, ca si antibioticele.

Ni se pune in mai toate alimentele industriale si in mai toate sucurile.

Aici puteti citi mai multe despre acets pericol:

Sursa: http://www.revistafelicia.ro/articol_1004063/sarea_de_lamaie_-

_otrava_din_bucatarie.html

Acidul citric, numit popular "sare de lamaiei, prezent in 85% din bauturile racoritoare si

foarte folosit in multe retete culinare, este o reala otrava pentru organism Sarea de lamaie,

desi este un acid slab, ataca mucoasa gastrica si poate produce ulceratii ("arsurii) grave pe

traseul tubului digestiv, daca este frecvent folosita in alimentatie. In afara acestui aspect

foarte cunoscut, legat de bolile ulceroase acute si cronice, acidul citric are o multime de

efecte nefavorabile asupra absorbtiei unor substante nutritive, vitamine sau saruri minerale.

Reduce absorbtia de fructoza Cercetarile efectuate la Universitatea Houston (SUA) au

dovedit ca acidul citric este capabil sa formeze legaturi chimice temporare cu fructoza

(monozaharid asemanator glucozei, prezent in dulciuri). Reducerea cu 30% a absorbtiei de

fructoza - ceea ce inseamna extrem de mult - determina un lant de efecte nefavorabile

organismului, precum:

1. Scaderea, de multe ori brusca, a tensiunii arteriale in jurul orelor pranzului, ceea ce

poate conduce la ameteli, vertij, scaderea atentiei, lesin. Toate acestea pot fi cauza unor

accidente vasculare cardiace sau cerebrale, uneori foarte periculoase. In afara acestui risc,

starea de lesin, aparuta mai ales vara, este un factor de mare risc in accidente de munca si

mai ales rutiere, asa cum au constatat biopsihologii romani.

2. Lipsa fructozei conduce la o incetinire a fabricarii de ARN (acid ribonucleic), important

in absolut toate functiile celulei si mai ales a nucleului. Fiziologii belgieni remarcau, inca

in urma cu 19 ani, ca acidul citric incetineste toate functiile organelor vitale, obligand

organismul sa faca un efort suplimentar, ceea ce conduce la o imbatranire rapida. 3.

Conform unor rezultate recente ale Catedrei de Biochimie de la Universitatea din Londra

(London Univ. Press), o scadere a concentratiei fructozei din sange poate duce la aparitia

diabetului zaharat. Inamicul proteinelor Cercetatorii au descoperit ca o mare parte din

aminoacizii care intra in compozitia proteinelor din carne, oua si lapte se absorb mai greu

atunci cand in stomac persista acidul citric (sarea de lamaie). S-a constatat ca 20% din

barbati si 27% din femeile care consuma racoritoare bogate in acid citric, zilnic, in exces,

absorb cu mare dificultate acidul glutamic, glutamina. Efectele scaderii absorbtiei unor

aminoacizi se reflecta in sanatate prin: - perturbarea ficatului si deci a peste 90% din

procesele metabolice, care pot duce la ciroze hepatice sau cancere - scaderea capacitatii de

memorizare, mai ales in cazul adultilor - reducerea cu 8-10% a fertilitatii la femei si cu

peste 15-18% la barbati, in special la tinerii intre 19 si 34 de ani - posibilitatea aparitiei

unor mutatii genetice la gravide si mai ales la embrion sau fat. Recomandari:

1. Nu consumati alimente acrite cu sare de lamaie zilnic, mai mult de 9-12 zile la rand.

2. Asigurati-va nevoia de acid citric si ascorbic (vitamina C) din fructe verzi.

3. Evitati sa mancati ciorbe acrite cu sare de lamaie, mai ales cu 2-3 ore inainte de culare.

4. Nu faceti exces de bauturi bogate in "acrelii citrice, vara. Sunt de preferat apele

minerale.

5. Aveti multa grija de la cine cumparati bors pentru ciorbe.

6. Este total contraindicat ca la micul dejun, servit pana la orele 6.00-7.00, sa consumati

alimente sau bauturi care contin acid citric.

7. Daca faceti exces de sare de lamaie, beti cat mai mult lapte dulce, evitand alimentele

mai sarate.

Acidul citric are funcţii multiple – potenţează activitatea multor antioxidanţi, dar el însuşi

nu este antioxidant.

Este utilizat în special ca un regulator de aciditate, ca şi un compus de aromă.

Măreşte puterea gelului în marmelade şi micşorează îmbrunarea enzimatică în fructe şi

produse din fructe.

E330 sau acid citric este un acidifiant natural sau artificial, care se obtine din citrice sau

prin biosinteza.

Acesta face parte din ciclul acizilor tricarboxilici de la nivelul metabolismului energetic al

celulelor.

Determina aparitia afectiunilor bucale (aparitia cariilor dentare). Este considerat inofensiv.

E330, Acid citric este folosit ca Agent de reglare a aciditatii

Origine E330

Acidul citric este un compus care se găseşte în orice organism viu, ca parte a căilor

metabolice de bază în toate celulele corpului.

Concentraţii mari se găsesc în fructele citrice, kiwi, căpşuni şi multe alte fructe.

Comercial, este preparat prin fermentaţia melasei cu mucegaiul Aspergillus niger .

Doza maximă zilnică...

Doza maximă zilnică pentru E330 (Acid citric) este nelimitată.

Efecte secundare

Acidul citric este un component a celulelor corpului şi este degradat şi folosit de organism

fără efecte secundare.

Au fost sesizate reacţii pseudo-alergice (intoleranţe), dar acestea sunt foarte rare.

Persoanele cu asemenea intoleranţă ar trebui de asemenea să evite toate fructele moi şi

produsele obţinute din ele.

Efectele adverse ale E-urilor sunt potentate de cantitatea si regularitatea cu care obisnuim

sa consumam produsele alimentare in care sunt introduse.

Printre pericolele care pandesc organismul in urma consumarii e-urilor "periculoase" se

numara: tumorile si cancerul.

Restricţii dietetice

Acidul citric şi citraţii pot fi consumaţi în mod normal de toate grupările religioase, vegani

şi vegetarieni.

Acidul citric nu cauzează reacţii alergice persoanelor care sunt alergice la portocale şi

fructe citrice, deoarece este obţinut comercial din zahăr şi nu din fructe.

E330 se găseşte în...

O mare varietate de produse

In România nu toate produsele alimentare au înscris pe etichetã continutul complet .

Exceptând cazul în care ai fermã si culegi zarzavaturile din grãdinã sau tai puiul crescut în

propria ogradã, nu prea avem acces la o hranã de calitate, fãrã substante toxice. Pentru cã

suntem sãraci. Ne zgârcim la fondurile care ar trebui alocate pentru dotarea laboratoarelor

cu aparaturã performantã care sã detecteze toti aditivii periculosi.Dar cheltuim din ce în ce

mai mult pentru tratamentul bolilor cauzate de produsele alimentare pline de E-uri

cancerigene. Si de faptul cã românii au putere de cumpãrare micã se profitã din plin. Multe

produse alimentare de import încãrcate de E-uri ucigase, respinse la ele acasã, se

comercializeazã fãrã probleme pe piata noastrã. Pentru cã României îi lipseste un cadru

legislativ coerent care sã punã capãt transformãrii pietelor din tara noastrã într-un debuseu

pentru producãtorii strãini. În tara noastrã, regimul aditivilor alimentari e reglementat

printr-un ordin al Ministerului Sãnãtãtii si al Familiei. El cuprinde E-urile acceptate si

cantitãtile admise. Si totusi galantarele sunt invadate de produse care ne bagã în spital. În

România, E-urile cancerigene fac ravagii Pentru cã nu avem aparaturã sensibilã pentru

detectarea tuturor aditivilor Majoritatea produselor alimentare contin aditivi, în special cei

numiti emulgatori, cunoscuti în mod curent sub denumirea de E-uri. Multe dintre aceste E-

uri s-au dovedit a fi periculoase pentru om. Astfel, s-au întocmit liste pozitive si negative

cu E-urile continute în produsele alimentare. Se spune cã suntem ceea ce mâncãm. E un

adevãr dovedit de statistici. Aproximativ 70% dintre bolile românilor sunt provocate de

alimente si modul de hrãnire. Alimentele ucigase Aditivii alimentari sunt substante care în

mod normal sunt utilizati ca ingrediente. Sarea, zahãrul si otetul sunt substante nelipsite

din mâncarea noastrã. Nu sunt periculoase si fac preparatele mult mai apetisante. Dar în

ultimii 30 de ani, în continutul multor produse alimentare au apãrut substante chimice, de

sintezã, uzitate mai cu seamã în industria alimentarã. Aceastã categorie de substante

artificiale sunt extrem de nocive, care induc multe boli grave. Prof. dr. Gheorghe

Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetãri Alimentare, e convins cã, cresterea

alarmantã a incidentei diferitelor forme de cancer e strâns legatã de avalansa produselor

alimentare bogate în E-uri nocive consumate frecvent de români. De asemenea, E-urile

periculoase sunt "vinovate" de rãspândirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv si a

alergiilor. "Una e sã mãnânci un mãr si cu totul alt ceva e sã bei un compot de mere

conservat cu aditivi" - semnaleazã prof. dr. Mencinicopschi. Domnia sa atrage atentia,

totodatã, asupra mezelurilor - în special asupra parizerului si crenvurstilor -, bãuturilor asa-

zis rãcoritoare si preparatelor conservate cu substante chimice - mai cu seamã supele la plic

- sau afumate. Cumpãrãm la grãmadã În momentul de fatã, majoritatea produselor

alimentare sunt etichetate. Cele fãrã etichetã, în mod firesc, n-ar trebui comercializate.

Producãtorii au început sã metioneze pe etichetã ce E-uri contine alimentul respectiv.

Conservantii, aromele, colorantii de sintezã sunt indicate pe ambalaj cu litera E, urmatã de

un numãr din trei sau patru cifre. Dar, din pãcate, cumpãrãtorul încã nu stie foarte bine care

sunt cei pozitivi si care sunt cei negativi. Si cel mai adesea, cumpãrãm la grãmadã. Mai

grav e cã în în România nu existã aparaturã performantã pentru detectarea tuturor E-urilor.

Prof. dr. Mencinicopschi spune cã putem lua un produs pe eticheta cãruia sunt specificate o

serie de E-uri, dar aparatele din dotarea laboratoarelor nu reusesc sã le evidentieze. În

România, Institutul de Cercetãri Alimentare e compatibil, în plan european din punct de

vedere al specialistilor. Dar ei nu-si pot dovedi competenta, deoarece tehnologia lasã mult

de dorit. De regulã, produsele alimentare ieftine sunt si cele mai bogate în E-uri nocive.

Ele zac în stocuri si pentru a scãpa de ele, producãtorii externi le "împing" pe pietele

tãrilor cu putere de cumpãrare micã, din care face parte si România. Asa se explicã de ce

cheltuim enorm pentru rezolvarea problemelor de sãnãtate publicã. Prof. dr.

Mencinicopschi e de pãrere cã e foarte necesarã o legislatie care sã-i protejeze pe

producãtorii autohtoni. Pentru cã ei sunt scosi de pe piatã de concurentã. Producãtorul

extern vinde la noi cu 40.000 de lei kilogramul un salam plin de E-uri rele si, astfel, îl

falimenteazã pe producãtorul român care aduce pe piatã un salam la 300.000 de lei

kilogramul, ce-i drept mult mai sãnãtos pentru cumpãrãtor. Desi prof. dr. Mencinicopschi a

subliniat cât de necesarã e o "lege cadru a alimentului" - asa cum e în lumea civilizatã,

totusi legislatia noastrã schioapãtã.Dieta personalizatã Dupã ce îi asculti pe specialisti ai

impresia cã vor sã bage frica în noi si cã cel mai bun lucru e sã mori de foame. Nu-i chiar

asa. Ei vor sã ne avertizeze cã suntem bombardati de alimente toxice. Prof. dr. Constantin

Ionescu-Târgoviste, directorul Institutului de Boli de Nutritie, e adeptul dietei

personalizate, în functie de vârstã, stare de sãnãtate, profesie si alti factori specifici

fiecãrui om în parte. La prima vedere o asemenea dietã pare costisitoare. Prof. dr.

Constantin Dumitrache, directorul Institutului de Boli Endocrinologice, ne contrazice.

"Mai ales vara, avem din belsug legume si fructe". Si pentru a nu cãdea din picioare sã

luãm aminte si la ce ne recomandã prof. dr. Mencinicopschi: carne de pui, de curcã,

curcan, peste oceanic gras (macrou, hering, ton) crap, caras, pãstrãv, somon, brânzeturi -

mai putin cele "topite" sau "afumate" -, lactate - cu exceptia iaurturilor cu termene de

valabilitate peste o lunã sau cu arome si coloranti chimici. E-urile considerate de oncologi

drept "criminale" Suspecte:

E 125, E 141,

E 150, E 171,

E 172, E 173,

E 240, E 241,

E 477;

Periculoase:

E 102 (extrem de nociv), E 110, E 120, E 124 (colorant alimentar roz, care produce tumori

pe glanda tiroidã);

Toxice:

E 220, E 221, E 222, E 224 (produc boli intestinale); E 338,

E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465,

E 466 (afecteazã tubul digestiv); E 230, E 231, E 232, E 233 (produc boli de piele); E 200

(suprimã vitamina B12); E 320,

E 321 - antioxidanti din margarinã (cresc colesterolul); E311, E 312 (atacã sistemul

nervos); E 330 - acidul citric sau sarea de lãmâie, cel mai periculos adaos cancerigen

(produce boli ale aparatului bucal)

Cancerigene:

E 123, E 131, E 142, E 211, E 213, E 214, E 215, E 217, E230, E 631 - interzisi în SUA,

Comunitatea Europeanã si tãrile din fosta URSS.

E-urile bune:

vitamina E naturalã E 306, antioxidant puternic (prezent în ficat, ouã, peste, soia);

vitamina C naturalã - acidul scorbic - E 300 antioxidant puternic

clorofila E 140 - colorant natural

lecitina E 322 - antioxidant natural

pectina E 440 - gelifiant natural

caragenon natural E 407, emulsifiant extras dintr-o algã marinã.

Acidul citric este un compus natural, prezent în toate materiile animale sau vegetale.

Acidul citric este esential pentru realizarea procesului numit ciclul acidului citric, ce

reprezintă o cale importantă într-o serie de reacţii în care zaharoza este oxidată în dioxid de

carbon şi apă, cu eliberare de energie. Această transformare are loc în toate celulele vii.

Fiecare celulă are nevoie de energie, care este înmagazinată sub forma de ATP. ATP-ul

este produs în special în reacţiile ciclului acidului citric, ca urmare ciclul este esenţial în

respiraţie. Fără acid citric celulele nu pot funcţiona. Acidul citric este cel mai utilizat agent

de reglare a pH-ului şi a acidităţii din industria alimentară. Întăreşte acţiunea

antioxidanţilor, cum ar fi acidul ascorbic (vitamina C, E300) şi previne îmbrunarea

enzimatică a fructelor; este de asemenea utilizat şi ca acidulant la producerea berii şi a

gemului. Acidul citric stabilizează dulciurile şi produsele de cofetărie deoarece previne

cristalizarea zahărului.

Acidul citric este prezent în cantităţi mari în fructe, în special citrice, unde este

predominant. Deoarece obţinerea acidului citric din fructe este costisitoare acesta se

produce la nivel comercial din zahăr supus acţiunii bacteriilor şi drojdiilor.

Ciclul acidului citric - cunoscut și sub numele de ciclul acizilor tricarboxilici (ciclul TCA),

ciclul Krebs, sau ciclul Szent-Györgyi-Krebs [1][2] - este un ciclu de reacții chimice, care

este folosit de către toate aerobe pentru a genera energie prin oxidarea acetatului provenit

din carbohidrați, grăsimi și protein în dioxid de carbon și apă. În plus, ciclul furnizează

precursori pentru biosinteză, incluzând aici anumiți aminoacizi, precum și agentul de

reducere NADH, care este implicat în numeroase reacții biochimice. Importanța acestuia

din urmă, pentru mai multe căi metabolice sugerează că a fost unul dintre cele mai timpurii

componente ale metabolismului celular și poate avea origine abiogenică. [3] Numele

acestei căi metabolice este derivat de la acidul citric (un acid tricarboxilic) care este mai

întâi consumat și apoi regenerat prin această secvență de reacții pentru a complete ciclul. În

plus, în ciclu se consumă acetat (sub formă de acetil-CoA) și apă, se reduce [[NAD+]] la

NADH, și se produce dioxid de carbon. NADH-ul generat prin ciclul acizilor tricarboxilici

este utilizat ulterior în procesele de fosforilare oxidativă. Rezultatul net al acestor două căi

strâns legate este oxidarea de substanțe nutritive pentru a produce energie sub formă de

ATP. În celulele eucariote, ciclul acidului citric are loc în matricea mitocondriei. Bacteriile

utilizează, de asemenea, ciclul TCA de generare a energiei, dar în lipsa mitocondriilor,

secvența de reacție se efectuează în citosol. Componentele și reacțiile ciclului acidului

citric au fost stabilite în 1930 de către laureații Premiului Nobel Albert Szent-Györgyi[4] și

Hans Adolf Krebs.[5]

Cuprins [ascunde]

1 Evoluție

2 Descrierea ciclului

3 Etape

4 Vezi și

5 Note

6 Bibliografie

7 Legături externe

[modificare]Evoluție

Componenții ciclului TCA derivă de la bacterii anaerobe și se presupune că însăși această

cale metabolică ar fi putut evolua în mai multe rânduri. .[6] Teoretic există mai multe

alternative ale ciclului TCA, dar acesta pare a fi cel mai eficient. [7] Dacă multiplele

alternative ar fi evoluat în mod independent, el ear fi convers fără îndoială la ciclul acidului

citric..

[modificare]Descrierea ciclului

Ciclul acidului citric este un component cheie al metabolismului, prin care toate

organismele aerobe produc energie. Prin catabolismul zaharurilor, a grăsimilor și a

proteinelor se produce acetat sub formă de acetil-CoA. Acetil-CoA împreună cu doi

echivalenți de apă (H2O) sunt consumați în ciclul acidului carboxylic cu producerea a doi

echivalenți de dioxid de carbon (CO2) și a unui echivalent de HS-CoA. Pe lângă aceștia,

un ciclu complet reduce trei echivalenți de NAD+ la NADH, un echivalent de ubichinonă

(Q) la (QH2), și convertește un echivalent de GDP și fosfat anorganic (Pi) în GTP. NADH

și QH2 obținuți în ciclul acidului citric este utilizat ulterior în procesele de fosforilare

oxidativă pentru a produce ATP.

Una dintre sursele primare de acetil-CoA sunt carbohidrații, care sunt degradați în procesul

de glicoliză pentru a produce piruvat. Acesta este decarboxilat cu ajutoru enzimei piruvat

dehidrogenaza și generează acetil-CoA după următoarea schemă de reacție:

CH3C(=O)C(=O)O– (piruvat) + HSCoA + [[NAD+]] → CH3C(=O)SCoA (acetil-CoA) +

NADH + H+ + CO2

Produsul de reacție, acetil-CoA, este punctul de plecare în ciclul acidului citric.

Ciclul acidului citric începe cu transferul grupării acetil de la acetil-CoA la compusul

acceptor cu patru atomi de carbon (oxaloacetat) cu formarea compusului cu șase atomi de

carbon (citrat).

Citratul suferă ulterior o serie de transformări chimice, pierzând două grupări carboxil sub

formă de CO2. Acest CO2 este originar din oxaloacetat, și nu din acetil-CoA. Atomii de

carbon din acetil-CoA devin parte a scheletului de oxaloacetat după primul ciclu complet.

Pierderea atomilor de carbon donați de acetil-CoA necesită mai multe cicluri complete. Cu

toate acestea, datorită rolului ciclului TCA în anabolism, acești atomi de carbon pot să nu

fie pierduți sub formă de CO2, deoarece mulți dintre intermediarii ciclului TCA sunt

precursori pentru biosinteza altor molecule. [8]

Majoritatea energiei eliberată în etapele oxidative ale ciclului este tranferată sub forma

compusului redus NADH. Pentru fiecare grupare acetil care intră în ciclu se produc trei

molecule de NADH.

Electronii sunt de asemenea transferați și la ubichinona Q, generând forma redusă QH2.

La sfârșitul ciclului este generat oxaloacetatul și ciclul continuă.

[modificare]Etape

Doi atomi de carbon sunt oxidați la [[CO2]], energia acetei recții fiind transferată altor

procese metabolice prin intermediul GTP (sau ATP), și sub formă de electroni în NADH și

[[QH2]]. NADH generat în ciclul TCA poate ulterior dona electronii înprocesele de

fosforilare oxidativă pentru a sintiza ATP; [[FADH2]] se atașează covalent la succinat

dehidrogenază, o enzimp care funcționază atât în ciclul TCA cât și în lanțul transportor de

electroni din mitocondrie în fosforilarea oxidativă. De aceea, FADH2, facilitează transferul

de electroni la coenzima Q, care este acceptorul final al reacției catalizate de complexul

succinat:ubichinona oxidoreductaza, acționând ca intermediary în lanțul transportor de

electroni..[9]

Ciclul acidului citric acid este aprovizionat continuu cu carbon sub formă de acetil-CoA,

care intră în etapa 1.[10]

Doi atomi de carbon sunt oxidați la dioxid de carbon, energia oxidării este cuplată cu

sinteza GTP sau ATP caror disociere va transfera ulterior energie altor procese metabolice

care o necesită.

Substrate Produși Enzima Tip reacție Comentariu

1 Oxalilcetat +

Acetil CoA +

H2O Citrat +

CoA-SH Citrat sintaza Condensare aldolică stadiu limitant de viteză (ireversibil),

extinde oxalilacetat 4C la o moleculă 6C

2 Citrat cis-Aconitat +

H2O Aconitaza Deshidratare isomerizare reversibilă

3 cis-Aconitat +

H2O Isocitrat Hidratare

4 Isocitrat +

NAD+ Oxalilsuccinat +

NADH + H + Isocitrat dehidrogenaza Oxidare generează NADH

(echivalent a 2.5 ATP)

5 Oxalilsuccinat α-cetoglutarat +

CO2 Decarboxilare stadiu ireversibil,

generează o moleculă 5C

6 α-Cetoglutarat +

NAD+ +

CoA-SH Succinil-CoA +

NADH + H+ +

CO2 α-cetoglutarat dehidrogenaza

decarboxilare oxidativă stadiu ireversibil,

generează NADH (echivalent a 2.5 ATP),

regenerează lanțul 4C (CoA exclusă)

7 Succinil-CoA +

GDP + Pi Succinat +

CoA-SH +

GTP Succinil-CoA sintetaza fosforilare la nivel substrat sau ADP→ATP in

loc de GDP→GTP,

generează 1 ATP sau echivalent

8 Succinat +

ubichinonă (Q) Fumarat +

ubichinol (QH2) Succinat dehidrogenaza Oxidare folosește FAD ca grupare

prostetică (FAD→FADH2 in prima etapă a reacției) in enzimă,

generează echivalentul a 1.5 ATP

9 Fumarat +

H2O L-Malat Fumaraza H2O adiție

(hidratare)

10 L-Malat +

NAD+ Oxalilacetat +

NADH + H+ Malat dehidrogenaza Oxidare generează NADH (echivalent a

2.5 ATP)

În animale (inclusive la om), mitocondria posedă două succinil-CoA sintetaze: una care

produce GTP din GDP, și alta care produce ATP din ADP.[11] Plantele au numai enzima

care produce ATP.[10] Unele dintre enzimele din ciclu pot fi slab-asociate într-un complex

proteic multienzimatic din matricea mitocondrială. [12]

GTP-ul format poate fi utilizat de nucleozid-difosfat kinaza pentru a forma ATP (GTP +

ADP → GDP + ATP).

[modificare]

Acidul citric, numit popular "sare de lamaiei, prezent in 85% din bauturile racoritoare si

foarte folosit in multe retete culinare, este o reala otrava pentru organism Sarea de lamaie,

desi este un acid slab, ataca mucoasa gastrica si poate produce ulceratii ("arsurii) grave pe

traseul tubului digestiv, daca este frecvent folosita in alimentatie. In afara acestui aspect

foarte cunoscut, legat de bolile ulceroase acute si cronice, acidul citric are o multime de

efecte nefavorabile asupra absorbtiei unor substante nutritive, vitamine sau saruri minerale.

Reduce absorbtia de fructoza Cercetarile efectuate la Universitatea Houston (SUA) au

dovedit ca acidul citric este capabil sa formeze legaturi chimice temporare cu fructoza

(monozaharid asemanator glucozei, prezent in dulciuri). Reducerea cu 30% a absorbtiei de

fructoza - ceea ce inseamna extrem de mult - determina un lant de efecte nefavorabile

organismului, precum: 1. Scaderea, de multe ori brusca, a tensiunii arteriale in jurul orelor

pranzului, ceea ce poate conduce la ameteli, vertij, scaderea atentiei, lesin. Toate acestea

pot fi cauza unor accidente vasculare cardiace sau cerebrale, uneori foarte periculoase. In

afara acestui risc, starea de lesin, aparuta mai ales vara, este un factor de mare risc in

accidente de munca si mai ales rutiere, asa cum au constatat biopsihologii romani. 2.

Lipsa fructozei conduce la o incetinire a fabricarii de ARN (acid ribonucleic),

important in absolut toate functiile celulei si mai ales a nucleului. Fiziologii belgieni

remarcau, inca in urma cu 19 ani, ca acidul citric incetineste toate functiile organelor

vitale, obligand organismul sa faca un efort suplimentar, ceea ce conduce la o imbatranire

rapida. 3. Conform unor rezultate recente ale Catedrei de Biochimie de la Universitatea

din Londra (London Univ. Press), o scadere a concentratiei fructozei din sange poate duce

la aparitia diabetului zaharat. Inamicul proteinelor Cercetatorii au descoperit ca o mare

parte din aminoacizii care intra in compozitia proteinelor din carne, oua si lapte se absorb

mai greu atunci cand in stomac persista acidul citric (sarea de lamaie). S-a constatat ca

20% din barbati si 27% din femeile care consuma racoritoare bogate in acid citric, zilnic,

in exces, absorb cu mare dificultate acidul glutamic, glutamina. Efectele scaderii absorbtiei

unor aminoacizi se reflecta in sanatate prin: - perturbarea ficatului si deci a peste 90% din

procesele metabolice, care pot duce la ciroze hepatice sau cancere - scaderea capacitatii de

memorizare, mai ales in cazul adultilor - reducerea cu 8-10% a fertilitatii la femei si cu

peste 15-18% la barbati, in special la tinerii intre 19 si 34 de ani - posibilitatea aparitiei

unor mutatii genetice la gravide si mai ales la embrion sau fat. Recomandari: 1.Nu

consumati alimente acrite cu sare de lamaie zilnic, mai mult de 9-12 zile la rand. 2.

Asigurati-va nevoia de acid citric si ascorbic (vitamina C) din fructe verzi. 3.

Evitati sa mancati ciorbe acrite cu sare de lamaie, mai ales cu 2-3 ore inainte de culare.

4. Nu faceti exces de bauturi bogate in "acrelii citrice, vara. Sunt de preferat apele

minerale. 5.Aveti multa grija de la cine cumparati bors pentru ciorbe. 6.Este total

contraindicat ca la micul dejun, servit pana la orele 6.00-7.00, sa consumati alimente sau

bauturi care contin acid citric. 7. Daca faceti exces de sare de lamaie, beti cat mai mult

lapte dulce, evitand alimentele mai sarate.