Mă întorc, dincând în când, în casa din ceîn ce mai singură şi tristă acopilăriei mele!

Prin părinţi, bunici,anotimpuri, păsări, cer, prinoamenii din acel timp şi printot ce am întâlnit, am des -coperit, am cunoscut despreviaţă şi despre ce se întâm-plă pe acest pământ.

Definiţia bunătăţiicred că ei mi-au dat-o, princeea ce făceau, spuneau, prinfelul lor simplu de a fi, de adiscerne şi de a înţelege totceea ce se întâmpla în jur.Totul avea un rost, o menire,o folosinţă. Nimic nu erafăcut la voia întâmplării. Erao disciplină a bunului simţtransmisă din generaţie îngeneraţie, fiecare, în felulsău, încercând să-şi aducăcontribuţia de maturitate,înţelegere, respect, la frumo-sul vieţii. Exista o logicăextraordinar de simplă, pecare o aplicau cu o mareuşurinţă tuturor lucrurilor,dar cu greutatea unui verdictindestructibil. Simplitateafelului în care acţionau şihotărau asupra tuturor lu -crurilor era mai mult decât ovirtute. Prin felul cummunceau şi respectau pe ceidin jur, prin felul cumiubeau şi aveau grijă de ani-male, păsări, pământ, amînţeles cum sunt oamenii,lumea în care pătrunsesem.Aşa trebuie şi eu să fiu!

Mângâiau şi îm -bră ţişau nu numai cu pal -mele mâinilor, dar şi cumireasma cuvintelor, cu tim-brul vocii, cu zâmbetul şi cu

intenţia, uşor deconspirabilăşi simplă de a face şi doribinele... Gesturile fizice detandreţe le erau străine, darele existau şi se concentrauîn strânsul mâi nii sau în felulîn care spu neau „bună ziua”,„ce mai faci vecine?” !

Mă întorc acum înaceste locuri dintr-o cu totulaltă lume! Diferenţele dintrelumea pe care am cunoscut-o atunci şi cea în care trăiescacum sunt covârşitoare.Aceste uriaşe diferenţe nascnedreptate, tristeţe, neîn -ţelegere, ţipete mocnite...

Nu ştiu dacă din-totdeauna au existat acesteschimbări, care au modificatrostul firesc al lucrurilor. Dinîntreg sistemul de rela -ţionare ce există pe pământ,cel mai important este celdintre oameni. Calitateaacestor relaţii ce funcţio -nează sau ar trebui săfuncţioneze între noi , estecea care stabileşte colabo-rarea, prieteniile, dragostea,dar şi ura, dispreţul, igno-ranţa. Nu mă refer la schim-bările în extremis ale climei,la cutremure, uragane saualte furii ale naturii, ci laschimbările oamenilor, acomportamentului şi feluluilor de a gândi şi reacţiona.Cum a fost posibil caoamenii să se schimbe atâtde mult încât cu mare cir-cumspecţie mai poţi vorbide încredere, prietenie, ade-văr, dreptate? De unde şicum a apărut această specieumanoidă, străină acestorlocuri, care exersează ura,minciuna, dezbinarea, te roa - rea? Sărăcia, nedrepta tea,neajunsurile, nu sunt o scu -ză! Ele au fost dintotdeauna.Am fost furaţi, min ţiţi,păcăliţi, ni s-au luat multedin lucrurile trebuincioase,dar cum de a înce put să dis-pară tot ceea ce aveam maibun şi mai va loros în noi:cinstea, corectitudinea, dra -gostea, bunul simţ, recunoş -

tinţa, respectul? Oamenii numai au respectul pentruoameni şi acesta mi se parecel mai groaznic lucru.Interesul personal este celcare pri mează, viaţa şinecazurile celoralţi aproapecă nu mai contează. Gân -durile unora se rup de fires-cul lucrurilor şi rătăcesc înîntunericimea răutăţilor.Sunt tot mai dese cazurilecând gesturile de bine şi aju-tor primite în momentele lorgrele de unii oameni sunt„răsplătite” cu răutăţi, ca -lomnii şi chiar ură. Generaţiide-a rândul şi-au transmis dela una la alta sănătateagândirii prin dra goste, res -pect, adevăr, de când copiierau şi cât trăiau oameniiînvăţau despre cum trebuiesă se poarte cu ceilalţioameni şi nimeni nu pro-ducea suferinţă în jur. Res -pectul era în ordinea fireascăa fiecărui gest, precum aerulrespirat.

Acum este din nouprimăvară! Viaţa Pămân -tului merge înainte! Dum -nezeu, zămislind în jurul

nostru verde şi floare, neîndeamnă la viaţă, la viaţănormală! Bătrânii îşi ascundgândurile în poalele roaseale deşertăciunii şi ne în -deamnă la zâmbet! Faptulcă-ţi trăiesc părinţii, că-i poţimângâia, că-i poţi vizita înzilele de sărbătoare, că poţiciti şi simţi în privirea lordragostea ce ţi-o poartă,poate fi considerată o mi nu -ne! Minunea de-a fi!

Zâmbetul unui co -pil, munţii, lumina, pomulînflorit, părul iubitei, mân -gâierea mamei..., fac partedintr-un lung şir de minunicare pot transforma pustiulcosmic în zâmbet la îndemâ-na noastră.

Ziua de 8 Martieeste o zi obişnuită, dar măcarîn spaţiul ei, să simţimpreţuire, respect, dragostepentru Femeie şi pentru totce înseamnă ea! Dincolo deorgolii, vanităţi, ambiţii, tre-buie să există, grijă, dojană,împăcare, iertare, mân gâ -iere,... adică dragoste!

La mulţi ani, Femeie!Emil PROȘCAN

Pledoarie pentru sănătatea de a fiEditorial

"PATRIA ÎNSEAMNA POPORUL, NU TAGMA JEFUITORILOR!" - Tudor Vladimirescu 1821

www.primaria-mizil.ro

Publicaţie lunară a ORAŞULUI MIZIL Anul XI /Nr. 117 / martie 2015

OStaLIonulpFondator

Emil

PROSCAN

GRATUIT

ARE VALOARE

Acest ziar

dar se distribuie

DEZVOLTAREA - o responsabilitatecomună a tuturor

cetăţenilorPagina 2

DESPRE "RAPID MIZIL" - DE VORBĂ CUANTRENORUL

ECHIPEI, DOMNULGABRIEL COZMA

Pagina 4

GRUPAJ INFORMAŢIONAL

LIMBAROMÂNĂ,

PATRIA MEA!

Pagina 6

DESPREPERFORMANŢĂ

ŞI HANDBALPagina 7

Puteti scăpa desclavia

furnizorului unicde energie!

Pagina 8

SPORT

Pagina 10

Faptul că-ţi trăiesc părinţii, că-i poţi mângâia, că-i poţi vizita în zilele de sărbătoare, că poţi citi ţi simţi în privirea lor

dragosta ce ţi-o poartă, este o minune! Minunea de-a fi! Zâmbetul unui copil, curcubeul, munţii, lumina, pomul înflorit, părul

iubitei, mângâierea mamei..., fac parte dintr-un lung şir de minuni care pot transforma pustiul cosmic în zâmbet la îndemâna noastră.

Bătrânii îşi ascund în poalele roase ale deşertăciunii, tristeţea! Nimeni nu plănge! Plânsul este pentru împlinirea şi mângâierea

suferinţei! Acum nu mai există suferinţă! Lacrimile s-au împietrit în feţele înrâurite de sfinţenie ale celor ce înpuţinează

aşteptarea dimineţilor.

Popasdimineaţa îmi privesc în oglindărâurile de timp şi lacrimi uscate

mă văd cu ochii lorşi înţeleg

pudoarea oglinzii, căutarea de zâmbet, neglijenţaorice zâmbet ar putea opri câţiva paşi

ai rămas la fel de tânărăpoate într-o zi te voi aflala fel de tânără ai rămas

naştera ta e continuăca o seară de aprilie legată de catargul unui anotimp

îmi flutur aşteptareadimineaţa ca şi cum uit

gândurile de paşi,mă descopăr

copilăria pătrunde în mine pe acelaşi principiu al vaselorcomunicante

în rochia ta de bal a singurătăţiijivinele măsluiesc îmblânzirea de sine

necuprinderea o strângi în palma stângăla fel de tânără eşti

ca zâmbetul unei stânci răstignite în aceiaşi tăceresau ca a unui copac înflorit

Emil Proşcan

,

Pagina 2Nr. 117 / martie 2014

Continuare dinnumãrul trecut

Oraºul Mizil par-ticipã, în calitate de partener,la proiectul "MilleniumYouth" (Tinerii Mileniului),finanþat de cãtre ComisiaEuropeanã în cadrul apeluluide proiecte "Autoritãþi Localepentru Dezvoltare". Proiectuleste implementat în oraºulMizil în cooperare cu LiceulTeoretic "Grigore Tocilescu"Mizil. Principalele obiectiveale acestui proiect sunt, pede-o parte, creºterea graduluide conºtientizare al cetãþe-nilor oraºelor implicate asu -pra problemei dezvoltãrii ºi,pe de altã parte, consolidareasprijinului ºi mobilizãrii con-certate în favoarea strategiilorde reducere a sãrãciei ºirelaþiilor mai bune între þãriledin nord ºi sud. Proiectulþinteºte spre conºtientizareacetãþenilor ºi, mai specific, aºcolilor publice asupraObiectivelor de Dezvoltareale Mileniului (ODM) ºiasupra drepturilor omului.Unul dintre Obiectivele deDezvoltare ale Mileniuluieste "Asigurarea educaþieiprimare universale". La mo -mentul discutãrii acestui o -bi ectiv, s-a solicitat elevilorparticipanþi la proiect elabo-rarea unui eseu privindimportanþa educaþiei. Celemai bune 10 eseuri vor se vor

regãsi în paginile "Poºta -lionului".

IMPORTANÞAEDUCAÞIEI

Existã diverse posi-bilitãþi de a investi: uniiinvestesc în valori materiale,alþii în obiecte de artã, saupentru practicarea unor ho -bby-uri, în raport de atitudiniºi pasiuni. Cea mai eficientãinvestiþie atât pe plan social,cât ºi din punct de vedereindividual, rãmâne însã ceafãcutã pentru a forma oa -meni. Desigur, este vorba deo investiþie pe termen lung, acãrei eficienþã se probeazã încalitate de om. Este vorba,totodatã, de o investiþie înca re importanþa o deþin ºti -inþa ºi arta de a forma con -ºtiinþe ºi personalitãþi, dra -gostea faþã de copii, capaci-tatea de a te dãrui acestuinobil þel, de a nu te descuraja,spiritul de sacrificiu ºi pasi-unea pentru nou. În conste-laþia factorilor cu atribuþii îndomeniul educaþiei, ºcoala ºifamilia deþin un loc de primrang. Conlucrarea lor rãmâneesenþialã în formarea acelorprofile umane care sã core-spundã codului moral, nor -melor vieþii ºi muncii. Încondiþiile educaþiei perma-nente, procesul de formare ºiautoperfecþionare a omuluicon temporan se extinde asu -

pra întregii sale vieþi, însãbazele se pun în familie ºi înºcoalã, la vârsta maximeireceptivitãþi, când modelareacaracterelor nu are de luptatdecât, cel mult, cu o anumitãzestre ereditarã neadecvatã,pe care educaþia o poate es -tompa, dând câmp de afir-mare trãsãturilor pozitive.ªcoala este principalul in -strument specializat de inter-venþie socialã sistematicãpen tru formarea ºi dezvol -tarea personalitãþii multila -terale, în acord cât mai marecu cerinþele de azi ºi de mâineale societãþii. Cât priveºtefamilia, majoritatea covâr -ºitoare a copiilor ºi tinerilor seaflã sub influenþa acesteiapânã ce ei însãºi îºi înteme -iazã o familie ºi chiar multãvreme dupã aceea, deºi în ul -tima vreme se vorbeºte des -pre reducerea ponderii edu-caþiei în familie, în condiþiilecreºterii gradului de ocuparea pãrinþilor atât în viaþasocialã, cât ºi în muncã. Dacãºcoala ºi familia nu au resurseºi mijloace sã modeleze uncaracter în formare, el se vadezvolta haotic, dezordonat,sub influenþa (uneori nefastã)a unor factori aleatorii.

Matache Miruna - LiceulTeoretic "GRIGORE

TOCILESCU" MIZILMaterial realizat de Petronela

Sturz - coordonator proiect"Millenium Youth"

Fiecare viseazã sã îºigãseascã în aceastã viaþã su -fletul pereche - au reuºit acestlucru Galopia (74 de ani) ºiDorin Aurel (74 de ani), sãr-bãtoriþii acestei luni în cadrulacþiunii demarate de cãtredomnul primar Emil Proºcan

ºi care constã în aniversareacuplurilor ce sãrbãtoresc"nun ta de aur", eveniment carepune accentul pe statorniciacuplului, calitate ce scoate laivealã sentimente adevãrate,testate în timp.

50 de ani de con-vieþuire însemnã sã împarþi nunumai zilele cu soare, vânt,ploi sau zãpadã, dar ºi multeleneajunsuri, chiar lacrimi careapar inevitabil în orice viaþã.Secretul longevitãþii acesteicãsãtorii ºi povestea iubirii ne-o împãrtãºeºte domnul Aurel,care mi-a declarat:

"Am citit articolelelepe care le-aþi scris desprecupluri ºi am observat cã înmajoritatea cazurilor a fostdragoste la prima vedere. Sãnu vã aºteptaþi sã vã spun ace-laºi lucru... La noi a fost altãpoveste, totul a început încãdin copilãrie. Suntem amân-doi nãscuþi în Vrancea, laBogheºti, am fost vecini, neºtim de când eram mititei, amfost împreunã la grãdiniþã, laºcoalã, ne jucam împreunã,râdeam ºi fãceam boacãneîmpreunã, putem spune cãsuntem împreunã de-o viaþã.

În anul 1960 ne-amcãsãtorit, iar în anul 1976 ne-am mutat în Mizil. Eu amlucrat la Filaturã, pompier, iarsoþia mea a fost bucãtãreasã la"Dealul Mare". Vã daþi seamacã sunt un rãsfãþat, am mas-terchef-ul meu personal caregãteºte extraordinar, un motivîn plus pentru care meritãiubitã.

Deºi eu sunt mai iuteºi soþia mea este mai do -moalã, ne completãm ne -maipomenit de bine, ne în -þelegem doar din priviri, doaram crescut împreunã... Un

ingredient de bazã al cãsãto-riei de duratã este comuni-carea, fãrã comunicare nu seajunge nicãieri, dar nici fãrãrespect ºi idealuri comune. ªisimþul umorului conteazã, oglumã, o vorbã bunã potschimba multe.

Ne-a plãcutsã fim gospodari,avem stupi, pã -sãri, grãdinã delegume, din piaþãcumpãrãm doarcartofi, e sãnãtos,dar este ºi oplãcere sã mã -nânci de la tinedin grãdinã. Acum doi ani, nis-a în tâmplat celmai groaznic lu -cru... am pierdut

pe unul dintre cei doi bãieþi pecare-i avem... Nu existã cu -vinte pen tru asemenea durere,ºi nici nu vreau sã abordãmacest subiect, e mult preacumplit.

Suntem totuºi niºtebunici fericiþi, avem douãnepoate la a cãror creºtere ne-am implicat cu multã bucurieºi o strãnepoatã. Am fost labine ºi la greu împreunã, îm -preunã mereu..."

Trebuie sã vã mãr-turisesc cã domnul Aurel esteautorul unui gest mai rar întâl-nit în zilele noastre. Înainte deSãrbãtori, a gãsit pe trotuar, înfaþa unui magazin un portofel,moment observat ºi de doicopii romi care au încercat sãîl ia sub pretextul cã ar fi allor. Zarva creatã a atras privi -rile celorlalþi trecãtori, astfelcã într-un final domnul Aurela reuºit sã pãstreze portofelulcu pricina, pe care i l-a dusacasã posesorului - domnuluiScarlat (str. Transilvaniei),care l-a pupat de bucurie ºichiar a dorit sã-l recom-penseze pe domnul nostrucare, aºa cum ne aºteptam, arefuzat vreo rãsplatã. Înportofel se aflau 265 de lei,bãnuþi cu care domnul Scarlatintenþiona sã cumpere unpurceluº, fapt care s-a ºi fina -lizat datoritã omeniei de caredomnul Aurel a dat dovadã.

Felicitãri pentru gest,felicitãri cã aþi crezut într-oviaþã plinã de iubire ºi ne-aþidemonstrat, aºa cum spuneaRichard Bach, cã "adevãratelepoveºti de dragoste nu sesfârºesc niciodatã"!

Vã dorim multãsãnãtate ºi încã mulþi aniîmpreunã!

Gabriela NEGOIÞÃ

IUBIREA LOR -O CĂLĂTORIEDE-O VIAŢĂ!

DEZVOLTAREA - o responsabilitatecomună a tuturor cetăţenilor

CASETA REDACŢIONALĂ

TEHNOREDACTAREREDACŢIA

ISSN 1548 - 6903

Gabriela NEGOIÞÃ / Lucian MÃNÃILESCUAdresa: B-dul Unirii, nr. 63

Tel./fax: 0244.252. 722e-mail: postalionulmizil@yahoo.com

Adriana POPA adyzest@yahoo.com

PRIMĂRIAB-dul Unirii, nr. 14, Mizil, Jud. Prahova, Codpoºtal 105800Telefoane: 0244.250.027 sau 0244.250.008Fax: 0244.251.120

e-mail: primaria_mizil@idilis.ro

COLEGIUL DIRECTORPrimar

Emil PROªCAN

Viceprimar Nicolai PAªOL

Primãvara, anotimpul renaºterii, al trezirii laviaþã, ne aduce în prim plan ziua cea mai plinã

de feminitate, zâmbete ºi cãldurã sufleteascã - 8MARTIE.

Cu ocazia acestei zile, Consiliul Local ºiredacþia publicaþiei ureazã doamnelor ºi dom-

niºoarelor sã fie mereu înconjurate de dragoste,tandreþe, armonie ºi sãnãtate!

La mulţi ani!

Pagina 3 Nr. 117 / martie 2014

Provine dintr-o fa -milie modestã, dar care aºtiut sã-i ofere o educaþieîntemeiatã pe valorile ade-vãrate, ºtiind cã numai înacest mod bãiatul lor vadeveni o persoanã capabilãsã cucereascã înãlþimile.

ªi iatã cã roadele auînceput sã se vadã, în afarafaptului cã e talentat (pe 13iunie 2014 a câºtigat Pre -miul de Interpretare la "ArtBraºov Festival") ºi de omodestie rar întâlnitã, esteºi un elev foarte bun, ter-minând clasa a IX-a cumedia 9.61.

Dar pentru maimulte informaþii o sã vãredau dialogul pe care l-amavut cu Irinel:

Reporter: În primul

rând doresc sã te felicit,cânþi minunat! Cum ºi decând a început pasiunea tapentru pian?

Drãghiciu Irinel:Pãi în urmã cu doi ani.

R.: Poftim??? Nupot sã cred!

D.I.: Într-o searã, avenit unchiul meu carecântã la orgã ºi a interpretat"Baladã pentru Adeline".M-a impresionat atât demult, încât mi-am doritenorm sã învãþ sã cânt.Pãrinþii mei, vãzând cã suntdeterminat, mi-au luat opianinã digitalã ºi jumãtatede an am învãþat singur,apoi un an de zile am fostînscris la cercul care fiin -þeazã în cadrul CentruluiCultural "Adrian Pãu nes -

cu", la doamna profesorLaura Stoica. În prezent, mãduc o datã pe sãptãmâna laPalatul Culturii din Ploieºtiºi studiez cu doamna profe-sor Ana Coreþchi.

R.: Care sunt piese-le tale favorite?

D.I.: Am rãmas laprima iubire ca sã spun aºa,la "Baladã pentru Adeline"de Richard Clayderman, lacare adaug "Fur Elise" deBeethoven.

R.: Ce alte pasiunimai ai?

D.I.: Fotbalul, fran -ceza ºi literatura - mai nou,sunt membru al Cenaclului"Agatha Grigorescu Baco -via".

R.: Ce simþi atuncicând eºti pe scenã ºi cânþi?

D.I.: Mã copleºescun amalgam de sentimente:emoþie, bucurie, o plãcereimensã... sunt fericit!

R.: Unde te vezipeste câþiva ani?

D.I.: În primul rânddoresc sã intru la Conser -vator ºi apoi sã concertez,sã fiu pe scenã, sã cânt.

R.: Cum reuºeºti sãle faci pe toate ºi mai ales sãle faci ºi bine?

D.I.: E cam greu,dar cu multã ambiþie ºimuncã reuºesc. Nu e numaimeritul meu... pãrinþii m-auajutat ºi m-au înþeles ºidoresc sã mulþumesc peaceastã cale, mamei mele,care este casnicã ºi duce totgreul gospodãriei, tatãluimeu, care e plecat pestehotare sã munceascã pentruca noi sã putem exista ºi decare îmi este foarte dor, maiales cã avem amândoi o

mare pasiune care ne uneºteºi mai mult - muzica... îmilipsesc discuþiile cu el...cântã atât de frumos la chi-tarã... Aº mai dori sã-imulþumesc doamnei dirigin-tã, un om deosebit care m-asusþinut mereu.

R.: Felicitãri încã odatã, atât þie cât ºi pãrinþilortãi pentru ceea ce eºti! Îþidoresc sã devii un pianistdesãvârºit, sã cucereºti lu -mea, sã fii fericit!

Gabriela NEGOIÞÃ

PASIUNE ŞI TALENT - DRĂGHICIU IRINELProbabil cã mulþi dintre dvs. v-aþi întrebat cine este puºtiul

care ne-a fermecat cu acordurile sale la pian, smulgândropote de aplauze în timpul Festivalului Naþional deLiteraturã "Agatha Grigorescu Bacovia". Îmi face o

deosebitã plãcere sã vi-l prezint pe acest bãiat, un copildeosebit pe care orice pãrinte ºi l-ar dori - se numeºte

Drãghiciu Adrian Irinel, are 15 ani, este elev al LiceuluiTehnologic "Tase Dumitrescu", în cls. a X-a A (dirigintã

Angelica Matei) ºi este din Cãlugãreni.

Dacã ar fi sã ne luãmdupã faptul cã atunci când i sepronunþã numele, de cele maimulte ori auzi întrebarea "Cinemai e ºi ãsta?". Realitatea vinesã conteste ignoranþa. Vio -lonistul André Rieu a venitpentru câteva ore în România,ca sã anunþe personal concer-tul din vara anului viitor.Surpriza a fost cã a vândutbilete pentru trei concerte, nudoar unul.

Dacã nici acest lucrunu confirmã setea de culturã aacestui popor, nu ºtim cealtceva ar putea sã o facã. Atâtde educat, de pozitiv ºi in -teligent încât nu poate fidescris în cuvinte, André Rieua vorbit frumos despre Ro -

mânia, luându-i pe toþi prinsurprindere, a promis cã-ºi vadeschide inima pentru români,a fãcut fotografii, a dat auto-grafe ºi interviuri fãrã sã-ºipriveascã ceasul.

A doua zi dupã con-ferinþã, când biletele au fostpuse în vânzare, a început ne -bunia. Olandezul, cu un castella Maastricht, a anunþat cã sevor þine nu unul, ci trei con-certe în Piaþa Constituþiei, pe12, 13 ºi 14 iunie. Niciodatã,în toatã cariera sa, nu s-a maiîntâmplat aºa ceva. A fost unrecord absolut. De ce româniiîºi doresc cu atâta ardoare sã-lvadã? De ce au cumpãratbilete fãrã sã se uite la bani?Cine este pânã la urmã omul

care a reuºit acest lucru? André Leon Marie

Nicolas Rieu este "un bãiatnãscut într-o duminicã înso -ritã" a anului 1949 la Maas -tricht, Olanda. Este violonist,dirijor ºi compozitor, unul din-tre cel mai bine vânduþi muzi-cieni din lume. A reuºit sãrevitalizeze valsul la nivelinternaþional cu spectacolelesale extravagante, pline deemoþie.

Vioara lui este unStradivariusDeþinãtorul celei mai

mari orchestre private dinlume, André Rieu a vândutpânã în prezent peste 40 demilioane de albume ºi DVD-uri în întreaga lume. AndréRieu a început sã ia lecþii devioarã la vârsta de cinci ani,fiind încurajat de tatãl sãu,André Rieu Sr., dirijor alOrchestrei Simfonice Lim -burg ºi al Operei din Leipzig.În 1967, Rieu a studiat vioarala Conservatorul din Liege,iar, mai târziu, la Conser va -torul din Maastricht, pânã în

1973. În 1974, Rieu s-a mutatla Conservatorul Regal dinBruxelles, unde profesor i-afost Andre Gertier. ªi-a termi-nat studiile în 1977, când aprimit Premier Prix ºi cântã peo vioarã Stradivarius fabricatãîn 1667. Cea mai mare dorinþãa sa a fost sã popularizezemuzica într-atât încât oameniisã-ºi aducã aminte cã viaþaeste cel mai frumos lucru careli se poate întâmpla. ªi areuºit!"Eu ºi soþia mea formãm un

întreg"Soþia sa, Marjorie,

sufletul sãu pereche, îi stã alã-turi de 40 de ani. Fiii sãi -Marc ºi Pierre - îl însoþesc îndrumurile sale, iar când lip -seºte prea mult de acasã vor -beºte cu cei patru nepoþi peSkype sau Facebook. Mar jo -rie Rieu, fost profesor univer-sitar, este de foarte multãvreme ºi managerul sãu.

"Ea îmi scrie tot, eaîmi pregãteºte scenariul lafiecare concert, cuvintele pecare le spun publicului meu,

ce sã fac. Puteþi spune cã suntun fel de marionetã, dar îm -preunã suntem un întreg",spu ne André Rieu. Imperiul"André Rieu Productions" areastãzi peste 130 de angajaþi.André Rieu este proprietarulmai multor autocare ºi al unuiavion pentru transportul or -chestrei ºi al materialelor.

Valsul leagã prieteniiSir Anthony Hopkins

a compus, pe 7 noiembrie1964, valsul "And the Waltzgoes on". Muzica a fãcut partedin viaþa sa încã din copilãrie.La 27 de ani, în paralel custudiul actoriei, cânta ºi lapian.

Valsul compus de SirAnthony a stat în sertar pânãîn 2011, când a fost încredinþatlui André Rieu pentru a fiorchestrat. Violonistul a aran-jat piesa cu multã dragoste,astfel încât dorinþa mareluistar de la Hollywood a devenitrealitate. La premiera mondi-alã a piesei "And the waltz goon" de la Viena, acesta a plâns,cuprins de emoþie.

Cine e André Rieu, omul cu cea mai mareorchestră privată din lume?

La începutul concertului, oamenii încep sã-ºi zâmbeascã unii altora. Apoi, se þin demâini, se îmbrãþiºeazã ºi se sãrutã. Asta face valsul.

Andre Rieu, violonist“

“

Pagina 4Nr. 117 / martie 2014

Pe data de 07 ianua -rie a.c., plenul Consiliul LocalMizil s-a întrunit în ºedinþã deîndatã sub preºedinþia de ºe -dinþã a domnului consilierRânceanu Justin - Laurenþiu,având înscris pe ordinea de ziproiectul de hotãrâre privindaprobarea utilizãrii exceden-tului anual al bugetului localal oraºului Mizil, rezultat laîncheierea exerciþiului buge-tar 2014.

Nefiind discuþii petema acestuia, proiectul dehotãrâre a fost supus votuluidomnilor consilieri ºi adoptatcu unanimitate de voturi.

*Pe data de 29 ianua -

rie, în prezenþa conduceriiPrimãriei ºi a invitaþilor, ple -nul Consiliului Local, subpreºedinþia de ºedinþã a d-luiconsilier Rânceanu Justin -Laurenþiu, s-a întrunit în ºe -dinþã ordinarã, având înscrisepe ordinea de zi urmãtoareleproiecte de hotãrâre:

Aprobarea proce-selor verbale din datele de 22ºi 29.12.2014 ºi 07.01.2015;

Proiect de hotãrâreprivind aprobarea numãruluide asistenþi personali ai copi-ilor cu handicap grav pentruanul 2015;

Proiect de hotãrâreprivind aprobarea Planuluianual de acþiuni sau de lucrãride interes local pentru benefi-ciarii Legii nr. 416/2001,privind venitul minim garan-tat, pentru anul 2014;

Proiect de hotãrâre

privind aprobarea Raportuluicu privire la activitatea asis-tenþilor personali ai copiilorcu handicap grav din cadrulServiciului Public de Asis -tenþa Socialã Mizil pe semes-trul II - 2014;

Proiect de hotãrâreprivind aprobarea Raportuluiprivind serviciile ºi acti -vitãþile de asistenþã medicalãcomunitarã derulate la niveluloraºului Mizil în semestrul IIal anului 2014;

Proiect de hotãrârepri vind concesionarea prinlicitaþie publicã a spaþiului însuprafaþã de 71,31 mp ºi aterenului din faþa acestuia, însuprafaþã de 16 mp, situate înMizil, str. Mihai Bravu, nr.136, care aparþine domeniuluipublic al oraºului Mizil, cudestinaþia de birou mediere;

Proiect de hotãrâreprivind aprobarea decontãriisumelor reprezentând drep-turile de deplasare a perso -nalului didactic din instituþiilede învãþãmânt preuniversitardin oraºul Mizil pentru lunadecembrie 2014;

Proiect de hotãrâreprivind acordarea unui ajutorde urgenþã d-nei Oprea Flo -rica, domiciliatã în oraºul Mi -zil, str. 1 Mai, nr. 39, judeþulPrahova;

Proiect de hotãrâreprivind concesionarea prinlici taþie publicã a terenului ºiconstrucþiilor aflate pe acestaîn suprafaþã de 10.416mp, si -tuate în oraºul Mizil, str.Obor, nr.1, teren proprietateapublicã a oraºului Mizil, în

vederea amplasãrii uneistaþii de asfalt.

La propunerea exe -cutivului, Consiliul Local aaprobat completarea ordiniide zi cu urmãtoarele proiectede hotãrâre: Proiect de ho tã -râre privind aprobarea tarife -lor pentru închirierea spaþiilorcu altã destinaþie decât cea delocuinþã, în care se desfãºoarãactivitãþi comerciale, pe anul2015 ; Proiect de hotãrâre pri -vind aprobarea achiziþionãriide servicii juridice de consul -tan þã, de asistenþã ºi repre zen -tare juridicã a unitãþii admi -nistrativ - teritoriale Mi zilpentru anul 2015; Proiect dehotãrâre privind privind apro-barea bugetului Centrului deInfor mare EUROPE DI -RECT pe anul 2015; Proiectde hotãrâre privind modifi-carea Organi gramei ºi a ªta -tului de funcþii al ServiciuluiPublic de Gospodãrire Comu -nalã Mizil aflat în subordineaConsiliului Local al oraºuluiMizil;

Dupã discutarea ºiavizarea proiectelor de hotã -râre, Consiliul Local a hotãrâtaprobarea proiectelor de ho -tãrâre cu unanimitate de vo -turi, cu exceptia urmãtoarelorproiecte: nr. 6, proiect care afost respins, având ºase voturi"pentru" ºi 10 "împo trivã",un consilier neparticipând lavot; nr. 8, proiect care a fostamânat întrucât bugetul localpentru anul 2015 nu a fostîncã adoptat; nr. 9, proiectcare a fost respins cu unani -mitate de voturi.

Proiectul de hotãrâre

privind aprobarea achiziþio -nãrii de servicii juridice deconsultanþã, de asistenþã ºireprezentare juridicã a unitãþiiadministrativ - teritoriale Mi -zil pentru anul 2015 ºi Pro -iectul de hotãrâre privindprivind aprobarea bugetuluiCentrului de Informare EU -ROPE DIRECT pe anul 2015au fost adoptate cu 15 voturi"pentru" ºi douã voturi "îm -potrivã".

*Pe data de 10 februa -

rie 2015, în prezenþa condu -cerii Primãriei ºi a invitaþilor,toþi cei 17 consilieri ai Con -siliul Local s-a întrunit în ºed-inþã extraordinarã.

Preºedintele de ºe -dinþã, dl. consilier MilitaruValentin - Mihnea, constatã cãsunt întrunite condiþiile legalepentru desfãºurarea ºedinþei ºisupune spre aprobare ordineade zi propusã de executivsolicitând sã fie introduse peordinea de zi ºi urmãtoareleproiecte: Proiect de hotãrâreprivind asocierea oraºului Mi -zil cu Judeþul Prahova prinConsiliul Judeþean Prahovaîn vederea realizãrii obiec-tivului de interes public " Ex -tindere staþie de epurare OraºMizil, Linia II epurare, ju -deþul Prahova "; Proiect dehotãrâre privind transferul cutitlu gratuit a unor mijloacefixe aflate din proprietateapri vatã a oraºului Mizil înproprietatea unor biserici.

S-a aprobat ordineade zi, completatã cu notasuplimentarã ºi s-a stabilit o

nouã ordine a punctelor.1. Proiect de hotãrâre

privind aprobarea bugetuluilocal al oraºului Mizil pentruanul 2015;

2. Proiect de hotãrâreprivind însuºirea documen-taþiei cadastrale de alipire aunor imobile (terenuri intravi-lane), proprietate publicã aoraºului Mizil, situate înMizil, str. Abatorului, F.N,Tarla 21, Parcelele Cc 291 ºi292, judeþul Prahova;

3. Proiect de hotãrâreprivind însuºirea documen-taþiei cadastrale de alipire aunor imobile (terenuri intravi-lane), proprietate privatã aoraºului Mizil, situate înMizil, str. Mihai Bravu, nr.197A, Tarla 85/1, Parcela Cc2962, judeþul Prahova.

4. Proiect de hotãrâreprivind asocierea oraºului Mi -zil cu Judeþul Prahova prinConsiliul Judeþean Prahovaîn vederea realizãrii obiec-tivului de interes public " Ex -tindere staþie de epurare oraºMizil , Linia II epurare, ju -deþul Prahova ";

5. Proiect de hotãrâreprivind transferul cu titlu gra-tuit a unor mijloace fixe dinproprietatea privatã a oraºuluiMizil în proprietatea unor bi -serici.

Dupã discutarea ºiavi zarea proiectelor de ho -tãrâre, Consiliul Local ahotãrât aprobarea proiectelorde hotãrâre cu unanimitate devoturi.

Victoria PANAIT

MARTOR LA SFATUL ALEŞILORŞedinţele Consiliului Local

Reporter: În numã -rul din decembrie al "Poº -talionului" a fost publicatclasamentul primelor treilocuri. Care a fost media degoluri înscrise la fiecaremeci al echipei noastre?

Gabriel Cozma:Echipa a ocupat locul II, înLiga B, seria Est, la un sin-gur punct de Gloria Plopu,având 9 victorii, 2 înfrân-geri, 2 egaluri dupã 13 eta -pe disputate ºi 50 de golurimarcate. Suntem echipa cu

cele mai multe goluri în -scrise, cu o medie de a -proape 4 goluri pe meci.

R: 50 de goluri în -scrise presupune faptul cãatacanþii ºi nu numai ºi-aufãcut datoria - cine sunt gol-gheterii?

G.C.: Dintre cei 22de jucãtori folosiþi, 11 aumar cat în acest tur de cam-pionat. Cei mai buni gol-gheteri sunt: Ene Florin(12g), Costache Daniel(10g), Mãrgean Nicu (16g),

Stoica Georgian (16g), StanMãdãlin (3g), Lazãr Ale -xan dru (3g) ºi Iacob Cris -tian (3g).

R.: În turul campio -natului aþi folosit un lot mainumeros. Care sunt jucã-torii folosiþi mai des încampionat ºi Cupa Româ -niei?

G.C.: În cele 13etape de campionat dispu-tate, plus 2 de Cupa Româ -niei, i-am folosit mai multpe: Filimon Ionuþ, ªtefucªtefan, Iacob Cristian, EneMarius, Ene Cornel, AndreiSãndel ºi Ene Florin.

R.: Domnule antre -nor, care este obiectivulfinal al acestei echipe atâtde iubitã de mizileni?

G.C.: Returul decampionat va fi o luptã întrei echipe pentru ocupareaprimului loc, între GloriaPlopu, Rapid Mizil ºiOþelul Larisa. Bineînþelescã obiectivul echipei esteocuparea locului întâi înLiga B.

R.: Þinând cont cãanii trec ºi pe o serie dejucãtorii timpul ºi-a pusamprenta, intenþionaþi înretur sã aduceþi jucãtorinoi?

G.C.: Încercãm sãaducem încã 2-3 jucãtorisub 23 de ani, deoareceavem o lipsã de efectiv laacest capitol ºi suntem ºiobligaþi de regulament sãjucãm cu 2 fotbaliºti sub 23

de ani, pe toatã duratameciu lui.

R.: Aþi dori sã evi-denþiaþi pe cineva din e -chipã?

G.C.: Îi apreciez înmod deosebit pe cei care seimplicã atât în joc, cât ºi înafara lui, mai precis pe:Tãnase Constantin, IacobCristian, Lambã Gabriel ºiCondurãþeanu Radu.

R.: Ce le transmi -teþi suporterilor?

G.C.: Un an maibun, multã sãnãtate ºi sãvinã în numãr cât mai marela stadion. Îi aºteptãm cudrag!

R.: Vã mulþumesc!

Eugen Grigore

DESPRE "RAPID MIZIL" - DE VORBĂ CUANTRENORUL ECHIPEI, DOMNUL GABRIEL COZMAAvând în vedere cã se apropie returul campio -natului ºi fotbaliºtii mizileni vor începe antre-

namentul, l-am contactat pe domnul GabrielCozma pentru a obþine mai multe informaþii

despre echipã.

Pagina 5 Nr. 117 / martie 2014

Centrul de Informare Europe Direct Mizil în

Centrul de InformareEurope Direct Mizil, având castructurã gazdã Primãria ora -ºului Mizil, este membru alReþelei Europe Direct dinanul 2008, când a fost creatãReþeaua Europe Direct dinRomânia. În prezent, în U -niunea Europeanã funcþio -neazã în jur de 500 de centrede informare Europe Direct,situate în cele 28 de statemembre. În România, 31 decentre Europe Direct acti -veazã în perioada 2013-2017,fiind coordonate de Repre -zen tanþa Comisiei Europeneîn România. Centrele deinformare Europe Direct aurolul de a prezenta informaþiieuropene de interes ºi de apromova o cetãþenie partici-pativã la nivel local.

Europe Direct Mizil

oferã servicii de informare debazã ºi feedback pentru pu -blicul larg, astfel:

- acordãm informaþii,consiliere, asistenþã ºi rãspun-suri la întrebãri privind UE, înspecial cu privire la drepturilecetãþenilor UE, prioritãþileUE, legislaþia sa, politicilesale, programele ºi oportu-nitãþile sale de finanþare.

- la sediul nostru a -veþi la dispoziþie un calculatorconectat la Internet ºi vã în -drumãm în accesarea sur selorde informare europene, inclu-siv Centrul de Contact Eu -rope Direct: http://ec.europa.eu/europedi-

rect/, e-mail, numãrul de tele-fon cu apel gratuit:00800.67.89.10.11; PortalulEuropa ta: http://europa.eu/youreurope/index.htm.

- în cadrul centruluinoastru puteþi consulta celemai noi publicaþii primite dela Uniunea Europeanã.

- transmitem opiniiledumneavostrã legate de Uni -unea Europeanã cãtre Re -prezentanþa Comisiei Euro -pene în România, care coor-doneazã ºi activitatea ReþeleiEurope Direct România.

- participãm ºi neimplicãm în activitãþi derulatepe plan local, la care primiminvitaþii de la colaboratori.

- participãm la acþi -uni organizate pentru Cen -trele Europe Direct din Ro -mânia ºi la activitãþile ReþeleiEurope Direct organizate lanivel european.

anul 2015

CASÃ DE PIATRÃ

Dacã-i întâlniti pe:

Primãria este si locul unde seoficiazã cãsãtoriile, adicã sedesã vârsesc povestile de dra -goste. Dorin tele de a fi pentrutotdeauna împreunã, prindaici conturul adevãrului.

Câte un "DA" rostit din toa tã fiinta si se unesc aici destine, senasc familii! Mo mente emotionante, unice în viata noastrã, atuturor!Le urãm o viatã cât mai lungã împreunã, sã trã iascã în res pect,liniste, adevãr, sãnãtate sã constate cât mai des cã au fãcut ceamai bunã alegere si cã viata e deosebit de frumoasã!

Cu sigurantã se vor bucura sivor cãpãta si mai mare încredere

în lungul drum ce-i asteaptã!

Moise Valentin Cãlin Costel

Badea ViorelConstantin Nicolae

Lincen Ruben - Ionuþ Mihai Adrian

Nuþu ConstantinRãducanu Vasile

Andrei DanielStoican Nicolae

ªtefan Silver

Viºan RodicaLincan MarietaNicolae DanielaMarin EugeniaConstantin Maria - BiancaRoºioru Elena - AmeliaAnton LilianaDirjan MariaAna TabitaConstantin SimonaIlie Vasilica

...sã stiti cã de acum încolo suntsot si sotie! Bine ar fi sã leziceti ceva despre fericire,

dragoste, întelegere!

Ne puteþi accesa site-ul ( www.europedirectmizil.ro sauwww.europedirect-mizil.ro ) sau contul de facebook: Europe

Direct Mizil

Programul nostru cu publicul este zilnic, între orele 8:30 ºi16:30. Vã invitãm sã ne sunaþi la numãrul de telefon:

0244.250.602.

Ne puteþi vizita la sediul Centrului Europe Direct Mizil, înMizil, str. Mihai Bravu; Nr. 63

Email: europedirect_mizil@yahoo.com

Vã doresc ca primãvara iubirii sãvã inunde sufletul cubucuria ºi parfumul

tuturor florilor sale!

La mulþi ani!

Dan Iacob - director LiceulTehnologic "Tase

Dumitrescu"

În aceastã zi minunatã, în care celebrãm femeia, vãdorim multã sãnãtate, iubire ºi o primãvarã frumoasã în

suflet ºi în gând!Centrul Europe Direct Mizil

V-aþi întrebat vreo-datã de ce Ziua Mamei sesãrbãtoreºte primãvara?

Aþi aflat deja, cãpentru fiecare dintre voimama reprezintã începutulvieþii, adicã primãvara vie - þii?

Ea v-a nãscut, v-ahrãnit la sânul ei, vã sprijinãprimii paºi ºi vã dãruieºtemultã iubire.

Aºa cum ea este unînceput pentru viaþa voastrã,pri mãvara este anotimpulrenaºterii, al înnoirii pentrunatura înconjurãtoare.

Atunci nu vi se parefiresc sã privim aceste pri -

mãveri ca pe douã sãrbãtoriminunate ale sufletului vos -tru?

Bucuria primãveriine-o exprimãm încã de la 1MARTIE când dãruim ºiprimim mãr þiºoare.

Dragostea pentrumama ne-o exprimãm înfiecare clipã a vieþii noastre!

De 8 MARTIE fie -care copil îi oferã un buchetde flori ºi un dar pe care, deobicei, îl realizeazã prineforturi proprii.Prof. înv. preºcolar Adelina

DUMITRESCUGrãdiniþa cu program normal - NR . 1 Mizil

ZIUA MAMEI

Pagina 6Nr. 117 / martie 2014

Toþi cetãþenii auacces gratuit la întreaga le -gislaþie de dupã 1989 pe in -ternet, pe site-ul Mi nisteruluiJustiþiei.

Ministrul RobertCa zanciuc ne-a precizat cãproiectul, primul de acest fel,face parte dintr-un angaja-ment al României faþã departenerii europeni.

El a explicat cã utilizareaportalului nu necesitã cu -noºtinþe de specialitate.

"Practic, printr-osim plã accesare a site-uluijust.ro, fiecare cetãþean areacces gratuit la toate actelepublicate în Monitorul Ofi -cial de dupã '89 pânã înprezent. El este fãcut într-unformat care sã permitã

cãutãri de acte normativedupã criterii pe care fiecare leare la îndemânã: numãr deact normativ sau cuvinte-cheie, cei care sunt oameniiinteresaþi.

"Acest tip de pro -iect, N-LEX, va fi dezvoltatde toate statele UniuniiEuropene ºi prin intermediullui practic românii vor putea

accesa nu numai baza de datenaþionalã, nu numai legi dinþarã, ci ºi orice alt act nor-

mativ european din fiecarestat membru", a spus RobertCazanciuc.

Acest portal, undefiecare român poate gãsi totce înseamnã legislaþie înultimii 25 de ani, va fi actua -lizat zilnic - a mai spus mi -nistrul Robert Cazanciuc.Proiectul este finan þat dinfonduri europene ºi a costatpeste 4 milioane de euro.

Realizator Gabriela NEGOIÞÃ

GRUPAJ INFORMAŢIONAL * GRUPAJ INFORMAŢIONAL

Pe data de 29 ianuarie, Primãria Mizil în cola -borare cu Teatrul "Play" din Bucureºti a oferit gratuitspectacolul "Punguþa cu doi bani" spre încântarea gene -ralã a puºtimii mizilene.

8 ÎN DAR

Unirea PrincipatelorRomâne: Ziua de 24 ianua riea rãmas în istoria românilorca data la care s-a înfãptuitUnirea Principatelor Ro mâ -

ne, în anul 1859, la foartescurt timp dupã numirea luiAlexandru Ioan Cuza cadomn al Moldovei ºi ÞãriiRomâneºti.

În organizarea Pri -mã riei, Bibliotecii Orã ºe -neºti, a Centrului Cultural

"Adrian Pãunescu", a Cen -trului Europe Direct ºi încolaborare cu doamna în -vãþãtor Cãtãlina Alexan -drescu (ªcoala Gimnazialã

Nr.1), aceastã zi de mare sãr-bãtoare naþionalã a fost mar-catã de un spectacol sim-pozion în cadrul cãruia copiiiclasei a IV-a au vizionat fil-muleþe având ca temã MicaUnire, au recitat ºi cântatimpecabil.

8Mica Unire din 24 ianuarie 1859

Nu de puþine ori amabordat problema câinilorcomunitari care a scãpat desub control. Unul dinmotivele acestui fenomeneste cauzat de faptul cã laintrãrile în oraº sunt descãr-cate de cãtre oameni certaþicu legea ºi bunul simþ,maºini întregi de câini.Toatã lumea zice cã a vãzut,dar nimeni nu a notat vreunnumãr al acestor maºini.

Când nimeni nucredea cã se va mai întâm-pla o asemenea minune, eachiar s-a petrecut. Astfel,ziua în amiaza mare, dom-nul Andrei Cireºanu dinConduratu, aflat la volanulunui autoturism papuc, aparcat în faþa sediului undese plãteºte Cablul, cu in -tenþia de a lãsa ºi dumnealuiceva câini cã de, nu preaaveam.

Din pãcate doicâini, au apucat sã o zbu -gheascã din maºinã, însãdin fericire acesta nu a putut

sã scape de toþi deoarece afost observat de doamna EArdeleanu (pensionarã), ca -re ieºind pe balcon a strigatla domnul în cauzã ºi i-anotat numãrul maºinii, su -nând ulterior la PoliþiaLocalã. Aceastã faptã a fostvãzutã ºi de alþi vecini aidoamnei Ardeleanu, astfelcã domnul a plecat rapid dela locul faptei. Însã a douazi a “dat cu subsemnatul”.

Felicitãri doamneiArdeleanu pentru prezenþade spirit ºi pentru faptul cã aluat atitudine! Dacã toþi amproceda ca dumneaei, pro -babil cã aceastã problemã arputea fi þinutã sub control.

8 Cetăţenii au sunat

8 Portalul Legislativ, acces gratuit la orice act normativ

Camera Deputaþilora adoptat, la 16 noiembrie2010, un proiect de lege princare ziua de naºtere a mareluipoet Mihai Eminescu a deve -nit zi a Culturii Nationale.

Criticul literar TituMaiorescu, mentorul ''Juni -mii'', spunea despre marelepoet: ''Pe cât se poate ome -neºte prevedea, literatura poe -ticã românã va începe secolulal XX-lea sub auspiciile ge -niu lui lui ºi forma limbiinaþionale, care ºi-a gãsit înpoetul Eminescu cea mai fru-moasã înfãptuire pânã astãzi,va fi punctul de plecare pentrutoatã dezvoltarea viitoare aveºmântului cugetarii româ -neºti".

Pe 15 ianuarie, toateinstituþiile de învãþãmânt mi -zilene au celebrat ziua care "a

strâns în sine toatã istoriaromâneascã" : l-au aniversatpe Eminescu…

La iniţiativa domnu-lui primar, un moment emo -þio nat s-a petrecut la Bi se rica

"Ioan Botezãtorul", undepãrinþii Romicã Ardeleanu,Viorel Paras chi vescu ºi pro-topopul Proto ieriei Urlaþi,pãrintele Ionuþ Negoiþã, auoficiat o slubjã de pomenirepentru "pentru poetul nepe -reche a cãrui operã învingetimpul".

Au fost prezenþi e -levi ai Liceului Tehnologic"Tase Dumitrescu" (cls.a X-a

A, a XII-a A, a XII-a B), partedin angajaþii primãriei ºi dom-nul primar Emil Proºcan carea subliniat importanþa acestuieveniment ºi totodatã ºi-aexprimat bucuria cã existã

aceste momente cu o încãrcã-turã spiritualã deosebitã, mo -men te de omagiu pentru "po -etul care nu a scris pentru el,ci pentru toate generaþiile careau urmat, lãsându-ne o zestreculturalã impresionantã".

Ulterior, cei prezenþila slujbã s-au deplasat cãtreCentrul Cultural "Adrian Pã -unescu" unde în organizareadomniºoarei profesor GetaStanciu (Liceul Tehnologic),s-a derulat un program artisticplin de sensibilitate - "PorniLuceafãrul".

Programul a fostsusþinut de elevi ai clasei a X-a A, iar în surdinã, din când încând, se auzea o melodie su -perbã, pe versurile inconfun -dabile a lui Grigore Vieruinterpretatã de regretaþii Doi -na ºi Aldea Teodorovici -"Eminescu"... "ne-am ales cudomnul Eminescu"! Originalãºi totodatã miºcãtoarea a fostºi interpretarea "Luceafãru -lui" care a smuls ropote deaplauze.

8 15 Ianuarie - L-am celebrat pe Domnul Eminescu

Nr. 117 / martie 2014

Ne amintim cu mândriede anii 70 - 80, perioadã în

care handbalul românesccucerea lumea, iar golurilelui Birtalan (de trei oridesemnat cel mai bun hand-balist al lumii), Gruia(desemnat de HIF cel maibun handbalist al tuturortimpurilor), Gaþu sau Stân -gã, fãceau sã tresalte inimi-le românilor de bucurie.

Au trecut ceva anide atunci ºi consider cãavem datoria de a lupta ºi dea încerca sã atingem din nouperformanþa acelor vremuride glorie. Mizilul, oraº cutradiþie în ale handbalului,face paºi importanþi în acest

sens. La CSO Mizil, copiiinu plãtesc taxe ºi în plus aunorocul de a fi antrenaþi dedoi oameni deosebiþi, ade-vãraþi profesioniºti care facacest lucru din pasiune ºidragoste pentru acest sport(nu sunt remuneraþi!). Estevorba de domnul CornelRusoiu, care antreneazã e -chipa J1 (17-18 ani) ºi dom-nul Marian Moise, careantreneazã echipele: J2 (14-16 ani) ºi minihandbal (7-10ani). Este pãcat sã nu profi-taþi de aceastã oportunitate -iubind ºi practicând un

sport, veþi avea în primulrând copii sãnãtoºi, echili-braþi, disciplinaþi, motivaþiºi cu multã muncã poatechiar campioni. Chiar dom-nul Rusoiu menþiona faptulcã la echipa dumnealuiexistã deja câþiva tineri cuun potenþial fantastic, careîn acest moment ar puteajuca la echipe mari. Pri -mãria, CSO-Mizil, în cola -borare cu Centrul EuropeDirect ºi Liga TineretuluiCreºtin Ortodox, au organi-zat la finele anului trecut oactivitate caritabilã "Hand -balul dãruieºte" . În cadrulactivitãþii au avut loc me -ciuri de handbal ale echi -pelor mai sus menþionate,ale Clubului privat CSI

Olim pic Mizil darºi a echipei OldBoys.

Salutãm pre zenþaantre no rului inter-naþional de hand-bal ªtefan Romeo Mihai(fost profesor de sport laªcoala Gim nazialã Nr. 1), alui Daniel Mocanu (fosthandbalist la Steaua Bu -cureºti), a lui Fane Zizea(fost antrenor a numeroasegeneraþii de handbaliºti) ºinu în ultimul rând a domnu-lui primar Emil Proºcan.

Doresc pe aceastã

cale sã-i mulþumim lui IonuþBeleþ (ex handbalist al CSOMizil) pentru afiºele extra-ordinare care le-a realizatpentru reclama acestui eve -niment!

În urma acestei ac -þiuni, 14 familii nevoiaºe aufost ajutate cu rechizite,haine, jucãrii (din donaþii),iar din suma de 4000 de leistrânsã s-au cumpãrat fruc -te, dulciuri, alimente ºi câte

o pulpã de porc. Una din familiile

ajutate a fost chiar a unuihandbalist - Ioan AdrianAle xandru, antrenat dedom nul Cornel Rusoiu, untânãr de viitor dupã spuseleacestuia, care iatã cã înciuda tuturor greutãþilorfinanciare dã dovadã demultã ambiþie ºi seriozitate.Este elev al Liceului Teh -

nologic "Tase Dumi trescu",în cls. a XI-a B, la "Turismºi Alimentaþie", iubeºte ce -ea ce face ºi îºi doreºte sãfacã performanþã dupã cumchiar el mi-a mãrturisit.

Profitând de pre -zenþa echipei Old Boys, m-am gândit cã ar fi interesantsã aflãm cum era handbalulatunci când exista echipa"Steaua Mizil" ºi în acestcontext l-am abordat pe

domnul ªte -fan Dincã (52de ani), ru -gându-l sã nespunã câte ce -va despre a -cele vremuri:

"O sã începprin a vã spu -ne cã spor tul afost pasiuneavieþii mele,iar handbalulmarea mea iu -

bire. În cla sa a X-a mãgãseam la ªcoala Spor tivãdin Man galia, era o realãplãcere sã te duci la cursuri.Ulterior am ajuns la echipade handbal a Meºteºuga rilordin Mizil, care a fuzionat cualtã echipã mizileanã ºi ast-fel a luat naºtere echipa"Steaua Mizil". Nu pot sã vãdescriu în cuvinte ce viaþãfrumoasã era. În afarã de

dragostea pentru acestsport, pentru mine cel puþinconstituia ºi o evadare... Peteren ne simþeam liberi. Înplus aveam ºi oportunitateade a pleca si a susþine me -ciuri în toatã þara... am fostla un pas sã ajungem îndivizia B.

Nu aveam condiþii,nu aveam salã unde sã neantrenãm, dar asta nu neîmpiedica sã jucãm din totsufletul. Probabil dacã am fiavut aceastã salã, am fi avutºi rezultate mai bune, acestaeste alt aspect de care tineriiar trebuie sã profite din plin.Ar fi ºi pãcat sã nu se întâm-ple acest lucru, sportul esteîn primul rând sãnãtatecuratã, dar ºi o cale de a teautodepãºi, de a fi mai pu -ternic ºi de a ajunge unmare sportiv de perfor-manþã. Modelele mele artrebui sã devinã modelelelor... Birtalan, Gruia au scrisistorie în handbalul lumii,putem sã o facem din noucu talent ºi ambiþie!"

Noi le urãm succestuturor ºi aºteptãm plini desperanþã ca tinerii mizilenisã facã parte din generaþiacare sã readucã gloria dealtãdatã a hanbalului româ-nesc!

Gabriela NEGOIÞÃ

DESPRE PERFORMANŢĂ ŞIHANDBAL

Pagina 7

Fie ca

toat

e

împlin

irile

frum

oase,

sănă-

tate

a şi s

piritu

l

aces

tei z

ile să

vă

înso

ţeas

că

pretu

dinden

i!

Cole

ctiv

ul

Poliţie

i Loca

le

Miz

il

Cu prilejul zilei de 8 Martie,filialele mizilene ANCMRR

"Aurel Vlaicu" ºi CultulEroilor "Regina Maria"

ureazã tuturor femeilor oprimãvarã frumoasã, multã

sãnãtate ºi un cãlduros la mulþi ani!

Pagina 8Nr. 117 / martie 2014

Usturoiul este celmai puternic antibiotic na -tu ral cunoscut sub formã dealiment pur. În prezenþasucului sãu, germenii derãceli, gripe ºi viroze nu aunicio ºansã. Descompuneflegma, combate infecþiile,degajeazã sinusurile, bron-hiile ºi plãmânii, scrie site-

-ul frunza-verde.ro.Este o plan tã atâtde puternicã, în -cât, atunci când eaplicatã pe pi cio a -rele cuiva, intrãrapid în sânge ºipoate avea unefect benefic în

plãmâni. O cataplasmã cu

usturoi pusã pe tãlpilepicioarelor este foarte bunãpentru oprirea tusei ºi alun-garea rãcelilor. Se facetocând câþiva cãþei de ustu -roi, amestecându-i cu puþinuntdelemn de mãsline ºiaplicând mixtura pe tãlpi.

Oameni bolnavi deplãmâni - ajunºi în pragulmorþii - suferind de tot felulde maladii respiratorii (ast -mã, emfizem ºi oribilelebronºite, alergii ºi abcesepulmonare), s-au vindecatºi au lãudat aceastã plantã

miraculoasã. Învinge ger-meni de care penicilina nicinu se atinge!

În 1948, dupã aniîntregi de cercetãri, oameniide ºtiinþã au confirmat, însfârºit cu fermitate, "pute -rea de penicilinã" a ustu -roiului, izolând diverselesubstanþe din el. Alliina,prima substanþã izolatã,avea efect contra germe-nilor care cauzeazã intoxi-caþia cu salmonella, dizente-ria ºi contra stafilococilorcare provoacã furunculele ºiulceraþiile purulente alepielii.

Consumatorii casniciau la dispoziþie o listã de furni-zori de energie electricã dincare pot alege. AutoritateaNaþionalã de Reglementare îndomeniul Energiei (ANRE) apostat pe site-ul propriu listafirmelor furnizorilor de ener -gie electricã ºi gaz metan careactiveazã pe piaþa cu amãnun-tul. Asta înseamnã cã toþiclienþii, inclusiv cei casnici,pot consulta aceste liste ºi îºipot schimba furnizorul deenergie dacã vor gãsi o ofertãmai bunã decât cea pe care oau în prezent.

1. Pentru energieelectricã, trebuie sã intraþi mai

întâi pe www.anre.ro, secþi-unea "Info consumatori". Înpagina deschisã trebuie sãintraþi la rubrica "Operatorieconomici", în subcapitolul"Energie electricã", care larândul lui are o rubricã numitã"Furnizare cãtre consuma-tori".

Aici vi se va des -chide lista celor 53 de firmelicenþiate pentru furnizareaenergiei electrice pe piaþa cuamãnuntul. La fiecare firmã înparte veþi gãsi cel puþin unnumãr de telefon ºi o adresãde internet de unde puteþi afladetalii despre ofertele fir -melor. Preþurile variazã între

0,3634 lei/kwh ºi 0,4378lei/kwh.

Este bine sã sunaþitoþi furnizorii, deoarece uniifuncþioneazã doar pe planlocal, iar alþii, chiar dacã suntdeja pe listã, nu ºi-au pus încãla punct acest serviciu - adicãîncã nu vã pot furniza curent.Dacã veþi gãsi o ofertã maibunã decât aceea pe care oaveþi acum, noul furnizor vãva învãþa ce aveþi de fãcut. Nuuitaþi cã aveþi dreptul de anegocia preþul!

În fine, pentru a pro-duce schimbarea trebuie sãnotificaþi vechiul furnizorprivind încetarea contractului

cu 21 de zile înainte, printr-unmodel pe care îl descãrcaþi depe www.anre.ro.

În termen de 42 dezile de la încetarea contractu-lui, vechiul furnizor va trans-mite clientului factura cudecontul final ºi… gata, aþiscãpat de ºtampila de "con-sumator captiv". Procesul deschimbare a furnizorului estegratuit, perceperea oricãreitaxe fiind interzisã.

2. În cazul gazelornaturale, consumatorii casnicibeneficiazã de un regim defurnizare reglementat, adicãprimesc gaz metan sub-venþionat. Dacã nu doresc un

contract-cadru în regim regle-mentat, clienþii pot opta pentrufurnizarea negociatã a gazuluicu unul din operatorii licenþi-aþi.

Listele pot fi consul-tate pe www.anre.ro, dome -niul "Gaze naturale", secþi-unea "Informaþii de interespublic", rubrica "Liste pu -blice" - "licenþe, autorizaþii".ANRE intenþioneazã sã intro-ducã în curând o nouã proce-durã ºi în privinþa schimbãriifurnizorului de gaz metan.Sursa:http://www.libertatea.ro

/detalii/articol/puteti-scapa-de-sclavia-furnizorului-unic-

de-energie-514823.html

ANTIBIOTIC NATURAL CONTRARĂCELII ŞI NU NUMAI!

Termenul "consumatori captivi", folosit pentru clienþii furnizorilor de energiedin România, tinde sã devinã doar o amintire neagrã. Acum existã posibili-

tatea de a schimba contractul, dacã nu ne convin condiþiile actualului furnizor!

Puteti scăpa de sclavia furnizorului unic de energie!ATENŢIE

Fiind semnul orto -grafic cu cele mai multefuncþii în scrierea cuvintelor,cratima ridicã tot mai multeprobleme în rândul vorbito-rilor. Cel mai adesea, aceºtiaîntâmpinã dificultãþi la ata -ºarea cu/fãrã cratima a arti-colului sau a desinenþei la cu -vintele împrumutate, respectivla cuvintele greu flexionabile,fiind, probabil, induºi în e roa -re de multitudinea de varianteprezente inclusiv în cadrulpublicaþiilor de prestigiu.

Conform DOOM2(Dicþionarul ortografic orto -epic ºi morfologic al limbiiromâne), una dintre funcþiilecratimei este de a lega arti-colul hotarât enclitic (=ataºat

de cuvânt, facând corp comuncu acesta) sau desinenþa decuvintele greu flexionabile, încazul:- numelor literelor ºi sunetelor:x-ul, x-uri- substantivelor provenite dinnumerale cardinale notate cucifre: 10-le, 11-le etc.

În cazul împrumu-turilor ºi numelor de locuri,ataºarea desinenþei, articoluluietc. se face CU ajutorul cra-timei DOAR DACÃ FI -NALA ACESTORA RE -PRE ZINTÃ DEOSEBIRI ÎN -TRE SCRIERE ªI PRO-NUNÞARE. Astfel, cuvinteprecum bleu, dandy, show voravea urmatoarele forme:

-bleu-ul;-dandy-ul, pl. art. dandy-i(NU dandi, pl.art. dandii);- show-ul, show-uri.

Atunci când împru-muturile, chiar neadaptate sub

alte aspecte, sunt TERMI-NATE ÎN LITERE DINALFABETUL LIMBII RO -MÂNE PRONUNÞATE CAÎN LIMBA ROMÂNÃ, serecomandã ataºarea FÃRÃCRATIMÃ a articolului sau a

desinenþei. Astfel, vom avea:

- clickul, clickuri ( NU click-ul, click-uri);- trendul, trenduri ( NU trend-ul, trend-uri);- boardul, boarduri( NUboard-ul, board-uri).

Prin urmare, varianteprecum motto-ul sau mouseulsunt incorecte, variantelecorecte fiind mottoul, pl. mo -ttouri (pentru cã finala este oliterã din alfabetul limbiiromâne ºi e pronunþatã ca înlimba românã) ºi mouse-ul,pl. mouse-uri ( pentru cã pro-nunþia este maus, iar scriereadiferã).

Sorina T.

CRATIMA – Cuvinte greu flexionabile. Împrumuturi

Pagina 9 Nr. 117 / martie 2014

Festivitatea de pre-miere a Festivalului In ter -naþional de Poezie ºi Epi -gramã "Romeo ºi Julieta laMizil", ed. a VIII-a, a avut locsâmbãtã 31.01.2015, la Mizil.Au fost înscriºi 490 de con-curenþi din 20 de þãri.

La secþiunea Epi -gramã, juriul, alcãtuit dinGeorge Corbu, insp. prof. drd.Mihai Morar, Florian Abel,Ioan To de raºcu, a premiat ast-fel: Marele premiu "GeorgeRanetti": Petru Ioan Gârda,Cluj-Napoca; Premiul "Gri -gore Tocilescu": Nicolae Bun -duri, Braºov; Premiul "Aga -tha Bacovia": Vasile Manole,Galaþi. Toþi premianþii, inclu-siv juriul, au fost prezenþi lafestivitatea de premiere.

La secþiunea Poezie,juriul, format din prof.dr.Cristina Ionescu, Emil Proº -can, Mihaela Meravei, Vic -toria Milescu, a oferit premiiastfel: Marele premiu "Geor -ge Ranetti": Anca Hirschpek,Bucureºti; Premiul "GrigoreTocilescu": Luca ªtefaniaCar men, Bacãu; Premiul"Agatha Bacovia": MonicaMureºan, Bucureºti. Toþi pre-mianþii au fost prezenþi.

Menþiune au luat:Liliana Popa, de la RadioRomânia FM ºi Dorel Gaf -toneanu din Botoºani.

Organizatorii au avutaceiaºi invitaþi de onoare,Daniel Cristea Enache ºi Dan

C. Mihãilescu, dat fiind cã laediþia precedentã aceºtia nu auputut ajunge din cauza vremii.Printre personalitãþile pre -zente la Mizil, la Liceul Te -oretic "Grigore Tocilescu",putem enumera pe: acad. So -lomon Marcus, acad. NicolaeDabija, prof.univ.dr. ªtefanCazimir, dr. Lucia Olaru Ne -nati, prof.univ. Al.PopescuZorica.

Au fost prezenþi epi-gramiºtii: Petru Ioan Gârda,Nicolae Bunduri, Vasile Ma -rin, Efim Tarlapan, ConstantinMoldovan, Corneliu Zeanã,Laurenþiu Ghiþã, Ica Un gu -reanu, Vasile Larco, FlorinaDinescu, Florin Rotaru, Geor -ge Corbu, Elena Leach,Cãtãlina Orºivschi, Dan No -rea, Ananie Gagniuc, FlorianAbel, Ioan Toderaºcu, Ale -xandru Þiclea, Dorel Gaf -toneanu, Sorin Cotlarciuc,Mihai Haivas, Anton Muraru,Petru Brumã, Aurel Cehan.

Au mai fost prezenþi,în vederea realizãrii unuiparteneriat cu Liceul Teoretic"Grigore Tocilescu", repre -zen tanþii Liceului TeoreticPuhoi, din Republica Mol do -va, d-na directoare MariaSultana ºi dir. adj. TatianaSoltan.

Mass media a fostreprezentatã de TVR, prin Ga -briel Degeratu, Radio Ro -mânia, prin Alexandru Rusuºi Marin Constantin, publi-

caþia Poºtalionul, prin Ga -briela Negoiþã, Radio Româ -nia FM, prin Liliana Popa,Radio Neptun Con stanþa, prinEugen Cãpãþânã, TeleviziuneaValea Prahovei, prin LuizaToboc, care a fost ºi prezenta-toarea festivalului, Telegrama,prin Eduard Dumitrescu.

Intermezzo-urile mu -zicale au fost asigurate deWalter Ghicolescu ºi EugenDoinaru, din Constanþa. DinRepublica Moldova au maiparticipat tinere ºi talentatepoete cum sunt: AlexandraHanganu, Zina Bivol sauElena Mihalachi.

În sala de festivitãþi aliceului au mai fost: inspec-torul general din MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþi-fice, Doru Dumitrescu, prof.univ.dr. Alexandru ªonea, in -spectorul ºcolar general ad -junct Nicolae Angelescu, in -sp. Tudor Iancu, insp. respon-sabilã de proiecte, CristinaPetre, pãrintele Milea de laFundaþia "Sf. Sava", dl. ing.Vasile Cornel-fost elev alliceului, rebusistul Ion Ma -zilu, din Ploieºti, scriitorul ºiprofesorul Christian Crã ciun,scriitorul Marius Vlãs ceanu,din Buzãu, ziarisul SerghieBucur, Rodica Ro dean-promotor cultural din Iaºi,prof. Elena Vorotneac,reprezentantã a Direcþiei Ge -nerale Edu caþie, Tineret ºiSport a Consiliului Municipal

Chiºi nãu, Alexandrina Chelu- so listã a Filarmonicii Rockdin Oradea, poetã ºi sonetistã,Silviu Cristache, de la MuzeulGumelniþa, Olteniþa.

Despre festival, unim portant absent, care a pro -mis sã vinã la ediþia a 10-a,jubiliarã, când va împlini 100de ani de viaþã ºi 80 de la pri -ma epigramã-Mircea Io nescuQuintu a transmis telefonicorganizatorilor epigrama:InutilDegustam eu pe ShakespeareCa pe-un straºnic elixir;Nu-mi închipuiam sceneta:"Romeo ºi Julieta"La Mizil.

Festivalul "Romeo ºiJulieta la Mizil" este coordo-nat de "binomul" (numit aºade Daniel Cristea-Enache)alcãtuit din profesorii Lau -renþiu Bãdicioiu ºi VictorMinea. Festivalul, susþinut de

Fundaþia Culturalã "Romeo ºiJulieta la Mizil", în parteneriatcu Liceul Teoretic "GrigoreTocilescu" ºi Inspectoratulªco lar Judeþean Prahova, seaflã în Calendarul Activitã -þilor Extracurriculare Naþio -nale, CAEN, al Minis teruluiEducaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþi-fice, de 5 ani.

Parteneri: TVR, Ra -dio România Actualitãþi, CasaCorpului Didactic Prahova,Centrul Europe Direct Mizil,Colegiul Naþional "I.L. Ca -ragiale" Ploieºti, BibliotecaJudeþeanã "Nicolae Iorga",Primãria Mãnãstirea Humo -rului, Parohia "AdormireaMaicii Domnului", AvonRomânia.

Cei care doresc sãafle mai multe despre festival,despre cum a evoluat acesta,pot intra pe site-ul www.romeojulietalamizil.ro

ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL, VIIIFestival Internaţional de Poezie şi Epigramă

Comunicat de presã

Vând apartament(bl. 45, sc. A) decomandat,cu 3 camere, suprafaþa 56mp + garaj. Apartamentulare urmãtoarele îm bu nã -tãþiri: reabilitat termic,gaze, gresie, faianþã, par-chet, termopane, centralãtermica. Preþul este de30.000 euro negociabil iarrelaþii suplimentare puteþiobþine la nr. de telefon 0761691 814.

Vând apartamentcu 2 camere, confort I,semidecomandat, la parter,în centru - bl.44. Rel. la :0765239369

Vând apartament zo -na A, 66mp., et. III, 3 camere,2 bãi, gaze, termo pane, izolattermic. Relaþii la numãrul:0765 430 001

Vând apartament laparter în stare impecabilã, pestr. Cuza Vodã. Informaþiisuplimentare la numãrul: 0765430 001

Vând þiglã 1500 debucãþi, parchet, rochie de mi -reasã. Relaþii suplimentare la0727 865 254

Vând casã (douãclãdiri) în Mizil - poziþie cen-tralã, 500mp, acces la douãstrãzi. Informaþii la numãrul:0244 251 053

Vând casã la ºosea înFulga de Sus - 2000mp. Casaare trei camere, bucãtãrie ºibaie. Relaþii suplimentare latelefonul: 0720 086 844

Execut ºi repar ca -zane de aramã pentru fãcutþuicã. Relaþii la telefonul: 0749540 705

Vând casã în Tohani(7km de Mizil), situatã pe

ºoseaua principalã, preþ 60 000euro. Casa este P+M (izolatã)compusã din 2 dormitoare, liv-ing, baie, bucãtãrie ºi diningroom la parter, iar mansardaare 2 camere, balcon ºi pod(mansarda neterminatã). Be -ciul are o suprafaþã de 6/8mpiar încãlzirea se face cu cen-tralã pe lemne.Suprafaþa totalã a terenuluieste de 1000 mp din careamprentã casã 72mp ºi vie 300mp. Relaþii la telefonul: 0732731 194

Vând apartament pestr. I.L. Caragiale, nr. 46, et. I,3 camere decomandate, îm -bunãtãþiri. Relaþii la telefonul:0724 947 133

Vând foarte ieftinapartament cu 3 camere. Re -laþii la numãrul: 0732 367 549

Vând casã (paiantã)laºosea, în satul Vispeºti, comu-na Breaza (jud. Buzãu), însuprafaþã de 2500 metri pã -traþi. Informaþii suplimentare

la telefonul: 0741 573 698Vând urgent aparta-

ment cu 2 camere, et. III, preþnegociabil. Relaþii la numãrul:0722 634 924

Vând apartament (cuîmbunãtãþiri, deasupra restau-rantului Central), douã ca -mere, preþ 40 000 euro. In -formaþii su plimentare lanumãrul: 0732 731 194

Vând casã în comunaFîntînele, suprafaþã construitã120 metri pãtraþi, teren 1600metri pãtraþi, preþ negociabil.Relaþii la numãrul: 0721 331238

Vând loc de casã laGura-Vadului (lângã ºcoalã) -1000 metri pãtraþi. Preþ nego-ciabil, informaþii suplimentarela numãrul: 0764 643 235

Vând casã cu etaj pestr. Spiru Haret(4 camere+baiela etaj ºi living+bucãtãrie laparter). Informaþii la telefonul0736 730 782

Vând casã pe str.

M.Basarab. Informaþii supli-mentare la numãrul: 0724 030116

Vând apartament (bl.45, sc.A) decomandat, cu treicamere, suprafaþã 56 metripãtraþi + garaj. Apartamentulare urmãtoarele îmbunãtãþiri:reabilitat termic, gaze, gresie,faianþã, parchet, termopane,centralã termicã. Preþul este de32 000 euro - negociabil iarrelaþii suplimentare puteþiobþine la numãrul: 0761 691814

Vând 1 ha pãmântextravilan cu deschidere 18 mla D.N., la ieºirea din Mizilspre Ploieºti, motocicletãDaelim, an 2007, cap. 125 cmpãtraþi, preþ 800 euro.Informaþii suplimentare lanumãrul: 0764 396 964

Vând apartamentpe str. Blajului, la etajul IV,cu trei camere. Informaþii latelefonul: 0729 697 080

MICA PUBLICITATE

Pagina 10Nr. 117 / martie 2014

LIMBA ROMÂNĂ, PATRIA MEA!Suntem români pen-

tru cã vorbim româneºte.Nimic altceva nu ne defineºteatât de fundamental: nici cre -dinþele, nici obiceiurile, nicigraniþele. În momentul în carevom înceta sã mai vorbimaceastã limbã, nu vom maiavea identitate. Dar mulþi din-tre noi am început deja sã ofacem, farã sã ºtim cã suntemvictimele unui adevãrat rãzboiîmpotriva limbii române.

Gânditorul de laHamangia, Produsul unei

spiritualităţi avansate

Lingviºtii îºi imagi -neazã limba românã, din punctde vedere etimologic, ca pe unsandviº: chifla este elementullatin, care cuprinde o feliecon sistentã de ºuncã (influen -þa slava), câteva foi de salatã(influenþa maghiarã, turceas -cã, greceascã, rusã, francezã ºialtele), ºi puþinã maionezã, darfoarte puþinã, pe post de res-turi din substratul strãvechidacic. Desigur, ºti inþa poatedefini limba ro mâ nã cum con -si derã ea ca e mai po trivit.

Dar lingvistica sin-gurã, cu limitele ei, nu ne ajutãdeloc sã înþelegem cu ade vãratce (sau cine) este lim ba ro -mânã ºi care este rostul ei.

Limba românã nueste latinã plus slavã, plus sub-strat, plus maghiarã plus, plus,plus... Limba românã esteacea formã specialã sub carespaþiul acesta geografic ºispiritual dintre Carpaþi, mare,Dunãre ºi dincolo de ele acãpãtat o identitate. Limbaromânã nu este o simplã struc-turã logico-lingvisticã cu raþi-uni de comunicare, rãsãritãîntâmplãtor la un moment datdintr-o altã limbã ori dintr-unamestec de limbi, ci, aºa cumsunt toate limbile, cu un trup ºiun spirit, cu o istorie, un destinºi un rost. Ea deþine un nucleu,o esenþã, care este una ºi ace -eaºi de mii de ani, cu multînainte ca aceastã limbã sã sefi numit "românã". Pe acest,,trup,, s-au aºezat diferitehaine, dupã împrejurãri ºimodã: haina slavã, cea tur -ceascã, haina maghiarã saugreceascã, jobenul franþuzescsau jeanºii americani.

Chiar ºi latina nu afost decât o altã hainã, maigroasã, mai rezistentã ºi maide cale lungã, îmbracatã, într-un anumit moment al istoriei,de acest nucleu strãvechi. ªipentru cã aceastã hainã a con-venit din punct de vederepolitic mai marilor vremii, darnu era, totuºi, decât o simplãîmbrãcãminte, lingviºtii auînceput sã NÃSCOCEASCÃ

cum cã de fapt latina este ºitrupul, ºi spiritul limbii ro -mâne. Au inventat peste o miede cuvinte latineºti care stau,chipurile, la baza unor cuvinteromãneºti, dar care în latinã nuau existat niciodatã!!! S-au datpeste cap ca sã demonstrezecã dacii ºi-au abandonat limbaîn favoarea latinei, chiar ºi aceidaci - foarte numeroºi - care n-au intrat niciodatã în contactcu romanii. Au sucit pe toatepãrþile limba românã pentru ao face sã intre în tiparul latin.S-au strãduit sã ne convingã cãlimba românã are o istorierecentã, cã ea s-a "format" laun moment dat, cam pe vre-mea când slavii dãdeau târ-coale la Dunãre.

ªi au reusit sã nepãcãleascã!!! Evident, dinperspectiva strict ºtiinþificã,respectând criteriile lingvis-ticii, ceea ce se vorbeºte acumse poate socoti altã limbã de -cât ceea ce se vorbea acumcâteva mii de ani. În realitateeste o iluzie, bine ascunsã o -chi lor noºtri: esenþa ºi spiritullimbii sunt aceleaºi, doar "hai -nele" puse pe deasupra ne iauochii, mereu altele, mereu maicolorate ºi mai înºelãtoare... ªinumele, desigur: astãzi îispunem "limba românã", darea este aceeaºi limbã carpatinãa noastrã de mii de ani, in -diferent cum s-a numit în strã -vechime.

Spiritul limbii româneLa o simplã rãsfoire a

Dicþionarului Explicativ (DEX), constatãm cã toate cuvin-tele limbii române vin de un -deva: latinã, bulgarã, sârbã,maghiarã, turcã, greacã, rusã,francezã, germanã, englezã,italianã, þigãneascã ºi altele.Nu existã niciun cuvântatribuit vreunui strat mai vechidecât latina, în schimb, existãmii de cuvinte cu etimologienecunoscutã. Ar rezulta cã ro -mâna este un soi de amestec,care a luat tot ce a putut de latoate limbile cu care a intrat încontact, fãrã ca limbile cupricina sã fi luat ceva de la noi.Stranie po veste! Cine poateexplica misterul apariþiei lim-bii române dintr-o limbã latinãcare a înghiþit pe nerãsuflate,ca un balaur, întreaga limbãdacã, ºi în care s-au amestecat,apoi, ca într-un Babel absurd,aproape toate limbile Eu ro -pei? Nu e niciun mister, cãciadevãrul este altul: multe dincuvintele considerate slavesunt, de fapt, dacice, iar slaviile-au luat de aici; multecuvinte pe care noi spunem cãle-am luat de la maghiari, înmaghiarã au sensuri foarterestrânse ºi maghiarii înºiºi nu

ºtiu de unde le-au luat. ªifoarte multe cuvinte. ªi chiarstructuri considerate latineºti,în latinã nu au existat nicio-datã, ci sunt strãvechi, carpa -tice... Aceste lucruri au fostspuse de lingviºti strãini, carenu au niciun motiv sã mãs-luiascã istoria limbii române.

Din pricina faptuluicã noi credem în continuare înteoriile proclamate de savanþiinoºtri (!), nu s-a gãsit încãnimeni care sã încerce sãdefineascã limba românã dinsingura perspectivã justã,aceea de dat sacru. ConstantinNoica a arãtat, citându-l peEminescu, cuvintele cu ceamai mare încãrcãturã de sem-nificaþii sau cu înþelesuri netra-ductibile sunt întotdeauna cu -vintele vechi, de la moºi-strã-moºi, nu cuvintele de ieri ºi deazi. Însã savanþii noºtri, toc-mai pe acestea le ignorã sau lefalsificã originea!!! Undealtundeva poþi cãuta spiritul

limbii, dacãnu în ceea

ce a dãi-nuit de

se co -l e ,

neatins? Spiritul limbii se gã -

seºte în felul în care sunetelese combinã între ele ºi suntaccentuate, dând naºtere uneimelodii aparte a limbii, în gra-maticã, în cuvinte ºi expresiicare adesea nu pot fi traduse înalte limbi, în sensuri ºi ima -gini, în felul în care se îmbinãºi se ordoneazã cuvintele, ºi încuvintele însele, milenare, miide cuvinte cu origine necunos-cutã, despre care lingviºtii nuvor sã pomeneascã niciodatãsau le atribuie influenþei altorlimbi!!! Când e vorba de ele-mentul strãvechi al limbii, nise recitã, batjocoritor: barzã,viezure, mazãre, de parcã astae tot ce ne-a rãmas dupãtãvãlugul latin...

Oare de ce BUCU-RIA este numitã cu un cuvântDACIC, pe când tristeþea,mâhnirea, necazul, supãrarea,obida, jalea sunt luate de lavecini? Poate pentru cã bucu-ria este sentimentul funda-mental al fiinþei umane, emo -þia care îþi aratã cã eºti pe caleacea bunã.

GÂNDUL, cel careleagã lucrurile ºi le gãseºte

sensul, este desemnat totprintr-un cuvant DACIC (uniilingviºti mai susþin ºi astãzi cãar veni din... maghiarã!).

DOINA este un altcuvânt milenar, care transpuneesenþa sufletului ROMÂ -NESC, starea de dor. A moº -teni nu putea fi decât un cuvântcu o viaþã de mii de ani!

La fel ca MOª ºiMO ªIE, din aceeaºi familie.

VATRÃ este un cu -vânt DACIC sau chiar dinain-tea dacilor.

La fel ºi CODRUL.Cuvântul A ÎNGRO -

PA (ºi GROAPÃ) are ºi el ovârstã de câteva mii de ani, iarexemplele sunt multe, multe,multe...

În dicþionare nu sefoloseºte niciodatã termenulde "DACIC" sau "substrat".DEX-ul, dicþionarul nostru decapãtâi, preferã sã spunã cã uncuvânt este de origine necu -noscutã decât sã admitã cãeste dacic !

Lucrãrile de istorialimbii române încep întot-deauna cu latina: ce-a fost îna -inte, nu conteazã e consideratdoar o "influenþã" minorã,mar ginalã...

Ceea ce sperie cu a -de vãrat pe duºmanii identitãþiinoastre de neam ºi limbã estecontinuitatea incredibilã, demii de ani, cãci valurile isto-riei ºi straturile ce s-au aºezatpe deasupra nu au reuºit sãmodifice acest sâmbure puter-nic.Războiul împotriva limbii

româneDe aici porneºte to -

tul: de la presimþirea sau în -þelegerea rostului pe care îl arelimba românã. Cãci dacã lim -ba românã este cea care dãidentitate unui spaþiu spiritualcare stã la temelia Europei,este limpede cã cei ce dorescuniformizarea, stergerea dife -renþelor, globalizarea, au unduº man de temut în aceastãlimbã cu rãdãcini milenare. ªinu este de-ajuns sã fie falsifi-cate tratatele de istorie ºi delingvisticã, deoarece limba îºivede mai departe de menireaei, pãstrându-ºi rãdãcinile a -dânc înfipte în pãmânt. Pentruca limba românã sã-ºi piardãrostul, cei potrivnici acþio -neazã asupra vorbitorilor, caîntr-un veritabil rãzboi.

Existã un rãzboiîmpotriva limbii române, cãciexistã un razboi împotrivaidentitãþii noastre. Iar singurulmod prin care ni se pot tãiarãdãcinile este îndepãrtarea delimba noastrã.

Constantin Noicaspu nea cã vorbirea omului

este fiinþa lui. Deci pentru a-ilua unui om sau unui neamidentitatea, trebuie sã îi distru-gi limba: atât istoria limbii, câtºi spiritul ei.

Cãile pe care se des -fãºoarã lupta împotriva limbiiromâne ºi, implicit, a iden-titãþii noastre, sunt numeroase.

La nivel academic,savanþii, fie ignoranþi, bietema rionete oportuniste, fie vân-duþi cu totul ºi potrivnici in -tereselor neamului, depun e -for turi în a ne falsifica rã dã -cinile. De aici aversiunea fã -þisã, devenitã un adevãrat rãz -boi, faþã de civilizaþia dacilorºi faþã de tot ce înseamnãcom ponenþa strã veche a limbiiromâne: cetãþi dacice lãsate pemâna jefuitorilor, triste figuride academicieni care se ex -taziazã în faþa ideii cuceririiDaciei ºi a masacrãrii dacilorcare ºi-au apãrat pãmântul,dicþionare ºi tratate ridicole,care cautã sã demonstreze cãdacii au renunþat brusc, defi -nitiv ºi în masã la limba lor, iarlimba românã este conti -nuarea limbii latine, devenitãimediat un "primitor univer-sal", o "limbã ospitalierã" carea renunþat de bunã voie la totce a avut specific ºi a luat de laalþii tot ce are acum!

Mass-media este unalt canal prin care se duceacest rãzboi. Presa ºi internetulpromoveazã cu mare insis-tenþã sãrãcirea limbii, mai alesîn rândul tinerilor. Este ade-vãrat cã limba oglindeºte rea -litatea din jurul nostru, dareste la fel de adevãrat cã ºi noisuntem modelaþi, foarte subtilºi eficient, de limba pe care ovorbim. Dacã folosim zi de ziun vocabular sãrac, vom de -veni repede la fel de sãraci înspirit. Lucrurile devin cenuºii,totul este ori "miºto", ori "naº -pa", nimic nu mai este "fru-mos", "grozav" ori "minu nat".Începem sã fim, sau suntemdeja "cool" ori "trendy", avem"joburi" de "manageri", "mer-chandiseri", "brokeri" ori"dea leri", engleza ne sufocã,sun tem învãþaþi sã preþuimmai mult alte limbi decât pe anoastrã, ajungem sã ne fieruºine sã mai folosim cuvinteromâneºti curate.

Rezultatul e sigur: încâteva generaþii vom uita maimult de jumãtate din limbã,vom face dicþionare chiar ºipentru româna ulti melor de -cenii ºi nu vom mai ºti cã:

"Limba noastrã-i limbasfântã,limba vechilor cazanii,care-o plâng ºi care-o cântãpe la vatra lor, þãranii".

Pagina 11 Nr. 117 / martie 2014

ÎN SLUJBA TA, OMULE!Scopul declarat al Primãriei Mizil este sã descopere, sã gestioneze ºi dupã putinþã, sã

rezolve, problemele dumneavoastrã ºi ale oraºului în care trãim. Acesta este rostul nostru, altutu ror celor care suntem aici. Este nevoie deci, de cunoaºtere, do rinþã ºi implicare.

Vã reamintesc cã prin Dispoziþia de primar nr 771/12.06.2009, modificatã ºi comple-tatã de Dispoziþia 1672/6.06.2011, fiecare stradã a fost repartizatã unui anumit funcþio nar, careîn fiecare zi de vineri are obligaþia sã se de plaseze în sectorul arondat, sã constate toate prob-lemele existente acolo ºi sã le aducã la cunoºtinþã instituþiei, inclusiv mie.

Doresc sã ºtiu dacã sunteþi vizitaþi, întrebaþi de pro blemele avute, ajutaþi! Dorescdeasemenea sã ºtiu dacã publicaþia gratuitã a primãriei, Poºtalionul, vã este adusã cu regula ritateacasã.

Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722 653 808, scrieþi-mi pe adresabulevardul Unirii numãrul 14 – Mizil sau la adresa de e-mail leonidacondeescu@yahoo.com

Emil PROªCAN

Vã anunþãm cã pentru ceicare locu iesc la bloc,

publicaþia ""PPOOªªTTAALLIIOONNUULL"" va fidistribuitã asociaþiilor de

proprietari.Administratorii asociaþiilorse vor ocupa ca acesta sã

fie distribuit în fiecarelocuinþã.

Primar etajul II interior 51 tel. 250.027

Audienþe - luni: 10.00-14.00

Viceprimar etajul II interior 15 Audienþe

- marþi: 10.00-14.00

Secretar etajul IIinterior 14 tel. 250.101

Audienþe - joi: 10.00 - 12.00

Dir. executiv etajul I interior 33 tel. 251.649

Audienþe - joi: 10.00 - 12.00

PROGRAM DE LUCRUCU PUBLICUL

Luni - joi: 08.00 - 12.30;13.00 - 16.30

Vineri: 08.00 - 16.30

Au fost concetãþenii noºtri...

Fiecare om are importanþa ºi rostul sãu pe pãmânt, fiecare oma parcurs o viaþã în care a simþit ºi trãit din vasta paletã de sen-timente dintre bucurie ºi tristeþe, dintre zâmbet ºi lacrimã.Fiecare om a iubit, a fost iubit, a trecut prin lumina multorano timpuri, sãrbãtori. Fiecare om a fost drag cuiva, a fost utilunor oameni ºi a lãsat în urma sa ceva.

Pentru fiecare om vine, însã, o zi când trebuie sã sedespartã definitiv de co paci, de flori, de ape, de di mineþi, deceilalþi oa meni! Vine o zi când rã mâ nem doar cu aminti riledespre zâmbetul ºi sufletul lor!

Indiferent dacã i-am cunoscut sau nu, sã tri mitemspre ei un gând de recunoºtinþã ºi preþuire, rugându-L peDumnezeu sã-i aibã în ocrotire!

Despre oameni ºi viaþã...

Cunoscuþi, prie te ni sau rude care vor sã tri mitãgânduri, aprecieri sau frânturi din povesteavieþii celor dispãruþi ºi înde pli nesc condiþiile

de pu bli care, o fa cem cu plã ce re!

Dumnezeu sã-i odihnescã-n pace!

Stoica Constantin (1942)Ghidia Petre (1940)Dedeu Ioana (1939)Lincan Petre (1951)

Finaru Nicuºor (1934)Tudorache ªtefan (1954)Dragomir Mariea (1953)

Iacomir Maria (1960)Solomon Gheorghe (1930)Coman Elisabeta (1930)

Tãnase Rada (1935)Teodoroiu Maria (1930)Popescu Mãrgãrit (1938)ªtefãnescu Aurica (1926)

Ologu Ion (1935)Anton Gheorghe (1942)

Nuþadin Ion (1925)

Lache Gheorghe (1958)Manolache Maria (1932)Viuleþ Gheorghe (1937)

Cobzaru Elisabeta (1932)Ilie Petre (1924)

Tudor Veronica Aurora(1924)

Popescu Ghergani Ion Eduard(1945)

Tudoran Ioana (1926)Ardeleanu Victoria (1946)Burian Constanþa (1921)

Ilie Stana (1934)Mitrea Lucreþia (1932)Achim Marieta (1927)

Rãducanu Mihalache (1929)Radu Constantin (1930)

Amintiri dragi, multã durere în suflete ºi un dornestins este tot ce a rãmas de când Viuleþ Gheorghe -

un suflet plin de dragoste ºi bunãtate s-a ridicat lacer, mai aproape de Dumnezeu.

Ne rugãm ca bunul Dumnezeu sã-i aºeze sufletul încel mai frumos loc din Împãrãþia Cerului! Nora -

Viuleþ Silvia, nepoþiii - Andreea, Laurenþiu, Mihaela.

Victoria Ardeleanu, soþie iubitoare, mamã devotatã, profesor a generaþiide copiii - o inimã bunã a încetat sã mai batã, un suflet deosebit s-a ridi-

cat la cer, lãsând în urmã o nemãrginitã durere.Conducerea Primãriei ºi redacþia ziarului transmite familiei preotului

Romicã Ardeleanu sincere condoleanþe pentru pierderea suferitã!Dumnezeu s-o odihneascã!

Zona Persoana responsabilã Telefoane

Bacovia, Leonida Condeescu,Tase Dumitrescu, Paralela 45,M. Bravu - de la intrare din-spre Buzãu pânã la inters. cu

str. Eroilor (pod)

Constantin Elisei 0244 250 008 int 30

Eroilor, Soarelui, GhicaVodã, Mircea Vodã

Simona Petrescu 0244 250 020

Decebal, Nuferilor,Democraþiei, Victoriei

Aniºoara Doleanu 0244 250 008 int 33

ªtefan Cel Mare, 13Decembrie

Petre Elena 0244 250 008 int 34

Tudor Vladimirescu Cornelia Toma 0244 250 897N. Bãlcescu - de la pod pânã la

B-dul Unirii (case + blocuri)M. Bravu de la pod pânã la B-

dul Unirii (fãrã bl. 112)

Gabriela Negoiþã 0244 252 722

I.L.Caragiale, A. Iancu, AlbaIulia

MirelaParaschivescu

0244 250 008 int 26

24 Ianuarie, Lt. Gheorghiu Daniela Aldea 0244 250 008 int 40

Blajului, B-dul Unirii Nicoleta Tudorache 0244 250 897B-dul Gãrii, Spicului,

RecolteiIonel Dumitru 0244 250 008

int 29Valea Jiului Aniºoara Enache 0244 250 008

int 401 Mai Loredana Tãnase 0244 250 020

Mr. Ivanovici, G-ralPraporgescu

Elena Mãrãcine 0244 250 008int 29

M. Bravu de la inters. cu B-dul Unirii (inclusiv bl. 112)pânã la str. Er. R. Nicolae,

Sos. Vadu Sãpat

Mirela Bonciog 0244 253 309

Er. R. Nicolae, Stadionului,Primãverii

Emilia Ionescu 0244 250 020

Transilvaniei, Agricultori,Toamnei

Ionela Duþu 0244 250 008int 34

N. Bãlcescu de la intersectiacu Er. R. Nicolae pânã la UM

Mariana Plaiaºu 0244 250 008int 16

Teilor bl. 9,9A, 10, 10A, 11,11A, cãmin nefamiliºti (bl. 14)

Puica Sacuiu 0244 250 132

Teilor cãsuþe + bl. 5, 5A, 6,6A, 7, 7A, 8, 8A

Daniela Toader 0244 250 0080244 252 722

M. Kogalniceanu, Tohani Silvia Viuleþ 0244 250 008 int 16

Fefelei, Er. Enache Ilie, Lt.Ionescu Gh, Cap. Pândaru D-

tru, Nucilor

Madi Pãtraºcu 0244 250 008int 21

Aurel Vlaicu, Zorile Mariana Oprescu 0244 250 0080244 252722

Carpaþi, Ana Ipatescu Stelian Dragnea 0244 250 062Viºinului, Dr. Istrate Simona Radu 0244 250 020

Bradului + cartier nou zonaBradului

Gheorghiþã Elisei 0244 250 062

Griviþei, Bucegi,Fnd.Lalelelor

Aleea Crizantemelor

Victoria Panait 0244 250 008int 25

M. Bravu - de la inters. cu str.Er. R. Nicolae + blocuri uzinã

Aurelia Dragomir 0244 250 020

Tabelul cu salariaþii primãriei care TREBUIE SÃ VÃ VIZITEZE!

Decesul poate fiînregistrat de orice per-soanã care posedã act deidentitate valabil.

La Primãria Mizilse înregistreazã deceselecare s-au produs pe razaacestei localitãþi.

Acte necesare:- Certificatul me -

dical constatator al dece-

sului;- Actul de identi-

tate al celui decedat, origi-nal ºi copie xerox;

- Certificatul denaºtere ºi certificatul decãsãtorie, original ºi copiexerox;

- Livretul militarpentru persoanele care ausatisfãcut stagiul militar,pentru persoanele care nu

au împlinit vârsta de 50 deani.

- Actul de identi-tate al declarantului, origi-nal ºi copie xerox.

Termenul de de -clarare al decesului estede: 3 zile de la dataîncetãrii din viaþã (în cazulmorþii naturale) ºi 48 deore, în cazul unui accidentsau altor cauze violente.

ÎNREGISTRAREA DECESULUI

Nr. 117 / martie 2014

Criticatã de unii, sãr-bãtoritã de alþii, încã din 1990când a fost importatã la noi,ziua de 14 februarie, Valen -tine's Day sau Ziua Îndrã-gostiþilor reprezintând unprilej de sãrbãtoare intensã aiubirii ºi afecþiunii întreperechile îndrãgostite.

Cu certitudine însã,sunt mulþi dintre noi aceiacare ne întrebãm cine a fostacest Valentin ºi care suntoriginile acestei sãrbãtori,multitudinea de variante careau luat astfel naºtere peaceastã istorioarã conducândîn cele din urmã la creareaunei legende: legenda Sfân -tului Valentin.

Legenda dateazã în -cã din secolul al III-lea, cândpeste Roma acelui secol tronaîmpãratul Claudius Gothicusal II-lea, supranumit, pe bunãdreptate, dupã cum vom aveade aflat în cele ce urmeazã,Claudius cel Crunt. Lãcomiaumanã atin gea paroxismul laaceastã persoanã, dorinþa sade a acapara, a-ºi întindegraniþele imperiului cât maideparte în lume, neavând li -mite, aco perind practic cu to -tul adevãrata menire a unuiîm pãrat pentru poporul sãu,de aducere ºi menþinere a bu -nãstãrii ºi fericirii în rândulsupuºilor sãi.

Astfel, în ImperiulRoman rãzboaiele începeausã devinã un lucru obiºnuit,viaþa însãºi, devenind unrãzboi din lanþurile cãreia nuse mai puteau sustrage, fiindînrolaþi tot mai mulþi ºi maimulþi bãrbaþi capabili de luptã.Tot timpul se purtau bãtãlii cupopoarele vecine pentru a lecuceri, iar micile perioade depace se transformaserã înmomente propice pentru pla-nuri, strategii ºi atacuri asupracelor din tabãra adversã. Cu

cât subjugau tot mai multepopoare cu atât mai mult,aviditatea lui Claudius creºteadin ce în ce mai tare, dorind sãcucereascã tot mai multepãmânturi, astfel cã în situaþiaîn care armata i s-a pãrut insu-ficient de mare ºi închegatã,observând ºi un oarecare de -zinteres din partea soldaþilor,cauzat de dorinþa acestora de anu mai merge la vreo bãtãlie,de a-ºi pãrãsi familiile ºi fer-mele în care îºi duceau viaþaliniºtitã sau în cazul tinerilorde a-ºi pãrãsi iubitele, pentru apune capãt acestor incoveni -enþe, hotãrî interzicerea cãsã-toriilor. Astfel dreptul umande a împãrtãºi cel mai sublimsentiment cu persoana iubitã afost retezat de cruzimea luiClaudius. În aceste condiþiimulþi romani au plecat larãzboi plini de deznãdejde,pentru cã îºi pãrãseau tot ceeace le era mai drag. Legendaspune cã o mare parte dintre einu au mai suportat durerea ºiau murit.

Lângã palatul luiCla udius însã era ºi un frumostemplu, în altarul cãruia slujeapreotul Valentin ºi la predicilecãruia se adunau sãraci saubogaþi, tineri sau bãtrâni, no -bili sau oameni din popor,îngenuncheaþi pentru a-ºiprimi binecuvântarea.

La auzirea ordinului,desigur cã preotul Valentin afost foarte întristat de deciziaîmpãratului, considerând cãniciun om nu are dreptul, nicimãcar Claudius, sã interzicãcãsãtoriile. Aºa cã, atuncicând un cuplu de îndrãgostiþia venit la altarul sãu, Valentina decis sã-i cunune în secret.Vestea s-a dus în toatã Roma,ºi în curând nenumãrate pe -rechi de tineri au venit la tem-plu pentru a se cãsãtori în se -cret. Preotul era prietenul ºi

confidentul tuturor îndrã-gostiþilor din districtul Romeiºi în acest fel multe jurãmintede dragoste au fost depuse însecret în templul bunuluipreot. Dar astfel de secrete nupot fi þinute mult timp, astfelcã vestea s-a rãspândit în totimperiul pânã ce a ajuns laurechile împãratului. Mâniatpeste mãsurã cã cineva aîndrãznit sã îi încalce ordineleºi sã îi strice planurile derãzboi, Claudius a dat imediatordin ca preotul sã fie luat dintemplu ºi aruncat în temniþã,ofilindu-se asemeni unei floricare nu mai rezista mult timpfãrã luminã ºi astfel departede ceea ce era cel mai impor-tant pentru el în viaþã, Valen -tin în cele din urmã a murit înziua de 14 februarie 270 e.n.,jertfindu-ºi libertatea pentru ada voie oamenilor sã îºi îm -plineascã cel mai nobil senti-ment.

Pe 24 februarie seiubeºte din nou, însã se iu -beºte în stilul dulce românesc,în cel mai curat ºi mai intensmod. Se spune cã este ziuacând natura revine la viaþã,pãsãrile presarã bucurie, flo-rile anotimpului ne încântãsimþurile, voia bunã e la eaacasã pe plaiurile mioritice iarursul iese din bârlog.

Este ziua lui Dra -gobete, numit ºi Nãvalniculsau Logodnicul Pãsãrilor,fecior chipeº ºi puternic, ce neaduce iubirea în casã ºi însuflet.

Legenda povesteºtedespre Dragobete ca fiind unpersonaj mitologic, similar luiEros, al vechilor greci, ºi luiCupidon, al romanilor, ce ofi-cia în cer, la începutul fiecãreiprimãveri, nunta tuturor ani-malelor, tradiþie ce s-a extinstreptat pânã în rândul oame-nilor ºi a dat naºtere unor obi

-ceiuri specifice românilor dinsudul ºi nordul Dunãrii.

În mediul rural, înspecial, tradiþia strãveche, ri -turile vechilor traci rãmânîncã vii. Românul de aici îºimai aduce încã aminte de obi-ceiul de demult al fetelor ºibãieþilor, care, în ziua luiDragobete, se primeneau înhaine curate de sãrbãtoare ºiporneau cu voie bunã însprepãdure, pentru a culege ghio-cei, viorele, tãmâioasã, pecare le aºezau la icoane ºi lefoloseau la diverse farmece dedragoste. Înspre ora prânzului,fetele porneau în goanã înspresat, fuga fiecãreia atrãgânddupã sine câte un bãiat, ºi nuunul oarecare, ci acela care leîndrãgea. De îºi prindea a -leasa, acesta îi fura o sãrutareîn vãzul lumii, sãrutare cesimboliza legãmântul lor dedragoste pe întregul an de zile.De aici ºi celebra zicalã"Dragobetele sãrutã fetele!",mult îndrãgitã de fetele ne -rãbdatoare, ce purtau în sufletsperanþa primirii a cât maimultor sãrutãri, ce erau me -nite sã le aducã acestoradragoste pe deplin în viitor.Un alt obicei al fetelor era dea strânge omãtul netopit, apade ploaie sau de izvor, pe careo considerau ca având efectemagice asupra lor atunci cândo foloseau, întrucât deveneaumai frumoase ºi mai drãgãs-toase.

Flãcãii strânºi în cetesau mulþimile de fete obiº -nuiau ca, în ziua de Dra go

-bete, sã îºi cresteze braþul înformã de cruce, dupã care îºisuprapuneau tãieturile, deve -nind astfel fraþi, respectivsurori de cruce.

Tradiþia mai spunecã, în aceastã zi, când bisericacreºtinã sãrbãtoreºte "AflareaCapului Sfântului Ioan",oamenii îºi întrerupeau toatemuncile, curãþându-ºi ºi aran-jându-ºi însã casa, pentru a-lîntâmpina cum se cuvine pezeul iubirii, care nu venea sin-gur, ci însoþit de aºa-numitelezâne Dra gostele, ce le ºopteauvorbe de amor îndrã-gostiþilor. Fiecare a -vea grijã ca aceastã zisã nu îi prindã fãrãpereche, ceea ce ar fireprezentat un semnrãu, prevestitor desingurãtate pe întregparcursul anului, pâ -nã la urmãtoarea zi deDra gobete.

Prilej de bu -curie ºi bunãstare,Dragobetele reprezin-tã una dintre cele maifrumoase obiceiuristrãvechi ale poporu-lui român, obiceiuricare în ultima vremeconcureazã cu "omo -loaga" ei de pesteocean, cea a SfântuluiValentin, ce nu arenicio legãturã, dupãcum am amintit ante-rior cu mitologia po -pularã românã.

VVaalleennttiinnee''ss DDaayy ssaauu DDrraaggoobbeetteellee??

Nimic mai simplu! Tarife pentru evenimente:

VENIÞI LA CANTINA PRIMÃRIEI

Vi s-a fãcut foame? Doriti sã mâncat pe sãturate, ieftin

si bun, ca la "mama acasã"?

S.C. MERENDA PRIM S.R.L.

vã oferã aceastã oportunitate, zilnic, la sediul societãþii aflat

la subsolul Primãriei

Preturi pentru toatebuzunarele!

PRIMIM COMENZI ŞI

LIVRĂM MÂNCARE LA SEDIILE

SOCIETĂŢILOR

COMERCIALE

(INSTITUŢIILOR)

SAU LA DOMICILII

ÎNCHIRIEM SALA PENTRU

DIVERSE EVENIMENTE

(AGAPE, NUNŢI,

BOTEZURI,

PARASTASE)

25-30 persoane = 300 lei;

30-50 persoane = 400 lei;

50-70 persoane = 500 lei

Pentru rezervãri sau alte informaþii: Tel. 0244-250027/25008

int. 35 - Cantina

Vã asteptãm!

Pagina 12

Cit

eºte

ºi:

pu

blica

þie lu

narã

de i

nfor

maþi

e, ati

tudi

ne º

i edu

caþie

MIZ

ILU

LM

IZIL

UL

MIZ

ILU

L