7/17/2019 acasasfas

http://slidepdf.com/reader/full/acasasfas 1/3

hkbkh Unitate

europeanaAspiratia spre o Europa unita este veche; ingropati in praful istoriei necunoscute si al

uitarii nedrepte, mult mai batrâni decât ne-am fi putut astepta, ii regasim pe primii parinti ai

acestei idei. Conflictele care au atras instabilitate, moarte si schimbari in balanta puterii in

Europa de-a lunefefgul secolelor au facut ca multi sa propuna unificarea - sau macar evolutiaunui sistem comun de guvernare - ca mijloc de a atinge pacea.

Primii care au imbratisat aceasta idee traiau in Evul Mediu, epoca in care crestinismul,

feudalismul si autoritatile ierarhice !fântul "mperiu #erman de $atiune #ermana si Papa% erau

 pilonii principali ai sistemului. Acesti precursori erau motivati, pe de o parte, de ideea ca o

&Europa Crestina 'nita( era esentiala pentru renasterea !fântului "mperiu #erman, pe de alta

 parte, de nesiguranta care e)ista in acele timpuri in Europa din cau*a amenintarii turce.

Peste secole, Napoleon I  marturisea, ca argument al campaniilor sale+  ,,Unul dintre

marile mele gânduri a fost concentrarea popoarelor, aceleasi din punct de vedere geografic,

 farâmitate de politica si de revolutii. Am vrut sa fac din ele un corp de natiuni. Ar fi fost 

inceputul, iar sfârsitul ar fi fost reuniunea acestor corpuri nationale intr-un corp universal,

 Asociatiunea Europeana... In aceasta situatie s-ar fi gasit cele mai multe sanse de a introduce

 peste tot o unitate de coduri, de principii, de opinii, de sentimente, de vederi, de interese. Un cod 

european, o curte de casatie europeana, o moneda unica, aceleasi legi, toate râurile navigabile

 pentru toti, sfârsitul razboaielor, pacea lumii. Fiecare sa se simta pretutindeni ca la el acasa.

 Atunci, poate, ar fi fost permis sa visam la marea familie europeana.” 

"n / scriitorul france* Victor Hugo, la Congresul "nternational pentru Pace de la

Paris, vorbea despre momentul in care toate natiunile continentului se vor uni intr-o societate

suprema si vor forma o fratie a Europei+ „a veni o zi in care voi, francezi, rusi, italieni, englezi,

 germani, voi, toate natiunile continentului, fara sa va pierdeti calitatile distincte si glorioasa

voastra individualitate, veti fonda impreuna o unitate superioara si veti constitui fraternitatea

europeana”.

0upa Primul 1a*boi Mondial, ideile si preocuparile pentru unificarea Europei au fost

frecvent evocate. Adunarea !ocietatii $atiunilor a adoptat, de e)emplu, in /23, o re*olutie care

hotara crearea Comisiei de !tudiu pentru 'niunea Europeana. "nitiativa a apartinut ministrului de

e)terne al 4rantei, Aristide Briant, care a fost desemnat si presedinte al Comisiei. 0esi ideea

crearii 'E a intrat in impas, din cau*a cri*ei internationale si evolutiei evenimentelor pe

continent, in timpul celui de-al 0oilea 1a*boi Mondial, in octombrie /5, Winston Churchill a

rostit celebrele cuvinte+ „!ricât de departe poate parea azi acest obiectiv, eu am speranta ferma

ca familia europeana va actiona intr-o uniune strânsa in cadrul "onsiliului Europei. Astept si

doresc crearea #tatelor Unite ale Europei unde va fi posibila orice calatorie fara obstacole. #per 

 sa vad economia Europei studiata intr-un tot unitar. #per sa vad un "onsiliu care sa grupeze,

 poate, $% natiuni, printre care fostele &ari 'uteri((.

 !fârsitul celui de-al 0oilea 1a*boi Mondial a lasat in urma lui o Europa distrusa din

 punct de vedere material, framântata de puternice cri*e politice si divi*ata, prin 6Cortina de fier(,

in doua mari blocuri+ Est si 7est. "n acest conte)t a aparut un puternic curent orientat spre o

 politica internationala care+ . sa opreasca o a treia conflagratie mondiala, 5. sa consolide*e

7/17/2019 acasasfas

http://slidepdf.com/reader/full/acasasfas 2/3

Europa din punct de vedere economic fata de !'A si '1!!%. Asadar, dupa ra*boi au fost create

o serie de organi*atii la nivel international si regional-european, având caracter politic, militar 

sau economic. $eintelegerile dintre Europa de Est si cea de 7est s-au adâncit prin crearea celor 

doua blocuri militare+ $A89 //% si tarile semnatare ale 8ratatului de la 7arsovia /::%.

 A urmat o perioada care a intrat in istorie sub denumirea de ra*boi rece, incheiata abia

la inceputul deceniului </3. Cele doua parti ale Europei divi*ate - 7estul si Estul - au urmat si in

domeniul economic cursuri diferite. "n anul //, = tari din Estul Europei '1!!, >ulgaria,

'ngaria, Polonia, 1omânia, Cehoslovacia% si fosta 10# au semnat acorduri de ajutor reciproc

CAE1%. Cu timpul, aceste acorduri s-au e)tins si in afara granitelor Europei, ajungând pâna laCuba. Pe de alta parte, la / mai /:3, ministrul france* de e)terne Robert Schuman a pre*entat

un plan, conceput impreuna cu Jean Monnet, prin care 4ranta si #ermania hotarau sa puna in

comun re*ervele de carbune si otel si invitau celelalte tari ale Europei sa li se alature. Planul

!chuman a devenit realitate la aprilie /: prin semnarea la Paris, de catre = tari >elgia,

9landa, ?u)emburg, 14#, 4ranta, "talia% a 8ratatului, instituind Comunitatea Europeana a

Carbunelui si 9telului - CEC9.

?a 5: martie /:@, prin 8ratatele de la 1oma, aceleasi sase state membre au decis

infiintarea Comunitatii Economice Europene CEE, o piata unica a produselor si serviciilor, si a

Comunitatii Europene pentru Energie Atomica - E'1A89M. Progresul economic evident alComunitatii Economice Europene a determinat Marea >ritanie sa solicite, in mai /=@, aderarea

sa la Comunitate. Marea >ritanie a fost urmata de 0anemarca, "rlanda, $orvegia. Aceasta

 procedura de aderare, inceputa in anul /@3, s-a finali*at prin semnarea 8ratatului de aderare la

Comunitatile Europene de catre 2 dintre cele state care au depus cerere+ Marea >ritanie,

0anemarca si "rlanda. $orvegia a refu*at, prin referendum, sa devina stat membru al

Comunitatilor. 8ratatul a fost semnat la >ru)elles, la 55 ianuarie /@5 si a intrat in vigoare la

ianuarie /@2. #recia, stat asociat inca din /= la CEE, a solicitat, la rândul sau, sa devina stat

membru. "n ciuda diferentelor de nivel economic, 8ratatul de aderare a #reciei la 'E a fost

semnat la Atena, la 5 mai /@/ si a intrat in vigoare pe ianuarie /. Aceasta e)tindere a fost

urmata de aderarea !paniei si a Portugaliei, in /=. "ntre timp, CEE a inceput sa joace un rol tot

mai important pe plan international.

 0upa caderea *idului >erlinului, in noiembrie //, situatia politica in Europa s-a

schimbat din temelii, ducând la reunificarea #ermaniei in //3 si la instalarea regimurilor 

democratice in tarile din centrul si estul Europei. "n acelasi timp, la nivelul Comunitatilor 

Europene au avut loc schimbari, astfel incât a fost necesara adoptarea unui nou document,

8ratatul de la Maastricht, intrat in vigoare la noiembrie //2. 0enumirea de 6'niunea

Europeana( a devenit oficiala si au fost stabilite noi obiective pentru statele membre+ - crearea

'niunii Economice si Monetare - 'EM, intre ianuarie //@ si ianuarie ///, - cetatenia

europeana, - stabilirea de noi politici comune, cum ar fi Politica E)terna si de !ecuritate Comuna

PE!C%. ?a ianuarie 5335 bancnotele si monedele E'19 au intrat in circulatie in 5 state

membre, acestea formând asa numita Bona Euro+ #ermania, 4ranta, ?u)emburg, 9landa, >elgia,

"talia, #recia, !pania, Portugalia, 4inlanda, Austria. ?a 2 decembrie 5335, la Copenhaga,

Consiliul European a facut unul dintre cei mai importanti pasi spre unificarea europeana,

aprobând aderarea la 'niunea Europeana a 3 state, pentru data de mai 533+ Cipru, Cehia,

Estonia, 'ngaria, ?ituania, ?etonia, Malta, Polonia, !lovacia si !lovenia.

Mai mult de jumatate de secol de integrare europeana a avut un impact enorm asupra

istoriei Europei si a mentalitatii europenilor. Asta*i 'E este re*ultatul unei munci de peste :3 de

ani, timp in care a fost creata o piata unica, dinamica, in care oamenii, bunurile, serviciile si

7/17/2019 acasasfas

http://slidepdf.com/reader/full/acasasfas 3/3

capitalurile au libertate de miscare si se bucura de beneficiile pacii si stabilitatii, libertatii,

securitatii si justitiei, solidaritatii economice si sociale.