MICROECONOMIE

Întrebări de ordin general

1. Teoria microeconomică: obiectul de studiu şi metodele de cercetare. 2. Cererea: definirea, factorii, funcţia, legea, curba. Cererea individuală şi cererea globală.3. Oferta: definirea, factorii, funcţia, legea, curba. Oferta individuală şi oferta globală.4. Echilibrul pieţei: esenţa, mecanismul de apariţie, modificarea în cazul variaţiei cererii şi ofertei.

Echilibrul static şi dinamic.5. Aspecte practice ale modelului cererii şi ofertei (limitarea preţului; implicaţiile taxelor şi subvenţiilor

asupra echilibrului pieţei).6. Elasticitatea cererii şi ofertei: definirea, modalităţile de calcul, tipurile, factorii. Aplicarea elasticităţii în

analiza microeconomică.7. Preferinţele consumatorului şi utilitatea bunurilor. Curbele de indiferenţă. Substituţia bunurilor.8. Restricţiile bugetare ale consumatorului. Maximizarea utilităţii şi echilibrul consumatorului.9. Comportamentul consumatorului în cazul modificării venitului. Curba “venit-consum” şi curba lui

Engel.10. Comportamentul consumatorului în cazul modificării preţului. Curba “preţ-consum”. Deducerea curbei

cererii.11. Definirea producţiei. Componenţa şi clasificarea factorilor de producţie. Tipurile funcţiilor de producţie.12. Produsul total, mediu şi marginal al factorilor de producţie. Dinamica indicatorilor nominalizaţi în

funcţie de cantitatea utilizată a factorului de producţie variabil.13. Izocuante. Substituţia factorilor de producţie. 14. Costurile de producţie – noţiuni generale. Izocosturi. Minimizarea costurilor de producţie.15. Costuri de producţie pe termen scurt. Comportamentul costurilor totale, medii şi marginale pe termen

scurt.16. Costuri de producţie pe termen lung. Comportamentul costurilor totale, medii şi marginale pe termen

lung. Economii interne la scară.17. Profitul – noţiuni generale. Maximizarea profitului. Pragul de rentabilitate (punctul critic) al firmei.18. Particularităţile concurenţei perfecte. Cererea din producţia firmei concurente. Veniturile firmei

concurente. 19. Oferta pe termen scurt şi termen lung a firmei pe piaţa cu concurenţă perfectă. Decizia firmei concurente

privind întreruperea activităţii pe termen scurt şi termen lung.20. Maximizarea profitului firmei concurente. Echilibrul pe termen scurt şi termen lung pe piaţa cu

concurenţă perfectă.21. Definirea, căile de apariţie şi particularităţile monopolurilor (monopsonurilor). Modelul de

comportament a firmelor monopoliste (monopsoniste).22. Analiza comparativă a echilibrului pe piaţa cu concurenţă perfectă şi piaţa monopolistă (monopsonistă).

Consecinţele economice şi sociale ale monopolizării.23. Aspecte practice ale modelului monopolului perfect (discriminarea prin preţ; reacţia firmei monopolist

la stabilirea nivelului maxim al preţului, taxe şi subvenţii).24. Particularităţile concurenţei monopolistice. Echilibrul pe termen scurt şi termen lung al firmei pe piaţa

cu concurenţă monopolistică. 25. Particularităţile pieţei oligopoliste. Realizarea echilibrului pe piaţa oligopolistă în condiţii de

comportament concurenţial şi comportament cooperant.

Pentru fiecare definiţie indicaţi noţiunea respectivă:

1. Ştiinţă despre comportamentul uman din punct de vedere a corelaţiei dintre necesităţi şi mijloacele limitate care pot avea utilizare diferită;

2. Premisa conform căreia alţi factori, în afara celor utilizaţi la moment în analiză, se consideră invariabili;3. Semnifică insuficienţa bunurilor necesare pentru satisfacerea necesităţilor umane;4. Situaţie a realităţii în ansamblu şi a părţilor ei componente care se caracterizează printr-o stabilitate

relativă5. Reflectă grafic dependenţa dintre preţul bunului şi volumul cererii din acest bun;6. Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la reducerea cererii din celălalt;7. Semnifică modificarea, cauzată de alţi factori în afară de preţ, a cantităţii bunului pe care vânzătorii

doresc şi au posibilitatea să o ofere pe piaţă;8. Semnifică modificarea sub influenţa preţului (în aceleaşi condiţii) a cantităţii bunului pe care

cumpărătorii doresc şi au posibilitatea să o procure pe piaţă;9. Principiul care exprimă dependenţa direct proporţională dintre preţul bunului şi volumul ofertei (în

aceleaşi condiţii);10. Exprimă dorinţa şi posibilitatea vânzătorilor de a propune pe piaţă un anumit bun la un anumit preţ al

acestuia;11. Exprimă numărul de unităţi ale unui bun pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitatea să îl

procure la un anumit preţ într-o perioadă dată;12. Exprimă corelaţiile care există între nivelul cererii şi factorii de influenţă;13. Poate fi stabilit în cazurile în care preţul de echilibrul al pieţei nu acoperă costurile suportate de către

producătorii bunului respectiv.14. Exprimă cantităţile totale ale unui bun oferite pe piaţă la un anumit preţ într-o perioadă dată.15. Se determină ca diferenţa dintre valoarea curentă şi cea precedentă a cantităţii bunului solicitate pe

piaţă;16. Exprimă modificarea relativă a volumului cererii dintr-un bun cauzată de modificarea preţului bunului

cu un procent;17. Cererea volumul căreia nu se modifică în cazul modificării preţului bunului;18. Bunurile pentru care coeficientul elasticităţii încrucişate a cererii are valori mai mici ca 0;19. Oferta pentru care coeficientul elasticităţii după preţ are valori mai mici ca 1;20. Bunurile pentru care coeficientul elasticităţii cererii după venit are valori mai mari ca 1;21. Semnifică modificarea utilităţii totale cauzată de modificarea cantităţii consumate a bunului cu o unitate;22. Curba care uneşte toate punctele de echilibru ale consumatorului ce corespund diferitor niveluri ale

venitului;23. Totalitatea curbelor de indiferenţă ale unui consumator;24. Combinaţia de bunuri ce corespunde punctului în care linia bugetară este tangentă la curba de

indiferenţă; 25. Se determină ca raportul dintre preţurile bunurilor;26. Determină cantitatea maximă a unui bun pe care consumatorul o poate procura în cazul când renunţă la

procurarea altor bunuri;27. Echilibrul consumatorului care corespunde unui punct amplasat pe una din axele rectangulare, în vârful

unghiului format de aceasta cu linia bugetară;28. Bunuri pentru care curbele de indiferenţă ale consumatorului au forma unor drepte. 29. Se defineşte ca un proces de transformare a unor bunuri (factori de producţie) în alte bunuri (produse);30. Reflectă dependenţa dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul maximal posibil al

producţiei;31. Curba care determină toate combinaţiile factorilor de producţie ce permit obţinerea aceluiaşi volum al

producţiei;32. Volumul producţiei calculat la o unitate a factorului de producţie variabil;33. Semnifică creşterea volumului producţiei obţinută prin folosirea unei unităţi suplimentare a factorului de

producţie variabil;34. Determină numărul de unităţi ale unui factor de producţie care poate fi înlocuit printr-o unitate a altui

factor fără a cauza modificarea volumului producţiei;

2

35. Perioada producţiei în cursul căreia firmele modifică cantităţile utilizate ale tuturor factorilor de producţie;

36. Situaţia în care modificarea volumului producţiei corespunde modificării cantităţilor utilizate ale factorilor de producţie;

37. Costurile aferente utilizării factorilor de producţie aflaţi în proprietatea firmei;38. Costurile suplimentare necesare pentru majorarea volumului producţiei cu o unitate;39. Costurile mărimea cărora nu depinde de volumul producţiei fabricate;40. Costurile necesare pentru fabricarea întregului volum al producţiei;41. Dreapta care desemnează toate combinaţiile factorilor de producţie cărora le corespunde acelaşi cost

total;42. Costurile variabile calculate pe o unitate de produs.43. Se determină ca diferenţa dintre veniturile firmei şi costul contabil;44. Reflectă modificarea veniturilor totale ale firmei cauzată de majorarea volumului vânzărilor cu o

unitate;45. Poate fi determinat ca diferenţa dintre venitul marginal şi costul marginal;46. Condiţie generală de maximizare a profitului aplicabilă pentru orice structură a pieţei;47. Desemnează volumul producţiei la care firma nu înregistrează nici profit, nici pierderi. 48. Piaţa pe care produsele omogene sunt oferite de un număr foarte mare de firme;49. Firma care nu poate influenţa preţul produselor proprii;50. Semnifică modificarea venitului total al firmei concurente cauzată de modificarea volumului vânzărilor

cu o unitate; 51. Condiţia de maximizare a profitului, valabilă doar pentru firmele care activează pe piaţa cu concurenţă

perfectă; 52. Porţiunea ascendentă a curbei costului marginal al firmei concurente, amplasată mai sus de punctul în

care costul mediu variabil are valoare minimă;53. Corespunde volumului producţiei la care preţul produsului este egal cu nivelul minim al costului mediu

variabil. 54. Situaţie în care pe piaţă există o singură firmă care produce un bun totalmente diferit de al celorlalte, pe

care îl oferă unui număr infinit de cumpărători; 55. Situaţie în care pe piaţă există un singur cumpărător, care poate procura un produs nesubstituibil de la

un număr infinit de vânzători;56. Pentru firma-monopolist este mai mic ca preţul;57. Se înregistrează atunci când venitul marginal al firmei-monopolist este egal cu 0, iar elasticitatea cererii

după preţ – cu -1; 58. Presupune aplicarea de către firma-monopolist a diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi

cumpărători;59. Situaţia în care firma-monopolist comercializează fiecare unitate a produsului său la preţul cererii;60. Situaţia în care firma-monopolist comercializează toate unităţile produsului său la acelaşi preţ; 61. Exprimă pierderile pe care le suportă societatea în utilitatea netă datorită faptului că cantitatea de

produse oferite de firma-monopolist este sub nivelul eficient (oferit în condiţii de concurenţă perfectă).62. Presupune reducerea consecutivă a preţului de către fiecare din firmele care activează pe piaţa

oligopolistă;63. Grup de firme oligopoliste care au încheiat un acord privind volumul producţiei în scopul exercitării

controlului asupra preţurilor;64. Oferă posibilitatea de a analiza comportamentul strategic al firmelor.65. Strategia care îi asigură firmei cel mai bun rezultat indiferent de acţiunile concurenţilor;66. Firma care stabileşte preţul pe piaţa oligopolistă, în timp ce alte firme doar acceptă acest preţ;67. .Situaţia în care două sau mai multe firme, capabile să exercite controlul asupra preţului, concurează pe

piaţa;68. Structură a pieţei în cadrul căreia activează un număr relativ mic de firme mari.69. Structură a pieţei în cadrul căreia doar două firme oferă produse omogene;70. Curbă a cererii din producţia firmei oligopoliste bazată pe presupunerea că concurenţii vor accepta

decizia acesteia de a reduce preţul şi nu vor accepta decizia privind majorarea preţului.

3

Pentru fiecare noţiune formulaţi definiţia corespunzătoare:

1. bun economic;2. analiză marginală;3. piaţă;4. model economic;5. cost de oportunitate;6. preţ relativ;7. raţionalism economic;8. analiză funcţională;9. variante alternative ale acţiunii;10. firmă;11. adoptarea deciziilor economice;12. variabile exogene;13. cost de producţie;14. atomism economic. 15. cererea; 16. volumul ofertei;17. echilibrul pieţei;18. echilibru static;19. “plafonul” preţului;20. legea cererii;21. curba ofertei;22. funcţia ofertei;23. cererea globală;24. bunuri tip Giffen.25. modificare relativă a preţului.26. elasticitate;27. cerere relativ elastică;28. elasticitate încrucişată a cererii; 29. ofertă perfect inelastică;30. bunuri de primă necesitate.31. utilitate;32. curbă de indiferenţă;33. linie bugetară;34. echilibrul consumatorului;35. rata marginală de substituire a bunurilor;36. curba “preţ-consum”;37. utilitate ordinală;38. spaţiul bunurilor;39. echilibru intern al consumatorului,40. harta izocuantelor;41. factori de producţie complementari;42. perioadă scurtă a producţiei;43. extindere la scară a producţiei;44. efect descrescător al extinderii la scară a producţiei.45. costuri contabile;46. costuri variabile;47. costuri economice;48. economii interne la scară.49. venit total;50. venit mediu;51. profit economic;52. profit normal;53. profit mediu.

4

Determinaţi afirmaţiile corecte şi incorecte (argumentaţi fiecare răspuns):

1. Serviciile nu pot fi considerate bunuri economice;2. Într-o economie de piaţă preţurile au un rol nesemnificativ în soluţionarea problemelor ce ţin de

amplasarea resurselor;3. Preţul unui bun poate fi exprimat doar în unităţi monetare;4. Analiza microeconomică se bazează pe presupunerea că comportamentul oricărui subiect economic

este raţional;5. Dacă preţul unui bun va creşte vânzătorii îl vor oferi pe piaţă în cantităţi mai mari;6. Dacă preţul unui bun se va reduce, iar influenţa altor factori ai cererii nu se va modifica consumatorii

îl vor procura în cantităţi mai mari;7. Dacă pentru un bun va fi stabilit “plafonul” preţului, pe piaţa respectivă volumul cererii va fi egal cu

volumul ofertei;8. Majorarea veniturilor consumatorilor conduce la creşterea cererii din toate bunurile;9. Bunurile inferioare sunt bunuri de o calitate joasă;10. Modificarea preferinţelor consumatorilor conduce la deplasarea pe aceiaşi curbă a cererii, iar

creşterea veniturilor – la deplasarea de pe o curbă a cererii pe alta;11. Reducerea preţului unui bun conduce la creşterea cererii din bunurile substituibile pentru acest bun;12. Stabilirea nivelului minim al preţului este convenabilă pentru vânzătorii bunului respectiv;13. Curba cererii permite stabilirea preţului minim pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitatea să

îl achite pentru o anumită cantitate a bunului;14. Curba cererii perfect inelastice este o dreaptă orizontală fata de axa cantitatii;15. Cu cât mai mulţi substituenţi există pentru bunul dat cu atât este mai înaltă elasticitatea după preţ a

cererii din el;16. Dacă odată cu creşterea preţului bunului oferit pe piaţă veniturile vânzătorilor se reduc, cererea din

acest bun este relativ elastică;17. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii exprimă modificarea relativă a preţului bunului datorită

modificării cantităţii solicitate;18. Corelaţia dintre două bunuri (substituibile sau complementare) poate fi stabilită, dacă este cunoscută

elasticitatea încrucişată a cererii;19. Dacă două bunuri sânt perfect substituibile, ambele au aceiaşi elasticitate a cererii după preţ;20. Dacă preţul unui bun creşte vânzătorii devin mai sensibili la modificările acestuia; 21. Dacă elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun este constantă şi egală cu -1, majorarea ofertei le va

permite vânzătorilor să-şi majoreze veniturile;22. Un impozit indirect este suportat în întregime de producători, dacă cererea din bunul respectiv este

perfect elastică după preţ;23. Curbele de indiferenţă ale unui consumator rational nici odată nu se intersectează ;24. Orice modificare a preţurilor conduce la modificarea înclinaţiei liniei bugetare;25. Utilitatea totală pe care o capătă consumatorul creşte odată cu creşterea cantităţii consumate a unui

bun normal;26. În starea de echilibru a consumatorului utilităţile marginale ale tuturor bunurilor sunt egale;27. Curbele de indiferenţă au înclinaţie negativă şi sunt convexe faţă de originea sistemului de

coordonate;28. Combinaţiile de bunuri amplasate pe curbe de indiferenţă mai îndepărtate de originea sistemului de

coordonate sunt preferate combinaţiilor amplasate pe curbe mai apropiate,29. În orice punct al curbei de indiferenţă rata marginală de substituire a bunurilor este egală cu raportul

preţurilor celor două bunuri,30. Pentru bunurile de primă necesitate curba lui Engel este o dreaptă orizontală cu axa cantitatii;31. Curba cererii dintr-un bun poate fi construită în baza curbei “preţ-consum”;32. Dacă produsul marginal al factorului variabil devine negativ, volumul total al producţiei se va

reduce;33. Dacă produsul mediu al factorului variabil se reduce, volumul total al producţiei de asemenea se

reduce;34. Aplicarea unei tehnologii de fabricare mai performante se va reflecta într-o nouă funcţie de

producţie;5

35. Acţiunea legii productivităţii marginale descrescânde se manifestă doar atunci când cantităţile utilizate ale tuturor factorilor de producţie se modifică în aceeaşi mărime.

36. Costul economic, de regulă, depăşeşte costul contabil;37. Costurile medii variabile cresc odată cu majorarea volumului producţiei;38. Majorarea volumului producţiei conduce la creşterea costului fix total;39. Costul marginal este egal cu costurile medii în cazul în care acestea din urmă înregistrează valori

minime;40. Efectul crescător al extinderii la scară a producţiei condiţionează creşterea costurilor medii pe termen

lung;41. Modificarea costului fix determină modificarea echivalentă a costului marginal;42. Curba costului marginal poate fi derivată atât din curba costului total, cât şi din curba costului

variabil;43. În condiţiile unor salarii constante între costurile medii variabile şi produsul mediu al factorului-

muncă există o dependenţă direct proporţională;44. Curba costului marginal este crescătoare la toate nivelurile producţiei;45. Costurile totale pe termen lung se formează din costuri fixe şi costuri variabile. 46. Cererea din producţia firmei concurente este perfect inelastică;47. Pentru firmele concurente venitul marginal este egal cu preţul produselor;48. Firmele concurente obţin profit economic pozitiv atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung; 49. Dacă pentru piaţa cu concurenţă perfectă se stabileşte „plafonul” preţului, firmele vor majora

cantitatea oferită pe piaţă;50. Venitul marginal al firmelor care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă depăşeşte preţul;51. Volumul producţiei ce maximizează profitul total al firmei coincide cu volumul producţiei la care

costul mediu total are valoare minimă;52. Dacă P > AVCmin pierderile din continuarea activităţii depăşesc costul fix;53. Pe termen lung firma îşi continuă activitatea dacă P ≥ AVCmin;54. Pentru aşi majora profitul total firma-monopolist poate stabili diferite preţuri pentru diferite pieţe;55. Cererea din producţia firmei-monopolist este perfect inelastică;56. Orice discriminare prin preţ este ilegală;57. Adoptând decizii privind preţul şi volumul vânzărilor firma-monopolist ia în consideraţie reacţia

posibilă atât a cumpărătorilor, cât şi a concurenţilor;58. Deoarece firma-monopolist nu are concurenţi pe piaţă, venitul marginal ai ei depăşeşte preţul

produselor;59. Statutul de monopolist îi permite firmei să obţină profit economic în orice situaţie;60. Surplusul consumatorilor dispare dacă firma-monopolist aplică o discriminare perfectă prin preţ. 61. Dacă pe piaţa oligopolistă una din firme modifică preţul şi/sau volumul vânzărilor consecinţele se

resimt în profitul concurenţilor;62. „Războiul preţurilor” este de lungă durată şi le permite firmelor să-şi majoreze profiturile;63. Funcţia de reacţie stabileşte volumul producţiei ce maximizează profitul unei firme în dependenţă de

preţurile stabilite de alte firme;64. Comportamentul cartelului în cadrul pieţei este similar comportamentului unei firme-monopolist;65. Existenţa mai multor modele ale oligopolului se explică prin numărul relativ mare al firmelor pe

piaţă;66. „Războiul” preţurilor are consecinţe nefavorabile pentru consumatorii bunului oferit de firmele

oligopoliste;67. Pe piaţa oligopolistă fimele obţin permanent profit economic pozitiv;68. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică diferenţierea produselor similare ale diferitor firme poate fi

subiectivă sau obiectivă;69. Pe piaţa cu concurentă perfectă firmele oferă produse mai variate decât pe piaţa cu concurenţă

monopolistică;70. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică oferta globală este asigurată de un număr relativ mare de

firme;71. Pe piaţa cu concurenţa monopolistică produsele fiecărei firme sînt un substituent perfect al

produselor altor firme;

6

72. Stabilind preţul şi volumul vînzărilor firmele care activează pe piaţa cu concurentă monopolistică iau în consideraţie reacţia posibilă a concurenţilor;

73. Pentru firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică venitul marginal este mai mic ca preţul;

74. În starea de echilibru pe termen scurt firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică obţin un profit mai mare decît cel normal;

75. Dacă pe piaţa cu concurenţă monopolistică cererea se va reduce după stabilirea echilibrului pe termen lung, unele firme vor fi nevoite să părăsească piaţa;

7

Întrebări alegere multiplă

1. Care din următoarele noţiuni nu ţine de obiectul de cercetare al microeconomiei?a) utilizarea eficientă a resurselor;b) resursele de producţie nelimitate;c) satisfacerea la maximum a necesităţilor;d) necesităţile materiale şi spirituale;e) raritatea bunurilor.

2. Care din următoarele noţiuni este obiect de cercetare al microeconomiei?a) producţia la nivelul întregii economii naţionale;b) nivelul şomajului în economia naţională;c) nivelul mediu al preţurilor în economia naţională;d) producerea automobilelor şi dinamica preţului pe piaţa respectivă;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

3. Care din următoarele caracteristici nu vizează economia de piaţă?a) concurenţa;b) planificarea centralizată;c) proprietatea privată;d) libertatea întreprinzătorilor în adoptarea deciziilor;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

4. Analiza marginală presupune că decizia adoptată de către un subiect economic va fi optimă pentru el doar dacă în urma realizării ei:

a) avantajele totale depăşesc costurile totale;b) costurile marginale depăşesc avantajele marginale;c) avantajele marginale depăşesc costurile marginale;d) avantajele marginale sunt egale cu costurile marginale;e) avantajele totale sunt egale cu costurile totale.f) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

5. Problemele economice fundamentale (ce? cum? când? pentru cine?) necesită soluţionarea lor:a) doar în economiile de piaţă;b) doar în economiile în care predomină planificarea centralizată;c) doar în economiile mixte;d) doar în economiile în tranziţie;e) în orice economie, indiferent de organizarea social-economică şi politică a societăţii.

6. Costul de oportunitate al unui cinematograf construit recent include:a) valoarea bunurilor producerea cărora a fost sacrificată pentru a construi cinematograful;b) costurile aferente remunerării personalului angajat;c) impozitele care vor fi achitate pe veniturile viitoare ale cinematografului;d) costurile aferente amenajării teritoriului adiacent;e) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

7. Piaţa unui bun se află în echilibru dacă:a) cererea este egală cu oferta;b) organele de resort stabilesc nivelul minim al preţului;c) volumul cererii este egal cu volumul ofertei;d) nivelul tehnologiei de fabricare a bunului nu se modifică.

8. Dacă cererea şi oferta pe piaţa unui bun se majorează:a) preţul de echilibru va creşte;b) va creşte cantitatea bunului comercializată pe piaţă;

8

c) preţul de echilibru nu se va modifica;d) preţul de echilibru se va reduce;e) se va reduce cantitatea bunului comercializată pe piaţă.

9. Să presupunem că într-un oraş curba cererii pentru biletele la un concert de muzică simfonică s-a deplasat spre dreapta. O astfel de modificare poate fi cauzată de:

a) reducerea preţurilor la bilete;b) reducerea tarifelor la serviciile hoteliere;c) modificarea nefavorabilă a gusturilor melomanilor;d) criza economică care a redus veniturile melomanilor;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

10. Care din următorii factori nu influenţează oferta individuală?a) preţurile factorilor de producţie;b) nivelul tehnologiei de fabricare;c) numărul vânzătorilor pe piaţă;d) nivelul taxelor şi impozitelor achitate de către vânzători.

11. Echilibrul parţial pe piaţa unui bun se analizează ţinând cont de cererea şi oferta pe:a) piaţa bunului respectiv;b) pieţele bunurilor substituibile pentru bunul respectiv;c) pieţele bunurilor pentru producerea cărora se foloseşte bunul respectiv;d) pieţele pe care modificarea preţului bunului respectiv poate cauza modificarea cererii şi/sau a

ofertei.

12.Curba cererii dintr-un bun s-a deplasat de la Do la D1: P

S

D1

Do

QO astfel de modificare a cererii poate fi cauzată de:a) reducerea preţurilor la bunurile substituibile pentru bunul dat;b) reducerea preţurilor la bunurile complementare pentru bunul dat;c) reducerea preţurilor la materia primă folosită pentru fabricarea bunului dat;d) reducerea veniturilor consumatorilor în cazul când bunul dat este un bun superior;e) reducerea taxei pe valoarea adăugată .

13. Dacă între volumul cererii dintr-un bun şi preţul acestuia există dependenţă invers proporţională, bunul respectiv poate fi apreciat ca:

a) bun normal;b) bun obişnuit;c) bun tip Giffen;d) bun neutru;e) bun de lux.

14. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii dintr-un bun, fiind egal cu -2, semnifică următoarele:a) dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul cererii va creşte cu 2%;b) dacă preţul bunului va creşte cu 2%, volumul ofertei va creşte cu 1%;

9

c) dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul cererii se va reduce cu 2%;d) dacă preţul bunului va creşte cu 2%, volumul cererii se va reduce cu 1%;e) dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul ofertei va creşte cu 2%.

15. Dependenţa cererii dintr-un bun de venitul cumpărătorilor este descrisă prin funcţia Qd = 3 x I. Care este coeficientul elasticităţii cererii după venit în această situaţie?

a) -3;b) 3;c) 1;d) nu poate fi determinată în baza datelor propuse.

16. Elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun se află într-o dependenţă invers proporţională de:a) preţul bunului;b) utilitatea bunului pentru consumatori;c) nivelul costurilor de producţie;d) durata perioadei pentru care se calculează elasticitatea cererii;e) numărul substituenţilor existenţi pentru bunul dat.

17. Reducerea ofertei unui bun conduce la majorarea:a) cererii din bunurile complementare pentru bunul dat;b) venitului vânzătorilor, dacă cererea este relativ elastică după preţ;c) volumului cererii din bunul dat;d) cererii din bunurile substituibile pentru bunul dat.

18. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 2100 – 4P. La ce preţ veniturile vânzătorilor vor înregistra valoare maximă?

a) 2 100; b) 1 050;c) 525;d) 262,5.

19. Producătorii de produse agricole au majorat volumul vânzărilor, dar ca urmare veniturile lor s-au redus. O astfel de situaţie poate fi explicată prin:

a) oferta perfect elastică a produselor agricole;b) cererea relativ inelastică din produsele agricole;c) precupeţii care activează pe piaţă şi prejudiciază interesele producătorilor;d) cererea relativ elastică din produsele agricole.

20. Când piaţa unui bun se află în echilibru atât cererea, cît şi oferta sînt relativ elastice. Care din următoarele modele grafice reflectă această situaţie?

P P D P P S S S S D

D D

Q Q Q Q a) b) c) d)

21. Sucurile de mere şi prune sânt bunuri substituibile. Ce puteţi spune despre coeficientul elasticităţii cererii sucului de mere în raport cu preţul sucului de prune?

22. Teoria comportării consumatorului presupune că orice consumator:

a) are gusturi şi preferinţeb) dispune de venituri limitate;

10

c) are ca scop maximizarea utilităţii de care beneficiază consumând anumite bunuri;d) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

22. Înclinaţia liniei bugetare a consumatorului semnifică:a) numărul de unităţi ale unui bun la care consumatorul va renunţa pentru a majora consumul altui

bun cu o unitate, rămânând pe aceiaşi curbă de indiferenţă;b) numărul de unităţi ale unui bun pe care consumatorul le poate procura dacă renunţă la alte bunuri;c) preţul unui bun exprimat în numărul de unităţi ale altui bun;d) combinaţiile de bunuri pe care consumatorul le poate procura.

23. Merele şi perele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumatorul doreşte să maximizeze utilitatea de care beneficiază consumând ambele fructe. Ce sfat îi veţi da?

a) să consume cantităţi egale de mere şi pere;b) să cheltuie integral venitul rezervat pentru mere şi pere;c) să aleagă combinaţia de mere şi pere pentru care rata marginală de substituire este egală cu 1;d) sunt corecte răspunsurile b) şi c);e) nici un răspuns precedent nu este corect.

24. Pentru un consumator curba “venit-consum” este orientată în sus spre dreapta. În acest caz se poate afirma că:

a) ambele bunuri sunt normale;b) ambele bunuri sunt inferioare;c) bunul de pe axa verticală este inferior;d) bunul de pe axa orizontală este inferiore) nici un răspuns precedent nu este corect.

25. Pentru un pachet de unt consumatorul este dispus să plătească 15 u.m. La magazin el află că preţul pachetului constituie 10 u.m. Care este surplusul consumatorului în acest caz?

a) 15;b) 10;c) 12,5;d) 5;e) 25.

26. Rata marginală de substituire a două bunuri este egală cu 5 indiferent de cantităţile consumate ale acestora. În acest caz se poate afirma că:

a) bunurile sunt strict complementare;b) bunurile sunt perfect substituibile;c) curba de indiferenţă este convexă faţă de originea sistemului de axe;d) curba de indiferenţă este concavă faţă de originea sistemului de axe.

27. Care din şirurile de valori ale utilităţii totale ilustrează legea utilităţii marginale descrescînde:a) 100, 200, 300, 400, 500;b) 100, 200, 350, 550, 800;c) 100, 200, 280, 340, 380;d) 100, 200, 250, 400, 600.

28. Merele şi prăsadele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumând un măr consumatorul obţine o utilitate suplimentară mai mare decât în cazul când consumă o prăsadă. Cum va proceda consumatorul pentru a maximiza utilitatea de care beneficiază?

a) va majora consumul ambelor bunuri;b) va reduce consumul ambelor bunuri;c) va consuma mai multe mere;d) va consuma mai multe prăsade;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

11

29. Preţul bunului X este egal cu 50 u.m., iar al bunului Y – 25 u.m. Care este în acest caz cantitatea bunului Y pe care consumatorul o poate procura, dacă va renunţa la o unitate a bunului X?

a) 50;b) 25;c) 2;d) 0,5.

30. Pentru un consumator două bunuri sunt perfect substituibile. Dacă preţul unuia din ele va creşte considerabil consumatorul:

a) va majora consumul acestuia;b) va reduce consumul acestuia;c) nu va modifica consumul acestuia;d) va renunţa, în genere, la acest bun.

31. Orice funcţie a utilităţii stabileşte corelaţia dintre:a) combinaţiile de bunuri şi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul;b) cantitatea consumată a unui bun şi utilitatea marginală a acestuia;c) combinaţiile de bunuri şi cheltuielile necesare pentru procurarea lor;d) utilitatea totală şi utilitatea marginală.

32. Un consumator consideră echivalente pentru el 8 ziare şi 3 reviste sau 6 ziare şi 4 reviste. Care este în acest caz rata marginală de substituire a ziarelor prin reviste?

a) 2;b) 1,5;c) 1;d) 0,5.

33. Ca urmare a reducerii preţului bunului X consumatorul a majorat cantitatea consumată a acestuia şi, concomitent, a redus cantitatea consumată a bunului Y. În acest caz se poate afirma că:

a) bunul X este un bun normal;b) bunul Y este un bun normal;c) bunurile X şi Y sunt bunuri complimentare;d) bunul X este un bun de tip Giffen.

34. Pentru un consumator curbele de indiferenţă au înclinaţie pozitivă. În acest caz se poate afirma că:

a) bunurile consumate sunt superioare;b) bunurile consumate sunt strict complementare;c) bunurile consumate sunt perfect substituibile;d) bunurile consumate sunt inferioare;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

35. Să presupunem că MRSxy < pentru orice combinaţie a bunurilor X şi Y. Ce cantitate a

bunului X va procura consumatorul în starea de echilibru?

36. Orice izocuantă ilustrează:a) variaţia volumului total al producţiei;b) funcţia ce descrie procesul de producţie respectiv;c) volumul producţiei care pot fi obţinute prin utilizarea diferitor cantităţi ale factorilor de producţie;d) dinamica produsului mediu al factorului de producţie variabil,e) dinamica produsului marginal al factorului de producţie variabil.

37. Corelaţia dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul producţiei obţinute se exprimă prin:

a) curba produsului total al factorului de producţie variabil;12

b) funcţia ce descrie procesul de producţie respectiv;c) curba ofertei globale pe piaţa respectivă;d) curba costului total suportat de firmă.

38. Care din următoarele afirmaţii referitoare la produsul total (Q), mediu (AP) şi marginal (MP) al factorului de producţie este incorectă?

a) AP creşte atât timp cât MP creşte;b) AP atinge nivel maxim înaintea lui Q;c) Q are valoare maximă atunci când MP = 0;d) MP = AP atunci când AP are valoare maximă;e) Q descreşte dacă MP < 0.

39. Funcţia de producţie are forma Q = 5 x K2/3 x L1/2. Ce efect al extinderii la scară a producţiei determină funcţia dată?

a) crescător;b) constant;c) descrescător;d) tipul efectului nu poate fi determinat.

40. În care din următoarele situaţii acţionează legea productivităţii marginale descrescânde?a) alţi factori de producţie rămân neschimbaţi;b) nivelul tehnologiei de fabricare nu se modifică;c) unităţile factorului de producţie variabil sunt omogene;d) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

41. Care din relaţiile de mai jos exprimă rata marginală de substituţie tehnologică a factorilor de producţie?

a) produsul marginal al factorului care substituie raportat la produsul marginal al factorului substituit;

b) numărul de unităţi ale factorului substituit ce revine la o unitate a factorului care substituie;c) creşterea producţiei raportată la creşterea cantităţilor utilizate ale factorilor de producţie;d) produsul marginal al factorului substituit raportat la produsul marginal al factorului care

substituie.

42. Care din aprecierile de mai jos exprimă productivitatea marginală a unui factor de producţie?a) numărul de unităţi ale factorului ce revin la o unitate de produs;b) creşterea volumului producţiei cauzată de creşterea cantităţii utilizate a factorului cu o unitate (în

aceleaşi condiţii);c) producţia maximă care se obţine prin creşterea cantităţilor utilizate ale factorilor de producţie;d) producţia care revine la o unitate utilizată a factorului variabil.

43. Care din următoarele funcţii de producţie se caracterizează printr-un efect descrescător al extinderii la scară a producţiei?

a) Q = (K2 + L2)0,5;b) Q = 6K + 3L;c) Q = (K x L)0,5;d) Q = 3K0,4 x L0,5.

44. Pentru o firmă funcţia de producţie are forma Q = A (K + 3L)2, iar coeficientul înzestrării muncii cu capital (K/L) este egal cu 4. Care este în această situaţie rata marginală de substituţie tehnologică a factorului-capital prin factorul-muncă?

a) 4;b) 1/4;c) 3;d) 6;

13

e) 1/6.

45. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea costului marginal al producţiei?

a) ΔVC : Q;b) ΔVC : ΔQ;c) FC : Q;d) Δ (P x Q) : ΔQ;e) ΔFC : ΔQ.

46. Pentru o firmă dependenţa costului total de volumul producţiei fabricate are următoarea interpretare grafică:

TC

QÎntr-o astfel de situaţie se poate afirma că:a) costul mediu total şi costul marginal nu se modifică;b) costul mediu total şi costul marginal înregistrează o creştere;c) costul mediu total şi costul marginal înregistrează o reducere;d) modelul grafic reflectă dinamica costului total pe termen scurt;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

47. Pentru a minimiza costul total al producţiei firma trebuie:a) să procure factorii de producţie la acelaşi preţ;b) să asigure egalitatea dintre costurile fixe şi cele variabile;c) să utilizeze cantităţi egale ale factorilor de producţie;d) să utilizeze factorii de producţie astfel încât produsele marginale ale acestora să fie egale;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

48. Dacă AVC creşte odată cu majorarea volumului producţiei (prezentaţi argumentarea grafică): a) MC de asemenea creşte;b) FC de asemenea creşte;c) MC va fi mai mic ca AVC;d) ATC va fi mai mic ca AVC;

49. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea venitului marginal al firmei?a) ΔVC : ΔQ;b) ΔTC : ΔQ;c) Δ (P x Q) : ΔQ;d) ΔFC : ΔQ;e) Δ(FC + VC) : ΔQ.

14

50. Pentru o firmă dependenţa venitului total de volumul vânzărilor are următoarea interpretare grafică:

TR

QÎntr-un astfel de situaţie se poate afirma că:

a) venitul total al firmei este constant;b) preţul aplicat de firmă este constant;c) venitul mediu al firmei este constant;d) venitul marginal al firmei este constant;e) sunt corecte doar răspunsurile b), c) şi d).

51. Pentru o firmă dependenţa venitului total de volumul vânzărilor are următoarea interpretare grafică:

TR

Q

O astfel de formă a curbei venitului total poate fi explicată prin faptul că:a) firma nu modifică preţul;b) pentru firmă costul mediu total şi costul marginal sunt constate;c) pentru a majora volumul vânzărilor firma reduce preţul;d) firma nu are drept scop maximizarea profitului;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

52. Pentru aşi majora profitul firma va majora volumul producţiei doar dacă:a) venitul total depăşeşte costul total;b) costul total depăşeşte venitul total;c) MR depăşeşte MC;d) MR este egal MC;e) MR este mai mic ca MC.

53. Pe termen scurt firma concurentă maximizatoare de profit îşi va întrerupe activitatea dacă:a) P< ATCmin;b) AFC > P;c) P< AVCmin.;d) P< MC;e) TR < TC.

54. Curba ofertei pe termen scurt a firmei concurente coincide cu:a) curba MC;b) curba cererii;c) porţiunea ascendentă a curbei MC;d) porţiunea ascendentă a curbei ATC;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

15

55. Creşterea profitului economic al firmelor pe piaţa cu concurenţă perfectă nu contribuie la:a) lărgirea producţiei în firmele existente;b) apariţia pe piaţă a unor firme noi;c) majorarea preţului pe piaţă la produsele firmelor;d) majorarea preţurilor factorilor de producţie utilizaţi;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

56. Dacă preţul produsului oferit de firma concurentă este la un aşa nivel încât nu acoperă ATC, firma trebuie:

a) să-şi întrerupă activitatea;b) să-şi continue activitatea la nivelul P = MC, dacă P > AVC;c) să aleagă o nouă tehnologie;d) să reducă cheltuielile;e) să-şi continue activitatea atât timp cât P > AFC.

57. Dacă una din firmele care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă va majora oferta proprie:a) oferta globală pe piaţa respectivă va creşte;b) preţul de echilibru pe piaţa respectivă se va reduce;c) preţul de echilibru pe piaţa respectivă va creşte;d) oferta globală pe piaţa respectivă va creşte, iar preţul de echilibru se va reduce;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

58. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Curba LRMC intersectează curba LRAC în punctul în care costul mediu este egal cu 100 lei. Produsele similare sunt comercializate pe piaţă la preţul 100 lei. Ce va întreprinde firma în această situaţie?

a) îşi va întrerupe activitatea;b) va majora volumul producţiei;c) nu va modifica volumul producţiei;d) va stabili un preţ mai mare ca 100 lei.

59. Apariţia monopolurilor se poate datora:a) posesiei sau controlului asupra unor resurse naturale rare;b) concurenţei dintre producători (vânzători);c) protecţiei acordate de către stat unor întreprinderi;d) fuzionării unor întreprinderi;e) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

60. Firmele-monopoliste reduc preţul pentru a majora volumul vânzărilor. Care din următoarele afirmaţii referitoare la veniturile firmelor-monopoliste este justă?

a) venitul total se majorează odată cu creşterea volumului vânzărilor;b) venitul mediu depăşeşte venitul marginal;c) venitul mediu este egal cu venitul marginal;d) venitul marginal depăşeşte venitul mediu.

61. Discriminarea prin preţ presupune:a) aplicarea diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi cumpărători;b) majorarea preţului la produsele de o calitate mai înaltă;c) diferenţierea în nivelul retribuirii muncii;d) nici un răspuns precedent nu este corect.

62. În anul 2001 firmele unei ramuri de producţie activau în condiţiile concurenţei perfecte şi se aflau în echilibru pe termen lung. În anul 2002 acestea au creat un cartel şi, ca urmare, au obţinut un profit cu 5 mil. u.m. mai mare faţă de anul 2001. Profitul cartelului în anul 2002 a constituit:

a) 0;b) mai puţin de 5 mil. u.m.;

16

c) 5 mil. u.m.;d) mai mult de 5 mil. u.m.;e) nu poate fi determinat în baza datelor propuse.

63. Teoria jocurilor se bazează pe presupunerea că:a) firmele nu iau în consideraţie strategiile concurenţilor;b) fiecare firme consideră raţional comportamentul concurenţilor;c) fiecare firmă are o strategie dominantă;d) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

64. În condiţiile duopolului tip Cournot cererea globală dintr-un produs este descrisă prin funcţia Qd = 300 – P, iar costul marginal al fiecărei firme producătoare este constant şi egal cu 20 u.m. În situaţia de echilibru:

a) fiecare firmă va oferi pe piaţă 90 unităţi;b) volumul ofertei globale va constituie 180 unităţi;c) ambele firme vor stabili un preţ egal cu 20 u.m.;d) toate răspunsurile precedente sunt corecte;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

65. Stabilind preţul care ar servi drept barieră la apariţia pe piaţă a firmelor noi firmele oligopoliste vor reieşi din:

a) necesitatea maximizării profitul propriu;b) valoarea minimă a costului mediu propriu pe termen lung;c) egalitatea MR = LRMC;d) toate răspunsurile precedente sunt corecte;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

66. Pe piaţa oligopolistă activează doar două firme (A şi B) care concurează după modelul Cournot. În stare de echilibru ambele firme oferă pe piaţă aceiaşi cantitate de produse. Care din modelele grafice prezentate mai jos reflectă corect curbele de reacţie ale firmelor?

QB QB QB QB

QA QA QA QA

67. Echilibrul pe termen lung pe piaţa cu concurenţă monopolistică presupune că:a) preţul coincide cu valoarea minimă a costului mediu pe termen lung;b) preţul este egal cu costul marginal;c) firmele nu obţin profit economic pozitiv;d) capacităţile de producţie sunt utilizate integral.

68. Pieţele cu concurenţa perfectă şi concurenţă monopolistică au următoarea trăsătură comună:a) pe ambele firmele oferă produse diferenţiate;b) pe ambele activează un număr relativ mare de vânzători; c) cererea din producţia fiecărei firme este perfect elastică;d) pe ambele firmele oferă produse omogene;e) comportamentul pe piaţă a fiecărei firmei este influenţat de comportamentul concurenţilor.

17

Probleme

1. Informaţia privind posibilităţile productive lunare ale unui agent economic este prezentată în tabel:

Frigidere, unităţi 280 250 210 160 ? 0Congelatoare, unităţi 0 50 100 150 200 250

Care este valoarea posibilă a indicatorului ce lipseşte – 80, 100, 120, 140?

2. Pentru un agent economic dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel:

Volumul producţiei, unităţi 0 10 20 30 40 50Venitul total, mii u.m. 0 100 190 270 340 400Costul total, mii u.m. 50 110 185 260 350 450

Aplicând analiza marginală determinaţi: a) venitul marginal şi costul marginal pentru fiecare majorare a volumului producţiei;b) volumul producţiei care maximizează profitul agentului economic.

3. Dependenţa dintre cantitatea unui bun şi preţul acestuia se exprimă prin funcţiile Q = 200 + 2P şiQ = 400 – 2P. Care din cele două funcţii descrie cererea şi care oferta pe piaţa respectivă?

4. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 300 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs = 200 + 4P.

a) Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis?b) La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia?

5. Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel:

P 100

5 000 Qa) Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru biletele la meciul de fotbal; b) Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul biletelor va constitui 60 u.m.?

6. Funcţia ofertei unui bun e liniară. La preţul 40 u.m. pe piaţă au fost oferite 50 unităţi din bun. Creşterea preţului până la 90 u.m. a determinat vânzătorii să majoreze cantitatea oferită până la 300 unităţi.

a) Determinaţi funcţia ofertei;b) Ce cantitate a bunului va fi oferită pe piaţă, dacă preţul acestuia va constitui 120 u.m.?

7. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 100 – 2P. Deduceţi funcţia inversă a cererii din acest bun.

8. Pe piaţa unui bun activează 5 vânzători. Oferta individuală a fiecăruia este descrisă prin funcţiaQs = 500 + 3P. Construiţi curba ofertei individuale a unui vânzător şi curba ofertei globale pe piaţa respectivă. Care este funcţia ce descrie oferta globală?

18

9. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 600 – 2P, iar oferta acestuia – prin funcţiaQS = 300 + 4P.

a) Prezentaţi modelul grafic al problemei; b) Determinaţi preţul şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă;c) Calculaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă, dacă “plafonul” preţului va fi

stabilit la nivelul 10 u.m.

10. Curba ofertei unui bun este o dreaptă orizontală. Ce influenţă va avea creşterea cererii din acest bun asupra preţului de echilibru şi volumului de echilibru pe piaţa respectivă? Argumentaţi răspunsul prin modelul grafic respectiv.

11. Preţul minim la care un bun poate fi oferit pe piaţă de către vânzători constituie 600 u.m., iar preţul maxim pe care cumpărătorii sunt dispuşi să-l plătească pentru acesta – 500 u.m.

a) Prezentaţi grafic modelul cererii şi ofertei pentru situaţia descrisă;b) Care este volumul de echilibru pe piaţa respectivă?c) Cum perfecţionarea tehnologiei de fabricare va influenţa perspectivele pe piaţa bunului?

12. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 3000 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţiaQS = 3,5P - 600. Pentru a majora încasările la buget, se aplică un impozit în mărime de 200 u.m. plătit de către vânzători pentru fiecare unitate vândută.

a) Prezentaţi modelul grafic al problemei; b) Determinaţi preţul de echilibru şi volumul de echilibru în situaţia iniţială şi după aplicarea

impozitului;c) Ce influenţă va avea impozitul asupra preţului plătit de către cumpărători?d) Determinaţi preţul net care va rămâne la dispoziţia vânzătorilor după achitarea impozitului; e) Care va fi suma totală a încasărilor la buget din acest impozit? Reprezentaţile in modelul grafic

al problemeif) Determinaţi proporţia în care impozitul nominalizat se repartizează între cumpărători şi vânzători.

13. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 450 – 2P, iar oferta acestuia – prin funcţiaQs = 3P – 300. Vânzătorii bunului beneficiază de o subvenţie în mărime de 100 u.m. pentru fiecare unitate vândută.

a) Prezentaţi modelul grafic al problemei; b) Determinaţi preţul şi volumul de echilibru în situaţia iniţială şi după acordarea subvenţiei.

14. Cererea şi oferta pentru un bun de import se descriu, respectiv, prin funcţiile Qd = 400 – 0,5P şi Qs = P – 200. Pentru a proteja producătorii autohtoni, Guvernul a stabilit cota de import la nivelul 150 unităţi.

a) Prezentaţi modelul grafic al problemei;b) Determinaţi preţul de echilibru şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă până la stabilirea cotei

de import;c) Ce influenţă va avea stabilirea cotei de import asupra preţului de echilibru pe piaţă?d) Cum se vor modifica veniturile importatorilor în urma stabilirii cotei nominalizate? e) Cum se vor modifica preţul de echilibrul şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă, dacă cota de

import va fi înlocuită printr-o taxă în mărime de 15 u.m.?

15. Pe piaţa unui bun coeficientul elasticităţii după preţ a cererii este egal cu -3. Cum se va modifica volumul cererii, dacă preţul bunului va creşte cu 10%?

16. În tabel sânt prezentate date privind elasticitatea cererii din produsele alimentare, vin şi bere:Bunurile Elasticitatea cererii în raport cu:

preţul bunului preţul altor bunuriproduse alimentare vinului berii

Produse alimentare -0,15 X 0,16 0,10Vin -2,0 -0,25 X 0,35Bere -0,75 0,18 0,50 X

19

a) Care din bunurile prezentate în tabel au cererea relativ elastică după preţ şi care – relativ inelastică? Cum apreciaţi o astfel de situaţie?

b) Ce influenţă va avea majorarea preţurilor la produsele alimentare asupra consumului de vin şi bere? Care este legătură dintre produsele alimentare şi alte bunuri prezentate în tabel?

c) Cum se va modifica poziţia curbei cererii din vin în cazul majorării preţurilor la produsele alimentare şi bere?

17. Modelul grafic de mai jos reflectă două curbe ale cererii dintr-un bun:

P

D0

D1

QCare din cele două curbe ale cererii (D0 sau D1) reflectă cererea din bunul respectiv într-o perioadă mai scurtă de timp?

18. Să presupunem că curbele cererii (D0 şi D1) prezentate în modelul grafic la problema precedentă reflectă cererea din bunurile A şi B. Pentru care din cele două bunuri există un număr mai mare de substituenţi?

19. Cererea dintr-un bun este liniară. Curba cererii se deplasează drept răspuns la majorarea veniturilor consumatorilor. Demonstraţi că în urma acestei deplasări cererea devine mai puţin elastică după preţ.

20. Pentru un bun coeficientul elasticităţii după preţ a cererii este egal cu -1,5. Cum se vor modifica veniturile vânzătorilor, dacă ei vor majora oferta bunului?

21. Înclinaţia curbei cererii dintr-un bun este egală cu –0,5 în toate punctele. La preţul 200 u.m. pe parcursul unei luni au fost vîndute 400 unităţi ale bunului.

a) Calculaţi coeficientul elasticităţii după preţ a cererii acestui bun;b) Cum se vor modifica veniturile vînzătorilor, dacă ei vor reduce preţul bunului cu un procent?

Argumentaţi răspunsul prin calculele respective.

22. Curba cererii pentru biletele la un spectacol muzical este descrisă prin funcţia Qd = 5 000 – 25P. a) Ce preţ vor stabili organizatorii pentru aşi maximiza veniturile, dacă nu există careva limitări

cantitative în ceia ce priveşte numărul spectatorilor?b) Să presupunem că numărul locurilor este limitat (2000) şi sala nu este supraîncărcată. Ce preţ va

maximiza veniturile organizatorilor? Cîte bilete vor vinde ei în acest caz? c) Cum vor proceda organizatorii, dacă numărul locurilor în sală este limitat şi constituie 3 500: vor

stabili preţul care le va permite realizarea tuturor biletelor sau nu?

23. Un întreprinzător a stabilit că pentru produsele pe care le oferă pe piaţă elasticitatea cererii după preţ este egală cu –0,75. Cum va proceda el într-o astfel de situaţie pentru a-şi maximiza veniturile?

24. Se cunosc următoarele date privind piaţa unui bun: cererea şi oferta se descriu prin funcţii liniare, preţul de echilibru constituie 10,0 u.m., volumul vînzărilor – 20 mii unităţi, coeficientul elasticităţii după preţ a cererii – 0,5, coeficientul elasticităţii după preţ a ofertei – 0,2. Guvernul decide să stabilească „plafonul” preţului la nivelul 9,00 u.m.

Determinaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă.

20

25. Preţurile bunurilor A, B şi C în cursul anului nu se modifică. Datele privind cheltuielile unei familii în două semestre ale anului sînt prezentate în următorul tabel:

Bunurile Cheltuielile familiei, u.m.semestrul I semestrul II

A 400 500B 300 600C 300 250D 200 300

Total 1200 1 650

Calculaţi elasticitatea cererii după venit şi determinaţi atitudinea familiei faţă de fiecare din bunurile nominalizate.

26. În tabel sunt prezentate date privind preţul şi volumul ofertei unui bun:

Preţul, u.m. 20 40 60 80 100 120 140 160Volumul ofertei, unităţi 0 200 400 600 800 1000 1200 1400Elasticitatea ofertei după preţ -

a) Calculaţi elasticitatea ofertei după preţ şi reflectaţi rezultatele în tabel;b) Analizaţi dinamica coeficientului elasticităţii după preţ a ofertei odată cu creşterea preţului

bunului.

27. În tabel sînt prezentate date privind preţul şi volumul cererii dintr-un bun:

Preţul, u.m.

Volumul cererii, unităţi

Elasticitatea cererii după preţ

Veniturile vânzătorilor, u.m.

0 100020 90040 80060 70080 600100 500120 400140 300160 200180 100200 0

a) Calculaţi coeficientul elasticităţii după preţ a cererii şi reflectaţi rezultatele în tabel;b) Cum se modifică elasticitatea după preţ a cererii odată cu creşterea preţului?c) Calculaţi veniturile vânzătorilor la fiecare preţ şi reflectaţi rezultatele în tabel;d) Analizaţi dinamica veniturilor vânzătorilor în cazul majorării preţului bunului. e)

28. Un consumator procură 20 unităţi ale bunului X şi 15 unităţi ale bunului Y. Funcţia utilităţii are forma U = Qx * 6Qy.

a) Determinaţi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul;b) Calculaţi utilităţile marginale ale celor două bunuri în această situaţie.

29. Un consumator, indiferent de nivelul venitului disponibil, nici odată nu procură bunul X. Construiţi curba lui Engel pentru un astfel de bun.

30. Pentru procurarea îngheţatei şi vizionarea filmelor un student cheltuie săptămânal 40 u.m.a) Construiţi linia bugetară a studentului, dacă preţul unei îngheţate este 4 u.m., iar a unui bilet la film –

10 u.m.;b) Cum reducerea cheltuielilor săptămânale până la 20 u.m. va influenţa linia bugetară a studentului?c) Care, în situaţia iniţială, este efectul majorării preţului unui bilet la film până la 20 u.m.?

21

d) Să presupunem că preţul îngheţatei se modifică în funcţie de cantitatea procurată. Astfel, prima îngheţată este procurată la preţul 4 u.m., iar fiecare următoare – la preţul 2 u.m. Construiţi linia bugetară a studentului în această situaţie.

31 Un consumator procură doar două bunuri: cămăşi şi pantofi. Utilitatea marginală ponderata pe preţ calculată la o unitate a preţului pentru cămăşi este egală cu 5, iar pentru pantofi – cu 10. a) Prezentaţi modelul grafic al problemei;b) Se află oare consumatorul în echilibru? Dacă nu, cum el trebuie să modifice structura consumului?

32. Să presupunem că MRSxy < pentru orice combinaţie a bunurilor X şi Y. Ce cantitate a bunului X va

procura consumatorul în starea de echilibru?

33. Pentru un consumator bunurile X şi Y sânt perfect substituibile. Curbele de indiferenţă ale acestuia au aceiaşi înclinaţie negativă ca şi linia bugetară. Există oare în aşa caz o singură combinaţie a celor două bunuri care maximizează utilitatea consumatorului? Argumentaţi răspunsul printr-un model grafic.

34. În starea de echilibru consumatorul raţional procură bunurile X şi Y. Utilitatea marginală a ultimii unităţi a bunului X constituie 40, iar a bunului Y – 20. Preţul bunului X este egal cu 15 u.m.

Care este preţul unitar al bunului Y?35. Funcţia utilităţii are forma U = 4 Qx Qy. Venitul rezervat de către un consumator pentru procurarea

celor două bunuri constituie 240 u.m. În starea de echilibru consumatorul procură 20 unităţi ale bunului X şi 30 unităţi ale bunului Y.

a) Determinaţi preţurile bunurilor X şi Y;b) Care este în acest caz rata marginală de substituire a bunului X prin bunul Y?

36. Venitul lunar al unui consumator constituie 1 500 u.m. şi este utilizat pentru procurarea bunurilor X şi Y. Preţurile acestora sunt respectiv 20 u.m. şi 30 u.m. pentru o unitate. Totodată consumatorul beneficiază lunar de un venit suplimentar în mărime de 200 u.m. care poate fi folosit în exclusivitate pentru procurarea bunului X.

Construiţi linia bugetară a consumatorului.

37. Venitul lunar al unui consumator constituie 1 500 u.m. şi este cheltuit pentru procurarea bunurilor X şi Y. Preţurile acestora sunt respectiv 20 u.m. şi 30 u.m. pentru o unitate. Cantitatea bunului X pe care consumatorul o poate procura lunar este limitată şi nu trebuie să depăşească 50 unităţi.

Construiţi linia bugetară a consumatorului.

38. Curbele de indiferenţă ale consumatorului au forma unor linii drepte. Consumatorul nu renunţă la bunul X în favoarea bunului Y.

Reprezentaţi grafic echilibrul consumatorului.

39. Pentru un consumator funcţia utilităţii totale are forma U = 2Qx x 3Qy, iar linia bugetară este descrisă prin ecuaţia 15Qx + 30Qy = 1 200.

Determinaţi combinaţia de bunuri care maximizează utilitatea consumatorului.

40. Linia bugetară a unui consumator intersectează axa OX în punctul cu coordonata ( 50,0). Care este în acest caz sensul economic al acestor 50 unităţi din bunul X?

41. Un consumator procură doar bunurile X şi Y. Datele privind utilităţile marginale ale acestora sînt prezentate în tabel:

Cantitatea bunului, Utilitatea marginală a Utilitatea marginală a 22

unităţi bunului X bunului Y1 160 2702 120 2103 100 1804 80 1505 60 120

Determinaţi combinaţia optimă de bunuri pentru consumator, dacă venitul acestuia constituie 180 u.m., iar preţurile bunurilor X şi Y sunt, respectiv, 20 u.m. şi 30 u.m.

42. Managerul unei firme a stabilit că produsul marginal al factorului-muncă constituie 5 unităţi, iar al factorului-capital – 10 unităţi. Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică:

a) a factorului-capital prin factorul-muncă;b) a factorului-muncă prin factorul-capital.

43. În tabelul de mai jos sînt prezentate date ce caracterizează volumul producţiei care poate fi obţinut prin utilizarea diferitor cantităţi ale factorilor de producţie:

Cantitatea utilizată a factorului-muncă, ore

Cantitatea utilizată a factorului-capital, oreK1 = 10 K2 =20 K3 =30 K4 =40

10 400 600 700 76020 600 1700 3000 420030 1100 3000 4200 540035 1200 3500 4700 590040 1300 3800 5000 630050 1440 4200 5400 6400

a) Construiţi izocuanta ce corespunde volumului producţiei egal cu 4200 unităţi;b) Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică a factorilor de producţie în diferite situaţii.

Care este caracterul modificării acesteia?c) Determinaţi produsul total, mediu şi marginal al factorului-muncă în cazul când cantitatea

utilizată a factorului-capital constituie 20 ore. Construiţi curbele produsului total, mediu şi marginal al factorului-muncă;

d) Ce influinţă va avea asupra indicatorilor nominalizaţi majorarea cantităţii utilizate a factorului-capital?

44. Interacţiunea factorilor de producţie este descrisă prin funcţia de producţie Q = 30 x K1/3 x L1/2.a) Calculaţi volumul total al producţiei şi produsul mediu al muncii în cazul în care cantitatea

utilizată zilnic a factorului-capital constituie 27 ore, iar a factorului-muncă – 25 ore. b) Să presupunem că cantitatea utilizată a factorului-capital creşte cu 10%, iar a factorului-muncă se

reduce cu 20%. Cum se va modifica ca urmare volumul total al producţiei? Care este efectul extinderii la scară a producţiei în acest caz?

45. Firma “ABC” majorează cantitatea utilizată a factorului-capital de la 120 la 150 unităţi, iar a factorului-muncă – de la 500 la 625 unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 10%. Care este efectul extinderii la scară a producţiei în situaţia dată?

46. Banca comercială ar putea acorda un număr mai mare de credite, dacă ar majora numărul personalului angajat în subdiviziunea respectivă. Alţi factori necesari pentru efectuarea operaţiunilor de creditare rămân neschimbaţi. La moment produsul marginal al muncii constituie 5 credite, iar produsul mediu – 7 credite. Cum se va modifica produsul mediu al muncii sub influenţa creşterii numărului personalului angajat?

47. Pentru o firmă factorul-muncă este unicul factor variabil. Dependenţa volumului producţiei de numărul persoanelor angajate se prezintă astfel:

Numărul muncitorilor 0 1 2 3 4 5 6Volumul producţiei, unităţi 0 400 900 1260 1500 1650 1740

23

a) Care este produsul marginal al celui de al 6-ea muncitor ?b) La angajarea cărui muncitor produsul marginal al muncii va începe să descrească?c) Cîţi muncitori trebuie angajaţi pentru ca produsul mediu al muncii să înregistreze valoare

maximă?

48. Diagrama prezentată mai jos reflecta variaţia produsului mediu al muncii (APL): APL

50

25

5 10 15 L (muncitori)

a) Să presupunem că produsul marginal al celui de al 25-ea muncitor are valoare negativă. Este oare în acest caz şi produsul mediu negativ?

b) Cîţi muncitori vor fi angajaţi în cazul în care produsul mediu al muncii este egal cu produsul marginal?

c) Conform diagramei produsul mediu al muncii are valoare maximă cînd sînt angajaţi 10 muncitori. Este oare în acest caz şi produsul total maxim?

d) Produsul marginal al muncitorului al 11-ea constituie 60 unităţi. Care va fi produsul total atunci când vor fi angajaţi 11 muncitori?

e) Care este produsul total în cazul în care produsul mediu al muncii constituie 25 unităţi?

49. Firma a produs în anul 1 un număr de 2 000 unităţi produse finite, suportând următoarele cheltuieli:- materii prime – 50 000 lei,- materiale auxiliare – 11 000 lei,- amortizare capital fix – 5 000 lei,- salarii – 20 000 lei, din care 10% salarii ale aparatului administrativ,- alte cheltuieli (cu chirii, iluminare, încălzit) – 5 000 lei.Firma triplează producţia în anul 2, în condiţiile când costurile variabile cresc direct proporţional cu volumul producţiei. Care va fi costul mediu total al producţiei în anul 2?

50. În cadrul unei întreprinderi activează 50 salariaţi. Volumul lunar al producţiei constituie 1 000 unităţi. Angajând suplimentar 4 salariaţi, întreprinderea reuşeşte să obţină o producţie totală de 1200 bucăţi. Care este productivitatea medie a muncii în acest caz?

51. Firma majorează consumul factorului-muncă de la 200 la 220 unităţi, iar a factorului-capital de la 200 la 300 unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 30%. Care e efectul extinderii la scara a producţiei?

52. Firma utilizează factorul-munca şi factorul-capital într-o aşa îmbinare încât produsul marginal al factorului-muncă constituie 20 unităţi, iar al factorului-capital – 30 unităţi. Preţurile factorilor de producţie sunt respectiv 3 şi 4 lei pentru o unitate.

Ce va întreprinde firma pentru aşi minimiza costul producţiei? (prezentaţi modelul grafic)a) va majora consumul factorului-muncă şi va reduce consumul factorului-capital;b) va majora consumul factorului-capital şi va reduce consumul factorului-muncă;c) nu va modifica consumul factorilor de producţie;

24

d) va majora salariile personalului angajat.

53. Pentru o firmă costul total e descris prin funcţia TC = (5 + 2Q)3. Costul fix al producţiei constituie 500 u.m. Determinaţi costul total, variabil, mediu total, mediu fix, mediu variabil şi marginal pentru cazul când volumul producţiei constituie 50 unităţi.

54. În cadrul unei firme tehnologia de fabricare este la un aşa nivel încât produsul mediu al utilajului constituie 20 unităţi/oră, iar produsul marginal – 30 unităţi/oră. Preţul unei ore de funcţionare a utilajului constituie 600 u.m. 1) Calculaţi costul mediu variabil şi costul marginal al producţiei în situaţia dată; 2) Cum se va modifica costul mediu variabil dacă productivitatea utilajului va creşte?

55. În cadrul unei firme activează trei muncitori, produsul mediu zilnic al cărora constituie 25 unităţi. Dacă întreprinderea ar mai angaja un muncitor, produsul mediu al muncii s-ar majora până la 30 unităţi. Costul fix al producţiei este 600 u.m., iar salariul zilnic al fiecărui muncitor – 60 u.m. Determinaţi costul total, mediu fix, mediu variabil şi marginal pentru cazul când vor activa 4 muncitori.

56. Firmă utilizează factorul-muncă şi factorul-capital într-o aşa îmbinare, încât produsul marginal al factorului-muncă constituie 10 unităţi, iar al factorului-capital – 8 unităţi. Preţurile factorilor de producţie nominalizaţi sunt respectiv 3 şi 5 u.m. pentru o unitate. Ce va întreprinde firma într-o astfel de situaţie pentru a minimiza costul total al producţiei?

57. Pentru o firmă dependenţa costului marginal de volumul producţiei fabricate se exprimă prin funcţia MC = 1+2Q. Care va fi costul variabil total în cazul în care volumul producţiei fabricate va constitui 30 de unităţi?

58. Cunoscând conţinutul şi corelaţiile dintre principalele categorii ale costurilor de producţie, completaţi rubricile libere din tabelul de mai jos cu datele corespunzătoare.

Volumul producţiei, unităţi

Costuri fixe, u.m. Costuri variabile, u.m.

Costuri totale, u.m. Costuri medii, u.m. Costul marginal, u.m.

50 100 000 200 000100 100 000 2,1 ori*150 100 000 3,2 ori*200 100 000 4,3 ori*250 100 000 5,4 ori* * Creşterile sunt indicate faţă de prima variantă.

59. Pentru o firmă dependenţa costului total pe termen lung de volumul producţiei fabricate este prezentată în următorul tabel:Volumul producţiei, unităţi Costul total, u.m.

0 010 32020 48030 82040 140050 228060 3520

a) Determinaţi costul mediu şi costul marginal pentru fiecare volum al producţiei;b) Construiţi curbele costului total, costului mediu şi costului marginal al producţiei;c) La ce volum al producţiei costul mediu va înregistra valoare minimă?d) La ce volum al producţiei costul marginal va fi egal cu costul mediu?e) Determinaţi volumul producţiei la care se manifestă un efect crescător al extinderii la scară a

producţiei.

25

60. Pentru o firmă dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei fabricate este prezentată în următorul tabel:Volumul producţiei, unităţi 0 10 20 30 40 50

Venitul total, u.m. 0 100 160 200 220 210Costul total, u.m. 40 80 100 140 200 280

Ce volum al producţiei va alege firma pentru aşi maximiza profitul?

61. Un întreprinzător cunoaşte că preţul unitar al bunurilor pe care le produce este de 100 u.m. Costurile fixe constituie 60 000 u.m., iar costurile variabile pe unitatea de produs – 20 u.m.

Ce cantitate trebuie să producă şi să vândă acest întreprinzător pentru:a) a obţine un profit total în mărime de 80 000 u.m;b) aşi recupera costurile suportate?

62. Pe piaţa cu concurenţă perfectă activează 1000 firme. Pentru fiecare din ele dependenţa costului marginal de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel:

Volumul producţiei, unităţi 5 6 7

Costul marginal, u.m. 20 30 50

Care va fi volumul ofertei globale pe piaţa respectivă, dacă preţul va constitui 30 u.m.?a) nu mai mare de 5 000;b) 5000;c) 6000;d) 7000;e) nu mai puţin de 7000;f) mai mare de 7000.

63. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Variaţia costurilor totale se exprimă prin funcţia TC= 40Q + Q2. Preţul unitar al bunurilor pe care le produce firma este 280 u.m. Ce volum al producţiei va maximiza profitul firmei?

64. Dependenţa costurilor totale ale firmei concurente de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel:

Volumul producţiei, unităţi

0 10 20 30 40 50 60

Costul total, u.m. 400 800 1000 1400 2000 2800 3800

Sub ce nivel trebuie să se reducă preţul pe piaţă pentru ca firma să-şi întrerupă activitatea: a) pe termen scurt;b) pe termen lung.

65. Oferta unei firme care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă este descrisă prin funcţia Qs = 0,5P. Firma reuşeşte să-şi maximizeze profitul în cazul când produce 30 unităţi. Care este costul marginal al producţiei în această situaţie?

66. Pentru o firmă care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă dependenţa costurilor marginale de volumul producţiei fabricate se exprimă prin funcţia MC = 20 + 10Q. Costurile fixe constituie 100 u.m.

a) Ce volum al producţiei va alege firma în cazul în care preţul produselor va fi egal cu 60 u.m.?b) Determinaţi rezultatul activităţii firmei (profit sau pierderi) în această situaţie;c) Se află oare piaţa respectivă în stare de echilibru pe termen lung?

67. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Costul mediu total pe termen lung în punctul minim este egal cu 4 000 lei. Alte firme comercializează produsele similare la preţul 3 000 lei.

Ce va întreprinde firma în această situaţie? (prezentaţi modelul grafic)a) va lărgi producţia;

26

b) nu va modifica volumul producţiei;c) îşi va întrerupe activitatea;d) va stabili un preţ mai mare ca 3 000 lei.

68. Situaţia unei firme-monopolist este prezentată în următorul model grafic:

100

60 50

MC = ATC 30

MR D

150 200 300 400 Q

a) Determinaţi volumul producţiei şi preţul care maximizează profitul firmei; dacă ea nu aplică discriminarea prin preţ? Care este mărimea acestui profit?

b) Evidenţiaţi în modelul grafic suprafeţele care reflectă venitul total, costul total şi profitul total al firmei;

c) Determinaţi surplusul consumatorilor şi evidenţiaţi suprafaţa care îl reflectă;d) Cum se va modifica profitul firmei, dacă ea va aplica o politică de discriminare perfectă (gradul

I) prin preţ? 69. Datele privind producţia unei firme-monopolist sânt prezentate în tabel:

Preţul, u.m. cantitatea ofertită, unităţi Costul mediu fix, u.m. Costul mediu variabil, u.m.

500 10 300 250420 20 150 200360 30 100 150310 40 75 100270 50 60 100240 60 50 150210 70 43 200180 80 38 250150 90 22 300

Determinaţi preţul şi cantitatea producţiei ce maximizează profitul firmei-monopolist.

70. În domeniul său de activitate firma este monopolist Cererea globală din produsul ei poate fi descrisă prin funcţia P = 140 – 5Q, iar variaţia costurilor totale – prin funcţia TC = 80 + 20Q.

Ce volum al producţiei va alege şi ce preţ va stabili firma pentru aşi maximiza profitul? Care este venitul marginal al firmei în cazul când profitul total este maximal?

71. Firma-monopolist a stabilit că pentru produsul pe care în oferă pe piaţă elasticitatea cererii după preţ este egală cu -0,2. Ce va întreprinde firma în această situaţie?

72. Cererea din producţia firmei-monopolist poate fi descrisă prin funcţia Qd=1 600–4P, iar variaţia costului total - prin funcţia TC = 80Q + Q2.

Ce preţ va stabili firma pentru aşi maximiza profitul? Care e mărimea profitului în această situaţie?

27

73. Cererea din produsul firmei-monopolist poate fi descrisă prin funcţia Qd = 1000 – 2P, iar porţiunea ascendentă a curbei costului marginal – prin funcţia MC = 2Q – 100.

a) Determinaţi volumul producţiei şi preţul ce maximizează profitul firmei. b) Cum firma va modifica volumul vînzărilor şi preţul, dacă volumul cererii la fiecare preţ se va majora

cu 300 unităţi? c) Care este costul social al monopolizării în cazurile prevăzute în punctele a) şi b)? d) Care vor fi consecinţele stabilirii nivelului maxim al preţului 300 u.m. şi 390 u.m.?

74. În tabelul de mai jos sînt prezentate date privind costurile şi veniturile unei firme:

Q VC TC ATC MC P TR MR0 150 2001 110 1752 320 3003 366 1354 250 4805 445 1056 360 90

a) Completaţi tabelul cu datele care lipsesc;b) Firma dată activează în condiţiile concurenţei perfecte sau nu?c) Care este mărimea costurilor fixe suportate de firmă?d) La ce valori ale preţului şi cantităţii firma se află în echilibru?e) Care este rezultatul activităţii firmei în starea de echilibru (profit sau pierderi)?f) Cum poate fi apreciată cererea din produsul firmei (elastică sau inelastică) în diapazonul indicat al

preţului?

75. Situaţia unei firme este descrisă prin următoarele funcţii: TR = 1000Q – 10Q2, MC = 100 + 10Q.Ce volum al producţiei va alege firma şi ce preţ va stabili (accepta) dacă:a) ea activează în condiţiile concurenţei perfecte?b) ea este monopolist în domeniul său de activitate?

76. Un vânzător este monopolist pe piaţa marmeladei. El poate vinde o cutie în zi la preţul 10 u.m. sau două cutii – la preţul 8 u.m. fiecare.

a) Care este venitul marginal din vânzarea cutiei a II-a?b) Să presupunem că vânzătorul suportă doar costurile aferente procurării marmeladei de la producători.

Câte cutii ia-ţi recomanda să procure de la producători şi să vândă cumpărătorilor dacă preţul producătorilor ar fi 5, 6 şi 7 u.m. pentru o cutie?

77. Firma activează în condiţii de monopol. Cererea din producţia ei poate fi descrisă prin funcţia Qd = 4 000 – 4P, iar porţiunea ascendentă a curbei costului marginal - prin funcţia MC=100+Q.

Ce volum al producţiei va maximiza venitul firmei?

78. Pe piaţa oligopolistă activează 5 firme care oferă produse omogene. Toate au aceeaşi pondere în volumul total al vânzărilor pe piaţă şi stabilesc acelaşi preţ. Datele privind cererea, volumul producţiei şi costul total pentru fiecare firmă sunt prezentate în următorul tabel:

Preţul, u.m. Volumul cererii, unităţi Volumul producţiei, unităţi

Costul total, u.m.

100 50 50 4 50090 60 60 4 70080 70 70 5 00070 80 80 5 50060 90 90 6 500

Ce preţ se va stabili şi ce cantitate de produse va fi oferită pe piaţa în situaţia în care fiecare firmă va fi convinsă că dacă ea reduce preţul:

a) concurenţii vor stabili acelaşi preţ;

28

b) concurenţii nu vor reacţiona.

79. Firma activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică. Curba cererii din producţia ei este descrisă prin funcţia P = 200 – Q, iar dependenţa costului total de volumul producţiei – prin funcţia TC = 6Q + 100.Ce preţ va stabili şi ce volum va oferi firma pe piaţă in perioada lunga? Prezentaţi modelul grafic al problemei.

80. Firma activează în condiţiile concurenţei monopolistice. Dependenţa venitului marginal al acesteia de volumul producţiei este descrisă prin funcţia MR = 10 – 2Q, iar porţiunea ascendentă a curbei costului marginal pe termen lung – prin funcţia LRMC = 2Q – 2. Valoarea minimă a costului mediu pe termen lung este egală cu 6 u.m.Care este în această situaţie surplusul capacităţilor de producţie ale firmei?

29