ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

Consiliul pentru Studii Universitare de Doctorat

Şcoala Doctorală de Cibernetică și Statistică Economică

CREŞTEREA ECONOMICĂ A ŢĂRILOR ÎN CURS DE TRANZIŢIE – O ANALIZĂ CANTITATIVĂ

- REZUMAT -

ŞTEFAN CRISTIAN C. CIUCU

Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Tudorel ANDREI

Bucureşti 2016

2

Cuprinsul rezumatului Cuprinsul rezumatului ............................................................................................................ 2

Cuprinsul tezei de doctorat..................................................................................................... 3

Cuvintele-cheie ale tezei de doctorat ...................................................................................... 6

Rezumatul tezei de doctorat .................................................................................................. 6

Structura tezei de doctorat ................................................................................................... 13

3

Cuprinsul tezei de doctorat

Introducere

Actualitatea şi importanţa problemei abordate

Gradul de studiere al temei

Scopul, obiectivele şi metodologia lucrării Obiective generale

Capitolul 1. Modele şi teorii de creştere economică

1.1. Introducere

1.2. Teoria clasică de creștere economică

1.2.1. Teoriile lui Adam Smith 1.2.2. Teoriile lui David Ricardo 1.2.3. Teoriile lui Robert Malthus

1.3. Teoria keynesistă de creştere economică

1.4. Teoria post-keynesistă de creştere economică

1.4.1. Modelul Harrod-Domar

1.5. Teoria neoclasică de creştere economică

1.5.1. Modelul Solow-Swan 1.5.2. Modelul Ramsey-Cass-Koopmans

1.6. Noua teorie a creşterii economice – teoria endogenă de creştere economică

1.6.1. Modelul lui Romer 1.6.2. Modelul lui Lucas

1.7. Concluzii

Capitolul 2. Influenţa agriculturii, industriei şi serviciilor asupra creşterii economice

2.1. Introducere

2.2. Analiza literaturii de specialitate

2.3. Metodologia şi datele folosite în analiză

2.4. Evoluţia şi impactul agriculturii asupra creşterii economice

2.4.1. Bulgaria

Obiective specifice

Metodologia cercetării Problema științifică soluționată, noutatea științifică şi originalitatea

Diseminarea rezultatelor pe parcursul programului de doctorat Structura tezei Cuvinte-cheie

4

2.4.2. România 2.4.3. Republica Cehă 2.4.4. Polonia 2.4.5. Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei 2.4.6. Republica Moldova

2.5. Evoluţia şi impactul industriei asupra creşterii economice

2.5.1. Bulgaria 2.5.2. România 2.5.3. Republica Cehă 2.5.4. Polonia 2.5.5. Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei 2.5.6. Republica Moldova

2.6. Evoluţia şi impactul serviciilor asupra creşterii economice

2.7. Evoluţia populaţiei

2.8. Evoluţia produsului intern brut

2.9. Evoluţia sectoarelor: agricultură, industrie şi servicii ca valoare adăugată sub

formă de procent din PIB

2.10. Evoluţia productivităţii muncii

2.11. Analiza de tip panel a impactului agriculturii, industriei şi serviciilor asupra

creşterii economice

2.12. Concluzii

Capitolul 3. Educația și creșterea economică

3.1. Introducere

3.2. Analiza literaturii de specialitate

3.3. Metodologia şi datele folosite în analiză

3.4. Rezultate

Valorile reziduale ale relaţiilor de cointegrare Ecuaţiile de cointegrare, coeficienţii de ajustare şi interpretări Funcţiile impuls-răspuns – interpretări şi comentarii

3.5. Concluzii Interpretarea ecuaţiilor de cointegrare Interpretarea funcţiilor impuls-răspuns

Capitolul 4. Dezastrele naturale şi creșterea economică

4.1. Introducere

4.2. Analiza literaturii de specialitate

4.3. Metodologia şi datele folosite în analiză

5

4.4. Analiza şi interpretarea datelor

4.5. Concluzii

Concluzii

Bibliografie

Anexe

Anexa 1. Tabel 1. Testarea staţionarităţii variabilelor în diferenţe de gradul I pentru variabilele analizate în

subcapitolul 2.11. Anexa 2. Tabel 2. Rezultatele testului ADF pentru variabilele analizate în secţiunea 3.4. Anexa 3. Tabel 3. Rezultatul testului de cointegrare - Johansen-Juselius - pentru analiza efectuată în

secţiunea 3.4. Anexa 4. Tabel 4. Outputul criteriului Schwartz (*am eliminat Rank or No. Of Cointegrating equations = 5

sau 6, nefiind cazul pentru vreuna din ţări) – pentru analiza realizată în secţiunea 3.4. Anexa 5. Tabel 5. Parametrii de cointegrare obținuți (Standard errors in ( ) & t-statistics in [ ]) – pentru

analiza realizată în secţiunea 3.4. Anexa 6. Tabel 6. Tabelele cu modelele VEC împreună cu valorile 𝑅𝑅2 (linia CointEq indică estimaţiile

pentru coeficienţii de ajustare 𝛼𝛼), – pentru analiza realizată în secţiunea 3.4.

Abrevieri şi acronime

Lista tabelelor

Lista figurilor/graficelor

Lista anexelor

6

Cuvintele-cheie ale tezei de doctorat Cuvinte-cheie: creştere economică; ţări în tranziţie; modelare econometrică; Vector Error

Correction Model (VECM); analiză panel; educaţie; PIB; agricultură; industrie; servicii; dezastre

naturale; cauzalitate; corelaţie Pearson; productivitatea muncii.

Rezumatul tezei de doctorat Analiza creşterii economice a ţărilor în tranziţie este un subiect de actualitate cu multe

abordări şi interpretări posibile. De remarcat este faptul că în ultima perioadă (adică aproximativ

în ultimii 25 de ani) ţările care au cunoscut procesul de tranziţie şi se află în curs de dezvoltare

au făcut progrese semnificative spre integrarea în economia mondială.

Literatura de specialitate în acest domeniu este destul de vastă, iar o dată consultată se pot

forma diverse opinii și se pot trage multiple concluzii cu privire la evoluția creșterii economice a

diferitelor țări.

Principalele ţări în curs de dezvoltare analizate în lucrare sunt: Bulgaria, Republica Cehă,

Polonia, România, Fosta Republică a Iugoslaviei Macedonia, Ungaria, Ucraina şi Republica

Moldova, fiecare ţară dezvoltându-se în mod propriu, în lucrare fiind realizate diferite analize

comparative între ţări.

Datele disponibile din diverse surse, atât din mediul offline cât şi din mediul online, sprijină

cercetătorii în realizarea analizelor pertinente. Analizele realizate în lucrarea de față se bazează

pe date publice, actualizate, provenite din surse oficiale de încredere.

În lucrare sunt abordate subiecte precum: influenţa agriculturii, industriei şi serviciilor asupra

creșterii economice (sectoare care pot duce într-o formă sau alta la creştere economică), impactul

educaţiei asupra creşterii economice (educaţie reprezentată prin diferiţi indicatori statistici, al

cărei impact nu este atât de evident la o prima vedere). Totodată este abordat şi impactul

dezastrelor naturale asupra creşterii economice, încercându-se a se observa piedicile pe care

acestea le pun.

Secţiunea introducerii este împărţită în subsecţiuni detaliate precum: actualitatea şi

importanţa problemei abordate, gradul de studiere al temei, scopul, obiectivele şi metodologia

lucrării, metodologia cercetării, problema științifica soluționată, noutatea științifică şi

originalitatea, diseminarea rezultatelor pe parcursul programului de doctorat, structura tezei,

cuvinte-cheie.

7

Fiecare capitol al lucrării are o metodologie bine stabilită şi prezentată în detaliu, plecând

mereu de la o analiză riguroasă a literaturii de specialitate şi având în vedere folosirea de unelte

software specifice pentru analiza şi interpretarea datelor.

Printre altele au fost folosite, în funcție de capitolul unde au fost necesare, statistici

descriptive, modele de tip VEC, analize de tip panel, teste de staționaritate ADF (Augmented

Dickey-Fuller), teste Granger, au fost verificate criteriile informaţionale sequential modified LR

test statistic, final prediction error (FPE), Akaike information criterion (AIC), Schwarz

information criterion (SC), Hannan-Quinn information criterion (HQ), au fost de asemenea

verificate relaţiile de cointegrare dintre variabile aplicând testul Johansen-Juselius.

Capitolul I este destinat prezentării a câtorva dintre cele mai importante modele şi teorii ale

creşterii economice, dorindu-se şi a se evidenţia existenţa numeroaselor modele ale creşterii

economice, precum şi diversitatea curentelor şi ideologiilor.

De-a lungul timpului economiştii au fost preocupaţi să modeleze şi să interpreteze diverşi

indicatori economici pentru a înțelege modul în care aceştia evoluează şi influenţează creşterea

economică şi de a observa conexiunile între aceştia, astfel luând naştere diverse interpretări şi

teorii. În această secţiune sunt discutate câteva dintre cele mai importante modele de creştere

economică.

Teoriile şi modelele abordate sunt:

• Teoria clasică de creștere economică – detaliind teoriile lui Adam Smith, David

Ricardo, Robert Malthus şi subliniind importanţa cercetătorilor precum: Frank Ramsey,

Allyn Young, Frank Knight şi Joseph Schumpeter;

• Teoria keynesistă de creştere economică a lui John Maynard Keynes;

• Teoria post-keynesistă de creştere economică – subliniind importanţa principalilor

teoreticieni şi practicieni precum Michał Kalecki, Joan Robinson, Nicholas Kaldor, Paul

Davidson şi Piero Sraffa şi realizând o prezentare a modelului Harrod-Domar;

• Teoria neoclasică de creştere economică - subliniind importanţa principalilor

economiştii de renume ai acestei perioade precum R. Solow, P. Samuelson, J.R. Hicks,

M. Kalecki, N. Kaldor, F. Perroux, R. Dornbusch şi realizând o prezentare a modelului

Solow-Swan şi a modelului Ramsey-Cass-Koopmans;

• Noua teorie a creşterii economice – teoria endogenă de creştere economică

realizând o prezentare a modelul lui Paul Romer şi a lui Robert Emerson Lucas, Jr.

8

O prezentare şi analiză a principalelor modele şi teorii de creştere economică a fost necesară

deoarece se impune cunoaşterea acestora pentru a putea realiza analize economice folosind

diverşi indicatori macroeconomici şi pentru a modela corect econometric datele în scopul

obţinerii unor rezultate pertinente.

Capitolul II tratează influenţa agriculturii, industriei şi serviciilor asupra creşterii economice,

precum şi evoluţia populaţiei, PIB-ului şi a productivităţii muncii în ţări precum: Bulgaria,

Republica Cehă, Polonia, România, Fosta Republică a Iugoslaviei Macedonia şi Republica

Moldova, fiind realizate diverse comparaţii cu evoluţia în Zona Euro.

Interesul pentru analiza acestor trei sectoare există în literatura de specialitate, fiind chiar unul

foarte puternic. Întâlnim multe lucrări şi multe abordări asupra analizei evoluţiei agriculturii,

industriei şi serviciilor, precum şi asupra influenţei acestora asupra economiei sau asupra

locurilor de muncă.

Cum este de aşteptat, evoluţia acestor sectoare diferă semnificativ în perioada de tranziţie în

comparaţie cu perioada de dinainte începerii tranziţiei. Multe dintre ţările în curs de dezvoltare

au avut o agricultură şi o industrie puternică, sectorul serviciilor fiind puţin exploatat, în special

turismul, acesta de obicei dezvoltându-se mai puternic în perioada de tranziţie, o dată cu

liberalizarea pieţelor.

Acest capitol este compus din două parţi majore:

• O prezentare a evoluţiei agriculturii, industriei şi serviciilor, precum şi a evoluţiei

populaţiei, PIB-ului şi a productivităţii muncii în ţările în curs de dezvoltare (în tranziţie):

Bulgaria, Republica Cehă, Polonia, România, Fosta Republică a Iugoslaviei Macedonia

şi Republica Moldova, expunerea fiind realizată în jurul mai multor indicatori

semnificativi, comparând evoluţia acestor sectoare pentru ţările propuse spre analiză cu

evoluţia în Zona Euro, aceasta fiind reprezentată de media valorilor indicatorilor din

ţările: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia,

Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Spania.

Această prezentare este însoţită de o multitudine de figuri şi grafice semnificative,

acestea fiind amănunţit comentate.

• O analiză de tip panel cu scopul de a surprinde mai bine legătura dintre creşterea

economică şi diferitele sectoare propuse spre analiză, restrângând numărul ţările

analizate, concentrându-se atenţia asupra Bulgariei, Republicii Cehe, Poloniei, României

şi Republicii Moldova. Această analiză este realizată având ca variabilă dependentă PIB-

9

ul pe cap de locuitor şi raportându-ne la angajabilitatea în cele trei sectoare – agricultură,

industrie, servicii, folosind ca variabile explanatorii numărul de angajaţi per sector ca

procent raportat din numărul total de angajaţi şi suprafaţa agricolă ca procent din

suprafaţa totală a ţării.

Pentru înţelegerea scopului şi a elementelor care sunt tratate în acest capitol, prezentarea

concluziilor este potrivită. Concluziile acestuia sunt:

• Se observă o tendinţă de diminuare a suprafeţelor terenurilor agricole (ca procent

din suprafaţa totală a ţării) în ţările analizate - dimensiunea medie a fermelor în 2010 în

România este de 3,4 ha, în Bulgaria de 12,1 ha, în Republica Cehă de 152,4 ha, în

Polonia de 9,6 ha, media zonei UE-28 fiind de 14,4 ha;

• Pentru toate ţările analizate se observă o diminuare a contribuţiei agriculturii şi a

industriei sub formă de procent la formarea PIB-ului, dar se observă o creştere a

contribuţiei serviciilor sub formă de procent la formarea PIB-ului. În cazul agriculturii, se

observă o creştere a valorii adăugate per lucrător;

• Per total, în ţările analizate, are loc o diminuare a forţei de muncă angajată în

sectorul agriculturii, precum şi în sectorul industriei, dar are loc o creştere a forţei de

muncă angajată în sectorul serviciilor;

• Este important de menţionat existenţa diferitelor corelaţii Pearson între variabilele

analizate, întâlnind atât corelaţii negative, cât şi pozitive. Corelaţii pozitive au fost

întâlnite între ocuparea forței de muncă în agricultură (% din totalul locurilor de muncă)

şi terenurile agricole (% din suprafața de teren) sau între agricultură pondere din PIB (%)

şi terenurile agricole (% din suprafața de teren) sau între valoarea adăugată de agricultură

per lucrător (preţuri constante 2005 US$) şi PIB-preţuri constante (US$ 2005) ş.a.;

• Referindu-ne la productivitatea muncii, în cazul României, Bulgariei, Republicii

Cehe, Poloniei şi a Zonei Euro se observă că de-a lungul perioadei analizate agricultura a

• După o trecere în revistă a exporturilor de top clasificate pe produse principale şi

observând cantităţile exportate precum şi valoarea acestor exporturi, pentru anul 2011, cu

scopul creării unei imagini de principiu, se observă că, în ultimii ani,

Bulgaria şi Republica Cehă sunt importanţi exportatori de grâu, România este un

important exportator de porumb, Polonia produce sume importante de bani din exportul

de ţigări, iar Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei produce sume importante de

bani din exportul de tutun neprelucrat, Republica Moldova exportă cantităţi

importante de seminţe de floarea soarelui şi exportă cu succes şi vinuri;

10

fost cel mai ineficient sector economic, iar în cazul Fostei Republici Iugoslave

Macedonia se observă că de-a lungul perioadei analizate sectorul industriei de

manufactură a fost cel mai ineficient;

• Se observă o tendinţa generală în ţările analizate de diminuare a populaţiei din

zona rurală, precum şi o tendinţa generală de creştere a populaţiei din zona urbană;

• Subliniem existenţa unor cointegrări între variabilele precum: PIB per capita la

preţuri constante (US$ 2005), terenurile agricole (% din suprafața de teren), ocuparea

forței de muncă în agricultură (% din totalul locurilor de muncă), ocuparea forței de

muncă în industrie (% din totalul locurilor de muncă), ocuparea forței de muncă în

servicii (% din totalul locurilor de muncă);

• Subliniem şi semnificaţia variabilei: ocuparea forței de muncă în industrie (% din

totalul locurilor de muncă) dintre variabilele: terenurile agricole (% din suprafața de

teren), ocuparea forței de muncă în agricultură (% din totalul locurilor de muncă),

ocuparea forței de muncă în industrie (% din totalul locurilor de muncă), ocuparea forței

de muncă în servicii (% din totalul locurilor de muncă) pentru explicarea variabilei: PIB

per capita la preţuri constante (US$ 2005).

Pe lângă obţinerea acestor concluzii importante, menționăm că în acest capitol este analizată

evoluţia produsului intern brut în ţările alese, observând perioadele de creştere şi perioadele de

diminuare ale acestuia, precum şi tendinţa generală. În plus, este realizată o analiză a evoluţiei

populaţiei în ţările alese şi este evidenţiată importanţa ramurii turismului la formarea PIB-ului.

Capitolul III subliniază rolul educaţiei în susţinerea creşterii economice, atât pe termen scurt

cât şi pe termen lung, în analiză fiind folosite date precum: PIB la preţuri constante (US$ 2005),

formarea brută de capital (ca % din PIB), cheltuielile publice cu educaţia (ca % din PIB),

numărul de elevi înscrişi în învăţământul primar, numărul de elevi înscrişi în învăţământul

secundar, numărul de studenţi înscrişi în învăţământul terţiar, numărul de persoane cu loc de

muncă, populaţia pentru ţările în curs de dezvoltare Bulgaria, Cehia, Polonia, România şi pentru

ţările dezvoltate Austria, Finlanda, Franţa, Norvegia şi Elveţia, folosind modele econometrice de

tip VEC (Vector Error Correction).

Educaţia are un rol foarte important în societate, asigurând pregătirea de oameni competenţi,

capabili să se adapteze pieţii muncii şi uşor de integrat în diverse sisteme, astfel încât să

contribuie la dezvoltarea economică.

11

Există numeroase lucrări de specialitate care tratează importanţa educaţiei, evoluţia educaţiei

sau impactul educaţiei asupra creşterii economice.

Dintre concluziile şi observaţiile cele mai importante ale capitolului amintim:

• Evidenţierea importanţei educaţiei populaţiei unei ţări folosind metode

econometrice şi dovedirea existenţei unor legături pe termen lung şi scurt între variabilele

alese pentru analiză;

• În urma modelelor VEC, din ecuaţiile de cointegrare se observă:

o creşteri ale PIB-ului o dată cu creşterea cheltuielilor publice cu educaţia

pentru 5 din 7 ţări analizate sub acest aspect;

o creşteri ale PIB-ului o dată cu creşterea numărului de persoane înscrise în

învăţământul primar pentru 7 din 9 ţări analizate sub acest aspect;

o creşteri ale PIB-ului o dată cu creşterea numărului de persoane înscrise în

învăţământul secundar pentru 2 din 9 ţări analizate sub acest aspect;

o creşteri ale PIB-ului o dată cu creşterea numărului de persoane înscrise în

învăţământul terțiar pentru 7 din 9 ţări analizate sub acest aspect.

• Se observă faptul că un impuls asupra cheltuielilor publice cu educaţia are un

efect pozitiv asupra PIB-ului în cazul a 8 din 9 dintre ţările analizate, fie pe termen lung

sau pe termen scurt;

• Se observă faptul că un impuls asupra numărului de persoane înscrise la studiile

terțiare are un efect pozitiv asupra PIB-ului asupra a 7 din 9 dintre ţările analizate, pe

termen lung sau pe termen scurt.

Capitolul IV este dedicat analizei dezastrelor naturale şi a impactului acestora asupra creşterii

economice pentru ţările în curs de dezvoltare: Bulgaria, Cehia, Ungaria, Republica Moldova,

• Dovedirea existenţei multiplelor cauzalităţi de tip Granger între variabilele

alese pentru analiză, putând astfel concluziona că educaţia poate ajuta la prezicerea

creşterii economice - se constată că o serie de variabile precum:

LN_GCF_WORKER,LN_ED_PRIMARY_WORKER, LN_ED_TERTIARY_WORKER,

LN_ED_EXP _WORKER reprezintă o cauză în sens Granger pentru variabila

LN_GDP_WORKER şi că variabilele LN_ED_PRIMARY_WORKER,

LN_GDP_WORKER, LN_ED_EXP _WORKER, LN_ED_TERTIARY_WORKER

reprezintă o cauză în sens Granger pentru variabila LN_GCF_WORKER (explicaţia

semnificaţiei denumirii variabilelor poate fi regăsită în subcapitolul 3.3 al lucrării);

12

Polonia, Romania și Ucraina, în perioada 1950-2014, luând în calcul doar dezastre cu costuri

majore, după o trecere serioasă în revistă a literaturii de specialitate. Această analiză este însoţită

de o multitudine de figuri şi grafice semnificative, fiind comentate în detaliu.

Din literatura analizată putem concluziona că există două principale viziuni asupra impactului

dezastrelor asupra economiei unei țări: unii cercetători susțin faptul că un dezastru trage

economia unei țări în jos şi că pe termen lung economia ţării este afectată, iar alții susțin ca în

urma unui dezastru, pe termen lung apare creșterea economică. Majoritatea articolelor din

literatura de specialitate se bazează pe datele oferite de EM-DAT (Emergency Events Database)

aceasta fiind o bază de date la nivel mondial privind dezastrele naturale și tehnologice cu

informaţii din 1900 până în prezent. EM-DAT este menținută de către Centrul de Cercetare a

Epidemiologiei Dezastrelor (CRED) al Şcolii de Sănătate Publică a Universităţii Catolice din

Louvain-la-Neuve, Bruxelles, Belgia.

Dintre concluziile şi observaţiile cele mai importante ale capitolului amintim:

• Inundaţiile, furtunile şi cutremurele reprezintă cele mai devastatoare evenimente

naturale în ţările analizate atunci când vine vorba despre pagubele materiale pe care

acestea le produc;

• Se poate observa cu uşurinţă că ţările analizate sunt afectate în general de dezastre

naturale similare, acestea neocolind vreo ţară, singura diferenţă imediat observabilă din

grafic fiind frecvenţa diferită a acestora. Ţările analizate au fost lovite cel mai des de

inundaţii şi de temperaturi extreme, apoi de către furtuni.

• Sublinierea valorii prejudiciilor create de către dezastre/catastrofe naturale,

comentând aceste evenimente şi ilustrându-le grafic. De exemplu, este ilustrat grafic

prejudiciul total (exprimat în mii de US$ - pe axa Oy) adus de către dezastre, grupate pe

ţări şi pe tipul acestora, 1950-2015, conform criteriilor EM-DAT. Este foarte clar că un

dezastru natural de proporţii ridicate produce prejudicii semnificative raportate la PIB-ul

unui an, iar din acest lucru putem cu ușurință realiza presiunea asupra PIB-ului pentru

îndreptarea situaţiei în zonele afectate. Totodată o zonă afectată nu va mai contribui la

creşterea economică, cel puţin temporar, iar economia locală va avea de suferit la rândul

său.

Figura 1. Incidenţa dezastrelor naturale, grupate pe ţări, perioada 1950-2015, conform criteriilor

EM-DAT

13

Figura 2. Prejudiciul total (exprimat în mii de US$ - pe axa Oy) adus de către dezastre, grupate

pe ţări şi pe tipul acestora, 1950-2015, conform criteriilor EM-DAT

Bibliografia tezei de doctorat este una vasta, fiind consultate 226 de surse, printre care o mare

parte articole ştiinţifice şi cărţi, precum şi surse online sau baze de date online.

Anexele tezei de doctorat reprezintă tabele cu calcule şi rezultate. Mare parte din concluzii şi

rezultate se bazează pe aceste anexe.

Structura tezei de doctorat Teza este alcătuită din introducere, patru capitole, concluzii, bibliografie şi anexe după cum

urmează:

- Introducere;

- Capitolul 1. Modele şi teorii de creştere economică;

- Capitolul 2. Influenţa agriculturii, industriei şi serviciilor asupra creşterii economice;

0

10

20

30

40

50

60

Bulgaria RepublicaCehă

Polonia Romania Macedonia Rep. Moldova Ucraina Ungaria

Cutremure Temperaturi extreme Inundatii Alunecari de teren

Furtuni Incendii sălbatice Secete

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

Bulgaria RepublicaCehă

Polonia Romania Macedonia Rep.Moldova

Ucraina Ungaria

Cutremure Inundatii Furtuni Secete

14

- Capitolul 3. Educația și creșterea economică;

- Capitolul 4. Dezastrele naturale şi creșterea economică;

- Concluzii;

- Bibliografie;

- Anexe.

Fiecare capitol are de principiu în componenţa sa următoarele secţiuni: introducere, analiza

literaturii de specialitate, metodologie, prezentarea datelor, rezultate, concluzii. Aşa cum poate fi

observat, lucrarea se bazează pe o vastă bibliografie şi are multiple anexe.