training abateri forma si pozitie v04

5/27/2018 Training Abateri Forma Si Pozitie v04

1/53

For Internal Use

Titlul materialului :

Abateri de forma si pozitie

Autor: NITU Laurentiu.

Versiunea : 04

Data: 11.03.2013


2/53

For Internal Use

Scopul trainingului

Urmarim : Sa se aprofundeze cunostintele referitoare la abaterile de

forma si pozitie intalnite in desenele tehnice;

2


3/53

For Internal Use

Istoric modificari :

24.01.2013revizuit materialul trainingului 27.02.2013revizuit materialul trainingului

11.03.2013revizuit materialul trainingului

3


4/53

For Internal Use

Cuprinsul materialului :

4


5/53For Internal Use 5

Modul 1.TOLERANTE GEOMETRICE



Definiii:

Suprafaa nominal (geometric) este suprafaa reprezentat pe desen, definit

geometric prin dimensiunile nominale, fr nici un fel de abateri de form.

Profilul nominal (geometric) este conturul rezultat prin interseciasuprafeei

nominale cu un plan convenional, definit in raport cu aceast suprafa.

Suprafaa real este suprafaa care limiteaz corpul respectiv i il separ demediul inconjurtor.

Profilul real este intersecia dintre o suprafa real i un plan cu orientare dat

sau intersecia dintre dou suprafee real (muchie real).


8/53For Internal Use

Suprafaa efectiv este suprafaa obinut prin msurare, apropiat ca

form desuprafaa real.Profilul efectiv este profilul obinut prin msurare, apropiat ca form de

profilul real.

Suprafaa adiacent este suprafaa de form dat, tangent la

suprafaa real(efectiv), dinspre partea exterioar a materialului

piesei, aezat astfel incat distana maximfa de aceasta s fieminim, in limitele suprafeei de referin.

Profilul adiacent este profilul de form dat, tangent la profilul real

(efectiv), dinspre partea exterioar a materialului piesei, aezat astfel

incat distana maxim fa de acesta s fieminim, in limitele lungimii

de referin.

8



Suprafaa sau lungimea de referin este suprafaa sau lungimea in interiorul

creiase determin abaterea de la forma dat a suprafeei, respectiv de la forma

dat a profilului.

Abaterea de form este abaterea formei suprafeei (profilului) reale fa de

forma suprafeei (profilului) adiacent(e). Mrimea acesteia se determin ca fiinddistana maximdintre suprafaa sau profiluladiacent i suprafaa sau profilul

efectiv msurat in limitelesuprafeei, respectiv lungimii de referin.

Abaterea limit de form este valoarea maxim admis a abaterii de form

(valoarea minim este zero).

Tolerana de form este zona delimitat de abaterea limit de form i egal cu

aceasta.



Cazuri particulare de suprafee i profile adiacente:

a) Cilindrul adiacent este cilindrul cu diametrul minim, circumscris suprafeei

cilindrice exterioare reale la piesele de tip arbore sau cilindrul cu diametrul

maxim, inscris suprafeei cilindrice interioare reale la piesele de tip alezaj, in

limitele lungimii de referin.

b) Cercul adiacent este cercul cu diametrul minim circumscris seciunii

transversale a suprafeelor exterioare reale la piesele de de tip arbore sau cercul

de diametru maxim inscris in seciunea transversal a suprafeelor interioare

reale la piesele de tip alezaj.

c) Planul adiacent este planul tangent la suprafaa real, aezat astfel incatdistana maximfa de aceasta s fie minim in limitele suprafeei de referin.

d) Dreapta adiacent este dreapta tangent la profilul real, aezat astfel incat

distanamaxim fa de aceasta s fie minim in limitele lungimii de referin.



TOLERANTE GEOMETRICE

ABATERI DE FORMALINIARITATEA

Abaterea de la rectilinitate (nerectilinitate) n plan - AFr: este distana maxim ntredreapta adiacent i linia (dreapta) efectiv, n limitelelungimii de referin.

LINIARITATE LINIE DREAPTA

LINIE CURBA



Aparat RONDCOM54paralelism, liniaritate, coaxialitate




ABATERI DE FORMAPLANEITATE

Abaterea de la planeitate (neplaneitate)AFp: este distana maximmsurat ntresuprafaa plan efectiv i planul adiacent, n limitelesuprafeei de referin.

PLANEITATE PLAN

CURB



Aparat ZYGO (MESA)planeitate




ABATERI DE FORMACIRCULARITATEAbaterea de la circularitate (necircularitate)(abaterea de la forma teoretic ntr-o seciune perpendicular pe axa unei piese

cilindrice) -AFc: este distana maxim msurat ntre profilul (cercul) efectiv i cerculadiacent.

FORMA CIRCULARACIRCULAR

NON CIRCULAR




ABATERI DE FORMA - CILINDRICITATEAbateri de la cilindricitate (necilindricitate)(abaterile de la rectilinitatea generatoarelor)AFl: este distana maxim msurat

ntre cilindrul adiacent i suprafaa (cilindric) efectiv, n limitele lungimii dereferin.

CILINDRICITATE CILINDRIC

NON CYLINDRIC




ABATERI DE FORMAORICE TIP DE SUPRAFATA

Abaterea de la forma dat a profilului AFf : este distana maximntre profilul efectivi profilul adiacent, de form dat, msuratperpendicular pe aceasta, n limitelelungimii de referin.

ORICE TIP DE

SUPRAFATA



Aparat Mitutoyo CONTRACER CBH-400distante si in special profil piesa


22/53

For Internal Use


TOLERANTA DE PERPENDICULARITATE

Abaterea de la perpendicularitate (neperpendicularitate)APd, este diferena dintre

unghiul format de dreptele adiacente la profilele efective i unghiul teoretic de 90o,msurat liniar, n limitelelungimii de referin.

PERPENDICULARITATE

PERPENDICULAR

NON

PERPENDICULAR


23/53

For Internal Use 23

Aparat ZEISS CONTURA G2distante, diametre, unghiuri, pozitii (mai complex)


24/53

For Internal Use 24


25/53

For Internal Use 25


26/53

For Internal Use


TOLERANTA DE ORIENTARE - INCLINARE

INCLINATIE


27/53

For Internal Use 27

Aparat ZEISS CONTURA G2


28/53

For Internal Use 28


29/53

For Internal Use


TOLERANTA DE PARALELISM

Abaterea de la paralelism (neparalelism) a dou drepte sau plane APl : este diferena

dintre distanele maxim i minim dintre drepteleadiacente msurat n limitelelungimii de referin.

PARALELISMPARALELE

NON PARALELE


30/53

For Internal Use 30

Aparat RONDCOM 54 - paralelism


31/53

For Internal Use


TOLERANTA DE POZITIE - POZITIONARE

Abaterea de la poziia nominal dat APp : este distana maximntre poziia

elementului adiacent respectiv (punct, dreapt, plan, etc.) ipoziia sa nominalmsurat n limitele lungimii de referin.

LOCALIZARE POZITIONARE SAU LOCALIZARE

BUN

VERSUSA

RAU VERSUSA


32/53

For Internal Use


TOLERANTA DE CONCENTRICITATE

Abaterea de la concentricitate, a dou cercuri, poligoane, sfere, etc.Obs.: aceasta este

un caz particular al necoaxialitii cnd lungimea de referin este zero APc: estedistana dintre centrul cercului adiacent al suprafeei considerate i baz de referin.

CONCENTRICITATECONCENTRIC

NON CONCENTRIC


33/53

For Internal Use 33

Aparat Mahr MMQ 400concentricitate, coaxialitate, diametre


34/53

For Internal Use 34


35/53

For Internal Use 35


36/53

For Internal Use


TOLERANTA DE SIMETRIE

Abaterea de la simetria de poziie (asimetrie) APs : aceast abatereapare la dou

axe sau plane de simetrie care teoretic trebuie s coincid. Ease msoar pelungimea de referin i este egal cu valoarea maxim dintrepunctele uneia dintreaxele de simetrie i cealalt ax de simetrie luat cabaz.

SIMETRIEIN RAPORT CU O LINIE

SIMETRIC

ASIMETRIC


37/53

For Internal Use


TOLERANTA DE DEVIATIE

SIMBOL

SEMNIFICATIEBATAIE AXIALA

SAU DEVIATIE

FRONTALA

BATAIEAXIALA SI

DEVIATIE RADIALA

BATAIE AXIALA SAU

DEVIATIE RADIALA


38/53

For Internal Use 38

Modul 2.

Rugozitatea suprafetelor

Rugozitatea suprafeelor reprezint asamblul microneregularitilor de pe suprafaa

unei piese, cu pas relativ mic n raport cu adncimea.

Conform standardelor n vigoare, rugozitatea este considerat fie abatere geometric

de ordinul 3 (cand are caracter periodic sau pseudoperiodic: striaii, rizuri), fie de

ordinul 4 (cand are caracter neperiodic: smulgeri de material, urme de scul, goluri,

pori, etc.).

Rugozitatea se datoreaz micrii oscilatorii a varfului sculei, frecrii dintre varful

acesteia isuprafaa piesei, vibraiilor de inalt frecven ale sculei i mainii unelte, etc.

Dezavantaje: micoreaz suprafaa efectiv de contact, inrutetecondiiile de

funcionare i de frecare ale pieselor, constituie concentratori de tensiuni care duc la

scderea rezistenei la oboseal, constituie amorse decoroziune electrochimic, scad

etaneitatea, modific (prin tocirea varfurilor) dimensiunile efective ale pieselor i

implicit caracterul ajustajelor.


39/53

For Internal Use 39

Aprecierea rugozitii suprafeelor se poate face pe baza mai multor sisteme, cele mai

uzuale fiind urmtoarele:

- sistemul liniei medii (M);

- sistemul liniei infurtoare (E);

- siatemul liniei adiacente (A);

- sistemul diferenelor variabile.

In sistemul liniei infurtoare (E), evaluarea numeric a rugozitii suprafeelor seface n raport cu linia care infoar, in exterior, profilul real i care se obine prin

parcurgereaprofilului cu ajutorul unui palpator cu raza de curbur mare. Centrul

palpatorului descrie o traiectorie, care deplasat cu valoarea razei acestuia, reprezint

linia infurtoare. Pentruevaluarea rugozitii, profilul real este parcurs de un al doileapalpator cu raza de curbur foarte mic, astfel incat s se inscrie intre

microneregulariti. Se obine astfel profilul efectiv.

Determinarea rugozitii se va face msurandu-se perpendicular pe profilul geometric

abaterile profilului efectiv in raport cu linia infurtoare.


40/53

For Internal Use 40

Sistemul liniei medii (M)Este cel mai cunoscut i utilizat pe plan internaional. In cadrul acestui sistem ca linie dereferin pentru evaluarea rugozitii este aleas linia medie (M) a profilului sau o linie

echidistant cu aceasta, vezi figura de mai jos.


41/53

For Internal Use 41

Definiii:

Linia medie a profilului (M) este linia care are forma profilului

nominal i care, in limitele lungimii de baz, imparte profilul efectiv

astfel incat suma ptratelor ordonatelorprofilului (y1 , y2,..., yn) , in

raport cu aceast linie, s fie minim.

Lungimea de baz (l)este lungimea liniei de referin aleas

convenional pentru adefini rugozitatea fr influiena celorlalte

abateri geometrice.


42/53

For Internal Use 42

Linia exterioar a profilului (e) este linia paralel cu linia mediecare, in limitele lungimii de baz, trece prin punctul cel mai inalt al

profilului efectiv (nu se iau in considerareproeminenele cu caracte

intampltor, care constituie excepie evident).Linia interioar a profilului (i) este linia paralel cu linia medie

care, in limitele lungimii de baz, trece prin punctul cel mai de jos

al profilului efectiv.

Pasul neregularitilor (S) este distana dintre punctele cele mai de

sus a dou proeminene consecutive ale profilului efectiv.


43/53

For Internal Use 43

In sistemul liniei medii, se folosesc, n principal, urmtorii parametri

caracteristici:

- Abaterea medie aritmetic a rugozitii, Ra , respectiv media aritmetic avalorilor absolute ale ordonatelor profilului efectiv fa de linia medie

considerat ca origine.

- Adncimea medie in 10 puncte a rugozitii, Rz , respectiv diferena dintre

media aritmetic a ordonatelor celor mai de sus cinci proeminene i a

ordonatelor celor mai de jos cinci goluri ale profilului efectiv, msurate in

limitele lungimii de baz, de la o dreaptparalel cu linia medie i care nu

intersecteaz profilul;

- Adancimea total a rugozitii, max R , respectiv distana, pe axa ordonatelor,

dintre punctul cel mai inalt i punctul cel mai de jos ale profilului.


44/53

For Internal Use 44


45/53

For Internal Use 45

- Pasul mediu al rugozitii, S:

- Pasul mijlociu al rugozitii, Sm :

- Profilul portant al rugozitii, tpr :

Observaie: Se calculeaz pentru diferite procente din max R , p=(1090)%.

- Raza de racordare la varf a rugozitii, r, este un parametru important care

caracterizeazmodul de comportare in exploatare a suprafeei.

n STAS se prevd 14 clase de rugozitate notate N0 N13 i se d corespondena

aproximativ dintre acestea i valorile prefereniale ale parametrilor a R , z R i l.


46/53

For Internal Use 46

Aparat FORM TALYSURF (Taylor Hobson) - rugozitate


47/53

For Internal Use 47


48/53

For Internal Use 48

Aparat FORM TALYSURF (Taylor Hobson) - rugozitate


49/53

For Internal Use 49

Inscrierea rugozitii pe desene

Simbolul de baza este cel din figura de mai jos

hinalimea cifrelor cu care se inscriu cotele pe desen;

Aadaosul de prelucrare;

Bmrimea limit a rugozitii;Cdate suplimentare privind tehnologia de prelucrare;

Dlungimea de baz (cand difer de cea standardizat);

Esimbolul orientrii urmelor.


50/53

For Internal Use 50

aindeprtare obligatorie de material; bmeninerea suprafeei

respective in stadiul de la operaia precedent; cvaloarea

maxim a rugozitii Ra [m]; dvaloarea clasei de rugozitate;

evaloarea maxim a rugozitii Rz;

a) b) c) d) e)


51/53

For Internal Use 51


52/53

For Internal Use 52

f) g) h) i) j)

fvalorile limetelor admise a rugozitiiRa [m]; glungimea

de baz diferit de cea standardizat; hdate tehnologice

suplimentare; i -indicarea orientrii neregularitilor;jindicarea

adaosului de prelucrare.


53/53

training abateri forma si pozitie v04

Documents