ABORDUL VASCULAR INTRAOSOS

DEFINIŢIE: realizarea abordului vascular rapid şi sigur în condiţii de risc major, pe o durată limitată. In mod normal, medicamentele in resuscitare cardio pulmonara (RCP) se administreaza pe vena periferica, dar sunt cazuri in care aceasta nu este disponibila si atunci se administreaza intraosos (I.O) - punctie osoasa- Este un abord vascular rapid, sigur dar care are o durata limitata de maxim 24 de ore.

Inainte de efectuarea punctiei osoasa trebuie sa se tina cont de urmatoarele contraindicatii- in zonele de electie pentru punctie pot aparea infectii tegumentare,- arsuri in zonele de punctie- punctia nu este recomandata la pacientii cu fracturi recente si/sau care sufera de osteoporeza- osteogeneza imperfecta

- Calea IO se practica de regula in resuscitarea pediatrica, dar si in cazul adultilor pentru administrarea medicamentelor si lichidelor.ECHIPA: medic, asistent, paramedic.

DEPARTAMENT: prespital, spital. INDICAŢII:

- stop cardiorespirator;- şoc hipovolemic.

CONTRAINDICAŢII:- infecţii tegumentare;- arsuri în zona de puncţie;- fracturi recente;- osteoporoză;- osteogeneză imperfectă;

LOCURI DE PUNCŢIE:- tibie proximal/distal;- femur distal.

de regula este tibia proximala , la 2 cm sub tuberozitatea tibiala , pe fata antero-mediala, dar se poate practica si distal , la 2 cm proximal de maleola interna,- creasta iliaca,- la nivelul extremitatii distale a femurului,PREGĂTIRE:

- pacient:S poziţionare: femur distal/tibie proximal - câmp rulat sub articulaţie genunchi; tibie

distal - rotaţie externă a gambei şi piciorului (1)

- materiale:

1

•S ace speciale (cu lungime mică, opritor de protecţie pentru alimita adâncimea penetrării); •S mănuşi, tampoane, câmpuri

sterile; •S soluţii dezinfectante (Betadina); •/ Xilina1%;•S seringi 2,5 ml, trusă perfuzie, soluţii perfuzabile; •S benzi adezive.

Materiale necesare- ace speciale cu lungime mica si cu opritor de protectie pentru a limita adancimea penetrarii- manusi, tampoane, campuri sterile- solutii antiseptice - betadina- anestezic - xilina- seringi de 20 ml- trusa perfuzie, solutii perfuzabile- benzi adeziveMANEVRA:

■ dezinfecţia tegumentului cu soluţie de Betadină, se izolează cu câmp steril în jurul inserţiei osoase;

■ Xilina 1% 1-2ml subcutanat şi în periost (la pacient conştient);■ operatorul imobilizează membrul inferior şi/sau piciorul, folosind mâna nedominantă;

acul este înclinat uşor spre spaţiul articular în timpul inserţiei, perpendicular pe os. Treptat se creşte forţa de apăsare cu o rotire alternativă stânga-dreapta până când operatorul simte o pierdere bruscă a rezistenţei, se extrage trocarul, se va aspira cu o seringă sânge sau măduvă. În lipsa acestora, se pot introduce 2-3ml de soluţie salina sau ser heparinat. Când acul este corect poziţionat, la aspirare refluează sânge; se ataşează perfuzorul cu soluţia şi ritmul stabilit.

■ eşecul amplasării acului în cavitatea medulară înseamnă eşecul infuziei.

od de efectuare- Acul se introduce perpendicular iar pentru a realiza penetrarea osului este necesara aplicarea unei presiuni asupra acului concomitent cu miscari de rotatie.- Semnele penetraii osului sunt : senzatia de patrundere in gol, acul sta fixat in os fara a necesita suport.- Dupa punctionare se scoate mandrenul si se ataseaza seringa cu medicatie sau sistemul de perfuzie.- Pentru a evita obstruarea (astuparea) acului cu fragmente de os nu se va aspira imediat dupa patrunderea acului.- In cazul obstructiei acului , acesta se retrage si se tenteaza o noua punctie . Investigatiile care se pot efectua din maduva osoasa : HLG , parametrii Astrup, alte investigatii biochimice. - Poziţionare- femur distal/tibie proximal – câmp rulat sub articulaţie genunchi;- tibie distal – rotaţie externă a gambei şi piciorului,- Perfuzorul trebuie astfel securizat încât să nu se modifice poziţia acului; se va imobiliza piciorul pe o atelă, cu atenţie, astfel încât să se poată vizualiza zona de inserţie

- Complicatii- Embolii grasoase,- Lezarea cartilajului de crestere,- Osteomielita,- Extravazarea in tesuturile din jur a lichidelor perfuzabile,FIXARE:

■ perfuzorul trebuie astfel securizat încât să nu se modifice poziţia acului; se va imobiliza piciorul pe o atelă, cu atenţie, astfel încât să se poată vizualiza zona de inserţie;

2

COMPLICAŢII:> osteomielita (1%) depinde şi de durata păstrării acului;> celulita şi abcesul subcutanat - extravazare de lichid în zona de inserţie, sau defectuoasă

pregatire a tegumentelor;> sindromul de compartimentare - lichidul se administreaza în ţesuturi (2);> embolia grăsoasă (3);> lezarea cartilajului de creştere;> sepsis.

MONITORIZARE:Supravegerea locului de inserţie a acului şi a ţesuturilor din jur.

RECOMANDĂRI:4 durata infuziei intraosoase nu trebuie să depăşească 12 ore 4 Acul trebuie să evite lezarea cartilagiului de creştere; 4 Să nu se folosească forţă excesivă / bruscă, deoarece se pot

străpunge ambele cortexuri. 4 Dacă nu se aspiră măduvă sau sânge, ar fi de folos instilareade soluţie salină. Reaspirarea ar trebui să aibă ca rezultat un

lichid roz pentru confirmarea prezenţei acului în cavitatea medulară.4 Medicaţia de urgenţă (adrenalina, atropina, bicarbonat de Na, xilina, preparate de sânge

etc.) poate fi administrată fără nici o rezervă pe această cale prin perfuzorul intraosos.

BIBLIOGRAFIE

1. HODGE, D.: Intraoseous infusion, în: Textbook of pediatric emergency procedures. Henretig FM, King C, Williams and Wilkins, USA, 1997, p. 289-98.2. VIDAL, R.; KISSOON, N.; GEYLLE, M.: Compartment syndrome following intraosseous infusion. Pediatrics1993; 91:1201-02.3. ORLOWSKI, J.P.; JULIUS, C.J.; PETRAS, R.E.; et al.: The safety of intraosseous infusions: risks of fat and bone marrow emboli to the lungs. Ann. Emerg. Med. 1989; 18:1062-7.4. VALDES, M.M.: Intraosseous fluid administration în emergencies. Lancet 1977; 1:1235-6.

3