1

ŢŢESUTUL OSOSESUTUL OSOS - ţesuturi conjunctive specializate

adaptate pentru funcţia de suport şi protecţie

2

- origine mezenchimală - conţin cele 3 elemente: celule, SF, fibre- conţin cele 3 elemente: celule, SF, fibre - se caracterizează prin predominenta predominenta SF, care este SF, care este

dură şi dură şi mineralizată →→ duritate si rigiditate; fibrele de colagen I nu se disting în masa substanţei nu se disting în masa substanţei

fundamentale fundamentale →→ matricea osoasă este omogenă matricea osoasă este omogenă Celulele osoase - 2 tipuri : ● celule osteoformatoare : celula

osteoprogenitoare, osteoblastul,

osteocitul; ● celula osteodistrugatoare :

osteoclastul. - celulele adulte stau în cavităţi (osteoplaste)

sunt ţesuturi ordonate, cu structură lamelară sunt vascularizate creşterea se face prin apoziţie Functii :

suport şi protecţie homeostazia calciului

CARACTERE GENERALE ALE ŢESUTURILOR CARACTERE GENERALE ALE ŢESUTURILOR OSOASEOSOASE

3

Celulele osteoformatoareCelulele osteoformatoare : : celula osteoprogenitoare

osteoblastulosteocitul

Celulele osteoprogenitoare Sunt celulele osoase cele mai tinere Origine: mezenchimala Localizare: - stratul intern, profund al periostului, - de-a lungul canalelor haversiene, - în endost; Aspect fusiform MO - citoplasma redusa, palid bazofilă, - nucleu ovalar, eucrom, voluminos; ME: organite bine dezvoltate Rol : dau naştere osteoblastelor

4

Osteoblastele Osteoblastele

- Celule tinere osoase care sintetizează matricea osoasă - Origine: celula osteoprogenitoare; - Localizare:- pe suprafata oaselor tinere, - in zonele supuse proceselor de reparatie si

regenerare - Formă neregulată , cu prelungiri - MO - se dispun sub forma unui rând de cel. - când activ. de sinteză este intensă - cel cubo-cilindrice, - nucleu eucrom, nucleolat; - citoplasma bazofila ME - organite numeroase -când activitatea de sinteză diminuă - cel. turtite - bazofilia citoplasmei scade ME - organite puţine

5

OsteoblastulOsteoblastul Rolul osteoblastelor :

1. sinteza matricei osoase (colagen, GAG, glicoproteine);

- iniţial – matrice nemineralizată

= osteoid 2. calcificarea matricei osoase

- datorită fosfatazei alcaline secretate de osteoblaste

Când osteoblastele sunt complet

înconjurate de matricea osoasa calcificată

→ osteocite.

3. intervin in remodelarea tesutului osos

6

7

OsteociteleOsteocitele celule mature osoase - sunt incluse in cavităţi =

osteoplaste - osteoplastele comunică între ele

prin fine structuri canaliculare cu

dispozitie radiară; -osteocitele prezintă prelungiri citoplasmatice: - ce pătrund în canalicule - vin în contact cu ale celulelor

vecine Formă : turtită, talie mică; MO - nucleu: turtit, hipercrom; - citoplasma eozinofilă ME : organite puţine Rol : mentinerea SF elaborate

8

OSTEOCITE IN OSTEOPLASTEOSTEOCITE IN OSTEOPLASTE

9

OsteoclasteleOsteoclastele Sunt celule osteodistrugatoare Origine – în MRH în cel. progenitoare granulocito-

macrofagică Localizare : pe suprafetele osoase, în lacune escavate=

lacune Howship; Dimensiuni mari (≈ 150µ); MO - numerosi nuclei (până la 50); - citoplasma acidofila;

10

ME: prezinta 4 zone: 1. marginea convoluta (plisata) - în raport direct cu suprafata osoasa; - prelungiri – cresc suprafata de contact cu osul - rol: in resorbtia osoasa. 2. zona clara: - are numeroase miofilamente de actina -fixează celula la suprafaţa osoasă 3. zona veziculara - vezicule de endocitoză si exocitoză (transportă enzime lizozomale si produsii de degradare osoasă) 4. zona bazală – conţine nucleii şi organitele celulare

Rol : resorbţia ţesutului osos

Activitatea de resorbţie e reglată de 2 hormoni: PTH, calcitonina

11

Osteoclastul –Osteoclastul – mec. mec. rresorbesorbţiei ţiei osoaseosoase

12

MATRICEA MATRICEA OSOASOSOASĂ : SFĂ : SF + fibre + fibre Formata din : ● componenta anorganică (65%) ● componenta organică (35%)

Componenta anorganică: - Ca, P, dar si bicarbonati, citrati, Mg, K, Na; - Ca si P formează cristale de hidroxiapatită ce se dispun de-a

lungul fibrelor de colagen - în jurul cristalelor : strat de apă si ioni numit strat de hidratare

- Rigiditatea osului este dată de asocierea cristalelor cu fibrele de colagen.

13

Componenta organică : fibre + SF ● Fibrele - 95% din comp. organică - colagen tip I, grupat sub forma de fascicule - nu se văd în masa de SF → matricea omogenă - conferă acidofilie matricii osoase în HE

● SF : GAG (AH, condroitin sulfat si keratan sulfat);

Glicoproteine : osteocalcina, osteopontina, sialoproteina

osoasa; - rol in adeziunea la substrat

- se leagă de cristalele de hidroxiapatită, de celule - initiaza mineralizarea Factori de crestere, proteine (bone morphogenetic

proteins BMPs ), IL

14

15

Lamela osoasLamela osoasăă

- unitatea morfologică a tesutului osos;

- 5- 10 μ

Este constituită din: - matrice osoasa - osteocite situate in

osteoplaste legate intre ele prin sistem canalicular;

Preparatele de os compact slefuit

16

CLASIFICAREA CLASIFICAREA ŢŢESUTURILOR OSOASEESUTURILOR OSOASE Tesuturile osoase sunt : - ţesuturi osoase imature - ţesuturi osoase mature • spongioase • compacte Ţesutul osos imatur (primar) : • apare in cursul dezvoltării fetale, • în cursul proceselor de reparaţie (după fracturi);

- are o arhitectură dezordonată, non lamelară

Tesutul osos matur (secundar) : • are structură lamelară ; • 2 tipuri : - tesutul osos spongios - tesutul osos compact

17

TESUTUL OSOS SPONGIOSTESUTUL OSOS SPONGIOS Localizare: - epifizele oaselor lungi; - diploea oaselor late, scurte.

Macroscopic: aspect buretos, spongios Structural : trabecule osoase care delimitează cavităţi (areole)

18

Areolele conţin măduva rosie hematoformatoare (cu timpul in unele oase → maduvă galbenă);

19

Trabeculele osoase : - orientate în direcţii diferite - grosime de maximum 400µ

- sunt alcătuite din lamele osoase

suprapuse cu aranjament neregulat

- lamelele sunt alcătuite din matrice osoasă şi osteocite în osteoplaste

- la periferia trabeculelor se dispun osteoblastele;

Tesutul osos spongios – complex medulo-osos

20

ŢŢESUTUL OSOS COMPACTESUTUL OSOS COMPACT

Localizare - diafiza oaselor lungi - tăblia oaselor scurte şi late

Este mai ordonat structuralizat;

Predomină componenta osoasă

Are o arhitectură cilindric-lamelară

Structural : lamelele osoase dispuse

concentric, in jurul unor spatii conjunctivo-vasculare = canalele Havers;

21

• Canalele Havers

- echivalentul areolelor din osul spongios

- au dispozitie longitudinală, paralele între ele

- se conectează între ele prin canale oblice sau transversale = canalele Volkmann;

22

Canalul Havers - conţine: ţesut conjunctiv arteriolă venulă vas limfatic terminaţii nervoase

- CH de la - periferie → periost

- centru → canalul

medular

- rest → deget de mănuşă

23

• Lamelele osoase - se dispun concentric în jurul CH (8-

15) - sunt formate din : osteocite in

osteoplaste înconjurate de matricea osoasa;

- prin sistemul osteoplasto- canalicular

se stabilesc legături intre osteocitele - din aceeaşi lamelă - din lamelele invecinate;Sistemul haversian (osteonul) = unitatea morfo-funcţională a osului compact; = canal Havers + sistemul lamelar care îl înconjoară

- e delimitat la periferie de - e delimitat la periferie de linia linia

de cimentde ciment

24

Sisteme interhaversiene

- între osteoane - lamele osoase cu - traiect

arcuat - necentrate

de CH - confera compactei diafizare flexibilitate

si rezistenta.

25

OS COMPACT (sectiune transversalOS COMPACT (sectiune transversalăă))- os şlefuit-- os şlefuit-

26

OS OS COMPACTCOMPACT decalcificat - col HE decalcificat - col HE secţiune transversalăsecţiune transversală

27

OS OS COMPACTCOMPACT decalcificat - col HE decalcificat - col HE - secţiune longitudinală- - secţiune longitudinală-

29

În ţes. osos compact există :În ţes. osos compact există :

- - fibrele colagenefibrele colagene - din matricea lamelelor osoase - din matricea lamelelor osoase

- - fibre arciformefibre arciforme – leagă lamelele – leagă lamelele

- - fibre Sharpeyfibre Sharpey – solidarizează periostul de os – solidarizează periostul de os

30

PeriostulPeriostul

Zona externă: fibro-vasculară

Zona internă, celulară, fertilă

- are grosime variabilă în functie

de vârstă;

- Este absent sau redus acolo unde

capsula articulară se fixează pe

suprafaţa osoasă;

31

Periostul Periostul

32

EndostulEndostul

Localizare : - tapetează canalul medular

- areolele osului spongios

Structural : ţ. conj. fibrilar, sărac în celule

( cel osteoprogenitoare)

Rol important în viaţa embrionară

( activ. osteogenetică)

33

Osul ca organOsul ca organ În structura oaselor se întâlnesc cele două tipuri de ţesut

osos: spongios şi compact.

Oasele scurte şi late

- central: ţesut osos spongios,

- periferie: ţesut osos compact.

34

Oasele lungi :

• Epifize

- central : os spongios

- periferia: os compact

• Diafize

35

Secţ. transversală prin Secţ. transversală prin diafiza unui os lung:diafiza unui os lung:

- - periost;periost;

- sistem circumferenţial - sistem circumferenţial externextern

- masa principală a diafizei- masa principală a diafizei

- sistem circumferenţial - sistem circumferenţial internintern

- endost;- endost;

- canal medular.- canal medular.

36

Os lung Os lung masa principala a diafizeimasa principala a diafizei

37

OSIFICAREA SI OSTEOGENEZAOSIFICAREA SI OSTEOGENEZA Osificarea = procesul biologic prin care se formează ţesut

osos Osteogeneza = totalitatea proceselor de dezvoltare a osului

ca organ OSIFICAREA - constă în înlocuirea unui ţesut gazdă cu ţesut osos În functie de ţesutul gazdă, osificarea este : - endoconjunctivă (de membrană) - endocartilaginoasă (endocondrală) Factorii necesari osificării: - o buna vascularizatie, - prezenta osteoblastelor şi fosfat.

alcaline - hormoni (PTH, calcitonina,

hormoni sexuali , STH) Consecutiv proceselor de osificare → un tesut osos de tip

imatur, (osul primar, brut) → tesut osos de tip matur → osul definitiv.

38

OSIFICAREA OSIFICAREA ENDOCONJUNCTIVA ENDOCONJUNCTIVA (DE MEMBRAN(DE MEMBRANĂĂ))

Se desfasoară in membrana ţesutului mezenchimal; (sapt 8)

formează: oasele capului (frontal, parietalele, părţi din occipital şi temporale, maxilarul superior si mandibula), corpul claviculei

începe in foiţa conjunctivo-mezenchimală, prin apariţia in interiorul ei a unor centre sau nuclee de osificare - În momentul începerii osificării, mezenchimul se

densifică şi devine mai abundent vascularizat;

39

Cel mezenchimalaCel mezenchimala Agregate de cel. Agregate de cel.

osteoprogenitoareosteoprogenitoare

Osteoblaste ce depun osteoidOsteoblaste ce depun osteoid

40

Celulele mezenchimale → celule osteoprogenitoare → osteoblaste

- Osteoblastele încep sa sintetizeze osteoidul → afinitate pentru sărurile minerale de Ca → matricea osoasa; OB→ osteocite, situate în osteplaste → mici insule (spicule) de ţesut osos care prin alungire si îngrosare vor constitui trabecule osoase;

In spatiile dintre trabecule (areole) pătrund vase sanguine si celule mezenchimale →areole cu tesut mieloid;

In zona periferica a viitorului os, areolele se micsoreaza treptat →

osul spongios format la inceput, → os compact În centru → os spongios

41

Osul de membrană va fi constituit

din: - parte centrala (spongioasa)

– diploea - exterior - tablia osoasă compactă, - acoperit de periost.

Partile de tesut conjunctiv ce rămân

neosificate încă la nou-nascut constituie fontanelele;

Portiunea din matricea conjunctiva

care nu sufera osificarea va da nastere la endostul si periostul osului membranos.

42

OSIFICAREA ENDOCONDRALA (ENDOCARTILAGINOASAOSIFICAREA ENDOCONDRALA (ENDOCARTILAGINOASA)) Constă în formarea de ţesut osos pe seama unui model

cartilaginos; (sapt 12) se formează: majoritatea oaselor scheletului (oasele

lungi, vertebrele, coastele, sternul, oasele bazei neurocraniului);

Initial, in cursul dezvoltarii intrauterine → modelul cartilaginos al

viitoarelor oase (cartilaginos hialin);

Acest model → suferă succesiv o serie de modificări, → tesut osos imatur care va fi resorbit si înlocuit in cursul osteogenezei → tesut osos de tip matur (spongios sau compact);

Modificările suferite de tesutul cartilaginos hialin se pot studia la nivelul cartilajului de crestere (epifizar);

44

OSIFICAREA OSIFICAREA ENDOCONDRALA ENDOCONDRALA

(ENDOCARTILAGINOASA(ENDOCARTILAGINOASA))

4. Zona de eroziune

1.Zona cartilajului de rezervă

2. Zona cartilajului hiperplazic seriat

3. Zona cartilajului hipertrofic şi calcificat

45

5. Zona de osteoid

6. Zona de ţesut osos

46

OSIFICAREA ENDOCARTILAGINOASAOSIFICAREA ENDOCARTILAGINOASA (Dezvoltarea degetului – col. HE 40x)(Dezvoltarea degetului – col. HE 40x)

47

ZONA DE CARTILAJ DE REZERVA – col. HE 100xZONA DE CARTILAJ DE REZERVA – col. HE 100x

48

ZONA DE CARTILAJ HIPERPLAZIC – col. HE 100xZONA DE CARTILAJ HIPERPLAZIC – col. HE 100x

49

ZONA DE CARTILAJ HIPERTROFIC SI CALCIFICAT – ZONA DE CARTILAJ HIPERTROFIC SI CALCIFICAT – col. HE 100xcol. HE 100x

50

ZONA DE EROZIUNE – col. HE 100xZONA DE EROZIUNE – col. HE 100x

51

ZONA DE OSTEOID – col. HE 400xZONA DE OSTEOID – col. HE 400x

52

ZONA DE TESUT OSOS ZONA DE TESUT OSOS (resorbtie osoasa)(resorbtie osoasa)

53

CRESTEREA OASELORCRESTEREA OASELOR

Cresterea in lungime : se realizeaza pe seama cartilajului

de crestere (epifizar) prin osificare

endocondrala (până la 18 ani)

Cresterea in grosime : prin apozitie pe seama stratului

intern fertil al periostului