„ansamblu rezidential pentru turism si agrement ...apmtl-old.anpm.ro/files/apm...

„ANSAMBLU REZIDENTIAL PENTRU TURISM SI AGREMENT„

extravilan comuna Ceamurlia de Jos, judet Tulcea

Beneficiar: S.C. VELOCITA TRADING S.R.L. PLOIESTI Elaborator: S.C. ECO GREEN CONSULTING S.R.L.

Tulcea

PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul sc ris al autorului

SC ECO GREEN CONSULTING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1B J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067

S.C. VELOCITA TRADING S.R.L. “ PUZ – Ansamblu rezindential pentru turism si agrement, com. Ceamurlia de Jos , judet Tulcea “

CUPRINS 1.DATE GENERALE ........................................................................................................... 4

1.1. Denumirea planului/programului ............................................................................. 4

1.2. Proiectantul lucrarii ................................................................................................. 4

1.3. Beneficiarul lucrarii ................................................................................................. 4

1.4. Elaborator .............................................................................................................. 4

1.5. Evaluarea strategica de mediu ............................................................................... 4

2. ...... EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI , PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE ....................................................................................................................... 5

2.1. Continutul si obiectivele planului/programului ......................................................... 5

2.2. Echiparea tehnico-edilitara corespunzatoare dezvoltarii zonei ............................ 14

2.3. Relatia cu alte planuri/programe ......................................................................... 188

2.4. Relationarea zonei cu localitatea .......................................................................... 22

3.ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS ......................................................................................................................... 244

3.1. Introducere ......................................................................................................... 244

3.2. Starea actuala a mediului ................................................................................... 255

3.3. Starea mediului pe amplasamentul studiat .......................................................... 69

3.4. Starea mediului in cazul neimplementarii planului/programului (Varianta ZERO)......................... ................................................................................................... 70

4.CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV ................................................................................................................. 72

4.1. MEDIU ACVATIC ................................................................................................ 72

4.2. MEDIU TERESTRU ............................................................................................. 72

4.3 ATMOSFERA ....................................................................................................... 73

4.4. BIODIVERSITATA .............................................................................................. 73

4.5. MEDIUL SOCIO-ECONOMIC .............................................................................. 74

5.PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE , RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM .......................................................................................................................................... 74

6.OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL,COMUNITAR SAU INTERNATIONAL , CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI ..................................................................................... 75



Tel/fax : 0340-104.067


6.1. Obiective de protectie a mediului ......................................................................... 76

6.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului .................................. 78

6.3. Fauna din locatia viitoarei pensiuni turistice ................................................... 79

7.POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI ................................... 81

7.1. Matricea de impact ............................................................................................... 81

7.2. Efecte cumulate, sinergice ................................................................................... 82

8.POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA SANATATII , IN CONTEXT TRANSFRONTIERA .............................................................. 82

9.MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA, CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI ..................................................................................... 82

9.1. Masuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului ................................. 84

9.2. Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata ................................ 84

9.3. Masuri de diminuare a impactului asupra apei subterane .................................... 85

9.4. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului atmosferic ................................ 85

9.5. Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii ....................................... 85

10.EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA , INCLUSIV ORICE DIFICULTATI (CUM SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE .............. 92

10.1. Introducere ........................................................................................................ 92

10.2. Prezentarea alternativelor ..................................................................................... 92

11.DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI .......................................................................................................................................... 94

11.1. Introducere ........................................................................................................ 94

11.2. Monitorizare PUZ .............................................................................................. 94

12.REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC AL INFORMATIEI FURNIZATE IN RAPORTUL DE MEDIU ......................................................................................................................... 98

CONCLUZII ..................................................................................................................... 101

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................ 103



Tel/fax : 0340-104.067


1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea planului/programului : PLAN URBANIST IC ZONAL “ANSAMBLU REZIDENTIAL PENTRU TURISM SI AGREMENT, extravilan, comuna Ceamurlia de Jos , judet Tulcea

1.2. Proiectantul lucrarii : S.C. TEOD,OR 18 K S.R. L. TULCEA

1.3. Beneficiarul lucrarii : S.C. VELOCITA TRADING S.R.L. PLOIESTI

1.4. Elaborator : SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulce a Colaboratori : biolog Bajenaru Bogdan Stefan ornitolog CIRNAT MARIAN JAN ( membru SOR )

1.5. Evaluarea strategica de mediu

Este un instrument folosit in mod sistematic la cel mai inalt nivel decizional, care faciliteaza, inca de foarte devreme, integrarea considerentelor de mediu in procesul de luare a deciziilor,conduce la indentificarea masurilor specifice de ameliorare a efectelor si stabileste un cadru pentru evaluarea ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului.

Evalurea strategica se aplica, de catre unele state si la nivel de politici si chiar de legislatie, fiind o metoda de asigurare a unei dezvoltari durabile. In acest sens , s-a dezvoltat un instrument international, pe care si Romania l-a semnat la Kiev in 2003, Protocolul privind evaluarea strategica de mediu - acesta se refera la planuri, programe, politici si legislatie care pot face obiectul evaluarii de mediu.

Evaluarea strategica de mediu s-a dezvoltat ca masura de precautie, la nivel decizional inalt, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o masura destul de limitativa si slaba, si in consecinta, insuficienta. Aceasta,datorita momentului tarziu in procesul decizional, in care se aplica procedura EIA la proiecte. Astfel, raspunsurile la intrebarile adresate la nivelul cel mai inalt, de tipul “ce fel de dezvoltare trebuie sa aiba loc, unde si daca acesta trebuie intradevar sa aiba loc” au fost, de cele mai multe ori, nefundamentate din punct de vedere al protectiei mediului.

Evaluarea de mediu sau “evaluarea strategica de mediu” se aplica la cel mai inalt nivel decizional sau de planificare, de exemplu la dezvoltarea politicilor,stragetiilor si, evident al planurilor si programelor. In acest mod se poate focaliza pe “sursa” impactului asupra mediului si nu pe “rezolvarea” simptomelor aparute in urma producerii impactului.



Tel/fax : 0340-104.067


2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIP ALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI , PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE

2.1. Continutul si obiectivele planului/programului

Continutul planului: Obiectivele concedentului prevede construirea unui ansamblu rezidential pentru turism si agrement in scopul crearii unor noi locuri de munca calificate pentru localnici, dezvoltarii economico-sociale a localitatii si protejarii mediului.

Terenul analizat este preluat prin contract de concesiune nr. 1 din 25 ianuarie 2008

de la Consiliul local al comunei Ceamurlia de Jos de catre S.C. Velocita Trading S.R.L. Ploiesti pe o durata de 49 de ani, incepand cu data de 25 ianuarie 2008.

Suprafata preluata in concesiune este de 10 ha si apartine domeniului privat al comunei Ceamurlia de Jos conform schitei nr. 1, anexa la contractul de concesiune.

Conform Regulamentului local de urbanism, amplasamentul studiat are urmatoarele

vecinatati: Nord – teren proprietate particulara si partial teren din domeniul privat al localitatii; Est – teren din domeniul public de interes local – drum de exploatare (prin evolutia zonei va deveni drum stradal); Sud – teren din domeniul public de interes judetean – lacul Ceamurlia; Vest – partial teren din domeniul public de interes judetean (Lacul Ceamurlia) si partial teren din domeniul privat al localitatii. Zona este situata in extravilanul localitatii Ceamurlia de Jos, fiind identificata in

tarla 52, parcelele 272, 275, 281, apartinand domeniului privat al comunei Ceamurlia de Jos, la limita de sud a acestuia, in vecinatatea unei suprafete de teren de circa 1,5 hectare, care a fost introdusa in intravilan cu destinatia de zona pentru turism si agrement prin Planul Urbanistic General al localitatii.

Amplasamentul studiat este situat la limita intravilanului localitatii Ceamurlia de Jos

si anume in zonele de nord si est ale malurilor lacului Ceamurlia cu deschidere spre lacul Golovita.

Lacul Golovita este localizat in partea de sud-vest a lacului Razim si in partea de

nord-vest a lacului Sinoie, lacuri cu legatura intre ele. Malul lacului are un aspect neregulat, acesta fiind puternic inierbat cu vegetatie de balta. Adancimea lacului este relativ mica in zona malurilor, crescand in perioade cu precipitatii atmosferice abundente. Fundul lacului (in zonele malurilor) este partial colmatat cu vegetatie putrezita sau in curs de putrefactie, precum si cu depuneri lacustre specific, recente.



Tel/fax : 0340-104.067


Fig. 2.1.1 Incadrarea in localitate

Terenul se afla in imediata vecinatate a zonei de curti-constructii din sudul localitatii

si are acces direct prin intermediul unor drumuri de exploatare care prelungesc drumurile stradale ale intravilanului .



Tel/fax : 0340-104.067


Fig. 2.1.2. Coordonatele STEREO ale amplasamentului studiat

Amplasamentul studiat se afla in ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe, ROSCI 0065 Delta Dunarii si peste 80 % din suprafata lui este in interiorul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

O parte din zona de studiu se afla deja in intravilan, urmand ca prin studiul urbanistic sa poata fi introdus in intravilan si terenul care bordeaza in momentul de fata o parte din tarmul de nord si de est al lacului.

In conformitate cu Anexa nr.3 - EXTRASE DIN REGULAMENTUL LOCAL DE

URBANISM – se impune respectarea HG nr.1516/2008 privind aprobarea Regulamentului–cadru pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, care prevede:

Art.6. Pentru protejarea patrimoniului natural se impune ca :

- pentru loturile compacte pentru locuinte de vacanta din zona de nord si vest a amplasamentului, suprafata de teren ocupata temporar in perioada de executie sa fie limitata judicios la strictul necesar, astfel incat amplasamentul santierului sa aduca prejudicii minime mediului natural; - pentru zona peninsulelor, este necesara consolidarea generala a terenului, ceea ce va insemna demararea activitatii de plantare si refacere peisagistica dupa lucrarile de executie; - transportul si depozitarea materialelor rezultate prin lucrarile de executie se vor face in locuri adecvate, lipsite de vegetatie; - se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor, respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de catre autoritatiile de protectie a mediului, in conditii care sa impiedice raspandirea pulberilor sau a altor materiale generatoare de pulberi; Art.7. In vederea mentinerii specificului local se vor respecta urmatoarele : - acoperirea constructiilor, atat a celor definitive cat si a celorlalte (chioscuri, umbrare, foisoare, etc.) se va face cu sarpanta, respectand o medie a pantelor utilizate in zona; se va urmari in general adoptarea unor invelitori in doua ape;



Tel/fax : 0340-104.067


- invelitorile vor fi din stuf sau din tigla ceramica (pentru invelitorile din tigla ceramica se recomanda culoarea antracit sau brun); - finisajul peretilor exteriori va fi de culoare alba; - tamplariile vor fi vopsite in culoarea albastru sau verde, de preferinta cu lac semitransparent, pentru a nu acoperi total fibra lemnului; - raportul dintre plin si gol va respecta traditia locala.

1. ZONA REZIDENTIALA PENTRU LOCUINTE DE VACANTA (LV) cu subzona LVmr1 Functiuni admise :

- exclusiv rezidentiala –pentru case de vacanta; - locuinte cu regim de inaltime P, P+M, P +1- pana la 7,00 m la cornisa, masurati de

la trotuarul de garda; (recomandat P); - casele se vor executa pe platforme individuale sau comune pentru locuintele la

cota stabilita prin avizul S.G.A. , dupa consolidarea in prealabil a terenului; - activitati permise - locuire in proportie de 90%; - alte activitati compatibile locuirii, ca activitati secundare ( depozitare lemne, unelte

pentru gradinarit si alte tipuri de depozitare); - subzona de autorizare directa dupa aprobarea P.U.Z.; - suprafata minima de teren pe parcela –900 mp; nu vor fi permise subimpartirile

ulterioare; - P.O.T. max. = 15% C.U.T. max. = 0,30;

- spatii verzi amenajate = min. 30% pe parcela. 2. ZONA PENTRU INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL (IS) cu

subzona CONSTRUCTII PENTRU TURISM (IS t) Functiuni admise :

- constructii si amenajari pentru turism si agrement; - constructii principale cu regim de inaltime P... P + 1- pana la 7,00 m la cornisa,

masurati de la punctul cel mai jos al trotuarului de garda si max. 10,00 m in coama; - constructii anexa pentru functiunea de baza (chioscuri rustice, umbrare,

barbecue, foisor); - constructiile principale se vor executa pe o platforma comuna, la cota stabilita prin

avizul S.G.A.; - activitati permise - activitati turistice –cazare si servirea mesei; - depozitare – unelte de pescuit, altele; - agrement – piscina descoperita, chiosc rustic, zona barbecue; - subzona de autorizare directa dupa aprobarea P.U.Z.; - P.O.T. max. = 20% ; C.U.T. max. = 0,40; - spatii verzi amenajate = min. 25% pe parcela.



Tel/fax : 0340-104.067


Fig.2.1.3 Vedere satelitara amplasament

Terenul pentru care se doreste construirea ansamblului rezidential pentru turism si agrement are o suprafata totala de 100 000,00 de metri patrati, apartine in totalitate domeniului privat al localitatii si a fost concesionata de catre Consiliul Local Ceamurlia de jos catre firma SC VELOCITA TRADING SRL in conformitate cu Contractul de concesionare nr. 1 din 25.01.2008, pentru o perioada de 49 de ani.

Terenurile situate in zonele de balta, pe malul lacurilor, au devenit in ultimii ani atractive atat pentru constructiile dedicate turismului organizat cat si pentru constructiile de locuinte de vacanta, oferind suprafete de constructie mai mari decat cele urbane, deschidere catre zone pitoresti, un grad redus de poluare, posibilitatea amenajarii de spatii verzi mai generoase.

Pentru terenul studiat, tema propune abordarea lucrarii intr-o conceptie peisagista, cu executarea unor lucrari hidrografice atat de ridicare a malului pentru crearea unor peninsule, cat si de sapare a terenului din jur, in zona mlastinoasa, pentru amenajarea unor golfuri in actuala zona de papuris. Peninsulele astfel create vor deveni loturi pentru case de vacanta, cu mici debarcadere pentru ambarcatiuni individuale usoare; in acelasi timp, in zona de inflexiune dintre cele doua laturi ale terenului care formeaza un „L ”, se doreste amplasarea unui punct turistic distinct, care sa se afle in centrul de greutate al amplasamentului.

Prevederi ale programului de dezvoltare a localitat ii, pentru zona studiata In conformitate cu Planul Urbanistic General al comunei Ceamurlia de Jos, aprobat

de catre Consiliul Local Ceamurlia de Jos prin HCL nr. 53/19.12.2002, terenul are in prezent destinatia de pasune, in timp ce terenurile din vecinatate, introduse in intravilan pin documentatia mai sus amintita, au fost propuse pentru turism si agrement, dar nu se constituie in zone cu autorizare directa, fiind grevate de interdictia de construire, pana la elaborarea si aprobarea unei documentatii de urbanism – P.U.Z.- si a unui Regulament de urbanism aferent acesteia care sa stabileasca ce tip de functiuni sunt acceptate in zona si in ce conditii pot fi acestea amplasate in teritoriul dat.



Tel/fax : 0340-104.067


Fig. 2.1.4 Limita intravilan existent Fig.2.1.5 Limita extravilan propusa

Prin documentatia de fata se doreste introducerea in intravilan a unei suprafete de 80 055,00 mp, suprafata de 19 945,00 mp este deja in intravilan pentru aceeasi functiune de turism si agrement , cerinta care apare fireasca, deoarece si prin Planul Urbanistic General tendinta fireasca de dezvoltare a zonei din jurul lacului se leaga de acelasi tip de functiuni.

In momentul de fata, zona de studiu aflata in intravilan are conform P.U.G. destinatia de turism si agrement (zona IS , cu suzona IS t), iar cea situata in prezent in extravilan, pentru care se solicita intrarea in limita intravilanului se incadreaza intre zonele cu terenuri inundabile (TRi) si este acoperita cu vegetatie specifica zonei de balta.

Planul Urbanistic General precizeaza ca implantarea constructiilor in zona – atat in cea din intravilan cat si cea din extravilan - se va face prin P.U.Z., toata zona fiind zona de autorizare indirecta.

Deasemenea, actualmente terenurile din zona au incadrarea de pasune, dar actiunea de implementare a constructiilor va modifica functiunea in cea de turism si agrement.

In momentul de fata terenul este liber – P.O.T. = 0 % ; C.U.T. = 0

Fig. 2.1.6 Limita extravilan propusa a fi inclusa in intravialan



Tel/fax : 0340-104.067


Din punct de vedere al cadrului natural, terenul este favorizat de larga deschidere catre Lacul Ceamurlia si de aici mai departe catre Lacul Golovita. Zona se prezinta cu un relief plat, cu o usoara panta catre lac (de la nord la sud si de la est la vest). Datorita acestei particularitati, apa din precipitatii nu balteste pe teren ci se scurge rapid. Panza freatica se afla la adancimi cuprinse intre 1,3 si 1,8 m, in functie de cantitatea de precipitatii si de nivelul apei in lac. In prezent zona situata in intravilan are, conform Planului Urbanistic General destinatia de turism si agrement, iar cea situata in prezent in extravilan (pentru care se solicita trecerea in intravilan) se incadreaza in zone inundabile si este acoperita cu vegetatie specifica zonei de balta. Bilant teritorial existent Tabel nr. 2.1.1. Bilant teritorial existent

BILANT TERITORIAL

ZONA mp % 1. Teren agricol (pasune) 70 400,00 70,4 2. Teren inundabil 29 600,00 29,6 Total 100 000,00 100

NOTA : Bilantul teritorial a fost intocmit numai pentru terenul de amplasament si nu pentru toata zona de studiu , care include si amorsele

Bilant teritorial propus Tabel nr. 2.1.2. Bilant teritorial propus

NR. CRT

ZONE/SUBZONE FUNCTIONALE

SIMBOL SUPRAFATA( mp) PROCENT %

1. LOCUINTE DE VACANTA

LV 43 550,00 43,55

2. TERENURI AFLATE

PERMANENT SUB APE TRA 37 000,00 37,00

3. CAI DE COMUNICATII

RUTIERE SI PIETONALE

CC CCr

+CCp 8 470,00 8,47

4.

INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES

GENERAL – CU SUBZONA TURISM

IS IS t 10 980,00 10,98

TOTAL

100 000,00

100 NOTA : Bilantul teritorial a fost intocmit numai pentru terenul pentru care se solicita trecerea in intravilan si nu pentru toata zona de studiu, care include si amorsele.

In ceea ce priveste procentul de ocupare a terenului, se propune pentru zona de locuinte de vacanta – constructii cu regim de inaltime P, P+1 un P.O.T. de max. 20 % si un C.U.T. de max. 0,3, iar pentru zona de turism organizat (spatii de cazare, restaurant, anexe, piscine) un P.O.T. de max. 20 % si un C.U.T.de max. 0,4.

Zona de spatii verzi, sport, agrement, parcelele de teren propuse vor avea spatii verzi pe o suprafata de minim 30 % din totalul suprafetei si vor consta in plantatii de mica si medie inaltime.



Tel/fax : 0340-104.067


Obiectivul planului analizat il constituie includerea in intravilanul localitatii

Ceamurlia de Jos , a unui teren in suprafata de 80 055,00 mp, iar suprafata de 19 945.00 mp sunt deja in intravilan. Din punct de vedere al functiunilor, se propun 30 loturi pentru case de vacanta (ceea ce ar insemna o medie de 90 de utilizatori), 9 loturi pe zona de nord-vest a amplasamentului, fara acces direct la lac si 21 de loturi, cu amplasament pe peninsule amenajate pe laturile de est si de sud ale terenului.

In zona de inflexiune dintre cele doua laturi ale terenului care formeaza un „L ”, se doreste amplasarea unui punct turistic, format din trei corpuri de cazare si un corp pentru alimentatie publica distinct, fiecare corp de cazare avand cate 10 camere (in total 60 de utilizatori). Mentionam deasemenea ca la suprafata de 80 055,00 mp, propusa pentru introducerea in intravilan, se va atasa si o suprafata de 8 251,00 mp, rezultata din suprafata drumului de exploatare din zona de est (redimensionat pentru doua fire de circulatie) si zona tampon dintre drum si limita loturilor pentru locuinte de vacanta, fasie de spatiu verde amenajat.

Se va realiza un ansamblu rezidential si de agrement arhitectural coerent si omogen, prin impunerea unor reguli stricte de volumetrie, aspect general, finisare, cromatica, conform Regulamentului General de Urbanism al comunei Ceamurlia de Jos si a Regulamentului cadru de urbanism pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, aprobat prin HG nr. 1516/2008.

Argumentul pentru aceasta propunere il constituie amplasamentul in zona de stufaris de pe malul lacului Ceamurlia, cu deschidere catre un peisaj extrem de atragator, posibilitatea viabilizarii terenurilor prin extinderea retelelor tehnico-edilitare existente, lucrarile de infrastructura fiind acceptabile ca pret si ca amploare.

Terenul este accesibil, atat din zona rezidentiala a localitatii cat si pe drumul care margineste intravilanul pe latura de est; terenul este strabatut de mai multe drumuri de exploatare, aflate uneori in prelungirea drumurilor stradale din localitate, zona lacului fiind zona de atractie maxima a localitatii.

Constructiile urmeaza a fi amplasate de-a lungul ma lurilor lacului Ceamurlia ,

astfel:

- In partea de Nord-Vest a amplasamentului, atat in zona malului unui “golf” cat si in interiorul acestuia, pe “insule artificiale” amenajate ca independente si cu acces singular de pe malul lacului, catre fiecare “insula”;

- In partile de Nord si Est a amplasamentului, pe platforme unitare de constructie, perpendiculare pe mal si cu canale navigabile intre acestea;

- In partea de Est a amplasamentului, atat de-a lungul malului lacului cat si de-a lungul unui canal ce porneste din zona estica a lacului, aproximativ perpendicular pe acesta. Toate constructiile vor avea regim de inaltime parter.

- In zona coltului de Nord-Est a amplasamentului, urmeaza a fi executate constructii cu regim de inaltime inalt, grupate, precum si spatii de parcare.



Tel/fax : 0340-104.067


Fig. 2.1.7 Vedere de ansamblu pentru PUZ – Ansamblu rezidential pentru turism si agrement

Fig.2.1. 8 Vedere a unei « insule »



Tel/fax : 0340-104.067


2.2. Echiparea tehnico-edilitara corespunzatoare d ezvoltarii zonei

Echiparea cu energie electrica

Situatia existenta : in prezent, pe amplasament nu exista retea de distributie a energiei electrice.

Situatia propusa : Reteaua de energie electrica a fost executata pana in coltul de nord-vest al amplasamentului si poate fi extinsa pana la teren. Atat reteaua de apa cat si cea de energie electrica trec prin dreptul terenului de amplasament, pe latura de est a acestuia si deservesc zona lotizata din nord. Executarea lucrarilor de extindere a retelei electrice in zona studiata se va realiza cu asistenta tehnica din partea ENEL Dobrogea-Sucursala Tulcea, cu respectarea normelor de protectia muncii specifice.

Distantele minime si masurile de protectie vor fi respectate pe tot parcursul executiei lucrarilor.

In zonele de protectie ale LEA nu se vor depozita materiale, pamant excavat din sapaturi, echipamente etc.

Solutia tehnica si varianta de alimentare (sectiunile conductoarelor, punctul de derivare,etc.) se vor stabili in ,,fisa de solutie’’ ce va fi elaborata de catre furnizorul de energie electrica.

Proiectul ce va fi elaborat pentru zona, atat pentru functiunea de locuinte de vacanta cat si pentru cea de turism si agrement, va cuprinde si solutia tehnica pentru asigurarea iluminatului exterior. Alimentarea cu apa

Situatia existenta: pe amplasamentul studiat nu exista retea de distributie apa potabila sau canalizare menajera.

Situatia propusa : Zona nu dispune de echipare din punct de vedere edilitar, dar reteaua de apa potabila a localitatii poate fi extinsa in zona. Alimentarea cu apa se face prin racord din conductele stradale de distributie a apei potabile situate in zonele de nord si de nord-est ale amplasamentului, la aproximativ 550 m de limita acestuia. Racordul se va executa cu teava din polietilena de inalta densitate cu diametrul de 90 mm. Racordul este dimensionat pentru a asigura consumul mediu zilnic de 27,03 mc/zi si un consum orar maxim de 3,46 mc/h. Pe racordurile individuale se vor executa camine apometrice cu aparat pentru masurarea consumurilor de apa potabila. Pentru actiuni de combatere a incendiilor, zona pentru turism organizat (trei corpuri de cazare, un restaurant cu bar, piscina) va fi dotata cu hidranti subterani de incendiu, cu diametrul de 65 mm; se va asigura dotarea cladirilor cu panouri exterioare de incendiu, cu dotare standard. In interiorul acestor cladiri se vor prevedea stingatoare portabile cu spuma; langa tablourile electrice vor fi amplasate stingatoare portabile cu praf si CO2. Deasemenea fiecare lot se va dota cu hidrofor si bazine de acumulare.

Breviar de calcul pentru determinarea consumului de apa: Determinarea necesarului de apa pentru functiunea locuinta se face conform STAS 1478-90 si conexe.

Necesarul de apa Numarul total de persoane pentru care se face calculul necesarului de apa : 156 din care numar persoane turism organizat - 60 persoane pensiune, numar personal - 6 persoane, numar persoane locuinte de vacanta - 90 persoane.



Tel/fax : 0340-104.067


- Numarul de ore de functionare pe zi a obiectivului : 24 ore - Numarul de zile pe an de functionare a obiectivului : 365 zile/an.

Necesarul total de apa 21840 l/zi=21,84 mc/zi Qzi med. = 156 pers. x 140 l/pers. = 21,84 mc./zi .

Qzi max. = Kzi x Qzi med. = 1,1 x 21,84 = 24,02 mc/zi Qo max. = Ko x Qzi max. : 24 ore = 2,8 x 24,02 : 24 = 2,80 mc/h Adaosuri : pentru intretinere sistem k = 1,02 : pentru consum statie tratare k = 1,08 : ptr.pierderi retele k = 1,12 ktotal = 1,02x1,08x1.12 = 1,238 Cerinta de apa va fi : Qs.zi med. = 1,238 x 21,84 mc/zi = 27,03 mc/zi Qs.zi max. = 1,238 x 24,02 mc/zi = 29,73 mc/zi Qs.o. max. = 1,238 x 2,80 mc/h = 3,46 mc/h

Apele meteorice datorita faptului ca amplasamentul are o usoara panta catre lac, determina scurgerea rapida a apelor din precipitatii catre lacul Ceamurlia si mai departe catre lacul Golovita.

Pentru zona de turism organizat, se are in vedere dotarea cu o piscina. Suprafata totala a peretilor piscinei (inclusiv fundul bazinului):

Sp = 2 x (L x l x h) + S = 2 x (20 x 1.5 + 10 x 1.5) + 200 = 290 mp Volumul de apa din piscine: V = L x l x h = 20 x 10 x 1.5 = 300 mc De mentionat este faptul ca piscina va fi dotata cu sisteme de filtrare a apei astfel

incat umplerea/golirea se va realiza o data pe an. Evacuarea apelor uzate

Situatia existenta: Zona studiata nu este dotata cu instalatii si retele de canalizare dar localitatea Ceamurlia de Jos dispune de retele centralizate de canalizare si de statie de epurare, executata recent, aceasta situandu-se in vestul amplasamentului la distanta de aproximativ 350 m fata de limita intravilanului.

Situatia propusa: evacuarea apelor uzate se va face in reteaua de canalizare a localitatii prin colectoare de canalizare interioare si exterioare si prin intermediul a doua statii de pompare. Statia de epurare a fost finalizata recent si se afla in zona de vest a localitatii, la o distanta de circa 350 m fata de limita intravilanului.

Statiile de pompare refuleaza apele uzate menajere in sistemul centralizat de canalizare existent al localitatii; reteaua colectoare a fost calculata pentru o restitutie pe zi de maxim 21,62 mc de apa uzata pe zi si maximum 2,76 mc apa uzata pe ora.

Conductele de canalizare vor fi din polipropilena pentru canalizari sau PVC-mediu. Conductele de refulare de la statiile de pompare pana la caminul existent pe canalizarea comunala se vor executa cu tevi din PEHD cu diametrul de 75 mm.

Apele uzate de la restaurant vor fi trecute prin separator de grasimi si cos de retentie a resturilor alimentare. Grasimile si resturile alimentare retinute, vor fi evacuate prin societate autorizata in locuri avizate de autoritatea locala sau prin incheiere de contracte de prestati servicii cu firme autorizate.

Restitutia de apa Debitele caracteristice de ape uzate sunt :

Qu.zi med. = 0,8 x Qs.zi med. = 0,8 x 27,03 mc./zi = 21,62 mc./zi. Qu.zi max. = 0,8 x Qs.zi max. = 0,8 x 29,73 mc/zi = 23,78 mc./zi .



Tel/fax : 0340-104.067


Qu.o. max. = 0,8 x Qs.o.max. = 0,8 x 3,46 mc/h = 2 ,76 mc/h Qu .o. min. = p x Qu zi..max. = 0,1 x 23,78 mc/zi = 2,37 mc/h

Golirea piscinei se va efectua o data pe an, in anotimpul rece. Apele pluviale vor fi eliminate prin curgere naturala (prin crearea unor pante de

scurgere). Epurarea apelor uzate este asigurata in sistem unitar, prin traseele conductelor de

canalizare si orientarea apelor uzate prin intermediul acestora catre statia de epurare – executata recent – in zona de vest a localitatii, la o distanta de circa 550 m fata de limita intravilanului.

Namolul rezultat prin curatarea statiei de epurare proprie va fi eliminat prin firme specializate si autorizate sa desfasoare aceasta activitate cu care societatea va incheia contract de prestari servicii.

Alimentarea cu energie termica Situatia existenta: actualmente pe amplasament nu exista surse de producere a

agentului termic. Situatia propusa : incalzirea se va realiza prin centrala proprie care va folosi

combustibil solid (lemne sau brichete de rumegus), module de panouri solare pentru apa calda menajera si chiar a incalzirii, pompe de caldura.

Telefonizarea: Se va face prin extinderea retelei fixe din localitate sau se va putea opta pentru unul din sistemele de telefonie mobila.

Semnalul TV: se va face individual prin montare de antena de receptie pentru

statii de emisie terestre sau prin sateliti.

Gestiunea deseurilor Situatia existenta : pe amplasament nu se desfasoara activitati generatoare de

deseuri. Situatia propusa : dupa obtinerea Autorizatiei de constructie, pe amplasament vor

fi generate deseuri atat in faza de constructie, cat si in faza de functionare. Se va respecta art. 18 alin. (2) din OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor

aprobata prin Legea nr. 426/2001, ordonanta modificata prin OUG 61/2006, aprobata cu completari prin legea 27/2007: deseurile periculoase se identifica si se inregistreaza la fiecare loc de producere, de descarcare sau de depozitare; art. 18 alin. (3): Unitatile care produc, valorifica, colecteaza sau transporta deseuri periculoase trebuie sa asigure conditiile necesare pentru depozitarea separata a diferitelor categorii de deseuri periculoase, in functie de proprietatile fizico-chimice, de compatibilitati si de natura substantelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deseuri in caz de incendiu. Se interzice amestecul diferitelor categorii de deseuri periculoase, precum si al deseurilor periculoase cu deseuri nepericuloase, cu exceptia situatiilor mentionate la alin. (4); art. 21 alin. (1): Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate, in vederea valorificarii sau eliminarii acestora; livrarea si primirea deseurilor de productie, deseurilor menajere, deseurilor de constructie si de la demolari si deseurilor periculoase, in vederea eliminarii lor, trebuie sa se efectueze numai pe baza de contract; alin (2): Producatorii si detinatorii de deseuri isi organizeaza sistemul



Tel/fax : 0340-104.067


propriu de eliminare a deseurilor, daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat in acest scop, conform prevederilor art. 7.

Deseurile generate in faza de constructie, in functie de categorie, vor fi eliminate

prin utilizare ca umplutura, pentru sistematizarea terenului (cele inerte fara continut de substante periculoase), la amenajarea drumurilor sau in alte locuri stabilite de Primarie. Materialele care nu se pot valorifica sau recupera, in urma executarii lucrarilor de constructii se vor transporta la un depozit de deseuri autorizat.

Codurile deseurilor prezentate, conform HG 856/2002, sunt evidentiate in tabelul nr. 2.2.1. Tabel nr. 2.2.1. Deseuri rezultate din activitatea de executie Nr.crt. Tipul deseului Codul deseului conform HG

856/2002 1 Pamant si material stances, pietre, fara

continut de substante periculoase 17 05 03

2 Deseuri de tesuturi vegetale 02 01 03 3 Deseuri menajere, biodegradabile 20 01 08 4 Deseuri material plastic 20 01 39

Materialele care nu se pot valorifica sau recupera, in urma executarii lucrarilor de constructii se vor transporta la un depozit de deseuri autorizat .

Dupa finalizarea investitiei, se va efectua o colectare selectiva a deseurilor in europubele, amplasate intr-o zona special amenajata, iar eliminarea deseurilor recuperabile (hartie, PET, sticla, eventuale deseuri metalice) se va face prin societati de profil autorizate.

Determinarea cantitatii de deseuri menajere generate Capacitatea pensiunii si a lotizarilor este de 156 persoane. Conform datelor

statistice privind indicii de producere a deseurilor menajere din Romania (Manualul privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale), cantitatea de deseuri menajere produse de un locuitor este de 310 – 350 kg/locuitor/an.

Astfel rezulta: 156 persoane x 315 kg/locuitor/an = 49 140 kg/an : 365 zile = 135 kg/zi

Prin functionarea ansamblului turistic, vor rezulta 50 tone deseuri municipale, inclusiv cele menajere si comerciale, conform tabelului nr. 2.2.2.

Tabel nr. 2.2.2 Deseuri generate in perioada functionarii Nr. Crt.

Deseu Procent, % Cantitate deseu (t/an)

Cod deseu, conform HG 856/2002

1 Hartie si carton 6 3 20 01 01, 15 01 01 2 Sticla 4 2 20 01 02 3 Metal 16 8 20 01 40 4 Plastic 24 12 20 01 39, 15 01 02 5 Textile 6 3 20 01 11 6 Alte deseuri 44 22 20 01 99



Tel/fax : 0340-104.067


Depozitarea controlata a deseurilor Pe fiecare lot individual dar si in zona de aprovizionare si servicii a

amplasamentului vor fi prevazute platforme betonate si imprejmuite pentru depozitarea deseurilor, cu pubele in care deseurile vor fi colectate diferentiat, pe tipuri de deseuri (menajere, ambalaje din plastic, deseuri metalice, etc.); proprietarii vor asigura transportul deseurilor in locul indicat de catre autoritatile locale si/sau vor incheia contracte de prestari servicii cu firme specializate si autorizate pentru eliminarea/valorificarea deseurilor.

2.3. Relatia cu alte planuri/programe

Prin Certificatul de Urbanism nr. 223/4683/27.07.2009 se mentioneaza ca amplasamentul studiat este conform Planului Urbanistic General aprobat, partial intravilan satul Ceamurlia de Jos, partial extravililan comuna Ceamurlia de Jos, conform avizului nr. 1912/18.05.2009, emis de primar, extravilan comuna Ceamurlia de Jos. Titlul de proprietate fiind domeniu privat al comunei, conform avizului emis de primar.

Folosinta actuala este de pasune, conform incadrarii cadastrale, iar destinatia propusa conform Planului Urbanistic General - zona propusa pentru agrement si partial lacuri si balti, amplasamentul fiind la limita zonei tampon a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, pe malul lacului Ceamurlia.

Pe teritoriul comunei Ceamurlia de Jos sunt situri Natura 2000, iar in zona amplasamentului sunt executate lucrari de imbunatatiri funciare.

Prin executarea proiectului sus mentionat, nu vor fi afectate lucrarile de imbunatatiri funciare din zona.

Autorizarea executarii constructiilor pe terenuri situate in extravilan se va face cu respectarea conditiilor impuse de Legea nr. 18/1991, corelata cu prevederile Legii nr. 50/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Nu se recomanda realizarea unor trupuri izolate, distantate fata de localitate, asigurarea utilitatilor facandu-se in acest caz prin surse proprii. Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor pe terenuri agricole din extravilan este permisa pentru functiunile stabilite prin lege. Sunt interzise constructii pe terenuri agricole avand clasa de calitate I si II, pe terenuri amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare. Se interzic constructii pe terenuri inundabile.

Conform prevederilor art.32 din Legea nr.350/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, privind amenajarea teritoriului si urbanismului, in cazul in care se solicita o derogare de la prevederile documentatiei de urbanism aprobate se poate elabora o alta documentatie de urbanism (Plan Urbanistic Zonal), prin care sa se justifice si sa se demonstreze posibilitatea interventiei urbanistice solicitate. Intocmirea documentatiei este conditionata de obtinerea avizului favorabil de la Sistemul de Gospodarire a Apelor, legat de inundabilitatea amplasamentului si de posibilitatea executarii unor masuri tehnice care sa elimine riscul inundabilitatii, conform prevederilor acestui aviz. Planul Urbanistic Zonal intocmit pe ridicarea topografica a amplasamentului si a vecinatatilor, va fi receptionat de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Tulcea si va contine material fotografic. Planul Urbanistic Zonal va detalia problema inundabilitatii terenului si a masurilor de contracarare a riscului, conditiile de amplasare, regimul de inaltime, accesul, modul de asigurare cu utilitati, incadrarea in arhitectura deltaica. Avand in vedere ca amplasamentul este situat intr-o zona cu risc la inundatii, lucrarile sunt posibile doar in cazul in care, prin Planul



Tel/fax : 0340-104.067


Urbanistic Zonal si proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire se va demonstra ca se elimina orice risc.

Conform HG nr. 1516/2008 privind aprobarea Regulamentului-cadru de urbanism pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii ,la Capitolul III – Utilizari functionale: Art. 7 Pe teritoriul pe care se aplica prezentul regulament sunt admise urmatoarele

functiuni: a) locuirea, cu variantele locuire permanenta, locuire sezoniera, case de vacanta, cazare turistica in locuinte traditionale, cu suprafata construita la sol de maximum 200 m2; b) institutii, servicii, dotari publice; c) spatii verzi pentru agrement, sport; d) gospodarie comunala; e) amenajari piscicole; f) unitati agricole, mestesugaresti, industriale, de prestari de servicii si de transport; g) circulatii rutiere si navale, cu dotarile aferente; h) edificii de cult, cu constructii anexe.

Art. 8 Sunt admise, cu conditionari, urmatoarele functiuni: a) camparea, inclusiv in zonele de locuit, conditionata de dotarea cu instalatii tehnico-sanitare, cu respectarea prevederilor legale specifice pentru structurile de primire turistica; b) functiunile comerciale si serviciile profesionale, daca se inscriu in conditiile de configurare a parcelelor si cladirilor, precum si cu conditionari care se refera la forma, materiale de constructie si finisaj; c) sunt permise constructii izolate pentru alimentatie publica, cu conditionari referitoare la forma, materiale de constructie si finisaj, in conformitate cu legislatia specifica, cu prevederile prezentului regulament si cu respectarea legislatiei privind protectia mediului; d) in extravilanul localitatilor se autorizeaza numai lucrari de infrastructura si anexe ale exploatatiilor agricole, piscicole sau zootehnice; e) structurile de agrement care nu includ serviciul de alimentatie publica sunt admise cu conditia limitarii impactului vizual si sonor asupra vecinatatilor, precum si cu respectarea normelor privitoare la forma, materiale de constructie si finisaj din prezentul regulament; f) locuinte cu suprafata construita la sol pana la 300 m2, cu conditia incadrarii in indicatorii urbanistici aprobati si a respectarii prevederilor Codului civil; g) case de vacanta cu suprafata construita la sol pana la 350 m2, cu conditia incadrarii in indicatorii urbanistici aprobati si a respectarii prevederilor Codului civil; h) depozitari de materiale refolosibile, cu conditia respectarii legislatiei specifice; i) platforme de precolectare a deseurilor menajere, cu respectarea legislatiei privind protectia mediului; j) activitati care utilizeaza pentru depozitare sau productie terenul vizibil din circulatiile publice sau de pe parcelele adiacente, cu conditia respectarii normelor sanitare si neproducerii de noxe sau zgomote care deranjeaza vecinatatile; k) spatii comerciale cu suprafata utila peste 300 m2, cu conditia asigurarii locurilor de parcare pentru aprovizionare si cu respectarea legislatiei privind protectia mediului.

Art. 9 Pe teritoriul pe care se aplica prezentul regulament sunt interzise urmatoarele utilizari: a) structuri de cazare de mari dimensiuni: hoteluri cu mai mult de 20 de camere, pensiuni si moteluri cu mai mult de 10 camere; ansamblurile hoteliere cu mai mult de 20 de camere se vor dispune in sistem pavilionar;



Tel/fax : 0340-104.067


b) in intravilan: structuri si anexe pentru cresterea si folosirea animalelor domestice pentru agrement (herghelii, hipodrom); depozitare angro, cu suprafata construita mai mare de 100 m2 si depozitare in aer liber cu suprafata mai mare de 150 m2; c) activitati productive poluante de orice fel, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; d) depozitarea substantelor inflamabile sau toxice.

In Planul Strategic pentru Turismul Durabil in Delta D unarii se mentioneaza ca, dezvoltarea activitatilor de turism pe raza Deltei Dunarii si judetului Tulcea trebuie sa tina seama de principiile durabilitatii turismului, printre care:

• Minimizarea impactului activitatilor turistice asupra mediului natural, in vederea obtinerii durabilitatii ecologice, contribuind astfel la conservarea si pastrarea elementelor naturale, cu intoarcerea unei parti a veniturilor obtinute prin turism in aria protejata ;

• Minimizarea impactului negativ al activitatilor turistice necontrolate asupra comunitatilor locale si membrilor ei, in vederea obtinerii durabilitatii sociale; dezvoltarea acelor forme de turism care nu perturba viata de zi cu zi a populatiei destinatiei turistice; evitarea aparitiei situatiilor conflictuale in relatia cu comunitatea locala;

• Minimizarea impactului negativ al activitatii turistice asupra culturii, traditiilor,obiceiurilor locale, in vederea obtinerii durabilitatii culturale; dezvoltarea unui turism capabil sa determine mentinerea autenticitatii si individualitatii culturilor locale si evitarea saturarii acestor culturi cu influente externe;

• Maximizarea beneficiilor economice , aduse prin dezvoltarea turismului la nivelul localnicilor, in vederea obtinerii durabilitatii economice a comunitatilor;

• Educatia, pregatirea, informarea , ca procese ce stau la baza dezvoltarii turismului ; educarea turistului in scopul intelegerii si aprecierii impactului provocat de acesta, in vederea imbunatatirii atitudinii personale in ceea ce priveste protectia mediului si reducerea impactului ; dezvoltarea unei componente ecologic-educative pentru vizitatori, localnici, administratia locala, populatia mediului rural si urban ,etc.;

• Coordonarea locala; participarea comunitatii locale si consultarea acesteia referitor la dezvoltarea turistica durabila, populatia constituind un factor de decizie activ.

In Planul Local de Dezvoltare Durabila a judetului Tu lcea – Agenda 21 – se

mentioneaza : «Turismul, desi reprezinta numai circa 7% din PIB-ul local, are un potential deosebit, valorificat in prezent doar intr-o foarte mica masura. Datorita specificitatii naturale locale, care are ca principala trasatura existenta intr-un spatiu relativ restrâns a majoritatii formelor de relief si implicit a unei varietati de ecosisteme, aproape de neegalat la nivelul unei regiuni, corelata cu existenta urmelor civilizatiilor greaca, romana si otomana, turismul poate deveni in viitorul apropiat singura alternativa viabila pentru forta de munca disponibilizata din industrie si agricultura. Centrul atentiei turistice este, bineinteles, Delta Dunarii, devenita Rezervatie a Biosferei in patrimoniul mondial al UNESCO si zona umeda de importanta deosebita, ca habitat al pasarilor acvatice, in cadrul Conventiei RAMSAR. In judet se practica un numar diversificat de tipuri de turism: turism peisagistic, bird watching, vânatoare si pescuit sportiv, plaja marina si sporturi nautice, turism stiintific, turism cultural si religios, turism de croaziera si, mai ales, turism rural si ecoturism, cu un numar total de peste 4.200 locuri de cazare in locatii omologate din punct de vedere turistic. Nu este de neglijat interesul turistilor fata de urmele civilizatiilor greaca si romana in Dobrogea – cetatile Enisala, Halmyris, Dinogetia etc., “triunghiul manastirilor ortodoxe”



Tel/fax : 0340-104.067


tulcene - Celic-Dere, Saon si Cocos, basilica paleo-crestina de la Niculitel, una dintre cele mai vechi de acest fel din Europa, plajele insorite si salbatice, cu nisipuri extrem de fine de la Sulina, Sfântu Gheorghe si Portita, Parcul National “Muntii Macinului”, cu elemente faunistice si floristice specifice stepei si ecosistemelor din arealul celor mai vechi munti ai Europei – Muntii Dobrogei. Este de luat in seama posibilitatea unor circuite complexe de croaziera pe Dunare si Marea Neagra, care sa includa cele mai importante obiective turistice din traseu. La toate acestea, se adauga o splendida gastronomie locala, având ca element central produsele pescaresti, precum si vinurile din podgoriile Sarica Niculitel si Babadag, care fac din fiecare masa o sarbatoare.

Din pacate, datele statistice nu reflecta numarul real total al turistilor sositi in judetul Tulcea, datorita faptului ca un numar important al acestora utilizeaza pe durata sejurului servicii turistice in locatii neclasificate. Estimarile specialistilor indica, in fapt, un numar aproape triplu de turisti.

Motivele pentru care turismul in zona nu a cunoscut inca o dezvoltare corespunzatoare este datorat caracterului periferic al regiunii, conditiilor precare ale infrastructurii de transport si, in special, inexistentei unor curse regulate interne si internationale de pe Aeroportul “Delta Dunarii”.

In ultimii ani se constata o crestere substantiala a numarului de locatii turistice construite in mediul rural, multe dintre ele aparute si datorita derularii unor proiecte cu finantare europeana, in cadrul programelor PHARE si SAPARD.

Se manifesta, in continuare, o calitate scazuta a serviciilor turistice, datorita, in special,slabei pregatiri profesionale a personalului angajat in cadrul sectorului. De asemenea, nu se poate vorbi despre o campanie de promovare turistica unitara si profesionista si nici despre creearea unui brand recunoscut la nivel european. Inexistenta in zona a marilor tour-operatori determina ca piata turistica locala sa reprezinte doar o destinatie intâmplatoare pentru turistii individuali si mai putin pentru grupuri organizate. »

Prin PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU – JUDETUL TULCEA se stabilesc responsabilitatile Autoritatilor Locale pentru rezolvarea problemelor de mediu din judet in vederea asigurarii unui mediu adecvat dezvoltarii durabile.

Conform HG nr. 1076/2004 este necesar ca, in evaluarea efectelor asupra mediului dat de implementarea planului, sa fie luate in considerare si efectele cumulative si sinergice asupra mediului. Astfel, efectele cumulative pot aparea in situatii in care mai multe activitati au efecte individuale nesemnificative, dar impreuna pot genera un impact semnificativ sau, atunci când mai multe efecte individuale ale planului genereaza un efect combinat.

In cazul Planului “Ansamblu rezidential pentru turism si agrement” propus a fi realizat in localitatea Ceamurlia de Jos, judetul Tulcea, ce face obiectul planului urbanistic analizat sunt necesare activitati care se vor desfasura in perioada de construire si exploatare, si activitati in perioada de exploatare propriu-zisa.

Efectele date de activitatile de constructie sunt pentru o perioada scurta de timp si atunci efectul cumulativ si sinergetic cu alte activitati din zona asupra factorilor de mediu va fi nesemnificativ.

In zona in care urmeaza a fi realizat proiectul “ansamblu rezidential pentru turism si agrement”, localitatea Ceamurlia de Jos, judetul Tulcea, in prezent se afla in faza PUZ «construire pensiune, extravilan», in partea de nord a localitatii, proprietate particulara.

In comuna Ceamurlia de Jos pescuitul sportiv poate fi practicat atat pe lacul Golovita, cat si in amenajari piscicole.

In Lunca exista Complexul Turistic Lunca, amplasat pe malul vestic al Lacului Golovita si care, impreuna cu Statiunea Gura Portitei, se constituie in destinatia turistica principala in zona Lagunei Razim Sinoe. Complexul cuprinde facilitati de cazare.



Tel/fax : 0340-104.067


2.4. Relationarea zonei cu localitatea

Zona este strabatuta de drumuri de exploatare, aflate in prelungirea strazilor din localitate, o parte dintre strazi fiind pietruite si aflate in program de asfaltare. Atat in zona de nord-est, cat si in zona mediana a amplasamentului, acesta este legat de zona rezidentiala, prin astfel de trasee stradale, modernizate sau in curs de modernizare.

In momentul de fata, zona de studiu aflata in intravilan are conform Planului Urbanistic General destinatia de turism si agrement (zona IS cu subzone ISt), iar cea situata in extravilan, pentru care se solicita intrarea in limita intravilanului se incadreaza intre zonele cu terenuri inundabile (TRi) si este acoperita cu vegetatie specifica zonei de balta.

Elemente ale cadrului natural Din punct de vedere al cadrului natural, terenul este favorizat de larga deschidere

catre Lacul Ceamurlia, si de aici mai departe, catre Lacul Golovita; malul lacului invita catre o rezolvare in maniera peisagista a intregii zone – cu mici golfuri artificiale, cu peninsule cu contururi libere, cu suprafete mari de spatii verzi amenajate sau naturale.

Zona se prezinta cu un relief relativ plat, cu o usoara panta catre lac (de la nord la sud si de la est la vest). Datorita acestei particularitati apa din precipitatii nu balteste pe teren, ci se scurge rapid.

Zonele verzi sunt reprezentate de vegetatia de balta, in special stufaris, este dominanta.

Partial zona de studiu este prinsa in P.U.G. ca zona inundabila. Valorificarea cadrului natural

Elementul cel mai pregnant al cadrului natural este Lacul Ceamurlia, bordat de sunt stufarisuri, pe laturile de nord si de vest.

Prin documentatia de fata propunem un procent redus de ocupare a terenului si un coeficient de utilizare de asemenera redus si un regim de inaltime parter si P + 1, pentru o buna integrare in cadrul natural.

Organizarea sistemelor de spatii verzi

S-au propus spatii verzi cu procent minim pe parcela (30%) care este obligatoriu, pentru zona de locuinte de vacanta de pe peninsule; pentru locuintele de vacanta care bordeaza zona de nord-est a terenului, se propune un procent de ocupare cu spatii verzi de minimum 25%, la fel si pentru zona de turism organizat.

Circulatia Reteaua rutiera ce tranziteaza teritoriul administrativ al comunei Ceamurlia de Jos

este compusa din: drumuri nationale, judetene, comunale si strazi. Extremitatea vestica a teritoriului comunei este traversata pe directia N-S de DN 22

(E87) pe o lungime de 5,150 km. Drumul judetean 222 strabate comuna pe directia E-V pe



Tel/fax : 0340-104.067


o lungime de 13,296 km. Pe directia N-S teritoriul comunei este tranzitat si de calea ferata Medgidia-Tulcea.

Legatura cu Gara Ceamurlia de Jos este asigurata de DC 63 cu lungimea de 2,0 km. In prezent pentru acest drum pietruit, in stare rea s-a intocmit proiectul in vederea lucrarilor de modernizare.

DC 65, in lungime de 4,0 km, din care 3,1 km pe teritoriul comunei asigura legatura directa cu Baia. Pe acest drum, in cursul anilor 2008, 2009 au fost executate lucrari de modernizare finantate prin HG 577/1997 – Programul de pietruire si modernizare al drumurilor locale.

Reteaua stradala din intravilanul localitatilor comunei Ceamurlia de Jos insumeaza 34,0 km, din care: 18,0 km (3,5 km pietruiti) in localitatea Ceamurlia de Jos si 16,0 km (5,0 km pietruiti).

Circulatia carosabila este asigurata de prelungirile drumurilor stradale, care fac legatura cu zona centrala a localitatii, si de drumurile de exploatare, cu aspect sinuos, care brazdeaza suprafata. Este de remarcat ca localitatea a beneficiat de programe care au rezolvat o parte din infrastructura drumurilor, s-au facut pietruiri si modernizari de drumuri, care faciliteaza accesul pana pe malul lacului – punctul de maxim interes pentru Ceamurlia de Jos . Modernizarea circulatiei

In ceea ce priveste circulatia, este necesara corectarea profilului stradal pentru drumurile de exploatare care ajung in zona, cu posibilitatea preluarii apelor pluviale, precum si o imbracaminte definitiva pentru acesta.

Fig. 2.4.1 Imagini de pe amplasamentul studiat



Tel/fax : 0340-104.067


3.ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARI I

PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS

3.1. Introducere Judetul Tulcea ocupa jumatatea nordica a provinciei istorice Dobrogea, a carei insemnatate vine din asezarea ei la gurile Dunarii si iesirea la mare. Paralela 45° latitudine nordica taie județul Tulcea in partea centrala, iar meridianul 29° 41 ’ si 24” longitudine estica strabate orasul Sulina, extremitatea estica a României. Municipiul judetului este orasul Tulcea, port la Dunare, poarta a Deltei Dunarii, aflat la altitudinea medie de 30 m.

Inconjurat din trei parți de ape, se invecineaza la vest cu județele Braila si Galați, la nord cu Ucraina prin granițe naturale – Dunarea, la est cu Marea Neagra, avind limita de judet terestra la sud, județul Constanta.

Suprafata judetului este de 8499 kmp si reprezinta 3,6 % din suprafata tarii , procent care il situeaza pe primele locuri din tara ca marime.

Relieful judetului Tulcea se caracterizeaza prin existenta a doua unitati fizico-geografice distincte : una mai inalta, in partea central -vestica, in cadrul careia se intalnesc elementele celui mai vechi relief de pe teritoriul României si alta mai joasa si cea mai noua in N si NE, respectiv lunca si Delta Dunarii.

Unitatile vechi, mai inalte sunt dispuse in 3 mari fasii paralele, ocupând circa 32% din totalitatea jud. Tulcea: fasia de N este constituita din muntii Macinului cu altitudinea max. de 467 m (vf.Tutuiatu sau Greci),Podisul Niculitel si Dealurile Tulcei; fasia centrala este reprezentata prin Podisul Babadag,iar fasia sudica, corespunde compartimentului nordic al Podisului Casimcea, parte integranta din Podisul Dobrogei Centale.

Delta Dunarii este declarata rezervatie a biosferei, constituita in anul 1990. Reprezinta una dintre cele mai mari zone umede din lume ca habitat al pasarilor de apa ,cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri de pe planeta, un muzeu viu al biodiversitații si o valoare inestimabila pentru patrimoniul natural universal. Formata pe locul unui vechi golf al marii are altitudini de la 0m(nivelul marii)la +13 m .

Partea de est a judetului este scaldata de lacurile Complexului lagunar Razim – Sinoie, iar la vest de ghirlanda de balti sau terenuri colmatate ce insotesc albia Dunarii.

Comuna Ceamurlia de Jos este situata in partea de sud a judetului Tulcea, delimitata de urmatoarele teritorii comunale: la nord teritoriul administrativ al comunei Sarichioi si teritoriul administrativ al orasului Babadag; la vest teritoriul administrativ al comunei Baia; la sud lacul Golovita si la est teritoriul administrativ al comunei Jurilovca.

Comuna Ceamurlia de Jos are in componenta satul Ceamurlia de jos si Lunca cu o populatie de 2820 locuitori la ultimul recensamant din anul 2002.

Principalele etnii la recensamantul populatiei din 2002: • Romani – 2526 persoane • Rromi – 48 persoane • Aromani – 38 persoane



Tel/fax : 0340-104.067


3.2. Starea actuala a mediului

Actualmente terenurile extravilane din zona au incadrarea de pasune, dar actiunea de implementare a constructiilor va modifica functiunea in cea de turism si agrement.

In momentul de fata terenul este liber de constructii. O parte din zona de studiu se afla deja in intravilan, respectiv 19 945 mp, urmand

ca prin studiul urbanistic sa poata fi introdus in intravilan si terenul care bordeaza in momentul de fata o parte din tarmul de nord si de est al lacului, adica 80 055 mp.

De mentionat ca si prin Planul Urbanistic General, tendinta fireasca de dezvoltare a zonei din jurul lacului se leaga de acelasi tip de functiuni.

In momentul de fata, zona de studiu aflata in intravilan are conform P.U.G. destinatia de turism si agrement (zona IS , cu suzona IS t), iar cea situata in prezent in extravilan, pentru care se solicita intrarea in limita intravilanului se incadreaza intre zonele cu terenuri inundabile (TRi) si este acoperita cu vegetatie specifica zonei de balta.

Factorul de mediu: apa

Apele de suprafata in vecinatatea amplasamentului sunt reprezentate pe latura sud de lacul Ceamurlia care cmunica cu lacul Golovita.

Analiza indicatorilor chimici determinati pentru incadrarea apelor de suprafata din RBDD in clase de calitate in conformitate cu recomandarile Ordinului nr. 161/2006 releva incadrarea in limitele clasei a II-a de calitate, deci ape de o calitate buna. Aceasta calitate a apei este specifica tuturor lacuriloe si apelor fluviale si deltaice.

In zona localitatii Ceamurlia de Jos cat si a amplasamentului studiat, nu sunt surse fixe cu rol determinant in poluarea apelor.

Ape subterane pe amplasament Conform studiului geotehnic efectuat de SC GEOFOR CONSULTING SRL GALATI, in luna iunie 2009 s-a constatat ca nivelul apei subterane (interceptat in toate forajele executate in numar de sase), se afla la adancimi variabile cuprinse intre 1,30 - 1,810 m fata de cotele actuale ale terenului natural din zonele executarii forajelor. Acest nivel prezinta caracter ascensional si este variabil pe verticala, sezonier, in functie de cantitatea de precipitatii atmosferice cazute in zona, precum si de nivelul luciului apei in lac. Recomandarile facute in studiul geotehnic vor fi aplicate in executarea proiectului propus, atat pentru constructiile amplasate pe malul lacului Golovita si pe malurile canalului ce porneste din acesta (in partea de est a lacului, pentru constructiile amplasate pe insule singulare (in zona golfului din partea de nord-vest a amplasamentului) sau pe promotorii perpendiculare pe malul lacului si pornind din acesta cat si pentru constructiile cu regim de inaltime, ce transmit terenului de fundare sarcini mai mari de 100 kPa.

Factorul de mediu: aer

Clima judetului Tulcea este continental excesiva, cu precipitatii reduse (sub 400 mm/an), cu umiditate atmosferica ridicata in zona deltei, veri calduroase, ierni reci, marcate adesea de viscole, amplitudini mari de temperatura (66,30C). Apropierea de zona continentala a Rusiei aduce aer rece care vine de la nord-est spre sud-vest, rezultând un vânt numit Crivat, care aduce ierni foarte reci, câteodata inghetând chiar Dunarea si Delta pe o perioade scurte. In vara vânturile puternice aduc aer cald si uscat care usuca pamântul si transforma solul in praf. Temperaturile sunt mai scazute in vest, in zona de



Tel/fax : 0340-104.067


deal, in timp ce pe tarm (Sulina), briza marii aduce aer cald si umed, inregistrându-se cele mai ridicate temperaturi pe timp de iarna din tara.

In zona amplasamentului, respectiv a localitatii Ceamurlia de Jos, sub raport climatic, predomina clima continentala de stepa, veri mai putin calduroase si ierni nu prea reci sub influenta complexului lagunar RAZIM-SINOE; temperatura medie anuala 10,8°C; cantitatea medie de precipitatii 400 mm/mp anual.

Factorul de mediu: sol

Teritoriul judetului Tulcea cuprinde formatiuni geologice foarte diferite ca varsta si mod de formare. Sudul judetului corespunde Podisului Casimcei, cea mai veche formatiune de pe teritoriul românesc si este constituit predominant din sisturi verzi paleozoice peste care se afla discontinuu depozite jurastice si cretacice.

Orogenul Nord-Dobrogean – este unitatea ce se desfasoara intre falia Peceneaga Camena in S si falia Sfâtul Gheorghe in Nord. Fundamentul este format din: roci cristaline cutate prehercinic, roci magmatice (granite si bazalte) si roci sedimentare. Aceasta unitate are urmatoarele subdiviziuni:

1.Macin – situata in vest intre Dunare si Taita 2.Niculitel – intre Taita si depresiunea Nalbant 3.Tulcea 4. Babadag – intre Dunare si Marea Neagra Depozitele loesoide apar cu grosimi variate peste aceste formatiuni. Evolutia

geologica se continua actual cu depozitele deltaice. In structura geologica a Orogenului Nord-Dobrogean se disting trei unitati tectonice,

intre care exista relatii de incalecare: Unitatea de Macin, Unitatea Consul-Niculitel si Unitatea de Tulcea. Sandulescu (1984) le atribuie valoare de pânze, cu vergenta nord-estica; cea inferioara, Unitatea Tulcea fiind sariata peste Depresiunea Pre-dobrogeana.

Incepând de la V la E, unitatile tectonice majore ale Dobrogei de Nord sunt delimitate de urmatoarele linii tectonice majore (Seghedi et al, 2001): linia Luncavita-Consul (intre Unitatea de Macin la V si Unitatea Consul-Niculitel la E) respectiv, linia Vest Isaccea-Telita-Posta-Trestenic-Izvoarele-Mihai Bravu-Babadag-Enisala (intre Unitatea Consul-Niculitel la vest si Unitatea de Tulcea la est). Gradinaru in 1989 apreciaza ca aceste linii tectonice converg spre SE spre Falia Peceneaga Camena devenind mai mult sau mai putin paralele cu acestea.

Teritoriul comunei Ceamurlia de Jos este limitrof complexului lagunar Razim-Sinoe. Teritoriul administrativ este impartit intre platforma continentala si zona lagunara. In zona Complexului lagunar Razim-Sinoie predomina psamosolurile definite prin textura lor nisipoasa si de un profil de sol slab dezvoltat. Sunt folosite in special pentru pasuni si plantatii de plop. Numai pe portiuni de teren foarte mici, in curtile caselor si pe lânga sate, sunt cultivate cu porumb, cartofi, secara, orz.

Pe teritoriul comunei, prezentand resurse imense si acoperind in cea mai mare parte celelalte roci, se gasesc depozitele loessoide, galbui, cu grosimi de pâna la 15 m. Sub aceste depozite se ivesc sporadic calcare marnoase de vârsta coniaciana.

Pe raza acestei comune, in afara de loess, extras sporadic de catre localnici, nu sunt semnalate resurse minerale care sa fi facut obiectul unor exploatari sistematice.

Conform Studiului Geotehnic elaborat de SC GEOFOR CONSULTING SRL GALATI pe amplasamentul studiat s-a efectuat sase foraje geotehnice, manual la 6,00 m adancime, fata de cotele actuale ale terenului natural din zonele executarii acestora si amplasate de-a lungul malului lacului.

Datele de teren si laborator obtinute au concluzionat urmatoarele :



Tel/fax : 0340-104.067


1. in zonele forajelor f1, f2, f3 si f6: - adancimi intre 1,20 – 2,50 m s-a interceptat un strat de umplutura de

pamant negru si/sau galben in amestec; - adancimi intre 2,20 – 4,40 m s-au interceptat loessuri galbene

macroporice, prafuri argiloase local mai nisipoase, galbene-cafenii-cenusii, local cu pigmentatii brune;

- adancimi 6,00 m s-au interceptat loessuri galbene macroporice, prafuri argiloase local mai nisipoase, galbene-cafenii-cenusii, local cu pigmentatii brune

2. in zonele forajelor f4 si f5: - adancimi intre 1,20 – 2,50 m s-a interceptat prafuri galbene-cafenii-

brune- cenusii si cenusii vinete sau verzui, pe alocuri cu zone mai nisipoase;

- adancimi intre 2,50 – 6,00 m s-au interceptat prafuri nisipoase si nisipuri prafoase galbene-cafenii cu zone cenusii-verzui, compacte si indesate, umezite, pe alocuri cu pungi sau lentile argiloase.

Caracterizarea din punct de vedere geotehnic este conforma cu STAS 3300/2-85. Din studiu rezulta ca terenul de fundare are consistenta redusa – plastic consistente – plastic moi si compresibilitate ridicata.

Factorul de mediu: biodiversitate Datorita importantei acestui factor de mediu, prin pozitia amplasamentului

fata de ariile naturale protejate existente in zona , in continuare situatia existenta a biodiversitatii este tratata in detaliu, Raportul d e mediu prezentand elementele esentiale din Studiul de evaluare adecvata aprobat pentru planul urbanistic supus evaluarii de mediu.

Amplasamentul planului urbanistic zonal propus a se aviza, este la limita dintre

intravilanul si extravilanul localitatii Ceamurlia de Jos, intr-un ecosistem antropic specific limitei de intravilan a unei asezari rurale, iar din punct de vedere al pozitiei fata de ariile naturale protejate se afla in ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe, si peste 80 % din suprafata lui este in interiorul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

a) Date privind ROSCI 0065 Delta Dunarii:

In urma investigatiilor din teren, a evaluarii absolute a speciilor de plante si a

habitatelor enumerate in anexa II si anexa I a Directivei Consiliului 92/43/ CEE (enumerate in Formularul standard), pe amplasament si in imediata vecinatate a terenului pe care se va construi “Ansamblul rezidential pentru turism si agrement”, nu au fost identificate speciile de plante si habitatele pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii.

Prin urmare mentionam ca ROSCI0065 Delta Dunarii NU VA FI AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PLANULUI .

Ca arie de importanta comunitara, ROSCI0065 Delta Dunarii are o suprafata de 450.542 ha, pe care se intalnesc 30 de tipuri de ecosisteme (23 naturale si 7 antropice).



Tel/fax : 0340-104.067


Habitate prezente in situl ROSCI0065 Delta Dunar ii si relatia acestora cu planul

Habitatele naturale de interes comunitar pentru a caror conservare a fost necesara

desemnarea sitului de importanta comunitara - ROSCI0065 Delta Dunarii, conform fromularului standard NATURA 2000 sunt:

3160 - Lacuri distrofice si iazuri Raspandire: Bazine acvatice cu ape statatoare sau lin curgatoare din sud-vestul

tarii, Lunca si Delta Dunarii, Moldova, in luncile Siretului si Prutului. Statiuni: In bazine acvatice cu apa permanenta. Structura: Stratul natant este alcatuit din Nymphaea alba, Trapa natans,

Nymphoides peltata, Potamogeton natans. Se dezvolta in ape putin profunde (0,5–2 m), cu continut redus de substante nutritive si reactie neutra sau adesea alcalina (pH = 7,5–8). Ocupau suprafete intinse in baltile Dunarii, inainte de desecare. In prezent, cele mai reprezentative fitocenoze se gasesc in Delta Dunarii, unde ocupa suprafete relativ mari. Stratul natant este insotit frecvent de speciile aliantei Lemnion minoris. Stratul submers este format din: Myriophyllum verticillatum, Ceratophyllum demersum, Potamogeton crispus, P. pectinatus.

Compozitie floristica: Specii edificatoare: Potamogeton natans, Nuphar luteum, Nymphaea alba, Nymphoides peltata, Trapa natans. Specii caracteristice: Nymphaea alba, Nuphar luteum, Nymphoides peltata. Alte specii importante: Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Potamogeton crispus, P. pectinatus, Hippuris vulgaris, Elodea canadensis. La suprafata apei plutesc speciile caracteristice aliantei Lemnion, cum sunt: Lemna minor, Wolffia arrhiza, Spirodela polyrhiza precum si pteridofitele: Azolla caroliniana, Salvinia natans, Marsilea quadrifolia. Prin indiguirea Dunarii si asanarea baltilor din lunca fluviului, vegetatia acvatica din zona s-a diminuat foarte mult, iar unele specii au disparut aproape complet.

Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu au fost identificat acest tip de habitat .

6260* - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipur i Raspandire: Pe toate nisipurile continentale: Oltenia (Dabuleni, Calafat), Moldova

(Hanul Conachi) si Dobrogea (Delta Dunarii). Statiuni: teren plan cu dune nisipoase. Substrat: nisipuri continentale. Solul: nisipuri

nefixate sau in curs de fixare, neutre pana la slab acide. Compozitie floristica: Formatiuni dominate de graminee perene cespitoase, inalte

sau de inaltime medie, sau plante sufrutescente ce acopera lacunar terenul, impreuna cu comunitati de terofite asociate, dezvoltate pe nisipuri mobile sau fixe (nisipuri aluvionare, sisteme de dune subfosile) in cadrul arealului stepelor panonice, astfel limitate la bazinul panonic si la zonele dominate de comunitatile acestora. De asemenea, include comunitati similare din vestul bazinului pontic.

Plante: Festuca vaginata, Helichrysum arenarium, Dianthus serotinus, Gypsophila paniculata, Koeleria glauca, Alyssum montanum subsp. gmelinii, Bassia laniflora, Centaurea scabiosa subsp. sadleriana, C. jacea subsp. angustifolia, Erysimum diffusum, Stipa capillata, S. pulcherrima, Cynodon dactylon, Festuca pseudovina.



Tel/fax : 0340-104.067


Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu a fost identificat acest tip de habitat, fiint prezent la distante mari de z ona studiata.

7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus Raspandire: Comunitati dense de Cladium mariscus din zone lacustre colonizate de

plante, din terenuri abandonate (necultivate) sau pajisti umede aflate in stadii succesionale ulterioare exploatarii lor extensive, aflate in contact cu tipuri de vegetatie din Caricion davallianae sau cu alte specii de Phragmition [Cladietum marisci (Allorge 922) Zobrist 1935].

Plante: Cladium mariscus. In contact cu mlastini alkaline,dar si cu mlastini acide, pajisti umede exploatate

extensiv si alte stufarisuri si rogozisuri inalte. Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu a fost identificat acest

tip de habitat . 91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulm us laevis, Fraxinus

excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul mar ilor rauri (Ulmenion minoris) Paduri din specii cu lemn de esenta tare situate in albia majora a raurilor, expuse

regulat inundatiilor in perioda cresterii nivelului apei, sau in zone joase, expuse inundatiilor provocate de inaltarea apei freatice. Aceste paduri se dezvolta pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat intre inundatii sau poate ramane ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante apartin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat.

Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum.

Aceste paduri formeaza mozaicuri cu paduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esenta moale, in zonele joase ale luncilor raurilor; ele se pot dezvolta si din paduri aluviale de specii cu lemn de esenta tare. Acest tip de habitat apare adesea in conjunctie cu paduri de anin si frasin.

Acest tip de habitat nu a fost identificat pe ampla samentul studiat si in vecinatatea acestuia

92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamar icetea si Securinegion

tinctoriae) Galerii arborescente si tufarisuri de catina rosie, oleandru si mielarea, precum si

formatiuni lemnoase mai scunde, situate de-a lungul apelor curgatoare permanente sau temporare si din zonele umede ale etajului termo-mediteranean si din sud-vestul Peninsulei Iberice, precum si din statiunile cele mai higromorfe ale zonelor saharomediteraneana si saharo-sindiana. Includ formatiuni de Tamarix smyrnensis (T. ramossissima) de pe malurile apelor curgatoare si din statiunile de coasta ale regiunilor pontice si stepice din vestul Eurasiei.

Formatiunile cu Tamarix africana nu vor fi luate in considerare. Desi pe amplasament si in vecinatatea acestuia au fost identificate

exemplare din specia Tamarix ramossissima, nu se regasesc speciile si asociatiile vegetale care caracterizeaza acest tip de habitat.

1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un s trat mic de apa de mare



Tel/fax : 0340-104.067


Bancurile de nisip sunt forme topografice inaltate, alungite, rotunjite sau neregulate, permanent submerse si predominant inconjurate de ape mai adanci. Acestea constau in principal din sedimente nisipoase, insa depozite cu granulometrie mai mare, incluzand prundis si galeti, sau cu granulometrie mai mica, incluzand mal, pot fi de asemenea prezente pe un banc de nisip. Bancurile, pe care sedimentele nisipoase sunt dispuse intr-un strat deasupra substratului dur, sunt clasificate drept bancuri de nisip, daca bioturile asociate depind mai curand de nisip decat de substratul dur de dedesubt.“Permanent submerse la mica adancime” inseamna ca deasupra unui banc de nisip adancimea apei depaseste rareori 20 m sub nivelul hidrografic zero. Bancurile de nisip se pot insa extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic zero. De aceea, poate fi adecvata includerea unor astfel de zone mai adanci, care fac parte din formatiunea caracteristica a bancului si care gazduiesc biocenozele sale specifice.

Plante: Zostera sp., Potamogeton spp., Ruppia spp., Zannichellia spp., carofite. Pe multe bancuri de nisip nu cresc macrofite.

Bancurile de nisip pot fi intalnite in asociere cu“suprafete de mal si nisip neacoperite de apa marii la maree joasa” si “recife”.

In sectorul romanesc al Marii Negre, acest habitat se intalneste sub urmatoarele forme: Nisipuri fine, curate sau usor maloase, cu pajisti de Zostera, ce constituie prelungirea submarina a plajei de nisip fin, fiind in contact direct cu zona mediolitorala de spargere a valurilor. Zostera marina, Z. noltii si Zannichellia pedicellata formeaza pajisti submarine monospecifice sau mixte in golfuri adapostite, acolo unde stabilitatea sedimentara duce la o depunere slaba de mal. Nisipuri medii sub forma de dune submarine, cu granulatie medie, care, sub actiunea curentilor puternici si a valurilor, formeaza bancuri submerse (dune hidraulice) paralele cu tarmul. Prin acumularea in timp a nisipului, aceste bancuri pot deveni emerse, constituind insule miscatoare sau bare de nisip permanente (de exemplu, insula Sacalin din fata gurii Sf. Gheorghe). Nisipuri fine de mica adancime, amestecate cu resturi de cochilii si pietricele, dispuse de la tarm pana la izobata de 3-4 m. Acest facies este prezent de la gurile Dunarii si pana la Constanta, adapostind biocenoze de nisipuri fine cu Lentidium mediterraneum. Nisipuri bine calibrate, dispuse de la 3-4 m pana la 20 m adancime. Acestea sunt mai slab reprezentate sau chiar lipsesc la nord de Capul Midia, deoarece aici fundurile maloase se instaleaza de la adancimi foarte mici (5-6 m). Speciile caracteristice sunt bivalvele Chamelea gallina, Donax trunculus, Cerastoderma glaucum, Tellina tenuis, Anadara inaequivalvis, Lentidium mediterraneum si Mya arenaria, crustaceii Crangon crangon, Polybius vernalis, Diogenes pugilator, Upogebia pusilla si pestii Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco, Uranoscopus scaber, Callionymus sp., Pomatoschistus sp., Pegusa lascaris. Nisipuri grosiere si pietrisuri marunte batute de valuri se intalnesc in micile golfuri ale coastelor stancoase naturale expuse si nu depasesc cateva zeci de centimetri adancime. Se prezinta sub forma unor plaje submerse foarte inguste, formate din nisip grosier si pietris provenit din degradarea rocii, remaniate in continuu de valuri. Galeti infralitorali se intalnesc pe alocuri, de-a lungul coastelor stancoase naturale expuse, intre adancimile de 0,5 si 2,5 m. Astfel de plaje submerse sunt partial acoperite cu pietre rotunde si aplatizate (galeti), de obicei calcaroase, albe, modelate de valuri. Apar numai in zonele cu un hidrodinamism puternic si sunt populati de crustacee izopode, amfipode si de crabul Xantho poressa. „Camca” de la gurile Dunarii se intalneste in zonele adapostite, de mica adancime, pe tarmul Deltei Dunarii. Camcaua este o suspensie densa de detritus vegetal de origine continentala, formata mai ales din resturi de stuf (Phragmites) maruntite.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasament ul studiat si in vecinatatea acestuia .



Tel/fax : 0340-104.067


1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului Formatiuni de plante anuale sau anuale si perene, ocupand depozite de material

grosier adus de curentii marini si pietrisuri bogate in materie organica azotata (Cakiletea maritimae p.p.). Plante: Cakile maritima, Salsola kali, Atriplex spp., Polygonum spp., Euphorbia peplis, Elymus repens, Potentilla anserina si, in special in formatiunile mediteraneene, Glaucium flavum, Euphorbia paralias, Eryngium maritimum. La Marea Neagra acest habitat include comunitati cu Cakile maritima si Argusia (Tournefortia) sibirica.

Siturile propuse pentru acest habitat pot include comunitati de Cakiletea maritimae dezvoltate pe pietris sau pe substrate mixte de pietris si nisip (aceste amestecuri fiind adesea foarte dinamice si variabile), insa astfel de tipuri de vegetatie, dezvoltate pe plaje pur nisipoase, ar trebui considerate, dupa caz, ca parte a habitatului 2110 (dune mobile embrionare).

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasament ul studiat si in vecinatatea acestuia.

1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anua le care colonizeaza

terenurile umede si nisipoase Formatiuni compuse mai ales sau predominant din specii anuale, in special

Chenopodiaceae, din genul Salicornia sau graminee, care colonizeaza portiunile maloase sau nisipoase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate marine sau interioare. Thero-Salicornietea, Frankenietea pulverulentae, Saginetea maritimae.

Subtipuri: – Pajisti de branca (Thero-Salicornietalia): specii anuale (Salicornia spp.), ghirin (Suaeda maritima), sau uneori saricica (Salsola spp.). Formatiuni ce colonizeaza zonele maloase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate costiere si bazinele saraturate continentale. – Comunitati central eurasiatice de Crypsis: formatiuni deschise de graminee anuale din genul Crypsis (Heleochloa), pe soluri de tip solonchak, ce colonizeaza zonele maloase in curs de uscare ale depresiunilor umede ale stepelor si mlastinilor saraturate din Eurasia, din regiunea Panonica pana in Extremul Orient.

Plante: Salicornia spp., Suaeda maritime, Crypsis spp., Cyperus pannonicus, Spergularia media, S. marina, Salicornia spp., Lepidium latifolium, Chenopodium spp., Atriplex spp., Dianthus guttatus, Artemisia santonicum.


1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Junc etalia maritimi) Diverse comunitati mediteraneene si vest-pontice (Marea Neagra) de Juncetalia

maritimi. Subtipuri: – mlastini saraturate de pipirig inalt, dominate de Juncus maritimus si/sau

J. acutus; – mlastini saraturate de pipirig scund, rogoz si trifoi (Juncion maritimi) si pajisti umede din spatele litoralului, bogate in specii de plante anuale si inleguminoase (Trifolion squamosi); – pajisti mediteraneene halo-psamofile (Plantaginion crassifoliae).

Plante: Juncus maritimus, J. acutus, Carex extensa, Aster tripolium, Plantago cornuti, Scorzonera parviflora, Merendera sobolifera, Taraxacum bessarabicum, Samolus valerandi, Hordeum nodosum, H. maritimum, Trifolium squamosum, T. michelianum, Carex divisa, Ranunculus ophioglossifolius, Plantago crassifolia, Blackstonia imperfoliata, Orchis coriophora subsp. Fragrans.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasament ul studiat si in vecinatatea acestuia, fiind intalnit numai pe litor alul Marii Negre si Delta Dunarii (delta maritima).



Tel/fax : 0340-104.067


1530 * - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice Stepe, depresiuni, lacuri superficiale si mlastini saraturate panonice si

pontosarmatice, care sunt influentate in mare masura de un climat panonic cu temperature extreme si ariditate estivala. Imbogatirea in saruri a solului se datoreaza evaporarii intense a apei freatice in timpul verii. Aceste tipuri de habitate au origine partial naturala si partial determinata de influenta distincta a pasunatului bovinelor.

Vegetatia halofitica consta in comunitati de plante din depresiuni si stepe saraturate uscate, pajisti saraturate umede, si comunitati de plante anuale din lacurile sarate, periodic inundate, cu zonare tipica.

Plante: Artemisia santonicum, Lepidium crassifolium, Puccinellia peisonis, Aster tripolium, Salicornia prostrata, Camphorosma annua, Plantago tenuiflora, Juncus gerardii, Plantago maritima, Cyperus pannonicus, Pholiurus pannonicus, Festuca pseudovina, Achillea collina, Artemisia pontica, Puccinellia limosa, Scorzonera cana, Petrosimonia triandra, Peucedanum officinale, Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri, L. gmelini, Nitraria schoberi, Carex distans, C. divisa, Taraxacum bessarabicum, Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica, Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon, Ranunculus sardous, Agropyron elongatum, Halimione verrucifera (syn. Obione verrucifera), Lepidium latifolium, Leuzea altaica (syn. L. salina), Iris halophila, Triglochin maritima, Hordeum hystrix, Aster sedifolius, Scorzonera austriaca var. mucronata, Festuca arundinacea subsp. orientalis.


2110 - Dune mobile embrionare (in formare) Formatiuni costiere reprezentand primele stadii ale formarii dunelor, constituite de

ondulatii sau suprafete de nisip inaltate ale plajei superioare, sau de o bordura situata inspre mare la baza dunelor inalte.

Plante: Elymus farctus (Agropyron junceum), Leymus sabulosus, Sporobolus pungens, Euphorbia peplis, Medicago marina, Eryngium maritimum.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasament ul studiat si in vecinatatea acestuia, fiind intalnit numai pe nisip urile maritime, litoralul Marii Negre.

2130 * - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena ( dune gri) Dune fixate, stabilizate si colonizate de pajisti mai mult sau mai putin inchise,

formate din specii perene, si de tapete de licheni si muschi, de pe coastele Atlanticului (si Canalul Manecii) intre Stramtoarea Gibraltar si Capul Blanc Nez, si tarmul Marii Nordului si al Marii Baltice. Dune similare apar si de-a lungul coastelor Marii Negre.

Subtipuri: – Dune fixate pontice – dune fixate de pe coastele Marii Negre. Vegetatia poate fi reprezentata de pajisti inchise, de pajisti deschise formate din

specii anuale, sau poate fi dominata de muschi si licheni; continutul de calcar (Ca2+) poate varia foarte mult si in general se reduce odata cu varsta si desfasurarea succesiunii spre sistemele de dune brune (dune cu lande).

Plante: Bromus hordeaceus, Carex colchica, Cerastium spp., Galium verum, Gentiana cruciata, Koeleria spp., Myosotis ramosissima, Ononis repens, Silene conica, S. otites, Trifolium scabrum; Muschi - Tortula ruraliformis; Licheni - Cladonia spp.

Tufarisurile de dune si depresiunile umede interdunale cu vegetatie distincta formeaza complexe strans legate cu dunele gri lipsite de vegetatie lemnoasa.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasament ul studiat sau in vecinatatea acestuia, fiind intalnit pe coastele Ma rii Negre.



Tel/fax : 0340-104.067


2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides Formatiuni de catina alba ce constituie un stadiu premergator colonizarii forestiere

in depresiuni interdunale, atat uscate cat si umede. Plante: Hippophaë rhamnoides. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasament ul studiat sau in

vecinatatea acestuia. 2190 - Depresiuni umede intradunale Depresiuni umede ale sistemelor dunale. Depresiunile umede interdunale sunt

habitate specializate si bogate in specii, fiind amenintate de scaderea nivelului panzei freatice.

Subtipuri: – Balti interdunale (Charetum tomentosae, Elodeetum canadensis, Hippuridetum vulgaris, Hottonietum palustris, Potametum pectinati): comunitati acvatice ale ochiurilor de apa dulce interdunale permanente. – Pajisti pioniere interdunale (Juncenion bufonii p.p.: Gentiano-Erythraeetum littoralis, Hydrocotylo- Baldellion): formatiuni pioniere de nisipuri umede si margini de balti interdunale, pe soluri cu salinitate scazuta. – Mlastini interdunale: formatiuni mlastinoase calcifile si, ocazional, acidofile, adesea invadate de salcia taratoare, ocupand partile cele mai umede ale depresiunilor interdunale. – Pajisti interdunale: pajisti umede si desisuri de pipirig ale depresiunilor interdunale, adesea cu salcii taratoare (Salix rosmarinifolia). – Stufarisuri si rogozisuri de depresiuni interdunale: stufarisuri si comunitati de rogozuri inalte ale depresiunilor interdunale.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasament ul studiat sau in vecinatatea acestuia. In literatura de specialitate fiind citat in Delta Dunarii la Caraorman, Letea si Sulina .

3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din

Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea - vegetatie scunda perena, acvatica pana la amfibie, oligotrofa pana la mezotrofa, a

malurilor lacurilor, iazurilor si baltilor, si a zonei ecotonale apa – uscat apartinand ordinului Littorelletalia uniflorae.

- vegetatie scunda anuala, amfibie, pioniera, a zonei ecotonale cu uscatul de la marginea lacurilor, baltilor si iazurilor, cu soluri sarace in nutrienti, sau care creste in timpul uscarii periodice a acestor ape statatoare: clasa Isoëto-Nanojuncetea.

Aceste doua unitati pot creste impreuna in stransa asociere sau separat. Speciile caracteristice de plante sunt in general efemerofite pitice.

Plante: Littorella uniflora, Luronium natans, Juncus bulbosus subsp. bulbosus, Eleocharis acicularis, Sparganium minimum, Lindernia procumbens, Elatine spp., Eleocharis ovata, Cyperus fuscus, C. flavescens, C. michelianus, Limosella aquatica, Schoenoplectus supinus, Scirpus setaceus, Juncus bufonius, Centaurium pulchellum, Centunculus minimus.

Acest tip de habitat s-ar putea dezvolta, de asemenea, in depresiuni umede interdunale.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasament ul studiat sau in vecinatatea acestuia. In urma investigatiilor din t eren nu au fost identificate specii edificatoare si caracteristice acestui tip de habit at.

3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Mag nopotamion sau

Hydrocharition



Tel/fax : 0340-104.067


Lacuri si iazuri cu ape de culoare gri inchis catre albastru-verzui, mai mult sau mai putin tulburi, in mod special bogate in baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu comunitati din Hydrocharition ce plutesc liber la suprafata sau, in ape adanci, deschise, cu asociatii de broscarita (Magnopotamion).

Plante: Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides, Utricularia australis, U. vulgaris, Aldrovanda vesiculosa, ferigi (Azolla), Hepaticae (Riccia spp., Ricciocarpus spp.), Magnopotamion - Potamogeton lucens, P. perfoliatus.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasament ul studiat sau in vecinatatea acestuia

3260 - Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu

vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho -Batrachion Cursuri de apa din zona de campie pana in etajul montan, cu vegetatie submersa

sau natanta din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion (nivel scazut al apei in timpul verii) sau muschi acvatici.

Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus subsp. penicillatus, R. aquatilis, Myriophyllum spp., Callitriche spp., Sium erectum, Zannichellia palustris, Potamogeton spp, Fontinalis antipyretica.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasament ul studiat sau in vecinatatea acestuia. In urma investigatiilor din t eren nu au fost identificate specii edificatoare si caracteristice acestui tip de habit at intalnit numai in cursurile de apa permanenta.

3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chen opodion rubri si

Bidention Maluri namoloase ale raurilor din zona de campie pana in etajul submontan, cu

vegetatie pioniera anuala, nitrofila, din aliantele Chenopodion rubri si Bidention. Primavara si la inceputul verii, acest habitat de maluri namoloase se prezinta fara

nici un fel de vegetatie (ea dezvoltandu-se mai tarziu in timpul anului). Daca conditiile nu sunt favorabile, aceasta vegetatie se dezvolta putin sau poate fi total absenta.

Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Xanthium sp., Polygonum lapathifolium.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasament ul studiat sau in vecinatatea acestuia.

62C0 * - Stepe ponto-sarmatice Stepe ale campiilor, platourilor si dealurilor situate la vest de Marea Neagra, de

Nistru si bazinele Transilvaniei si Traciei de nord, inclusiv al cursului inferior al Dunarii, limitei sudice si vailor platoului podolic, platoului Rus Central, platoului Volgai, Orenburg si Bachkiria, cu graminee precum Stipa capillata, S. lessingiana, Kochia prostrata, Koeleria lobata (K. degeni), Festuca valesiaca, Dichanthium ischaemum (syn. Bothriochloa ischaemum). Acest habitat include tipuri de vegetatie din aliantele Festucion valesiacae, Stipion lessingianae, Agropyro-Kochion si Pimpinello-Thymion zygioidi. Plante: Festucion valesiacae - Poa angustifolia, Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus, Alyssum saxatile, Agropyron pectiniforme, Koeleria macrantha, Dichanthium ischaemum, Stipa capillata, S. ucrainica, Elymus hispidus; Stipion lessingianae - Stipa lessingiana, S. pulcherrima, S. joannis, Vinca herbacea, Salvia nutans, Cephalaria uralensis, Teucrium polium, Iris pumila, Bromus barcensis, Euphorbia dobrogensis, Crambe tatarica, Artemisio-Kochion - Kochia prostrata;Pimpinello-Thymion zygioidi - Agropyron brandzae, Thymus zygioides,



Tel/fax : 0340-104.067


Artemisia caucasica, A. pedemontana, A. lerchiana, Koeleria lobata, Festuca callieri, Sedum hillebrandtii, Polythricum piliferum, Melica ciliata, Dianthus nardiformis, D. pseudarmeria, Satureja coerulea, Pimpinella tragium subsp. lithophila.


6410 -Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turb oase sau argiloase (Molinion

caeruleae) Pajisti cu Molinia din zona de campie pana in etajul montan, pe soluri mai mult sau

mai putin umede si sarace in nutrienti (azot, fosfor). Acestea s-au format in urma unei exploatari extensive, ce implica uneori un cosit intarziat spre sfarsitul anului, sau corespund unui stadiu de deteriorare a mlastinilor de turba drenate.

Subtipuri: pe soluri neutro-alcaline pana la carbonatice, cu o panza freatica fluctuanta, relativ bogate in specii (Eu-molinion). Solul este uneori turbos si devine uscat, vara; pe solurile mai acide cu Junco-Molinion (Juncion acutiflori), cu exceptia pajistilor sarace in specii sau de pe soluri turboase degradate.

Plante:Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium tuberosum, Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Tetragonolobus maritimus, Viola persicifolia, V. palustris, Galium uliginosum, Crepis paludosa, Luzula multiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus uliginosus, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, P. anglica, Carex pallescens.


6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalt e din Molinio-

Holoschoenion Pajisti mediteraneene umede cu graminee inalte si tipirig, larg raspandite in intregul

bazin mediteranean, extinzandu-se de-a lungul coastelor Marii Negre, in special in sistemele dunale.

Plante: Scirpus holoschoenus (Holoschoenus vulgaris), Agrostis stolonifera, Galium debile, Molinia caerulea, Cyperus longus, Trifolium resupinatum, Schoenus nigricans, Juncus maritimus, J. acutus, Hypericum tetrapterum, Eupatorium cannabinum, Prunella vulgaris, Pulicaria dysenterica, Tetragonolobus maritimus, Orchis laxiflora, Dactylorhiza elata, Succisa pratensis, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Genista tinctoria, Senecio doria, Dorycnium rectum.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasament ul studiat sau in vecinatatea acestuia. In literatura de specialitate fiind citat pe nisipurile maritime de pe litoralul Marii Negre, intre Mamaia si Navodari, Delta Dunarii pe Grindul Saraturile.

6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higr ofile de la nivelul campiilor,

pana la cel montan si alpin Subtipuri: – Comunitati higrofile si nitrofile de ierburi inalte, de-a lungul cursurilor de

apa si lizierelor forestiere, apartinand ordinelor Glechometalia hederaceae si Convolvuletalia sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion); – Comunitati de ierburi perene inalte higrofile din etajul montan pana in cel alpin, apartinand clasei Betulo-Adenostyletea. Plante: Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria,



Tel/fax : 0340-104.067


Alliaria petiolata, Geranium robertianum, Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis paludosa, Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea, Cirsium helenioides.

Comunitati similare, dar cu o dezvoltare redusa, apar la altitudini mai joase de-a lungul raurilor si lizierei padurilor Comunitatile nitrofile de liziera, cuprinzand numai specii de talie mica, comune in regiune, nu constituie o prioritate pentru conservare. Aceste comunitati de ierburi inalte s-ar putea dezvolta si in pajisti umede abandonate, care nu mai sunt cosite.


6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii Pajisti aluviale cu regim natural de inundare apartinand aliantei Cnidion dubii, in

conditii climatice continentale pana la subcontinentale. Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia,

Allium angulosum, Gratifolia officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum. Acesta este un habitat de tranzitie intre pajistile higrofile si cele xerofile, ce acopera arii restranse.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasament ul studiat sau in vecinatatea acestuia. In urma investigatiilor din t eren nu au fost identificate specii edificatoare si caracteristice acestui tip de habit at.

6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus prat ensis Sanguisorba

officinalis) Fanete bogate in specii, pe soluri slab pana la moderat fertilizate, din zona de

campie pana in etajul submontan, apartinand aliantelor Arrhenatherion si Brachypodio-Centaureion nemoralis. Aceste pajisti exploatate extensiv sunt bogate in plante cu flori si nu sunt cosite inainte ca gramineele sa infloreasca si dupa aceea, numai o data sau de doua ori pe an.

Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens, Pimpinella major, Centaurea jacea, Crepis biennis, Knautia arvensis, Tragopogon pratensis, Daucus carota, Leucanthemum vulgare, Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, Campanula patula, Leontodon hispidus, L. nudicaulis, Linum bienne, Malva moschata.

Exista subtipuri umede pana la uscate. Daca practicile de exploatare devin intensive, cu utilizarea abundenta a ingrasamintelor, diversitatea speciilor scade rapid.


3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie be ntonica de specii de

Chara Lacuri si balti destul de bogate in baze dizolvate (pH adesea 6-7) (21.12) sau cu

ape majoritar albastre-verzui, foarte limpezi, cu continut sarac (catre moderat) de nutrienti, bogate in baze (pH adesea >7.5) (21.15). Fundul acestor ape nepoluate este acoperit cu carofite, Chara si Nitella, covoare de alge. In regiunea boreala acest tip de habitat include mici balti turboase (‘gyttja’) oligo-mezotrofe bogate in calciu, cu un covor dens de Chara, adesea inconjurate de diverse mlastini eutrofe si turbarii cu pin silvestru.

Plante: Chara spp., Nitella spp. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasament ul studiat sau in

vecinatatea acestuia.



Tel/fax : 0340-104.067


1150 *- Lagune costiere Lagunele sunt intinderi de apa sarata costiere, de mica adancime, cu salinitate si

volum de apa variabil, total sau partial separate de mare prin bancuri de nisip sau prundis ori, mai rar, de roci. Salinitatea poate varia, de la salmastru pana la hiperhalin, in functie de cantitatea de precipitatii, intensitatea evaporarii, aportul de apa de mare proaspata in timpul furtunilor si de inundarea temporara cu apa de mare in timpul iernii sau la flux. Cu sau fara vegetatie din Ruppietea maritimae, Potametea, Zosteretea sau Charetea

- Flads si gloes, considerate o varietate baltica a lagunelor, reprezinta mici ochiuri de apa, de obicei de mica adancime, mai mult sau mai putin delimitate, inca legate de mare sau izolate foarte recent de mare prin ridicarea pamantului. Caracterizate prin stufarisuri bine dezvoltate si vegetatie submersa luxurianta, si avand mai multe stadii de transformare morfologica si floristica in procesul prin care portiuni de mare devin uscat.

- Iazurile si bazinele sarate pot fi, de asemenea, considerate lagune, cu conditia sa-si aiba originea intr-o veche laguna naturala transformata sau o mlastina sarata, si sa fi suportat un impact minor in urma exploatarii.

2) Plante: Callitriche spp., Chara canescens, C. baltica, C. connivens, Eleocharis parvula, Potamogeton pectinatus, Ranunculus baudotii, Ruppia maritima. In flads si gloes, si Chara spp. (Chara tomentosa), Lemna trisulca, Najas marina, Phragmites australis, Potamogeton spp., Stratiotes aloides, Typha spp..


92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba Paduri de lunca (zavoaie) din bazinul mediteranean si cel al Marii Negre dominate

de Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie inrudite cu acestea.Paduri de lunca multistratificate mediteraneene si central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop de talie mare domina de obicei coronamentul prin inaltimea lor; acestia pot fi absenti sau rari in anumite grupari vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus.

Plante: Salix alba, Populus alba. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasament ul studiat sau in imediata

vecinatate a acestuia. 40C0 * - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice Tufarisuri caducifoliate ale zonei de stepa cu arbusti din regiunile pontica si

sarmatica si ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limita estica a padurilor de stejari cu Potentilla alba (41.7A14), din zona padurilor stepice de stejari si artar tataresc (41.7A22) si padurilor stepice subeuxinice (41.7A3), care fac parte din habitatul 91I0 - paduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. Habitatul include mai multe comunitati vegetale cu specii endemice pentru Dobrogea, cum sunt asociatiile Asphodelino luteae-Paliuretum si Rhamno catharticae-Jasminietum fruticantis.

Plante: Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Caragana frutex, Spiraea crenifolia, (S. crenata), Prunus tenella (Amygdalus nana), Jasminum fruticans, Paliurus spinachristi, Rhamnus catharticus, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea, Bromus inermis, Dianthus nardiformis, Kochia prostrata, Medicago minima, Genista sessilifolia, Moehringia grisebachii, M. jankae, Orlaya grandiflora, Ornithogalum amphibolum, Paeonia tenuifolia, Salvia ringens, Thymus zygioides, Veronica austriaca.



Tel/fax : 0340-104.067


Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasament ul studiat sau in imediata vecinatate a acestuia.

91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stej ar pufos Paduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu flora submediteraneana, ocupand

enclave mai calde in cadrul arealelor subcontinentale ale lui Quercion frainetto si Carpinion illyricum.

Include subtipurile: - Paduri tracice de stejar pufos si carpinita Paduri de Quercus pubescens si Q. virgiliana din campiile bazinului Marii Negre si dealurile Turciei europeane, din nordul campiei tracice in sudul si sud-estul Bulgariei, unde sunt reprezentate in principal prin masive forestiere insulare, mai ales in partea centrala a dealurilor Maritsa si Tundja, si de pe colinele de la poalele estice si nordice ale muntilor Rodopi. Stejarii sunt insotiti de Carpinus orientalis, Fraxinus ornus, Acer campestre sau Tilia tomentosa si de elemente floristice submediteraneene. - Paduri moesiace de stejar pufos. - Paduri submediteraneene termofile de Quercus pubescens si Q. virgiliana din sudul muntilor Dinarici, lantul muntos balcanic si din regiunile invecinate, incluzand sudestul si sudul Romaniei.

Plante: Quercus pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, C. betulus, Fraxinus ornus, Galium dasypodum, Paeonia peregrina.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasament ul studiat sau in imediata vecinatate a acestuia.

Specii de plante a caror conservare necesita desemnarea ariilor spec iale de conservare

- enumerate in Anexa II a Di rectivei Consiliului 92/43/CEE - 1428 Marsilea quadrifolia Traieste in medii acvatice, semiacvatice si terestre. La suprafata namolului are un

rizom repent fixat de substrat prin radacini adventive, de pe care se ridica la suprafata apei frunze tinere rasucite in spirala (circinate) si mature, lung petiolate ce poarta in varf 4 foliole dispuse palmat, asemanator unui trifoi cu patru foi. Sporocarpii sferici sau reniformi sunt scurt pedicelati si contin numerosi sori induziati.

Specia nu a fost identificata pe amplasament si nic i in imediata vecinatate. 1516 Aldrovanda vesiculosa Specie acvatica subtermofila, se intalneste in zona de ses si colinara, este o specie

carnivora submersa, ne sau slab ramificata cu frunze obisnuit ciate opt in veticil, cuneate, terminate intr-un lob central longitudinal plicabil (capcana) si 4-6 lobi subulati, florile sunt axilare pa tipul 5. Ierneaza prin muguri (turioni).

Specia nu a fost identificata pe amplasament si nic i in imediata vecinatate. 2253 Centaurea jankae Element dobrogean localizat numai in Dobrogea, este o specie xerofila de coline

pietroase (calcaroase), aride. Aceasta specie nu poate fi intalnita pe amplasament . 2255 Centaurea pontica Creste numai pe nisipuri marine ruderalizate, uneori nude.



Tel/fax : 0340-104.067


4067 Echium russicum Localizata in zona de stepa, este o specie xerofila intalnita numai in zone aride.

Starea actuala a vegetatiei din perimetrul analizat Atât flora cât şi vegetaţia din zona menţionată nu au mai fost cercetate. Doar o

singură semnalare există în literatura de specialitate referitoare la lucrarea botanistului Ioan Şerbănescu, din 1965, care aici a descris o nouă specie de Ruppia.

a) Lista speciilor de plante determinate pe amplasamentul studiat : Speciile din lista floristică de mai jos sunt prezentate în ordinea familiilor: Chlorophyceae 1. Cladophora sp. 2. Spirogira sp. Characeae 3. Chara fragillis Polypodiaceae 4. Thelypteris palustris Schott. Salviniaceae 5. Salvinia natans (L.) All. Azollaceae 6. Azolla carolliniana Willd. Amaranthaceae 7. Amaranthus albus L. Boraginaceae 8. Echium vulgare L. 9. Heliotropium europaea L. 10. Myosotis scorpioides L. 11. Symphytum officinale L. 12. Symphytum tanaicense Stev. Cannabaceae 13. Cannabis sativa L. Caryophyllaceae 14. Cerastium dubium (Bast.) Guepîn. 15. Cerastium gracile Dufour 16. Dianthus capitatus Balb. 17. Holosteum umbellatum L. 18. Myosoton aquaticum (L.) Moench 19. Saponaria officinalis L. 20. Silene alba (Mill.) Krause 21. Spergularia media (L.) C.Presl. 22. Stellaria media (L.) Vill. 23. Viscaria vulgaris L. Ceratophyllaceae 24. Ceratophyllum demersum L. 25. Ceratophyllum submersum L. Chenopodiaceae 26. Atriplex tatarica L. 27. Atriplex patula L. 28. Bassia hirsuta (L.) Aschers. 29. Camphorosma annua Pall. 30. Chenopodium album L.



Tel/fax : 0340-104.067


31. Chenopodium glaucum L. 32. Chenopodium rubrum L. 33. Halimione pedunculata (L.) Aellen 34. Salicornia europaea L. 35. Salsola australis R. Br. 36. Suaeda maritima (L.) Dumort. Compositae 37. Anthemis austriaca Jacq. 38. Anthemis ruthenica Bieb. 39. Arctium lappa L. 40. Artemisia absinthium L. 41. Artemisia annua L. 42. Artemisia austriaca Jacq. 43. Artemisia campestris L. 44. Artemisia pontica L. 45. Artemisia santonicum L. 46. Artemisia scoparia W. Et. K. 47. Artemisia vulgaris L. 48. Artemisia lerchiana Weber ex. Stechm. 49. Aster tripolium L. 50. Bidens tripartita L. 51. Carduus acanthoides L. 52. Carduus nutans L. 53. Centaurea rhenana Bor. 54. Cichorium intybus L. 55. Cirsium alatum (S. G. Gmel.) Bobrov 56. Cirsium arvense (L.) Scop. 57. Cirsium vulgare (Savi) Ten. 58. Inula britannica L. 59. Inula salicina L. 60. Lactuca saligna L. 61. Lactuca serriola L. 62. Lactuca tatarica (L.) C. A. Mey. 63. Matricaria recutita L. 64. Onopordum acanthium L. 65. Tanacetum vulgare L. 66. Pulicaria dysenterica (L.) Bernh. 67. Senecio paludosus L. 68. Senecio jacobaea L. 69. Senecio vulgaris L. 70. Sonchus arvensis L. 71. Sonchus asper (L.) Hill. 72. Tanacetum vulgare L. 73. Taraxacum bessarabicum (Hornem.) Hand.-Mazz. 74. Taraxacum officinale Weber 75. Tussilago farfara L. 76. Xanthium italicum Moretti 77. Xanthium spinosum L. 78. Xeranthemum annuum L. Convolvulaceae 79. Calystegia sepium (L.) R. Br. 80. Convolvulus arvensis L. Cruciferae 81. Alyssum alyssoides L. 82. Brassica rapa L. 83. Capsella bursa-pastoris (L.) Medic. 84. Capsella procumbens (L.) Fries 85. Diplotaxis muralis (L.) DC. 86. Diplotaxis tenuifolia (L.) DC. 87. Erophyla verna L.



Tel/fax : 0340-104.067


88. Lepidium cartilagineum (J. Mayer) Thell. 89. Lepidium latifolium L. 90. Lepidium ruderale L. 91. Rorippa amphibia (L.) Bess. 92. Rorippa austriaca (Cr.) Bess. 93. Sinapsis arvensis L. 94. Sisymbrium polymorphum (Murr.) Roth 95. Thlaspi arvense L. 96. Thlaspi perfoliatum L. Cucurbitaceae 97. Bryonia alba L. Cuscutaceae 98. Cuscuta campestris Yunck. 99. Cuscuta europaea L. Dipsacaceae 100. Dipsacus fullonum L. Euphorbiaceae 101. Euphorbia lucida W. Et. K. 102. Euphorbia palustris L. 103. Euphorbia cyparissias L. Fumariaceae 104. Fumaria vaillanti Loisel. Gentianaceae 105. Centaurium pulchellum (Sw.) Druce. Geraniaceae 106. Erodium cicutarium (L.) L`Her. Haloragaceae 107. Myriophyllum spicatum L. 108. Myriophyllum verticillatum L. Hippuridaceae 109. Hippuris vulgaris L. Lamiaceae 110. Lamium amplexicaule L. 111. Leonurus marrubiastrum L. 112. Lycopus europaeus L. 113. Lycopus exaltatus L. 114. Marrubium vulgare L. 115. Mentha aquatica L. 116. Mentha arvensis L. 117. Mentha longifolia (L.) Huds. 118. Mentha pulegium L. 119. Prunella vulgaris L. 120. Stachys palustris L. 121. Teucrium scordium L. Leguminosae 122. Lathyrus palustris L. 123. Lotus corniculatus L. 124. Lotus glaber Mill. 125. Medicago falcata L. 126. Medicago lupulina L. 127. Melilotus alba Medic. 128. Melilotus dentata (W. Et. K.) Pers. 129. Melilotus officinalis (L.) Lam. 130. Ononis arvensis L. 131. Ononis spinosa L. 132. Tetragonolobus maritimus (L.) Roth 133. Trifolium angulatum W. Et. K. 134. Trifolium campestre Schreb. 135. Trifolium fragiferum L. 136. Trifolium repens L.



Tel/fax : 0340-104.067


137. Trigonella procumbens (Bess.) Rchb. Lentibularaceae 138. Utricularia vulgaris L. 139. Linum austriacum L. 140. Linum hirsutum L. Lythraceae 141. Lythrum hyssopifolia L. 142. Lythrum salicaria L. Malvaceae 143. Althaea officinalis L. 144. Hibiscus trionum L. 145. Malva neglecta Wallr. 146. Malva pusilla Sm. Menyanthaceae 147. Nymphoides peltata (S.G.Gmel.) O. Ktze. Papaveraceae 148. Glaucium flavum Cr. 149. Papaver rhoeas L. Plantaginaceae 150. Plantago cornuti Gouan 151. Plantago lanceolata L. 152. Plantago major L. 153. Plantago maritima L. 154. Plantago media L. Polygonaceae 155. Polygonum amphibium L. 156. Polygonum aviculare L. 157. Polygonum hydropiper L. 158. Rumex conglomeratus Murr. 159. Rumex crispus L. 160. Rumex hydrolapythum Hude. Portulacaceae 161. Portulaca oleracea L. Primulaceae 162. Anagallis arvensis L. 163. Lysimachia nummularia L. 164. Lysimachia vulgaris L. Ranunculaceae 165. Caltha palustris L. 166. Consolida orientalis (Gay) Schrodinger 167. Consolida regalis S. F. Gray 168. Ranunculus aquatilis L. 169. Ranunculus lingua L. 170. Ranunculus repens L. 171. Ranunculus sceleratus L. 172. Ranunculus trichophyllus Chaix Rosaceae 173. Geum urbanum L. 174. Potentilla anserina L. 175. Potentilla reptans L. 176. Potentilla supina L. 177. Rubus caesius L. Rubiaceae 178. Asperula cynanchica L. 179. Galium aparine L. 180. Galium palustre L. Scrophulariaceae 181. Gratiola officinalis L. 182. Linaria vulgaris Mill. 183. Verbascum blattaria L.



Tel/fax : 0340-104.067


184. Veronica arvensis L. Solanaceae 185. Datura stramonium L. 186. Lycium barbarum L. 187. Solanum dulcamara L. 188. Solanum nigrum L. Trapaceae 189. Trapa natans L. Umbelliferae 190. Anthriscus cerefolium Hoffm. Ssp. Trichosperma Nyman 191. Apium graveolens L. 192. Berula erecta (Huds.) Coville. 193. Cicuta virosa L. 194. Conium maculatum L. 195. Daucus carota L. 196. Eryngium campestre L. 197. Oenanthe aquatica (L.) Poir. 198. Sium latifolium L. Urticaceae 199. Urtica dioica L. 200. Urtica kioviensis Rogow. 201. Urtica urens L. Valerianaceae 202. Valeriana officinalis L. Zygophyllaceae 203. Tribulus terrestris L. Alismataceae 204. Alisma gramineum Lej. 205. Alisma plantago-aquatica L. 206. Sagittaria sagittifolia L. Araceae 207. Calla palustris L. Butomaceae 208. Butomus umbellatus L. Cyperaceae 209. Bolboschoenus maritimus (L.) Palla 210. Carex acutiformis Ehrh. 211. Carex distans L. 212. Carex elata All. 213. Carex extensa Good. 214. Carex riparia Curt. 215. Carex vulpina L. 216. Eleocharis acicularis (L.) Roem. Et. Schult. 217. Eleocharis palustris (L.) Roem. Et. Schult. 218. Holoschoenus vulgaris (L.) Fritsch. 219. Schoenoplectus lacustris (L.) Palla 220. Schoenoplectus supinus (L.) Palla Gramineae 221. Aeluropus litoralis (Gouan) Parl. 222. Agropyron cristatum (L.) Gaertn. 223. Agropyron elongatum (Host.) Beauv. 224. Agropyron repens (L.) Beauv. 225. Agrostis gigantea Roth 226. Agrostis stolonifera L. 227. Alopecurus arundinaceus Poir. 228. Alopecurus pratensis L. 229. Beckmannia eruciformis (L.) Host 230. Bromus commutatus Schrad. 231. Bromus tectorum L. 232. Calamagrostis epigeios (L.) Roth



Tel/fax : 0340-104.067


233. Calamagrostis pseudophragmites (Hall. Fil.) Koel. 234. Crypsis aculeata (L.) Aiton 235. Crypsis alopecuroides (Pill. Et. Mitterp.) Schrad. 236. Crypsis schoenoides (L.) Lam. 237. Cynodon dactylon (L.) Pers. 238. Elymus sabulosus Bieb. 239. Festuca arundinacea Schreb. 240. Glyceria fluitans (L.) R. Br. 241. Glyceria maxima (Hartm.) Holm. 242. Glyveria notata Chevall. 243. Hordeum bulbosum L. 244. Hordeum hystrix Roth. 245. Hordeum maritimum Huds. 246. Hordeum murinum L. 247. Lolium perenne L. 248. Phalaris arundinacea L. 249. Phragmites australis (Cav.) Trîn. Ex. Steud. - subsp. Altissimus (Benth.) W. Clayt. - subsp. Australis De Not. - subsp. Humilis De Not. 250. Poa angustifolia L. 251. Poa palustris L. 252. Poa trivialis L. 253. Polypogon monspeliensis (L.) Desf. 254. Setaria pumila (Poir.) Roem. Et. Schult. 255. Setaria verticillata (L.) Beauv 256. Sorghum halepense (L.) Pers. 257. Tragus racemosus (L.) All. 258. Puccinelia convoluta (Hornem.) Hay. 259. Puccinelia distans (L.) Parl. 260. Puccinelia limosa (Schur.) Holmb. 261. Secale sylvestre Host Hydrocharictaceae 262. Elodea nutalii (Planchon) St. John 263. Hydrocharis morsus-ranae L. 264. Stratiotes aloides L. 265. Vallinseria spiralis L. Iridaceae 266. Iris pseudacorus L. Juncaceae 267. Juncus bufonis L. 268. Juncus compressus Jacq. 269. Juncus gerardi Lois. 270. Juncus littoralis C. A. Mey. 271. Juncus maritimus Lam. Juncaginaceae 272. Triglochin palustris L. Lemnaceae 273. Lemna minor L. 274. Lemna trisulca L. 275. Spirodella polyrhiza (L.) Schleiden 276. Wolffia arrhiza (L.) Horkel ex Wimm. Najadaceae 277. Najas marina L. Potamogetonaceae 278. Potamogeton crispus L. 279. Potamogeton gramineus L. 280. Potamogeton natans L. 281. Potamogeton pectinatus L. 282. Potamogeton perfoliatus L.



Tel/fax : 0340-104.067


283. Potamogeton pusillus L. Sparganiaceae 284. Sparganium emersum Rehm 285. Sparganium erectum L. Typhaceae 286. Typha angustifolia L. 287. Typha latifolia L. 288. Typha laxmanii Lepech. Zannichelliaceae 289. Zannichellia palustris L.

b) Asociaţiile vegetale existente pe amplasament

1. Lemnetum minoris Soo. 1927 Asociaţia este răspândită în locurile unde curenţii acvatici sunt reduşi ca intensitate,

în microdepresiunile cu apă permanentă, în porţiunea din aval a râului Slava, în canalul de legătură care are o scurgere lentă, între fâşia de stuf şi malul bazinelor acvatice unde este ferită de curenţii de aer de la suprafaţă şi de acţiunea valurilor. Această fitocenoză diminuează forţa curenţilor care devine aproape nulă, astfel accelerează procesele de sedimentare a substanţelor organice în descompunere şi participă la accelerarea fenomenului de colmatare a bazinelor acvatice unde se dezvoltă.

Fitocenozele de Lemna minoris sunt însoţite de specii natante: Spirodela polyrhiza, Lemna trisulca care domină uneori acolo unde acumulările de substanţe organice sunt evidente datorită influenţei antropice mari. Speciile emerse sunt reprezentate de: Salvinia natans, Hydrocharis morsus-ranae, Wolffia arhizza care se dezvoltă în principal în apele poluate, eutrofe care se încălzesc uşor vara datorită adâncimilor mici. Speciile submerse adesea întâlnite în cadrul asociaţiei sunt reprezentate de: Ceratophyllum demersum, Ceratophyllum submersum, Myriophyllum spicatum, Potamogeton natans, etc.

2. Lemno-Hydrocharietum morsus-ranae (Oberd.) Pass. 1978 Aceste fitocenoze vegetează în ape liniştite, cu regim calm al curenţilor de

suprafaţă, în luminişurile de stuf şi printre insuliţele de plaur. Alături de specia dominantă , Hydrocharis morsus-ranae, în stratul natant mai vegetează Lemna minor, Spirodela polyrhiza, Salvinia natans, Stratiotes aloides, în stratul submers sunt prezente: Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Potamogeton pectinatus, Potamogeton gramineus, Zannichellia palustris şi Utricularia vulgaris. Ultimele 3 specii apar în apele mai mici în care există un avansat proces de descompunere a substanţelor organice .

3. Elodeetum nuttalii Ciocârlan et. al. 1997 Asociaţia are o dezvoltare rapidă în ultimii ani în ape cu adâncime mică şi puternic

eutrofizate. Specia caracteristică este Elodea nuttalii care are o acoperire de 50-80% din suprafaţa asociaţiei şi alături de aceasta se mai găsesc Ceratophyllum demersum, Ceratophyllum submersum, Potamogeton pectinati, Myriophyllum verticilatum, precum şi speciile natante: Lemna minoris, Spirodela polyrhiza, Salvinia natans şi Wolffia arrhiza, dar care au o reprezentare slabă. Şi această asociaţie accelerează procesele de sedimentare a substanţelor organice aflate în descompunere, astfel participând la colmatarea bazinelor acvatice în care vegetează.



Tel/fax : 0340-104.067


4. Potamogetonetum crispi Soo. 1927.

Fig.3.2.1 - Aspect de vegetaţie cu Potamogetum crispus (mai 2010, Orig.) Această asociaţie ocupă cea mai mare parte a lacului Ceamurlia având o

dezvoltare exponenţială în ultimii 2 ani. Apariţia acestei fitocenoze indică o influenţă antropică accentuată (S a n d a e t . A r c uş Ma r i a n a , 1 9 9 9 ). Staţiunile unde se dezvoltă sunt bogate în suspensii organice, cu ape calde şi puţin adânci ceea ce favorizează dezvoltarea expansivă a acestei fitocenoze, unde specia dominantă Potamogeton crispus devine aproape exclusivă (aproximativ 90-95%).

Dezvoltarea acestor cenoze duce la un deficit de oxigenare a apelor lacului şi la acumularea de material organic datorită producţiei mari de biomasă, aproximativ 3,5 kg. plante de Potamogeton crispus pe metrul pătrat. Materia organică rezultată în urma căderii la fundul lacului a plantelor ajunse la maturitate întra într-o descompunere lentă ceea ce duce la acumulare de sapropel şi la scăderea adâncimii lacului deci la colmatarea acestuia. În condiţiile unor ape scăzute, a fundului mâlos şi în apropierea maselor de vegetaţie de macrofite în descompunere se realizează şi înflorirea apei.

Alături de specia caracteristică se găsesc faciesuri de Ranunculus trichophyllus iar răzleţ se întâlnesc: Ceratophyllum demersum, Ceratophyllum submersum, Myriophyllum spicatum, Myriophyllum verticilatum care au o prezenţă foarte redusă în comparaţie cu celelalte specii ce alcătuiesc această asociaţie.

5. Trapo-Nymphoidetum Oberd. 1957:

Asociaţia se dezvoltă de-a lungul canalului datorită substratului lutos, a acumulărilor de sapropel şi a adâncimilor mai mari decât în restul lacului, adâncimi cuprinse între 0,8 şi 2,6 metri. În aceste fitocenoze specia dominantă este Trapa natans ce are o dezvoltare luxuriantă în primi ani după dragarea canalului şi scade pe măsura ce acesta se colmatează, la o colmatare puternică când adâncimea scade mult exemplarele de Trapa natans aproape că dispar. Reapariţia speciei se realizează odată cu dragarea canalului, fiind o apariţie cu multe exemplare bine dezvoltate.

Pe măsura ce colmatarea se accentuează speciile palustre şi emerse devin mai numeroase constatându-se o evidentă succesiune spre instalarea vegetaţiei caracteristice clasei Phragmitea.

Cealaltă specie caracteristică este Nymphoides peltata care se dezvoltă pe marginile canalului şi lacului spre asociaţiile de Phragmites şi Typha. Această specie



Tel/fax : 0340-104.067


înaintează spre centrul canalului înlocuid Trapa natans odată cu împotmolirea canalului şi formează fitocenoze compacte favorizată fiind de adâncimea tot mai mică.

Dominanţa celor două specii este în funcţie de periodicitatea dragărilor, asociaţia fiind într-o continuă succesiune a speciilor.

6. Scirpo-Phragmitetum W. Koch. 1926:

Fig.3.2.2 - Aspect de vegetaţie de pe malul nord-vestic al Lacului Ceamurlia (iulie 2010, original)

Asociaţia aceasta este larg răspândită în jurul lacului şi imprimă un aspect

caracteristic acestuia. Ea îşi creează un microclimat propriu ceea ce explică dezvoltarea în luminişurile sau la adăpostul acesteia a asociaţiilor natante, emerse şi natanto-submerse. Temperatura în interiorul acestor fitocenoze este mult mai uniformă în majoritatea timpului, iar în perioadele cu insolaţie puternică este mai scăzută decât atmosfera înconjurătoare. În aceste fitocenoze există stuf de mai multe generaţii care alimentează nămolurile detritice incomplet descompuse, nămoluri bogate în celuloză şi din a căror descompunere rezultă degajări de gaze (dioxid de carbon, metan, hidrogen sulfurat). Procesele de mineralizare din nămoluri sunt încetinite din cauza lipsei de oxigen şi a circulaţiei defectuoase a apei, humusul se acumulează peste limitele normale, depăşind limita humusului activ (15%) şi devenind humus inactiv (Ru d e s c u e t . a l . 1 9 6 5 ).

În această asociaţie se întâlnesc frecvent speciile: Schoenoplectus

tabernaemontani, Schoenoplectus supinus, Stachys palustris, Oenanthe aquatica, Iris pseudacorus, Galium palustre, Lysimachia nummularia, Lysimachia vulgaris, Bolboschoenus maritimus, Symphytum officinale, Glyceria fluitans, Glyceria maxima, Alisma plantago-aquatica, Lycopus europaeus, Sium latifolium, etc.

O reprezentare apreciabilă o au speciile de Typha angustifolia, Typha latifolia,

Typha laxmannii care formează subasociaţii de mărimi apreciabile cantonate de obicei între Phragmitetum şi mal unde adâncimea apei este redusă dar şi spre interiorul lacului în cazul subasociaţiei de Typha angustifolia. În vecinătatea malurilor lutoase şi luto-argiloase (diguri) găsim Solanum dulcamara şi Calystegia sepium care se împletesc printre exemplarele de Phragmites, Typha şi Schoenoplectus, iar împreună cu stuful vechi împletit printre cel nou face ca accesul în aceste zone să fie foarte greu.



Tel/fax : 0340-104.067


7. Bolboschoenetum maritimi Eggler 1933; Asociaţiile se dezvoltă pe solurile mlăştinoase, adesea haline, eubazice cu apa în

exces şi moderat bogate în azot. Specia caracteristică se amestecă cu alte specii mezohigrofile şi mezohalofile: Eleo-charis acicularis, Eleocharis palustris, Triglochin palustre, Ranunculus sceleratus, Alopecurus pratensis, Carex acutiformis, Carex distans, Carex extensa, Glyceria maxima, Glyceria notata, etc. prezenţa şi abundenţa acestor specii de plante indică gradul de salinizare a solului unde vegetează.

Fig.3.2.3 - Aspect de vegetaţie cu Bolboschoenus sp. şi Schoenoplectus sp. (mai 2010, original)

Această asociaţie are o reprezentare bogată în zona de vărsare a râului Slava , râu

care nu mai are o gură de vărsare în lac deoarece aceasta a fost barată de asociaţii de Phragmites australis subsp. humillis, şi inundă zona joasă înconjurătoare creând condiţii propice de dezvoltare pentru aceste specii.

8. Salicornietum europaeae Soo. 1964: Asociaţia se întâlneşte pe soluri depresionare cu sărăturare puternică ca urmare a

acumulărilor de săruri prin procesele de evapo- transpiraţie şi capilaritate, apa freatica încărcată cu săruri şi clorura de natriu aflată la adâncime redusă (0,1-0,5 metri), prin procesele amintite formează soloneţurile (soluri sărăturate cu NaCl), soluri optime pentru dezvoltarea acestei asociaţii. Aceste fitocenoze au specii dominante Salicornia europaea şi Sueda maritimă dar şi Halimione pedunculată care în unele locuri formează faciesuri importante ca număr de exemplare. Pe lângă cele trei specii care domină mai găsim şi: Aster tripolium, Puccinelia limosa,iar spre periferia fitocenozelor dominante unde concentraţia sărurilor scade apar speciile moderat sau facultativ halofile cum sunt: Juncus gerardi, Cynodon dactylon, Alopecurus arundinaceus, Beckmannia eruciformis, Lotus corniculatus, Lotus glaber, Trifolium fragiferum, Trifolium angulatum, etc.

9. Spergularietum mediae (Şerbănescu 1965) Popescu et. al. 1992: Fitocenozele se întâlnesc pe terenuri moderat halofile şi au o acoperire importantă,

specia dominantă este de obicei Spergularia media dar locul acesteia este luat uneori de către Cynodon dactilon sau Hordeum marinum în funcţie de umiditatea solului. Alte specii care însoţesc această asociaţie sunt: Juncus gerardi, Aster trypolium, Elymus sabulosus, Festuca arundinacea, Cryspis aculeata, Cryspis alopecuroides, Cryspis schoenoides,



Tel/fax : 0340-104.067


Hordeum hystrix, Lotus glaber, Tetragonolobulus maritimus,etc.; toate aceste specii găsindu-se în funcţie de gradul de concentrare a sărurilor din substrat.

10. Artemisietum santonici Soo. 1947 corr. Guterm. et. Mucina 1993: Asociaţia ocupă terenuri moderat sărăturate şi cu deficit de umiditate. Specia

dominantă este Artemisia santonicum care ocupă aproximativ jumătate din suprafaţa asociaţiei, restul fiind ocupat în ordine descrescătoare cantitativ de:Veronica arvensis (30%), Artemisia austriaca, Xanthium spinosum, Artemisia lerchiana; spre culturile agricole: Lepidium draba, Xanthium italicum, Xeranthemum annuum, Alyssum alyssoides; iar pe marginile dinspre lac unde temporar pătrunde apa datorită creşterii nivelului lacului găsim: Alisma gramineum care dispare după zvântarea apei, locul ei fiind luat de Polypogon monspeliensis, Atriplex patula, Atriplex tatarica, Chenopodium album, Thlaspi arvense, Thlaspi perfoliatum, Euphorbia cyparissias, etc.

11. Hordeetum murini Libbert 1942 em. Pass. 1964: Fitocenoze sunt întâlnite în locurile unde vegetaţia naturală a fost distrusă prin

păşunatul excesiv şi unde solul conţine cantităţi importante de substanţe organice în descompunere. Specia dominantă Hordeum murinum este prezentă prin cele două subspecii ale sale murinum şi leporinum care ocupă cea mai mare parte a asociaţiei.

Împreună cu această specie în locurile uşor salinizate apare Hordeum marinum şi Hordeum hystrix, tot în aceste cenoze găsim din loc în loc Ononis arvensis şi Ononis spinosa.

12. Trifolio fragifero - Cynodontetum Br.-Bl. et. Bolos. 1958: Asociaţia este una bogată în specii şi este întâlnită în zona de vărsare a râului

Slava, zona care este temporar inundată şi care suferă procese de sărăturare datorită proce-selor de capilaritate a apei freatice aflată la mică adâncime. Această asociaţie este compusă din specii mezofile, uşor halofile sau facultativ halofile. Dintre aceste specii amintesc doar câteva: Juncus gerardi, Bolboschoenus maritimus, Taraxacum bessarabicum, Aster tripolium, Roripa austriaca, Plantago major, Plantago media, Sonchus arvensis, Pulicaria dysenterica, Senecio paludosus, Inula britannica, Cirsium alatum, etc.

Tot în cadrul acestei asociaţii se dezvoltă şi Plantago maritima var. maritima, ea întâlnindu-se doar pe nişte forme pozitive de relief numite moviliţe sau ”popândaci” care au fost formate de furnici de culoare roşu-maroniu. Solul acestor moviliţe este evident mai sărăturat decât restul suprafeţei pe care se dezvoltă aceste cenoze pentru că aici mai găsim şi Trifolium angulatum, Juncus gerardi şi Salsola australis.

Fitocenozele acestei asociaţii se întâlnesc şi pe digurile din cadrul zonei studiate dar speciile însoţitoare sunt mai mult gramineele: Alopecurus arundinaceus, Alopecurus pratensis, Bromus commutatus, Calamagrostis pseudophragmites, Festuca arundinacea, Aeluropus littoralis, Agropyron cristatum, Agropyron elongatum, Lolium perene, Phalaris arundinacea, Setaria pumila şi altele; iar dintre celelalte: Lythrum hyssopifolia, Althaea officinalis, Trigonella procumbens, Trifolium repens, Melilotus dentata, Medicago lupulina, etc.

c) Succesiunea vegetaţiei Vegetaţia şi flora zonei studiate se află într-o continuă transformare ca rezultat al

interacţiunii neîntrerupte între plante şi factorii pedoclimatici şi antropici înconjurători. La aceşti factori se adaugă concurenţa care există între indivizii şi speciile fitocenozelor.



Tel/fax : 0340-104.067


Fig.3.2.4 - Lacul Ceamurlia invadat de Potamogetum crispus şi faciesuri cu Ranunculus aquatilis (mai 2010, original)

În funcţie de biotopul pe care îl ocupă, categoriile principale de floră şi vegetaţie

sunt: - flora şi vegetaţia acvatică: natantă, emersă şi submersă; - flora şi vegetaţia palustră; - flora şi vegetaţia de sărătură: halofilă, mezohalofilă şi higrohalofilă; - flora şi vegetaţia păşunilor: xerofilă, xeromezofilă, mezofilă şi mezohigrofilă; - flora şi vegetaţia segetală şi ruderală. Vegetaţia acvatică a lacului este reprezentată în principal de Potamogeton crispus

care acoperă cea mai mare parte din suprafaţa lacului. Într-un transect putem observa ca dinspre mijlocul lacului spre mal, odată cu scăderea adâncimii avem următoarele specii: Potamogeton crispus, Ranunculus aquatilis, Ceratophyllum subersum, C. demersum, Potamogeton gramineus, P. pectinatus, Myriophyllum spicatum, M. vertigilatum, Hydrocharis morsus – ranae, Nymphoides peltata, Spirogira sp., Cladofora sp., Zannichellia palustris, Salvinia natans, Lemna polyrhiza, Wolffia arrhiza; după aceste specii urmează zona ecotonală cu: Typha angustifolia, Phragmites australis cu cele trei subspecii, specii de Schoeloplectus, Typha latifolia şi T. laxmannii, Sparganium erectum, Sagittaria sagittifolia, Butomus umbellatus, dupa care pe mal urmează: Potentila reptans, Asperula humifuza, Agropyron repens, Cynodon dactylon, Hordeum murinum, Artemisia campestres, Trifolium fragiferum şi altele.

Fig. 3.2.5 - Transecte prin vegetaţia lacului şi a zonei ecotonale (original). În perimetrul studiat zona ecotonală este foarte bine reprezentată prin suprafeţe

întinse de Phragmitetum, care fac trecerea de la ecosistemul acvatic al lacului Ceamurlia



Tel/fax : 0340-104.067


la ecosistemele agricole din jur şi la cele de păşune. Această zonă reprezintă habitatul multor specii de plante şi animale, în special amfibieni, reptile şi păsări.

Fig.3.2.6 Aspect cu vegetaţia care a barat barat gura de varsare vărsare a râului Slava în lacul Ceamurlia (mai 2010, original)

Din transectele realizate se poate observa succesiunea vegetaţiei în funcţie de

adâncimea la care se află apa freatică precum şi de chimismul ei şi al solului. Astfel: în locurile unde au apărut procese de sărăturare a solului ca urmare a fenomenelor de capilaritate întâlnim specii halofile şi mezohalofile ca: Salicornia europaea, Halimione pedunculata, Sueda maritima care formează fitocenoze compacte în aceste locuri depresionare. În jurul acestor fitocenoze, unde sărăturarea este mai redusă, găsim specii mezohalofile şi facultativ halofile: Spergularia salina, Chenopodium glaucum, Cynodon dactylon, Jungus litoralis, J. bufonus, etc.

În zonele unde apa freatică iese la suprafaţă şi există o oarecare sărăturare a solului, covorul vegetal este format în principal din specii mezohigrohaline, mezofile şi higrofile: Spergularia marina, Aster tripolium, Cirsium alatum, Lactuca tatalica, Taraxacum bessarabicum, Lepidium cartilagineum, Agropyron elongatum, Aeuropus litoralis, Beckmannia erucifolis, Cryspis aculeata, C. alopecuroides, C. schoenoides, Carex extensa, C. elata, C. riparia, C. vulpina, Alopecurus arundinaceus, A. vulpina, Jungus gerardi, J. compressus, J. maritimus, Puccinellia convoluta, P. distans, Setaria pumila, Poa trivialis, Phalaris arundinacea.

În zona de vărsare a râului Slava unde suprafeţele sunt inundate temporar când debitele râului cresc întâlnim specii mezohigrofile şi higrofile iar când seceta zvântă aceste terenuri, locul lor este luat treptat de specii xeromezofile şi xerofile. Principalele specii întâlnite aici sunt: Eleocharis palustris, E. acicularis, Holoschoenus romanus, Schoenoplectus lacustris, S. tabernaemontani, S. supinus, Alisma plantago-aquatica, Ranunculus lingua, R. repens, R. sceleratus, Caltha palustris, Lysimachia nummularea, L. vulgaris, Lythrum salicaria, Senecio paludosus, Triglochin palustris, Glyceria fluitans, G. maxima, G. notata şi altele.

Tot aici există numeroase moviliţe rezultate în urma acţiunii unei specii de furnici care construiesc aceste moviliţe şi care reprezintă habitatul lor. Aceste moviliţe au înălţimea medie de 20-30 cm şi diametrul de 40-50 cm. Ele sunt acoperite de vegetaţie, aceasta fiind reprezentată de: Cynodon dactylon, în special spre bază, iar în vârf se întâlneşte Plantago maritima care indică o oarecare salinitate a acestui sol adus din adâncime de către furnici. Odată cu scăderea nivelului apei freatice se schimbă şi compoziţia floristică a moviliţelor apărând specii xeromezofile şi xerofile, astfel, Plantago maritima este înlocuită cu Erophyla verna situată tot în vârful moviliţelor, iar spre bază



Tel/fax : 0340-104.067


rămâne Cynodon dactylon dar într-o proporţie mai mică, el amestecându-se cu Agropyron cristatum, Elymus sabulosus, Horedum bulbosum, H. murinum, cu cele două subspecii murinum şi leporinum.

Suprafeţele acoperite cu Phragmites australis au fost într-o continuă expansiune, ocupând suprafeţe importante din lacul Ceamurlia. După cum bine se poate observa din hărţile din figurile 9 şi 10 suprafaţa ocupată de stuf în 1924 era redusă la fâşii în jurul lacului, ea a crescut foarte mult în ultimii 80 de ani, ajungând ca aceste fâşii să se lăţească mult şi să ocupe jumătate din suprafaţa lacului Ceamurlia cartată în 1924.

Fig.3.2.7 Comparaţie între suprafaţa ocupată de lacul Ceamurlia în 1924 (stânga) şi cea din 1980 (dreapta).

Ultimele cartări ale lacului nu corespund cu situaţia actuală a suprafeţelor ocupate

de Phragmitetum, care s-au mai extins, drept pentru care în harta din figura 27 am schiţat suprafeţele ocupate în prezent de această asociaţie.

Fig.3.2.8 Comparaţie între două hărţi satelitare ale lacului Ceamurlia din 1975 (stânga) şi 1999 (dreapta). O contribuţie importantă la extinderea acestor suprafeţe a fost construirea canalului

care leagă lacul Goloviţa de porţiuni de lac izolate de către Phragmitetum şi de nord-vestul lacului Ceamurlia unde se afla o staţie de pompare a apei pentru irigaţii. Digurile care mărginesc acest canal au fragmentat şi mai mult lacul Ceamurlia ajutând astfel la extinderea suprafeţelor ocupate de asociaţiile de Scirpus – Phragmitetum de-a lungul acestor diguri.



Tel/fax : 0340-104.067


Evoluţia de până acum a florei şi vegetaţiei lacului Ceamurlia ne arată clar tendinţa de ocupare a suprafeţei lacului de către asociaţiile de Phragmites australis, favorizată de scăderea adâncimilor lacului datorită acumulărilor de biomasă şi tendinţa de extindere a păşunilor în zona ecotonală.

Fig.3.2.9 - Aspect cu vegetaţia din zona inundată de râul Slava (august 2010, Original)

Fig.3.2.10 - Moviliţele formate de către furnici şi vegetaţia xero-mezohalofilă dintre ele (iunie 2010, Original)

Fig.3.2.11 - Aspect cu zonele depresionare afectate de procese de sărăturare secundară pe care vegetează specii halofile (mai 2010, Original)



Tel/fax : 0340-104.067


Fig.3.2.12 Aspect de vegetaţie cu Ranunculus aquatillis pe terenuri zvântate în urma retragerii apei lacului (august 2010, Original)

Concluzii privind speciile si habitatele identifica te pe amplasament In urma investigatiilor din teren, a evaluarii absolute a speciilor de plante si a

habitatelor enumerate in anexa II si anexa I a Directivei Consiliului 92/43/ CEE (enumerate in Formularul standard), pe amplasament si vecinatate nu au fost identificate speciile de plante si habitatele pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii.

În momentul de faţă habitatele prezente în zona de interes sunt:

- habitate seminaturale de stepă reprezentate de păşuni aflate într-o stare avansată de degradare datorită suprapăşunatului şi care în condiţiile absenţei limitării accesului animalelor în zonă se vor transforma în habitate caracterizate doar de câteva specii precum Botriochloa ischemum, care au o rezistenţă ridicată la suprapăşunat, dar care din punct de vedere conservativ au o importanţă redusă; - habitate antropice reprezentate de culturi agricole (cereale, porumb, rapiţă, leguminoase, plantaţii de viţă de vie, etc) şi terenuri necultivate temporar care asigură dezvoltarea unor populaţii specifice din diverse grupe biologice, populaţii temporare care depind de tipul de cultură şi nu au viabilitate şi durabilitate în timp.



Tel/fax : 0340-104.067


b) Date privind ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex ul Razim-Sinoe: Informa ţii privind fauna local ă : Fauna Dobrogei se caracterizează printr-o deosebit de mare bogăţie şi diversitate,

datorată în principal varietăţii habitatelor terestre, acvatice şi cavernicole, a particularităţilor climatice precum şi a particularităţilor geografice legate de dispunerea şi întrepătrunderea acestor habitate, fiind astfel reprezentată de un număr de peste 7445 specii de nevertebrate şi 587 specii de vertebrate ce pot fi identificate în peisajul faunistic dobrogean. Din cadrul celor aproximativ 587 de specii de vertebrate fac parte 180 specii de peşti, 12 specii de amfibieni, 28 specii de reptile, 287 specii de păsări şi 80 specii de mamifere.

De menţionat este faptul că perimetrul ce se doreşte a fi amenjat este cuprins în situl Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie.

Situl de protecţie specială ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sionie se întinde pe o suprafaţă de 512.380,6 ha în cadrul regiunii biogeografice pontice şi stepice, cu o altitudine medie de 4 m (variind între 0 şi 137 m). Acest sit cuprinde mai multe clase de habitate după cum urmează:

Clasa de habitat Cod CLC Procent din suprafa ţa sitului (%)

Estuare, lagune N02 522, 521 13 Râuri, lacuri N06 511, 512 11 Mlaştini, turbării N07 411, 412 49 Pajişti naturale, stepe N09 321 4 Culturi (terenuri arabile) N12 211 – 213 18 Păduri de foioase N16 311 5

Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor avem următoarele categorii:

a) număr de specii din Anexa 1 a Directivei Pasari: 97; b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 151; c) număr de specii periclitate la nivel global: 17. Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare:

Pelecanus crispus Aythya nyroca Falco vespertinus Phalacrocorax pygmeus Gelochelidon nilotica Plegadis falcinellus Egretta garzetta Nycticorax nycticorax Egretta alba Recurvirostra avosetta Ardeola ralloides Sterna albifrons Porzana porzana Haliaeetus albicilla Sterna hirundo Larus melanocephalus Himantopus himantopus Glareola pratincola Pelecanus onocrotalus Platalea leucorodia



Tel/fax : 0340-104.067


Ixobrychus minutus Charadrius alexandrinus Chlidonias hybridus Circus aeruginosus Ardea purpurea Botaurus stellaris Asio flammeus Coracias garrulus Alcedo atthis Situl este de asemenea important în perioada de migraţie pentru următoarele specii:

Phalacrocorax pygmeus Gelochelidon nilotica Larus minutus Sterna caspia Sterna sandvicensis Philomachus pugnax Recurvirostra avosetta Himantopus himantopus Charadrius alexandrinus Puffinus yelkouan Aquila pomarina Phalaropus lobatus Larus genei Pluvialis apricaria Tringa stagnatilis Tringa eryţropus Limosa limosa Larus ridibundus Numenius arquata Calidris minuta Anas clypeata Calidris alpina Calidris ferruginea Phalacrocorax carbo Tringa totanus Phalaropus fulicarius Tringa nebularia Vanellus vanellus Larus canus Gallinago gallinago Calidris alba Anas crecca Situl este important pentru iernat pentru următoarele specii:

Anser erythropus Aquila clanga Branta ruficollis Phalacrocorax pygmeus Cygnus cygnus Egretta alba Mergus albellus Falco columbarius Netta rufina Ayţya ferina Aythya fuligula Anser anser Anas strepera



Tel/fax : 0340-104.067


În ceea ce priveşte posibilele vulnerabilităţi ale sitului, acestea sunt reprezentate de intensificarea agriculturii, schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini, schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole cum sunt cositul sau păşunatul, cositul în perioada de cuibărire, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii), arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor), reglarea cursurilor râurilor, electrocutare si coliziune in linii electrice, turismul neorganizat si in masa, amplasare de generatoare eoliene pe suprafete intinse care produc “efectul de bariera”, înmulţirea necontrolată a speciilor invazive, defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari, tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii, adunarea lemnului pentru foc, împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fâneţe etc.), arderea stufului în perioada de cuibărire, şi nu în ultimul rând navigaţia.

Caracteristicile faunei Pentru obţinerea unui tablou avifaunistic cât mai complet, in Satudiul de evaluare

adecvata s-a întocmit un program de monitorizare a perimetrului de studiu. În acest sens s-au stabilit necesităţile de monitorizare, s-a delimitat zona de studiu precum şi metodele de lucru şi de colectare a datelor.

Zona de studiu a fost stabilită astfel încât să cuprindă întreg perimetrul ce se doreşte amenajat precum şi zonele adiacente în funcţie de speciile de păsări monitorizate. Zonele adiacente au fost selecţionate astfel încât să reprezinte un spaţiu de minim 100 de metri de jur împrejurul amplasamentului, ţinând cont de dimensiunea perimetrului ce se doreşte amenajat (<100 metri lungime / lăţime).

Metodele de lucru utilizate au fost particularizate pentru fiecare categorie distinctă de păsări astfel încât calitatea datelor obţinute să reflecte situaţia reală de pe amplasament, şi anume: specii cuibăritoare, specii de pasaj, oaspeţi de iarnă. În acest sens, datorită faptului că amplasamentul este in cadrul unui sit Natura 2000 (ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sionie), s-a monitorizat inclusiv prezen ţa / absen ţa speciilor de p ăsări cheie pentru care a fost desemnat acest sit Natu ra 2000.

În vederea identificării speciilor de păsări cuibăritoare s-au realizat caroiaje ale zonei de studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat observaţiile de teren. Caroiajele alese pentru monitorizare au fost selectate aleatoriu astfel încât să se asigure o cât mai bună corectitudine în colectarea datelor. În vederea completării datelor obţinute prin metoda punctelor fixe, s-au efectuat şi transecte în puncte, în vederea confirmării şi fundamentării primei categorii de date asigurând astfel o uniformizare a datelor precum şi evidenţierea distribuţiei speciilor pe toată suprafaţa zonei de studiu.

Observaţiile de teren pentru identificarea speciilor cuibăritoare s-au efectuat în perioade când acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada când deja puii au părăsit cuibul şi sunt apţi de zbor, moment când este cel mai uşor de stabilit prezenţa sau absenţa unei specii în zona de interes.

Studiul asupra faunei a fost efectuat conform următorului tabel, funcţie de perioadele favorabile şi optime pentru fiecare grupare taxonomică vizată:

Ian feb mar apr mai iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

Păsări cuibăritoare

Păsări sedentare Păsări de pasaj



Tel/fax : 0340-104.067


Păsări care iernează

Amfibieni Reptile Mamifere

Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizării Legenda :

Perioada optimă

Perioada favorabilă Durata monitorizărilor faunei a fost astfel aleasă astfel încât să se poată efectua

monitorizări atât în perioada de cuibărit, perioada de iernare cât şi perioada de migraţie, în vederea identificării tuturor Durata monitorizărilor faunei a fost astfel aleasă astfel încât să se poată efectua monitorizări atât în perioada de cuibărit, perioada de iernare cât şi perioada de migraţie, în vederea identificării tuturor particularităţilor zonei de studiu. În acest sens, în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare a fost alocat un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele unui stagiu, după cum urmează:

1. păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de cuibărit cât şi cea de creştere a puilor;

2. păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioadă de migraţie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraţie;

3. păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către locurile de cuibărit;

4. păsări sedentare: s-au monitorizat în cadrul deplasărilor pentru păsările cuibăritoare şi a celor care iernează.

În ceea ce priveşte speciile de amfibieni, reptile şi mamifere, acestea au fost

monitorizate pe parcursul deplasărilor efectuate pentru monitorizările păsărilor datorită faptului că deplasările pentru perioadele optime şi favorabile se suprapun cu cele pentru păsări, astfel fiind posibilă colectarea datelor împreună.

Păsările oaspeţi de vară Ca urmare a acestor monitorizări s-au identificat 35 de specii de păsări oaspeţi de

vară în zona de studiu (perimetrul amplasamentului + zone adiacente), majoritatea fiind reprezentată de specii comune cu o largă răspândire în cadrul tabloului avifaunistic din Delta Dunării (a se vedea Tabelul Nr. 2 – Lista speciilor de păsări identificate în zona de studiu). De asemenea, majoritatea speciilor de păsări oaspeţi de vară identificate reprezintă exemplare care au tranzitat în zbor perimetrul de studiu, nereprezentând specii care cuibăresc în cadrul amplasamentului studiat.

De aceea, în ceea ce priveşte prezenţa speciilor de păsări cuibăritoare pentru care este important situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie, s-au efectuat monitorizări în vederea determinării prezenţei / absenţei lor în cadrul zonei de studiu, iar în urma acestora s-au obţinut următoarele date:

1. Pelicanul creţ (Pelecanus crispus): nu a fost identificat în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

2. Raţa roşie (Aythya nyroca): nu a fost identificată în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;



Tel/fax : 0340-104.067


3. Vânturelul de seară (Falco vespertinus): au fost observate periodic exemplare ale acestei specii, însă de fiecare dată în zbor, tranzitând zona de studiu, fără a prezenta comportament al unor păsări care cuibăresc în zonă. De asemenea, au mai fost observate exemplare şi pe perioada migraţiei, însă întotdeauna la altitudini mai mari de 200 de metri;

4. Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus): este o specie a cărei exemplare au fost observate de fiecare dată tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezintă o specie relativ comună în deltă, şi care se deplasează foarte mult în căutarea hranei, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

5. Pescăriţa râzătoare (Gelochelidon nilotica): nu a fost identificată în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

6. Ţigănuşul (Plegadis falcinellus): este o specie a cărei exemplare au fost observate periodic tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezintă o specie relativ comună în deltă, nsă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

7. Egreta mică (Egretta garzetta): exemplare ale acestei specii au fost observate în principal tranzitând în zbor zona de studiu, însă câteva exemplare au fost observate şi pe malul canalului în căutarea hranei, fără a cuibări însă în vecinătate;

8. Stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax): este o specie a cărei exemplare au fost observate de fiecare dată tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezintă o specie relativ comună în deltă, şi care se deplasează foarte mult în căutarea hranei, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

9. Egreta mare (Egretta alba): este o specie a cărei exemplare au fost observate sporadic tranzitând în zbor zona de studiu, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

10. Ciocântorsul (Recurvirostra avosetta): nu a fost identificat în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

11. Stârcul galben (Ardeola ralloides): este o specie a cărei exemplare au fost observate de fiecare dată tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezintă o specie relativ comună în deltă, şi care se deplasează foarte mult în căutarea hranei, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

12. Chira mică (Sterna albifrons): nu a fost identificată în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

13. Cresteţ pestriţ (Porzana porzana): nu a fost identificat în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

14. Codalbul (Haliaeetus albicilla): este o specie care cuibăreşte în număr constant în deltă, cu o distribuţie relativ uniformă; ca urmare a monitorizării a fost observat un singur exemplar adult, în zbor, la o altitudine de peste 300 de metri, probabil în căutarea hranei;

15. Chira de baltă (Sterna hirundo): este o specie a cărei exemplare au fost observate de fiecare dată tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezintă o specie relativ comună în deltă, şi care se deplasează foarte mult în căutarea hranei,



Tel/fax : 0340-104.067


însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

16. Pescăruşul cu cap negru (Larus melanocephalus): nu a fost identificată în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

17. Piciorongul (Himantopus himantopus): nu a fost identificată în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

18. Ciovlica ruginie (Glareola pratincola): nu a fost identificată în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

19. Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus): este o specie a cărei exemplare au fost observate sporadic tranzitând în zbor zona de studiu, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

20. Lopătarul (Platalea leucorodia): nu a fost identificat în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

21. Stârcul pitic (Ixobrychus minutus): nu a fost identificată în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii / cuibăritului său;

22. Prundăraşul de sărătură (Charadrius alexandrinus): nu a fost identificat în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

23. Chirighiţa cu obraji albi (Chlidonias hybridus): este o specie a cărei exemplare au fost observate sporadic tranzitând în zbor zona de studiu, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

24. Eretele de stuf (Circus aeruginosus): este o specie a cărei exemplare au fost observate sporadic tranzitând în zbor zona de studiu, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

25. Stârcul purpuriu (Ardea purpurea): este o specie a cărei exemplare au fost observate sporadic tranzitând în zbor zona de studiu, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

26. Buhaiul de baltă (Botaurus stellaris): nu a fost identificat în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

27. Ciuful de baltă (Asio flammeus): nu a fost identificat în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

28. Dumbrăveanca (Coracias garrulus): este o specie a cărei exemplare au fost observate sporadic tranzitând în zbor zona de studiu, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

29. Pescărelul albastru (Alcedo atthis): nu a fost identificat în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său.



Tel/fax : 0340-104.067


Singurele specii de păsări care cuibăresc în zona de studiu şi/sau zonele adiacente sunt lebăda de vară (Cygnus olor), lişiţa (Fulica atra), lăcarul mare (Acrocephalus arundinaceus), guguştiucul (Streptopelia decaocto), rândunica (Hirundo rustica), lăstunul de casă (Delichon urbica), codobatura albă (Motacilla alba), şi vrabia de câmp (Passer montanus),toate aceste specii având o răspândire largă şi uniformă pe tot teritoriul deltei dar şi a României, şi în procent de aproximativ 90% reprezentând specii de păsări foarte comune, adaptate habitatelor antropizate, aşa cum este şi cazul prezentei zone de studiu .

Aceste specii nu fac parte de altfel din nici o cat egorie de p ăsări de importan ţă pentru situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dun ării şi Complexul Razim – Sinoie.

În plus, în urma inventarierii habitatelor, în zona de studiu precum şi pe o rază

de minim un kilometru în jurul amplasamentului nu au fost identificate atât colonii ale unor păsări de mari dimensiuni precum coloniile mixte de stârci, egrete, cormorani, cât şi colonii mixte ale unor păsări precum chirele, chirighiţele şi pescăruşii sau colonii de şoimuleţi de seară (Falco vespertinus), fapt care este confirmat şi de numărul şi frecvenţa relativ reduse ale acestor specii de păsări coloniale, precum şi de particularităţile habitatului. Astfel de specii coloniale au fost identificate doar tranzitând în zbor zona de studiu, ştiut fiind faptul că în căutarea hranei, păsările adaptate la ecosistemele acvatice tind să acopere în zbor suprafeţe întinse, putând vizita pe parcursul aceleiaşi zile mai mult de 4 sau 5 zone distincte pentru hrănire, astfel că, fără excepţie, toate zonele din Delta Dunării sunt tranzitate periodic de speciile de păsări coloniale adaptate la ecosistemele acvatice, cum este şi cazul prezentului studiu.

Păsările de pasaj (migraţia) La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa

numitii “oaspeti de vara”, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia, deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara noastra.

Cercetarile efectuate in tara noastra referitoare la drumurile de migratie ale pasarilor in aceasta regiune au constatat prezenta unei serii de drumuri de pasaj care din directia nord-est , vest, nord si nord est vin in front larg sau drum ingust, concentrandu-se ca intr-o palnie uriasa in Delta Dunarii, de unde se continua spre Bosfor raspandidu-se apoi din nou spre Asia si Africa.

Principalele drumuri de migratie ce strabat tara noastra primavara si toamna, de interes pentru zona Dobrogei, sunt ( Rudescu L.,1958 ): - Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci;

- Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani;

- Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii;



Tel/fax : 0340-104.067


- Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.

Dinamica migraţiei pe teritoriul Dobrogei relevă faptul că amplasamentul perimetrul

ce se doreşte a fi amenajat nu este situat pe directia principalelor rute de migraţie, fapt susţinut şi de numărul foarte redus de păsări observate în perioadele de migraţie (mai puţin de 50 de exemplare), număr ce pentru perioada migraţiei este extrem de mic comparativ cu rutele principale unde se pot observa peste 1000 de exemplare.

Datorita situarii amplasamentului la limita teritoriului Deltei Dunarii este prezent un fenomen de migraţie, ca de altfel pe întregul cuprins al Deltei Dunării, unde majoritatea păsărilor care cuibăresc aici îşi încep migraţia şi trec pe deasupra întregii suprafeţe a deltei. Acest fenomen, datorită suprafeţei mari a deltei, crează un aşa numit fenomen de dispersie a speciilor migratoare. În acest sens, şi pe deasupra zonei de studiu, la altitudini variind între 50 şi 500 de metri, au fost identificate specii migratoare, însă într-un număr redus. Dinamica migraţiei în cadrul zonei de studiu este prezentată în imaginea urmatoare:

Fig. 3.2.13 – Dinamica migraţiei în cadrul amplasamentului ( cu galben – culoarul de migratie , cu

rosu –amplasamentul studiat , cu rosu inchis – punct de observatie ) Datorită suprafeţei mici a amplasamentului s-a ales un singur punct fix (punctul rosu

inchis) din care s-a efectuat monitorizarea migraţiei, acest punct asigurând o bună acoperire atât a zonei amplasamentului cât şi a zonelor adiacente.

Păsările oaspeţi de iarnă Cea de-a treia categorie distinctă de păsări este cea reprezentată de către păsările

care iernează pe teritoriul Deltei Dunării. Dintre aceste specii cea mai mare importanţă o prezintă populaţiile de gâşte care iernează în număr semnificativ pe teritoriul Dobrogei, iar dintre acestea, gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) este specia cea mai semnificativă, fiind periclitată pe plan mondial.

Zona studiată poate fi cel mult tranzitată de populaţii mici de gâşte care se pot deplasa dinspre locurile tradiţionale de hrănire şi odihnă reprezentate de complexul lagunar Razim – Sinoe, fapt dovedit şi de monitorizările efectuate în acest sens. De asemenea, datorită particularităţilor geografice (zone inundabile, bălţi) precum şi a faptului



Tel/fax : 0340-104.067


că zona de studiu nu asigură condiţii bune pentru hrănire (lipsa terenurilor cultivate), prezenţa speciilor de gâşte în perimetrul ce se doreşte amenajat este exclus.

În ceea ce priveşte importanţa sitului Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi

Complexul Razim – Sinoie pentru iernatul unor specii de păsări, monitorizările efectuate au ţinut cont şi de prezenţa / absenţa acestora în cadrul zonei desemnate ca zonă de studiu, concluziile studiului fiind următoarele:

1. Gârliţa mică (Anser erythropus): această specie de găscă soseşte in mod accidental în numere foarte mici pe perioada iernii în Dobrogea, împreună cu populaţiile de gârliţă mare, ultima observaţie confirmată fiind din iarna anului 2008, când pe lacul Murighiol au fost observate 6 exemplare (Marian Cîrnat – observaţii personale). În ceea ce priveşte prezenţa acestei specii în zona de studiu, ţinând cont că situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie nu este important pentru iernatul populaţiilor de gâşte, cu excepţia gâştei de vară (Anser anser), precum şi datorită particularităţilor mai sus menţionate, gârliţa mică nu a fost identificată în zona de studiu;

2. Acvila ţipătoare mare (Aquila clanga): acestă specie foloseşte anual Delta Dunării ca şi cartier de iernare, de fiecare dată fiind prezente între 5 şi 20 exemplare în toată zona deltei şi zonele învecinate. Datorită preferinţei sale pentru lişiţe şi raţe ca şi sursă de hrană, această specie frecventează aproape exclusiv lacurile şi bălţile din locuri deschise din deltă, neputând vâna pe canale înguste sau japşe mai inaccesibile datorită taliei sale mari, astfel că prezenţa sa în zona de studiu este îndoielnică, fapt care a fost dovedit şi ca urmare a programului de monitorizare;

3. Gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis): această specie de găscă soseşte anual în număr constant pe perioada iernii în Dobrogea, împreună cu populaţiile de gârliţă mare, însă în cadrul zonei de studiu nu a fost observată, ţinând cont că situl Natura 200 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie nu este important pentru iernatul populaţiilor de gâşte, cu excepţia gâştei de vară (Anser anser), precum şi datorită particularităţilor mai sus menţionate;

4. Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus): este una din speciile oaspeţi de iarnă care poate fi observa cu uşurinţă în Delta Dunării, fiind observat tranzitând în zbor şi zona de studiu, în medie cam 5-6 exemplare / zi;

5. Lebăda de iarnă (Cygnus cygnus): este o specie care soseşte în fiecare iarnă pe teritoriul Dobrogei, care însă nu a fost observată în zona de studiu datorită lipsei habitatelor prielnice pentru odihnă şi/sau hrănire, reprezentate de lacuri şi bălţi cu vegetaţie subacvatică, care îngheaţă foarte greu în condiţii extreme;

6. Egreta mare (Egretta alba): este o specie care în număr relativ mic rămâne în deltă pe perioada iernii, dar care preferă zone deschise, cu maluri expuse, dar nu abrupte, pentru a se putea hrăni şi odihni. În zona de studiu, pe perioada iernii, această specie a fost observată o singură dată, în zbor;

7. Ferestraşul mic (Mergus albellus): este o specie care soseşte în fiecare an pe perioada iernii, dar care, în număr mic, cuibăreşte in unele zone din deltă, precum zona Sireasa. Pe perioada iernii, preferă lacurile şi bălţile din locuri deschise. În zona de studiu nu a fost observată;

8. Şoimuleţul de iarnă (Falco columbarius): este o specie care în mod regulat iernează pe teritoriul Dobrogei, însă în zona de studiu nu a fost observat;

9. Raţa cu ciuf (Netta rufina): este o specie de raţă, care ca şi alte specii, este sedentară, fiind prezentă şi ca pasăre cuibăritoare în deltă, dar şi ca oaspete de iarnă, pe lacuri şi bălţi deschise, atunci când acestea nu sunt îngheţate. În zona de studiu nu a fost observată atât în perioada de cuibărit cât şi în cea de iernare;



Tel/fax : 0340-104.067


10. Raţa cu cap castaniu (Aythya ferina): ca şi raţa cu ciuf (Netta rufina) această specie este sedentară, fiind prezentă atât ca şi specie cuibăritoare cât şi ca oaspete de iarnă în delta Dunării. În zona de studiu au fost observate în medie 10-25 exemplare / zi, însă ţinând cont că aceasta iernează în numere de peste 100.000 de exemplare, frecvenţa zilnică în zona de studiu este nesemnificativă;

11. Raţa moţată (Aythya fuligula): ca şi raţa cu ciuf (Netta rufina) şi raţa cu cap castaniu (Aythya ferina) această specie este sedentară, fiind prezentă atât ca şi specie cuibăritoare (în număr restrâns însă) cât şi ca oaspete de iarnă în delta Dunării. În zona de studiu au fost observate doar sporadic în medie câte 3-5 exemplare dintr-un total de aproximativ 50.000 de exemplare;

12. Gâsca de vară (Anser anser): este o specie sedentară în Delta Dunării, fiind observată în zona de studiu inclusiv pe perioada iernii, însă ocazional, în stoluri de 20-40 exemplare, din totalul de aproximativ 150.000 de exemplare;

13. Raţa pestriţă (Anas strepera): este o specie sedentară în Delta Dunării, fiind prezentă şi pe perioada iernii, în zona de studiu fiind observată ocazional, nu mai mult de 6-11 exemplare odată, din totalul de aproximativ 10.000 – 15.000 exemplare.

În urma implementării programului de monitorizare a speciilor de păsări s-a putut

realiza un tablou avifaunistic complet al zonei de studiu. În acest sens, s-au identificat în total 68 de specii de păsări care sunt împărţite în următoarele categorii:

1. Păsări oaspeţi de vară: din cadrul acestei categorii au fost identificate 19 de specii de păsări, dintre care doar 4 specii sunt prezente ca şi păsări cuibăritoare în zona de studiu. Din totalul celor 19 de specii oaspeţi de vară identificate, 9 specii se regăsesc în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, însă dintre acestea nicio specie nu este prezentă ca şi pasăre cuibăritoare în zona de studiu, toate fiind doar păsări care tranzitează zona de studiu în traseul lor de la locurile cuibărit către locurile de hrănire şi invers, sau între diferite locuri de hrănire, zona de studiu nefiind nici zonă de cuibărit nici de hrănire pentru aceste specii. Distribuţia acestor 19 de specii de păsări oaspeţi de vară este evidenţiată şi în graficele de mai jos:

Graficul 1 – Ponderea speciilor oaspeţi de vară funcţie de gradul de protecţie



Tel/fax : 0340-104.067


Graficul 2 – Ponderea speciilor cuibăritoare din totalul speciilor oaspeţi de vară

Graficul 3 – Abundenţa speciilor din Anexa 1 a Directivei Păsări din totalul speciilor cuibăritoare 2. Păsări sedentare: din cadrul acestei categorii au fost identificate 20 de

specii, dintre care doar 4 specii sunt prezente şi ca păsări cuibăritoare în zona de studiu. De asemenea, din totalul celor 20 de specii sedentare, o singură specie se regăseşte în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, însă nu este prezentă ca şi pasăre cuibăritoare în zona de studiu, toate fiind în exclusivitate doar păsări care tranzitează zona de studiu în traseul lor de la locurile cuibărit către locurile de hrănire şi invers, sau între diferite locuri de hrănire, zona de studiu nefiind nici zonă de cuibărit nici de hrănire pentru aceste specii. Distribuţia acestor 20 de specii sedentare este evidenţiată şi în graficele de mai jos:



Tel/fax : 0340-104.067


Graficul 4 – Ponderea speciilor sedentare funcţie de gradul de protecţie

Graficul 5 – Ponderea speciilor cuibăritoare din totalul speciilor sedentare

Graficul 6 – Abundenţa speciilor din Anexa 1 a Directivei Păsări din totalul speciilor

sedentare cuibăritoare



Tel/fax : 0340-104.067


3. Păsări de pasaj: din această categorie au fost identificate 4 specii exclusiv de

pasaj, dintre care o specie se regăseşte în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC. Pe lângă aceste specii prezente în cadrul zonei de studiu ca şi specii exclusiv de pasaj, pe perioada migraţiei au mai fost observate efective reduse al unor specii de păsări care cuibăresc în Delta Dunării, şi care au început să migreze. Din totalul celor 32 de specii pentru care situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie este important ca zonă de migraţie, doar 2 specii au fost identificate ca specii de pasaj, şi anume cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus) şi cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), doar primul fiind cuprins în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, însă ambele specii având o largă răspândire în Delta Dunării, fiind printre cele mai comune specii de păsări, putând fi observate în orice parte a deltei. De asemenea, numărul exemplarelor care au tranzitat zona de studiu ca păsări de pasaj a fost în medie de 10-15 exemplare/zi, fiind astfel nesemnificativ comparativ cu populaţiile totale ale acestor specii. Celelalte 4 specii de pasaj identificate în cadrul zonei de studiu nu sunt cuprinse în lista speciilor pentru care situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim–Sinoie este important ca zonă de migraţie, existând alte zone care se intersectează cu culoarele principale de migraţie ale acestor specii. Mai jos sunt evidenţiate grafic particularităţile acestor specii de pasaj:

Graficul 7 – Ponderea speciilor exclusiv de pasaj funcţie de gradul de protecţie

Graficul 8 – Ponderea speciilor de pasaj importante pt situl ROSPA 0031 în cadrul zonei de

studiu



Tel/fax : 0340-104.067


Patrimoniul cultural ( inclusiv cel arhitectonic si arheologic )

Ministerul Culturii si Cultelor – Institutul National al Monumentelor Istorice, a emis in 2004 Lista Monumentelor Istorice, din care face parte si comuna Ceamurlia de jos, cu umatoarele elemente de patrimoniu arhitectonic si arheologic, redate in tabelul nr.3. Tabel nr.3.2.1. Lista monumentelor istorice pe teritoriul administrativ al comunei Ceamurlia de Jos Nr. Crt.

Cod LMI 2004

Denumire Localitate Adresa Datare

1 104 TL-I-s-B-05767

Situl arheologic de la Ceamurlia de Jos

sat CEAMURLIA DE JOS

"La Pod”, la 200 m SE de comuna CEAMURLIA terasamentul caii ferate Tulcea- Constanţa, la N de soseaua Jurilovca-Slava Rusa

2 105 TL-I-m-B-05767.01

Villa rustica sat CEAMURLIA DE JOS

"La Pod”, la 200 m SE de sec. II p. Chr. Epoca comuna CEAMURLIA terasamentul caii ferate Tulcea- romana Constanţa, la N de soseaua Jurilovca-Slava Rusa

sec. II p. Chr. Epoca romana

3 106 TL-I-m-B-05767.02

Aşezare sat CEAMURLIA DE JOS

"La Pod”, la 200 m SE de Neolitic comuna CEAMURLIA terasamentul caii ferate Tulcea- Constanţa, la N de soseaua Jurilovca-Slava Rusa

Neolitic

4 107 TL-I-s-B-05768

Tumuli (2) sat CEAMURLIA DE JOS

La V de intersecţia CF Tulcea- comuna CEAMURLIA Constanta cu soseaua Jurilovca- Slava Rusa, de o parte si de alta a caii ferate

5 108 TL-I-s-B-05769


La V pana la intersectia rutiera comuna CEAMURLIA Doua Cantoane, de o parte si de alta a soselei Jurilovca-Slava Rusa

6 TL-I-s-B-05770


La NV de sat, la 750 m si 1,5 comuna CEAMURLIA NV de statia CF

7 TL-I-s-B-05811

Situl arheologic de la Lunca

sat LUNCA La marginea de E a satului Ceamurlia de Jos, cca. 250 m

8 TL-I-m-B-05811.01

Asezare sat LUNCA La marginea de E a satului Ceamurlia de Jos, cca. 250 m SE de DJ Ceamurlia de Jos

Epoca romana

9 TL-I-m-B-05811.02 Asezare sat LUNCA

La marginea de E a satului Ceamurlia de Jos, cca. 250 m SE de DJ Ceamurlia de Jos

Latčne

10 TL-I-s-B-05812 Asezare sat LUNCA

La marginea de E a intravilanului sec. II - VI p. Chr. CEAMURLIA DE JOS satului Lunca şi la S de şoseaua Lunca-Visina

Epoca romana


La cca. 200 m NE de satul CEAMURLIA DE JOS Lunca si 150 m de soseaua Lunca-Visina

Epoca romana


comuna La 2,5 km E de satul Lunca CEAMURLIA DE JOS

Neolitic

13 TL-I-s-B-05815 Tumuli (3) sat LUNCA

La N de satul Lunca, cca. 300- CEAMURLIA DE JOS 350 m de drumul Cazacilor

14 TL-I-s-B-05816 Tumul sat LUNCA La cca. 2,5 km NE de satul

CEAMURLIA DE JOS Ceamurlia de Jos

15 TL-I-s-B-05817 Tumuli (2) sat LUNCA

comuna "Dealul Caraiuc” CEAMURLIA DE JOS



Tel/fax : 0340-104.067


Fig.3.2.14 Situri arheologice - RAN (Repertoriul Arheologic National) 3.3. Starea mediului pe amplasamentul studiat

Zona in studiu este sud-vestul comunei Ceamurlia de Jos, amplasamentul studiat fiind situat in partea de sud a satului Ceamurlia de Jos si anume in zonele de nord si est ale malurilor lacului Ceamurlia cu deschidere spre lacul Golovita. Lacul Golovita este localizat in partea de sud-vest a lacului Razim si in partea de nord-vest a lacului Sinoie, lacuri cu legatura intre ele.

Terenul se afla in imediata vecinatate a zonei de curti-constructii din sudul localitatii si are acces direct prin intermediul unor drumuri de exploatare care prelungesc drumurile stradale ale intravilanului.

O parte din zona de studiu se afla deja in intravilan, urmand ca prin studiul urbanistic sa poata fi introdus in intravilan si terenul care bordeaza in momentul de fata o parte din tarmul de nord si de est al lacului.

In momentul de fata terenurile din zona au incadrarea de pasune, dar actiunea de implementare a constructiilor va modifica functiunea in cea de turism si agrement.

Intreaga zona este formata din terenuri agricole si pasuni. Aceste terenuri au fost obtinute prin lucrari de imbunatatiri funciare si de desecare a baltilor si mlastinilor de pe marginea lacului Ceamurlia. Zona se prezinta cu un relief plat, cu o usaora panta catre lac (de la nord la sud si de la este la vest).

Lacul Ceamurlia nu inunda zona, terenul fiind la cota +1,0 ÷ +1,5 fata de nivelul apei.

Amplasamentul studiat se afla in ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe, ROSCI 0065 Delta Dunarii si peste 80 % din suprafata lui este in interiorul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Aspectul general al habitatelor de pe amplasament este unul caracteristic zonelor ruderalizate din apropierea localitatilor.



Tel/fax : 0340-104.067


Fig.3.3.1 Vederi spre Sud – lacul Ceamurlia Fig.3.3.2 Vedere spre Nord -Vest

Fig.3.3.3 Vederi spre nord Pe latura de nord a amplasamentului este pasune.

3.4. Starea mediului in cazul neimplementarii planu lui/programului ( VARIANTA ZERO )

In cazul neimplementarii planului/programului terenul isi va pastra folosinta actuala de “pasune“ , conform incadrarii cadastrale. Astfel, starea mediului nu va fi afectata semnificativ, decat in cazul unor inundatii si/sau pasunatului excesiv (zona Ceamurlia de Jos –Baia fiind renumita pentru existenta crescatorilor de animale –preponderent ovine, caprine).

Neutilizarea terenului poate conduce la degradarea progresiva a terenurilor neexploatate, ceea ce poate favoriza aparitia unor peisaje ruderale, cu specii invazive si oportuniste. Prezenta speciilor caracteristice sitului RO SPA 0031 – Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe, este exclusa datorita faptului ca singura zona cu apa este canalul de irigatie din extremitatea nordica a amplasamentului astfel ca au fost identificate doar specii de pasari adaptate la habitate antropizate, specii care nu sunt reprezentative pentru situl SPA Delta Dunarii.

In cazul neimplementarii planului propus prin Planul Urbanistic Zonal nu va fi valorificat potentialul turistic al zonei si infrastructura nu va fi modernizata (drumuri de



Tel/fax : 0340-104.067


acces, apa potabila, energie electrica ). De asemenea nu se vor dezvolta serviciile in turism.

Delta Dunarii este una dintre cele mai intinse delte de pe continentul european si totodata cea mai bine conservata zona umeda din Europa. Ecosistemele Deltei Dunarii, diverse si cu o distributie discontinua, tip "mozaic", creeaza un cadru aparte fata de alte biomuri de pe teritoriul tarii noastre. Astfel , Delta Dunarii adaposteste o varietate mare de specii de plante si animale, unele strict adaptate conditiilor Deltei Dunarii, cât si asociatii si comunitati de plante deosebit de interesante. Din cele peste 300 de specii de pasari care se intâlnesc pe teritoriul rezervatiei in tot timpul anului sau numai in anumite perioade ale acestuia, peste jumatate sunt specii protejate sau strict protejate de Conventii Internationale.

Acestea sunt doar cateva caracteristici pentru care Delta Dunarii a fost declarata in 1990 Rezervatie a Biosferei si inclusa in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei in cadrul Programului „Omul si Biosfera” lansat de UNESCO in 1970.

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii are o suprafata totala de circa 580 000 ha. Teritoriul rezervatiei cuprinde cateva unitati fizico-geografice deosebite atat din punct

de vedere morfologic cat si genetic: - Delta Dunarii propriu-zisa; - complexul lagunar Razelm-Sinoe; - litoralul Marii Negre, pâna la izobata de 20 m; - Dunarea maritima pâna la Cotul Pisicii cu zona inundabila Isaccea-Tulcea; - saraturile Murighiol-Plopu.

Limita continentala a Rezervatiei este reprezentata de contactul Podisului Dobrogean cu zonele umede si palustre. Delta Dunarii propriu-zisa este cea mai mare componenta a Rezervatiei si are o suprafata totala de circa 4178 km², din care cea mai mare parte se gaseste pe teritoriul României, adica 3446 km², reprezentând circa 82%, restul, de circa 732 km², fiind situata pe partea stânga a bratului Chilia, inclusiv delta secundara a acestuia, in Ucraina.

Din septembrie 1990, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta ca Zona umeda de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor de apa, fiind inclusa intre cele peste 600 astfel de zone dar situându-se printre cele mai intinse dintre acestea. In judetul Tulcea exista un numar de 53 de arii naturale protejate de diferite categorii astfel: 34 rezervatii naturale si un parc national, o rezervatie a biosferei si 17 situri Natura 2000 (8 Situri de Importanta Comunitara si 9 Situri de Protectie Avifaunistica) declarate la nivelul judetului Tulcea prin Ordinul MMDD 1964/2007 si HG 1284/2007.

Suprafata totala ocupata de siturile Natura 2000 la nivelul judetului Tulcea este de cca. 696 269, 55 ha si ocupa 82% din suprafata judetului (suprafata de referinta 849.875 ha) si 2,92% din suprafata tarii (suprafata de referinta de 23.839.200 ha).

Numar arii declarate la nivel national: 34 Numar arii declarate la nivel local: 1 Numar situri Natura 2000: 17 Numar situri Ramsar si Rezervatie a Biosferei:1 Numar arii cu structuri de administrare: 2 Numar arii atribuite in custodie: 16

Categorii de arii naturale protejate: - 34 sunt rezervatii naturale (categoria IV IUCN) - o rezervatie a biosferei (Rezervatia Biosferei Delta Dunarii) - un parc national (Parcul National Muntii Macinului) -17 situri Natura 2000 (8 Situri de Importanta Comunitara si 9 Situri de Protectie Avifaunistica)



Tel/fax : 0340-104.067


4.CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI

AFECTATE SEMNIFICATIV 4.1. MEDIU ACVATIC

Descrierea impactului : prin implementarea prezentului PUZ nu se va modifica compozitia chimica a resursei de apa prin aportul de apa epurata evacuata de pe amplasament , deoarece colectarea apelor uzate menajere se va face in sistem centralizat, iar tratarea si evacuarea acestora in statia de epurare a localitatii Ceamurlia de Jos, vor elimina la minimum sursele de poluare a stratului freatic si a apelor de suprafata. Vor fi intrunite astfel conditiile prevazute de Directiva Cadru Apa 2000/60/EC (WFD).

Gradul de afectare : pe perioada implementarii proiectului se vor respecta conditiile tehnice de executie, conform cerintelor avizatorilor. Dupa perioada de executie se vor lua masurile de gestionare eficienta a apei, iar apa uzata se va incadra in cerintele de calitate NTPA 002/2002 cu modificarile si completarile ulterioare (proiectul va detine statie de epurare proprie, separator de grasimi). Deasemenea, lucrarile propuse de PUZ nu va afecta biodiversitatea locala. Prin realizarea acestora, speciile de flora si fauna acvatice nu vor fi afectate semnificativ.

4.2. MEDIU TERESTRU

Descrierea impactului: Prin realizarea proiectului, activitatile care pot fi considerate ca surse de impurificare a solului se impart in doua categorii :

1. surse specifice perioadei de executie – in zona studiata nu exista surse industriale de impurificare a solului cu poluanti. Acestea pot aparea doar accidental, de exemplu prin pierderea de carburanti de la utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor de constructie. Aceste pierderi sunt nesemnificative cantitativ si pot fi inlaturate fara a avea efecte nedorite asupra solului ;

2. surse specifice perioadei de exploatare – surse posibile de poluare ale solului: depozitarea necorespunzatoare a deseurilor generate pe amplasament, defectiuni ale separatoarelor de grasimi, scurgeri accidentale de combustibili din traficul rutier. Gradul de afectare: In vedrea prevenirii impactului asupra solului se va avea in

vedere ca pe durata realizarii lucrarilor de constructie sa fie prevazute o serie de masuri, si anume:

- realizarea unei platforme betonate pentru zonele de incarcare/descarcare marfa; - realizarea de spatii corespunzatoare pentru colectarea selectiva a deseurilor

generate; - realizarea unui separator de hidrocarburi pentru zonele de acces rutier; - lucrari de ameliorare si intretinere a solului in zonele verzi; - masuri de protectie a solului pentru evitarea producerii de eroziuni ca urmare a

lucrarilor de executie care sa necesite masuri de reconstructie ecologica. Se poate concluziona ca din punct de vedere al factorului de mediu terestru – sol,

activitatea de pe amplasamentul studiat nu va reprezenta o sursa de poluare.



Tel/fax : 0340-104.067


4.3 ATMOSFERA Descrierea impactului: Din punct de vedere al impactului asupra atmosferei,

activitatile care pot constitui surse de poluare a atmosferei sunt, in principal cele legate de traficul rutier. Emisiile de poluant - CO, NOx, SO2, COV, particule – sunt intermitente si au loc de-a lungul traseelor parcurse de autovehicule in incinta amplasamentului, inclusiv in parcari.

Deasemena, sistemul de incalzire adoptat (centrala termica pe combustibil solid – lemne/brichete si surse de energie neconventionale) nu va determina emisii de noxe in atmosfera care sa depaseasca CMA .

In cadrul incintelor se vor amenaja spatii verzi(gazon, plantatii medii si inalte, ronduri de flori, etc.) in functie de destinatia si capacitatea constructiei.

Gradul de afectare: Avand in vedere ca principala sursa de poluare a zonei o reprezinta traficul din zona amplasamentului studiat, in vederea diminuarii presiunii asupra factorului de mediu – aer, prin proiect au fost prevazute o serie de masuri, ca de exemplu realizarea de zone verzi de protectie, prin plantatii pe aliniament ce au ca scop si imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei si a protectiei fonice si eoliene. Proiectul analizat nu va afecta semnificativ calitatea aerului. 4.4. BIODIVERSITATEA

Descrierea impactului: In urma investigatiilor din teren efectuate in zona de interes, (pe amplasament si vecinatati) nu au fost identificate speciile de flora, fauna si habitatele de interes conservativ pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000 (ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sionie).

Obiectivele de conservare a acestor arii naturale protejate in care este amplasamentul studiat si integritatea retelei NATURA 2000 nu vor fi afectate prin implementarea acestui plan, intrucat pe amplasament si in imediata vecinatate nu se regasesc specii de plante, de animale si habitate de interes comunitar, statutul de conservare al acestora nu poate fi afectat, nu se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar si nu poate sa duca la fragmentarea habitatelor de interes comunitar.

De asemenea construirea ansamblului rezidential pentru turism si agrement in acesta zona presupune ocuparea unei suprafete mici, la nivel local, fiind amplasata parte in intravilanul, respectiv in extravilanul localitatii Ceamurlia de Jos, pe un teren partial antropizat, specific limitei intravilanului unei asezari rurale si nu poate sa aiba impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare a siturilor NATURA 2000 instituite in aceasta zona.

Implementarea planului nu va provoca modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia siturilor in care se propune planul.

Intrucat pe amplasament si in vecinatatea acestuia nu exista specii de plante, de animale si habitate de interes comunitar, in faza de constructie, de functionare si de dezafectare a obiectivului nu se poate produce un impact direct sau indirect, pe termen scurt sau lung asupra acestora.

Gradul de afectare : Practic impactul va fi nesemnificativ deoarece pe amplasament nu exista specii si habitate de interes comunitar.

Integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe nu este afectata de planul propus deoarece :

1. NU se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar;

2. Nu se fragmenteaza habitatele de interes comunitar;



Tel/fax : 0340-104.067


3. NU are impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar;

4. NU produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariilor naturale protejate de interes comunitar.

4.5. MEDIU SOCIO-ECONOMIC

Descrierea impactului: Realizarea acestei investitii – Ansamblu rezidential pentru turism si de agrement, ce presupune si amplasarea unei functiuni complementare acestuia - servicii, cazare/alimentatie publica, este considerata de catre populatia locala ca o posibilitate de relansare economica a localitatii. In vecinatate nu au fost identificate monumente istorice/culturale.

Gradul de afectare: Investitia va contribui la mobilarea urbanistica a zonei, echiparea cu utilitati si crearea de locuri de munca pentru populatie.

Aspectul general al peisajului se va imbunatati semnificativ iar proiectul va contribui la dezvoltarea economica a zonei.

5.PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE , RELEVANTE PENTRU PL AN SAU

PROGRAM Amplasamentul pe care se doreste realizarea ansamblului rezidential pentru turism si de agrement se afla in ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe, ROSCI 0065 Delta Dunarii si peste 80 % din suprafata lui este in interiorul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.In prezent zona unde se va construi proiectul se confrunta cu mai multe agresiuni antropice.

Terenul studiat se afla la limita de sud-vest a localitatii, in suprafata de 10,00 ha si este format din doua parcele, suprafata de teren agricol(pasune) – 7,04 ha aflata pe malul lacului Ceamurlia si 2,96 ha suprafata de teren inundabil.

Pajistea din jur este pasunata de turme de oi si capre, iar in multe zone sunt depozitate necontrolat deseuri menajere.

Fig.5.1. Vedere amplasament – deseuri depozitate necontrolat

In partea de nord si de vest a amplasamentului se afla lacul Ceamurlia, cu

deschidere spre lacul Golovita, fiind bordat de stufarisuri. Parcelele aflate pe malul lacului Ceamurlia indica un teren mlastinos cu panta lina

care se accentueaza catre malurile baltii. Terenul este mlastinos, cu nivelul apei cantonat la adancimi intre 1,30-1,80 m la

cotele terenului natural, nivelul prezentand caracter sezonier, functie de cantitatea de precipitatii, precum si de nivelul luciului apei in lac.



Tel/fax : 0340-104.067


Structura terenului evidentiata in foraje geotehnice se preinta astfel : - pana la adancimi de 1,20 – 2,50 m, strat de pamant vegetal, sub care s-a

interceptat un strat de umplutura ; - intre 2,50 si 4,00 m, un orizont predominant prafos-argilos ; - intre 4,00 si 6,00 m adancime, un orizont predominant nisipos. Deasemenea de mentionat faptul ca, traseele de echipare edilitara care brodeaza

zona de est si de nord a terenului precum si caile de comunicatie nu prezinta risc pentru zona studiata.

Zona este strabatuta de drumuri de exploatare, aflate in prelungirea strazilor din localitate, o parte din strazi fiind pietruite si aflate in program de asfaltare.

Terenul este accesibil, atat din zona rezidentiala a localitatii cat si pe drumul care margineste intravilanul pe latura de est, zona lacului fiind zona de atractie maxima a localitatii.

Relevanta realizarii proiectului « ansamblu rezidential pentru turism si de agrement » este caracterizata prin:

- acces imediat la un drum national/european, ce traverseaza localitatea ; - distanta mica fata de localitatea Ceamurlia de Jos ; - posibilitati de acces rutier, cu conditia modernizarii infrastructurii ; - orientare favorabila, zona lacului Ceamurlia fiind o zona de atractie a localitatii ; - teren stabil.

6.OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL,COMUNITAR SAU INTERNATIONAL , CARE SUNT

RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIP URI DE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU

PROGRAMULUI

Ca si tara membra a Uniunii Europene, Romania a fost obligata prin procesul de aderare sa asigure transpunerea reglementarilor europene (directive si regulamente), privitoare la protectia mediului. La elaborarea Planului Urbanistic Zonal al proiectului s-a tinut cont de toate prevederile legislative privind protectia mediului.

Privind relevanta PUZ pentru integrarea consideratiilor de se fac urmatoarele precizari:

- propunerile de amenajare - dezvoltare urbanistica, facute in PUZ se inscriu in prevederile PUG si al Regulamentului aferent acestuia;

- realizarea PUZ va avea un impact social si economic pozitiv datorita crearii de noi locuri de munca prin promovarea unor noi servicii si activitati comerciale in zona.

Riscuri naturale, inundatii masive, alunecari de teren, seism, nu au fost identificate pentru amplasamentul vizat. Riscurile antropice nu pot fi supuse analizei atata timp cat nu exista activitati simple sau complexe generatoare de riscuri pe amplasament sau in zone le invecinate.

Orice interventie antropica in mediu are repercursiuni asupra acestuia. Obiectivul propus prin prezentul proiect este un ansamblu omogen de amenajari si constructii functionale al caror specific de activitate este neagresiv fata de factorii de mediu apa, aer, sol, subsol si asezari umane, in conditiile unei exploatari corecte. In cadrul ansamblului propus nu exista unitati de productie care sa opereze cu materiale poluante. Nu se pune problema emanatiilor nocive, nu se produc noxe si deseuri periculoase pentru mediu. In



Tel/fax : 0340-104.067


consecinta, aspectele de protectia mediului se rezuma la rezolvarea utilitatilor de asa maniera incat sa nu afecteze integritatea factorilor de mediu, conform celor propuse la capitolele respective, folosind instalatii, retele, echipamente si utilaje ale caror caracteristici sunt compatibile cu normele de protectia mediului si la administrarea corespunzatoare a ansamblului din punct de vedere al curateniei si igienei publice.

Prin regimul de inaltime general de P+1+M, se intentioneaza conservarea peisajului. In aceste conditii, perspectivele si vederile spre principalele imagini atractive pe care le ofera zona nu vor fi alterate. Ansamblul, prin volumetria sa, va spori valentele de imagine ale zonei comunei Ceamurlia de Jos, si va contribui la imbogatirea cadrului estetic al zonei, printr-o arhitectura eleganta.

Diminuarea pana la eliminare a surselor potentiale de poluare se poate face optand partial sau integral pentru solutii alternative de energie utilizata.

Prevenirea producerii riscurilor naturale: in zona amplasamentului nu exista factori de risc natural major.

Depozitarea controlata a deseurilor: in acest sens, fiecare unitate functionala va avea spatii special amenajate, iar colectarea deseurilor se va face selectiv, se va asigura transportul conteinerizat si depozitarea la locuri special amenajate in acest sens, agrementate. Prin realizarea unui sistem centralizat de colectare a deseurilor, se poate rezolva si problema deseurilor generate de turismul de week-end din imediata vecinatate a perimetrului.

In conditiile in care procentul de ocupare a teritoriului cu constructii este mai mic de 15%, ansamblul se contureaza ca un cartier – gradina, prietenos, sanatos si linistit. 6.1. Obiective de protectie a mediului Datorita pozitiei zonei studiate, fata de ariile naturale protejate (ROSCI0065 Delta Dunarii, ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe, rezervatia Biosferei Delta Dunarii), este importanta in implementarea planului stabilirea obiectivelor de protectie a mediului la nivel local.

Locatia se afla in Zona Economica a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, la limita zonei tampon, unde sunt permise, la nivele echilibrate, activitati de pescuit, de vanatoare, agricole, turistice cu respectarea perioadelor de prohibitie si cu autorizatiile legale. Locatia nu se afla intr-o zona tampon si nici intr-o zona de protectie integrala.

Dar, avand in vedere ca activitatea turistica presupune implicit si deplasari si Delta Dunarii, in locuri in care sunt prezente habitatele pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii, un obiectiv semnificativ este ca actiunile turistice sa nu afecteze prin activitati antropice (de vanatoare, pescuit, distrugere de plante, etc.) integritatea acestora.

Conform Studiului de evaluare adecvata intocmit la faza PUZ pentru Ansamblu rezidential pentru turism si agrement Ceamurlia de Jos, in urma investigatiilor din teren, a evaluarii absolute a speciilor de plante si a habitatelor enumerate in anexa II si anexa I a Directivei Consiliului 92/43/ CEE (enumerate in Formularul standard), pe amplasament si vecinatate nu au fost identificate speciile de plante si habit atele pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii.

Obiectivele planului supus avizarii se incadreaza in Planul Strategic pentru dezvoltarea turismului durabil in Delta Dunarii elaborat de Consiliul Judetean Tulcea.

La sectiunea „ Dezvoltarea potentialului pentru un turism durabil intr-o zona umeda Natura 2000 : Studiu de caz Delta Dunarii ”, mentioneaza ca :



Tel/fax : 0340-104.067


„Turismul, pentru judetul Tulcea, reprezinta domeniul de activitate cu cel mai important potential pentru crestere economica .

Documentul strategic poate fi privit ca o AXA care impleteste in mod armonios principiile turismului durabil, respectul pentru om, mediul inconjurator si cultura, proces in care rolul administratiei locale pentru realizarea unui produs turistic unic este substantial. Practic, planul penduleaza, in permanenta, intre dezvoltarea turismului si unicitatea arealului protejat al Deltei Dunarii, astfel incat sa fie avuta in vedere necesitatea asigurarii protectiei si conservarii naturii, avand suportul comunitatii locale si al institutiilor cu responsabilitati in aceasta zona.

Se crează, astfel, premisele unei abordări integrate, prin intermediul căreia obiectivul de conservare a patrimoniului natural nu este in contradictie cu procesul de dezvoltare, ci devine parte integrantă a dezvoltării. Turismul devine, astfel, elementul central care stimulează atât procesul de conservare si protectie a mediului cât si dezvoltarea socio-economică durabilă a comunitatilor “.

Un alt obiectiv este respectarea prevederilor Regulamentului cadru de urbanism

pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii , aprobat prin HG nr. 1516/2008: (1) Procentul maxim de ocupare a terenului ( POT ) pe parcela, inclusiv constructiile existente si anexe va fi de 30% pentru parcelele de pana la 1000 mp si de 15 % pentru parcelele mai mari de 1000 mp . (2) Coeficientul maxim de utilizare a terenului ( CUT ) pe parcela, va fi de 0,5.

Pentru zona de locuinte de vacanta se propune un P.O.T. de max. 15 % si un C.U.T.de max. 0,3, iar pentru zona de turism organizat un P.O.T. de max. 20 % si un C.U.T.de max. 0,4. (3) Regimul de aliniere a constructiilor :

- se propune un regim de aliniere de minimum 5 m de la limita proprietatii spre catre drum pentru locuintele de vacanta din zona de loturi compacte ( nord-vest );

-se propune un regim de aliniere de minimum 20 m de la limita spre drum a terenurilor amenajate peisagist pe peninsule; in interiorul peninsulelor, aranjarea constructiilor se va face liber, fara alte restrictii decat cele estetice, care vor deriva dintr-o rezolvare de ansamblu;

-pentru zona de turism organizat de asemenea nu sunt impuse limite de aliniere pentru constructii, cu exceptia unei distante de min. 10 m de la drum, pentru orice constructie definitiva.

Planul analizat respecta aceste prevederi. In Planul de amenajare a teritoriului zonal „ Delta Dunarii” intocmit de

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii, in anul 2008 se mentioneaza ca: „Turismul este resursa viitorului in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii .(...) Dezvoltarea actului turistic tinand cont de formele de turism ce se pot practica pe teritoriul RBDD, poate influenta mediul deltaic si toate valorile naturale ale acestuia prin:

� prezenta, comportamentul si numarul turistilor pe trasee si in zonele adiacente;

� existenta si modul de functionare a amenajarilor si echipamentelor turistice, dispersate in teritoriu (hoteluri, casute,campinguri );

� circulatia mijloacelor de transport turistice ( hidrobuze,salupe,barci cu motor,barci cu panze );

� dotarile de agrement folosite ( hidrobiciclete ,barci etc. )



Tel/fax : 0340-104.067


Ecoturismul , care este nemijlocit legat si dependent de existenta naturii cat mai putin modificata de om este considerat un instrument important pentru conservarea ei. Vizitarea RBDD va contribui si la constientizarea faptului ca resursele naturale nu sunt nelimitate si ca urmare ele trebuie folosite rational, asigurand astfel o dezvoltare durabila. Relatia dintre turism si mediu trebuie dirijata astfel incat sa ramana stabila pe termen indelungat”.

6.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protect ie a mediului Desi este amplasata in ROSCI0065 Delta Dunarii si in ROSPA0031 Delta Dunarii si

Complexul Razim-Sinoe, in zona de interes nu au fost observate habitate naturale prioritare din punct de vedere conservativ, nici raritati floristice sau asociatii vegetale valoroase, care ar necesita impunerea unor masuri speciale de conservare a zonei.

Din punct de vedere al includerii unei parti din amplasament in SCI Delta Dunarii este foarte important faptul ca intreg perimetrul concesionat este fixat de un covor vegetal care include specii ce dau ecosistemului o capacitate eficienta de autoreglare si rezistenta fata de factorii de zgomot externi si interni.

In procesul de realizare a constructiei se vor utiliza caile de acces deja existente, pe drumul care margineste intravilanul pe latura de est, avand acces imediat la drumul national. Stabilitatea ecosistemului in care s-au efectuat evaluarile este caracterizat prin : - rezilienta mare ( capacitate de revenire la echilibru dinamic dupa actiunea unui factor de comanda extern sau intern - persistenta buna - rezistenta buna la presiuni

Cu toate aceste caracteristici presiunile suprapasunatului, a utilizarii nejuduicioase a drumurilor ce strabat ecosistemul la limita lacului Ceamurlia, de langa perimetrul construibil, partea de nord si de vest a amplasamentului unde se afla lacul Ceamurlia, cu deschidere spre lacul Golovita, fiind bordat de stufarisuri. Parcelele aflate pe malul lacului Ceamurlia indica un teren mlastinos cu panta lina care se accentueaza catre malurile baltii.

In urma studiilor de teren efectuate in zona de interes consideram ca amplasarea pensiunii turistice nu va produce daune florei si vegetatiei locale. Aceasta cu conditia sa existe un plan de management al deseurilor si apelor reziduale produse de pensiune. Este de asemenea extrem de importanta igienizarea periodica a zonei, prin indepartarea reziduurilor lasate de turistii ocazionali.

Plantarea unor noi specii de arbori si arbusti trebuie sa se faca cu acordul specialistilor, pentru a nu introduce in zona de lunca diverse specii lemnoase cu potential invaziv, care ar putea elimina in timp o parte din speciile autohtone.



Tel/fax : 0340-104.067


6.3. Fauna din locatia viitoarei pensiuni turi stice

Starea de conservare a faunei de vertebrate este prezentată în tabelul nr.6.3 în comparaţie cu datele înregistrate în cadrul amplasamentului ce se doreşte a fi amenajat.

Grupe de specii

Nr. total de specii

Gradul de conservare a speciilor Specii observate pe amplasament

Specii vulnerabile

Specii rare

Specii periclitate

Specii endemice

Specii stabile

Peşti 180 12 6 18 6 138 0 Amfibieni 12 3 - 2 1 6 2 Reptile 28 8 4 5 3 8 1

Păsări 287 75 1

2 36 8 156 43

Mamifere 80 31 3 9 6 31 0

TOTAL 587 129 25 70 2

4 339 46

Tabelul nr. 6.3 – Diversitatea faunei

În cazul amfibienilor, au fost identificate două specii, şi anume: broasca mare de lac

(Rana ridibunda) şi broasca verde (Rana esculenta), specii foarte comune, care au o distribuţie uniformă pe tot teritoriul deltei şi al zonelor umede din Dobrogea.

În ceea ce priveşte speciile de reptile identificate, acestea sunt reprezentate de o singură specie, şi anume şarpele de apă (Natrix tessellata), această specie având o largă răspândire pe teritoriul Dobrogei şia României.

În cazul păsărilor, diversitatea speciilor este mai mare, cuprinzând 43 de specii dintre care 19 de oaspeţi de vară, 20 specii sedentare şi 4 specii de pasaj, aşa cum reiese şi din Studiul de evaluare adecvata elaborate in vederea avizarii planului.

Perimetrul ce se doreşte amenajat este reprezentat de vegetaţie ierboasă specifica zonelor inundabile , malului de balta ,papuris si stufăriş care oferă condiţii de cuibărit / hrănire pentru urmatoarele specii de păsări : lebăda de vară (Cygnus olor), lişiţa (Fulica atra), lăcarul mare (Acrocephalus arundinaceus).

Singurele specii de păsări care cuibăresc în zona de studiu şi/sau zonele adiacente sunt lebăda de vară (Cygnus olor), lişiţa (Fulica atra), lăcarul mare (Acrocephalus arundinaceus), guguştiucul (Streptopelia decaocto), rândunica (Hirundo rustica), lăstunul de casă (Delichon urbica), codobatura albă (Motacilla alba), şi vrabia de câmp (Passer montanus),toate aceste specii având o răspândire largă şi uniformă pe tot teritoriul deltei dar şi a României, şi în procent de aproximativ 90% reprezentând specii de păsări foarte comune, adaptate habitatelor antropizate, aşa cum este şi cazul prezentei zone de studiu .

Aceste specii nu fac parte de altfel din nici o cat egorie de p ăsări de importan ţă pentru situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dun ării şi Complexul Razim – Sinoie.

În plus, în urma inventarierii habitatelor, în zona de studiu precum şi pe o rază de minim un kilometru în jurul amplasamentului nu au fost identificate atât colonii ale unor păsări de mari dimensiuni precum coloniile mixte de stârci, egrete, cormorani, cât şi colonii mixte ale unor păsări precum chirele, chirighiţele şi pescăruşii sau colonii de şoimuleţi de seară (Falco vespertinus), fapt care este confirmat şi de numărul şi frecvenţa relativ reduse ale acestor specii de păsări coloniale, precum şi de particularităţile habitatului. Astfel de specii coloniale au fost identificate doar tranzitând



Tel/fax : 0340-104.067


în zbor zona de studiu, ştiut fiind faptul că în căutarea hranei, păsările adaptate la ecosistemele acvatice tind să acopere în zbor suprafeţe întinse, putând vizita pe parcursul aceleiaşi zile mai mult de 4 sau 5 zone distincte pentru hrănire, astfel că, fără excepţie, toate zonele din Delta Dunării sunt tranzitate periodic de speciile de păsări coloniale adaptate la ecosistemele acvatice, cum este şi in acest caz.

Datorita situarii amplasamentului la limita teritoriului Deltei Dunarii este prezent un fenomen de migraţie, ca de altfel pe întregul cuprins al Deltei Dunării, unde majoritatea păsărilor care cuibăresc aici îşi încep migraţia şi trec pe deasupra întregii suprafeţe a deltei. Acest fenomen , datorită suprafeţei mari a deltei, crează un aşa numit fenomen de dispersie a speciilor migratoare . În acest sens, şi pe deasupra zonei de studiu, la altitudini variind între 50 şi 500 de metri, au fost identificate specii migratoare, însă într-un număr redus.

Zona studiată poate fi cel mult tranzitată de populaţii mici de gâşte care se pot deplasa dinspre locurile tradiţionale de hrănire şi odihnă reprezentate de complexul lagunar Razim – Sinoe, fapt dovedit şi de monitorizările efectuate în acest sens. De asemenea, datorită particularităţilor geografice (zone inundabile, bălţi) precum şi a faptului că zona de studiu nu asigură condiţii bune pentru hrănire (lipsa terenurilor cultivate), prezenţa speciilor de gâşte în perimetrul ce se doreşte amenajat este exclus.

Din categoria „păsări oaspeţi de vară” au fost identificate 19 de specii de păsări, dintre care doar 4 specii sunt prezente ca şi păsări cuibăritoare în zona de studiu. Din totalul celor 19 de specii oaspeţi de vară identificate, 9 specii se regăsesc în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, însă dintre acestea nicio specie nu este prezentă ca şi pasăre cuibăritoare în zona de studiu, toate fiind doar păsări care tranzitează zona de studiu în traseul lor de la locurile cuibărit către locurile de hrănire şi invers, sau între diferite locuri de hrănire, zona de studiu nefiind nici zonă de cuibărit nici de hrănire pentru aceste specii.

Pentru obţinerea unui tablou avifaunistic cât mai complet pe zona analizata, in cadrul Studiului de evaluare adecvata s-a întocmit un program de monitorizare a perimetrului de studiu. În acest sens s-au stabilit necesităţile de monitorizare, s-a delimitat zona de studiu precum şi metodele de lucru şi de colectare a datelor.



Tel/fax : 0340-104.067


7.POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POP ULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, F ACTORII

CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL , INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL S I ASUPRA

RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI

7.1. Matricea de impact Pentru identificarea efectelor semnificative ale implementarii Planului Urbanistic

Zonal “Ansamblu rezidential pentru turism si de agrement“ propus a fi realizat in extravilanul si intravilanul comunei Ceamurlia de Jos, jud. Tulcea s-a intocmit o matrice de impact, in care s-au estimat efectele probabile pentru urmatoarele aspecte: apa, aer, sol/subsol, deseuri, clima, biodiversitate (flora/fauna), economic, social, turism,peisaj, patrimoniu natural .

S-a utilizat o scara de evidentiere a impactului cuprinsa intre -3 pana la +3 , dupa cum urmeaza : Tabel nr. 7.1. Categoriile de impact Categorie de impact Descriere

Impact pozitiv si/sau semnificativ “+1 si +3” Efect pozitiv de lunga durata / permanent

al propunerilor din Planul Urbanistic Zonal propus, asupra factorilor de mediu

Impact neutru 0 Efecte pozitive si negative care se echilibreaza/nici un efect

Impact negativ si/sau semnificativ “-1 si -3” Efect negativ pe termen scurt sau reversibil /Efect negativ de lunga durata, ireversibil asupra factorilor de mediu

Tabel nr. 7.1.2. Potentiale efecte semnificative ale P.U.Z. “Ansamblu residential pentru

turism si de agreement” – Ceamurlia de Jos, judet Tulcea Tipul si dimensiunea impactului

pe termen ASPECTE STUDIATE

CARACTERIZAREA IMPACTULUI scurt

mediu

lung

APA

- apa de suprafata in zona de evacuare a apelor uzate,nu va fi modificata din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice

0

0

0

AER

- pe perioada realizarii lucrarilor de contructie aerul va fi afectat de emisiile provenite de la functionarea utilajelor si autovehiculelor utilizate in constructii . Impactul va fi redus, deoarece lucrarile se vor desfasura pe o perioada scurta de timp; - in timpul functionarii ansamblului turistic,impactul va fi determinat de intensificarea traficului rutier.

-1 -1

0 -1

0 -1



Tel/fax : 0340-104.067


SOL/SUBSOL

- platformele constructiilor vor fi proiectate la un grad de asigurare la inundatii de 5%, la cota minima de +2,00 m rMN Sulina ; - se va modifica permeabilitatea in zona de constructie a ansamblului turistic si solul se va tasa datorita lucrarilor de compactare si a presiunii exercitate de constructii.

+1 -1

+2 -1

+3 0

DESEURI

- depozitarea controlata a deseurilor pe fiecare lot individual, prin construirea de platform betonate si imprejmuirea acestora;

- dotarea cu europubele pentru colectarea selective a deseurilor.

+1 +1 +3

FACTORII CLIMATICI

- prin realizarea proiectului nu se vor modifica factorii climatici.

0 0 0

ZGOMOT SI VIBRATII

- recomandarea la construire de facilitati si servicii astfel incat sa minimizeze zgomotul, lumina si alte tipuri de emisii; - regulile de viteza in trafic sa fie stabilite si limitate

-1 +1 +2

FLORA SI FAUNA

- Datorita slabei reprezentativitati a vegetatiei din cadrul amplasamentului, precum si datorita amplasamentului terenurilor agricole invecinate foarte aproape de asezarile umane si activitatile antropice, zona de studiu nu prezinta deloc importanta pentru speciile de pasari pentru care a fost declarat ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim –Sinoe si ROSCI 0065 Delta Dunarii.

-1

+1

+2

PEISAJ - Imbunatatirea peisajului prin realizarea spatiilor verzi amenajate.

+1 +2 +2

TURISM - prin intensificarea turismului in zona se va valorifica potentialul acesteia.

+1 +2 +3

MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

-se vor crea noi locuri de munca -se vor suplimenta veniturile la bugetul local si cel de stat.

+1

+2

+2

PATRIMONIU CULTURAL

- pastrarea autenticitatii; - oferirea de beneficii comunitatilor-gazda si asigurarea unei motivatii in vederea mentinerii practicilor culturale si de patrimoniu; - respectarea drepturilor, intereselor, valorilor si a stilului de viata al gazdelor (comunitatile implicate in activitati de turism); - consultarea comunitatii locale inainte de dezvoltarea sau realizarea unor modificari importantei structura economico-sociala.

+3

+3

+3

SANATATEA POPULATIEI

- construirea ansamblului turistic nu va afecta sanatatea populatiei din zona studiata.

0

0

0



Tel/fax : 0340-104.067


7.2. Efecte cumulate, sinergice Efecte cumulative se vor produce datorita intensificarii traficului rutier in zona. In

acest sens, va avea loc o crestere a emisiilor rezultate din transport. Avand insa in vedere ca amplasamentul in care se va construi ansamblul turistic are destinatia actuala de pasune, se doreste includerea sa in intravilanul localitatii Ceamurlia de Jos si destinatia propusa pentru zona este cea turistica, se poate deduce ca nu se va depasi capacitatea de suport pentru poluantii emisi.

8.POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA SANATATII , IN CONTEXT TRANSFRONTIERA

In urma analizei efectuate s-a constat ca posibilele efecte semnificative asupra

mediului (pozitive si/sau negative) se vor manifesta doar la nivel local, fara nicio influenta la nivel regional, national sau international. Planul analizat nu prezinta un impact de mediu in context transfrontiera.

9.MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMP ENSA, CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA

MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI

Se propun urmatoarele masuri pentru a preveni, reduce si compensa orice efect advers asupra mediului al implementarii planului sau programului:

- respectatrea in totalitate a cerintelor de protectie a mediului si sanatatii populatiei in zona de implementare PUZ;

- obtinerea tuturor actelor de reglementare necesare; - respectarea parametrilor de lucru ai instalatiilor; - alegerea celor mai bune solutii tehnice existente (inclusiv surse de energie

alternativa); - respectarea legislatiei de mediu.

Pentru prevenirea si reducerea probabilitatii de manifestare a hazardului in mediu se vor lua urmatoarele masuri:

• respectarea instructiunilor de montaj a instalatiilor; • respectarea programelor de revizii – intretinere; • respectarea distantelor de siguranta si a masurilor speciale pe linie PSI; asigurarea dotarii corespunzatoare pentru interventie in caz de accidente;

• respectarea reglementarilor in vigoare si a conditiilor impuse prin toate actele de reglementare;

• intretinerea in buna stare a instalatiilor automatizate de control a centralelor termice;

• elaborarea planului de prevenire si interventie in caz de poluare accidentala etc.



Tel/fax : 0340-104.067


9.1. Masuri de diminuare a impactului asupra solulu i/subsolului Lucrarile se vor executa strict in perimetrul destinat constructiilor, pentru diminuarea impactului fizic asupra solului/subsolului, determinat de efectuarea pernei de balast pe care se va realiza fundatia constructiilor. Terenul se va sistematiza corespunzator, prin corelare la cota minima de +2,00 m rMN Sulina, conform Ordinului nr. 2/2006 al ministrului mediului si gospodaririi apelor, pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizul de amplasament. Pentru a se elimina tasarile ulterioare se recomanda ca inaltarea sa se realizeze treptat, distributia incarcarii efectuandu-se in timp. Masuri de diminuare a impactului asupra solului pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie:

- se vor amenaja spatii de depozitare a materialelor pulverulente (nisip, praf de piatra), pentru a se impiedica antrenarea lor de vant pe terenurile invecinate;

- se va achizitiona material absorbant , care sa poata fi utilizat in cazul unor poluari accidentale cu produse petroliere;

- utilajele si mijloacele de transport vor fi inchiriate de la societati care sa aiba verificarile tehnice la zi;

- pentru colectarea deseurilor menajere se vor achizitiona europubele. Masuri de diminuare a impactului asupra solului pe perioada functionarii ansamblului turistic :

- amenajarea de platforme pe toate loturile functionale pentru colectarea selectiva a deseurilor (PET, sticla, hartie, menajer);

- preluarea deseurilor rezultate de pe amplasamente cu periodicitate si evitarea depozitarii necontrolate a acestora;

- stationarea autoturismelor se va face numai in zona parcarilor amenajate; - interzicerea spalarii, efectuarii reparatiilor la mijloacele de transport auto si/sau

navale.

9.2. Masuri de diminuare a impactului asupra apei d e suprafata Pentru evitarea poluarii lacului Ceamurlia, titularul proiectului va lua toate masurile necesare in timpul desfasurarii lucrarilor si in timpul functionarii obiectivului. Masuri de diminuare a impactului asupra apelor de s uprafata pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie:

- materialele de constructie nu vor fi depozitate decat in incinta amplasamentului pentru a se impiedica o eventuala antrenare a lor in lacul Ceamurlia;

- utilajele si autovehiculele utilizate in timpul constructiilor nu vor fi parcate in zona lacului, pentru a se evita eventuale pierderi de produse petroliere pe sol, care la randul lor sa poata fi antrenate la o eventuala inundatie a zonei. Masuri de diminuare a impactului asupra apei de sup rafata, pe perioada functionarii ansamblului turistic:

- exploatarea rationala a resursei de apa, fara depasirea debitului maxim de exploatare;

- optimizarea consumului de apa (producerea unei cantitati de apa uzata care sa nu depaseasca debitul statiei de epurare) ; - asigurarea masurarii debitelor apelor uzate care intra in statia de epurare;



Tel/fax : 0340-104.067


- se vor monta instalatiile si echipamentele de preepurare ape uzate ( separator de grasimi-pe reteaua de canalizare care deserveste bucataria);

- pentru functionarea corespunzatoare a statiei de epurare, aceasta va fi prevazuta cu program strict de control si verificare;

- se va monitoriza periodic calitatea apelor uzate evacuate din statia de epurare, pentru a se verifica incadrarea lor in NTPA 002 ( HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, modificat si completat prin HG nr. 352/2005 ).

- apele pluviale pot fi colectate intr-un rezervor si utilizate ulterior la irigarea spatiilor verzi, spalarea si igienizarea drumurilor de acces si a spatiilor publice;

- apa din piscina se va filtra, recircula si reutiliza.

9.3. Masuri de diminuare a impactului asupra apei s ubterane

Impactul asupra apei subterane este nesemnificativ, deoarece nu se utilizeaza apa din subteran la alimentarea cu apa a ansamblului turistic si nu se evacueaza ape uzate de orice natura pe sol, subsol cu posibilitatea sa ajunga in apa subterana.

9.4. Masuri de diminuare a impactului asupra aerulu i atmosferic Masuri de diminuare a impactului asupra atmosferei pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie:

Poluarea atmosferei va fi determinata in principal de manevrarea si transportul materialelor de constructie. Emisiile de praf variaza in mod substantial de la o zi la alta, in functie de operatiile specifice, conditiile meteorologice dominante, modul de transport al materialelor. Pe perioada secetoasa se recomanda umectarea drumurilor de acces pentru limitarea antrenarii prafului in zonele invecinate. De asemenea se recomanda controlul starii tehnice a utilajelor care vor fi utilizate la constructia pensiunii, alimentarea acestora cu carburanti care sa aiba un continut redus de sulf si respectarea tehnologiei de constructie. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului pe perioada functionarii ansamblului turistic:

Constructiile propriu-zise in zona supusa PUZ-ului nu constituie o sursa de poluare semnificativa a aerului, avand functiune turistica.

O sursa secundara de impurificare a atmosferei o constituie gazele de esapament de la autovehiculele care vor circula in zona. Aceste gaze nu constituie un pericol major de impurificare a atmosferei din zona, pentru ca acestea nu functioneaza continuu fiind limitate si de numarul locurilor de cazare.

9.5. Masuri de diminuare a impactului asupra biodiv ersitatii

Activitatea care se va desfasura aici va fi una turistica, care credem ca se incadreaza in unul din obiectivele Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii : «gasirea modului de folosire a resurselor naturale spre bunastarea populatiei, fara degradarea mediului inconjurator».



Tel/fax : 0340-104.067


Conform prevederilor Studiului de evaluare adecvata, se recomanda urmatorul set de masuri: Măsuri de reducere a impactului direct pe termen scur t:

Activităţile de amenajare şi construcţie să se efectueze într-un mod controlat şi

planificat ţinând cont de următoarele aspecte: 1. perioada în care se efectuează, inclusiv perioada din zi: din acest punct de

vedere, lucrările se vor efectua în afara perioadelor de cuibărit şi creştere a puilor pentru păsările identificate în zona de studiu, respectiv perioada 15 mai – 15 iulie, iar perioada din zi optimă pentru desfăşurarea lucrărilor nu trebuie să depăşească intervalul orar 0900 – 1700, pentru a evita suprapunerea cu perioadele foarte active din zi pentru speciile de păsări identificate;

2. etapizarea lucrărilor: pe perioada de amenajare şi construcţie, se recomandă ca lucrările să se efectueze etapizat, astfel încât să evite efectuarea a două sau mai multe lucrări cu caracter diferit în acelaşi timp, pentru prevenirea cumulării mai multor surse generatoare de zgomot;

3. gestionarea materialelor / utilajelor: pe amplasament se vor desemna şi amenaja locuri dedicate pentru depozitarea materialelor şi a utilajelor, dotate cu materiale absorbante în cazul unor scurgeri accidentale de combustibil, ulei;

4. calitatea materialelor: se recomandă ca materialele utilizate în procesul de construcţie să poată fi reciclate sau refolosite, astfel, la momentul dezafectării complexului ( daca proprietarul va decide dezafectarea constructiilor ) , cantitatea de deşeuri care nu pot fi reintroduse în circuit fie prin reciclare sau refolosire, să fie minim. De asemenea, pentru acele materiale care nu pot fi reciclate sau refolosite odată cu expirarea duratei de viaţă, se recomandă achiziţionarea de produse superior calitativ, care au o durată de viaţă superioară, contribuind de asemenea la generarea minimă de deşeuri nereciclabile;

5. calitatea lucrărilor: lucrările efectuate trebuie să aibă ca rezultat încadrarea complexului în peisajul înconjurător, în conformitate cu regulile de urbanism impuse pe teritoriul Deltei Dunării, dar nu se vor restrânge neapărat doar la acestea. De asemenea, lucrările trebuie să fie de o calitate minimă impusă astfel încât să garanteze prevenirea unor reparaţii sau intervenţii neplanificate care pot genera un efect negativ prin generarea de deşeuri, zgomot al lucrărilor etc.;

6. planificarea lucrărilor: pentru activităţile de construcţie şi amenajare trebuie elaborat un plan HSEQ (Health, Safety, Environment and Quality) care să conţină aspecte legate de planificarea şi etapizarea lucrărilor, mentenanţa utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deşeurilor, toate aceste aspect putând exercita un efect negativ asupra mediului dacă nu sunt gestionate corect;

7. dezafectarea complexului-este putin probabil a se realiza: ţinând cont de specificul lucrărilor pentru dezafectare, similar cu cele de construcţie, se va ţine cont de aspectele mai sus menţionate, iar după înlăturarea tuturor construcţiilor se va efectua refacerea substratului de pe amplasament.

Referitor la flora, intrucat pe amplasament si in vecinatatea acestuia nu exista

specii de plante si habitate de interes comunitar si nu au fost identificate nici un impact negativ asupra acestora, nu sunt necesare a se stabili masuri de reducere a impactului pentru perioadele de constructie sau functionare, pentru fiecare specie si/sau tip de habitat de interes comunitar prezent in sit.



Tel/fax : 0340-104.067


Totusi recomandam efectuarea unui plan de management al deseurilor si al apelor reziduale produse de complexul turistic. Este de asemenea extrem de importanta igienizarea periodica a zonei, prin indepartarea reziduurilor aduse de apele pluviale sau lasate de turistii ocazionali in zona de agrement.

Măsuri de reducere a impactului indirect pe termen sc urt:

Pentru impactul indirect pe termen scurt, se recomandă ca toate transporturile necesare pe perioada de amenajare şi construcţie să fie gestionate cât mai eficient astfel încât să se reducă la minim numărul lor, acest aspect fiind de asemenea parte integrantă din planul HSEQ elaborat. În acest sens, se recomandă ca materialele, echipamentele şi utilajele necesare să fie astfel combinate încât să se asigure transportul lor cu un minim de curse pentru a minimiza impactul asupra zonelor tranzitate. Măsuri de reducere a impactului direct pe termen medi u şi lung

Deoarece impactul pe termen mediu şi lung este dat de acelaşi tip de activităţi,

în speţă activităţile de cazare si turistice, măsurile de reducere vizează ambele categorii de impacturi. Astfel, ulterior activităţilor de construcţie, se recomandă plantarea de specii autohtone precum salcia sau tamarixul, care să asigure o bună încadrare în peisaj precum şi o limitare a zgomotului generat din activităţile de cazare a turiştilor. De altfel, în măsura posibilităţilor, această recomandare a fost deja pusă în practică, pentru a asigura o limitare a răspândirii zgomotului din activităţile de construcţie. În plus, se interzice inlaturarea intregii suprafete de papuris si stufaris de pe latura de Est a amplasamentului , deoarece aceasta vegetatie poate constitui zonă de cuibărit sau hrănire pentru exemplare ale speciilor de păsări identificate în zona de studiu.

În ceea ce priveşte activităţile de cazare tip organizat, se recomandă interzicerea unor surse de zgomot precum difuzoare audio exterioare, ţinând cont că specificul zonei impune activităţi turistice de tip eco-turism, unde turiştii se pot odihni şi pot admira frumuseţile naturii, inclusiv cântecele păsărilor din zonă. Pentru turiştii care vor fi cazaţi, trebuie să se asigure informarea precisă referitor la calitatea zonei naturale în care se află (descrierea deltei, a originii acesteia), recomandările în ceea ce priveşte conduita lor, restricţiile în ceea ce priveşte zgomotul, deranjarea biodiversităţii, colectarea de specii protejate, prohibiţia la pescuit şi vânătoare, etc., astfel încât aceştia să aibă o conduită în perfect acord cu mediul înconjurător. Aceştia trebuie să aibă acces la un set minim de informaţii care să le prezinte riscurile de distrugere a zonei ca urmare a unui turism dezorganizat. De asemenea, se recomandă introducerea unor pachete de servicii care să conţină şi o cotizaţie modică pentru organizaţiile de mediu din zona deltei, contribuind astfel la asigurarea unor fonduri pentru studiul şi protejarea efectivă a Deltei Dunării. În fiecare cameră, precum şi fiecare loc public, trebuie să existe informaţii referitoare la necesitatea economisirii apei, precum şi bune practici care ajută acestui scop , minimizând astfel cantitatea apelor uzate generate ca urmare a activităţilor hoteliere. De asemenea, se recomandă dotarea grupurilor sanitare cu instalaţii cu debit redus de apă, sau cu senzor, pentru asigurarea aceluiaşi scop de economisire a resurselor de apă. În plus faţă de aceste măsuri, orice alte materiale de informare sau dotări care să ajute complexul în



Tel/fax : 0340-104.067


minimizarea consumului de resurse şi reducerea amprentei de carbon sunt recomandate.

Măsuri de reducere a impactului indirect pe termen me diu şi lung

Ca şi în cazul impactului direct pe termen mediu şi lung, impactul indirect pe termen

mediu şi lung este determinat de aceleaşi categorii de activităţi, reprezentate de activităţile de agrement şi plimbare a turiştilor în diferite zone din deltă, pe canaluri, lacuri etc. Această categorie de activităţi, prin mobilitatea sporită pe care o asigură, poate afecta biodiversitatea zonelor străbătute dacă nu se respectă un set minim de recomandări. Astfel, aceste plimbări se vor efectua cu grupuri restrânse, astfel încât nivelul zgomotului produs de grup să fie cât mai mic, iar capacitatea motoarelor de pe ambarcaţiuni de asemenea să fie cât mai mică, pentru limitarea zgomotului. De asemenea, se vor respecta cu stricteţe restricţiile de viteză impuse, precum şi restricţiile legate de anumite zone protejate. În perioada de cuibărit a păsărilor, care este reprezentată în mare de perioada 15 mai – 15 iule, nu se vor tranzita zonele tradiţionale de cuibărit şi coloniile păsărilor, pentru a proteja cuibăritul acestora. Înainte de orice plimbare, se va asigura instruirea turiştilor cu privire la regulile minime ce trebuie respectate pe durata cursei, precum şi riscul nerespectării acestor prevederi care pot duce la sancţionarea turistului care nu se conformează, iar dovezi ale acestor instruiri trebuie păstrate de către beneficiar. Regulile minime impuse turiştilor trebuie să conţină obligaţii ale acestora în ceea ce priveşte păstrarea liniştii, evitarea zgomotului de orice natură, interzicerea colectării oricăror specii de plante sau animale, interzicerea aruncării oricăror deşeuri sau alte materiale direct în mediu. Pentru turiştii care doresc să înoate în apele din deltă, complexul trebuie să asigure opţiunea achiziţionării de loţiuni de protecţie solară biodegradabile, explicându-le în acelaşi timp importanţa acestui lucru. În plus, aceste activităţi de plimbare a turiştilor trebuie să ţină cont şi de alte activităţi similare prestate în zonă astfel încât să nu creeze aglomerări de turişti în acelaşi perimetru, având prevăzute în acest sens rute alternative care să evite aglomerarea grupurilor pe acelaşi traseu. Nu în ultimul rând, aceste activităţi nu trebuie să se efectueze în zone protejate sau limitate accesului public, iar turiştilor nu li se va permite debarcarea în astfel de zone.

Toate aceste măsuri de reducere a impactului se vor aplica etapizat, conform activităţilor care sunt vizate, în cazul celor pe termen mediu şi lung, fiind necesară implementarea lor pe toată durata de activitate a complexului turistic.

Responsabil pentru aplicarea acestor măsuri de reducere a impactului este beneficiarul prezentului raport, care trebuie să asigure resursele necesare implementării lor corespunzătoare.

Ca urmare a implementării unor măsuri precum amenajarea peisagistică prin plantarea unor specii autohtone, pe lângă minimizarea impactului asociat activităţilor hoteliere, se va asigura pe termen mediu şi lung un uşor impact pozitiv, odată prin încadrarea foarte bună în zonă a complexului, cât şi prin asigurarea unor noi locuri de hrănire şi cuibărit pentru speciile din zonă, contribuind astfel la creşterea calităţii biodiversităţii din zonă.



Tel/fax : 0340-104.067


Calendarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului

Masurile de reducere a impactului se vor desfasura dupa urmatorul calendar :

Nr.

crt.

Masura Perioada Responsabil Observatii

1. -lucr ările se vor efectua în afara

perioadelor de cuib ărit şi creştere a puilor

pentru p ăsările identificate în zona de

studiu,

-perioada din zi optim ă pentru

desf ăşurarea lucr ărilor

-exclus

perioada 15

mai – 15

iulie,

-nu trebuie s ă

depăşească

intervalul

orar 09 00 –

1700

titular

-se va evita

suprapunerea

cu perioadele

foarte active

din zi pentru

speciile de

păsări

identificate

2. - se vor amenaja spatii pentru depozitarea

materialelor de constructie , in interiorul

loturilor , pentru a se evita antrenarea lor

in apa

- pe perioada

de

constructie

titular

3. - plantarea unor specii de arbori si arbusti

autohtoni

- pe perioada

de

constructie

titular -va contribui

la incadrarea

constructiilor

in zona si va

crea noi locuri

de hranire si

cuibarit

3. - se va achizitiona material absorbant

pentru inlaturarea pierderilor accidentale

de produse petroliere pe sol si apa

-pe perioada

de

constructie

si

functionare

titular

4. - deseurile menajere vor fi depozitate

selectiv, intr-un spatiu special amenajat

si va fi predat societatilor autorizate

-pe perioada

de

constructie

si

functionare

titular



Tel/fax : 0340-104.067


5. Nu se vor utiliza surse de zgomot

(difuzoare audio externe )

- in perioada

de

functionare

titular

6. Ambarcatiunile utilizate pentru plimbarea

turistilor vor fi dotate cu motoare de mica

putere si se vor deplasa numai pe

traseele turistice autorizate de RBDD

- in perioada

de

functionare

titular

Deoarece cele 68 specii de pasari identificate pe amplasament sunt specii cu o

mare reprezentativitate in tabloul avifaunistic din România, precum si datorita faptului ca efectivele lor locale sunt nesemnificative fata de totalul populatiilor din România iar distributia lor este relativ uniforma pe intreg teritoriul tarii, nu se impun masuri speciale de prevenire a impactului negativ deoarece acesta nu exista, stiut fiind faptul ca aceste specii traiesc in habitate antropizate sau chiar artificiale (parcuri, gradini, etc.). De asemenea, trebuie mentionat ca modul de dispunere al complexului turistic si de agrement nu influenteaza nici distributia speciilor de pasari identificate nici gradul de reprezentativitate al acestora deoarece acestea nu sunt dependente in niciun fel de zona pe care se amplaseaza aceasta pensiune. Trebuie mentionat ca odata cu amplasarea complexului este posibila chiar o crestere a diversitatii specifice prin aparitia unor noi nise ocupabile de catre alte specii, iar amenajarea spatiilor verzi va asigura un habitat mult mai bun de hranire a speciilor de pasari comparativ cu cel actual, deoarece aceste spatii verzi simuleaza covorul vegetal luxuriant prezent de-a lungul galeriilor de salcii si a canalelor de apa naturale. Astfel este foarte posibil ca odata cu finalizarea investitiei diversitatea speciilor de pasari sa sporeasca atragând si alte specii in zona.

In apropiere nu se afla nici o colonie importanta de cuibarit a pasarilor acvatice, pentru care este faimoasa Delta Dunarii.

Desi este amplasata partial in SCI-ul Delta Dunarii si in SPA-ul Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe IBA, in zona de interes nu au fost observate habitate naturale prioritare din punct de vedere conservativ, nici raritati floristice sau asociatii vegetale valoroase, care ar necesita impunerea unor masuri speciale de conservare a zonei.

In urma studiilor de teren efectuate in zona de interes consideram ca amplasarea ansamblului rezidential pentru turism si agrement, nu va produce daune florei si vegetatiei locale.

Este de asemenea extrem de importanta igienizarea periodica a zonei, prin indepartarea reziduurilor aduse de apele lacului din apropiere sau lasate de turistii ocazionali in apropierea malurilor.

Plantarea unor noi specii de arbori si arbusti trebuie sa se faca cu acordul specialistilor, pentru a nu introduce in zona de lunca diverse specii lemnoase cu potential invaziv, care ar putea elimina in timp o parte din speciile autohtone.

Populatiile de amfibieni si reptile din zona sunt extrem de abundente si nu sunt periclitate de activitatile umane. Doar modificarea profunda a habitatului poate afecta aceste populatii.

Trebuie pastrata cat mai mult din vegetatia naturala care deja se gaseste aici, atat pentru protectia acesteia cat si pentru a pastra peisajul natural al zonei.



Tel/fax : 0340-104.067


Zonele verzi ce se vor amenaja vor trebui sa contina cat mai multe specii locale adaptate la mediul acesta specific.

In locurile cele mai vizibile vor trebui afisate panouri si postere ce vor explica de ce aceasta zona este ocrotita si care sunt principalele specii de plante si animale protejate.

Va trebui infiintat un punct de informare despre Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Aici se vor putea cumpara carti postale (vederi), pliante, carti, harti, insigne, tricouri, sepci, CD-uri cu documentare de mediu, etc. Va trebui sa existe un personal care sa poate sa explice cat mai multe despre locurile unde au ajuns turistii. Aici poate fi inclusa si istoria asezarilor umane din zona, ocupatiile traditionale ale locuitorilor si date despre vestigiile arheologice prezente aici.

Cladirile construite aici vor trebui sa contina un singur nivel, cel mult doua, vor trebui sa fie constuite din cat mai multe materiale traditionale, cum ar fi lemnul, piatra si stuful, aspectul exterior trebuie sa se incadreze in peisajul deltaic.

Toate amenajarile din zona vor fi construite in cel mai scurt timp posibil si numai in perioadele cand efectivele de pasari sunt cele mai reduse.

Dupa terminarea lucrarilor de constructie, vor fi indepartate toate deseurile si resturile ramase. Va fi igienizata zona.

Grija pentru mediu va face obligatorie construirea de canalizari, grupuri sanitare, dusuri, cosuri de gunoi, realizarea unui serviciu bun de evacuare a deseurilor din zona.

Evacuarea apelor uzate menajere se va face numai prin intermediul unei statii de epurare.

Aleile si drumurile de acces trebuie reduse la minim si construite tot din materiale traditionale (piatra, lemn, etc.).

Conectarea la electricitate va trebui facuta, de preferinta, prin cabluri subterane. De multe ori cablurile aeriene au reputatia de a constitui obstacole in zborul pasarilor. Orice alte cabluri si conducte necesare vor trebui, in mod ideal, sa fie subterane.

Consideram ca un bun management al activitatilor turistice ce se vor derula prin acest ansamblu rezidential pentru turism si de agrement, va putea sa fie benefic atat pentru o activitate de recreere decenta, cat si pentru o educatie ecologica de ocrotire a naturii.

Conform legislatiei, in siturile Natura 2000 sunt permise acele activitati antropice care nu afecteaza semnificativ speciile pentru care situl a fost desemnat. Astfel, sunt acceptate desfasurarea activitatilor traditionale si in plus, activitatile care nu afecteaza populatiile speciilor sau habitatelor tinta, pentru care situl a fost creat.



Tel/fax : 0340-104.067


10.EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A

EFECTUAT EVALUAREA , INCLUSIV ORICE DIFICULTATI (CU M SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) INTAMPI NATE IN

PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE

10.1. Introducere

Directiva SEA ( Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2001/42/EC din 27.06.2001 privind Evaluarea impactului anumitor Planuri si Programe asupra mediului ) a fost transpusa in legislatia romaneasca prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. La art.16 , alin (1) se mentioneaza ca: “ titularul planului/programului proiecteaza alternative posibile, luand in considerare obiectivele si aria geografica a planului sau programului (…) “.

Pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal “Ansamblu residential pentru turism si agreement”, s-a avut in vedere mai multe alternative/solutii si variante pentru a imbina obiectivele beneficiarului si cerintele regulamentului de urbanism, ale prevederilor legale pe linie de mediu, ale prevederilor legale referitoare la sanatatea publica.

In cadrul procesului de realizare a PUZ-ului, s-au analizat doua alternative dupa cum urmeaza:

• “alternativa 0”: este situatia in care potentialul de dezvoltare al zonei vizate ramane nevalorificat, situatia in care planul nu se realizeaza;

• “alternativa 1”: este situatia in care propunerea de amenajare a teritoriului are in vedere introducerea in intravilan a suprafetei de 80 055,00 mp, pentru ca, proiectul pentru care se analizeaza sa poata fi realizat. Propunerea de amenajare a teritoriului stabileste ca limita constructiilor sa fie lacul Ceamurlia, cu deschidere spre lacul Golovita.

10.2. Prezentarea alternativelor

“Alternativa 0”, reprezentata de alegera neimplementarii planului, este solutia prin care cadrul natural ramane intact. In contextul socio-economic actual, aceasta solutie ar conduce la degradarea terenului vizat prin supraexploatarea pasunatului si depozitarea necontrolata de deseuri. Aceasta solutie nu confera avantaje semnificative privind conservarea biodiversitatii deoarece regenerarea biodiversitatii pe terenurile agricole/pasune, este un proces ce se deruleaza pe mai multe zeci de ani, iar rezultatele scontate ar putea fi din nou afectate de factorul antropic. Speciile de pasari vizate cu masuri de conservare din situl Natura 2000 necesita areale mult mai mari decât suprafata vizata, iar habitatul ce asigura supravietuirea pe termen lung a acestora este habitatul forestier, habitat inexistent in perimetru.

In ceea ce priveste obiectivele declarate ale principiului dezvoltarii durabile, aceasta solutie nu corespunde tendintelor de dezvoltare economica si sociala a zonei rurale din judetul Tulcea.



Tel/fax : 0340-104.067


“Alternativa 1”, este solutia prezentata prin PUZ, solutie ce imbina in mod armonios cele trei elemente ale dezvoltarii durabile si anume mediul inconjurator, economia si elementul social. Solutia presupune amenajarea spatiului astfel incât zona dintre lacul Ceamurlia si drumul nemodernizat existent sa devina o zona de atractie turistica.

Amenajarea ansamblului turistic, presupune utilizarea spatiului astfel incât constructiile sa nu se constituie ca un ansamblu compact, ci ca unul aerisit ce permite perspective complete asupra peisajului. Prin acest concept s-a creat un echilibru intre factorul mediu, factorul economic si cel social.

Terenul studiat in aceasta alternativa, a fost parcelat pentru: zone de locuinte de vacanta (constructii cu regim de inaltime P …P+1, cu inaltimea la cornisa de 7,00 m), zona de turism organizat(spatii de cazare, restaurant, anexe, piscina), zona de spatii verzi, sport, agreement si zona de echipare edilitara.

Solutii tehnice si tehnologice alternative: Nu este cazul. Solutii privind alimentarea cu apa :nu este cazul, deoarece in zona

amplasamentului la aproximativ 550 m fata de limita amplasamentului exista reteaua de alimentare cu apa potabila a localitatii Ceamurlia de Jos.

Solutii privind evacuarea apelor uzate : nu este cazul, deoarece la aproximativ 350 m in partea de nord a amplasamentului exista reteaua de canalizare a localitatii Ceamurlia de Jos.

Solutii privind asigurarea agentului termic:nu este cazul, pentru asigurarea energiei termice (caldura si apa calda), sunt prevazute urmatoarele variante:centrale ce utilizeaza combustibil solid ( lemn,brichete) si surse necoventionale.

Solutia adoptata de investitor este aceea de asigurarea agentului termic prin construirea unei centrale termice pe lemne (combustibil solid), in paralel cu sisteme de incalzire solara (panouri solare).

Deoarece obiectivele unei strategii durabile presupune crearea unui echilibru cât mai solid intre elementele mai sus enumerate, aceasta solutie(fiind singua, beneficiarul nu dispune de alt teren) a fost considerata ca fiind una viabila.

Alternativele alese au fost simple in principal datorita aspectului terenului, datorita folosintei actuale a terenului, si anume folosinta de pasune. Pentru PUZ nu erau necesare solutii de proiectare iesite din comun.

Alternativele identificate pentru toti factorii de mediu au fost redate in capitolele de mai sus, locatia amplasamentului fiind apropiata de drumul comunal, neidentificandu-se surse de poluare.

Pentru evaluare s-au facut vizite pe teren, s-au folosit informatii GIS si informatiile existente pe pagina de internet a Agentiei de Protectie a Mediului Tulcea si a Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Totodata s-a tinut cont de biologia si ecologia speciilor identificate in perimetru, a specilor si habitatelor listate in literatura de specialitate si formularul standard Natura 2000.



Tel/fax : 0340-104.067


11.DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENT ARII

PLANULUI SAU PROGRAMULUI

Introducere Monitorizarea performantelor de mediu ale implementarii Planului Urbanistic Zonal este necesara pentru a identifica orice impact de mediu neprevazut, astfel incat sa se poata interveni cu actiuni de corectare. Monitorizarea biodiversitatii

În plus, faţă de măsurile prezentate anterior, se recomandă implementarea unui

program de monitorizare a biodiversităţii pe perioada de construcţie şi în primul an de activitate, pentru a putea observa evoluţia biodiversităţii şi a putea stabili măsuri suplimentare în cazul în care se constată că impactul evaluat iniţial se modifică, în scopul readucerii acestuia la un nivel minim acceptat.

În acest sens se propune spre implementare următorul Program de monitorizare:

Programul de monitorizare trebuie să se desfăşoare conform studiului efectuat

pentru identificarea stării iniţiale şi a potenţialelor efecte asupra mediului, fiind propriu- zis o continuare a acestuia, în vederea corelării datelor deja obţinute, astfel încât să poată releva date referitore la toate categoriile de animale posibil a fi prezente în zona de studiu, şi anume: amfibieni, reptile, păsări cuibăritoare sau oaspeţi de vară, păsări sedentare, păsări oaspeţi de iarnă şi păsări migratoare, care pot migra pe deasupra amplasamentului, mamifere, precum şi evoluţia acestora ca urmare a implementării prezentului plan. Ţinând cont de aceste considerente, se vor utiliza aceleaşi două metode distince de colectare şi evaluare a datelor, prezentate in Studiul de evaluare adecvata.

Pentru speciile de păsări, deşi se cunosc perioadele favorabile evaluării fiecărei categorii (cuibăritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine să nu se stabilească date stricte de colectare a datelor pe terne deoarece factorii climatici sau alţi factori externi pot influenţa dinamica păsărilor, iar aceste date stricte pot influenţa negativ calitatea datelor obţinute. În acest sens, este recomandabil ca în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare să fie alocat un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele unui stagiu, după cum urmează:

1. păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de

cuibărit cât şi cea de creştere a puilor; 2. păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioadă

de migraţie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraţie;

3. păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către locurile de cuibărit;



Tel/fax : 0340-104.067


4. păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru păsările cuibăritoare şi cele care iernează.

Planul de monitorizare al faunei va conţine mai multe particularităţi funcţie de gruparea

taxonomică, fiecare obiectiv stabilit fiind măsurabil prin intermediul indicatorilor specifici:

PLAN MONITORIZARE FAUN Ă GRUPARE TAXONOMICĂ OBIECTIVE INDICATORI

Reptile

1. Monitorizarea populaţiilor de reptile prezente în cadrul amplasamentului;

2. Minimizarea impactului pe durata activităţilor de deschidere a complexului turistic prin organizarea durabilă a planului de construcţie şi stabilirea de măsuri clare în cadrul acestuia;

1. Identificarea tuturor speciilor de reptile;

2. Derularea lucrărilor doar în perioadele recomandate

Păsări cuibăritoare

1. Continuarea monitorizării răspândirii speciilor cuibăritoare în cadrul amplasamentului ;

2. Monitorizarea etologiei speciilor de păsări cuibăritoare atât pe perioada de pregătire cât şi pe perioada de funcţionare;

3. Planificarea etapelor de pregătire şi exploatare a ansamblului turistic astfel încât să nu interfere cu perioada efectivă a cuibăritului acestor specii;

1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare

2. Evidenţierea comportamentului păsărilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniţial

3. Respectarea perioadelor recomandate

Păsări de pasaj

1. Monitorizarea dinamicii migraţiei în perimetrul ansamblului turistic cât şi zonele adiacente;

2. Monitorizarea comportamentului speciilor de pasaj pe durata construirii ansamblului turistic, precum şi pe durata funcţionării, în vederea asigurării unor condiţii optime de pasaj.


2. Evidenţierea comportamentului păsărilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniţial

Păsări oaspeţi de iarnă 1. Monitorizarea deplasărilor sezoniere ale

populaţiilor de gâşte în sectorul lor de iernare;


Mamifere

1. Monitorizarea speciilor de mamifere rezidente precum şi a celor care pot tranzita amplasamentul complexului turistic în căutarea hranei


Suprafaţa cuprinsă în planul de monitorizare este reprezentată de suprafaţa

amplasamentului complexului, la care se adaugă zonele învecinate care conţin acelaşi tip de habitate ca şi amplasamentul. Aceste zone învecinate ( pe o raza de 1 km , in jurul amplasamentului) reprezintă de fapt zonele martor care sunt un punct de referinţă între situaţia iniţială din cadrul amplasamentului şi cea finală, reprezentată de complexul turistic. În funcţie de datele colectate din zona amplasamentului şi zonele martor, eventualele diferenţele dintre datele analizate vor evidenţia evoluţia



Tel/fax : 0340-104.067


biodiversităţii din amplasamentul complexului turistic o dată cu punerea în funcţiune a acestuia.

În cazul în care se observă o scădere a efectivelor păsărilor identificate în zona

de studiu cu mai mult de 19% se va decide sistarea activităţilor şi evaluarea impactului astfel încât să se asigure încadrarea în această valoare de maxim 19% scădere a efectivului păsărilor, valoare care va fi considerată valoare prag.

Datele colectate în cadrul programului de monitorizare se vor analiza şi se vor

raporta către Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea si Administratia Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii.

Monitorizare PUZ Pentru Planul Urbanistic Zonal analizat : “Ansamblu rezidential pentru turism si agrement“- partial intravilan si partial extravilan, localitatea Ceamurlia de Jos, judetul ; Tulcea, se recomanda monitorizarea urmatorilor factori de mediu, dupa cum este mentionat in tabelul nr.4. : Tabelul nr.11.2.1. Monitorizarea factorilor de mediu

Indicatori monitorizati Frecventa Interventie Observatii Monitorizare factorilor de mediu in faza de exploatare

date meteorologice, cantitate de precipitatii, temperatura, directia predominanta a vântului

pe durata determinata, la solicitarea autoritatilor de mediu

La depasiri ale CMA

Pana la remedierea defectiunilor se vor sista lucrarile de constructii

Calitatea apei epurate

principalii indicatori de calitate a apelor uzate epurate, in conformitate cu NTPA 001/2002

Inainte de evacuare in statia de epurare a localitatii

La depasiri ale CMA

Se va stabili in functie de indicatorul depasit masurile de remediere

Stabilitatea terenului, structurile de rezistenta

-indice de tasare -stare fizica generala

Conform recomandarilor din Studiul geotehnic efectuat

La modificari semnificative a valorilor inregistrate

Calitatea emisiilor de poluanti in perioada executiei constructiei si de la centrala termica

-conform Ordinului Ord.592/2002 CO, SOx, NOx,COV, pulberi

La solicitarea autoritatilor de mediu

La depasiri ale CMA

Pana la remedierea defectiunilor se vor sista lucrarile iar focul in centrala termica va fi stins

Gestiunea deseurilor

Conform HG 856/2002 In timpul fazei de executie cat si dupa, la solicitarea autoritatilor de mediu

Titularul planului va prezenta anual un raport de monitorizare, intocmit de specialisti-biologi, inainte de sfarsitul primului trimestru al anului cuprins in raportul de monitorizare.



Tel/fax : 0340-104.067


Rezultatele monitorizarii vor fi depuse la Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea si ARBDD.

Titularul de activitate in cadrul modelului de monitorizare propus, va avea obligatia de a preleva probe, de a efectua analize si masuratori conform programului de monitorizare si automonitorizare. Se va mentiona care sunt procedeele de esantionare si masurare pentru masuratorile periodice, continue si discontinue, prevazute a fi realizate pentru monitorizarea activitatii din punct de vedere a protectiei mediului (poluantii in aer si apa).

Daca se considera necesar de catre autoritatea locala de protectie a mediului, se vor include si informatii privind procedeele de esantionare si masurare pentru masuratorile periodice prevazute a fi realizate pentru monitorizarea impactului activitatii asupra factorilor de mediu “sol”, “sanatatea populatiei”, “biodiversitate”, etc.

Analizele si determinarile necesare pentru controlul calitatii componentelor de mediu vor fi realizate de laboratoare atestate pe baza de contract.

Totodata exista urmatoarele obligatii : � se vor stabilii modalitatea de actiune in caz de urgenta; � se va prevenii si se vor lua masuri concrete in caz de accidente; � se va raporta orice accident si situatie de urgenta.

Un sistem competitiv si eficient de monitorizare si evaluare a impactului PUZ asupra mediului va contribui nu doar la prevenirea unui posibil impact negativ asupra mediului al programului, ci si la amplificarea efectelor pozitive, atat in ceea ce priveste mediul, cat si calitatea proiectului analizat.



Tel/fax : 0340-104.067


12.REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC AL INFORMATIEI FURN IZATE IN RAPORTUL DE MEDIU

Conform HG nr. 1076/2004 privind evaluarea de mediu a unor planuri/programe

pentru Planul Urbanistic Zonal : “ Ansamblu rezidential pentru turism si agrement “ –intravilan si extravilan, localitatea Ceamurlia de Jos au fost organizate Grupuri de Lucru pentru identificarea problemelor de mediu.

Observatiile /recomandarile/problemele ridicate de catre participanti au fost consemnate in Procesele verbale intocmite de reprezentantul ARPM Galati si pot fi consultate la sediul ARBDD Tulcea, la titular, expert de mediu. Informatii generale Titlul lucrarii: PLAN URBANISTIC ZONAL “ANSAMBLU REZIDENTIAL PENTRU TURISM SI AGREMENT, extravilan, comuna Ceamurlia de Jos , judet Tulcea Titularul / beneficiarul lucrarii: S.C. VELOCITA TRADING S.R.L. PLOIESTI Autorul atestat al Raportului de Mediu: SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea

Adresa : str. Luminitei, nr. 1B, Tulcea, judet Tulcea Telefon/Fax: 0340-104.067

Planul Urbanistic Zonal (PUZ) reprezinta documentatia prin care se asigura

conditiile de amplasare, dimensionare, conformare si servire edilitara pentru „Ansamblu residential pentru turism si agrement”, din localitatea Ceamurlia de Jos, judetul Tulcea. Documentatia pentru PUZ, argumenteaza posibilitatea din punct de vedere urbanistic a realizarii obiectivului propus, tinând cont de obligatiile prevazute in Certificatul de Urbanism precum si de prevederilor altor reglementari de urbanism. Descrierea zonei vizate si a cadrului natural

Amplasamentul studiat este situat in partea de sud a satului Ceamurlia de Jos si anume in zonele de nord si est ale malurilor lacului Ceamurlia cu deschidere spre lacul Golovita. Terenul se afla in imediata vecinatate a zonei de curti-constructii din sudul localitatii si are acces direct prin intermediul unor drumuri de exploatare care prelungesc drumurile stradale ale intravilanului. Beneficiarul proiectului, SC Velocita Trading SRL Ploiesti, detine Certificatul de urbanism nr. 223/4683/27.07.2007 si Contractul de concesiune nr. 1/25.01.2008intre aceasta si Consiliul local Ceamurlia de Jos, judet Tulcea, pe o durata de 49 de ani.

Conform Regulamentului local de urbanism, amplasamentul studiat are urmatoarele vecinatati:

Nord – teren proprietate particulara si partial teren din domeniul privat al localitatii; Est – teren din domeniul public de interes local – drum de exploatare(prin evolutia

zonei va deveni drum stradal); Sud – teren din domeniul public de interes judetean – lacul Ceamurlia; Vest – partial teren din domeniul public de interes judetean(Lacul Ceamurlia) si

partial teren din domeniul privat al localitatii. Zona efectiv sistematizata, proprietate a beneficiarului este compusa din: o Teren agricol(pasune) – 70 400,00 mp o Teren inundabil – 29 600,00 mp



Tel/fax : 0340-104.067


Suprafata totala - 100 000,00 mp Prin documentatia de fata se doreste introducerea in intravilan a unei suprafete de

80 055,00 mp, suprafata de 19 945,00 mp sunt deja in intravilan pentru aceeasi functiune de turism si agreement.

Organizarea intregului ansamblu rezidential are ca scop asigurarea unui spatiu personalizat integrat in cadrul natural al zonei, urmarind caracteristicile peisajului. Destinatia viitoare a terenului (prevederi PUZ)

In urma sintetizarii concluziilor studiilor de fundamentare anterioare concomitent cu PUZ-ul de fata se trag urmatoarele concluzii:

→→→→ -suprafata studiata este de 100 000,00 mp compusa d in: o teren agricol(pasune): din extravilanul satului Ceamurlia de Jos, cuprins in teritoriul

administrativ al comunei Ceamurlia de Jos: 80 055,00 mp, proprietate a beneficiarului, zona efectiv sistematizata si propusa pentru includere in intravilan ca zona de agrement compus din zona de servicii turistice – ansamblu residential pentru turism si agreement;

o teren mlastinos si stufaris, partial inundabil: 29 600,00 mp din care 19 945, mp sunt in intravilan;

o zona de circulatie carosabila: 8 251,00 mp, extravilan, suprafata care se va solicita trecerea in intravilan si care se va atasa la suprafata de 80 055,00 mp. Aceasta suprafata rezulta din suprafata drumului de exploatare din zona de est (redimensionat pentru doua fire de circulatie) si zona tampon dintre drum si limita loturilor pentru locuintele de vacant, fasii de spatii verzi (nu face obiectul PUZ-ului analizat);

o realizarea unori constructii si dotari care sa imbunatateasca aspectul arhitectural-urbanistic al zonei cu incadrarea armonioasa in cadrul natural existent;

o rezolvarea circulatiei carosabile;pietonale cat si echiparea tehnico-edilitare a zonei. Probleme de mediu si solutii identificate Principalele aspecte ale problemelor de mediu ar fi:

- stabilirea zonelor de restrictii de construire pe baza unui studiu geotehnic, studio ce a fost intocmit de catre SC GEOFOR CONSULTING SRL Galati;

- protejarea in continuare a solului si a apelor nepoluate; - rezolvarea ansamblului:constructii si amenajari propuse in concordanta cu

aspectul arhitectural-urbanistic existent al zonei: implantare intr-un cadru natural neatens; - lipsa echiparii tehnico edilitare a extinderii, acestea fiind in prezent teren agricol-

pasune si teren inudabil mlastinos si stufaris. In cazul prezentului plan urbanistic zonal, problema principala de mediu este legata

de prezenta sitului Natura 2000, amplasamentul se afla in ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe, ROSCI 0065 Delta Dunarii. Regimul de protectie stabilit prin hotarâri ale guvernului României, respectiv OUG 57/2007, impune diferite masuri de management functie de specificul fiecarei zone sau specii.

Conform prevederilor OUG 57/2007 ariile de protectie speciala avifaunistica sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt conservarea, mentinerea si, acolo unde este cazul, readucea intr-o stare de conservare favorabila a speciilor de pasari si a habitatelor specifice, desemnate pentru protectia speciilor de pasari migratoare salbatice.

Orice interventie antropica in mediu are repercursiuni asupra acestuia. Obiectivul propus prin prezentul proiect este un ansamblu omogen de amenajari si constructii functionale al caror specific de activitate este neagresiv fata de factorii de mediu apa, aer, sol, subsol si asezari umane, in conditiile unei exploatari corecte. In cadrul ansamblului propus nu exista unitati de productie care sa opereze cu materiale poluante. Nu se pune problema emanatiilor nocive, nu se produc noxe si deseuri periculoase pentru mediu. In consecinta, aspectele de protectia mediului se rezuma la rezolvarea utilitatilor de asa maniera incat sa nu afecteze integritatea factorilor de mediu, conform celor propuse la



Tel/fax : 0340-104.067


capitolele respective, folosind instalatii, retele, echipamente si utilaje ale caror caracteristici sunt compatibile cu normele de protectia mediului si la administrarea corespunzatoare a ansamblului din punct de vedere al curateniei si igienei publice.

Prin regimul de inaltime general de P+1+M, se intentioneaza conservarea peisajului. In aceste conditii, perspectivele si vederile spre principalele imagini atractive pe care le ofera zona nu vor fi alterate. Ansamblul, prin volumetria sa va spori valentele de imagine ale zonei localitatii Ceamurlia de Jos, si va contribui la imbogatirea cadrului estetic al zonei, printr-o arhitectura eleganta.

Diminuarea pana la eliminare a surselor potentiale de poluare se poate face optand partial sau integral pentru solutii alternative de energie utilizata.

Prevenirea producerii riscurilor naturale : in zona amplasamentului nu exista factori de risc natural major.

Depozitarea controlata a deseurilor : in acest sens, fiecare unitate functionala va avea spatii special amenajate, iar colectarea deseurilor se va face selectiv, se va asigura transportul conteinerizat si depozitarea la locuri special amenajate in acest sens, agrementate. Prin realizarea unui sistem centralizat de colectare a deseurilor, se poate rezolva si problema deseurilor generate de turismul de week-end din imediata vecinatate a perimetrului.

In conditiile in care procentul de ocupare a teritoriului cu constructii este mai mic de 15%, ansamblul se contureaza ca un minicartier – gradina, prietenos, sanatos si linistit.



Tel/fax : 0340-104.067


CONCLUZII

P.U.Z.-ul “Ansamblul rezidential pentru turism si agrement” propus a fi amplasat in localitatea Ceamurlia de Jos, judet Tulcea, a fost intocmit la solicitarea de catre S.C. VELOCITA TRADING S.R.L. PLOIESTI, avand Certificatul de Urbanism nr. 223/4683/27.07.2009, in vederea stabilirii conditiilor de amplasare a unui ansamblu rezidential pe un teren situat partial in intravilan si partial in extravilanul localitatii Ceamurlia de Jos, judet Tulcea, asigurarea unei legaturi dintre ansamblu si drumul de acces corespunzator functiunilor si traficului preconizat, racordarea lui la retelele tehnico-edilitare existente in zona, fiind o lucrare de importanta locala. Obiectivele urmarite prin implementarea PUZ-ului “Ansamblu rezidential pentru turism si agreement” sunt:

- asigurarea cu retele tehnico-edilitare necesare prin racordare la cele existente; - masuri si actiuni pentru conservarea mediului; - rezolvarea circulatiei carosabile si pietonale; - echiparea cu utilitati a fiecarei unitati teritoriale propuse; - integrarea si armonizarea noilor constructii in cadrul natural existent.

Prin tema de proiectare se propun urmatoarele functiuni pentru amplasamentul studiat: - Locuinte de vacanta – 43 550,00 mp - Institutii publice si servicii de interes general – cu subzona turism – 10 980,00 mp - Cai de comunicatii rutiere si pietonale – 8 470,00 mp - Terenuri aflate permanent sub ape – 37 000,00 mp

In ceea ce priveste procentul de ocupare a terenului, se propune pentru zona de

locuinte de vacanta – constructii cu regim de inaltime P, P+1 un P.O.T. de max. 20 % si un C.U.T.de max. 0,3 iar pentru zona de turism organizat (spatii de cazare, restaurant, anexe, piscine) un P.O.T. de max. 20 % si un C.U.T.de max. 0,4.

Zona de spatii verzi, sport, agrement, parcelele de teren propuse vor avea spatii verzi pe o suprafata de minim 30 % din totalul suprafetei si vor consta in plantatii de mica si medie inaltime.

Suprafata de teren analizata aferenta viitorului ansamblu turistic, va fi racordata la retelele tehnico-edilitare ale localiatii Ceamurlia de Jos, astfel:

- Reteaua de alimentare cu apa, prin racordarea la reteaua localitatii Ceamurlia de Jos, conform avizelor ce trebuiesc obtinute;

- Reteua de canalizare menajera , prin colectoare de canalizare interioare si exterioare si prin intermediul a doua statii de pompare, dirijate catre reteaua de ape uzate menajere localitatii Ceamurilia de Jos;

- Energie electrica , racordare la reteaua nationala de electricitate, cu acordul si asistenta tehnica din partea ENEL Dobrogea-Sucursala Tulcea;

- Energie termica, incalzirea se va realiza prin centrala proprie care va folosi combustibil solid (lemne sau brichete de rumegus), module de panouri solare pentru apa calda menajera si chiar a incalzirii, pompe de caldura ;

- Telefonizarea, se va face prin extinderea retelei fixe din localitate sau se va putea opta pentru unul din sistemele de telefonie mobile;

- Semnalul tv , se va face individual prin montare de antena de receptie pentru statii de emisie terestre sau prin sateliti;



Tel/fax : 0340-104.067


- Gestiunea deseurilor, pe fiecare lot individual dar si in zona de aprovizionare si servicii a amplasamentului vor fi prevazute platforme betonate si imprejmuite pentru depozitarea deseurilor, cu pubele in care deseurile vor fi colectate diferentiat, pe tipuri de deseuri (menajere, ambalaje din plastic, deseuri metalice, etc.); proprietarii vor asigura transportul deseurilor in locul indicat de catre autoritatile locale sau vor incheia contracte de prestari servcii cu firme specializate si autorizate pentru eliminarea/valorificarea deseurilor.

Implementarea Planului Urbanistic Zonal “Ansamblu rezidential pentru turism si agrement”, in localitatea Ceamurlia de Jos, judet Tulcea, va avea un efect benefic asupra comunitatii locale si va contribui la dezvoltarea unui turism durabil, in concordanta cu dezvoltarea comunitatii si a protectiei mediului.

Desemenea nu se preconizeaza a avea impact negativ asupra biodiversitatii si in special asupra ariilor naturale in care se afla amplasamentul, respectiv ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe, ROSCI0065 Delta Dunarii si RezervatieiBiosferei Delta Dunarii.

Pentru a determinarea cu exactitate a impactului planului asupra biodiversitatii din zona amplasamentului,dupa constructia ansamblului turistic si de agrement se propune un Program de monitorizare care va urmari, conform studiului de evaluare adecvata efectuat, potenţialele efecte asupra mediului, in comparatie cu situatia de dinaintea implementarii planului.

Programul de monitorizare va urmari efectele planului asupra categoriilor de animale posibil a fi prezente în zona de studiu, şi anume: amfibieni, reptile, păsări cuibăritoare sau oaspeţi de vară, păsări sedentare, păsări oaspeţi de iarnă şi păsări migratoare, care pot migra pe deasupra amplasamentului, mamifere, precum şi evoluţia acestora ca urmare a implementării prezentului plan.



Tel/fax : 0340-104.067


BIBLIOGRAFIE � Consiliul Judetean Tulcea – PLAN STRATEGIC PENTRU TURISMUL DURABIL IN DELTA DUNARII ; � Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii –RAPORTUL PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII � Agentia Nationala pentru Protectia Mediului –PLANUL NATIONAL DE ACTIUNE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI 2008 � Agentia Nationala pentru Protectia Mediului – RAPORT PRIVIND STADIUL PLANURILOR DE ACTIUNE PENTRU MEDIU LA NIVEL JUDETEAN SI REGIONAL � Societatea Ornitologica Romana , GrupulMilvus – ARIILE DE IMPORTANTA AVIFAUNISTICA DIN ROMANIA , Tg. Mures , 2008 � MIHAI PETRESCU ,Consiliul Judetean Tulcea , Institutul de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea – DOBROGEA SI DELTA DUNARII –CONSERVAREA FLOREI SI HABITATELOR , Tulcea, 2007 � Institutul de Constructii Bucuresti – Geologia tehnica , vol 1+2 , Editura tehnica, 1952 � **** Geografia Fizica a Romaniei- Ed. Academiei 1983 ; ▪ Donita N., Popescu A., Pauca-Comanescu Mihaela, Mihailescu Simona, Biris A., 2005. Habitatele din România, Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 496 pp. ▪ Ivan Doina (coord.) et al., 1992. Vegetatia României, Ed. Tehnica Agricola, Bucuresti, 407 pp. ▪ Kiss, J., B., Hulea, D., Petrescu, E., Ballon, E., Marinov, M. 1997. Dobrogea-Romania, The Main Wintering Area for Branta ruficollis (Red-breasted Goose). Analele Stiintifice ale Institutului Delta Dunarii, Tulcea, p. 79-96. ▪ Marin, I., Basarabeanu, N., Nedelcu, E. 1983. Podisul Dobrogei, in Geografia Romaniei, I, Geografia fizica, Edit. Academiei RSR, Bucuresti, p. 638-642. ▪ xxx. 1999. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. Proiectul PNUD ROM 015/1997 – Centrul National pentru Dezvoltare Durabila, HG 305/15.04.1999.



Tel/fax : 0340-104.067


ANEXE ANEXA 1

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT PLAN URBANISTIC ZONAL – ANSAMBLU REZIDENTIAL SI DE AGREMENT –COM. CEAMURLIA DE JOS – JUD. TULCEA I. DISPOZITII GENERALE 1.Rolul R.L.U. Art. 1 . Rolul R.L.U. (Regulament local de urbanism) este acela de a stabili regulile generale pe baza carora se poate desfasura activitatea de construire intr-un teritoriu dat ; P.U.Z. precizeaza reglementarile urbanistice dintr-o zona delimitata, precum si zonificarea functionala si indicii urbanistici de baza ( grad de ocupare a terenului , regim de inaltime regim de aliniere ) ; Regulamentul de urbanism constituie actul de autoritate al administratiei locale ( are putere de lege in teritoriu ) pentru terenul delimitat in P.U.Z. si se aproba impreuna cu acesta ( Legea 350/2001 ) . 2.Baza legala a elaborarii Art. 2. Baza de intocmire a R.L.U. o constituie modificarea reglementarilor din zona care se poate face, conform R.L.U. al comunei Ceamurlia de Jos numai prin P.U.Z. cu Regulament aferent, aprobat de catre C. L. Ceamurlia de Jos . Reglementarile legale care stau la baza elaborarii PUZ sunt : PUG –ul comunei Ceamurlia de Jos si RLU aprobate de catre Consiliul Local Ceamurlia de Jos prin HCL nr. HCL nr. 53 / 19 .12 .2002 Legea nr. 50 /1991 privind autorizarea executarii constructiilor ( republicata ) Legea nr. 350 /2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul Regulamentul general de urbanism (adoptat prin HGR525 /1996) HG 1516 /2008 privind Regulamentul –cadru de urbanism pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii Ordinul nr. 536 /1997 al Ministrului Sanatatii referitor la conditiile de insorire pentru constructii Avizul de oportunitate, aprobat prin HCL nr.88 /30.07.2009 al comunei Murighiol Normativul P 118 /1999 privind protectia impotriva incendiilor 3.Domeniul de aplicare Art. 3. Prevederile R.L.U. se aplica in teritoriul cu o suprafata de 100 000,00 mp ( 10 ha ) avand urmatoarele vecinatati : -la est – teren din domeniul public de interes local - drum de exploatare ( prin evolutia zonei , va deveni drum stradal ) -la sud – teren din domeniul public de interes judetean ( Lacul Ceamurlia ) -la vest –partial teren din domeniul public de interes judetean ( Lacul Ceamurlia ) partial teren din domeniul privat al localitatii -la nord – teren proprietate particulara si partial teren din domeniul privat al localitatii II. REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR 1. Reguli cu privire la pastrarea integritatii mediului si protejarea patrimoniului natural si construit



Tel/fax : 0340-104.067


Art.4.Amplasarea oricarei constructii in zona se va face numai in conformitate cu functiunile stabilite prin prezenta documentatie de urbanism ; sunt interzise functiunile generatoare de noxe ( zgomot , fum , praf ) Art.5.Deoarece terenul , la limita sa de sud si de est poate prezenta fenomenul de inundabilitate , amplasarea constructiilor se va face numai in conformitate cu avizul SGA Art.6.Pentru protejarea patrimoniului natural se impune ca : - pentru loturile compacte pentru locuinte de vacanta din zona de nord si vest a amplasamentului ,suprafata de teren ocupata temporar in perioada de executie sa fie limitata judicios la strictul necesar , astfel incat amplasamentul santierului sa aduca prejudicii minime mediului natural ; - pentru zona peninsulelor , este necesara consolidarea generala a terenului , ceea ce va insemna demararea activitatii de plantare si refacere peisagistica dupa lucrarile de executie - transportul si depozitarea materialelor rezultate prin lucrarile de executie se vor face in locuri adecvate , lipsite de vegetatie ; - se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor , respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de catre autoritatiile de Protectie a Mediului , in conditii care sa impiedice raspandirea pulberilor sau a altor materiale generatoare de pulberi Art.7. In vederea mentinerii specificului local se vor respecta urmatoarele : -acoperirea constructiilor , atat a celor definitive cat si a celorlalte ( chioscuri , umbrare , foisoare , etc .) se va face cu sarpanta , respectand o medie a pantelor utilizate in zona ; se va urmari in general adoptarea unor invelitori in doua ape -invelitorile vor fi din stuf sau din tigla ceramica (pentru invelitorile din tigla ceramica se recomanda culoarea antracit sau brun ) -finisajul peretilor exteriori va fi de culoare alba -tamplariile vor fi vopsite in culoarea albastru sau verde , de preferinta cu lac semitransparent , pentru a nu acoperi total fibra lemnului -raportul dintre plin si gol va respecta traditia locala

2. Reguli cu privire al siguranta constructiilor si la apararea Interesului public Art.8.Orice constructie definitiva care se va amplasa in zona va avea o structura durabila ( zidarie portanta din caramida sau B.C.A. , intarita cu samburi si centuri din beton armat sau structura din cadre din beton armat cu plansee din beton armat monolit, etc) sau semidurabila ( structura din lemn , pentru micsorarea presiunii pe perna care va consolida terenul , fara insa ca structura sa ramana aparenta si fara ca imbracamintea exterioara sa fie din lemn ) iar constructiile – anexa vor avea atat structura cat si imbracamintea exterioara din lemn ; fundarea constructiilor se va face potrivit avizului geotehnic anexat documentatiei ; documentatiile D.T.A.C. vor fi verificate de verificatori atestati M.L.P.A.T., potrivit legii.

3. Reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii Art. 9. Amplasarea cladirilor in teritoriu se va face dupa cum urmeaza: 1.Retrageri minime obligatorii - se propune un regim de aliniere de minimum 5,00 m de la limita proprietatii spre catre drum pentru locuintele de vacanta din zona de loturi compacte ( nord-vest ) -se propune un regim de aliniere de minimum 20,00 m de la limita spre drum a terenurilor amenajate peisagist pe peninsule ; in interiorul peninsulelor , aranjarea constructiilor se va face liber , fara alte restrictii decat cele estetice , care vor deriva dintr-o rezolvare de ansamblu



Tel/fax : 0340-104.067


-pentru zona de turism organizat de asemenea nu sunt impuse limite de aliniere pentru constructii , cu exceptia unei distante de min. 10,00 m de la drum , pentru orice constructie definitiva . 2.Amplasarea in interiorul parcelei : Amplasarea constructiilor in interiorul parcelei se va face respectand o distanta intre cladiri cel putin egala cu inaltimea celei mai inalte cladiri , pentru asigurarea conditiilor optime de insorire. Incaperile pentru cazare vor urmari expunerea pe sud, cu protectie la soare corespunzatoare si accidental pe est – vest, iar spatiile de alimentatie publica vor urmari expunerea pe est (catre ghiol) Catre nord vor fi expuse coridoarele, spatiile anexa, etc.

4. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii Art.10. Parcela construibila va avea obligatoriu acces din drumul public, fara servitute de trecere. Art.11. Parcela construibila va avea obligatoriu asigurat accesul direct, fara servitute de trecere.

5. Reguli cu privire la echiparea edilitara Art.12. Parcela va dispune in mod obligatoriu de posibilitatea de a se racorda la retelele tehnico-edilitare existente in sistem centralizat sau propuse. Art.13. Inainte de emiterea Autorizatiilor de Construire, terenul va fi viabilizat , prin executarea lucrarilor tehnico- edilitare obligatorii – racord de apa si racord la reteaua de energie electrica pentru organizarea de santier ; reteaua de canalizare se va executa in paralel cu restul lucrarilor de construire.

6. Reguli cu privire la forma si dimensiunile terenurilor pentru constructii Art.14.Forma terenului destinat constructiilor din zona de nord-vest a amplasamentului este in general dreptunghiulara . Parcelele din aceasta zona destinate functiunii de locuinte de vacanta au suprafete cuprinse intre 900 si 1 500 mp Pentru a fi construibila , o parcela din aceasta zona nu trebuie sa aiba o deschidere la drum mai mica de 15,00 m . Parcelele de pe zona de peninsule vor avea o configuratie absolut libera in plan , iar suprafetele vor fi de circa 1 000 mp . Parcela destinata turismului organizat va avea o suprafata de circa 10 000 mp . 10.Reguli cu privire la amplasarea de spatii verzi si imprejmuiri Art.15.Beneficiarul Autorizatiei de construire va trebui sa prezinte in mod obligatoriu un plan de situatie din care sa rezulte modalitatea de rezolvare a spatiilor verzi. Art.16. Documentatia pentru Autorizatie de construire va cuprinde in mod obligatoriu detalii de rezolvare a imprejmuirii ;se va urmari realizarea de imprejmuiri transparente sau rustice la limita de proprietate catre strada ( recomandat : din impletituri de rachita sau din stuf pe structura din lemn – posibil : soclu din piatra cu o inaltime de maximum 0,60 m , cu sipci din lemn si dublat de plantatie din plante agatatoare , etc . ) .Pentru imprejmuirile laterale si posterioare se admit solutii de imprejmuire cu panouri din plasa de sarma , dublata de asemenea de plantatii de inaltime medie, cu conditia de a nu depasi inaltimea de 2,00 m. Pentru parcelele alaturate, se va urmari aceeasi rezolvare a imprejmuirilor, atat la drum cat si, pe cat posibil, in adancime. Indiferent de imprejmuirea aleasa de proiectant si de beneficiar, se va urmari o inaltime comuna pentru toate imprejmuirile la strada (max. 2,00 m).



Tel/fax : 0340-104.067


III. ZONIFICAREA FUNCTIONALA Unitati si subunitati functionale Art.14. La nivelul intregii zone, care se constituie intr-un singur U.T.R. sunt admise urmatoarele functini: NR. CRT

ZONA SIMBOL ZONA

SIMBOL SUBZONA

1. LOCUINTE DE VACANTA

LV LV mr1( subzona exclusiv locuinte de vacanta de mica inaltime , de tip rural )

2. TERENURI AFLATE PERMANENT SUB APE

TRA -

3. CAI DE COMUNICATII SI CONSTRUCTII AFERENTE

CC

CCr ( subzona de cai de comunicatie rutiere si constrctii aferente ) CCp ( subzona de cai de comunicatie pietonale ) CCn ( subzona de cai de comunicatie navale )

4. INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL – CU SUBZONA TURISM

IS IS t

ISt (subzona constructii si amenajari pentru turism )

IV.PREVEDERI LA NIVELUL UNITATILOR SI SUBUNITATILOR FUNCTIONALE 1.ZONA REZIDENTIALA PENTRU LOCUINTE DE VACANTA ( LV ) cu subzona LVmr1 Functiuni admise : -exclusiv rezidentiala –pentru case de vacanta -locuinte cu regim de inaltime P , P+M, P +1- pana la 7,00 m la cornisa , masurati de la trotuarul de garda ; ( recomandat P ) -casele se vor executa pe platforme individuale sau comune pentru locuintele la cota stabilita prin avizul S.G.A. , dupa consolidarea in prealabil a terenului -activitati permise - locuire in proportie de 90% - alte activitati compatibile locuirii , ca activitatisecundare( depozitare lemne , unelte pentru gradinarit si alte tipuri de depozitare ) -subzona de autorizare directa dupa aprobarea P.U.Z. -suprafata minima de teren pe parcela –900 mp ; nu vor fi permise subimpartirile ulterioare -P.O.T. max. = 15% C.U.T. max. = 0,30 -spatii verzi amenajate = min. 30% pe parcela 2.TERENURI AFLATE PERMANENT SUB APE ( TRA ) -amenajare de mici golfuri care vor sustine imaginea peninsulelor -debarcadere individuale sau colective -consolidari de maluri , dupa ridicarea si consolidarea terenurilor peninsulelor 3. CAI DE COMUNICATII SI CONSTRUCTII AFERENTE -se vor supune reglementarilor R.L.U. , care face parte integranta din P.U.G. -profilul stradal va respecta Plansa A9 , care face parte integrala din documentatie



Tel/fax : 0340-104.067


4.ZONA PENTRU INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL (IS) cu subzona CONSTRUCTII PENTRU TURISM (IS t) Functiuni admise : -constructii si amenajari pentru turism si agrement -constructii principale cu regim de inaltime P... P + 1- pana la 7,00 m la cornisa, masurati de la punctul cel mai jos al trotuarului de garda si max. 10,00 m in coama -constructii anexa pentru functiunea de baza ( chioscuri rustice , umbrare , barbecue , foisor ) -constructiile principale se vor executa pe o platforma comuna, la cota stabilita prin avizul S.G.A. -activitati permise - activitati turistice –cazare si servirea mesei -depozitare – unelte de pescuit , altele -agrement –piscina descoperita , chiosc rustic , zona barbecue -subzona de autorizare directa dupa aprobarea P.U.Z. -P.O.T. max. = 20% ; C.U.T. max. = 0,40 -spatii verzi amenajate = min. 25% pe parcela ANEXA 2 MEMORIU TEHNIC TERASAMENTE Conform normativului P 100 – 1 / 2006 , terasamentele si amenajarile propuse sunt situate in zona seismica avand acceleratia terenului pentru proiectare ag + 0,16 pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani iar perioada de colt Tc = 0,7 secunde . Conform Avizului geotehnic , terenul din zona de amplasament este specific zonei de balta , fara a fi insa un teren refulant . Terenul de fundare va fi constituit din ramblee din umplutura compactata , materialul de umplutura provenind din dragarea partiala a fundului lacului in zona de mal .Dragarea se va face in scopul realizarii unor intranduri in zona de mal , obtinandu-se un aspect franjurat al malului . Intrandurile vor fi folosite pentru stationarea ambarcatiunilor de agrement . Lucrarile pentru executarea rambleelor se vor face numai in perioada cand nivelul apei este scazut .Utilajul folosit in prima etapa va fi draglina pe flotoare . Lucrarile se vor executa in etape succesive , inaintandu-se cu asezarea deponiilor dinspre larg spre mal . In cazul fiecarui rambleu , se va proceda dupa cum urmeaza : -dupa crearea unui depozit de deponii de aproximativ 1,00 m si scurgerea apei din pamantul ud se va aplatiza terenul cu ajutorul unui buldozer , dupa care se va compacta stratul cu tavalugul „picior de oaie”. Tavalugul va fi deplasat pana cand coltii nu se mai infig in pamant mai mult de 2 cm , dupa care se va trece la executarea stratului urmator ;se vor depune straturi succesive pana la obtinerea cotei prevazute in proiect -dupa obtinerea rambleului brut se va trece la finisarea malurilor . Finisarea se va face cu ajutorul unui excavator hidraulic cu cupa profilata pentru taluze -malurile rambleelor vor fi finisate in taluze cu panta de aproximativ 1 /3 -protejarea rambleelor se va face cu anrocamente din piatra bruta asezarte pe material geotextil in zona aflata sub apa plus 0,50 metri deasupra nivelului maxim al apei



Tel/fax : 0340-104.067


si prin inerbarea restului taluzelor si platformelor . Pentru o mai buna consolidare in timp a rambleelor se vor planta salcii in zona de mal peste tot unde este posibil -constructiile ce se vor executa pe ramblee vor fi constructii usoare -fundatiile vor fi de tip radier general , de suprafata , cu reborduri exterioare de incastrare in teren ANEXA 3 EXTRASE DIN REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM ( respectarea HG nr.1516 / 2008 privind aprobarea Regulamentului –cadru pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii ) Art.6.Pentru protejarea patrimoniului natural se impune ca : - pentru loturile compacte pentru locuinte de vacanta din zona de nord si vest a amplasamentului ,suprafata de teren ocupata temporar in perioada de executie sa fie limitata judicios la strictul necesar , astfel incat amplasamentul santierului sa aduca prejudicii minime mediului natural ; - pentru zona peninsulelor , este necesara consolidarea generala a terenului , ceea ce va insemna demararea activitatii de plantare si refacere peisagistica dupa lucrarile de executie - transportul si depozitarea materialelor rezultate prin lucrarile de executie se vor face in locuri adecvate , lipsite de vegetatie ; - se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor , respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de catre autoritatiile de Protectie a Mediului , in conditii care sa impiedice raspandirea pulberilor sau a altor materiale generatoare de pulberi Art.7. In vederea mentinerii specificului local se vor respecta urmatoarele : -acoperirea constructiilor , atat a celor definitive cat si a celorlalte ( chioscuri , umbrare , foisoare , etc .) se va face cu sarpanta , respectand o medie a pantelor utilizate in zona ; se va urmari in general adoptarea unor invelitori in doua ape -invelitorile vor fi din stuf sau din tigla ceramica (pentru invelitorile din tigla ceramica se recomanda culoarea antracit sau brun ) -finisajul peretilor exteriori va fi de culoare alba -tamplariile vor fi vopsite in culoarea albastru sau verde , de preferinta cu lac semitransparent , pentru a nu acoperi total fibra lemnului -raportul dintre plin si gol va respecta traditia locala 1.ZONA REZIDENTIALA PENTRU LOCUINTE DE VACANTA ( LV ) cu subzona LVmr1 Functiuni admise : -exclusiv rezidentiala –pentru case de vacanta -locuinte cu regim de inaltime P , P+M, P +1- pana la 7,00 m la cornisa , masurati de la trotuarul de garda ; ( recomandat P ) -casele se vor executa pe platforme individuale sau comune pentru locuintele la cota stabilita prin avizul S.G.A. , dupa consolidarea in prealabil a terenului -activitati permise - locuire in proportie de 90% - alte activitati compatibile locuirii , ca activitatisecundare( depozitare lemne , unelte pentru gradinarit si alte tipuri de depozitare ) -subzona de autorizare directa dupa aprobarea P.U.Z. -suprafata minima de teren pe parcela –900 mp ; nu vor fi permise subimpartirile ulterioare -P.O.T. max. = 15% C.U.T. max. = 0,30



Tel/fax : 0340-104.067


-spatii verzi amenajate = min. 30% pe parcela 4.ZONA PENTRU INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL (IS) cu subzona CONSTRUCTII PENTRU TURISM (IS t) Functiuni admise : -constructii si amenajari pentru turism si agrement -constructii principale cu regim de inaltime P... P + 1- pana la 7,00 m la cornisa, masurati de la punctul cel mai jos al trotuarului de garda si max. 10,00 m in coama -constructii anexa pentru functiunea de baza ( chioscuri rustice , umbrare , barbecue , foisor ) -constructiile principale se vor executa pe o platforma comuna, la cota stabilita prin avizul S.G.A. -activitati permise - activitati turistice –cazare si servirea mesei -depozitare – unelte de pescuit , altele -agrement –piscina descoperita , chiosc rustic , zona barbecue -subzona de autorizare directa dupa aprobarea P.U.Z. -P.O.T. max. = 20% ; C.U.T. max. = 0,40 -spatii verzi amenajate = min. 25% pe parcela



Tel/fax : 0340-104.067


ANEXA 4



Tel/fax : 0340-104.067


„ansamblu rezidential pentru turism si agrement ...apmtl-old.anpm.ro/files/apm...

Documents