memoriu tehnic pentru obŢinerea acordului de ...apmtl-old.anpm.ro/files/apm...

S.C. CARIERE PLUS S.R.L. STUDIUL DE EVALUARE ADECVATĂ

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATĂREDESCHIDERE OBIECTIV MINIER DEALUL LUI MANOLE ÎN EXTRAVILAN COMUNA TURCOAIA JUDEŢUL TULCEA

CUPRINS

CUPRINS..........................................................................................................................2A. INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL SUPUS APROBĂRII.........................................5

A.1. Informaţii privind proiectul.........................................................................................5A.1.1. Denumirea proiectului...................................................................................5A.1.2. Descrierea proiectului...................................................................................5A.1.3. Obiectivele acestuia.....................................................................................6A.1.4. Informaţii privind producţia care se va realiza..............................................6A.1.5. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

utilizate.............................................................................................................6A.2. Localizarea geografică şi administrativă....................................................................8A.3. Resurse naturale necesare implementării proiectului...............................................15A.4. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului.......................................15A.5. Emisii şi deşeuri generate de proiect şi modalitatea de eliminare a acestora.............16

A.5.1. Emisii de poluanţi în apă............................................................................16A.5.2. Emisii de poluanţi în aer.............................................................................18A.5.3. Emisii de poluanţi în sol..............................................................................20A.5.4. Deşeuri generate de proiect.......................................................................21

A.6. Cerinţele legale de utilizarea terenului necesare pentru execuţia proiectului..............24A.7. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului.................................24A.8. Durata concentraţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de

implementare.........................................................................................................25A.9. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului..........................26A.10. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului..................................................26

A.10.1. Lucrări de organizare de şantier...............................................................26A.10.2. Lucrări miniere de deschidere..................................................................27A.10.3. Lucrări miniere de pregătire......................................................................29A.10.4. Lucrări miniere de exploatare...................................................................31A.10.5 Lucrări de haldare......................................................................................35A.10.6. Tehnologia de prelucrare a produselor finite............................................37A.10.7. Transportul...............................................................................................38

A.11. Caracteristicile proiectului ce pot genera impact cumulativ cu proiectele existente şi care poate afecta aria naturală protejată de interes comunitar..................................40

B. INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI........................42

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI2/88

IPROMIN S.A.


B.1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului..............................................................................................................42B.1.1. Situl de importanţă comunitară ROSPA0073 MACIN-NICULITEL.............42

B.2. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaţă, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora................................45B.2.1. Habitate şi specii reprezentative ale florei şi faunei sălbatice din zona

amplasamentului şi împrejurimi......................................................................46B.3. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar........................62B.4. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a

populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar), procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung.....................63

B.5. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar.................................................................................64

B. 6. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management............................................................65

B.7. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor.............................................65

B.8. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar...................................................................................................66

B.9. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar................67C. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI.....................................................67

C.1. Impactul implementării planului asupra ariei de protectie speciala avifaunistica ROSPA0073..........................................................................................................67

C.2. Evaluarea semnificaţiei impactului - indicatori -cheie cuantificabili.............................70C.2.1. Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut..................................70C.2.2. Procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru

necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar........................................................................................................................70

C.2.3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar..........................................71C.2.4. Durata sau persistenţa fragmentării...........................................................71C.2.5. Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa

faţă de aria naturală protejată de interes comunitar.......................................71C.2.6. Schimbări în densitatea populaţiilor............................................................71C.2.7. Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de

implementarea planului/proiectului.................................................................71C.2.8. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele

de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale ariilor naturale protejate de interes comunitar: ROSPA0073....72

C.3. Evaluarea semnificaţiei impactului amenajării danei de expediere a produselor de carieră asupra habitatelor şi speciilor de importanţă comunitară...............................72C.3.1. Evaluarea impactului planului propus.........................................................72


IPROMIN S.A.


C.3.2. Evaluarea impactului rezidual....................................................................74C.4. Evaluarea impactului cumulativ...............................................................................74

C.4.1. Evaluarea impactului cumulativ..................................................................74C.4.2. Evaluarea impactului rezidual....................................................................75

D. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI................................................................76D.1. Măsuri implementate pentru protecţia biodiversităţii.................................................76D.2. Măsuri pentru protecţia calităţii apei........................................................................77D.3. Măsuri pentru protecţia calităţii aerului.....................................................................77D.4. Măsuri de limitare a zgomotului şi vibraţiilor.............................................................78D.5. Măsuri pentru reducerea efectului seismic (vibraţii)..................................................78D.6. Măsuri pentru menţinerea calităţii solului.................................................................79D.7. Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului.............80D.8. Responsabilul cu respectarea şi monitorizarea condiţiilor de mediu şi poziţia sa în

societate................................................................................................................81E. METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND

SPECIILE ŞI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE DIN PERIMETRUL DIN LOCALITATEA TURCOAIA, JUDEŢUL TULCEA...................82

E.1. Metode de cercetare a florei...................................................................................82E.2. Metode de cercetare a faunei.................................................................................82E.3. Metodologie pentru anticiparea impactului asupra biodiversităţii...............................83

F. COLECTIVUL DE ELABORARE A STUDIULUI........................................................85G. CV-URI ŞI ATESTATE...............................................................................................87FILA FINALĂ..................................................................................................................88

ANEXE GRAFICEPlanşa nr. 1 Amplasamentul investiţiei faţă de ROSPA0073 Măcin-NiculiţelPlanşa nr. 2 Plan de situaţie 1:2.000Planşa nr. 3 Banda transportoare carieră-dană 1:5.000Planşa nr. 4 Amplasarea investiţiei faţă de ariile protejate SCI din zonă 1:100.000Planşa nr. 5 Plan de situaţie - Dezvoltarea carierei anul 19 1:2.000


IPROMIN S.A.



A. INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL SUPUS APROBĂRII

A.1. Informaţii privind proiectulTitularul proiectuluiS.C. CARIERE PLUS S.R.L cu sediul în Bucureşti, Aleea Modrogan, nr. 20,

sector 1, număr de înregistrare la Registrul Comerţului J40/19620/2005, C.I.F. RO18151677. S.C. CARIERE PLUS S.R.L. este membru al Grupului Lafarge România.

Persoană de contact: ADRIAN TOPÂRCEANU, telefon: 0744 64 77 89.Manager Zona Sud: ADRIAN IORDACHE, telefon: 0742.289.361.

A.1.1. Denumirea proiectului"Deschidere carieră, amplasare staţie de concasare, amenajare depozit de

produse finite, amenajare drum de acces", extravilan comuna Turcoaia, judeţul Tulcea.”

A.1.2. Descrierea proiectuluiAmplasamentTerenul studiat se află amplasat în extravilanul comunei Turcoaia, în sudul

comunei Turcoaia la o distanţă de cca. 0,5 km, adiacent unor drumuri de exploatare, unele clasificate altele nu (drumurile de acces în carieră) care fac legătura terenurilor agricole din zonă cu comunei Turcoaia.

Suprafaţa perimetrului de exploatare este de 53,30 ha şi este amplasat din punct de vedere administrativ în extravilanul comunei Turcoaia, T29, Nb 263/1, Nb263/2, Nb263/3, Nb 263/5, T56, Nb761, Nb761/1, Nb746, De751, judeţul Tulcea.

Descrierea etapelor etapa de execuţie a lucrărilor de organizare de şantier şi a lucrărilor miniere

de deschidere, respectiv lucrări de amenajare a drumurilor tehnologice pentru accesul utilajelor şi evacuarea producţiei la nivelul fiecărei trepte, săparea unei tranşee de deschidere;

etapa de funcţionare cuprinzând lucrări miniere de exploatare a granitului, în trepte descendente, prin perforare cu foreza şi prin puşcare;

etapa finală constă în închiderea lucrărilor miniere, incluzând lucrări dezafectarea incintelor, nivelarea suprafeţelor eventual afectate ale


IPROMIN S.A.


drumurilor de acces, lucrări de refacere a suprafeţelor ocupate şi afectate de activitatea de extracţie, suprafaţa de teren afectată va fi nivelată, acoperită cu solul vegetal şi înierbată;

etapa de monitorizarea post-închidere cuprinde urmărirea comportării în timp a lucrărilor de închidere şi de reconstrucţie ecologică a terenurilor afectate precum şi remedierea, dacă e cazul, unor degradări locale datorate unor fenomene naturale excepţionale. Această etapă se va desfăşura pe o durată de doi ani de la terminarea lucrărilor de închidere şi ecologizare a perimetrului minier de exploatare.

A.1.3. Obiectivele acestuia evaluarea impacturilor posibile care pot apare ca urmare a implementării

proiectului; cuantificarea nivelului de impact asupra factorilor de mediu, a sănătăţii

populaţiei şi a riscului declanşării unor accidente cu un impact major asupra mediului;

stabilirea măsurilor care trebuie luate pentru a se asigura protecţia mediului pe parcursul derulării proiectului.

A.1.4. Informaţii privind producţia care se va realizaS.C. CARIERE PLUS S.R.L. intenţionează să deschidă o carieră de granit ce

va funcţiona în extravilanul comunei Turcoaia. Durata de funcţionare preconizată a proiectului este de 20 ani, în baza Licenţei

de exploatare, eliberată de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în conformitate cu prevederile Legii Minelor nr. 85/2003, la care se adaugă perioada necesară execuţiei lucrărilor de refacere a mediului în zonele afectate de exploatarea minieră şi perioada necesară monitorizării post închidere.

A.1.5. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate

Potrivit specificului procesului tehnologic de exploatare şi prelucrare a rocilor eruptive, granite industriale şi de construcţii, prevăzut pentru desfăşurarea activităţii analizate, nomenclatorul de materii prime este destul de restrâns.

Prin natura operaţiilor care se execută în faza de exploatare, cu excepţia combustibililor şi lubrifianţilor utilizaţi pentru utilajele de excavare, terasiere şi de transport, nu există alte input-uri de natura materiilor prime sau a materialelor auxiliare.

De asemenea, pentru transportul producţiei miniere din carieră la staţia de concasare – sortare, nu sunt necesare ambalaje pentru stocare.


IPROMIN S.A.


Alimentarea cu carburanţi a autocamioanelor va fi făcută pe platforma special amenajată pentru depozitul de combustibil suprateran cu o capacitate de stocare de 20.000 l dotat cu o pompă de alimentare. Asigurarea cu combustibil a depozitului de carburant se va face prin intermediul unei cisterne auto de către firme specializate.

Pentru depozitarea lubrifianţilor se va realiza o platfomă betonată îngrădită amplasată în cadrul depozitului de combustibil suprateran.

Materiile auxiliare folosite în procesul de extracţie a granitului din perimetrul de exploatare Dealul lui Manole, judeţul Tulcea sunt următoarele:

material explozibil utilizat în procesul de puşcare (dinamita, nitramoniu); motorină necesară funcţionării utilajelor pentru realizarea drumurilor de acces

la fronturile de lucru, decopertarea solului vegetal şi a loessului de pe suprafaţa zăcământului;

uleiuri minerale (uleiuri hidraulice, uleiuri de transmisie, ulei de motor) utilizate pentru lubrifierea componentelor utilajelor care lucrează în carieră pentru activitatea de extracţie.

Schematic, în continuare se prezintă materiile auxiliare utilizate în exploatarea granitului şi principalele caracteristici ale acestora:

Nr. crt.

Materii auxiliare

Natura chimică/compoziţie Destinaţie Mode de

depozitare Periculozitate

Materiale auxiliare

1 Nitramoniuanorganic, 94,45%

azotat de amoniu poros, anorganic, NH4NO3

5,5% motorină

pentru activitatea de puşcare în carieră

nu se depozitează substanţe

explozive pe amplasamentul

carierei, acestea se

aduc de către firma care realizează

puşcarea în carieră

Per

icul

os

2 Dinamitănitroglicerina(C3H5N3O3), oxid de siliciu, corbonat

de sodiu (Na2CO3)

pentru activitatea de puşcare în carieră

Combustibili şi carburanţi

3 Motorinaorganică/amestec de

hidrocarburi saturate şi aromatice

pentru funcţionarea utilajelor de exploatare în carieră

nu se depozitează pe amplasamentul

carierei

Nep

eric

ulos

ă

4 Ulei hidraulic

organică/amestec de hidrocarburi saturate şi

aromatice

pentru funcţionarea sistemului de ridicare, împingere a

utilajelor care

lucrează în carieră


carierei Nep

eric

ulos


IPROMIN S.A.


Nr. crt.

Materii auxiliare

Natura chimică/compoziţie Destinaţie Mode de

depozitare Periculozitate

5 Ulei de transmisie


aromatice

pentru funcţionarea

în condiţii optime a cutiilor de viteză ale

utilajelor din dotare


carierei Nep

eric

ulos

6 Ulei de motor


aromatice

pentru funcţionarea

în condiţii optime a

motoarelor utilajelor din

dotare


carierei Nep

eric

ulos

Tabel numărul 1

Având în vedere că substanţele explozive cuprinse în tabel nu vor fi depozitate pe amplasament, vor fi aduse la faţa locului doar în cantităţile zilnice necesare, vor fi manevrate de către firme specializate, rezultă că nu necesită din partea titularului proiectului luarea unor măsuri speciale conform HG 804/2007.

A.2. Localizarea geografică şi administrativăPerimetrul Dealul lui Manole este situat în judeţul Tulcea, la est de localitatea

Turcoaia, la circa 17 km sud de localitatea Măcin, în malul drept al Dunării (braţul Măcin).Din punct de vedere administrativ perimetrul aparţine localităţii Turcoaia, judeţul Tulcea.Accesul principal în zona se va face prin drumul de exploatare De 763, pe De 748

şi apoi pe un drum nou creat pe terenul proprietate a beneficiarului.Suprafaţa perimetrului de exploatare este de 53,30 ha şi este amplasat din punct

de vedere administrativ în extravilanul comunei Turcoaia, judeţul Tulcea.Perimetrul analizat are următoarele vecinătăţi: nord - drum teren proprietatea privată a consiliului local - păşune şi rocă la zi;

Figura nr. 1 : Vecinătatea de Nord


IPROMIN S.A.


est - teren proprietate privată a consiliului local - roca la zi şi drum de carieră -neclasificat;

Figura nr. 2: Vecinătatea de Est

sud - teren proprietate privată a consiliului local - păşune şi roca la zi;

Figura nr. 3: Vecinătatea de Sud


IPROMIN S.A.


vest - teren proprietate privată a consiliului local - păşune, drum comunal clasificat.

Figura nr. 4: Vecinătatea de Vest

Coordonatele de delimitare ale perimetrului unde se vor desfăşura activităţile de exploatare a resurselor de granit în sistemul de referinţă STEREO 70 sunt următoarele:

Nr. Pct.

Coordonate STEREO 70 Coordonate geografice

X Y N E1 405.159 751.446 45006'04,24'' 28011'39,06''2 405.183 752.444 45006'03,73'' 28012'24,70''3 404.899 752.451 45005'54,53'' 28012'24,50''4 404.840 752.366 45005'52,73'' 28012'20,51''5 404.908 752.222 45005'55,11'' 28012'14,05''6 404.995 752.122 45005'58,06'' 28012'09,64''7 404.840 751.742 45005'53,53'' 28011'52,00''8 404.734 751.737 45005'50,11'' 28011'51,58''9 404.527 751.915 45005'48,18'' 28011'59,33''10 404.168 751.810 45005'31,70'' 28011'53,88''11 404.155 751.471 45005'31,71'' 28011'38,37''

Tabelul nr. 2Dobrogea se prezintă ca un podiş relativ rigid, format pe roci vechi (şisturi verzi,

granite) şi structuri sedimentare mezozoice şi neozoice, puternic erodat de acţiunea îndelungată a factorilor modelatori externi, cu un relief domol, uşor ondulat şi cu altitudini relativ reduse (200 – 300 m).


IPROMIN S.A.


Geologic, Dobrogea cuprinde mai multe formaţiuni: granite şi şisturi cristaline paleozoice (în zona Măcin), şisturi verzi (în Podişul Casimcei), structuri sedimentare triasice (în Dealurile Tulcei), jurasice (pe cursul inferior al râului Casimcea), cretacice (în Podişul Babadag şi Dobrogea de Sud), structuri sedimentare neozoice (în Dobrogea de Sud).

Fig. 5La suprafaţă, cele mai vechi roci sunt şisturile verzi proterozoice din Podişul

Casimcei, cu o vârstă de peste 600 milioane ani. În fundamentul Dobrogei de Sud există roci mai vechi, identificate în foraje şi acoperite în prezent de straturi sedimentare paleozoice, mezozoice şi neozoice, care au o vârstă mult mai mare (1,6 miliarde ani).

Asociat acestora există forme de relief influenţate de petrografie şi structură: un relief „granitic”, cu trene de grohotişuri şi abrupturi în Munţii Măcinului, vechi peneplene conservate pe suprafaţa erodată a şisturilor verzi, mici forme carstice pe calcarele jurasice, suprafeţe structurale adaptate ondulărilor largi ale formaţiunilor neozoice din Dobrogea de Sud.

Investiţia aparţine din punct de vedere geologic de orogenul nord dobrogean, mai precis de pânza Tulcea.

Din punct de vedere geomorfologic, arealul analizat este reprezentat de Glacisul Măcinului şi este situat în partea nord-vestică a Munţilor Măcin cu aspect tipic de peneplena.


IPROMIN S.A.


Masivul Dobrogei de Nord este mai înalt, cu un relief mai variat şi o înclinare generală de la Dunăre spre mare. Este format din Munţii Măcinului (cunoscuţi şi sub denumirea de Culmea Pricopanului), Culmea Niculiţelului, Dealurile Tulcei (cu altitudine maximă de 242 m), Depresiunea Nalbant, Podişul Babadagului (alungit de la Dunăre la Mare, cu altitudine maximă de 401 m), Podişul Casimcei, (cu 325 m altitudine maximă), continuat cu prispa Hamangia.

Figura nr. 6 Harta geomorfologicăResursele de apăApele de suprafaţăReţeaua hidrografică a Dobrogei este formată din: Dunăre, râurile interioare

podişului, Canalul Dunăre - Marea Neagră, lacuri, ape, subterane şi Marea Neagră. Dunărea mărgineşte Dobrogea prin sectorul bălţilor (Balta Ialomiţei, de la Ostrov la

Hârşova şi Insula Mare a Brăilei, de la Hârşova la Măcin) şi al Dunării Maritime, în nord. Principalele râuri interioare sunt: Taiţa şi Teliţa, care se varsă în lacul Babadag,

Slava, care se varsă în lacul Goloviţa, Casimcea, cel mai important râu dobrogean, care se varsă în Lacul Taşaul.

Dunărea este al doilea fluviu al Europei ca dimensiuni, după Volga, ea îşi are izvoarele pe teritoriul Germaniei, în Munţii Pădurea Neagră. În drumul său spre vărsare, Dunărea străbate Europa de la vest la est pe o lungime de 2.860 km, adunându-şi apele de pe o suprafaţă de 805.300 km2.

Cursul inferior reprezintă Dunărea românească pe 1.075 km (38) de la Baziaş unde fluviul intră în ţară şi până la Sulina, prezentându-se în mai multe sectoare.

Sector luat în considerare este cel cuprins între Călăraşi şi Brăila care are lungimea de 195 km, denumit şi sectorul „bălţilor” deoarece Dunărea se desparte şi formează Balta Ialomiţei între Braţul Borcea şi Dunărea Veche, iar mai apoi Balta Brăilei între Dunărea Nouă şi Dunărea Veche. Lunca are lăţime maximă de până la 20-25 km. Terenurile cu mlaştini, bălţi, gârle, canale prin desecări şi îndiguiri au devenit câmpuri fertile cultivate cu cereale şi plante tehnice.

Regimul Hidrologic. Din cauza aşezării bazinului hidrografic, la contactul dintre climatul temperat-oceanic din vest, temperat-continental din est şi influenţele baltice în nord, regimul hidrologic al Dunării se caracterizează prin existenţa unor importante variaţii de nivel şi de debit în cursul anului şi în decursul timpului. Apele mari se produc primăvara


IPROMIN S.A.


ca urmare a topirii zăpezilor şi ploilor abundente, însă în cursul superior şi mijlociu, au loc în lunile martie-aprilie, iar în cel inferior, în mai. Creşterea debitului are loc din amonte spre aval: 1.470 m3/s la Passau, 1.920 m3/s la Viena, 2.350 m3/s la Budapesta, 5.300 m3/s în defileul Porţilor de Fier, 6.470 m3/s la Ceatalul Ismail. Debitele maxime reflectă regimul continental al fluviului: 15.100 m3/s la Orşova (13 aprilie 1940), 15.900 m3/s (mai 1942) şi 15.500 m3/s la Ceatalul Ismail (5 iunie 1970). Debitele cele mai mici se înregistrează toamna şi uneori iarna: 1.250 m3/s la Orşova (12 ianuarie 1954), 1.450 m3/s Olteniţa (ianuarie 1964), 1.350 m3/s la Ceatalul Ismail (octombrie 1921).

Temperatura apelor Dunării se află sub influenţa directă a temperaturii aerului şi într-o măsură mai mică sub cea a factorilor locali. Încălzirea apelor începe în luna martie şi ţine până în luna august după care urmează procesul de răcire. Gheaţa poate să apară din prima decadă a lunii decembrie până la începutul lunii martie. Durata podului de gheată, este în medie de 45 -50 de zile. Fenomenul de dezgheţ se produce primăvara, cel mai frecvent din aval spre amonte, într-o perioada de câteva zile (4 - 8 zile).

Principalele lacuri dobrogene sunt: limanele maritime (Techirghiol, Taşaul, Mangalia, Babadag), lagunele (Siutghiol şi laguna Razim - Sinoe care este considerată o subdiviziune a Deltei), limanele fluviale (Bugeac, Oltina, Vederoasa).

Din punct de vedere hidrogeologic, condiţiile din zona perimetrului sunt favorabile pentru execuţia lucrărilor, zona fiind aridă, lipsită de cursuri permanente de apă.

Versanţii drenează apele provenite din precipitaţii cu circulaţie pe sistemul fisural al zăcământului, neexistând probleme de ordin hidrogeologic care ar putea influenţa lucrările de execuţie.

Caracteristici ale bazinului hidrografic al Dunării - Braţ Măcin: braţul Măcin al fluviului Dunărea are o lungime totală de 110 km şi o

suprafaţă totală a bazinului hidrografic al Dunării amonte de confluenţa cu Valea Roştilor de 25.313 km2;

altitudinea medie a zonei traversate de acest râu este cca. 7 m; panta medie pe braţul Măcin este de 2,5 cm/km.

Apele subteraneMunţii Măcinului, unitate geologică cu fundament impermeabil, este o regiune

care poate fi considerată ca practic lipsită de ape subterane de adâncime.În depozitele paleozoice, devoniene sau permo-carbonifere, metamorfozate sau

nu în urma erupţiilor granitice, în masivele eruptive, granitice, porfirice sau diabazice, nu sunt roci care să poată înmagazina nivele acvifere. În aceasta zonă, apa subterană se găseşte doar în baza păturii de loess ce se aşează pe depozitele loessoide cu grohotiş, formate la poalele coastelor sau pe văi, din dezagregarea rocilor din fundament.

Apele subterane sunt, în partea de nord, mai bogate cantitativ, datorită acumulării lor în pătura detritică.

Din informaţiile existente în literatura de specialitate, acviferele subterane sunt situate la adâncimi mari.


IPROMIN S.A.


Zăcământul de granite industriale este situat deasupra bazei locale de eroziune.Din punct de vedere hidrogeologic, condiţiile din zona perimetrului sunt favorabile

pentru execuţia lucrărilor, zona fiind aridă, lipsită de cursuri permanente de apă. Versanţii drenează apele provenite din precipitaţii cu circulaţie pe sistemul fisural al zăcământului, neexistând probleme de ordin hidrogeologic care ar putea influenţa lucrările de execuţie.

În cadrul obiectivului nu au fost semnalate acvifere subterane, circulaţia apelor meteorice fiind realizată prin scurgere pe versanţi, cantităţi reduse infiltrându-se pe sistemul fisural al zăcământului.

ClimaSub aspect climatic, regiunea în care este situată investiţia se încadrează într-o

zonă cu condiţii specifice stepei pontice caracterizată printr-un contrast termic semnificativ între temperaturile medii pentru lunile de vară (+210 - +230) şi temperaturile medii din lunile de iarnă (00 - +20).

Dobrogea este una din regiunile ţării care are printre cele mai mari valori ale sumei temperaturilor medii zilnice, iar numărul zilelor senine este de 110 -170.

Precipitaţiile sunt sub 500 mm şi provin în cea mai mare parte din ploi cu caracter torenţial, frecvente mai ales în lunile iunie şi iulie.

PARAMETRII CLIMATICI PENTRU AMPLASAMENTUL INVESTIŢIEI

Elementul climatic

Luna ValorianualeI II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Temp. medie a aerului, 0C

-1,4 -0,1 4,3 9,6 15,8 19,9 22,4 21,6 17,3 11,6 6,1 1,6 10,7

Temperatura max. absolută, 0C 17,6 18,7 25,8 30,0 34,7 32,5 37,6 37,2 35,6 30,0 23,0 21,0 37,6

Temperatura mim. absolută, 0C -22,0 -26,0 -13,5 -9,0 0,5 4,0 7,8 4,5 -0,6 -7,0 -15,0 -19,0 -26,0

Nebulozitatea medie, 6,8 6,0 5,6 4,7 4,5 4,2 3,0 2,8 3,5 4,6 6,3 7,0 5,0

Nr. zilelor cu cer senin 6,5 8,9 10,3 12,3 12,0 15,0 18,7 18,9 15,5 11,9 8,3 5,2 143,5

Nr. zilelor cu cer acoperit 15,8 11,4 12,3 7,8 6,5 4,9 4,2 3,1 4,4 9,5 13,2 17,8 110,9

Suma precipitaţiilor, mm 33,2 25,1 30,0 36,6 47,2 61,8 50,6 29,6 35,6 37,4 32,4 18,0 451,0

Evaporaţia potenţială, mm 0,0 0,0 14,0 39,0 91,0 123,0 145,0 128,0 83,0 45,0 18,0 2,0 688,0

Evaporaţia reală, mm 0,0 0,0 14,0 39,0 91,0 94,0 40,0 37,0 42,0 38,0 18,0 2,0 415,0

Deficitul de umiditate, mm 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 29,0 105,0 91,0 41,0 7,0 0,0 0,0 273,0

Tabelul nr. 3 Prin aşezarea sa geografică, cu orizont larg deschis spre NE, E, SE, S, SV şi V,

în zona arealului studiat caracteristica de seamă a dinamicii atmosferice este aceea de a fi foarte activă în cursul anului.


IPROMIN S.A.


Ca origine a maselor de aer, care contribuie la crearea vânturilor în această zonă, menţionăm următoarele:

vânturile N sunt o urmare a deplasării maselor de aer de origine polar-continentală, reci şi umede;

acestea sunt urmate de vânturile de NE şi E, care au originea în masele de aer continentale uscate, care se deplasează din nord-estul Europei,

vânturile de S şi SE, generate de masele de aer tropical-continentale, care de obicei au aer cald şi uscat, cu mare predominare spre sfârşitul primăverii şi începutul verii (29% şi respectiv 13%);

urmează vânturile de SV şi V, generate de masele de aer de origine tropical - maritimă (anticiclonul Azorelor), care apar în lunile de primăvară, vară şi la începutul toamnei;

vânturile din direcţia NV, generate de masele de aer de origine polar - maritimă, reci şi umede, au frecvenţă mai redusă (7%); îşi accentuează mult frecvenţa în lunile de vară (32% în luna august), când contribuie la accentuarea producerii precipitaţiilor atmosferice.

Vânturile dominante sunt cele din direcţie nordică, cca. 22%, la care se adaugă şi cele din NE şi NV. Vânturile din direcţia sudică, sud estică şi vestică au o frecvenţă mai rară, dar sunt de intensitate mai mare.

Frecvenţa cea mai mare o au vânturile moderate (viteza între 3 - 6 m/s), cca. 57%, urmate de cele slabe (viteza sub 3 m/s), cca. 18 - 35%.

A.3. Resurse naturale necesare implementării proiectuluiNu este cazul.

A.4. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

Resursa minerală ce va fi exploatată şi prelucrată din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar este granit.


IPROMIN S.A.


A.5. Emisii şi deşeuri generate de proiect şi modalitatea de eliminare a acestoraA.5.1. Emisii de poluanţi în apă

A.5.1.1. Surse de poluare a apelor În zona perimetrului de exploatare – dezvoltare relieful este caracterizat prin văi

largi, fără cursuri de apă şi zone mai ridicate cu pante line.Prin execuţia lucrărilor de exploatare la obiectivul minier Dealul lui Manole nu vor

exista situaţii de poluare a stratelor acvifere superficiale sau de adâncime. În perioada operaţională şi de asemenea pe perioada execuţiei lucrărilor de

închidere fizică a perimetrului minier nu se vor evacua în mediul acvatic debite de ape de mină sau ape uzate industriale din amplasament – motiv pentru care nu se pune problema epurării unor debite de apă uzate.

Execuţia programului de exploatare a granitului din perimetrul Dealul lui Manole nu va avea efecte asupra apelor de suprafaţă şi se estimează că nu va determina o poluare a acviferelor subterane din zonă.

Surse de poluare potenţiale ce ar putea influenţa calitatea apelor sunt reprezentate de:

produsele petroliere de la utilajele de transport şi extracţie (manipulare necorespunzătoare, defecţiuni utilaje, depozitare defectuoasă de produse petroliere uzate);

lufrifianţi; particulele sedimentabile, ce odată ajunse în atmosferă pot ajunge direct

în apele de suprafaţă, iar prin infiltrare/percolare în apele subterane; apele menajere, ce vor proveni în urma spălării curente a personalului ce

deserveşte cariera, deşeurilor menajere şi miniere;

În cadrul lucrărilor de exploatare din extravilanul comunei Turcoaia, judeţul Tulcea vor rezulta cantităţi de ape pluviale şi ape menjare

Ape pluvialePe perioada derulării licenţei de exploatareÎn zona de exploatare pentru drenarea apelor pluviale vor fi prevăzute şanţuri de

gardă ce vor urmări conturul vetrei carierei.Şanţurile de gardă utilizate pentru colectarea apelor pluviale, vor avea la partea

finală amenajate filtre naturale din piatră concasată de granulaţie 2,5 – 5 mm şi lungime de 50 cm, ce se vor schimba la anumite intervale de timp pentru a avea un randament optim de filtrare.

Zona de haldareLa nivelul haldei pentru drenarea apelor pluviale se vor executa şanţuri de gardă

ce vor fi prevăzute la partea finală cu filtre naturale din piatră concasată de granulaţie


IPROMIN S.A.


2,5 - 5 mm şi lungime de 50 cm, ce se vor schimba la anumite intervale de timp pentru a avea un randament optim de filtrare.

Şanţurile de gardă vor constitui o treptă de epurare mecanică a apelor (procese de epurare de natură fizică), deoarece apele vor fi încărcate cu particule de sol, fragmente de rocă, detritus şi accidental cu produse petroliere.

Astel, prin intermediul filtrelor cu care vor fi prevăzute şanţurile de gardă se va realiza reţinerea fazelor disperse pe încărcătura filtrantă care este traversată de sistemul dispers, având loc separarea fazei solide de cea lichidă. Prin acest procedeu se previne creşterea turbidităţii, scăderea transparenţei precum şi implicaţiile negative asupra sistemelor ecologice acvatice.

Volumele de apă preluate din carieră şi din zona haldelor, prin intermediul acestor şanţuri, vor fi dirijate către un bazin de decantare (8 m3), amplasat în interiorul carierei.

Pentru dimensionarea bazinului de decantare s-a ţinut cont de suprafaţa totală pe care va fi dezvoltată cariera şi de precipitaţiile maxime orare.

În acest bazin în cazul în care apa mai are material în suspensie ce a trecut de filtrele cu care vor fi prevăzute şanţurile, acesta se va decanta iar nămolul rămas va fi scos şi transportat de către o firmă de specialitate.

Apa limpezită nu va fi deversată ci va fi utilizată la umectarea drumurilor de exploatare şi umectarea staţiei de concasare sortare mobilă.

La finele licenţei de exploatare se vor păstra amenajările de preluare şi evacuare a apelor pluviale.

Ape menajarePe perioada derulării licenţei de exploatareApele menajare vor fi colectate într-un decantor de cca. 10 m3, care va fi

vindanjat de câte ori este nevoie de unităţi specializate.La finele licenţei de exploatare nu vor mai rezulta ape menajarePentru asigurarea unor condiţii normale de lucru, sub aspectul protecţiei mediului,

precum şi pentru reducerea la minimum a posibilităţilor de poluare a acviferelor, se vor adopta următoarele măsuri:

lucrările miniere de exploatare a granitului se vor realiza numai în perimetrul minier aprobat de către A.N.R.M.;

respectarea tehnologiei de exploatare aprobată prin Licenţa de exploatare; reviziile şi reparaţiile utilajelor se vor face periodic conform graficelor şi

specificaţiilor tehnice la sediul societăţii, iar alimentarea cu combustibil se va face numai la staţiile de distribuţia combustibililor din zonă;

autovehiculele care vor efectua transportul în zonă, vor avea inspecţia tehnică periodică obligatorie, efectuată;

gestionarea corespunzătoare a deşeurilor menajere şi a sterilului; menţinerea în bună stare a drumurilor de acces.


IPROMIN S.A.


A.5.1.4. Modalitatea de minimizare a impactului asupra apelorPentru asigurarea unor condiţii normale de lucru, sub aspectul protecţiei mediului,






gestionarea corespunzătoare a deşeurilor menajere şi a sterilului; menţinerea în bună stare a drumurilor de acces.În ceea ce priveşte evitarea fenomenului de şiroire a apelor pluviale pe taluzele

haldelor şi ale carierei în perioada exploatării, precum şi în perioada executării activităţii de închidere sunt prevăzute lucrări de gospodărire a apelor care să colecteze apele pluviale, respectiv lucrări de amenajare şi întreţinere a celor existente în faza operaţională.

Lucrările de gospodărire a apelor pe perioada operaţională, de închidere şi post-închidere, în perioadele cu precipitaţii abundente vor împiedica apariţia unor procese geodinamice ce pot afecta stabilitatea şi morfologia terenurilor din zonă.

A.5.2. Emisii de poluanţi în aerA.5.2.1. Surse de poluare a aerului Asupra compoziţiei aerului atmosferic, exploatarea masei miniere se manifestă

prin emisii de pulberi şi de gaze produse de utilajele tehnologice şi de transport sau rezultate în urma lucrărilor de împuşcare în carieră.

Principalii poluanţi emişi pe perimetrul carierei Dealul lui Manole sunt:a. pulberile sedimentabile;b. gazele de ardere evacuate de utilajele folosite în procesul de producţie;c. gaze degajate la exploziile de derocare programate pentru dislocarea rocilor.

a) Emisiile de pulberi sedimentabile se produc în timpul lucrărilor de excavare, transport şi haldare.

Exploatarea masei miniere determină creşterea concentraţiilor de pulberi în aer în zona carierei. În urma estimărilor, s-a constatat că valorile acestor emisii sunt în limitele admisibile de concentraţii de pulberi în suspensie.

De asemenea deversarea masei miniere în buncărul de alimentare al concasorului precum şi concasarea propriu-zisă determină creşterea concentraţiilor de pulberi în aer în zona staţiei de concasare primară.


IPROMIN S.A.


b. Emisiile de gaze de ardere sunt produse de către mijloacele de transport auto şi de către utilajele de excavare şi încărcare.

Efectele gazelor de ardere evacuate se concretizează prin creşterea locală a concentraţiilor substanţelor chimice asociate gazelor de eşapament emanate de mijloacele auto (în special monoxid de carbon) şi funingine.

Ca urmare a activităţii utilajelor de extracţie, manevră şi transport din dotare, va rezulta un consum de motorină care nu va depăşi valoarea de 500 l/zi, luând în considerare faptul că aceste utilaje nu funcţionează continuu şi nici concomitent.

O sursă de poluare a atmosferei o reprezintă procesele de ardere a carburanţilor la motoarele cu ardere internă. Toate utilajele (utilaje pentru excavat, utilaje terasiere, autocamioane) utilizează drept carburant motorina, prin arderea căreia rezultă următorii efluenţi: CO, oxizi de azot (NOx), SO2, hidrocarburi arse incomplet (COV), particule solide.

c. Un alt factor care poate conduce la modificarea calităţii aerului este dat de degajarea gazelor la exploziile de derocare programate pentru dislocarea rocilor.

Gazele degajate la exploziile de derocare nu sunt periculoase pentru dezvoltarea ecosistemelor din zona perimetrului.

Exploatarea masei miniere determină creşterea concentraţiilor de pulberi în aer în zona carierei prin antrenarea prafului de către utilajele de transport şi la operaţia de săpare a găurilor de sondă.

În activitatea de perforare rezultă o cantitate foarte mică de praf deoarece execuţia găurilor se face cu utilaje performante, dotate cu captatoare de praf.

A.5.2.2. Măsuri de minimizare a impactului asupra aeruluiPentru majoritatea surselor de poluare asociate activităţii de exploatare nu se

poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului impurificat, deoarece acestea sunt surse libere deschise şi au alte particularităţi decât sursele aferente altor activităţi industriale sau asemănătoare.

Pentru diminuarea efectelor negative determinate de creşterea concentraţiilor de noxe şi praf în suspensie din atmosferă se vor lua o serie de măsuri cum ar fi:

limitarea poluării aerului cu praf în suspensie prin umectarea materialului dislocat din frontul de lucru – atunci când este cazul;

umectarea drumurilor tehnologice de transport ori de câte ori situaţia o impune, funcţie de frecvenţa traficului, condiţiile atmosferice etc.;

utilizarea de echipamente şi autobasculante performante, care să nu producă un impact semnificativ asupra mediului prin noxele emise;

folosirea utilajelor în limita timpilor de funcţionare necesari pentru activitatea proiectată;

redeschiderea exploatării în cele două cariere (cariera sud şi cariera nord) din partea opusă localităţii formând astfel un ecran de protecţie pentru aceasta;


IPROMIN S.A.


în anul 6 de exploatare investitorul va implementa transportarea produselor finite din carieră către dana de expediere pe o bandă transportoare capsulată.

Instalaţia de concasare-sortare mobilă va fi dotată cu sisteme de umectare, reducându-se semnificativ nivelul emisiilor de pulberi în atmosferă.

Impactul activităţii proiectate asupra aerului din zonă este redus în condiţiile respectării valorilor limită de emisii. La dispersia noxelor contribuie şi direcţia predominantă de deplasare a maselor de aer dinspre N şi NE sau NV şi faptul că, prin tehnologia de exploatare utilajele sunt amplasate la distanţe relativ mari unul de celălalt.

Debitul masic de pulberi totale emise va fi mai mic decât prevederile Ord. M.A.P.P.M. nr. 462/1993 (0,5 kg/h), iar imisiile se vor încadra în prevederile STAS 12574/87 (17g/mp/lună).

Emisiile de pulberi în traficul rutier pe drumurile tehnologice balastate pentru transportul masei miniere sunt estimate la 0,1 mg/m3, sub limita admisă de STAS 12574/87.

Afectarea calităţii aerului va fi de mică amploare, în limite acceptabile şi se va resimţi numai în perimetrul carierei, în zona de execuţie a lucrărilor de exploatare.

A.5.3. Emisii de poluanţi în solA.5.3.1. Sursele de poluare şi impactul acestora asupra solului Sursele posibile de poluare a solului, rezultate ca urmare a desfăşurării activităţii

de exploatare a zăcământului de granit sunt în principal următoarele: excavaţiile realizate pentru executarea lucrărilor de exploatare a resurselor

de granit; scurgerile accidentale de combustibili şi lubrifianţi la alimentarea utilajelor

sau la execuţia lucrărilor de revizii, reparaţii; deşeurile solide (deşeuri menajere, piese uzate, etc.).Rocile sterile rezultate din lucrările de descopertare şi din lucrările de amenajare

a platformei vor fi depozitate, urmând ca o parte să fie reutilizată la execuţia lucrărilor de reconstrucţie ecologică a terenurilor afectate de exploatarea resurselor de granit.

Pentru haldarea temporară a rocilor din descopertă se vor utiliza 2 amplasamente situate una în partea de sud a perimetrului pentru solul vegetal şi a doua pentru steril în partea de nord.

A.5.3.2. Măsuri de minimizare a impactului asupra soluluiAcest impact, cu implicaţii în principal asupra solului şi subsolului, este inevitabil

avându-se în vedere specificul activităţii, exploatarea zăcămintelor de substanţe minerale utile. Impactul asupra mediului va fi semnificativ diminuat prin măsurile constructive care vor fi luate în fazele de proiectare şi de execuţie a lucrărilor de exploatare.

Pentru limitarea poluării accidentale cu produse petroliere, reparaţiile şi reviziile utilajelor se vor face la sediul societăţii.


IPROMIN S.A.


Obiectivul minier va fi dotat cu rezervor de motorină exterior, alimentarea echipamentelor mobile urmând a fi făcută în spaţii special amenajate.

Transvazarea carburantului (motorinei) din rezevor se face prin furtun flexibil direct în rezervoarele utilajelor carierei, operaţiunea desfăşurându-se numai în cadrul organizării de şantier, pe un spaţiu special amenajat.

Suprafaţa aferentă acestei locaţii va fi impermeabilizată. În timpul alimentării se pun tăvi de aluminiu cu pereţi înalţi sub rezervor şi furtunul de alimentare.

Lubrifianţii şi uleiurile consistente vor fi aduse în butoaie metalice, butoaie ce vor fi depozitate în magazia de materiale de pe organizarea de şantier, într-un spaţiu special amenajat (cu pardosea impermeabilă). Dacă, accidental, vor apărea scurgeri de produse petroliere pe sol, se va trece imediat la îndepărtarea acestora prin folosirea unor materiale absorbante (nisip, pământ, AVILUB Olbinger G) şi la îndepărtarea solului afectat, acesta fiind depozitat în locuri special amenajate, pentru a nu permite solului contaminat să vină în contact cu apele pluviale.

Deşeurile solide rezultate din activitate vor fi colectate şi transportate în afara perimetrului, de către firme specializate.

Prin măsurile de refacere a mediului preconizate, efectele asupra solului vor fi mult diminuate.

În timpul şi la finalul lucrărilor de exploatare sunt programate lucrări de reconstrucţie ecologică constând în acoperirea cu sol vegetal în aşa fel încât suprafeţele afectate să se încadreze în ambientul natural al zonei.

Alte măsuri pentru diminuarea impactului asupra solului şi subsolului: lucrările miniere de exploatare a granitului se vor realiza numai în perimetrul

minier aprobat de către A.N.R.M.; nu se vor face depozite de granit în zona perimetrului de exploatare mai mari

decât posibilitatea zilnică de transport; se va respecta tehnologia de exploatare aprobată prin Licenţa de exploatare; va fi aplicată o tehnologie de derocare utilizând pentru detonarea încărcăturii

capse cu trepte de microîntârziere pentru diminuarea şocului seismic;

A.5.4. Deşeuri generate de proiectExploatarea, prepararea şi valorificarea resurselor/rezervelor de granit din

perimetrul Dealul lui Manole determină producerea de deşeuri/reziduuri miniere, reziduurile miniere fiind reprezentate de deşeuri rezultate în faza de exploatare:

roci sterile rezultate din lucrările de descopertare a perimetrului de exploatare;

Pentru exploatarea resurselor de granit, suprafaţa afectată va fi de cca. 33,61 ha. De pe această suprafaţă se vor descoperta cca. 8.400 m3 sol vegetal excluzând suprafaţa ocupată de depozitul de sol vegetal care nu va fi descopertă.


IPROMIN S.A.


Cantitatea de roci sterile este de cca. 155.200 m3 şi va fi stocat controlat în halda din partea de nord a amplasamentului

Caracterizarea deşeurilor şi reziduurilor miniereConform catalogului european de deşeuri şi H.G. nr. 856/2002, deşeurile rezultate

din activitatea de exploatare se clasifică astfel:

01 Deşeuri rezultate de la exploatarea minieră şi a carierelor şi de la tratarea fizică şi chimică a mineralelor

01 04 Deşeuri de la procesarea fizică şi chimică a minereurilor nemetalifere15 Deşeuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire,

filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în altă parte15 01 Ambalaje15.01.01 Deşeuri ambalaje - hârtie şi carton15.01.02 Deşeuri ambalaje - materiale plastice15.01.03 Lemn

Caracteristica petrochimică a sterilului (inclusiv sol) nu aduce diferenţe relevante raportate la chimismul rocilor din zonă, ele sunt inerte chimic şi nu interacţionează cu apa decât la nivel fizic, prin antrenarea de particule în suspensii.

Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001 şi art. 18 din H.G. nr. 856/2002, sterilele rezultate din activitatea de exploatare - valorificare se încadrează în categoria deşeurilor nepericuloase.

Deşeuri industriale şi menajere: deşeuri menajere - care vor fi colectate în recipienţi adecvaţi, de unde se vor

elimina prin firme de salubrizare. deşeuri metalice - rezultate în urma efectuării unor lucrări de reparaţii şi

întreţinere ale utilajelor şi echipamentelor; acestea vor fi colectate şi depozitate temporar în mod controlat, iar apoi vor fi valorificate prin unităţi specializate în recuperarea şi reciclarea acestora.

uleiuri uzate – vor rezulta în urma efectuării unor reparaţii accidentale ale utilajelor; acestea vor fi colectate în recipienţi speciali, iar apoi se vor preda în uzină în vederea valorificării prin coincinerare.

ambalajele - care se vor constitui în deşeuri sunt ambalaje nereturnabile din carton sau hârtie provenite de la piesele de schimb şi vor fi depozitate separat de deşeurile menajere şi se vor preda în uzină în vederea valorificării prin coincinerare.

Impactul haldei de steril asupra mediului ambiant în perioada exploatare constă în principal din eliberarea în mediu a prafului şi pulberilor rezultate din activităţile desfăşurate în amplasamentul depozitelor.

Impactul asupra mediului generat de depozitarea deşeurilor miniere în halda de steril poate fi diminuat prin acţiuni specifice privind alegerea amplasamentului,


IPROMIN S.A.


proiectarea, construcţia şi operarea, acordându-se o atenţie deosebită legată de controlul stabilităţii.

Cantitatea de deşeuri menajere rezultate în urma desfăşurării activităţii în perimetrul de exploatare este mică, corespunzătoare numărului de persoane care îşi va desfăşura activitatea. Deşeurile menajere vor fi colectate în containere de plastic şi vor fi transportate şi depozitate în locurile special amenajate de către firme specializate.

Deşeurile reciclabile se vor colecta şi valorifica conform prevederilor O.U.G. nr. 16/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Managementul deşeurilorDeşeurile rezultate în timpul activităţii, în analizat este prezentat în tabelul

următor:

Denumire deşeu

Cantitatea prevăzută

a fi generată (19 ani)

Star

ea fi

zică

Solid

ă –

SLi

chid

ă –

L Se

mis

olid

ă - S

S

Cod

deş

eu

Cod

priv

ind

prin

cipa

la

prop

rieta

te

peric

uloa

săC

od c

lasi

ficar

e st

atis

tică

Managementul deşeurilorcantitate prevăzută a fi generată

[t/an]

Valorificată Eliminată Rămasă

în stocDeşeuri

menajere 1900 kg S 20.03.01 - - 50 kg/an 50 kg/an -

Roci sterile 155.200 m3 S 01 01 02 - - - 155.200 m3

Tabelul numărul 4

Managementul deşeurilor produse pe amplasament va ţine seama de categoriile de deşeuri. Astfel pentru toate categoriile de deşeuri vor fi respectate următoarele prevederi legislative:

HG nr. 856 din 13/08/2002 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive;

HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate; HG nr. 536/2002 privind aprobarea Normelor tehnice privind deţinerea,

prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operaţiuni specifice în activităţile deţinătorilor, precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehniştilor, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 1207 /2005;

Legea nr. 126 din 27/12/1995 privind regimul materiilor explozive; Legea nr. 478 din 12/11/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.

126/1995 privind regimul materiilor explozive; Legea nr. 464 din 18/07/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.

126/1995 privind regimul materiilor explozive.Această legislaţie prevede de asemenea şi o evidenţă foarte strictă a acestor

deşeuri.


IPROMIN S.A.


La terminarea perioadei de exploatare S.C. CARIERE PLUS S.R.L. va demara lucrările de închidere şi reconstrucţie ecologică a perimetrului minier.

A.6. Cerinţele legale de utilizarea terenului necesare pentru execuţia proiectului

Conform certificatului de urbanism Nr. 212/5454 din 29.07.2009 emis de către Primăria comuna Turcoaia categoria de folosinţă a terenului este neproductiv.

Suprafeţele de teren ocupate temporar sunt următorele: cariera – 0,533 km2; halda de steril – 0,009 km2; halda de copertă – 0,016 km2; halda de sol vegetal – 0,006 km2; staţia de concasare + produse finite – 0,011 km2; drumuri tehnologice – 0,005 km2; unităţi de producţie şi depozitare – 0,088 km2.

A.7. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului

Alimentarea cu apăAsigurarea cu apă potabilă a personalului va fi realizată cu apă îmbuteliată din

comerţ ce va fi pusă la dispoziţie de către beneficiar.Exploatarea zăcământului din perimetrul analizat prin lucrări miniere la zi va

utiliza o cantitate de apă pentru umectarea drumurilor, apă ce va fi preluată din bazin de decantare, amplasat în interiorul carierei care acumulează volumele de apă pluvială cazute în zona haldelor dar şi din carieră.

În perioada secetoasă pentru umectarea drumurilor se va suplimenta cantitatea de apă cu ajutorul cisternelor, apă ce va fi adusă din localitatea Turcoaia.

Evacuarea apelor de carierăApele ce pot rezulta din derularea activităţii de exploatare a zăcământului de

granit din perimetrul Dealul lui Manole sunt: ape pluviale ape menajere.

Apele menajere vor fi stocate într-un bazin decantor cu o capacitate de 10 m3 ce va fi vidanjat periodic de către o firmă specializată.

Lucrările de gospodărire a apelor pluviale precum şi modul de evacuare al apelor menajare este descris în capitolul 4.1. Protecţia calităţii apelor – 4.1.2. Staţiile şi instalaţiile de epurare sau preepurare a apelor prevăzute.

Alimentarea cu energie electrică


IPROMIN S.A.


Alimentarea cu energie electrică va fi realizată de către un grup electrogen pentru staţia de concasare şi pentru obiectivele de pe platforma organizării de şantier ce necesită energie electrică.

Acest grup electrogen va funcţiona până în momentul în care se va emite avizul autorităţilor abilitate pentru livrarea energiei electrice cu care S.C CARIERE PLUS S.R.L va deţine un contract de prestări servicii ţinând cont de fapul că în partea de sud a amplasamentului de-a lungul drumului de exploatare De 763 se află o reţea electrică.

Figura nr.7 Reţea electrică

A.8. Durata concentraţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de implementare

Durata de funcţionare preconizată a proiectului este de 20 ani, în baza Licenţei de exploatare, eliberată de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în conformitate cu prevederile Legii Minelor nr. 85/2003, la care se adaugă perioada necesară execuţiei lucrărilor de refacere a mediului în zonele afectate de exploatarea minieră şi perioada necesară monitorizării post închidere:

– etapa de execuţie a lucrărilor de organizare de şantier şi a lucrărilor miniere de deschidere – în primele 3 luni de la intrarea în vigoare a Licenţei de exploatare emisă de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale;

– etapa de funcţionare constând în lucrări miniere de exploatare a resurselor de granit, etapă eşalonată pe o perioadă de 19 ani şi 9 luni;

– dezafectarea şi închiderea obiectivului incluzând lucrări de închidere, dezafectare şi ecologizare a zonelor afectate de exploatarea minieră – etapă ce se va desfăşura o parte în anul 2, respectiv închiderea şi ecologizarea haldei de steril, iar restul se vor efectua pe o perioadă de cca. 12 luni după închiderea


IPROMIN S.A.


exploatării miniere (expirarea termenului de valabilitate a Licenţei de exploatare);

– monitorizarea post-închidere se va desfăşura pe o perioadă de 4 ani.

A.9. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectuluiImplementarea proiectului generează următoarele activităţi: activităţi de puşcare a resursei minerale; activităţi de încărcare a materialului dislocat; activităţi de transport a resurselor de granit; activităţi de prelucrare; activităţi de închidere şi dezafectare; activităţi de monitorizare. Pentru aceste activităţi se va folosi pe cât este posibil forţa de muncă locală.

A.10. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectuluiNecesitatea investiţiei constă în valorificarea potenţialului economic al zonei, prin

redeschiderea unei cariere de granit în extravilanul comunei Turcoaia, judeţul Tulcea.Activitatea de exploatare a resurselor/rezervelor de granit din perimetrul Dealul lui

Manole cuprinde următoarele: lucrări de organizare de şantier; lucrări miniere de deschidere; lucrări miniere de pregătire; lucrări miniere de exploatare. lucrări de haldare; tehnologia de prelucrare a produselor finite; transportul produselor finite.

A.10.1. Lucrări de organizare de şantierZona în care se va realiza organizarea de şantier are suprafaţa de cca. 5.780 m2

şi se află în sud-vestul perimetrulu, în vecinătatea drumului de acces.Pentru desfăşurarea activităţii în perimetrul analizat S.C. CARIERE PLUS S.R.L.

a prevăzut următoarele lucrări de organizare de şantier: parcaj pentru autobasculante şi utilaje de încărcare, pod bascul, cabina de la poartă, baracă standardizată pentru birouri, vestiar, laborator de analize fizico - mecanice şi magazii de materiale, atelier de reparaţii cu dotări PSI dotat cu stingătoare cu spumă şi pulbere,


IPROMIN S.A.


2 WC –uri ecologice. După dezvoltarea exploatării se va construi un grup social cu fosa septică.

platforma betonată pentru amplasare containere de deşeuri reciclabile şi nereciclabile,

platformă betonată pentru rezervorul de motorină suprateran, grup electrogen. Menţionăm că în zonă nu se vor executa construcţii definitive.

Pentru lucrările necesare organizării de şantier nu se poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului impurificat, deoarece acestea sunt surse libere deschise şi au alte particularităţi decât sursele aferente altor activităţi industriale sau asemănătoare.

A.10.2. Lucrări miniere de deschiderePentru proiectarea lucrărilor de deschidere ale carierei din perimetrul Dealul lui

Manole s-au avut în vedere condiţiile geologico – tehnice actuale.Astfel, la stabilirea lucrărilor miniere de deschidere s-au avut în vedere

următoarele elemente: existenţa unor lucrări miniere vechi în zona perimetrului; metoda de exploatare care urmează a fi aplicată; nivelul capacităţii de producţie; dezvoltarea preponderent pe verticală a rezervei geologice, care poate face

obiectul lucrărilor de exploatare; morfologia terenului şi proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor care iau parte la

alcătuirea geologică a zăcământului; volumul de lucrări necesare pentru deschiderea carierelor, costurile de

execuţie ale acestora, precum şi costurile aferente reconstrucţiei ecologice;Accesul rutier în zona se realizează din drumul naţional DN 22D Măcin –

Constanţa până în comună Turcoaia pe drumul judeţean DJ 222 H de unde se ramifică spre est un drum comunal.

Zona funcţională a drumurilor de exploatare existente cuprinde totalitatea drumurilor clasificate şi neclasificate care sunt utilizate cu acordul comunei.

Lungimea drumurilor de exploatare existente vizată pentru lucrări de amenajare (pietruire) este de aproximativ 3,7 km, din care De 751 – aproximativ 400 m de la limita intravilanului, De 748 – aproximativ 150 m iar restul lungimii este afectată de De 763 ce se constituie într-un inel în jurul perimetrului studiat.

Accesul principal în zona se va face prin drumul de exploatare De 763, şi pe De 748 şi apoi pe un drum nou creat în terenul proprietate a beneficiarului ce intră în perimetru prin partea de vest a acestuia.

Drumul nou creat va avea o lungime de 165 m şi va ocupa o suprafaţă de 1.200 m2.


IPROMIN S.A.


Pe lângă drumul de acces mai sunt necesare căi de acces pentru fiecare treaptă de exploatare în parte, care se vor realiza pe măsură ce avansează extracţia.

Calea de acces trebuie să prezinte: înclinarea:

§ pe porţiunile drepte de 0,1% spre masiv;§ la curbe 0,2% spre interiorul curbei.

şanţ de gardă la marginea dinspre masiv a drumului cu o lăţime la şanţ de gardă la marginea dinspre masiv o drumului cu o lăţime la bază de min. 0,3 m, adâncime de max. 0,5 m şi înclinare a laturilor de 1/2 (orizontal/vertical).

pe marginea dinspre aval a drumului se construieşte un val de pământ cu înălţimea de 0,7 m (jumătate din diametrul roţii) sau un parapet din beton înalt de 1,5 m.

În primul an de exploatare va fi amenajat drumul de acces la treapta +175 m şi drumurile de acces Ia halda de steril şi cea de sol vegetal care însumează cca. 2.316 m.

Pentru deschiderea treptelor se vor amenaja drumuri tehnologice care însumează 746 m.

Pentru treptele în steril, drumul tehnologic va fi un drum staţionar care va servi la evacuarea rocilor rezultate din lucrările de descopertare cu autocamioane de 60 t.

Lungimea totală a căilor de transport proiectate va fi de 1.618 m. Funcţie de topografia terenului şi de grosimea formaţiunilor sterile acoperitoare, varianta optimă care a fost adoptată constă în săparea unei tranşee de deschidere în partea nord vestică a perimetrului şi construcţia unor drumuri tehnologice pentru accesul utilajelor şi evacuarea producţiei la nivelul fiecărei trepte.

Tranşeea de deschidere este lucrarea minieră principală prin care se asigură accesul până la cota viitoarei vetre a carierei.

Caracteristicile geometrice ale tranşeei de deschidere: lăţimea Ia bază = 6 m; înclinare medie = 7 - 90;

De asemenea în perioada lucrărilor de deschidere a exploatării miniere va fi pietruit şi drumul care va asigura transportul produselor finite la dană de expediere care va avea o lungime de 1.800 m şi va ocupa o suprafaţă de 9.000 m2. Menţionăm că lungimea drumului de transport din zona staţiei de concasare sortare mobilă la dană de expediere produse finite este de 2.365 m (vezi planşa nr 3).

Execuţia lucrărilor miniere de deschidere Realizarea lucrărilor de deschidere tranşeea de atac şi drumurile tehnologice

pentru asigurarea accesului la treptele superioare de exploatare şi descopertă se va face prin excavaţii în roci tari.


IPROMIN S.A.


Secţiunea tranşeei va fi trapeziodală, excavaţiile urmând a se face prin derocare cu explozivi în cazul în care traseul tranşeei traversează roci tari semistâncoase.

Dislocarea rocilor ţări se va face cu explozivi plasaţi în găuri de mină cu lungimi de până la 4,0 m, executate vertical cu un perforator. Găurile de mină se vor săpa după o schemă pătratică de 0,7 m x 0,7 m, distanţa dintre găuri va fi egală cu de 20 - 25 ori diametrul. Explozibilul utilizat pentru derocare va fi astralită sau dinamită II. Găurile de mină se vor bura cu material argilos.

Găurile de mină se vor încărca cu exploziv pe maximum 2/3 din lungime, lungimea burajului fiind de minim 1/3 din lungimea găurii.

Burarea se va face cu argilă sau argilă nisipoasă. Împuşcarea se va realiza electric cu capse instantanee sau cu microîntârziere sau se vor împuşca pirotehnic utilizându-se capsele pirotehnice.

Reţeaua de împuşcare electrică va fi prin legarea capselor în serie, circuitul fiind format din maxim 100 de capse care se vor exploda cu explozorul ET100.

În situaţiile în care grosimea pachetului de roci care urmează a fi dislocat depăşeşte 4,0 m, derocarea se va face cu explozivi plasaţi în găuri de sondă forate vertical.

Pe flancul tranşeei de deschidere, pentru conturarea taluzului final al carierei din acest sector, la săparea tranşeei de deschidere, pentru derocarea masei miniere se va utiliză o schemă de plasare a găurilor de sondă incluzând şi găuri de taluzare poziţionate între găurile de rupere.

A.10.3. Lucrări miniere de pregătireLucrările de pregătire au ca scop îndepărtarea copertei care acoperă zăcământul

de substanţă minerală utilă în vederea exploatării şi asigurarea accesului utilajelor la fronturile de exploatare.

Figura nr. 8Grosimea medie a rocilor sterile acoperitoare este de cca. 1,5 m din care cca.

0,05 m sol vegetal.


IPROMIN S.A.


Lucrările de descopertare se vor executa selectiv, solul vegetal fiind excavat prin tăiere cu buldozerul şi transportat, într-o primă etapă, pentru a fi depozitat pe un amplasament special amenajat în interiorul perimetrului de exploatare şi va fi utilizat la lucrările de reconstrucţie ecologică a carierei.

În halda de sol vegetal se va depozita o cantitate de cca. 8.403 m3.Tehnologia de execuţie a lucrărilor de decapare, încărcare şi transport a solului

vegetal este prezentată în fig. 5.Solul fertil se va recupera, iar rocile alterate vor fi folosite pentru întreţinerea şi

realizarea drumurilor de acces şi tehnologice, precum şi ca strat de bază la drumuri de categorie inferioară.

Materialul steril rezultat din activitatea de exploatare va fi depozitat în halda din partea de nord a amplasamentului, în afara conturului de resurse/rezerve.

Execuţia lucrărilor miniere de pregătireLucrările miniere de pregătire din cariera Dealul lui Manole se vor executa în roci

moi sedimentare (decaparea solului vegetal şi descopertarea zăcământului) şi în roci tari reprezentate graniţe alterate.

Dislocarea rocilor moi se va face prin tăiere mecanică: decaparea solului vegetal cu buldozerul cu lama de 180 CP; excavarea cu excavator hidraulic (CAT 375) cu capacitatea cupei de 3,6 m3.

La execuţia lucrărilor de pregătire, atât în rocile moi (sol vegetal) cât şi în cele semistâncoase este necesară realizarea unor platforme de lucru pentru amplasarea şi manevrele utilajelor de excavat şi transport.

După execuţia lucrărilor de descopertarea zăcământului, respectiv excavarea, încărcarea şi transportul solului vegetal, lucrările de pregătire se vor executa în roci semistâncoase, pentru derocare fiind utilizaţi explozivi.

Pentru aceasta se vor săpa găurii de sondă cu foreza TAMROCK D25-KS, distanţa dintre găuri şi dintre rândurile de găuri este de 20 - 25 ori diametrul încărcăturii.

Lungimea găurilor trebuie să depăşească vatra viitoarei excavaţii cu de 7 ori diametrul încărcăturii, respectiv 20 – 30 cm. Încărcătura ocupă 2/3 din lungimea găurii, iar lungimea minimă a burajului 0,6 m. Încărcătura este din astralită. Împuşcarea se face cu capse detonante electrice. Capsele se leagă în serie, iar numărul lor nu trebuie să depăşească 100 bucăţi. Sursa de energie electrică este explozorul ET100.

Parametrii geometrici de plasare a găurilor de mină: 0,7 m x 0,7 m x 2,2 m.Lungimea încărcăturii 0,60 m x 2,0 m = 1,2 m respectiv 1,2 kg astralită.Consumurile specifice sunt de:

exploziv 0,92 kg exploziv/m3; 0,77 capse/m3; 0,2 m cablu/m3.


IPROMIN S.A.


A.10.4. Lucrări miniere de exploatareMetoda de exploatare aplicata prin lucrări miniere la zi, în carieră, cu trepte

descendente şi derocarea cu explozivi plasaţi în găuri de sondă forate descendent, poate fi aplicată la exploatarea zăcămintelor de substanţe minerale utile situate în apropierea suprafeţei, deasupra nivelului hidrostatic, zăcământul Dealul lui Manole încadrându-se în această categorie.

S-a optat pentru această variantă deoarece: rocile care intră în alcătuirea zăcământului sunt “roci tari, semistâncoase”

având proprietăţi fizico-mecanice care permit realizarea unor taluze stabile la înclinări mari.

prin utilizarea tehnologiei de derocare cu explozivi plasaţi în găuri de sondă rezultă o primă sfărâmare a rocii ceea ce favorizează tehnologia de prelucrare a produselor miniere.

Această metodă de exploatare se va aplică pe întreaga perioadă prevăzută a se derula activitatea de exploatare.

Înălţimea maximă a treptei în lucru se determină pe bază de relaţii analitice ţinând cont de proprietăţile fizico-mecanice a formaţiunilor din structura treptei:

h = , m

= rezistenţa la compresiune a rocilor în masiv 50 tf/m2; = masa volumetrică 2,66 t/m3;

care conduce la o înălţime de treaptă de circa 31 m.La cariera Dealul lui Manole, zăcământul fiind format în principal din roci tari

semistâncoase se pot realiza taluze cu stabilitate relativ bună având înălţimi mari, însă pentru sistematizarea lucrărilor de exploatare şi obţinerea unor randamente superioare, trepte de exploatare cu înălţimi de 15,0 m.

La stabilirea înălţimii treptelor de exploatare s-au avut în vedere şi caracteristicile tehnice ale forezei utilizată pentru săparea găurilor de derocare.

În perioada de execuţie a lucrărilor de exploatare, diferenţa de nivel dintre limita inferioară a rezervelor omologate şi suprafaţa terenului atât pe carieră din partea de sud cât şi pe cea din nord se va împărţi în trepte după cum urmează:

Carieră din sud: treapta I - cota +175 m; treapta II - cota +160 m; treapta III - cota +145 m; treapta IV - cota +130 m; treapta V - cota +115 m.

Cariera din nord: treapta I - cota +145 m; treapta II - cota +130 m;


IPROMIN S.A.


treapta III - cota +115 m; treapta IV - cota +100 m;

Sensul de exploatare al treptelor este aproximativ de la est spre vest, de la limita câmpului minier.

Pentru eliminarea unor fenomene de subminare şi pentru asigurarea stabilităţii masivului, la proiectarea modelului carierei Dealul lui Manole şi a parametrilor geometrici ai fiecărei trepte s-au avut în vedere caracteristicile fizico-mecanice ale rocilor, efectele seismice generate de tehnologia de derocare şi de traficul rutier rezultând următoarea geometrie a carierei:

înălţimea treptelor = 15 m; unghi de taluz final = 800; distanta minimă (de siguranţă) între utilaj şi muchia superioară a taluzului

unei trepte = 4 m; bermele pe care se execută transportul vor avea lăţimi de 8 - 10 m pentru

a se asigura circulaţia în două sensuri.Excavaţiile în trepte Lucrările de exploatare la nivelul treptelor se vor executa cu derocarea masei

miniere cu explozivi plasaţi în găuri de sondă forate vertical sau înclinat.În treptele cu înălţime de 15,0 m, găurile de sondă se vor plasa după o schemă în

eşicher. Găurile de sondă au diametrul de 146 mm şi se execută vertical. Parametrii geotehnici de plasare sunt:

o anticipanta w = k x d; o k – coeficient având valoarea cuprinsă între 25 şi 35;o distanţa dintre găurile de sondă pe rând, a = (1,2 – 1,5) w;o distanţa dintre rândurile de găuri, b = (0,8 – 1,1) a;

Introducând datele obţin următoarele valori pentru w, a şi b :w = 3,7 ÷ 5,1m = 4,8 m;a = 4,4 ÷ 6,0m = 5,0 m;b = 4,8 ÷ 6,6m = 5,0 m;

Lungimea găurii de sondă lg va fi de 16,5m .Parametrii de încărcare cu exploziv Consumul specific de exploziv Csp = 0,15 kg/t în echivalent TNT.Încărcătura pe gaură de sondă:

Q = V x Csp;V – volumul de rocă rezultat prin împuşcarea unei găuri de sondă, respectiv.

V = w x a x h, pentru primul rând de găuri;V = w x b x h, pentru rândul 2 de găuri.

Pentru înălţimea treptei, h, de 15,0m volumul de rocă dislocat, V, prin împuşcarea unei găuri de sondă este de 360 m3.

Încărcătura de exploziv, Q, va fi de 126,5 kg.


IPROMIN S.A.


Lungimea încărcăturii

linc = , m;

Unde p – încărcătura specifică kg/m de gaură de sondă:

p = = 13,3 kg/m;

Unde – densitatea explozivului din gaura de sondă = 0,8.Lungimea încărcăturii pentru treaptă de 15,0m va fi, lînc = 9,5 m. Încărcătura de iniţiere 8,5 kg, distribuită în două puncte pe o lungime a găurii

de sondă de 1,5 - 2,0 m.Lungimea burajului lb = lg – lînc 5,0 – 5,5 m. Explozivul de baza NITROMON sau AM1.Explozivul de iniţiere ROVEX 700 sau DINAMITĂ II între 5 şi 10 % din greutatea

încărcăturii de bază. Iniţierea se va face în doua puncte. Încărcătura de iniţiere superioară Q is se

amplasează sub baraj la 2,6 m, iar cea inferioară Q ii la1,5 –2 m de la fundul găurii. Cele doua încărcături de iniţiere vor reprezenta 50 % din încărcătura de iniţiere corespunzătoare găurii de sonda.

Împuşcarea nonelectrică cu întârziere între împuşcături de 17; 25 şi 42 milisecunde. Încărcătura pe repriza de împuşcare variază de la 1.000 la 2.000 kg exploziv în echivalent TNT, corespunzând unui număr de 15 – 30 încărcături în găuri de sondă (fig. 6)

Figura nr. 9


IPROMIN S.A.


Rezultatele lucrărilor de dislocarePrin lucrările de împuşcare materialul se aşează pe o suprafaţă delimitată de

încărcăturile extreme ale blocului. Pe direcţia de rupere (linia de minimă rezistenţă) lungimea de aşezare şi împrăştiere depinde de condiţiile geologice (caracteristici fizico-mecanice, structură, gradul de fisuraţie şi orientarea acesteia) şi cele tehnico-miniere (distanţe dintre găurile de sondă, construcţia şi mărimea încărcăturii pe gaura de sondă, capacitatea de lucru a explozivului, cantitatea şi calitatea burajului, tehnica împuşcării).

Lungimea de împrăştiere se determină cu relaţia:

L = 1,41h

α = înclinarea taluzului = 750;θ = unghiul taluzului materialului dislocat = 450;

= w/h pentru primul rând de găuri;= coeficient de înfoiere a materialului = 1,3.

Lungimea de împrăştiere a materialului în cazul carierei Dealul lui manole este de 22,0 - 25,0 m.

Înălţimea de aşezare a materialului, hm = 0,8 h, în cazul carierei analizate hm = 12,8 m pentru treaptă cu înălţimea de 15,0 m.

Materialul fin provine din zona încărcăturii de exploziv, iar cel de granulaţie mare din zona burajului. Din zona de buraj material de granulaţie mare rezultat este sub formă de plăci, mai rar blocuri datorită structurii zăcământului.

Pentru optimizarea puşcărilor se va puşca un număr cât mai mare de găuri, restricţia fiind condiţionată doar de consumul de exploziv puşcat odată şi de cantitatea de material obţinut.

Înainte de începerea lucrului în carieră, precum şi după puşcare se va verifica starea taluzurilor din fronturile de lucru. Eventualele pericole constatate se vor lichida imediat prin operaţii de copturire sau rănguire. în cazul blocurilor mari ce nu pot fi îndepărtate prin rănguire se va utiliza puşcărea cu exploziv. Operaţia de copturire se execută de echipe special instruite, formate din mineri dotaţi cu echipamente de protecţie adecvate.

Rezultatul controlului se va consemna în registrul de control al taluzelor.Supragabariţii rezultaţi în urma puşcărilor primare se selectează pe vatra carierei,

se perforează şi se împuşcă (puşcărea secundară).Procentul de supragabariţi se estimează la 10 - 15 % din total masă minieră

dislocată.După fiecare puşcare vatra carierei va fi curăţată cu încărcătorul sa buldozerul,

aflate în dotarea carierei.Încărcarea materialului derocat din frontul de lucru se realizează cu încărcătorul

frontale şi/sau excavatorul.


IPROMIN S.A.


În timpul încărcării materialului derocat din frontul de lucru, bucăţile de rocă care depăşesc dimensiunea admisă la concasare de pe două direcţii perpendiculare, denumiţi supragabariţi, se strâng pe vatră carierei, în locul unde materialul a fost încărcat deja, cu scopul mărunţirii lor.

A.10.5 Lucrări de haldareRocile sterile rezultate din cariera Dealul lui Manole vor proveni exclusiv din

lucrările de deschidere şi pregătire (descopertarea câmpului minier şi parţial din săparea acceselor necesare deschiderii treptelor superioare).

Depozitele din coperta zăcământului sunt formate din granit alterat şi sol vegetal. Grosimea medie a rocilor sterile acoperitoare este de cca. 1,5 m, din care 0,05 m sol vegetal.

Depozitele vor fi amplasate în exteriorul carierei, după cum urmează: haldă de sol vegetal va fi amplasat în partea centrală a perimetrului pe o

suprafaţă de 1.500 m2. Acesta va avea 1 treptă având 5,5 m înălţime; haldă de steril din descopertă va fi amplasat în partea nordică a carierei

(15.858 m2), va avea 2 trepte, treaptă 1 având 10 m înălţime iar cea de a doua 12 m, un unghi general de taluz de 600.

haldă steril de procesare ce va fi poziţionată în partea central - sudică a perimetrului, va avea o suprafaţă de 8.464 m2 2 trepte cu înălţimi de 15 m fiecare şi un unghi de taluz de 600.

Volumul de descopertă este prezentat în tabelele următoare:Cariera SUD:

ANULSol

vegetal [mii m3]

Steril [mii m3]

Total descopertă

[mii m3]

1 1,24 20,86 22,102 1,06 18,44 19,503 0,90 17,10 18,004 0,40 7,60 8,005 0,40 7,60 8,006 0,40 7,60 8,007 0,40 7,60 8,008 0,40 7,60 8,009 0,40 7,60 8,0010 0,40 7,60 8,0011 0,40 7,60 8,00

TOTAL 6,40 117,20 123,60

Tabelul numărul 5


IPROMIN S.A.


Cariera NORD

ANULSol

vegetal [mii m3]

Steril [mii m3]

Total descopertă

[mii m3]12 0,40 7,60 8,0013 0,40 7,60 8,0014 0,40 7,60 8,0015 0,40 7,60 8,0016 0,40 7,60 8,00

TOTAL 2,00 38,00 40,00

Tabelul numărul 6Volumul total al lucrărilor de pregătire (descopertă) este de cca. 163.600 m3 din

care sol vegetal 8.400 m3.Volumul de steril din procesare este prezentat în tabelul de mai jos:

AN CANTITATE[m3]

1 1.7862 2.2563 3.3834 3.7595 3.7596 6.5797 7.5198 7.5199 7.51910 7.51911 7.51912 7.51913 7.51914 7.51915 7.51916 7.51917 7.51918 7.51919 3.083

Total 114.831Tabelul numărul 7

Depunerea materialelor se va face prin împingere cu buldozerul în strate de 0,35 – 0,50 m. Ultimul strat va fi reprezentat de solul vegetal.

Haldarea se va face prin deversare din mijloace auto, nivelare şi compactare prin treceri succesive cu buldozerul.


IPROMIN S.A.


De asemenea un volum de.25.000 m3 din volumul total de steril de procesare va fi utilizat la amenajarea şi menţinerea drumurilor de exploatare.

A.10.6. Tehnologia de prelucrare a produselor finitePrin utilizarea tehnologiei de derocare cu explozivi plasaţi în găuri de sondă

rezultă o primă sfărâmare a rocii ceea ce favorizează tehnologia de prelucrare a produselor miniere.

Conform programului de exploatare, în cariera Dealul lui Manole se prevede concasarea materiei prime.

Materialul dislocat va fi prelucrat într-o staţia de concasare-sortare mobilă de tip ST 620 echipată cu concasor cu fălci, concasor giratoric şi ciur giraţional cu 3 site, având ochiurile de 4 mm, 8 mm şi 16 mm.

Productivitatea staţiei de concasare - sortare mobilă va fi de cca. 100 t/h., capacitatea anuală ajungând la 200 mii tone.

Granitul este încărcat cu ajutorul încărcătoarelor frontale tip Caterpillar 966 H în autocamioane şi transportat la staţia de concasare-sortare mobilă la prima treaptă a acesteia. Aici se va realiza concasarea primară cu ajutorul concasorului cu fălci de unde materialul rezultat va avea dimensiuni - 300 mm. De aici se va transporta cu ajutorul benzilor transportoare sau a jgheaburilor la treapta a doua de concasare unde concasoarele conice (giratori) vor transforma materialul la dimensiuni cuprinse între 0 – 300 mm.

Materialul concasat în treaptă a doua va fi transportat tot cu ajutorul benzilor transportoare sau cu jgheaburi la clasarea granulormetrică unde ciurul inerţial (giraţional) va realiza clasarea granulometrică în vederea obţinerii sorturilor comerciale.

Sorturile obţinute vor avea următoarele dimensiuni: nisip de concasare 0 - 4 mm; sort criblucra 4 - 8 mm; sort criblucra 8 - 16 mm; sort criblucra 16 - 26 mm.

Sorturile vor fi încărcate în autocamioane şi vor fi transportate la dană de expediere produse finite unde vor fi descărcate pe platforma acesteia cu o capacitate de depozitare între 2.500 - 3.500 m3.

O parte din blocurile cu dimensiuni mari vor fi folosite şi la confecţionarea pavelelor, bordurilor şi calupurilor, realizate prin cioplire manuală.

De pe platforma danei va fi alimentat buncărul cu care dana este prevăzută cu ajutorul unei vole şi apoi din acest buncăr vor fi încărcate barjele cu ajutorul unor benzi transportoare, operaţie care durează între 6 - 8 h.

Dană de expediere a produselor de cariera aparţine S.C. CARIERE PLUS S.R.L.


IPROMIN S.A.


Menţionăm faptul că în primi cinci ani de dezvoltare a investiţiei analizate se va utiliza transportul produselor finite de la staţia de concasare-sortare mobilă cu autobasculante la dană de expediere.

Din anul şase beneficiarul va optimiza procesul prin realizarea unei staţii de concasare-sortare fixă, a unui depozit de produse finite precum şi a unei benzi transportoare capsulate ce va asigura legătura cu dană de expediere.

Parametrii constructivi ai investiţiei vor fi stabiliţi de către beneficiar la momentul realizării în funcţie de evoluţia tehnico-economică obiectivului.

Din momentul realizării investiţiei din anul 6 noul proces tehnologic va diminua efectul negativ asupra factorilor de mediu atât calitativ cât şi cantitativ.

Beneficiarul va transporta produsele finite pe cale fluvială cu ajutorul barjelor de 1.500 t. la punctul de descărcare de la Olteniţa şi apoi la consumatorul final – oraşul Bucureşti şi zona limitrofă acesteia.

Scopul pentru care sunt produse şi transportate materialele au ca domeniu de utilizare următoarele:

Piatră brută pentru:o fundaţii de drumuri şi blocajeo încadrarea îmbrăcăminţilor

Piatră spartă pentru:o strat de fundaţii sub îmbrăcăminţi rigide;o strat de bază sub îmbrăcăminţi asfaltice.

A.10.7. TransportulTransportul rocilor sterileConform planului de dezvoltare a exploatării în perimetrul Dealul lui Manole,

transportul rocilor sterile se va face cu autocamioane de 30 - 50 t.Într-o primă etapă, din procesul de descopertare solul vegetal va fi transportat pe

un amplasament situat în sudul perimetrului. Distanţa de transport, în această etapă, va fi de maxim 1,35 km, iar transportul se va realiza numai în interiorul perimetrului pe căi de rulare amenajate special în acest scop.

În a doua etapă se va transporta rocile sterile rezultate din excavarea stratului superficial al masivului la halda special amenajată în partea de N-NV a amplasamentului pe o distanţă de max. 0,75 km pe drumuri situate numai în interiorul perimetrului special amenajate.

Pentru transportul rocilor din descopertă sunt necesare 3 autocamioane de 30 - 50 t care vor funcţiona pe un singur schimb.

În ultima etapă se va asigura transportul sterului de procesare la halda special amenajată în vecinătatea depozitului de sol vegetal pe o distantă maximă de transport de 1,15 km, transportul realizându-se ca şi în cele 2 etape sus menţionate.


IPROMIN S.A.


Transportul utiluluiDin fronturile de lucru, producţia va fi evacuată cu autoîncărcătoare de mare

capacitate şi transportată la staţia de concasare – sortare mobilă de unde producţia rezultată va fi încărcată în autocamioane de 60 t şi va fi transportată la dană de expediere.

După cum am arătat anterior acest mod de transport al utilului se va face doar pe primii 5 ani utilizând drumurile de carieră precum şi drumurile existente utilizate de exploatările învecinate.

Distanţa de transport auto în primii 5 ani de exploatare este de 2.200 m din care 404 m în interiorul amplasamentului iar 1.800 m drumuri existente utilizate în scopuri similare.

Aşa cum s-a menţionat anterior din anul şase pentru transportul granitului la dană se va realiza o bandă transportoare capsulată.

Caracteristicile tehnice ale acesteia, distanţa şi suprafeţele afectate vor fi stabilite pe parcurs în funcţie de achiziţionarea terenurilor necesare şi de evoluţia construcţiilor în zonă.

În mod similar din momentul realizării sistemului de transport pe banda capsulată va fi diminuat efectul negativ asupra factorilor de mediu.

Pentru desfăşurarea activităţilor miniere în perimetrul Dealului lui Manole, judeţul Tulcea, beneficiarul este dotat cu mijloace tehnice şi personal tehnic specializat pentru extragerea şi valorificarea resurselor de granit, în stare brută ca fundaţii de drumuri, blocaje şi încadrarea îmbrăcăminţilor sau ca piatră spartă.

S.C. CARIERE PLUS S.R.L. va dispune de următoarele dotări:a. Utilaje pentru descopertarea zăcământului, exploatare şi transport:

foreză hidraulică pe şenile Tamrock – 1 buc.; autogreder pentru drumuri – 1 buc; excavator hidraulic (CAT 375) cu capacitatea cupei de 3,6 m3 – 1 buc. încarcator frontal tip Caterpillar 966 H - 2 buc., buldozere cu lamă de 180 CP – 2 buc.; autocamioane de 30-50 t – 3 buc.; autocamion 60 tone – 5 buc; compresor – 1 buc; cisternă stropitoare pentru desprăfuire. staţie mobilă de concasare şi sortare ST 620 echipată cu concasor cu

fălci, concasor giratoric şi ciur girational;

b. Anexe: Baracă metalică, având destinaţia de birouri şi pază; Baracă metalică având destinaţia de sală de servit masa; Baracă metalică pentru magazie de materiale; Platforma pentru 2 containere, unul pentru deşeuri reciclabile şi altul

pentru deşeuri nereciclabile;


IPROMIN S.A.


Platforma pentru depozitul de combustibil suprateran, amplasat pe suport metalic şi prevăzut cu cuva de retenţie, cu capacitatea de 20 mii litri, dotată cu o pompă de alimentare. Asigurarea cu combustibil a depozitului de carburanţi se va face prin intermediul unei cisterne auto de către o companie specializată.

Platforma betonata îngrădită şi acoperită pentru depozitarea lubrifianţilor; Platforma pentru parcarea mijloacelor auto şi a utilajelor, drumurile de

acces la staţia de concasare – sortare, precum şi a depozitelor de sorturi sunt realizate din agregate de carieră, cu grosimea de 40 de cm.

Platformele zonei administrative sunt realizate pe o structură de 30 cm agregate de carieră.

A.11. Caracteristicile proiectului ce pot genera impact cumulativ cu proiectele existente şi care poate afecta aria naturală protejată de interes comunitar

În vecinătatea perimetrului există obiective industriale, constând în exploatările la zi ale rocilor utile de origine magmatică, şi anume: exploatarea la zi a riolitelor în perimetrul „Iglicioara" administrată de S.C. „CARPAT AGREGATE" S.A. – Bucureşti este o carieră ce funcţionează de circa 70 de ani aflată la distanţa de cca. 1 km spre sud; agregatele fiind utilizate dealungul anilor la construcţia metroului din Bucureşti, Casa Poporului, canalul Dunăre Marea Neagra şi un stadion din München.

Spre NE perimetrul de exploatare a granitului „Fântâna lui Manole" (la o distanţă de cca. 437 m) şi spre N perimetrul „lacobdeal" (la cca. 1,7 km), ambele cariere administrate de Societatea Comercială „TARMAC" S.A. - Bucureşti, exploatarea la zi a riolitelor.

În partea de E „Cerna - Bujorul Bulgăresc" administrată de Societatea Comercială „TEHNOLOGICA RADION" S.R.L. - Bucureşti (la cca. 3,5 km), respectiv cariera de granit „Dealul Piatra Roşie" administrată de Societatea Comercială „URANUS PLUTON" S.R.L. – Constanţa la o distanţă de 3,6 km.

Dintre carierele analizate în imaginea de mai jos S.C DUMAGREGAT S.R.L se află la o distanţă de aproximativ 800 m sud - est faţă de amplasament iar S.C ALAS ROMANIA S.R.L la o distanţă de aproximativ 3,1 km în partea de nord est.


IPROMIN S.A.


Figura nr.10 Investiţii invecinate


IPROMIN S.A.


B. INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

IntroducerePerimetrul Dealul lui Manole solicitat pentru amplasarea exploatării este situat în

extravilanul comunei Turcoaia în partea estică, judeţul Tulcea. Suprafaţa perimetrului de exploatare este de 533 000 mp. Accesul in localitatea Turcoaia se face din DN 22D Măcin – Constanţa pe drumul judeţean DJ 222 H din care se ramifică spre est un drum comunal. Accesul în zona se face prin drumurile de exploatare De 763, De 748. Suprafata studiata este inclusa in reteaua NATURA 2000, facand parte din ROSPA0073 MACIN-NICULITEL.

Obiectivul prezentului studiu il constituie stabilirea efectelor potentiale ale activitatii de exploatare a granitului asupra mediului in perimetrul solicitat si in zona ca si efectul cumulat cu alte activitati existente.

La elaborarea acestui studiu au fost respectate prevederile din: Ordinul 19/13.01.2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind

evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;

OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice.

HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000.

B.1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului

Obiectivul de investiţie - Deschidere carieră, amplasare staţie de concasare, amenajare depozit de produse finite, amenajare drum de acces, extravilan comuna Turcoaia, judeţul Tulcea, va cuprinde o suprafata de 533 000 mp din formatiunea geografica Dealul lui Manole, care se află în interiorul sitului ROSPA0073 MACIN-NICULITEL la cca 400-450 m fata de limita vestica conform Plansei nr. 1, anexata prezentului studiu.

B.1.1. Situl de importanţă comunitară ROSPA0073 MACIN-NICULITELLOCALIZAREA SITULUICoordonatele sitului: E 28º 21' 8''Suprafaţa sitului (ha): 67 361,1Regiunea biogeografică N 45º 12' 12''Lungimea sitului (km) Min. 0 Max. 466 Med. 154


IPROMIN S.A.


Situl cuprinde bioregiunile: Alpină Continentală Panonică Stepică PonticaRegiunile administrativeNUTS % Numele judeţuluiRO025 100 TulceaDESCRIEREA SITULUICod % CLC Clase de habitateN06 2 511, 512 Râuri, lacuriN09 5 321 Pajişti naturale, stepeN12 29 211 - 213 Culturi (teren arabil)N14 2 231 PăşuniN15 6 242, 243 Alte terenuri arabileN16 48 311 Păduri de foioaseN21 3 221, 222 Vii şi liveziN23 2 1xx Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)N26 3 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)Speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliuliu 79/409/CEEA402 Accipiter brevipes 20-30 p 15-20 i A B B BA042 Anser erythropus 0-2 i D B C CA255 Anthus campestris 700-1200 p 2000-3000 i D B C CA091 Aquila chrysaetos 1-2 i D B C CA090 Aquila clanga 4-10 i D B C CA404 Aquila heliaca 4-10 i D B C CA089 Aquila pomarina 10-18 p 1400-2000 i D B C CA029 Ardea purpurea 25-40 i D B C CA215 Bubo bubo 4-8 p C A C AA133 Burhinus oedicnemus 50-80 p B B C BA403 Buteo rufinus 30-60 p 30-50 i A B B BA243 Calandrella brachydactyla V D B C CA224 Caprimulgus europaeus 150-200 p C A C AA196 Chlidonias hybridus 30-50 i D B C CA031 Ciconia ciconia 14-16 p 30000-40000 i B B C BA030 Ciconia nigra 800-1000 i D B C CA080 Circaetus gallicus 6-10 p 80-120 i C B C BA081 Circus aeruginosus 4-8 p 600-800 i D B C CA082 Circus cyaneus 30-50 i 30-60 i D B C CA083 Circus macrourus 24-50 i D B C CA084 Circus pygargus 150-300 i D B C CA231 Coracias garrulus 160-240 p B B C BA239 Dendrocopos leucotos 50-80 p D B C CA238 Dendrocopos medius 400-600 p D B C C


IPROMIN S.A.


A429 Dendrocopos syriacus 80-100 p D B C CA236 Dryocopus martius 80-100 i D B C CA027 Egretta alba 30-50 i D B C CA379 Emberiza hortulana 250-400 p C A C AA511 Falco cherrug 6 p 2-10 i A B A BA098 Falco columbarius 30-50 i 2-10 i C B C CA103 Falco peregrinus 4-6 i 5-20 i C B C CA097 Falco vespertinus 10-40 i D B C CA321 Ficedula albicollis 200-300 p C D B C CA320 Ficedula parva 8000-12000 i D B C CA127 Grus grus 1-5 i D B C CA078 Gyps fulvus 1-2 i D B C CA075 Haliaeetus albicilla 10-20 i D B C CA092 Hieraaetus pennatus 10-14 p 50-80 i B B C BA131 Himantopus himantopus 4-8 p 20-40 i D B C CA338 Lanius collurio P C D B C CA246 Lullula arborea 800-1400 p 15000-20000 i D B C CA073 Milvus migrans 0-2 p 40-60 i D B C CA077 Neophron percnopterus 1-2 i D B C CA023 Nycticorax nycticorax 300-600 i D B C CA533 Oenanthe pleschanka 200-300 p A A B AA094 Pandion haliaetus 6-12 i D B C CA020 Pelecanus crispus 25-40 i D B C CA019 Pelecanus onocrotalus 1500-2500 i D B C CA393 Phalacrocorax pygmeus 30-50 i D B C CA234 Picus canus 150-180 p D B C CA034 Platalea leucorodia 30-50 i D B C CA132 Recurvirostra avosetta 2-4 p 10-30 i D B C CA307 Sylvia nisoria RC R D B C CA166 Tringa glareola 100-200 i D B C CCalitate şi importanţăSitul ROSPA0073 găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări

protejate:a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 56;b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 123,c) număr de specii periclitate la nivel global: 10. Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare: Falco

cherrug, Coracias garrulus, Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Burhinus oedicnemus,


IPROMIN S.A.


Oenanţe pleschanka, Circaetus gallicus Buteo rufinus Emberiza hortulana Caprimulgus europaeus Hieraaetus pennatus Lullula arborea.

Situl este important în perioada de migraţie pentru speciile: Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Hieraaetus pennatus, Lanius collurio, Gyps fulvus, Ficedula parva, Galerida cristata, Lullula arborea, Falco vespertinus, Neophron percnopterus.

B.2. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaţă, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

Situl Natura 2000 ROSPA0073 MĂCIN-NICULITEL are o suprafata de 67 361,10 fiind protejat conform prevederilor Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC –DIRECTIVA HABITATE transpusă prin OUG 57/2007 acesta nefiind inclus într-un plan de management şi neavând custode.

Efectuarea prezentului studiu s-a facut pentru identificarea unor populatii sau exemplare ale speciilor de pasari cuprinse in Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, ca si pentru stabilirea populatiilor apartinand speciilor de plante indicatoare de habitat.

Perimetrul de exploatare a granitului cu suprafata de 533 000 mp, Dealul lui Manole, este situat in extravilanul localitatii Turcoaia, judetul Tulcea, la cca 300-400 m fata de extremitatea vestica a sitului ROSPA0073, limita sitului fiind limita estica a intravilanului acestei localitati.

Vecinatatile acestui perimetru sunt: La nord perimetrul se invecineaza cu un teren proprietate privată a consiliului

local - păşune care contine si rocă la suprafata; la est se afla un teren proprietate privată a consiliului local care contine roca

la suprafata şi un drum de carieră, neclasificat; la sud se afla un teren proprietate privată a consiliului local cu destinatie

păşune şi rcare contine de asemenea roca la suprafata; la vest perimetrul se invecineaza cu un teren proprietate privată a consiliului

local tot cu destinatie păşune si un drum comunal clasificat.Dealul nu are cursuri de apa. Apa provine in urma precipitatiilor care formeaza

torente in timpul ploilor de vara sau in timpul iernilor cu zapezi abundente. Clima regiunii este continental excesivă, cu diferenţe mari de temperatură de la

vară la iarnă, cu precipitaţii reduse şi vânturi puternice. Media anuală a temperaturii variază în jurul valorii de 11o C, iar media anuală a cantităţilor de precipitaţii este situată sub 500 mm/an. Numărul de zile cu zăpadă variază între 60 şi 80 zile/an, iar numărul zilelor senine este de 110 -170. Iarna 2009-2010 a fost o excepţie, efectele precipitaţiilor


IPROMIN S.A.


abundente avand ca efect o crestere ami abundenta a stratului vegetal, inaltimea fiind de 42.50 cm in anii 2008-2009 si 55 cm in vara anului 2010.

Din punct de vedere ecologic, zona este o nisa pentru specii de plante cu adaptari fenotipice la conditii aride de viata ca urmare a regimului termic al aerului si al solului: ridicat in timpul verii si scazut in timpul iernii, continut scazut de apa si de substante nutritive disponibile in sol. Pe 50% din suprafata, perimetrul este acoperit cu un strat subtire de sol cu o grosime medie de 0,05 m iar restul de 50% fiind strat de roca la suprafata.

Biocenozele contin un numar mic de specii care, datorita conditiilor aride de viata, contin un numar mic de indivizi/specie.

Zona este expusa activităţilor antropice: in partea sudica si in partea estica sunt terenuri agricole in partea sud-vestica este o cariera functionala la o distanta de cca 500 m, iar la o distanta de 400 -500 m spre vest se afla satul Turcoaia, dealul fiind inconjurat de drumuri de exploatare.

Accesul în zona amplasamentului se face din DN 22 Brăila-Măcin-Constanţa din care se desprinde un drum spre partea sudică până în localitatea Turcoaia.

Suprafaţa siturilor de importanţă comunitară din totalul suprafeţei judeţului Tulcea reprezintă 80%.

În judeţul Tulcea sunt aprobate prin H.G. 1284/2007 şi Ordinul M.M.D.D. 1964/2007 un număr 9 arii de protecţie specială avifaunistică (SPA), din care cel mai important este situl Delta Dunării şi complexul Razim-Sinoe, care face parte din patrimoniul UNESCO.

Nr.crt. Nume sit Tip Judeţ

1. Beştepe - Mahmudia IBA ROSPA0009 TL2. Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoe IBA ROSPA0031 CT, TL, GL3. Deniz Tepe ROSPA0032 TL4. Dunărea Veche – Braţul Măcin ROSPA0040 CT, TL, BR

5. Lacul Beibugeac ROSPA0052 TL 6. Măcin - Niculiţel IBA ROSPA0073 TL 7. Marea Neagră IBA ROSPA0076 CT, TL 8. Pădurea Babadag ROSPA0091 TL 9. Stepa Casimcea ROSPA0100 CT, TL

Tabelul 8: Situri Natura 2000 desemnate pe teritoriul judeţului Tulcea


IPROMIN S.A.


B.2.1. Habitate şi specii reprezentative ale florei şi faunei sălbatice din zona amplasamentului şi împrejurimi

B.2.1.1. Specii ale florei identificate în perimetruRealizarea acestui Studiu de evaluare adecvată in zona de amplasare a

perimetrului Dealul lui Manole a avut ca obiectiv principal stabilirea tipului de habitat prezent prin identificarea speciilor indicatoare de habitat.

Datele observatiilor efectuate pentru inregistrarea exemplarelor speciilor reprezentative ale florei prezente in perimetru si in zona adiacenta sunt:

2008: 15- 21 aprilie, 15 iunie-20 iunie, 15-20 septembrie, 1-8 nov; 2009: 25-30 martie, 10-15 iunie, 10-15 iulie; 2010: 25 –30 martie, 23 –25 aprilie, 18 -20 mai, 15 -20 iunie, 29-31 iulie, 28-

31 august, 13 octombrie.


IPROMIN S.A.


Figura nr.11 Harta releveelor

Caracterizarea florei de pe amplasament din punctul de vedere al numarului de exemplare/specii ca si al dimensiunii populationale ale speciilor vegetale de pe amplasament si din spatiul adiacent s-a realizat prin metoda releveelor de 100 mp (10 x10 m) pe marsrut, conform metodologiei Braun-Blanquet.

Materialul vegetal a fost studiat cu scopul de a identifica tipul de habitat din perimetru prin:

colectarea unor exemplare ale speciilor greu de identificat in teren; identificarea asociaţiilor vegetale pe baza speciilor indicatoare de habitat; fotografierea unor exemplare sau a unor zone caracteristice pentru tipul de

habitat; intocmirea listei cu speciile de plante.

Habitatul identificat in perimetrul Dealul lui Manole si in zona adiacenta este un habitat de pajiste stepica xerofila pe 50 % din suprafata, restul de 50% fiind cu roca la suprafata in partea superioara lipsit de vegetatie. La exteriorul amplasamentului se continua acelasi tip de peisaj, de la baza dealului continuandu-se un platou care este tot un habitat de pajiste pe o latime de cca 500 m in jurul dealului, restul zonei fiind ocupat cu terenuri agricole.

Nr. crt.

Familia Specia Nr. ex. /100 mp

1 Gramineae Festuca valesiaca 1852 Poa granitica 153 Hordeum vulgare 104 Bromus arvensis 55 Asteraceae Taraxacum officinale 86 Cirsium arvense 27 Sonchus arvensis 28 Carduus nutans 39 Artemisia arvensis 610 Xanthium spinosum 111 Lamiaceae Thymus vulgaris 1112 Scrophulariaceae Verbascum sp. 213 Convolvulaceae Convolvulus arvensis 314 Amaranthaceae Amaranthus retroflexus 215 Rosaceae Prunus spinosa 3/500 mp16 Rosa sp. 2/500 mp


IPROMIN S.A.


Tabel 9. Dealul lui Manole - Specii din habitatul de pajiste

Prezenta in zona a unor specii de plante xerofile (Festuca valesiaca, Poa granitica, Hordeum vulgare, Carduus sp.) este rezultatul adapatarii si selectarii speciilor in raport cu actiunea factorilor ecologici de ariditate.

Asociatia vegetala prezenta in zona Dealul lui Manole este de tip Festucetum valesiaceae. Habitatul prezent este un habitat de pajiste, care poate fi completat ca denumire conform datelor din Manualul habitatelor din Romania cu specificatia pajiste stepica xerofila. Acelasi tip de vegetatie se continua in zona dealului Valea lui Manole si la baza celor doua dealuri.

Stabilirea tipului de habitat s-a facut prin analiza caracterelor morfologice si fiziologice (din punct de vedere fenotipic) ale exemplarelor de plante cu identificarea speciilor indicatoare. Perimetrul studiat este acoperit cu vegetatie pe o suprafata de cca 34,12 % la baza dealului si de 26,36 % in treimea superoara a acestuia.

La exteriorul perimetrului gradul de acoperire cu vegetatie este de 29,62%, media pe anii 2008, 2009 si 2010.

Speciile identificate pe suprafata perimetrului de amplasare a carierei de exploatare a granitului apartin la 7 familii, cele mai bine reprezentate in zona fiind exemplarele apartinand familiei Gramineae (Festuca valesiaca, Poa granitica, Hordeum vulgare, Bromus arvensis) si Asteraceae (Taraxacum officinale, Cirsium arvense, Sonchus arvensis, Carduus nutans, Artemisia arvensis, Xanthium spinosum).

Metoda de studiu al habitatelor care caracterizeaza suprafata de 533.000 mp din zona Dealul lui Manole ca si vecinatatea acestuia este metoda Braun-Blanquet, numita si metoda releveelor patrate de 100 mp, pe itinerar (marsrut).

Studiul frecventei speciilor de plante din flora spontana din perimetrul solicitat pentru desfasurarea activitatii societatii s-a facut prin delimitarea cuadratelor a cate 100 mp dispersate pe laturile si in interiorul poligonului si in exteriorul poligonului solicitat pentru exploatarea resurselor de granit.

Perimetrul solicitat este amplasat in partea nord-estica a Dealului lui Manole fiind acoperit cu vegetatie xerofita. Perimetrul este acoperit cu specii ale florei spontane fără valoare genetica din punctul de vedere al conservării biodiversităţii în zonă.

Au fost identificaţi pe amplasament un număr de 16 taxoni aparţinând familiilor, şi speciilor prezentate în Tabelul 9.

Înălţimea medie a covorului vegetal este de 0,49 m, media celor trei ani de observatie: 2008, 2009 si 2010.

Alte familii sunt reprezentate printr-o singură specie, Lamiaceae, Scrophulariaceae, Convolvulaceae si Amaranthaceae Pe amplasament sunt prezente doua specie de arbuşti aparţinând familiei Rosaceae, Prunus spinosa si Rosa sp. cu o distribuţie medie de 3, respectiv 2 exemplare pe 500 mp.


IPROMIN S.A.


Conform datelor taxonomice prezentate în Tabelul 9 se apreciază că amplasamentul nu este parte componentă a unui habitat de importanţă comunitară. Perimetrul este inconjurat de o zona de pajiste a carei vegetatie este formata din specii de plante xerofile.

Caracteristica de baza a zonei este abundenţa drumurilor de acces la terenurile agricole din zona ca si la pasuni. Inaltimea dealului este redusa, pantele sunt line astfel ca accesul spre deal este relativ usor, de altfel zona fiind foarte frecventata de locuitorii satului, dar si de lucratorii de la celelalte exploatari.

Perimetrului solicitat este parte componenta a habitatului de pajiste xerofila cu un efectiv de taxoni floristici redus. In partea estica sunt terenuri agricole la o distanta de aproximativ 1 200 m care se extind spre est. Asociatia vegetala caracteristica este Festucion valesiacae, diversitatea floristica fiind foarte redusa. Nivelul apelor freatice este foarte scazut, gradul de acoperire cu vegetatie a intregii zone fiind de maxim 35 %.

Concluzii asupra florei de pe amplasament 1. Amplasamentul de 533 000 mp nu se constituie ca parte a unui habitat prioritar

fiind un habitat de pajiste stepica xerofila.2. Metoda utilizată pentru determinarea speciilor de plante indicatoare de habitat,

a abundentei şi a relaţiilor interspecifice este metoda Braun-Blanquet, metoda releveelor patrate de 100 mp, pe itinerar (marsrut), completată cu datele obţinute prin metoda observaţiei.

3. Amplasamentul este inconjurat de drumuri de acces la terenurile agricole situate in partea de est si de sud ca si si la celelalte cariere din zona.

4. Speciile dominante de pe amplasament aparţin familiei Gramineae reprezentata prin 4 specii si familiei Asteraceae reprezentata prin 6 specii cu un numar redus de exemplare/specie ( cf. Tabel 9).

Aceste specii din punct de vedere ecologic sunt rezistente la condiţiile de temperaturi ridicate în timpul verii şi scăzute în timpul iernii, iarna 2009 - 2010 fiind singura bogată în precipitaţii dintr-o serie de 5 ani în care zona a avut un caracter arid.

5. Amplasarea carierei va avea un efect nesemnificativ asupra vegetaţiei, speciile reprezentate in habitat avand o redundanta ridicata si o valoare genetica fara importanta speciala pentru pastrarea biodiversitatii zonei.

6. Amplasamentul nu este reprezentativ ca specii şi număr de exemplare pentru niciun habitat prioritar.

B.2.1.2. Specii ale faunei identificate în perimetru

Metode de cercetare a fauneiIdentificarea speciilor s-a realizat prin utilizarea metodei transectelor. Cercetări avifaunistice s-au realizat în luna octombrie 2009 şi martie-octombrie

2010, în timpul migraţiei martie-mai, iunie-august, octombrie.


IPROMIN S.A.


Metodele de evaluare a populaţiilor de păsări au fost: punctele fixe şi transecte, evaluarea păsărilor în migraţie şi în timpul perioadei de depunere a pontei şi a cuibăritului conform datelor din literatura de specialitate în concordanţă cu datele indicate în Fişa standard a sitului ROSPA0073.

Identificarea speciilor de reptile si de mamifere s-a realizat în perioada de vara (iunie-august) atât pe amplasament cât şi în zonele limitrofe. Metodele utilizate pentru studiul mamiferelor: observaţii în puncte fixe, transecte.

Datele observatiilor efectuate pentru inregistrarea exemplarelor speciilor reprezentative ale faunei prezente in perimetru si in zona adiacenta sunt:

2008: 15- 21 aprilie, 15 iunie-20 iunie, 15-20 septembrie, 1-8 nov; 2009: 25-30 martie, 10-15 iunie, 10-15 iulie; 2010: 25 –30 martie, 23 –25 aprilie, 18 -20 mai, 15 -20 iunie, 29-31 iulie, 28-

31 august, 13 octombrie.Obiectivul de baza al acestui studiu a fost identificarea speciilor de pasari

importante pentru situl ROSPA0073 pe de o parte si a numarului de exemplare care ar putea frecventa zona pe de alta parte. Acest studiu a fost corelat cu sursele de hrana disponibile in zona in functie tipului de habitatele identificate si de intensitatea activitatilor economice deja existente. Perimetrul de 533 000 mp este parte dintr-un habitat de pajiste cu aspect degradat, in zona fiind deschise alte cariere apartinand urmatoarelor societati:

1) S.C. CARPAT AGREGATE S.A. - exploatarea riolitelor în perimetrul Iglicioara aflată la distanţa de cca. 1 km spre sud;

2) S.C. TARMAC S.A. - exploatarea granitului in perimetrul Fântâna lui Manole (la o distanţă de cca. 437 m) NE spre N perimetrul lacobdeal (la cca. 1,7 km), exploatarea la zi a riolitelor ;

3) S.C. TEHNOLOGICA RADION S.R.L - in partea de E perimetrul Cerna-Bujorul Bulgăresc (la cca. 3,5 km);

4) S.C. URANUS PLUTON S.R.L. - cariera de granit Dealul Piatra Roşie la o distanţă de 3,6 km;

5) S.C DUMAGREGAT S.R.L - la o distanţă de aproximativ 800 m sud – est; 6) S.C ALAS ROMANIA S.R.L la o distanţă de aproximativ 3,1 km în partea de nord-est.Pentru determinarea exemplarelor de pasari cuibaritoare s-au utilizat cuadratele

stabilite pentru aplicarea metodei Braun-Blanquet la studiul asociatiilor vegetale de pe amplasament si prin utilizarea metodei transectelor in puncte fixe pentru stabilirea punctului favorabil in combinatie cu metoda observatiei; au fost stranse suficiente date care au realizat o imagine reala a prezentei/absentei exemplarelor speciilor aflate pe lista care caracterizeaza ROSPA0073.


IPROMIN S.A.


Pentru determinarea speciilor de pasari importante pentru zonele de migratie s-au utilizat metoda observatiilor pe parcursul mai multor zile corelate cu datele din literatura de specialitate referitoare la rutele de migratie.

Observatiile in teren s-au stabilit in functie de precizarile din literatura de specialitate referitoare la depunerea pontei, la perioada de hranire a puilor ca si atunci cand puii nidifugi sunt suficient de mari pentru a se putea hrani. De asemenea s-a tinut seama de conditiile climatice ale anului in curs, criteriile de mai sus fiind baza stabilirii unui program de monitorizare a pasarilor cuibaritoare care au importante pentru instituirea sitului ROSPA0073.

Prezentam mai jos datele obtinute asupra specilor de vertebrate prezente in habitatul de pajiste de pe amplasament si din zona adiacenta.

Speciile de reptile identificate in zona

In urma observatiilor efectuate in releveele stabilite pentru determinarea speciilor floristice si in functie de datele din literatura de specialitate privind etologia grupelor mari de reptile si arealul acestora se prezinta mai jos speciile si numarul exemplarelor identificate.

Podarcis taurica (şopârla de camp) 5 exemplare

Specie răspândită în partea de sud a tarii, inclusiv in Dobrogea, traieste in terenuri înierbate, terenuri pietroase cu vegetaţie arbustivă redusa. Este inclusă în Directiva Habitate Anexa 4, Convenţia de la Berna. Exemplare ale acestei specii au fost observate la baza Dealului lui Manole in partea de nord-est. Habitatul şopârlei de camp - Podarcis taurica este la baza dealului, zona fiind mai inierbata si mai putin frecventata.

Lacerta viridis (guşter) 4 exemplare


IPROMIN S.A.


Specie comună care preferă partile însorite şi acoperite cu vegetaţie. Specia este inclusă în Anexa 4, Directiva Habitate. Pe amplasament a fost semnalată la limita nord-estica a amplasamentului. Impactul asupra speciei cauzat de lucrările de exploatare în carieră a granitului va fi nesemnificativ, exemplarele fiind mobile isi vor gasi usor zone de retragere.

Testudo graeca 4 exemplare

Specie inclusă în Anexa 2, Directiva Habitate 92/43/EEC. Este o specie care preferã zonele insorite Hiberneazã în pãmânt, la 30-40 cm adâncime. Pe perimetrul exploatarii a fost intalnita la extremitatea sud-estica a perimetrului. Datorita caracteristicilor sale ecologice, specia nu va fi afectata de lucrările de exploatare în carieră a granitului.

Speciile de pasari identificate in zonaSpeciile de pasari au fost identificate in corelatie cu datele din literatura de

specialitate si in functie de disponibilitatile de hrana din zona. Ca urmare a prezentei in zona a unui numar mare de cariere si la distante mici

intre 400 m si 3.700 m se poate aprecia ca efectul asupra prezentei unor exemplare ale speciilor de pasari importante pentru desemnarea sitului ROSPA0073 s-a produs, comportamentul acestora nemaifiind influentat de redeschiderea acestei cariere. Pe de alta parte exista o traditie in exploatarea granitului ca si a altor produse de cariera care au determinat deja o structurare a comportamentului speciilor, mai ales ca zona este la cca 400 m de limita vestica a ROSPA0073.

Avand in vedere faptul ca zona este lipsita de vegetatie si este dominata de activitati antropice se poate afirma ca numarul exemplarelor speciilor de pasari protejate este extrem de redus in zona.. Fiind un habitat de pajiste degradatacu o productivitate scazuta si cu un flux de substanta vie scazut, amplasamentul, ca de altfel si imprejurimile acestuia nu pot sustine lanturi trofice stabile si complexe, in care speciile de pasari sa fie verigi importante.

Prezenta speciilor de pasari este determinata de utilizarea ca sursa de hrana a semintelor de cereale si plante tehnice cultivate pe terenurile agricole din partea de sud


IPROMIN S.A.


si est a dealului sau specii de nevertebrate, reduse ca numar de specii si ca numar de exemplare ca urmare a gradului de acoperire cu vegetatie (mai mic de 35 %).

Pe amplasament, din cauza pasunatului intens si al pozitionarii acestuia in apropierea satului nu a fost identificat un numar mare de cuiburi.

In zona au fost identificate cuiburi ale unor specii de pasari granivore si insectivore care utilizeaza campurile de la baza dealului ca loc de hranire. Perioada de exploatare a granitului fiind propusa pentru dezvoltare pe o perioada de 20 de ani, in acest interval de timp apreciem ca impactul determinat de activitatea din cariera are un efect nesemnificativ, deoarece majoritatea speciilor de pe amplasament ca si speciile identificate in vecinatatea amplasamentului valorifica toate biocenozele existente in zona orientandu-se spre cele care sunt mai sigure si cu un potential mai ridicat de hrana.

Perimetrul de exploatare cat si imprejurimile acestuia nu sunt importante ca sursa de hrana din cauza productivitatii scazute a habitatului identificat pe amplasament - pajiste xerofila si nu este utilizat ca loc de odihna pentru speciile de pasari in perioada de migraţiune pentru ca zona este dominata de activitati de exploatare a rsurselor minerale.

Mentionam ca amplasamentul analizat nu este survolat de specii de pasari pentru care situl ROSPA0073 este important in perioada de migratie in zona Dobrogei: Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Hieraaetus pennatus, Lanius collurio, Gyps fulvus, Ficedula parva, Galerida cristata, Lullula arborea, Falco vespertinus, Neophron percnopterus.

In zona nu au fost identificate populaţii cuibăritoare ale speciilor de pasari care sunt cuprinse in Formularului standard al sitului ROSPA0073: Falco cherrug, Coracias garrulus, Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Burhinus oedicnemus, Oenanţe pleschanka, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Emberiza hortulana, Caprimulgus europaeus, Hieraaetus pennatus, Lullula arborea.

Nr. crt. Specia Denumire populară

Ordinul Nr. ex; precizari

1. Buteo rufinus sorecar Falconiformes 2 - în zbor la inaltimi mari

2. Upupa epops pupaza Cuculiformes 3- în zbor3. Merops apiaster prigorie Coraciiformes 2 - în zbor4. Coracias garrulus dumbraveanca Coraciiformes 2 - în zbor5. Galerida cristata ciocârlan Passeriformes 10 pe sol6. Alauda arvensis Ciocârlie de

câmpPasseriformes 6 în zbor

7. Hirundo rustica rândunică Passeriformes 10 în zbor8. Parus major piţigoi mare Passeriformes 10 în zbor9.

Pica pica coţofană Passeriformes 12 în zbor; 3 pe

sol10.

Corvus frugilegus cioara de semănătură

Passeriformes 80 în zbor;; 20 pe sol


IPROMIN S.A.


11.Sturnus vulgaris

graur Passeriformes 120 în zbor; 30 pe sol

12.Passer domesticus

vrabia de casă Passeriformes 200 în zbor; 20 pe sol

13 Perdix perdix potârniche Galliformes 2 pe sol 14 Phasianus colchicus fazan Galiiformes 1 pe sol

Tabelul 10. Specii de pasari identificate in zona Dealul lui Manole

Buteo rufinus

Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Anexa II. Specie parţial migratoare larg răspândită în majoritatea regiunilor ţării. Numarul redus de rozatoare mici si lipsa unor spatii ample nu permit instalarea perechilor de sorecari in zona.

2 exemplare au fost identificate în zbor la înălţimi mari

Perdix perdix

Activa in zonele de câmpie şi in cele colinare in locurile cu vegetaţie ierboasă sau culturi agricole unde-si fac cuiburi. Este inclusă în Directiva Păsări Anexa II-1 şi Anexa III-1, precum şi în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie vulnerabilă fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Au fost semnalate 2 exemplare in vecinatatea amplasamentului; nu au fost depistate cuiburi pe amplasament.

Phasianus colchicus


IPROMIN S.A.


Este inclusă în Directiva Păsări Anexa II-1 in Anexa III-1 şi în Anexa III Convenţia de la Berna. Păsări active ziua, pe câmpuri cu terenuri cultivate, unde consumă de obicei hrană vegetală. Este o pasăre sedentară, nu migrează. A fost identificat 1 exemplar in afara perimetrului exploatarii.

Merops apiaster

Statut european: specie în declin. Categoria SPEC: 3. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Anexa II. Specie oaspete de vară mai ales în partea de sud a ţării, în zona malurilor înalte. Nu cuibăreşte în arealul studiat. Au fost identificate 2 exemplare in zbor.

Coracias garrulus

Specie inclusă în Anexa I din Directiva Păsări şi Anexa II din Convenţia de la Berna şi Convenţia de la Bonn. Pe plan european este o specie vulnerabilă în categoria SPEC 2. Prefera zonele deschise cu arbori izolati, maluri abrupte, pentru a-si face cuib. Pe amplasament au fost observate în zbor 2 exemplare.

Upupa epops


IPROMIN S.A.


Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa II. Specie oaspete de vară frecventă în mai toate habitatele. 3 exemplare izolate identificate la limita perimetrului de exploatare.

Galerida cristata Specie sedentară, comună pentru zonele de câmpie şi colinară. Nu este inclusă

în Directiva Păsări, dar face parte din Anexa III Convenţia de la Berna. Exemplare izolate au fost identificate la marginea in sudul amplasamentului.( 10 ex. ) Nu au fost depistate cuiburi.

Alauda arvensis

Specie parţial migratoare, comună in zonele de câmpie şi colinare din întreaga ţară. Este inclusă în Directiva Păsări, Anexa II-2 şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Identificata in afara amplasamentului pe terenurile agricole(6 ex.).

Hirundo rustica


IPROMIN S.A.


Specie oaspete de vară, comună în întreaga ţară, cu precădere în zonele rurale. Este inclusă doar în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Exemplare izolate au fost observate in zbor in perimetrul exploatarii in cautare de hrana, in zbor la joasă înălţime. (10 ex.)

Parus majorSpecie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Este inclusă în Anexa II

Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Grupuri de pasari au fost observate survoland amplasamentul.(10 ex.)

Pica pica

Specie sedentară, comună în întreaga ţară. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite; se hraneste in locuri deschise, terenuri agricole, livezi, păşuni. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Identificata printr-un numar de 15 exemplare.

Corvus frugilegus


IPROMIN S.A.


Specie sedentară, comună în zonele de câmpie şi cele colinare. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Grupuri de pasari au fost semnalate in zona amplasamentului si in zona limitrofa. (100 ex.)

Sturnus vulgaris Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Este inclusă în Anexa II-

2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie în declin fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Pe amplasament a fost semnalate exemplare izolate sau grupuri de pasari in cautare de hrana. Au fost observate 150 exemplare.

Passe domesticus

Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Nu este pretenţioasă la condiţiile de mediu. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european se consideră a fi o specie în declin numeric, fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Pe perimetrul exploatarii a fost observată, atât în zbor la mică înălţime, cât şi pe sol in cautare de hrana. Au fost identificate aproximativ 220 exemplare.

Concluzii: 1. Speciile de pasari protejate pentru care a fost instituit ROSPA0073 nu au fost

identificate pe amplsament


IPROMIN S.A.


2. Nu au fost identificate pe amplasament locuri de cuibarit, locuri de hranire sau de odihna lale speciilor de pasari protejate. Amplasamentul este utilizat de un numar redus de specii doar pentru pasaj spre terenurile agricole de la baza dealului care reprezinta o sursa temporara de hrana.

3. Nu se identifica pe amplasament surse de hrana astfel incat lanturi trofice stabile si complexe sa fie functionale in zona analizata si in imprejurimi pe o distanta mai mica de 2-3 km.

4. Impactul exploatarii granitului de pe amplasamentul de 533 000 mp are efect nesemnificativ asupra exemplarelor speciilor de pasari, deoarece in zona s-a produs deja un efect de modelare a comportamentului acestora ca urmare a numarului mare de agenti economici existenti.

Zona este cunoscuta ca fiind reprezentativa pentru exploatarea granitului, a radiolitilor si in prelucrarea acestora.

5. Plasticitatea comportamentala a speciilor de pasari asigura orientarea acestora catre locuri cu abundenta de hrana atat pentru intretinere cat si pentru reproducere.

Speciile de mamifere identificate in zona Speciile de mamifere sunt slab reprezentate in zona, baza dealului fiind

inconjurata de drumuri de exploatare si de terenuri agricole si alte cariere. Pe parcursul efectuarii studiului, au fost identificate exemplare ale speciilor prezentate mai jos.

Lepus europaeus

Specie comună, răspândită în întreaga ţară, în toate zonele de câmpie şi de deal. Au fost identificate 6 exemplare in zona amplasamentului. Specia nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

Microtus arvalis

Specie comună în toate zonele de câmpie din ţară. Semnalată in zonele limitrofe amplasamentului in partea de sud si sud-est (terenuri agricole). Nu este inclusă în nici o


IPROMIN S.A.


listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Au fost identificate 8 exemplare pe amplasament.

Vulpes vulpes

Frecventeaza habitate diferite. Pe perimetrul exploatarii s-au identificat 3 exemplare in tranzit.

Concluzii:Speciile de mamifere identificate pe amplasament sunt specii comune.2. Esalonarea activitatii de exploatare pe o perioada de 20 de ani va face ca

impactul asupra exemplarelor speciilor identificate sa fie nesemnificativ, perturbarile determinate de activitatea din cariera avand o actiune lenta, ceea ce permite retragerea exemplarelor spre locuri mai stabile pentru hranire.

3. Habitatul de pajiste de pe Dealul lui Manole are o productivitate scazuta ca urmare a populatiilor mici ale florei erbacee acestea neputand sustine din punct de vedere energetic populatii mari ale unor specii faunistice valoroase din punctul de vedere al conservarii biodiversitatii.

4. Lanturile trofice complexe nu pot fi functionale la nivelul zonei datorita fluxului redus de materie si energie dintr-un habitat de pajiste cu aspect degradat.

Concluzii asupra biodiversităţiiIn urma realizarii studiilor pentru stabilirea tipului de habitat din perimetrul detinut

in formatiunea geografica Dealul lui Manole de catre beneficiarul SC CARIERE PLUS SRL s-a stabilit ca habitatul identificat este pajiste cu aspect degradat a carei vegetatie este compusa din specii de plante xerofile.

Din punct de vedere ecologic speciile sunt adaptate la conditiile de viata aride avand populatii cu o densitate redusa care asigura un grad de acoperire de pana la 30-35 %.

Ca urmare a conditiilor de umiditate ridicata in anul 2010 inaltimea medie a stratului vegetal a fost de 49 cm fata de media pe anii 2008 si 2009 de 42,5 cm. Monitorizarea speciilor de plante din habitatul identificat pe amplasament si in imprejurimi conduc la concluzia ca acestea nu au o valoare genetica importanta pentru biodiversitatea din zona, iar habitatul identificat nu este prioritar.

De asemenea speciile de animale care au fost identificate in zona din care face parte perimetrul beneficiarului nu sunt specii importante pentru mentinerea biodiversitatii. Speciile de pasari care au determinat instituirea ariei protejate ROSPA0073 nu utilizeaza zona ca loc de odihna, cuibarit sau ca sursa de hrana, pentru


IPROMIN S.A.


ca pe o distanta de 400-3.500 m sunt in activitate 5 cariere efectul asupra comportamentului acestora fiind deja produs. Pe de alta parte, zona este situata la cca 400 m distanta fata de limita vestica a ROSPA0073; zona este un spatiu deschis cu o vegetatie care contine un numar mic de specii, populatiile acestora fiind reduse ca numar de indivizi. Zona este strabatuta de o retea mare de drumuri de exploatare care inconjoara Dealul lui Manole care asigura accesul la terenurile agricole situate in partile de est si de sud ale dealului.

Speciile de pasari observate in apropierea amplasamentului au un mod de viata vagil si o mare plasticitate comportamentala care le permite sa utilizeze un numar mare de biocenoze pentru procurarea hranei.

Speciile floristice si faunistice identificate in perimetrul amplasat pe Dealul lui Manole nu sunt importante pentru pastrarea genofondului protejat prin instituirea ROSPA0073; la finalul exploatarii vegetatia se poate se regenera in scurt timp.

Impactul asupra biodiversitatii este nesemnificativ pe perioada de functionare a carierei, deoarece atat habitatul identificat cat si speciile de plante si de animale determinate nu sunt in categorii protejate.

B.3. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar Habitatul identificat in perimetrul Dealul lui Manole este pajiste cu aspect

degradat care contine populatii mici ale unui numar redus de specii 14 specii ale florei erbacee si 2 specii de arbusti. Acest habitat nu este un habitat prioritar prin speciile identificate.

Gradul de conservare a habitatului este redus, valoarea genetica pentru conservarea biodiversitatii de pe amplasament fiind fara importanta.

Speciile apartinand faunei identificate in zona din care face parte amplasamentul nu sunt specifice Formularului standard ROSPA0073. Speciile de falconiforme si strigiforme importante pentru situl ROSPA0073 nu pot utiliza amplasamentul ca loc de hranire, odihna si cuibarire pentru ca vegetatia este redusa ca inaltime si ca abundenta. Pe de alta parte, zona nu ofera conditii prielnice pentru concentrarea unor populatii mari ale speciilor de paseriforme si mamifere mici care constituie sursa de hrana pentru speciile de pasari importante ale sitului ROSPA0073.

Principalele specii de pasari pentru care a fost instituit ROSAP0073 si gradul lor de conservare sunt prezentate mai jos.

Speciile de pasari care au populatii cuibaritoare in situl ROSPA0073:Falco cherrug, Coracias garrulus, Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Burhinus

oedicnemus , Oenante pleschanka, Circaetus gallicus, Buteo rufinus,Emberiza hortulana, Caprimulgus europaeus, Hieraaetus pennatus, Lullula arborea.

Speciile de pasari migratoare importante pentru situl ROSPA0073


IPROMIN S.A.


Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Hieraaetus pennatus, Lanius collurio, Gyps fulvus, Ficedula parva, Galerida cristata, Lullula arborea, Falco vespertinus, Neophron percnopterus.

Specii de pasari din sit si gradul de conservare ROSPA0073 (Conservare excelentă A; Conservare bună B) A402 Accipiter brevipes 20-30 p 15-20 i A B B BA403 Buteo rufinus 30-60 p 30-50 i A B B BA224 Caprimulgus europaeus 150-200 p C A C AA031 Ciconia ciconia 14-16 p 30000-40000 i B B C BA080 Circaetus gallicus 6-10 p 80-120 i C B C BA231 Coracias garrulus 160-240 p B B C BA379 Emberiza hortulana 250-400 p C A C AA511 Falco cherrug 6 p 2-10 i A B A BA098 Falco columbarius 30-50 i 2-10 i C B C CA097 Falco vespertinus 10-40 i D B C C

A078 Gyps fulvus 1-2 i D B C CA092 Hieraaetus pennatus 10-14 p 50-80 i B B C BA338 Lanius collurio P C D B C CA246 Lullula arborea 800-1400 p 15000-20000 i D B C CA077 Neophron percnopterus 1-2 i D B C CA533 Oenanthe pleschanka 200-300 p A A B A

B.4. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar), procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung

Perimetrul in suprafata de 533 000 mp pe care se propune dezvoltarea proiectului se afla în interiorul suprafetei acoperite de ROSPA0073 Macin-Niculitel la cca 400 m de limita vestica a acesteia.

Din suprafata de 533.000 mp vom avea :cca. 54.000 mp cariere, 1.500 mp halda de sol vegetal, 15,858 mp halda de steril din descopertă, 8.464 mp halda de steril de procesare, 13.408 staţia de concasare + produse finite, 5.778 organizarea de şantier.

Exploatarea in carierea a granitului se va face pe o perioada esalonata pe 19 ani.Accesul in cariera se va face pe drumurile de exploatare existente cu o lungime

de aproximativ 3,7 km, din care De 751 – aproximativ 400 m de la limita intravilanului, De 748 – aproximativ 150 m iar restul lungimii este afectata de De 763 ce se constituie intr-un inel in jurul perimetrului studiat.


IPROMIN S.A.


Accesul principal în zona se va face prin drumul de exploatare De 763, şi pe De 748 şi apoi pe un drum nou creat în terenul proprietate a beneficiarului ce intră în perimetru prin partea de vest a acestuia.

Drumul nou creat va avea o lungime de 165 m şi va ocupa o suprafaţă de 1.200 m2.Amplasamentul este parte a unui habitat de pajiste cu aspect degradat acoperita

cu vegetatie pe o suprafata de maxim 35 %; prin speciile (si populatiile) identificate habitatul nu este un habitat prioritar.

Prin pozitia sa la limita vestica a sitului ROSPA0073, prin speciile floristice si faunistice identificate, amplasamentul nu va determina fragmentarea unui habitat prioritar asa cum este descris pentru ROSPA0073 si nici perturbarea unor populatii ale speciilor de pasari importante pentru sit.

Amplasamentul studiat nu este o sursa valoroasa de hrana pentru specii de animale protejate. Fiind un spatiu in care sunt amplasate 5 cariere, terenuri agricole, o retea de drumuri de exploatare, zona nu este atractiva pentru exemplare ale speciilor de animale salbatice.

Speciile identificate pe amplasament nu sunt specii protejate de interes comunitar astfel incat gradul de conservare a biodiversitatii sitului nu va fi influentat in sens negativ prin activitatea de exploatare a granitului esalonata pe o perioada de 20 de ani

In programul de functionare au fost prevazute masuri adecvate de respectare a limitelor perimetrului.

Din suprafata totala a sitului ROSPA0073 de 67 361,10 ha (asa cum este stabilita prin Formularul standard), suprafata amplasamentului este de 53,30 ha. Exprimat in procente aceasta suprafata reprezinta 0,079% din total suprafata sit.

Asa cum s-a precizat mai sus, speciile de pasari care sunt importante pentru mentinerea biodiversitatii sitului au un grad de conservare bun ceea ce conduce la concluzia ca acestea nu sunt in pericol de a fi perturbate din punctul de vedere al relatiilor trofice sau al numarului de indivizi/populatie; amplasamentul nu este utilizat pentru hranire, cuibarit si odihna de populatii sau exemplare ale speciilor de pasari protejate ale sitului ROSPA0073. De asemenea nu sunt afectate negativ celelalte clase de animale, deoarece pe amplasament nu au fost identificate exemplare ale speciilor protejate.

B.5. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

Situl ROSPA0073 are în componenţă următoarele tipuri de habitate: N06 2 511, 512 Râuri, lacuriN09 5 321 Pajişti naturale, stepeN12 29 211 - 213 Culturi (teren arabil)


IPROMIN S.A.


N14 2 231 PăşuniN15 6 242, 243 Alte terenuri arabileN16 48 311 Păduri de foioaseN21 3 221, 222 Vii şi liveziN23 2 1xx Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)N26 3 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)Situl gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate din

urmatoarele categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 56b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 123c) numar de specii periclitate la nivel global: 10Conform datelor prezentate mai sus precizam ca pe amplasamentul studiat nu au

fost identificate habitate prioritare si nici exemplare ale speciilor florei si faunei protejate.

Integritatea ariei naturale protejate este mentinuta prin gradul mare de conservare al speciilor de pasari si al celorlalte categorii ale faunei.

Coeziunea sitului este realizata prin dinamica functionala a lanturile trofice complexe in care speciile de pasari sunt verigi principale.

Plasticitatea comportamentala a pasarilor regleaza relatiile structurale si functionale ale biocenozelor din sit ca si a celor din exteriorul sitului.

Avand in vedere ca amplasamentul solicitat nu se constituie prin speciile floristice si faunistice identificate ca un habitat prioritar si prin situarea sa la cca 400 m de limita vestica a sitului ROSPA0073 in interiorul acestuia, activitatea propusa si tehnologia care se va implementa nu duc la fragmentarea habitatelor prioritare si nu influenteaza negativ integritatea sitului.

B. 6. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

Integritatea ariei naturale protejate este realizata prin respectarea masurilor care au dus la instituirea ariei naturale protejate in lipsa unui plan de mangement si al unui custode.

Situl ROSPA0073 nu are un plan de management care să stabilească obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar şi nici custode.

Beneficiarul va implementa măsuri care sa respecte ansamblul masurilor care au stat la baza instituirii sitului ROSPA0073.

Având în vedere că pe amplasamentul pe care se va implementa planul propus nu sunt populatii sau exemplare ale speciilor de pasari sau ale altor animale importante pentru mentinerea integritatii sitului ROSPA0073, impactul pe care îl va avea


IPROMIN S.A.


redeschiderea carierei de exploatare a granitului asupra faunei din sit va fi nesemnificativ.

B.7. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

Situl RSPA0073 are o stare foarte bună de conservare şi reprezintă un reper pentru populatii ale speciilor de pasari cuibaritoare.

Speciile de pasari care determină statutul de arie protejata a ROSPA0073 sunt verigile importante ale lanţurilor trofice care asigura coeziunea acesteia. Valenţa ecologică a speciilor ca şi redundanţă materialului genetic permite mentinerea integrităţii ariei naturale protejate.

Proiectul se va implementa pe o suprafata de 533 000 mp amplasat pe Dealul lui Manole, in extravilanul satului Turcoaia la cca 450 m de sat a carui margine reprezinta limita vestica a ROSPA0073. Suprafata de 53,30 ha reprezinta 0,079% din suprafata ROSPA0073.

Amplasamentul fiind o zona activa din punctul de vedere al activitatilor economice nu este utilizat ca loc de hranire, odihna sau cuibarire pentru populatii sau exemplare ale unor specii de pasari protejate sau alte clase de vertebrate importante pentru mentinerea biodiversitatii sitului. De asemenea aceasta suprafata nu se constituie ca parte a unui habitat prioritar, speciile identificate nefiind specii protejate. Suprafaţa studiată nu are valoare informaţională pentru biodiversitatea sitului.

Prin implementarea planului nu se va produce o fragmentare a habitatelor din zonă pentru că Dealul lui Manole nu se constituie ca parte a unui habitat prioritar. Amplasamentul este situat într-o zonă în care sunt multe obiective economice: 5 cariere, terenuri agricole la est si la sud conectate printr-o retea de drumuri de exploatare.

Zona Dealul lui Manole nu adaposteste populatii ale unor specii importante de pasari astfel incat activitatea care se propune pentru redeschidere nu va avea un efect de perturbare a functiilor ecologice ale sitului ROSPA0073, pe perioade lungi sau pe perioade scurte de timp.

Exploatarea granitului in perimetru nu va determina pierderea biodiversitatii sitului ROSPA 0073: pe de o parte datorita esalonarii activitatii pe o perioada de 19 de ani si, pe de alta parte, activitatea se va desfasura in limitele perimetrului care nu contine exemplare/populatii ale unor specii floristice si faunistice de interes comunitar.

Speciile de pasari importante din situl ROSPA0073 au o valoare conservativa mare, populatiile speciilor protejate fiind mari si stabile.

Concluzie: Redeschiderea carierei de exploatare a granitului in perimetrul amplasat in formatiunea geografica Dealul lui Manole va avea un efect nesemnificativ asupra biodiversităţii zonei; studiilor efectuate au evidentiat ca speciile floristice si faunistice identificate pe amplasament nu sunt reprezentative pentru situl ROSPA0073.


IPROMIN S.A.


B.8. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar

Integritatea sitului ROSPA0073 nu va fi afectata de implementarea planului deoarece nu se reduce suprafata unui habitat prioritar pe de o parte, iar pe de alta parte in zona nu sunt prezente populatii sau exemplare ale speciilor de pasari importante pentru mentinerea functiilor ecologice ale sitului. Nu se poate produce o fragmentare a habitatelor prioritare pentru ca amplasamentul nu este un habitat prioritar.

Aspectul degradat al pajistii nu permite utilizarea zonei ca sursa de hrana sau adapost pentru populatii mari de mamifere mici, mamifere rozatoare sau populatii mari de paseriforme care ar atrage exemplare ale speciilor de pasari specifice sitului ROSPA0073.

B.9. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar

Speciile floristice si cele faunistice identificate in perimetru si in zona adiacenta nu sunt specii protejate. Habitatul de pajiste cu aspect degradat are in compozitie asociatia Festucion valesiaceae care acopera suprafata de 533 000 mp pe maxim 35 %. Redeschiderea carierei de exploatare a granitului in perimetrul amplasat in zona Dealul lui Manole are un efect nesemnificativ asupra integritatii si functionalitatii sitului ROSPA0073.

Amplasamentul nu este sursa de hrana, nu este adăpost sau loc de cuibarit pentru exemplare sau populatii ale speciilor de pasari importante pentru biodiversitatea sitului.

Implemetarea planului nu produce o fragmentare a habitatelor prioritare pentru că amplasamentul nu este habitat prioritar fiind lipsit de vegetaţie pe mai mult de 65 % din suprafaţă.

C. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUIIntroducere Evaluarea impactului asupra reliefului zonei, asupra resurselor minerale, asupra

factorilor de mediu apa, aer, sol si, in special, asupra biodiversitatii zonei s-a realizat prin utilizarea unor metode de lucru in concordanta cu specificul sitului ROSPA0073:

prezenta unor habitate prioritare valoroase din punct de vedere stiintific; prezenta in sit a unor populatii de pasari cuibaritoare si a unor populatii de

pasari migratoare importante pentru mentinerea biodiversitatii zonei.


IPROMIN S.A.


C.1. Impactul implementării planului asupra ariei de protectie speciala avifaunistica ROSPA0073

Stabilirea impactului activitatii de exploatare a granitului de pe amplasamentul in suprafata de 533 000 mp asupra biodiversitatii sitului ROSPA0073 s-a realizat in functie de tipul de impact generat: direct, indirect, pe termen scurt si lung, in diferite faze de evolutie a implementarii planului.

Suprafata de 533 000 mp este un habitat de pajiste cu aspect degradat care are in compozitie populatii reduse ale unui numar de 16 specii de plante xerofile. De acoperire cu vegetatie este de maxim 35 %.

Populatiile acestor specii au o coeziune ecologica si functionala reduse. Amplasamentul se afla la cca 450 m de limita vestica a ROSPA0073, limita vestica fiind marginea satului Turcoaia.

Prin activitatea propusa nu se produce o fragmentare a unui habitat prioritar. Lipsa speciilor de pasari importante din punct de vedere comunitar se datoreaza impactului de lunga durata a activitatilor antropice in zona ca si lipsei habitatelor de adapost

Amplasamentul si zona adiacenta nu cuprinde perimetre cu valoare ecocenotica care sa adaposteasca specii valoroase din punctul de vedere al importantei comunitare.

Zona de influenta a proiectului se afla in afara rutelor de migratie din regiunea Dobrogei.

Valoarea conservativa redusa a faunei de pe amplasament se concretizeaza prin dimensiunea redusa a populatiilor identificate astfel ca implementarea proiectului pe suprafata de 533 000 mp are un efect nesemnificativ asupra diversitatii ecologice atat de pe amplasament cat si din zona adiacenta.

Suprafata amplsamentului de 53,30 ha reprezinta 0,079 % din suprafata totala a sitului ROSPA0073. Prin implementarea planului nu se va produce o micsorare semnificativa a suprafetei sitului. Deoarece valoarea conservativa a speciilor este foarte redusa si habitatul existent pe amplasament nu este un habitat prioritar se apreciaza ca impactul direct al implementarii proiectului este nesemnificativ.

Implementarea planului va avea impact nesemnificativ aupra biodiversitatii sitului datorita lipsei unor specii de importanta comunitara si in special lipsei unor populatii sau exemplare ale speciilor de pasari de importanta comunitara de pe amplasament si din zona adiacenta.

Redundanta si valenta ecologica a speciilor ca si esalonarea exploatarii pe o perioada de 20 de ani vor atenua impactul direct asupra biodiversitatii din zona.

Fiind situat la limita vestica a ROSPA0073 si nefiind parte a unui habitat prioritar, amplasamentul nu va fragmenta habitatele prioritare specifice sitului.

Valoarea conservativa a ROSPA0073 este buna.


IPROMIN S.A.


In zona sunt prezente inca 5 cariere la distante care variaza intre 450-3.700 m. Amplasamentul este inconjurat de terenuri agricole si de o retea de drumuri de exploatare.

Ca urmare a acestor activitati cu traditie in exploatarea granitului si a altor materiale de conastructii configuratia lanturilor trofice este deja realizata.

Efectele activitatii antropice au stabilit deja configuratia spectrului de specii faunistice in zona.

Impactul pe care il preconizam ca efect asupra speciilor faunistice de pe amplasament si din zona adiacenta este impact nesemnificativ. Impactul asupra populatiilor apartinand vegetatiei este considerat nesemnificativ ca urmare a valorii conservative reduse si ca urmare a habitatului de pajiste cu aspect degradat (habitat neprioritar) de pe amplasament.

In faza de deschidere si de exploatare avand in vedere ca exploatarea este esalonata pe o perioada de 19 de ani , impactul va fi nesemnificativ, deoarece suprafetele utilizate sunt relativ mici, pe de o parte, iar pe de alta parte fluxurile tehnologice sunt create astfel incat drumurile de exploatare existente sa fie utilizate eficient fara sa se produca perturbari majore in zona amplasamentului. Utilizarea unor tehnologii performante face posibila mentinerea la nivel de admisibilitate a parametrilor factorilor de mediu, ca si a celor biologici.

Impactul negativ direct care s-ar putea contura asupra speciilor apartinand faunei este diminuat ca urmare a mobilitatii acestora. In toate fazele de lucru, acestea vor evita zona ca urmare a perturbarilor create de excavari si vor ocupa spatii cu hrana abundenta din interiorul sitului.

La nivelul sitului ROSPA0073 nu se va inregistra un dezechilibru pentru ca populatiile care se pot refugia sunt populatii mici, nestructurare care nu vor avea influente semnificative asupra lanturilor trofice complexe satbilite in sit..

Se poate estima un impact direct pozitiv asupra speciior de reptile care pot utiliza zona de depozitare a solului rezultat din decopertare ca loc de de adapostire si ca loc de hranire.

Speciile de pasari si de mamifere nu vor fi afectate de activitatea propriu-zisa pentru ca prezenta lor pe amplasament este redusa ca dimensiuni ale populatiilor si modul lor vagil le permite orientarea spre locuri mai linistite si cu hrana abundenta din interiorul sitului.

Speciile de plante si de animale identificate pe amplasament nu reprezinta un fond genetic important pentru mentinerea biodiversitatii sitului si prin implementarea planului nu se va produce fragmentarea habitatelor prioritare, amplasamentul nefiind parte a unui habitat prioritar.

Ca masura importanta care se impune este gestionarea limitelor perimetrului prin masuri speciale:

utilizarea spatiului conform planului propus;


IPROMIN S.A.


gestionarea corespunzatoare a locurilor de depozitare a sterilului si a solului decopertat;

ecologizarea suprafetelor care rezulta dupa excavare, astfel incat refacerea zonei sa se faca intr-un timp scurt.

Efectele directe si indirecte care ar putea avea impact asupra speciilor faunistice de pe amplasament sunt reduse acestea fiind reprezentate prin populatii mici care se pot orienta catre zonele care nu sunt afectate de excavatii, timpul de desfasurare a activitatii fiind de 19 de ani.

Speciile floristice au o capacitate mare de regenerare, nu sunt specii valoroase din punctul de vedere al mentinerii biodiversitatii zonei, amplasamentul nu este parte a unui habitat prioritar, activitatea de redeschidere a carierei nu determina fragmentarea habitatelor prioritare.

In faza de inchidere a exploatarii, solul depozitat va fi utilizat pentru refacerea ecologica a zonei, speciile de plante si de animale ocupand zona intr-un timp scurt, intr-o perioada de 4-5 ani producandu-se o extindere a habitatului existent in zona amplasamentului.

Impactul asupra biodiversitatii din zona va fi atenuat prin: respectarea limitelor perimetrului prevăzut pentru realizarea investiţiei amenajarea drumurilor de acces la cariera ca si la diferitele module ale

exploatarii; realizarea organizarii de santier in cadrul careia sunt amplasate toate

modulele aferente sectorului administrativ (inclusiv utilitatile), a sectorului de haldare a solului vegetal si a sterilului ca si a sectorului de prelucrare a materialului excavat;

respectarea tehnologiei de eploatare a granitului care permite mentinerea parametrilor factorilor de mediu in limite admisibile;

utilizarea stratului de sol decopertat pentru amenajarea spatiului excavat si utilizarea aceluiasi tip de vegetatie pentru mentinerea peisajului local.

C.2. Evaluarea semnificaţiei impactului - indicatori -cheie cuantificabili Evaluarea semnificaţiei impactului pe care investiţia o are asupra ariilor naturale

protejate de interes comunitar s-a făcut pe baza indicatorilor-cheie cuantificabili conform prevederilor Ordinului nr. 19 din 13/01/2010.

C.2.1. Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdutPe termen lung nu se vor înregistra suprafeţe de habitat pierdut din siturile Natura

2000 protejate, situl ROSPA0073. Amplasamentul de 53,30 reprezintă 0,079 % din ROSPA0073.


IPROMIN S.A.


C.2.2. Procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

Prin implementarea planului nu se va produce nicio pierdere a suprafeţei habitatelor care sunt utilizate ca loc de hrănire, sau de cuibarire pentru speciile de pasari de interes comunitar deoarece zona nu este atractiva pentru populatiile sau exemplarele speciilor de pasari importante pentru ROSPA0073.De asemenea zona nu este utilizata ca loc de hranire nici de alte specii de vertebrate importante pentru biodiversitatea ROSPA0073.

C.2.3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitarAmplasamentul solicitat nu se constituie prin speciile floristice si faunistice pe

care le contine intr-un habitat prioritar. Habitatul de pajiste stepica xerofila de pe amplasament are un aspect degradat fiind alcatuit din populatii reduse ale unui numar mic de specii (16), are o productivitate scazuta si nu asigura relatii structurale si ecologice stabile.

Prin pozitia sa si prin speciile pe care le contine, amplasamentul nu fragmenteaza habitatele de interes comunitar caracteristice sitului ROSPA0073.

C.2.4. Durata sau persistenţa fragmentăriiDeoarece nu se produce o fragmentare a habitatelor prioritare, nu este cazul

evaluării duratei acesteia.

C.2.5. Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar

Esalonarea pe o perioada de 19 de ani a exploatarii granitului in perimetrul Dealul lui Manole va avea un efect perturbator nesemnificativ pentru ca perimetrul nu este parte a unui habitat prioritar, speciile de pasari sau ale altor vertebrate nu utilizeaza perimetrul ca loc de odihna, de hrana sau ca loc de reproducere.

C.2.6. Schimbări în densitatea populaţiilor Deoarece valoarea conservativa a speciilor de pe amplasament este redusa, iar

populatiile prezente contin un numar mic de exemplare, schimbarile care se vor produce in structura populatiilor ca urmare a implementarii investitiei vor fi nesemnificative. Amplasamentul nu adaposteste populatii sau exemplare ale speciilor de pasari importante pentru mentinerea biodiversitatii sitului ROSPA0073.

Existenta in zona a unui numar de 5 cariere a produs deja o modelare a comportamentului speciilor de animale din zona astfel ca zona nu este atractiva pentru acestea.


IPROMIN S.A.


C.2.7. Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea planului/proiectului

Tipul de habitat identificat pe amplasament are in compozitia sa specii care au o capacitate mare de regenerare, astfel ca timpul de refacere este estimat intre 4-5 ani. Aceasta estimare sustine impactul nesemnificativ pe care il are exploatarea granitului asupra habitatului de pajiste cu aspect degradat. Pe amplsament nu sunt populatii sau exemplare ale speciilor de pasari importante pentru mentinerea biodiversitatii sitului ROSPA0073.

C.2.8. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale ariilor naturale protejate de interes comunitar: ROSPA0073

Prin activitatea de explaotare a granitului din perimetrul Dealul lui Manole nu se vor produce modificari ale functiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar.

Nu se vor produce modificari ale resurselor de apa, zona nefiind strabatuta de cursuri de apa decat in timpul ploilor torentiale sau odata cu topirea zapezilor.

Nu se produc modificari ale resurselor naturale care sa restructureze functiile ecologice ale ROSPA0073, amplasamentul nefiind atractiv ca loc de odihna, hranire sau reproducere pentru populatii ale speciilor de pasari protejate.

Amplasamentul, prin speciile de plante pe care le contine nu are functii ecologice valoroase pentru mentinerea integritatii sitului ROSPA0073

Perimetrul solicitat nu se constituie ca o zona reprezentativa a sitului ROSPA0073.

Având în vedere structura vegetaţiei de pe perimetrul propus si habitatul identificat, pajiste cu aspect degradat, inconjurat de o retea mare de drumuri de exploatare care asigura accesul la alte cariere, dar si la terenurile agricole din partea de sud si de est pe de o parte, precum şi componenţa faunistică (specii comune) pe de alta parte, apreciem că impactul exploatarii granitului asupra biodiversităţii va fi nesemnificativ.

Concluzie: impactul produs asupra biodiversităţii prin realizarea obiectivului de investitie este nesemnificativ, fără urmari grave pe termen lung asupra speciilor de pasari importante pentru ROSPA0073 ca si asupra florei locale.


IPROMIN S.A.


C.3. Evaluarea semnificaţiei impactului amenajării danei de expediere a produselor de carieră asupra habitatelor şi speciilor de importanţă comunitară C.3.1. Evaluarea impactului planului propus

Cercetarile realizate in zona de amplasament a obiectivului de investitie au demonstrat ca investitia propusa va avea un impact nesemnificativ asupra speciilor de pasari, asupra altor specii de vertebrate ca si asupra florei salbatice si a habitatelor naturale care au stat la baza instituirii sitului ROSPA0073 Macin-Niculitel.

Habitatul identificat pe amplasamentul de 533 000 mp este pajiste cu aspect degradat si nu este un habitat prioritar.

Populatiile mici identificate pe amplasament apartin unui numar de 16 specii. Populatiile acestor specii au o coeziune ecologica si functionala reduse, prin

compozitia lor neputand sustine lanturi trofice complexe, specifice unor habitate cu productivitate ridicata.

Pe de alta parte suprafata de 533 000 mp este la cca 450 m de limita vestica a sitului ROSPA0073 si nu se produce o fragmentare a vreunui habitat prioritar.

Lipsa speciilor de pasari importante din punct de vedere comunitar se datoreaza impactului de lunga durata a activitatilor antropice in zona ca si lipsei habitatelor de adapost.

Amplasamentul si zona adiacenta nu cuprinde perimetre cu valoare ecocenotica care sa adaposteasca specii valoroase din punctul de vedere al importantei comunitare.

Numarul mic de exemplare ale speciilor faunistice din amplasament si din vecinatatea acestuia se explica prin productivitatea scazuta a habitatelor existente care, avand un grad de acoperire cu vegetatie de sub 35 %, nu pot crea baza unor lanturi trofice complexe si stabile.

In conformitate cu rezultatele studiului efectuat asupra relatiilor ecologice si functionale ale populatiilor de plante si de animale din perimetrul exploatarii precizam ca acest amplasament nu reprezinta un habitat prioritar; speciile identificate nu sunt specii protejate.

Mentionam că impactul asupra vegetaţiei este nesemnificativ in fazele de deschidere, in cele de exploatare ca si in cele de inchidere.

Aşa cum a fost detaliat în studiul de faţă, speciile care constituie flora si fauna identificate in zona de amplasament al exploatarii sunt specii comune care nu impun măsuri speciale de conservare.

Situl ROSPA0073 contine specii valoroase din punct de vedere conservativ pentru fondul genetic al biodiversitatii zonei. Pentru mentinerea biodiversitatii din cele doua situri vor fi respectate prevederile OUG 57/2007, astfel:

se interzice capturarea, distrugerea sau uciderea prin orice mijloace a faunei sălbatice care ar putea ajunge pe amplasamentul destinat investiţiei;


IPROMIN S.A.


se vor indepărta formaţiunile vegetale si/sau arbustii numai in locaţia propriu-zisă prevazuta constructiei, doar dacă este necesar acest lucru;

se interzice distrugerea formaţiunilor ierboase din vecinătatea acestuia; se interzice arderea vegetaţiei; se interzice depozitarea deseurilor de orice fel pe suprafaţa sau in

vecinătatea ariei studiate, in alte locuri decat cele special amenajate; organizarea de santier va fi amplasată astfel incat sa nu produca

perturbarea ecosistemelor.

C.3.2. Evaluarea impactului rezidual Speciile si habitatele identificate pe amplasamentul de 53,30 hectare care fac

obiectul studiului de fata nu sunt prioritare. Impactul determinat de activitatea de exploatare a bazaltului este nesemnificativ; impactul rezidual care s-ar putea manifesta ca urmare a exploatarii granitului de pe amplasament se va atenua ca urmare fenomenului de redundanta si al valorii ecologice a speciilor identificate pe amplasament. Etapizarea exploatarii va determina inlaturarea impactului rezidual. Consideram ca nu va fi determinat un impact rezidual ca urmare a realizarii activitatii de exploatare granitului prin redeschiderea cariera din comuna Turcoaia, judetul Tulcea. Beneficiarul va respecta legislatia pentru protectia mediului si va implementa masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii.

C.4. Evaluarea impactului cumulativ C.4.1. Evaluarea impactului cumulativ

Impactul pe care il poate produce activitatea de exploatare a granitului in amplasamentul Dealulu lui Manole asupra factorilor de mediu si asupra biodiversitatii se incadreaza in parametrii admisibili.

In zona se desfasoara activitati productive de tipul lucrarilor agricole de la baza dealului, exploatarea rocilor utile din carierele aflate la o distanta de 450 –3 700 m. Se poate spune ca impactul produs de activitatea desfasurata in zona este deja consumat.

Alte cariere existente in zona:1) S.C. CARPAT AGREGATE S.A. - exploatarea riolitelor în perimetrul Iglicioara

aflată la distanţa de cca. 1 km spre sud;2) S.C. TARMAC S.A. - exploatarea granitului in perimetrul Fântâna lui Manole

(la o distanţă de cca. 437 m) NE spre N perimetrul lacobdeal (la cca. 1,7 km), exploatarea la zi a riolitelor ;

3) S.C. TEHNOLOGICA RADION S.R.L - in partea de E perimetrul Cerna-Bujorul Bulgăresc (la cca. 3,5 km);


IPROMIN S.A.


4) S.C. URANUS PLUTON S.R.L. - cariera de granit Dealul Piatra Roşie la o distanţă de 3,6 km;

S.C DUMAGREGAT S.R.L - la o distanţă de aproximativ 800 m sud – est; 6) S.C ALAS ROMANIA S.R.L la o distanţă de aproximativ 3,1 km în partea de

nord-est.Alte activitati identificate in zona de amplasament a investitiei sunt legate de:

activitati agricole pe suprafetele agricole din partea estica si sudica; pasunat (ovine, caprine), pe perimetrul exploatarii si in zona invecinata; turism si agrement (in special turism necontrolat, de weekend).

Cu exceptia lucrarilor agricole ce acopera supafete mari, celelalte activitati produc un impact concentrat in jurul sursei si care, in general, nu depaseste o raza de actiune de cca 500 m.

C.4.2. Evaluarea impactului rezidual Deoarece exploatarea granitului in perimtrul Dealul lui Manole se va desfasura

prin utilizarea unor tehnologii moderne care asigura respectarea parametrilor impusi pentru mentinerea conditiilor de mediu se estimeaza ca impactul cumulativ rezidual care s-ar putea inregistra este nesemnificativ.

Integritatea sitului ROSPA0073 este mentinuta ca urmare a tehnologiilor utilizate si ca urmare implemtarii programului de monitorizare a masurilor de reducere a impactului si transmiterea unui raport periodic privind implementarea si functionarea masurilor pentru protectia mediului.


IPROMIN S.A.


D. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI

D.1. Măsuri implementate pentru protecţia biodiversităţii Tehnologia utilizata pentru exploatarea granitului in comuna Turcoaia, judetul

Tulcea este moderna, utilajele care vor fi folosite pentru aplicarea acesteia incadrandu-se ca performante in limitele valorilor parametrilor monitorizati pentru stabilirea gradului de poluare.

Speciile floristice si faunistice identificate ca si tipul de habitat - pajiste cu aspect degradat nu sunt prioritare din punctul de vedere al conservarii biodiversitatii in situl ROSPA0073.

Perioada de deschidere a carierei Amplasarea organizarii de santier s-a realizat astfel incat sa fie utilizata pe toata

perioada de exploatare si intr-un loc in care accesul sa se faca din drumurile existente pentru a nu afecta suprafete suplimentare care ar perturba comportamentul pasarilor in primul rand si al celorlalte categorii de specii de vertebrate in al doilea rand.

Solul decopertat in cantitate de 8.400 mc va fi depozitat în partea centrală a perimetrului pe o suprafaţă de 1.500 m2 astfel incat sa poata fi usor utilizat pentru acoperirea zonelor rezultate din excavatii pentru refacerea ecologica a acestora. Va fi depozitat in interiorul suprafetei de 53,30 ha pentru a nu afecta functiile ecologice ale sitului ROSPA 0073.

Perioada de exploatare Exploatarea a fost esalonata pe o perioada de 19 de ani astfel incat impactul

asupra biodiversitatii zonei sa fie nesemnificativ. Pulberile rezultate din fluxul de productie vor fi tamponate prin utilizarea unei

instalatii de umectare. Se inlatura astfel preluarea pulberilor de curentii de aer si transportul acestora spre interiorul ROSPA0073; se creeeaza conditii pentru mentinerea functiilor ecologice ale populatiilor speciilor de plante si de animale caracteristice sitului. Periodic vor fi realizate testari de specialisti sau societati specializate la solicitarea beneficiarului


IPROMIN S.A.


Buletinele de analiza si Rapoartele de incercari vor fi inaintate APM Tulcea dupa ce se vor lua masuri de mentinere a parametrilor in limite admisibile pentru utilaje si pentru factorii de mediu(apa, aer, sol, vegetatie, etc).

Beneficiarul isi propune montarea unei instalatii pentru crearea unor perdele de apa in cazul in care productia va fi diversificata sau intensificata.

Mijloacele de transport utilizate vor fi aprovizionate cu motorina prin utilizarea unor pompe automate de ultima generatie, aceasta fiind amplasata pe o platforma betonata prevazuta cu un recipient care retine scurgerile accidentale de combustibil.

Uleiul uzat va fi colectat in recipienti speciali care vor fi preluati de sociatati specializate. Se evita astfel distrugerea microhabitatelor unor specii care se pot adaposti temporar in zona de lucru ca si raspandirea acestor poluanti pe suprafata habitatelor existente pe amplasament.

Perioada de inchidere La terminarea perioadei de exploatare se vor acoperi ultimele suprafete cu solul

depozitat, flora si fauna de pe amplasament avand ca timp de refacere o perioada estimata de 4-5 ani.

D.2. Măsuri pentru protecţia calităţii apei Pentru asigurarea unor condiţii normale de lucru, sub aspectul protecţiei mediului,






gestionarea corespunzătoare a deşeurilor menajere şi a sterilului; menţinerea în bună stare a drumurilor de acces.

D.3. Măsuri pentru protecţia calităţii aeruluiPentru majoritatea surselor de poluare asociate activităţii de exploatare nu se

poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului impurificat, deoarece acestea sunt surse libere deschise şi au alte particularităţi decât sursele aferente altor activităţi industriale sau asemănătoare.

Pentru diminuarea efectelor negative determinate de creşterea concentraţiilor de noxe şi praf în suspensie din atmosferă se vor lua o serie de măsuri cum ar fi:


IPROMIN S.A.


limitarea poluării aerului cu praf în suspensie prin umectarea materialului dislocat din frontul de lucru – atunci când este cazul;

umectarea drumurilor tehnologice de transport ori de câte ori situaţia o impune, funcţie de frecvenţa traficului, condiţiile atmosferice etc.;

utilizarea de echipamente şi autobasculante performante, care să nu producă un impact semnificativ asupra mediului prin noxele emise;

folosirea utilajelor în limita timpilor de funcţionare necesari pentru activitatea proiectată.

redeschiderea exploatării în cele două cariere (cariera sud şi cariera nord) din partea opusă localităţii formând astfel un ecran de protecţie pentru aceasta.

în anul 6 de exploatare investitorul va implementa transportarea produselor finite din carieră către dana de expedere pe o bandă transportoare capsulată.

Instalaţia de concasare-sortare mobilă va fi dotată cu sisteme de umectare, reducându-se semnificativ nivelul emisiilor de pulberi în atmosferă.

D.4. Măsuri de limitare a zgomotului şi vibraţiilorPentru diminuarea efectelor negative determinate de zgomote şi vibraţii se vor lua

o serie de măsuri cum ar fi: lucrările miniere de exploatare se vor realiza numai în zona minieră aprobată

de către A.N.R.M.; reducerea poluării fonice prin măsuri tehnico-organizatorice (orientarea

fronturilor de lucru, etc.); se vor folosi numai utilaje în stare bună, cu respectarea graficului de reparaţii

şi revizii tehnice; menţinerea în bună stare a drumurilor de acces; folosirea utilajelor în limita timpilor de funcţionare necesari pentru activitatea

proiectată.Pentru diminurea efectului negativ creat de transportul cu autocamioane

investitorul va realiza o bandă transportoare capsulată din anul 6 de exploatare

D.5. Măsuri pentru reducerea efectului seismic (vibraţii)Pentru execuţia lucrărilor de derocare, S.C. CARIERE PLUS S.R.L. va apela la

firme specializate şi atestate pentru execuţia unor astfel de lucrări. Pe amplasament nu vor fi depozitate substanţe explozive. Riscul de explozii necomandate este astfel redus.

Programul de instruire a personalului.Instructajele de protecţia muncii cuprind:

instructajul introductiv general, care va fi de minim 8 ore;


IPROMIN S.A.


instructajul la locul de muncă, de minim 2 ore; instructajul lunar pentru formaţiile de lucru; instruirea de scurtă durată la începutul fiecărui schimb, efectuată de şeful

formaţiei de lucru asupra operaţiilor ce urmează a se executa (pentru activitatea de derocare se vor respecta distanţele minime de siguranţă cu privire la acţiunea undei de şoc asupra omului etc). În vederea prevenirii accidentelor de muncă, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de protecţie şi de lucru conform normativului în vigoare.

D.6. Măsuri pentru menţinerea calităţii soluluiLucrările şi dotările pentru protecţia soluluiPentru limitarea poluării accidentale cu produse petroliere, reparaţiile şi reviziile

utilajelor se vor face la sediul societăţii.Obiectivul minier va fi dotat cu rezervor de motorină exterior, alimentarea

echipamentelor mobile urmând a fi făcută în spaţii special amenajate.Transvazarea carburantului (motorinei) din rezevor se face prin furtun flexibil

direct în rezervoarele utilajelor carierei, operaţiunea desfăşurându-se numai în cadrul organizării de şantier, pe un spaţiu special amenajat.

Suprafaţa aferentă acestei locaţii va fi impermeabilizată. În timpul alimentării se pun tăvi de aluminiu cu pereţi înalţi sub rezervor şi furtunul de alimentare.

Lubrifianţii şi uleiurile consistente vor fi aduse în butoaie metalice, butoaie ce vor fi depozitate în magazia de materiale de pe organizarea de şantier, într-un spaţiu special amenajat (cu pardosea impermeabilă). Dacă, accidental, vor apărea scurgeri de produse petroliere pe sol, se va trece imediat la îndepărtarea acestora prin folosirea unor materiale absorbante (nisip, pământ, AVILUB Olbinger G) şi la îndepărtarea solului afectat, acesta fiind depozitat în locuri special amenajate, pentru a nu permite solului contaminat să vină în contact cu apele pluviale.

Deşeurile solide rezultate din activitate vor fi colectate şi transportate în afara perimetrului, de către firme specializate.

Prin măsurile de refacere a mediului preconizate, efectele asupra solului vor fi mult diminuate.

În timpul şi la finalul lucrărilor de exploatare sunt programate lucrări de reconstrucţie ecologică constând în acoperirea cu sol vegetal în aşa fel încât suprafeţele afectate să se încadreze în ambientul natural al zonei.

Alte măsuri pentru diminuarea impactului asupra solului şi subsolului: lucrările miniere de exploatare a granitului se vor realiza numai în perimetrul

minier aprobat de către A.N.R.M.; nu se vor face depozite de granit în zona perimetrului de exploatare mai mari

decât posibilitatea zilnică de transport; se va respecta tehnologia de exploatare aprobată prin Licenţa de exploatare;


IPROMIN S.A.


va fi aplicată o tehnologie de derocare utilizând pentru detonarea încărcăturii capse cu trepte de microîntârziere pentru diminuarea şocului seismic;

Concluzie:Beneficiarul va implementa măsuri de reducere a impactului în perioada de

construire, de exploatare şi de inchidere care urmăresc protecţia biodiversităţii sitului ROSPA0073 prin protecţia factorilor abiotici şi implicit a celor biotici ca urmare a tehnologiei performante folosite pentru exploatarea granitului de pe amplasamentul din comuna Turcoaia, judeţul Tulcea.

D.7. Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului

Se vor implementa masuri de reducere a impactului pe o perioada de 36 de luni, 20 de luni in perioada de deschidere a lucrarilor de exploatare a granitului si 16 luni in perioada de functionare a carierei astfel incat sa se poata obtine infomratiile necesare pentru diminuarea potentialului impactul al acitivtatii.

Tehnologia care va fi adoptata va corespunde informatiilor obtinute, astfel incat utilajele si echipamentele utilizate sa fie in concordanta cu obiectivele de conservare a valorii biologice a sitului ROSPA0073.

MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI SI MONITORIZAREA ACESTORANr. Crt.

Masuri Tinte cuantificabile

1 Reducerea intensitatii zgomotului

Inregistrarea intensitatii- termen: in fiecare luna

Achizitia unor utilaje si echipamente care sa asigure mentinerea nivelului de zgomot la parametrii admisibili

2 Mentinerea calitatii aerului Controlul continutului in oxizi si pulberi - termen: in fiecare luna

Amenajari constructive pentru purificarea aerului

3 Mentinerea nivelului de pulberi din zona

Controlul nivelului pulberilor - termen: in fiecare luna

Amenajari pentru reducerea pulberilor din zona

4 Stabilirea exemplarelor de specii de plante importante pentru habitatul de pajiste stepica xerofila

-aspectul morfologic,- inregistrarea aspectelor fiziologice ale unor exemplare din habitat - in perioada de vegetatie, lunar

nr. specii/ nr. ex

5 Efectuarea observatiilor asupra speciilor de pasari din zona

-Trasee de hranire;-Locuri de panda; -Locuri de cuibarire;

nr. specii/ nr. ex


IPROMIN S.A.


corespunzatoare Fiselor standard ROSPA0073.

In lunile de depunere a pontei si in perioada de hranire a puilor.

6 Masurile pentru reducerea efectului seismic (vibratii

Inregistrarea intensitatii- termen: la fiecare etapa de dislocare a rocii

Stabilirea exacta a perioadei de dislocare a rocii

7 Masuri de mentinere a calitatii solului

Analiza fizico-chimica a probelor de sol - termen: trimestrial

Inierbarea platformei de depozitare a solului

Tabelul nr. 11

D.8. Responsabilul cu respectarea şi monitorizarea condiţiilor de mediu şi poziţia sa în societate

Implementarea şi monitorizarea condiţiilor de mediu va fi realizată de domnul Adrian Topârceanu în calitate de responsabil cu implementarea măsurilor de protecţia a mediului (pentru zona de sud) a grupului LAFARGE din care face parte S.C. CARIERE PLUS S.R.L.

Valoarea investiţiei va fi de cca. 2.971.144 euro din care 153.251 mii euro acordaţi pentru aplicare măsurilor de reducere a impactului pe termen scurt, mediu şi lung.

Grupul Lafarge din care face parte şi S.C. CARIERE PLUS S.R.L. există un program de acţiune pentru biodiversitate care presupune pentru toate obiectivele o evaluare şi o monitorizare periodică precum şi cu acţiuni specifice fiecărui obiectiv care evidenţiază atât zonele sensibile cât şi cele cu potenţial pentru viaţa sălbatică. Aceste programe sunt realizate în funcţie de caracteristicile ariilor protejate în urma consultării stakeholderilor. Tot la nivelul Grupului, inclusiv în România, sunt realizate auditori de mediu interne periodic care pot evidenţia eventualele probleme în ceea ce priveşte managementul biodiversităţii şi în urma cărora se iau măsuri de remediere.


IPROMIN S.A.


E. METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE DIN PERIMETRUL DIN LOCALITATEA TURCOAIA, JUDEŢUL TULCEA

E.1. Metode de cercetare a florei Evaluarea covorului vegetal s-a realizat prin aplicarea metodei Braun-Blanquet cu

stabilirea releveelor de 100 mp pentru stratul erbaceu pe itinerar (marsrut) si analiza transectelor de vegetatie.

Utilizarea metodei observatiei in combinatie cu metoda transectelor in puncte fixe pentru stabilirea punctului favorabil, a permis realizarea unei imagini reale asupra exemplarelor speciilor aflate pe lista care caracterizeaza ROSPA0073.

Alte metode utilizate au fost evaluarea si monitorizarea urmelor, consultarea materialelor bibliografice, utilizarea experientei locuitorilor din zona si a angajatilor societatii.

E.2. Metode de cercetare a faunei Metode de cercetare a faunei. Studii faunistice s-au realizat asupra reptilelor,

pasarilor si mamiferelor in perioada 2008-oct. 2010. Studii herpetologice au cuprins aspectele de primavara si vara Identificarea altor vertebrate s-a realizat prin utilizarea metodei transectelor.

Vizitele in teren s-au realizat in staţiile de cercetare din perimetrul carierei, cat si pe terenurile limitrofe.

Cercetari avifaunistice s-au realizat în staţii din zona exploatarii. Metodele de evaluare a populaţiilor de păsări utilizate în studiu au fost: punctele fixe şi transecte, evaluarea păsărilor în migraţie, la cuibarit.

Speciile de mamifere s-au identificat in perioada de vara în staţii din zona de interes, dar şi în zonele limitrofe.

Studii avifaunistice


IPROMIN S.A.


În vederea identificării speciilor de păsări cuibăritoare s-au realizat caroiaje ale zonei de studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat observaţiile de teren. Caroiajele alese pentru monitorizare au fost selectate aleatoriu astfel încât să se asigure o cât mai bună corectitudine în colectarea datelor. Principala metodă de lucru utilizată a fost cea a punctelor fixe care a permis stabilirea dinamicii populatiilor de pasari in functie de locul ocupat in lanturile trofice existente si aprecierea modificarilor produse ca urmare a activitatii de exploatare a granitului de pe amplasamentul de 533.000 mp. Au fost alese puncte cheie care să acopere întreaga zonă de studiu în vederea identificării direcţiilor şi culoarelor de pasaj preferate de speciile de păsări. Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate încât să surprindă perioadele de vârf ale migraţiei în vederea stabilirii importanţei eventualelor rute de migraţie ce traversează zona de studiu.

Recensământ din puncte fixe - folosită pentru recensământul păsărilor de talie mică şi a mamiferelor, poate fi aplicată pe teren deschis. Punctele de observaţie sunt aşezate într-o reţea dreptunghiulară distanţa dintre puncte 25-50 m.

Evaluare pe trasee lineare (transecte) folosita în diferite tipuri de terenuri deschise, sau cu vizibilitate mai mare, în special pentru speciile de păsări de talie mica şi mamifere.

E.3. Metodologie pentru anticiparea impactului asupra biodiversităţiiObtinerea informatiilor necesare pentru evaluarea si predictia impactului

exploatarii granitului din cariera care se va amplasa in perimetrul Dealul lui Manole din extravilanul satului Turcoaia s-a realizat printr-o metodologie de lucru complexa.

Analiza transectelor de vegetatie, evaluarea covorului vegetal dupa metoda Braun-Blanquet, observatii asupra comportamentului exemplarelor speciilor de pasari, chestionare adresate populatiei locale pentru evaluarea unor specii de pasari prezente in zona, analiza bibliografiei cu referire la zona investigata sunt metodele care au stat la baza identificarii speciilor florei si faunei prezente si apoi la identificarea tipului de impact ca si a semnificatiei impactului pentru zona analizata in urma implementarii investitiei.

Utilizarea acestor metode a permis intocmirea listelor cu speciile de plante si de pasari din zona cu accent pe zona in care se va face investitia. De asemenea au fost inventariate speciile floristice si faunisteice pentru a stabili disponibilitatile de hrana din amplasament pentru a determina gradul de utilizare potentiala a amplasamentului si a zonei adiacente ca sursa de hrana pentru speciile de pasari importante pentru situl ROSPA0073.

Speciile de vertebrate, altele decat pasarile, au fost inventariate pentru a stabili importanta zonei pentru panda, odihna sau reproducere pentru toate speciile faunei care s-ar putea stabili in aria analizata.

Toate aceste informatii permit analiza in perioada de monitorizare a relatiilor ecologice existente in sit in corelatie cu efectul pe care il are activitatea antropica din aceasta zona asupra echilibrului ecologic al ROSPA0073.


IPROMIN S.A.


Pentru prognozarea impactului produs de implementarea planului s-a avut în vedere atât folosirea unor tehnologii performante, cât şi diminuarea impactului produs asupra mediului natural, fazele de deschidere, exploatare si inchidere. Totodată, au fost luate în calcul habitatele şi speciile de floră şi faună sălbatică care au stat la baza desemnarii sitului de protecţie specială avifaunistică: ROSPA 0073 Macin-Niculitel.

Anticiparea impactului asupra biodiversităţii s-a realizat dupa următoarele criterii: - distribuţia şi frecvenţa speciilor indicatoare pentru habitatele protejate

desemnate în Formularul standard al sitului ROSPA0073; - suprafaţa habitatelor afectate; - habitate întâlnite în perimetrul exploatarii; - calitatea ecosistemelor prezente pe amplasament şi in vecinatate; - numărul de specii protejate identificate , inclusiv cele care au stat la baza

desemnarii sitului de protecţie specială avifaunistică: ROSPA 0073 Macin-Niculitel;

- marimea populatiilor speciilor identificate; - ecologia speciilor identificate în zona investigata; - activităţi antropice desfasurate în perimetrul exploatarii şi vecinatatea

acesteia; - impactul cumulat.


IPROMIN S.A.


F. COLECTIVUL DE ELABORARE A STUDIULUI

Prezentul studiu de evaluare adecvată a fost întocmit în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 19 din 13/01/2010, pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Elaborarea lucrării a fost realizată de o echipă constituită din:

Dr. Biol. Nela ZambilăDoctor în biologie din 2002, auditor în domeniul calităţii şi auditor de mediu. A efectuat 10 lucrări publicate în reviste de specialitate prin utilizarea bacteriilor

fixatoare de azot libere şi simbiotice, 4 lucrări publicate în reviste de specialitate privind utilizarea bacteriilor pentru crearea de nanostructuri şi 20 studii de biodiversitate şi memorii tehnice pentru obţinerea avizelor de mediu în cadrul proiectelor cu finanţare europeană pentru beneficiari privaţi şi publici Măsurile 121, 123, 322, 125, programul FEADR. (v. Curriculum Vitae anexat).

Ing. Neamţu GabrielLicenţiat în Exploatări miniere în anul 1990, auditor intern de mediu, a absolvit

nenumărate cursuri de perfecţionare dintre care putem enumera: specialist proiectant în lucrări miniere, cursuri de închidere a minelor şi ecologizarea zonelor afectate şi proceduri specifice de conservare, închidere şi ecologizare a minelor .

A efectuat 149 de studii în domeniu minier printre care nenumărate proiecte de mediu. (v. Curriculum Vitae anexat).

Ing. Dracea Milan AlexandruLicenţiat în chimie industrială în anul 1970, calificat în gestionarea zonelor

afectate de exploatări miniere, specialist proiectant în lucrări miniere.


IPROMIN S.A.


A efectuat 25 studii de mediu numeroase lucrări miniere. (v. Curriculum Vitae anexat).

Ing. Anghel Aurelian Marius Licenţiat în ştiinţa şi ingineria alimentelor în anul 2005, cu experienţă de 1 an de

experienţă în închiderea şi ecologizarea obiectivelor miniere şi în elaborarea bilanţurilor de mediu şi a studiilor de evaluare a impactului asupra mediului.


Ing. Stoica Mihaela Violeta Licenţiată în ingineria mediului în anul 2008, calificată în evaluarea impactului

asupra mediului şi cu experienţă în elaborarea bilanţurilor de mediu şi a studiilor de evaluare a impactului de mediu.


Ing. Drăghici Ecaterina Iuliana Licenţiat în ingineria mediului în anul 2008, cu experienţă în elaborarea

bilanţurilor de mediu şi a studiilor de evaluare a impactului de mediu. A efectuat 75 studii de mediu numeroase lucrări miniere. (v. Curriculum Vitae

anexat).

Ing. Zaharescu Dănuţ Licenţiat în geografie în anul 2005, studii post-universitare în domeniul protecţiei

mediului terestru şi geomorfologie dinamică cu experienţă în elaborarea bilanţurilor de mediu şi a studiilor de evaluare a impactului de mediu.


Bibliografie selectivă:1. Boldor O., Trifu M., Raianu O. - Fiziologia plantelor, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1981;2. Doniţa N., Popescu A., Mihaela Pauca Comănescu, Simona Mihăilescu, Iovu

A. B. – Habitatele din Romania, ED. Tehnica Silvică Bucureşti, 2005;


IPROMIN S.A.


3. Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V., Mihăilescu S. - Lista Roşie a plantelor superioare din România. Studii, sinteze, documentaţii de ecologie,1994;

4. Sârbu A. (Coord.) - Arii speciale pentru protecţia şi conservarea plantelor în România. Bucureşti: Edit. Victor B Victor, 2007;

5. Boşcaiu N., Coldea G. & Horeanu C. - Lista Roşie a plantelor vasculare dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din Flora României, 1994;

6. Ciocârlan V. - Flora ilustrată a României. Bucureşti, Edit. Ceres, 2000;7. Dihoru G. & Dihoru A. - Plante rare, periclitate şi endemice în flora României

– Lista Roşie. Acta Horti Bot. Bucuresti, 1994.

G. CV-URI ŞI ATESTATE Curriculum Vitae Dr. Biol. Nela Zambilă; Curriculum Vitae Ing. Neamţu Gabriel; Curriculum Vitae Ing. Dracea Milan Alexandru; Curriculum Vitae Ing. Anghel Aurelian Marius; Curriculum Vitae Ing. Stoica Mihaela Violeta; Curriculum Vitae Ing. Drăghici Ecaterina Iuliana; Curriculum Vitae Ing. Zaharescu Dănuţ. S.C. IPROMIN S.A. este certificat de către Ministerul Mediului, pentru

întocmirea studiilor pentru protecţia mediului, concretizate în: raport de mediu (RM), raport privind impactul asupra mediului (RIM), bilanţ de mediu (BM), raport de amplasament (RA), raport de securitate (RS) şi studiu de evaluare adecvată (EA), fiind înscrisă în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 208.


IPROMIN S.A.


S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

FILA FINALĂ

LUCRAREA:


CONŢINE:

88 (optzeci şi opt) file, din care:11 (unsprezece) tabele în text,11 (unsprezece) figuri în text

5 (cinci) planşe anexate


IPROMIN S.A.


Lucrarea a fost multiplicată şi distribuită astfel:– 1 exemplar – AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI TULCEA,– 1 exemplar – S.C. CARIERE PLUS S.R.L.,– 1 exemplar – S.C. IPROMIN S.A.


IPROMIN S.A.

memoriu tehnic pentru obŢinerea acordului de ...apmtl-old.anpm.ro/files/apm...

Documents