CHRISTOPHER PAOLINI

CsrusropHER Peornqr

Ciclul Mogtenirea:

Eragon

Eragon II Cartea primului ndscut

Brisingr

MoStenirea

Furculita Vrdjitoarea,

giDragonul

Pove;ti din Alagaiisia

VOLUMUL 1: ERAGON

cu Angela Paoliniscriind drept Angela botanista in

Despre natura stelelor

I

tftl

Cuprins

Partea intdi: Furculip I 9

I. Muntele Arngor I IlII. O furculifn in drum I 29

III. Holul Culorilor I 74

Partea a doua: Vrijitoarea I 79

IV. Rime gi ghicitori / 8lV Despre natura stelelor / 9L

VI. intrebiri qi risjrunsuri / LI2

Partea a treia: Dragonul I Ll9VII. Capcana I tzO

VI[. Dragonul din Kulkaras I 135

IX. Noi inceputuri / 231

Nume gi limbaje I 238

Postfali I 244

1t

T$Y

Ceprrorur, I

Muntele Arngor

Nu fusese o zi buni.Eragon se lisd pe spate in scaun qi lui o lungi

lnghilituri de mied de mure din cana pe care o

finea in mdn[. O cilduri dulce ii invilui gdtul

gi, odat6 cu ea, i se treziri amintirile dup6-amie-

zelor de vari pe care qi le petrecea culegindmure in Valea Palencar.

il strnfu[eri un dor de casi.

Miedul fusese cel mai bun lucru in urma

lntdlnirii lui cu Hruthmund, reprezentantul

piticilor. Un dar pentru a intiri legiturile gi in-

tovirigirea dintre pitici gi Cavaleri - sau cel

pufin aga pretinsese Hruthmund.Eragon fornii. Halal prietenie. Petrecuse in-

treaga intilnire sfbdindu-se cu Hruthmund in

privinfa timpului la care piticii aveau s[ aduci

13

iI

{**}TN

$

L2

I

I4r"**&

r#i$

CHRISTOPHER PAOLINI

proviziile pe care le promisesere. Hruthmund

pdrea si cread[ cd odati la trei sau patru luni

era mai mult decit suficient, ceea ce era absurd,L

avAnd in vedere ci piticii locuiau mai aproape

de Academie decdt celelalte rase. Pdni gi

Nasuada reugise si trimitl lunar mirfuri din

cealalti parte a Degertului Hadarac, departe, invest.

Va trebuisi stabilesc o intrevedere cu Orik gi sirczolv cu el direct. Doar inci un lucru de ftcut

dintr-o mare de sarcini ce pireau interminabile.

Eragon arunci o clutiturd la mormanele de

suluri de hdrtie, cirfi, hnrfi gi pergamente des-

chise care acopereau masa dinaintea lui: toate iicereau atenfie. Ofte, considerdnd priveliqtea

deprimanti:

Se uiti apoi prin ferestrele mari, cioplite gro-

solan, de pe falad4 castelului. Lumina de seari

scilda inraze cdmpiile bitute de vint qi care se

intindeau mai jos, inconjurtnd Muntele Arngor.

Spre nord qi vest, rdul Edda strdlucea ca o pan-

glici de argint pal ce gerpuia prin linut. O pe-

reche de nave acostaserd pe cel mai apropiat braf

Furculila, Vrljitoarea 9i Dragonul

al rdului, iar de acolo, drurnul continua spre sud,

citre viile de la bazaArngorului.

Dup[ ce se sfbtuise gi cu Saphira gi noii lor

tovar6gi de cdlitorie, desemnase muntele drept

noua casi a Cavalerilor. Dar era mai mult decit

atAt o fortlreafi pentru Eldunarf gi, spera el, un

cuib pentru noua generalie de dragoni.

Varful inalt gi sublire aducea vag cu munlii

Beot era mai pufin inalt decit acei giganli se-

meti, dar cu mult mai mare decit mun{ii $ira in

care crescuse Eragon. Strijuia singur in marea

lntindere verde a linuturilor estice, cam la doui

siptlmAni de navigare domoali dincolo de ho-

tarele Alagaesiei.

Jinutul din sud al Arngorului era mototolit

ca o cuverturi qi presirat cu copaci ale ciror

frunze strilucepu argintiu in vtnt, luminoase ca

solzii de pegte, Mai departe spre est, se inillaupovdrniguri, stdnci gi pilagtri de piatri cu virfteqit, incrustali cu smocuri de vegetafie. Pe acolo

triiau grupuri de triburi hoinare: oameni ciu-

dafi, pe jumltate s[lbatici, de teapa citotaEragon nu mai intilnise inainte. PdnS atunci,

",!

'i ll,F

i

I

CHRISTOPHER PAOLINI

nu provocasere niciun necaz, dar rdmdnea

precaut.

Asta era acum responsabilitatea lui.

Muntele purta multe nume. Arngor insemna

pe limba piticilor Muntele Alb qi, intr-adevdr,

treimea lui superioarl era invegmintatd in z6-

padd gi ghea{i, iar de la distan![, vdrful luminauluitor printre gesurile cu verdea{i. Dar mai

avea un nume vechi, secret, in limba piticilor.Pe timpul expediliei in care Eragon ciuta si se

stabileasci la poalele muntelui, descoperiseri

nigte tuneluri sipate in stratul de piatri de dea-

supra, iar acolo fusese inscris cu rune Gor

I,{arrveln, ceea ce insemna Muntele cu Cristale.

Vreun clan vechi sau un trib de pitici sipase

mine adinc in baza vArfului.

Pe piticii care se allturaseri echipei lui Eragon

ii entuziasmase descoperirea qi petrecuseri mult

timp dezbitAnd cine fbcuse minele si ce cristale

s-ar fi putut gisi acolo.

in vechea limbd, muntele era cunoscut drept

Fell Thindare, care insemna Muntele Nop{ii.

Elfii nu ii putuseri spune lui Eragon de unde

venea numele qi nici de ce era caracterizat aga,

Furculifa, Vrijitoarea qi Dragonul

rle aceea el il folosearar.ii mai auzise pomenind

tlc acel vdrf sub numele de Vaeta sau Speranld.

I se plru potrivit cdci Cavalerii erau o speranld

pcntru toate rasele din Alagaesia.

Urgalii ii spuneau pe limba lor vdrfului:

l.)ngvek. CAnd Eragon ii intrebase ce voiau sislruni cu asta, ei pretinseseri cd. ar fi insemnat

t)apdlhnosul. Dar nu era prea convins.

Apoi mai erau gi oamenii. Eragon ii auzise

c:um ei ii foloseau toate numele pe rAnd, precum

;i ci ii spunear,r muntelui Jeapi - Promoroacd,

run termen pe care el suspecta ci il foloseau in

dcrAdere.

in ce-l privea, Eragon prefera cum suna

Arngar, dar dldea fiecirei denumiri respectul

cuvenit. Confuzia ce le inconjura oglindea situ-

rrfia de la Academie: locul era un amestec de

rase, culturi gi planuri secrete contradictorii, gi

t<late astea erau inci nerezolvate...

Lui inc[ o guri din miedul Munnvlorss; aga igi

r r umise Hruthmund licoare a. Munnvlorss. Eragon

rull acest cuvdnt pe limbi, simfindu-i forma in

timp ce incerca sd ii inleleagi semnifica{ia.

I7

t{':$F

ffi

$

T6

II;

nfu

irwl-w

1

CHRISTOPHER PAOLINI

Mai fusesere gi alte probleme de-a lungulzilei, nu doar intdlnirea cu Hruthmund. Urgalii

erau pugi pe hapli ca de obicei. Oamenii, capri-

ciogi. Dragonii tn al lor Eldunarf, enigmatici, iar

elfii... elfii erau eleganfi, eficienli qi politicogipdni la un punct, dar odati ce luau o hotirire,nu aveau saunuputeausd,gi-o mai schimbe. Slaibl de a face cu ei se dovedise mai frustrant

decdt previzuse Eragon gi cu cdt mai mul-t timppetrecea pe lingi ei, cu atAt ii didea mai multidreptate lui Orik in privinla lor. Era mai bine siii admiri de la distanfi.

Pe ldng[ dificult[lile astea interpersonale, iqi

mai fbcea gi griji in privinfa construirii fortire-

!ei, achizi{ionarea hranei gi a altor provizii pen-

tru iarna care urma, plus o puzderie de alte de-- t..tallr care presupuneau guvernarea unur oraq

mare.

Ceea ce era, in esenfi, ceea ce devenise expe-

dilia 1or. Un loc care urma si fie in curdnd unulpermanent.

Eragon sorbi ultima inghilituri. Simli o ugoa-

rd clitinare a podelei de sub el cind aceasta igi

fbcu efectul. igi petrecuse o jumltate din

Furculila, Vrijitoarea gi Dragonul

dimineali ajutdnd la construirea temnilei gi iiconsumase mult mai multi energie decAt pre-

vizuserd el gi Saphira. OricAt ar fi mAncat, nu

pirea niciodatd indeajuns incdt si inlocuiasci

energia consumati. in ultimele doui siptimdni,

pierduse doui giuri la curea Ei asta pe lingigaura la care renunfase in urmd cu citeva

siptim6ni.Se uiti supirat la pergamentul de pe masi.

Reintemeierea rasei dragonilor, ghidarea

Cavalerilor qi protecfia Eldunarfului erau res-

ponsabilitilile pe care qi le dorise,le intAmpina-

se cu bucurie gi le luase in serios. $i totuqi...

Eragon nu se agteptase ci avea si igi petreaci

atAta vreme din viafi fbcdnd asta. Sd stea la o

masi gi si desfaci firu-n patru despre fapte gi

cifre pdnl cdnd i se incefoga privirea de la efort.

OricAt de ridicol de stresant ar fi fost si lupte cu

Imperiul gi si il infrunte pe Galbatorix, iar

Eragon nu mai voia in veci si treaci prln aga

ceva - fusese gi palpitant.

Uneori visa si iqi infign sabia, Brisingr, la

brdu, si o ia pe Saphira qi s[ plece si vadi peste

ce aventuri aveau si dea. Dar era doar un vis.

L9

t4,3F

ffi

*

l8I

II

.I,(*)IiNilTff

I

CHRISTOPHER PAOLINI

Nu puiea sI ii lase pe dragoni sau pe Cavaleri

si se apere singuri, oricum, nu pentru multiweme.

I

Barzul, mormii Eragon. Mdnia i se intelicAnd lui in calcultcAte wiji putea si arunce

peste resturile de pergamente: foc, gheafd, ful-

ger, vint, distrugere prin dezintegrare gi multe

altele.

Oft[, igi indreptl spatele qi dldu si ia o panl.

- Opregte-te, zise Saphira. in partea opusi a

cam€rei, se frimdnla in addncitura c[ptugitd din

podea: un cuib indeajuns de mare pentru un

dragon. in acelagi cuib dormea gi el in fiecare

noapte, ghemuit sub una dintre aripile ei.

Cend se ridici, scinteieri de albastru se oglin-

diri din solzii ei ca de cristal qi sb rispdndirl pe

pereli intr-o priveligte uirnitoare.

- Nu pot, spuse Eragon. Ag vrea eu, dar nu

pot. Documentele astea trebuie verificate p0nd

miine-dimineafd qi...

- Vafi tntotdeauna ceva de lucru, zise ea, in-dreptdndu-se citre mas6. Vdrfurile ghearelor ei

licdritoare ciocineau in piatrd. intotdeauna va

fi cineva care va avea nevoie de noi, dar tu

Furculi{a, Vrijitoarea gi Dragonul

trebuie sd ai grijd de tine, mititelule. Aifdcut des-

tule pe ziua de azi. Lasd-li penifa gi elibereazd-te

de griji. incd mai e lumind pe cer. Ia-te la trdntd

cu Blodhgarm, contrazice-te cu Skarghaz saufd

orice altceva decdt sd stai gi sd tuni;i sdfulgeri

tn sinea ta.

- Nu, rispunse Eragon, cu privirea afintitd

citre rindurile de rune de pe pergament.

Trebuie si o fac gi nu e nimeni altcineva in afari

de mine care o poate face. Daci nu...

Siri cAnd gheara stingi a Saphirei se infipse

ln mormanul de pergamente, fintuindu-l de

masi gi virsdnd cilimara pe podea.

- Destul,spuse ea. Pufri, sufldndu-gi respira-

fla caldi peste el. Apoi iqi alungi gAtul gi se uitila el cu unul din ochii ei lucitori gi ftri margini.

Gata pe ziua de azi. Nu e;ti in apele tale acum.

Fugi.

- Nu poli...

- Fugi!Buza i se rlsfrAnse gi din pieptul ei

rdsuni un tgnet addnc. - ,r

Eragon se ablinu si mai spurrl ceva, frustrat.

Apoi azvidipana lingi gheara ei.

2II

III

{tr:!}T

rysI

20I

I,&

{-}FT,N

I

wI

CHRISTOPHER PAOLINI

- Bine. Igi trase scaunul de ldngi masi, se

ridici gi iqi finu miinile in sus. Bine. Ai ciqtigat.

Plec.

- Bine.Ei i se citi in ochi o scdnteie de amu-

zament gi il irnpinse pe hol cu botul. Pleacd. $isd nu te tntorci decdt cdnd te simli mai bine.

- imhi.Dar eI zdmbi in timp ce merse de-a lungul

podului qi cobori pe scirile largi, curbate, dinexterior. in ciuda protestelor sale, Eragon nu

regreta ci plecase de la birou. Cumva, spre iri-tarealui, gtia cl saphira era congtient[ de asta,

dar nu merita si fie moroclnos pentru un ase-

menea fleac.

Uneori era mai uqor silup{i intr-o bitilie decit

si infrunli detaliile treburilor de zi cu zi.

Asta era o leclie pe care incd o invi{a.

Treptele erau scunde, dar perefii erau indea-

juns de mari incdt Saphira sI treaci pe acolo cu

ugurinfi. in afari de camerele personalului,

totul in fortireafi fusese clidit pentru uzul celor

mai mari dragoni,la fel cum erau gi clddirile de

pe Insula Vroengard - vechea casd a Cavalerilor.

Era o caracteristici necesaril a fortirefei, astfel

Furculifa, Vrijitoarea gi Dragonul

tncAt construirea oricirei camere era un exerci-

fiu monumental, iar majoritatea lnciperilorerau uriage gi cu aspect infioritot chiar mai

mult decdt in intinsul orag al piticilor, Tronjheim.

Fortireafa avea si fie mai prietenoasd., se gdn-

dea Eragon, odat[ ce urmau si aibi mai mult

timp qi energie si o decoreze. Nigte steaguri,

nigte tapiserii atdrnate pe perefi gi citeva covoa-

re in fala qemineelor aveau si atenueze cu mult

ecoul, aveau si aduci nigte culoare gi, in general,

aveau s5 imbunltlleasci aspectul general al lo-

cului. Pane atunci, singura adiugire o constitu-

iau citeva duzini de torfe de pitici neaprinse,

care fuseseri instalate in suporturi la intervale

regulate de-a lungul pere{ilor.

in fortireald nici nu erau prea multe la mo-

mentul respectiv. CAteva camere de d.epozitare,

cAliva pere{i, cuibul unde dormeau el cu Saphira,

instalate la mare indl{ime pe un deget de piatricare domina restul citadelei plinuite. Aveau

mult de excavat gi de construit inainte ca acel

complex si inceapi s5 semene cu orice igi ima-

gina Eragon.