7/28/2019 AAEF Tema 1

1/8

Tema1: Analiza programului de productie si de comercializareS1: Insemnatatea, sarcinele analizei si sursele principale de informatie

S2: Corelatia indicatorilor privind volumul programului de productie si comercializareaS3: Aprecierea generala a indeplinirii programului de productie si comercializare

S4: Analiza indeplinirii programului de productie pe sortimente

S5: Analiza programului de productie dupa structuraS6: Analiza programului de productie dupa calitate si competitivitate

S7: Analiza programului de productie dupa ritmicitate

S8: Analiza veniturilor din vinzari

S1: Insemnatatea, sarcinele analizei si sursele principale de informatie

Examinarea rezultatelor activitatii agentilor economici din sfera de productie indiferent de forma de proprietatetrebuie sa inceapa cu studierea programului de productie si comercializare in dinamica si comparativ cu nivelul

programat pentru anul de gestiune deoarece de volumul, sortimentul calitate si ritmicitatea produsului

(lucrarilor,serviciilor) depind costurile acestora, veniturile din vinzari,rentabilitatea si alti indicatori referitori la

rezultateale activitatii economico financiare desfasurate.Pe linga aceasta de volumul activitatii de baza depinde necesitatea intreprinderii in forte de munca, mijloace fixe,

resurse materiale si alte active curente care determina potentialul ei de dezvoltare pe o perioada durabila.Sarcinile principale ale anlizei sunt:

* programul social economic de dezvoltare a intreprinderii (compartimentului programului de productie si de

comercializare) sau planul de afaceri.* aprecierea generala a indeplinirii programului de productie si generalizare* analiza indeplinirii programului de productie pe sortimente, dupa structura, calitate, competitivitate si ritmicitate

* analiza valorii adaugate

* analiza venitului din vinzari

* aprecierea evolutiei intreprinderii analizate pe piata de desfacereScopul analizei-rezultatele analizei activitatii de productie si comercializare stau la baza fundamentarii

programului de productie si comercializare pentru perioada urmatoare, precum si la baza stabilirii unor obiective

strategice pentru dezvoltarea unitatii economiceSursele principale de informatie:

1. Programul social economic de dezvoltare a intreprinderii (compartimentul,programul de productie si

comercializare) sau planul de afaceri al intreprinderii. *(compartimentul,prezentarea produselor,afacerilor si aprincipalelor activitati)

2.raportul statistic nr.1 p (anual,productia)

3. raportul statistic nr 5 p (consumurile si cheltuielile intreprinderii)

4. raportul privind rezultatele financiare (anexa 2 si 5)

S2: Corelatia indicatorilor privind volumul programului de productie si comercializarea

In practica analitica-se utilizeaza un sistem larg de indicatori care reflecta volumul programului de productie sicomercializare insa cel mai frecvent se utilizeaza urmatorii indicatori:

1. VPF-este productia destinata vinzarii

2. VPV-este volumul productiei vindute si este marfa destinata cumparatorului si achitata de el

3. VA- valoare adaugata care reprezinta contributia productiva proprie a intreprinderii pe parcursul unei perioadede activitate (de regula in curs de 1 an). Analiza acestui indicator recunoastea valoare adaugata aferenta atit

productiei fabricate cit si acelei vindute.Toti acesti indicatori pot avea o unitate de masura atit valorica cit si fizica. Pentru a exprima indicatorii in forma

valorica sint utilizate preturile care la rindul lor pot fi

a) constatnte

b) curenteIn cele mai dese cazuri sint utilizate preturi constante, deoarece indicatorii exprimati la astfel de preturi sint

eliberati de influenta modificarii preturilor si exprima mai real modificarea volumului productiei fabricate. La

rindul sau preturile curente pot fi stabilite de stat, pot fi libere, prognozate si contractuale.

7/28/2019 AAEF Tema 1

2/8

Indicatorii programului de productie si comercializare sunt corelati intre ei din punctul de vedere al analizei.

Cel mai des intilnita este corelatia dintre volumul productiei fabricate, volumul productiei vindute, soldul

produselor finite a stocurilor (soldul initial), productia nerealizata (soldul final).Aceasta corelatie poate fi redata prin formula sau sub forma de tabel care poarta notiunea de balanta productiei

Si+VPF+Ri(+)=VPV+Ri(-)+Sf

Tabelul nr.1

Indicatori An precedent Anul curent abaterea

Si 7286,6 7226,8 -59,8

VPF 34287,5 36467 +2179,5

Ri(+) 112,5 132 +19,5Total 1 41686,6 43825,8 2139,2

VPV 34367 33135 -1232

Ri(-) 92,8 82,3 -10,5

Sf 7226,8 10608,5 3381,7

Total 2 41686,6 43825,8 2139,2

Concluzie: in baza datelor din tabel observam ca legatura dintre indicatorii privind volumul programului deproductie si comercializare la intreprinderea analizata este respectata,ceia ce ne da posibiliatea sa reducem ca

informatia prezentata poate fi utilizata frecvent in analiza ulterioara.

S3: Aprecierea generala a indeplinirii programului de productie si comercializare

Aprecierea generala a indeplinirii programului de productie si comercializare se efectueaza prin comparareaindicatorilor de volum in dinamica si fata de nivelul prognozat. Pentru aceasta vom utiliza urmatorul tabelanalitic(Tabelul nr.2)

Aprecierea generala a indeplinirii programului de productie si comercializare

IndicatoriAnul

precedent

Anul de gestiune Abaterea absoluta fata de In % fata de

Programat EfectivAnul

precedentProgramat

Anulprecedent

Programat

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2 6=3/1*100 7=3/2*100

1. VPF la

preturicomparabile

31175 X 30612 -563 X 98.194 X

2. VPF la

pret curent alanuluirespectiv

34287.5 X 36467 2179.5 X 106.356 X

3. VPF lapret

programat

X 35160 36467 X 1307 X 103.717

4. VV 34367 35128 33135 -1232 -1993 96.415 94.326

5. Valoareavinzarilor

nete

45250 40170 42370 -2880 2200 93.635 105.476

6. Valoareaadaugata

11800 X 13520 1720 X 11 X

Concluzie: In baza datelor din tabelul analizat observam ca la intreprinderea data au intervenit unele modificari

esentiale la indeplinirea programului de productie si comercializare atit in dinamica cit si fata de nivelulprogramat. Astfel in dinamica numai la indicatorii 2 si 6 se observa o tendinta de majorare atit relativa, cit si

absoluta, respectiv cu 2179.5 mii lei si 1720 mii lei. Totodata la indicatorii 1, 4, 5 tendinta de reducere este

diversa ceea ce da posibilitate sa deducem ca pe parcursul anului de gestiune asupra activitatilor de productie sicomercializare au influentat un sir de factori negativi. Pentru a evidentia aspectele pozitive si negative ale tuturor

modificarilor obtinute in dinamica la indicatorii de volum din tabel apelam la urmatoarele 4 comparatii ale

indicilor obtinuti.Prima comparatie I2>I1(106,36>98,19) ceea ce inseamna ca preturile in vigoare sau majorat la productia fabricata

fata de cele comparabile ale anului precedent(factor pozitiv), desi in cea mai mare masura aceasta nu depinde de

intreprindere ci de piata de desfacere.

7/28/2019 AAEF Tema 1

3/8

A doua comparatie I4106,36) ceea ce inseamna ca consumurile si cheltuielile intermediare lainrteprinderea analizata s-au redus(factor pozitiv)

A patra comparatie I4

7/28/2019 AAEF Tema 1

4/8

Din tabel rezulta ca la intreprinderea analizata programul de productie pe sortimente a fost indeplinit numai cu

98,95% ceea ce a dus la reducerea VPF cu 370 mii lei(34790-35160). Ks= (34790/35160)*100%= 98.95%

S5: Analiza planului de productie dupa structura

Prin structura productiei se subintelege ponderea fiecarui fel de produs(sau grup de produse) in volumul total al

produselor fabricate. Ponderea se determina in procente, ca raportul dintre volumul de produse corespunzatoare sivolumul total al produselor inmultit la 100.

Sarcina principala a analizei structurii productiei consta in determinarea gradului de respectare al structurii

prognozate si a consecintelor care pot aparea in urma nerespectarii acestora. In cele mai dese cazuri aprecierea

indeplinirii programului de productie dupa structura se efectueaza in baza coeficientului mediu de strucutra carese va determina ca raport dintre:

KStr=VPFEf in limita structurii prognozate/VPF efectiv dupa structura prognozata*100%

VPFEf dupa structura prognozata se va determina prin inmultirea volumui programat pe fiecare produs cuprocentul indeplinirii programului in total pe toate produsele. Vom determina acest coeficient in baza datelor din

urmatorul tabel:

Aprecierea indeplinirii programului de productie dupa structura

suma, mii

lei

ponderea in

%

suma, mii

lei

ponderea in

%A 1 2 3 4 5=3/1*100 6 7

Covoare

si articole

de covor

31450 89,45 31080 85,23 98,82 32619,09 31080

Tesatura

pentru

mobila

1825 5,19 2190 6,01 120,00 1892,84 1892,840586

Articole

tricotate300 0,85 350 0,96 116,67 311,15 311,1518771

Alte

produse,

lucrariservicii

1585 4,51 2847 7,81 179,62 1643,92 1643,919084

Total 35160 - 36467 - - 36467,00 34927,91155

K mediu

dupa

structura

95,78 -1539,09

Indeplinirea

programul de

producti in %

Feluri de

produse

Productia

efectiva dupa

structura

programata

Efectiv obtinut

in limietele

structurii

programate,

mii lei

programat efectiv

VPF

Productia efectiva dupa structura programata (colonita 6) poate fi calculata prin inmultirea valorii efective ale

productiei fabricate in total (Colonita 3, total) cu ponderea programata a fiecarui produs (sau grup de produse) in

parte (Colonita 2).Concluzie: In baza datelor din tabel se poate constata ca la intreprinderea analizata program de produtie dupa

structura a fost respectat numai la nivelul de 95.78% (34927.27/36467*100), ceea ce a dus la reducerea VPF cu

1539.09 mii lei(34927.27-36467)

S6:Analiza planului de productie dupa calitate si competitivitate

In conditiile economiei de piata un rol semnificativ il joaca calitatea si competitivitatea produselor fabricate.

Prin calitatea productiei se subinteleg proprietatile particulare ale fiecarui produs fabricat care corespund unorcerinte strict determinate de piata de desfacere sau satisfac anumite necesitati are consumatorilor. Prin

competitivitate se subintelege corespunderea produsului fabricat cerintei pietei de desfacere. La diferite

intreprinderi calitatea productiei poate fi apreciata prin diferite metode:1. Cu ajutorul indicatorilor de calitate

2. Cu ajutorul reclamatiilor

3. Cu ajutorul pierderilor din rebut

7/28/2019 AAEF Tema 1

5/8

Aprecierea indeplinirii programului de productie dupa calitate se efectuiaza in baza procentului indeplinirii

programului de productie dupa calitate care se va determina dupa urmatoarea formula:

% ind.p.prod=Pef/Ppr*100Pentru a determina acest indicator vom utiliza datele din tabel:

Datele initiale privind aprecierea indeplinirii programului de productie dupa calitate

Cantitatea

, bucati

Suma, mii

lei

Cantitatea

, buc

Suma, mii

lei

A 1 2 3=2*1 4 5=4*1

Produsul"A"

Calitatea

superioar

a

150 25000 3750 22000 3300

Calitatea I 120 15000 1800 20000 2400

Total

prod. "A"x 40000 5550 42000 5700

EfectivProgramatFeluri de

produse

Pret

unitar, lei

In primul rind se calculeaza pretul mediu ponderat in lei la pret programat si efectiv ca raport dintre valoarea

totala a produsului fabricat si activitatea lui in unitati naturale.

Procentul indeplinirii programului de productie la produsul respectiv ca raport dintre pretul mediu efectiv si cel

programat este de 97.81%. In cazul dat vom constata ca programul dupa calitate la produsul A a fost indeplinitnumai cu 97,81%. Pentru luna urmatoare se calculeaza influenta urmatorilor 2 factori care au contribuit la

modificarea totala a valorii produsului A tinind cont de calitatea respectiva a acestui produs si anume:

1) Modificarea cantitatii totale a produsului fabricat F1=[(Qef-Qor)*Ppr]2) Modificarea pretului mediu ponderat al produsului A F2=[(Pef-Ppr)*Qef]

BIF(Balanta influentei factorilor)= F1F2=Suma totala efectiva-Suma totala prognozata

Concluzie: In baza rezultatelor obtinute putem constata ca majorarea valorii produsului a cu 150 mii lei a fostasigurata pe baza influentei pozitive a factorilui cantitativ care a contribuit la sporirea indicatorului rezultativ cu

277,5 mii totodata sub influenta negativa a factorului calitativ indicatorul rezultativ s-a redus cu 127,5 mii lei.

Prin reclamatie se subinteleg pretentiile primite de la consumatori cu privire la produsele vindute. Acesta analiza

se efectuiaza in dinamica in baza datelor anuale si/sau pe parcursul perioadei de gestiune pe luni. Pentru aceastase utilizeaza urmatorul tabel analitic

Aprecierea indeplinirii calitatii productiei vindute in baza reclamatiilor

IndicatoriAnul

precedent

Anul de

gestiune

Abaterea

absoluta

VPV, mii lei 34367 33135 -1232

Valoarea

produselor

reclamate total,

mii lei

1883,3 1242,6 -640,7

Ponderea

produselor

relamate involumul total al

produselor

vindute, %

5,48 3,75 -1,73

Din tabel rezulta ca la intreprinderea analizata se observa o tendinta pozitiva de reducere a ponderii produselor

reclamate in volumul total al productiei vindute fata de anul precedent de la 5,48% la 3,75%. Aceasta situatieilustreaza o imbunatatire a calitatii productiei fabricate si vindute desi valoarea produselor reclamate este inca

destul de inalta.

Intrucut valoarea produselor rebutate nu intra in componenta produselor vindute la unitatile de productie care tinevidenta pierderilor din rebuturi reflecta nu numai nivelul de organizare tehnica si tehnologica a procesului de

productie ci si pierderile reale ale volumului productie fabricate. De aceea pe parcursul analizei este necesara

7/28/2019 AAEF Tema 1

6/8

determinarea sumei productiei pierdute din cauza rebuturilor. Aceasta etapa a analizei se efectuiaza in baza

urmatorului tabel analitic.

Indicatori Suma, mii lei

A 1

Costul productiei fabricate 31683,60

Suma consumurilor neincluse in costul

rebutului definitiv13823,00

Costul comparabil al productiei fabricate

(rindul 1 - rindul 2)17860,60

Costul rebutului definitiv 384,00Costul rebutului definitiv in procente fata de

costul comparabil al productiei fabricate

(rindul 4/rindul 3*100

2,15

Productia fabricata(si vinduta) pierduta din

cauza rebuturilor a) VPF*rindul 5/100; b)

VPVef*rindul5/100

784,03 712,3971199

Conform datelor din tabel se poate constata ca la intreprinderea analizata din cauza rebuturilor in valoarea de 384mii lei a pierduta produse fabricate in suma de 784 mii lei, si un volum de productie vindute cu 712,4 mii lei. In

continuare este necesar de a evidentia cauzele care au provocat pierderile din rebuturi si de a elabora masuri

concrete pentru reducerea acestora din viitor.

S7: Analiza indeplinirii programului de productie dupa ritmicitate

Prin ritmicitate se subintelege indepinirea programului conform graficului stabilit. De regula, graficulacesta poate fi intocmit pe diferite perioade de timp:

- in limita anului pe trimestre

- in limita trimestrului pe luni- in limita lunii pe decade

- in limita decadei pe zile

- in limita zilei pe schimburi

In cele mai dese cazuri analiza ritmicitatii productiei se efectueaza pe decade, luni si trimestre.Exista mai multe metode de apreciere a programului de productie dupa ritimicitate, si anume: prin

intermediul celui mai simplificat indicator care caracterizeaza ritmicitatea productiei fabricate (intensitatea

respectarii graficului stabilit pe parcursul perioadei examinate).De exemplu, in luna martie la intreprinderea analizata din cele 21 de zile lucratoare graficul ritmicitatii a

fost respectat numai pe parcursul a 17 ziel. In acest caz intensitatea respectarii graficului stabilit va fi egalea cu

0,5062 (17/21) sau cu 80,95%.

Foarte frecvent apelam la coeficientul mediu de ritmicitate ( rtK ) care se calculeaza ca raportul dintre

volumul productiei fabricate efectiv in limitele ritmicitatii programate si volumul programat al productiei prin

urmatoarea relatie:

fabricateproductieialprogramatVolumul

programateiiritmicitatlimitainVPF=

rtK

Aprecierea productiei fabricate pe trimestre

suma, mii

lei

ponderea,

%

suma, mii

lei

ponderea,

%

A 1 2 3 4 5

Trimestrul I 7991 22,5 7931,6 21,75 7911

Trimestrul II 8790 25 9572,6 26,25 8790

Trimestrul III 8790 25 9773,1 26,8 8790

Trimestrul IV 9669 27,5 9189,7 25,2 9189,7

Total 35240 100 36467 100 34680,7

Volumul productiei fabricate

Trimestre programat efectiv obtinut in limitele

ritmicitatii

programate, mii lei

7/28/2019 AAEF Tema 1

7/8

Din tabel rezulta ca la intreprinderea analizata programul de productie privind ritmicitatea a fost realizat

numai la nivelul de 98,64% [(34680.7/35160)*100], ceea ce a dus la reducerea volumului productiei fabricate cu

479,3 mii lei(34680.0 35160.0). Suma productiei pierdute poate fi considerata ca rezerva interna de majorare avolumului de productie fabricata pe viitor.

In practica analitica deseori este necesara o analiza mai detaliata a ritmicitatii productiei, deoarece nr. de zile

lucratoare pe fiecare decada nu este identic, ceea ce poate avea o influenta pozitiva si negativa asupra ritmicitatiiproductiei. De regula, astfel de analiza se efectueaza pentru fiecare luna in parte pe decade, tinind cont de

numarul de zile lucratoare. In acest scop se recomanda urmatorul tabel analitic:

Aprecierea ritmicitatii productiei in luna aprilie pe decade

(pornind de la numarul de zile lucratoare)

programat efectiv I II III

A 1 2 3 4 5

1. VPF, mii lei 4465 4532 1610 1680 1242

2. Nr. de zile

lucratoare19 19 7 7 5

3. VPF in medie pe

zi, mii lei (rd.1/rd.2)235 238,5 230 240 248,4

4. VPF efectiv in

medie pe zi, % fata

de nivelul programat

x 101,49 97,87 102,13 105,7

5. Coeficienteul de

ritmicitate, % x 100 97,87 1 100

Luna aprilie Inclusiv pe decadeIndicatori

Daca examinam ritmicitatea productiei in luna aprilie la intreprinderea analizata observam ca, desi ea a fostrespectata integral, rezultatele obtinute pe fiecare decada in parte, tinind condt de numarul de zile lucratoare, dau

posibilitate sa deducem ca ritmicitatea productiei a fost respectata numai in decadele II si III. Concomitent, in

decada I ritmicitatea productiei a fost respectata numai cu 97,87%.Pentru a determina rezervele interne de majorare a VPF in urma imbunatatirii ritmicitatii productiei cu o

exactitate mult mai mare ca in tabelul Aprecierea ritmicitatii productiei fabricate pe trimestru se efectueaza 2

etape. La prima etapa a analizei se calculeaza VPF maximal posibil in urma imbunatatirii ritmicitatii productiei ca

produsul dintre numarul de zile lucratoare in total pe luna si volumul productiei maximal obtinut zilnic pe fiecaredin decadele examinate.

Volumul productiei maximal posibil in luna aprilie va fi egal cu 4719,6 mii lei (19*248,4).

La etapa a doua a analizei se calculeaza diferenta dintre VPF efectiv si maximal posibil:VPF=4532-4719,6=-187,6 mii lei

Deci diferenta dintre volumul efectiv al productiei fabricate in luna aprilie si cel maximal posibil poate fi

considerata ca rezerva interna de majorare a indicatorului rezultativ pe viitor.

S8: Analiza venitului din vinzari

Pe parcursul analizei programului de productie si comercializare un rol semnificativ il joaca si examinarea

indicatorului rezultativ care reflecta activitatea operationala a intreprinderii si anume venitul din vinzari. Dinpunct de vedere al continului economic acest indicator reflecta suma venitului obtinuta de intreprindere pe

parcursul anului de gestiune din vinzarea produselor activitatii operationale. Structura acestui venit este reflectata

in anexa nr. 5 la raportul financiar Anexa la Raportul privind rezultatele financiare (paragraful 1.1 Vinzari

nete din capitolul I Activitatea operationala).Conform acestui document financiar, venitul din vinzari poate fi determinat prin relatia:

VV=VPV+VVM+VPS+VVC+VAAunde VV venitul din vinzari;

VPV volumul productiei vindute sau venitul din vinzarea produselor finite;

VVM venitul din vinzarea marfurilor;

VPS venitul din prestarea serviciilorVCC venitul din contractele de constructie

VAA venitul din alte feluri de activitati care constituie pentru intreprindere activitatea

operationala (de baza)

7/28/2019 AAEF Tema 1

8/8

La prima etapa a analizei se examineaza structura si dinamica modificarii acestui indicator rezultativ prin

urmatorul tabel analitic:

Aprecierea dinamicii si structurii venitului din vinzari

suma, mii

lei

ponderea,

%

suma, mii

lei

ponderea,

%mii lei %

A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2

1. Venitul din

vinzarea produselor

activitatiioperationale - total

inclusiv:

45250 100 42370 100 -2880 x

1.1 din vinzarea

produselor finite34367 75,95 33135 78,20 -1232 2,25

1.2 din vinzarea

marfurilor4590 10,14 3597 8,49 -993 -1,65

1.3 din prestarea

serviciilor5125 11,33 4722,55 11,15 -402,45 -0,18

1.4 din contractele

de constructie0 0,00 0 0,00 0 0,00

1.5 din alte feluri de

activitati careconstituie pentru

intreprindere

activitatea

operationala (de

baza)

1168 2,58 915,5 2,16 -252,5 -0,42

Anul precedent

Indicatori

Anul de gestiune Abaterea

In baza datelor din tabel se observa o tendinta de reducere a venitului din vinzari fata de anul precedent cu

2880 mii lei. Aceasta abatere a fost determinata de influenta negativa a tuturor elementelor care au contribuit la

formarea acestui indicator rezultativ, inclusiv din vinzarea produselor finite cu 1232 mii lei; din vinzareamarfurilor 993 mii lei; din prestarea serviciilor cu 402,5 mii lei si, in sfirsit, din alte feluri de activitati

operationale 252,5 mii lei. Examinind structura venitului din vinzari la intreprinderea analizata, pbservam ca

ponderea principala ii revine primului element Venituri din vinzarea produselor finite sau volumului produselorvindute care pe parcursul anului de gestiune s-a majorat de la 75,95 la 78,20% sau suplimentar cu 2,25 puncte

procentuale (78,20 75,95).