tema 1.pdf
TRANSCRIPT
Kurs: Bazele proiectării arhitecturale
Modul: Introducere în proiectarea arhitecturală
Jedinica: Introducere în proiectarea arhitecturală
De-a lungul istoriei omul a creat obiectele de care avea nevoie,
utilizând măsurile care corespundeau dimensiunilor corpului uman.
Aproape până în ziua de azi, extremitățile umane au reprezentat baza
tuturor unităţilor de măsură. Chiar şi astăzi oamenilor le este mai uşor
să înţeleagă dimensiunea unui obiect dacă este comparat, de
exemplu, cu înălţimea unui om: are atâţia paşi în lungime, are atâtea
picioare în lăţime sau este cu atâţia coţi mai mare. Acesta este
conceptul nostru înnăscut de percepţie.
Figura 1 - Studiul lui Leonardo da Vinci asupra proporţiilor corpuluiuman din anul 1487
Antropometria îşi are originea din cuvintele greceşti άνθρωπος
(anthropos, care înseamnă om) şi μέτρον (metron, care înseamnă
© Copyright Link group 1 / 11
Kurs: Bazele proiectării arhitecturale
Modul: Introducere în proiectarea arhitecturală
Jedinica: Introducere în proiectarea arhitecturală
măsură). De fapt, semnificaţia literală a cuvântului antropometrie este
măsură umană.
Astăzi, antropometria joacă un rol important în designul industrial, în
designul vestimentar, în ergonometrie şi în arhitectură, unde se
utilizează date statistice referitoare la dimensiunile corpului uman
pentru a optimiza producţia.
Cu toate acestea, introducerea dimensiunilor metrice a însemnat
sfârşitul acestui mod de reprezentare a lumii noastre. Utilizând
măsurile metrice, arhitecţii trebuie să-şi creeze o imagine mentală
care să corespundă tot mai mult măsurilor din realitate. Clienţii, de
asemenea, trebuie să-și imagineze dimensiunile încăperilor din planuri
pentru a putea să anticipeze dimensiunile reale. Arhitecţii ar trebui să
cunoască bine dimensiunile camerelor şi ale obiectelor pentru a putea
să conceapă şi să anticipeze dimensiunile reale ale mobilierului pe
care îl vor utiliza, ale camerelor sau clădirilor, în fiecare linie pe care o
desenează şi în fiecare măsurătoare pe care o efectuează.
Atunci când vedem un om sau reprezentarea lui lângă un obiect,
obținem imediat o imagine mai clară în ceea ce priveşte dimensiunile
acestuia. Cu toate acestea, imaginile clădirilor şi ale camerelor
prezentate în reviste profesionale sau pe piaţă sunt de obicei fără
oameni și de aceea, adesea interpretăm greşit dimensiunile încăperilor
şi ale clădirilor fiind surprinşi atunci când le vedem în realitate (în
majoritatea cazurilor, acestea arată mult mai mici).
© Copyright Link group 2 / 11
Kurs: Bazele proiectării arhitecturale
Modul: Introducere în proiectarea arhitecturală
Jedinica: Introducere în proiectarea arhitecturală
Figura 2 - Atunci când într-un desen sunt ilustrate figuri umane, neeste mult mai uşor să percepem dimensiunile reale ale încăperii decât
atunci când planul este prezentat fără o figură umană
Arhitecţii şi designerii trebuie să înţeleagă bine raportul dintre
dimensiunea extremităților umane pentru a determina dimensiunea
spaţiului necesar unei persoane în mișcare. De asemenea, trebuie să
cunoască dimensiunile obiectelor, ale electrocasnicelor,
echipamentului etc. pentru ca în utilizarea zilnică să poată determina
măsurile corespunzătoare pentru mobilier.
© Copyright Link group 3 / 11
Kurs: Bazele proiectării arhitecturale
Modul: Introducere în proiectarea arhitecturală
Jedinica: Introducere în proiectarea arhitecturală
În plus, arhitecţii şi designerii trebuie să cunoască dimensiunile
spaţiului liber necesar în jurul mobilierului pentru ca oamenii să se
poată mişca comod în jurul acestuia (atât la serviciu, cât şi acasă), dar
şi cum este cel mai bine să poziționeze mobilierul în cameră. Fără
aceste cunoştinţe, arhitecţii şi designerii nu vor putea să creeze un
mediu în care fiecare colțișor va fi utilizat, în care oamenii se vor putea
mișca confortabil și își vor efectua obligațiile zilnice sau se vor odihni și
se vor bucura de acest spațiu.
Plecând de la aceste premise, în anul 1926, arhitectul german Ernst
Neufert a început să adune informații şi să dezvolte teoria planificării
bazată pe fiinţa umană.
Figura 3 - Arhitectul german Ernst Neufert
În acest curs vom expune informațiile necesare referitoare la
măsurători, pentru ca designerii şi arhitecţii creativi să le primească
într-o formă concisă şi bine organizată; altfel ar trebui să adune toate
aceste informaţii din multe alte surse diferite sau să le deducă din
exemple detaliate ale clădirilor proiectate deja.
© Copyright Link group 4 / 11
Kurs: Bazele proiectării arhitecturale
Modul: Introducere în proiectarea arhitecturală
Jedinica: Introducere în proiectarea arhitecturală
Figura 4 - Cel mai vechi raport dimensional este cel al piramidei dinapropierea oraşului antic, Memphis, despre care se presupune că
datează aproximativ din anul 3000 î.Hr. De atunci, oamenii de ştiinţă şiartiştii s-au străduit să perfecţioneze raporturile proporţionale ale
corpului uman
Cunoaștem sistemul de proporţii al faraonilor din timpul lui Ptolemeu,
ştim de proporţiile grecilor şi ale romanilor din desenele lui Alberti şi
Leonardo da Vinci, Michelangelo şi alţi artişti din Evul Mediu. Lucrările
lui Albrecht Durer sunt importante în mod special. În toate lucrările
artiştilor menţionaţi, calculele corpului uman se bazează pe
dimensiunea capului, feței şi a tălpilor. Aceste măsurători au fost
împărţite și mai mult şi s-au creat relaţii reciproce între ele pentru a le
putea folosi mai uşor în viaţa de zi cu zi.
© Copyright Link group 5 / 11
Kurs: Bazele proiectării arhitecturale
Modul: Introducere în proiectarea arhitecturală
Jedinica: Introducere în proiectarea arhitecturală
Figura 5 - Desenul lui Leonardo da Vinci - analiză a proporţiilor corpuluiuman
Detaliile create de Durer au devenit standarde obișnuite şi se
utilizează foarte des. El a început de la înălţimea umană şi a creat
următoarele diviziuni:
1/2h — de la vintre până la cap.
1/4h — lungimea piciorului de la gleznă până la genunchi sau de
la bărbie până la buric.
1/6h — lungimea tălpii.
© Copyright Link group 6 / 11
Kurs: Bazele proiectării arhitecturale
Modul: Introducere în proiectarea arhitecturală
Jedinica: Introducere în proiectarea arhitecturală
1/8h — lungimea capului, de sus până la bărbie.
1/10h — lungimea şi lăţimea feţei (incluzând şi
urechile)/dimensiunea palmei.
1/12h — lăţimea feţei incluzând vârful nasului.
Figura 6 - Împărţirea corpului uman după măsurile lui Durer
De-a lungul secolului trecut, psihologul german Adolf Zeising a avut o
© Copyright Link group 7 / 11
Kurs: Bazele proiectării arhitecturale
Modul: Introducere în proiectarea arhitecturală
Jedinica: Introducere în proiectarea arhitecturală
contribuţie enormă prin cercetările sale asupra raporturilor
dimensionale între proporţiile umane.
Zeising a descoperit secţiunea de aur care este vizibilă în dispunerea
crengilor de-a lungul tulpinii plantelor şi a nervurilor frunzelor. El și-a
dezvoltat cercetările analizând schelete de animale şi ramificarea
venelor şi nervilor acestora, proporţia compuşilor chimici şi geometria
cristalelor. La sfârşit, a analizat proporţiile operelor artistice. În aceste
fenomene el a văzut secţiunea de aur ca pe o lege universală care
conţine principiul pământesc al tuturor tendințelor spre frumos şi
armonie în natură şi artă, ca pe cel mai mare ideal spiritual care
pătrunde în toate structurile, formele şi proporţiile, atât cosmice cât și
individuale, organice sau anorganice, acustice sau optice, precum şi în
forma umană.
Multe dintre aceste idei au fost adoptate de arhitectul francez, Le
Corbusier, în propriile studii asupra proporţiilor umane, ajutându-l în
dezvoltarea aşa-numitului Modulor.
© Copyright Link group 8 / 11
Kurs: Bazele proiectării arhitecturale
Modul: Introducere în proiectarea arhitecturală
Jedinica: Introducere în proiectarea arhitecturală
OAP_01 - Bazele proiectării arhitecturale
1. Măsurile de bază ale tuturor unităţilor de-a lungul istoriei
sunt:
a) extremitățile umane
b) metrul
c) inch-ul
2. Semnificaţia literală a cuvântului antropometrie este:
a) combinarea măsurilor metrice cu măsurile extremităților
umane
b) măsurile umane
c) măsurarea omului
3. Atunci când utilizăm măsurile metrice:
a) trebuie să le transformăm în unităţi imperiale pentru a le
înţelege
b) trebuie să ne creăm imagini mentale, deoarece acest
concept al percepţiei nu ne este înnăscut
c) înţelegem cu ușurință dimensiunile, deoarece acest
concept al percepţiei ne este înnăscut
4. Pentru a obţine cea mai bună imagine asupra dimensiunilor
unui obiect desenat, cel mai bine este să:
a) vedem sau să ne imaginăm un om în interiorul obiectului
respectiv
b) schiţăm obiectul
c) îl desenăm singuri
5. Arhitectul german care în anul 1926 a început să dezvolte o
teorie a planificării bazată pe proporţiile umane, se numeşte:
a) Adolf Zeising
b) Le Corbusier
c) Ernst Neufert
6. În secolul al XX-lea, Adolf Zeising a descoperit:
© Copyright Link group 9 / 11
Kurs: Bazele proiectării arhitecturale
Modul: Introducere în proiectarea arhitecturală
Jedinica: Introducere în proiectarea arhitecturală
a) secţiunea de aur
b) teoria planificării
c) modulorul
7. Adolf Zeising a definit secţiunea de aur ca fiind:
a) un nou sistem de unităţi de măsură
b) o lege universală care conţine principiul pământesc al
tuturor tendințelor spre frumos şi armonie în natură şi artă
c) un sistem de măsuri complicate, de neînțeles pentru om
© Copyright Link group 10 / 11
Kurs: Bazele proiectării arhitecturale
Modul: Introducere în proiectarea arhitecturală
Jedinica: Introducere în proiectarea arhitecturală
1. Măsurile de bază ale tuturor unităţilor de-a lungul istoriei
sunt:
a
2. Semnificaţia literală a cuvântului antropometrie este:
b
3. Atunci când utilizăm măsurile metrice:
b
4. Pentru a obţine cea mai bună imagine asupra dimensiunilor
unui obiect desenat, cel mai bine este să:
a
5. Arhitectul german care în anul 1926 a început să dezvolte o
teorie a planificării bazată pe proporţiile umane, se numeşte:
c
6. În secolul al XX-lea, Adolf Zeising a descoperit:
a
7. Adolf Zeising a definit secţiunea de aur ca fiind:
b
Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)
© Copyright Link group 11 / 11