Finan]at\ deConsiliul

Jude]ean Alba

Românialiterar\

Revist\ a Uniunii Scriitorilor din România Director: Nicolae Manolescu anul XLV 11 ianuarie 32 de pagini 3 lei

1-2RUGUL APRINS AL MAICII DOMNULUI. CONDAMNAREAdocumentar de IOANA DIACONESCU

CAZUL „CATHARILOR...“ ~N ARHIVELE SECURIT|}IIdocumentar de GEORGE ARDELEANU

PREOCUP|RI DESUETE?editorial de NICOLAE MANOLESCU

d o s a r u l R o m â n i e i l i t e r a r e

Puzzle de GABRIEL CHIFU: ~ngrijorarePoezii de GHEORGHE GRIGURCU

Poemul s\pt\mânii de ALEXANDRU MU{INAComentarii critice de COSMIN CIOTLO{, GABRIEL CO{OVEANU, RALUCA DUN|,

ALEX GOLDI{, SORIN LAVRIC, MARIUS MIHE},R|ZVAN MIHAI N|STASE, R|ZVAN VONCU

Puterea de crea]ie a unui popor (II)

Emblematicul BERNEAeseu de DAN H|ULIC|

Ho

ria B

ern

ea –

p

ortr

et d

e G

érar

d R

ond

eau

România lliterar\ ®Revist\ eeditat\ dde

Uniunea SScriitorilor ddin RRomânia [i Funda]ia RRomânia lliterar\

Redac]ia: NICOLAE MMANOLESCU – directorGABRIEL CCHIFU – ddirector eexecutiv IONELA SSTANCIU – ssecretar ggeneral dde rredac]ieMARINA CCONSTANTINESCU – rredactorSORIN LLAVRIC – rredactorSIMONA VVASILACHE – rredactorCOSMIN CCIOTLO{ – rredactor aasociatANA CCHIRI}OIU – rredactor aasociatANGELO MMITCHIEVICI – rredactor aasociat

Corectur\: ECATERINA IIONESCU (pag. 22, 33, 44, 55, 66, 77, 88, 99,10, 111, 112, 113, 114, 115, 116, 117)NINA PPRUTEANU (pag. 11, 118, 119, 220, 221, 222, 223,24, 225, 226, 227, 228, 229, 330, 331, 332)Concep]ia ggrafic\: MIHAELA ßßCHIOPU(varia]iuni ppe ttema „„ruggul aaprins“ )Fotoreporter: ION CCUCUTehnoredactare ccomputerizat\: IONELA SSTANCIU GEORGE MMAXIMILIAN IIONESCU Prelucrare iimagine: VALENTINA VVL|DANCoresponden]i `̀n sstr\in\tate: RODICA BBINDER(Germania), GABRIELA MMELINESCU (Suedia)LIBUŠE VVALENTOVÁ (Cehia)

Funda]ia România lliterar\, CCalea VVictoriei133, ssector 11, ccod 0010071, BBucure[ti.Director aadministrativ: VALENTINA VVL|DANSecretariat: SOFIA VVL|DANGHEORGHE VVL|DANCont `̀n llei: BBRD-GGSG AAgen]ia {{incai,RO91BRDE441SV59488894410. CCont `̀n vvalut\:BRD-GGSG AAgen]ia {{incaiRO87BRDE441SV59488974410 ((USD),RO37BRDE441SV59489004410 ((EUR)

Conform pprevederilor SStatutului, UUniuneaScriitorilor ddin RRomânia nnu eeste rrespon-sabil\ ppentru ppolitica eeditorial\ aa ppublica]iei[i nnici ppentru ccon]inutul mmaterialelor ppubli-cate.

România lliterar\ este mmembr\ aa AAsocia]ieiRevistelor, IImprimeriilor [[i EEditurilor LLiterare(A.R.I.E.L.), aasocia]ie ccu sstatut jjuridic, rrecunoscut\de cc\tre MMinisterul CCulturii [[i PPatrimoniului

Na]ional.

ISSN 11220-66318

Din ddecembrie 22010, rrevistaRomânia lliterar\ apare ccusprijinul ffinanciar aal MMinisteruluiCulturii [[i PPatrimoniului NNa]ional.

e-mmail:romania_literara@yahoo.com;

revistaromanialiterara@gmail.com;

http://www.romlit.ro; tel.: 021-2212.79.86; ffax: 0021-2212.79.81

Imprimat lla FED PPRINT

Editorial de Nicolae Manolescu

Preocup\ri desuete? – p. 3

Puzzle de Gabriel Chifu – p. 3

Îngrijorare

Poemul s\pt\mânii de Alexandru Mu[ina – p. 3

Sâmb\t\ diminea]a

Cornel Ungureanu – p. 4

Ce r\mâne?

Contrafort de Mircea Mih\ie[ – p. 5

Final amânat

Cartea de proz\ de Raluca Dun\– p. 6

Un loc „pl\cut” [i numai al lor

Cartea de poezie de Gabriel C

o[oveanu – p. 6

Zeul bolnav de melancolie

Cronica literar\ de Cosmin Ciotlo[ – p. 7

O sintez\

Poezii de Gheorghe Grigurcu

– p. 8

Cronica ideilor de Sorin Lavr

ic – p. 9

Tacticos [i mustuos

Comentarii critice de Alex Goldi[

– p. 10

Codul lui Eminescu

DOSAR ROMÂNIA LITERAR|:

Documentar de Ioana Diaconescu –

pp. 11-21

Rugul Aprins al Maicii Domnului. Condamnarea

George Ardeleanu – pp. 22-23

Cazul „Catharilor...” în arhiv

ele Securit\]ii

Comentarii critice de Marius Mihe]

Stigmate exemplare – p. 24

Cronica edi]iilor de R\zvan Voncu –

p. 25

Generalul Berthelot pe frontu

l românesc

~ntoarcerea la c\r]i de Mihai Zamfir – p. 26

Arti[ti `n expozi]ie de Petre

T\n\soaica – p. 27

Un bol cu sup\ neagr\

Dan H\ulic\Puterea de cre

a]ie a unui popor (II). Emblematicul Bernea

– pp. 28-29

R\zvan Mihai N\stase – p. 30

Realism magic în nordul Germaniei

Îmblânzirea scorpiei din Praga

Meridiane – p. 31

2....................................................................................................................................................................................................................................... România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013

Public\m în num\rul de fa]\u n D o s a r c u p r i n z â n dmateriale referitoare laSecuritate: sentin]a careîi condamna la ani grei detemni]\ pe intelectualii,preo]i, scriitori, apar]inând

grup\rii „Rugul Aprins”, ca urmarea unuia dintre cele dintâi procesepolitice din România comunist\(paginile 11-21) [i un articoldespre N. Steinhardt, de]inutpolitic, [i el, dup\ cum se [tie(paginile 22-23). De la o vreme,sunt tot mai multe voci care afirm\c\ tema Securit\]ii ar fi c\zutîn desuetudine dou\ decenii [imai bine de la pr\bu[irea regimuluicomunist.

S\-mi fie îng\duite dou\ remarciprealabile. Prima este c\ anumite teme,printre care aceea despre care e vorba,nu pot ie[i din preocup\rile societ\]iipostcomuniste înainte ca adev\rul s\fie rostit, dac\ nu, poate, pân\ la cap\t,dar, oricum, în cea mai mare parte, maiexact, pân\ când sechelele bolii nu vorfi vindecate. Singura terapie eficient\este cunoa[terea tuturor documentelor[i m\rturiilor. A doua remarc\ esteaceea c\ negarea interesului oamenilorde azi, [i, mai ales, al tinerilor, pentrurolul nefast al Securit\]ii în vie]ilenoastre, are un puternic iz electoralist:nu pu]ini sunt candida]ii [i ale[ii poporului,cum sunt numi]i, cu oarecare ironie,parlamentarii, care consider\ c\ nu-[isporesc [ansele evocând în campaniilelor Securitatea, care n-ar mai fi opreocupare principal\ a majorit\]ii. Credc\ lucrurile stau exact invers: nu pentruc\ umbra Securit\]ii nu mai e sim]it\trebuie s\ încet\m a o pomeni, ci, tocmaipentru c\ am încetat a o pomeni, eapare s\ nu mai fie o preocupare important\pentru o parte a contemporanilor no[tri,

îndeosebi tineri. Sunt, de altfel, convinsc\ acesta e raportul corect între cauz\[i efect, fie c\ ne referim la Securitate,fie la regimul comunist în general.

N-a[ vrea s\ fac nim\nui un procesde inten]ie, dar mi se pare c\ numero[iadversari ai ideii de a scoate la iveal\dosarele Securit\]ii au ceva de ascuns.Altfel cum s-ar explica, nu numai politicalor contra dezv\luirilor, dar amenin]\rilela adresa celor care le fac? Vom publicaîntr-unul din numerele viitoare alerevistei noastre un interviu cu o persoan\direct implicat\, acreditat\ la CNSAS,care a primit destule asemenea puneriîn gard\, în stare s-o alarmeze, nu, dinfericire, [i s-o dezarmeze. Riscul se cadeasumat [i suntem profund îndatora]icolaboratorilor no[tri care ne încredin]eaz\spre publicare rezultatul investiga]iilorlor. Ne înt\re[te în convingerea c\adev\rul trebuie spus chiar faptul c\exist\ printre noi fo[ti agen]i sau turn\tori,care au devenit tot mai agresivi pem\sur\ ce au prins ideea c\ temaSecurit\]ii nu mai reprezint\ o preocuparedecât pentru câ]iva intelectuali lipsi]ide sim]ul realit\]ii. E îngrijor\tor s\consta]i c\ unii dintre zelatorii abandon\riiacestei preocup\ri, vechi slujitori aiodioasei institu]ii, beneficiaz\ ast\zide imunitate parlamentar\. Ale[i aipoporului, c\l\ii morali de alt\dat\, nupreget\ s\ sus]in\ c\ victimele lornevinovate, se las\ purtate de am\giriizvorâte din ur\ când pretind s\ [tiecine [i de ce le-a prigonit.

Vasile Voiculescu, Sandu Tudor,N.Steinhardt [i ceilal]i ale c\ror numele ve]i întâlni în paginile Dosarului nostrunu mai sunt în via]\ [i nu le mai potîmp\rt\[i celor care nu vor s\ [tie suferin]ade care au avut parte. Ne sim]im obliga]is\ fim purt\torii lor de cuvânt.

actualitatea

Tot timpul locul acelaa fost unul nefast. Laînceput func]iona acolou n a r e s t p r e v e n t i v ,unde, în timpul r\scoaleidin 1907, au fost închi[ipeste 1200 de ]\rani.

În 1920, s-a transformat înpenitenciar. Groz\vii s-aupetrecut [i atunci. În 1938,î n n o a p t e a d e 2 9 s p r e 3 0noiembrie, 14 legionari afla]iîn aceast\ închisoare, întreei [i Corneliu Zelea-Codreanu,au fost ridica]i sub pretextulde a fi muta]i la Jilava [i ped r u m , î n p \ d u r e a d e l aTânc\be[ti, au fost împu[ca]i,pe motiv c\ ar fi încercat s\evadeze.

Dup\ înfiin]area, la 30 august1948, a Securit\]ii, penitenciarul dela Râmnicu S\rat, c\ci despre el estevorba, a devenit închisoare comunist\.S-a umplut cu „frontieri[ti” [i „sabotori”,ace[tia din urm\ erau, de fapt, ]\ranicare refuzau s\-[i achite „cotele”. Înaceast\ perioad\ au fost adu[i încelulele temni]ei frunta[i ai PartiduluiNa]ional }\r\nesc, dintre cei carefuseser\ judeca]i [i condamna]i dup\înscenarea de pe aeroportul de laT\m\d\u. Au ajuns aici [i b\trânulIon Mihalache, [i tinerii CorneliuCoposu [i Ion Diaconescu. Atunci[i acolo s-a desf\[urat unul dintrecele mai sinistre experimente îndreptateîmpotriva fiin]ei umane. Violen]\fizic\, prin b\t\i crâncene, prinînfometare, dar [i ceva în plus,mult mai subtil pe scara r\ului:distrugerea psihic\ prin izolare, print\cere, prin ruperea omului de tot ceînseamn\ mediul s\u normal de via]\.De]inu]ii nu aveau voie s\ comunicecu nimeni, trebuiau s\ uite chiar [is\ vorbeasc\, erau ]inu]i într-o lini[tede nimic tulburat\ (pân\ [i paznicierau obliga]i s\ poarte papuci depâsl\), `ntr-o lini[te de mormânt.De]inu]ii chiar trebuiau s\ se simt\ca [i când ar fi intrat în mormânt.Atâ]ia oameni de valoare [i-aug\sit sfâr[itul acolo. Între ei, [i IonMihalache, al c\rui strig\t a r\sunattulbur\tor între zidurile sumbre aleacelui spa]iu malefic: „Fra]ilor, aicie Ion Mihalache. M\ omoar\!”. Dealtfel, curând dup\ asasinarea sa,în anul 1963, închisoarea a fostdesfiin]at\. A venit sfâr[itul s\u, cuma venit [i sfâr[itul pentru un altexperiment crunt, ce se petrecuse înpenitenciarul de la Pite[ti, unde victimeau fost oameni tineri, to]i studen]i,care au suportat o agresiune de ocruzime demen]ial\, dep\[ind oriceînchipuire.

Dar ce m-a apucat s\ evoc închisoareade la Râmnicu S\rat [i s\-mi amintescde atrocit\]ile de la Pite[ti ale luiEugen }urcanu tocmai acum, la începutde an, când inimile noastre ar trebuis\ fie locuite numai de sentimentebune, în\l]\toare?

Nu [tiu de ce am f\cut-o, poatedintr-o îngrijorare, care, deodat\,ciudat, parc\ din senin, m-a luat înst\pânire în acest moment s\rb\toresc,de Anul Nou, când s-ar fi cuvenit doars\ m\ bucur. Caut aici s\ exprimnatura acestei îngrijor\ri. Am convingereac\ o ]ar\ are o rezerv\ de z\c\minte,de bog\]ii, mai mare sau mai mic\,iar un popor are o rezerv\ de energii,[i pozitive, dar [i negative, ce suntîn stare s\ mi[te mun]ii, în binesau în r\u. Eu unul cred c\, dac\z\c\mintele p\mântului, cele dinadânc sau de la suprafa]\, mai devremesau mai târziu se pot termina, celelalte,cele de esen]\ l\untric\, for]elenegative [i pozitive care stau înnoi, r\mân intacte în timp. A[adar,ele nici nu scad, nici nu cresc, doarmodul lor de manifestare se schimb\.

În unele epoci, cum a fost regimulcomunist ̀ n anii lui de ̀ nceput, aceast\negativitate, aceast\ propensiuneaccentuat\ spre r\u, acest spiritgregar, aceast\ violen]\ extrem\au fost în largul lor, s-au putut desf\[uraîn voie: direct, exacerbat, f\]i[ [i, iat\,avem cuno[tin]\ de ele. Ast\zi, înschimb, este o alt\ epoc\. Totul seface cu perdea/ cu m\nu[i/ cu amortizor/pe întuneric/ pe ocolite/ difuz/ subteran.Îns\ acea negativitate n-a disp\rut,nu s-a diminuat, e-n noi [i lucreaz\,chiar dac\ nu ne d\m seama, doarc\ se exprim\ diferit, [i anumealambicat.

Am o b\nuial\ privind în jur [iv\zând ce se întâmpl\: v\zând cummerg lucrurile pe scena politic\, învia]a public\ [i în cea profesional\,v\zând ce fel de [coal\ avem [i ce felde oameni ies din aceast\ [coal\,v\zând ce fel de modele ne facem,pe cine aplaud\m/ adul\m/ admir\m[i pe cine ]inem în umbr\, v\zândcât de lent, [i de prost, [i de scumpne construim [oselele, v\zând cât demult se minte, se în[al\, se fur\ [icât de pu]in se progreseaz\ în ]araasta bogat\. B\nuiala e c\ n-am sc\patde r\u, este la fel de prezent, doarc\, repet, sub alt\ înf\]i[are, mai greude depistat.

În încheiere, sincer, îmi dorescca îngri jorarea mea s\ nu f ieîndrept\]it\. Totodat\, îmi dorescpentru noi to]i La mul]i ani!, subsemnul binelui.

editorial de nicolae manolescu

Preocup\ri desuete?

România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013 ................................................................................................................................................................................................................................3

puzzle de gabriel chifu

Îngrijorare

poemul s\pt\mânii de alexandru mu[ina

Sâmb\t\ diminea]a

Am ddeschis mmobilul. AApoiAgenda ttelefonic\. AAm sselectat:ALEXANDRU MMU{INA

Era uun nnum\r vvechi, dde ppe vvremea Când aaveam ccâte 22-33 mmobile [[i mmereuLe rr\t\ceam, lle ppierdeam, lle-nncurcam.Am ddat: DDELETE.M-aam ssim]it îîngrozitor.

4..........................................................................................................................................................................................................................................România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013

CALENDAR1.01.1868 - s-a n\scut I. Al. Br\tescu-Voine[ti (m. 1946) 1.01.1868 - s-a n\scut George Murnu(m. 1957) 1.01.1897 - s-a n\scut Vasile B\ncil\(m. 1979) 1.01.1907 - s-a n\scut ConstantinFântâneru (m. 1975) 1.01.1917 - s-a n\scut Vera Hudici (m. 1999) 1.01.1923 - s-a n\scut Mihail Crama(m. 1994) 1.01.1928 - a murit Valeriu Brani[te (n. 1869) 1.01.1928 - s-a n\scut Teodor Pâc\ (m. 1978) 1.01.1929 - s-a n\scut Nicolae }ic (m. 1992) 1.01.1938 - s-a n\scut Adrian Bu[il\ 1.01.1939 - s-a n\scut Emil Brumaru 1.01.1942 - s-a n\scut Ioan Alexandru(m.2002) 1.01.1944 - s-a n\scut Mircea Muthu 1.01.1947 - s-a n\scut Vasile Larco 1.01.1949 - s-a n\scut Radu }uculescu 1.01.1949 - s-a n\scut {tefaniaOproescu 1.01.1950 - s-a n\scut Ion Ioachim 1.01.1952 - s-a n\scut Ion Tudor Iovian 1.01.1953 - s-a n\scut Gheorghe Stroe 1.01.1954 - s-a n\scut Mircea Mih\ie[ 1.01.1954 - s-a n\scut AdrianSângeorzan 1.01.1956 - s-a n\scut Magda Cârneci 1.01.1960 - s-a n\scut Ion Militaru 1.01.1962 - s-a n\scut Irina Nechit 1.01.1962 - s-a n\scut GheorgheMocanu 1.01.2002 - a murit Ion Zamfirescu (n. 1907)

2.01.1891 - s-a n\scut Aron Cotru[ (m. 1961) 2.01.1920 - s-a n\scut FranciscP\curariu (m. 1998) 2.01.1933 - s-a n\scut Ion B\ie[u (m. 1992) 2.01.1938 - s-a n\scut Mara Paraschiv 2.01.1938 - s-a n\scut Gligor Ha[a 2.01.1945 - s-a n\scut Ioan RadinPeianov (m. 2010)

3.01.1894 - s-a n\scut Sarina Cassvan(m. 1978) 3.01.1932 - s-a n\scut Otilia Nicolescu(m. 1993) 3.01.1938 - s-a n\scut George L.Nimigeanu 3.01.1953 - s-a n\scut Nicolae Stan 3.01.1967 - s-a n\scut {tefan Caraman 3.01.1967 - a murit Alfred MargulSperber (n. 1898) 3.01.1969 - s-a n\scut Cezar Mazilu 3.01.2002 - a murit I. Constantinescu(n. 1938) 3.01.2006 - a murit Valeriu Bârg\u (n. 1950)

4.01.1877 - s-a n\scut Sextil Pu[cariu(m. 1948) 4.01.1931 - s-a n\scut Nora Iuga 4.01.1934 - s-a n\scut Jiva Popovici (m. 1991) 4.01.1942 - s-a n\scut OvidiuHotinceanu (m. 1973) 4.01.1943 - s-a n\scut Mandics György 4.01.1945 - s-a n\scut Eugen Bunaru 4.01.1946 - s-a n\scut Claudiu Mitan 4.01.1948 - s-a n\scut Dana Diaconu 4.01.1953 - s-a n\scut Pavel {u[ar\ 4.01.1954 - a murit Elena Farago (n. 1878)

1) Ce r\mâne? Cea mai frumoas\ cartea anului, cartea lui Mircea Mih\ie[ despreFaulkner, începe cu întrebarea: ce r\mâne?R\mân, în primul rând, c\r]ile celorcare împlinesc proiecte ample, de anvergur\,c\r]ile ce trec de 400 de pagini sau ciclurileromane[ti care trec de 4000 de pagini.R\mâne Bibliografia lui Mircea Muthu,intitulat\ Europa de sud-est în memoriacultural\ româneasc\,oper\ care completeaz\(încheie?) excelentele [i atât de necesarelestudii ale lui Mircea Muthu despre sud-estul european. Ioan Budai-Deleanu înm\rturii antologice, de Ioan Chindri[ [iNiculina Iacob, Coresponden]a lui Rebreanu,îngrijit\ de Nicolae Gheran ([i echipa sa),Colocviile de critic\ ale revistei Transilvania(1977-1986), edi]ie îngrijit\ de MirceaBraga, Dinu Pillat, Spectacolul rezonan]ei,edi]ie îngrijit\ de Monica Pillat [i GeorgeArdeleanu. Petre Poant\ realizeaz\ oadmirabil\ istorie cultural\ a Clujului, iarIrina Petra[ o monumental\ Promenad\a scriitorilor: unde s\ (mai) fugim de-acas\?Semnal\m abunden]a dic]ionarelor deliteratur\ regional\, demne de a schi]ao geografie literar\ a României: b\c\uan\(Cornel Galben), bistri]ean\ (Teodor Tanco),b\n\]ean\ (Alex. Ruja), maramure[ean\[.a.m.d. Mari truditori sau echipe de lucrupun în valoare nu selec]ii, ci fertilitateacultural-spiritual\ a întregului.

2)În Anul Caragiale trebuie s\ neamintim c\ volumul despre Caragiale alui Dan C. Mih\ilescu apare lâng\ altec\r]i a lui Dan C. Mih\ilescu, privitoarela credin]a sau necredin]a c\rturarului,al\turi de volumele ce ar putea adunacomentariile lui Dan C. din fiecare diminea]\la Pro Tv. Dintre semnificativele studiidespre Caragiale s\ le numim pe celesemnate de seniorii cercet\rii, {tefanCazimir, Mircea Tomu[, Gelu Negrea,Mircea A. Diaconu. S\ mai ad\ug\mexcelenta versiune a scrisorii pierdute,de Eugen {erb\nescu. Lâng\ centenarulCaragiale, centenarul Steinhardt a animatpresa cultural\. Numerele speciale alerevistelor, excelenta carte a lui Ioan Pintea,Proximit\]i [i m\rturisiri, sunt repere înîn]elegerea vie]ii [i a scrisului unui homoreligiosus. Între c\r]ile cu care înaint\mîn buna în]elegere a celor mari, Eliadeesotericul (edi]ia a doua, rev\zut\ [iad\ugit\) de Marcel Tolcea propunecomplet\ri fericite biografiei [i bibliografiei

Eliade. Mi se pare demn\ de aten]ie seriaOpera omnia, a Editurii Moldova, coordonatorserie Valeriu Stancu, care num\r\, pentru2012, câteva zeci de volume. Le re]in pecele ale unor autori din preajm\, VasileDan, Eugen Bunaru, Ion Barb, RemusValeriu Giorgioni. M-a[ bucura dac\ Operaomnia (care are [i o serie de proz\ scurt\:deocamdat\ am în fa]\ doar Mic tratatdespre arta învierii de Apostol Gur\u) arfi ceva mai selectiv\. Eroii care scotîntreaga oper\ pe pia]\ risc\ s\ fie v\zu]iprin textele lor cele mai proaste. Provinciatrimite semnale importante nu doar prinrevistele care apar la Satu Mare sau laPiatra Neam], ci [i prin liderii care diriguiesc,cu succes, via]a literar\. Adrian AluiGheorghe recapituleaz\ [ansele culturiinoastre din bunkerul s\u de la PiatraNeam] cu Contribu]ii la estetica umbrei,iar George Vulturescu în Cronicar la„Frontiera Poesis” î[i transcrie cronicileliterare, mereu necesare, de la revistape care o dirijeaz\.

3) Volume de poezii demne de aten]iescriu în 2012 {erban Foar]\ (în fran]uze[te),Gheorghe Grigurcu (Ilustrate din amarultârg e un ghid important într-o geografieliterar\), Nicolae Prelipceanu (La pierdereasperan]ei splendid volum despre stingere,aduce un ton nou în scrisul lui NicolaePrelipceanu) Liviu Ioan Stoiciu (Substan]einterzise), Eugen Dorcescu (cu stihuricrepusculare), Ioan Petra[, ritualizândhierofanii. Între tineri, Alexander Stoicovici,Anca Mizumschi, Daniel Silvian Petre,Marius Aldea, Ana Pu[ca[u ar putea fibune repere ale anului. Primul mairealizeaz\ antologii, traduce, public\segmente dintr-un roman.

Dac\ Ioana Pârvulescu î[i continu\curajoas\ aventura de prozator, SimonaSora inaugureaz\, cu al ei Hotel Universal,o promi]\toare carier\ de romancier,ca [i Alexandru Mu[in\. Eminentul poet[i teoretician propune, în romanul s\udespre Dracula, câteva importante temede studiu pentru draculalogi. În drumspre sud e debutul în roman al lui AdrianRomil\, critic literar de n\dejde al revistei„Conta”. Anul 2012 trebuie s\ re]in\înaintarea prozastic\ a lui Gh. Schwartz,care ambi]ioneaz\ s\ realizeze cu Cei osut\ cel mai vast ciclu romanesc al literaturiinoastre. În 2012 a ap\rut Bastonul contelui,al [aselea volum. Dac\ Gh. Schwartz mai

are înc\ pân\ atinge finalul, Paul EugenBanciu a reu[it cu Piranha [i Singur\tatealuminii s\ încheie ciclul ([apte volume)cu o confesiune întunecat\.

Ion Pop nu încheie în 2012 Istoriapoeziei române[ti, ci public\ deocamdat\un volum care pune al\turi interviuriledate de-a lungul unei vie]i [i un altulcu publicistica sa din ultimii ani, amândou\necesare celui care va comenta Istoriapoeziei... Copacul din câmpie de GeluIonescu poart\ mai departe cu gra]ie [iîn]elepciune mesajul unei str\lucitegenera]ii de comentatori de literatur\.Un volum masiv al lui Ion Simu], V\mileposterit\]ii. Secven]e de istorie literar\pune al\turi studiile unui cercet\torprofesionist, iar unul, [i mai amplu, a luiGeorge Glodeanu cerceteaz\ jurnaleleintime ale literaturii române. În seriaexcelentelor documentare consacrateultimelor decenii a interdic]iilor, AnaSelejan invit\ la recitirea paginilor dinrevista „Glasul Patriei” (Un cimitir alelefan]ilor în comunism).

4) C\r]ile ajung la Timi[oara cu dificultate;cele semnate de Dumitru Radu Popescu(Simonetta Berlusconi, O jum\tate demoarte), Nicolae Breban (Singura cale)Augustin Buzura (Nici vii, nici mor]i),Constantin Cuble[an (Rebreanu) au ajuns,altele, pe care le a[teptam înc\ din 2011,precum primul volum al Dic]ionaruluiinterdisciplinar de terminologie cultural\realizat de Mircea Martin sau MihailSebastian de Ion Vartic, carte care artrebui s\ trag\ cortina asupra unor polemiciprivindu-l pe importantul scriitor, înc\nu. Au ap\rut? N-au ap\rut? Ne întreb\mcâte din c\r]ile anului 2012 s-au împotmolitprin depozite, câte ar mai trebui s\ ajung\prin provincii, prin Republica Moldova [icâte din Satu Mare, Ia[i, Chi[in\u laTimi[oara sau la Bucure[ti.

5) Evenimente, mari sau mici, aufost [i înc\ foarte multe. Select\m câteva.A[ez pe primul loc Colocviul na]ionalUniversitar de Literatur\ contemporan\(edi]ia a opta) organizat la Bra[ov; e oîntâlnire a profesioni[tilor de azi [i demâine, lipsit\ de festivism, care a avutîn centrul ei, anul acesta, doi mari scriitori.Întâlnirile interna]ionale de la Putna,coordonate de Dan H\ulic\ (anul acestadedicate Muntelui), cele dou\ colocviiSteinhardt [i Rebreanu, de la Bistri]a,colocviile Lucian Blaga de la Cluj, AlbaIulia, Lugoj, festivalul Mircea Iv\nescude la Sibiu... Moni St\nil\, AlexandruVakulovski au fost, la Timi[oara, în centrulunei lans\ri de c\r]i care a prilejuit uncolocviu viu despre literatura din RepublicaMoldova. Ar mai fi evenimentele organizatede Uniunea Scriitorilor, despre careRomânia literar\ a scris de fiecaredat\ cu drag.

Ce r\mâne?cornel ungureanu

actualitatea

DDiinnttrr-oo rreeggrreettaabbiill\\ eerrooaarree,, rr\\ssppuunnssuullddoommnnuulluuii CCoorrnneell UUnngguurreeaannuu llaa aanncchheettaa„„CCee rr\\mmâânnee??”” ddiinn nnuumm\\rruull 5522//22001122 aaaapp\\rruutt iinnccoommpplleett.. PPuubblliicc\\mm aaccuumm vvaarriiaannttaaiinntteeggrraall\\..((RReedd..))

actualitatea

România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013.........................................................................................................................................................................................................................................5

În 1 4 f e b r u a r i e 1 9 8 9 – d eValentine’s Day –, SalmanRushdie prime[te vesteac\ regimul fundamentalistal ayatolahului Khomeini îlc o n d a m n a s e l a m o a r t e .Scriitorul indiano-pakistanezo-

englez intrase pe lista neagr\ aliderului religios de la Teherandin cauza Versetelor satanice,romanul în care î[i permisese –potrivit militan]ilor hiper-activiai musulmanilor stabili]i în MareaBritanie – s\ batjocoreasc\ imagineaProfetului.

O împrejurare norocoas\ a f\cuts\ fi citit cartea imediat dup\ apari]iaei: un prieten din Iugoslavia fusesecucerit de-un roman anterior al s\u,Midnight’s Children, [i îmi f\cuse cadouvolumul proasp\t ap\rut, introdus „princontraband\” în România, când aveacerneala înc\ proasp\t\.

}in minte c\ n-am fost prea impresionatde masivul op. Îl g\seam dezlânat, for]at,artificial, obositor prin sumedenia depatinaje retorice. Într-un cuvânt, oharababur\ lingvistic\ pe alocurispectaculoas\, dar c\reia îi lipsea, dup\gustul meu, substan]a. Supranaturalul,miraculosul, vr\jitorescul îmi eraucunoscute din variantele mai atr\g\toare,ale realismului magic al sud-americanilor.Visele lui Gibreel Farishta, unul din ceidoi eroi ai romanului, îmi p\reau construc]iiinspirate de regulile modernismuluiVirginiei Woolf, „vignete” narative menites\ exploreze subcon[tientul personajului,pigmentate cu artificii strategiceluate cu toptanul din Joyce. Nu m\mir nici azi c\ n-am „prins” subtilit\]ileclericale ale episodului dedicat luiMahound, „Mesagerul”, cel care aveas\ transforme romanul – [i pe autoruls\u – într-unul din cele mai dramaticemomente din istoria literaturii universale.

Într-adev\r, n-aveam nici informa]ia,nici exerci]iul de a „citi” o carte în cheiereligios-ideologic\. Nefiind familiarizatcu secretele doctrinelor islamice, ori cuconcep]ia care avea s\ ajung\ imediatdup\ aceea [i la noi sub eticheta de„postcolonialism”, am parcurs carteainteresat exclusiv de valoarea ei estetic\.Se pare c\ nu eram singurul, de vremece în presa occidental\ ap\ruser\comentarii care vizau îndeosebi izbânzileartistice (ori, dup\ caz, neîmplinirile)romanului. A trebuit s\ apar\ masivaautobiografie, Joseph Anton (tradus\de Dana Cr\ciun la Editura Polirom,2012) a lui Salman Rushdie pentru aîn]elege nu doar contextul, ci [i demersurilede adâncime ale celor care, din subiec]ifrustra]i ai unui proces de integraremulticulturalist\, au devenit protagoni[tiiunei drame cu o rezonan]\ planetar\.

N-am s\ reiau povestea spus\ deRushdie însu[i la persoana a treia – dup\

ce, obligat s\ „dispar\” de pe o zi pealta sub protec]ia for]elor specialebritanice î[i luase un alt nume: Josephde la Conrad, Anton de la Cehov. I-a[r\pi cititorului farmecul unei lecturi cuadev\rat captivante. A unei pove[ticu detectivi (adev\ra]i), cu so]ii nebuneori doar – scuza]i cuvântul – curve, cupoliticieni la[i, jurnali[ti iresponsabiliori scriitori mâna]i de ur\ (de la JohnLe Carré la Hugh Trevor-Roper, de laLord Shawcross, Auberon Waugh [i PaulJohnson la, surprinz\tor, Joseph Brodsky,victim\ el însu[i a unui regim cunimic mai tolerant decât cel alfundamentali[tilor islami[ti). O povestedin care nu lipse[te nici un cânt\re]precum Cat Stevens – care cerusef\r\ ezitare moartea lui Rushdie: motivulnu era pur religios, ci [i pentru c\ fusesecaricaturizat în cartea scriitorului indian.

Aproape întreg establishment-ulbritanic î[i arat\ nemul]umirea fa]\de faptul c\ „blasfemia” lui Rushdiepunea în pericol fragila punte de leg\tur\dintre Regatul Unit [i for]ele care controlau,din exterior, mi[c\rile musulmanilorstabili]i în Londra [i în celelalte mariora[e insulare. De la episcopul deCanterbury la ministrul de ExterneGeoffrey Howe, profesioni[tii politiciiî[i exprimau iritarea în leg\tur\ cuproblema imens\ pe care le-o crease.Doar John Major scap\, într-o oarecarem\sur\, dispre]ului agresiv al scriitorului,la fel ca [i Tony Blair, spre deosebirede Margaret Thatcher, pe care Rushdieo transform\ – nedrept – într-o adev\rat\oaie neagr\. Regret c\ nu pot, din lipsaspa]iului, cita un fragment din halucinantaîntâlnire dintre cei doi la o nu mai pu]inhalucinant\ serat\ la care participaupoli]i[tii din serviciile secrete de paz\[i ilu[trii lor clien]i. (Cei interesa]i, g\sescsuculenta scen\ la pagina 412 a edi]ieide la Polirom).

Ce nu afl\m din masiva biografie alui Rushdie – de[i, sibilinic, lucrurilesunt men]ionate – e faptul c\ autorulVersetelor satanice nu era tocmai inocentîn raport cu mi[c\rile extremiste.Într-o recenzie publicat\ în The NewRepublic („Who Are the Real Blasphemers?”),Paul Berman aduce în discu]ie un episodocultat din biografia intelectual\ a luiRushdie. El poate fi legat de întrebareavoit încuietoare pe care romancieruli-o adresase, în 1986, la Congresul PEN]inut la New York lui Saul Bellow. Rushdiesim]ise nevoia s\ se ralieze atacurilorultrastângiste, vehement antiamericane,ale lui Günther Grass: „De ce evit\ atâtde mul]i scriitori americani – sau,înc\ mai provocator, «de ce au abdicat»– de la datoria de a ataca subiectulimensei puteri de]inute de America înlume?” R\spunsul lui Bellow a fostn\ucitor: „«Noi, scriitorii, nu avem

datorii», a spus el maiestuos. «Noi aveminspira]ie».”

Întrebarea denot\ un partizanat anti-occidental pe care activitatea anterioar\a lui Rushdie o explic\ pe deplin. Nutrecuse mult\ vreme de când scriitorulfusese un aprig sprijinitor al terori[tilorsandinista din Nicaragua (experien]\descris\ în The Jaguar Smile), fiindun membru de vaz\ al Nicaragua SolidarityCampaign din Londra. Mai mult, elavusese leg\turi cu a[a-numitele mi[c\ri„antirasiste” ap\rute în Anglia subconducerea unei aripi marxiste tro]kiste,Partidul Socialist Muncitoresc. În modstraniu, aceast\ mi[care, survenit\ careac]ie la atacurile extremi[tilor skinheads[i ale membrilor Frontului Na]ional, avirat în scurt\ vreme în direc]ia islamismuluiradical. Sus]inut\ financiar de ArabiaSaudit\, într-un moment în care guvernulbritanic promova, în termenii lui PaulBerman, „o catastrofal\ politic\multiculturalist\, adoptat\ de n\tângiistângi[ti din Greater London Council [idin alte institu]ii asem\n\toare”, toat\aceast\ încreng\tur\ avea s\ devin\ ofor]\ aproape de neoprit în societateabritanic\.

Într-un mod straniu, Salman Rushdiee victima unei politici la temeliac\ruia s-au aflat [i eforturile sale. Intimal liderilor unor forma]iuni de tipul„Third World” [i „Black-power”, elilustreaz\, în mod tragic, naivitateaintelectualului care se înscrie, cu arme[i bagaje, în solda unor ac]iuni politicebazate pe iluzie, complexe de inferioritatemetamorfozate în complexe de superioritate,resentiment [i violen]\. Dar asta nu facedecât s\ accentueze importan]a simbolic\a Versetelor satanice. Intuitiv, scriitorulne înf\]i[eaz\ un proces în care politicul[i ira]ionalul merg mân\ în mân\, înainteca dimensiunile prefacerilor s\ fi fostevidente pentru mult\ lume. Cartea luiare un limpede caracter profetic, a[acum avuseser\ – în opinia lui Berman– [i lucr\rile unor Henry James (ThePrincess Casamassina), G. K. Chesterton(The Man Who Was Thursday), JosephConrad (The Secret Agent) ori JackLondon (The Iron Heel). Toate acestec\r]i, asemenea Versetelor satanice,atr\geau aten]ia asupra unor semne[i comportamente care prefigurau regulapolitic\ [i social\ a viitorului.

Faptul c\ marile catastrofe istorice,dictaturile criminale [i tragediile planetareau fost intuite de arti[tii invoca]i, nuînseamn\ c\ lectura c\r]ilor a prevenitdezastrul. De fiecare dat\, ca în Versetelesatanice, povestea era acolo, scris\,perfect articulat\. Dar înc\ nu existauochii preg\ti]i s-o citeasc\. Cazul Rushdie[ocheaz\ prin elementul de noutate:catastrofa istoric\ s-a manifestat maiîntâi prin devorarea celui care, simbolic,îi descrisese contururile.

contrafort de mircea mih\ie[

Final amânat

4.01.1959 - s-a n\scut Ioan F. Pop 4.01.1965 - s-a n\scut Emil C\t\linNeghin\ 4.01.1971 - s-a n\scut Szabina Regeczy 4.01.1977 - a murit Horváth István (n. 1909)

5.01.1878 - s-a n\scut Emil Gârleanu(m. 1914) 5.01.1909 - s-a n\scut Bazil Gruia (m. 1995) 5.01.1923 - a murit Adam Müller-Guttenbrunn (n. 1852) 5.01.1935 - s-a n\scut Coleta de Sabata 5.01.1943 - s-a n\scut TeofilR\chi]eanu 5.01.1946 - s-a n\scut Voichi]a Sasu5.01.1949 - s-a n\scut Leo Butnaru5.01.1950 - s-a n\scut Ioan PetruCulianu (m. 1991) 5.01.1972 - a murit George Dan (n. 1916) 5.01.1978 - a murit D. Ciurezu (n. 1897) 5.01.1981 - a murit Laura MihailDragomirescu (n. 1893) 5.01.1992 - a murit Tamara Gane (n. 1909) 5.01.1993 - a murit Efim Junghietu (n. 1939) 5.01.2002 - a murit Gheorghe Scripc\(n. 1930)

6.01.1760 - s-a n\scut Ion Budai-Deleanu (m. 1820) 6.01.1802 - s-a n\scut Ion HeliadeR\dulescu (m. 1872) 6.01.1833 - a murit Nicolae Stoica deHa]eg (n. 1751) 6.01.1834 - s-a n\scut AlexandruSihleanu (m. 1857) 6.01.1881 - s-a n\scut Ion Minulescu(m. 1944) 6.01.1897 - s-a n\scut IonelTeodoreanu (m. 1954) 6.01. 22005 - a murit Petru MihaiGorcea (n. 1942) 6.01.1940 - s-a n\scut Ion Lazu 6.01.1942 - s-a n\scut Dan-Ioan Nistor 6.01.1943 - s-a n\scut Ion Dr\g\noiu(m. 2003) 6.01.1946 - s-a n\scut Stelian }urlea 6.01.1975 - s-a n\scut Maria DanielaP\n\zan 6.01.1990 - a murit Traian Uba (n. 1921) 6.01.2004 - a murit Emil Pintea (n. 1944) 6.01.2006 - a murit Sorin Stoica (n. 1978)

7.01.1882 - s-a n\scut Ion Chiru-Nanov(m. 1917) 7.01.1926 - s-a n\scut MirceaSântimbreanu (m. 1999) 7.01.1929 - s-a n\scut Kacsir Maria (m. 2005) 7.01.1940 - s-a n\scut Ileana Roman 7.01.1947 - s-a n\scut Doina Modola 7.01.1957 - s-a n\scut Constantin Miu 7.01.1993 - a murit {tefan Baciu (n. 1918)

8.01.1915 - s-a n\scut Iosif Pervain(m. 1982) 8.01.1915 - s-a n\scut Aurel Tita (m. 1994) 8.01.1920 - s-a n\scut Billédy Ilona (m. 2012) 8.01.1926 - s-a n\scut HaralambieGr\mescu (m. 2003) 8.01.1952 - s-a n\scut Ion Fercu 8.01.1954 - s-a n\scut Lucian Vasiliu 8.01.1959 - s-a n\scut Ovidiu Pecican 8.01.1978 - a murit Sarina Cassvan (n. 1894) 8.01.2001 - a murit AnatoliGhermanschi (m. 1941)

Rubric\ rrealizat\ ddeNNiiccoollaaee OOpprreeaa

recenzii

6........................................................................................................................................................................................................................................România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013

Atras inexorabil de gesticula]ia unorSisif ori Midas, tr\ind într-unorizont de unde speran]a pareexcomunicat\ pe veci, Radu Cangese scrie pe sine, de la un volum

la altul, celebrând, astfel, un mod de(în)fiin]a poezia vecin cu logica butoiuluiDanaidelor. Talentul este turnat învasul plin de g\uri, via]a îns\[i, [i cese arat\ acum drept promisiune asensului izb\vitor al artei în secundaurm\toare devine gol existen]ial, princare aude [i mai tare [uierul mor]ii.De la Sufletul în palm\ (1995) [i Unpoem pentru cel care vine (2003) pân\la Leb\da [i magnolia (2006) sau Vinereasinguratic\ (2010), ni se propune ununivers liric de remarcabil\ coeren]\,chit c\ instaureaz\ instabilitateaprin ligamentele sale create din materiifunciarmente fragile, fugoase [i minatede o for]\ gravita]ional\ ca a leprei:frica, sângele, triste]ea, singur\tatea.Dac\ „de pe stele,/ a început/ s\cad\ tencuiala”, cerul evacuat e înlocuitde poezie, ceea ce echivaleaz\ cu oblând\ r\sturnare de lumi, cât\ vremeregimul cel nou e unul lichid - lacrima- în care cerul ar trebui s\ se reflecte,nu s\ locuiasc\. F\r\ repere [i contrafor]i,omului îi r\mâne „voin]a/ unui lene[sinuciga[”, aspect care ni-l cheam\rapid în minte pe Cioran, s\ zicem celdin Aveux et anathèmes, unde el serecomand\ le sceptique de service d’unmonde finissant. Ruinele populeaz\cu prec\dere peisajul aproape anaerob,„vechi catedrale se pr\bu[esc“, a[a c\pe sceptic îl viziteaz\ insistent o senza]iede vinov\]ie sau, mai des, de nevrednicie.

Lumea în c\dere genereaz\ simultangroaza, una aproape mut\, [i o fascina]ieparticular\, pentru c\ este în acord cusufletul deja înv\]at cu semnele sfâr[itului.Cuprins de oboseal\ [i cople[it de grijaconserv\rii unei logici a vie]uirii, poetulajunge la reflec]ii de extrac]ie „asianic\“:...{i m\ gândesc c\,/ nu de pu]ine ori,/moartea merit\ toat\ lauda. Nicinatura-eclezie nu mai ofer\ [ansaexpierii, nici, în general, imaginarulpost-romantic, subminat de un Zeitgeistbogat în figuri ale degringoladei [ioximoronului. De unde m\rturisiriscurte, ca ni[te suspine, multe haiku-uri sau forme în proximitatea lor, nevoiastringent\ de a comprima, pudic, ai

zice, expresia convulsiilor provenitedin dezam\giri repetate. R\zbat, uneori,nostalgii dup\ un Mozart, dup\ unChopin ori un Ravel, umbre menite s\înfioreze suplimentar o f\ptur\ [i-a[azdruncinat\ de dizarmoniile cu cares-a n\scut. Din nou, evident, g\simoportun s\ invoc\m formula scepticuluide la Paris, apt\ s\ caracterizezecam tot ce se g\se[te, ironic, în condi]iazeului, râvnit\ de plebei [i abhorat\de spe]a reflexivilor: l’inconvénientd’être né. Recunoa[tem, în recuzitanepl\cerilor cauzate de ie[irea dinincreat, o serie de ecouri pe liniaEminescu - Bacovia: Va mai fi ceva,/pân\ când vom trece/ prin toamnanemuritoare.// Sufletul, îmbr\cat înfrunze,/ va fo[ni cu sfial\.// - Chiaracum, pe lâng\ noi,/ nebunii trecîmbr\ca]i/ în haine de pu[c\ria[i. - //Va mai fi ceva,/ pân\ când vom trece/prin toamna nemuritoare.// Sc\pândde o depresie,/ a[teptând-o pe urm\toarea,/tremurând, a[teptând, tremurând...//Corbii au disp\rut/ [i locul le-a fostluat de pesc\ru[ii/ care ciugulesc cusârg/ ochii zilei de mâine. Simptomatic,poemul se cheam\ Zi oarb\. Tot printrefigurile derutei descoperim sentimentulcelui care i s-a furat [i patria, dup\ ceel a pierdut, poate pe cont propriu,alte surse de stabilitate. Într-un poemintitulat }ara f\r\ nume, interiorul abiarespirând se deschide spre un referen]ialcare nu e agregat de nici o urm\ desolidaritate: Ademenit/ de umbr\,/în spatele c\reia/ te a[teapt\/ singur\tateatentacular\;// F\ptura ta prelins\/ caprintre ziduri/ f\r\ culoare - un fel/ delabirint unde,/ în zadar mai deschiziochii.// Cimeria, Cimeria, / ]ar\ desc\tu[at\de iubire,/ nep\s\toare bacant\/ întârziindpe acela[i trotuar... Când, totu[i, sei]e[te, de undeva, dragostea, tot dinzona evanescentului, ea nu se poatemanifesta decât împreun\ cu dublulei thanatic, astfel orice cuplu reprezentândun frisonant menaj simbolic în trei, cuardere de tot, pe de o parte, curâsete sardonice, pe de alta. O suav\alc\tuire poematic\ capteaz\ inevitabilul,accentuând, ca mai mereu la RaduCange, filonul împov\r\tor patronatde ideea consecin]elor care au proprietateade a ruina orice form\ de carpediem: Dormitam,/ când mâna ta -/[opârl\ de var\/ îmi r\v\[i p\rul/ ceîncepuse/ chiar atunci/ s\ înc\run]easc\.Grav, indiferent la vioiciuni stilisticece înfrigureaz\ breasla scriitoriceasc\periodic, natur\, în fond religioas\, culec]ia umilin]ei bine asimilat\, RaduCange are de ce s\-l impresionezepe orice doritor de a gusta descenden]aorfismului.

GGaabbrriieell CCoo[[oovveeaannuu

Cartea de poezie

Zeul bolnav de melancolie

Proiectul literar al lui Corin Bragase integreaz\ într-o familie cu orespectabil\ tradi]ie la noi, MirceaEliade [i Ioan Petru Culianu fiind„corifeii” unei [coli literare care

î[i trage r\d\cinile din cercetareacomparatist\. Ceea ce îl apropie deEliade mai ales este viziunea existen]ial\asupra fantasticului: fantasticul esteo cheie pentru interpretarea „realului”,iar via]a uman\ cap\t\ adâncime,semnifica]ie, prin proiectarea ei asupraunor cadre mai largi, fie c\ acesteasunt realit\]i ale visului, alesubcon[tientului sau ale mitului.Lumile „de dincolo” nu sunt lumigratuite, livre[ti, nu sunt produsulimagina]iei de dragul imagina]iei, elesunt moduri ale explor\rii interioare,ale libert\]ii [i împlinirii. Fantasticul,la Eliade, este o form\ de misticismratat (adic\ intelectual), un mod al

plenitudinii. În Luiza Textoris lucrurilear p\rea asem\n\toare – ca viziunea fantasticului, mai ales c\ avem uncuplu similar celui din Noaptea deSânziene, doar c\ Luiza-Fulviu rateaz\„intrarea” împreun\ în t\râmul „dedincolo”, adic\ împlinirea. Lumea dedincolo din romanul lui Corin Bragaeste mult mai ambigu\, în sensulvaloriz\rii sale existen]iale: nu [tiidac\ este bun\ sau rea, o lume aplenitudinii sau a singur\t\]ii, a mor]iisau a vie]ii, a r\t\cirii sau a reg\sirii.„Coincidentia oppositorum” – acestdeus ex machina al gândirii mitice,pe care de atâtea ori mizeaz\ cu succesEliade în proza sa – nu este sigur c\func]ioneaz\ aici, pân\ la final. Misterulpersist\ în romanul lui Corin Bragapân\ la sfâr[it, dincolo de toate posibilelegrile de interpretare (psihanalitic\,livresc\), dar senza]ia de la finalulromanului este mai degrab\ de ratare,de angoas\, eul prins în lumea virtual\,a visului (sau a nebuniei) nu esteun eu salvat, un eu recuperat, autentic.Jocul de-a lumile, cu dublii din vis,

schimbul de identit\]i dintre eul diurn[i eul nocturn, traficul cu lumeaumbrelor [i a proiec]iilor onirice setransform\ dintr-un joc adolescentinîntr-o obsesie, într-un drog existen]ial,atingând grani]a psihozei, pân\ ladedublare [i pierderea identit\]ii.Con[tientul, „cenu[\reasa” fiin]einoastre, de la romantism încoace,este subtil reabilitat în romanul luiCorin Braga, la cap\tul celor 370 depagini ale romanului s\u. Adev\ratulco[mar pare s\ înceap\ atunci cândnu ne mai putem trezi din co[maruldin vis, când eul „diurn” nu se maipoate desprinde din realitatea visat\,imaginat\, dedublat\, multiplicat\…

V-a]i întrebat: în ce se transform\Alice in Wonderland dac\ Alice nu semai treze[te? De obicei ne trezim dinco[mar atunci când nu mai putemsuporta, în vis, amenin]area, cândcreierul nostru nu mai g\se[te rezolvareaunei situa]ii, o ie[ire. {i ne trezimîn realitate. Dar dac\ nu am putea s\ne mai trezim în realitate, ci în alt\parte? Întreb\rile pe care ]i le pui, lasfâr[itul romanului, sunt multe. CorinBraga preia teme, motive, cli[ee aleliteraturii fantastice [i onirice, lerecicleaz\, le combin\, le reinterpreteaz\,adesea în cheie medical\ (psihiatric\,psihanalitic\). „Sursele” sale principale,în jurul c\rora brodeaz\ povesteaLuizei Textoris, sunt Alice in Wonderland[i Maestrul [i Margareta, surse „lavedere”, incluse în text, numele defamilie al eroinei indicând, poate,originile livre[ti ale personajului. Dac\atmosfera pare adesea apropiat\, priniminen]a co[marescului [i ambivalen]afantasticului, prin coloratura întunecat\a acestuia, de atmosfera din celebrulroman al lui Bulgakov, „metoda”construc]iei lumii fantastice este maiapropiat\ de cea a lui Lewis Carroll.

Intr\rile [i ie[irile dintr-o lume înalta (printr-un tunel, chepeng, camer\,oglind\ etc.), schimb\rile de perspectiv\spa]ial\, schimbarea raportului dintrecorp [i spa]iu, relativitatea percep]ieispa]iale [i concentrarea pe spa]iulînchis (camera, casa Luizei) provindin Alice. Plutirea, ora[ul scufundat(Clusium) al celor doi miri onirici,zborul din vis – un zbor ce pare a fi[i o scufundare-înecare în apeleamniotice ale visului [i subcon[tientuluisunt elemente care provin din fantasticulbulgakovian. În orice caz, tramaromanului este una explicit oedipian\,Luiza Textoris anun]ându-se ini]ialdrept un roman „familial” pris à laléjère, dar evoluând treptat pe o orbit\a complica]iei [i complicit\]ii livre[ti,cu un final poate ambiguu, dar cu uncert parfum melancolico-tragic.

RRaalluuccaa DDuunn\\

Cartea de proz\

Un loc „pl\cut” [i numai al lor

CCoorriinn BBrraaggaa,,LLuuiizzaa TTeexxttoorriiss,,

PPoolliirroomm,, IIaa[[ii,, 22001122..

RRaadduu CCaannggee,,CCoonnddii]]iiaa zzeeuulluuii,,

TTiippoo MMoollddoovvaa,,CCoolleecc]]iiaa OOppeerraa

OOmmnniiaa,, IIaa[[ii,,22001122,, 442244 ppaagg..

ac\ în panoram\ri autorul aplic\, a[a cum

am spus, un test al veracit\]ii, în studiile de

caz singurul criteriu func]ional e cel al

bunului-gust.dactualitatea

„Da c \ a u t o r u l a raprofunda m\caro parte din ideilepe care le avan-seaz\, ar izbuti s\ne ofere o nou\s c h i m b a r e d e

perspectiv\, a doua sau atreia de la C\linescu încoace,asupra statutului textelormedievale române[ti”, scrieEugen Negrici în prefa]aLabirintului m\rturisirii.

Ceva mai optimist decât el, credc\ scontata schimbare de perspectiv\s-a produs deja, prin chiar aceast\carte, ale c\rei premise teoreticesunt îndeajuns de clare încât s\nu mai necesite eventuale rumina]ii.Sigur c\ abordarea e reduc]ionist\(investiga]ia vizând exclusiv valen]eleprozastice de tip confesiv în a[a-numita literatur\ veche), dar nu enicidecum incomplet\. Schemalogic\ a demersului nu are lacuneori sincope [i nu admite contradic]iiinterne. Par]ial\ fiind, sinteza luiR\zvan Voncu r\mâne totu[i osintez\. Individualizat\ prin dep\[ireasagace a opozi]iei tradi]ionale dinistoriografia literar\ româneasc\(în care factorul estetic este sistematicconcurat de cel cultural) [i prinimpunerea unui operator nou,conciliant în fond, de natur\, cumînsu[i autorul o recunoa[te,antropologic\. Explica]ia acesteiop]iuni ingenioase, nea[teptate,nediscriminatorii (dar în acela[itimp neaservite vreunei tendin]ela mod\) e de un frapant bun-sim]intelectual:

„Din acest punct de vedere,fire[te c\ [i încercarea de fa]\, de[inu î[i propune s\ fie o istorie literar\,[...] nu a neglijat nici texte interesanteprin altceva decât valoarea lorantropologic\: prin faptul c\apar]ineau unor scriitori, prela]isau monarhi, prin faptul c\ vorbeaudespre evenimente istorice sau,pur [i simplu, pentru c\ a[a, înlipsa lor de valoare estetic\ [i chiarlarg cultural\, participau la configurareaunei «poetici» a genului. Prezen]aconfesiunii ca modalitate este, înopinia mea, mai important\ decâtperforman]a ei; ea submineaz\codul literar oficial, stabilit detextele non-confesive, realizândastfel o distinc]ie esen]ial\, care,practic, dovede[te, prin opozi]ie,tocmai existen]a literaturii: scriind,în scrisori sau pe marginea unorcronici, altfel decât în textele«oficiale», ace[ti autori demonstreaz\tocmai existen]a unei con[tiin]eliterare incipiente [i unui set denorme, oricât de schematice, careregleaz\ discursul literar. Altfel

spus, existen]a m\rturisirii în texteste o dovad\, paradoxal, tocmaia existen]ei literaturii” (pp. 22 –23).

Acest bun-sim] intelectual, atâtde conving\tor, e responsabil pentruprospe]imea celor mai multe dintreinterpret\rile de aici. Pornirilespeculative prea flu sunt reprimateîn mod constant. În schimb,taxonomiile (pentru care autorulv\de[te o atrac]ie deosebit\) suntnumeroase. {i decurg, aproapetoate, dintr-o redutabil\ imagina]iesitua]ional\. Ce nu e îndeajuns deconcret, [i prin urmare nu se verific\,e înl\turat f\r\ comentarii justificative.Scenariile teoretice pe care R\zvanVoncu le construie[te au de altfel,ele însele, o anume dimensiuneprozastic\ (evident\ mai ales încapitolul al cincilea, Actele [idocumentele, în c\utarea unui gen,unde întâlnim adev\rate shortstories în care donatorii, beneficiarii[i martorii intr\, fiecare la loculcuvenit, în distribu]ie).

Dac\ în panoram\ri autorulaplic\, a[a cum am spus, un testal veracit\]ii, în studiile de cazsingurul criteriu func]ional e celal bunului-gust. Fiindc\ de[i înLabirintul m\rturisirii perspectivaglobal estetic\ e relegat\ din chiarprimele pagini, totu[i a[a zicândinspec]ia estetic\ minimal\ nu eabandonat\ cu totul. Critic literarîn primul rând (având în spate treilu[tri de cronic\), R\zvan Voncunu-[i poate, pur [i simplu, c\lcape con[tiin]\, valorizând ceeace, profesional, nu se poate valoriza.Dac\ epistolei lui Cocri[el (noiembrie1600) îi g\se[te, îndrept\]it, merite(deopotriv\ literare [i antropologice),în schimb unei alte emana]ii de

gen (o scrisoare adresat\ de doidemnitari maramure[eni autorit\]ilordin Bistri]a, datând din 2 mai 1593),aproape nul\ literar, îi refuz\, cadin senin, aproape orice portan]\mentalitar\, expediind-o rapid [ifolosindu-se de ea doar pentru ailustra puterea contraexemplului(pp. 132 – 133).

Ne putem întreba acum cedeosebe[te, fundamental, descinderilerecuperatoare ale lui R\zvan Voncuprintre textele cu alur\ confesiv\din Evul Mediu românesc de aceleaîntreprinse de Eugen Negrici învolumele din seria Expresivit\]iiinvoluntare. Diferen]a e net\. Vonculas\ deoparte determin\rile formalede orice fel (inclusiv stilisticesau lingvistice, ceea ce-l ajut\,u[or sofistic, s\ poat\ discuta [iautori care nu au scris în român\),privilegiind în schimb ramifica]iileideatice. Farmecul anumitor formul\rifericite nu-l las\ indiferent (îlconsemneaz\ de fiecare dat\ cândse ive[te ocazia). Dar nici nu-limpresioneaz\ într-atât încâts\-i fac\, vreodat\, loc în demonstra]iasa. Voncu prefer\ s\ descifreze, întexte [i înd\r\tul lor, codurile men-tale [i dispozi]iile spirituale. A[aprocedeaz\, de pild\, cu scrisorile,dou\ la num\r, pe care, aflatîntr-o situa]ie cel pu]in delicat\,Antim i le trimite lui Brâncoveanu:le decodific\ în esen]a lor real\,de alerte exerci]ii de manipularebaroc\. Tot astfel, ceva mai încolo,în capitolul consacrat lui Cantemir,R\zvan Voncu urm\re[te str\lucitmaniera în care, sub aparen]a uneibiografii a tat\lui (celebra VitaConstantini Cantemyrii), prin]ulinsinueaz\, de fapt, o autobiografiemoral\ de toat\ frumuse]ea,antedatând abil o sum\ de proiectepolitice. Ceea ce spune, oblic, multe(sau, oricum, destul de multe)despre prin].

Foarte subtil\ e [i analiza rela]iei(melanj de vinov\]ie tardiv\, antipatiede lung\ durat\ [i cerbicie juvenil\)dintre acela[i Dimitrie Cantemir

[i figura lui Miron Costin (cronicarulucis chiar din porunca domnitoruluiConstantin Cantemir). „E cazul s\ne mir\m: chiar aflat în exil, departede cas\ [i de biblioteca sa, doaratât s\ fi re]inut Dimitrie Cantemirdin opera predecesorului s\u? Nucumva ne afl\m în fa]a unui altpuseu al orgoliului [i subiectivit\]ii,strecurat, cu prea mult\ mali]ie,într-un text – o biografie – ce ar fitrebuit s\ fie «obiectiv», nepartizan?Dac\ am ceda tenta]iei psihanalizei,am spune c\ ne afl\m în fa]a uneitentative de ucidere în efigie atat\lui castrator. A tat\lui (în sensarhetipal) spiritual. Al c\rui locîncearc\ s\ îl ia în inima fiuluilegitim al acestuia, Nicolae Costin,pe care îl nume[te mare logof\t,mâna dreapt\ a domnului! Totul,în numele memoriei tat\lui biologic,Constantin Cantemir, fa]\ de care,spre deosebire de teoriile moderne,fiul se simte solidar pân\ dincolode marginile adev\rului” (p. 308).

Extragerea portretului dinprezumtivul autoportret. Aceastae, în ceea ce prive[te detaliilecazuistice, g\selni]a lui R\zvanVoncu. Fie c\ e vorba de anonimi,fie c\ ne referim la personalit\]icunoscute (Neagoe Basarab, cronicariimoldoveni, Nicolae Milescu, ConstantinBrâncoveanu, Dimitrie Cantemir),câteva zeci de personaje din l’AncienRégime apar umanizate princâte-o frântur\ de gest. Uneoriabsolut pasabil (ca în cazul luiBrâncoveanu, care consemna,pe marginea Foletului novel, pân\[i micile interven]ii stomatologice),alteori tragic convulsiv (ca în cazulTestamentului lui Negre, cel „sc\patde la t\tari t\iatu [i plenu de viermi”).Recursul la antropologie se dovede[te,înc\ o dat\, extrem de util. {i nunumai sub raport metodologic.

Ne[ansa acestei perioade dinistoria literaturii române e aceeac\, din motive de în]eles, are periodicnevoie de resuscit\ri critice. Noroculei e c\ uneori apar c\r]i cum eaceasta.

cronica literar\ de cosmin ciotlo[

O sintez\

RR\\zzvvaann VVoonnccuu,, LLaabbiirriinnttuullmm\\rrttuurriissiirriiii,, BBuuccuurree[[ttii,,

EEddiitt.. TTrraaccuuss AArrttee,, 22001122,, 335500 pp..

România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013.......................................................................................................................................................................................................................................7

poezie

DDee zziiuuaa ttaa

{i uite-a[a vei pr\znui ziua aceasta impur [i impar o vei umple cu friguri cum vara de mu[te o bucat\ de carne apoi de aduceri aminte ca de-un rînced insuportabil miros apoi de verbe iubitoare doar între ele însele cum lesbienele.

PP\\iiaannjjeenniiii

P\ianjenii care-[i întind pînzele aidoma unor fire sub]iri de ap\ din ce în ce mai sub]iri disperate c\ci apa li se refuz\ [i-n setea lor torturant\ ar vrea s-o imite.

LLooccaalluull

Întunecos localul în sticle alcoolul muge[te cum taurii ie[i în prag în orbitoarea lumin\ vezi zemoasele paji[ti verzi ce-ar îndestula înver[unatele fiare dac\ ce-i în\untru ar ie[i afar\ dac\ ce-i afar\ ar intra în\untru.

PPllooaaiiee llaa ]]aarr\\

Sprijinite neajutoratele plante de fulgere cum de araci [i te ui]i cum plou\ cum Ochiul din înalturi se lichefiaz\ adap\ cu milostenie vegeta]ia oarb\ umil pref\cîndu-se [i El în orbire.

SSffîîrr[[iitt ddee aann

Margine strîmb\ de an [i-o z\pad\ u[oar\ dintr-odat\-nghi]it\ de flac\ra lumîn\rii cum o pastil\ de-un om gripat.

OObboosseeaallaa

Spore[te oboseala între crest\turile gerului testate f\r\ tine (geniale?) pleoapele ]i se-nchid peste ochii altuia.

SSeemmnn ddee ccaarrttee

Fraze pline de cîntecul cicadelor cum se-apropie de tine [i par dintr-odat\ mute

pagini pline de dealuri cum se-apropie de tine [i par dintr-odat\ pustii

cum poezia pare c\ pozeaz\ mereu.

AArr ffii aaiiccii

Ar fi aici un amestec de haos [i rîs de conducte [i ochi de plictiseli [i relee de trenuri [i nasturi de reverii [i ciorapi fiecare element încercînd s\-l fac\ pe cel\lalt s\ pluteasc\ s\ ]in\ balan]a cumva s\ reziste cu o generozitate timid\ (care e una din bietele nedrept\]itele taine-ale Lumii).

LLaa ddeesspp\\rr]]iirreeaa ddee ppaass\\rreeaa CCiippii

Azi e[ti plin\ de cer cum o ap\ limpede

azi cerul e plin de tine cum de v\zduh.

TTrrooppiiii

Tropii în adîncul obiectelor cum viermii în fructe r\scoapte zilnic mesteci obiectele (cum trosnesc maxilarele ce le disloc\ cu greu )[i gustul tropilor nici nu-l mai sim]i.

SSeemmnn ddee ccaarrttee

Era vin doar atît cît s\-[i înveleasc\-ntr-însul bietul scheletul cum în carne.

SSttaauu fflluuttuurriiii

Stau fluturii în[ira]i pe muchia vidului î[i mi[c\ aripile aproape obscen deasupra acestui gol f\r\ fler apatic egoist care nu g\se[te ceva mai bun de f\cut decît s\-i transforme în fibra sa a]oas\.

CCoottiiddiiaann\\

Atîrnate-n cui metaforele aidoma unor p\l\rii ochi la taclale aidoma paharelor la o mas\ sim]\minte pe care inima le ron]\ie cum semin]e le scuip\ cojile.

SSiimmppttoomm eeppooccaall

În ziua de azi stra[nic ne tocmim la revolte.

MMaattiinnaall\\

Cum o vest\ antiglon] iarba din curte

o echimoz\ pe cer (l-a lovitpumnul vînjos al unei cupole)

o umbr\ lin[at\ dîndu-[i suflarea pe prag

un chip de adult dispare în acela[i chip cînd era copil (n-are alternativ\).

8........................................................................................................................................................................................................................................România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013

GHEO

RGHE

GRI

GURC

U

e surprinde la Barbu Cioculescu e

preferin]a obsesiv\ pentru copil\rie [i

adolescen]\, în dauna întîmpl\rilor

tr\ite la vîrsta matur\.

De la o vîrst\ singurulremediu împotrivauzurii e cufundareaîn trecut, senescen]aavînd neajunsul c\,spre a te sim]i bineî n p r o p r i a p i e l e ,

trebuie s\ recurgi la re]etaamintirilor.

Orice alt refugiu se dovede[tederizoriu: prezentul e fad prinsc\derea aderen]ei la actualitate,iar viitorul se îngusteaz\ prinstingerea elanului vital. {i atuncireminiscen]ele ex illo temporedevin principiu de regenerarel\untric\, [i nu form\ cabotin\ deepatare a cititorului. De aceea eo eroare s\ vezi în memoriile luiBarbu Cioculescu un act de ostenta]iecultural\, hr\nit de ambi]ii publice,cînd de fapt la mijloc e refacereaidentit\]ii prin dospire retrospectiv\.Ochiul eruditului n\scut pe 10august 1927 se întoarce înd\r\t[i treze[te la via]\ un [ir de episoadecare, prin îndep\rtarea pe care oaduc în timp, silesc cititorul la oschimbare de perspectiv\: e[timutat într-o epoc\ a c\rei atmosfer\se define[te prin irepetabilitatafarmecului ei, dar o atmosfer\pe care autorul o sugereaz\ livresc,prin evocarea celor trei elementecare dau tonul oric\rei perioade:personaje, evenimente, împrejur\ri.Adic\ subiec]i tr\indu-[i drameleîn cadre istorice, f\r\ ca vreunuldin ei s\ le poat\ intui deznod\mîntul.Se confirm\ din nou regula ingrat\a experien]ei în via]\: adev\rurileesen]iale le descoperi la o etatecînd nu mai po]i face uz de ele.

Ce surprinde la Barbu Cioculescue preferin]a obsesiv\ pentru copil\rie[i adolescen]\, în dauna întîmpl\rilortr\ite la vîrsta matur\, ca [i cumpofta autorului de a prefira aduceri-aminte se încheie odat\ cu pragulmajoratului, care coincide cuabdicarea regelui Mihai. E ca [icînd, dintr-o sc\dere brusc\ aapetitului evocator, bun\voin]aautorului fa]\ de propria biografieia sfîr[it odat\ cu întronareacomunismului, motiv pentru careaccentul cade pe spiritul perioadeiinterbelice, în vreme ce via]a dedup\ 1947 pare s\ fi fost atît detern\, c\ descrierea ei nu merit\prea multe pagini. Tenebrelemarxismului sînt atinse în fug\,la cuvînt neajungînd decît amintirilepitore[ti din anii timpurii.

Judecat dup\ oamenii lîng\ carea nimerit, Barbu Cioculescu a fostun privilegiat, bucurîndu-se decompanii selecte. Simpla lor

enumerare ne d\ o idee despre[taiful lumii în care a respirat:Arghezi, Camil [i Cezar Petrescu,Radu Gyr [i Pamfil {eicaru, Bacovia[i Constant Tonegaru, Minulescu[i Ionel Teodoreanu, Sadoveanu[i Vladimir Streinu, Ion Barbu [iOctav {ulu]iu. Mai mult, locurileal c\ror spirit i s-a insinuat în carneau fost G\e[tii copil\riei, cu liceulla care {erban Cioculescu î[i aveacatedra, Bu[tenii taberelor literare,finan]ate de Carol al II-lea, sta]iuneunde mergea înso]indu-[i tat\l,casa din Cotroceni, unde [i-a petrecutmai toat\ via]a, [i refugiul dinCiorogîrla în timpul celui de-alDoilea R\zboi Mondial. BarbuCioculescu a prins Str\jeria luiSidorovici, bombardamentele asupraBucure[tiului din 1944 [i abdicareaa doi regi, biografia sa acoperindacea parte a secolului care pentrucei mai mul]i dintre noi e simpl\istorie, adic\ cuno[tin]e conven]ionalef\r\ miez viu.

Psihologic autorul nu se sfie[tes\-[i recunoasc\ lipsurile: în copil\rienu a patinat, în adolescen]\ nu aschiat, în tinere]e nu a jucat tenis,de înotat nu [tie s\ înoate, joculde bridge nu-l cunoa[te, permisde conducere nu are, sim]ul orient\riiîi lipse[te – defecte pe care lesupline[te prin erudi]ia enciclopedic\,prezen]a de spirit în conversa]ii,darul prieteniilor temeinice [itrecerea la femei. În totul, BarbuCioculescu are umoarea mucalit\a unui povestitor care î[i facedin ironie re]eta predilect\ deevocare a trecutului, de aici tonulsf\tos de ghiuj must\cind în margineadetaliilor zugr\vite. Scrisul s\useam\n\ cu o unduire de m\t\suri

lexicale, rafinate [i erudite, c\rorale lipse[te tensiunea unei r\scoliri.Memorialistul are ceva din înclina]iacochet\ a firilor simandicoase, lacare v\lurile retorice au rostul uneimenaj\ri cu b\taie dubl\: desine [i de ceilal]i. Chiar titlulvolumului, departe de a fi semnde autoflagelare, e expresia r\sf\]uluidoct. Judecata lui Barbu Cioculescunu e mali]ioas\, agresiv\ sau înr\it\de ranchiuni. O blînde]e ceremonioas\curge în fraze cizelate, tr\dîndmorga unui om sensibil, f\r\ voca]iepentru paroxisme sau r\sturn\rinea[teptate. O natur\ duioas\ alc\rei paradis terestru pare s\ sefi încheiat odat\ cu intrarea lafacultate. {i cum gîndirea fiec\ruiaare logica temperamentului cucare s-a n\scut, vederile lui BarbuCioculescu sînt p\trunse de flegmadomoal\ a unui intelectual deinterior, o fiin]\ pasiv\ sub unghisocial, c\reia istoria i-a rezervatrolul de martor, nu pe acela deprotagonist. O fiin]\ cu sl\biciunede ini]iativ\ [i preferînd traiul derang lenevos. Tocmai de aceeaimpresia memoriilor aduce curelatarea tacticoas\ a unor episoadela care autorul asist\ f\r\ s\ leprovoace, împrejur\rile venindpeste el din iner]ia fatalit\]ii istorice.Cînd totu[i se întîmpl\ s\ reac]ioneze,Barbu Cioculescu e omul op]iunilorgre[ite, peste care e[ecurile vinf\r\ clemen]\. Culmea este c\stîng\ciile pe care le regret\ drasticse vor dovedi peste ani alegeribune, numai c\ am\r\ciunea tr\it\între timp exclude gustul consol\riitîrzii. „Voi aminti aici acea caracteristic\a mea de a alege spontan solu]iacea mai pu]in bun\. Curios, aceast\propensiune c\tre alegerea s\-izic gre[it\, mi-a adus în via]\ maimulte beneficii decît pagube.“(p. 109)

În zodia lui Barbu Cioculescuse ascunde o stihie protectoarecare îi insufl\ hot\rîri lamentabilepe care mai tîrziu le consider\salutare. A[a se face c\, ratîndîntîlnirea cu oameni [i [anse,sc\p\rile îl fac s\ piard\ în prim\instan]\, pentru ca tot ele s\-i aduc\cî[tigul ulterior. P\cat c\ autorulnu d\ mai multe exemple de „fericiteop]iuni gre[ite“, l\sîndu-[i cititorulcu insatisfac]ia de a nu g\si învolum acel pigment de tensiunesufleteasc\ care ar fi ridicattemperatura paginilor. F\r\ ele,cartea se reduce la un protocol deepisoade pitore[ti din care pu]ine]i se întip\resc în memorie. Depild\, clipa sentimentului sacru pecare i-o inspir\ vederea din mersulma[inii a unei ]\r\nci tinere, sauaccesul de somn, care o apucape slujnic\ cînd, pus\ s\-i istoriseasc\copilului Barbu „povestea cu boulro[u”, a]ipea instantaneu. Barbuo trezea, slujnica relua povestea[i adormea din nou, într-o nostim\inversare de roluri domestice. Sautoastul prilejuit de cucerirea Kievuluide c\tre nem]i, cînd Eugen Lovinescu

ciocne[te cupa de [ampanie cuCamil Petrescu, momentul s\rb\torescpetrecîndu-se la ceva vreme dup\ce romancierul îl r\stignise pe criticîn pamfletul Dl. Eugen Lovinescusub zodia senin\t\]ii imperturbabile.Dar fiorul solidarit\]ii beligeranteera mai puternic decît m\runtadiscordie literar\ dintre cei doi.

La fel, o tent\ memorabil\r\zbate din împrejur\rile în careautorul î[i m\rturise[te cu cavalerismla[itatea: la Eforie, copil singur peplaj\, calc\ într-o b\ltoac\, dincare se ridic\ plat, c\tre fa]a apei,le[ul unui înecat. Copilul fuge [inu spune nim\nui. Internat laspitalul Filantropia, Barbu Cioculescuvede în patul al\turat un om f\r\mîini [i f\r\ picioare, plîngînd dedisperare, [i în loc s\ se apropiepentru a-i rosti cîteva cuvinte dealinare, se îndep\rteaz\ repede.În casa din Cotroceni, aflat în hol,aude din strad\ strig\tul unei femeice se sprijinea de zid: „Nu mai pot!Nu mai pot!“ (p. 205), [i în locs\ deschid\ geamul, o a[teapt\ s\plece. În aceste locuri BarbuCioculescu are noble]ea pe carei-o d\ puterea ca, m\rturisindu-[iru[inea, s\ se ridice prin spovedaniedeasupra episodului stînjenitor.Veritas dixit et salvavi animammeam.

Din p\cate, suflul narativ sem\rgine[te la prima parte, ceade-a doua fiind o antologie de textecu gust v\dit gazet\resc, a c\rorarom\, în loc s\ se ridice la tentaunui buchet memorialistic, se pierdeîn nuan]a critic\ a articolelor deactualitate: recenzii, comentareaunor emisiuni tv, încondeiereaunor figuri politice ale momentului.Cititorul resimte ruptura ca pe oschimbare de parfum: de la mireasmavetust\ [i totu[i fascinant\ a uneilumi apuse la izul în]ep\tor al unorurgen]e palide [i trec\toare.

Oricum, o carte al c\rei stil ]inede un tipar spiritual pe care genera]iade azi nu-l poate imita, [i astanu doar din neputin]a evoc\rii unuiunivers pe care nu l-a tr\it, ci maiales din lipsa acelui sunet cultural(armonicele din jurul frazelor) pecare nu-l po]i ob]ine decît printr-oinstruc]ie de care epoca actual\nu mai are habar.

cronica ideilor de sorin lavric

Tacticos [i mustuos

BBaarrbbuu CCiiooccuulleessccuu,, AAmmiinnttiirriilleeuunnuuii uuiittuucc.. EExxeerrccii]]iiii ddee

mmeemmoorriiaalliissttiicc\\,, EEddiittuurraa BBiibblliiootthheeccaa,, TTâârrggoovvii[[ttee,,

22001122,, 333366 ppaagg..

c

Alte apari]ii recenteRichard Dawkins, Dumnezeu: o am\gire,

trad. din englez\ de Victor Godeanu, revizuire[i completare de Mircea Gafi]a, edi]ia a doua,Editura Curtea Veche, 2012, 312 pag. Considerat\ de unii sunetul de goarn\ aladev\rului [i de al]ii r\bufnirea meschin\a unui suflet plat, cartea l-a preschimbatpe autor într-un renumit iconoclast modern.

Vasile Gh. Baghiu, Prizonier în URSS,edi]ia a doua, editor Romulus Rusan, Funda]iaAcademia Civic\, 2012, 118 pag. M\rturiaunui prizonier de r\zboi care [i-a petrecutopt ani (1944-1952) în lag\rele sovietice.

actualitatea

România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013.......................................................................................................................................................................................................................................9

10.....................................................................................................................................................................................................................................România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013

actualitatea

Vie]ile paralele, ultimulroman al Florinei Ilis,e, cu siguran]\, unadintre cele mai a[tep-tate c\r]i ale anului.O dat\, pentru c\ tomulde aproape [apte sute

de pagini – tip\rite cu caracteremici – reprezint\ come-back-ul spectaculos al unei pro-zatoare care a demonstratdeja, prin Cruciada copiilor,c\ poate construi pe spa]iilargi [i cu mize majore. Pede alt\ parte, tema c\r]ii –încercarea de transpunerefic]ional\ a biografiei luiEminescu – e, de nu de-adreptul incendiar\, m\carriscant\, dac\ ne gândim c\nume grele ale prozei [i criticiiromâne[ti [i-au cam frântgâtul în demersuri asem\-n\toare.

La fel ca Lovinescu sau CezarPetrescu, Florina Ilis rescrie via]alui Eminescu tot pornind de la texte.Doar c\, dac\ pentru primii biografiaera o excrescen]\ (roman]at\) aoperei poetice, prozatoarea liberalizeaz\– [i egalizeaz\ – c\ile de acces lavia]a poetului. Sunt puse în joc, înaceast\ fic]iune-document, celemai diverse m\rturii, de la fi[eclinice pân\ la file de jurnal saupagini de coresponden]\, articoledin presa vremii, analize critice etc.De aceea, romanul Florinei Ilis secite[te – pân\ la un punct – cupl\cerea descoperirii unor detaliiexotice din via]a [i receptareapoetului, documentate atent. Înacela[i timp, îns\, aceast\ prozatoareextrem de inteligent\ – educat\,cel mai probabil, la {coala suspiciuniideconstruc]ioniste – [tie c\ accesulnemediat la „miezul viu” al existen]eilui Eminescu nu e decât o iluzie.Astfel încât plaseaz\ reconstituireadocumentar-fic]ional\ în rama uneiconspira]ii marxist-leniniste dinanii ’50. Mai mult decât via]a luiEminescu în sine conteaz\ acum,spune printre rânduri autoarea,cine [i de ce are interesul s-o readuc\în prim plan. Existen]a poetului seconfund\ cu dosarul întocmit deorganele de partid îns\rcinate cu„rescrierea pe baze [tiin]ifice aistoriei na]ionale [i o mai actual\în]elegere [i interpretare aevenimentelor istorice”. În miezulromanului st\ un senza]ionalismnarativ mai degrab\ decât unul desubiect propriu-zis, de vreme ceabia la pagina 393 suntem avertiza]ic\ biografia lui Eminescu din paginile

anterioare fusese reconstruit\ideologic la aproape un secol distan]\de la moartea poetului. Fapt caretransform\ biografia lui Eminescuîntr-o tipic\ epopee postmodern\à la Umberto Eco din Pendulul luiFoucault, cu desf\[ur\ri contrapuncticeale ac]iunii, coborâri [i urc\rivertiginoase pe scara istoriei,r\sturn\ri spectaculoase de perspectiv\narativ\ sau infiltr\ri de viru[iinforma]ionali. O serie de „informatori”coboar\ din epoca stalinist\, subdiferite nume de cod, în tentativade a-l readuce pe Eminescu pe liniede partid. Intriga acestei pove[tiezoterice e de reg\sit în în]elegerealiteral\ a ideologiz\rii eminesciene:dac\ ideologii stalini[ti încercau s\falsifice textele poetului prininterpretare, în romanul FlorineiIlis falsificarea rezid\ într-un procedeuSF de „teleportare” (?) în secolulXIX pentru a interveni direct înbiografia poetului. Cuvintele [efuluiDirec]iei de Propagand\ rezum\mobilurile cam programatice aleromanului: „Vreau o convertire

public\ a lui Eminescu! L-am f\cutmembru postum al AcademieiRomâne, ce dracu! S\ pun\ [i elpu]in osul la în\l]area culturiinoastre! S\ scrie poezii noi, maiangajate! Ce-ar fi s\ compun\ alteversiuni la Împ\rat [i proletar, maiexplicit socialiste? Iar poemulScrisoarea a III-a s\-l completeze,în sensul în care, s\ existe [i o partea treia cu viziunea unui viitorcomunist. Nu a[a ar fi logic: trecutulistoric glorios, prezentul burghezo-mo[ieresc dec\zut, viitorul comunist[i mai glorios?”

Am plasat sub semnul întreb\riiafirma]ia cu privire la caracterulSF al pove[tii, întrucât FlorinaIlis nu simte nevoia s\ explicitezenic\ieri conven]ia fic]ional\ dinspatele ei: cum se poate ca „securi[tii”s\ coboare în timp în strictacontemporaneitate a lui Eminescu

sau s\ urce pân\ la „Dosarul Dilema”din 1998 al deconstruirii poetului– conspectat\ [i ea cu aten]ie într-oproz\ ce vrea s\ înghit\, ca burtaunei balene, totul? F\r\ precizareaconven]iei narative (nici proz\fantastic\, nici roman realist, nicinara]iune SF), romanul Florinei Ilisse reduce, ca substan]\, la o [arad\textualist\ care ar fi putut continua,prin acumulare de detalii, la infinit.

C\ci, din moment ce nu se[tie niciodat\ cine, ce [i de ce, maitoate scenele romanului – uneledintre ele scrise cu nerv [i cu talent– r\mân suspendate într-o incoeren]\cronic\, menit\ s\ dea b\t\i de capcititorului [i s\-i în[ele speran]ac\ nara]iunea mai poate duce undeva.Fapt cu atât mai deconcertant cucât romanul debuteaz\ sub auspiciibune: un punct de plecare excelentdecupat (momentul-cheie alîmboln\virii lui Eminescu), urmatde o serie de scene savuroase prinironia intertextual\. În specialtriunghiul amoros Caragiale-VeronicaMicle-Eminescu, întors pe toatep\r]ile în primele 200 de pagini,e ref\cut cu sensibilitate [i cu nervstilistic. Idealista Veronica tânje[te,de departe, la iubirea cam molatec\a lui Eminescu, îns\ cocheta dinea o face s\ se apropie, în timpulliber, de Caragiale. Când nu e geloas\pe muzele poetului (a c\ror identitatereal\ o caut\ în spatele poemelor),tân\ra v\duv\ bovarizeaz\ la dueluriîntre cei doi sau închipuie intrigimenite s\ recupereze scrisorile deamor dintre ea [i Caragiale. Deefect e tehnica relecturii biografieieminesciene prin suprapunereacli[eelor operei. Florina Ilis dubleaz\,cu mult umor, vizita metafizic\ aLuceaf\rului la Demiurg printr-oscen\ în care Eminescu cere sfatul„t\tucului” Maiorescu pentruconsfin]irea c\s\toriei cu Veronica.La fel ca în poem, cenzura metafizic\î[i spune cuvântul, îns\ cu argumenteleavoc\]e[ti-practice specificmaioresciene: „Cunoa[te artaelocin]ei [i este un expert în rafinareamotivelor de baz\ ale oratoriei(precizarea unei pozi]ii, afirmareasau combaterea unei idei [i convingereaunui auditor). În discu]ia cu Eminescuschimb\ calculat ordinea retoriciidiscursului. Trece sub t\cereprecizarea pozi]iei (Nu sunt de acordcu aceast\ c\s\torie!) [i, f\r\ niciointroducere, combate (a[a, în general)ideea c\s\toriei (cu argumentesolide [i irefutabile). Scopul:convingerea unui auditor (Eminescu[i sau Luceaf\rul). Te-ai gândit,Eminescule ([tia c\ se gândea),la toate sarcinile, la toate greut\]ilela care se înham\ cineva, f\r\ avere,ca dumneata, c\s\torindu-se cuo femeie f\r\ avere ca doamnaMicle? Mai precis, s\ între]ii ofamilie, o femeie cochet\ ([i biondinett\)cu doi copii (sau al]i copii carevor veni) e nevoie de serioase

mijloace b\ne[ti, o slujb\ nou\, ocas\ spa]ioas\ în centru, o via]\mai ordonat\?)”. Condus astfel,romanul ar fi putut r\sturna,prin [arj\ [i caricatur\, ticul roman]iosal lui Lovinescu de a citi via]aprin oper\. Accesul la enigmelebiografiei eminesciene mizândpe retorica lui Caragiale n-ar fi fostpu]in lucru.

Din nefericire, îns\, prozatoareanu mai reu[e[te s\ identifice niciosolu]ie narativ\ de-a lungul a aproapecinci sute de pagini. Intriga b\lte[tede-a binelea prin insisten]a asupraunor scene lipsite de sens [i deevolu]ie. Mai bine de un sfert dinmult prea lunga construc]ie – pentrucare fiecare pagin\ eliminat\ arfi reprezentat o plus-valoare – insist\asupra delirului eminescian de laazilul de nebuni [i asupra „dialogului”cu Filipescu, unul dintre spioniitrimi[i din viitor s\-i modificedestinul. Fragmente din imaginarullui Eminescu, idei curente ale epociisau contexte social-politice intr\într-un mixaj ilizibil cu scene dinvia]a (familiei) poetului, nereu[inds\ acopere conving\tor impasulepic al romanului.

Nici conspirativita din spatelereconstruc]iei biografice, reactualizat\constant prin „transcrierea” derapoarte ale Securit\]ii, nu-[ig\se[te, pân\ la final, alt\ motiva]iedecât jocul gratuit de-a rescrierea– mot-à-mot – a istoriei. Biografiaeminescian\ nu con]ine, în fond,niciun „cod” demn de spart, iarceea ce ar fi putut constitui oredimensionare postmodern\ amitului poetului na]ional prin fic]iune(ca în cartea lui Dan Brown, la carese trimite aluziv) e[ueaz\ – f\r\bucurie o constat – în glosolalie peteme eminesciene. P\cat de muncaimens\ a unei autoare harnice [italentate, înfrânt\ de data aceasta,nu ca majoritatea colegilor degenera]ie, de lipsa mizelor majore,ci de propria ambi]ie. Eu unul îi ]inpumnii pentru proiectul urm\tor.

in moment ce nu se [tie niciodat\ cine, ce [i de ce, mai

toate scenele romanului – unele dintre ele scrise cu nerv

[i cu talent – r\mân suspendate într-o incoeren]\

cronic\, menit\ s\ dea b\t\i de cap cititorului.dcomentarii critice de alex goldi[

Codul luiEminescu

FFlloorriinnaa IIlliiss,, VViiee]]iilleeppaarraalleellee,, BBuuccuurree[[ttii,,

EEddiittuurraa CCaarrtteeaa RRoommâânneeaasscc\\,,22001122,, 668888 pp

TRIBUNALUL MMILITAR AAL RREGIUNIIA III-AA MMILITARECOLEGIUL DDE FFOND

DOS[AR] NR. 22164/958

S EE NN TT II NN }} AA nnr.125{edin]a public\ din ziua de

8 noiembrie 1958

Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militare,Colegiul de Fond compus din:

Locotenent colonel de justi]ie HirschEmil (pre[edinte), C\pitan de justi]ie MunteanuF\nic\ (judec\tor), Locotenent colonelBob Hora]iu, Maior }epordei Petre (asesoripopulari), C\pitan de justi]ie R\suceanuMihail (procuror militar), secretar de [edin]\Pârvan Gheorghe/Fiind pe rol pronun]areaîn cauza penal\ privind pe:

1) Teodorescu Alexandru zis Sandu Tudorînvinuit pentru infrac]iunea p[rev\zut\ [i]p[edepsit\] de art[icolul] 209 punct 1 C[od]P[enal] [i pentru infrac]iunea p[rev\zut\ [i]p[edepsit\] de articolul 193/1 al[ineat] 1C[od] P[enal];

2) F\ge]eanu Alexandru învinuit pentruinfrac]iune p[rev\zut\ [i] p[edepsit\] deart[icolul] 209 punctul 1 C[od] P[ena]l […];

3) Ghiu[ Vasile Benedict învinuit pentruinfrac]iunea p[rev\zut\ [i] p[edepsit\] deart[icolul] 209 punctul 1 C[od] P[enal];

4) Braga Roman învinuit de infrac]iuneap[rev\zut\ [i] p[edepsit\] de art[icolul] 209punctul 1 C[od] P[enal];

5) Boghiu Serghie Sofian învinuit pentruinfrac]iunea p[rev\zut\] [i p[edepsit\] deart[icolul] 209 punctul 1 C[od] P[enal];

6) Dubneac Felix învinuit pentru infrac]iuneap[rev\zut\ [i] p[edepsit\] de art[icolul] 209punctul 1 C[od] P[enal];

7) Papacioc Anghel Arsenie învinuitpentru infrac]iunea p[rev\zut\ [i] p[edepsit\]de art[icolul] 209 punctul 1 C[od] P[enal][i pentru infrac]iunea p[rev\zut\ [i] p[edepsit\]de ar[ticolul] 193/1 al[ineat] 3 C[od] P[enal];

8) Mironescu Alexandru învinuit pentruinfrac]iunea p[rev\zut\ [i] p[edepsit\] deart[icolul] 209 punctul 1 C[od] P[enal];

9) V\sîi Gheorghe învinuit pentru crimade uneltire contra ordinei sociale p[rev\zut\[i] p[edepsit\] de art[icolul] 209 punctul1 C[od] P[enal].

10) Mironescu {erban învinuit pentruinfrac]iunea p[rev\zut\ [i] p[edepsit\] deart[icolul] 209 punctul 1 C[od] P[enal];

11) R\dulescu Nicolae învinuit pentruinfrac]iunea p[rev\zut\ [i] p[edepsit\] deart[icolul] 209 punctul 1 C[od] P[enal];

12) Pistol Grigore Dan învinuit pentruinfrac]inea p[rev\zut\ [i] p[edepsit\] deart[icolul] 209 punctul 1 C[od] P[enal];

13) Dabija Gheorghe învinuit pentruinfrac]iunea p[rev\zut\ [i] p[edepsit\] deart[icolul] 209 C[od] P[enal];

14) Voiculescu Vasile învinuit pentruinfrac]iunea p[rev\zut\ [i] p[edepsit\] dearticolul 209 punctul 1 C[od] P[enal];

15) St\niloaie Dumitru învinuit pentruinfrac]iunea p[rev\zut\ [i] p[edepsit\] de

România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013......................................................................................................................................................................................................................................11

Rugul Aprins al Maicii Domnului. Condamnarea8 noiembrie 1958 – Sentin]a nr. 125

Despre martirii „Rugului Aprins al MaiciiDomnului” auzim tot mai rar, citimîntîmpl\tor. Ampla mi[care pe careau declan[at-o în rîndul teologilor [iintelectualilor cu tot ce a decurs din

ea nu este o tem\ „de actualitate”. Nicifaptul c\ întreg grupul de la Antim a fostalc\tuit din eroici opozan]i ai comunismului,începînd cu preo]ii [i sfîr[ind cu impresionantulgrup de studen]i , nici ]inuta lor moral\impecabil\, nici m\car simbolul sus]inutprin atitudine ferm\, dedicat\ credin]ei [iadev\rului nu este un subiect „fierbinte”.Organiza]ie legal constituit\ , „Rugul Aprinsal Maicii Domnului”se înfiripase odat\ cuinvazia sovietic\ în România .

Dup\ cum era de a[teptat [i dup\ cumse cunoa[te, puterea comunist\ a intervenitcu brutalitate în reprimarea acesteinobile ini]iative, a[a cum a f\cut-o mereucu oricine îndr\znea s\ se opun\ form\rii„omului nou”. Religia era prima care trebuiasa dispar\ [i laolalt\ cu ea întreaga cultur\na]ional\. Implacabil, destinul avea s\-[iarate chipul sub forma distrugerii: întregulgrup de la Antim va fi condamnat la închisoareîn urma sumbrei Sentin]e num\rul 125 din8 noiembrie 1958, hot\rît\ de TribunalulMilitar al Regiunii a II-a Militar\- Colegiulde Fond. Dosarul 2164/1958 se închide în[edin]a din 29 octombrie 1958, cînd inculpa]ii,sunt acuza]i, în majoritate, de „crim\ deuneltire contra ordinei sociale [i pentru crimade activitate intens\ contra clasei muncitoare[i mi[c\rii revolu]ionare”.

Sunt necesare cîteva preciz\ri în leg\tur\cu grupul de la Antim. El a fost incriminatîn „lotul Rugului Aprins” [i `i cuprinde pepreo]ii Teodorescu Alexandru (poetul SanduTudor), F\ge]eanu Alexandru, Ghiu[ VasileBenedict, Braga Roman, Boghiu SerghieSofian, Dubneac Felix, Papacioc AnghelArsenie, pe studen]ii V\sîi Gheorghe,Mironescu {erban, R\dulescu Nicolae, PistolGrigore Dan [i Mih\ilescu Emanoil. Pe lîng\grupul de la Antim, au mai fost incrimina]i,în cadrul aceluia[i „lot”, medicul DabijaGheorghe, preotul St\niloaie Dumitru ,profesorul Mironescu Alexandru [i poetulVoiculescu Vasile. Am constatat din documente

c\ unele dintre interogatoriile la careerau supu[i studen]ii socoti]i cei mai periculo[idin grup ( ca, de altfel, majoritatea interogatoriilorla care erau supu[i cei din întregul „lot”)durau în jur de 6-7 ore (fapt consemnatde documentele pe care le-am cercetat)[i reflect\ gradul de violen]\ al anchetatorilorcare, cu orice pre], trebuiau s\ ob]in\r\spunsurile dorite. De altfel, cutremur\toare,certificatele medicale aflate la dosar, relev\boli grave [i irecuperabile, mai ales la v`rstade dou\zeci de ani cît aveau la aceavreme studen]ii V\sîi Gheorghe ( al c\ruidiagnostic aflat la dosarul de penitenciareste „scleroz\ cardio-vascular\ cu boal\hipertensiv\ – TA 20/10”, în aceste condi]iifiind anchetat 7 ore ) [i Pistol Dan ( cudiagnosticul trecut `n certificatul medicaldin dosarul de penitenciar „tuberculoz\fibro-nodular\ - pneumotorax stîng”).

Pe întreg parcursul sentin]ei avem dea face cu false acuze, false incrimin\ri,r\st\lm\ciri ale faptelor [i atitudinilor pentrua agrava circumstan]ele în asemenea m\sur\încît ace[tia s\ poat\ fi condamna]i, în toategradele, de la infrac]iune pîn\ la crim\. Ceamai grav\ acuz\ care circul\ nestingherit\prin aceste documente, ajungînd pîna îndosarul de penitenciar al angelicului VasileVoiculescu ( care, prin atitudine, intr\ înrîndul „sfin]ilor doctori f\r\ argin]i”) esteaceea de legionarism. „Îi vom acuza delegionarism”, spun documentele, „pentrua le ad\uga o etichet\ politic\”, pentru aad\uga pedepsei ani grei de temni]\...

Nu am socotit necesar s\ citez în întregimenotele juridice referitoare la diferite alineate,explica]ii ori am\nunte ale articolelor delege, socotind c\ ele nu ar intra în aria deinteres a cititorului. De asemenea, am omiscu bun\ [tiin]\ din text, repeti]ii sauteme reluate la nesfîr[it.

Am extras documentele de fa]\ dinDosarul P[enal] nr. 202, „TeodorescuAlexandru [i al]ii”( astfel figureaz\ în ArhivaCNSAS dosarul de penitenciar al „lotuluiRugul Aprins”, preluat din Arhiva Operativ\a Ministerului Afacerilor Interne), dosar degrup, în 11 volume.

IIooaannaa DDiiaaccoonneessccuu

DOSAR

R

L

12......................................................................................................................................................................................................................................România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013

art[icolul] 209 punctul 1 C[od]P[enal];

16) Mih\ilescu Emanoil învinuitpentru infrac]iunea p[rev\zut\ [i]p[edepsit\] de articolul 209 punctul1 C[od] P[enal].

Tribunalul cu aceea[i compunereca la data de 29 octombrie 1958s-a retras în camera de consiliuspre a delibera asupra culpabilit\]ii[i aplica]iunii pedepselor.

Dezbaterile au fost consemnateîn încheierea din 29 octombrie1958 care face parte integrant\din prezenta hot\rîre./Dup\ care,TRIBUNALUL / Deliberînd înconformitate cu prevederile C[ur]iide] J[usti]ie] M[ilitar\] / Asupraac]iunii penale deschis\ princoncluziile de învinuire din 26septembrie 1958 împotriva luiTeodorescu Alexandru zis SanduTudor [i F\ge]eanu Alexandru,Braga Roman, Boghiu SerghieSofian [i Dubneac Felix, PapaciocAnghel Arsenie,Mironescu Alexandru,V\sîi Gheorghe, Mironescu {erban,R\dulescu Nicolae, Pistol Gheorghe,Voiculescu Vasile, St\niloaie Dumitru,Mih\ilescu Emanoil […] Avînd învedere concluziile orale ale Procuroruluimilitar, precum [i sus]inerileinculpa]ilor f\cute personal prinap\r\torul lor în fa]a instan]ei,în [edin]\ public\;

Avînd în vedere c\ din construc]iaoral\ urmat\ în cauz\ în [edin]apublic\, cît [i din actele de la dosarcare au fost puse în discu]ia p\r]ilorîn [edin]\ public\ se constat\urm\toarele:

În fapt:Ast\zi cînd clasa muncitoare

din ]ara noastr\, sub conducereaPartidului Muncitoresc Român,ob]ine succese însemnate în toatesectoarele vie]ii economice [i destat pe drumul construirii socialismului,unele elemente du[m\noase deteapa lui Teodorescu Alexandruzis Sandu Tudor, Braga Roman,F\ge]eanu Alexandru [i PapaciocAnghel Arsenie, în majoritatea lorto]i fo[ti legionari, care în trecutau de]inut func]ii în organiza]ialegionar\ [i în aparatul de statburghezo – mo[ieresc [i care audesf\[urat o intens\ activitateîmpotriva clasei muncitoare [imi[c\rii revolu]ionare din ]aranoastr\, prin articole scrise în presareac]ionar\ [i prin m\surile criminalepe care le-au luat împotrivaelementelor progresiste [i muncitore[ti,nu v\d cu ochi buni aceste realiz\ri[i în ura lor turbat\ au continuat[i dup\ 23 august 1944 s\ desf\[oareo activitate criminal\ îndreptat\împotriva regimului democratpopular din ]ara noastr\.

Astfel, dup\ instaurarea regimuluidemocrat popular în ]ara noastr\,unele din aceste elemente legionare,printre care inculpa]ii F\ge]eanuAlexandru, Papacioc Anghel Arsenie,Teodorescu Alexandru [i al]ii pentrua-[i ascunde trecutul au intrat în

m\n\stire [i s-au c\lug\rit.Aceste elemente, stabilindu-se

în m\n\stiri [i considerînd c\ odat\cu îmbr\carea hainei c\lug\re[tiau ascuns [i trecutul lor de du[maniînfl\c\ra]i ai clasei muncitoare [imi[c\rii progresiste, [i-au continuatactivitatea legionar\ schimbîn-du-[i metodele [i adecvîndu-leposibilit\]ilor pe care le ofereauaceste institu]ii biserice[ti. Deasemeni aceste elemente du[m\noaseabuzînd de faptul c\ în RepublicaPopular\ Român\ cultele sunt libereconform Constitu]iei [i celorlaltelegi care reglementeaz\ aceasta,sub masca unor „întruniri religioase”desf\[urau o intens\ activitatelegionar\ organizat\ în secret, deîndoctrinare [i preg\tire din punctde vedere legionar, a unor tineri[i în special din rîndul tinerilorcare studiau la institutele deînv\]\mînt superior.

Leg\turile criminale [i [edin]elesecrete au fost „acoperite” submasca vizit\rii acestor m\n\stirisau a particip\rii lor la slujbelereligioase, odat\ cu ceilal]i cet\]eni,dup\ care în diferite înc\peri stabilitedin timp se retr\geau [i puneaula cale planurile lor criminale desubminarea regimului democratpopular din Republica Popular\Român\.

Pentru a-[i desf\[ura activitatealor criminal\ îndreptat\ împotrivaregimului nostru, inculpa]ii TeodorescuAlexandru, Mironescu Alexandru,împreun\ cu legionarii Braga Roman[i Ghiu[ Vasile Benedict, în anul1945 trec la ̀ nfiin]area unei grup\riintitulat\ „Rugul Aprins [al MaiciiDomnului]” la M\n\stirea Antim,în cadrul c\ruia, în perioada 1945– 1948, a organizat o serie deîntruniri cu membrii grupului,cît [i cu unele elemente ce vizitaum\n\stirea, cu care ocazie, pe lîng\problemele de ordin mistic religios,desf\[urau [i o intens\ activitatecontrarevolu]ionar\.

De[i aceast\ organiza]ie în anul1948 a fost interzis\ prin lege,totu[i membrii acesteia au continuats\ ]in\ leg\tura între ei, iar în anul1955, sub conducerea lui TeodorescuAlexandru au trecut din nou la

organizarea clandestin\ a grup\rii„Rugul Aprins [al Maicii Domnului]”la care au participat [i alte elementelegionare ca: F\ge]eanu Alexandru,Papacioc Anghel Arsenie, BoghiuSofian, Dubneac Felix [i BragaRoman.

Grupul, în frunte cu TeodorescuAlexandru, Mironescu Alexandru,Papacioc Arsenie, Braga Roman [iceilal]i coinculpa]i au avut maimulte întîlniri [i [edin]e secrete,unde au atras o serie de elementereac]ionare ca: Dabija Gheorghe,Voiculescu Vasile [i St\niloaieDumitru precum [i o serie deelemente din rîndurile studen]ilorca V\sîi Gheorghe, Mironescu{erban, R\dulescu Nicolae, PistolDan [i Mih\ilescu Emanoil, cu careau purtat diferite discu]ii du[m\noasela adresa regimului democratpopular din Republica Popular\Român\.

Acest grup subversiv în fruntecu Sandu Tudor a multiplicat [idifuzat în mod clandestin o seriede fi]uici cu caracter reac]ionar.

Faptele criminale stabilite deinstan]\ [i re]inute în sarcinafiec\ruia dintre inculpa]i, faptecare rezult\ din declara]iile martorilor,din materialul corp delict, coroboratecu recunoa[terile inculpa]ilordin fa]a organelor de anchet\ [idin fa]a instan]ei de judecat\, sunturm\toarele:

1) Inculpatul TeodorescuAlexandru zis Sandu Tudor înperioada 1933 – 1938 a de]inutfunc]ia de director al ziarului„Credin]a” prin coloanele c\ruiaa dus o intens\ activitate împotrivaclasei muncitoare [i mi[c\riirevolu]ionare, scriind articole princare a propagat [i sus]inut p\trundereafascismului în România [i s-a dedatla o serie de atacuri împotrivami[c\rii muncitore[ti.

De asemeni prin articolele scriseîn ziarul „Credin]a” în perioada1933 – 1938 inculpatul TeodorescuAlexandru a dus o intens\ propagand\anticomunist\ calomniind [i def\imînd,elogiind orînduirea capitalist\.

Astfel,din cuprinsul articolelor„Bestialitatea modern\”, „Religiaateismului rus”, „~ntre sobor [i

soviet” [i altele, rezult\ ura neîmp\cat\a inculpatului Teodorescu Alexandruîmpotriva clasei muncitoare [imi[c\rii muncitore[ti, dovedindu-se un ap\r\tor credincios al orînduiriiburghezo-mo[iere[ti [i un propagatorînfocat al ideologiei fasciste.

Pentru a-[i ascunde aceast\activitate criminal\, dup\ 23 august1944, inculpatul TeodorescuAlexandru s-a c\lug\rit stabilindu-se la M\n\stirea Antim din Bucure[tiunde [i-a continuat activitateasa du[m\noas\ stabilind leg\turicu o serie de elemente legionarea[a cum sunt: Braga Roman, Ghiu[Vasile Benedict, Anania Valeriuprecum [i cu inculpatul MironescuAlexandru [i împreun\ au trecutla înfiin]area unei grup\ri intitulate„Rugul Aprins al [Maicii Domnului]”,în cadrul c\reia s\-[i continue înmod organizat activitatea lorantidemocratic\.

Astfel inculpatul TeodorescuAlexandru în calitatea de [ef alasocia]iei „Rugul Aprins [al MaiciiDomnului]”, în perioada 1945 -1948 a organizat la M\n\stireaAntim o serie de întruniri cu membriigrupului, cît [i cu elemente cevizitau m\n\stirea în cadrul c\rorape lîng\ problemele de ordin mistic– religios au desf\[urat [i o intens\activitate contrarevolu]ionar\.

În anul 1948, de[i gruparea„Rugul Aprins al [Maicii Domnului]”a fost desfiin]at\ prin lege, totu[iinculpatul Teodorescu Alexandruîmpreun\ cu inculpa]ii Ghiu[ VasileBenedict [i Mironescu Alexandruau continuat s\ men]in\ leg\turileîntre ei ,iar începînd din anul 1955sub conducerea inculpatuluiTeodorescu Alexandru au trecutla reorganizarea clandestin\ aAsocia]iei „Rugul Aprins [al MaiciiDomnului]”.

Astfel în perioada 1955 – 1958din ini]iativa inculpatului TeodorescuAlexandru au fost organizate oserie de întîlniri subversive ladomiciliul lui Mironescu Alexandrudin strada Vasile Lasc\r nr. 28precum [i la M\n\stirea Plumbuitaîn cadrul c\rora au purtat discu]iidu[m\noase împotriva regimuluidemocrat popular din RepublicaPopular\ Român\ propagînd izbucnireaunui nou r\zboi mondial [i schimbarearegimului actual din ]ara noastr\.

Tot în cadrul întrunirilor, auascultat emisiunile posturilor deradio imperialiste, comentînd înmod du[m\nos, la adresa regimuluinostru, [tirile transmise de acesteposturi.

De asemeni in cadrul acestorîntîlniri subversive, inculpatulTeodorescu Alexandru a pus îndiscu]ie pe lîng\ problemele deordin mistic religios [i problemelede ordin legionar analizînd trecutulorganiza]iei legionare [i care trebuies\ fie atitudinea elementelor legionareîn viitor, indicînd ca ace[tia s\ se în-cadreze în m\n\stiri de unde s\-[i

cest grup subversiv în frunte cu Sandu

Tudor a multiplicat [i difuzat în mod

clandestin o serie de fi]uici cu caracter

reac]ionar.adosar Rl

dosar Rl

continue activitatea legionar\folosindu-se de masca religiei, dîndca exemplu în acest sens pe legionariiBraga Roman [i Papacioc Arsenie,care s-au c\lug\rit [i care continu\s\ aib\ activitate legionar\.

De asemeni a organizat înfebruarie 1958, împreun\ cu BoghiuSofian la locuin]a acestuia o [edin]\clandestin\ în cadrul grup\rii „RugulAprins [al Maicii Domnului]” lacare au participat o serie de elementelegionare [i preo]i c\lug\ri, cu careocazie inculpatul a prelucrat o seriede materiale subversive ale asocia]ieisubversive „Rugul Aprins [al MaiciiDomnului]”.

Inculpa]ii Teodorescu Alexan-dru, Ghiu[ Vasile Benedict, PapaciocArsene, Boghiu Sofian [i DubneacFelix pe lîng\ activitatea desf\[urat\în cadrul grup\rii „ Rugul Aprins[al Maicii Domnului]” au maidesf\[urat o activitate du[m\noas\[i în rîndurile unor elemente tinererecrutate din rîndurile studen]ilor.

Astfel din ini]iativa inculpatuluiTeodorescu Alexandru s-a organizatun grup de elemente cu concep]iimistico-religioase din rîndurilestuden]ilor format din Mironescu{erban,V\sîi Gheorghe,R\dulescuNicolae, Mih\ilescu Emanoil [iPistol Dan, c\rora le-a f\cut pelîng\ educa]ia mistico-legionar\[i o edica]ie na]ionalist-legionar\purtînd cu ei o serie de discu]iidu[m\noase la adresa regimuluidemocrat-popular, îndrumîndu-is\ nu ia parte la via]a politico –cultural\ din cadrul facult\]ilor s\men]in\ leg\tura între ei pentrua-[i continua activitatea lordu[m\noas\.

Pentru a recruta cît mai multeelemente tinere în scopul de a leface o educa]ie mistico- na]ionalist\,inculpatul Teodorescu Alexandrua folosit metoda organiz\rii medita]iilor.

Astfel în anul 1957 cu ocaziavenirii la Schitul Rar\u a unui grupde studen]i din Bucure[ti în fruntecu Mironescu {erban, inculpatula organizat astfel de medita]ii încadrul c\rora, pe lîng\ problemelemistico-religioase le-a f\cut [i oeduca]ie du[m\noas\ fa]\ de regimuldemocrat-popular îndemnîndu-is\ se rup\ de via]a politic\ a ]\rii[i s\ se retrag\ în m\n\stiri deunde s\ ac]ioneze împotriva orînduiriide stat din Republica Popular\Român\.

Atît la organele de anchet\penal\, cît [i în fa]a instan]ei(filele29 – 50 dosar,volum V,filele 54– 55 volum IV ) inculpatul TeodorescuAlexandru recunoa[te faptele cei se pun în sarcin\ ar\tînd printrealtele c\ în perioada 1933 – 1935în calitate de director al ziarului„Credin]a” a scris o serie de articolecu un con]inut net reac]ionarîmpotriva comunismului, c\utînds\ abat\ clasa muncitoare de lami[carea ei revolu]ionar\, articolepe care le-a semnat sub numele

de Sandu Tudor;C\ în perioada 1945 – 1948, pe

cînd se afla c\lug\r la M\n\stireaAntim, a înfiin]at asocia]ia „RugulAprins [al Maicii Domnului]”, încadrul c\reia [i-a desf\[urat activitateaprin ]inerea de conferin]e s\pt\mînalepîn\ în anul 1948, cînd asocia]iarespectiv\ a fost interzis\ prin lege.

În continuare arat\ c\ dup\aceast\ dat\ a ]inut leg\tura cuBoghiu Sofian, Dubneac Felix [ial]i fo[ti membri ai acestei asocia]iiîntîlnindu-se periodic în casa luiMironescu Alexandru [i la M\n\stireaPlumbuita,unde pe lîng\ problemelecu carcter mistico – religios purtau[i o serie de discu]ii du[m\noasela adresa regimului democratpopular din Republica Popular\Român\, preconizînd schimbarearegimului [i reinstaurarea orînduiriicapitaliste.

De asemeni arat\ c\, cu ocaziaacestor înîlniri clandestine care auavut loc în cadrul asocia]iei „RugulAprins [al MaiciiDomnului]”, audiscutat [i comentat [tirile transmisede posturile de radio imperialistepe care le-a audiat cît [i evenimentelecontrarevolu]ionare ce au avut locîn Republica Popular\ Ungar\,declarîndu-se de acord cu ac]iunilecriminale din rîndurile intelectualilor.

C\ în acest scop a atras o seriede elemente [tinere] printre carese afl\ [i Mironescu {erban,V\sîi Gheorghe, Mih\ilescu Emanoil,R\dulescu Nicolae [i Pistol Dan cuare au avut mai multe discu]ii peteme mistico-religioase atît lalocuin]a lui Mironescu Alexandrucît [i la M\n\stirea Plumbuita [icu care ocazie le-a vorbit du[m\nosdespre actualul regim, îndemnîn-du-i s\ nu participe la activitateaob[teasc\ ce se desf\[oar\ înfacult\]i [i s\ men]in\ leg\turaîntre ei.

Recunoa[te c\ în anul 1957 aorganizat la Schitul Rar\u o seriede medita]ii cu ace[ti tineri înscopul educ\rii lor din punct devedere mistic na]ionalist, cucare ocazie,pe lîng\ problemelereligioase, le-a vorbit [i despreunele probleme politice, interpretîndîn mod tenden]ios unele problemede ordin mistico-religios afirmîndîn mod du[m\nos c\ în regimulactual nu ar exista libertate.

În continuare arat\ c\ în februarie1958 a prelucrat, într-o [edin]\clandestin\ ce a avut loc în locuin]alui Boghiu Sofian, o serie de materialeale asocia]ei subversive „RugulAprins [al Maicii Domnului] ”.

Aceste recunoa[teri ale inculpatuluise coroboreaz\ cu declara]iilecoinculpa]ilor Mironescu Alexandru,Ghiu[ Vasile Benedict, BoghiuSofian, Mironescu {erban, DubneacFelix, V\sîi Gheorghe, R\dulescuNicolae, Braga Roman, cît [i acelorlal]i coinculpa]i, date atît înfa]a organelor de anchet\ penal\,aflate în dosar volumele I [i II,

cît [i cele date în fa]a instan]ei(filele 58 -66, volumul IV), precum[i cu procesele verbale de confruntarea inculpatului cu coinculpa]iiMironescu Alexandru, V\sîi Gheorghe,Braga Roman [i Mironescu {erban– filele 41 – 50, volumul I.

Fa]\ de recunoa[terile inculpatuluicoroborat cu ar\t\rile celorlal]icoinculpa]i precum [i cu materialelecorp delict aflate la dosar (filele4 – 79 dosar, vol. III), instan]a re]ineca dovedite, în sarcina inculpatului,faptele pentru care a fost trimis înjudecat\.

2) Inculpatul F\ge]eanu Alexandru,în anul 1937 s-a încadrat în mi[carealegionar\ în cadrul c\reia a desf\[urato intens\ activitate legionar\ […].

Pentru a-[i ascunde activitateasa criminal\, în anul 1943 inculpatulF\ge]eanu Alexandru s-a c\lug\rit,iar dup\ 23 august 1944 [i-acontinuat activitatea sa du[m\noas\,reluînd leg\tura cu o serie delegionari.

Astfel în perioada 1947 – 50stabilindu-se la M\n\stirea Govora,inculpatul F\ge]eanu Alexandrua g\zduit mai mult timp la aceam\n\stire pe fugarul Popovici Iuliandespre care [tia c\ este urm\ritde organele de stat, pentru activitateintens\ contra clasei muncitoare.

Începînd din anul 1956 inculpatulF\ge]eanu Alexandru [i-a continuatactivitatea contrarevolu]ionar\împreun\ cu inculpa]ii TeodorescuAlexandru, Mironescu Alexandru,Ghiu[ Benedict, Boghiu Sofian [ial]ii pe care-i cuno[tea din anul1947 luînd parte la adun\rilesubversive care s-au ]inut la locuin]ainculpatului Mironescu Alexandru,unde au purtat discu]ii du[m\noasepreconizînd schimbarea formei deguvern\mînt din Republica Popular\Român\.

De asemeni în perioada de 1955-1958 inculpatul F\ge]eanu Alexandru,conform instruc]iunilor primite dela coinculpatul Teodorescu Alexandrua luat leg\tura cu o serie de elementelegionare[…] c\rora le-a dat indica]iis\ continue activitatea legionar\folosindu-se de masca religiei [ide a face propagand\ legionar\împotriva regimului democrat –

popular din Republica Popular\Român\ purtînd, în acela[i timp,cu ace[tia, o serie de discu]iilegionare.[…].

C\ în perioada 1946 – 1957 a]inut leg\tura cu coinculpatulTeodorescu Alexandru, BoghiuSofian, Ghiu[ Benedict [i BragaRoman, cu care s-a întîlnit de maimulte ori, precizînd c\ în cursulanului 1957 s-a întîlnit cu ace[tiade cca 2 ori în casa lui MironescuAlexandru .

Tot în anul 1957 l-a vizitat peinculpatul Teodorescu Alexandrula Schitul Rar\u, cu care ocazie acunoscut pe coinculpa]ii Mironescu{erban, R\dulescu Nicolae [i ceilal]istuden]i precizînd c\, cu ace[tianu s-a ]inut nici o conferin]\.

De asemeni recunoa[te c\ înpenitenciar a cunoscut o serie deelemente legionare[…] cu care amen]inut leg\tura [i dup\ ce s-aeliberat din penitenciar, întîlnin-du-se cu ei în cursul anului 1957,prin Ia[i.

Faptele ce i se pun în sarcin\inculpatului se mai stabilesc [i[confruntate cu] declara]iilecoinculpa]ilor Mironescu Alexandru,Mironescu {erban, TeodorescuAlexandru, Ghiu[ Benedict [i BragaRoman, date la primele cercet\ri( filele 29 – 50, 187 – 284, 268 –301 dosar,volumul I), cît [i cudepozi]iile martorilor […] ( filele130 – 138 [i 334 volumul I), dincon]inutul c\rora rezult\ întreagaactivitate contrarevolu]ionar\desf\[urat\ de c\tre inculpat înperioada 1945 – 1958.

3) Inculpatul Ghiu[ VasileBenedict […]

În perioada 1940 -1941 în timpulguvern\rii legionare inculpatulGhiu[ Vasile Benedict [i preo]iilegionari Nicodim Ioni]\, AntimNica [i al]ii au scris o lucrare pentrureorganizarea bisericii ortodoxeromâne pe baza principiilor legionareintitulat\ „Înoie[te-te nouleIerusalim”.

În anul 1945 inculpatul împreun\cu coinculpa]ii Teodorescu Alexandru,Mironescu Alexandru [i al]ii, aupus bazele unei organiza]ii intitulate„Rugul Aprins [al Maicii Domnului]”

[edin]\ clandestin\ în cadrul grup\rii

„Rugul Aprins [al Maicii Domnului] la

care au participat o serie de elemente

legionare [i preo]i c\lug\ri.o

România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013.....................................................................................................................................................................................................................................13

organizînd o serie de întruniri înincinta M\n\stirii Antim din Bucure[ti.

În cadrul acestor întruniri, pelîng\ problemele de ordin misticreligios, inculpatul Ghiu[ VasileBenedict împreun\ cu ceilal]icoinculpa]i au discutat [i o seriede probleme politice f\cînd comentariidu[m\noase la adresa regimuluidemocrat din ]ara noastr\.

De[i în anul 1948 a fost interzis\prin lege activitatea grup\rii „RugulAprins [al Maicii Domnului]”, totu[iinculpatul Ghiu[ Vasile Benedict acontinuat s\ men]in\ leg\tura cumembrii acestei grup\ri, iar încursul anului 1955, împreun\ cuinculpatul Teodorescu Alexandru[i cu ceilal]i coinculpa]i, au trecutla reorganizarea clandestin\ agrup\rii „Rugul Aprins [al MaiciiDomnului]”.

În perioada 1955 – 1958 inculpatula luat parte la mai multe întruniriclandestine în cadrul grupului „RugulAprins [al Maicii Domnului]” ce auavut loc în locuin]a lui MironescuAlexandru [i la M\n\stirea Plumbuitaîn cadrul c\rora au ascultat emisiunileposturilor de radio imperialiste [iau f\cut comentarii du[m\noaseîmpotriva regimului democrat-popular preconizînd schimbareaacestuia, ca urmare a unei interven]iice trebuia s\ survin\ din parteaputerilor imperialiste, reinstaurîn-du-se orînduirea capitalist\.

Tot în aceast\ perioad\ inculpatulGhiu[ Vasile Benedict a ]inut leg\turaîn lipsa inculpatului TeodorescuAlexandru, cu elementele tinererecrutate de acesta din rîndulstuden]ilor ca Mironescu {erban,V\sîi Gheorghe, R\dulescu Nicolae[i ceilal]i inculpa]i cu care a organizatdiferite întruniri, atît la domiciliuls\u, cît [i la Mironescu Alexandruprecum [i în paraclisul M\n\stiriiPlumbuita din Bucure[ti.

În cadrul acestor întruniria[a-zise religioase inculpatul Ghiu[Vasile Benedict cît [i ceilal]i coinculpa]ipe lîng\ educa]ia mistic\ religioas\,le f\cea acestor tineri [i o educa]iena]ionalist\ antidemocratic\, purtîndcu ei o serie de discu]ii du[m\noasela adresa regimului democrat-populardin ]ara noastr\.

Interogat în instan]\, inculpatulGhiu[ Vasile Benedict recunoa[tefaptele ce i se pun în sarcin\ cuprecizarea c\ în cadrul întîlnirilorclandestine care au avut loc ladomiciliul lui Mironescu Alexandrunu au discutat [tirile transmise deposturile de radio imperialiste, iarîn cadrul educa]iei pe care le-af\cut-o tinerilor studen]i, nu i-arfi îndemnat pe ace[tia s\ nu participela via]a cultural\.

Aceste sus]ineri ale inculpatului,f\cute în fa]a instan]ei Tribunalului,le înl\tur\ ca nesincere fiind f\cuteîn scopul de a-[i atenua vina deoareceele sunt infirmate de ar\t\rile salef\cute la primele cercet\ri, cît [ide coinculpa]ii Teodorescu Alexandru,Mironescu Alexandru, Mironescu

{erban [i ceilal]i coinculpa]i carearat\ categoric în declara]iile lor,date în fa]a organelor de anchet\[i par]ial în cele date în fa]a instan]eic\, în cadrul întrunirilor care auavut loc în casa lui MironescuAlexandru la care a participat [iinculpatul, s-au discutat [i comentatîn mod ostil regimului [i [tiriletransmise de posturile de radioimperialiste, iar în cadrul educa]ieipe care a f\cut-o tinerilor studen]i,coinculpa]i în acest proces, i-aîndemnat pe ace[tia s\ nu participela via]a politic\ [i cultural\ ce sedesf\[oar\ în facultate.

Fa]\ de recunoa[terile inculpatuluide la primele cercet\ri coroboratecu depozi]iile martorilor[…] precum[i cu interogatoriile coinculpa]ilorTeodorescu Alexandru, MironescuAlexandru, Mironescu {erban [iV\sîi Gheorghe, Tribunalul re]ineca dovedit în sarcina inculpatuluiGhiu[ Vasile Benedict, faptele a[a

cum au fost expuse mai sus.4) Inculpatul Braga Roman în

anul 1940 s-a încadrat în mi[carealegionar\ în cadrul c\reia a desf\[urato intens\ activitate legionar\, faptpentru care a fost condamnat la5 ani închisoare corec]ional\.

În perioada 1948 -1953, pe cîndî[i executa pedeapsa în diferitepenitenciare, inculpatul BragaRoman [i-a continuat activitatealegionar\ stabilind leg\turi cu oserie de legionari […] cu care apurtat discu]ii cu caracter legionarîn scopul men]inerii moralului [ispiritului legionar, calomniindregimul din Republica Popular\Român\, preconizînd schimbareaacestuia prin intermediul uneiinterven]ii armate din partea statelorimperialiste.

În anul 1953, fiind eliberatdin închisoare, inculpatul BragaRoman [i-a reluat leg\turile cu o

serie de legionari pe care-i cuno[teadin închisoare […] Leonida Pl\m\deal\,Papacioc Anghel Arsenie [i al]ii,cu care a început s\ se întîlneasc\atît la Mitropolia din Ia[i cît [i prinora[. Cu ocazia întîlnirilor au purtatdiscu]ii du[m\noase la adresaregimului democrat-popular dinRepublica Popular\ Român\.

[………………………………………………………………………………………..]

De asemeni, în perioada 1955– 1958, inculpatul a ]inut o strîns\leg\tur\ cu coinculpatul TeodorescuAlexandru, stare]ul Schitului Rar\u,care era [eful grup\rii clandestine„Rugul Aprins [al Maicii Domnului]”[i de la care a preluat activitateadu[m\noas\ pe linia recrut\rii acît mai multor elemente tinere dinrîndul tineretului studios pentru afi grupate în m\n\stiri cu scopulde a fi educa]i din punct de vederemistico-religios [i preg\ti]i pentru

a desf\[ura activitate du[m\noas\împotriva regimului democrat dinRepublica Popular\ Român\.

Aceast\ activitate du[m\noas\de educare a elementelor tinere sef\cea sub masca unor medita]iireligioase.

Astfel de medita]ii, atît TeodorescuAlexandru, cît [i inculpatul BragaRoman,în anul 1957, la SchitulRar\u, le-au f\cut cu ocazia veniriila schit a unui grup de studen]i dela facultatea de arhitectur\ dinBucure[ti în frunte cu V\sîi Gheorghe,Mironescu {erban [i al]ii. În cadrulacestor medita]ii, atît TeodorescuAlexandru cît [i inculpatul BragaRoman, pe lîng\ problemele deordin mistic religios le-a f\cutacestora o educa]ie du[m\noas\fa]\ de regimul democrat, îndemnîn-du-i s\ se rup\ de via]a politic\ a]\rii [i s\ se retrag\ în m\n\stiride unde s\ ac]ioneze împotriva

orînduirii de stat a Republicii PopulareRomâne.

Datorit\ acestei educa]ii f\cutede c\tre inculpa]i, studen]ii careau participat la medita]iile respectiveau început s\ ]in\ leg\tura întreei, s\ studieze în comun diferitemateriale mistice religioase [i s\audieze posturile de radio ale statelorcapitaliste, iar [tirile du[m\noasetransmise de aceste posturi s\ lecomenteze [i s\ le difuzeze.

Atît la organele de anchet\penal\, cît [i în fa]a instan]ei (filele268 -301 volumul I [i fila 59 volumulIV), inculpatul Braga Roman arecunoscut întreaga sa activitatecontrarevolu]ionar\ desf\[urat\ cuceilal]i coinculpa]i în perioada 1947– 1948 [i 1953 -1958 în cadrulasocia]iei „Rugul Aprins [al MaiciiDomnului]”, cît [i pe linie legionar\,între]inînd leg\turi cu o serie deelemente legionare pe care le-acunoscut în diferite penitenciarecînd î[i executa pedeapsa [i cu careau purtat o serie de discu]iidu[m\noase la adresa regimuluidemocrat-popular din RepublicaPopular\ Român\.

Datorit\ acestei educa]ii f\cutede c\tre inculpa]i, studen]ii careau participat la medita]iile respective,au început s\ ]in\ leg\tura întreei, s\ studieze în comun diferitemateriale mistice religioase [i s\studieze posturile de radio alestatelor capitaliste, iar [tiriledu[m\noase transmise de acesteposturi s\ le comenteze [i s\ ledifuzeze.

Atît în fa]a organele de anchet\penal\, cît [i în fa]a instan]ei (filele268 – 301 volumul I [i fila 59 volumulIV) , inculpatul Braga Roman arecunoscut întreaga sa activitatecontrarevolu]ionar\ desf\[urat\ cuceilal]i coinculpa]i în perioada 1947– 1948 [i 1953 – 1958 în cadrulasocia]iei „Rugul Aprins [al MaiciiDomnului]”, cît [i pe linie legionar\,între]inînd leg\turi cu o serie deelemente legionare pe care le-acunoscut în diferite penitenciarecînd î[i executa pedeapsa cu careau purtat o serie de discu]iidu[m\noase la adresa regimuluidemocrat-popular din RepublicaPopular\ Român\.

De asemenea a recunoscut c\a participat la medita]iile organizatede Teodorescu Alexandru, cu ungrup de tineri studen]i care veniseîn vizit\ la Schitul Rar\u, în cadrulc\rora le-a f\cut pe lîng\ educa]iamistic\ religioas\ [i o educa]iedu[m\noas\ regimului nostru;

C\ a primit instruc]iuni de laTeodorescu Alexandru s\ recrutezeo serie de elemente din rîndurileintelectualilor [i s\ le trimit\ laSchitul Rar\u pentru a le face oastfel de educa]ie mistic\, du[m\noas\regimului nostru democrat-populardin Republica Popular\ Român\.

Aceste recunoa[teri se coroboreaz\cu interoga]iile coinculpa]ilorTeodorescu Alexandru, V\sîi

14.....................................................................................................................................................................................................................................România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013

e[i în anul 1948 a fost interzis\ prin lege activitatea

grup\rii „Rugul Aprins [al Maicii Domnului]”, totu[i

inculpatul Ghiu[ Vasile Benedict a continuat s\ men]in\

leg\tura cu membrii acestei grup\ri.ddosar Rl

Gheorghe, Mironescu Alexandru[i R\dulescu Nicolae, Mironescu{erban, date la organele deanchet\(filele 29 – 40 volumul I[i în filele 124 – 174, 187, 234, 245– 317 [i 327 – 349, dosar volumulII), cît [i în fa]a instan]ei precum[i cu declara]iile martorilor […]date la primele cercet\ri [i dincon]inutul c\rora rezult\ cu prisosin]\întreaga activitate contrarevolu]ionar\desf\[urat\ de c\tre inculpatulBraga Roman.

Fa]\ de cele relatate mai sus,Tribunalul re]ine ca dovedite însarcina inculpatului faptele pentrucare a fost trimis în judecat\.

5) Inculpatul Boghiu SerghieSofian. Începînd din anul 1954 aluat leg\tura cu mai multe elementelegionare printre care: Braga Roman,Teodorescu Alexandru, DubneacFelix [i Zamfirescu Grigore, cu carea discutat probleme cu caracterlegionar [i alte discu]ii du[m\noaseregimului.

În anul 1957 inculpatul BoghiuSofian a primit un caiet cu poeziilegionare de la inculpatul DubneacFelix pe care dup\ ce l-a citit l-apredat […].

La începutul anului 1958, inculpatulBoghiu Sofian a primit instruc]iunide la coinculpatul TeodorescuAlexandru s\ se ocupe de educareaunui grup de studen]i care veneaula biserica Plumbuita al c\rui stare]era.

În acest scop inculpatul BoghiuSofian a organizat o întrunireclandestin\ în incinta m\n\stirii,la care a luat parte un grup de cincistuden]i care participase la slujbareligioas\ în frunte cu V\sîi Gheorghe,c\rora le-a vorbit în afar\ de problemamistic-religioas\ [i despre problemede ordin politic c\utînd s\ s\deasc\în ei neîncrederea în cele înv\]atede ei în facultate [i s\-i instigepentru a nu lua parte la via]a politico-cultural\ ce se desf\[oar\ în facultate.

Tot cu aceast\ ocazie inculpatulle-a atras aten]ia s\ nu mai vin\grupa]i întrucît ar putea da de b\nuitorganelor în drept.

În luna februarie 1958 inculpatulBoghiu Sofian a organizat la locuin]asa, împreun\ cu coinculpatulTeodorescu Alexandru o alt\ [edin]\clandestin\ la care au participatmai multe elemente legionare [ipreo]i c\lug\ri, în cadrul c\reias-au prelucrat materiale subversiveale fostei asocia]ii „Rugul Aprins[al Maicii Domnului]”.

De asemeni inculpatul a maiparticipat [i la mai multe întîlniriclandestine care au avut loc lalocuin]a inculpatului MironescuAlexandru în cadrul c\rora au purtatdiscu]ii du[m\noase la adresaregimului preconizînd schimbareaordinei sociale [i de stat din RepublicaPopular\ Român\ [i reinstaurareacapitalismului.

Interogat la organele de anchet\penal\, cît [i în instan]\ (filele 330– 333 volumul I) [i la filele 60 [i

61 volumul IV, inculpatul BoghiuSofian recunoa[te faptele ce i sepun în sarcin\ ar\tînd c\ a ]inutleg\tura cu mai multe elementelegionare, c\ a citit un caiet cupoezii legionare scrise de Radu Gyr,[i c\ s-a ocupat de educa]ia tinerilorstuden]i Mironescu {erban, R\dulescuNicolae [i Mih\ilescu Emanoil,conform instruc]iunilor primite dela Teodorescu Alexandru.

De asemeni mai arat\ c\ aparticipat la o întîlnire care aavut loc în casa lui MironescuAlexandru, împreun\ cu ceilal]icoinculpa]i fo[ti membri ai asocia]iei„Rugul Aprins [al Maicii Domnului]”,iar în anul 1958 a organizat o adunarela el acasa, cu care ocazie s-au citit,comentat [i discutat materiale înleg\tur\ cu asocia]ia „Rugul Aprins[al Maicii Domnului]”.

Faptele ce i se pun în sarcin\inculpatului Boghiu Sofian semai stabilesc [i cu declara]iilecoinculpa]ilor Dubneac Felix,Teodorescu Alexandru, MironescuAlexandru, V\sîi Gheorghe [iMironescu {erban, date la primelecercet\ri [i în fa]a instan]ei, cît [icu declara]iile martorilor […] carese afl\ ata[ate în dosarul cauzei.

Fa]\ de recunoa[terile inculpatuluicoroborate cu declara]iile celorlal]icoinculpa]i, cît [i cu ale martoriloraudia]i în cauz\ Tribunalul re]ineca dovedite în sarcina inculpatuluifaptele a[a cum au fost expuse maisus.

6) Inculpatul Dubneac Felix înanul 1940 pe cînd se afla la seminarulmonahal de la Cernica, s-a încadratîn mi[carea legionar\ participîndla o serie de manifest\ri cu caracterlegionar pîn\ la rebeliunea dinianuarie 1941.

Dup\ rebeliunea legionar\inculpatul a continuat s\ între]in\leg\turi cu o serie de legionari,intensificîndu-[i activitatea legionar\în special dup\ 23 august 1944.

Astfel în anul 1954, aflîndu-se în cadrul M\n\stirii Plumbuita– unde era c\lug\r – a luat leg\turacu legionarii Braga Roman, precum[i cu inculpa]ii Teodorescu Alexandru[i Boghiu Sofian care, în majoritate,au fost condamna]i pentru activitatesubversiv\ – legionar\ , cu care au

purtat discu]ii pe teme legionare.Prin intermediul legionarului

Zamfiroiu Grigore a intrat în posesiaunui caiet de poezii legionare, scrisede Radu Gyr, pe care l-a primitde la legionarul Udroiu Constantin,iar dup\ ce l-a citit, l-a predat [ic\lug\rului Boghiu Sofian pentrua le citi.

De asemeni, împreun\ cu inculpa]iiBoghiu Sofian [i Teodorescu Alexandruau purtat în mai multe rînduridiscu]ii du[m\noase la adresaregimului democrat-popular dinRepublica Popular\ Român\.

Inculpatul Dubneac Felix, înafar\ de elementele men]ionatemai sus, a mai între]inut leg\turisubversive cu o serie de membriai grupului clandestin „Rugul Aprins[al Maicii Domnului]”, a[a cum suntGhiu[ Vasile Benedict, MironescuAlexandru [i al]ii, participînd la oserie de întruniri clandestine aleacestora care au avut loc în chiliainculpatului Boghiu Sofian cît [i înparaclisul M\n\stirii Plumbuitaunde s-au citit mai multe lucr\ricare apar]ineau inculpa]ilor TeodorescuAlexandru [i Mironescu Alexandru[i care aveau un con]inut netdu[m\nos îndreptat împotrivaregimului democrat-popular dinRepublica Popular\ Român\.

De asemeni inculpatul DubneacFelix, începînd din anul 1948, aascultat cu regularitate posturilede radio imperialiste, iar [tirile [icalomniile difuzate la adresa ]\rilorsocialiste, le-a discutat în modtenden]ios, împreun\ cu coinculpatulBoghiu Sofian.

La organele de anchet\ penal\cît [i în fa]a instan]ei (filele 369 –404 volumul I [i fila 62 volumul IV –)inculpatul Dubneac Felix a recunoscutîn întregime faptele ce i se punîn sarcin\, recunoa[tere care secoroboreaz\, în totul, cu ar\t\rilecoinculpa]ilor Mironescu Alexandru,Boghiu Sofian, Teodorescu Alexandru,Ghiu[ Vasile Benedict, Mironescu{erban [i V\sîi Gheorghe, precum[i cu ar\t\rile martorilor […] alec\ror depozi]ii se afl\ la dosar [idin con]inutul c\rora rezult\ întreagaactivitate contrarevolu]ionar\desf\[urat\ de c\tre inculpat.

Fa]\ de recunoa[terile sale,

coroborate cu depozi]iile martoriloraudia]i în cauz\, cît [i cu declara]iilecelorlal]i coinculpa]i, instan]a re]ineca dovedite, în sarcina inculpatuluiDubneac Felix, faptele a[a cum aufost expuse mai sus.

7) Inculpatul Papacioc AnghelArsenie s-a încadrat în mi[carealegionar\ înc\ din anul 1933, de]inîndfunc]ia de [ef de cuib.

În cadrul organiza]iei legionareinculpatul Papacioc Arsenie adesf\[urat o vast\ activitate legionar\,în fostul jude] Ialomi]a recrutîndnoi membri [i organizînd noi unit\]ilegionare.

Pentru a-[i ascunde activitateasa criminal\ din trecut [i pentrua-[i putea continua nestingheritactivitatea sa legionar\, în anul1947 inculpatul Papacioc Arsenies-a c\lug\rit [i a trecut la via]amonahal\, a intrat în leg\tur\ cuo serie de elemente legionare dinrîndul clerului, ca Ghiu[ Benedict,Teodorescu Alexandru [i al]ii cucare [i-a continuat [i mai intensactivitatea sa du[m\noas\ împotrivaorînduirii democrat populare.

Astfel a participat la întrunirileclandestine ce au fost organizateîn cadrul grup\rii subversive „RugulAprins [al Maicii Domnului]” înperioada 1955 -1958, la domiciliulinculpatului Mironescu Alexandru,în cadrul c\rora, împreun\ cuTeodorescu Alexandru [i Ghiu[Vasile Benedict, s-au prelucratmateriale cu caracter subversiv,au ascultat emisiunile posturilorde radio imperialiste [i au purtatdiscu]ii du[m\noase, preconizîndschimbarea regimului democrat-popular din Republica Popular\Român\ [i instaurarea orînduiriicapitaliste.

De asemeni inculpatul PapaciocArsenie s-a ocupat intens de preg\tirea[i educarea din punct de vederena]ionalist – legionar a grupuluide studen]i în frunte cu V\sîiGheorghe, cu care a purtat [i oserie de discu]ii du[m\noase laadresa regimului nostru, îndemnîn-du-i s\ nu activeze în organiza]iileprogresiste din facult\]i [i s\ combat\înv\]\tura marxist\ [i toat\ activitatealor s\ [i-o dedice pentru via]amonahal\.

România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013....................................................................................................................................................................................................................................15

rin intermediul legionarului Zamfiroiu Grigore a intrat în posesia

unui caiet de poezii legionare, scrise de Radu Gyr, pe care l-a primit

de la legionarul Udroiu Constantin, iar dup\ ce l-a citit, l-a predat [i

c\lug\rului Boghiu Sofian pentru a le citi.p

dosar Rl

La organele de anchet\ penal\(filele 43 – 80) inculpatul recunoa[teîn întregime activitatea pe care adesf\[urat-o împotriva clasei muncitoare[i mi[c\rii revolu]ionare în perioada1933 – 1936 [i 1940 – 1941 [...].Deasemeni, în interogatoriile sale,(filele 59 – 69), cît [i cu ocaziaconfrunt\rilor f\cute în fa]a organelorde anchet\ cu coinculpa]ii MironescuAlexandru [i Mironescu {erban (filele80 – 89 dosar volumul II ), inculpatulPapacioc Anghel Arsenie recunoa[tede asemeni întreaga sa activitatecontrarevolu]ionar\, desf\[urat\împreun\ cu ceilal]i coinculpa]i încadrul asocia]iei subversive „RugulAprins [al Maicii Domnului]” înperioada 1947 – 1958.

[……………………………………………………………………………………………].

De asemenea, recunoa[te c\ înperioada 1954 – 1955 fiind laM\n\stirea Slatina, a purtat o seriede discu]ii cu caracter religios, cucoinculpa]ii Mironescu {erban,R\dulescu Nicolae [i V\sîi Gheorghepe care-i cuno[tea înc\ din anul1949, sf\tuindu-i pe ace[tia s\ duc\o via]\ religioas\ – îns\ sus]ine c\nu i-a sf\tuit s\ nu participe la via]apolitic\ [i cultural\ ce se desf\[uraîn facultate.

În continuare, recunoa[te c\ aparticipat la cca 3 întîlniri care auavut loc în casa lui MironescuAlexandru, împreun\ cu ceilal]icoinculpa]i, sus]inînd c\ ace[tia nuau fost în cadrul asocia]iei „RugulAprins [al Maicii Domnului]” [i c\la aceste întîlniri nu s-au discutatchestiuni politice.

Aceste sus]ineri ale inculpatului,Tribunalul le înl\tur\ ca nesincere,fiind f\cute în scopul de a-[i atenuar\spunderea penal\, deoarece chiarîn interogatoriile sale date cu ocaziaconfrunt\rilor f\cute în fa]a organelorde anchet\ penal\ cu coinculpa]iiMironescu Alexandru [i Mironescu{erban, ace[tia le arat\ c\ în cadrulîntîlnirilor care au avut loc la M\n\stireaSlatina, a purtat cu inculpa]ii Mironescu{erban, V\sîi Gheorghe [i R\dulescuNicolae o serie de discu]ii du[m\noasela adresa regimului democrat populardin Republica Popular\ Român\,îndemnîndu-i pe ace[tia s\ nu participela via]a politic\ – cultural\ ce sedesf\[oar\ în facultate – lucruconfirmat [i de c\tre coinculpa]iiMironescu {erban [i R\dulescuNicolae în declara]iile lor date încauz\.

Tot în aceste interogatorii inculpatularat\ c\ la întrunirile clandestinece au avut loc la domiciliul luiMironescu Alexandru au discutat [iprobleme de ordin politic legate deevenimentele din perioada respectiv\f\cînd diferite comentarii du[m\noase[i manifestîndu-se împreun\ cuceilal]i coinculpa]i pentru o eventual\schimbare a regimului democratpopular din Republica Popular\Român\.

De asemeni a ascultat [i comentatostil regimului [tirile transmisede posturile de radio imperialiste.

Aceste fapte sînt pe deplinconfirmate [i de c\tre coinculpa]iiTeodorescu Alexandru, MironescuAlexandru [i ceilal]i coinculpa]i careau participat la aceste întruniri [iale c\ror declara]ii se afl\ în dosarulcauzei.

Faptele comise de c\tre inculpatulPapacioc Anghel Arsenie se maistabilesc [i cu declara]iile coinculpa]ilorV\sîi Gheorghe, R\dulescu Nicolae,Mironescu {erban, cît [i cu depozi]iilemartorilor date atît la primele cercet\ri,cît [i în fa]a instan]ei care confirm\cu totul faptele puse în sarcinainculpatului.

Fa]\ de cele de mai sus, Tribunalulre]ine ca dovedite în sarcina inculpatuluifaptele pentru care a fost trimis înjudecat\.

8) Inculpatul Mironescu Alexandrudup\ 23 august 1944 a intrat înleg\turi strînse cu o serie de elementelegionare [i du[m\noase ca: TeodorescuAlexandru zis [i Sandu Tudor, Ghiu[Vasile Benedict, Boghiu Sofian [ial]ii [i împreun\ au pus bazele uneigrup\ri denumite „Rugul Aprins [alMaicii Domnului]”, în cadrul c\reiaau desf\[urat o activitate du[m\noas\pîn\ în 1948 cînd a fost desfiin]at\.

Dup\ desfiin]area acestei grup\ri,inculpatul a continuat s\ men]in\leg\tura cu membrii ei, iar în anul1955, sub conducerea inculpatuluiTeodorescu Alexandru, s-a trecutla reorganizarea clandestin\ a grupuluirespectiv.

Începînd din anul 1955, inculpatulMironescu Alexandru a acceptatpropunerea coinculpatului SanduTudor de regrupare a membrilorfostei asocia]ii „Rugul Aprins [alMaicii Domnului]” [i reîncepereaactivit\]ii lor du[m\noase în modorganizat, în care scop a pus ladispozi]ia grupului locuin]a sa cînd,în majoritatea cazurilor, s-au întrunit.

Astfel în perioada 1955 – 1958grupul condus de Sandu Tudor formatdin Ghiu[ Benedict, TeodorescuAlexandru, Boghiu Sofian, MironescuAlexandru [i ceilal]i membri, s-auîntrunit periodic la domiciliulinculpatului [i la M\n\stirea Plumbuitaunde au purtat discu]ii cu caracterdu[m\nos la adresa regimuluidemocrat-popular din RepublicaPopular\ Român\, au ascultat încolectiv emisiunile posturilor deradio imperialiste [i au comentat înmod calomnios regimul din RepublicaPopular\ Român\,[tirile ascultatepreconizînd schimbarea acestuia caurmare a unei interven]ii armatea statelor imperialiste.

De asemeni în cadrul întrunirilorinculpatului Teodorescu Alexandru[i inculpatul Mironescu Alexandrudiscutau despre activitatea legionar\,au l\udat ac]iunea unor legionarica Braga Roman, Papacioc Arsenie[i al]ii, care s-au c\lug\rit afirmîndc\ astfel se poate mai u[or desf\[uraactivitatea împotriva regimului.

Tot în cadrul întrunirilor s-aucitit în grup diferite scrisori personalepe marginea c\rora se purtau discu]iiostile regimului nostru, afirmînd c\nu ar exista libert\]i în sensul c\ einu pot s\-[i publice o serie de scriericontrarevolu]ionare [i în felul acestas\-[i desf\[oare activitatea lordu[m\noas\.

De asemeni [i-a manifestat acordulcu ac]iunea conrarevolu]ionar\ din

Ungaria, calomniind în acela[i timppolitica URSS [i a celorlalte ]\risocialiste.

Inculpatul Mironescu Alexandrua acceptat [i a pus la dispozi]iacoinculpatului Teodorescu Alexandrulocuin]a sa pentru a se întruni grupulde elemente din mediul studen]escîn frunte cu fiul s\u Mironescu {erbanpe care îl educ\ în spirit mistic religios[i na]ionalist.

În aceast\ perioad\, inculpatulMironescu Alexandru a conceput oserie de scrieri cu caractercontrarevolu]ionar cu scopul de ale publica într-o eventual\ schimbarea regimului democrat-popular dinRepublica Popular\ Român\.

Atît [în fa]a] organele de anchet\penal\ cît [i în fa]a instan]ei (filele124 – 174 volumul II [i fila 64 –65 volumul IV), inculpatul MironescuAlexandru recunoa[te în întregimefaptele ce i se pun în sarcin\, ar\tîndîn mod am\nun]it activitatea sacontrarevolu]ionar\ desf\[urat\ încadrul asocia]iei subversive „RugulAprins [al Maicii Domnului]”, cît[i a celorlal]i coinculpa]i.

Faptele puse în sarcina inculpatuluise mai stabilesc [i cu declara]iilecoinculpa]ilor Teodorescu Alexandru,Ghiu[ Vasile Benedict, Boghiu Sofian,R\dulescu Nicolae, Mironescu {erban,Papacioc Anghel Arsenie, F\ge]eanuAlexandru, Dubneac Felix [i V\sîiGheorghe (filele 74 – 128, 187 –234; 268 – 301, 331 – 444, volumulI [i 46 – 80, 234-349 volumul II )din con]inutul c\rora rezult\ cuprisosin]\ activitatea contrarevolu]ionar\desf\[urat\ de c\tre inculpat.

Fa]\ de recunoa[terile salecoroborate cu declara]iile celorlal]icoinculpa]i, precum [i cu materialelecorp delict aflate la dosar (filele 80,193, dosar, volumul III),Tribunalulre]ine ca dovedite în sarcina inculpatuluifaptele pentru care a fost trimis înjudecat\..

9) Inculpatul V\sîi Gheorghe, înanul 1955, prin intermediul inculpatuluiMironescu {erban a intrat în leg\tur\cu o serie de elemente du[m\noaseca Ghiu[ Vasile Benedict, TeodorescuAlexandru, Boghiu Sofian, MironescuAlexandru [i al]ii care exploatauconcep]ia sa mistico religioas\mo[tenit\ de la p\rin]ii s\i care s-auc\lug\rit îmbr\]i[înd via]a monahal\,[i care au început s\-l atrag\ înactivitatea lor contrarevolu]ionar\.

Astfel în perioada 1955 – 1958,inculpatul a participat împreun\ cuceilal]i studen]i inculpa]i, în acestproces, la locuin]a lui MironescuAlexandru, cît [i la M\n\stireaPlumbuita unde pe lîng\ problemelede ordin mistic religios, inculpatulTeodorescu Alexandru, Boghiu Sofian[i Ghiu[ Vasile Benedict au c\utats\-i fac\ [i o educa]ie du[m\noas\împotriva regimului democrat dinRepublica Popular\ Român\îndemnîndu-l s\ nu ia parte la via]apolitic\ – cultural\ ce se desf\[oar\în facultate [i s\ se retrag\ la m\n\stire.

În vara anului 1956, inculpatulV\sîi Gheorghe împreun\ cu coinculpa]ii

16.....................................................................................................................................................................................................................................România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013

n cadrul întrunirilor inculpatului Teodorescu Alexandru

[i inculpatul Mironescu Alexandru discutau despre

activitatea legionar\, au l\udat ac]iunea unor legionari

ca Braga Roman, Papacioc Arsenie [i al]ii.`dosar Rl

R\dulescu Nicolae [i Mih\ilescuEmil, în timp ce se aflau în vizit\la schitul Rar\u, au primit indica]iide la inculpatul Teodorescu Alexandrus\ se organizeze într-un grup [is\ se întruneasc\ la domiciliul unuiadintre ei pentru a studia diferitemateriale în vederea educ\rii lordin punct de vedere mistic religios.

Tot cu ocazia unei astfel de vizitela Schitul Rar\u, care a avut loc înanul 1957, inculpatul V\sîi Gheorghea participat la unele medita]ii organizatede coinculpa]ii Sandu Tudor [i BragaRoman, cu care ocazie, ace[tia auc\utat s\ le fac\ [i o educa]ie ostil\regimului democrat popular dinRepublica Popular\ Român\.

Totodat\ inculpatul V\sîi Gheorgheîmpreun\ cu inculpatul Mironescu{erban au f\cut o vizit\ la M\n\stireaSlatina cu care ocazie a luat leg\turacu coinculpatul Papacioc Arseniecare le-a f\cut o educa]ie misticolegionar\.

Inculpatul V\sîi Gheorghe s-aîntîlnit cu coinculpa]ii Mironescu{erban, R\dulescu Nicolae [i Mih\ilescuEmil, atît la locuin]a sa cît [i lalocuin]a lui Mironescu Alexandru,unde, pe lîng\ problemele de ordinreligios, au purtat [i o serie de discu]iidu[m\noase la adresa regimuluidemocrat popular din RepublicaPopular\ Român\, pe marginea[tirilor calomnioase transmise deposturile de radio imperialiste, iarîn timpul evenimentelor contrare-volu]ionare din Ungaria au hot\rîtc\, dac\ acestea se vor extinde [iîn ]ara noastr\, vor participa [i ei.

Faptele ce i se pun în sarcin\inculpatului V\sîi Gheorghe sîntrecunoscute de c\tre acesta atîtîn fa]a organelor de anchet\ penal\(filele 187 – 234 volumul II), cît [i înfa]a instan]ei (fila 66 dosar volumulIV).

Aceast\ activitate a inculpatuluieste confirmat\ [i de coinculpa]iiMironescu {erban, R\dulescuAlexandru, Mironescu Alexandru,Boghiu Sofian, Braga Roman careîn declara]iile lor date cu ocaziaanchetei penale, cît [i în fa]a instan]ei,arat\ am\nun]it activitatea du[m\noas\desf\[urat\ de c\tre inculpat împotrivaregimului actual din ]ara noastr\.

Fa]\ de recunoa[terile salecoroborate cu ar\t\rile celorlal]icoinculpa]i, Tribunalul re]ine, cadovedite în sarcina sa, faptele,a[a cum au fost expuse.

10) Inculpatul Mironescu {erban,datorit\ educa]iei mistico religioase,cît [i educa]iei [contra] regimuluinostru f\cut\ de tat\l s\u – coinculpatulMironescu Alexandru, cît [i de c\trecoinculpatul Teodorescu Alexandru,a început s\ se manifeste du[m\nosîmpotriva regimului democrat dinRepublica Popular\ Român\.

Astfel, începînd din anul 1955,a asistat la întrunirile clandestineorganizate de tat\l s\u, împreun\cu Teodorescu Alexandru la locuin]asa, unde se purtau discu]ii legionareostile regimului nostru, fiind deacord cu linia trasat\, în sensul dea intra în m\n\stiri cît mai mul]i

legionari [i sub masca unei activit\]imonahale s\ desf\[oare o activitatede subminare a regimului democratpopular din Republica Popular\Român\.

A participat la lectura unormateriale mistico du[m\noase scrisede inculpa]ii Teodorescu Alexandru[i Voiculescu Vasile.

De asemeni manifestîndu-[inemul]umirea fa]\ de orînduireademocrat – popular\ din RepublicaPopular\ Român\ – inculpatulîmpreun\ cu ceilal]i coinculpa]iau purtat discu]ii du[m\noase pemarginea evenimentelor politiceinterne [i interna]ionale, comentîndostil [tirile ascultate la posturile deradio imperialiste preconizîndschimbarea regimului din RepublicaPopular\ Român\.

Datorit\ educa]iei mistico-du[m\noase pe care i-a f\cut-ocoinculpatul Teodorescu Alexandru[i în urma îndrum\rilor date deacesta, inculpatul Mironescu {erbana atras de partea sa o serie de elementecare aveau acelea[i concep]ii mistico– religioase ca: V\sîi Gheorghe,R\dulescu Nicolae, Mih\ilescu Emil[i Pistol Dan cu care a avut maimulte întruniri la locuin]a luiV\sîi Gheorghe unde, pe lîng\ uneleprobleme mistice au purtat [i o seriede discu]ii ostile regimului nostrupe marginea evenimentelor politiceinterne [i interna]ionale, comentîndîn mod du[m\nos [tirile audiatela posturile de radio imperialiste.

De asemeni a participat [i launele întruniri a[a-zise religioaseorganizate de Ghiu[ Vasile Benedictcare primise sarcina de la TeodorescuAlexandru s\ se ocupe de educarealor, cu care ocazie s-au purtat [idiscu]ii ostile regimului nostru.

Inculpatul Mironescu [{erban]împreun\ cu coinculpatul V\sîiGheorghe [i al]i studen]i au f\cutmai multe deplas\ri în Moldova laM\n\stirea Slatina [i Schitul Rar\uunde au luat leg\tura cu Papacioc

Arsenie [i Teodorescu Alexandrucare le-au f\cut o educa]ie mistico-legionar\, în cadrul medita]iilororganizate în acest scop, purtînd înacela[i timp diferite discu]ii du[m\noasela adresa regimului democrat dinRepublica Popular\ Român\.

În timpul evenimentelor contra-revolu]ionare din Ungaria, inculpatula elogiat în discu]ii ac]iunile elementelorfasciste hot\rînd ca în situa]ia cînd[i la noi ar avea loc astfel de ac]iunis\ participe [i ei.

Atît la organele de anchet\ penal\[i în fa]a instan]ei (filele 245 – 317volumul II [i fila 68 volumul IV)inculpatul Mironescu {erban recunoa[teîn întregime faptele comise a[a cumau fost expuse mai sus, recunoa[terice se coroboreaz\ cu ar\t\rilecoinculpa]ilor Teodorescu Alexandru,Mironescu Alexandru, Ghiu[ Benedict,Papacioc Arsenie, Braga Roman, V\sîiGheorghe, R\dulescu Nicolae, Mih\ilescuEmil, ale c\ror depozi]ii se afl\ ladosar (filele 187, 234, 268 – 333,volumul I [i filele 46 -349, 453 -467,volumul I) [i din con]inutul c\rorarezult\ întreaga activitate infrac]ional\s\vîr[it\ de c\tre inculpat.

Fa]\ de recunoa[terile sale,coroborate cu declara]iile celorlal]icoinculpa]i, Tribunalul re]ine cadovedite, în sarcina inculpatuluiMironescu {erban, faptele a[a cumau fost expuse mai sus.

11) Inculpatul R\dulescu Nicolae,în anul 1956 a cunoscut prin intermediulcoinculpatului V\sîi Gheorghe pec\lug\rul Teodorescu Alexandru,care le-a propus s\ fac\ o vizit\ laSchitul Rar\u, unde el func]iona castare].

În urma acestei propuneri, înaugust 1956 inculpatul R\dulescuNicolae împreun\ cu coinculpa]iiV\sîi Gheorghe, Mironescu {erban[i Mih\ilescu Emanoil s-au dus învizit\ la Schitul Rar\u unde au statcca 10 zile.

În acest interval de timp inculpatula luat parte la medita]iile organizatede Teodorescu Alexandru în cadrulc\rora le-a vorbit, pe lîng\ uneleprobleme de ordin mistico-religios,despre unele probleme politice,afirmînd în mod du[m\nos c\ în]ara noastr\ nu ar exista libert\]i.

Tot în cadrul acestor discu]ii,Teodorescu Alexandru le-a interpretatîn mod du[m\nos diverse problemede natur\ mistic\, propunîndu-les\ se întîlneasc\ [i s\ continueasemenea discu]ii [i dup\ ce vorveni în Bucure[ti.

Odat\ reveni]i în Bucure[ti,inculpatul R\dulescu Nicolae luîndleg\tura cu V\sîi Gheorghe [i ceilal]icoinculpa]i s-au întîlnit la domiciliullui V\sîi Gheorghe, unde, pe lîng\discu]iile cu caracter mistico religios,au purtat [i o serie de discu]iidu[m\noase la adresa regimuluidemocrat-popular din RepublicaPopular\ Român\, comentînd, înmod ostil regimului, [tirile transmisede posturile de radio imperialistepe care le-au audiat.

În toamna anului 1956, inculpatula comentat evenimentele din Ungaria,aducînd elogii ac]iunilor criminales\vîr[ite de elementele contrare-volu]ionare.

De asemeni, a participat la uneleîntruniri a[a-zise religioase, organizatede coinculpatul Ghiu[ Vasile Benedict,cu care ocazie s-au purtat discu]iiostile regimului.

participat la lectura unor materiale

mistico du[m\noase scrise de inculpa]ii

Teodorescu Alexandru [i Voiculescu

Vasile.adosar Rl

România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013....................................................................................................................................................................................................................................17

dosar RlTotodat\ a asistat [i la întrunirea

ce a avut loc la domiciliul luiMironescu {erban unde TeodorescuAlexandru a calomniat nouaintelectualitate care s-a încadratîn via]a social\ [i de stat, îndemnîn-du-i pe studen]ii prezen]i s\ nu iaparte la activitatea politic\ ce sedesf\[oar\ în facultate, s\ men]in\leg\tura între ei, în scopul de adesf\[ura activitatea împotrivaregimului nostru.

Inculpatul R\dulescu Nicolae,în fa]a organelor de anchet\ penal\,cît [i în fa]a instan]ei (filele 327– 349 volumul II [i filele 69 volumulIV), a recunoscut c\ a participat lamedita]iile de la Schitul Rar\u,unde li s-a f\cut o educa]ie misticoreligioas\, iar în declara]iile dela primele cercet\ri arat\ c\, pelîng\ aceste probleme, acesta le-avorbit du[m\nos despre actualulregim, interpretînd în mod du[m\nosdiverse probleme de natur\ mistic\,sf\ntuindu-i s\ ]in\ leg\tura întreei [i s\ se mai întîlneasc\.

C\ a participat la unele întîlniricare au avut loc la locuin]a lui V\sîiGheorghe [i Mironescu {erban,unde pe lîng\ probleme religioaseau audiat [tirile transmise deposturile de radio imperialiste.

De asemeni a recunoscut c\ aparticipat la o întrunire religioas\organizat\ de Ghiu[ Vasile Benedict,cu care ocazie s-au purtat discu]iidu[m\noase la adresa regimului.

Aceste recunoa[teri se coroboreaz\[i cu declara]iile coinculpa]ilorMironescu {erban, V\sîi Gheorghe,Ghiu[ Vasile Benedict, aflate ladosar ( filele 187 – 234, 245 – 317volumul II [i filele 137 – 234 volumulI) [i din con]inutul c\rora rezult\activitatea ilicit\ desf\[urat\ dec\tre inculpat.

Fa]\ de recunoa[terile salecoroborate cu ar\t\rile celorlal]icoinculpa]i, Tribunalul re]ine cadovedite, în sarcina inculpatuluiR\dulescu Nicolae, faptele, a[acum au fost expuse mai sus.

12) Inculpatul Pistol GrigoreDan, prin intermediul coinculpatuluiV\sîi Gheorghe, în anul 1956, astabilit leg\tura cu c\lug\rulTeodorescu Alexandru, care,exploatînd concep]iile sale misticoreligioase, l-a atras în grupul destuden]i pe care îi educa în spiritmistic, na]ionalist,du[m\nosregimului democrat popular dinRepublica Popular\ Român\.

Ca urmare a acestui fapt,inculpatul, în vara anului 1957 aparticipat la discu]ii care au avutloc la locuin]a lui V\sîi Gheorghe[i pe lîng\ probleme religioase,a fost atras în grupul de studen]ipe care îi educa în spirit mistic,na]ionalist du[m\nos regimuluidemocrat popular din RepublicaPopular\ Român\.

Interogat în instan]\ (fila 70din volulul IV), inculpatul PistolGrigore Dan, recunoa[te c\, prinintermediul lui Vasîi Gheorghe,a cunoscut pe coinculpatul TeodorescuAlexandru în casa lui Mironescu

Alexandru precizînd c\, cu acest\ocazie, nu au purtat nici un felde discu]ii politice.

De asemeni recunoa[te c\, învara anului 1957, a f\cut o vizit\la locuin]a lui V\sîi Gheorghe,cu care ocazie a întîlnit pe Mironescu{erban, R\dulescu Nicolae, cu carea discutat diferite probleme deordin mistic religios, îns\ sus]inec\ nu a purtat nici un fel de discu]iidu[m\noase la adresa regimului[i nici c\ ar fi ascultat emisiunileposturilor de radio ale statelorimperialiste.

Tribunalul înl\tur\ ca nesinceresus]inerile inculpatului f\cute însensul celor relatate mai sus,deoarece din interogatoriilecoinculpa]ilor Mironescu {erban- fila 289, R\dulescu Nicolae – fila342 [i V\sîi Gheorghe – fila 288– rezult\ cu prisosin]\ c\, cu ocaziavizitelor f\cute la locuin]a lui V\sîiGheorghe, pe lîng\ problemele deordin mistic religios, inculpatulPistol Dan împreun\ cu ceilal]icoinculpa]i, au purtat o serie dediscu]ii du[m\noase la adresaregimului democrat popular dinRepublica Popular\ Român\,comentînd, în mod ostil regimului,[tirile transmise de posturile deradio imperialiste pe care le-aascultat cu acea ocazie.

Fa]\ de declara]iile categoriceale coinculpa]ilor Mironescu {erban,R\dulescu Nicolae [i V\sîi Gheorghe,coroborate cu recunoa[terile par]ialeale inculpatului, Tribunalul re]ineca dovedite în sarcina sa faptelea[a cum au fost expuse mai sus.

13) Inculpatul Dabija Gheorghe,în perioada 1947 – 1948, a luatparte la conferin]ele ce se ]ineauîn incinta M\n\stirii Antim dinBucure[ti dup\ terminarea slujbelorreligioase, cu care ocazie a cunoscutc\lug\rii Teodorescu Alexandru,Boghiu Sofian, cît [i pe inculpatulMironescu Alexandru.

În anul 1955 fiind invitat deMironescu Alexandru pentru a-ivizita so]ia care era bolnav\, s-adus la locuin]a acestuia [i cu aceast\ocazie i-a întîlnit pe Teodorescu

Alexandru, Ghiu[ Vasile Benedict,V\sîi Gheorghe, Dubneac Felix[i al]ii care discutau diferite materialemistico religioase pe care le expuneauTeodorescu Alexandru [i Ghiu[Vasile Benedict, îns\ care aveauun caracter du[m\nos regimuluidemocrat popular din ]ara noastr\.

În cursul anului 1957 inculpatulDabija Gheorghe a mai participatla unele discu]ii ostile regimuluinostru, purtate pe marginea unormateriale mistico religioase deSandu Tudor [i Ghiu[ Vasile Benedictîn casa lui Mironescu Alexandru.De asemenea, în cursul anului1957, a mai participat la discu]iilecare au avut loc în incinta M\n\stiriiPlumbuita pe marginea unui acatistîntocmit de Teodorescu Alexandru,care avea un con]inut mistic religios[i un caracter du[m\nos regimuluidemocrat popular din RepublicaPopular\ Român\.

Faptele ce i se pun în sarcin\inculpatului Dabija Gheorghe suntrecunoscute de c\tre acesta în fa]ainstan]ei (fila 71 volumul IV), cuprecizarea c\ nu a participat la nicio discu]ie cu caracter du[m\nos.

Aceast\ precizare a inculpatului,f\cut\ în fa]a instan]ei, este infirmat\de îns\[i declara]iile sale în fa]aorganelor de anchet\ (filele 388,389, 392 volumul II) în care arat\c\, cu ocazia acestei adun\ri (evorba de adunarea din incintaM\n\stirii Plumbuita) Sandu Tudor,zis Daniel, le-a citit un a[a-zisacatist, redactat de acest SanduTudor, ce avea con]inut misticreligios [i un caracter du[m\nosregimului democrat popular dinRepublica Popular\ Român\.

C\ inculpatul împreun\ cu ceilal]icoinculpa]i a purtat pe margineaunor materiale mistico-religioase[i o serie de discu]ii du[m\noaseregimului democrat popular din]ara noastr\ – Boghiu Sofian,Teodorescu Alexandru, V\sîiGheorghe [i Mironescu {erban îndeclara]iile lor (fila 124 – 173, 187– 234, 245 – 317 volumul II [i filele29 – 40 volumul II) cît [i de c\treceilal]i coinculpa]i.

Fa]\ de probatoriul administratîn cauz\, Tribunalul re]ine ca doveditîn sarcina inculpatului DabijaGheorghe, faptele, a[a cum au fostexpuse mai sus.

14) Inculpatul Voiculescu Vasile,dup\ 23 august 1944, a scris oseam\ de poezii pe teme misticecare au un caracter du[m\nos fa]\de regimul democrat populardin Republica Popular\ Român\.

În perioada 1955 – 1958 inculpatulVoiculescu Vasile a participat decele mai multe ori la discu]iile ceau avut loc la locuin]a lui MironescuAlexandru pe marginea unor lucr\riscrise de el [i de c\tre inculpatulTeodorescu Alexandru, manifes-tîndu-[i nemul]umirea c\ acestelucr\ri nu pot fi publicate, afirmînddu[m\nos c\ în Republica Popular\Român\ n-ar exista libertate.

De asemeni, împreun\ cu ceilal]icoinculpa]i, a purtat o serie dediscu]ii pe marginea evenimentelorpolitice interne [i interna]ionale,comentînd în mod ostil regimuluinostru [tirile transmise de posturilede radio imperialiste pe care le-aaudiat.

La primele cercet\ri (filele 408– 421 volumul II) inculpatul VoiculescuVasile recunoa[te în întregimefaptele ce i se pun în sarcin\.

Interogat în fa]a instan]ei(fila 72), de asemenea, recunoa[tec\ în perioada 1955 – 1958 a vizitatde mai multe ori casa lui MironescuAlexandru, cu care ocazie s-au cititmai multe materiale mistico –religioase precum [i unele scrieriale sale, îns\ sus]ine c\, cu acesteocazii, nu s-au purtat discu]iidu[m\noase la adresa regimului.

De asemeni recunoa[te c\ ascris o serie de poezii pe tememistice, îns\ nu a urm\rit s\ponegreasc\ regimul democratpopular din Republica Popular\Român\.

Tribunalul înl\tur\ ca nesinceresus]inerile inculpatului f\cute însensul relatat mai sus, deoarece,din probatoriul administrat în cauz\[i anume interogatoriile coinculpa]ilorMironescu Alexandru, TeodorescuAlexandru, Ghiu[ Vasile Benedict(filele 95 – 40 [i 187 – 234, volumulI [i filele 124 – 174 volumul II)rezult\ c\ pe marginea materialelormistico religioase inculpatul împreun\cu ceilal]i coinculpa]i au purtat oserie de discu]ii du[m\noase laadresa regimului democrat populardin Republica Popular\ Român\,manifestîndu-[i nemul]umirea c\aceste lucr\ri nu pot fi publicate,afirmînd în mod du[m\nos c\ înregimul actual nu ar exista libertate.

De asemeni din probatoriuladministrat în cauz\ rezult\ c\, cuocazia acestor întîlniri, inculpatul,împreun\ cu ceilal]i coinculpa]i,purtau discu]ii pe margineaevenimentelor interne [i interna]ionale,comentînd în mod ostil regimului[tirile transmise de posturile deradio imperialiste.

Fa]\ de recunoa[terile integraleale inculpatului f\cute cu ocazia

18.......................................................................................................................................................................................................................................România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013

anchetei penale, coroborate cudeclara]iile celorlal]i coinculpa]iprecum [i cu materialele corp delictaflate la dosar, volumul III, Tribunalulre]ine ca dovedite în sarcina safaptele comise.

15) Inculpatul St\niloaie Dumitru,în prioada 1935 – 1936, a colaboratla revista legionar\ „Gîndirea”,semnînd o serie de articole cucon]inut mistico – na]ionalist.

În anul 1947 fiind numit profesorla facultatea de teologie din Bucure[ti,a cunoscut pe inculpatul Ghiu[Vasile Benedict [i prin intermediulacestuia i-a mai cunoscut peTeodorescu Alexandru [i MironescuAlexandru.

În perioada 1953 – 1954, inculpatulDumitru St\niloaie a f\cut maimulte vizite la domiciliul lui MironescuAlexandru, unde mai veneau [icoinculpa]ii Teodorescu Alexandru,Ghiu[ Vasile Benedict [i DabijaGheorghe.

Cu ocazia acestor întîlniri,inculpatul împreun\ cu ceilal]icoinculpa]i au purtat o serie dediscu]ii du[m\noase pe margineaevenimentelor politice interne [iinterna]ionale comentînd în modostil regimului nostru [tirile transmisede posturile de radio imperialistepe care le ascultau, preconizîndschimbarea regimului democratpopular din Republica Popular\Român\.

De asemeni inculpatul a participat[i la citirea [i prelucrarea unormateriale cu con]inut mistic religios,scrise de c\tre ceilal]i coinculpa]i,care aveau un caracter ostil regimuluidemocrat popular din ]ara noastra.

Interogat în instan]\ (fila 73– dosar volumul I) inculpatulrecunoa[te în parte faptele ce i sepun în sarcin\, sus]inînd c\ laîntîlnirile la care a participat nus-au purtat nici un fel de discu]iipolitice..

Aceasta sus]inere a inculpatuluif\cut\ în instan]\ nu corespunderealit\]ii,ca fiind infirmat\ de probeledosarului [i chiar de îns\[i declara]iileinculpatului f\cute cu ocaziacercet\rilor în care arat\ (fila438 volumul II) c\ în cadrul întîlnirilorcare au avut loc la domiciliul luiMironescu Alexandru a purtat oserie de discu]ii defavorabile laadresa regimului democrat populardin Republica Popular\ Român\,sperînd „c\ se va produce o schimbare[i vor avea loc în Republica Popular\Român\ a[a – zise „alegeri libere.”

De asemeni din interogatoriilecoinculpa]ilor Mironescu Alexandru(filele 124 – 174), Ghiu[ VasileBenedict ( filele 187 – 234) TeodorescuAlexandru (filele 29 – 40) Mironescu{erban, rezult\ c\ inculpatrulSt\niloaie Dumitru a purtat împreun\cu ceilal]i coinculpa]i care se aflaula locuin]a lui Mironescu Alexandru,o serie de discu]ii pe margineaevenimentelor interne [i interna]ionale,interpretînd în mod ostil regimului[tirile transmise de posturile deradio imperialiste, preconizîndschimbarea acestuia [i reinstaurareaorînduirii capitaliste.

Fa]\ de probatoriul administratîn cauz\, Tribunalul re]ine cadovedite în sarcina inculpatuluifaptele comise.

16) Inculpatul Mih\ilescu Emanoilîn august 1956 a participat laexcursia organizat\ de V\sîi Gheorghe[i ceilal]i coinculpa]i la SchitulRar\u, unde el a cunoscut peTeodorescu Alexandru – stare]ulschitului.

Cu aceast\ ocazie inculpatula participat timp de circa 10 zileîmpreun\ cu ceilal]i coinculpa]i lamedita]iile organizate de TeodorescuAlexandru în cadrul c\rora acesta,pe lîng\ problemele de ordin misticreligios le-a vorbit [i despre uneleprobleme politice, afirmînd în moddu[m\nos c\ regimul democratpopular din Republica Popular\Român\ ar fi lipsit de libertate.

Tot în cadrul acestor medita]iili s-a f\cut o educa]ie ostil\ regimuluinostru, îndemnîndu-i s\ nu ia partela via]a politic\ [i cultural\ ce sedesf\[oar\ în facultate.

Inculpatul Mih\ilescu Emanoil,în prim\vara anului 1956 – 1957,a participat în mai multe rîndurila discu]iile care au avut loc ladomiciliul lui Mironescu {erban [iM\n\stirea Plumbuita, unde,împreun\ cu ceilal]i coinculpa]i pelîng\ problemele mistico-religioaseau purtat [i o serie de discu]iidu[m\noase la adresa regimuluinostru, preconizînd schimbareaacestuia, iar în timpul evenimetelordin Ungaria, a elogiat ac]iunilecriminale s\vîr[ite de elementecontrarevolu]ionare.

De asemeni a mai participat[i la unele întruniri a[a-zise religioase,organizate de Ghiu[ Vasile Benedictcare se ocup\ de educarea lor – cucare ocazie s-au purtat [i discu]iiostile regimului democrat populardin Republica Popular\ Român\.

Faptele comise de c\tre inculpatse mai stabilesc [i cu declara]iile-coinculpa]ilor Teodorescu Alexandru,Mironescu {erban, V\sîi Gheorghe,R\dulescu Nicolae, MironescuAlexandru, Ghiu[ Vasile Benedict,

date atît la primele cercet\ri cît [iîn fa]a instan]ei, care confirm\întrutotul activitatea infrac]ional\a inculpatului.

Fa]\ de recunoa[terile salecoroborate cu declara]iile celorlal]icoinculpa]i, Tribunalul re]ine cadovedite, în sarcina inculpatuluiMih\ilescu Emanoil, faptele, a[acum sînt expuse mai sus.

În ceea ce prive[te actele [irevistele depuse în ap\rare de c\treinculpa]ii Dabija Gheorghe, VoiculescuVasile, St\niloaie Dumitru, R\dulescuNicolae, Mironescu {erban, Tribunalulconstat\ c\ din con]inutul lor nurezult\ împrejur\ri sau fapte denatur\ s\ fie luate în considerare,întrucît n-au nici o leg\tur\ cufaptele imputate, astfel c\ ele nupot schimba cu nimic starea defapt re]inut\ de instan]\ în sarcinainculpa]ilor.

Din con]inutul acestor acterezult\ activitatea anterioar\ ainculpa]illor pe care urmeaz\ a oavea în vedere la stabilirea r\spunderiipenale a inculpa]ilor.

În drept:Inculpa]ii Teodorescu Alexandru

zis Sandu Tudor, F\ge]eanuAlexandru, Ghiu[ Benedict, BragaRoman, Boghiu Serghie Sofian,Dubneac Felix, Papacioc Arsenie[i Mironescu Alexandru au fosttrimi[i în judecat\ pentru crimade uneltire contra ordinei socialep[rev\zut\] [i p[edepsit\] de articolul209, punct 1 Cod Penal.

Faptele stabilite [i re]inute însarcina inculpa]ilor TeodorescuAlexandru zis Sandu Tudor, Ghiu[Vasile Benedict [i MironescuAlexandru de a fi intrat în [i constituitasocia]ia contrarevolu]ionar\denumit\ „Rugul Aprins [al MaiciiDomnului]” care avea drept scopschimbarea formei de guvern\mîntdemocratic din Republica Popular\Român\, iar în sarcina inculpa]ilorBoghiu Sofian, Braga Roman,F\ge]eanu Alexandru, PapaciocAnghel Arsenie [i Dubneac Felixde a fi activat în cadrul acesteiasocia]ii, a[a cum s-a ar\tat pentru

fiecare în parte în starea de fapt,întrunesc, în drept, tr\s\turilecrimei de uneltire contra ordineisociale p[rev\zut\] [i p[edepsit\]de articolul 209 punctul 1 CodPenal, deoarece:

Inculpa]ii Teodorescu Alexandru,Ghiu[ Vasile Benedict [i MironescuAlexandru în anul 1945 au ini]iat[i constituit asocia]ia denumit\„Rugul Aprins [al Maicii Domnului]”.

În cadrul c\reia au activat [iinculpa]ii Braga Roman [i BoghiuSofian, organizînd la M\n\stireaAntim din Bucure[ti o serie deîntruniri cu membrii acestei asocia]iicît [i cu alte elemente ce vizitaum\n\stirea, cu care ocazie, pe lîng\problemele de ordin mistic religios,au desf\[urat [i o activitatedu[m\noas\ împotriva regimuluidemocrat – popular din RepublicaPopular\ Român\, fapt pentru careîn anul 1948 aceast\ asocia]ie afost interzis\ prin lege.

Dup\ aceasta inculpatulTeodorescu Alexandru a continuats\ între]in\ leg\turi cu coinculpa]iiMironescu Alexandru, Ghiu[ VasileBenedict [i cu ceilal]i membri aiacestei asocia]ii, iar în 1955 – 1958au desf\[urat o intens\ activitatecontrarevolu]ionar\ organizînd oserie de întruniri clandestine ladomiciliul inculpa]ilor MironescuAlexandru [i Boghiu Sofian cît [ila M\n\stirea Plumbuita la careau participat [i inculpa]ii BoghiuSofian, Braga Roman, F\ge]eanuAlexandru, Papacioc Anghel Arsenie[i Dubneac Felix – în cadrul c\reiaau purtat o serie de discu]iidu[m\noase la adresa regimuluinostru democrat popular, au ascultat[i comentat [tirile transmise deposturile de radio imperialiste,urm\rind schimarea ordinei socialeexistente în Republica Popular\Român\ [i reinstaurarea uneiorînduiri capitaliste.

De asemeni, acesti inculpa]i pelîng\ aceast\ activitate desf\[urat\în cadrul Asocia]iei Rugul Aprins,au mai dus o activitate du[m\noas\în rîndurile tineretului, c\utînd s\-isustrag\ de la via]a politic\ cultural\ce se desf\[oar\ în facult\]i, f\cîn-du-le o educa]ie mistico – na]ionalist\du[m\noas\ regimului nostru, faptcare le-a [i reu[it, atr\gînd astfelde partea lor pe studen]ii Mironescu{erban, R\dulescu Nicolae, PistolGrigore Dan [i Mih\ilescu Emanoil,care datorit\ educa]iei f\cute dec\tre inculpa]i s-au manifestatdu[m\nos fa]\ de regimul nostrudemocrat popular a[a cum s-aar\tat în expunerea st\rii de faptpentru fiecare inculpat în par-te.Totodat\ inculpa]ii au purtatdiscu]ii du[m\noase [i cu o seriede elemente ostile regimului nostrua[a cum sunt Dabija Gheorghe,Voiculescu Vasile [i St\niloaieDumitru.

Inculpa]ii Teodorescu Alexandru,Mironescu Alexandru, Ghiu[ VasileBenedict, Braga Roman, F\ge]eanuAlexandru, Papacioc Arsenie [iDubneac Felix, fo[ti legionari notorii[i simpatizan]i legionari – în

dosar Rl

România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013.....................................................................................................................................................................................................................................19

mod voit au constituit asocia]iasubversiv\ „Rugul Aprins [al MaiciiDomnului]” în cadrul c\reia auactivat [i au desf\[urat activitateacontrarevolu]ionar\, con[tien]i fiindc\ prin aceasta uneltesc la temeliaregimului nostru democrat popular[i c\ totu[i, datorit\ concep]iilor [iideilor lor legionare, au desf\[urataceast\ activitate, urm\rind schimbareaformei de guvern\mînt democraticdin Republica Popular\ Român\.

Inculpatul Teodorescu Alexandrua mai fost trimis in judecat\ [ipentru infrac]iunea p[rev\zut\] [ip[edepsit\] de articolul 193/1alineatul 1 Cod Penal.

Faptele stabilite [i re]inute însarcina sa nu întrunesc elementeleconstitutive ale acestei infra]iunideoarece inculpatul nu a de]inutun post de r\spundere în aparatulde stat burghezo-mo[ieresc sauîntr-un serviciu secret, a[a cumprevede dispozi]ia sus men]ionatuluitext.C\ inculpatul, prin activitateasa, a ajutat organele de stat aleregimului burghezo-mo[ieresc cît[i organiza]ia legionar\ s\ desf\[oareo activitate intens\ contra claseimuncitoare [i mi[c\rii revolu]ionaredin ]ara noastr\.

Astfel faptele a[a cum au foststabilite urmeaz\ a fi încadrateîn dispozi]iile articolului 193/1alineat 4 Cod Penal, ale c\rorelemente sunt întrunite deoarece:

Inculpatul Teodorescu Alexandru,în perioada 1933 – 1938 în calitatede director al ziarului „Credin]a”a desf\[urat o intens\ propagand\anticomunist\, iar prin articolelescrise [i publicate în acest ziar(aflate în fotocopii la dosar) a propagat[i sus]inut p\trunderea fascismuluiîn ]ara noastr\, s-a dedat la o seriede atacuri împotriva mi[c\riimuncitore[ti, dovedindu-se a fi unap\r\tor zelos al orînduirii burghezo– mo[iere[ti [i un propagator înfocatal ideologiei fasciste.

Inculpatul Teodorescu Alexandru[i-a desf\[urat aceast\ activitateîn mod voit, con[tient fiind c\ prinaceasta love[te în interesele mi[c\riirevolu]ionare, creind astfel prejudiciiînsemnate, în elementele constitutiveale crimei p[rev\zut\] [i p[edepsit\]de articolul 193/1 alineatul 4 CodPenal se g\sesc întrunite, Tribunalulurmeaz\ a-l sanc]iona ca atare.

Inculpatul F\ge]eanu Alexandrua mai fost trimis în judecat\ [ipentru crima de activitate intens\împotriva clasei muncitoare [imi[c\rii revolu]ionare p[rev\zut\][i p[edepsit\] de articolul 193/1alineat 1 Cod Penal.

Din starea de fapt re]inut\ însarcina inculpatului rezult\ c\ nusînt întrunite elementele constitutiveale acestei infrac]iuni deoareceacesta nu a ocupat un post der\spundere în aparatu[l de stat sauîntr-un serviciu secret în timpulregimului burghezo- mo[ieresc,a[a cum prev\d dispozi]iunilesusmen]ionatului text.

C\ din probatoriul administrat

în cauz\ s-a re]inut c\ inculpatulF\ge]eanu Alexandru în perioada1939 – 1941 a îndeplinit func]iade [ef al biroului de Siguran]\din cadrul F\lticeni, deci a de]inutun alt post decît cel de r\spunderedin cadrul c\ruia a desf\[urat ointens\ activitate împotriva claseimuncitoare [i mi[c\rii revolu]ionare,astfel c\ faptele sale urmeaz\ a fiîncadrate în dispozi]iunile articolului193/1 alineat 2 Cod Penal ale c\reielemente constitutive sunt întrunitedeoarece:

Inculpatul F\ge]eanu Alexandruîn mod voit [i-a desf\[urat activitateasa legionar\ propagînd-o în modvoit, con[tient fiind c\ prin aceastalove[te în interesele clasei muncitoare[i mi[c\rii revolu]ionare. /……………../

Inculpatul Papacioc AnghelArsenie [i-a desf\[urat activitateasa legionar\ propagînd în mod voit,con[tient fiind c\ prin aceasta love[teîn interesele clasei muncitoare [imi[c\rii revolu]ionare creindu-iastfel prejudicii însemnate, astfelîncît elementele constitutive aleinfrac]iunii p[rev\zut\] [i p[edepsit\]de articolul 193/1 alineat 3 CodPenal fiind întrunite, urmeaz\ a-lsanc]iona ca atare.

Inculpa]ii V\sîi Gheorghe,Mironescu {erban, R\dulescu Nicolae,Pistol Grigore Dan, Dabija Gheorghe,Voiculescu Vasile, St\niloaie Dumitru[i Mih\ilescu Emanoil au fost trimi[iîn judecat\ pentru crima de uneltirecontra ordinei sociale p[rev\zut\][i p[edepsit\] de articolul 209punctul 1 Cod Penal.

Avînd în vedere c\ potrivitdispozi]iilor articolului 209 punctul1 Cod Penal constituie crima deuneltire contra ordinei sociale,„faptul de a ini]ia sau constitui în]ar\ sau în str\in\tate organiza]iisau asocia]ii care au drept scopschimbarea ordinii sociale existenteîn stat sau a formei de guvern\mîntdemocratice, ori de a activa în cadrulunei unei asemenea organiza]ii”.

Avînd în vedere c\ din probatoriuladministrat în cauz\ nu rezult\în sarcina inculpa]ilor V\sîi Gheorghe,Mironescu {erban, R\dulescu Nicolae,

Pistol Dan, Dabija Gheorghe, VasilescuVasile, St\niloaie Dumitru [i Mih\ilescuEmanoil, faptul de a fi activat a[acum prev\d dispozi]iile susmen]ionatului text în cadrul organiza]ieisubversive „Rugul Aprins [al MaiciiDomnului]” ini]iat\ de c\trecoinculpatul Teodorescu Alexandru[i ceilal]i coinculpa]i.

C\ a[a dup\ cum s-a re]inutîn starea de fapt pentru fiecaredintre inculpa]i, ace[tia s-au întrunitde mai multe ori [i au purtat o seride discu]ii du[m\noase la adresaregimului democrat popular dinRepublica Popular\ Român\, aucomentat în mod ostil regimului,[tirile difuzate de posturile de radioimperialsite pe care le-au audiatiar cu ocazia evenimentelor dinRepublica Popular\ Ungar\, auelogiat ac]iunile contrarevolu]ionareale elementelor fasciste, declarîn-du-se de acord cu ele, hot\rîndu-ses\ participe [i ei la astfel de ac]iuniîn eventualitatea cînd ele ar avealoc [i în ]ara noastr\.

C\ aceste manifest\ri du[m\noaseîmpotriva regimului nostru puteaus\ aib\ urm\ri deosebit de priculoasepentru securitatea statului nostru,încît, în drept, elementele constitutiveale crimei de uneltire contra ordineisociale prin agita]ie public\ p[rev\zute][i p[edepsite] de articolul 209punctul 2 litera b Cod Penal alineatulpenultim, se g\sesc întrunite [ipentru care urmeaz\ a fi sanc]iona]ica atare.

În ceea ce prive[te sus]inerilef\cute în fa]a instan]ei cu privirela încadrarea faptelor comise dec\tre inculpa]ii Ghiu[ Benedict,Braga Roman, Mironescu Alexandru,Boghiu Sofian, Dubneac Felix [iPapacioc Arsenie, în dispozi]iunilearticolului 209 punctul 2 litera aCod Penal sau în articolul 209punctul 2 litera b alineatul penultim,Cod Penal, în care scop au cerutschimbarea calific\rii din articolul209 punctul 1 Cod Penal, Tribunalulconstat\ c\ aceast\ cerere esteneîntemeiat\, deoarece a[a cums-a ar\tat în expunerea de fa]\,inculpa]ii Ghiu[ Vasile Benedict [i

Mironescu Alexandru au constituitîmpreun\ cu coinculpatul TeodorescuAlexandru, asocia]ia subversiv\denumit\ „Rugul Aprins [al MaiciiDomnului]” care avea drept scopr\sturnarea ordinii sociale existenteîn Republica Popular\ Român\,inculpa]ii Braga Roman, BoghiuSofian, Dubneac Felix [i PapaciocArsenie au activat în aceast\ asocia]iedin cadrul c\reia a def\[urat ointens\ activitate împotriva regimuluidemocrat popular din ]ara noastr\.

Deci, faptele lor întrunind, îndrept, elementele constitutive aleinfrac]iunii p[rev\zute] [i p[edepsite]de articolul 209 punctul 1 CodPenal, cererea schimb\rii de calificaresolicitat\ de ap\rare apare nefondat\[i Tribunalul o respinge ca atare.

Cît prive[te cererea de schimbareade calificare solicitat\ de ap\rareîn sensul c\ faptele inculpa]ilorMironescu {erban, R\dulescu Nicolae,V\sîi Gheorghe [i Mih\ilescu Emanoils-ar încadra în dispozi]iunile articolului209 punctul 2 litera a Cod Penal,Tribunalul o respinge ca neîntemeiat\,deoarece prin felul organizat încare au s\vîr[it faptele de agita]ie,putea s\ aib\ urm\ri deosebit degrave pentru securitatea statuluinostru.

Astfel c\ activitatea lor du[m\noas\regimului nostru democrat popularse încadreaz\ perfect în dispozi]iunilearticolului 209 punctul 2 litera balineat penultim, Cod Penal, alec\rui elemente au fost analizatemai sus.

Cu privire la schimbarea decalificare solicitat\ de ap\rare însensul c\ faptele inculpa]ilor DabijaGheorghe [i Pistol Dan s-ar încadraîn dispozi]iile articolului 228 CodPenal, în sensul c\ ar fi avut cuno[tin]\de faptele celorlal]i coinculpa]i [inu le-au denun]at organelor îndrept, Tribunalul, de asemeni, orespinge ca neîntemeiat\, deoarece,din probele dosarului, a rezultatc\ ace[ti inculpa]i, personal, audesf\[urat o activitate du[m\noas\împotriva regimului, din care puteas\ rezulte un pericol deosebit degrav pentru securitatea statului,a[a cum prev\d dispozi]iunilearticolului 209 punctul 2 litera balineat penultim, Cod Penal, alec\rui elemente au fost analizatemai sus.

C\ astfel fiind, pentru motivelede fapt [i de drept ar\tate mai sus,Tribunalul respinge ca neîntemeiatecererile de schimbare a calific\riisolicitate de c\tre inculpa]i.

Pentru aceste motive Tribunalul,în unire cu concluziunile procuroruluimilitar, cu unanimitate de voturi,declar\ culpabili pe TeodorescuAlexandru, F\ge]eanu Alexandru,Boghiu Sofian, Dubneac Felix,Papacioc Arsenie, MironescuAlexandru, Ghiu[ Vasile Benedict[i Braga Roman, pentru infrac]iuneap[rev\zut\] [i p[edepsit\] de articolul193/1 alineat 2, Cod Penal, iar peinculpatul Papacioc Arsenie [i pentruinfrac]iunea p[rev\zut\] [i p[edepsit\]

20......................................................................................................................................................................................................................................România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013

dosar Rl

România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013.....................................................................................................................................................................................................................................21

dosar Rlde articolul193/1 alineat 3, CodPenal.

De asemeni, Tribunalul, înneunire cu conluziunile procuroruluimilitar, declar\ culpabili pe Mironescu{erban, R\dulescu Nicolae, V\sîiGheorghe, Pistol Dan, St\niloaieDumitru, Dumitru Gheorghe,Voiculescu Vasile [i Mih\ilescuEmanoil, pentru infrac]iuneap[rev\zut\] [i p[edepsit\] de articolul209 punctul 2, litera b, alineatpenultim, Cod Penal.

De asemeni, cu unanimitate devoturi, Tribunalul constat\ c\ nusunt circumstan]e atenuante înfavoarea inculpa]ilor.

În consecin]\, / Tribunalul / Înnumele Poporului / Hot\r\[te / Cuunanimitate de voturi [ ....] condamn\pe:

1) Teodorescu Alexandru, zisSandu Tudor, la 25 (dou\zeci [icinci) ani temni]\ grea [i 10 (zece)ani degradare civic\ pentruinfrac]iunea [............]

Îl mai condamn\ pe acela[iinculpat la 15 (cincisprezece) anideten]ine riguroas\ pentru crim\[ ..........]. prin schimbare de calificare.

Se dispune confiscarea total\a averii personale [........].

Potrivit articolului 101 CodPenal va executa 25 (dou\zeci [icinci) ani temni]\ grea [i 10 ( zece)ani degradare civic\. Comput\deten]ia de la 14 iunie 1958. Îloblig\ la 400 (patru sute) lei chel-tuieli de judecat\.

F\cînd aplica]iunea articolului209 punctul 1 Cod Penal articolul58 [……] mai condamn\ pe:

2) F\ge]eanu Alexandru la20 ( dou\zeci) ani munc\ silnic\[i la 10 (zece) ani degradare civic\pentru infrac]iunea [......].

Îl mai condamn\ pe acela[iinculpat la 20 (dou\zeci ) anideten]iune grea pentru crima [......].Se dispune confiscarea total\ aaverii personale conform articolului25 punctul 6 Cod Penal.

Potrivit articolului 101 CodPenal va executa 20 (dou\zeci) animunc\ silnic\ [i la 10 (zece) anidegradare civic\. Comput\ deten]iade la 25 februarie 1958. Îl oblig\la 400 (patru sute) lei cheltuielide judecat\.

F\cînd aplica]iunea articolului209 punct 1 articolul 58 [.....] maicondamn\ pe:

3) Ghiu[ Vasile Benedict la18 (optsprezece) ani munc\ silnic\[i la 10 (zece) ani degradare civic\.Comput\ deten]ia de la 25 februarie1958. Îl oblig\ la 400 (patru sute)lei cheltuieli de judecat\.

F\cînd aplica]iunea articolului209 punctul 1 articolul 58 [….]condamn\ pe :

4) Braga Roman la 18 ani munc\silnic\ [i 10(zece) ani degradarecivic\ pentru infrac]iunea [....]. Sedispune confiscarea total\ a averiipersonale conform [….]. Comput\deten]ia de la 14 iunie 1958 [i-loblig\ la 400 (patru sute) lei cheltuieli

de judecat\.F\cînd aplica]iunea articolului

209 punctul 1 Cod Penal […….]condamn\ pe:

5) Boghiu Serghie Sofian la 16([asesprezece) ani munc\ silnic\[i 10 (zece) ani degradare civic\,pentru infrac]iunea [.....]. Se dispuneconfiscarea total\ a averii personale[……]. Comput\ deten]ia de la 14iunie 1958 [i îl oblig\ la 400 (patrusute) lei cheltuieli de judecat\.

F\cînd aplica]iunea articolului209 punctul 1 Cod Penal Articolul58, [….] condamn\ pe:

6) Dubneac Felix la 16([asesprezece) ani munc\ silnic\[i 10 (zece) ani degradare civic\pentru infrac]iunea […….].

Se dispune confiscarea total\a averii personale, [.....]. Comput\deten]ia de la 14 iunie 1958 [i-loblig\ la 400 (patru sute) lei cheltuielide judecat\.

F\cînd aplica]iunea articolului209 punctul 1 Cod Penal [i articolul58 [.....] condamn\ pe:

7) Papacioc Anghel Arseniela 20 (dou\zeci) ani munc\ silnic\[i la 10 (zece) ani degradare civic\[.....] pentru infrac]iunea [.....].

Îl mai condamn\ pe acela[iinculpat la 20 (dou\zeci) anideten]iune grea pentru crim\[…….]. Se dispune confiscareatotal\ a averii personale […..].Conform articolului 101 Cod Penalva executa 20 (dou\zeci) ani munc\silnic\ [i 10 (zece) ani degradarecivic\. Comput\ deten]ia de la 14iunie 1958 [i-l oblig\ la 400 ( patrusute) lei cheltuieli de judecat\.

F\cînd aplica]iunea articolului209 punctul 2 [....] articolul 58condamn\ pe:

8) Mironescu Alexandru la 20( dou\zeci ani m unc\ silnic\ [ila 10 (zece) ani degradare civic\pentru crim\ [.......]. Se dispuneconfiscarea total\ a averii personale[……]. Comput\ deten]ia de la 14iunie 1958 [i-l oblig\ la 400 (patrusute) lei cheltuieli de judecat\.

F\cînd aplica]iunea articolului209 punctul 2 litera b alineat ultimCod Penal [.........]. condamn\pe:

9) V\sîi Gheorghe la 8 (ani)munc\ silnic\ [i 6 ([ase) ani degradarecivic\ pentru infrac]iunea [……..].Se dispune confiscarea total\ aaverii personale. [ ......].Comput\deten]ia de la 14 iunie 1958 [i-loblig\ la 300 (trei sute) lei cheltuielide judecat\.

F\cînd aplica]iunea articolului209 punct 2 litera b alineat ultimCod Penal articolul 58 condamn\pe:

10) Mironescu {erban la 8 (opt)ani munc\ silnic\ [i 6 ([ase) anidegradare civic\ pentru infrac]iunea[……]. Se dispune confiscareatotal\ a averii personale [……].Comput\ deten]ia de la 14 iunie1958 [i-l oblig\ la 300 (trei sute)lei cheltuieli de judecat\..

F\cînd aplica]iunea articolului209 punctul 26 articolul 58, condamn\pe:

11) R\dulescu Nicolae la [apte([apte) ani munc\ silnic\ [i 6 ([ase)ani degradare civic\ pentruinfrac]iunea p[rev\zut\] [i p[edepsit\]de articolul 209 [.....]. Se dispuneconfiscarea total\ a averii personaleconform articolului 25 punctul 6Cod Penal. Comput\ deten]ia dela 29 iulie 1958 [i-l oblig\ la300 (trei sute) lei cheltuieli dejudecat\.

F\cînd aplica]iunea p[rev\zut\][i p[edepsit\] de articolul 209punctul 2 [.....] condamn\ pe:

12) Pistol Gheorghe Dan la 5(cinci) ani degradare civic\ pentruinfrac]iunea p[rev\zut\] [i p[edep-sit\]de articolul 209 punctul 2[…..]. Se dispune confiscarea total\a averii personale conform articolului25 punctul 6. Comput\ deten]iade la 29 iulie 1958 [i-l oblig\ la300 (trei sute) lei cheltuieli dejudecat\.

F\cînd aplica]iunea articolului209 punctul 2 litera b alineat ultim

Cod Penal, articol 58 [….] con-damn\ pe:

13) Dabija Gheorghe la 5 (cinci)ani munc\ silnic\ [i cinci anidegradare civic\ pentru infrac]iuneap[rev\zut\] [i p[edepsit\] de articolul209 punctul 2 […..]. Se dispuneconfiscarea total\ a averii personale[….]. Comput\ preven]ia de la 6august 1958 [i-l oblig\ la 300 (treisute) lei cheltuieli de judecat\.

F\cînd aplica]iunea articolului209 punctul 2 [….] condamn\ pe:

14) Voiculescu Vasile la 5 ( cinciani) temni]\ grea [i cinci anidegradare civic\ pentru infrac]iuneap[prev\zut\] [i p[edepsit\] dearticolul 209 punctul 2 [.....]. Sedispune confiscarea total\ a averiipersonale conform articolului 25punctul 6 Cod Penal. Comput\deten]ia de la 5 august 1958 [i-loblig\ la 300 (trei sute) lei cheltuielide judecat\.

F\cînd aplica]inea articolului209 punctul 2 [.....] condamn\ pe:

15) St\niloaie Dumitru la 5(cinci) ani degradare civic\ pentruinfrac]iunea p[rev\zut\] [i p[edepsit\]de articolul 209 punctul 2 [.....].Comput\ deten]ia de la 4 septembrie1958 [i-l oblig\ la 300 (trei sute)cheltuieli de judecat\.

F\cînd aplica]iunea articolului209 punctul 2 litera b […..],condamn\ pe:

16) Mih\ilescu Emanoil la 5(cinci) ani munc\ silnic\ [i 5 ( cinci)ani degradare civic\ pentru infrac-]iunea p[rev\zut\] [i p[edepsit\]de articolul 209 punctul 2 [.....].Se dispune confiscarea total\ aaverii personale […..].

Comput\ deten]ia de la 14septembrie 1958 [i-l oblig\ la 300(trei sute ) lei cheltuieli de judecat\.

[………………..].Dat\ [i citit\ în [edin]a public\

ast\zi 8 noiembrie 1958 la Bucure[ti.Pre[edinte, Judec\tor,Locotenent colonel de justi]ie

C\pitan de justi]ie,Hirsch Emil Munteanu F\nic\

Propun pentru acest num\ral României literare înc\dou\ scrisori ale lui N.Steinhardt interceptatede Securitate. Prima,adresat\ lui AlexandruPaleologu, provine din

Dosarul de Urm\rire Informativ\a lui N. Steinhardt (Dosarulnr.207, vol.8, filele 68-69), dosardin care am mai avut prilejul s\public documente în paginileRomâniei literare, iar cea de-adoua, adresat\ lui Andrei Ple[u,provine dintr-un fond documentar(Dosarul nr. 13914, vol.I, fila373).

De altfel, cea de-a doua scrisoarese afl\, într-o variant\ „rezumat\”de c\tre Securitate, în contextula[a-ziselor „note de rela]ii” [i în DUInr.207 ( vol.8,fila 74) [i – ceea ceeste interesant – `n adresa c\tre M.I.,Securitatea Municipiului Bucure[ti,care înso]e[te prima scrisoare seface trimitere [i la cea de-a doua,transferat\ în D 13914 (a se vedea înacest sens numerele de intrare alefiec\rei scrisori). Ambele documentevin s\ completeze ceea ce eu a[ numi„dosarul «Catharilor de la P\ltini[»”(de altfel, ele au date foarte apropiate:scrisoarea c\tre Alexandru Paleologueste din 19 august 1987, iar ceac\tre Andrei Ple[u, din 20 august 1987).

S\ amintesc, foarte pe scurt, cititorilorc\ textul lui N.Steinhardt intitulat„Catharii de la P\ltini[” a ap\rut ini]ialîn nr.12/1983 al revistei Familia [i afost reluat în volumul Escale în timp[i spa]iu sau Dincoace [i dincolo detexte (Editura Cartea Româneasc\,1987/ M\n\stirea Rohia - Editura Polirom,2010) [i în Epistolar (prezentat [i îngrijitde Gabriel Liiceanu), Editura CarteaRomâneasc\, 1987. El a f\cut s\ curg\unele valuri de cerneal\ [i în momentulapari]iei [i continu\ s\ provoace reac]ii(de admira]ie sau de indignare, în func]iede situarea protagoni[tilor de o partesau de alta a… problemei) [i ast\zi.

Despre ce e vorba? Textul lui Steinhardta ap\rut în urma lecturii Jurnalului dela P\ltini[ de Gabriel Liiceanu (publicattot în 1983 la Editura Cartea Româneasc\),dar el î[i are originea [i în unele disputepur amicale cu prietenul s\u ConstantinNoica. Acesta din urm\, de pe pozi]iileunei rigori ascetice pe care ]i-o d\altitudinea spiritului filozofic, nu ezitauneori s\-[i tachineze prietenul, ironizân-du-l pentru preocup\rile sale de eseistic\literar\ „m\runt\”, „neserioas\”,numindu-l „un Gavroche”. Paradoxal,monahul de la Rohia se dovedea mai„lumesc” în cultur\ decât laicul ConstantinNoica. De altfel, Steinhardt, la rânduls\u, comentând mai târziu o afirma]iea lui Noica, conform c\reia ar fi necesarun nou Calvin care s\-i biciuiasc\ pecei care stau sub semnul unui „universallamento”, afirma]ie performat\ înmomentul celei mai crunte penuriiceau[iste, nu va ezita s\-l pun\ pefilozoful de la P\ltini[ sub umbrelafalsului idealism (a se vedea ZahariaSângeorzan, Monahul de la RohiaN.Steinhardt r\spunde la 365 de întreb\ri,edi]ia a II-a, Editura Humanitas, 1998,pp.92-93).

Revenind la „Catharii de la P\ltini[”,

ceea ce ironizeaz\ Steinhardt în cazul{colii de la P\ltini[ este „elitismul”,dispre]ul fa]\ de „massa damnata”,faptul c\ renumita [coal\ este o „cetatea orgoliului exclusivist”. Cum am spus,reac]iile n-au întârziat s\ apar\ [i arfi de amintit în primul rând postscriptumul unei scrisori trimise dec\tre Andrei Ple[u (Heidelberg, 23aprilie 1984) lui Alexandru Paleologu(v.Epistolar, ed.cit., pp 76-79), în careacesta contest\ oportunitatea unorastfel de acuze, cum ar fi aceea deelitism, acuze care ar putea fi altfelinstrumentate de potenta]ii momentului:„Nu-l pot suspecta pe Dl.Steinhardtde rea credin]\. {i totu[i, ce neatent\e decizia D-sale de a ataca Jurnalulpentru «elitarism», într-un momentcând un astfel de atac poate fi prizatatât de bine…”. Indignat\ s-a ar\tat[i prietena de departe a lui Steinhardt,Monica Lovinescu, de vreme ce într-oînsemnare din 22 mai 1984 din Jurnaluls\u vorbe[te de „faza unor mai laiceporniri vindicative” ale „sfântului” dela Rohia (v. Jurnal.1981-1984, EdituraHumanitas, 2002, p.295). Singurulcare nu s-a sup\rat pare s\ fi fost chiarConstantin Noica, dup\ cum se poatevedea dintr- o scrisoare din 3.07.1987,reprodus\ în recentul Dosar N. Steinhardtdin revista VERSO (anul 7, nr.107,iunie-iulie 2012, p. 12), realizat deLuigi Bambulea. Nu mai insist, problemaam dezb\tut-o mai pe larg [i în mono-grafia mea N. Steinhardt [i paradoxurilelibert\]ii (Editura Humanitas, 2009,p.391-394).

Un puseu de vanitate, de „amorr\nit” a func]ionat, dup\ toateprobabilit\]ile, [i în cazul lui Steinhardtîn momentul redact\rii „Catharilor...”,a[a c\ Monica Lovinescu nu e departede adev\r. Numai c\ aceasta nu estesingura problem\ pe care o antreneaz\o asemenea disput\. Nedumerirea luiSteinhardt era aceea de a nu fi fostamintit, nici el, nici ceilal]i intelectualiimplica]i în procesul „Noica - Pillat”,

în Jurnalul de la P\ltini[. Exist\ maimulte fragmente/texte care trimit spreo astfel de interpretare. În primul rând,chiar un fragment din „Catharii...”,eliminat în mod paradoxal la reluareadin Escale în timp [i spa]iu, nu [i lacea din Epistolar (asupra acestei elimin\riatrage aten]ia Luigi Bambulea în Dosarulamintit, p.12). În acest fragment, relativcodificat, Steinhardt vorbe[te de acea„incontestabil\ nicasiofilie” pe care audovedit-o [i aceia care „solidari cuNoica, au luat cândva drumuri cu oalt\ destina]ie”, alegându-se „cu oexperien]\ ontologic\ de t\rie egal\celei dobândite de lectura din scoar]\în scoar]\ a edi]iei Cassirer”, [i careau parcurs filozofia devenirii întru fiin]\„existen]ial, într-un mod pe care niciuntratat nu-l poate concura ori suplea,oricât de adânc [i complet ar fi”. Înal doilea rând, un fragment, mult maiexplicit, dintr-o scrisoare interceptat\c\tre Constantin Noica, în care Steinhardtî[i arat\ nemul]umirea c\ în Jurnalulde la P\ltini[ nu s-a scris „nici uncuvânt, nici un cuvin]el, despre acei(numero[i) care [i ei [i-au doveditata[amentul pentru tine, dragostea,aprecierea, respectul, nu mergând cutrenul [i autobuzul de la Bucure[ti laP\ltini[, ci cu duba de la Bucure[ti oriPite[ti la Gherla, Jilava, Aiud [i altelocuri asem\n\toare”. (DUI nr.207,vol.6, f.132). Nu în ultimul rând, înconvorbirile cu Ioan Pintea consemnateîn volumul Primejdia m\rturisirii (v.,de ex., edi]ia M\n\stirea Rohia - EdituraPolirom, 2009, p. 67).

Spre aceea[i idee ne trimit [i celedou\ scrisori pe care le oferim acumcititorilor României literare. Eleînregistreaz\, de data aceasta, impresiileprovocate de lectura Epistolarului, îns\reactiveaz\ inevitabil [i problema„Catharilor...”. Cel pu]in în scrisoareac\tre Andrei Ple[u, N.Steinhardt î[irecunoa[te [i propria-i vanitate, f\r\s-o exclud\ pe cea a preopinen]ilor.Î[i m\rturise[te [i o anumit\ consolare

provenit\ dintr-o altfel de vanitate,dintr-un alt fel de de orgoliu: în dosareleprocesului din 1960 numele s\u figureaz\pe primul loc în lista celor cu care sefrecventa liderul lotului, C.Noica(Steinhardt se refer\, probabil, la unfragment din a[a-zisele „Dezbateri îninstan]a de fond”, [edin]ele din 24,25[i 26 februarie 1960, în care se precizeaz\:„În Bucure[ti venind ilegal Noica a luatcontact [i cu ceilal]i ca Steinhardt Nicu,Strelisker Beatrice [i al]ii, le-a cititscrisoarea c\tre Cioran Emil [i cusprijinul acestora a difuzat scrierilefugarilor Cioran [i Eliade primite pec\i ilegale prin Acterian Sadova Maria– urm\rind ca s\ atrag\ în aceast\activitate du[m\noas\ cât mai multeelemente ostile regimului [i s\ ob]in\o atmosfer\ de rezisten]\ în rândulunor intelectuali împotriva regimului[i a literaturii noastre” – v. ACNSAS,AMJ, DIM, Fond penal, Dosar P336,vol.9, ff. 377-390).

Mai complezent în scrisoarea adresat\lui Andrei Ple[u, mai vehement în ceaadresat\ lui Alexandru Paleolgu (devreme ce discursul e la... persoana atreia), Steinhardt nu ezit\ s\ recunoasc\fenomenului {colii de la P\ltini[, dincolode repetitiva infatuare, [i ideea dealternativ\ spiritual\ la climatul ateist[i uniformizator al epocii. A[adar,joc al vanit\]ilor [i, deopotriv\, altachin\rilor amicale...(Ce vor fi în]elesofi]erii care efectuaser\ intercept\riledintr-un asemenea joc?).

Iat\ de ce n-a[ fi de acord cu in-strumentarea problemei „Catharilor...”în actuala b\t\lie care se (mai) poart\între „boierii min]ii” [i „antiboieriimin]ii” (mi-am exprimat un asemeneadezacord [i în monografia dedicat\ luiSteinhardt). Le urez tuturor acestoralectur\ pl\cut\ [i le doresc s\ nu devin\martorii ori victimele vreunuia dintreacele dramatice contexte care s\-iaduc\ de aceea[i parte a baricadei...

GGeeoorrggee AArrddeelleeaannuu

dosar Rl n edumerirea lui Steinhardt era aceea de

a nu fi fost amintit, nici el, nici ceilal]i

intelectuali implica]i în procesul „Noica

- Pillat”, în Jurnalul de la P\ltini[.

Cazul „Catharilor...“ în arhivele Securit\]ii(Coresponden]\ interceptat\: N. Steinhardt c\tre Alexandru Paleologu [i Andrei Ple[u)

22......................................................................................................................................................................................................................................România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013

Documente transcrise***

REPUBLICA SOCIALIST| ROMÂNIASTRICT SECRET

Exp. Nr. ———-

MINISTERUL DE INTERNEINSPECTORATUL JUDE}ULUI MARAMURE{Securitate Serv.INr.1/Bi/0026275/86 din 25.08.1987

DOSAR Nr……………………………………….

C|TREM.I., SECURITATEA MUNICIPIULUI BUCURE{TI

Urmare la adresa noastr\ cu nr. de mai sus din 20.08.1987, al\turat v\trimitem pentru exploatare 2 materiale „S” cu nr.04389 [i 04390 din 19 [i20 august 1987 privind pe STEINHARDT NICOLAE, fost condamnat lucrat prinDUI.

{EFUL SECURIT|}IILt.colonelILIESCU GHEORGHE (s.s.indescifrabil)

Conceptat: BI/PlDactilo: RD 23/988/25.08.87Nr. Exemplare:………………….

NOT|STEINHARDT NICOLAE – M\n\stirea Rohia, Jud.Maramure[, comunic\

lui PALEOLOGU ALEXANDRU din Bucure[ti Str. Armeneasc\ 34:

Cuno[ti anecdota: cavalerul înarmat care [i-a luat r\mas bun de la ai s\irostind „plec la r\zboiul de 100 de ani”.

Auto-proclamarea de epoc\ sau personalitatea „istoric\” e nul\ [i neavenit\[i bate înspre ridicol.

Niciodat\ {tefan cel Mare nu a spus supu[ilor s\i: lua]i aminte, tr\i]i învremea lui {tefan cel Mare [i Sfânt. (~ns\[i expresia „tr\im clipe istorice” mise pare lipsit\ de sens: orice durat\ se înscrie doar în istorie! Tr\im clipe istorice,îmi aduce aminte de Monsenieur de la Police.)

Calificativul de epoc\ ori clip\, ori împrejurare istoric\ îl va da doaristoria, nu i-o po]i lua înainte, tu cel din antichitate pentru a formula, tu,imprevizibilele ei judec\]i ulterioare. A[a gândesc citind acum Epistolarul.Da, tinerii care scriu lui Noica C. pentru a se oferi s\-i taie lemne, s\-l slujeasc\…suntînduio[\tori [i mult mai mult decât atât: î[i dovedesc dragostea pentru spirit,cultur\ [i valori suflete[ti. Aceasta confer\ fenomenului P\ltini[ în plin\epoc\ ateist\, materialist\, de primat al politicului [i de cazarmizare-uzinare-productivizare a societ\]ii, o semnifica]ie special\, îl preface în bucurie, consolare[i palm\ peste ochi dat\ materialist-ateistului-productivist-vulgar tehnicistuluimod de via]\ propov\duit oral [i scris. Asta da, scrisorile naive [i înfl\c\rateale tinerilor sunt emo]ionante.

Altminteri, Epistolarul e în cele din urm\ un act de infatuare [i de autoproclamarede Superioritate [i de autoconsacrare postum\ de Moment Istoric alCulturii… Amestec de naivitate, trufie, bun\ [i rea credin]\, entuziasm [iindiscre]ie, fervoare [i viclenie. Pagini frumoase în Epistolar, dar [i în bun\

m\sur\ – grab\ ridicol\. Publicarea aceasta gr\bit\ a unor texte intime demasc\pe cei în cauz\ drept oameni care se [i consider\ [i se proclam\ personaje aleistoriei, culturii. Tu singur îmi pare c\ surâzi, c\ nu iei toate prea în serios [iprea de sus, c\ te exprimi relaxat [i nu participi la atmosfera [i stilul „plecatla r\zboiul de 100 de ani”.

C.7/0647/10/04389/19.08.1987Nr.ex. 2. Ex.nr.1

ACNSAS, Fond informativ, Dosar nr.207, vol. 8, ff.68-69.

***NOT|

STEINHARDT NICOLAE – M\n\stirea Rohia – Maramure[ comunic\ luiPLE{U ANDREI din Bucure[ti, Str.Paris 14:

Am citit Epistolarul. Impresia mea e c\ e un volum amuzant [i înduio[\torpentru c\ îi dovede[te cum nu se poate mai limpede pe intelectuali a fi copil\ro[i,susceptibili, sup\r\cio[i, u[or vulnerabili, puric\tori de vorbule]e [i totodat\atât de cul]i, de voitori de bine [i des\vâr[ire, de robi]i cunoa[terii.

De[i textul meu „Catharii” m\ demasc\ [i pe mine susceptibil, b\g\cios,nedrept, agitat, vanitos, e bine s\ [ti]i c\ am [i circumstan]e atenuante: eunu am fost arestat în 1959. Am fost chemat în Calea Plevnei, col] cu {tefanFurtun\ (sediul Securit\]ii)) în stare de libertate [i mi s-a propus pe tonul celmai amabil s\ fiu martor al acuz\rii. Am refuzat [i am asumat riscul unorgrele consecin]e, l\sarea acas\, singur, a tat\lui meu, cu o pensie foarte mic\[i suferind. El de altfel m-a îndemnat cu asprime – c\ci Securitatea îmi acordasetrei zile – s\ nu [ov\i [i pentru nimic în lume s\ nu accept s\ fiu martor împotrivalui DINU pe care îl cuno[tea, aprecia, respecta, pe care îl g\zduisem decâteva ori la noi când venea clandestin de la Câmpulung. Amintirea acesteifapte bune [i corecte [i a riscului asumat ([i împlinit: 13 ani munc\ silnic\)mi-a l\sat, vai, în inim\ [i suflet un sim]\mânt de satisfac]ie, de recuno[tin]\fa]\ de Dumnezeu care m-a c\l\uzit, de tat\l meu care nu mi-a dat voie s\s\vâr[esc o infamie [i de DINU, c\ruia îi datorez condamnarea [i anii deînchisoare (în timpul c\rora m-am botezat).

DINU a jucat un rol covâr[itor în biata mea ratat\ via]\, el a fost unealta princare Domnul mi-a îng\duit s\ m\ botez [i tot el mi-a aflat Rohia [i m-a îndemnatcu st\ruitoare prietenie s\ o vizitez [i s\ încerc a-mi g\si acolo s\la[ [i apaodihnei.

Fii îng\duitor [i iert\tor, natura omeneasc\ fiind a[a cum e, cum s-ar fi pututca amintirea unei fapte bune (chiar glorioase, refuzul de a fi martor alacuz\rii într-un proces unde Securitatea era absolut sigur\ c\ voi fi bucuros afigura ca martor al acuz\rii: un jidan în fa]a „intelectualilor mistico-legionari”),într-o via]\ bogat\ în p\cate, urâ]enii [i ced\ri, s\ nu lase oarecare urme devanitate? Drept care [i o doz\ de vanitate, nu anevoie vulnerabil\, precum [io doz\ de vexa]iune v\zând c\ în Jurnal cei care l-au urmat pe NOICA înînchisoare, cei care se considerau atât de lega]i de el, pentru care el a însemnatatât de mult, nu sunt pomeni]i [i nici nu se face o cât de mic\ aluzie la ei. Ei,dar am [i eu consolarea mea (nu m-a pomenit în Jurnal (nici eu, nici ceilal]i,nici MIHAI R|DULESCU, mort-sinucis?! La Securitate), dar numele meu figureaz\într-un text care, ca putere ontologic\ ori dantesc\, întrece cu mult Jurnalul,numele meu de diletant al culturii [i de ratat al vie]ii figurez\ primul în dosarulSecurit\]ii pe lista celor pe care NOICA i-a declarat a fi „cei cu care se frecventeaz\”[i prietenii s\i. Cum, a[adar, de ce nu a[ fi îng\duit a cere atât de omeneascasusceptibilitate.

Dac\ ]i se va ivi prilejul, nu m\ împotrivesc câtu[i de pu]in lu\rii la cuno[tin]\de c\tre DINU a prezentei scrisori.

C.A. /0647/10/04390/20.08.1997Nr.ex. 2Ex.nr.1ACNSAS, Fond documentar, Dosar nr.13914, vol.1, f.373.

România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013.....................................................................................................................................................................................................................................23

dosar Rl

{EFUL SERVICIULUIColonelMIRA VICTOR(s.s.indescifrabil)

actualitatea

de neimaginat ast\zi

cum tinerii de odinioar\

în]elegeau s\ urmeze o

interoga]ie etic\.e

24......................................................................................................................................................................................................................................România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013

Când vorbim ast\zi desprece ar trebui s\ însemnecon[tiin]a istoric\, dez-baterile alunec\ într-osum\ de locuri comune,de banalit\]i [i acuze,lasându-se, inevitabil, cu

capete sparte.

Cert e c\ o con[tiin]\ istoric\ seformuleaz\ într-o construc]ie a prezentului,iar prezentul e întotdeauna complicat,pentru c\ ne oblig\ s\ plonj\m, binemobila]i etic [i identitar, într-o istoricitate.Doamna L\cr\mioara Stoenescu aîn]eles bine c\ genera]iile actuale aunevoie de o educa]ie identitar\ [i, decâ]iva ani, al\turi de activitatea didactic\,s-a ocupat de reconstituirea memorieistigmatelor. Conceptul are de-a faceexclusiv cu „r\nile suflete[ti care r\mânca un stigmat moral ve[nic”. În acestsens a publicat dou\ c\r]i: Copii-du[maniai poporului (2007) [i De pe b\ncile[colii în închisorile comuniste (2010).Recent, a strâns laolalt\ m\rturiile a22 de participan]i la experien]a nefast\a comunismului. Cei intervieva]i au,în mare m\sur\, o poveste comun\ [i,totu[i, mereu diferit\. Ei au beneficiatde o educa]ie liberal\, iar spiritul civicera transmis ca o norm\ social\,înc\ din primii ani de [coal\. Volumulmi-a amintit de c\r]ile SmarandeiVultur despre deport\rile din Banat,de la sfâr[itul anilor nou\zeci. {i acolo,nara]iunile bulversau, în mare, acelea[ifinalit\]i ale memoriei. În ambele cazuri,accidentele istoriei refac o matricesemnificant\. Are dreptate doamnaStoenescu s\ ia foarte în seriosavertismentul Sultanei Caramihai:„Dac\ n-au putut crede copiii meitot ce le-am povestit despre deportare,cum s\-mi închipui c\ am s\-i convingpe al]ii c\ cele tr\ite de mine suntadev\rate?”

Protagoni[tii interviurilor întruchi-peaz\ întru totul modele umane pentrudoamna Stoenescu. Nu sunt doar ni[tesupravie]uitori. Din felul cum organizeaz\întreb\rile, se vede bine c\ L\cr\mioaraStoenescu î[i cunoa[te subiec]ii. Î[iface con[tiincioas\ dosarele existen]iale,apoi provoac\ dialogul pe panta pove[tii.Astfel încât, Memoria stigmatelor este,pe mai multe paliere, o colec]ie de na-ra]iuni exemplare despre tinere]i

mutilate.Unii au puterea s\ g\seasc\ umor

în scene grote[ti, al]ii parcurg un druminvers, în care dialogul nu are nicio[ans\ de prelungire. Dac\ unii reu[escs\ povesteasc\ [i momente hazlii epentru c\ ]in de stirpea scriitorilorascun[i în de]inu]i, a celor care aureu[it s\ descopere medicamentulmiraculos pentru a trece peste experien]elelimit\. Mul]i au publicat volume diaristice.În toate c\r]ile de gen, pacien]ii deveni]iscriitori au fost aceia care privesctrecutul [i ca o fic]iune vie, cathartic\,nu doar ca pe o tumoare nevindecabil\.

În Memoria stigmatelor exist\ vociînd\r\tul c\rora auzim pove[ti tragicerepetate în alte contexte, a[a încât nicinu mai conteaz\ cine r\spunde laîntreb\ri, cine nareaz\. Vocile sunt aleunei genera]ii ce a trecut prin v\miidentice ale stigmatelor.

L\cr\mioara Stoenescu organizeaz\tematic dialogurile: rezisten]a în mun]i,chipuri ale deten]iei, deportarea, armataîn deta[amentul de munc\, exila]ii [iexperien]ele stigmatelor etnice. Dedeparte, nara]iunile despre rezisten]adin mun]i sunt cele mai spectaculoase,prin doza de irealitate [i mister dublatede anatomia spa]iului carceral. „Ultimulmohican” al rezisten]ei bucovinene,Gavril Vatamaniuc, este [i autorulUltimului partizan, scris împreun\cu E. Ianu[ [i I. Prelepcean. E încânt\torfelul cum personajele lui cresc dinaceste oralit\]i condimentate. Suntcreate instantaneu scenarii dramatice,în care se ]es schimb\ri de macazideologic, c\deri, tr\d\ri [i pove[tide dragoste. Nu lipsesc – [i sunt redateîntotdeauna aproape carnal – celebreleînchisori comuniste – Aiud, Gherla,V\c\re[ti, Jilava; sunt enumerate

metode de tortur\, se amintesc intimid\rile,anchetele, procesele. Prin faptul c\d-na Stoenescu provoac\ dialogul, in-tervenind în jocul amintirilor, m\rturisirilese adâncesc, trecând, nu o dat\, printr-unsoi de breviar picaresc al dest\inurilor.Iat\ un avantaj al interviurilor live,aproape uitat în vremea din urm\.Totodat\, în precipit\rile stimulate aledest\inuirilor se suprapun pove[tile,cu toate dosarele de existen]\. Fiecaresubiect este întrebat, la finele dialogului,cum a tr\it evenimentele din 1989.E o întrebare cheie pentru oameni care[i-au tr\it c\derile în timp [i istorie.Cazul lui Vatamaniuc este gr\itor:de 3 decenii umbl\ cu o sond\, mo[tenit\la vremea opera]iilor (ce urm\reauexecutarea lui). Uitat [i ignorat, elnu vede nicio modificare a destinuluis\u, frânt [i în realitatea imediat\. Unalt partizan din mun]i, AlexandruAlexandrescu, ajunge lupt\tor anticomunistde la o simpl\ organiza]ie proamerican\,patronat\ de Dimitrie Gusti, la numai17 ani. Tr\ie[te, [i el, cu mutil\rileînchisorilor. Are numai un pl\mân [inu uit\ c\ a dormit cu mor]ii în celule.Nici c\ mor]ii lor se îngropau în diguri.Dar a g\sit resurse s\ termine liceulla 36 de ani [i s\ participe la Revolu]ie.

E de neimaginat ast\zi cum tineriide odinioar\ în]elegeau s\ urmeze ointeroga]ie etic\. Octav Bjoza, nepotde-al lui Al. Piru, de pild\, organizeaz\în 1957 Garda Tineretului Român, omi[care antisovietic\, cu al]i adolescen]i.Victor Ro[ca, la fel, poveste[te, încompletarea volumului de memoriiExperimentul Târgu[or – Începutulrepresiunii comuniste, despre rezisten]aa 800 de tineri la tortura [i intimid\rileGherlei, ale Canalului, ajungând apoi,iar\[i spectaculos, în Canada.

De cele mai multe ori, deport\rilese apropie de suprarealism. PovesteaSilviei P\unel-Ro[ca, deportat\ la 15ani sub soarele B\r\ganului, pare olume infernal\, ce poate fi imaginat\numai de literatur\; Mircea Popescu,alt deportat, e devastat de istoriarecent\, nu numai de cea tr\it\. Pentruel, Revolu]ia furat\ a fost „ultimalovitur\ a destinului înainte de moarte”.Sunt foarte interesante amintiriledespre evenimentele din 1956, cuecouri în România, povestite cu talentmai ales de Oltea {tef\nescu – estevorba de una dintre cele mai frumoasenara]iuni ale c\r]ii.

Nu toate interviurile se cimenteaz\în jurul pove[tii (Ileana Verziu-Pog\ceanu– despre deportarea la G\ine[ti, SultanaCaramihai – despre prigoana aromânilor,familia Aschembrener – despre deportareaîn Urali, Lidia Toher, exilat\ în Anglia,

Nicolae Voiculescu – despre exilulgerman, Marianne Helene Faber –despre prigoana sa[ilor, Silvia HildeGheorghian, Maria Georgeta Teodorescu– despre deportarea din Cadrilater,Harry Kuller – despre destinul evreilor,C\t\lina Nagy – despre exilul canadian[.a.). Se întâmpl\ a[a pentru c\, înaceste cazuri, fie ei sunt prea lega]ide prezent, fie d-na Stoenescu r\mâneprea mult în zona destinului recent,cu întreb\ri prea comode. Uneori f\r\leg\tur\ cu trecutul, [i apropiindu-sepericulos de o discu]ie ca oricare alta.

Un roman s-ar putea scrie desprevia]a lui Mihai Bodescu, fiu de preotmisionar în Transnistria [i nepot al luiAristide Ionescu; bun cunosc\tor alepigramelor lui P\storel Teodoreanu,el poveste[te cu talent literar desprelumea din infern care g\sea resurses\ zâmbeasc\. La fel de înzestrat este[i Peter Falk, care aduce un plus deexotism memoriilor dialogate: muncasilnic\ de la Piatra Frec\]ei [i ColoniaGr\dina din Marea Insul\ a Br\ilei.În nara]iunea lui g\sim [i oameni decultur\ precum Al. Zub, Al. Ivasiuc,I.D. Sârbu, Al. George. Nu [tiu dac\a mai circulat o vorb\ a lui I.D. Sârbu,amintit\ de Peter Falk aici: în momentelecând, în colonie (suntem în 1961), I.D.Sârbu nu reu[e[te s\-[i fac\ norma,el zice a[a: „Dragii mei, am o grea]\metafizic\, nu m\ ajut\ puterile…”.Sunt savuroase farsele pe care le facde]inu]ii plutonierilor cu ambi]ii desecuri[ti, pove[tile despre evad\ri[i, pân\ la urm\, chiar destinul lui Falk,acela de sas îndr\gostit de România.De altfel, nara]iunea lui este [i cea maideta[at\, de aceea are for]a, probabil,s\ aminteasc\ scenele amuzante aledeten]iei. 70 de pagini are cel maiîntins interviu, cu Dinu Zamfirescu.Pre[edintele „Memoriei Exilului Românesc”[i al altor organiza]ii de profil are, deasemenea, un destin numai bun deecranizat – o not\ a întregului volum.

În fiecare interviu din Memoriastigmatelor coexist\ destine spectaculoase,chiar dac\ multe comune, ghicitedin literatura de specialitate; ele r\mânpove[ti, pentru unii, cu cheie, desprecum s-au surpat lumile odinioar\ [idespre cum au crescut altele, neatinse.Morale.

LL\\ccrr\\mmiiooaarraa SSttooeenneessccuu,, MMeemmoorriiaassttiiggmmaatteelloorr,, BBuuccuurree[[ttii,, EEddiittuurraa CCuurrtteeaa

VVeecchhee PPuubblliisshhiinngg,, 22001122,, 443322 ppaagg..

comentarii critice de marius mihe]

Stigmate exemplare

b on viveur [i gourmet, militar cu o

bun\ cultur\, Henri Berthelot s-a

l\sat, încetul cu încetul, sedus de

România [i de oamenii ei. actulitatea

România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013.....................................................................................................................................................................................................................................25

Nu cred c\ e cazul s\ dez-b a t e m l e g i t i m i t a t e aasum\rii, de c\tre spa]iulpublic românesc, a per-sonalit\]ii generaluluiHenri Berthelot. {ef alMisiunii Militare Franceze

în timpul Primului R\zboi Mondial(1916-1918), generalul a devenitcet\]ean român, participând înaceast\ calitate la Consilii deCoroan\ capitale pentru viitorul]\rii noastre.

Dup\ r\zboi, a fost împropriet\ritcu o mo[ioar\ în Transilvania, pe care,dup\ moarte (survenit\ în 1931), adonat-o Academiei Române. A numitRomânia „a doua sa patrie” [i a activatneobosit pentru intensificarea leg\turiloreconomice [i politice dintre Fran]a[i noi.

Memoriile sale de pe frontul românesc,publicate de-abia în 1987 datorit\str\daniei unui istoric englez (!), GlennE. Torrey, au r\mas pân\ acumnecunoscute cititorului român, cu toatec\ anumite lucr\ri istoriografice aucitat selectiv fragmente mai întinsesau mai scurte. Iat\ de ce prezentaedi]ie, care traduce [i adnoteaz\ edi]iafrancez\ realizat\ de Torrey, reprezint\un mic eveniment, mai ales c\ anulacesta se împlinesc 95 de ani de laîncheierea cu succes a Primului R\zboiMondial.

O prim\ observa]ie: povestea dedragoste dintre generalul Berthelot [iRomânia n-a fost un coup de foudre.Personalitate b\t\ioas\, de o remarcabil\tenacitate, generalul n-a digerat preabine mutarea de pe Frontul de Vestpe cel de Est. Mai mult: Berthelotsose[te în România pe 15 octombrie1916, într-un moment de descump\nire,în care armata noastr\, dup\ primelesuccese ob]inute în Transilvania,începuse s\ fie puternic contraatacat\de trupele germane [i austro-ungare.Militarul francez, un fin psiholog [i unobservator cu experien]a celor doi anide lupte din Vest, percepe imediatclivajul care s-a produs în sufletulromânilor, între entuziasmul intr\riiîn r\zboi [i deziluziile primelor insuccese.Cum trecuse, în drum spre România,prin Rusia – aflat\ în preajma revolu]ieicomuniste [i a dezagreg\rii –, Berthelotîn]elege rapid ce implica]ii catastrofale,pentru Frontul de Est, ca [i pentruAntanta în general, ar avea o eventual\pr\bu[ire a României. De[i regret\plecarea din Fran]a, se mobilizeaz\pentru a le insufla conduc\torilorromâni optimism [i pentru a le „transfera”experien]a celor doi ani de r\zboi, carearmatei noastre îi lipsea.

Glenn E. Torrey a avut inspira]ia

s\ adauge celor 272 de pagini, câteocup\ perioada româneasc\ în memoriilelui Henri Berthelot, [i scrisorile pecare acesta le trimite de pe frontul deEst cumnatei Louise [i nepotuluiGeorges. Epistolele completeaz\însemn\rile lacunare ale memoriilor[i le adaug\ o not\ intim\, care nepermite s\ tras\m o „hart\ sufleteasc\”a celui pe care solda]ii români, întran[eele de la M\r\[e[ti, îl botezaser\Taica Berthelot. Adaosul este salutar,c\ci ne prilejuie[te o evaluare din

interior a st\rilor de spirit prin caretrece militarul francez (pe care,dup\ ce Rusia bol[evic\ tr\dase Antanta,Ionel Br\tianu îl convoca periodic,ca s\ primeasc\ de la acesta „dozazilnic\ de optimism”). Scrisorile, deasemenea, fiind mai pu]in complezentedecât memoriile – pe care generalul,în buna tradi]ie a [colii militare francezede la 1900, le destinase explicit publicit\]ii–, ne dezv\luie [i ce gândea cu adev\ratBerthelot despre militarii [i politicieniiromâni cu care se întâlnea zi de zi.Observa]iile sale, venind din parteaunui prieten al României, sunt interesante[i ar trebui s\ fac\ obiectul unorreevalu\ri din partea istoricilor actuali,cam gr\bi]i atât în a deconstrui, cât[i în a sanctifica.

Astfel, Berthelot are, în peisajulpolitico-militar românesc al anilor1916-1918, câteva repere solide:Regele Ferdinand [i Regina Maria,generalul Prezan ([eful Marelui CartierGeneral), generalul Coand\ ([efulMisiunii Militare Române în Rusia).Politicienii, în frunte cu Ion I. C. Br\tianu,

i se par nesiguri, tranzac]ioni[ti,nepreg\ti]i de r\zboi, iar la finele lui1917 chiar tr\d\tori. Dintre militari,Averescu – în ciuda popularit\]ii decare se bucur\ – îi face cea mai proast\impresie: „un general politician”,noteaz\ Berthelot la un momentdat, excedat atât de comportamentulimposibil al lui Averescu, cât [i deceea ce el nume[te „incompeten]a”acestuia.

Nimic nu îi egaleaz\, îns\, întreaprehensiunile lui Henri Berthelot, peofi]erii [i solda]ii ru[i! Începând cuBeliaev, primul [ef al Misiunii MilitareRuse în România, [i terminând cu{cerbacev, cu care a colaborat maimult, generalul francez are cuvintelecele mai aspre pentru ace[ti alia]ide circumstan]\ ai României [i aiAntantei. Despre care se întreab\,în repetate rânduri, dac\ au venit pefrontul din Moldova pentru a-l ap\rasau pentru a tr\da [i pr\da ce mair\m\sese din statul român...

Evident, observa]iile militarului

francez trebuie interpretate în luminapozi]iei [i obiectivelor misiunii sale.Berthelot, cum spuneam, nu a venitla Ia[i gata convertit la filoromânism.Misiunea sa era de a consolida Frontulde Est, spre a determina armatelegermane s\ sl\beasc\ presiunea asupraFrontului de Vest. Cel pu]in la începutulmisiunii sale, interesele na]ionaleromâne[ti, aflate într-o ecua]ie atâtde complicat\ – c\ci Transilvania [iBucovina se aflau în componen]aImperiului Austro-Ungar, iar Basarabiaapar]inea Rusiei aliate –, erau secundareîn raport cu interesul general al victorieiAntantei.

Îns\ revolu]ia din Rusia (întâi, ceaburghez\ din februarie 1917, apoi ceacomunist\ din octombrie) r\stoarn\toate aceste calcule. Generalul Berthelotcunoa[te tot mai profund armata [ipolitica româneasc\, pe de-o parte,iar pe de alta devine con[tient c\ estevital ca România s\ supravie]uiasc\.Respinge, în consecin]\, orice plan deretragere a armatei [i conducerii ]\riiîn Rusia [i îi mobilizeaz\ pe to]i –

politicieni, generali – în ap\rarea linieifrontului, în sudul [i în nordul Moldovei.În acela[i timp, se dedic\ pasionatrefacerii armatei române, beneficiindde experien]a [i de echipamentularmatei franceze. Cu sprijinul uneipleiade de ofi]eri francezi, pe caregeneralul îi disperseaz\, inteligent, întoate corpurile de armat\, românii serefac rapid [i ofer\ Antantei triplavictorie de la M\r\[e[ti, M\r\[ti [iOituz, din vara lui 1917. Singura victoriea Antantei, pe toate fronturile, dincursul acelui an, dup\ cum cu justificatorgoliu scrie Berthelot.

Bon viveur [i gourmet, militar cuo bun\ cultur\, Henri Berthelot s-al\sat, încetul cu încetul, sedus deRomânia [i de oamenii ei. Au contribuitla aceasta deopotriv\ spiritul b\t\ios,curajul [i sacrificiul armatei româneref\cute, cât [i buc\t\ria [i oenologialocal\, ca [i m\n\stirile [i locurilepe care, în momentele de r\gaz, Berthelotle viziteaz\. Împrejurarea retrageriiRusiei din r\zboi îi furnizeaz\ numeroaseocazii în care poate compara micaRomânie [i marele vecin de la R\s\rit,compara]ie întotdeauna defavorabil\acestuia din urm\. Generalul are cuvinteextrem de dure despre comporta-mentul nobililor, militarilor [i solda]ilorru[i, în compara]ie cu care salut\disciplina, noble]ea [i spiritul desacrificiu al românilor. C\rora leface chiar supremul elogiu pe care îlputea face un na]ionalist francez.Citând prizonieri germani, Berthelotconsemneaz\ cu satisfac]ie stupefac]iaacestora, care atacaser\ ceea ce credeaua fi ni[te ru[i, dar d\duser\ peste ni[tefrancezi: nimeni al]ii decât solda]iiromâni instrui]i [i echipa]i cu sprijinulMisiunii Militare Franceze...

Ultimele pagini sunt dedicate fina-lului triumfal al r\zboiului, în timpulc\ruia armatele francez\ (venit\ de laSalonic) [i român\ (din Moldova) fac160.000 de prizonieri germani [i austro-ungari în numai dou\ zile. Berthelotnu poate fi suspectat de sentimen-talism, c\ci rela]ia sa cu ]ara noastr\s-a c\lit la greu, în zilele cumplite aleanului 1917.

GGeenneerraalluull HHeennrrii BBeerrtthheelloott ––MMeemmoorriiii [[ii ccoorreessppoonnddeenn]]\\.. 11991166-

11991199,, iinnttrroodduucceerree ddee GGlleennnn EE..TToorrrreeyy,, ttrraadduucceerree ddiinn lliimmbbaa

ffrraanncceezz\\ ddee MMoonnaa IIoossiiff,, EEddiittuurraaMMiilliittaarr\\,, BBuuccuurree[[ttii,, 22001122,, 445566 pp..

cronica edi]i i lor de r\zvan voncu

Generalul Berthelot pe frontul românesc

actualitatea

Pe f i l e l e d i n -tr-un carnet sepoate însemnaorice, dar maiales urgen]ele.

Pentru autorul revenit de laTropice, atmosfera s-a schimbatdramatic: în locul temperaturilorconstante (noaptea mereu 18-20de grade, ziua – în jur de 30 degrade), a luat în piept salturi climaticemortale, cu sc\deri de 20 de gradeîn numai dou\ zile, cu ploi furioasepornite pe nea[teptate dup\ zilecu cer f\r\ pat\. Oamenii circulauast\zi îmbr\ca]i ca la Tropice,tricouri [i bluze u[oare de var\,peste doar o s\pt\mîn\ nu se puteaie[i f\r\ pulover [i pardesiu. ~nmiezul anului, de pe la mijlocul luiiunie [i pîn\ în septembrie, o var\cumplit\ a luat în st\pînire România,cu seceta care a pîrjolit p\mîntulca în celebrele veri ale lui 1946[i 1947. C\ldura a înnebunit o partea popula]iei ]\rii. Mul]i dintrevîrstnici au avut atunci impresiac\ retr\iesc anii 1946-1947, nudoar climatic, ci [i politic, a[teptîn-du-se ca scenariul acelui îndep\rtatfinal de deceniu s\ se repete. Nonbis in idem, în]elepciunea latin\serve[te uneori la ceva.

Unda estival\ de nebunie s-adovedit tenace; de cînd z\pada aacoperit p\mîntul Europei de Est,puseuri periodice ale verii demen]ialeizbucnesc la noi cu for]\ caloric\,în ciuda peisajului hibernal din jur.

La acest început de 2013,întoarcerea la c\r]i r\mîne posibil\,dar cu m\sur\: ceea ce se întîmpl\în jur e prea fascinant! Notareaunor zile fericite, a suitei de bucuriisau m\car de satisfac]ii, nu prezint\mare interes; fericirea nu are istorie[i nu are vîrst\, ea doar exist\.Chiar [i satisfac]ia domoal\, micabucurie burghez\ de fiecare zi,benefic\ pentru fiecare om în parte,

r\mîne neinteresant\ pentru istorie.Mai ales c\ aceasta n-a fost – încea mai mare parte a secolului XX– decît o suit\ de nenorociri.

S-au împlinit 23 de ani de cîndasistam, cuprin[i de neîncrederefericit\, la pr\bu[irea lui Ceau[escu[i, aparent, a comunismului în ]aranoastr\; abia dup\ zile [i s\pt\mînide uluire nu ne-am mai ciupit înfiecare diminea]\ ca s\ vedemc\ suntem treji. {i ajungeam laconcluzia c\, în sfîr[it, regimulcomunist apar]inea trecutului.

La doar dou\ decenii [i ceva dela eveniment, asist\m, la fel deului]i, la derapajul controlat sprestînga, la încercarea de revenirespre les beaux vieux temps, cînddoar un singur partid conduceaRomânia, iar românii beneficiaude un singur drept cu adev\ratgarantat, acela de a aplauda.

Evenimentele extraordinare secer salutate ca atare. Poate c\pentru o parte a popula]iei, pentrucea care a prins cele dou\ tipuride regim, întoarcerea prorei cor\bieina]ionale spre îndep\rtatul an 1989s\ nu însemne chiar o fericire:treaba ei! Un istoric îns\ nu poatedecît s\ exulte, deoarece faptecu adev\rat interesante se petrecextrem de rar, iar consemnarealor se transform\ automat înprivilegiu. S\ profit\m deci deexcep]ionalele favoruri care nesunt acordate!

De-a lungul celor cinci ani lungide Brazilia, visul autorului acestorrînduri a fost acela al „întoarceriila c\r]i”. Refugiul în c\r]i r\mînemereu posibil pentru omul carea practicat toat\ via]a exerci]iulscrisului [i al cititului. Speran]a arfi doar ca citadela bibliotecii s\ nuajung\ unicul azil posibil într-orealitate care a luat-o razna. Bibliotecaeste un ad\post fragil [i, mai ales,impracticabil pentru 99% dintreoameni.

S\ ne gîndim [i la ei.

`ntoarcerea la c\r]i de mihai zamfir

26......................................................................................................................................................................................................................................România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013

fotote

ca rom

âniei

literar

e{erban Cioculescu, 1980. Foto: Ion Cucu

Dragi ccititori,

Dat\ ffiind sstarea pprecar\ aa rre]elelor dde ddistribu]iea ppresei ddin RRomânia, vv\ rrecomandam cc\lduross\ `̀ncheia]i aabonamente lla PPo[ta RRomân\ ssaudirect lla rredac]ie ((detalii ppe ccoperta IIV), ppentrua nne pputea cciti ss\pt\mânal [[i `̀n 22013.

implitatea unui bol umplut cu

cerneal\ pe un taburet alb p\tat de

cerneala neagr\ este punctul de

plecare în povestea arti[tilor. arte

Un fir sub]irel leag\ dou\expozi]ii bucure[tene,într-un mod cât se poatede subtil, care vorbescdespre arta unor deceniinu prea dep\rtate aleEuropei Centrale [i de

Sud - Est, dar [i despre atitudinireferen]iale la timpul prezentdin aceea[i zon\ a Europei.

Prima este una de afi[e de film, deprovenien]\ ceh\ [i este g\zduit\ deMuzeul Na]ional de Art\ Contemporan\.În general, în fa]a unui asemeneaexerci]iu e[ti tentat s\ arunci o priviregr\bit\, a[a cum ni s-a întâmplat [inou\, ca apoi s\ revenim cu mai mult\aten]ie [i s\ descoperim c\, de fapt,ne afl\m în fa]a unui experiment majoral artei cehe din deceniile 7 [i 8 alesecolului trecut. Suntem avertiza]i c\acest mod de a face art\, prin afi[ defilm, s-a experimentat [i în Polonia,în aceia[i ani [i c\, de fapt, arti[tiiau g\sit în asta un subterfugiu excep]ionalde a ie[i în lumea curent\, multiplicândîn mii de exemplare viziuni artisticece se înscriu în curentele epocii. Suntcâ]iva autori ce par s\ se fi specializatîn acest gen de abordare, a uneiproblematici ce nu se leag\ neap\ratexplicativ la subiectul filmului, dar nicinu-l ignor\, reconfigurând de cele maimulte ori doar sugestii ce-[i relev\plasticitatea în dreptunghiul de hârtieal afi[ului. Reg\sim toate tehnicile popart-ului, de rebrenduire a lucrurilorobi[nuite într-un context care lesemnific\ personalitatea, dar [i elementesuprarealiste ale reconfigur\rii uneiepicit\]i b\nuite numai, ca o provocare.Astfel de lucruri nu se întâmplau înRomânia [i asta spune foarte multdespre cerbicia cu care erau p\zitetainele libert\]ii de exprimare de c\treaparatul ideologic al regimului deatunci. A[adar, foarte rar reg\simchipuri ale actorilor care joac\ în filmulpe care-l anun]\ afi[ul, acesta constitu-indu-se într-un experiment artistic desine st\t\tor. Oedip Rege este anun]atprin câteva semne simbolice care, lao privire direct\, ar putea s\ se constituieîntr-un chip uman. A[adar, cei doiochi, care domin\ marginal fondulmesajului, pot s\ inspire subliminalideea c\ ar putea fi doi sâni, iarsabia din vârful c\reia cade o pic\tur\de sânge este ea îns\[i o gur\ împietrit\într-un rictus tragic. Autorul afi[ului,Karel Machalek, organizeaz\ spa]iuldiscursului plastic cu parcimonie, dinnuan]e pu]ine de maro, încadrateorizontal pe violente linii de albastru[i ro[u: nu-i lipse[te nimic lucr\riipentru a fi încadrat\ în rama unuitablou. Mascota expozi]iei este un chip

de femeie, acoperit misterios de p\rulauriu, strâns în jurul gâtului într-oleg\tur\ baroc\ de m\rgele suprapuse,încât imaginea pare adus\ din îndep\rta-tul Egipt. Nu lipsesc nici filmele româ-ne[ti din panoplia de ilustra]ii a arti[tilorcehi. Iat\ unul, dominat, pe un fondnegru, de un ochi sângerând, încadratpe vertical\ de cercuri concentrice, cese potrivesc titlului filmului: Un comisaracuz\. Karel Vaca, autorul cu cele maimulte afi[e în expozi]ie [i Josep Vyletalîl citeaz\ pe Marcel Duchamp, cândo contextualizeaz\ pe Mona Lisa într-omodernitate acut\ sau Milan Grygar,care face apel la Rena[terea german\,folosind tehnica mult încercat\ acolajului: pe un fragment de tablou, ac\rui identitate ne este greu s\ ostabilim, plaseaz\ benzi de ochi [iportrete decupate cu siguran]\ dinalte lucr\ri ale artei amintite mai sus.Nu este iertat nici Dürer, cu celebrasa lucrare Adam [i Eva; de data aceastaAdam-ul inocent dispare [i locul îi esteluat de un ceasornic, iar semnul simbolical crucii de un pistol! Am fost cumvaprea descriptivi, tocmai pentru aaccentua inten]ia arti[tilor cehi de ada mai mult decât un afi[ de film pentrua pune în circula]ie idei plastice. Oricum,n-am stat s\ num\r\m toate afi[ele,probabil câteva zeci, care sunt undesfrâu de imagina]ie, executate dup\toate regulile artei moderne, uneledintre ele fiind mai mult decât o ilustraregrafic\, ci pur [i simplu opere desine st\t\toare. Expozi]ia relev\ omi[care degajat\, în sensul exprim\riilibere, a unei libert\]i ce nu parecenzurat\ de sarcasme ideologice. Astaexplic\ mult de ce ]\rile aflate în centrulEuropei au trecut mai u[or pe subcovorul ro[u al comunismului.

Cea de-a doua expozi]ie, cea dela Victoria Art Center, se înscrie înprogramul Bienalei de Grafic\Interna]ional\ [i reune[te arti[ti selecta]ide curatorul Olivia Ni]i[, din Austria,Polonia [i Ungaria. Ar trebui s\ spunemc\ pân\ la aceast\ expozi]ie s-aumai consumat câteva etape în care aufost angaja]i, sub patronajul scriitoruluiRichard Noyce, arti[ti din America deNord [i din Estul [i Vestul Europei.Tocmai pentru a ilustra problematica,oarecum comun\ în care sunt angaja]iarti[tii în epoca globaliz\rii, cu trimiteredirect\ la schimb\rile politice [i sociale,la fracturile în care modernitatea esteantrenat\, geografia nejucând, aici,alt rol decât cel de oportunitate, înh\r]ile sale marginalitatea fiind aproapeinexistent\, dac\ nu lu\m în considerareefortul de reasamblare a buc\]ilor înplan[eul func]ional exagerat de diversificat.

Consumatori de emo]ie imediat\, arti[tiicontemporani se dep\rteaz\ în experimentde tot ce ar putea s\ îi fixeze într-oformul\ recognoscibil\ cândva, mizândexact pe efectul de surpriz\ ce s-arputea na[te în viitorul imediat. Într-unfel, contactul cu scenariul Oliviei Ni]i[te poate [i melancoliza. Am p\]it acestlucru pentru c\, de[i n-am fost preocupatprea mult de arta gravurii, tratat\de prea multe ori ca o art\ marginal\,mi-am reamintit c\, într-un trecut nuprea îndep\rtat, am v\zut o superb\expozi]ie de gravuri Rembrand, înPalatul Baroc din Timi[oara [i, cu cevatimp mai înainte, la Casa Dürer, amv\zut-o pe artista Sofia Frankl, lucrânddup\ procedeul clasic, gravuri pepl\cu]e de cupru. Cât\ distan]\, îns\,se a[az\ în seriile de gravuri ale luiRembrand, ori ale lui Matisse [i Picasso,pe care le-am g\sit într-un magazinde art\ de la Frankfurt, [i acestea deacum, trecute prin tehnici digitale înstare s\ le transforme parc\ în altceva,care tope[te grani]a dintre gravur\ [ipictura modern\ pur [i simplu! De[ini s-a p\rut pu]in cam preten]iosgenericul sub care sunt reuni]i arti[tiidin Austria, Polonia [i Ungaria, PavilioaneleOliviei Ni]i[ au un discurs propriuinconfundabil, a[ezându-se într-oeficacitate ce stabile[te leg\turi prina[ezarea frânturilor de experimentîntre temele contemporaneit\]ii, dar[i ale c\ut\rilor plastice. Simplitateaunui bol umplut cu cerneal\ pe untaburet alb p\tat de cerneala neagr\este punctul de plecare în povesteaarti[tilor. Bolul cu sup\ neagr\ vaexploda în chipurile de serie ale luiSigrid Langrehr ca [i cum, cit\m dinexplica]iile artistei, cineva ar suflavirtual pe o ran\, ca [i cum cineva arsufla într-o sup\ fierbinte. Nu putems\ trecem peste faptul c\ reproducereaaceluia[i chip poate fi un citat dincelebra lucrare a lui Andy Warhol cuMarilyn Monroe, într-o serialitate deculori fierbin]i, degradate perpetuupân\ la prea dulcele roz bonbon. Chipulde acum e într-o crispare dureroas\,oarecum la marginea spaimei.Repetitivitatea digital\ ar pune, astfel,în pericol unicitatea seriei, iar artistulsimte nevoia s\ se întoarc\ la lucrareaobiect pe care o expune în galerie cuun triumf\tor egoism recuperator,în definitiv, de autenticitate. Înaintede a închide acest text, cu riscul asumatde a-i v\duvi de aten]ie pe ceilal]iarti[ti, ne oprim câteva clipe asupraciclului de lucr\ri semnate de JaremaDrogowski, din Polonia, care repuneîn circula]ie mitul lui Hercule, citit pedos, ca personaj negativ [i subliniatîn acest context de alte elementemitologice pe care, dac\ nu le-ar explica,la fel cum o fac, de altfel, to]i arti[tiidin expozi]ie, pentru neini]ia]i citireaimaginilor ar fi aproape imposibil\.Despre orgoliul artistului de a fihermeneutul propriei opere sauexperiment artistic, vom construi otem\ într-un alt num\r.

România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013....................................................................................................................................................................................................................................27

sarti[ti `n expozi]ie de petre t\n\soaica

Un bol cu sup\ neagr\

eveniment expozi]ional

L\sam oarecum z\log, mai deunezi,trecerii noastre printr-un conductvibrant de frumuse]i nea[teptate,l\sam pregnant pentru memorie,înscris pe man[eta revistei, un

titlu ce nu se voia dator vreunei consim]iriprecipitate, vreunui avînt f\r\ depondere. C\ci îl sim]eam indiscutabilaproape, investit cu for]a calm\, ajur\mintelor de credin]\. Nep\s\torfa]\ de elegan]e c\utate, [tiindu-sep\rta[ la un adev\r prelung, silabelealc\tuindu-l – Puterea dde ccrea]ie aa uunuipopor –, eu le a[ez într-o lumin\nesc\zut\, demn\ s\ ne dea rost [is\n\toas\ înaintare.

Unor asemenea temeiuri se cuvine

s\ le închin\m excursul nostru printr-uncuprins spornic de gînduri [i imagini.Scutur\, cînd îl str\ba]i cu pasul drept,]i le apleac\ darnic peste um\r, rezervede bog\]ie învoalt\: asemenea uneiîncreng\turi înfoiate, pe care n-o potr\zbi foarfecele odioase ale clasific\rilorpedante. Nu în zadar îmi amintesc, dealtminteri, o bun\ parte din Europaviitorului le ap\rea anticilor sub n\valapletelor ce înf\[urau rebel ni[te c\p\]îneînd\r\tnice, Romanii îi g\siser\ [iun nume, Gallia comata. ~ns\ pecine ar mai stînjeni acum reminiscen]aunui atare aport, coama în tumultnest\vilit!

{tim, a trebuit o ferice osteneal\a duhului de sintez\ prevalînd la scalamileniilor, pentru ca progresiuneatimpului s\ elaboreze configura]iiidentitare, ca acelea azi devenite fire[ti.Din cîte oferea existen]a veacurilor dedemult în România, arti[tilor cu ochisagace li se impunea o cert\ distinc]iepe care o atingeau f\r\ sfor]are specimeneumane din toate genera]iile. Cutarefotografie în mediul rustic ardelean,prilejuit\ de anchetele sociale aleprofesorului Dimitrie Gusti, unea laolalt\membri ai unei aceleia[i familii ]\r\nesti,oficiind în alb, cu o lini[te sever\ – i-aifi luat drept seniori dintr-un tablou deQuattrocento.

Pe Horia Bernea a[a îl vedeam,beneficia parc\ de o curioas\ prejudecat\favorabil\: înalt [i trainic întocmit, îivenea ca o m\nu[\ s\ se arunce frontalîn calea dificult\]ii, pe care o m\suraintegru. Un curaj bine ]intit se învecinala el, uneori, cu o mîndrie leal\ a fapteicare a[teapt\ cert împlinire. Eram laParis prin anii ’80, Horia fusese invitatpentru o stagiune de pictur\ la MuzeulNa]ional de Arta Modern\, – în scurter\stimpuri ie[ea din atelierul aflat vis-à-vis de Centrul Pompidou, s\înfrunte un ger iernatic, atunci maineclintit ca de obicei. Respiram parc\un frig de stele în seara aceea. ~n deter-minarea lui de mare muncitor, îi ghiceamprietenului de lîng\ mine, un amestecde gravitate [i de bucurie persuaziv\.~n haine de postav închise la culoare,purta pe cre[tet un acoper\mînt delîn\ auster, i-am spus, rîzînd, – „Teasemeni cu str\vechii tarabostes,din vremea Daciei noastre legendare!”.

~ns\ impresiile dintîi, în leg\tur\cu figura lui Bernea, m\ duceau c\trealte repere cronologice, înc\ mai directmuzeale. Cînd l-am întîlnit prima dat\,mi-a r\s\rit în minte, imparabil, osimilitudine operînd mai adînc, înspre

o paradigm\ de ordin moral. Mi s-aimpus atunci, prin tr\s\turi, dar [i prinaerul de îndatorire implacabil\,îngîndurîndu-l bucuros [i tainic, analogiacu unul din eroii democra]iei ateniene,– acela de aparen]\ mai tîn\r\ dingrupul faimos al Tyranochtonilor –Harmodios [i Aristogiton, la vremeaauroral\ cînd actul lor temerar slobozisecetatea. Episodul, [i sacrificiul lor,au zguduit con[tiin]e, imaginarul anticîi plasa, dup\ moarte, în InsuleleFerici]ilor, lîng\ Achille, [i era interzisca aceste dou\ nume de martiri ailibert\]ii s\ fie atribuite unor sclavi.Monumentul ce li s-a închinat, smulsAtenei de c\tre Per[i, apoi ref\cut,urma, prin voin]a lui Alexandru celMare, s\ fie restaurat în forma dintîi.Schema constructiv\ a sculpturii,m\iestru cump\nit\ între axele ei,confer\ simetriei o pregnan]\ grandioas\.Triumf\ în ea, astfel, [i în izbîndaistoric\ de la care porne[te, o superioar\ordine cogitativ\. ~ntotdeauna mi-apl\cut s\ cred c\ Horia se împ\rt\[eadin acest empireu, al durit\]ii ardente,str\luminat\ de idee.

Cum se alege din hazarduri, în

cavalcad\ peste genera]ii, peceteaidentitar\ definind talentele cu adev\ratdecisive! {i cum pogoar\ irezistibilharul, posesiv [i tandru, s\ fac\ viabil\orice alc\tuire a imaginilor, fie [ialeatorie! Acelea deschizînd num\rul50-51 din România literar\, probau,desigur, neîmblînzita originalitate aunui temperament artistic care aîmprosp\tat peisajul chiar cînd îl treceaprin riguroase serializ\ri. Prezent acolo,într-o dual\ întrupare, din serii distincte,motivul Dealului afirma o inspira]iecu în]eles primordial, pentru pictorulBernea. Dar intra în ni[te raporturicantitative, imprevizibil calculate, c\cipictorul, s-ar fi spus, aduce natura,stihial peren\, sub veghea unui punctde observa]ie modest [i fatidic, oferestruic\ pironind simbolic priveli[tea.Cu însemnele ei concrete, tran[a aceasta

de rusticitate îi era drag\ lui HoriaBernea, o socotea la locul ei în ambian]eoricît de felurite: niciodat\ uzurpîndinreresul expunerii, totdeauna marcîndfidelitatea artistului fa]\ de cuviin]aromâneasc\ a acestui benefic col] delume, Pooiana MM\ruuluui, care-i d\dusead\post în anii aspru h\itui]i ai copil\riei.

Pe femeia locuind în c\su]a minuscul\de unde provine Fereastra, magicadunînd energie, cu desenul ei în cruce,precum un radar înc\rc\tur\ misterioas\,Marga Bernea o pomene[te în termenirecunosc\tori, cumva înminunat\;parc\ i s-ar ivi pe c\rare, de pe malulrîpos, o siluet\ mititic\ [i ferm\ – începis\ te gînde[ti la Maria }icoi, precumla o Sfînt\ Vineri care ]i-ar fi r\s\rit înpreajm\, greu audibil\ cînd deschidegura, [i totu[i ascunzînd în sine nu[tiu ce siguran]\ protectoare.

Categoric asumat\, perspectiva

care-l împlînt\ pe artist în peisaj, uneoricu pl\mada lui de griuri dramatice, nuse abandoneaz\ totu[i în[el\rilordelicvescente. Colina e acolo for ever,înf\]i[are a lumii op]ional adus\într-un orizont al tr\irilor inatacabile.Iar crucea, lesne de recunoscut [i încroiala tabloului pe care-l invocam maiînainte, î[i manifest\, dincolo desimbolistic\, apartenen]a la o func]ionalitatera]ional\: aceea ac]ionînd în joculcoordonatelor, între absciz\ [i vertical\,ca [i în atîtea instrument\ri de uzimemorial, atunci cînd, bun\or\,compune laolalt\, perpendicular, urzeala[i b\t\tura în r\zboiul de ]esut – modelulînsu[i al firelor pe care se extindeinfinitul lumii, dup\ venerabile mitologiiasiate.

Dar nu aveam cui s\ invoc, înacei ani, dublul exotic al unor varia]iide în]eles, probînd tocmai universalitateaprofund\ c\reia îi eram ata[a]i. Pîn\una alta, ne sechestra bruta neru[inarea interdic]iilor încercînd s\ ne loveasc\– un num\r consistent din Secolul 220,cu admirabile pagini exegetice deTheodor Enescu, închinate crea]iei lui

Bernea, se g\si sub obroc, la poruncaministerial\ a unui insidios c\ut\torde noduri în papur\. Descoperise, acestexoftalmic al ideologiei, într-o imaginede la V\r\tec, reprodus\ pe copertarevistei, un obiect de litigiu mai m\runtdecît o unghie: o cruce pe turla unuiparaclis, existent\ în acel peisaj, exact[i totodat\ poetic, întip\rind suflulgeneros al picturii lui Bernea!

N-aveam de gînd s\ d\m satisfac]ieMamonei – sinistrul secretar de Statpe nume Dulea, care, pornit s\ neîngenuncheze, nu sl\bea strînsoareaîn jurul revistei, [antajîndu-ne mizerabil,punînd la cale m\suri ce pedepseau [iînfometau redac]ia. Prelungit\ aproapeun an, suspendarea apari]iei, sfîr[ispre ru[inea asupritorilor, cînd Festivalulde la Beaubourg, cu un public de peste2000 de participanti, s\rb\torind 10ani de existen]\ a Centrului GGeorgesPompidou, acord\ revistei Secolul 220,în persoana redactorului ei [ef, Premiulpentru cea mai bun\ revist\ de literatur\[i art\.

Incrimin\ri din arsenalul cenzuriierau aruncate mai înainte [i altfel,ca piese de încercare în asalturi înv\luiteîmpotriva opiniei publice. ~ntr-o dezbaterela Muzeul de Art\ al Republicii, cuocazia unei expozi]ii de mare clas\,purtînd de asemenea semn\tura luiHoria Bernea, se isc\ o chestiune care-lputea stigmatiza provocator pe artist:dac\ tot insinueaz\ crucea în unelecompozi]ii, de ce n-o face mai deschis?Eram acolo critici, toreticieni [i istoricide art\, mi-a ap\rut ca o datorie deonoare s\ ies în ap\rarea acestui talentpilduitor, care se exprima pe deasupraoric\rei lamentabile ipocrizii. Voca]ialui n-ar fi fost de conceput f\r\ onet\ putere volitiv\, în realizarea sapictural\ biruia o misiune de adev\r,robust\ [i divinatorie.

Dar nu-mi strunesc aici amintirile,

care m\ a[az\ într-o spontan\ convergen]\cu Horia, cu neînfricata parabol\ atraiectoriei lui, doar pentru un exerci]iuobligat, pentru o ritual\ Défense etIllustration, în sprijinul acestei demnecreativit\]i. C\ Horia Bernea nu poatefi subsumat unei trat\ri de oficiubirocratic, c\ plenitudinea imposta]ieisale artistice m\tur\, ca pe ni[te s\rmanecontra-sensuri, gargarismele preten]ioasepe care le-ar eructa, în contra lui,gîtlejuri insolente, – toate acestea,convingeri de bun-sim], ni le confirm\aprecieri înalt admirative, din parteaunor oameni [tiind s\ vad\, s\ îmbr\]i[ezereu[itele în cuno[tin]\ de cauz\. Stahly,sculptorul notoriu, l-am auzit f\cîndferm elogiul compatriotului nostru, elcare instituise, pentru Bienala parizian\a Tinerilor, Premiul ce le-a revenit luiBernea [i lui Paul Neagu în 1971. Lafel cu Georges Charbonnier, realizatorulperspicace de la ORTF, de o insa]iabil\curiozitate fa]\ de raporturile întreexplorare [tiin]ific\ [i art\ – de la Lévi-Strauss, la Varèse –, care ne-a statal\turi într-unul din vernisajelebucure[tene ale lui Bernea în 1976[i apoi într-un interviu publicat la Paris.Sau personalit\]i din lumea istoricilorde art\, Miclel Laclotte, pre[edintele-director al Luvrului, regretatul DominiqueBozo, conduc\tor destins pe cît de

28......................................................................................................................................................................................................................................România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013

Puterea de crea]ie a unui popor (II)

Emblematicul BERNEA

competent al Muzeului Na]ional deArt\ Modern\, în fine conservatorulde aleas\ anvergur\ Germain Viatte,solicitat pentru idea]ia marii ini]iative,mai recent\, numit\ Le MMusée ddel’Autre, trebuind s\ fie o veritabil\catedral\ a alterit\]ii… {i de asemeneaexpresive, pentru un sentiment detonic\ revela]ie, la înt`lnirea cu artalui Bernea, s-au ivit pe alte latitudini,la Edinburgh, Londra, Atena bun\oar\,comentariile unor periodice careconteaz\, Times, Daily MMirror, Kathimerini,demult p\trunse în metabolismulciviliza]ional al unor spa]ii bine definite.Cînd, în primii ani dup\ 1990, Muzeul}\ranului Român, conceput [i condusde Horia Bernea, a fost încununatde c\tre Consiliul Europei, dintr-oselec]ie concuren]ial\ ce num\ra peste70 de a[ez\minte de referin]\, invidiabilcalificate, nu ne-a surprins deloc s\afl\m, în anun]ul justificativ al ac]iunii,c\ Premiul nu angaja vreo accep]ierutinier\, ci r\spundea tocmai curajuluiimaginativ, for]ei de a transpune originalconceptele.

S\ înso]im decent o asemenea

reputa]ie, ne revine aici, în România,ca o îndatorire de gratitudine ce nusufer\ umbre, – fa]\ de creatorul preadevreme disp\rut, în viteaz\ expansiunea talentului… Atare imperative,loial împlinite, ]in strîns de sferaciviliza]iei, au atingere, inevitabil,cu nucleul ei etic. Expozi]ia noastr\,Artistul [[i PPuterea, le-a asumat firesc,f\r\ s\ le transforme în sta]iuni pioase,pe un drum de edificare didactic\,unde prinosul recuno[tin]ei ar fi riscats\ se exfolieze, încins de înver[un\ridemonstrative. Dimpotriv\, setoas\de real\ vitalitate, prezentarea a în]eless\ ofere succesiunii spa]iale, lungiinave arhitectonice, intersectat\ deechivalentul unor transepturi, [ansade a evita scleroza mortificatoare amonotoniei. Cum d\dea seam\, judicios,un articol din Luceaf\rul, semnat deIolanda Malamen, erau în ac]iune,acolo, elemente de concentrareinforma]ional\ [i cromatic\, de lapictura din faza galactic\ a lui HoriaDamian, pîn\ la ro[uri în stesur\st\pînit\, dar straniu eficiente, laIon Nicodim, bunoar\, [i Mihai Horea,prin care spa]ii refuzîndu-se unorfunc]ion\ri lesnicioase deveneau organicvascularizate – dup\ expresia sugestiv\a autoarei.

Atîta scrupul asociativ, pentru caoperele ajunse pe simez\ s\-[i deasalutar bine]e [i s\ prefac\ satura]iaîn izbînd\ a inteligibilului, — oric\ruivizitator de o normal\ reflexivitatealc\tuirea aceasta i se adresa ca unprilej de a problematiza, dinamicaartei; dar [i, deopotriv\, de a se încrede,omene[te, suplu [i rodnic, bucuriei dea privi. Peste opreli[tile în care seîmpletice[te ades percep]ia, atuncicînd o domin\ vinovate arrière-pensées,mi-a pl\cut din contra, s\ am treaz\în memorie, lucrînd, distinc]ia, delung\ b\taie, îndr\znit\ de Valéry,în dialogul s\u platonizant Eupalinos;unde poetul intuie[te o tipologie gradual\a edificiilor – unele tac, mute, unelevorbesc, altele în fine, rare, cînt\.Paradoxal, oricît de abundent bilan]constructiv era implicat în expozi]ia

noastr\, mi se p\rea c\ articulareaei nu ignora un deziderat culminant,de secret\ armonie.

Documentarul nu c\dea `n flasc[i sufocant\ iner]ie, pentru c\ sufletul,chiar [i înghesuit de presiuni oarbe,se obstina s\ cînte, pe firul str\lumin\rilorcare înaintau ca ni[te pun]i c\tre mîine.Cine, îns\, n-a înv\]at nicicînd s\asculte respectuos vocile mareluiedificiu, oracular pîna la urm\, care epatrimoniul, continu\ s\ izbeasc\ stupidîn ziduri de incint\ inviolabil\. A[terneamreflexiuni legate de evenimentul acesteiexpozi]ii, ascultînd de o mi[care interioar\de ce se declina pentru mine maidegrab\ ca un enescian andantepensieroso, cînd, nea[teptat, îmi deton\în urechi, trosnet impudic, zgomotulunei deflagra]ii de ur\ icnit\, cercînds\ plesneasc\ sp\imos, pe întinsul lumiinoastre creatoare, orice concre]iunede talent sau r\d\cin\ autentic\.Culpabila mecanic\ lansat\ astfel, înopera]ii de intimidare, se afl\ oplo[it\în pagini de revist\, [arja lor sardonicpestilen]ial\, am în]eles, poart\girul unei persoane care scrie, probabilnev\z\toare, dac\ se poate în[ela atîtde amarnic în ceea ce prive[te artelevizuale. C\ci opus-ul detractor, publicatîntr-un supliment care-[i zice Bucure[tiulcultural, colc\ie de groase necuviin]ela adresa unor talente cople[itoare,meritînd s\ fie omagial salutate, [i nuo dat\, în foaia cu pricina. ~n loc s\constituie ocazie de legitim\ reveren]\,pe frontispiciul unei atare publica]ii,nume ca Horia Bernea, de exemplu,care a fost nu numai un ctitor de art\,dar [i un martor imposibil de neglijatîn via]a public\ de dup\ 1989, suport\,iat\, ultragii incredibile, din parteaunui condei f\r\ de ru[ine. Printrecalomniile debitate în fanfar\, în aceast\nemernicie a dispre]ului, una, à proposde Horia Bernea, î[i azvîrlea neroziamai departe, pe arii mai întinse. Severpeste poate fa]\ de Bernea, uzurpatorulde verdicte, nu se îndura s\-i dea not\de trecere decît pentru „bruma deexperimentalism”; în rest, sortindu-lparc\ unei trape f\r\ speran]\,energumenul îl decreta „e[uat înpictorie”! Ca [i atî]ia al]ii, am ad\uga,de la Ti]ian la Velazquez [i la Rembrandt,destul de mari ca s\ umple cu „e[ecul”lor, pentru veacuri lungi, orizontulumanit\]ii…

{i nu e simpl\ coinciden]\, c\ înfaza mai tîrzie a Praporilor s\i, înhistologia tainic\ a ]esuturilor cromatice,Bernea î[i v\dea, tulbur\tor, afinit\]ide tu[\, imprevizibil eficace, cu unînainta[ nepereche, de anvergura luiTi]ian. I le semnalasem, inaugurîndu-io expozi]ie, avea s\ le reia analiticTheodor Enescu, – trimiterea la pictorulcare a „inventat totul”, cum îl designaVelazquez, a[eza deasupra noastr\ uncer august, în perpetuitate activ, deunde fulguiesc miraculos nostalgiiinefabile.

Cît despre neobr\zatul pus pe sfad\,

r\t\cind veleitar printre lucruri aletalentului, ce stra[nic\ m\rturie desuficien]\ ne livreaz\ aceast\ scîrbit\rostire, „e[uat îîn ppictorie”!… {i cem\rturie de incompatibilitate funciar\,în raport cu un regn întreg al crea]iei,cum e pictura! N-ai nevoie de alte

preciz\ri ca s\-]i apar\ flagrant posturalui de parazit al unui domeniu pe carenu-l pricepe [i nu-l iube[te.

Se crede coroziv, dar e iremediabilvîscos, mînjind trivial tot ce atinge.Nu jumai resurse de baz\ ale mi[c\riinoastre plastice, care-i îng\duie acesteias\-[i exploreze serios propria natur\,nu numai inspira]ii care dau noim\cucernic\ gestului pl\smuitor, ca încazul grupului Prolog, de pild\, sau,pur [i simplu, afirm\ o dignitate cultural\,mergînd pîn\ la El Greco – nu numaiBernea, Sorin Dumitrescu, Paul Gherasim,Horia Pa[tina, Vladimir Zamfirescu [ial]ii înc\, indubitabil meritorii, dintrecontemporani, s-au trezit obiect dediatrib\ [i discredit, în contabilitateaacestui probabil misit al nu [tiuc\ror interese. Lista celor leza]i astfelnu se sfîr[e[te cu una cu dou\, ca [iaceea a valorilor de suflet, pe careacest sadism al arbitrarului s-a exersats\ lipeasc\ etichete: „neo-ortodoxism”[i altele, pervers infamante.

S\ întoarcem ochii în alt\ parte, desil\ [i obosit\ consternare? S\ neconsol\m, cum îmi sugera cineva, laideea c\ scuipatul, ca ritual piezi[,s-ar fi folosit [i pe seama lui Cézanne,într-un articol al ipochimenului careîmi sc\pase? Sau c\ nefericituluinu-i place harfa, de vreme ce o în]epene[tebatjocoritor în turnura titlului s\u dinBucure[tiul ccultural? Harfa, emblem\de tenace puritate la Fellini, în Provad’orchestra, ori, cu mult mai înainte,ipostaz\ translucid vis\toare, serbîndenigmatic aurora Cicladelor…

Dar nu astfel de reverii sînt în cauz\,

acum. Timp de un an sau doi, primeamde la Institutul Cultural Român ni[tecurioase cartoane de invita]ie, vehiculîndo denumire pe care nu [tiam s-odescifrez. P\rea s\ fie vorba despreceva sportiv, trimi]\torul î[i asocia unepitet care s-ar fi potrivit unor redutabilicampioni de jiujitsu, karaté, sau dealte întreceri exotic, strict codificate.Dar nu, m-am l\murit apoi, cel careconcocta invita]ia, se închipuia pe sineprezidînd dezbateri mar]iale, fiindc\le programa în ziua de mar]i ! Narcisismaproape grotesc, al unui ins înclinats\-[i exhibe virtu]i iluzorii, laolalt\ cuiresponsabila consim]ire a unei institu]iicare-l numise diriguitor al artelorvizuale – din aceste ingrediente nuputea s\ creasc\ decît o dureroas\eroare, de apreciere [i de strategie aviitorului.

Indiferent la continuitatea grav\care ne-a forjat istoria, hot\rît s-ocontrarieze pentru o mise à jourmodistic\, pentru o sincronie mai r\udecît caricatural\, programul artelordospit acolo, în ni[te creiere aberante,combina denigrare [i provoca]ie, pîn\la pornografic. Mai zilele trecute,gesticulînd împotriva conformismuluic\ldu] care ne-ar caracteriza breasla,veleitarul nostru impenitent, n\d\jduindc\ umile[te România, nu contenea s\delireze – cita, într-o replic\ scabroas\,drept contra-exemplu triumf\tor, cazulunei plasiticiene iugoslave: aplaudat\pentru a se fi masturbat vizibil înbalconul locuin]ei sale, la trecereaoficial\ a pre[edintelui Tito! Asemeneasordid\ zestre de atitudini [i manifesteimbecile, ne-ar prescrie condeierul

dezl\n]uit, ca s\ fim aidoma cu ceeace crede el despre eroismul crea]iei.

Omul, Erwin Kessler, nu îndestul

st\pîn pe limba în care se voie[tepamfletar, calc\ al\turi, nu o dat\, cîndar dori s\ se exprime personal. Selaud\ c\ ofer\ cititorilor „text c\rnos”[i „obiecte ideatice bine determinate”,dar fraza i se împiedic\ în penibilealunec\ri de sens [i impropriet\]i.S-ar c\zni, de pild\, s\ minimalizezeo lucrare de Viorel M\rginean, o pies\de c\petenie, între revela]iile anilor’60, care atr\sese aten]ia lui Malrauxla Bienala Tinerilor, Iarna lla CCenade;îi transcrie gre[it titlul, Cenad, nuobserv\ c\ în expozi]ie nu figura pînzaîns\[i, pe care a refuzat s\ ne-o îm-prumute Muzeul, ci un print tipografic,cu func]ie de semnal. Dar ]ine s-oîncondeieze pedepsitor: „de un deco-rativism fondant” – scrie el, ignar.Cum adic\ fondant? Ca bonboanelecare se topesc în gur\? Eu o declarasemoper\ „fondatoare”, prin sinteza pecare o ini]ia. Tocmai prin severitateaei, pictura îsi cî[tigase elogii competente,N. Argintescu-Amza pornea de laperspectiva bruegelian\ à vol d’oiseau,[i ajungea, s\ citeze, în analiz\,subtilit\]ile miniaturii persane. {i eraun critic de intui]ie sigur\, familiarizatcu poe]i ca Stefan George [i Rilke,de o înalt\ cultur\ plastic\! {i totîntr-un registru inexact pe cît de grosier,iat\-l, identificînd, de «acela[i ViorelM\rginean, dou\ pînzoaie gogonate»,situate lîng\ Horia Bernea. N-a ochitbine, o nimere[te tot anapoda, c\cinu-i decît una singur\, închinat\ Deltei,– tratînd ca o partitur\ muzical\,cromatisme diafane, pe un amplu spa-lier geometric.

Spaima vulgar\, de „pînzoaie cîttoa-te zilele”, îl descalific\, bine în]eles,pe un critic, asta poate fi mai degrab\o exclama]ie de menajer\, cu cîrpa de[ters praful în mîn\. Oare tot la „pînzoaie”ar intra [i Paradisul lui Tintoretto,apoteoz\ în Palatul Dogilor, vreme deveacuri cea mai vast\ pictur\ a lumii?Sau, în cheie modern\, repertoriulexuberant de civiliza]ie care e LaFée Electricité a lui Dufy? Dar nu princompara]ii între recorduri cantitativevom calma spaimele inepte pe care lesimuleaz\ cîte un huligan. Confesiunide neocolit s-au înregistrat demult, laacest capitol, gîndind dimensiunea caaspira]ie major\ spre sintez\. DiegoRivera o implica chiar în modelul Giotto,auster [i monumental. Dup\ ce descoperiseputerea ciclului giottesc de la Assisi,se întreba cum de pierduse ani de zile,întîrziind în formate mici, nesemnificative.

Nu dimensiunea ca atare se opunecalit\]ii, poporul o [tie, chestiuneas-a fixat în locu]iunile sale. Numaiprostia, mai ales trufa[\, e gogonat\.

DDaann HH\\uulliicc\\Pre[edinte de Onoare

al Asocia]iei Interna]ionale a Criticilor de Art\

România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013....................................................................................................................................................................................................................................29

eveniment expozi]ional

Aspecte din vasta expozi]ie„„AArrttiissttuull [[ii ppuutteerreeaa””, oferit\ publicului `n spa]iile

BBiibblliiootteecciiii NNaa]]iioonnaallee.. (Foto: Constantin Flondor

[i Dacian Andoni)

Realism magic în nordul Germaniei

Dup\ ce a absolvit studii de literatur\englez\ [i german\, dup\ publicareaunei lucr\ri despre Ulise de JamesJoyce, dup\ o carier\ universitar\la Hamburg, Katharina Hagena

se hot\r\[te s\ scrie literatur\ [i, în2008, la vârsta de 41 de ani, debuteaz\cu o carte pentru copii [i cu un roman,Gustul semin]elor de m\r, ap\rut recentîn traducere româneasc\ la EdituraTrei (colec]ia Fiction Connection), subsemn\tura Laurei Karsch.

Cartea se vrea a fi un soi debildungsroman cu accente de realismmagic. Pe scurt, povestea este cam a[a:o b\trân\ moare într-o localitate dinnordul Germaniei. Nefericitul evenimentprilejuie[te reunirea celor trei fiice alesale [i a unei nepoate, Iris, din perspectivac\reia este istorisit\ povestea. Mai mult,acesteia din urm\ îi revine casa b\trânei.

Ca (aproape) întotdeauna când în-tr-o nara]iune de acest fel sunt aruncatepersonaje din genera]ii diferite, nuîntârzie s\ apar\ dezv\luirile, secretele,biografiile ascunse. M\[tile cad unadup\ alta, [i cele trei fiice ale defuncteise dovede[te c\ au avut parte devie]i extrem de diferite fa]\ de cele„oficiale”, validate de ochiul [i guralumii. Tân\ra Iris descoper\ pas cu paspove[ti [i amintiri care se leag\ ca într-un puzzle, alc\tuind tabloul complexal unei familii în care frustr\rile, nefericirileîn dragoste, neajunsurile materiale sauobsesiile de tot felul au fost extrem denumeroase.

Faptul c\ autoarea german\ alegeo astfel de structur\ pentru romanuls\u de debut nu este în m\sur\ nici s\supere, nici s\ entuziasmeze. Din p\cateîns\, neinspirat este felul în care retr\ireatrecutului alternativ al personajeloreste pus\ în scen\. Protagonista seplimb\ prin casa veche, descoper\obiecte care au apar]inut bunii saum\tu[ilor ei [i brusc, din senin, se ivescepisoade de mult apuse. Hmmm, miroasea memorie involuntar\, a madelen\, ac\utare de timp pierdut. Cel de-al doileaprocedeu de inserare în rama narativ\principal\ a unor episoade mai vechieste [i mai pu]in sofisticat. Iris seîntâlne[te cu personaje secundare, de

regul\ mult mai în vârst\ ca ea, careîncep s\ depene amintiri f\r\ a fiîntrebate. Singura complexitate careizvor\[te de aici este veridicitateapunctelor de vedere – în ce m\sur\ unnarator ivit de nic\ieri poveste[te istoriimai credibile decât cele „oficiale”? Maiales atunci când martorii sunt pu]ini[i chiar povestitorul recunoa[te acestlucru, incertitudinea care planeaz\asupra pove[tii reale este [i mai mare.Iat\ de exemplu cum î[i începe dezv\luirileCarsten Lexow, un b\trân care pretindec\ este tat\l uneia dintre m\tu[i, Inga:„Vreau s\-]i spun ceva ce nu [tie mult\lume, mai bine zis, nu mai [tiu decâtdou\ persoane, pe a treia am înmor-mântat-o ieri, dar oare mai [tia?” (p.54) Iris se vede astfel nevoit\ s\ decid\chiar ea în adev\rul c\ror spuse vreas\ cread\ [i în ce fel ar trebui s\ pun\cap la cap istoria familiei sale.

Katharina Hagen reu[e[te îns\ cevasurprinz\tor: inserarea unor elementediscrete de realism magic, care dau oanumit\ candoare pove[tii [i o salveaz\de c\derea în derizoriu. Personajeprecum o m\tu[\ „electric\” la propriu,care-[i tempereaz\ magnetismul fugindde b\rba]i [i purtând podoabe dinchihlimbar (pentru c\ „elekron eracuvântul grecesc pentru chihlimbar [iacesta absoarbe foarte bine desc\rc\rileelectrice”) sau un profesor care adoarmeîn timpul unei ore de curs, [i r\mânea[a, nemi[cat la catedr\, pân\ adoua zi când îl trezesc copiii sunt exemplede realism magic atent dozat. KatharinaHagena a filtrat foarte bine prin propriasubiectivitate procedeele specifice maidegrab\ literaturii sud-americane [i areu[it s\ le adapteze unui stil germandeta[at [i aseptic. Implant reu[it.

Gustul sâmburilor de m\r este a[adaro carte construit\ simplu, cu mijloacetehnice previzibile, dar care surprindeprin inserarea ingenioas\ de am\nuntela limita dintre fabulos [i veridic. Dincolode structur\, frazele sunt scrise într-un stil dulceag. Descrieri lungi din carer\zbate mult\ nostalgie se împletesccu observa]ii fine de cadre, personaje,situa]ii. Katharina Hagena este f\r\doar [i poate un descriptor înzestrat:„M-am sp\lat la chiuvet\ din cap pân\-n picioare, mi-am prins p\rul [i amîmbr\cat rochia de tul albastr\ canoaptea, care îi apar]inuse cândva Ing\i.Poalele rochiei erau formate din nenu-m\ra]i faguri de nimic, delimita]i cua]\ albastr\. {i cu cât se suprapuneaumai multe goluri, cu atât mai neclardevenea ceea ce se ascundea dedesubt.”(p. 215)

Primul roman al Katharinei Hagenaprobabil c\ nu va intra în niciun topliterar, nici nu va face parte dinvreun canon [i nici nu va fi genul ocarte viral\. Dar, prin stilul cald, prindescrieri surprinz\toare, stropi derealism magic [i personaje de care teata[ezi cu u[urin]\, autoarea va cucericu siguran]\ simpatia unui num\rconsiderabil de cititori.

Îmblânzirea scorpieidin Praga

Când e[ti profesor (de literatur\)într-o ]ar\ care abia a sc\patde comunism [i se zbate în tranzi]ie(Cehia), ai împlinit treizeci [i cevade ani, e[ti c\s\torit [i ai o feti]\,

cu siguran]\ c\ situa]ia ta material\nu-i una roz. Motiv pentru care nutrebuie în ruptul capului s\ dai cupiciorul [ansei de a face medita]ii cufiica unui mafiot local, în schimbulunor sume mari, se-n]elege. Nu te maiui]i c\ tat\l fetei într-o lume normal\ar fi nefrecventabil, închizi ochii laaluziile colegilor [i nu pui la sufletcomportamentul de scorpie neîmblânzit\al elevei. Nu te superi nici dac\ doarmeneîntoars\ în cele dou\ ore cât dureaz\lec]ia. Nici dac\ singurele cuvinte pecare le scoate timp de dou\ s\pt\mânide preg\tire zilnic\ nu pot fi citatede fa]\ cu copiii. Zici mersi [i gata.

Din acest punct porne[te ac]iunearomanului lui Michal Viewegh, Cumse educ\ fetele în Boemia, nara]iuneaurmând pas cu pas str\daniileprotagonistului de a o înv\]a câte cevape capricioasa Beata, evitând astfelsentimentul nedorit c\ ar toca depoman\ banii murdari ai tat\lui ei.Prozatorul ceh construie[te de labun început o satir\ inteligent\, încare, în ciuda aparen]elor, miza nucade pe ac]iune, pe rela]ia dintrepersonaje (care devine, previzibil, unaamoroas\), ci pe ironizarea sistemuluieduca]ional din Cehia anilor ’90.Respectul elevilor fa]\ de profesorilipse[te, breasla profesorilor includetot soiul de indivizi ciuda]i, inadapta]icare au ajuns s\ fie dasc\li pentrusimplul motiv c\ sistemul nu i-a primitîn alt\ parte etc. Sarcasmul este cuatât mai plauzibil cu cât vine ambalatsub forma unui discurs de insider,emi]\torul fiind parte din sistemul pecare îl critic\, vorbind poate la rândullui în cli[eele pe care le înfiereaz\.„Din fericire, cel pu]in ceremoniadesp\r]irii dintre cadrele didactice [ielevii care p\r\seau definitiv [coala înacel an s-a desf\[urat a[a cum trebuie[i se cuvine. Totul s-a petrecut înspa]iile reprezentative ale CasteluluiZabraslav. Pu]in dup\ ora nou\, b\ie]ii[i fetele care aveau s\ porneasc\ încurând pe drumul dificil al vie]ii sta]ionaudeocamdat\, nu prea siguri de ei, peparchetul lustruit [i evitau privirilesevere ale p\rin]ilor din piatr\ [i bronzai norodului. Cu toate c\, în numeroasecazuri, îmbr\c\mintea lor reprezentaun compromis nu prea reu[it între ceeace în]elegeau p\rin]ii prin ]inut\ festiv\[i paginile de mod\ ale revistei Bravo,copiii erau m\car sp\la]i pe cap,ceea ce, laolalt\ cu obedien]a f\r\precedent de care au dat dovad\ atuncicând li s-a cerut s\ se alinieze petrei [iruri, a adus pe buzele fo[tilorprofesori zâmbete sentimentale [i plinede emo]ie.” (p. 101)

Succesul de care se bucur\ c\r]ile

lui Michal Viewegh în general, [i Cumse educ\ fetele în Boemia în special(carte tradus\ în numeroase limbi,inclusiv englez\, [i ecranizat\ în 1997)]ine [i de abilitatea naratorului de anu-[i lua foarte în serios personajele(de pild\, sinuciderea Beatei esteanticipat\ înc\ din prima jum\tate ac\r]ii [i relatat\ drept un evenimentoarecum neimportant). Greutatearomanului nu st\ în caracterele zugr\vite(protagoni[tii sunt de-a dreptul schematici,iar personajele secundare, unidimen-sionale), nici în ac]iunile lor, ci maidegrab\ în vocea narativ\ rece, t\ioas\,dar plin\ de haz, în stare s\ intercalezenenum\rate pasaje din autori clasici,sau chiar s\ strecoare printre rânduricâte o r\fuial\ cu vreun contemporan.Avem de-a face cu o scriitur\ alert\,limpede [i inteligent\, care nu plictise[te.

Exist\ totu[i [i unele minusuri, carenu ]in de originalul ceh ci de traducereaîn limba român\. De pild\, cred c\ în-tr-o carte relatat\ la persoana I, abuzulde verbe conjugate la perfectul simpluderanjeaz\. Nici traducerea unor termeninu este întotdeauna cea mai fericit\ –un bun exemplu fiind un apelativ colovialdestul de frecvent în carte care peromâne[te sun\ „Norocel”. S\ recunoa[temc\ e cel pu]in caraghios s\ citim dialoguriîntre interlopi sau oameni de ordinemari cât casa care încep cu o asemeneaformul\ inedit\ de salut. Nu în ultimulrând, sup\r\ excesul de zel în redactareaunor note de subsol. Într-adev\r, multesunt binevenite [i reu[esc s\ explicerealit\]ile din Cehoslovacia sfâr[ituluide secol XX, dar cel pu]in tot la felde multe puteau lipsi sau s-ar fi cuvenits\ fie mai scurte. Despre o publica]iecitim c\ este un „tabloid dispre]uit deintelectuali” (pleonasm?), sistemul denotare (de la 1 la 5) este explicat înmai multe rânduri în subsol, iar revistaBravo merit\ s\ aib\ o explica]ie (s\se [tie c\ e pentru adolescen]i). Trecândtotu[i peste aceste mici neajunsuri,multe dintre ele izvorâte din inten]iilebune ale traduc\torului, textul sun\bine, natural, f\r\ striden]e.

Cum se educ\ fetele în Boemia esteo carte paradoxal\: un roman veseldespre o sinucidere, o poveste dedragoste profesor-elev eclipsat\ depagini de un umor nebun anti-establishment, o scriere u[uric\, pegustul tuturor, în care se reg\sescample citate din Cehov, Kafka, Robbe-Grillet sau Hermann Hesse. Cum s\nu-]i plac\?

RR\\zzvvaann MMiihhaaii NN\\ssttaassee

meridiane

KatharinaHagena,Gusstulssâmburiloor ddeem\r, ttraduceredin llimbagerman\ [[inote dde LLauraKarsch,Bucure[ti,Editura TTrei,2012, 2248 pp.

MMiicchhaallVViieewweegghh,, CCuummssee eedduucc\\ ffeetteelleeîînn BBooeemmiiaa,,ttrraadduucceerree ddiinnlliimmbbaa cceehh\\ [[iinnoottee ddee MMiirrcceeaaDDaann DDuu]]\\,,BBuuccuurree[[ttii,,EEddiittuurraa AAllllffaa,,22001122,, 221166 pp..

30......................................................................................................................................................................................................................................România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013

meridianeNe cunoa[tem

cu adev\rat str\mo[ii?

Antropologul francez, AlainTestart, a publicat în aceast\toamn\ un studiu erudit de600 de pagini intitulat „Înainte

de Istorie. Evolu]ia societ\]ilor dela Lascaux la Tarnac”. Autorulurm\re[te s\ reg\seasc\ un „sensglobal” al evolu]iei societ\]iloromene[ti, de la cele lipsite debog\]ie la cele bazate pe proprietateap\mântului. Evolu]ie nu vrea s\însemne neap\rat superioritate:p\rerea lui Testart este c\ societ\]iledin paleolitic erau, într-o privin]\,mai complexe decât societateacontemporan\. Societ\]ii de vân\torii-a urmat aproape pretutindeniaceea de agricultori. Ordinea s-adovedit ireversibil\. Lipsa de bog\]ienu e totuna cu mizeria, care e oinven]ie de dat\ relativ recent\, [ianume de când p\mântul devineun bun care poate fi cump\rat sauvândut. Aceast\ posibilitate îi

lipse[te pe oameni de mijlocul lorde produc]ie, care le asigura înaintevia]a [i când nimeni nu suferea defoame. Proprietatea s-ar afla, a[adar,la originea r\ului. Primii s\raciar fi fost, în zorii Antichit\]ii clasice,]\ranii f\r\ p\mânt care invadauRoma în c\utare de mijloace detrai. Asuprirea omului de c\tre omar fi, ea, mai veche, explicabil\prin inegalitatea pe care proprietateao crease în paleoliticul superior(35.000-10.000 de ani înaintede Christos), fie [i proprietateaasupra mai multor femei, semn desuperioritate social\, [i când aparreprezentan]ii cultului, preo]iide azi, dominându-i cu autoritatealor transcendent\ pe bie]ii supu[iimanen]i. Luxul [i mizeria ar fi,a[adar, relele majore ale lumiioamenilor , ca „achizi]ii” târzii,conform neomarxismului camb\t\tor la ochi al lui Alain Testart.

Via]\ de dandy

La Madrid a ap\rut, coordonat\de Letitia García [i CarlosPrima, o antologie [i apologie(sic!) a dandysmului, cu titlul

Prodigiosos mirmidones. Traducerealui mirmidones, urma[ii, istorice[tevorbind, ai lui Myrmidon din Thessalia,ar fi închipui]i. Cartea despre ei,de care scrie, sub semn\tura AneiMarcos, sec]iunea de cultur\ dinEl Pais, e un elogiu al pluralit\]ii.Dandy-ii sunt de toate soiurile,[i distin[i, [i extravagan]i, iaroglinzile lor literare, pe care antologiale adun\, de la Disraeli lapostmodernism, la fel. Manualulde dandysm n-are doar un interesistoric. N-ar strica, la urma urmei,s\ recitim Tratatul vie]ii elegante,al lui Balzac, sau s\ revedem câtevadin defini]iile literare ale unei modeminore, dup\ care dandy-ul e,inevitabil, un perdant, când nu undiavol melancolic, dar r\mâne, cutoate astea, un aristocrat pe contpropriu. Chiar dac\ nu mai reg\simnici m\car, sau mai ales, aristocra]iaf\r\ certificat, pu]in\ cochet\rienu stric\ nim\nui.

C\r]i vechi în medii noi

Afl\m din Times Literary Supple-ment c\ Editura Oxford î[i di-fuzeaz\, pentru prima dat\,online edi]iile întocmite de

reputa]i speciali[ti dup\ opereleautorilor dintre 1485 [i 1660. Putemb\nui c\ nu este cea mai cool dintrelecturi, l\sând deoparte câtevacapete de afi[ (Donne, Marlowe [iShakespeare, cum sun\ mesajulpublicitar, s\ zicem a[a) sau uninteres pur filologic/ bibliografieobligatorie. Cu toate astea, deciziade a face s\ circule în mediul virtualedi]ii a c\ror vechime dep\[e[tedurata de via]\ a hârtiei nu poatefi decât o inteligent\ form\ deconciliere între zestrea Rena[teriiengleze [i obiceiurile de lectur\ale contemporaneit\]ii. O sec]iunede What’t next promite s\ ne]in\ la curent cu ce mai urmeaz\s\ apar\ în varianta online. FrancisBacon, Hobbes cu Leviathanul,Spenser cu Fairie Queene î[i a[teapt\rândul în 2013. Foiletonul revinela o alt\ via]\ [i face întrucâtva maipalpitant\ istoria literaturii.

Francine Prose descrie, peblogul New York Review ofBooks, o experien]\ artistic\ini]ial ratat\: vizitarea expozi]iei

retrospective a Marinei Abramovic,la MoMA, The Artist is Present.Exponatul e artista îns\[i, autoarea,de-a lungul timpului, a unor ex-perimente periculoase, carest\ [i prive[te mul]imea carese revars\ spre a o vedea. Andso what? î[i zice, prima dat\,Francine. Vizioneaz\, pe urm\,un documentar al lui MatthewAker despre expozi]ie, [i lucrurileîncep s\ se lege altfel. Formevechi [i noi de emo]ie, rememorate,

de la clasicul sindrom Stendhalla propriile amintiri din expozi]ii,duc la concluzia c\ miza Marineie una mare, oricât s-ar fi schimbatpercep]i i le [ i gusturi le: re-descoperirea emo]iei, [i a mi-racolului simplu c\ exist\m [i c\ne putem privi reciproc. Dincolode asta se pot face oricâte conside-ra]ii despre public [i privat, desprecomunicare, despre comuniune.Genul de discu]ii pe care le purt\mdin reflex (nu întâmpl\tor, autoa-rea articolului întâlne[te, în expo-zi]ie, un vechi prieten), f\r\ s\ne d\m seama cât de mult le go-lim de substan]\.

~n Germania Editura Suhrkampe la un pas de dispari]ie. Cauzanu st\ în lipsa vînz\rilor (editurae recunoscut\ pentru portofoliul

impresionant de titluri apar]inînd[tiin]elor umaniste), ci în litigiuljuridic care dezbin\ conducereaediturii. Dup\ moartea patronuluiSiegfried Unsel în 2002, editura adevenit o societate pe ac]iuni dincare 61 procente sînt de]inutede v\duva Ulla Unseld-Berkewicz[i 39 de Hans Barlach. Diferendula început în 2011, cînd Barlach aînvinuit-o pe Ulla Berkewicz dedep\[irea competen]elor [i deînstr\inarea surselor financiareale institu]iei, înaintînd plîngerepenal\ Procuraturii din Berlin.Dincolo de daune, Barlach cereîmp\r]irea propriet\]ilor institu]iei,

ceea ce ar însemna lichidarea defacto a Suhrkampului. De curînd,instan]a a decis acordarea daunelor,dar nu [i împ\r]irea bunurilor.Cum procedeul juridic treneaz\,îngrijorarea intelectualilor privindviitorul editurii a atins apogeul,dovad\ scrisoarea deschis\ semnat\de 160 de nume sonore din peisajulgerman, printre care Peter Sloterdijk,Jürgen Habermas [i Judith Butler.Intelectualii cer proprietarilor s\pun\ interesul cultural înainteacelui personal, imperativ pe cît dedecent pe atît de ineficient cînde vorba de un r\zboi de uzur\, ac\rui motiva]ie e oricare alta,dar nu binele c\r]ilor de la Suhrkamp.Vom tr\i [i vom vedea, de[i totmai multe voci prev\d sfîr[itulcelebrei edituri.

În prezen]a artistului

Litigiu editorial

România literar\ num\rul 1-2 / 11 ianuarie 2013.....................................................................................................................................................................................................................................31

actualitateaUn abuz

Într-un interviu acordat OBSER-VATORULUI CULTURAL, ultimul nu-m\r din 2012, Daniela Zeca, fostadirectoare a TVR Cultural, relateaz\incredibila poveste a încet\rii definitivea emisiei postului de televiziune pecare l-a condus. Închiderea TVR Culturala fost decis\ vara trecut\ prin hot\rîreaConsiliului de Administra]ie. Înaintecu câteva zile de retragerea licen]ei,în decembrie, Consiliul se reune[tedin nou [i admite reluarea emisiei,dou\ ore pe zi. Vot favorabil, cu osingur\ ab]inere, aceea a Directoruluigeneral, Claudiu S\ftoiu, cel a c\ruiadversitate s-a aflat la originea decizieidin var\. Doar c\ solicitarea de men]inerea licen]ei nu ajunge la CNA, deja informat(sic!) de S\ftoiu c\ TVR nu are de gânds\ fac\ respectiva solicitare. O anticiparea unei hot\rîri [i o înc\lcare flagrant\a ei dup\ vot. La interven]ia pe lâng\S\ftoiu a Danielei Zeca, acesta o trimitepur [i simplu la plimbare pe fostadirectoare (fac\ ce-o vrea, scrie un-de-o vrea, el nu e de acord cu hot\rîrea!).Ostilitatea lui S\ftoiu luase înc\ dinseptembrie calea dezinform\rii publice.La Antena3, el afirmase c\ TVR Culturalcost\ 650.000 de euro pe lun\, de[i,tot atunci, Cancelaria Directoruluigeneral comunicase cifra oficial\ acheltuielilor: 420.000 de euro pe an.Cu alte cuvinte, de aproape 18 (optsprezece)ori mai mult! Întrebat despre eroare,S\ftoiu r\spunde candid c\ a fost prostinformat. Nu urmeaz\ nici o sanc]iune,nici pentru „informatori”, care vor fifost ei, nici pentru „dezinformat”, dac\va fi fost. Concluzia este c\ S\ftoiuse comport\ la TVR ca pe mo[ia lui.Din p\cate, nu e singurul mo[ier abuziv.

O ciud\]enie

Suntem informa]i de Marius Chivuîn DILEMA VECHE de la sfâr[itul luidecembrie c\ a fost scris, cronometrat,filmat, tip\rit, lansat [i recenzat unroman, oper\ a 53 de autori, care

pretinde a fi „cel mai rapid din lume”.{tiam c\ la un astfel de titlu aspir\atle]ii ca Usaim Bolt. Sau trenurileultrarapide precum Nozomo SuperExpress ori TGV. Sau avioanele devân\toare de ultim\ genera]ie. Sauautomobilele testate pe piste de sare.Sau sunetul. Sau lumina. De „celmai rapid roman”, auzim abia acum.Rapid, în ce sens? Al scrierii, desigur.Nu prea ne e limpede de ce s-au gr\bitautorii, fiindc\, în definitiv, puteau s\-lscrie [i în câteva zile [i tot b\teaurecordul [i intrau în Guinnes Book.Nici un romancier nu i-ar fi concurat.Dar ce criteriu mai e [i acesta fiindvorba de o oper\ literar\? {i când tegânde[ti câ]i scriitori cu preten]ia dea fi b\ga]i în seam\ [i-au adus obolul!Era s\ spunem cu preten]ia de a fi lua]iîn serios, dar ne-am gândit c\, de fapt,ei erau pu[i pe joac\. Româna distingeîntre joc [i joac\. La ei e vorba cu sigu-ran]\ de joac\. Experiment? A[! Ex-perimentul ]ine, el, de joc. Junii [i maipu]in junii autori sunt doar pu[i pe[otii de Asocia]ia Aedificatio [i de Edi-tura Art. Cu suportul, aten]ie!, al Uni-versit\]ii Bucure[ti. Am tr\it s-o vedem[i pe asta!

La ce se folose[te bronzulUnul dintre cele mai importante

proiecte al lui Leonardo da Vinci dinperioada milanez\, monumentul ecvestrureprezentându-l pe Francesco Sforza,a r\mas neterminat. Bronzul destinatlucr\rii a fost folosit în alte scopuri,deloc artistice: [i anume, a fost tranformatîn tunuri, Ludovic Sforza fiind atacatde trupele franceze. {i la noi, de curând,ni[te cet\]eni s-au gândit s\ dea alt\întrebuin]are bronzului dintr-o statuie(atâta doar c\, de data aceasta, operaera gata executat\!). Ei au furat bustulpoetului Grigore Alexandrescu, careveghea de aproape un secol în centrulora[ului Târgovi[te.La câteva zile,autorit\]ile au descoperit bustul acolounde se a[teptau s\ fie, într-un centrude recuperare a fierului vechi. Lucrareaera t\iat\ în dou\ [i, în bun\ parte,distrus\. Se vede c\ nu fusese pentruei tocmai floare la ureche s-o fure:f\pta[ii se chinuiser\ ceva ca s-odea jos de pe soclu [i s-o transporte.

Din sumarCronicarul recomand\ cititorilor

revista VIA}A ROMÂNEASC| (nr. 11-12, 2012). În eseul central al acestui

num\r dublu de final de an, FlorinManolescu readuce în aten]ie personalitatealui Matila Ghyka, a c\rui oper\ sedeschide impresionant în atâtea direc]ii.Elisabeta L\sconi î[i continu\ priceputaopera]ie de a[ezare în oglind\ adou\ c\r]i, de data aceasta, în aten]iasa stau o carte ignorat\ (Radu Tudoran,Porcul mizantrop) [i alta devenit\bestseller (E.B. White, Pânza lui Charlotte/Charlotte Web). Un substan]ial grupajdespre un proiect de referin]\ al USR,Turnirul de poezie de la Efes, realizeaz\Marian Dr\ghici. Sunt de citit eseurilesemnate de Victor Ivanovici (Istoriimittel-europene despre captivitate[i tr\dare) [i Ion Bogdan Lefter (carescrie despre poezia lui Leonid Dimov),ca [i ampla lectur\ critic\ pe careIon Pop o consacr\ liricii lui SebastianReichmann (prezent [i el în sumarcu un text despre Pierre Jean Jouve).De asemenea, semnal\m: traducerilelui Dinu Fl\mând din textele ezotericeale lui Fernando Pessoa; interviul cupoetul Mircea Bârsil\ [i, în fine, editorialullui Nicolae Prelipceanu care evoc\ ozi de „1 Decembrie la Alba Iulia, acum44 de ani”.

Timpul nu trece peste to]i la felDin Dilema Veche (nr 461, din

decembrie anul trecut), am re]inutîntrebarea în jurul c\reia se cl\de[teDosarul revistei intitulat Vârsta demijloc: Ce mai înseamn\ 40 de ani?Iat\ ce r\spunde, metaforic, cu ocoli[uri,un scriitor, Florin L\z\rescu: „… patetic,poate – e c\ pe m\sur\ ce m\ apropiide 40 de ani, mi se întâmpl\ din ceîn ce mai des la culcare, una din fazelede genul celor pomenite anterior s\mi se strecoare, f\r\ s\ vreau, în minte.Lucru care m\ face s\ adorm din ce înce mai târziu [i-aproape în fiecarediminea]\ s\ m\ trezesc – de dataaceasta înzecit mai intens\, r\spândit\pân\ în m\duva oaselor, parc\ la ultimacelul\ glial\ din mine – cu acea senza]iedin vremea gr\dini]ei, când alergamcu opt biscui]i la leu într-o gentu]\ detabl\.” M\rturisim c\ n-am prea în]elesce înseamn\ vîrsta de mijloc pentruprozatorul ie[ean. Mult mai interesant

ni s-a p\rut textul Cristinei Popescu,care ne reaminte[te ce f\cuser\/ cescriseser\ unii scriitori celebri pân\ lavârsta de 40 de ani: „Dup\ un zguduitoral Doilea R\zboi Mondial, Orwell scriaFerma animalelor. Mai avea de tr\itdoar patru ani. F. Scott Fitzgerald, la40 de ani, va fi scris deja patru romanedin cele cinci. {i el mai avea totpatru ani de tr\it. În anul în care aîmplinit 40 de ani, James Joyce a reu[its\ termine opera care îi secase zilele,nop]ile [i s\n\tatea, în ultimii [apteani: Ulysses. Steinbeck publicase dejaFructele mâniei, Despre oameni [i[oareci [i Tortilla Flat, iar Faulknerscrisese deja patru din cele mai buneromane ale sale.” Ce s\ spunem? S-arzice c\ timpul nu trece peste to]i la fel,alt\dat\ se pare c\ 40 de ani valoraumai mult decât ast\zi.

„O via]\ împlinit\“Revista 22 (nr. 50, din decembrie)

ne propune sub genericul Perspective– Chipurile r\ului, un profil alcomandantului Securit\]ii Cluj din aniide început ai comunismului. E vorbade Mihail Patriciu, de numele c\ruiase leag\ foarte multe crime comise înperioada de dup\ august 1948, cânda fost înfiin]at\ Securitatea: victime i-auc\zut membrii grupurilor de rezisten]\din Mun]ii Apuseni, dar [i ]\raniiînst\ri]i, care se împotriveau colectiviz\rii.Metoda predilect\ folosit\ era s\-i ucid\pe acei oameni acoperind crima cu unraport fals în care se declara c\ uciderealor fusese un gest legitim, victimeleîncercând s\ evadeze sau s\-i atacepe militari. Cine prive[te fotografia dinrevista 22 a lui Mihail Patriciu (penumele s\u adev\rat, Grünspergersau Weiss), cu fa]a fin\ de intelectualmiop, nu ar spune c\ a fost capabil deasemenea atrocit\]i. De asemnea, cinear fi cunoscut faptul c\ temutul tor]ionar,înainte de a pleca voluntar în R\zboiulCivil din Spania, fusese pa[nic p\l\rierîn ora[ul N\s\ud, iar\[i nu [i-ar fiimaginat o asemenea evolu]ie. Dar,adeseori, se [tie, aparen]ele în[eal\.A[a cum se întâmpla cu to]i comuni[tiiîn epoc\, [i Mihail Patriciu, e de precizat,a avut o via]\ cu urcu[uri [i coborâ[uri:a fost dat afar\ din Securitate în 1952,dar, apoi, a fost reabilitat, fiind nu-mit director general la Uzinele Metalur-gice Re[i]a. Oricum, e de re]inut c\a murit de moarte bun\, târziu, în1996, la Cluj (unde tr\ia lini[tit capensionar!): niciodat\, nici chiar dup\c\derea regimului comunist, el nu aavut de suferit [i nu a pl\tit pentrucrimele lui.

CCrroonniiccaarr

Ochiul magic

PPeennttrruu aannuull 22001133 aabboonnaammeenntteellee ppoott ffii ccoonnttrraaccttaattee llaa rreeddaacc]]iiee ssaauu pprriinn iinntteerrmmeeddiiuullPPoo[[tteeii RRoommâânnee..

PPeennttrruu aabboonnaa]]iiii ddiinn ]]aarr\\ [[ii ddiinn ssttrr\\iinn\\ttaattee ccaarree aauu `̀nncchheeiiaatt `̀nn aanniiii ttrreeccuu]]ii aabboonnaa-mmeennttee ddiirreecctt llaa rreeddaacc]]iiee,, rr\\mm`̀nnee vvaallaabbiill\\ aaddrreessaa:: ddiirr.. aaddmm.. VVaalleennttiinnaa VVll\\ddaann,, FFuunnddaa]]iiaaRRoommâânniiaa lliitteerraarr\\,, CCaalleeaa VViiccttoorriieeii 113333,, sseeccttoorr 11,, BBuuccuurree[[ttii,, ccoodd 001100007711,, OOPP 2222..

CCiittiittoorriiii ddiinn ssttrr\\iinn\\ttaattee ccaarree ddoorreesscc ss\\ ssee aabboonneezzee ssuunntt rruuggaa]]ii ss\\ ttrriimmiitt\\ pprriinnmmaannddaatt ppoo[[ttaall ccoonnttrraavvaallooaarreeaa aabboonnaammeennttuulluuii,, [[ii aannuummee:: 223300 eeuurroo ssaauu 330000 UUSSDDppeennttrruu 1122 lluunnii;; 111155 eeuurroo ssaauu 115500 UUSSDD ppeennttrruu 66 lluunnii..

TTaalloonn ddee aabboonnaarree `̀nncceepp`̀nndd ccuu .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..

aabboonnaammeenntt ttrreeii lluunnii ((1133 nnuummeerree)) - 3322 lleeii aabboonnaammeenntt [[aassee lluunnii ((2266 nnuummeerree)) - 6600 lleeii aabboonnaammeenntt uunn aann ((5522 nnuummeerree)) - 112200 lleeii

NNuummee .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. PPrreennuummee .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ssttrr.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. nnrr.. .. .. .. .. .. bbll.. .. .. .. .. .. sscc.. .. .. .. .. .. eett.. .. .. .. .. .. aapp.. .. .. .. .. .. .. sseeccttoorr.. .. .. .. .. .. .. llooccaalliittaattee.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ccoodd ppoo[[ttaall.. .. .. .. .. .. .. ..jjuuddee]].. .. .. .. .. .. .. .. tteelleeffoonn .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..

Abonamente România literar\